Efecte ale introducerii informatizării în cadrul firmei/organizaţiei

Sistemele informatice au un impact deosebit atât asupra societăţii în ansamblu, cât şi la nivel individual, pe sectoare de activitate sau pe subcomponente ale ansamblului. Pe măsura evoluţiei, presiunea exercitată de volumul mare de informaţii şi încapacitatea unei gestionări corespunzătoare a acestora a încurajat preocupările specialiştilor pentru identificarea unor soluţii care să faciliteze atât accesul cât şi lucrul efectiv cu acestea. Sistemele informatice au căpătat în timp o importanţă vitală pentru existenţa şi dezvoltarea activă a entităţilor fie ele de natură economică, socială, culturală, depăţind stadiul unor utopii sau a unor bunuri de lux, aşa cum au fost privite iniţial. De asemenea, pe lângă faptul că aceste sisteme răspund la necesităţile administrative şi operaţionale, treptat au căpătat importanţă şi au manifestat implicaţii şi asupra strategiei şi politicilor organizaţiei. Astfel, este justificabilă amploarea extinderii şi aportul calitativ al soluţiilor software furnizate de marii dezvoltatori de sisteme informatice, precum şi dinamica specifică acestui sector. Noua economie sau economia digitală, rezultantă a interacţiunii dintre calculatorul personal, telecomunicaţii, Internet şi electronică, se caracterizează printr-o serie de trăsături cu totul deosebite de economia tradiţională. În primul rând, este vorba de crearea unui nou model de afaceri (e-business, ecommerce, e-banking, etc.) prin intermediul intra şi internetului, care schimbă radical eficienţa acestora, în sensul reducerii costurilor, inclusiv a celor tranzacţionale. Noua economie plasează, în prim plan, cererea, nevoile consumatorilor care se implică într-o măsură din ce în ce mai mare la conceperea, realizarea şi utilizarea bunurilor şi serviciilor, începând încă din stadiul cercetării şi dezvoltării acestora. Din acest punct de vedere, noua economie are un caracter interactiv, participativ. Rolul consumatorului creşte mai ales în sensul că acesta poate deveni o importantă sursă de idei inovaţionale pentru producător, sau de forţare a inovării, în scopul menţinerii sau extinderii pieţei, al sporirii gradului de confort sau, ceea ce este foarte important, al ridicării nivelului de sustenabilitate a dezvoltării economice. După cum este menţionat în numeroase lucrări de specialitate, teoria modernă a creşterii economice ia în considerare trei surse majore de îmbunătăţire a productivităţii: acumularea capitalului fizic, a celui uman şi progresul tehnic. Aceşti factori se interconectează într-un mod foarte complicat şi un echilibru satisfăcător între ei constituie elementul cheie pentru obţinerea de rezultate. O însemnătate covârşitoare în acest proces o au inovarea şi diseminarea tehnologică, atât la nivel naţional, cât şi global. Dezvoltarea deosebită – atât sub aspectul parametrilor tehnici, cît şi al tehnologiilor de fabricaţie – a condus la o scădere pronunţată a preţurilor şi la o creştere extraordinară, ca volum, a producţiei şi calităţii, mai ales în domeniul noilor industrii: calculatoare, echipament de birotică, produse electronice, în general. Producţia actuală se concentrează pe o cerere fragmentată, o piaţă eterogenă, costuri reduse, calitate înaltă, produse şi servicii adaptate cerinţelor. Structura companiilor este mai puţin ierarhică şi mult mai flexibilă. Acelaşi proces tehnologic este folosit pentru a produce o mare varietate de bunuri şi servicii. Conţinutul de “cunoştinţe” al produselor şi serviciilor este în rapidă creştere. Peste 300 de firme din Fortune Top 500 sunt furnizoare de servicii şi nu producătoare de bunuri. Aceste servicii prezintă cu precădere un înalt nivel de integrare sistemică, în care partea de producţie propriu-zisă este doar una dintre componente. Industriile de
1

pentru a întări procesul inovaţional. Malaezia etc. Corelaţia şi interdependenţa acestora cu competitivitatea au coborât ştiinţa şi tehnologia în sfera mult mai concretă a aplicaţiilor. O firmă nu poate valorifica întregul beneficiu obţinut din propria activitate de cercetaredezvoltare şi. Înnoirea structurilor societăţii constituie. sisteme. materiale și procese. eficienţa parteneriatului şi a dialogului social dobândesc şanse incomparabil mai mari de realizare în condiţiile tipului informaţional de guvernare şi democraţie. firmele nu sunt foarte active în a investi în ştiinţă şi tehnologie. . consolidând bazele exerciţiului democratic şi limitând devierile contraproductive ale jocului politic. - - Inovaţiile tehnice şi tehnologice au jucat întotdeauna un rol hotărâtor în dezvoltarea structurilor economice şi sociale ale societăţii. Tehnologia informației și a comunicațiilor. TIC are un impact complex nu doar asupra economiei şi eficienţei acesteia dar şi asupra tuturor laturilor vieţii oamenilor între care: capacitatea de exerciţiu a drepturilor democratice şi responsabilităţilor civice. mai ales într-o economie de piaţă emergentă. specialişti în comerţ şi marketing) implicaţi în crearea unei poziţii mai bune a unei firme pe piaţă. este tehnologia necesară pentru prelucrarea (procurarea. ceea ce oferă persoanelor posibilitatea de a fi participanţi la autoguvernare. convertirea și transmiterea) informației.companiile trebuie să introducă e-engineering-ul (e-engineering este știința. 2 . reconcilierea. bazate pe dialog permanent şi interdependenţă.). în particular prin folosirea computerelor. Intensitatea componentei C&D în acest sector este mult mai mare decît în majoritatea celorlaltor domenii. aparate.pieţele financiare trebuie să fie deschise pentru a permite finanţarea inovării. cetăţenii îşi transformă profund comportamentele de la cele de tip “reactiv”. . precum și profesia de dobândire și aplicare a cunoștințelor științifice. Rolul cercetării şi dezvoltării (C&D) s-a modificat. Taiwan.pieţele capitalului de risc şi ale ofertelor publice iniţiale (initial public offerings) trebuie să fie dezvoltate.înaltă tehnologie constituie o sursă majora a PIB în toate ţările industrializate. Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) a devenit un domeniu de business puternic – bazat pe cunoaştere – şi intensiv tehnologizat. fiind în cunoştinţă de cauză. ultima fază a impactului unei noi tehnologii. ingineri de producţie. S-au creat legşturi complexe. Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor (TIC) are o serie de implicaţii macroeconomice a căror analiză este deosebit de utilă în luarea deciziilor. între diferiţii actori (oameni de ştiinţă. transparenţa. procesarea. la cele de tip “proactiv”. aducând optimizări.) Ponderea tehnologiei înalte a crescut în totalul industriei producătoare. . și practice. Această finalitate este precedată de introducerea noii tehnologii în acele activităţi pe care omul era capabil să le execute şi înainte. TIC. consensualizarea. de aceea. la procesele instructive şi deliberative. perfecţionări şi eficienţă. Internetul oferind condiţii pentru un electorat mai bine informat şi participativ. stocarea. sociale. economice. cu scopul de a proiecta și a construi structuri. prin informatizarea guvernării (e-Governance) şi a democraţiei (e-Democracy).cheltuielile cu investiţiile pentru TIC trebuie să crească. . în operaţiile lor pentru a utiliza mai bine TIC.încurajarea IMM-urilor şi crearea unui mediu antreprenorial practic. Urmează apoi faza în care noua tehnologie face posibilă executarea unor activităţi pe care nu era capabil să le execute înainte. Indonesia. ceea ce le măreşte şansa de creativităţi şi inovare. a reduce costurile şi spori eficienţa. crearea de noi interacţiuni între Guvern şi cetăţeni. mașini. de fapt. În principal acestea se referă la: . mai accentuat în Japonia şi Statele Unite şi mai moderat în Europa. cu un comportament raţional motivat. dar aceasta reprezintă o caracteristică semnificativă şi pentru ţările mai recent industrializate (Singapore. de asemenea.

Informatizarea devine iminentă mai ales în condiţiile creşterii volumului de informaţii şi totodată ale exigenţelor sporite privind calitatea şi operativitatea serviciilor. În domeniul serviciilor. calculatoarelor. Societatea informaţională se constituie şi se dezvoltă în jurul producţiei valorilor informaţionale. unde activitatea omului este bazată pe informaţii şi cunoştinţe. la servicii publice (achitarea notelor de plată. pe baza finalităţilor anterioare se instaurează noua societate informaţională. Sunt deja cunoscute servicii automate de vânzare şi de distribuire a banilor. precum şi restructurarea organizării muncii întreprinderii. Acest lucru nu este întâmplător întrucât complexitatea structurală şi funcţională a societăţii moderne şi creşterea interdependenţei în cadrul ei forţează capacitatea umană să înţeleagă şi să rezolve individual sau în grup o multitudine de probleme. Este evident că întreprinderea complet automatizată nu va fi total lipsită de oameni. simbolul societăţii informaţionale. economică şi tehnică.În cazul tehnologiei informatice. gestiunea economică birotică şi conducerea sunt integrate organic prin infrastructura informaţională constituită pe baza unei reţele telematice care conectează totalitatea mijloacelor informatice distribuite în intreprindere. folosirea optimă a potenţialului obţinut prin încorporarea informaţiei şi inteligenţei în maşini şi sisteme de producţie impune reconsiderarea întregii infrastructuri tehnice şi tehnologice. aceste faze ale importului pot fi exprimate sintetic prin înlocuirea şi amplificarea muncii intelectuale a omului şi transformarea societăţii umane într-o societate informaţională informatizată. care încorporează tot mai multe informaţii şi inteligenţă specifică domeniului în care se aplică. amplificarea muncii intelectuale a omului şi inovarea sistematică. însă considerarea informaţiei ca esenţă a viitoarei societăţi exprimă orientarea către o societate mai raţională şi mai sistematică. cu operarea directă în bazele de date bancare. permiţând automatizarea numeroaselor activităţi structurate în general după o logică fixă. dar pe langă faptul că numărul acestora va fi foarte redus. Este evident că existenţa societăţii nu poate fi concepută fără energie şi producţie de bunuri. aceasta din urmă fiind în general realizată de mai mult timp. pornind de la situaţia socială. la cvasitotalitatea informaţiilor şi cunoştinţelor umane. transfer de fonduri) şi în general. Procesul de automatizare completă a întreprinderii nu este numai de natură tehnicistă. Sarcina înţelegerii în profunzime a rolului sistemelor de informatizare în funcţionarea societăţii. acolo unde se produce. omul va putea dispune la domiciliu de o capacitate de prelucrare şi de un mijloc de acces direct la servicii de informare. prin care. Prin informatizarea principalelor activităţi economice se constituie baza unei infrastructuri informaţionale capabile să răspundă mai bine dinamismului crescut şi mutaţiilor structurale la nivelul 3 . sisteme integrate de rezervare în transport şi sectorul hotelier. Toate aceste subsisteme de informatizare şi automatizare proiectarea şi fabricarea asistate de calculator. Prin asocierea cu postul de televiziune şi telefonul. capătă o semnificaţie mai adancă şi un potenţial de flexibilitate şi de adaptabilitate considerabil mai mare prin utilizarea pe scară largă a microprocesoarelor. se poate considera că etapele generale de realizare a informatizării societăţii trebuie să asigure automatizarea pe scară largă a activităţilor umane. ca de altfel şi gândirea strategiilor adecvate pentru aplicarea lor. se concentrează. natura ţi nivelul calificării cerute lor nu vor semăna cu cele specifice unei întreprinderi tradiţionale. sunt deosebit de dificile. Accesul la alte servicii publice informaţionale poate fi complet descentralizat datorită apariţiei calculatoarelor personale şi a terminalelor videotext. se prelucrează şi se diseminează informaţia. tehnologiile calculatorului şi comunicaţiile au pătruns şi continuă să se extindă. Producţia valorilor informaţionale este posibilă datorită proliferării serviciului informaţional informatizat. Imaginea întreprinderii total automatizate este completată de introducerea proiectării asistate de calculator şi a mijloacelor de automatizare a activităţilor de birou şi de informatizare a gestiunii economice şi conducerii. Cu toate acestea. în mod tradiţional este înţeleasă ca fiind înlocuirea totală sau parţială a activităţii fizice şi/sau intelectuale a omului de către sisteme artificiale constituite din dispozitive de automatizare complexă şi de informatizare. Automatizarea.

Cea mai mare provocare o constituie subdezvoltarea zonelor rurale. folosirea mijloacelor electronice în raporturile juridice şi economice cu statul are o componenţă de anticorupţie evidentă. Rangul 75 pentru e-learning . în paralel cu metodele tradiţionale de comunicare a Guvernului cu cetăţeanul. s-a efectuat de către un colectiv de cercetare din Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Informatică (ICI) şi Academia de Studii Economice (ASE). al Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru această formă de educaţie. conducerea şi administraţia devin sisteme unicate om-maşină. penetrarea televiziunii în gospodării. pentru consolidarea poziţiilor câştigate. în raporturile cu administraţia. pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu clienţii. Integrarea organică a tuturor sistemelor informatizate din cadrul societăţii duce la formarea macrosistemului societaţii a cărui funcţionare este asigurată de o infrastructură telematică flexibilă. numărul mic de deţinători de PC-uri. în învăţământul preuniversitar se desfăşoară câteva programe al căror scop este de a pregăti tânăra generaţie în utilizarea resurselor TIC. Pentru România. putând fi considerat ca eşantion de volum redus. procentul de drumuri pavate. Rangul 75 pentru Comerţ electronic .este consecinţa incapacităţii realizării reformei legislative din domeniul telecomunicaţiilor.scor care se datorează lipsei de interes.inconsistenţa şi instabilitatea din domeniul politic ca şi legislaţia fiscală împovărâtoare şi instabilă au avut un impact negativ asupra investiţiilor străine. situaţia s-a îmbunătăţit considerabil. În prezent. noua coloană vertebrală a societăţii. în momentul realizării studiului. software şi suport tehnic . Aplicaţiile e-Business presupun utilizarea pe scară largă a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor Internet în scopuri comerciale. Rangul 75 pentru Guvernare electronică .acest fapt se datorează numărului mic de calculatoare la 100 de locuitori. precum şi a numărului redus de pachete software dedicat necesităţilor interne.Comerţul electronic este aproape inexistent.La data efectuării studiului. Ancheta a fost realizată în martie 2002. furnizorii. acţionarii etc. a numărului mic de gazde Internet la 1000 de locuitori şi a disponibilităţii reduse a accesului public la Internet. In acest context informatizat. În prezent. pentru penetrarea pe noi pieţe.societăţii. Lipsa tehnologiilor în aceste zone a determinat grave discrepanţe. În plus. care asigură accesul operativ la informaţii de sinteză sau detaliate. Rangul 31 pentru Resurse umane . o anchetă privind dezvoltarea e-Business în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii. calitatea transportului aerian. Măsurile legate de posibilitatea utilizării Internetului. Rangul 70 pentru Disponibilităţi hardware. a mijloacelor electronice. atât din punct de vedere economic cât şi social. Numărul unităţilor anchetate a fost de 211 firme. Obstacolele majore sunt date de slaba putere de cumpărare a populaţiei.La acest indicator situaţia este mai bună. calitatea facilităţilor navale. situaţia plasării pe locuri inferioare se datorează următoarelor aspecte: Rangul 65 pentru Utilizarea Reţelei .acest rezultat reflectă slaba competiţie de pe piaţa internă de software. program susţinut de UE. Rangul 45 pentru Infrastructura generală . costul ridicat de acces la Internet şi dificultăţile economiei naţionale. precum şi posibilitatea informării rapide şi complete. pot aduce economie de timp şi de bani. Una din măsurile prevăzute în pachetul legislativ anticorupţie se referă la utilizarea. deoarece au fost luate în consideraţie o serie de variabile referitoare la consumul de energie electrică. iar interlocutorul omului va fi dotat cu inteligenţa necesară pentru a oferi răspunsuri competente. informaţii cunoştinţe şi imagini dintre om şi calculator se va face cu ajutorul unor dispozitive capabile să se apropie tot mai mult de mijloacele de înţelegere şi exprimare ale omului. Rangul 60 pentru Infrastructura Informaţională . partenerii. guvernarea electronică era inexistentă. Schimbul de date. Ca o 4 . Rangul 53 pentru Mediul Economic şi de Afaceri . În cadrul unui proiect european ENLARGE– parte a Programului Tehnologiile Societăţii Informaţionale. de nivelul unui expert.

sau datele personale ale studenţilor) sunt informatizate. diverse rapoarte sau cerinţe de informare-interogare privind situaţia şcolară anuală/semestrială. a gestiunii şi exploatării fondului de carte şi de publicaţii periodice din biblioteca universităţii. inclusiv în producţia de serie mică şi de unicate. Accesul la reţeaua Internet contribuie la creşterea nivelului calitativ al comunicaţiilor. se poate afirma că România se află într-un proces de convergenţă economico-socială către lumea dezvoltată. Mobilitatea în comunicare şi documentare în spaţiile universităţii se sprijină şi pe dispozitivele wireless. care va permite orientarea cât mai adecvată a educaţiei elevilor. Ca efecte benefice ale automatizării pe scară largă se menţionează creşterea productivităţii muncii. universităţile practică o strategie de îmbunătăţire permanentă a dotărilor din infrastructură pentru transmitere şi prelucrare computerizată a datelor precum şi a utilizării imediate a mijloacelor oferite de informatică. Sunt îndeplinite şi cerinţele legate de posibilităţile de retroproiectare. de educaţie colectivă. Începută prin evaluarea şi controlul procesului de producţie cu ajutorul aparatelor de masură şi control. profesorii vor desfăşura o activitate de consultanţă. Întrun astfel de sistem de autoînvatare. centralizatoare. uzine chimice. statistici. de cercetare ştiinţifică şi în creşterea eficienţei serviciilor auxiliare. Dintre multitudinea de decalaje ce trebuie recuperate.Computer Aided Instruction) permite desfăşurarea unei forme personalizate de pregătire adecvată a aptitudinilor şi posibilităţilor fiecărui individ. filmare. ca şi activitatea de urmărire a achitării taxelor de şcolarizare. Se remarcă deja rezultate deosebite în cazul proceselor continue de producţie. poate cel mai important îl constituie cel informaţional. manipulare aducand un grad înalt de flexibilitate proceselor de producţie capabile să se adapteze rapid la noi profile de fabricaţie. uniform. Introducerea informatizării în diferite organizaţii:  ÎN ŞCOLI Dată fiind importanţa accesului la avantajele utilizării tehnicii de calcul în activitatea didactică. într-un ritm care-i este specific. laboratoare. de ciment în care intervenţia omului va fi neglijabilă. Reţeaua IT interconectează spaţiile cu destinaţie didactică (săli de cursuri. adecvate sistemului de instruire bazat pe capacităţile umane care dau posibilitatea fiecărui individ să progreseze de la un nivel la altul. cabinete). automatizarea se perfecţionează şi se extinde datorită utilizării calculatorului capabil să integreze subsistemele bazate pe microprocesor şi să asigure o conducere totală a întregului proces de producţie. ÎN INDUSTRIE În producţia industrială se prefigurează o automatizare completă. Introducerea sistemelor de instruire asistată de calculator (CAI . spaţiile destinate serviciilor de evidenţă financiar-contabilă. conducând la realizarea de rafinării. de oţel. vopsit. se realizează 5  .concluzie generală. fotografiere digitală. cu aparatură high-tech şi personal calificat. Stocarea şi administrarea datelor privind evidenţa şcolarizării (cataloage. fabrici de celuloză şi hârtie. Robotul industrial din ce in ce mai îndemanatic şi mai inteligent este capabil să execute munci din cele mai diverse sudură. acordând cea mai mare atenţie etajelor de pregătire axate pe formarea capacităţilor creative ale individului. de resurse umane şi secretariatele facultăţilor. ceea ce asigură rentabilitatea automatizării. pe măsură ce procesul de informatizare şi de automatizare complexă avansează. Cu alte cuvinte. tipărirea computerizată a diplomelor de licenţă. care înlocuieăte sistemul tradiţional. ca formă principală de educaţie. Programele educaţionale se vor orienta pe niveluri de pregătire. asamblare. indiferent de vârstă. Din acest motiv este necesară schimbarea priorităţilor guvernamentale în gestionarea unor resurse financiare limitate. în sensul că prin cheltuirea unei munci fizice şi intelectuale mai reduse se vor putea asigura toate produsele necesare unui standard de viaţă mai ridicat în condiţiile utilizării mai raţionale a resurselor naturale.

. inclusiv transnaţional. Rezultatul activităţii constă în produsele şi serviciile de informare.pentru sistemul operaţional: primirea directivelor pe care le transmite sistemul de pilotaj. Este evident că între cele două sisteme există un permanent flux de informaţii. 6 . ÎN BIBLIOTECI Noţiunea de sistem de informare şi documentare (SID) este folosită generic pentru a desemna orice instituţie sau structură dintr-o instituţie. financiare.). cu rezultate benefice pentru umanitate. organizaţie. administrative sau sociale. sistemul decizional. ele sunt concepute şi realizate de sistemele de informare şi documentare. putând să dedice cel mai mult timp activităţilor creative. concurenţiale etc. prelucrarea. producând documente şi informaţii. Un sistem de informare şi documentare este un ansamblu organizat de proceduri manuale sau/şi automatizate (în care este inclusă resursa umană). Un sistem de informare într-o întreprindere este un sistem care cuplează sistemul condus (sistemul operaţional) şi sistemul conducător (sistemul de pilotaj). Sistemul de pilotaj reprezintă. care are ca obiectiv principal colectarea de documente şi informaţii. Acţiunea de cuplaj pe care o efectuează sistemul de informare constă în: .pentru sistemul de pilotaj: asigurarea unei imagini cât mai cuprinzătoare asupra sistemului operaţional. iar sistemul condus cuprinde totalitatea activităţilor unei întreprinderi. cu un grad de răspândire mai restrâns sau mai larg. de fapt. coroborate cu nevoia crescândă a managerilor de fundamentare a deciziilor pe baza cunoaşterii cât mai exacte a mediului în care îşi desfăşoară activitatea (informaţii legislative.emanciparea crescândă a omului de muncă pentru subzistenţă. Caracteristica principală a sistemelor de informare şi documentare rezidă în faptul că ele operează cu documente şi informaţii. firmă etc.  Această categorie de sisteme a căpătat o dezvoltare cu totul deosebită o dată cu folosirea pe scară largă a mijloacelor informatice pentru prelucrarea şi comunicarea informaţiei. care se ocupă cu activitatea de informare şi documentare de orice tip. organizarea şi valorificarea acestora către beneficiarii săi. Operativitatea şi calitatea muncii cunosc şi vor cunoaşte un curs ascendent prin omogenizarea şi perfecţionarea fluxului informaţional care va integra în mod uniform atât omul cât şi comunităţile productive.

descriptorii). date fiind posibilităţile oferite de Internet. obţinându-se informaţii cu valoare adaugată de la operator la operator. adică documente digitale (CD-ROM. este prezentat locul sistemului de informare în întreprindere: Bibliotecile asigură în principal. facilitat de noile tehnologii de prelucrare. reviste având ca suport hârtia etc. de localizare (cotă. zeci de mii de cataloage în care sunt 7 . În principal. informaţii de gestiune. conservare şi valorificare a acesteia. acestea se cumulează de la operaţie la operaţie. se poate menţiona constituirea unei entităţi informaţionale de tip descriere bibliografică. fişa de catalog este reprezentată de o înregistrare bibliografică. Bibliotecile devin. structuri de informare şi documentare multifuncţionale.1. informaţii neredundante. cât şi pe cei aflaţi la distanţă. Accesul la informaţie. cât şi tipurile şi forma de prezentare a produselor şi serviciilor de informare oferite utilizatorilor. pe domenii –. o bibliotecă ce ar deţine mii. Aceasta înseamnă că fiecare operaţie adaugă noi informaţii la o structură informaţională dată. Biblioteca virtuală presupune o bibliotecă ce ar avea capacităţi nelimitate pentru stocarea datelor bibliografice şi documentelor.În figura 1. Spre exemplificare. prin includerea unor produse şi servicii orientate către cetăţeni. în ultima perioadă. fişiere etc.). cel puţin în procesul de colectare. Documentele pot fi reprezentate de: documente pe suport tradiţional (cărti. a modificat atât conţinutul. care au obiect de activitate prelucrarea de documente. în final. Tehnologia informaţiei în sistemul de informare şi documentare reprezintă totalitatea proceselor prin care se obţin şi se prelucrează informaţiile referitoare la diferite tipuri de documente. prelucrare şi organizare a informaţiilor. semnalare şi identificare (descrierea propriu-zisă) şi de conţinut (clasificarea. principala operaţie informaţională este reprezentată de descrierea documentelor şi elaborarea fişelor de catalog. ce deservesc atât utilizatorii din colectivitatea apropiată. În sistemele de informare şi documentare clasice – de tip bibliotecă sau centru de informare şi documentare. Descrierea bibliografică conţine. inventar).) sau documente electronice. ele şi-au extins aria funcţiunilor. Acestea sunt furnizate de servicii speciale din cadrul bibliotecii (centre de informare pentru cetăţeni sau centre de informare comunitară – CIC). astfel. dar. procedurile de lucru specifice (chiar dacă obiectivul în sine a rămas acelaşi). În sistemele de informare şi documentare. informaţiile cu care operează sistemele de informare şi documentare sunt informaţii obţinute pe fluxul de prelucrare de la intrarea documentului în bibliotecă până la depozitarea acestuia. În sistemul automatizat. informarea asupra documentelor pe care le deţin.

au un element comun: permit crearea şi gestionarea bazelor de date specifice pentru procesele de informare şi documentare desfăşurate de biblioteci. utilizatorului îi este transparentă distanţa. regăsind informaţii dorite prin criterii de căutare din cele mai diverse: titlu. Chiar dacă în prezent bazele de date existente în bibliotecile care au achiziţionat aceste programe încă nu sunt convertite pentru a fi gestionate cu noile sisteme. împrumutul de documente este asistat de calculator. nelimitată. cel mai important efect al informatizării unei biblioteci asupra utilizatorilor este posibilitatea oferită acestora de a consulta bazele de date ale altor biblioteci. aria de investigare informaţională pe care poate naviga un utilizator pare. Întro “bibliotecă electronică“. Când se vorbeşte despre “biblioteca virtuală“. Utilizatorii au acces la aceste date. în scurt timp procesul va deveni operaţional. iar procedurile de schimb de documente sunt şi ele realizate cu sprijinul calculatorului.înmagazinate milioane de fişe bibliografice. de aici şi conceptul de “bibliotecă virtuală“. va fi numai o problema de organizare a infrastructurii de comunicaţie. Accesul on-line. poate accesa. Este evident că o “bibliotecă electronică“ trebuie să dispună de configuraţii de echipamente corespunzătoare şi de un soft adecvat. autor. la sute de mii de kilometri distanţă. Crearea unei bibliografii complete asupra unei teme sau căutarea informaţiilor referitoare la un anume subiect. servirea informaţională a beneficiarilor. via reţea de calculatoare. între cele două categorii de sisteme de informare (biblioteci şi. În bibliotecile din România sunt implementate sau în curs de implementare cinci sisteme soft dedicate: ALEPH. trebuie să se aibe în vedere. VTLS. practic. biblioteci aflate. Acest aspect este valabil. şi chiar cea de bibliotecă electronică. semnifică o bibliotecă sau un sistem de informare şi documentare care dispune de colecţii de date electronice şi care foloseşte proceduri informatice. de conceptul “bibliotecii virtuale”. În mod practic. începe să fie utilizată pentru noţiunea de colecţie e-book (colecţie de cărţi electronice). realizarea produselor şi serviciilor de informare. ca şi cum toată multitudinea de informaţii la care are acces s-ar afla în biblioteca în care el se gaseşte. respectiv. În plus. uneori. Aceste pachete de programe. indiferent de domeniul pe care acestea din urmă îl servesc. automatizate pentru construirea şi exploatarea acestora. un cititor aflat într-o bibliotecă conectată la Internet. centre de informare şi documentare) se produc apropieri din ce în ce mai pregnante. O bibliotecă electronică îşi realizează toate funcţiile asistate de calculator: achiziţia de documente. în primul rând. cât şi a modalităţilor de realizare a acestora. Dar. iar produsele de informare sunt stocate pe medii electronice. atât în sfera serviciilor. TINLIB. bazele de date şi informaţii existente în alte biblioteci sau sisteme de informare. noţiunea de bibliotecă virtuală. cât şi pentru centre de informare şi documentare. În prezent. FTP (File Transfer Protocol). un concept apărut în jurul anului 1985. se asigură transferuri de date electronice. 8 . o bibliotecă ce poate conţine documente integral transpuse pe 114 medii electronice. poate. subiect etc. În acest context. de la terminalul în faţa căruia se găseşte. ALICE. Astfel. ca să menţionăm numai două exemple. ca şi în cazul memoriei virtuale. prelucrarea documentelor. VUBIS. respectiv. cataloagele sunt reprezentate de baze de date bibliografice la care utilizatorul are acces prin intermediul unui calculator. “Biblioteca electronică“. vor trebui să se bazeze pe mijloacele oferite de accesul în colecţiile de date electronice aflate oriunde pe glob. Totalitatea produselor şi serviciilor oferite utilizatorilor trebuie să ţină seama. într-o manieră sau alta. atât pentru biblioteci. În condiţiile bibliotecii electronice. conceptul de “bibliotecă electronică“. în special a serviciilor de reţea de tip Telnet sau de conectare logica la distanţă şi. Aceste facilităţi sunt posibile datorită existenţei reţelei Internet. deşi elaborate de producători diferiţi.

se remarcă tendinţa bibliotecilor de a se conecta în cadrul unor reţele de informare. Timişoara. În cadrul ROEDUNET. au acces la Internet. De asemenea. reţeaua bibliotecilor publice. multe dintre acestea oferind acces gratuit la Internet pentru cititori. 9 .De altfel. Braşov. precum şi cele din marile oraşe. respectiv. bibliotecile publice judeţene. cu noduri în toate marile centre universitare (Bucureşti. sunt incluse şi bibliotecile universitare. cele mai reprezentative fiind reţeaua bibliotecilor universitare şi. Acestea au acces la serviciile Internet şi pot comunica între ele prin poşta electronică şi CD-ROM-uri specifice domeniului în care activează. Iaşi. Cluj. Craiova).

4. Editura Universităţii din Bucureşti www. Editura Semne. 3. Societate informaţională. 6. Cetăţean. Guvern. 2001 http://revistaie.armyacademy.1.ro www. 5.ase.ro Dan Nica. Webografie Banciu Doina.Protectiamuncii. 2. Informatizarea bibliotecilor – concepte şi practici.9am.ro www.ro 10 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful