JUSTIFICAREA ALEGERII TEMEI

Deşi drojdiile au fost folosite din vremuri străvechi la prepararea alimentelor şi băuturilor, utilizarea lor în nutriţia umană sau pentru furajarea animalelor este de dată mult mai recentă. Deficitul de proteine din timpul primului război mondial a impulsionat cercetările pentru cultivarea drojdiilor în scopuri furajere. Microorganismele cele mai frecvent utilizate ca sursă de proteine în nutriţia omului şi animalelor sunt drojdiile. Datele experimentale atestă că proteina din drojdii poate înlocui proteinele vegetale şi animale tradiţionale. S-a constatat că drojdiile sunt capabile să sintetizeze vitaminele hidrosolubile din grupa B, dar şi să le înmagazineze în celulă în cantităţi la fel de mari sau chiar mai mari decât cele din ţesuturile animale recunoscute ca surse importante de vitamine. În condiţiile adâncirii crizei alimentare, fabricarea proteinelor de biosinteză reprezintă una dintre căile de perspectivă pentru asigurarea necesarului de proteine. Tehnologia obţinerii proteinelor de biosinteză prezintă următoarele avantaje: permite obţinerea de proteine cu valoare biologică ridicată din materii prime disponibile în cantităţi mari, constituite în mare măsură din subproduse sau deşeuri şi reziduuri industriale; oferă posibilitatea, în raport cu substratul folosit, obţinerii de proteine cu randament mult mai mare în comparaţie cu cele de origine animală; prin utilizarea deşeurilor şi reziduurilor industriale se realizează şi o depoluare a mediului. Pentru utilizare in hrana Salmonidelor, drojdia trebuie sa fie producatoare de astaxantina, compus carotenoidic care intensifica culoarea carnii acestor pesti. Studiul intreprins a urmarit izolarea unei drojdii producatoare de astaxantina si investigarea conditiilor de cultivare care sa permita obtinerea compusului carotenoidic cu randament ridicat, astfel incat biomasa acestei drojdii sa se poata utilize in alimentatia Salmonidelor.

1

CAPITOLUL I
MICROORGANISME IMPLICATE IN OBTINEREA DROJDIEI FURAJERE
Microorganismele utilizate in procesul de multiplicare industriala a drojdiilor trebuie sa indeplineasca o serie de conditii cum ar fi: - timp de generatie cat mai scurt; - randament de fabricatie si continut de proteine ridicat; - vitalitate ridicata, mai ales in cazul multiplicarii continue; - sensibilitate redusa la infectii, inhibitori si la variatiile calitative ale mediului; De obicei, tipurile de drojdii se aleg in functie de natura mediilor de cultura. Data fiind marea viabilitate si adaptabilitate a drojdiilor la diversele conditii de mediu, se pot cultiva cu rezultate bune diferite rase, tulpini, specii si chiar genuri de drojdii sau ciuperci pe lesiile sulfitice reziduale si pe prehidrolizate. Alte substraturi utilizate cu success la obtinerea drojdiilor furajere sunt reprezentate de subproduse ale industriei alimentare: melasa, radicele da malt, ape de inmuiere a porumbului (extract de porumb). Dintre tulpinile de drojdii folosite in practica pentru formarea de biomasa, se pot mentiona urmatoarele: - Torula utilis (Candida utilis) este cea mai folosita la fabricarea drojdiei furajere. Ea asimileaza diferite glucide (hexoze, pentoze) alcool etilic, alcooli superiori, aldehide, glicerina si acizi organici. - Micotorula se dezvlota bine pe medii de cultura care contin cantitati mari de pentoze. - Candida tropicalis se multiplica intens pe borhotul rezultat de la fabricarea alcoolului. Ea asimileaza mult mai bine xiloza in comparatie cu Torula utilis. De obicei, in linurile de multiplicare a drojdiei se gaseste un amestec de Torula utilis si Candida tropicalis, chiar si atunci cand initial s-a efectuat numai

2

inocularea cu Torula utilis. Astfel la cultivarea drojdiei Torula utilis prin procedeul continuu pe borhot de melasa, pot apare in scurt timp si alte drojdii printre care si Candida mycoderma, a carei proportie poate creste pana la 90%. Aceste contaminari nu sunt periculoase in masura in care nu conduc la micsorarea randamentului si a continutului in proteine a produsului finit. In fabricile de drojdie furajera se folosesc de obicei pentru inoculare amestecuri de 3-4 tulpini de drojdii (Torula utilis, Candida tropicalis, Candida lypolitica), proportia dintre ele modificandu-se esential in timpul fabricatiei. La fabricarea drojdiilor furajere Torulopsis etc. - Candida tropicalis realizeaza o productivitate mica, desi utilizeaza in proportie insemnata zaharurile din solutie (75-80%), pe care le consuma specific, sintetizand cantitati mari de acid glutamic si tirozina. Amestecurile de Candida tropicalis, Candida arboreea si T. utilis multiplicate in comun, se plaseaza sub aspectul epuizarii zaharurilor in zona valorilor satisfacatoare (78%), reprezentand in acelasi timp o compozitie aminoproteica de buna calitate. - Candida scottii se prezinta, din punct de vedere morfologic, sub forma de celule oval elipsoidale dispuse sub forma de lant, cate 5-7-12 celule cu inmugurire multipolara. Coloniile dezvoltate pe agar de bere sunt de culoare alb-crem, cu suprafata marunt ridata, cu granulatie fina. Aceste drojdii asimileaza bine atat hexozele cat si pentozele, precum si acizii organici si uronici. Avand un mare randament in biomasa si continut ridicat de proteine drojdia Candida scottii poate fi introdusa in fabricatie industriala atat sub forma de cultura pura cat si sub forma de cultura mixta, in combinatie cu celelate specii de drojdie Candida. - Trichosporon cutaneum are o viteza de crestere comparativ redusa cu celelalte tipuri de drojdii, insa asigura o asimilare mai profunda a substantelor organice, in particular a acizilor organici. - Candida mycoderma face parte din microflora epifita a fructelor si a unor legume, in cazuri rare se intalneste in microflora semintelor oleaginoase si cerealiere. se pot utilize si amestecuri de microorganisme din diferite genuri: genul Candida, genul Trichosporon, genul

3

Asimileaza glucoza, zaharoza, maltoza, lactoza si poate utiliza etanolul ca unica sursa hidrocarbonata. Formeaza glucoza, fructoza, zaharoza. Nu formeaza rafinoza. Poate consuma CH3COOH din mediu simultan cu etanolul si are sulfitorezistenta redusa. Temperatura propice de inmultire este de: minim 6-16ºC, maxim 24-36ºC, iar cea de crestere optima este de 18-22ºC. Coloniile pe mediu solidificat prezinta un perimetru slab-lobat, neregulat cu diameter cuprinse intre 2,5-5,8mm. Suprafata coloniei are un aspect mat, cutat, de culaoare alb-cenusiu sau alb-crem. In mediu lichid formeaza un voal alb (pelicula) subtire, la suprafata mediilor slab-alcoolice. In timp voalul se destrama si se depune in sediment pulverulent. Rhodotorula glutinis formeaza pe MEA, dupa 3 zile de cultivare, colonii cu diametrul de 1,5-3mm, convexe, cu perimetru circular, cu suprafata lucioasa sau aspect mucos, de culaore rosu pastelat. Dupa 7 zile, coloniile ajung la diametrul de 510mm dar isi mentin caracterele morfologice. Celulele dezvoltate pe MEA timp de 3 zile au forma elipsoidala si dimensiuni medii de 4-5,5µm reproducerea are loc prin imugurire pe intreaga suprafata. Unele tulpini pot forma celule alungite. Se pot dezvolta pe mediul Czapek, cand formeaza celule cu dimensiuni de 2,3-5µm sau 12-16µm si pseudomiceliu. Poate deci folosi azotati ca sursa de azot. Nu se dezvolta pe MEA cu 0.5% acid acetic. Se dezvolta in domeniul de temperaturi de la 25ºC la 35ºC in produse cu aw minim de la 0,92. Cresterea este oprita in medii cu pH 2,2 sau in prezenta de conservanti. Acidul benzoic sau acidul sorbic ii inhiba cresterea la concentratii mai mici de 100mg/kgsi pH4. Sunt drojdii termorezistente. Sunt inactivate prin incalzire la 62,5ºC timp de 10 min. Asimileaza glucoza, galactoza, zaharoza, maltoza, xiloza, celobioza, alcoolul etilic, glicerolul si acizi organici (lactic, succinic si citric). Rhodotorula glutinis, ca si Rhodotorula rubra, este larg raspandita pe suprafata fructelor si legumelor proaspat recoltate dar produce rar alterari ale acestora. Se intalneste in microbiota epifita a frunzelor si tulpinilor, a boabelor de cereale, a maslinilor. Poate produce alterari ale sucurilor de mere si capsuni insuficient pasteurizate.

4

Fig. 1.Rhodotorula glutinis. Drojdii utilizate ca drojdii furajere a .Candida tropicalis 5 . c . b .Trichosporon cutaneum.

CAPITOLUL II MATERIALE SI METODE UTILIZATE IN EXPERIMENTARILE DE OBTINERE A DROJDIEI FURAJERE 2.1. 6 .1. Microorganisme utilizate in scopul produceri de drojdii furajere pentru salmonide Phaffia rhodozyma tulpina izolata de pe mere. MATERIALE 2.1.

1.005% H2O. descrierea caracterelor morfologice obtinere inocul.2.5-6 7 .2. Medii de cultura Compozitia mediilor de cultura si scopul in care acestea au fost folosite in experimentari sunt prezentate in tabelul 1.~60% Uree pH 5. Mediu de cultura de utilizat pentru cultivarea drojdiilor MMu 5. Medii de cultura utilizate in cadrul experimentelor de laborator Denumire mediu Must de malt cu agar/ Extract de malt cu agar Mediu de cultura cu melasa si adaos de uree Cod MMA/ MEA Compozitie Extract de malt 30g. apa pana la 1000ml Melasa-40% (NH4)2HPO4-0.5 Utilizari Izolarea drojdiilor.01% MgSO4·7H2O-0. agar 20g. Tabel 1.02% (NH4)2SO4-0.

• • este solubil in apa 8 . prezinta in compozitia sa azot (raportat la substanta uscata) min 46% Ureea este utilizata ca ingrasamant de suprafata si ca adaos la mediile de cultura.02% (NH4)2SO4-0. din substanţe anorganice (cianatul de amoniu .02% (NH4)2SO4-0.01% MgSO4·7H2O-0. Substante utilizate ca adaos la mediile de cultura Ureea este prima substanţă de tip organic obţinută artificial.02% (NH4)2SO4-0. Acesta : • se prezinta sub forma de granule albe sau slab colorate.NH4NCO). fiind o excelenta sursa de azot pentru microorganisme.Mediu de cultura cu melasa si adaos de extract de porumb Mediu de cultura cu melasa si adaos de extract de drojdie MMp MMd Mediu de cultura cu melasa MM Melasa-40% (NH4)2HPO4-0.005% H2O.005% H2O. în laborator.5-6 Mediu de cultura de utilizat pentru cultivarea drojdiilor 2.01% MgSO4·7H2O-0.5-6 Mediu de cultura de utilizat pentru cultivarea drojdiilor 5. creatorul ei fiind Friedrich Wöhler.01% MgSO4·7H2O-0.005% H2O.~60% Extract drojdie Melasa-40% (NH4)2HPO4-0. în 1828.1.~60% Extract de porumb Melasa-40% (NH4)2HPO4-0.~60% 5.5-6 Mediu de cultura de utilizat pentru cultivarea drojdiilor 5.3.

2. dintre care biotina este prezenta in cantitati apreciabile(150 – 200 mg/100g produs) Extractul de porumb este folosit la fabricarea drojdiei de panificaţie cu un consum de 60 kg/t melasă. Extractele de drojdie sunt folosite în principal ca potenţiatori de arome sau chiar arome. Se constată de asemenea că proteinele din extract pot lega biotina într-o formă inaccesibilă pentru celula de drojdie. pot mări gradul de aromă şi pot servi ca agenţi de colorare sau antioxidanţi.Extractul de porumb prezinta aminoacizi ce au rol de biostimulatori si vitamine. Alte autolizate de drojdie pot masca gustul amar sau acru. 2. METODE UTILIZATE IN EXPERIMENTARI 9 . în schimb prezintă inconvenientul că este un produs deficitar şi este folosit preponderent în industria antibioticelor. poate creşte productivitatea cu 4÷6%.

In functie de densitatea celulelor recoltate initial.2. Din proba aleasa pentru izolare se recolteaza celulele cu ajutorul unei anse. Dupa inoculare si uniformizare. Metoda este folosita in special pentru izolarea culturilor pure de drojdii. Metoda Koch se bazeaza pe raspandirea microorganismelor recoltate din medii naturale intr-un mediu nutritiv si fixarea distantata a celulelor in urma solidificarii mediului cu formare prin multiplicare de colonii izolate intre ele. in placa a 2-a sau a 3-a pot exista colonii izolate. continutul fiecarei eprubete se repartizeaza in cate o placa Petri. iar dupa studiul caracterelor microscopice ale coloniilor reprezentative se face repicarea in ebrubete cu slant agar. Mediul de raspandire este mustul de malt cu gelatina. prin trasarea de striuri la suprafata mediului 10 .2. prin diluare in medii lichide sau raspandire pe suprafata mediilor sterile solidificate. care apoi este trecuta succesiv in cele 3 eprubete. Metode de izolare Metodele prin raspandire sunt larg raspandite deoarece sunt usor de executat. Metoda in strii se aplica in cazul contaminarii cu microorganisme straine a culturilor pure in timpul conservarii acestora. Fig. in care se realizeaza transferul succesiv de celule. Este similara cu metoda scarificata. repartizat cate 20 cm³ in 3 eprubete.1. obtinandu-se culturi pure. avand ca principiul raspandirea celulelor aflate in populatii eterogene in medii naturale. iar prin solidificarea mediului celulele care raman fixate in gel vor forma prin multiplicare colonii izolate. in schimb drept mediu de raspandire se foloseste mediul inclinat din 2-3 eprubete. 3. fluidificat si mentinut la 35-40ºC.

1 mm ). construite pe acelasi principiu. in dreptul suprafetei delimitate. Diferentierea dintre tipurile de citometre consta in marimea variabila a suprafetei unui patratel elementar.2 mm (inscrisa pe fiecare camera ). Pe platforma centrala este gravata o retea de linii perpendiculare. care delimiteaza o anumita suprafata divizata de catre linii perpendiculare in microcelule de forma patratica (patratele elementare ).2 Metode de numararea celulelor Stabilirea numarului de celule de drojdii dintr-un produs sau cultura pura se realizeaza prin diferite tehnici : -numararea directa a celulelor de drojdii. Rosenthal. Un citometru este o lama de sticla groasa. Se cunosc mai multe tipuri de citometre: Thoma. prevazuta cu 3 platforme separate intre ele prin rigole in sticla. Pentru numarare se plaseaza o picatura din suspensia de celule de analizat pe platforma centrala.0. Türk. cand in campul microscopic poate fi vizualizat un grup de 16 patratele elementare. cu ajutorul citometrelor ( camerelor de numarat ). Astfel. Citometrul Thoma are suprafata de 1mm² divizata de catre linii in 400 de patratele elementare cu latura de 1/20 mm ( suprafata unui patratel elementar = 1/400 mm³ ). 6 4 ⋅ 10 Preparatul obtinut se studiaza la microscop cu obiectiv cu grosisment x 40. Bürker. Se fac numarari de celule din mai multe campuri 11 . prin examen microscopic direct. Platforma centrala este denivelata fata de celelalte doua cu o inaltime de 0. din care se numara celulele a caror suprafata se afla mai mult de jumatate in interiorul careului de 4x4 patratele elementare.2. -numararea indirecta (metoda culturala-Koch). volumul de lichid plasat pe fiecare patratel elementar este 1 cm 3 .1. Peste suspensie se plaseaza o lamela care se sprijina pe cele doua platforme laterale si astfel intre lamela si citometru se creeaza o pelicula de lichid cu inaltime egala cu denivelarea platformei centrale ( 0.2. Celulele de drojdii si sporii de mucegai se pot numara.

in cazul nostru al drojdiilor urmeaza niste etape prestabilite: A. plante acvatice.coefficient de dilutie. 10 ⋅ 16 Numarul de celule prezente intr-un cm³ de suspensie de analizat se determina cu formula: N= n · 4 · 10 6 ⋅ k In care: n. saramura. etc). nisip. Probele biologice pot consta in resturi alimentare. k. 12 . medii specifice (apa de mare. resturi vegetale. fructe.microscopice ( elementar ( n = ∑ n = 100 ) si se calculeaza numarul mediu de celule pe un patratel ∑n ).Recoltarea probelor biologice presupune recoltarea unor mostre in cantitati mici din care sa se izoleze drojdiile cautate. 4.3. Profilul si reteaua citometrului Thoma 2.numarul mediu de celule pe un patratel elementar.2. Fig. Metode de selectionare a drojdiei producatoare de pigmenti carotenoidici Metodele de selectie a microorganismelor in general . Izolarea care presupune parcurgerea mai multor etape: • 1.

La stabilirea sursei de izolare se au in vedere urmatoarele criterii: a)o asociere intre microorganism si substrat (amidon-tarate.Controlul puritatii culturii care se realizeaza prin examen macroscopic si microscopic si se studiaza caracterele culturale prin cultivare pe medii specifice cu agar rezultand colonii la care se urmaresc caracterele macroscopice: . faina.pigmentatia. care corespund cerintelor noastre. . c)variatia densitatii celulelor in functie de conditiile de mediu (pentru a crea acest fenomen numarul de tulpini izolate in aceasta etapa trebuie sa fie de ordinul sutelor si de obicei mai mult de 500). Pentru a facilita izolarea de tulpini variate se aplica metode selective de izolare.dimensiunea celulelor. Selectia propriu-zisa (screening-ul) urmareste identificarea tulpinilor active. Aceste metode se bazeaza pe prop biologice si de termorezistenta a sporilor. Tulpinile izolate nu au identitate si poarta denum de izolat.aspectul. Selectia se realiz in 2 etape: 13 . Fiecare tulpina izolata se pastreaza in 2 exemplare si pentru a evita degenerarea acestora se pastreaza in stare liofilizata. Lucrul acesta poate sa ofere date privind puritatea izolatelor si stabilitatea genetica. B. • 2. etc In urma acestui studiu fiecare tulpina este asociata unei specii si unui gen. b)densitatea microorganismului in mediul din care se face izolarea. suprafata fructelor etc). . . Prin selectie se elimina din competitie tulpinile inactive si slab active si se evidentiaza tulpinile inalt active.unele particularitati privind reproducerea. . paine.diametrul coloniei si caracterele microscopice: .forma .prezenta sporilor.

biomasa. Daca ne referim la compusi mintracelulari unitatea de masura este g/g s. Daca ne referim la o enzima – UA/dm3 mediu de cultura.dimensiunea celulelor variaza inte 4 si 4. acesta se exprima in mm sau viteza de dezvoltare coloniala care se masoara in mm/h.aspectul coloniilor este rugos si mat. In aceasta etapa cultivarea se realizeaza pe mediu lichid in culturi pe agitator sau in bioreactoare de mica capacit aceasta insemnand de la 1-3 litri. In urma selectiei tulpinii de drojdie. . 2.diametrul coloniei variaza intre 2 si 4 mm.4.Selectia cantitativa se aplica tulpinilor selectionate in etapa anterioara iar drept criteriu de selectie este randam de biosinteza. . .8 μm. De obicei se aplica cultivarea in placi Petri pe medii de cultura cu agar iar drept criterii de selectie se utilizeaza urmatoarele: -dezvoltarea coloniala exprimata prin diametrul coloniei.u biomasa.1.2. -consumul de substrat se exprima semicantitativ printr-un raport consum/ colonie.pigmentatia: rosu-portocaliu(specifica pigmentilor carotenoidici). Daca este vorba de un compus extracelular randamentul se masoara in g/dm3 mediu de cultura.u. In urma selectiei se mentin in competitie 1-5 tulpini inalt active.nu prezinta spori.2. . . .Preselectia (selectia calitativa) se aplica tuturor tulpinilor izolate si urmareste eliminarea tulpinilor inactive.forma coloniei este ovoidala. am observat urmatoarele: . Si cantitatea de enzime intracelulare se masoara deasemeni in UA/g s. Tehnici de executare si studiul caracterelor microscopice 14 .

2. Toate manipularile se realizeaza in conditii aseptice. in vederea realizari suspensiei.realizarea suspensiei de celule pe lama. preparat intre lama si lamela). 2. Cercetarea celulei microbiene in stare vie permite studierea formei ei reale.se depune o picatura de apa sterila pe lama de sticla sterilizata.5.Preparatele umede se mai numesc si preparate temporare. prin folosirea apei sau a serului fiziologic steril ca lichid de relizare a suspensiei de celule.Pentru a studia caracterele microscopice ale coloniilor reprezentative s-a folosit un preparat in stare proaspata (preparate umede. Aparatura utilizata in experimentari Principalele aparate de laborator folosite pentru determinarea diversilor parametrii sunt prezentate in tabelul 2. Executarea unui preparat umed s-a facut tinand cont de urmatoarele etape: . pana cand devine tangenta la picatura.lama curate si degresata se sterilizeaza trecand ambele suprafete prin flacara becului de gaz. .pregatirea lamei si lamelei.dupa obtinerea suspensiei de celule. deoarece. acestea putand determina aglomerari de celule si ingreuna studiul preparatului microscopic. Lichidul in exces se absoarbe pe marginile lamelei cu hartie de filtru. Lamela se sterge cu hartie de filtru. Pentru recoltarea microorganismelor aflate in mediul lichid. Tabel 2. studiul trebuie efectuat imediat pentru ca se produce destul de rapid uscarea preparatului.realizarea preparatului intre lama si lamela. Aparatura utilizata in experimentele de laborator 15 . apoi es lasa sa cada peste aceasta. lamela curata se sprijina si se deplaseaza pe lama la un unghi de 45º. se foloseste ansa sau pipeta sterile. Un preparat bun nu trebuie sa prezinte bule de aer. . In general preparatele proaspete sunt folosite pentru cercetarea miscroorganismelor in stare vie. in zona centrala.

pudra. Pentru obtinerea mediilor de cultura uzuale se face dizolvarea conform indicatiilor de pe eticheta. -sunt usor conservabile.6. tablete. Determinari gravimetrice Determinari spectrofotometrice Determinari de pH ale mediilor de cultura Cultivarea microorganismelor Separari de biomasa Determinari de umiditate si uscare 2. Medii de cultura comerciale Sunt gata preparate si se prezinta sub forma de granule.in acest caz se face imediat repartizarea si sterilizarea sub forma solida Bulionul de carne – este un mediu general pentru cultivarea bacteriilor si actinomicetelor. Mediile comerciale pot fii livrate si sub forma de medii solidificate si sterilizate in ambalaje de sticla si care necesita doar incalzirea pentru a fi fluidificate. Folosirea in laborator a mediilor deshidratate prezinta o serie de avantaje si anume: -ocupa un volum redus. Se prepara din carne de vita degresata. Se cantaresc 500g carne tocata si 16 . Denver Balanta precizie 0. reteta poate fi folosita in laborator pentru obtinerea mediilor respective.Tipul aparatului Microscop Karl Zeiss Jena Balanta analitica Balanta precizie 0. -pot fi usor rehidratate cand este necesar. repartizarea in vase si sterilizarea. urmate de repartizarea in vasele de cultivare si inocularea cu microorganismele de cultivat . Mediile de cultura se pot folosi: • • sub forma lichida . in ambalaje ermetic inchise.1g Spectrofotometru pH-metru Termostat Centrifuga Etuva Scopul utilizarii Dimensionarea. In lipsa mediilor gata preparate.2. numararea si fotografierea microorganismelor.001g.

prin adaugare de agenti de solidificare.amilaza) are loc zaharificarea amidonului pana la compusi care nu mai dau coloratie cu solutia de Lugol. Se foloseste sub forma lichida sau ca mediu dens. Se obtine din faina de malt si apa de retea in proportie de 1:4. pentru bacterii lactice 8-12º Bllg. Extractul se obtine dupa filtrarea plamezii prin strat de vata sau hartie de filtru cutata. Se cantaresc 50g faina de malt si se introduc intr-un vas tarat si se amesteca cu 200 cm³ apa cu temperature de 47 ºC. Dupa filtrare in strat de vata se completeaza volumul la 1000cm³ si se adauga suplimentar 1-10g peptona si 5g NaCl. peptide.5atm. Pentru obtinera mustului cu o anumita concentratie se face diluarea corespunzatoare cu apa de retea. se adauga 100cm³ cu aceasi temperatura si se mentine la aceasta temperatura timp de 10-30 min. Se mentine aceasta temperatura timp de 30 min . astfel incat temperatura amestecului sa fie de 45ºC. Dupa zaharificare se face racirea si se adauga apa pana la greutatea finala de 450g. Sterlizarea mustului se face la 0. Pentru cultivarea mucegaiurlor se recomanda must cu 3-4 º Bllg. interval in care sub actiunea enzimelor amilolitice (α-amilaza si β. Se pastreaza amestecul timp de 24 de ore la rece apoi se face fierberea timp de 30 de minute. Se ridica progresiv temperature. Sterilizarea se face timp de 20 min la 121ºC.in conditii de agitare a probei. denumit interval de proteoliza. Mustul de malt .este un mediu general pentru cultivarea drojdiilor si mucegaiurilor. timp de 20-30 min.00. aminoacizi). pana la 70 º C. Se ajusteaza pH-ul la 7. In acest interval de timp.se adauga 1000cm³ apa de retea. sub actiunea enzimelor proteolitice din malt are loc hidroliza protidelor cu formarea de compusi solubili (peptone. In filtrate se determina concentratia cu un aerometru Balling sau gradul refractometric. Mediile cu care se mai poate lucra in laborator sunt: 17 . In locul bulionului de carne se poate folosi extract de carne in concentratie de 3g la 1000cm ³ apa. pentru drojdii cu 6-8 º Bllg. cu 1ºC /pe min.

.0ml. -(NH4)2SO4 =3 g.15g.deşeuri celulozice: hidrolizate de sulf. -apa potabila =1000ml . -NaCl =0. . -glucoza = 30 g. coceni de porumb. -KCl = 0. Medii industriale pentru obtinerea drojdiei furajere Producerea industrială de drojdie furajeră se realizează în mare subproduse sau deşeuri şi reziduuri industriale ca: . .1N) = 2 ml . leşii bisulfitice.ape reziduale din industria alimentară. -MgSO4·7H2O =0.ceară de parafină care conţine hidrocarburi saturate aciclice.2. -apa potabila = 1000 ml .metan. . = 0. . -KH2PO4 =1 g. . Materia primă utilizată în instalaţiile industriale este selectată în funcţie de o serie de factori.7 g.075g. -MgSO4·7 H2O= 0.alcool etilic.alcool metilic. -CH3COOH (1-10%)= 8. -autolizat de drojdie =10ml. costul şi capacitatea de 18 .9ml. -NH4OH (20%) -NaOH(0. rumeguş de lemn.motorină. -Ca(HSO4)2 NH4H2PO4) (se poate inlocui cu -glucoza =30 g.7. paie de grâu. . 2.0125g = 1.4 g. dintre care cei mai importanţi sunt disponibilitatea.petrol lampant.zer (deşeu de la fabricarea brânzeturilor care conţine ca sursă de carbon lactoza).melasă şi borhot de melasă de la fabricarea alcoolului. .5 g -Ca(NO3)2 =0.• Mediul Andreev • Mediul Rieder -H3PO4(1-10%)= 1. . -autolizat de drojdie = 5 ml .0ml. măsură din coji de floarea-soarelui.

melasa este principala materie primă folosită la fabricarea drojdiei de panificaţie drojdie de panificaţie Caracteristici fizico-chimice şi în condiţii dirijate. 4 g melasă (aproximativ 2 g zaharoză) pot contribui la obţinerea unui gram de 19 .. la fabricarea drojdiei plămezile amidonoase zaharificate au fost înlocuite cu melasă. În fosta U. zaharoza.Braşov. o serie de glucide cum sunt: glucoza. Piatra-Neamţ folosesc leşiile bisulfitice de la fabricarea celulozei. în urma cristalizării repetate a zaharozei şi din care nu se mai poate obţine economic zahăr prin cristalizare. multe secţii şi fabrici de drojdie furajeră ca de pildă Piteşti. Suceava.S.U. manoza.asimilare. 2.A. Australia ca şi la noi în ţară.S.. În timpul primului război mondial. Europa. iar în Bulgaria.Bacău. Drobeta Turnu-Severin folosesc apele reziduale de la fabricarea plăcilor fibrolemnoase. care avea un preţ mai convenabil şi era mai uşor de depozitat decât cerealele. se folosesc şi cele obţinute din hidroliza cocenilor de porumb şi cojilor de floarea-soarelui. se folosesc leşiile bisulfitice şi borhotul de la fabricarea alcoolului. iar Zărneşti . în afara leşiilor bisulfitice rezultate din hidroliza lemnului.. galactoza.8. în anumite cantităţi. Componente ale mediului de cultura utilizat in laborator Melasa Prin melasă se înţelege ultimul reziduu care rămâne de la fabricarea zahărului. arabinoza. În paralel cu valorificarea şi diversificarea reziduurilor industriale. În majoritatea ţărilor producătoare de proteine de biosinteză se folosesc leşiile bisulfitice rezultate de Ia fabricarea hârtiei şi celulozei (S. ca urmare a faptului că cerealele nu mai erau în cantităţi suficiente. Germania). maltoza.2. în S. În prezent.A.R. xiloza. pe care drojdiile le pot folosi ca sursă de carbon şi energie.În aceste materii prime utilizate ca medii de cultură pentru drojdii se găsesc.U. Blaj. Comăneşti. Letea . Franţa. La noi în ţară. în ultimii ani s-au întreprins cercetări pentru biosinteza proteinelor pornind de la fracţiuni de hidrocarburi petroliere.

Tabelul 3. De asemenea poate fi deficitară în biotină.4 0. Reacţia melasei este. în schimb conţine betaină ce nu este asimilată de către drojdie şi astfel prin deversarea apelor reziduale creşte consumul biochimic de oxigen. % Zahăr invertit. melasa se prezintă ca un lichid vâscos.6-12.3 10-12 6. % PH Provenienţa melasei Sfeclă de zahăr Trestie de zahăr 20-25 15-20 75-80 80-85 44-52 50-55 0. Compoziţia chimică a melasei variază în funcţie de materia primă folosită la fabricarea zahărului (sfeclă sau trestie de zahăr) şi de procesul tehnologic aplicat în fabricile de zahăr (tabelul 3).1-0. cu miros plăcut de cafea proaspăt prăjită şi un gust dulce-amărui. uşor alcalină.3-0. având o culoare brună-neagră. % Rafinoză. % Zahăr total.Din punct de vedere fizic.2-2. % Substanţe minerale. Compoziţia chimică şi indicii de calitate ai melasei din sfeclă de zahăr Indicatorul de calitate Minim Maxim Optim pentru fabricarea Standard România 20 .6 <7 Melasa din sfeclă de zahăr are avantajul că favorizează obţinerea unui produs de culoare mai deschisă. vitamină necesară creşterii drojdiilor.5 20-23 0. Tabelul 4.6-1.8 1.6 7. % Azot total. Compoziţia chimică a melasei din sfeclă şi trestie de zahăr Compusul Apă. de regulă.0-8. % Substanţă uscată.

3.2 max. 1. % Zahăr invertit. 1.3 max.8 10. alături de care se mai găsesc cantităţi mici de rafinoză şi zahăr invertit. surse de azot. 45. % Cenuşă (fără Ca).4 max. încât sunt necesare operaţii suplimentare de spălare. % Azot aminic. 1.5 0.1 0.0 40.5 min.0 max.0 46.0 1. % Azot total.1 0. Pentru a asigura un mediu optim de creştere. % Potasiu (K2O).4 min.5 125 0. % Zahăr (polarimetric). în schimb biomasa de drojdie obţinută are o culoare mai închisă. 0.0 Melasa din trestie de zahăr este bogată în biotină. 0.0 max. 1.5 2. Dintre acestea în 21 .0 min. se pot folosi melase cupajate în care se adaugă fosfaţi.0 6.05 max.0 54.0 0. 0.08 max.5 max. melasa din trestie de zahăr fiind folosită la fabricarea alcoolului. Un procent mai ridicat de 1% denotă contaminarea melasei cu microorganisme care produc invertirea zaharozei. 2. 75.0 8.01 0.0 9.0÷50.9 85.4 min. % Rafinoză.5 12.0 10.5 drojdiei 74. 12 max.0 max. % Culoare.Substanţă uscată.07 1. Nezahărul melasei cuprinde atât substanţe organice (substanţe azotoase şi neazotoase) cât şi săruri minerale.0 2. 1. care reprezintă procente masice de substanţă uscată dizolvată. mg/t SO2(anhidridă sulfurică). 1. factori de creştere. 1.% Acizi volatili.0 5.4 4.0 2.1 n la 100ml melasă 2% Ph 71. 7. Glucidele din melasa de sfeclă de zahăr sunt reprezentate în cea mai mare parte din zaharoză. 0. ml iod 0.0 200 max. 7.1 5.2 min. Substanţele cu azot sunt reprezentate în special prin produse de descompunere a proteinelor şi în mai mică măsură prin proteine macromoleculare. totuşi. % Biotină.0 min. Compoziţia chimică a melasei obţinută la fabricarea zahărului din sfeclă de zahăr este prezentată în tabelul 4 Concentraţia în substanţă uscată a melasei se exprimă în practică în grade Balling (Bllg) sau Brix (Bx).0 min.0 min.5 0. la noi în ţară se preferă utilizarea melasei din sfeclă de zahăr la fabricarea drojdiei de panificaţie.% Calciu (CaO).1 30 0.5÷8. 1.

Conţinutul melasei în vitamine prezintă o mare importanţă la fabricarea alcoolului şi mai ales a drojdiei. Na. 22 . sulfuric.6%. Din acest motiv conţinutul melaselor în SO2 nu trebuie să depăşească 0. piridoxina şi acidul pantotenic. Deficitul de magneziu al melasei se corectează prin adaos de sulfat de magneziu. Dintre vitamine s-au găsit în melasa din sfeclă de zahăr.Un loc aparte în compoziţia melasei îl ocupă coloizii de natură proteică. hemiceluloze şi produsele lor de hidroliză (arabinoză şi galactoză) săruri ale acizilor organici.4÷0. cantitate care este insuficientă pentru nutriţia drojdiei. care împiedică funcţionarea normală a celulei de drojdie şi produc o spumă abundentă. Dioxid de sulf ce provine din procesul tehnologic de obţinere a zahărului. Sărurile minerale se află în proporţie de 6÷8% faţă de melasă şi sunt reprezentate de săruri de K. Substanţele fara azot cuprind: • • • pectine.a. ş. 1980). melanoidinică. fosforic. din care azotul asimilabil reprezintă 0. care poate să ajungă până la circa 5% faţă de melasă.4%. tiamina. Din această cauză este necesară limpezirea melasei. Din această cauză. T. atât la fabricarea alcoolului cât şi a drojdiei este absolut necesară adăugarea de săruri de azot sub formă de sulfat de amoniu.cantitatea cea mai mare se găseşte betaina. de aceea în procesul de fabricaţie se procedează la corectarea conţinutului în fosfor al melasei prin adaos de superfosfat sau fosfat de amoniu. în special atunci când se tratează zemurile pentru purificare cu schimbători de ioni. cât şi nitriţi formaţi prin reducere din nitraţi. nedorită. fiind folosit pentru decolorarea zemurilor de difuziune.a. uree. apă amoniacală. ş. Melasa conţine cantităţi suficiente de Ca. fosfat de amoniu. în timp ce conţinutul ei în magneziu este scăzut..2 şi 2. Dintre aminoacizi în cantitatea cea mai mare se află acidul glutamic. Prezenţa SO2 şi nitriţilor este nedorită deoarece inhibă activitatea drojdiilor.008% (Hopulele. pectică. Cantitatea de substanţe azotoase. în linurile de fermentare. Ca şi Mg ale acizilor carbonic. exprimate sub formă de azot total variază între 1. Conţinutul în fosfor al melasei este foarte scăzut.

acid pantotenic şi inozitol (tabelul 6) Tabelul 6. din biotină.5÷2 0. cantitatea şi calitatea îngrăşămintelor aplicate solului. melanine. cât şi suspensii formate prin coagularea coloizilor şi precipitarea unor săruri anorganice şi organice. Compoziţia şi calitatea melasei diferă de la fabrică la fabrică şi chiar în cadrul aceleaşi campanii. în raport cu: calitatea sfeclei de zahăr. în principalele microelemente este prezentată în tabelul 5 Tabelul 5.Melasa mai conţine substanţe colorante. natura solului pe care a fost cultivată sfecla de zahăr. Compoziţia chimică medie a melasei. în principal. care se compun din melanoidine.3  Vitaminele din melasă sunt reprezentate. Conţinutul în vitamine al melasei (mg/t melasă) Melasă din: Vitamine B7 (Biotină) B5 sfeclă de zahăr 40 ÷ 130 5 *104 ÷ 11*104      trestie de zahăr 2700 ÷ 3200 5*104  ÷ 6*104      Cantitatea necesară pentru un randament optim de fabricaţie drojdie 250 44000 23 . condiţiile de depozitare a melasei.03 6 0. factorii meteorologici şi climatici. caramel. procesul tehnologic de extracţie a zahărului. Compoziţia chimică medie a melasei din sfeclă de zahăr (%) Carbon  Azot  Fosfor  Potasiu Magneziu  Calciu  33 1.025 0.

Bacteriile denitrificatoare conţin enzime induse. în locul oxigenului. nitriţii prezenţi în melasă în concentraţie mai mare de 0. inhibă activitatea drojdiilor. melasa poate să conţină şi substanţe cu efect inhibitor asupra activităţii fiziologice a drojdiilor. în procesul de respiraţie. În afară de substanţele valoroase. 1999). inhibă multiplicarea drojdiilor (Dan. Rezultă din nitriţi şi sulfiţi care ajung în melasă prin activitatea unor bacterii.. acidul butiric. ca nitrat-reductaza şi nitritreductaza. care în cantităţi mai mari de 5%. La un conţinut în mediu de numai 0. inhibarea înmulţirii şi activităţii fermentative a celulelor de drojdie.1÷1%. ca materie primă este deosebit de importantă la multiplicarea drojdiei de panificaţie. sub acţiunea bacteriilor denitrificatoare. acidul acetic. se produce reducerea nitraţilor până la azot sau amoniac. întârzierea respiraţiei. Acţiunea dăunătoare a nitriţilor constă în modificarea morfologiei celulelor. Dintre acestea fac parte : imidodisulfonatul de potasiu. denitrificatorii produc respiraţia oxigenată a nitriţilor şi doar la deficit de O2. în concentraţii mai mari de 0. inhibă multiplicarea drojdiilor. Astfel. care realizează denitrificarea. La prezenţa în mediu a nitratului şi oxigenului molecular.(Acid pantotenic) B9 (Inozitol) 570*104 ÷ 800*10   4    600*104    1000000 Calitatea melasei. Industrial. Acestea pot folosi nitraţii ca acceptori de hidrogen. care este mai puţin contaminată comparativ cu melasa din trestie de zahăr.0005% este inhibată înmugurirea normală 24 . ele trec la denitrificare. formate în procesul de obţinere a melasei. V.02%. Dintre aceste substanţe cea mai mare influenţă o exercită nitriţii rezultaţi în urma reducerii nitraţilor din melasă. se preferă numai utilizarea melasei din sfeclă de zahăr. Cea mai mare sensibilitate a fost semnalată în faza logaritmică de multiplicare a drojdiilor.

0037 la 0.0004% reduce înmulţirea drojdiilor de cultură cu 50%. inhibă aproape în totalitate creşterea şi înmulţirea celulelor.001 % în cursul înmulţirii drojdiilor. cea de calitate inferioară are peste 3·104 celule/g. examen microscopic al coloniilor caracteristice în scopul identificării. în UFC/g melasă. test calitativ de evidenţiere a bacteriilor din genul Leuconostoc. determinarea numărului de drojdii (osmofile) în mediu cu must de malţ şi 10% zahăr. Melasa are o încărcare microbiană ridicată şi se consideră o melasă bună aceea care conţine până la 2·103 celule/g. 25 .a. Substanţe nutritive şi factori de creştere Atât la fabricarea alcoolului cât şi a drojdiilor este necesară adăugarea de substanţe nutritive care conţin azot.a drojdiilor.009 la 0. termostatare 3 zile la 250C.5 ajustat la repartizare. 1975). determinarea numărului de drojdii şi mucegaiuri. Conţinutul în nitriţi de 0. Dacă concentraţia nitriţilor în mediu se micşorează de la 0. Analizele microbiologice constau în : determinarea numărului total de bacterii aerobe. iar de la concentraţii de 0.. în UFC/g melasă. iar o parte din drojdii mor. specia Leuconostoc mesenteroides prin cultivare din diluţii decimale în mediu îmbogăţit cu 15% zahăr. ş.02%. decadal. fosfor. în UFC/g melasă. Conţinutul de azot variază între 20÷21%. magneziu. mediu bulion de carne gelozat. mezofile. În mod curent. mediu must de malţ agar cu pH = 3. în primul rând mugurii. termostatare 3 zile la 250C. termostatare 48 ore (350). care se prepară industrial prin tratarea acidului sulfuric cu amoniac gazos. Sulfatul de amoniu-(NH4)2SO4 se utilizează ca sursă de azot asimilabil. cât şi factori de creştere pentru a compensa deficitul substratului în aceste substanţe necesare în cantităţi bine determinate pentru nutriţia drojdiei. cristalină. iar în cantitate de 0. solubilă în apă.002% cu 17÷21% (Notkima. se efectuează analiza fizico-chimică şi microbiologică la melasa existentă în stoc şi care urmează a fi utilizată în producţie. Este o pulbere alb-gălbuie. randamentul drojdiei se îmbunătăţeşte cu 8÷10%.

Este insolubil în alcool etilic.006%. iar soluţia saturată are pH-ul = 3. Soluţia apoasă 1% are pH-ul = 4. Sulfatul de magneziu (MgSO4 · 7H2O) se utilizează ca sursă de magneziu la multiplicarea drojdiei. utilizându-se sub formă de soluţie prin diluare cu apă în cantitate de 10÷12 litri la 1 kg de substanţă.0005%. Trebuie să conţină minimum 57÷60% KCl pură. drojdiile sunt dependente de prezenţa în mediul de culturã a unor substanţe numite factori de creştere.u. 47. Factorii de creştere. Clorura de potasiu (KCl) se foloseşte pentru corectarea plămezilor de melasă în potasiu. Pentru multiplicare. Amoniacul se adaugă. sub formă de apă amoniacală obţinută prin diluarea amoniacului cu apă în raport de 1:5.5 g/100 ml la 700C). de regulă. cu un conţinut foarte ridicat de fosfor (54% P2O5) şi de azot (21% N2). se utilizează ca sursă de fosfor şi azot asimilabil în procesul de multilplicare a drojdiei. În industria drojdiei de panificaţie se utilizează H3PO4 tehnic. Conţinutul în arsen trebuie să fie de maximum 0. Este un amestec de mono şi diamonofosfaţi. Produsul pulbere trebuie să conţină 16. Amoniacul (NH3) se comercializează sub formă de soluţie de amoniac de sinteză dizolvat în apă.0001% As.Fosfatul diamoniacal tehnic (îngrăşământul complex).3% MgO şi să nu conţină arsen mai mult de 0. max. 3 mg As/kg. (NH4)H2PO4 şi (NH4)2HPO4. Superfosfatul de calciu se obţine prin tratarea făinii de oase cu acid sulfuric şi este un amestec format din 3 moli de fosfat monocalcic şi 7 moli sulfat de calciu. Se utilizează ca sursă de azot şi pentru corectarea pH-ului. max. Acidul ortofosforic (H3PO4) se utilizează ca sursă de fosfor şi pentru reglarea pHului plămezilor.7. Este o sursă de fosfor ce conţine 16÷18% P2O5.. Este solubil în apă (42 g/100 ml la 25 0C.5 g/100 ml la 500C şi 51. 10 mg Pb/kg şi max. 20 mg/kg alte metale grele. 26 . Ureea este o sare solubilă în apă ce conţine circa 46% azot din s. cu o concentraţie minimă de 25%. Produsul trebuie să conţină minimum 95 % substanţă pură. care să conţină minimum 73% H3PO4 şi maximum 0.1.

saturaţi si nesaturaţi cu lanţ de 16 si 18 atomi de C şi esterii lor etilici adăugaţi împreunã cu acidul aspartic sunt capabili sã înlocuiască biotina în creşterea drojdiilor de panificaţie în condiţii aerobe. la 100 g drojdie sunt necesare 200 μg biotinã. Inozitolul stimulează creşterea drojdiilor. Derivatul tiaminei. deficitul în inositol producând o slăbire a metabolismului glucozei atât în condiţii aerobe cât şi anaerobe. 27 . acţionează ca un component structural. Eficacitatea aminoacizilor se măreşte în condiţii de aerare intensã. Celula de drojdie este capabilã sã sintetizeze tiamina în prezenţa ATP şi ionilor de magneziu. Ea se găseşte în melasã în cantităţi suficiente (50 ppm). totuşi adaosul de tiaminã în mediu stimulează suplimentar creşterea culturii. Activitatea fosfofructokinazei este afectatã de deficitul în inositol (Ghosh si Bhattacharyya. acidul α-cetoglutaric. Vitamina B3 este unul din cei mai importanţi stimulatori ai creşterii şi activităţii fermentative a drojdiilor. 1967). are un rol fundamental în metabolismul aerob al glucidelor. Acizii graşi. Celula de drojdie nu este capabilã sã sintetizeze biotina. care conţine aminoacizi dicarboxilici. în special ataşat de lipide. Inositolul. tiamino-pirofosfatul este cofactor pentru multe enzime. dacã la aerarea slabã a mediului. Acidul pantotenic influenţează metabolismul drojdiilor atât în condiţii aerobe cât şi anaerobe. În melasã biotina se găseşte în cantitate de aproximativ 80 μg/kg. Tiamina este termostabilã rezistând la sterilizarea mediului. în metabolismul glucidelor şi al acizilor graşi. în formarea bazelor purinice şi pirimidinice) şi în sinteza acizilor graşi. ca acidul piruvic. El participã în transferul grupării acyl. De exemplu. Cerinţa drojdiei în biotinã scade parţial la prezenţa în mediu a aminoacizilor dicarboxilici (acid aspartic şi acid glutamic).Biotina intervine în multe din reacţiile metabolismului glucidelor şi azotului şi în biosinteza proteicã (în carboxilarea acidului piruvic. în sinteza acizilor nucleici. Tiamina catalizează decarboxilarea acizilor α-cetonici. care catalizează procesele de decarboxilare: piruvatdecarboxilaza. piruvat-dehidrogenaza. atunci în condiţii de aerare intensã sunt suficiente 50 μg. ca un component al coenzimei A. dar prezenţa ei în mediu este necondiţionat legatã de o producţie rentabilã.

5% s. Compozitia chimica a extractului de porumb •Apa •Azot total •Azot amoniacal •Acid lactic •Cenuşă •Biotină 30÷60% 2. Co) 150÷200 mg/100g Extractul de porumb folosit la fabricarea drojdiei de panificaţie cu un consum de 60 kg/t melasă. Fe.obţinut prin concentrarea apelor de înmuiere ale porumbului şi obţinerea de amidon poate fi o sursă de microelemente şi vitamine din grupul B. dintre care biotina este prezentă în cantităţi apreciabile (150÷200 mg/100 g).u. conţinutul de riboflavină creşte. flavinmono-nucleotidul(FMN) şi alţii. 5÷11.5% s. Zn. iar creşterea este maximă în faza de creştere semiaerobă. Atunci când celulele de drojdie de panificaţie sunt transferate din condiţii anaerobe de cultură în condiţii aerobe. Derivaţii riboflavinei.7÷4. iar acidul paraaminobenzoic la fixarea polipeptidelor.u. în schimb prezintă inconvenientul că este un produs deficitar şi este folosit preponderent în industria antibioticelor. 8÷10% (Ca. Cu.u. Riboflavina este termostabilă. Mg. S.Piridoxina participã la decarboxilarea. în timpul propagării industriale. 1÷2 % s. Tabelul 7. sunt cofactorii multor oxidoreductaze şi joacă un rol important în reacţiile de oxidoreducere. Riboflavina este sintetizată de către toate drojdiile. poate creşte productivitatea cu 4÷6%. Se 28 . Compoziţia sa este prezentată în tabelul 7 În extract se află aminoacizi cu rol de biostimulatori şi vitamine. cum ar fi flavinadenindinucleotidul (FAD). Produse biostimulatoare: Extractul de porumb . P. dezaminarea şi transaminarea aminoacizilor absorbiţi.

u. protide. biotină şi aminoacizi cu rol biostimulativ. microelemente cu rol de activatori ai enzimelor celulare participante la Germenii de grâu sunt utilizaţi şi ca sursă de vitamină E. Valorificarea principală a germenilor de porumb o constituie extragerea uleiului care are un conţinut ridicat de acid linoleic şi. numeroase substanţe care îndeplinesc rolul de factori de creştere pentru drojdii (vitamine şi aminoacizi). şi 2. Extractul apos din radicele de malţ Prin obţinerea de extracte 1:10 şi păstrare 2 ore la 500C şi filtrare. vitamina E.constată de asemenea că proteinele din extract pot lega biotina într-o formă inaccesibilă pentru celula de drojdie. Tabelul 8. Prin concentrare la 50% substanţă uscată se poate conserva. Germenii de cereale sunt subproduse rezultate din procesul de măcinare. Radicelele de malţ conţin vitamine din grupul B.9% glucide/s. 29 . prin aceasta. şi conţin în cenuşă. metabolismul fermentativ/oxidativ al drojdiei-tabelul 9. proprietăţi dietetice. Compoziţia chimică medie a radicelelor de malţ este prezentată în tabelul 8. în proporţie de până la 10% din greutatea cerealelor supuse prelucrării. filtratul poate conţine 1. provitaminele A şi D.Compoziţia chimică medie a radicelelor de malţ Componente • • • • • proteine lipide substanţe extractive neazotoase celuloză umiditate g% 25 2 42 14 10 Germeni de cereale (grâu şi porumb).u.3% azot solubil/s. Germenii de cereale conţin pe lângă lipide.

09 0.65÷ 2.1 Germeni de porumb 1.8 12÷16 Germenii de porumb se caracterizează şi prin conţinut deosebit de valoros în substanţe minerale.2 1.59 22.0 1.38 0. cu rol de biostimulatori –tabelele 10-11 Tabelul 10.51 0.9÷20.9 ÷25.34% 2.1÷1.44 0. Substanţe minerale Ca P K Na Mg Zn Fe Concentraţie 0.34 ÷ 2.76÷6.014 ÷ 0.27 0.97÷24.19 0.15 0.36 0.33 0.23% 201 ppm 203 ppm 30 .28 0.35 Tabel 11.02 5.31÷10.08 0.06 0.08 0.08 4.34 0.Tabelul 9.2 36.26 0.31 0.5÷73.19 0.08 0.018% 2.33 ÷ 2.092% 0. Aminoacizi g / 100g extract Arginina Lizina Metionina Valina Histidina Izoleucina Leucina Treonina Cisteina Fenilalanina Triptofan Tirozina 0.4 0.42 0.82 5.36% 0.5 17.24 0.1 0.28 0.08 1.7 2.25 9. Compoziţia germenilor de cereale (grâu şi porumb) în substanţe cu rol favorizant în activizarea drojdiei Saccharomyces cerevisiae Vitamine (μg/g) Niacina (PP) Acid pantotenic (B) Acid folic Tiamina (B1) Riboflavina (B2) Piridoxina (B6) Tocoferol (E) Germeni de grâu 71.

5 ppm 31 .Mn Cu 54 ppm 15.

polipropilenglicolul. Se foloseşte acid sulfuric obţinut prin procedeul de contact care conţine o cantitate redusă de arsen de max. în doze bine stabilite. Substanţele antispumante La fabricarea alcoolului şi în special a drojdiei de panificaţie şi furajere se formează cantităţi mari de spumă datorită coloizilor din melasă care se dispun la suprafaţa bulelor de aer care barbotează în mediu. ş. de asemenea. gustului şi mirosului drojdiei de panificaţie. 10 mg/kg.4 se realizează. Prin tratarea laptelui de drojdie cu acid sulfuric până la un pH scăzut de 2.Acidul sulfuri se utilizează pentru corectarea Ph-ului mediilor de cultură.0÷2. să nu producă murdărirea utilajelor şi conductelor tehnologice şi să nu influenţeze negativ asupra aspectului exterior. uleiul siliconic. Ca antispumanţi se utilizează acidul oleic. stabilizând spuma formată. Are o concentraţie de circa 96÷98% substanţă pură. Cu cât melasa este mai bogată în substanţe coloidale şi deci insuficient limpezită cu atât cantitatea de spumă formată este mai mare. o purificare a drojdiei în vederea însămânţării. . Întrucât la diluarea acidului sulfuric se dezvoltă o cantitate mare de căldură este interzis să se toarne apă în acid. la care să nu fie influenţată negativ activitatea fermentativă a drojdiei. formalina şi pentaclorfenolatul de sodiu. Substanţele antispumante folosite trebuie să fie inofensive pentru drojdie sau chiar asimilabile.a. Substanţele antispumante se utilizează pentru împiedicarea formării spumei sau pentru distrugerea spumei deja formate. Substanţele antiseptice se folosesc pentru combaterea microorganismelor de contaminare în cursul fermentaţiei plămezilor. hidrocarburi parafinice. octadecanolul. Prin adăugare de acid sulfuric în plămezile de drojdie se creează o aciditate ridicată care inhibă dezvoltarea bacteriilor de contaminare. sub agitare.Dintre antisepticii mai des utilizaţi sunt acidul sulfuric. Substanţele antiseptice şi dezinfectante Atât la fabricarea alcoolului cât şi a drojdiei sunt folosite o serie de substanţe cu acţiune antiseptică sau dezinfectantă. în timp ce activitatea drojdiei este puţin influenţată. ci în mod treptat acid în apă.

deoarece antisepticul se acumulează în drojdie şi este dăunător pentru animale şi păsări. Clorura de var se foloseşte sub formă de suspensie în apă cu concentraţia de 13%.5÷5%. Celelalte substanţe se folosesc în concentraţii asemănătoare de 1. Substanţele dezinfectante cele mai des utilizate pentru combaterea microflorei de contaminare la fabricarea alcoolului şi a drojdiei sunt: formalina.015÷0. soda caustică şi soda calcinată. sub forma unei soluţii alcoolice cu concentraţia de 12÷17% substanţă pură.Formalina se foloseşte ca antiseptic în special la fermentarea plămezilor din cereale şi cartofi. clorura de var. .02% faţă de plămadă si deasemeni se foloseşte ca dezinfectant în soluţii cu concentraţia de 3÷5% aldehidă formică şi chiar până la 10% pentru dezinfectarea conductelor şi utilajelor tehnologice. Pentaclorfenolatul de sodiu se utilizează ca antiseptic la fermentarea plămezilor de melasă în cantităţi de 60÷90 g/tona de melasă. se sporeşte eficienţa ei prin introducere de abur în urma tratamentului cu formalină. Fiind o substanţă volatilă. Prin adaos de pentaclorfenolat de sodiu se pot fermenta plămezile din melasă fără sterilizare termică. cu care se stropeşte suprafeţele utilajelor şi încăperilor tehnologice. fiind utilizată în doze de 0. Nu se recomandă folosirea acestui antiseptic atunci când din borhotul obţinut de la fabricarea alcoolului din melasă urmează să se producă drojdie furajeră. laptele de var.

in urma raspandirii microorganismelor recoltate din medii naturale pe suprafata unor medii nutritive solidificate 3. cu grosimea de x10 sau x40. Aceasta metoda se bazeaza pe formarea de colonii. . .dimensiunea celulelor variaza inte 4 si Fig. utilizand metoda de izolare Koch.1.1.aspectul coloniilor este rugos si mat.8 μm .forma coloniei este ovoidala.pigmentatia: rosu-portocaliu(specifica pigmentilor carotenoidici). .5. .diametrul coloniei variaza intre 2 si 4 mm. Phaffia rhodozyma formeaza colonii cu perimetru circular iar celulele dezvoltate au forma ovoidala si dimensiuni medii de 4-5µm. Caracterizarea unei drojdii producatoare de pigment carotenoidic Determinarea caracterelor drojdiei s-a realizat pe MEA la o temperatura de 25°C/timp de 3 zile. Izolarea drojdiei Phaffia rhodozyma O drojdie cu caracteristici similare Phaffiei rhodozyma a fost izolata din microbiota epifita a marului.CAPITOLUL III IZOLAREA SI CARACTERIZAREA DROJDIEI Phaffia rhodozyma 3. .1. Studiul microscopic s-a reazat cu obiective uscate. Phaffia rhodozyma 4.

cu perimetrul circular. Fig.5-3mm. Multiplicarea drojdiei Phaffia rhodozyma Drojdia izolata dintr-o colonie rosie rezultata din microbiota epifita a merelor a format pe MEA. colonii cu diametrul de 1.6. reproducerea avand loc prin imugurire pe intreaga suprafata. Celulele dezvoltatepe MEA timp de trei zile au forma ovoidala si dimensiuni medii de 4-5μm. cu suprafata striata rosu caramiziu. 35 . Multipicarea drojdiei Phaffia rhodozyma Pentru a obtine mai mult mediu de lucru s-a facut multiplicarea in 10 eprubete pe mediu MMA.3. Caracteristicile drojdiei sunt in concordonanta cu descrierea drojdiei Phaffia rhodozyma. dupa 3 zile de cultivare.2. drojdie izolata de catre Herman Paff in anul 1960 si cunoscuta pentru abilitatea sa de a produce o mare cantitate de astaxanthina. Mediul de lucru astfel obtinut sa intodus la termostatare timp de 3 zie la temperaura de 25ºC.2.

5 Dim.Nr. precum si preferintele acestora pentru anumite surse de azot. In lipsa posibilitatii de a investiga caracterele biochimice si fizice ale drojdiei izolate. Crt. se poate concluziona doar ca drojdiile izolate de pe mere ar putea fi din genul Phaffia.8μm Perimetrul circular Forma ovoidala Colonie cu Ø 1. 36 .celulei 4-5 μm Perimetrul circular Forma ovoidala In mod normal. 1 2 Drojdie Phaffia rhodozyma Drojdie izolata in laborator Phaffia rhodozyma Tulpina industriala Caractere morfologice Macroscopice Microscopice Colonie cu Ø 2-2.5-5 Dim.celulei – 4. pentru identificarea unei drojdii sunt necesare teste biochimice prin care se pune in evidenta capacitatea ei de a asimila si / sau fermenta anumite glucide.

2. cu valori de pH si rH optime cresterii si multiplicarii microorganismelor de cultivat. substante minerale. la o concentratie a substantelor dizolvate corespunzatoare presiunii osmotice celulare. si anume surse de carbon. factori de crestere.CAPITOLUL IV PRODUCEREA DE BIOMASA DE Phaffia rhodozyma 4. 4. acest indice ajuta la determinarea cantitati de glucoza al lichidului cultural. Inocularea s-a realizat cu ajutorul unui inocul ce contine o concentratie de 1. Dupa sterilizarea mediului de cultura a avut loc inocularea acestuia.crt Lichidul supus citirii Indicele de refractie 37 .Gratie utilizarii metodelor matematice de planificare a experientelor a fost elaborat un mediu de cultura. Rezultatele sunt afisate in tabelul 12 de mai jos: Nr. Dozarea acestuia s  3    a facut astef incat mediu sa sa contina un numar de 3.6·10 cel/cm 6    3    Dupa inoculare paharele Erlenmayer s-au pus pe agitator timp de 24h.2· 108 cel/cm . Cultivarea in laborator s-a realizat pe un mediu pe baza de melasa a carei compozitie si pH sunt prezentate in tabelul 1. Medii de laborator Se obtin prin dozarea si dizolvarea succesiva sau suspendarea in apa a unor ingrediente de natura organica / anorganica. Producerea de biomasa In vederea obtinerii de biomasa de Phaffia rhodozyma. prin intermediul caruia este posibila majorarea productivitatii in biomasa drojdiei Phaffia rhodozyma. . acesteia trebuie sa i se asigure un mediu de cultura cu un amestec de substante care asigura toate componentele necesare pentru procesele energetice ale celulei. In paralel cu probele de analizat s-a citit indicele de refractie si la lichidul prelevat de la mediul de cultura neinoculat. acesta fiind tinut pe agitator timp de 48h la o temperature de 25°C . Urmatoarea operatie dupa agitare a fost colectarea lichidului de la suprafata mediului de cultura care a fost supus unei citiri cu refgractometrul. azot. conform retetelor de obtinere.1.

Pigmentarea salmonidelor Din punct de vedere chimic are o structura asemanatoare cu β. Fig. 38 . folosidu-se ca agent de precipitare acetona. pana in momentul extractiei. de metal.carotenul (din morcovi) si vitamina A.194 mg / m drojdie 4. crevetilor si pasarilor Flamingo culoarea lor roz-rosie. Astaxanthina este pigmentul rosu care da speciilor de salmonide (somon.8 1. dupa care s-a efectuat o centrifugare la 3000 rot/min /10 min a lichidului final. Procesut a trecut prin trei etape repetitive pana la colectarea finala.u. in vederea dezvoltarii cantitatii de astaxantina.3. fiind mai apoi pastrata la frigider. Carotenoizi totali (mg/g drojdie) = 10 ml eter petrol · A474 · 100 / 21 · 38. Astaxanthina Principalul carotenoid produs de Phaffia rhodozyma este astaxanthina. 1 2 3 Proba martor.mediu de cultura neinoculat Proba 1 Proba 2 3. Pentru determinarea randamentului de biosinteza s-a efectuat o citire la spectrofotometru. Extractia de astaxantina s-a realizat amestecand 13 ml suspensie de drojdie cu 6 bile mici. dupa care s-a introdus in moara cu bile in vederea distrugerii peretilor celulari ai drojdiei. centrifugare si uscare biomasa a fost separata intr-un vas steril.03 s.. pastrav).biomasa Carotenoizi totali (mg/g drojdie) = 0. Acest compus mareste pigmentarea animalelor de acvacultura si este cel mai scum ingredient din hrana acestor animale.9. Extragerea metabolitului s-a realizat prin precipitare.1 1 Dupa cultivare. lostrita. in conditii aseptice.

CAPITOLUL V 39 . Crustaceele sunt la randul lor consumate de catre pesti (pastrav. Astaxanthina nu-si pierde din intensitate si de aceea animalele raman cu coloratie roz-rosie. somon) sau pasari (flamingo. Acesta este motivul pentru care somonul si celelalte animale au culoarea rosie. In prezent. Cercetarile arata ca datorita activitatii astaxanthinei ca puternic antioxidant ar putea fi benefic si in anumite boli cardiovasculare si neurodegenerative. pentru imbunatatirea ratei de crestere si supravietuire a puietului. Prin includerea astaxanthinei in dieta pestilor. este responsabila si pentru cresterea duratei de viata. pentru om. pasari rosii). functionand si ca un puternic antioxidant. astaxanthina este utilizata ca un supliment alimentar. a imunitatii si rezistentei la stres si foarte important a fecunditatii.Astaxanthina este consumata de multe organisme acvatice inclusiv crustacee. Cercetarile sustin ca imbunatateste sistemul imunitar prin cresterea numarului de celule care produc anticorpi. printer care si crevetele care secreta pigmentul in exoschelete si care ii da culaorea rosie. Acestea depoziteaza pigmentul la randul lor in piele si tesutul gras.

Rezultatele cultivarii sunt cel mai bine reprezentate de figura 8 a) b) 40 . placile fiind termostatate timp de 3 zile la o temperatura de 25ºC. diverse adaosuri de: Extract de drojdie Extract de porumb si Uree . Astfel am adaugat mediului de cultura. Imbunatatirea compozitiei mediului de cultura In vederea obtinerii unei cantitatati mai mare de produs de biosinteza.Imbunatatirea compozitiei mediului de cultura in vederea produceri de astaxanthina 5. am adaugat o serie de factori de crestere pentru a imbunatati conditiile optime in care drojdia produce cea mai mare cantitate de astaxantina.1. Amestecul din fiecare eprubeta a fost repartizat in cate o placa Petri si s-a procedat la inocularea punctiforma in 5 locuri distincte a fiecareia cu drojdia Phaffia rhodozyma. repartizat in mod egal in 6 eprubete.

1 ml. extract de drojdie. e .2 ml.2 ml. 41 . Pe mediul cu uree culoarea este mult mai intensa. c . uree.0. f . in urma cultivarii pe MM cu d ..c) d) e) adaos de diversi factori de crestere a .8.1 ml. Variatia intensitatii pigmetului la Phaffia rhodozyma. extract porumb Dupa cum se observa si in imagini culoarea drojdiei Phaffia rhodozyma difera in functie de factorii de crestere folositi.0. extract porumb. uree.0. b ..0.2 ml. f) Fig.0.1 ml. extract de drojdie.0.

sinteza microbiana sau sunt extrasi din materie vegetala. impune necesitatea maririi numarului de surse potentiale de obtinere a lor. in prezent. 6. Aproximativ 10% din carotenoizi sunt precursori ai vitaminei A.32 mg 1g……………………10 mg clotrimazol 0. In acest scop s-au folosit trei eprubete cu continut de mediu initial si 2 % agar peste care s-a adaugat clotrimazol dupa cum urmeaza: • in prima eprubeta 0. care este in permanenta crestere.Carotenoidele Reprezinta unul din cele mai numeroase si raspandite grupuri de pigmenti naturali.32 mg clotrimazol 42 . 6.2.clotrimazolul. ei se obtin prin sinteza chimica. Imbunatatirea biosintezei de pigment prin mutageneza Pentru obtinerea unui bun producator de pigmenti carotenoidici s-a folosit ca agent mutagen inhibitor al sintezei de steroli sau carotenoizi. In multe tari pigmentii carotenoidici sunt utilizati ca supliment alimentar dar isi gasesc utilizarea si in cosmetologie si acvacultura. Cererea de pigmenti carotenoizi.1.x mg clotrimazol x = 0.032 g………………. In functie de natura carotenoidului.CAPITOLUL VI Obtinerea unui bun producator de pigmenti carotenoidici prin mutageneza Cercetarile efectuate vizeaza reglarea proceselor de biosinteza la cultivarea drojdiilor pigmentate si sporirea continutului cantitativ de pigmenti carotenoidici.

102 g……………….555 mg clotrimazol • in cea de a doua eprubeta 0.67 mg 1g……………………10 mg clotrimazol 0.32 mg ………………….67 mg clotrimazol 0.9 ml clotrimazol y mg ……………………100 ml clotrimazol y = 3.9 ml clotrimazol y mg ……………………100 ml clotrimazol y = 7.67 mg ………………….02 mg 1 g……………………10 mg clotrimazol 0.02 mg clotrimazol 43 .444 mg clotrimazol • in a treia eprubeta 1.x mg clotrimazol x = 0.067 g……………….0.x mg clotrimazol x = 1.

Inocularea placilor.02 mg …………………. 10.1. cu drojdie Phaffia 44 .9 ml clotrimazol y mg ……………………100 ml clotrimazol y = 11.333 mg clotrimazol Continutul fiecarei eprubete se repartizeaza uniform in cate o placa Petri. cu continut de clotrimazol. iar dupa solidificarea mediului se trece la inteparea acestora cu drojdie Phaffia rhodozyma. Cele trei placi Petri sunt intoduse la termostatare timp de 3 zile la o temperatura de 25ºC. Fig.

in mod similar sa procedat si cu celelalte doua placi. in a doua placa 0. Procentaj supravietuire 80% 80% 100% Nr. Eprubetele astfel obtinute au fost supuse operatiei de termostatare timp de trei zile la o temperatura de 25ºC. dupa cum reiese din urmatorul tabel: Tabel nr. 1 2 3 Clotrimazol (g) 0. Fig. Inocularea eprubetelor continand MMA cu drojdia de pe mediul cu clotrimazol Pentru continuarea experimentului s-au pregatit trei placi Petri ce contin mediu cu 2 % agar si diferite cantitati de uree : in prima placa 0.13.032 0. crt.1 ml uree (2 picaturi). 45 . 11.102 Numar replicate 5 5 5 Din prima placa s-au prelevat celule de drojdie si s-a facut inocularea in doua eprubete cu continut de MMA.067 0. iar cea de-a treia este folosita ca placa martor (fara uree).4 ml uree (4 picaturi).Dupa termostatare s-a facut o observare vizuala. Din cele 6 eprubete.

12. in concentratiile testate. nu a fost un bun agent mutagen iar in cercetarile viitoare se va incerca imbunatatirea celulelor de drojdie. Clotrimazolul. Inocularea placilor cu continut de uree Printr-o simpla observare vizuala se poate vedea o mai buna dezvoltare si o culoare mult mai intensa a coloniilor de drojdie in placa cu continutul cel mai ridicat de uree. in cele 3 placi. s-a prelevat celule de drojdie si s-au inoculat in mediile pregatite. in prealabil.scoase de la termostatare. in vederea producerii de astaxantina. Fig. 46 . cu concentratii mai mari de clotrimazol.

032 mg. S-a incercat obtinerea unui mutant de drojdii. 5.194 mg / m drojdie. Rhodozyma 3.CONCLUZII 1. 47 . folosind ca agent mutagen Clotrimazolul in concentratii de : • • • 0. 0. Drojdia izolata de pe mere si cultivata mai apoi pe mediu cu melasa a avut ca produs de biosinteza astaxantina.102 mg In urma experimentelor incercate s-a observat ca agentul mutagen reprezentat de clotrimazol nu este un agent eficace deoarece nu s-au obtinut rezultatele dorite. Mediul cu continutul cel mai mare de uree as-a dovetit a fi favorabil in vederea producerii unei cantitati mai mari de astaxantina fata de celelalte medii utilizate anterior. 4.067 mg. 0. S-a realizat izolarea unei drojdii de culoare rosie in vederea producerii de astaxantina. Pe baza caracterelor morfologice de natura macroscopica si microscopica drojdia a fost identificata ca facand parte din genul Phaffia ssp. In laborator s-au efectuat testari privind imbunatatirea mediului de cultura in vederea obtinerii unui randament ridicat de astaxantina. In urma biosintezei s-a obtinut o cantitate de pigmenti carotenoidici egala cu 0. 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful