You are on page 1of 43

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI Facultatea de Geografie

Specializarea Geografia Mediului

HARTA CALITĂȚII MEDIULUI PENTRU UN ȚESUT URBAN
Echipa de lucru: Anton Georgiana-Raluca Bicu Elena-Andreea Conache Denisa Ionescu Diana

București 2013

Cuprins
Introducere ................................................................................................................................................... 3 CAPIOLUL I: Metodologie .............................................................................................................................. 3 CAITOLUL II: Proprietățile mediului .............................................................................................................. 4 2.1 Starea de referință .............................................................................................................................. 5 2.2 Resursele și serviciile........................................................................................................................... 6 2.3 Varietatea............................................................................................................................................ 7 2.4 Variabilitatea ....................................................................................................................................... 8 2.4.1 Starea ecologică a străzilor .......................................................................................................... 8 2.4.2 Starea ecologică a clădirilor ....................................................................................................... 10 2.4.3 Intensitatea traficului ................................................................................................................. 12 2.4.4 Situația parcărilor....................................................................................................................... 13 2.5 Schimbarea ....................................................................................................................................... 13 2.6 Alți actori ........................................................................................................................................... 14 CAPITOLUL III: Surse de degradare. Disfuncționalități de mediu. Incompatibilități funcționale................ 17 3.1Analiza DPSIR a principalelor surse de degradare a mediului ........................................................... 17 3.1.1 Lucrările de construcție a stației de metrou Orizont ................................................................ 17 3.1.2 Traficul ....................................................................................................................................... 19 3.1.3 Deșeurile .................................................................................................................................... 20 3.2 Disfuncționalități de mediu ............................................................................................................... 23 3.3 Incompatibilități funcționale............................................................................................................. 24 CAPITOLUL IV:Scenariu optimist de evoluție a calității mediului în arealul analizat .................................. 25 CAPITOLUL V: Studiu de caz privind percepția populației asupra calității mediului în arealul analizat .... 27 Concluzii ...................................................................................................................................................... 35 Bibliografie .................................................................................................................................................. 36 Anexa 1 (Harta calității mediului pentru arealul: Bd. Timișoara-Bd. Drumul Sării-Bd. Drumul Taberei-Str. Mihaela Marcu Ruxandra) .......................................................................................................................... 37 Anexa 2 (Starea ecologică a străzilor din estul cartierului Drumul Taberei) .............................................. 39 Anexa 3 (Starea ecologică a clădirilor din estul cartierului Drumul Taberei) ............................................. 40 Anexa 4 (Chestionar privind percepția populației asupra calității mediului în arealul analizat) ................ 42

2

Introducere
O bună calitate a mediului este esențială pentru bunăstarea și sănătatea ecosistemului uman. În condițiile în care mediul înconjurător a devenit tot mai degradat, se impune pregnant cunoașterea și cercetarea lui pentru a contracara răspunsul negativ pe care îl oferă în urma presiunilor pe care factorul uman le exercită asupra sa. Proiectul își propune evaluarea calității mediului din estul cartierului Drumul Taberei, din sectorul 6 al municipiului București și realizarea unei hărți care să ilustreze această calitate. Primul capitol include metodele, mijloacele și tehnicile utilizate pentru analiza calității mediului și realizarea hărții. Cel de-al doilea capitol descrie proprietățile mediului, explicând care este starea de referință a țesutului urban analizat; care sunt resursele de care dispune acel spațiu și ce servicii generează acestea; prin ce se distinge acest spațiu de altele (varietatea), proprietățile căror componente pot varia în cadrul sistemului însuși (variabilitatea); care sunt factorii care pot conduce la mutații ale stării de referință (schimbarea) și care sunt factorii externi care afectează starea mediului din perimetrul arealului de interes (alți actori). Capitolul al III-lea aduce în lumină principalele surse de degradare a mediului, utilizând modelul de analiză elaborat de Smeeths & Weterings în anul 1999, analiza DPSIR. Capitolul al IV-lea aplică una dintre metodele prospective de analiză a calității mediului, vizând realizarea unui scenariu optimist de evoluție a calității mediului în perimetrul arealului cercetat. Ultimul capitol al proiectului urmărește evaluarea percepției populației asupra mediului din arealul analizat și constituie interpretarea unui set de chestionare aplicat populației riverane.

CAPIOLUL I: Metodologie
Evaluarea calității mediului din estul cartierului Drumul Taberei a avut ca finalitate elaborarea Hărții calității mediului pentru arealul: Bd. Timișoara-Bd. Drumul Sării-Bd. Drumul Taberei- Str. Mihaela Marcu Ruxandra și s-a desfășurat în mai multe etape. Primul pas în realizarea hărții a fost identificarea și delimitarea arealului de studiu. Etapa următoare a fost cea de colectare a datelor, în cadrul căreia am aplicat: metoda observației directe, pe teren; metoda cartării obiectelor de interes; metoda scorului de peisaj, metoda aplicării de chestionare, precum și consultarea unor materiale bibliografice.
3

Metoda scorului de peisaj a fost aplicată pentru determinarea stării ecologice a străzilor și a clădirilor și a constat în acordarea unui punctaj, cuprins între 1 și 5 (1-stare ecologică foarte bună, 5-stare ecologică foarte slabă) mai multor variabile (starea carosabilului, starea trotuarului, starea canalizărilor/rigolelor, starea cablurilor, starea marcajelor, starea semnalizărilor auto, publicitate, starea iluminatului public, starea aliniamentelor stradale-pentru străzi și fațadă, ferestre, intrare, conducte, spații verzi, parcări, curățenie, graffiti, publicitate-pentru clădiri ). În lipsa unor instrumente sau aparate de măsură, exprimarea scorului de peisaj a fost una calitativă și exprimă părerea personală a evaluatorilor. Aplicarea chestionarului a avut loc pe un eșantion de 30 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 și 78 de ani, în mai multe locații din perimetrul zonei studiate, însă rezultatele obținute în urma aplicării chestionarului au un nivel de încredere de doar 10.8%. Pentru un nivel de încredere de 95% se impunea aplicarea a 263 de chestionare. Așadar, datele obținute în urma aplicării chestionarului au caracter orientativ și nu constituie argument științific. Instrumentul cel mai important în prelucrarea informațiilor a fost utilizarea tehnicilor GIS (programul ArcGIS 9.3). Alături de softul GIS , am utilizat metode statistice de interpretare a chestionarelor și prelucrarea răspunsurilor primite, în programul Microsoft Office Excel. De asemenea, ortofotoplanul regiunii , din anul 2008 a fost folosit drept bază pentru realizarea hărților. Exprimarea și interpretarea datelor obținute s-a manifestat prin realizarea unei serii de hărți (Harta poziției geografice a arealului studiat, în cadrul municipiului București, Harta infrastructurii de transport din estul cartierului Drumul Taberei, Harta stării ecologice a clădirilor din estul cartierului Drumul Taberei, Harta punctelor de colectare a deșeurilor din estul cartierului Drumul Taberei, Harta calității mediului ( Anexa 1), grafice (pentru interpretarea răspunsurilor primite în urma aplicării chestionarelor), Diagrame Gantt (Starea ecologică a străzilor din estul cartierului Drumul Taberei ; Starea ecologică a clădirilor din estul cartierului Drumul Taberei) și a unui scenariu optimist de evoluție a calității mediului.

CAITOLUL II: Proprietățile mediului
Proprietățile mediului se constituie în factori de favorabilitate sau restrictivitate pentru desfășurarea activităților umane din acest perimetru, înfățișând, totodată, starea mediului în momentul realizării analizei.
4

1). pe care acesta le integrează și le diluează. Fig.23 km2. fiind delimitat de Bd. Bd. mediul fiind și un sistem generator de valori (Iojă. Timișoara. în est. se caracterizează prin următoarele proprietăți: stare de referință. în cadrul municipiului București 5 . Mihaela Marcu Ruxandra. în estul cartierului Drumul Taberei. zona de studiu se suprapune terasei I. Suprafața zonei este de aproximativ 0.62 % din suprafața sectorului. ceea ce reprezintă 0. în sud și Str. Drumul Sării. în nord. în vest. Drumul Taberei. de pe malul drept al râului Dâmbovița. De asemenea. varietate. ca sistem. Mediul. Din punct de vedere al relieful. variabilitate. 2012).1 Starea de referință Arealul de studiu se află în sud-vestul Sectorului 6 al municipiului București (Fig. exemple din mediul natural sunt preluate de om.Activitățile derulate de om produc adesea disfuncționalități mediului. schimbare și alți actori. Bd. resurse și servicii. 2.1 Harta poziției geografice a arealului.

cifră determinată în funcție de densitatea populației din Sectorul 6 (9011 locuitori/ Km2) și extrapolarea la suprafața arealului de interes. dar și structura pe domenii de activitate influențează decisiv modul în care populația susține economia zonei. care. Parcările.2 Harta infrastructurii de transport din arealul analizat 6 . Vasile Milea sunt de asemenea resurse ale infrastructurii de transport. Infrastructura de transport este reprezentată de aproximativ 7 km de bulevarde.stațiile și refugiul stației de tramvai Bd.2. alături de cele mai sus menționate oferă serviciile de transport de care populația beneficiază zilnic (Fig2). străzi și alei peste care se suprapune circa 800 de m de șine de tramvai și circa 500 de m de cabluri electrificate pentru liniile de troleu. Arealul deține un număr de aproximativ 2072 locuitori. Structura pe grupe de vârstă și sexe a populației.2 Resursele și serviciile Cea mai importantă resursă este reprezentată de populație. Fig.

Spațiile comerciale reprezentate de restaurant. între anii 1970-1980. singurul mai bine întreținut fiind cel aflat pe Intrarea Drumul Taberei care cuprinde și un spațiu de joacă pentru copii. magazin de încălțăminte sunt resurse de care locuitorii beneficiază.Drumul Sării se găsește un scuar. perdelele vegetale au rol poluanților. parcurile au suprafețe de câțiva zeci de m2. scuaruri și aliniamente de arbori. în timp ce spațiile rezidențiale asigură servicii de locuit. dar și grădini cu plante ornamentale. iar spațiile verzi amenajate au funcție de agrement. zona spațiilor verzi. grădini. fonoabsorbant și de reținere a 2. zona activităților productive. fiind construite aproximativ în aceeași perioadă. arbuști și vegetație ruderală. precum și spații verzi destinate funcției de agrement. asigurând servicii comerciale.Spațiile verzi sunt o altă resursă importantă a zonei. serviciilor medicale (cabinete stomatologice. Zona de locuit cuprinde locuințe colective medii P+3. Estul cartierului Drumul Taberei cuprinde următoarele zone funcționale: zona de locuit. psihologic) existente asigură populației servicii medicale. În această zonă. magazin alimentar. troleibuze și autobuze. iar în lungul bulevardelor există aliniamente stradale. ele oferind serviciul existențial de oxigenare a zonei. 7 . De asemenea. predominând cele P+3-4. cabinetelor de avocatură și notariat. Zona transporturilor cuprinde subzona transporturilor rutiere reprezentate de mijloacele de transport în comun. de obicei. restaurant). care traversează arealul de interes includ tramvaie. În jurul spațiilor de locuit se găsesc grădini cu arbori. cablurile sau șinele necesare pentru funcționare și stațiile RATB Miljoacele de transport în comun. arborii fiind la distanțe de aproximativ 10 m. policlinică). P+4 și înalte P+5. La intersecția Bd. paralel cu strada. Zona activităților productive este reprezentată de spațiile destinate comerțului (magazin de încălțăminte. Existența pubelelor și containerelor necesare pentru precolectarea deșeurilor oferă servicii de salubritate.3 Varietatea Această proprietate reflectă faptul că arealul studiat este diferit de alte cartiere ale municipiului București. cabinet psihologic. Timișoara cu Bd. magazin alimentar. Policlinica Bujoreni și cabinetele medicale (stomatologice. Clădirile au formă dreptunghiulară sau forma literei ”L”. Acestea sunt poziționate. zona transporturilor. Zona spațiilor verzi încadrează spațiile verzi publice cu acces nelimitat reprezentate de parcuri.

troleibuze. atât cele publice (tramvaie. Parcările ocupă suprafețe mai mici sau mai mari. media obținută arată o stare ecologică bună. Astfel. cele amenajate pe stâlpi sunt fixate insuficient. Traficul are o intensitate diferită în funcție de intervalul orar. Analiza stării ecologice a străzilor poate fi considerată o modalitate de apreciere a stării mediului sub impactul surselor mobile de degradare. toate acestea amenințând siguranța trecătorilor.2. pe lângă curentul electric folosit care încarcă aerul cu electricitate. Variabilele cu stare ecologică slabă sunt rigolele/canalizările și cablurile. acesta având pe alocuri gropi. unde. În același timp. Panourile publicitate de mari dimensiuni poziționate pe trotuare sunt piedici în deplasarea pietonilor. mijloacele de transport. În acest scop s-a folosit metoda “scorului de peisaj” fiind realizată o diagramă Gantt (Anexa 2). caracteristici influențate de clădirile în apropierea cărora se află sau de numărul de locuitori deserviți.1 Starea ecologică a străzilor Dezvoltarea unui oraș are la bază infrastructura care asigură mobilitatea populației dintr-o parte a spațiului urban în alta. Mijloacele de transport în comun ce folosesc cablurile pentru funcționare reprezintă o sursă de degradare a mediului care. o capacitate variabilă. autobuze). Cel mai mic scor de peisaj a fost primit de Bulevardul Vasile Milea. Starea ecologică a străzilor rezultată în urma calculului mediilor este foarte bună și bună. care sunt factori de risc pentru șoferi. cât și cele particulare reprezintă surse mobile de degradare a mediului prin zgomotul și poluanții eliberați în atmosferă. O stare satisfăcătoare prezintă carosabilul. starea ecologică a străzilor. care sunt surse de praf și reprezintă un posibil pericol la pentru populație. cu privire specială asupra calității aerului. În aceeași stare se află și trotuarul. trotuarul. deși nicio variabilă nu a primit scorul cel mai mic.4 Variabilitatea Caracterul variabil al mediului din estul cartierului Drumul Taberei este susținut de starea ecologică a clădirilor. Traficul intens de pe acest bulevard a dus în timp la degradarea carosabilului. 2. traficul intens ce caracterizează arterele rutiere din arealul analizat manifestă un impact deosebit asupra calității mediului. tipul de stradă. Aliniamentele stradale au rol de 8 . intensitatea traficului și situația parcărilor. spațiile destinate publicității și alinimentele stradale. în cadrul aceluiași areal. moduri diferite de amenajare.4. multitudinea de cabluri ce atârnă pe stâlpii de electricitate este și o sursă de poluare estetică. variabilele studiate obținând note de la 1 la 5. Lucrările de reabilitare neterminate sau efectuate necorespunzător au lăsat urme în trotuar.

În schimb. alinimanetele stradale sunt înlocuite de numeroasele spații verzi amenajate lângă blocuri sau parcuri. Vasile Milea) și mai mici pe străzile secundare. Variabilele cu o stare ecologică foarte bună sunt reprezentate de publicitate și iluminatul public. Așadar. a marcajelor și a semnalizărilor auto care facilitează mersul automobilelor. traficul aici fiind mai puțin intens față de bulevardele înconjurătoare. semnalizările auto și iluminatul public au primit scor maxim. variabilele primind scoruri ce diferă de la o stradă la alta în funcție de fluxul de autovehicule și de poziția lor în cadrul arealului. Lipsa mijloacelor de transport în comun atrage după sine și lipsa cablurilor ce dădeau un aspect neplăcut pe celelalte bulevarde. sursă de insecuritate la adresa populației putând fi cu ușurință doborâte de vânt. care se află printre blocuri. acestea fiind puține și îngrijite. Doar strada Mihaela Marcu Ruxandru beneficiază de o stare ecologică foarte bună a marcajelor. iar panourile publicitare lipsesc. Traficul reflectă starea ecologică a carosabilului și trotuarului. în unele cazuri. 9 . Marcajele și semnalizările auto sunt amenajate corespunzător. O stare ecologică satisfăcătoare prezintă marcajele. Spațiile destinate publicității sunt poziționate pe stâlpi sau pe trotuar. Cele mai mari scoruri în ceea ce privește această variabilă au fost acordate străzilor Aleea Poiana Mare și Poiana Câmpina. Carosabilul și trotuarul prezintă o stare foarte bună. Nici bulevardele nu au o stare ecologică a marcajelor potrivită. Drumul Taberei. Asfaltul este degradat într-o mică măsură. starea variabilelor fiind bună și foarte bună. fiind subliniat rolul persuasiv al publicității în strnsă legătură cu fluxul de persoane și automobile. de existența unora rupți sau uscați ori a rabatelor neîngrijite limitează rolul barierei vegetale. siguranța pietonilor și a participaților la trafic fiind asigurată de existența unui iluminat corespunzător. Un scor de peisaj mare a fost primit de această variabilă pe bulevarde (Drumul Sării. Starea lor satisfăcătoare dată de lipsa unor arbori. prezența afișelor și panourilor de mari dimensiuni pot reprezenta.protecție împotriva particulelor și pulberilor rezultate din transport. starea ecologică a străzilor analizate se încadrează între foarte bună și bună. care a fost apreciată ca fiind una bună. stâlpii de iluminat sunt așezați la o distanță ce asigură o iluminare corespunzătoare a străzii. aspectul inestetic al acestora fiind minimizat. fiind mai puțin circulate. Scorul cel mai bun a fost obținut de Intrarea Drumul Taberei. fiind încadrată între bună și slabă. Ele lipsesc pe unele străzi sau în unele puncte în care sunt necesare. Cu toate acestea. pe alocuri fiind gropi sau lucrări de reabilitare neîncheiate. o stradă aflată între locuințele cartierului.

însă că și scorul acestora ar fi fost mai redus dacă am fi avut în vedere numărul mare de aparate de aer condiționat.3 Clădiri cu o stare ecologică foarte bună (a-sediul RomTehnica. CertSign. Astfel. Biserica Răzoare). RomTehnica. parcările și publicitatea. Îndreptându-ne atenția către media variabilelor. în curtea acesteia putându-se observa depozitate cabluri de mari dimensiuni.4. în cazul celor mai multe dintre clădiri. 2009). situația locurilor de parcare este îngrijorătoare. î n special a celor meteorologice şi acustice (Nae. a b Fig. Singurele clădiri care se remarcă printr-o stare ecologică foarte bună (Fig.33. care au obținut un scor de peisaj între 1 și 1.66. p l ă c u t ş i c o n f o r t a b i l . care fie lipsea. aceasta fiind variabila care a obținut un scor de 2. sedii de firmă și puținele blocuri care au o parcare amenajată corespunzător. La polul opus se află o clădire ce funcționează ca sediu al RADET (Fig. Cea din urmă a obținut un scor foarte bun pentru că.2 Starea ecologică a clădirilor Clădirile se numără printre cele mai importante produse realizate de om.4). fie se afla în spațiile special destinate.2. cea care a obținut cel mai bun scor este publicitatea. Este de menționat.3) sunt instituțiile publice și sediile de firmă (Administrația Domeniului Public. c â t m a i p u ţ i n d e p e n d e n t d e c o n d i ţ i i l e e x t e r i o a r e . b-Biserica Răzoare) 10 . spațiile publicitare nu au un impact vizual puternic negativ. mai ales în spațiile dintre blocuri. Singurele variabile care nu au obținut scorul de 4 sau 5 au fost curățenia. lipsea. de instituții. de asemenea. având o valoare utilitară. În analiza Diagramei Gantt (Anexa 3) se observă prevalența clădirilor cu o stare ecologică bună și satisfăcătoare. şi de a crea în spaţiile interioare u n m e d i u s ă n ă t o s . Pe de altă parte. arhitecturală.. de ordin practic. Principalul rol al clădirilor este acela de asigura un cadru protejat pentru majoritatea activităţilor umane. dar şi o valoare artistică. Media acestei variabile este micșorată.

Așadar. de asemenea. pentru fiecare imobil. cărora le-am atribuit un coeficient de impact. este.15%. calculată în funcție de coeficientul de impact. publicitate. intrare. Analiza hărții stării ecologice a clădirilor (Fig. Singura clădire a cărei calitate este slabă este sediul RADET de pe Bd. 5%. fiind cele mai sus menționate. spații verzi. Urmărind harta. 5%. parcări. 11 .5) arată ca imobilele care au cea mai bună stare ecologică sunt concentrate în estul arealului studiat. 15%. 10%. astfel am considerat: fațadă. harta a fost realizată pe baza mediei armonice a fiecărei clădiri. evidentă situația precară a parcărilor. curățenie. 15%. graffiti.4 Clădire cu o stare ecologică slabă (Sediul RADET) Harta stării ecologice a clădirilor a fost realizată utilizând scorurile de peisaj acordate fiecărei variabile. 10%. Drumul Taberei. 10%.Fig. conducte.

Aleea Poiana Mare) au o lățime a carosabilului cuprinsă între 3 și 10 m. respectiv noaptea.5 Harta stării ecologice a clădirilor din estul cartierului drumul Taberei 2. Drumul Taberei și Vasile Milea. Acestea sunt Timișoara. fiind străbătute zilnic de un număr mai mic de mașini. Spre deosebire de acestea. străzile secundare precum Mihaela Marcu Ruxandra sau străzile ce se găsesc între spațiile rezindențiale (Poiana Câmpina. ceea ce facilitează traficul și numărul mare de autovehicule. Ele au o lățime a carosabilului mai mare de 10 m. cu o singură bandă pe sens. Drumul Sării.4. fiind și importante surse de poluare a aerului. 12 .3 Intensitatea traficului Bulevardele sunt cele care suportă cel mai intens trafic (Fig. cu două sau trei benzi pe sens. Fluxul de mașini este diferit în funcție de intevalul orar analizat. Intensitatea traficului a dus la degradarea carosabilului. astfel traficul este mai intens dimineața și după-amiaza și mai redus în timpul prânzului și seara. gropile ce se găsesc predominant pe bulevarde reprezintă o sursă de praf . fiind necesară limitarea vitezei care induce emisii mai mari de noxe .Fig.6).

4 Situația parcărilor Locurile de parcare ce caracterizează zona studiată se găsesc în apropierea clădirilor. fiind amenajate.Sursa: maps. fiind destinată angajaților. unde pe lângă mașinile locuitorilor. Numărul automobilelor parcate neregulamentar pe trotuar arată. Situația parcărilor a putut fi observată și în analiza stării ecologice a clădirilor. sunt parcate și mașinile celor ce doar staționează. unde parcările au obținut un scor ce reflectă starea lor satisfăcătoare. Singura parcare ce asigură un număr important de locuri este cea aferentă clădirii Romtehnica. iar schimbările produse în peisaj sunt evidente. Excavațiile care se fac produc modificări semnificative în structura substratului. fiecare spațiu rezidențial beneficiază de locuri de parcare.7). Timișoara. însă. 2. în zonă. insuficiența lor. Acest lucru se observă cu precădere pe bulevarde. Astfel.google.4. cele mai multe clădiri neasigurând suficiente locuri de parcare pentru rezidenți. pentru scurt timp. 13 .6 Trafic intens pe Bd.com Fig.5 Schimbarea Principalul factor care perturbă starea sistemului și aduce schimbare este contrucția stației de metrou Orizont (Fig. în apropierea intersecției de la Răzoare 2.

de specificul operațiilor. putând fi purtate de vânt pe distanțe mari. Pulberile afectează sistemul respirator la oameni. Acțiunea zgomotului se manifestă prin stare de nervozitate. gazelor cu efect de 14 . resimțindu-se și la distanțe mai mari. Din punct de vedere al poluării aerului. tulburări ale somnului și amețeli.7 Șantier în lucru în vederea construirii stației de metrou Orizont 2. depinzând de nivelul activității. Poluarea fonică din timpul lucrărilor nu este de neglijat. Cu toate acestea. Operațiile de manevrare a pământului. fenomen ce însoțește lucrările de construcție și apare din cauza depozitelor de pământ temporare expuse acțiunii vântului. O altă sursă de praf este reprezentată de eroziunea cauzată de vânt. Utilajele folosite pentru exacavații produc zgomot în imediata apropiere a zonei. Lucrările din perioada de execuție a stațiilor de metrou Academia Militară și Favorit influențează calitatea mediului fiind importante surse de poluare a aerului și poluare fonică. precum și CET-ul Grozăvești. Degajările de pulberi în atmosferă variază substanțial de la o zi la alta. dar și de condițiile meteorologice. pietrișului se mențin în aer o perioadă lungă de timp. pulberile de praf provenite din folosirea cimentului. creșterea cantității de deșeuri. cum de altfel nici traficul rutier și pietonal îngreunat.6 Alți actori Dinamica și evoluția sistemului este influențată și de vectorii externi reprezentați de: lucrările la stațiile de metrou Academia Militară și Favorit. produce iritarea ochilor. noxelor.Fig. punerea în uz a metroului va îmbunătăți considerabil traficul rutier și pietonal și va contribui la reducerea zgomotului. centrul comercial Afi Palace Cotroceni și șantierul aferent spațiului comercial . materialelor de construcție sunt surse importante de praf.

Poluarea cauzată de CET Grozăvești este mai intensă pentru că în loc de metan folosește păcură.seră ce rezultă din utilizarea autovehiculelor. autovehiculele care eliberează în atmosferă emisii cu efecte semnificative asupra mediului. Fumul și particulele provenite de la CET ajung în arealul analizat atunci când vântul puternic bate din direcția NE (Fig.9). decât folosirea automobilului personal. pielii. acest fapt este mai puțin perturbator pentru mediul înconjurator. intensificându-se efectele monoxidului de carbon. Expunerea la agenții poluanți favorizează o stare de disconfort pentru populație. De altfel. Păcura este mai folosita în perioada de iarnă. când presiunea gazelor scade sau când sursele de gaz sunt limitate.8). măresc gradul de poluare.500 de locuri de parcare și parcare subterană. Principalul aspect negativ este reprezentat de traficul intens din zona centrului comercial. în special când factorii climatici favorizează acest lucru. temperaturile ridicate ce ajung frecvent la 30°C. Fig. Deși funcționarea metroului necesită energie electrică. care conține pentaoxid de vanadium. Uzina CET Grozăvești are un impact considerabil asupra zonei. Poluarea sonoră se resimte în aceasta zonă din cauza traficului rutier și pietonal și 15 . aparatului respirator. Afi Palace dispune de o zonă cu o capacitate de 2. condițiile meteorologice favorabile deplasându-le spre zona studiată.8 CET Grozăvești Un alt vector ce induce disfuncționalități mediului este centrul comercial Afi Palace Cotroceni (Fig. apariția unor boli specifice și chiar deces. substanță ce produce iritații ale ochilor.

textile. sticle. un impact semnificativ asupra zonei de interes (Fig. În principal. de asemenea. din imediata vecinătate a mall-ului are. praful se împraștie din cauza vântului puternic. Autovehiculele necesare transportării materialelor de construcție creează poluare fonică în zona analizată. Fig. indusă de centrul comercial este reprezentată de deșeurile asimilabile celor menajere generate de acest spațiu. În compoziția deșeurilor rezultate intră resturile organice provenite de la restaurante.activităților de recreere de la Afi Palace. 16 . materiale plastice și cartoane rămase de la ambalajele produselor din supermarket și magazine. Depozitele temporare de pământ din șantier sunt surse de particule de sol ce sunt răspândite în atmosferă.10). praful este o problemă sesizabilă. acesta provine din operațiile de manevrare a pământului și materialelor de construcție. O altă problemă. În conditii meteorologice favorabile.9 Afi Palace Cotroceni Șantierul Afi Business Park. În șantierul aflat în nordul zonei noastre de interes. Lucrările afectează în mod direct substratul.

urmând să aibă patru accese și o lungime de 163 m.1 Lucrările de construcție a stației de metrou Orizont Stația de metrou Orizont este cuprinsă în cadrul Magistralei 5 Drumul TabereiPantelimon. 2012). 3.1Analiza DPSIR a principalelor surse de degradare a mediului Analiza DPSIR presupune existența unei stări normale a unui sistem ce este perturbată de în urma acțiunii unor factori de presiune.10 Șantierul deschis pentru construirea Afi Business Park CAPITOLUL III: Surse de degradare. Factor declanșator: Cererea de servicii de transport și nevoia unui mijloc de transport în comun rapid care să facilitizeze parcurgerea unor distanțe lungi între spațiul de locuit și locul de 17 . factori a căror interacțiune poate conduce la depășirea capacității de autoreglare a mediului și crearea unor disfuncționalități. se produc disfuncționalități în mediu și în starea de sanogeneză a populației. În cazul în care noua stare a sistemului diferă într-o mare măsură față de starea inițială.Fig.. ceea ce obligă la apariția unui răspuns din partea mediului sau a societății (Pătroescu et al. Aceasta este amplasată la intersecția bulevardului Drumul Taberei cu bulevardul Vasilea Milea.1. greu de gestionat. în primul tronson Drumul Taberei-Universitate. rezultând o altă stare. 3. Disfuncționalități de mediu. Incompatibilități funcționale Capacitatea de autoreglare a mediului este influențată de acțiunea tot mai intensă a factorilor perturbatori din interiorul arealului de interes.

amoniac. Presiune: Lucrările de construcție a stației de metrou se desfășoară pe un spațiu ce corespunde bulevardului Drumul Taberei. spațiu destinat transporturilor rutiere. De asemenea. Magistala 5:Drumul Taberei-Pantelimon. înlocuirea regulată a foselor cu toalete ecologice. eliminarea de poluanți specifici din arderea combustibililor utilizați în motoarele utilajelor. Impact: În perioada de execuția a stației de metrou. evidențiază motivul pentru care s-a început construcția unei stații de metrou în acest spațiu. îmbunătățirea rețelei de transport a municipiului București. zona corespunzătoare șantierului a fost împrejmuită. dar și de aerul greu de respirat ce poate fi simțit de orice persoană ce trece prin zona respectivă. Tronson 1. poluarea apei dată de antrenarea de către apele pluviale a materiilor. montarea de captare-epurare(reținere particule). care este deficitar din punct de vedere al serviciilor de transport. cantitățile de deșeuri ce sunt depozitate pe suprafața șantierului. Pentru limitarea efectelor produse de lucrările la stația de metrou. 18 .muncă. adopatarea unui program de lucru cuprins între orele 06-22 (Raport de evaluare a impactului asupra mediului. oxizi de azot. Răspuns: În vederea satisfacerii cererii populației cu privire la un mijloc de transport în comun rapid s-a hotărât construirea stației de metrou „Orizont”. starea poate fi definită și de concentrația de materiale ce poate fi antrenată de apele pluviale în apele de suprafață. pusă pe seama populației numeroase a cartierului Drumul Taberei. instalații bazate pe tehnologie modernă mai puțin poluantă. șantierul fiind sursă de poluare cu praf de ciment. Poluarea cu pulberi este resimțită frecvent și în spațiile rezidențiale. activitățile desfășurate produc un impact semnificativ ce constă în poluarea aerului. Stare: Execuția lucrărilor la stația de metrou produce un nivel ridicat de particule și pulberi în suspensie în atmosferă indicat de stratul de praf ce se găsește pe mașinile parcate în apropierea șantierului. depozitarea de deșeuri de construcție în zona șantierului. excavări. 2011).Drumul Taberei-Universitate. poluare fonică cauzată de utilajele de construcție. În perioada de execuție a lucrărilor se produc presiuni asupra mediului prin eliminarea de praf în atmosferă. Nivelul crescut de zgomot existent în zona aferentă șantierului este un alt element ce caracterizează starea sistemului. De asemenea. metale grele. oxizi de carbon. promovarea dezvoltării suburbane și stabilirea de legături între centrul și cartierele orașului reprezintă alți factori declanșatori ai acestei lucrări. producerea de zgomot de utilajele de construcție. afectarea sănătății populației prin toate acestea.

spațiile de circulație. 2012) Starea sistemului este caracterizată de nivelul ridicat de zgomot și concentrații mari de CO. în special către locurile de muncă. instituțiile sanitare sau locuri de relaxare) Presiunea exercitată de trafic constă în consumul de spațiu. proximitatea în raport cu spațiile rezidențiale și amplificarea gradului de uzură a infrastructurilor și a vehiculelor participante la trafic (Pătroescu et al. dar și în alte scopuri (către instituțiile de învățământ. de transfer și de staționare temporară (Samaras și Sorensen 1999 citați de Pătroescu et al 2012). Traficul este o sursă de degradare mobilă.Fig. NOx. oxizi de azot. Impactul este reprezentat de poluarea aerului și poluarea fonică.11 Analiza DPSIR a șantierului pentru construcția stației de metrou Orizont 3. Factorul declanșator este creșterea necesității de mobilitate a populației.2 Traficul Transporturile reprezintă o componentă definitorie a tuturor așezărilor umane și o importantă sursă de disfuncționalități de mediu prin trafic.COV și PM10. care ridică probleme cauzate de poluarea aerului cu monoxid de carbon. ambele forme constituind risc pentru starea de sanogeneză a populației riverane. dar și din cauza nivelului mare de zgomot.1. 19 . în intervalul orar cu flux mare de mașini. hidrocarburi și pulberi minerale.

12 Analiza DPSIR a traficului 3. care au rol fonoabsorbant. O altă măsură aplicată în scopul fluidizării traficului și implicit a diminuării disfuncționalităților pe care le produce este construirea magistralei de metrou ”Drumul TabereiPantelimon”. practica colectării selective a deșeurilor nu este practicată de populație.1. Fig. problemele generate de trafic sunt pregnante și solicită găsirea unor alternative optime pentru menținerea favorabilitățior create de infrastructura de transport și diminuarea restrictivităților generate tot de aceasta. De asemenea. Așadar. 20 .Răspuns: În scopul reducerii impactului și îmbunătățirea stării în care se află țesutul urban s-au realizat scuaruri cu vegetație. precum și accesibilizarea unor produse tot mai diverse. existând un singur punct de precolectare selectivă.3 Deșeurile Volumul ridicat de deșeuri generat de spațiile rezidențiale din arealul studiat se constituie într-o sursă importantă de degradare a mediului. care rețin poluanții și aliniamente de arbori. având în vedere că arealul analizat este încadrat de importante artere de circulație. Factorul declanșator al problemelor de mediu generate de deșeuri este reprezentat de creșterea populației și schimbarea modelelor de consum.

65 t/zi. Atragerea unor oameni ai străzii care caută hrană în deșeuri poate crea sentimentul de insecurite și poate crește numărul infracțiunilor (Fig. prin atragerea unor vectori patogeni (câini comunitari. iar cantitatea de deșeuri stradale (Qs) este de 2. șobolani).13 Harta punctelor de colectare a deșeurilor din estul cartierului Drumul Taberei Impactul deșeurilor asupra mediului din arealul studiat este semnificativ. Starea se caracterizează printr-o cantitate de deșeuri menajere generate (Qm) de 1. Pentru precolectarea acestor cantități arealul dispune de 75 de coșuri de gunoi stradale.3 t/zi. dar mai ales reducerea spațiilor de depozitare. o ghenă și un punct cu 3 containere de precolectare selectivă (Fig. 21 . 12 containere. proasta gestionare a acestora cauzând mirosuri neplăcute.13) Fig. disconfot vizual și risc de îmbolnăvire. utilizarea unor autospeciale pentru transportul lor.14).Presiunea manifestată de deșeuri asupra mediului constă în generarea lor în cantități tot mai mari.

O altă măsură este amplasarea recipientelor pentru precolectarea deșeurilor.a b Fig. și repere legislative care prevăd contravenții pentru nerespectarea locurilor de depozitarea. în principal. mai greu de aplicat. acestea fiind. 22 . încheierea contractului cu firma de salubritate. Există. însă. de asemenea. care includ și containere pentru colectare selectivă.14 Oameni căutând în deșeuri pe strada Poiana Câmpina (a) și pe bulevardul Drumul Taberei (b) Răspunsul pe care populația îl aduce în scopul diminuării impactului deșeurilor este. ce încurajează reciclarea și economisirea costurilor de producție a materialelor ce se pretează a fi reciclate.

fiind consecința unor acțiuni ce intervin în dinamica mediului (Roșu. cele mai numeroase disfuncționalități fiind cele generate de sursele de degradare mai sus menționate: șantier. Poluarea aerului cu pulberi sedimentabile și noxe provenite de la utilaje este una dintre problemele cel mai greu de gestionat. dar și legate de managementul inadecvat al spațiului sau lipsa educației ecologice. Ungureanu 1977). Șantierul este cel mai important generator de disfuncționalități din zona de interes. în acest sens. de asigurare a unui echilibru dinamic. În arealul analizat am identificat mai multe astfel de acțiuni. probleme care se resimt în 23 . deșeuri. de autostabilitate. de entropie. singura măsură relativ viabilă a fost împrejmuirea zonei. Deși multe dintre problemele pe care le ridică sunt temporare.Fig. de asemenea. Ca fenomen se opune dezvoltării mediului ca sistem. care diminuează până la a face să dispară resursele interne ale sistemului.15 Analiza DPSIR a deșeurilor 3. de autoreglare.2 Disfuncționalități de mediu Disfuncţionalitatea apare ca un fenomen de dezorganizare. Zgomotul și vibrațiile sunt. amploarea acestora le face de luat în seamă. trafic.

riscul de îmbolnăvire a populației din cauza vaporilor de compuși petrolieri. Există restrictivități impuse de fluxul mare de persoane care frecventează cabinetele medicale (zgomot. risc de îmbolnăvire. problemele generate indică incompatibilitatea acestuia cu spațiile destinate locuirii. 3. zgomotul generat de automobilele care vin să alimenteze. atragerea unor vectori patogeni. Deși adesea oamenii percep drept favorabilitate apropierea de un centru medical. pe Bd. pe alocuri. spații care amplasate astfel limitează favorabilitățile pe care le-ar genera dacă ar fi amplasate corespunzător. Educația ecologică ar fi o soluție pentru diminuarea cantităților de deșeuri depozitate la întâmplare. substanțe periculoase). dar și restrictivități impuse de desfășurarea propriu-zisă a activității cabinetului (zgomot.. Managementul inadecvat al spațiului generează probleme precum insuficiența spațiilor de parcare sau lipsa aliniamentelor de protecție din lungul liniilor de tramvai. Restrictivitățile mai sus menționate demonstrează incompatibilitatea amplasării unei benzinării în proximitatea spațiilor rezidențiale. mirosurile neplăcute. 24 . poluarea estetică. creând o stare de disconfort populației. insecuritate). respectiv afectând structura de rezistență a clădirilor din proximitate. electromagnetism. Benzinăria Petrom. radiații. aflată în imediata vecinătate a zonei de studiu.perioada de execuție a lucrărilor. Prezența cabinetelor medicale în apropierea sau chiar în interiorul imobilelor este incompatibilă cu funcția rezidențială a acestora. deșeuri. Un alt aspect negativ legat de prezența șantierului este tăierea unor arbori care se suprapuneau spațiului necesar manifestării activităților de pe șantier și restricționarea accesului pietonal și. Drumul Taberei aduce restrictivități arealului prin: riscul de explozie.3 Incompatibilități funcționale În perimetrul arealului de studiu am identificat o serie de spații ale căror funcții sunt contrare. accesul autovehiculelor. care aduc cu sine riscul de îmbolnăvire a populației și prezența oamenilor străzii care induc populației sentimentul de insecuritate. în imediata apropiere a punctelor de precolectare. Poluarea aerului și zgomotul generate de trafic sunt aspecte care influențează negativ funcționalitatea arealului prin efectele pe care le au asupra stării de sănătate a populației. Disfuncționalitățile induse de managementul deșeurilor sunt: mirosurile neplăcute.

după încheierea lucrărilor stația de metrou va constitui un element de favorabilitate. Este important de menționat că. proiect ce se află în desfășurare în prezent. În acest sens pot fi realizate două tipuri de scenarii: unul optimist și unul pesimist. Eficientizarea transportului public se poate realiza prin construirea stațiilor de metrou. cât și spațiilor verzi. îmbunătățirea calității aerului prin reducerea noxelor ce sunt emise în intersecțiile sau pe arterele aglomerate. deși în prezent șantierul este incompatibil cu funcția de locuire a arealului. rolul fonoabsorbant al perdelelor de vegetație fiind. construirea stației de metrou va contribui la reducerea fluxului de mașini prin renunțarea la automobilele personale în favoarea metroului. CAPITOLUL IV:Scenariu optimist de evoluție a calității mediului în arealul analizat În analiza calității mediului trebuie să se aibă în vedere atât situațiile din trecut și prezent. în cazul troleibuzelor și tramvaielor și 25 . iar acest lucru favorizează.16). Modernizarea mijloacelor de transport în comun va conduce la ameliorarea calității aerului printr-un consum mai redus de electricitate. cât și proiecția în perspectivă a surselor de degradare a mediului. Pornind de la aceste considerente s-a încercat realizarea unui scenariu optimist care presupune optimizarea transportului în comun prin implementarea unor măsuri ce pot influența pozitiv calitatea mediului și calitatea vieții locuitorilor (Fig. delimitarea strictă a benzilor de circulație astfel încât parcurgerea unui traseu cu un mijloc de transport în comun să fie mai eficientă în ceea ce privește timpul decât străbaterea acestuia cu mașina personală. tramvaielor și autobuzelor pentru ca populația să fie încurajată să folosească predominant transportul public în defavoarea automobilelor personale. de asemenea. modernizarea troleibuzelor. dar și din zonele învecinate.Șantierul deschis pentru construirea stației de metrou Orizont impune disfuncționalități atât zonelor rezidențiale. totodată. iar funcția de oxigenare a spațiilor verzi este redusă prin acumularea prafului la nivelul aparatului foliar al arborilor. Astfel. Zonele rezidențiale sunt afectate de zgomot. 2008) Două dintre principalele surse de degradare ce se manifestă în zona studiată sunt traficul și construcția stației de metrou ”Orizont”. prevenind astfel ambuteiajele. Punerea în aplicare a măsurilor menționate au ca efect schimbări pozitive în calitatea mediului din arealul de interes. (Iojă. praf și emisii. diminuat prin tăierea arborilor ce se aflau pe suprafața pe care în prezent își desfășoara activitatea șantierul.

26 .reducerea noxelor. va contribui la reducerea efectelor insulei de căldură ce caracterizează zona urbană. prin prevenirea ambuteiajelor. îmbunătățirea rețelei de transport public în zona analizată poate avea efecte benefice în viitor prin adoptarea unor măsuri ce vor contribui la minimizarea problemelor de mediu. Menținerea sau îmbunătățirea calității aerului și a mediului. Toate acestea solicită mărirea numărului mijloacelor de transport în comun și reducerea timpului de așteptare în stațiile RATB. în ansamblu. reducerea fluxului de mașini și stoparea suprasolicitării locurilor de parcare sunt alte consecințe cu efect benefic asupra calității mediului din zona de interes. dar și reducerea noxelor din aer. prevenirea ambuteiajelor va duce la creșterea securității pietonilor și șoferilor. Delimitarea strictă a benzilor de circulație destinate doar transportului public va genera atât optimizarea traficului rutier. asigurarea securității locatarilor. Toate acestea vor îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor riverani și a mediului prin costuri accesibile de mediu și de locuire. De asemenea. minimizarea cheltuielilor de transport. prin evitarea accidentelor rutiere. Așadar. precum și la scăderea fluxului de mașini. iar spațiul destinat parcărilor se va reduce în favoarea spațiilor verzi. creșterea atractivității zonei. în cazul autobuzelor. dar și la facilitarea deplasărilor cotidiene ale populației.

Fig.17).16 Scenariu optimist de eficientizare a transportului în comun în arealul analizat CAPITOLUL V: Studiu de caz privind percepția populației asupra calității mediului în arealul analizat În scopul întregirii imaginii calității mediului în sectorul de interes am aplicat un set de chestionare pentru a afla care este percepția populației asupra calității mediului (Anexa 4). Astfel. 27 . se observă că 60% dintre respondenți consideră starea mediului bună și foarte bună și doar 10 % o găsesc foarte slabă (Fig.

18).17% 10% Foarte slabă Slabă Satisfăcătoare Bună 13% 33% Foarte bună 27% Fig. a fost zgomotul care se produce din cauza utilajelor și a traficului 28 .17 Percepția asupra calității mediului Întrebați cum consideră construirea unei stații de metrou în apropierea locuințelor. cele mai multe persoane au considerat-o corespunzătoare (53%).18 Percepția asupra construirii unei stații de metrou în apropierea locuinței Dintre problemele generate de construirea stației de metrou. de 90 % dintre respondenți. dacă avem în vedere facilitățile de transport pe care le impune prezența unei stații de metrou în apropierea spațiilor rezidențiale. cea mai des menționată. Răspunsul primit cel mai frecvent este justificat. Nu există altă alternativă 17% Indiferentă 13% O greșeală de amplasare Corespunzătoare 53% 17% Fig. dar au fost și persoane care au considerat-o o greșeală de amplasare (17%) (Fig.

riscul de îmbolnăvire și atragerea a numeroși vectori patogeni (Fig. Perturbarea traficului.20). precum și trepidații ale clădirilor sunt probleme pe care le întâmpină zilnic locuitorii zonei (Fig. în dreptul șantierului. Respondenții au menționat.67 % Zgomot Praf Îngreunarea Perturbarea traficului mijloacelor pietonal de transport în comun Deșeuri Trepidații ale clădirilor Fig.19 Probleme cauzate de construirea stației de metrou În ceea ce privește deșeurile depozitate necorespunzător. mai mult de 80% dintre respondenți au ridicat problema mirosurilor neplăcute cărora li se adaugă. în proporții mai mici. dar nu de neglijat: disconfortul vizual. prezența a numeroase deșeuri. 29 . conform răspunsurilor primite de la 70% din persoanele chestionate. și restrictivitatea impusă de stoparea accesului pietonilor pe trotuarele lăturalnice Bulevardului Drumul Taberei.19).67 40 30 16. dar și în interiorul locuințelor. depozitate necorespunzător. de asemenea. 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 90 70 56. vizibil pe mașinile parcate în apropierea șantierelor. O altă disfuncționalitate cu impact semnificativ este praful.îngreunat în acel sector.

21 Consumul apei de la robinet 30 .33%) (Fig.33 % Da 36. fie că oamenii sunt dezinformați cu privire la această calitate.20 Problemele generate de depozitele necontrolate de deșeuri Întrebați dacă obișnuiesc să consume apă de la robinet. coroborat cu percepția asupra calității apei de la robinet (Fig. cei mai mulți au răspuns că nu (63. Deși foarte mulți au spus că nu obișnuiesc să bea apă de la robinet. Nu 63. ceea ce.% 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Risc de îmbolnăvire Mirosuri neplăcute Disconfort vizual Vectori patogeni Fig.67 % 0 10 20 30 40 50 60 70 Fig.21). majoritatea a menționat că o folosește pentru gătit.22) arată fie că apa de la robinet are o calitate îndoielnică.

24). dar și țurțurii de gheață și zăpadă ce riscă sa cadă de pe acoperișuri.10% 17% 33% 40% Foarte slabă Slabă Satisfăcătoare Bună Fig. fațada degradată a unora dintre clădiri. care sunt atrași fie de resturile alimentare din deșeuri. ca surse ale sentimentului de insecuritate sunt: canalizările neacoperite (Fig. fie pentru că sunt hrăniți de personalul restaurantului La Roșu sau al celorlalte puncte comerciale. în timpul iernii. 31 .23). cei mai des menționați sunt oamenii străzii . Alți factori menționați. care vin în apropierea locuințelor cautând hrană în deșeuri și câinii comunitari (Fig. infracționalitatea. iluminatul necorespunzător.25).22 Percepția asupra calității apei de la robinet Dintre factorii care generează populației sentimentul de insecuritate (Fig.

Drumul Taberei În privința spațiilor verzi.Fig.26). 80% considerând calitatea spațiilor verzi bună (47%) și foarte bună (33%) (Fig. Acest lucru validează și observațiile efectuate pe teren (Fig.25 Canalizare neacoperită pe Bd. 32 .24 Câini comunitari în apropierea restaurantului La Roșu.27 ). pe Bd. cei mai mulți s-au arătat mulțumiți. Drumul Taberei Fig.23 Factori care generează sentimentul de insecuritate Fig.

motiv pentru care.26 Percepția populației asupra calității spațiilor verzi a b Fig. 33 . în sezonul cald (a) și în sezonul rece (b) Analiza percepției populației asupra nivelului de zgomot arată prevalența unor niveluri care oscilează între acceptabil și ridicat. răspunsurile primite nu indică acest lucru (Fig. Această percepție poate fi deformată de avantajele pe care populația le întrevede la finalizarea lucrărilor și inaugurarea magistralei. deși nivelul de zgomot este evident foarte ridicat.28).10% 10% Foarte proastă Satisfăcătoare Bună Foarte bună 47% 33% Fig.27 Spațiu verde bine întreținut pe Intrarea Drumul Taberei.

29 Evaluarea calității mediului prin acordarea unei note 34 . respectiv a străzilor.29). cei mai mulți au acordat notele 2 și 3.17și Fig.28 Percepția asupra gradului de disconfort creat de zgomot Din dorința de a păstra corespondența între scor și calitate ca și în cazul stării ecologice a clădirilor.7% Foarte scăzut Scăzut Acceptabil Ridicat Foarte ridicat 40% 7% 10% 36% Fig. conform cărora populația respondentă consideră calitatea mediului din arealul în care trăiesc satisfăcătoare sau bună (Fig. în timp ce nota 5. 3% 17% 17% Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 30% 33% Fig. acordată calității mediului reprezintă o calitate foarte bună. Astfel. ceea ce verifică răspunsurile primite pentru întrebarea introductivă. reprezintă o calitate foarte slabă. respondenților li s-a explicat că nota 1.

construcția stațiilor de metrou Favorit și Academia Militară. contribuind la fluidizarea traficului și reducerea timpului de transport pentru populația din zonă. particule în suspensie. În concluzie. intensificarea traficul și producerea unor mari cantități de deșeuri. calitatea mediului din arealul delimitat de Bd. care ridică probleme mai ales induse de concentrațiile de noxe și pulberi minerale. cât și restrictivități. de asemenea. Mai mult. Bd. acestea fiind o sursă importantă de zgomot. 35 . aceasta se va prezenta ca un factor de favorabilitate de mediu. care conduce la apariția depozitelor necontrolate și deșeurilor împrăștiate în jurul containerelor și a coșurilor stradale. traficul intens de pe arterele importante de circulație care delimitează și traversează suprafața zonei de studiu. Mirosurile neplăcute și asocierea deșeurilor cu vectorii patogeni sunt probleme stringente. după inaugurarea stației de metrou. Aportul de noxe în atmosferă . Mihaela Marcu Ruxandra este relativ bună. Mare parte din disfuncționalitățile aduse spațiului care este ocupat de șantier vor fi estompate după finalizarea lucrărilor. cu un impact puternic negativ. dar și din cauza nivelului ridicat de zgomot și uzură a infrastructurii de transport. deșeuri și disconfort vizual. producând schimbări majore în structura substratului. O altă sursă de degradare. șantierul deschis pentru construirea clădirilor Afi Bussiness Park. prezentând atât factori de favorabilitate. Deșeurile ridică probleme mai ales generate de gestionarea deficitară. aflate la distanțe mici de zona de studiu aduc un aport mare de praf și îngreunează traficul prin ocuparea unor spații ce anterior deschiderii șantierului erau destinate transportului. centru comercial de mare interes. Riscul de accidente însoțește. Drumul Taberei și Str. pune presiuni prin atragerea unui număr mare de indivizi. Timișoara. Drumul Sării. Calitatea mediului din arealul studiat este puternic influențată și de factorii externi cum sunt: Afi Palace Cotroceni.Concluzii Principala sursă de degradare a mediului din arealul analizat este reprezentată de lucrările de execuție a stației de metrou Orizont. produce disfuncționalități prin zgomot și particule în suspensie. care cer soluționare. adus de CET Grozăvești poate fi de asemenea un factor perturbator al calității mediului din arealul analizat. o reprezintă traficul. Bd.

Pătroescu-Klötz.ro/harta-bucuresti-3d. Editura Didactică și Pedagogică. Note de curs.unibuc.ro/ro/resources. Evaluarea integrată a calității mediului în spații rezidențiale. 2007. Drumul Taberei-Universitate. București ***Planul urbanistic general al municipiului București etapa finală. Mirela-Mariana..București Pătroescu. Editura Printech. Elena.google. Iojă.. Monitoringul și poluarea mediului.ecomagazin. Iulia.. Geografia mediului înconjurător. Valentina-Mariana. București    Matei..eu http://www. Editura Universitară. București            Roșu. 2011 ecwp://195.com/ http://www. sinteze. Maria. L. Editura Universității din Bucureșți. 2012. Metode și tehnici de evaluare a calității mediului în aria metropolitană a municipiului București. C. Regulamentul local de urbanism al municipiului Bucureşti ***Raport la studiul de evaluare a impactul asupra mediului .ecw http://sectorul6. M. Drumul Taberei-Pantelimon. București.. Iojă. Vânău.smarquest. Ediția a II-a completată și revizuită. Ecosistemele umane: o abordare din perspectiva geografică. Tronson 1. C.strazibucuresti. Magistrala 5. Dezvoltarea urbană și calitatea vieții. A.ro/calitatea-mediului-in-bucuresti/ http://www.html http://maps. București Mănoiu.5/mosaics_5000/bucuresti.138. 2008.europa. 1977. Rozylowicz. București Nae. Irina..Bibliografie   Iojă. exerciții și studii de caz.html 36 . Annemarie. G.eea. Editura Academiei Române. Editura Universitară. Niță. 2008. (2009). Ungureanu.info/tag/primaria6/ http://opengis.192. Mapa 4.ro http://www.

Anexa 1 (Harta calității mediului pentru arealul: Bd. Drumul Sării-Bd. Mihaela Marcu Ruxandra) 37 . Timișoara-Bd. Drumul Taberei-Str.

38 .

1 2 2 2 2 2 4 4 3 4 2.2 2. Caranda Bld.2 Legendă 1-1.1 2.6 2.9 1 1 1 2 4 1 2 2 1 1.Anexa 2 (Starea ecologică a străzilor din estul cartierului Drumul Taberei) Starea Strada/Variabilă Bld.3 1.2 1.9 2.1 3 2 2 1 2 3 2 2 2 2.9 2-2.2 4 3 2 2 3 2 5 5 1 3.0 2 2 2 1 2 1 4 2 2 2.7 2 2 4 1 2 3 2 2 1 2.9 5 Foarte bună Bună Satisfăcătoare Slabă Foarte slabă 39 .0 2 3 3 1 1 3 1 1 2 1.8 4 3 3 1 1 4 1 1 2 2.9 3-3.1 2.9 4-4.3 2.7 2.Timișoara Drumul Sării Drumul Taberei Intrarea Drumul Taberei Intrarea Ghe.Vasile Milea Aleea Poiana Mare Poiana Câmpina Mihaela Marcu Ruxandra Media variabilei carosabilului Starea trotuarului Starea canalizărilor/rigolelor Starea cablurilor Starea marcajelor Starea semnalizărilor auto Starea iluminatului public Starea aliniamentelor stradale Scorul străzii Publicitate 3 2 2 1 2 3 2 2 2 2.6 2.

33 1 1 1 1.22 2 3 1 2.00 2 3 2 2.89 2 3 2 2.22 1 2 2 1.67 2 1 1 1.33 2 3 3 3 1 2 4 3 3 4 4 4 3 3 3 4 2 4 2 2 2 3 3 2 2 3 5 3 .56 1 2 1 2.33 2 1 1 2.67 1 1 1 2.Anexa 3 (Starea ecologică a clădirilor din estul cartierului Drumul Taberei) Variabilă/ Nr cladire 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 Tip Spatii cladire Fațadă Ferestre Intrare Conducte verzi Parcări P+4 3 3 3 3 2 P+4 3 4 2 4 3 P+4 4 3 3 2 2 P+4 3 3 3 2 3 P+3/p+4 1 1 1 1 2 P+1 1 1 1 2 2 Biserică 1 1 1 1 1 Depozit 5 5 4 4 4 P+3 4 4 3 3 3 P+3 3 3 3 3 1 P+3 3 4 3 3 1 P+3 3 3 3 3 1 P+3 5 2 3 3 2 P+4 2 3 2 2 3 P+3 2 3 2 3 2 P+4 4 3 3 3 3 P+3 3 3 2 3 3 P+4 3 3 2 2 3 P+4 2 2 1 2 2 P+4 2 2 1 2 3 P+4 3 2 3 2 2 P+3 3 3 2 3 3 P+4 3 2 3 2 3 P+4 2 2 2 2 2 P+4 3 2 3 2 2 P+4 3 2 3 3 2 P 2 1 1 1 2 P+4 2 2 2 3 2 40 Media Curățenie Graffiti Publicitate clădire 3 3 2 2.33 2 2 3 3.56 2 1 1 2.33 3 2 1 2.78 2 2 2 2.67 2 3 2 2.56 2 1 1 1.89 2 1 1 2.89 2 1 1 2.56 1 1 1 1.00 2 4 1 2.33 2 3 3 2.33 2 1 1 1.44 2 2 2 2.22 1 1 1 1.67 2 4 1 3.00 2 4 1 2.67 4 1 2 2.33 2 1 5 3.

89 2.14 2 4 2 2 2 2 2 2 3 2 2 1 2 3 2 3 2 3 3 2 0 2.56 2.47 1 2 2 2 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 2 0 2.22 2.11 2.78 1.78 1.20 Foarte bună Bună Satisfăcătoare 3.97 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 0 1.50-3.47 2 3 2 2 2 3 3 2 2 2 1 2 1 2 2 2 2 2 2 2 0 2.44 2.49 >4.22 1.49 P+4 P+4 P+4 P+4 P+5 P+4 P+4 P+4 P+4 P+4 P+1 P+3 P P+3 P+3 P+3 P+3 P+3 P+3 P+3 P+2 2 3 3 4 2 2 3 3 3 3 2 2 1 2 2 2 2 3 3 2 0 2.66 2 2 2 2 1 2 2 3 2 2 2 1 1 1 1 1 2 2 2 2 0 1.50-4.00 2.11 2.11 0 2.89 2.39 1.44 1.50 Slabă Foarte slabă 41 .20 3 3 3 2 2 2 3 3 2 2 2 3 1 3 3 3 2 2 3 3 0 2.89 1.50-2.29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 Media variabilă Legendă <1.33 2.50 1.85 2 2 3 3 2 3 2 3 2 3 2 1 1 1 1 1 2 2 2 2 0 1.33 2.89 2.67 1.22 1.49 2.64 2 3 2 4 3 3 3 2 2 3 1 3 1 2 2 2 3 2 2 2 0 2.22 2.

Care sunt factorii care vă oferă sentimentul de insecuritate? □ câini comunitari □ oameni ai străzii 42 . Cum apreciați calitatea mediului în arealul în care locuiți? □ foarte slabă □ slabă □ satisfăcătoare □ bună □ foarte bună 2. Cum considerați construirea unei stații de metrou în apropierea locuinței dumneavoastră? □ corespunzătoare □ o greșeală de amplasare □ indiferentă □ nu există altă alternativă 3.Anexa 4 (Chestionar privind percepția populației asupra calității mediului în arealul analizat) 1. Ce probleme receptați din cauza construirii stației de metrou? □ zgomot □ praf □ îngreunarea traficului pietonal □ perturbarea mijloacelor de transport în comun □ deșeuri □ trepidații ale clădirilor 4. șobolani. Cum considerați calitatea apei de la robinet? □ foarte slabă □ slabă □ satisfăcătoare □ bună □ foarte bună 7. oameni ai străzii) □ altele ………………………………………………………………… 5. Ce probleme interceptați din cauza depozitării necontrolate a deșeurilor? □ risc de îmbolnăvire □ mirosuri neplăcute □ disconfort visual □ vectori patogeni (câini. Obișnuiți să beți apă de la robinet? □ da □ nu 6.

□ infracționalitate □ iluminat necorespunzător □ canalizări neacoperite □ fațada degradată a clădirilor □ țurțuri/zăpada de pe acoperișuri 8. iar 5 indică o calitate foarte slabă) 1 2 3 4 5 Vârstă: Ocupație: Locul completării chestionarului: Data: Ora: 43 . Care este gradul de disconfort creat de zgomotul din apropierea locuinței dumneavoastră? □ foarte scăzut □ scăzut □ acceptabil □ ridicat □ foarte ridicat 10. Cum apreciați calitatea spațiilor verzi din apropierea locuinței dumneavostră? □ foarte proastă □ satisfăcătoare □ bună □ foarte bună 9.( 1 indică o calitate foarte bună. Pe o scară de la 1 la 5 ce notă ati acorda arealului în care locuiți din punct de vedere al calității mediului.