Romania si Primul Razboi Mondial

Primul razboi mondial a izbucnit din cauza conflictelor de interese atat economice cat si politice ale puterilor imperialiste din acea vreme. Scanteia care l-a declansat a fost atentatul de la Sarajevo din 28 iunie 1914, in care un tanar sarb pe nume Gavrilo Princip, l-a asasinat pe mostenitorul tronului Austro-Ungariei, Franz Ferdinand si pe sotia acestuia. In urma acestui incident, pentru a aplana conflictul, Viena a impus guvernului de la Belgrad niste conditii de neacceptat, care atentau la independenta statului sarb. Romania desi avea semnat un tratat cu Puterile Centrale, a decis sa ramana neutra, deoarece nu Puterile Centrale erau cele agresate, ci ele erau invadatoarele. Neutralitatea a fost hotarata intr-un Consiliu de Coroana incă din 3 august 19141. Daca pe scena politica s-au format două curente, unul germanofil reprezentat de regele Carol I si de Petre Carp, si un altul pentru o actiune militara impotriva Austro-Ungariei, din punct de vedere al opiniei publice situatia era foarte clara, aceasta cerand eliberarea Transilvaniei. Desfasurarea ulterioara a evenimentelor, prin moartea regelui Carol I la 16 octombrie 1914 si punerea sub semnul intrebarii a victoriei Puterilor Centrale, a facut sa creasca forta curentului nationalist reprezentat de Take Ionescu, N. Filipescu, N. Iorga, Bratianu, Goga si Lucaci. Acest current a influentat decisive intrarea în razboi a Romaniei alaturi de In perioada de doi ani în care Romania a fost neutra, Turcia la 23 noiembrie 1916 si Bulgaria la 10 septembrie 1915 au intrat în razboi de partea Germaniei, in timp ce Italia la 23 mai 1915 a trecut de partea Frantei. Intrarea României în razboi a avut o deosebita insemnatate politica, strategica si morala. Desi participa la un razboi imperialist, care viza reimpartirea economica si
1 Ion Mamina, Consilii de Coroana, Bucuresti, Editura Enciclopedica, 1997, p. 85.

Deletant. de eliberare nationala2. P. Teodor.politica a lumii. si apararea in prima faza pe frontul din Dobrogea. Editura Didactica si Pedagogica. trupele inamice au ocupat 2/3 din teritoriul provinciei.324 oameni din totalul de 567. Dar. 5 Nicolae Isar. Romania a dus un razboi drept. judicios intocmit. Bucuresti. S. 416. op. 6 Gheorghe Platon. Toplita. din pacate. Istoria Moderna a Romaniei 1774/1784-1918. Brasov. urmand sase saptamani de negocieri pentru a stabili detaliile legate de intrarea Romaniei in razboi de partea Antantei4. Editura Enciclopedica. prevedea executarea unor actiuni pe doua fronturi: ofensiva pe frontul transilvanean. Entuziasmul cu care armata romana a intrat in Transilvania in noaptea de 14/15 august 1916 precum si bucuria de nedescris cu care ea a fost intampinata de fratii de peste Carpati dadeau expresie justetei acestei decizii. Papacostea. a atacului armatelor germano-bulgare conduse de feldmaresalul August von Mackensen. unde erau dislocati 420. Armatele romane au patruns adanc pe teritoriul provinciei de peste Carpati. 1985. Hitchins. D. Bucuresti. 1998. insa. Aliatii occidentali au acceptat in cele din urma conditiile lui Bratianu in iulie 1916. 4 Ibidem. Ca urmare. Frontului de sud ii era atribuit 142. Istorie moderna a Romaniei. el a pus pret ridicat pentru intrarea Romaniei in razboi si era hotarat sa nu angajeze tara in conflict prematur3. Bucuresti.523 oameni. ofensiva de pe frontul transilvanean a fost oprita in data de 26 august. acestea ocupand orasele Sibiu.. in asteptarea concentrarii trupelor ruse la sud de linia CernavodaMedgidia. 469. p. care a provocat pierderea capului de pod de la Turtucaia. Bratianu a purtat negocieri cu Antanta inca din 1915 si la inceputul lui 1916. Editura Universitara. succesul a fost de scurta durata. Istoria Romaniei. 3 M. Planul de campanie al Romaniei. caci in curand armata romana.cit. asa cum se stie. Barbulescu. Miercurea Ciuc. si ofensiva in cea de-a doua faza. neajutorata la timp de proaspetii aliati este obligata sa se retraga. 2 Gheorghe Platon. Dar acesta nu a luat usor hotararea de a intra in razboi. p.847.468. K. 2006. Sprijnul trupelor ruse pe frontul din Dobrogea a fost ineficient. . in fata trupelor germane si austro-ungare5. p. 509. o parte din trupe fiind deplasate pe frontul de sud6. pana la sfarsitul lunii octombrie. p.

cit. P. Papacostea. M.I. op. armata romana si odata cu ea autoritatile si principalele institutii ale statului se retrag in Moldova. 28 ian 1931. a petrecut si doua perioade in Romania ca sef al Misiunii Militare Franceze in Romania. denumita si batalia de la Bucuresti. pe linia fortificata Galati-Namoloasa-Focsani. Trebuie amintit ca dupa retragerea in Moldova poporul roman a facut un efort exceptional in vederea refacerii armatei si a asezarilor tuturor fabricilor dislocate de pe teritoriul ocupat pe productia de razboi. reforma electorala si cea agrara10. p. K. Nicolae Isar. Impotriva acestora. Datorita neindeplinirii angajamentului aliatilor de a acoperii sudul Romaniei.La est de Carpati trupele Puterilor Centrale.cit. rezistenta romaneasca a fost infranta7. Bucuresti a fost ocupata de trupele Puterilor Centrale in data de 6 decembrie 1916. op. 511 Henri Mathias Berthelot – n. Craiova cazand in mana inamicilor la data de 8 noiembrie 1916. discutiile purtate cu reprezentantii guvernului provizoriu sunt 7 8 9 10 11 Ibidem. Parlamentul roman dand expresie apelului la solidaritate nationala. Armatele austro-germane au inaintat pe valea Jiului. Barbulescu. aici. op. Hitchins. 417.. p. 509. se aflau. S. 7 dec 1861 -d. p. D. A fost general al armatei franceze. urmand a se organiza o noua rezistenta in fata ofensivei trupelor inamice8. avea sa adopte cele doua mari reforme democratice. . In aprilie 1917 I. romanii au desfasurat batalia de la Arges-Neajlov.C Bratianu.. Una dintre primele actiuni pe care Bratianu le-a intreprins imediat dupa evacuarea regelui si a ministrilor de la Bucuresti la Iasi a fost formarea noului guvern de uniune nationala la data de 11 decembrie 19169. In primavara anului 1917. De la aceasta data.” In sudul Transilvaniei dupa lupte inversunate la trecatorile Jiului. 470. dupa lupte grele au fost oprite la Oituz de divizia 15 infanterie ( Divizia de Fier ) a carei lozinca in batalie a fost “Pe aici nu se trece. In acelasi timp o alta grupare inamica a reusit sa treaca Dunarea pe la Zimnicea. capitala Regatului. in primul razboi mondial a fost sef de stat major al comandamentului suprem al trupelor franceze pe frontul de vest. iar trupele inamice inaintand spre raurile Arges si Neajlov. Nicolae Isar. Teodor. Evenimentele revolutionare din Rusia au influentat adanc situatia militara din Romania. impreuna cu generalul Prezan. cea mai ampla actiune angajata in campania anului 1916. Deletant. p. din nou la Petrograd. In pregatirea armatei un rol important a revenit misiunii generalului francez Berthelot11.cit..

p. descompunerea armatei de la Salonic. S. p. 479. scotand din lupta aproape 50. Actiunea armatei a II-a romane la Marasti condusa de generalul Al Averescu a determinat schimbarea directiei de ofensiva a armatei germane catre Focsani. Teodor. la Namoloasa. K. pacea de la Brest-Litovsk din februarie 1918. unde armata romana a obtinut cea mai de seama victorie in primul razboi mondial. prin consecintele sale a modificat radical evolutia evenimentelor politice si militare14. iar apoi o pace separata. desi s-a desfasurat cu succes. op. Prima mare batalie a fost Batalia de la Marasti in data de 9 iulie 1917. Barbulescu. in toamna anului 1917 un armistitiu cu Puterile Centrale. .. Deletant. p. Astfel in contextul unei mari tensiuni politice se incheie mai intai un armistitiu la Focsani in 12 M.apreciate drept satisfacatoare. inceputa in data de 6 august. In vara anului 1917 au avut loc marile batalii din care armata romana a iesit victorioasa. A urmat celebra batalie de la Marasesti. luptele incetand definitiv la jumatatea lunii august. Puterile Centrale planuiau sa atraga fortele de la Marasesti si sa execute o lovitura principala pe directia Onesti.cit. trupele germane au reusit sa patrunda doar 6 km in sectorul central al frontului. 14 Ibidem. Dupa eforturi succesive cu mari pierderi.000 de soldati si ofiteri inamici. Dupa 29 de zile de lupte armata germana a fost silita sa treaca la defensiva13. Batalia de la Oituz a fost declansata la doua zile dupa inceputul ofensivei de la Marasesti. Revolutia Socialista din Octombrie. 13 Gheorghe Platon. 478. ofensiva armatei romane a trebuit sa fie oprita zece zile mai tarziu ca urmare a descompunerii armatei ruse. In aceasta situatie Romania era pusa intr-o imposibila rezistenta si obligata in cele din urma la incheierea unei paci separate cu Puterile Centrale. Hitchins. P. Sub comanda generalului Eremia Grigorescu trupele romane au dat dovada de eroism. lipsa legaturii dintre teritoriile din est si cele din vest si izolarea Romaniei au agravat situatia tarii in primele luni ale anului 191712. infrangerea Italiei. Evolutia situatiei politice din Rusia si slabirea capacitatii de lupta a armatei ruse.cit. op. Dupa luarea conducerii de catre bolsevici in urma loviturii de stat. Rusia a iesit din razboi incheind mai intai. 474. Papacostea.. unde soldatii romani au obtinut victoria in lupta. D.

trupele romane au intrat. Situatia politica extrem de grea a Romaniei la inceputul anului 1918 a bulversat pentru moment clasa politica romaneasca. Atrocitatile ungurilor impotriva romanilor si incursiunile permanente ale acestora pe teritoriul romanesc.cit. Bulgaria este infranta de trupele Antantei conduse de generalul Franchet d`Esperey . mai ales dupa venirea la putere a comunistilor lui Bela Kun. Declarand razboi Germaniei. In Balcani. p. Armata romana a intrat din nou în Transilvania ca să o elibereze la 24/25 noiembrie.cit.. Comanda trupelor romanesti din Transilvania i-a fost acordata generalului Traian Mosoiu. Odata cu dezintegrarea Imperiului Austro-Ungar la 28 octombrie 1918. Simion Mandrescu s. precum Take Ionescu. a determinat armata romana sa treaca la ofensiva. op. p. 512. Sfatul Tarii din Basarabia a renuntat la toate conditiile pe care le stabilise in martie in vederea unirii. in toate teritoriile romanesti ocupate. simultan. După luptele date în Muntii Apuseni din 16 – 18 aprilie 1919. armatele Antantei au obtinut importante succese modificand hotarator situatia razboiului16. regele Ferdinand. 16 Gheorghe Platon. op. iar apoi pacea de la Buftea-Bucuresti. Tratatul de pace incheiat cu acest prilej era unul de forta care impunea Romaniei conditii deosebit de grele15. pentru a da libertate deplina adunării de la Alba Iulia in a lua decizii. Zece zile mai tarziu.data de 9 decembrie 1917.. romanii din Bucovina si la 1 decembrie 1918 cei din Transilvania s-au declarat pentru unirea cu Regatul Romaniei. Intr-o prima faza nu a depasit linia de la izvoarele Muresului. il avusesera emigrarea in Occident a unui grup important de lideri politici. In vara anului 1918. Antanta era instiintata ca Romania considera nul regimul instaurat prin pacea de la Bucurest si ca are dreptul sa-si infaptuiasca revendicarile sale legitime. aceasta capituland la 30 octombrie 1918.a. ordona mobilizarea armatei. . armata romana eliberează Satu 15 Nicolae Isar. 484. In aceasta situatie la 10 noiembrie 1918. in conditiile incheierii pacii separate. cand trupele Antantei au trecut Dunarea. Un rol important pe linia mentinerii curentului de alianta cu Antanta.

Oradea. stabilizand frontul din nou de-a lungul Tisei. urmeaza ofensiva armatei romane care a trecut Tisa pe la Fegyvernek in noaptea de 29 – 30 iulie. In aceeasi zi au recuperat malul Tisei si la Tokaj. la 16 noiembrie. Armata romana riposteaza la atacul ungurilor din 20 iulie. Ajunsa în cealalta parte a Tisei. Desi exista o decizie a aliatilor din 11 iulie prin care armata romana trebuia să intre in Budapesta si sa-i dezarmeze pe unguri. pentru ca la 4 august grupul condus de generalul Holban să intre triumfator în Budapesta. armata romana este organizata in trei corpuri: cel al generalului Demetrescu pozitionat pe flancul drept cu directia spre nord. Salonta 20 aprilie. profitand de certurile aliatilor. pentru ca la 20 iulie 1919 să-i atace pe romani trecand Tisa prin trei puncte: Solnoc. face noi recrutări si la 20 mai intreprinde o ofensiva impotriva Cehoslovaciei. Carei 19 aprilie. După 4 luni de ocupatie. armata romana preda Budapesta unei comisii interaliate. acestia nu au tinut cont de aceasta hotarare si i-au atacat pe romani. Debreţin 23 aprilie. Pana la data de 3 august 1919 cele 3 armate romane zdrobesc armatele unguresti prinse la Miskloc. La 12 iulie 1919 comanda armatei romane îi este incredintata generalului Gheorghe Madarascu. Tokaj şi Csongrad. iar spre vest ocupa orasele Gyor. in partea de sud ajunge pana la cel franco-sarbesc. si la 23 iulie ii respinge peste Tisa la Csongrad. Szekesfehervar. cel al generalului Holban situat în centrul frontului cu directia Budapesta. deoarece Bela Kun.Mare. si cel de-al treilea corp de armata al generalului Mosoiu din flancul stang cu directia spre sud. Veszprem pana la lacul Balaton. dupa care incepe retragerea spre frontierele stabilite la conferinta de pace. In partea de nord armata romana ocupa teritoriul pana la frontul cehoslovac. Situatia insa nu se linisteste. Cegled. Dupa respingerea atacului unguresc si stabilizarea frontului. . in timp ce în sectorul principal de la Solnoc unde inamicul facuse progrese mai mari i-a respins la 26 iulie. Kiskumfelegy. Comandamentul roman le impune ungurilor în cadrul tratativelor un armistitiu prin care ii dezarmeaza total. pentru ca la data de 1 mai 1919 sa se stabilizeze frontul de-a lungul Tisei. Kecskemet.

pentru Romania. Editura Sitech. in anii 1919-1920. rezultatul cel mai important al participarii la razboi se concretiza in realizarea visului de aur al romanilor: desavarsirea unitatii nationale. 7. 17 Alexandru Osca. 2009. Craiova. .Pana la incheierea tratatelor de pace. odata cu integrarea efectiva in granitele Romaniei a provinciilor istorice romanesti incorporate de-a lungul timpului in cele doua mari imperii din vecinatate17. Istoria Contemporana a Romaniei (1918-1945). p.

2009.Bibliografie 1. Bucuresti. Consilii de Coroana. . 1985. Craiova. Editura Enciclopedica. 1998. Bucuresti. Bucuresti. Papacostea Serban. Osca Alexandru. Isar Nicolae. Barbulescu Mihai. Craiova. 2. Platon Gheorghe. 6. Keith Hitchins. Editura Enciclopedica. Istoria Moderna a Romanilor. Editura Sitech. Osiac Vladimir. 1997. Istoria Moderna a Romaniei. Teodor Pompiliu. Editura Universitara. 3. Istoria Contemporana a Romaniei (1918-1945). Istoria Romaniei. 5. 4. Editura Universitaria. Mamina Ion. 1999. Istoria Moderna a Romaniei. Editura Didactica si Pedagocica. Bucuresti. Deletant Dennis. 2006.

Romania si Primul Razboi Mondial Romania in Relatiile Internationale in Epoca Contemporana Student: Lungu Gabriel Lilian Profesor: Lucian Dindirica Facultatea: Drept si Stiinte Administrative Specializarea: Istorie Anul: III .