SPIRITUL INTREPRENORIAL - o moştenire de familie la compania „FORD MOTOR” –

Compania „Ford Motors” a intrat în lumea afacerilor la 16 iunie 1903, când Henry Ford împreună cu alţi 11 asociaţi, cu o încredere nelimitată, dar dispunând de doar 28000 de dolari, au pus bazele, în statul Michigan, la ceea ce urma să devină una dintre cele mai mari corporaţii ale lumii. La începuturile sale, Ford a fost o mică secţie a unei fabrici din Detroit, în care erau angajaţi 10 lucrători. Începuturile companiei au fost modeste, aceasta aflându-se chiar, în anumite momente, în pragul falimentului. Dar, la doar o lună de la înfiinţare, o rază de speranţă s-a arătat, atunci când, prima maşină a fost vândută la Chicago unui dentist numit Pfennig. În paralel cu dezvoltarea sa internă, Ford a început derularea unui program de expansiune externă care a demarat în 1904, la doar un an de la înfiinţarea companiei. În următorii cinci ani, Henry Ford, în calitate de inginer şef, iar mai târziu, de preşedinte a condus un program de producţie şi dezvoltare continuă. Între 1903 şi 1908, Henry Ford şi inginerii săi au folosit primele 19 litere ale alfabetului pentru a-şi desemna creaţiile, cu toate că unele dintre maşini erau doar experimentale şi nu au devenit niciodată publice. Modelul N a fost primul mare succes al companiei, ce a ieşit pe piaţă la un preţ de 500 de dolari. Eşecul modelului K, împreună cu insistenţele lui Henry Ford asupra faptului că viitorul companiei constă în producţia de maşini ieftine destinate unei pieţe largi, a dus la creşterea neînţelegerilor dintre acesta şi Alexander Malcomson, un important finanţator al companiei. Ca rezultat, Malcomson a părăsit compania, iar Ford a devenit acţionar majoritar, şi ulterior preşedinte, în 1906, înlocuindu-l pe John S. Gray. În ciuda hărţuielilor practicate de sindicatul Selden la adresa sa, tânăra companie şi-a continuat dezvoltarea, croindu-şi drum prin „alfabet” până la realizarea modelului T, care a fost un succes imediat. În timpul anilor premergători celui de-al doilea război mondial, compania Ford Motor: - a început producerea de camioane şi tractoare (1917); - a devenit în întregime proprietatea lui Henry Ford şi a fiului său, Edsel, care i-a urmat tatălui său ca preşedinte în 1919; - a cumpărat compania Lincoln Motor (1922); - a construit primul avion Ford Tri-Motor 196, folosit de prima linie aeriană comercială Americană (1925). Începând din 1927 deja îi trecuse vremea modelului T. Îmbunătăţit, dar de fapt neschimbat de atâţia ani, el pierdea teren în faţa mult mai luxoaselor şi puternicelor maşini oferite de competitorii lui Ford. La 31 mai, fabricile Ford şi-au închis porţile pentru şase luni pentru a se retehnologiza în vederea producerii Modelului A, o maşină îmbunătăţită din toate punctele de vedere. Mai mult de 4500000 de modele A, cu mai multe tipuri de caroserii şi într-o varietate de culori au fost vândute între 1927 şi 1931. Dar chiar şi modelul A a devenit în cele din urmă depăşit, când consumatorii au cerut mai mult lux şi mai multă putere. Compania Ford le-a oferit pe amândouă prin următorul său model Ford V-8 (1 aprilie 1932). Începând cu 1942 compania şi-a concentrat toate resursele în vederea sprijinirii efortului militar american. Iniţiat de Edsel Ford, amplul program de război a produs o gamă largă de piese de armament. Edsel Ford a murit în anul 1943, pe când programul său îşi atingea eficienţa maximă. Un Henry Ford îndurerat a revenit la conducerea companiei până la sfârşitul războiului, când a demisionat pentru a doua oară. Nepotul său, Henry Ford II, a devenit preşedinte al companiei la 21 septembrie 1945. Cu toate că el conducea producţia primei maşini postbelice, Henry Ford II îşi făcea planuri de reorganizare şi descentralizare a companiei care, datorită pierderilor înregistrate, se afla într-o situaţie precară. Henry Ford II s-a dovedit a fi persoana potrivită în transformarea companiei Ford dintr-o afacere de familie într-o corporaţie pe acţiuni. El şi-a reasumat răspunderea de a clădi o companie producătoare de automobile. Reorganizarea postbelică şi planul său de expansiune au redat rapid eficienţa companiei. Geniul lui Henry Ford II a constat în abilitatea sa de a găsi cei mai talentaţi oameni şi de a-i aduce în poziţii de conducere în rapida expansiune postbelică. În 1956, Ford a făcut un pas decisiv atunci când a devenit o companie publică. 10200000 de acţiuni ale companiei Ford Motor au fost puse în vânzare şi 250000 de investitori s-au grăbit să cumpere, contra a 657 milioane de dolari, 20% din ceea ce până atunci fusese o afacere de familie. 1

Dar Henry Ford II? 3. Donald Petersen şi Harold Red Poling au adus contribuţii însemnate în aducerea Ford Motor pe poziţia de lider pe piaţa automobilelor în ceea ce priveşte calitatea. Subiecte pentru dezbatere: 1. ci management prost”. După retragerea lui Henry Ford II de la conducerea companiei. Cu toate acestea. În 1968. Caracterizaţi spiritul intreprenorial manifestat de Henry Ford şi de nepotul său Henry Ford II. Noul Ford Mustang a produs o adevărată senzaţie ce a confirmat teoria companiei Ford conform căreia o maşină cu un aer tineresc va fi preferata bombardierelor războiului. A urmat expansiunea globală a companiei Ford Motor.Doi ani mai târziu. În timp ce alţi lideri din industrie credeau că roboţii cei mai performanţi ar putea creşte calitatea produselor prin înlocuirea muncitorilor. un foarte diferit tip de maşină a fost prezentat la Târgul Internaţional de la New York. compania Ford Motor a rămas fidelă crezului său în „munca în echipă”. după opinia dumneavoastră. Henry Ford II afirma că: „nu există salariaţi neperformanţi. furnizorii au fost asaltaţi de mai mult de 22000 de comenzi încă din prima zi. Ford şi-a anunţat intrarea pe piaţa camioanelor grele şi extra-grele. bazată pe ideea de a aduna la un loc specialişti din toate domeniile implicate şi de a le acorda după aceea autoritatea de a lua atâtea decizii câte consideră că sunt necesare. cheia succesului în afaceri a companiei Ford Motor? 2 . În acest context. La sfârşitul anilor 1970. În ce categorie de întreprinzători poate fi inclus Henry Ford. Henry Ford II a extins angajamentul companiei în privinţa responsabilităţii sociale prin creşterea numărului de salariaţi angajaţi din rândul populaţiei minoritare şi crearea de programe de aprovizionare şi desfacere de la şi către aceste categorii de populaţie. compania Ford Motor şi-a asumat responsabilitatea şi a devenit prima companie producătoare de automobile ce avea drept obiectiv principal calitatea. Care este. Primul rezultat al „muncii în echipă” a fost apariţia modelului Ford Taurus. ce a înregistrat un imens succes. 2. iar în 1980 apariţia modelului Ford Escort. numită „maşina universală”. pe când muncitorul american era criticat pentru proasta calitate a muncii sale. Drept consecinţă. la 17 aprilie 1964. direcţia industriei auto americane s-a schimbat definitiv atunci când.

el îşi continuă demersul intreprenorial făcând apel la capacitatea sa de a rezolva problemele apărute şi dând dovadă de o uimitoare perseverenţă în realizarea obiectivelor. Henry Ford. 2. dispunând „de o încredere nelimitată în propria persoană şi în ceea ce fac. una dintre cele mai mari corporaţii ale lumii în domeniul automobilelor. Încă din primele rânduri ale studiului de caz poate fi evidenţiată puternica motivare personală a tânărului intreprenor Henry Ford. Henry Ford II va moşteni toate aceste abilităţi intreprenoriale dând dovadă. în perioada postbelică prevăzând necesitatea unei maşini cu aer tineresc ce ar fi preferată bombardierilor războiului”. iar mai apoi prin promovarea muncii în echipă. de o maximă receptivitate şi deschidere la nou. Nepotul său. Ford a răspuns printr-un nou model V-8. compania Ford Motor. care le incorpora pe amândouă. Accentul deosebit pus pe calitatea produselor şi satisfacerea dorinţelor clienţilor sunt alte elemente care au contribuit la succesul în afaceri a ceea ce a devenit. liderii Ford fac dovada deţinerii unei viziuni asupra evoluţiei afacerii: Henry Ford prevede faptul că viitorul afacerii stă într-o producţie ieftină oferită pieţe largi. Cele prezentate mai sus pun în evidenţă reacţiile rapide faţă de schimbările mediului precum şi marea capacitate de rezolva problemele apărute. Alexander Malcomson. deschiderea faţă de nou sunt câteva dintre elementele care au contribuit la succesul în afaceri al companiei Ford. Deşi dispune de un buget restrâns.1. Punctul forte al acesteia este însă accentul deosebit pus pe latura umană. Când pe piaţă s-a cerut varietate. Henry Ford II dă dovadă de asemenea de polivalenţă cotidiană reflectată în abordarea de sarcini variate. iniţial prin valorificarea creativităţii inginerilor săi. Ei alocă foarte mult timp afacerii. într-un moment când majoritatea marilor companii credeau că înlocuirea omului cu roboţii va fi singura cale de obţinere a unor produse de înaltă calitate. El acordă o atenţie deosebită atragerii de persoane cu calităţi complementare lui. la fel ca bunicul său. El conduce un program de producţie şi dezvoltare continuă percepând direcţia în care va trebui să se îndrepte activitatea companiei: produse ieftine destinate unei pieţe largi. De-a lungul timpului. compania îşi restructurează activitatea conform cu necesităţile de înarmare ale ţării. 3. şi doar după aceea pe cea de preşedinte al companiei. În cazul lui Henry Ford II pot fi identificate de asemenea unele caracteristici ale întreprinzătorului expert. Henry Ford a răspuns prin oferirea unor maşini cu mai multe tipuri de caroserii şi într-o gamă largă de culori. Atunci când firma înregistrează pierderi Henry Ford II nu ezită în a lua decizia de transformare a companiei dintr-o „afacere de familie” într-o corporaţie pe acţiuni. Asumându-şi o serie de riscuri bine calculate. dispunând de cunoştinţe aprofundate în domeniul de acţiune şi făcând dovada unei ridicate responsabilităţi în desfăşurarea activităţilor companiei. are curajul de a-şi expune şi susţine propria viziune asupra „viitorului” companiei în faţa unuia dintre cei mai importanţi finanţatori ai acesteia. generator de idei. în cele din urmă. Perseverenţa. şi se află chiar în pragul falimentului în anumite momente. în timpul celui de-al doilea război mondial. 3 . punând un accent deosebit pe „lucrul în echipă” şi pe valorificarea în primul rând a resurselor umane de care dispune. iar când pe piaţă s-a cerut mai mult lux şi mai multă putere. Henry Ford se preocupa atât de dezvoltarea internă cât şi cea externă a companiei. încrederea în propriile forţe. Ocupând mai întâi funcţia de inginer şef. Atât Henry Ford cât şi nepotul său Henry Ford II pot fi încadraţi în categoria întreprinzătorului performant personal.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful