You are on page 1of 25

GANDIREA PSIHOLOGICA LA EGIPTENI Stiinta egiptenilor avea un caracter empiric si practic; - ii interesau cazurile concrete mai mult decat

cele abstracte; - descoperirea matematicii atadezvolt la gandirea abstracta; - in arta personajele erau prezentate intr-o postura rigida, solemna,conventionala dominate de ideologie religioasa * ideea continuitatii vietii de dupa moarte *muzica- rol important in exprimarea emotiilor *aveau cunostiinte de medicina si anatomie EVREII -distingeau relativ clar organele omenesti dar nu si functiile corespunzatoare -stomacul produce somn, nasul desteptarea -organelor li se atribuiau functii psihice -inima-gandeste, ficatul e sediul pasiunilor, rinichii determina starile de bucurie -unele boli nervoase erau tratate prin muzica

Persia
-cadrul geografic- element de asimilare, transmitere si intermediere a formelor culturale si de civilizatie originale rol important- codul lui hamurabi status-urile familiare erau bine stabilite iar rolurile bine determinate stiinta si medicina - neinsemnata pana in sec al-v-lea - sub forma de vrajitorie -medicina s-a dezvoltat odata cu influentele elenice incepand cu secolele vi-vii

India
BUDISMUL buddha—iluminatul(500 ih) doctrina era incarcata cu puternice implicatii psihologice -omului i se impuneau norme morale: a nu minti, a nu bea bauturi fermentate, stapanirea de sine, compasiune, invingerea urii prin iubire. • budismul era mai mult o morala decat o religie, fiind mai apropiata de educatia, morala si psihoterapia din zilele noastre; proportiile perfecte ale lui buddha, gratia formelor, armonia sunt caracteristicile armoniei si ale fiintei supreme. - budismul nu cunostea conceptul de –eu- si de suflet fiinta omului fiind constituita din cinci elemente: corp, instincte, sentimente, perceptii, constiinta; -calea care asigura mantuirea, era scaparea de reincarnarile viitoare prin abandonarea de sine si a faptei bune. -aceasta era starea de repaus definitiv, de topire in absolut: nirvana -acestea sunt reluate de: psihologie transpersonala, experientiala, in meditatie etc 1. un prim sistem filozofic impartea realitatea in sase categorii: substanta, calitate, activitate, generalitate, particularitate, inerenta 2. yoga- folosea tehnici yogine de eliberare a psihicului de amintirea trecutului si reincarnare. 3. sistemul filozofic samkhia- bazat pe dualismul materie spirit

China
• traditia- rezervor spiritual activ; -spatiul geografic-a oferit mare varietate de conditii naturale; -cultura chineza s-a dezvoltat total independent de cultura europeana pana in sec.al-xix-lea; -filozofia chineza pune accent pe etica (gandirea etica chineza)

sec al-vi-lea i.h. au aparut elementele filozofiei universului si vietii: principiile antagoniste si complementare yang- masculin, lumina, cer, soare; ying- feminin, intuneric, pamant, luna, rece; orice lucru e compus in proportii diferite din yang si ying; exceptie o fac: cerul-yang; pamantul-ying CONFUCIANISMUL SI TEMELE SALE FUNDAMENTALE -societatea -existenta sociala a individului -scopul: formarea omului util societatii; omul trebuia sa pastreze o atitudine respectuoasa si sincera -conditiile si relatiile om-societate FILOZOFIA DAOISTA -relatia om-univers pornind de la natura universului -dao- reprezinta realitatea ultima; principiul ordinii in societate; in comportamentul si gandirea umana PROTOFILOZOFIA GREACA HOMER reprezenta suma stiintei si intelepciunii textele sale aveau autoritate absoluta in toate domeniile homer a compus cele doua mari poeme epice: iliada si odiseea cu toate ca psihologia nu exista ca stiinta de sine statatoare, este prezenta prin trairile personajelor, situatii conflictuale scene de masa, actiune etc. CREATIE, LUMINA, CULOARE SI NASTEREA TRAGEDIEI PRIN GENUL DRAMATIC • se impune poezia spontana si pasionala, spectacolul teatral dramatic exprimat prin satira violenta impotriva atotputernicilor-zei • lumina pura si intensa din grecia(mediteraneeana) a influentat viziunea grecilor asupra lumii, astfel sculptura e legata de claritatea conturului, simtul volumului Unic si remarcabil era faptul ca lumina tinea treze simturile filozofilor, artistilor, le imbata imaginatia prin culori calde, pasionale, avand implicatii ulterioare in gandire, filizofie si psihologie. THALES(624-545 IH) Aristotel considera ca este fondatorul filozofiei considera ca omul poate sa stapaneasca natura plina de zei deci sa devina prin propriile puteri ale ratiunii si gandirii cel putin egali divinitatii ANAXIMANDRU(610-540 IH) • a intocmit pentru prima data o harta geografica a lumii si o harta a creierului ocupandu-se de toate stiintele naturaleexistente la acea epoca ANAXIMENES(586-528IH) studiul astronomiei, naturii si meteorologiei SCOALA IONIANA SI RATIUNEA OBIECTELOR SI FORMELOR Cu Thales si urmasii sai s-a constituit un nou stil de a gandi : stilul care incearca sa depaseasca, sa treaca dincolo de aparenta nemijlocita a faptelor observate, cautand origine, conditia si ratiunea obiectelor si fenomenelor, operarea exclusiva in abstract prin selectia fenomenelor semnificative ca operatie de generalizare a observatiei. PITAGORA SI PITAGORISMUL PITAGORA (580-500 IH) introduce in stiinta si filozofia greaca un filon de gandire, religioasa si mistica; afirma ca divinitatea se identifica cu sufletul lumii,putand fi perceputa peste tot in univers; -sufletul este nemuritor, intemnitat in corp si contaminat de acesta cu impuritatea sa: instinctele, nevoile materiale,dorinte frivole, etc -considera ca sufletul va plati pacatul impuritatii prin obligatia absoluta de a se reincarna;

a introdus cercetarea filozofica la atena fiind profesorul lui pericle . .se considera ca fiecarui numar de la 1-10 ii va corespunde o anumita proprietate a universului. -considera ca focul este simbolul naturii pentru ca este devenire. -platon si aristotel nu i-au apreciat opera. cauzele devenirii: cauza eficienta (initializeaza miscarea) cauza finala (telul spre care se indreapta adica scopul) . evitau rasul in exces. el considera ca simturile nu pot depasi limitele perceptiei. -era adeptul lumii ideilor.nimic nu se naste si piere.era preocupat de trasaturile particulare si faptele experimentate prin cele cinci simturi. aceasta conceptie e fundamentala pentru atomisti si inceputurile rationalismului. -el considera ca schimbarea (devenirea) e reala iar stabilitatea este iluzorie. considerand ca exprimarea prea puternica a trairilor puteau dauna demnitatii si caracterului. . . -in timpul somnului simturile sunt blocate si memoria pierduta. -opereaza intre cele doua aspecte ale unui obiect. prin teoria formelor el considera ca sufletul este cel care dezvaluie lumea formelor .pornind de la dualismul trup si suflet si impartirea activitatilor sufletului. -stabileste principiul corelatiilor dintre organe. ei puneau accent pe studiu si documentare mai ales inainte de a emite o parere.a accentuat ideea autocunoasterii: “ cunoaste-te pe tine insuti” PLATON(427-347)-nascut la atena.forma fundamentala a stiintei. -convingea oamenii sa ia parte la discutii pe tema virtutii. spiritul – pune in miscare si organizeaza aceste elemente. Probleme psihologice ce l-au preocupat pe heraclit: -sufletul este umed sau uscat.a fost profesorul lui platon. prudentei si justitiei. -fondatorul logicii si al cauzalitatii.reprezinta trecerea de la potentialitate la act. 10-cifra sacra. . -umezeala totala este sinonima cu moartea. potentialitate si act. elevul lui socrate. Fondeaza anatomia comparata si embriologia in biologie:-formuleaza conceptul de organ.ratiunea depasind perceptia ajunge la concept prin abstractizare. SOCRATE(470-399) in ATENA . ANAXAGORA(498-427 IH) (DIN CLAZOMENE) . viziunea sufletului despre realitatea adevarata este diminuata cand se concentreaza asupra informatiilor obtinute pe cale senzoriala. .el considera ca indiferent de tipul de dragoste noi cautam mereu frumusetea.principiul conditionarii reciproce. 5cifra casatoriei matematica.Pitagoreenii puneau accent pe disciplina. . HERACLIT(535-475 IH) sustinator al filozofiei devenirii -nu era popular in jurul celorlalti filozofi din cauza arogantei sale. .a iubit filozofia mai mult ca pe propria familie. teoria numerelor. profesorul lui aristotel. ci se combina si se separa din nou. -considera ca exista unele simturi mai demne de incredere decat celelalte adica vazul mai precis decat auzul.el afirma ca lumea este compusa din seminte. echilibru. platon a acordat maxima importanta conflictului dintre fortele rationale si irationale ale mintii. .a respins metodele empirice de cunoastere si cele pe cale senzoriala. ARISTOTEL(384-347 IH) -discipol al lui platon. Miscarea. . -aducea argumente impotriva exceselor emotionale. elemente materiale divizibile la infinit si extrem de mici indestructibile. A recunoscut rolurile pe care le joaca placerea (echilibru) si durerea (dezechilibru) in cadrul vietii umane. -un suflet uscat este un suflet intelept.

TOMA D’AQUINO (1225-1274) este creatorul primului sistem filozofic original el considera ca sufletul are cinci facultati: vegetativa. primul care formuleaza conceptul de timpuri intunecate. RENASTEREA s-a lansat in secolul al xiv-lea in italia prin critica evului mediu de catre petrarca. -augustin sustinea ca frica de o eventuala pedeapsa inhiba curiozitatea si cadrul mintii care favorizeaza procesul invatarii.-pe langa cele cinci simturi el mai concepe un organ de simt comun ce distinge intre perceptiile unor simturi diferite: un sunet de o culoare. • de la greci: doctrina stoica a austeritatii si elemente de neoplatonism. locomotorie. senzitiva. • dupa varsta de 40 ani s-a alaturat ordinului franciscan. • din iudaism: a preluat cronologia. apetitiva si intelectuala • unitatea dintre trup si suflet. • s-a nascut la tagaste(nordul africii) si a absolvit scoala tot in nordul africii-cartagina. • a fost influentat de lucrarile lui platon si similaritatile dintre ideile platonice si cele crestine. • filozofia renasterii se evidentiaza prin intoarcerea la filozofia antichitatii. • visul-augustin face aluzii la memoriile existente si ingropate adanc ce nu pot fi controlate de ratiune in timpul somnului. ROGER BACON (1210-1294). spirit critic si experimentator in orice domeniu. a invatarii de la oameni obisnuiti. • memoria-era asemanata cu un depozit si arata foarte clar diferenta intre recunoastere si amintire. astfel filozoful nu mai este un magistru de scoala. • imperiului roman crestinismul ii datoreaza spiritul de organizare si administrare. • motivatia copiilor-acesta accentua nevoia de autocunoastere. • el considera ca teologia adevarata nu trebuia sa se teama de stiinta si de ratiune. ci este un cercetator stiintific. • mentalitatea religioasa crestina este o trasatura caracteristica principala a omului evului mediu. ca loc de pedeapsa sau de rasplata pentru faptele omului de pe lumea aceasta. . perioada intensificarii migratiei si a invaziilor barbare a insemnat o era de declin si degradare a vietii culturale. CRESTINISMUL-FENOMEN CULTURAL DE SINCRETISM • doctrinele sale religioase fundamentale si multe din rituale sunt comune multor religii. • din persia: provine un element religios ce a avut cea mai mare influenta asupra gandirii crestine: credinta intr-o lume de dincolo.EVUL MEDIU • perioada ce a urmat prabusirii imperiului roman de apus.adaptat la situatii deordin religios a devenit dreptul canonic al bisericii apusene medievale AURELIUS AUGUSTIN(345-430) SFANTUL AUGUSTIN • a fost o figura centrala a tranzitiei de la perioada romana la evul mediu. biserica si mentalitatea crestina joaca un rol primordial in existenta omului in evul mediu. • el considera ca atunci cand sufletul e despartit de trup ar putea avea capacitati cognitive chiar daca cunoasterea rezulta din interdependenta proceselor psihologice. • teoria cunoasterii. a importantei tehnologiei.d’aquino a inteles ca viziunile oamenilor asupra lumii sunt foarte variate si afirmatiile lor pot fi foarte diferite. • a accentuat importanta matematicii si a stiintelor pozitive ce reprezentau cheia de intelegere a religiei si a lui dumnezeu. retragerea din societate si natura violenta a copilului. • suferinta-e descrisa prin prisma trairilor sale la moartea unui prieten bun de-al sau. • a fost adeptul largirii experientei.s-a nascut in anglia si a studiat la oxford.subliniaza substratul material in relatie cu experienta si activitatea mintala. 1. • dreptul roman.

UMANISMUL-reprezinta ideologia renasterii si considera omul ca fiind valoarea primordiala in univers. • preocuparile sale majore s-au concentrat asupra cunoasterii umane. tehnica. • el si-a fondat teoria asupra diferentelor interindividuale pe operarea cu temperamente bazate pe umori.montagne afirma ca experientele noastre sunt ca o amestecatura. anatomist. • • • • • • • EMPIRISMUL SI CUNOASTEREA UMANA atat industria navigatia cat si agricultura avea nevoie de masini noi. • limitele inerente ale intelectului uman erau idolii tribului. • a studiat la cambridge. • inconsistenta actiunilor umane. george berkeley). • el a observat ca aceeasi persoana poate fi indrazneata si curajoasa intr-un anumit context si tematoare si lasa in alt context. altor metode stiintifice existente pana atunci. MICHEL DE MONTAGNE(1533-1592) • se dedica in intregime studiului omului si scrie studiindu-se pe sine. • lucrarea de referita “novum organum” –”noul instrument al mintii”. cand parintii se amuza de faptul ca. afirmandu-se dreptul omului la fericire. • in cercetarile sale huarte a pus accentul pe determinantii somatici ai comportamentului ce isi au originea in starea creierului. copii lor chinuie un animal sau agreseaza un coleg. aplicand o noua metoda subliniind valoarea stiintei prin puterea naturii. • cresterea si educarea copilului-el considera ca multi parinti folosesc pedeapsa nu pentru corectie ci pentru razbunare. • a fost un observator atent al comportamentului uman. inventator aratand o pasiune moderna pentru adevar. • el considera ca originea cruzimii si agresiunii se afla in copilarie.este deschizatorul studiilor in domeniul aptitudinilor. tarile de jos si treptat si in alte tari europene mai tarziu. umezeala si uscaciunea. • a sustinut importanta studierii copiilor de timpuriu pentru a descoperi natura abilitatilor lor.frigul. metoda recomandata este inductia. fiind astfel impotriva abuzurilor suferite de copii. caldura. franta. john loke. • el considera ca este nevoie de o structura sociala si economica de sustinere pt dezvoltarea stiintei. • considera idolii sau fantomele mintii ca surse uzuale de eroare ce ne indeparteaza de drumul nostru catre cunoastere.este cauzata de schimbarile care apar in context sau de schimbarile de circumstante. FRANCIS BACON (1561-1626) • s-a nascut la londra. • a perpetuat conceptia existenta despre diferentele dintre sexe. aparatura. • experienta nu e niciodata pura. sculptor. • a deschis portile cercetarii stiintifice in toate aceste domenii . e filozofia experientei. • in anatomie a facut schite si desene chirurgicale valabile pana in zilele noastre. identitatea intre stiinta si puterea omeneasca este foarte mare si observabila. empirismul s-a manifestat in: angila (francis bacon. temperamentului si al diferentelor interindividuale. . se manifesta necesitatea unei noi stiinte. filozofia lui bacon priveste spre fapte. JUAN HUARTE (1530-1592). david hume. LEONARDO DA VINCI(1452-1519) • s-a remarcat in toate domeniile ca pictor. astfel francis bacon incearca o noua stiinta.se credeau a fi responsabile pentru toate diferentele interindividuale. • a subliniat efectele trairilor afective si ale motivelor asupra credintelor.

cea mai mare parte a intereselor in studiu erau legate de problematica epistemologiei. locke considera ca ideile nu sunt innascute. locke considera plansul un defect de netolerat. miscarea in aer liber. • generalizarile trebuie facute numai dupa ce numeroase pareri au fost catalogate. • • IDOLII PIETEI (idola fori) tentatia de a lua cuvintele prea in serios sau de a crede ca simpla denumire a lucrurilor le explica. IDOLII TEATRULUI (idola theatri) se refera la autoritatea rau intentionata fondata pe notiuni comune sau pe superstitie. educatia contribuie mai mult la formarea caracterului decat natura lui. • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • . a avut o atitudine puternic empirica cu privire la originea cunoasterii.a atras atentia asupra importantei invatarii si educatiei si asupra contextelor sociale si de mediu in care acestea se desfasoara. de asemenea ca unele idei vin printr-o singura sursa exterioara sau prin reflectie. teoriile sau metodele preferate de oameni ce-i impiedica sa vada si alte interpretari. de asemenea ca unele idei vin printr-o singura sursa exterioara sau prin reflectie.a atras atentia asupra importantei invatarii si educatiei si asupra contextelor sociale si de mediu in care acestea se desfasoara. dieta corespunzatoare sunt necesare pentru dezvoltarea armonioasa a copiilor.• • considera ca obiectele externe pot fi distorsionate de procesele senzoriale care transporta asemenea obiecte la nivelul creierului. • idolii pesterii (idola specus). locke pune accent pe recompensa pozitiva. a recunoscut insa existenta aptitudinilor si abilitatilor native. relatia dintre lumea fizica si lumea psihologica a fost un pas necesar in cunoasterea naturii umane. alt idol al tribului: inertia intelectuala ce se manifesta atunci cand oamenii se multumesc cu o informatie limitata. era preocupat de cunoasterea la copii si imbunatatirea procesului de predare-invatare. vise. considera ca de preferat pedepsei fizice este convingerea prin vorbe (in acea perioada copii erau maltratati violent si chiar pedepsiti cu inchisoarea). ci au o sursa exterioara. a observat relatia dintre idei si acele obiecte stimul din lume care genereaza ideile. considera ca: somnul. • informatia-prima grija a investigatorului. alte idei rezulta din conlucrarea a doua sau mai multe simturi. in situatiile de invatare poate fi un deserviciu pentru invatare. a intarit relatia invatare-sanatate. • flexibilitatea in analiza alternativelor interpretarii unei informatii. himere si iluzii dar si cunoastere veritabila. ipotezele. JOHN LOCKE(1632-1704) a studiat la oxford. ci au o sursa exterioara. alte idei rezulta din conlucrarea a doua sau mai multe simturi. sunt prejudecatile. pe relatiile de afectivitate intre adult si copil. obiectele solide sunt cunoscute de simturi prin pipait si ideea de soliditate nu este o fictiune ci rezultatul concordantei dintre realitatea psihologica (a ideilor) si cea fizica. a avut o atitudine puternic empirica cu privire la originea cunoasterii. dupa absolvirea masteratului locke si-a dedicat timpul studiului stiintelor naturale si medicinei. afirma. pedeapsa lucreaza impotriva invatarii si a dezvoltarii unui caracter bun. afirma. el considera creierul uman plin de imaginatie. locke considera ca ideile nu sunt innascute. astfel el considera ca anumite idei simple furnizate de simturi reflecta cu exactitate natura exterioara a lucrurilor. unde interesul sau s-a concentrat pe stiintele naturale.

• • • • • GEORGE BERKLEY (1685-1753) s-a nascut in irlanda. forma. miscarea. dragostea. a considerat ca emotiile la animale sunt aceleasi ca la om. modestia. respectul. considera astfel ca ne putem imagina un oras fara sa fi vazut cum arata deoarece ideea noastra are la baza experienta de a fi perceput si alte orase. procesele de asociatie a ideilor. considera ca singura lume reala este lumea experientei sau lumea mintii. consistenta si coerenta experientei-sta la baza empirismului lui berkeley. • a analizat pe rand toate traseele celor cinci simturi. el afirma: “esse est percipi” a fi inseamna a fi perceput. a negat mostenirea ereditara. . individualismul burghez aparut odata cu dezvoltarea capitalismului. a absolvit colegiul trinity. impresiile si ideile pot fi simple sau complexe. astfel berekley va considera ca spatialitatea (adancimea perceptiei) ca fiind redusa la statutul de calitate secundara: cum putem invata sa vedem in adancime din moment ce toate obiectele din campul vizual sunt reprezentate pe suprafata relativ plata a retinei? DAVID HUME (1711-1776) nascut in scotia. pasiunilor si eticii. prin “puncte de constiinta” legate intre ele prin legile asociatiei.un stimul neasteptat constituie o impresie. mirosul. • • • • • • • • • • • • • • • • • • • ETIENNE BONNOT CONDILLAC(1714-1780) • activ in psihologie. asociationismul explica viata psihica printr-un atomism mental. s-a inscris la universitatea din edinburg la varsta de 12 ani. a studiat la sorbona. pasiuni si trairi afective. filozofie. ca si berkeley. deci calitatile secundare: gustul. astfel un sunet. un gust. culoarea nu existau in mod absolut prin ele insele. in 1734 a scris “tratat asupra naturii umane” dedicat problemei cunoasterii umane. lumea experientei se constituie intr-un mod ordonat. a abordat cunoasterea pe calea empirismului gasind doar impresii si idei. considera ca evenimentele din experienta sunt materia prima a filozofiei. gustul. afirma ca fiintele umane sunt controlate masiv prin sistemul de recompense si pedepse. culoarea. continutul ordonat creat de activitatea mentala trebuie sa fie lagat de lumea obiectelor acestea contribuind la succesiunea coerenta a experientelor. amintirea unui gust la 30 min dupa masa constituie o idee. • a afirmat ca limbajul ofera simboluri ce reprezinta senzatii si prin intermediul lui se comunica experiente. a avut numeroase contriverse in legatura cu evidentierea calitatilor primare si secundare ale obiectelor: marimea. a recomandat studiile de psihologie comparativa! asubliniat rolul pe care il joaca emotiile in viata intelectuala a omului. sfidarea. abordeaza mandria. este un factor de aparitie si succes al acestei doctrine. ura. remarcabil. considera ca geniul este tot rezultatul influentelor de mediu ASOCIATIONISMUL SI UTILITARISMUL aseaza la baza vietii psihice. acestea includ: senzatii. educatie. s-a dedicat filozofiei empirice ducand intreaga sa viata o lupta continua impotriva dimensiunii materialiste si sceptice ale noii filizofii. a efectuat studii comparative facute pe animale cu trimitere la om. • • • • • • • CLAUDE-ADRIEN HELVETIUS a pus accentul pe efecte motivante ale placerii si durerii. • a fost interesat de modul cum functioneaza creierul si procesele cognitive. lumea reala este asa cum o cunoastem din experientele noastre.

relatia cu divinitatea.. considera ca trebuie maximizata placerea si minimizata durerea. mill • • • • • • • • • JOHN STUART MILL(1806-1873) • introduce in anglia pozitivismul lui auguste comte. sustine ca exista baze obiective pentru teoriile politice. • asociationismul lui mill dezvolta opera tatalui sau. • cercetarea psihologica poate explica gratie legilor asociatiei cele mai complexe fenomene psihice. pedepsele trebuie aplicate in termenii principiilor utilitariste.• • • • DAVID HARTLEY(1705-1757) este fondatorul asociationismului modern si a practicat medicina. si legale adunate intr-un singur principiu al utilitarismului. fenomenele psihice sunt o sinteza de elemente. a socoti. 2. atat de bine contopite intre ele incat par a alcatui o unitate indivizibila. dezvolta o psihologie sistematica. 2. . singurul principiu de organizare a vietii psihice. considerand senzatia ca singurul element primordial si asociatia. • legile asociatiei: 1. explicata ca vibratie nervoasa. 2. DESCARTES-METODA CARTEZIANA • “gandesc deci exist” stabileste reguli procedurale pentru intelect: 1. pas cu pas catre cunoasterea celor mai complexe. una tinde sa o aduca in constiinta pe cealalta. trebuie facute enumerari complete si verificari multe. 3. ideile fenomenelor asemanatoare tind sa se prezinte impreuna in spirit. aceasta teorie a fost completata de fizica newtoniana. cand doua impresii sunt percepute simultan. incepe cu cele mai simple elemente si inainteaza. accepta ca fiind adevarat doar ceea ce este imun la indoiala. imaginatie.” j. se topesc impreuna…. JEREMY BENTHAM(1748-1832) si-a dedicat viata studiului problemelor legate de filozofia legii. a identificat urmatoarele surse de placere si durere: externe. el considera ca senzatiile si fenomenul asociatiei explica toata complexitatea vietii psihice. j. asociatia este modul de explicare cel mai general si instrumentul cel mai perfect de cercetare al psihologiei. metoda sa ia drept model analiza chimica prin care se urmareste izolarea elementelor simple de corpurile complexe. JAMES MILL(1773-1836) discipol al lui bentham. empatia. imparte problemele in cat mai multe parti posibile. “ daca a>b si b>c atunci a>c” filozofia lui descartes se bazeaza pe dualismul suflet-corp. legea in baza carora au loc acestea este legea asociatiei. • termenul de ratiune deriva din latinescul “ratio” a rationa. • accentul este pus pe o cunoastere apriorica. locke). • el considera ca o psihologie stiintifica trebuie sa admita urmatoarele principii: 1.bacon. a gandi. asociatiile succesive predomina la persoanele mai putin impresionabile. enunta teoria fiziologica a senzatiei. sociale. filozofia rationalista promoveaza principiile axiomatice primordiale si ratiunea in directia cunoasterii. sau in succesiune imediata. RATIONALISMUL • prin contrast cu filozofia empirista (f. parerile altora despre noi. ele intra intr-o combinatie atat de stransa incat nu mai pot fi deosebite una de alta si par ca se combina. el considera ca “atunci cand doua sau mai multe idei au fost repetate impreuna si asociatia a devenit foarte puternica. 4.

organiza si a face deosebiri 3. libera vointa si determinism. entitate in deplina armonie cu universul absolut. religie. minte si trup. a contestat conceptia carteziana. este atribuita importanta rationamentului inductiv RENÉ DESCARTES(1596-1690) • contemporan cu galileo galilei si copernic. • • • • • • • • • • • • • • • • • . unificarii si armoniei dintre sacru si laic. istorie. monadologia-abordarea psihicului si a creierului sub forma conceptului de monada. experienta senzoriala si ratiunea kant considera ca multe din adevarurile matematice aduc informatii si despre restul lumii. la kant dupa cum se vede sunt doua facultati distincte. a fost printre primii care a abordat teoria dezvoltarii morale ce se baza pe libertatea individuala a persoanei. • animalele-simple automate. filozofia lui descartes se bazeaza pe dualismul suflet-corp. adevarurilor apriorice. minte si trup. cunoasterea empirica 2. in primii ani ai tineretii a fost influentat de ideile lor in legatura cu sistemul solar si pamantul.RATIONALISM 1. credea ca printr-o buna educatie fiintele umane isi vor largi contextul si sa se bucure de beneficiile progresului moral ce va rezulta dintr-o identitate mai vasta. faptul existentei diavolilor si a bolnavilor mintali posedati. a fost puternic influentat de revolutia din america si franta. leibnitz a pornit de la ideea ca universul fusese creeat de la inceput avand o armonie prestabilita. monada-unitate. a existentei a doua realitati separate. toate monadele erau investite cu energie. dacaatunci ). este atribuita importanta rationamentului deductiv EMPIRISM 1. matemetica.tabula rasa 3. el considera ca fiintele umane sunt prinse intre heteronomie si autonomie. • experienta a jucat un rol foarte important in cerceterra sa stiintifica. • • • • BARUCH SPINOZA (1632-1677) spre deosebire de descartes. GOTTFIELD WILHELM LEIBNITZ (1646-1716) rol major in formarea gandirii europene in: drept. el considera: cunoasterea incepe cu experienta senzoriala si cunostiintele apriorice(credea in principiul cauzalitatii. deductiei matematice. cunoasterea apriorica 2.filozofie. • acorda maxima importanta ideilor innascute. el considera ca procesele psihice si cele neurofiziologice coexista impreuna iar lumea experientei si cea comportamentala sunt doua expresii ale aceluiasi lucru. viziunea lui kant face apel la o ordine morala. in viziunea sa mintea nu era doar un receptacul pasiv. mentalul si corpul fizic sun doua entitati perfect sincronizate. spinoza era in cautarea unitatii. mintea-activa in sensul de a selecta. cea creeata de dumnezeu (conceptie ce vine din teologie). respingea baza metafizica a demonologiei. mintea este “pasiva”. ea trebuia sa fie activa si implicata in activitatile de gandire IMMANUEL KANT(1724-1804) tineretea sa lipsita de placerile vietii si viata austera l-au influentat in filozofia sa. • considera ratiunea ca mijlocul adecvat de a ajunge la cunoasterea stiintifica. intelectul(ratiunea) se delimiteaza de sensibilitate.

a descris prima lucrare experimentala de chirurgie pe maduva. • de-a lungul timpului masuratorile au jucat un rol important in cuantificarea faptelor psihologice si comportamentale. care la randul lor erau stocate. in 1811 publica “ideea unei noi anatomii a creierului”. “filozofia pentru hobbes nu este decat pur si simplu stiinta”( matson 1882) • • • • JULIEN OFFRAY DE LA METTRIE (1709-1751) el considera ca sanatatea mentala implica sanatatea fizica. miscari si proportii • acest model promovat de hobbes. in scrisoarea adresata fratelui sau. sustine ca limbajul reprezinta diferenta calitativa intre oameni si animale. a descoperit nervul toracic si a analizat paralizia faciala ce-i poarta numele. THOMAS REID(1710-1796) • in cadrul experimental a abordat principiile innascute ale caracterului nostru. profund mecanicist deschidea posibilitatea dezvoltarii psihologiei ca o stiinta ce permitea sa descopere cauze materiale si eficiente. considera ca fericirea si sanatatea ar trebui sa constituie telurile supreme ale medicinei si filozofiei. • cea mai importanta lucrare a sa din perspectiva psihologiei este numita “leviathan” publicata in 1651. el considera ca unui nerv nu i se poate substitui alt nerv. • principiile ce ofera conceptii si convingeri asupra operatiilor ce se petrec in mintea noastra. . Johannes mǜller a intemeiat fiziologia experimentala moderna. distante. • el pune accent pe metoda geometriei construind universul cunoasterii pornind de la axiome si deductii logice.• • sensibilitatea este reprezentata la kant ca acea facultate perceptiva prin care nu se ajunge la cunoastere ci doar inregistreaza aparitia fenomenului. un nerv este capabil sa transmita numai un singur tip de senzatie. in lucrarea sa “manual de fiziologia omului” a elaborat teoria despre energiile specifice in care argumenta ca pentru fiecare din cele cinci simturi ar exista o energie nervoasa specifica. clasificate si combinate de catre aparatul cerebral. • a fost contemporan cu galileo galilei si descartes cu care a purtat o bogata corespondenta si cu care a avut si o disputa in legatura cu calitatea secundara a culorii. • • • • JOHANNES MULLER Impreuna cu bell. vedea creierul in termenii unei masini de gandit in care perceptiile simturilor alimentau idei sub forma unor simboluri codate. THOMAS HOBBES(1588-1679) • a utilizat in mod excesiv modelul mecanicist. ratiunea pura(intelectul) este cheia cunoasterii umane. astfel. • el argumenta ca subiectul de fond al filozofiei consta din problema corpurilor aflate in miscare iar scopul filozofiei trebuie sa fie acela de a evalua marimi. CHARLES BELL a studiat anatomia cu fratele sau mai mare chirurg. conform lui. • studiile cantitatitative si calitative efectuate in secolul al xix-lea vor reprezenta fundamentul conceptual pentru ceea ce a urmat pana in prezent. • a fost profund interesat de cunoasterea umana considerand ca originea acesteia se gaseste in impresiile senzoriale. asupra calitatii obiectelor exterioare sau asupra legilor naturii. el se intreba “de ce mirosul unui trandafir este mai viu in prezentaflorii decat in absenta ei?” MECANICISM SI CUANTIFICAR • masuratorile au jucat un rol foarte important in minimizarea erorilor. • el considera ca stiinta este o structura de cunoastere organizata careia geometria ii furnizeaza atat modelul cat si punctul de pornire.

deschizand astfel drumul cercetarilor viitoare in legatura cu caracrterul innascut si dobandit al factorilor de personalitate. • exista o varietate in interiorul oricarei populatii. circumferita capului) a fost primul care a introdus termenul de valoare medie a unei distributii. TEORIA EVOLUTIEI ORGANICE ERASMUS DARWIN(1731-1802)-doctor. greutate. • a inventat numeroase instrumente stiintifice. s-a descoperit si demonstrat ca diferentele dintre oameni sunt enorme multe din ele fiind innascute (galton. galton a sustinut si demonstrat existenta si influenta factorului ereditar. NATURALISMUL. • teoria evolutionista este legata de originea lumii. A folosit diagrame de imprastiere pentru a caracteriza relatia dintre inaltimea parintilor si inaltimea adultilor la varsta adulta.FRANCIS GALTON(1822-1911) • a calatorit mult in africa si orientul mijlociu. a ideilor si a evolutiei biologice propusaa de darwin si wallace. • a folosit diagramele de imprastiere. astfel copilul si evolutia sa va fi indeaproape analizata de psihologi pana in zilele noastre.TEORIA EVOLUTIONISTA • naturalismul presupune ca toate evenimentele ce se produc in lume au o istorie. • lipsea o explicatie adecvata a mecanismului teoretic al evolutiei precum si probe adecvate in sprijinul sau. al proceselor psihice atat la om cat si la animale. dar cel mai bine e cunoscut pentru dezvoltarea noilor tehnici statistice cu larga aplicare pana in prezent. • el credea intr-o ramificare evolutiva si in disparitia multor forme de viata. • a corespondat continuu cu varul sau darwin. a fost primul care a folosit termenul de corelatie. • are loc o lupta pentru supravietuire dar in anumite nise de mediu ambiant exista indivizii ai speciei foarte rezistenti ce sunt mai bine adaptati. • • • • • la putin timp dupa aparitia acestei carti a avut loc o explozie de interese multiple in investigarea comportamentului animal comparativ cu cel uman. de evolutia geologica. • aceste varietati mai bine adaptate vor tinde sa-si doteze urmasii cu avantaje genetice ce vor ramane valabile si pentru supravietuire. • a utilizat amprentele drept mijloc de identificare. 1822-1911).copiii si maimutele. mecanismul evolutiei sustinut de el era mostenirea caracteristicilor dobandite. . considera ca procesele naturale au evoluat din momentul creatiei fara vreo interventie divina. • comte de buffon a avansat si sustinut punctul de vedere referitor la faptul ca pamantul a trecut prin mai multe epoci pe parcursul istoriei sale naturale. • toate populatiile diferitelor specii tin sa produca mai multi indivizi. • kant si laplace lanseaza ipoteza nebulara conform careia materia sub forma unor nori gazosi era distribuita la inceput in intreaga vastitate a sistemului solar. concepte de regresie si corelatie. rolul reginei la furnici si albine. articolele investigau o gama larga de subiecte: capacitatile mentale ale elefantului. teoria evolutionista a avut un impact major asupra psihologiei dezvoltarii. mai precis de originea sistemului solar si evolutia acestuia. biolog si bunic al lui charles darwin. • charles darwin a adus argumente biologice solide avansand un model de mecanism al evolutiei (impreuna cu alfred wallace) ce s-a dovedit a fi acceptabil pentru comunitatea stiintifica. JEAN BAPTISTE LAMARCK(1744-1829) – sustinea ca exista un progres neintrerupt si liniar in natura. de la formele simple de viata la cele complexe. moralitatea la animale. de asemenea sustinea ca existenta plantelor a precedat-o pe cea a animalelor.fiind interesat de corelatiile ce se pot stabili intre trasaturile fizice(inaltime. CHARLES DARWIN (1809-1882) • teoriile evolutioniste erau adanc inradacinate in literatura stiintifica inca inainte de darwin.

• a descoprit posibilitatea de inhibare a inimii ca urmare a stimularii zonei periferice a nervului.deci aceasta nu poate avea o experienta subiectiva in afara intervalului de receptie.HERBERT SPENCER(1820-1903 • a aplicat teoria evolutionista a lui darwin in toate ramurile cunoasterii:filozofie. fizicii si biologiei. metoda limitelor • aceasta a reprezentat pentru fechner metoda diferentei abia sesizabile. • 3. ERNST HEINRICH WEBER(1795-1878) • a lucrat in domeniul anatomiei. • a descoprit posibilitatea de inhibare a inimii ca urmare a stimularii zonei periferice a nervului. • deci a ajuns la concluzia ca in sistemul nervos central este indispensabil echilibrul intre excitatie si inhibitie pentru buna functionare a acestuia. sociologie. psihologiei. psihologiei. • el considera ca bunatatea este aceea care ne aduce placere pe termen indelungat. • studiile efectuate au dus la descoperirea unor relatii legice intre proprietatile fizice ale stimulilor si efectul acestora in plan subiectiv intern. GUSTAV THEODOR FECHNER (1801-1878) • in cercetarile sale fechner a pornit de la premisa ca toate corpurile organice au o componenta psihica. • a lucrat in domeniul anatomiei. • astfel s-a ajuns la concluzia ca exista praguri minimale si maximale dar si praguri diferentiale. • legea pragului diferential: pentru a obtine o crestere a intensitatii senzatiei in progresie aritmetica este necesara o crestere a intensitatii stimulului in progresie geometrica • 1. i= intensitatea stimulului.temele adaptarii. metoda erorii medii sau metoda ajustarii . • la fel ca la darwin . • a pus accentul pe progresul de la simplu la complex. o persoana poate recepta intre 20 si 20. • metoda consta in prezentarea unui stimul standard alaturi de un stimul comparat de valoare mai mica sau mai mare fata de cel standard (experimentul cu greutatile si undele sonorer preezentate in serii ascendente). fizicii si biologiei. a supravietuirii celui mai puternic sau potrivit. • de exemplu. metoda constantei • fechner a considerat aceasta metoda ca metoda cazurilor corecte sau incorecte (stimulii sunt imperecheati cu un stimul standard in mod aleator iar sarcina subiectului este sa raporteze daca stimulul de comparatie este mai puternic). • a pornit de la relatia lui weber si de la faptul ca nu exista o relatie “unu la unu” intre cresterea perceputa in intensitate si cresterea in valoare a proprietatilor fizice ale stimulului. PSIHOFIZICA • termenul de psihofizica se refera la studiul relatiei ce se stabileste intre proprietatile fizice ale stimulilor si efectul psihologic al acestora in plan subiectiv intern. • in legea lui fechner s= intensitatea senzatiei. • deci a ajuns la concluzia ca in sistemul nervos central este indispensabil echilibrul intre excitatie si inhibitie pentru buna functionare a acestuia.000hz se poate observa ca limitele extreme nu pot fi receptate de o persoana . biologie. • 2. • astfel legea descoperita de weber a fost integrata in cercetarile sale generand o noua formula. sau a continuitatii se regaseau puternic in scrierile sale. aceasta formula specifica faptul ca senzatia este functie logaritmica de intensitatea stimulului. • psihofizica a demonstrat existenta unor valori masurabile ale stimulilor care se aflau la nivelul pragului inferior sau superior al constiintei.

• A pus in centrul cercetarii stiintifice educatia copiilor. • in anul 1879 a pus bazele primului laborator de psihologie in leipzig. • a demonstrat ca simpla contractie a mischilor poate genera o crestere subtila a temperaturii. • el considera ca o observatie trebuie sa fie izolata. • in viziunea sa psihologia era puternic fundamentata in fiziologie si aceasta in fizica si chimie. tulburari emotionale.titchener a considerat ca psihicul si corpul sunt doua aspecte simple ale aceleiasi experiente. • Accentueaza stabilitatea. • a sustinut ideea ca nu exista asa zisele “energii necunoscute” care sa activeze organismul. 2. schimbatoare nestatornica si dinamica a lumii.el a delimitat atentia voluntara de cea involuntara denumindu-le primara si secundara. atentia. young si maxwell. aplicabila atat problemelor de baza cat si celor asociate cu experienta sau comportamentul. • in ultimii ani din viata s-a dedicat psihologiei socioculturale. “Discutii cu profesorii”. si explica necesitatea studiului indicilor monoculari si binoculari in perceptia vizuala a spatiului. creierul si psihicul. repetata si variata pentru a fi stiintifica. gandirea. el considera sentimentul mult mai puternic decat emotia.demonstratiile din salile de curs dar si metodele de investigare precum si problemele investigate se regasesc in cartea sa “psihologie experimentala”. dezvoltand ceea ce astazi este cunoscut sub denumirea de teoria tricromatica a luminii WILHELM WUNDT(1832-1920) INCEPUTURILE PSIHOLOGIEI EXPERIMENTALE • a fost 8 ani asistentul lui helmholtz. studiul experimental asupra asocierilor a completat studiul lui ebbinghaus in legatura cu silabele fara sens adougand ca “asocierile trebuie intelese in contextul faptului ca anumiti stimuli au o capacitate unica de a-si lasa amprenta la nivel cortical”. 4. • a fost interesat in studiulperceptiei adancimii.HERMAN VON HELMHOLTZ (1821-1894) • a avut contributii remarcabile in psihologie. filozofie si fiziologie. • Orientarea catre scop evidentiaza natura fluida. el a denumit aceasta abordare “paralelism psihofizic”. • in acest laborator aveau loc cercetari experimentale ce erau scrise intr-un jurnal academic. . la fel cum gandirea reprezinta nivelul cel mai inalt de dezvoltare ale senzatiilor si imaginatiei. • metoda sa incepe cu observatia sau cu introspectia cum era folosita de alti psihologi. • A publicat: “Principiile psihologiei”.in cercetarile sale a pornit de la studiile stiintifice ale lui newton. “Varieteti ale expresiei religioase”. Functionalismul • Functionalistii sunt profund interesati de stiinta fundamentala si de cea aplicata adoptand o varietete de metode. 3. • Pune accent pe o metodologie larga. • Psihologia functionalista este radical diferita de structuralism. • abordeaza astfel metode de optica si fiziologie fundamentate stiintific ce sunt valabile si in prezent. William James (1842-1910) • Filozof si psiholog american. titchener a adaugat faptil ca producerea emotiei poate avea mai multe cauze si a subliniat ca sentimentul reprezinta ultimul nivel al dezvoltarii mintale din punct de vedere afectiv.teoria emotiilor-la acea vreme era cea a lui james-lange. 1. • cartea sa “ghid de optica fiziologica” este un bogat compediu de fizica. 5. TITCHENER (1867-1927)-STRUCTURALISMUL • titchener sustinea ca toate stiintele incep cu experienta si ca fara experienta nu exista cunoastere. mediu de lucru. fiziologie si psihologie. emotiile. atentia. imbatranire.imaginatia si a trairilor afective. unitatea si “existenta” . problemele legate de crestere. • s-a ocupat in mod special cu investigarea proceselor mentale primare. • vederea colorata. lucrari de laborator.

P. astfel ca a emis teoria conform careia argumenteaza legtura intre emotie si procesele neuronale la nivel cortical. ca fiind esential civilizatiei si economiei actiunii individuale. A subliniat caracterul schimbator al instinctelor si s-a ocupat cu studiul diferentelor intre memoria primara si secundara. • Aceasta abordare s-a finalizat cu primul test utilizabil de inteligenta.James nu-si putea imagina o emotie detasata de fizic. EU-L. Skinner PRECURSORI AI BEHAVIORISMULUI Ivan Mihailovici Secenov (1829-1905) • a militat pentru o psihologie obiectiva bazata pe experimente. K.STANLEY HALL (1844-1924) A abordat o perspectiva evolutionista si a infiintat “American Journal of Psychology” A fost preocupat de studiul ontogenezei si filogenezei. copii. Teme prezentate in scrierile sale: individualismul.James vedea obiceiul in termeni functionali. perceptie si o structura fizica. FLUXUL GANDIRII.Precursori ai behaviorismului a) I. Behaviorismul si neobehaviorismul 1. • • • • • G. pluralismul. E. J. igiena. E. EMOTIILE.Guthrie. OBICEIUL. sugestibilitatea martorilor si detectarea minciunii. In psihologia aplicata a legat rolul laboratorului de psihologie de problemele economice.Meyer. Tolman.McDougall.Secenov b) I.Thorndike 2. capacitatea acestuia de empatie si asteptarile pacientului joaca cele mai importante roluri.Neobehaviorismul: Cl. B. empiricism radical si pragmatismul. reputatie. publicat in 1905.M. delicventa juvenila si tehnici educationale.Hull. case. • • • • • • • HUGO MUNSTBERG (1863-1916) A lucrat la laboratorul lui James. James considera respectul fata de sine ca raport SUCCES/PRIETENI. Preocuparea sa a fost in legatura cu dezvoltarea pe intreg parcursul vietii.social reprezinta o varietate de euri diferite.Behaviorismul clasic: M.scala binet 1908-1911 • Varsta mentala era determinata pe baza valorii maxime a punctajului obtinut la testul aplicat. liberul arbitru. • A adunat date normative despre tipuri de probleme pe care copiii reprezentativi pentru anumite varste ar putea sa le rezolve. memorie. W.Pavlov c) E. A anticipat laboratorul psihologic pe probleme juridice. revizuit in 1908 si 1911. psihologia moralista.Intemeierea behaviorismului .James considera ca sinele reprezinta totalitatea lucrurilor ce ne apartin: prieteni. nivele multiple de analiza.• • Orientarea sa filozofica a pornit de la sensibilitatea sa fata de oameni si problemele lor respectandu-le sentimentele si sperantele comune. A abordat psihologia criminalistica.Watson 3. Binet (1857-1911)-crearea testelor psihometrice.considera ca gandurile se afla intr-o continua schimbare si ca o stare mentala actuala nu este identica cu cea precedenta. • Primul test binet era constituit din mai multe sub teste ce verificau anumite aptitudini. de la copilarie la batranete. A fost indeaproape preocupat de cercetari cu privire la dezvoltarea copiilor. haine.F.Lashley 4. SINELE. metode de interogare. In cartea sa “batranetea” a examinat modul cum sunt tratati batranii in diferite culturi. . explorand probleme legate de marturiile martorilor oculari. In terapie a subliniat faptul ca increderea terapeutului.

configuratie. Wolfgang Kohler si Kurt Koffka. • Au fost elaborate lucrari de pionierat referitoare la rolul psihologiei in invatare. Psihologia formei Gestalt Psychologie • Aceasta noua orientare a fost promovata de Max Wertheimer. Edward L. tratarea valorilor din perspectiva formei. astfel ca o abordare pe bucati de la parte la intreg s-ar putea dovedi neadecvata pentru intelegerea experientei. • A pus accentul pe rolul ereditatii in viata omului. motorii. laringeale. • Conexiunile sunt intarite prin legea efectului E. Max Wertheimer (1880-1943) • Fondator al psihologiei formei Gestalt Psychologie • In 1910 a initiat experimente in legatura cu studiul fenomenului PHI. • A realizat experimente cu doua grupuri de soareci: un grup ce a primit mancare si altul nu. Watson (1878-1958) • Considera comportamentul uman conform schemei cauza/efect. • El considera ca intarirea regleaza performanta raspunsurilor invatate. .• Unitatea fundamentala a studiului sau era reflexul compus din trei parti: activitatea aferenta. el a subliniat faptul ca intregul are calitati diferite de suma partilor. • Studiile sale stau la baza teoriei invatarii cunoscuta drept conexionism. procesele centrale si activitatea eferenta. BARRHUS F. C. Au fost stabilite legile perceptiei (gestaltiste) si conceptul de organizare perceptuala. concluzia la care a ajuns a fost ca grupul recompensat prin mancare a invatat drumul prin labirint. pe observatie obiectiva ce sunt datorate orientarii sale finaliste dar si constiintei sale orientandu-se conform scopurilor sale. indepartat. SR. viu. A pus accentul pe conexiuni si legaturi intre impresii senzitive si tipare de raspuns. • Omul behaviorist este real. • Comportamentul omului are efecte asupra lumii inconjuratoare.SKINNER (1904-1990) • A accentuat ideea ca originea comportamentului trebuie cautata in mediul fizic si social si nu in sentimentele indivizilor. John B. astfel ca tot ce se interpunea acestei relatii trebuia ignorat. • Rezultatele acestei cercatari au fost publicate in “Studii experimentale”. • STIMULUL este cel care creste probabilitatea repetarii comportamentului. • Astfel omul nu actioneaza in gol si la intamplare ci determinat si orientat de scopuri. • Sfera vietii psihice era organizata in trei clase comportamentale: viscerale. Tolman (1886-1959) • Behaviorismul in conceptia lui Tolman se focaliza pe comportament. Thorndike (1874-1949) • Cercetarile sale au cuprins atat domeniul psihologiei cat si al educatiei. • Prin fenomenul phi. • Behaviorismul leaga omul de lumea obiectelor si de lumea oamenilor de care este inconjurat. . concret si determinat in actiunile sale de mediul natural si social in care traieste. • A efectuat experimente pe gemeni identici. • Cuvantul “gestalt” este de origine germana si inseamna forma. • Acorda o mare importanta proceselor conditionarii operante. efecte care la randul lor actioneaza asupra organismului. • Daca un tip de reactie este intarit atunci el va manifesta probabilitatea de a se repeta mai frecvent.

Wolfgang Kohler (1887-1967) • A atacat vehement behaviorismul si a fost un reprezentant prolific al psihologiei formei. • A descoperit ca oamenii tind sa perceapa ca miscari proprii miscarile altor obiecte din campul lor perceptiv (exemplul cu omul de pe pod care se uita in jos si vede apa ca se misca avand impresia ca el se misca si nu apa). educationale si de interese. Karl Dunker (1903-1940) • A sustinut psihologia formei prin diferite cercetari. “forte”. In urma acestei reorganizari si restructurari rezolvarea unei situatii problematice se impune de la sine avand aspectul unei intuitii spontane Kurt Koffka (1886-1941) • In 1921 a publicat cartea “Dezvolltarea mintii” prin care demonstra relevanta principiilor globale in domeniul dezvoltarii psihice. • Aceasta miscare a fost numita “miscarea indusa”. aceste studii (realizate in insulele Tenerife fiind descrise si analizate in lucrarea sa “Mentalitatea maimutelor”. Kurt Lewin (1890-1947) • Lewin a pus accentul pe interdependenta dintre persoana si mediu.a ajuns la concluzia ca in rezolvarea unor situatii problematice se impune strategia incercarii si erorii bazata pe legea efectului (valorifica rolul motivatiei in invatare si rezolvarea de probleme). • A realizat experimente pe cimpanzei privind invatarea. Cea mai importanta lucrare a sa a fost realizata in domeniul psihologiei sociale(1935) si a vizat cercetarea conformismului in judecata sub presiunea grupului ( experimentul cu evaluarea lungimii unor segmente de dreapta). Kohler a pornit de la cercetarile in domeniul perceptiei. Si-a concentrat atentia in cercetari privind “dinamica grupurilor”si “studiul efectelor grupurilor asupra indivizilor” incluzand grupuri de lucru industriale. W. subliniind latura senzorial-motorie a acesteia. . teoriei personalitatii si perceptiei. invatarii. • • • Thorndike (ca precursor al behaviorismului). • In aceasta carte a demonstrat necesitatea aplicarii principiilor formei prin expunerea operatiilor si aplicatiilor lor in procesele de dezvoltare. • A contribuit la o serie de experimente in studiul rezolvarii problemelor si al fixitatii functionale SOLOMON ASCH(1907-1996) Cercetari si studii in domeniile cunoasterii. • el distingea intre vederea din afara si cea dinnauntru. El considera ca in orice moment temporal in campul de interactiune au loc evenimente fizice si fapte sociale. • El considera ca nevoile sunt asociate unor sisteme de tensiune iar satisfacerea nevoii duce la detensionare. • A criticat studiile behavioriste cu labirinte si soareci. “valente”. • Concepte cheie: “camp de interactiune”. • El considera ca o psihologie adevarata poate fi dezvoltata doar prin aprecierea proportiilor complete ale fortelor care joaca un anumit rol in viata omului. • A studiat modul in care cimpanzeii se folosesc de obiectele situate in teritoriul lor pentru a-si obtine hrana (bananele). • A studiat invatarea la copiii mici. • A analizat si reliefat trasaturile pozitive si negative ale obiectelor din spatiu denumindu-le “valente”.

rasfatul si neglijarea (copilul nedorit sau neiubit). • Doctrina sa psihologica se bazeaza pe trei notiuni principale: 1. • Complexul de inferioritate se dezvolta atunci cand se accentueaza si se perpetueaza sentim de inf. de fapt. • la Jung libido capata sensul propriu: dorinta pasionata (instinctul sexual este o dorinta). Alfred Adler • A fost discipol al lui Freud. • El considera fundamentale acele instincte care se grupeaza in jurul instinctului eului: frica. fix. inconstient 3. deci lipsit de orice reper. Jung respinge refularea ca principiu unic de explicatie a acestuia. • Ca miscare intelectuala psihanaliza a influentat profund multe domenii: literatura.Muzafer Sherif (1906-1988) • A studiat “efectul autocinetic”(iluzia miscarii unui punct luminos care ramane. • A realizat experimente pe pacienti hipnotizati. • Coneptia lui Freud cuprinde doua domenii: o doctrina psihologica si o terapeutica a bolilor psihice. • A subliniat faptul ca sentimentul de nesiguranta este legat de imposibilitatea de a-si satisface singur dorintele. filozofie. amorul propriu etc. • Jung observa ca nu orice nevroza este de origine sexuala ci sunt datorate si unei caderi nervoase. • La inceput psihanaliza a fost o simpla metoda de tratament a unor maladii nervoase. • Formarea compexului de inferioritate are loc in trei situatii: inferioritatea organica (infirmitatea fizica). • El considera ca educatia este singurul factor determinant in formarea personalitatii. • Telul final al fiintei umane este atingerea superioritatii ca nazuinta spre perfectiune. istorie si religie. • In ceea ce priveste inconstientul. iluzia se produce in intuneric) • Subiectul este pus sa emita o judecata intr-o situatie obiectiv nedefinita. cat si marjele de variatie tind spre o norma si o marja colective Ce este psihanaliza? • Scoala de la Viena a avut ca punct de plecare psihiatria si studiul nevrozelor (in special al isteriei). refulare 2. • Atat estimarile individuale. • In final. . libido (energia ce sta la baza impulsurilor sexuale). Sigmund Freud (1856-1939) • Si-a inceput cercetarile studiind pacienti cu nevroze si psihoze. • Ce reprezinta actele ratate? Carl Gustav Jung (1875-1961) • Respinge ca si Adler extensiunea nejustificata data de Freud notiunii de libido. a dependentei de acesta. psihanaliza s-a transformat (la discipolii lui Freud) intr-o metafizica a explicarii tuturor fenomenelor de cultura prin sublimarea instinctelor refulate. • Complexul de superioritate. scopul compensarii este vointa de putere si agresiunea implicita ei. • Mai tarziu a devenit o teorie a proceselor psihice. Complexul de inferioritate si lupta pentru superioritate • Sentimentul de inferioritate se dezvolta inca din copilarie ca expresie a inferioritatii fata de adult.

sustinand rolul imens pe care il are AFECTIVITATEA pentru fiinta umana. • Considera ca trebuintele sunt innascute. • Metoda fenomenologiei incurajeaza subiectul sa raporteze ceea ce este firesc in ceea ce priveste continutul. • A subliniat faptul ca specializarea naste profesionalism rece. • Fenomenologia se opune psihologiilor care restrang campul constiintei. • Scopul psihologiei umaniste consta in a se ocupa mai mult de problemele reale ale omului: razboi si pace. • In aceasta carte abordand existentialist OMUL. • Metoda fenomenologica cere o abordare diferita. • Modalitatile de satisfacere a aceleiasi trebuinte difera de la o societate la alta. • El considera ca provocarea pentru fiecare din noi se manifesta in exersarea libertatii si in a avea o opinie clar marcata de grija fata de viitor. • Psihologia umanista pune in centrul cercetarii functiile psihice ale omului concret si activitatea personala si personalizata. • Admitea existenta unor trebuinte general umane. de natura instinctuala. etic si religios. • Esteticul este marcat de de scopuri senzuale si intelectual-rationale. .sanatate. descriere si clasificare. • Ei considerau de asemenea ca fiintele umane sunt orientate catre dezvoltarea personala in circumstante sanatoase ce afiseaza bunatate si altruism. de la un individ la altul. • Sustine ca specialistul va “ucide umanitatea” ingropand-o in specializare. Tipul religios se caracterizeaza dupa Kierkergaard prin dependenta de Dumnezeu. • Modul etic era definit prin preocuparea pentru dreptate. idealul lui Husserl fiind abordarea fenomenelor de constiinciozitate in timp ce au fost inlaturate presupunerile. boala. aspectul central al viziunii sale asupra naturii umane. impresiile si asociatiile. • De asemena a subliniat ca trebuintele si motivele sunt interdependente.Psihologia Umanista • Cercetarea in psihologia umanista era orientata pe probleme legate de om si umanitate. Edmund Husserl (1859-1938). • El considerea ca cognitia si gandirea nu sunt de ajuns. • Psihologii umanisti puneau liberul arbitru si valoarea umana in centrul atentiei si cercetarii. • A examinat trei moduri de existenta: estetic. Sören Kierkegaard (1813-1855) • Sustine insusirea adevarului din realitate. intelegere-conflict. Martin Heidegger (1889-1976) • Capodopera sa a fost cartea “Sein und Zeit”(Fiinta si timp). din experienta si nu din scheme conceptuale pur teoretice. Miguel de Unamuno (1864-1936) • Considera ca stiinta si filozofia decad atunci cand specializarile blocheaza privirea acestora intr-o maniera globala. ducand la o mai buna intelegere a naturii umane.fondatorul fenomenologiei • In lucrarile sale accentul este pus pe observare. fiind opusa behaviorismului si psihanalizei. au finalitati adaptative si orientari diferite. dar trebuinta este aceeasi. trairea cu toata fiinta. care activeaza si directioneaza comportamentul individului. • Initiatorul orientarii psihologice numita “psihologia umanista” a fost Abraham Maslow (19081970). Mediul inconjurator pentru unii indivizi poate fi malefic iar pentru altii benefic. a considerat ca noi ne aflam intamplator intr-o anumita lume si impartim in mod intamplator acea lume cu altii. ABRAHAM MASLOW 1908-1970 • A realizat din teoria sa asupra trebuintelor. detasare si violenta naturii umane. pentru legaturi morale perfecte.

• El considera ca cea mai importanta dintre instante este EUL. • Toti oameniisunt potential fiinte spirituale • Psihologia transpersonala cauta sa exploreze nevoile ce trec dincolo de autoactualizare. Precursori ai psihologiei Cognitive • Köhler (cercetari asupra structurii gandirii). • Teoria sa este centrata pe unicitatea persoanei. • J. Pune accent pe experienta clientului si pe unicitatea acestuia. • In conceptia teoretica a lui Rogers exista vointa individului de a se autodetermina si libertatea lui interioara. ingloband si cateva elemente din precursorii umanismului: psihanaliza si cognitivism-behaviorismul. • Newell si Simon au adus contributii remarcabile in schemele de rezolvare a problemelor si structurile rezolutive. A sustinut o pedagogie centrata pe elev/student si nu pe profesor. • • • • • • • • • Terapia centrata pe client.definit ca structura constienta modelata social. • Duncker (fixitatea functionala).Gordon Allport (1897-1967) • A considerat ca abordarea personalitatii din exterior este mult mai interesanta decat nucleul si explorarea ei in interior (psihanaliza) • Principala lucrare a sa este“Structura si Dezvoltarea Personalitatii”. experimentala. individul va fi incapabil sa-si dezvolte o imagine de sine favorabila. A pledat pentru calitati personale ale politicienilor. de psihologia umanista. stadiile dezvoltarii inteligentei. A procedat la verificarea sistematica a efectelor psihoterapiei dupa metoda pre si post test. • Tendinta de actualizare este si o tendinta biologica. PSIHOLOGIA TRANSPERSONALA STANISLAV GROF (1931-) • Psihologia transpersonala este stiinta care recunoaste realitatea planului spiritual al Fiintei umane. • Tollman (hartile cognitive).. A renuntat la modelul medical uzual de diagnosticare prealabila care ducea la etichetarea clientului si a preferat ascultarea acestuia. • Psihologia transpersonala extinde cercetarea psihologica spre dimensiunea spirituala a existentei. . A criticat structurile institutionale care submineaza individul si blocheaza dezvoltarea potentialului. O problema in formarea personalitatii o constituie raportul dintre ereditate si invatare.au creat un program avansat de rezolvari de probleme “General Problem Solving”. precum: autenticitatea. punand accent pe studiul "starilor" si proceselor in care oamenii experimenteaza legaturi profunde cu interiorul fiintei. onestitatea si deschiderea. cu aspectele esentiale din universul care ne inconjoara. • Kurt Lewin. a investigat relatia dintre contextul social si cognitie. Sarcina terapeutului este sa furnizeze o atmosfera de acceptare marcata de privirea pozitiva neconditionata.epistemologia genetica si dezvoltarea structurilor cognitive. raportul ereditate/mediu ocupand un loc mai putin important. Carl Rogers (1902-1987) • Modelul umanist al personalitatii propus de Rogers este cel al implinirii prin actualizarea potentialitatilor.cognitia sociala. Imbinarea psihoterapiei cu tehnicile obiective din psih. ca o evolutie naturala a psihologiei umaniste. Este considerata ca cea de-a patra forta in psihologie si cea mai noua ramura a acesteia. Piaget. • A subliniat faptul ca daca in educatia copilului au predominat aprobarile conditionale. vocatia sa divina. dar si prin compararea cu grupe de control. orientare ce a fost atribuita tendintei sale de asi afirma individualitatea.

M. Asociaţia Psihologilor din România (1964). Pavelcu. Maiorescu. Parhon. Zapan. M. M. Rădulescu Motru. Nestor. Salade. Contribuţiua lui D. • 5.Vaschide. Marinescu. C. conturarea celor trei şcoli de psihologie: Bucureşti (Gh. M. elaborarea unei legislaţii dedicate profesiei de psiholog. Holban.Ralea. Gândirea psihologică românească în sec. V. le verifica in practica. P. D. Ştefănescu Goangă.Popescu-Neveanu). Todoran). Nestor. B. D. P. Psihologia românească după 1990: expansiunea învăţământului psihologic. Sibiu. noi centre de profil la Timişoara. Al. Cluj (Al. • 6.Bontilă. apariţia de noi asociaţii ale psihologilor din diferite domenii. Milescu. Constanţa. revigorarea Asociaţiei Psihologilor. Gh.Roşca. conturarea celor trei şcoli de psihologie: Bucureşti (Gh. noi centre de profil la Timişoara. hiatusul psihologiei româneşti între anii 1977-1990. Dimitrie Cantemir face adevărate tablouri psihosociale ale vremii sale în mai multe dintre operele sale şi chiar o teorie a vârstelor. Revista de psihologie (1955). Holban. apariţia unor noi instituţii de cercetare şi reviste ştiinţifice. Braşov. Zapan.Pavelcu). Salade. Gh. PSIHOLOGIA ÎN ROMÂNIA • 1. • CONSTRUCTUL-este modul personal de a percepe si interpreta evenimentele. Întemeierea psihologiei în România ca ştiinţă experimentală: E. Cluj (Al. înfiinţarea Colegiului Psihologilor din România (2004). Revista de psihologie (1955). Oradea. • 3. D.Pavelcu). C. V. • 11. M. Asociaţia Psihologilor din România (1964). Sibiu. elaborarea unei legislaţii dedicate profesiei de psiholog. . Al. Zörgö) şi Iaşi (V. 1948) Institutul de Psihologie (1956). • 2. Lechner. Constanţa. Universităţile din Iaşi şi Bucureşti. I. • 8. Gândirea psihologică în cultura românească este prezentă prin: descrieri. al XIX-lea: Academia Română. Contribuţii ale medicinii: K. Roşca.Bontilă. Ralea. în care arată rolul deprinderilor din copilărie în formarea personalităţii. Academiile Domneşti de la Bucureşti şi Iaşi. M. Conta. B. Roşca. hiatusul psihologiei româneşti între anii 1977-1990.George Kelly (1905-1967) • A pornit in elaborarea teoriei sale de la modul in care individul receptioneaza si interpreteaza informatiile din lumea inconjuratoare ajungand la concluzia ca el procedeaza asemanator omului de stiinta: emite ipoteze despre evenimente. I. • 9. C. Mărgineanu. 1948) Institutul de Psihologie (1956). Dezvoltarea psihologiei româneşti în perioada interbelică: înfiinţarea Institutului de psihologie experimentală din Cluj (N. Oradea. Divanul lumii. Psihologia românescă între anii 1948-1990: prima facultate de profil (Facultatea de psihologie-pedagogie de la Universitatea din Bucureşti. Psihologia românescă între anii 1948-1990: prima facultate de profil (Facultatea de psihologie-pedagogie de la Universitatea din Bucureşti. M. Mărgineanu. • 4. Nicolae Milescu (1636-1708) în Jurnalul de călătorie în China face observaţii de natură psihologică asupra oamenilor şi obiceiurilor. Pavelcu. Cantemir. D. caracterizări psihologice. portretizări. • Cu cat experienta noastra e mai vasta cu atat repertoriul de constructe este mai bogat. Peteanu. V. Şcoala ardeleană.Roşca.M. G. Elemente de gândire psihologică în cultura şi ştiinţa românească până în secolul al XIX-lea: N. revigorarea Asociaţiei Psihologilor. Fl. Gh. T. Peteanu. • „În copilărie sau bune sau rele deprinderi sau obiceiuri vei putea lega şi la bătrâneţe le vei moşteni” . contribuţiile lui M. Ralea. Psihologia românească după 1990: expansiunea învăţământului psihologic. I. D.C. Şt. Gruber. Todoran). C. Beniuc. apariţia unor noi instituţii de cercetare şi reviste ştiinţifice. Cantacuzino. Zapan. G. Zapan. unele elemente de psihologie socială începând de la cronicari sau mari învăţaţi români. Dezvoltarea psihologiei româneşti în perioada interbelică: înfiinţarea Institutului de psihologie experimentală din Cluj (N. înfiinţarea Colegiului Psihologilor din România (2004).I. N. Drăghicescu la apariţia psihologiei sociale în România. contribuţiile lui M. Beniuc. Mihăilescu.Ralea. Zörgö) şi Iaşi (V. apariţia de noi asociaţii ale psihologilor din diferite domenii. • 10. I. • 7. Leonardescu.Popescu-Neveanu). Braşov. interpreteaza datele.

Divanul sau gâlceava înţeleptului cu lumea sau judeţul sufletului cu trupul -1698.Unele exprimări ale sale sunt: creierul. Pentru o cunoaştere temeinică trebuie să participe mai multe funcţii. medicul şi naturalistul Vasici Ungureanu subliniază legătura creierului cu sufletul: „creierul este organul sufletului”/ Antropologia sau scurtă cunoştinţa despre om şi însuşirile sale). ce se baza pe datele filozofice. preocupare ce s-a materializat în patru cicluri de „prelecţiuni” ţinute sub titlul de Cercetări psihologice la Iaşi şi Bucureşti între 1868 şi 1882. Istoria Ieroglifică). organul şi instrumentul cu care lucră sufletul” Consideră că studiul fiziologiei nervilor este important dar nu este suficientă cunoaşterea fiziologiei sistemului nervos pentru a înţelege complexitatea vieţii psihice: „Studiul creierilor să înlocuiască ştiinţa sufletului ?. În 1830. creierul. Acestea sunt fenomenele psihice (forţele psihice). dar în special de studiul său Teoria fatalismului (1875).) pătrund şi cunosc o largă răspândire ideile iluminismului german. „scaunul sufletului” sau „creierul. Fenomenele fiziologice. Cunoştinţele sale despre anatomia şi fiziologia sistemului nervos determină depăşirea nivelului psihologiei empirice a vremii în parte a doua a lucrării sale în care tratează „funcţiile animale sau a vieţii sufleteşti cu organele sale”. pentru a ieşi din repaus şi a deveni o ştiinţă utilă în viaţa practică trebuie să evite orice metafizică în cercetarea şi explicarea sufletului şi să folosească metoda experimentală. în special cele legate de sistemul nervos. Fenomenele din natură sunt forme de manifestare a materiei a cărei însuşire principală este mişcarea. în primul rând memoria. Cantemir. Ca proprietate materiei organice este mişcarea fiziologică (spre deosebire de mişcarea mecanică. El le numeşte fenomene psihice şi sunt rezultatul acţiunii lucrurilor materiale din lumea externă asupra unui organ. Primele manuale şcolare de psihologie apar tot în prima jumătate a sec. chimie. Lazăr. se complică tot timpul ajungând să se transforme. XIX. Petru Maior. specifică materiei anorganice). astronomie. . etc. Titu Maiorescu (1840-1917) A urmărit cu interes cercetările din domeniul fiziologiei creierului. devenind deosebite de cele fiziologice. fizică. prin intermediul cărturarilor ardeleni (Samuil Micu.au numit până acum „forţe fiziologice” ( Încercări de metafizică). • • • • Gândirea psihologică românească în sec. Gh.Criteriul veridicităţii cunoaşterii este experienţa. psihologie. Deocamdată sursa principală de cunoaştere (în lipsa unei psihologii ştiinţifice) rămânea experienţa personală în psihologie. XIX şi sunt traduceri în limba română după autori în special francezi şi germani. Cunoaşterea are la bază organele de simţ „toată ştiinţa din povara simţurilor se află” (D. singura capabilă să facă din psihologie o ştiinţă exactă. un veritabil manual de psihologie. Ştefan Michăilescu (1846-1899) • A avut o activitate didactica si publicistica bogata. pedagogie. tot material dar cu o organizare complexă. Cine cunoaşte mecanicismul clavirului poate să ghicească felurimea nemărginită a melodiilor?”. Samuil Micu a tradus un manual de psihologie în fapt prima lucrare de psihologie apărută în limba română în Ardeal.• • • Combate ideea transmiterii ereditare a caracterului in dezvoltarea personalităţii. percepţia şi gândirea. al XIX-lea • • • • CONTRIBUŢIA LUI VASILE CONTA Abordarea stiintifica a psihologiei in Romania a fost influenţată de întreaga opera a lui Vasile Conta. La începutul sec. A scris lucrări de biologie. Mecanismul sistemului nervos ajunge la un mare nivel de complexitate la animalele superioare astfel că mişcările la care el dă naştere sunt tot mai complicate şi ne par nişte forţe cu totul deosebite de ceea ce s.

zonele respective din scoarţă se atrofiază. dar fenomenele psihice reprezintă „forma cea mai înaltă a activităţii. Sub influenţa noilor orientări scrie o nouă carte. Ribot. . superioare. etc. în cea de-a doua introduce ideea măsurării şi a experimentelor exacte de laborator în psihologie. În celulele receptoare ale acestora are loc „prima transformare a puterilor vii ale lumii externe într-o energie organică sui generis.• • • • • • A combătut „surogatele de natură ipotetică sau metafizică ce umblă să treacă drept chintesenţă de fapte ştiinţifice”. din care se dezvoltă. Este un model darvinist în care psihicul este forma cea mai înaltă de adaptare la mediu. dobândită în cursul evoluţiei. în decursul procesului de adaptare la condiţiile variabile ale mediului. toate funcţiile care „sunt sau pot deveni conştiente”. mişcări involuntare determinate de excitaţii. Nu este o psihologie descriptiva care se rezuma la a observa. trebuinţele şi voinţa în procesul asociaţiei. nervoase. Lumea este cunoscută prin intermediul simturilor. Susţine de asemenea ideea rolului pe care îl are afectivitatea. Producerea fenomenelor psihice este condiţionată de excitaţia externă dar şi de starea de reactivitate a sistemului nervos. prin perfecţionarea structurii sistemului nervos. de la forme simple la cele complexe. Wundt. neconştiente. ce se poate numi vibraţiune nervoasă sau influx nervos” . Şi el se supune regulilor evoluţiei dezvoltându-se.mecanisme ce sunt apte de perfecţionare dacă sunt exersate prin funcţionare.) Leonardescu defineste psihologia ca stiinta a faptelor psihice. termenii din urmă ai evoluţiei vieţii”. Principii de psihologie (1892). • • Reflexele sunt de patru feluri: reflexele simple. Ştefan Michăilescu demonstrează şi dubla dependenţă a fenomenelor psihice şi a conştiinţei. În caz de subsolicitare substratul lor material. „Însuşirile dobândite în timpul vieţii. fenomenele psihice fiind procese foarte complicate care apar în unitate cu procesele fiziologice (între ele fiind greu de stabilit graniţele). Constantin Leonardescu • profesor de filozofie la Universitatea din Iaşi este autorul unui manual de psihologie „Psihologia experimentală”(1878). ci se bazeaza pe metoda experimentala inductiva in explicarea aparitiei succesiunii si existentei faptelor psihice. Starea de conştienţă apare în funcţie de intensitatea acţiunilor lumii externe (care trebuie să fie suficient de ridicat) şi de reactivitatea celulelor nervoase (dacă aceasta este prea scăzută nu se produce). se transmit pe cale ereditară făcând posibilă o neîntreruptă perfecţionare a funcţiei de relaţie” . transformarea ei într-o energie specifică prin „fenomenalizare internă” care pregăteşte apariţia acţiunii externe. se ocupă de viaţa de relaţie care a devenit conştientă şi coordonează activitatea de adaptare la condiţiile de existenţă. • Orice stare psihică „se exprimă printr-un act”. Binet. cu subtitlul „Încercarea de a da o formă sistematică rezultatelor noilor cercetări şi experienţei psihologice”. prelucrarea. bazându-se pe lucrări importante de psihologie şi fiziologie ale autorilor perioadei respective )Secenov. • Leonardescu pune principiul asociaţiei la baza vieţii psihice. În special lucrarea „Introducere în psihofizică” reprezintă o importantă contribuţie a lui Michăilescu la înlăturarea idealismului din psihologie şi la impunerea bazelor ştiinţifice ale psihologiei. El delimiteaza fenomenele psihice de fiziologie. prin evoluţie şi diferenţiere. spre deosebire de fiziologie. sub influenţa mediului. descrie si clasifica stari. de activitatea creierului (baza sa materială) şi de existenţă obiectivă (care determină activitatea psihică şi îi dă conţinut). Cele mai simple acte sunt reflexele. fenomenele psihice fiind explicate prin legile asociaţiei. Spre deosebire de prima carte. În cartea Introducere în psihofizica (1892) susţine că sufletul este doar o proprietate a materiei superior organizate. formele cele mai complexe de activitate psihică. Toate procesele psihice sunt rezultatul funcţionării mecanismelor complexe ale substanţei nervoase. Obiectul psihologiei este deci conştiinţa umană. Actul psihic are trei faze: transmiterea excitaţiei (până la scoarţa cerebrală. Dezvoltarea vieţii este rezultatul procesului evoluţiei.Psihicul este forma cea mai înaltă de adaptare la mediu. Psihologia.

A publicat si o monografie experimentală asupra psihologiei mâinii. directorul laboratorului de psihologie experimentală de la Villejuif (pe lângă „Ecole Practique des Hautes-Etudes”). reflexele psihice. în colaborare cu H. • Un domeniu abordat. În 1900. pasul decisiv în constituirea ei ca ştiinţă a fost cel de introducere a metodei experimentale în studiul fenomenelor psihice. au creat împreună aparate de laborator destinate măsurării senzaţiilor şi în special a pragurilor senzoriale. fapt realizat la sfârşitul sec. Primele studii publicate împreună sunt dedicate influenţei muncii intelectuale. ce presupun o elaborare centrală şi o nuanţare în funcţie de calitatea excitanţilor.Rădulescu-Motru. • Întemeierea psihologiei în România ca ştiinţă experimentală Dacă primul pas în desprinderea psihologiei de filozofie l-a constituit psihologia empirică. Tot împreună elaborează 18 studii asupra „psihologiei în şcoala primară”. C. visele profetice. Întemeierea psihologiei în România ca ştiinţă experimentală • Dacă primul pas în desprinderea psihologiei de filozofie l-a constituit psihologia empirică. (o încununare a cercetării în acest domeniu) împreună cu H. Nicolae Vaschide (1873-1907) Primele cercetări sunt puternic marcate de A. XX. ajungând la creier dau unele cunoştinţe legate de calitatea lor. Binet. XIX şi în primele decenii ale sec. care au grade de conştientizare diferite. Gruber. Binet îi dă posibilitatea de a lucra în laboratorul său de psihologie fiziologică de la Sorbona. 1895. Pieron. deoarece anumite fenomene. pe încercările de a găsi procedee şi tehnici experimentale care să permită o mai mare rigurozitate a cercetării în psihologie. Excitaţiile provocate de stimuli. Astfel. Toulouse. la Iaşi: Alfred Binet. împreună cu mai mulţi colaboratori francezi este cel al psihopatologiei. fenomene telepatice. Între excitaţie şi senzaţie sunt raporturi calitative (nu cantitative cum arată legea Weber-Fechner). Senzaţiile coincid cu mişcările reflexe. Abordează domeniul psihopatologiei deoarece consideră că acesta poate furniza mai multe date importante pentru psihologia normală. fapt realizat la sfârşitul sec. pasul decisiv în constituirea ei ca ştiinţă a fost cel de introducere a metodei experimentale în studiul fenomenelor psihice. Vaschide). Folosind autoobservaţia. Gruber redactează primul său studiu de psihologie în 1886. care au pus un accent mai mare asupra „psihologiei individuale”. publică studiul „Appareils de mesure des sensations” în colaborare cu Toulouse iar în 1904 publică cartea Technique de psychologie experimentale. E. • Vaschide studiază şi psihofiziologia organelor de simţ. Edelweiss-o rememorare (contribuţiune la psihologia experimentală). anatomie. 1893. chiromanţie şi estetică etc. colaborează cu Ed. Pieron. În universităţile româneşti se ţin primele cursuri de psihologie experimentală (Eduard Gruber. Accentul este pus pe preocupările de ordin metodologic. instinctele. manifestări nu puteau fi provocate experimental din motive deontologice. auditive şi motorii. făcând cercetări experimentale (împreună cu Toulouse) asupra senzaţiilor gustative şi olfactive. Ajunge la concluzia că în procesul reamintirii participă imagini vizuale. În universităţile româneşti se ţin primele cursuri de psihologie experimentală (Eduard . datorate repetării dar care treptat se înfăptuiesc fără cunoştinţă ca şi mişcările instinctive.• • • • reflexe complexe sau cerebrale. excitaţiile simţurilor de către obiecte externe. reflexele de individualitate psihică. XIX şi în primele decenii ale sec. 1906. În schimb patologia oferă posibilitatea urmăririi lor şi astfel se pot efectua „experimente”. N. care era în România şi ale cărui cursuri le urmăreşte. adică deprinderile şi obişnuinţele. care sunt mai complexe decât reflexele simple şi se deosebesc şi de reflexele complexe fiind rezultatul experienţei speciei. unde îmbină în mod original metoda experimentală cu cea clinică. produc reflexe psihice dar şi senzaţiile. XX. semnificaţia viselor. emoţiilor şi a altor procese psihice asupra presiunii sangvine la om. urmăreşte procesul de reactualizare în memorie a denumirii unei flori (edelweiss). psihologie normală şi patologică. la Bucureşti) şi se realizează primele cercetări de psihologie experimentală (E. reflexele dobândite prin educaţie. A abordat probleme de fiziologie. fizice. Vaschide studiază şi fenomene mai deosebite: somnul. • Din 1889.

anatomie. abordează domeniul psihopatologiei deoarece consideră că acesta poate furniza mai multe date importante pentru psihologia normală. în colaborare cu h. C. reflexele (micşorarea bătăilor inimii. fenomene telepatice. urmăreşte procesul de reactualizare în memorie a denumirii unei flori (edelweiss). emoţiilor şi a altor procese psihice asupra presiunii sangvine la om. astfel. care era în românia şi ale cărui cursuri le urmăreşte. directorul laboratorului de psihologie experimentală de la villejuif (pe lângă „ecole practique des hautes-etudes”). publică studiul „appareils de mesure des sensations” în colaborare cu toulouse iar în 1904 publică cartea technique de psychologie experimentale. fizice. din 1889. în funcţie de tipul somnului (nocturn sau diurn). Nicolae Vaschide (1873-1907) • primele cercetări sunt puternic marcate de a.• Gruber. Gruber redactează primul său studiu de psihologie în 1886. El a studiat presiunea sangvină. colaborează cu ed. 1893. Constantin Rădulescu-Motru ( 1868-1957) a susţinut primul curs de psihologie experimentală (1897) la bucureşti. Vaschide dezvoltă ideile altor cercetări privind persistenţa atenţiei în somn (fapt confirmat de trezirea la oră fixă) şi vorbeşte chiar despre simţul timpului în somn. Folosind autoobservaţia. visele profetice. sensibilitatea tactilă. ar fi analoagă cu un studiu experimental al viselor”. Ajunge la concluzia că în procesul reamintirii participă imagini vizuale. Vaschide). tot împreună elaborează 18 studii asupra „psihologiei în şcoala primară”. Vaschide concepe somnul ca o stare psihică specială cu mai multe caracteristici: o încetinire a tuturor funcţiilor organismului cu o trecere treptată de la starea de veghe la cea de somn şi diferită. care au grade de conştientizare diferite. auditive şi motorii. mişcarea mişcărilor respiratorii). (o încununare a cercetării în acest domeniu) împreună cu h. unde îmbină în mod original metoda experimentală cu cea clinică. psihologie normală şi patologică. pulsul. pieron. N. care au pus un accent mai mare asupra „psihologiei individuale”. accentul este pus pe preocupările de ordin metodologic. făcând cercetări experimentale (împreună cu toulouse) asupra senzaţiilor gustative şi olfactive. manifestări nu puteau fi provocate experimental din motive deontologice. binet. Edelweiss-o rememorare (contribuţiune la psihologia experimentală). primele studii publicate împreună sunt dedicate influenţei muncii intelectuale. • • . toulouse. Contribuie de asemenea la publicistica de specialitate (psihologia experimentală) în România.Rădulescu-Motru. binet îi dă posibilitatea de a lucra în laboratorul său de psihologie fiziologică de la sorbona. E. în schimb patologia oferă posibilitatea urmăririi lor şi astfel se pot efectua „experimente”. a publicat si o monografie experimentală asupra psihologiei mâinii. pieron. 1895. la Bucureşti) şi se realizează primele cercetări de psihologie experimentală (E. • un domeniu abordat. semnificaţia viselor. pe încercările de a găsi procedee şi tehnici experimentale care să permită o mai mare rigurozitate a cercetării în psihologie. scăderea presiunii sangvine. care se înlănţuie în mod deosebit datorită unei dinamici de ordin emotiv şi păstrând o nuanţă inteligibilă pentru individ. împreună cu mai mulţi colaboratori francezi este cel al psihopatologiei. auzul în timpul somnului. chiromanţie şi estetică etc. în producerea viselor au un rol important persistenţa atenţiei şi a memoriei care are chiar o funcţie accentuată (hipermnezie) în timpul somnului. 1906. Gruber. au creat împreună aparate de laborator destinate măsurării senzaţiilor şi în special a pragurilor senzoriale. Consideră că visul este constituit din elemente disociate ale unor imagini reale luate din starea de veghe. • vaschide studiază şi psihofiziologia organelor de simţ. a abordat probleme de fiziologie. în 1900. • vaschide studiază şi fenomene mai deosebite: somnul. la Iaşi: Alfred Binet. De asemenea. halucinaţia. Visele sunt asemănătoare halucinaţiilor şi deci o cercetare a stărilor patologice precum delirul. deoarece anumite fenomene.

cluj. este o „suprastructură”. etc. în special patologiei. A făcut experimente în care a înregistrat atât stările psihice cât şi modificările fiziologice (de respiraţie. a personalităţii. marele neurolog gh. Ralea a consacrat inconştientului un studiu în care critică concepţiile psihanalitice.director al revistei "viaţa românească" (din 1933). personalitatea este condiţionată biologic şi social. Este vorba despre categoria: excitare sau iritare şi liniştire.i. eseist şi om politic. pune în evidenţă relaţia dintre glandele cu secreţie internă şi viaţa psihică. medicină. făcând înregistrări fono şi cinematografice. în 1923 a realizat un studiu critic al psihanalizei freudiste. fiind influenţat de experienţa lui wundt a încercat să abordeze pe cale experimentală procesele psihice ale bolnavilor. profesor la universitatea din iaşi. El considera că inconştientul „reprezintă mai mult individualitatea noastră organică şi deci este lipsit de tendinţe sociale”. În studiul „Psihologie şi viaţă” se ocupă de aplicaţiile practice ale psihologiei în diverse domenii: organizarea ştiinţifică a muncii. reflexelor condiţionate. etc. organizarea reclamei comerciale. . psiholog. bătrâneţii. datorată oboselii centrilor nervoşi” În problema metodei în psihologie. membru al academiei române. Apare astfel concluzia existenţei unei categorii de sentimente care nu se încadrează în clasificarea polarizată plăcere-neplăcere. introducere în psihologia socială etc. opere: introducere în sociologie. istoria psihologiei. un rol important în opera sa îl ocupă psihologia artei. „psihologia diferenţială” sau „individuală”. ergonomic şi estetic. calmare. considera că psihologia trebuie să fie strâns legată de fiziologia sistemului nervos şi este adeptul metodei reflexelor condiţionate (elaborată de pavlov). orientare şi selecţie profesională.parhon (1874-1969). în acest sens susţine dependenţa fenomenelor psihice de cele fiziologice dar nu adoptă un punct de vedere materialist vulgar (care identifică psihicul cu baza sa materială). Contribuţii ale medicinii\ k. Concluziile studiilor sale arată că sentimentele provocate de perceperea culorilor nu aparţin stărilor afective de plăcere-neplăcere. lucrări cu orientare psihosociologică.a infiintat primul laborator de psihologie experimentala de la universitatea din bucuresti in 1906 în 1896 apare prima lui carte de psihologie „problemele psihologiei” în care militează pentru autonomizarea psihologiei ca ştiinţă. ralea a fost preocupat şi de problema individualităţii. de asemenea a făcut cercetări asupra hipnozei. Caracterul aplicativ al lucrării lui Florian Ştefănescu-Goangă rezidă în faptul că trezirea unor stări afective constante sub influenţa culorilor are o valoare estetică putându-se obţine o mai mare expresivitate artistică. susţine coroborarea datelor obiective cu cele obţinute prin autoobservaţie. marinescu (1864-1938). a realizat lucrări de psihologie patologică. isteriei. c. ci a stărilor afective de excitare şi liniştire. contribuţia sa la dezvoltarea psihologiei ştiinţifice se datorează în special dezvoltării istoriei psihologiei analizei critice a curentelor psihologice şi lucrărilor publicate. lechner (1850-1922). localizărilor cerebrale. De asemenea. neuropsihiatru şi endocrinolog. la bază se află „infrastructura fiziologică” pe care se altoieşte realitatea psihică. astfel dezvoltându-se o nouă ramură a psihologiei. el susţine că procesele de conştiinţă nu sunt simple epifenomene subiective care apar alături de cele fiziologice Florian Ştefănescu-Goangă (1881-1958) A studiat modul cum acţionează culorile asupra afectivităţii având contributii de ordin practic. a studiat în special psihologia şi psihopatologia limbajului. abordând atât problemele psihologiei creaţiei cât şi pe cele ale receptării operei de artă. prin analiză interioară. pedagogie. mergând până la manifestări patologice Mihai Ralea (1896-1964) sociolog. calmare. constelaţia hormonală influenţează sistemul nervos şi orice modificare a ei duce la modificări ale funcţionării sistemului nervos. justiţie.) produse de perceperea unor culori. Este o regresie „o cădere dintr-o fază sufletească superioară şi recentă (conştiinţa) într-o stare primitivă şi veche. în cursurile sale ideea directoare este cea a condiţionării sociale a psihicului uman. circulaţie sangvină. el înţelege că pentru aceasta trebuie rezolvată problema cauzalităţii psihice. amneziilor.