ASE FACULTATEA DE ECONOMIE

SOMAJUL IN ROMANIA
TEORIE , EVOLUTIE SI ANALIZA

Studenti:

1

Bibliografie Cap 5.Cuprins: Cap 1. Concluzii Cap 4. Anexe 2 . Somajul Ce este somajul Somajul in Romania Particularitati structural ale somajului Clasificarea somajului Impactul somajului Cap 2 . Evolutia si analiza somajului in Romania perioada 1990-2007 Comparatie cu alte tari Situaţia statistică a şomajului înregistrat la 28 februarie 2010 Cap 3.

somerii sunt persoanele de 15 ani si peste care in cursul perioadei de referinta indeplinesc simultan conditiile: • • Nu au loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii unor venituri. utilizand in ultimele 4 saptamani diferite metode pentru –al regasi: inscrierea la agentia de ocupare si formare profesionala sau la agentii particulare de plasare. ca sursa a cererii de munca si evolutia populatiei. 3 . disponibile sa lucreze. publicarea de anunturi si raspunsuri la anunturi. student. dar care au declarat ca sunt in cautarea unui loc de • • • munca si sunt dinponibile sa inceapa lucrul. somajul . care doresc sa lucreze si cauta un loc de munca retribuit deoarece nu au un astfel de loc in mod curent. ce nu gasesc unde sa se angajeze. din cauza dereglarii relatiei dintre dezvoltatea economiei. colegi. Sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile. sindicate.Somajul Ce este somajul ? Somajul – este o stare negativa a populatiei active disponibile. adica dezechilibru intre cererea globala de munca si oferta globala de munca. care asteapta sa fie rechemate la lucru sau care au gasit un loc de munca si urmeaza sa inceapa lucrul la o data ulterioara perioadei de referinta. Sunt in cautarea unui loc de munca. pentru ca in prezent sa fie permanent. precum si noii ofertanti de forta de munca. El a inregistrat initial un caracter temporar. fara sa excluda insa totul si definitiv existent unei stari de ocupare optionala a fortei de munca. pensionari). care nu gaseste locuri de munca. daca si-ar gasi imediat un loc de munca. avand niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade. In randul somerilor se cuprind persoanele care si-au pierdut locul de munca pe care l-au avut. In conformitate cu criteriile Biroul International al Muncii (BIM). Persoanele fara loc de munca. Acest dezechilibru reflecta un excedent al ofertei de munca fata de cererea de munca. demersuri pentru a incepe o activitate pe cont propriu. rude. apel la prieteni. ca sursa a ofertei de munca.este considerat ca un dezechilibru al pietei nationale. In conditiile contemporane. Persoanele care in mod obisnuit fac parte din populatia inactive(elevi. Somerii – sunt acele persoane din cadrul populatiei active disponibile.

dupa incheierea tranzitiei si reluarea procesului de crestere economica. p. Nu mai vorbim de iesirea la suprafata a somajului ascuns. a crescut continuu in perioadele 1990-1992 si 1996-1999. De remarcat este faptul ca anul 2001 este primul in care se manifesta faptul ca populatia ocupata eficent este mai mica decat populatia ocupa eficent sau. Daca s-ar fi mentinut an de an nivelul productivitatii muncii ( calculate ca raport intre PIB si populatia ocupata) inregistrat in anul 1989 (care era deja mai mic decat in anii precedent). ceea ce inseamna ca natura somajului este deja alta. se prezinta astfel: Daca realizam o analiza mai profunda a valorilor lunare din intervalul dat. tinerii au fost intotdeauna categoria de varsta cea mai vulnerabila fata de somaj. pentru ca apoi sa scada continuu. Reflectand un fenomen real. de la 10. care ar fi putut fi disponibilizata. Iata cateva repere : daca in anul 1995. productivitatea muncii nu depinde numai de factorul munca . ci deja somajul reprezinta o pierdere si din punctual de vedere al eficentei.3 milioane de personae nu aveau loc de munca. Rata mai ridicata a somajului in randul tinerilor . in anul 2003 (an incepand cu care somajul incepe sa se stabilizeze ) ponderea ajunsese la 21. organizarea si managementul la nivel microeconomic. precum si faptul ca perioada necesara gasirii unui loc de munca este cu atat mai redusa cu cat nivelul de instruire este mai ridicat. In al doilea rand. in perioada febrarie 1991 – martie 1995.4% la 115%. dar cu o tendinta evident de reducere de-a lungul perioadei analizate. Aceasta este expresia functionarii tot mai pregnant a mecanismelor economice in domeniul pietei muncii. In primul rand in toate tarile aflate in perioada de tranzitie la economia de piata a existat un somaj efectiv. remarcam faptul ca. somajul efectiv depaseste somajul potential. Rata somajului potential se situa dupa 1991 constant la peste 20% din populatia active. ca si de aspect macroeconomice. structural. confera o mai mare 4 . pe ani. altfel spus. reducerea somajului s-a manifestat de la un an la altul. ulterior a crescut in intensitate fenomenul pierderii locului de munca de catre persoane care avusesera pana atunci perioade lungi de activitate. observam ca rata somajului a avut o evolutie oscilanta: a crescut continuu. cu mici variatii lunare. iarasi cresteri (din ianuarie 1997 pana in aprilie 2000). beneficiary de drepturi banesti.4%. Pentru 2006.Somajul în România Tabloul evolutiei somajului. previziunea este de 5.7%. cand aproape 1. Daca in cursul primilor ani ai tranzitiei personale cu experienta isi gaseau mai repede de lucru in comparatie cu tinerii. 2006. dimensiunile reducerii PIB ar fi determinat o scadere si mai puternica a populatiei ocupate si o crestere a somajului. Somajul potential. Particularitati structural ale somajului Se stie ca somajul nu afecteaza in mod egal diferitele categorii de oameni. Ponderea somerilor in varsta de sub 25 ani in totalul somerilor a avut o evolutie fluctuanta. ci si de alte considerente ce tin de inzestrarea cu capital. urmand scaderi.Pentru grupele de varsta peste 40 ani situatia s-a inrautatit. a ocuparii ineficente. Situatie usor mai buna decat in anul 2005.9% pentru rata somajului si 520 mii someri inregistrati( CNP.9% in anul 2005. Desigur. care cuprinde somajul efectiv si populatia ocupata ineficent ( sau somajul mascat). Aceasta tendinta s-a accentuat in urmatorii ani. In perioada 1990-2000 creste si ponderea somajului efectiv in somajul potential. 44% dintre somerii inregistrati. 23% dintre someri aveau peste 40 ani in 1995. pentru ca in 2003 ponderea acestora sa atinga 44. aveau sub 25 de ani. In al treilea rand. Somajul maxim a fost atins in 1994. semn al preferintei tot mai mari pentru angajarea tinerilor. rezultatele analizei prezentate nu trebuie absolutizare. si nu unul conjunctural. chiar daca transformarea somajului potential in somaj efectiv este un rezultat al aplicarii tot mai clare in economie a mecanismului de piata.2). ajungand pana la 5.

in special in randul tinerilor.5 % dintre persoanele care desfasoara o activitate inferioara nivelului lor de instruire au varsta intre 15-24 ani. fata de 6. care creeaza bariere la intrarea pe piata muncii a cererii de forta de munca (a locurilor de munca). (INS. deoarece detin suficiente resurse materiale. Piata muncii in Romania in perioada analizata s-a caracterizat si prin mari disparitati regionale. revigorarea si modernizarea economiei. nr 4/1995). fie in afara acestuia. Alte tipuri de somaj In functie de natura si de cauze. persoanele in varsta de 14-24 ani sunt cele mai afectate de somaj. ce are drept consecinta aparitia unui excedent de oferta de forta de munca (somajul involuntar).7%. Clasificarea somajului Literatura economică prezintă două mari categorii de şomaj Somajul voluntar este acel tip de somaj care descrie situatia in care oameni apti de munca nu doresc sa lucreze. cid oar mareste sansele de ocupare a unuia. 12. 2003).1%) nu au lucrat niciodata si cauta un loc de munca inca de la terminarea studiilor. Reducerea locurilor de munca. putem remarca. ceea ce a dus la schimbarea sensibila a unor “clasamente” regionale ale somajului. Potrivit anchetelor asupra fotei de munca ( “Revista Romana de Statistica. legate de domeniile si ramurile care alimenteaza stocul de somaj. persoanele mai in varsta sunt mai putin afectata de somaj in sens BIM in randul persoanelor de peste 45 ani este numai de 1. anchete ce ofera informatii privind somajul in sens BIM. somajul se clasifica in: 5 . cu efercte favorabile si in plan social.7% in 2002: un somer BIM din doi ar mai putin de 24 ani. Somajul involuntar reprezinta un efect secundar negativ al legislatiei muncii. La polul opus. pe de o parte imbunatatirea situatiei domajului in Romania de-a lungul anilor analizati. In cazul tinerilor insa. Ca o concluzie. este posibila o crestere a numarului de locuri de munca adecvate nivelului lor educatioanal si a sanselor de mobilitate profesionala. dar nu gasesc locuri de munca disponibile . fie in interiorul institutiei in care isi desfasoara activitatea. cresterea concurentei pentru cele ramase au determinat pe langa aparitia somajului. Somajul involuntar (fortat) descrie situatia in care oameni apti de munca doresc sa se angajeze. Detinerea unei diplome de absolvire a unei forme de invatamant. iar perspectiva integrarii Romaniei in Uniunea Europeana va adduce. ca si prin caracteristici relative la nivelul de instruire a somerilor. aparitia fenomenului “declansarii” sau al “subocuparii invizibile”.importanta diplomei la inceputul carierei decat pe parcursul acesteia. O parte importanta a tinerilor someri (61. Somajul se caracterizeaza si prin anumite particularitati ocupationale.4 % dintre persoanele ocupate de 50-64 ani. existand preferinta de a ocupa un loc de munca sub nivelul de instrurie avut decat de as se afla in somaj. dar si prin reduceri spectaculoase ale ratei somajului in unele judete. cu o rata a somajului de 21. in majoritatea covarsitoare a situatiilor. chiar si superioara nu garanteaza ocupare unui loc de munca. pe termen mediu si lung.

a variaţiilor conjuncturale ale cererii şi ofertei de bunuri şi servicii. Şomerii incluşi în şomajul structural au o mai mică probabilitate de a trece de la statutul de şomer la cel de angajat. Şomajul structural apare atunci când schimbări importante în cererea de muncă determină o nepotrivire între calităţile şi competenţele profesionale ale muncitorilor. cum sunt cele ale tranziţiei de la economia centralizată la economia de piaţă. atunci acest tip de şomaj ar fi rapid eliminat de ajustările pieţei. În practică. 3. Concret. Dacă salariile ar fi complet flexibile şi costurile mobilităţii geografice şi ocupaţionale ar fi reduse. Orice măsuri de politică socială îndreptate spre creşterea acestei probabilităţi. 6 . mai bun. preferând să aştepte apariţia unui loc liber. în timp ce alţi angajaţi sau şomeri părăsesc forţa de muncă. după cum s-a putut constata. apare un şomaj de aşteptare. chiar dacă la nivel agregat cererea şi oferta de forţă de muncă sunt egale. au drept scop diminuarea şomajului structural. în timp ce altele fac noi angajări. Chiar dacă dimensiunea forţei de muncă ar fi constantă. teritoriale. şomajul structural reprezintă principala formă de şomaj. Deoarece informaţiile despre caracteristicile celor care caută de lucru şi natura locurilor de muncă vacante nu pot fi cunoscute instantaneu. Unii oameni îşi vor părăsi locul de muncă în căutarea altuia. atâta timp cât există posibilitatea unor slujbe vacante pe viitor. generat de reducerea volumului activităţii economice a întreprinderilor ca urmare a deteriorării conjuncturii economice interne şi/sau internaţionale. Prin urmare. în fiecare perioadă sunt noi intrări pe piaţa muncii.1. vis-a-vis de salariile rigide şi costurile ridicate ale mobilităţii ocupaţionale şi geografice. Teorii economice dintre cele mai recente afirmă că cel puţin un segment al şomajului poate fi atribuit comportamentului producătorilor de maximizare a profitului. şi acesta nu va fi coborât nici dacă alţi muncitori de pe piaţa muncii (şomeri) îşi oferă serviciile la un salariu mai mic. Decizia voluntară a acestor producători este cea care menţine salariul a un nivel ridicat. este necesar să treacă un timp până la satisfacerea cererilor potenţialilor patroni şi ale muncitorilor care caută de lucru. şomajul fricţional există. Şomaj conjunctural. ei se vor “ataşa” sectorului cu salarii mari. Şomajul structural a fost atribuit. În aceste situaţii se identifică un şomaj regional. aceste condiţii nu sunt întotdeauna îndeplinite. Şomajul fricţional se circumscrie perioadei necesare în mod normal pentru a găsi un alt loc de muncă. care provoacă o reducere a necesarului de forţă de muncă. Exemple de asemenea politici sunt cele de subvenţionare a instruirii şomerilor. Prin urmare. Angajaţii cu salarii mici îşi vor dori să lucreze în firmele cu salarii mari şi. Şomajul structural apare datorită schimbărilor esenţiale ale cererii de muncă. 2. datorită imperfecţiunii fluxului de informaţii şi deoarece trebuie să treacă un timp până când şomerii şi firmele ce oferă slujbe vacante să se găsească unii pe alţii. de îmbunătăţire a informaţiilor despre condiţiile locurilor de muncă şi de reducere a costurilor migrării interne. structurii sistemului educaţional etc. Este probabil cea mai răspândită formă de şomaj care poate apare chiar şi în condiţia ocupării depline a forţei de muncă. iar şomajul structural poate apare ca o problemă foarte serioasă. demografice ale ofertei forţei de muncă şi ale cererii. Mai mult decât atât. s-a demonstrat că şomajul structural poate apare şi dacă anumiţi producători plătesc salarii mai mari decât salariul considerat eficient pentru a creşte productivitatea şi/sau reduce deplasările de personal. Aceste neconcordanţe pot apare datorită: structurii sectoriale şi teritoriale a economiei. cerute şi oferite pe piaţa muncii. datorită acestui comportament. fluctuaţiile aleatoare ale cererii de bunuri şi servicii la nivelul firmelor determină unele firme să facă concedieri de personal. În perioadele de restructurări esenţiale ale unei economii. Şomajul structural (şomaj de neadaptare) este consecinţa unui dezechilibru între structurile ocupţional-profesionale. diferenţelor dintre cererea şi oferta de forţă de muncă în condiţiile costurilor ridicate de ajustare a ofertei la necesităţile pieţei. Şomajul fricţional apare deoarece piaţa muncii este inerent dinamică. progresului tehnologic. Într-un mod asemănător se pot analiza şi dezechilibrele geografice în căutarea forţei de muncă.

Din punct de vedere social el este cauza unor suferinte profunde. Din punct de vedere economic somajul este o risipa de resurse pretentioase. Diferitele forme de şomaj coexistă. 2. se întrepătrund şi se susţin reciproc. De asemenea. simultan cu inflexibilitatea salariilor reale. care apare atunci când cererea de bunuri şi servicii din toate sectoarele economiei (economia reală. O reacţie adecvată a guvernului la şomajul ciclic este să impună politici economice de creştere a cererii agregate. Chiar dacă există cerere efectivă. Acest tip de şomaj este cunoscut în literatura economică şi sub numele de “şomaj keynesian”. fie că nu-şi asumă noi riscuri. existenţa ajutorului de şomaj pe perioada cât nu lucrează şi posibilitatea de a fi reangajaţi ulterior echivalează cu un concediu plătit. ca urmare a reţinerii întreprinzătorilor de a produce o cantitate mai mare de bunuri şi servicii. 7 . acest tip este numit şi şomaj prin eficienţă a producţiei. care să compenseze faptul că nu vor lucra o perioadă de timp. Alte măsuri de politică economică se referă la elaborarea unor programe concrete concentrate asupra şomajului. crescând cheltuielile guvernamentale. teoria economică a pus în evidenţă trei forme de şomaj: 1. Şomajul ciclic este asociat cu fluctuaţiile în ciclul afacerilor şi apare atunci când o scădere a cererii agregate pe piaţa bunurilor şi serviciilor determină o scădere a cererii agregate de forţă de muncă. fluctuaţiile cererii de muncă pot fi anticipate şi urmează un model sistematic de-a lungul anului.În funcţie de raportul cerere-ofertă pe diverse pieţe şi de impactul acestora asupra piaţei muncii. la nivel agregat. Pentru a atrage muncitorii în asemenea sectoare.este atunci cand rata somajului creste. Şomajul fricţional sau cel structural pot apare chiar dacă. Şomajul ciclic sau şomaj prin insuficienţa cererii. Răspunsul ar fi că pentru unii muncitori. Impactul somajului Un somaj ridicat reprezinta o problema economica dar si una sociala. întreprinzătorii nu sunt interesaţi în lărgirea capacităţilor de producţie şi în angajarea de forţă suplimentară de producţie deoarece firmele fie sunt în pierdere de competitivitate – ca urmare a costurilor de producţie mai mari -. Consecinţa este o ofertă de forţă de muncă mai mare decât cererea. De exemplu. firmele vor trebui să plătească muncitorilor salarii mai mari. economia renunta de fapt la toate bunurile si serviciile pe care somerii le-ar fi putut realize. cererea de muncă în agricultură sau construcţii scade în lunile de iarnă. cererea totală de muncă egalează oferta. În economiile contemporane nu există forme pure de şomaj. se poate pune întrebarea de ce muncitorii acceptă locuri de muncă în sectoare cu caracter sezonier. sectorul menaje sau restul lumii) este mai mică decât oferta. în sensul că este determinat de fluctuaţiile cererii de forţă de muncă. 3. reducând taxele şi impozitele şi crescând rata de creştere a ofertei de bani. intrucat somajul se lupta sa supravietuiasca cu venituri mici. Şomajul clasic. incluzând credite temporare pentru dezvoltarea unor programe antişomaj de către firme private sau sectorul public. Impactul economic . Întrebarea care se pune şi în acest caz este de ce firmele reacţionează la variaţiile sezoniere ale cererii de muncă prin disponibilizarea personalului şi nu prin reducerea salariului sau timpului de lucru. În acest caz. Şomajul sezonier este similar celui ciclic. după numele celui care l-a identificat şi analizat.

Din anul 2000. 8 .3 milioane de persoane nu aveau loc de munca.8 % in 2003.9 % in 1990 la 24. A scazut continuu.9%.2% in 1990 la 41.5%).4% in 2000. Concomitant. rata somajului a inceput sa se reduca din nou. al cazurilor de alcoholism si al sinuciderilor. Pe fondul reducerii activitatii economice (indeosebi in industrie). pe fondul reluarii cresterii economice. 1991-1994. ceea ce a favorizat disponibilizari massive. mascat inainte de 1989 – a inceput sa se manifeste semnificativ din anul 1991 si a inregistrat o alura crescatoare pe termen lung. indeosebi in industria miniera si in cea prelucratoare.9% pe total si in randul femeilor de 12.ponderea populatiei ocupate in sectorul tertiar a avut o evolutie oscilanta.9 %. Nici o cifra nu poate sa releve efectele in plan uman si psihologic ale lungilor perioade cu somaj involuntar. Evolutia si analiza somajului in Romania in perioada 1990-2007 In tara noastra. cu costul reinscrierii somajului pe o curba ascendenta. Scurta perioada de relansare aconomica din anii 1995-1996 a antrenat o tendinta de diminuare a somajului.este atunci cand costul economic al somajului este cu siguranta mare. Ca urmare. datorita restrangerii activitatii economice. somajul a sporit continuu. inregistrand apoi pana la 34.9% la 11. Studiile arata ca somajul duce la deteriorarea atat a sanatatii fizice cat si celei psihice: creste numarul bolilor de inima. intre anii 1990-2007 a crescut numarul persoanelor ocupate in agricultura.4 % in 1990 la 35.(Tabel 2) in perioada 1997-1999.7% in 2003. In concluzie. a unor reglementatari mai permissive in domeniul concedierilor collective. se observa o crestere a ratei generale a somajului (de la 8. in 1997. fluctuatiile activitatii economice reorezinta principala explicatie a evolutiei dimensiunilor absolute si relative ale somajului. fenomenul somajului – de dimensiuni reduse si necunoscut. atingand un nivel maxim in luna martie 1994 (11. de la 28. de la 36. populatiei ocupate in industrie a scazut aproape continuu. dar costul social este enorm. cu o usoara tendinta de crestere pe ansamblul perioadei analizate: de la 28. Principala ramura care a disponobilizat forta de munca in perioada ulterioara anului 1990 a fost industria. Intr-o etapa. Somajul maxim a fost atins in anul 1994 cand aproape 1.7% in 2003. ca urmare a accelerarii testructuraruu unor ramuri si activitati economice. A mai contribuit la aceasta si aparitia. ajungand la 5. somajul a crescut rapid (19901994) ajungand la 10. precum si declinului productiei din majoritatea regiunilor tarii.4 %). Relansarea cresterii economice in anii 2000 si 2001 a condus la diminuarea somajului.Impactul social . Anul 1997 a marcat accelerarea restructurarii. in anul 2005.

Rata somajului in randul barbatilor a scazut de la 7. 18.55 la 7. in timp ce in Japonia a fost de 4%. si de la 7.(sursa:Eurostat) Situaţia statistică a şomajului înregistrat la 28 februarie 2010 Rata şomajului înregistrat la nivel naţional. de 7%.2% si Polonia de 8. la fel ca in septembrie. Totodata. mai mare cu 3. in octombrie 2007.3%). intre octombrie 2006 si octombrie 2007.3%) si Austria (8. in tinp ce cele mai ridicate rate ale somajului in randul tinerilor s-au inregistrat in Grecia (22. În graficul următor este prezentată evoluţia ratei şomajului înregistrat la nivel naţional în perioada 1991 – 2010 la nivelul lunii februarie.9 % mai mici decat cele inregistrate in aceeasi perioada in anul 2005.5% si in Irlanda de la 4. in septembrie.7% si in Franta de 19. 1 2 9 . Damemarca(8. Cea mai scazuta rata a somajului in octombrie s-a inregistrat in Damenarca 2. rata somajului in zona euro2 a ajuns la 7.75 la 55.1% la 6. la sfârşitul lunii februarie 2010 a fost de 8. comparative cu 7.2 pp decât cea din luna ianuarie a anului 2010. in al doilea trimesru al anului 2007). in zona euro.2%.9 % si Olanda 3.(sursa:Newsln) De asemenea.7% in UE 271.0 pp decât cea din luna februarie a anului 2009 şi cu 0. Rata somajului in randul femeilor a scazut. Cele mai importante scaderi s-au inregistrat inPolonia de la 12. de la 9% la 8.7%. de la 7. de la 6. in octombrie 2006. in octombrie. In romania a fost 20.5 milioane de persoane din UE nu aveau o slujba.3% la 6. Cele mai mari cresteri ale ratei somajului s-au inregistrat in Portugalia.8% si in Republica Ceha.1 milioane proveneau din zona euro.2%.9%. si de la 8.6% in UE27.Comparatie cu alte tari Rata somajului in randul persoanelor sub 25 de ani a fost.8% la 8. in zona euro. cu valori de 1.3%. potrivit Eurostat. 1. In octombrie anul 2006.4 milioane de europeni erau someri din care 12. rata somajului a fost in octombrie . unde rata somajului in randul tinerilor a dost de 5. de 14.8% mai putin decat in 2006.3 %. din care 11. Eurostat estimeaza ca un numar de 16.65 la 8.4%.3%.4% in UE27.1 milioane proveneau din tarile din zona euro.6% si respective. in 23 de state membre a inregistrat o scadere a ratei somajului de-a lungul anului. dar cu 0. in luna octombrie . in ultimul an.3%.Rata somajului in Statele Unite a fost de 4.8%. de asemenea.2 % la 4.15. In UE27. Cei mai putini someri sub 25 de ani au fost in Olanda. in timp ce in patru dintre ele rata somajului a crescut. iar cea mai ridicata a fost in Slovacia de 11. in zona euro si de 14.5%.2%.

2 5. de 762.0 9. a crescut cu 21.7 1 0.4 11.5 1 1 .2 1 2.16 14 12 10 E vo lu ţia rate i şo m aju lu i în regis trat la n ive l n a ţio n a l în tre an ii 19 91-2 0 10 .1 1 0.6 persoane faţă de cel de la finele lunii anterioare.8 7.5 6. În graficul următor este prezentată evoluţia numărului şomerilor înregistraţi la nivel naţiopnal în perioada 1991 – 2010 la nivelul lunii februarie.3 8 .0 12.7 8.5 rata şomajului(%) 8 6 4 2 0 3.393 10 . 19 91 19 92 19 93 19 94 19 95 19 96 19 97 19 98 19 99 20 00 20 01 20 02 20 03 20 04 20 05 20 06 20 07 20 08 20 09 20 10 rata somaj Numărul total de şomeri la finele lunii februarie.9 0 .3 6. la n ivelu l lu n ii fe b ru arie 1 3.1 5.1 9 .8 7 .2 4 .375 persoane.

numărul de şomeri a crescut în 35 de judeţe şi în Municipiul Bucureşti.7 17 06 1E + 0 00 800 600 0 00 1 .29 0 96 1 .3 10 0 00 400 0 00 200 0 65 .0 5 5 .0 3 2.7 7 9 4 77 .4 5 0 1 1 .2 67 . rata şomajului masculin a crescut de la 8.1 83 .0 2 5. Neamţ (1.27 5 .944 persoane).N u m ăr u l de ş o m e r i în r e gis tr a t în pe r io ada 1 99 1.20 10 la n iv elu l lu n ii fe b r u a r ie 06 1E + 6 E+0 1 . Scăderea 11 . Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 9.19 6. Referitor la şomajul înregistrat pe sexe. Harghita (625 persoane).50%) scade faţă de luna precedentă cu 0. Dolj (1.6 57 1 .94 7 1 . creşterile cele mai importante înregistrându-se în judeţele: Constanţa (2.58 5 4 59 . Iaşi (1.5 5 3 5 54 .47 pp. Ialomiţa (590 persoane). în luna februarie 2010.863 au fost şomeri indemnizaţi şi 293.676 persoane).688 persoane faţă de luna precedentă.8 % la 9.3 9 7 1 . La nivel teritorial. Suceava (703 persoane).4%. Botoşani (616 persoane).025 persoane).4 31 7 4 8.86 0 7 62 . Cluj (846 persoane). Vaslui (1.705 persoane.2 4 4 1 . comparativ cu luna precedentă.6 3 0 1. Vâlcea (702 persoane). şi municipiul Bucureşti (799 persoane).2%.44 4 70 2 . 468.1 15 5 58 . Ponderea şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor (38.30 3 7 98 .2 45 . Galaţi (588 persoane).145 persoane).37 5 4 3 5 . iar numărul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 11.3 1 9 19 94 19 96 20 02 19 92 19 99 20 03 20 04 20 07 20 08 19 91 19 98 20 00 20 01 19 95 19 97 20 06 19 93 20 09 20 05 20 10 an n um ăr ş o m e ri Din totalul şomerilor înregistraţi.512 neindemnizaţi. iar rata şomajului feminin a crescut de la 7.01 3 3 79 .3 % la 7.801 persoane).

Amplitudinea dintre nivelul de maxim şi cel de minim al şomajului (12. Ialomiţa (12. Bistriţa. a expirat în a doua jumătate a lunii decembrie 2009 şi nu şi-au mai reînoit aceste cereri. 12 . Brăila.4pp.8%).2 pp) este mai mare cu 0.1 pp decât cea din luna precedentă(12. Gorj şi Harghita (11. Regiunile statistice cu cele mai ridicate rate ale şomajului înregistrat au fost Sud-Vest (11.5%). se înregistrează în Municipiul Bucureşti.80%). Rata şomajului a crescut în 34 de judeţe.6%) şi Vaslui (14. De exemplu. Dolj. de 2. Scăderea ratei şomajului se înregistrează doar în judeţele: Vrancea. Tulcea. Constanţa şi Ialomiţa cu 0. Iaşi şi Harghita cu 0.5pp.0%). Mehedinţi (57. rata şomajului a fost constantă comparativ cu luna precedentă. Călăraşi (49.31%). unde judeţe predominant agricole coexistă cu cele mai dezvoltate.7%).5%).3% pp. Caraş-Severin (148 persoane). Centru şi Sud (10. Hunedoara şi Sălaj (10. ecartul fiind de 6. Nord-Est (9. Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse de judeţele Mehedinţi (14. Giurgiu.33%).13%). ca şi luna trecută. Iaşi (52. Gorj (252 persoane). Vaslui cu 0. Teleorman (58.7pp. Se constată existenţa unor disparităţi şi în interiorul regiunilor. Regiunea Bucureşti. Galaţi (12.9%).1 pp) datorată creşterii nivelului de maxim deţinut şi în luna aceasta de judeţul Mehedinţi.4%.9%). Sălaj (86 persoane) şi Arad (66 persoane). a atins cel mai scăzut nivel al ratei şomajului înregistrat. Galaţi şi Dâmboviţa cu 0.80%).3pp. Covasna (50.4%.6pp. Scăderea numărului de şomeri din aceste judeţe se datorează în special scăderii numărului de şomeri neindemnizati a căror perioadă de valabilitate a cererilor de persoane în căutare de loc de muncă şi în acelaşi timp solicitanţi de adeverinţe conform Legii 416/2001. În Municipiul Bucureşti şi în judeţul Satu Mare.numărului de şomeri se înregistrează în judeţele: Alba (743 persoane). în regiunea Nord-Est s-au înregistrat discrepanţe între judeţe în ceea ce priveşte rata şomajului înregistrat.2%) şi regiuni în care activităţile rurale sunt preponderente. Covasna (12. Nivelul minim al ratei şomajului în luna februarie.9pp.1%). urmate de judeţele: Teleorman şi Alba (13.3%).2%) şi cel minim în judeţul Iaşi (7. Buzău.9%).25%).3%) şi Sud-Est (9. Caraş-Severin (11. (12. de 2. Vrancea (51. astfel: nivelul maxim a fost atins în judeţul Vaslui (14. Teleorman. Dolj (12. Judeţele cu cea mai mare pondere a şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor sunt: Dolj (59.1%).59%) şi Galaţi (48. cele mai importante creşteri constatându-se în judeţele: Neamţ cu 0.2%).4%). Botoşani şi Vâlcea cu 0. Hunedoara (189 persoane).61%).

Ieşirile din categoria şomerilor indemnizaţi. din care: . respectiv a municipiului Bucureşti. dacă nu solicită menţinerea cererii de loc de muncă 29.24.234 persoane . În cursul lunii februarie au ieşit din evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă.549 persoane.267 persoane. au crescut cu 3.414 persoane faţă de cele din luna anterioară (de la 18. Numărul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 4.033 persoane .5.507 persoane în luna februarie.23. 13 .267 persoane în luna februarie. .198 persoane în luna ianuarie la 21.În cursul lunii februarie 2010. decese) .30. Analizând intrările totale de şomeri din luna februarie cu cele înregistrate în luna anterioară. - Ieşirile prin încadrare în muncă din rândul şomerilor au crescut cu 6.507 persoane.585 persoane (de la 26. din categoria şomerilor indemnizaţi ca urmare a suspendărilor. la 97. plecări în străinătate.594 persoane în luna februarie).874 şomeri. un număr total de 75. din categoria şomerilor neindemnizaţi.461 persoane la 24. de la 99.594 persoane înregistrate ca şomeri neindemnizaţi.875 persoane. din care: .prin înscrieri noi.875 persoane) şi reprezintă 44.prin reactualizări de cereri de loc de muncă şi reactivări de drepturi băneşti. .2% din totalul ieşirilor din şomaj. numărul total de şomeri intraţi în evidenţe a fost de 97.557 reactivări de drepturi. la 30.476 reactualizări de cereri de loc de muncă.816 persoane în luna ianuarie. observăm că numărul aferent lunii ianuarie a scăzut cu 2.309 persoane. de la 18. astfel: • • • prin încadrare în muncă . încetărilor de drepturi băneşti diferite situaţii (pensionări. • 29.009 persoane înregistrate în luna ianuarie. repartizat astfel: • 68.640 persoane înregistrate ca şomeri indemnizaţi.492 persoane.37.21.

492 persoane).137 persoane). 100.4%). gimnazial şi profesional constituie ponderea cea mai mare a persoanelor care se adresează agenţiilor judeţene de ocupare a forţei de muncă în vederea găsirii şi ocupării unui loc de muncă 72. Se constată gradul relativ scăzut de instruire al şomerilor înregistraţi. Din punct de vedere al structurii şomerilor pe grupe de vârstă. În ceea ce priveşte şomajul de lungă durată. Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire.146 persoane (29. respectiv 225. reprezentative sunt ponderile pentru grupele de vârstă 30-39 ani (26. rectificat şi ascuţit (14.Ieşirile din categoria şomerilor neindemnizaţi care nu solicită menţinerea cererii de loc de muncă au scăzut în luna februarie cu 2.066 persoane faţă de luna ianuarie (de la 31. Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. Şomerii cu nivel de instruire liceal şi post-liceal reprezintă 21. Pentru a diminua creşterea numărului de şomeri şi pentru a atenua efectele crizei economice. numărul şomerilor aflaţi în şomaj de cel mult 6 luni (427. urmează categoria şomerilor aflaţi în şomaj între 6 şi 12 luni. şomerii cu nivel de instruire primar.5%. vânzători (18.807 persoane reprezintă 15.258 persoane). la sfârşitul lunii februarie 2010. lucrători la maşini de polizat.5%). ponderea şomerilor de lungă durată în numărul total de şomeri fiind de 17. vor putea beneficia. etc. pe o perioadă de 6 luni. în cursul anului 2010.31%. respectiv 109.661 persoane (14. se află înregistraţi în evidenţele agenţiei 31. în această lună. Ocupaţiile în care s-a înregistrat cel mai mare număr de şomeri indemnizaţi la sfârşitul lunii februarie sunt: muncitori necalificaţi în industria prelucrătoare (32.8% din totalul şomerilor sub 25 de ani). datorate de angajatori potrivit legii. şi cea a şomerilor aflaţi în şomaj peste 12 luni.340 persoane).4%. iar cei cu studii universitare doar 6.4 %) şi 40-49 ani (28. de scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale aferente şomerilor încadraţi.1%. 13/2010 care prevede că angajatorii care încadrează pe locurile de muncă nou create şomeri. constructori şi montatori de structuri metalice (29. Angajatorii beneficiază de această facilitate numai dacă încadrează persoane provenind din rândul şomerilor care sunt înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă de minimum 3 luni 14 .558 persoane la 29. menţinerea în activitate pe o perioadă de cel puţin 12 luni de la data angajării. În ceea ce priveşte structura şomajului după durată.193 tineri sub 25 de ani aflaţi în şomaj de peste 6 luni (ceea ce reprezintă 29.437 persoane).3% din totalul şomerilor adulţi.0%).1% din totalul şomerilor înregistraţi. ceea ce reprezintă un obstacol în integrarea acestora pe piaţa muncii.941 persoane).568 persoane) este cel mai mare şi reprezintă 56. muncitori necalificaţi şi construcţia de locuinţe (11. adulţii aflaţi în şomaj de peste 12 luni.

15 .premergătoare deciziei de angajare şi care nu au avut raporturi de muncă cu respectivii angajatori în ultimele 6 luni premergătoare angajării.

6. 5. Somajul se poate imparti in doua categorii : voluntar (cand o persoana refuza salariul oferit) si involuntar (cand persoanele neocupate ar fi dispunse sa lucreze). fiid raportul dintre numarul somerilor si populatia activa. Somajul este un dezechilibru al pietei nationale (dezeclilibru intre cererea globala de munca si oferta globala de muna). 4. Ca sa se reduca distanta dintre cele 2 Romanii (cea urbana si cea rurala) trebuie gasite mijloace pentru un program national de formare continua. Ca un corolar al concluziei anterioare. Economia romanesca va cunoste fenomenul de somaj structural – persoane care vor sa munceasca. dar nu au calificarea minima ceruta de locurile de munca disponibile.CONCLUZII: 1. 7. 2. vom avea someri si lipsa de forte de munca – metodologia actuala de calcul a ratei somajului pur si simplu nu are in vedere acest lucru. Somajul in Romania a evoluat foarte mult dupa anul 1990 si principala ramura care a disponibilizat forta de munca a fost industria. 3. dar stiu sigur cum nu se va face – prin ANOFM 16 . Habar nu am cum s-ar putea face asta. Rata somajului exprima procentual marimea somajului.

O analiza retrospective (1991-2005)”.com www.ro www. Alina “ Somajul in Romania.scritube.money.ro www. Sedona.info www.org www.Bibliografie: • • • • • • • • • • • Badulescu.ro www.ro 17 . Rudiger.gandul.anofm.ro www. www.insse.zf.eurostat. Timisoara. Dornbusch.eu www.standard. Ed.wikipedia. 1997. Fischer Stanley “Macroeconomia”.ectap.

Anexe: Rata şomajului în diferite ţări din Uniunea Europeana 18 .

19 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful