Personalitatea elevilor

Temperament şi caracter

Studenţii: Nistor Claudia-Maria Udrea Melinda Lavinia Orzaţă Camelia Ecaterina Facultatea de Litere , Anul I, Romana-Engleza II

Cuprins: Personalitatea elevilor Temperament şi caracter
I Personalitatea
1. Conceptul de personalitate 2. Definiţii ale personalităţii 3. Caracteristici ale personalităţii 4. Structura personalităţii 5. Dinamica personalităţii.

II.Temperamentul.
1. Definiţie 2. Clasificare 3. Rolul temperamentului în învaţare 4. Calitatea temperamentului 5. Test al temperamentului

III. Caracterul
1. Definiţie 2. Componente ale caracterului 3. Sarcini ale şcolii 4. Citate

IV. Bibliografie

utilizarea lor ca termeni ai ştiinţei psihologice pune atâtea probleme încât. În schimb. s-a utilizat adesea şi sensul invers. comportamentală şi corporală stabilă şi relativ identică cu sine în timp. Personalitatea. personalitatea este forma sau figura psihosomatică a omului. . ai căror actori. o biografie proprie. Se impune. dimpotriva. pe scena dramatică a lumii. este o construcţie teoretică elaborată de psihologie în scopul înţelegerii şi explicării -la nivelul teoriei ştiinţifice. care este reflectată de cei din jur şi prin care omul este identificat ca persoană umană. forma inconfundabilă pe care jocul vieţii.I. La origine termenul de „persona” (latină) înseamnă masca personajului din teatrul antic care exprimă prin figura desenată. un comportament caracteristic şi o fizionomie specifică. Persona sau persoana umană este figura specifică.a modalităţii de fiinţare şi funcţionare ce caracterizează organismul psihofiziologic pe care îl numim persoană umană. însă. Astfel “organizare dinamică” se referă la “organizare mentală”(formarea structurilor de idei care ghidează în mod dinamic activitatea). cu un nume propriu. să deosebim mai întâi persoana de personalitate. dominanţa psihică a rolului: mască veselă sau tristă. sunt persoanele umane. încât fiercare are sentimentul întrebuinţării lui corecte in cele mai diverse situaţii. Allport. Conceptul de personalitate Termenul de personalitate este atât de utilizat în limbajul cotidian. Întrucât teatrul reflectă viaţa. metafora privind viaţa ca un teatru. În sensul cel mai specific psihologic. Termenul de persoană desemnează individul uman concret. am putea spune că istoria psihologiei se confundă cu istoria răspunsurilor la întrebarea “Ce este personalitatea?”. personajele. dată personalităţii este cea a lui G. 2. W. Definiţii ale personalităţii O definiţie celebră. şi anume: „Personalitatea este organizarea dinamică în cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determină gândirea şi comportamentul său caracteristic”.PERSONALITATEA 1. o înscrie pe chipul fizic şi psihocomportamental al fiecărui om.

reprezintă ca orice sistem “un complex de elemente aflate în interacţiune”. Ca urmare. îi aparţine lui Mihai Golu şi subliniază acelaşi aspect esenţial pentru înţelegerea personalităţii. emergent. cu o dinamică specifică. pragmatice şi axiologice”. incluzând în structura sa un ansamblu de subsisteme a căror legi/principii de funcţionare sunt construite pe ideea de ierarhizare. 3. Şi această definiţie scoate în evidenţă idea că personalitatea este un sistem autoorganizat datorită dinamicii resurselor sale interne orientate spre un scop. personalitatea.anume faptul că aceasta reprezintă “un sistem hipercomplex. între gândire şi conduită. determinat biologic şi socio-cultural.Termenul de “psihofizic” include abordarea structural-sistematică şi “ne aminteşte că personalitatea” nu este nici exclusive mentală. cu autoorganizare. nici excusiv nervoasă. este considerat ca unitate bio-psiho-socială. 2) personalitatea se bazează pe o structură bio-psiho-socio-culturală. identificarea ei printer celelalte. Orice contrucţie teoretică validă referitoare la personalitate trebuie să . teleonimic. O a doua definiţie la care facem apel este cea propusă de Paul PopescuNeveanu în “Dicţionar de psihologie”. 3) personalitatea constituie un sistem supraordonat. O a treia definiţie. “subiectul uman.Caracteristici ale personalităţii O privire generală asupra definiţiilor date personalităţii evidenţiază câteva caracteristici ale acesteia: -globalitatea : personalitatea cuiva este constituită din ansamblul de caracteristici care permite descrierea acestei personae. Şi această definiţie atrage atenţia asupra legăturilor structural-sistemice existente între latura informaţionalăoperaţională a activităţii. Iar sistemul rezultat. individualizată”. Personalitatea apare astfel ca un “macrosistem al invarianţilor informaţionali şi operaţionali ce se exprimă constant în conduită şi sunt definitorii sau caracteristici pentru subiect”. care este personalitatea însăşi. Din acest unghi de vedere. această organizare a personalităţii atrage după sine funcţionarea atât a spiritului cât şi a trupului într-o unitate inextricabilă. Din analiza acestor definiţii rezultă câteva concluzii cu valoare metodologică importantă în domeniul psihologiei educaţiei: 1) personalitatea reprezintă un complex de elemente aflate într-o interacţiune reciprocă având un caracter dinamic. ca purtător al funcţiilor epistemice.

exprimat la nivel de trăsături generale a* După primul criteriu de analiză structura personalităţii se referă la laturile acesteia. resursă de educabilitate. comune unui anumit grup. referinţă la două criterii : a) raportul dintre planul general-particular-concret b) natura conţinutului organizat. determinat din punct de vedere social. Identificăm trei tipuri ale personalităţii: 1) Latura generală a personalităţii ce include caracteristicile comune ale omului ca specie. acesta generează legi de organizare a căror acţiune este permanentă. însă. Ele sunt considerate atribute categoriale general-umane ( aici incluzând şi capacitatea de învaţare a omului. -coerenţa : majoritatea teoriilor postulează idea existenţei unei anumite organizări şi interdependenţe a elementelor componente ale personalităţii. . . profesional. sentimente. descrierea condiutelor şi aspectelor psihofizice care fac din orice fiinţă umană un exemplar unic. Această structură tipologica a personalităţii conatituie o . Postulatul incoerenţei este indispensabil căci personalitatea nu este un ansamblu de elemente juxtapose. istoric. Aceste trei caracteristici. ele surprind deoarece contravin acestui principiu. inclusiv a celui de educaţie şi de instruire. convingeri.permită. Când în comportamentul cuiva apar acte neobişnuite. Calitatea lor este foarte importantă pentru desfăşurarea activităţilor specific umane. nu facem altceva decât să reducem incoerenţa iniţială. ci un system funcţional format din elemente interdependente. încercând să explicăm. constituind o premisă psihologică pentru realizarea unui învăţământ frontal eficient. se dezvoltă. 4. în virtutea coerenţei sale. să înţelegem acţiunile curajoase ale unei persoane timide. mentalităţi etc. Facem. 2) Latura particulară a personalităţii este în legătură cu anumite componente interne-aptitudini. atitudini. de dezvoltare psihică permanentă a acestuia). Din acest punct de vedere latura generală a personalităţii este o sursă de optimism pedagogic. prin operaţionalizarea conceptelor sale. ea îşi păstrează identitatea sa psihică.permanenţa (stabilitatea) temporală: dacă personalitatea este un sistem funcţional.Structura personalităţii Structura personalităţii poate fi determinată în conformitate cu mai multe criterii. Deşi o persoană se transformă. evidenţiază faptul că personaliatea este o structură.

pe fondul unor caracteristici tipice şi generale care sunt comune unor gprupe. rezultat din numărul ridicat de corelaţii interne şi legături externe. 5. căci personalitatea evoluează în funcţie de timp. afective. concentrate aptitudinal şi atitudinal. Sunt evidenţiate două laturi ale dinamicii personalităţii: 1) dinamica în plan individual 2) dinamica în plan social Caracterul dinamic al personalităţii este urmarea faptului că organizarea sa biopsihologică internă este condiţionată de factorul timp. respectiv. caracterul dinamic este şi rezultatul faptului că personalitatea constituie un sistem hipercomplex. nerepetebilitate. aptitudinile şi caracterul sau latura dinamico-energetică. între structurile funcţionale „statice”. În al doilea rând caracterul dinamic corespunde „unităţii de contrarii” care există la nivelul fiecărei personalităţi. omului ca specie. b* După cel de-al doilea criteriu de analiză. Dinamica personalităţii Dinamica personalităţii se referă la transformările care au loc pe fondul unei anumite stabilităţi care există la nivelul structurii personalităţii.premisă psihologică pentru realizarea unui mod specific de organizare a procesului de învăţământ.caracteristici care conferă fiecărui elev individualitate. structura personalităţii se referă la conţinutul psihologic al acesteia. 3) Latura individuală a personalităţii exprimă însuşirile unice ale fiecărei persoane. latura eficientă şi latura relaţională. volitive. Pe de altă parte. . Această latură trebuie cunoscută de profesori prin analiza caracteristicilor psihice cognitive. În al treilea rând. Latura individuală condtituie o premisă psihologică pentru organizarea şi realizarea unui învăţământ individual eficient. motivaţionale. organizat la nivelul următoarelor trei însuşiri generale: temperamentul. „ invariate” şi „dinamica funcţinală ” care vizează modificările şi adaptările curente la mediul înconjurător.învăţământul pe grupe. „ personalitatea nu este un simplu sistem dinamic ci un sistem dinamic evolutiv în autoorganizare”.

Ele se referă la nivelul energetic al acţiunii. cu o serie de îmbunătăţiri a rezistat până în zilele noastre este cea propusă de cunoscuţii medici ai Antichităţii. 2. pământ. Aceştia. foc şi apă – au afirmat că în corpul omenesc amestecul „ umorilor” ( hormones) ce reprezintă aceste elemente determină temperamentul. expansiv. la modul de descărcare a energiei şi la dimanica acţiunii. exploziv.) şi Galenus(150 d. potenţialul sau disponibilul de energie neuropsihică. rezistent. vom putea utiliza. .Hr. adjective precum: energic. prin însuşirile dinamice desemnăm caracteristicile globale ale mişcării sau activităţii psihocomportamentale. Prin caracteristicile energetice înţelegem capacitatea de efort psihic. în viteza şi ritmul vorbirii. mobilitatea şi altele specific psihologice. De aceea încercând să descriem pe cineva. “Dimanica temperamentală se exteriorizează atât în mişcările persoanei cât şi în activitate. viteza de desfăşurare. în aspectele scrisului său”. Prin urmare. în concordanţă cu filosofia epocii care consedera că întreaga natură este compusă din patru elemente fundamentale – aer. lent şi antonimele acestora.). în conduitele voluntare ori în procesele de cunoaştere. ea se imprimă în mimica individului.Definiţie Cele mai accesibile. Clasificare Prima clasificare a temperamentelor care. Caracteristicile dinamic-energetice ale persoanei sunt pregnante cele mai accesibile observaţiei şi studiului. rapid. temperamentul este un ansamblu structurat şi stabil de trăsături de personalitate care exprimă caracteristicile ei dinamicoenergetice. TEMPERAMENTUL 1. uşor de observat şi identificat trăsături de personalitate sunt cele temperamentale. amploarea. Ele “imprimă o notă dominantă tuturor trăirilor şi comportărilor” persoanelor.II. fără teama de a greşi prea mult. Hipocrate (400 î.Hr.

calmă. greu adaptabilă. bilă galbenă. nefericit. Melancolicul este: anxios. îi place să fie în centrul atenţiei şi să întreţină buna dispoziţie. Cum arată cele patru tipuri clasice de temperament? a) Colericul este o persoană emotivă. încrezător.În funcţie de dominanţa uneia din cele patru „umori” (sânge. c) Flegmaticul este o persoană imperturbabilă inexpresivă şi lentă. Flegmaticul este : calm. mulţumit. uşor de citit. necăjit. Este vesel. dar îi lipseşte forţe si viguarea acestuia. Uneori marea lor mobilitate se apropie de nestatornicie. teatral. socialul.se adaptează uşor şi econimic. irascibilă. persistent. Încrezător în sine şi alţii este . oscilează între entuziasm şi decepţii cu tendinţa de exagerare în tot ceea ce face . bilă neagră. b) Sangvinicul se caracterizează prin ritmicitate şi echilibru. utilizate pentru prima dată de elveţianul Carl Gustav Jung. emotiv şi sensibil. controlat. fără griji. d) Melancolicul este la fel de lent şi inexpresiv ca flegmaticul. Mai există deasemenea tipul psihologic extravertit şi tipul psihologic intovertit. flegmă) temperamentul poate fi: -sangvin -melancolic -coleric -flegmatic Deşi această explicaţie era oarecum naivă trebuia să remarcăm intuirea ideii (adoptată de filosofia modernă) că macrocosmosul se reflectă în microcosmos. gîndurile si emoţiile i se succed cu repeziciune. O bună descriere s acelor patru temperamente aparţine filoyofului german Immanuel Kant. suspicios. optimist. pripit. comunicativitate şi sociabilitate . poate obţine performenţe deosebite în muncile de lungă durată. cu principii. înflăcărat. Astfel după Kant: Colericul este: activ. Se află mai mult printre oameni şi lucruri decât printre cărţi şi teorii. Persoanele cu acest temperament au în general o bună dispoziţie. Puţin comunicativă. Tipul psihologic extravertit se caracterizează prin fire deschisă. iute. raţional. are i viaţă interioară agitată datorită unor exagerate exigenţe faţă de sine şi a unei încrederi reduse în forţele proprii. periclitând persistenţa în actuini şi relaţii. comod. foarte expresivă. expusă în lucrarea sa „ Atropologia” (1798). serios. meditativ. Sangvinicul este : glumeţ.

evită ocazia de a vorbi despre sine. Sentimentali şi idealişti. preferă mai mult să asculte decât să vorbească. profesori sau elevi. Îşi pierde uşor stăpânirea de sine. preferă să adopte ideile existente. opiniilor personale. • Temperamentul Intuitiv-Reflexiv . stăpânire de sine. opiniile colective. Vor să le ălacă tuturor. Rolul temperamentului în învăţare Înţelegem mai uşor cum învaţă copiii dacă ne concentrăm atenţia asupra temperamentului lor. Se simt răspunzători de atmosfera din clasă. serios.adesea persoană de succes social. Nu le e uşor să privească lucrurile cu obiectivitate. Vom vedea astfel că avem tipuri diferite de inteligenţă şi că excelăm în domenii diferite. Se exprimă cu usurinţă folosind cuvinte complicate fiind cititori pasionaţi. Tipul psihologic introvertit se caracterizează printr-un mod diferit de comportament. se mânie repede dar nu pentru multă vreme. 3. Se caracterizează prin profunzimea sentimentelor. să se supună percepţiei faptelor aşa cum sunt. Preferă să înveţe şi să lucreze singur. ordonat. mai puţin înclinat spre glume şi veselie . este mai tacut şi mai retras. ca şi faptul să se înţeleagă pe sine şi ăe cei din jur. se remarcă prin faptul că acordă mai multe importanţă ideilor proprii. dar au nevoie de încurajarea profesorilor. Fire închisă. Relaţiile stabilite sunt foarte importante pentru ei. În ceea ce priveşte gândirea şi cunoaşterea. În ceea ce priveşte gândirea şi cunoaşterea. încearcă să aibă grijă de toţi şi sunt sensibili la sentimentele lor. Le place să înveţe şi pun preţ pe cunoaştere. În faţa unui obstacol prima reacţie temperamentală a introvertitului este de a se retrage sau de inhibiţie şi autoculpabilizare. În faţa unui obstacol prima reacţie temperamentală a extavertitului este angajearea în depăşire şi agresivitate. • Temperamentul Intuitivo-Afectiv Intuitiv-afectivii sunt fericiţi dacă îi pot mulţumi pe ceilalţi. autocontrolul emoţiilor. La vârste mai mari le place literatura în care se implică personal având reacţii emoţionale. aceşti copiii pot suferii mari dezamăgiri când realitatea nu e pe măsura aşteptărilor lor.

Simt nevoia să-şi folosească cele cinci simţuri şi învaţă spontan de la viaţa din jur. competiţiile. solidari cu clasa. ordonarea şi sistematizarea nu reprezintă o problemă pentru aceşti copii. Asimilează informaţiile în mod abstract. La şcoală au nevoie de mobilitate şi libertate şi le place să deseneze. mai ales introvertiţii. documentare si coroborare a datelor. liniar. dar când le permit să devină activi şi mobili în timp ce învaţă se descurcă foarte bine. căci nu prea sunt cooperanţi în clasă. se adaptează la viaţa şcolară. par ciudaţi căci refuză. nu mai cooperează şi pot manifesta chiar tulburări de comportament. învăţând mai mult din imagini şi filme. îi încântă rutina şi structura şcolară. •Temperamantul Senzorial-Judicativ Elevii senzorial-judicativi simt nevoia să mânuiască şi să facă lucruriri decât să înveţe teorii şi să asimileze informaţiile prin intermediul celor cinci simţuri. În schimb. Sunt independenţi nefiind influenţaşi de profesori sau părinţi. Sunt ingenioşi. Senzorial-perceptivii excelează când primesc însărcinări practice. profesorii îi consideră leneşi sau proşti. •Temperamentul Senzorial-Perceptiv Sunt similari cu senzorial-judicativii datorită nevoii de a învăţa mai degreabă acţionând asupra lucrurilor decât scriind sau vorbind despre ele.Elevii intuitiv-reflexivi sunt însetaţi de cunoaştere de la o vârstă fragedă. părând chiar asociali şi lipsiţi de cuvinte. Unii dintre ei . dacă li se cere să stea cuminţi şi să absoarbă mental . Se cufundă într-o activitate de tip ştiinţific. riscul şi evenimentele palpitante sunt în cazul lor cei mai buni stimulenţi. Sunt conştiincioşi când indeplinesc sarcini. Pe măsură ce cresc lecţiile devin prea teoretice. de obicei. Îndeplinesc cu seriozitate orice însărcinare practică şi se străduiesc să fie binecrescuţi şi să facă servicii altora. notele fiind foarte importante pentru ei. ajutaţi fiind de confortul şi siguranţa mediului în care învaţă.Teria şi lecturile sunt prea abstracte pentru ei. Pun preţ pe inteligenţă şi îşi respectă profesorii numai dacă îi consideră competenţi. Acumulează cunoştiinţe progresiv. căci duc lipsă de crestivitate şi inventivitate. Adesea. ăşi pierd interesul pentru şcoală. Răspund cu uşurinţă la întrebarile care vizează fapte concrete căci pe acestea le reţin în primul rând. Sunt atraşi de ce decurge logic şi raţional şi se comportă ca nişte mici oameni de ştiinţă. Li se potrivesc însărcinările practice şi preferă să li se spună ce să facă şi cum. să se joace şi să comunice cu ceilalţi copii. cu idei fundamentate logic.

când conditiile sunt aceleasi. Exista mecanisme de compensare învăţate în timpul vieţii care pot constitui indici falşi asupra temperamentului unei persoane. pot fi modelate aspectele negative prin voinţă. cum sunt rapiditatea si stabilitatea proceselor psihice.informaţiile. De exemplu. Sunt înnăscute. comportamentul lor devine diferit. Un exemplu de automodelare a trăsăturilor temperamentale ni-l oferă TITU MAIORESCU care l-a facut pe Serban Cioculescu să afirme: „nu s-a născut olimpian. exerciţiu. La rândul său. Temperamentele sunt neutre din punct de vedere valoric (nici un temperament nu e bun sau rău. dar care să ascundă în realitate un temperament coleric. se găsesc adesea nuanţe temperamentale. intensitatea proceselor psihice. ritmul activitătii si a comportamentului. Sunt educabile. amestecuri (80%). activitatea motorie. se referă în egală măsură si la alte proprietăti psihice. Cel care a trecut in ochii . fiind dependente de tipul de A.Calitatea temperamentului Calitatea temperamentului caracterizează componenta dinamică a personalitătii.S. ceea ce îi conferă o stabilitate sporită fată de celelalte calităti psihice ale individului. exista persoane care prezinta caracteristicile temperamentului melancolic. mijloace educaţionale. de altfel. Temperamentele nu sunt pure. deprinderilor necesare. temperamentul influentează alte caracteristici psihice.N. Proprietătile au un caracter potential. devin codaşii clasei şi s-ar putea să nu ajungă la liceu sau mai sus. fiecare are şi aspecte pozitive şi aspecte negative). în sensul că indivizii de temperamente total diferite pot avea în conditii diferite un comportament asemănător. Trăsăturile de temperament pot fi compensate prin dezvoltarea la nivelul caracterului a unor însuşiri care sa suplinească (de exemplu. 4. ci a devenit ca atare printr-o muncă laborioasă de modelare conştientă a propriei sale personalităţi. ceea ce le permite să se manifeste activ sau să se afle într-o stare latentă în dependentă de anumite conditii. prin dezvoltarea aptitudinilor. Aceasta. Conditiile sociale în care se manifestă temperamentul individului sunt prioritare. Atunci însă. emotionalitatea. Componentele principale ale temperamentului sunt următoarele: activitatea psihică generală. un nivel energetic mai scazut poate fi compensat printr-o bună organizare a acţiunilor.

dar sunt premise importante în procesul devenirii socio-morale a fiinţei umane. neimplicând responsabilitatea individului. un pasionat. un anxios. ca subsistem al personalităţii se referă la o serie de particularităţi şi trăsături înnăscute care . impasibil (glacial). .” În concluzie. putem spune că temperamentul. a fost în adolescenţă şi tinereţe un neliniştit. nu pot fi valorizate moral.contemporanilor săi ca un om rece.

14. Temperamentul este prezentat ca sumă a celor patru componente clasice. aveti o mimică expresivă. si atunci fortati nota. si servesc la caracterizarea lui. sangvinic. Iată si întrebările: 1. Pe de altă parte. de altfel. Datorită acestui fapt. COLERICUL Dacă: 1. Fiecare din ele este însotit de unele combinări stabile ale calitătilor psihice care. 10. 15. 9. pasionat. iar Ac (respectiv As. 11. aveti un discurs rapid. vă descurcati bine în dispute. 13. 3. 8. trebuie luat în seama faptul că cele patru tipuri de temperament mentionate se întâlnesc în formă “pură” destul de rar. E bine ca medicul să tină seama de particularitătile temperamentului pacientului. se poate vorbi doar despre predominarea unuia sau altuia din ele la un individ. 3. 12. nu sunteti ranchiunos. sunteti categoric si lipsit de echivoc cu alti oameni. sunteti capabil de a risca. sunteti nerăbdător. si o intonatie neuniformă. 4. 2. lucrati doar când aveti chef. 6. sunteti capabil de a reactiona energic si a decide rapid. nici supărăcios. melancolic. 5. Am) reprezintă numărul răspunsurilor pozitive la întrebările din compartamentul 1 (respectiv 2. . “A” este numărul total al răspunsurilor pozitive. sunteti impulsiv si irascibil. sunteti neechilibrat si predispus pentru actiuni frenetice. sunteti hotărât si întreprinzător. sunteti necrutător fată de neajunsuri. construirea unui test al temperamentului si interpretatrea stiintifică a rezultatelor obtinute în urma testării ridică unele probleme deosebite. De obicei. si anume: T = (Ac/A x 100%)C + (As/A x 100%)S + (Af/A x 100%)F + (Am /A x 100%)M Unde.Traditional se disting patru tipuri de temperament: coleric. Prezentăm în continuare un test numit “formula temperamentului”. Af. 4). 7. flegmatic. sunteti neastâmpărat si agitat. care îl vor ajuta să stabilească relatii bune cu pacientul si să organizeze un tratament optim. care însă se manifestă cu intensităti diferite. sunteti încăpătânat.

sunteti totdeauna bine dispus. 13. FLEGMATICUL Dacă: 1. nu vă pierdeti calmul într-o situatie com. stiti să asteptati. 7. atunci când o activitate încetează să vă mai intereseze. sunteti tenace. uneori sunteti superficial. adesea nu duceti un lucru început la bun sfârsit. vorbiti repede.plexă. sunteti permanent în căutarea noului. gesturile dvs sunt repezi si bruste. o tratati cu indiferentă. 2. sunteti energic si activ. 4. 6. treceti usor de la o activitate la alta. . 3. nu vă jenati în prezenta unor oameni noi. 15. sunteti vesel si voios. 2. monotonă. nu vă cântăriti bine deciziile. SANGVINICUL Dacă: 1. 3. 17. 5. sunteti predispus la schimbări bruste ale dispozitiei. 5. vă displace munca cotidiană. 8. 16. sunteti tăcut si vă displace trâncăneală. vă acomodati usor la diferite conditii. 18. distrat. 18. 3. sunteti consecvent si cumpănit în orice activi tate. aveti o mimică expresivă.16. 20. 11. sunteti prudent si chibzuit. gesticulati. sunteti capabil de a asimila repede tot ce e nou. sunteti sociabil si receptiv. 10. 9. tare si articulat. 19. vă pasionează orice activitate nouă. 2. sunteti calm si cu sânge rece. atunci sunteti un coleric pur. adormiti si vă treziti repede. 4. 14. interesele si atractiile dvs nu sunt stabile. neasteptată. 17. sunteti rezistent si laborios. adesea nu sunteti suficient de mobilizat. 19. treceti usor peste esecuri si neplăceri. atunci sunteti un sangvinic pur. aveti tendinta de a va supraaprecia. 12.

15. 9. 10. sunteti retinut si răbdător. vorbiti încet. atunci sunteti un flegmatic pur. sunteti suspicios si ipohondru. 2. 3. 7. vă includeti cu greu într-o activitate si treceti cu greu la alta. vă aliniati fără să vreti la caracterul conlocutorului. cu pauze. 8. sunteti extrem de exigent fată de sine si de altii. 4. 6. 8. îi tratati pe toti în mod egal. uneori pe soptite.6. nu sunteti răutăcios. nepăsător. sunteti din cale afară de supărăcios. vă acomodati cu greu la conditii noi. aveti stăpânire de sine. nu împărtăsiti nimănui propriile gânduri. 14. 17. 17. vorbiti linistit si cumpătat. nu sunteti încrezător în propriile forte. 18. esecurile vă coplesesc si vă dezorientează. sunteti inert. duceti lucrul început la bun sfârsit. vă controlati cu usurinta pornirile. fără a afisa emotii strindente. MELANCOLICUL Dacă: 1. 14. 13. obositi repede. 19. 10. sunteti foarte sensibil la critică si laudă. aveti interese si relatii constante. 11. nu vă irositi puterile pentru fleacuri. suportati usor singurătatea. sunteti putin sensibil la critică si laudă. 7. vă pierdeti în conditii noi. cu greu stabiliti contactul cu oameni necunoscuti. 20. aveti o sensibilitate exagerată. 11. aveti tendinta de a vă închide în sine. sunteti nesociabil. sunteti timid. vă place acuratetea si ordinea. aveti o atitudine îngăduitoare fată de săgetile care vă sunt adresate. 15. . urmati cu strictete graficul vietii si al muncii. 12. unele lucruri vă impresionează atât de mult. 16. 16. cu cele mai discrete gesturii si mimică. încât vă podidesc lacrimile. 5. 12. 4. 13. 9.

roşeşte uşor. se îmbolnăveşte (mai mult subiectiv. nu poate păstra mult timp un secret. sunteti docil. în felul următor: T = 40% C + 30% S + 10% F + 20% M. Elevul flegmatic este reţinut în tot ceea ce face şi spune. de exemplu. vorbeşte neîntrebat şi bârfeşte fără mari reţineri. atunci sunteti un melancolic pur. se sperie de tot ceea ce ar putea fi o ameninţare pentru el. Elevul sangvinic molipseşte şi pe ceilalţi cu veselia sa. Cum se comportă un elev aparţinând unuia dintre cele patru temperamente? Elevul coleric este agresiv. pus pe glume. se entuziasmează cu uşurinţă. de aceea este. dar e dispus să-şi ceară scuze şi să se împace cu toată lumea. este mereu neastâmpărat. căutati compasiune si ajutor din partea altora. nu-şi poate stăpâni furia atunci când se simte nedreptăţit. 19. sunteti inactiv si sfios. greşeşte din grabă şi superficialitate. Ajunge frecvent în faţa dirigintelui şi directorului pentru răbufnirile şi violenţele sale. riscând adesea. analizează problemele din diverse puncte de vedere. îşi alege cu grijă cuvintele atunci când trebuie să vorbească. . 20. Îi place să se impună celorlalţi colegi. Un astfel de temperament poate fi numit coleric-sangvinic. în general. imaginar) atunci când trebuie să dea lucrări. dar nici veselia râzând în hohote în chiar mijlocul lecţiilor.18. gălăgios. colegi si profesori. este conştiincios şi se ţine întotdeauna de cuvânt. Formula arată că tipul dominant în caracterul Dvs este coleric. plânge cu uşurinţă când e şicanat sau din cauza tensiunii afective. bravează cu succes atunci când ia note proaste. chiar dacă nu vă sunt străine si unele trăsături proprii sangvinicului. Formula temperamentului poate reda rezultatele testării. respectat şi apreciat de ceilalţi care sunt totuşi intrigaţi de conservatorismul şi conformismul său. Elevul melancolic tremură veşnic de teama celor din jur. este încăpăţânat şi nesăbuit în actele sale. cântăreşte îndelung orice răspuns.

voluntară este dată de atitudinile omului. 1981). stil de viaţă. Spre deosebire de temperament. calitatea de fiinţă socială a omului. În acest sens caracterul este „cea mai înaltă şi statornică modalitate de autoreglaj la nivelul problemelor majore ale relaţiilor interumane. termenul de caracter. profilul psihomoral al individului este un rezultat al „voinţei moraliceşte organizată”(Mlages). „o dispoziţie permanentă de inhibare a pulsiunilor instinctive în acord cu un principiu de reglare”.cu referire la om. De câte ori vorbim despre caracter. Din punct de vedere al psihologiei dinamice psihanalitice a personalităţii caracterul este comun cu superego-ul lui Freud. sisteme de trăsături. vieţii sociale şi vieţii personale ”. . înseamnă tipar. Trăsăturile de caracter au rol de autoreglaj al comportamentului persoanei. care provine din greaca veche. ce se exprimă prin comportamente care în virtutea frecvenţei lor într-o gamă întreagă de situaţii. mai mult ca sigur implicăm un standard moral şi emitem o judecată de valoare (Allport. se referă la însuşirile puternic ancorate în ereditatea individului. Etimologic. psihosociale şi socioculturale. sunt uşor de prevăzut. caracteristic de conduită socială. Această constanţă comportamentală socială. moral-valorică a persoanei în relaţiile cu ceilalţi oameni. caracterul vizează îndeosebi suprastructura socio-morală a personalităţii.Definiţie: Caracterul reprezintă latura relaţional-valorică a personalităţii fiind un ansamblu structurat şi stabil de însuţiri ale acesteia care exprimă calităţile voinţei omului şi atitudinile determinative ale conduitelor sale moralvalorice. Caracterul este deci modul constant. determinată de o voinţă moraliceşte organizată. moral-valorică. având rolul de drijare şi reglarea a conduitelor sale.III. CARACTERUL 1. care constă în aplicarea voinţei morale la sine . care. Însuşirile de personalitate din care se compune caracterul sunt atitudinile şi trăsăturile voluntare de caracter. Acest termen ne trimite la structura profundă a personalităţii. ale muncii. pecete şi . Atitudinile exprimă poziţiile constante pa care le adoptă omul faţă de sine şi faţă de componentele mediului sociocultural.

2.Componente ale caracterului .

cunoaşterea potenţialului generalal unei persoane sau al .În structura caracterului se pot distinge trei grupe fundamentale de atitudini: •Atitudinea faţă de sine. hărnicia -conştiinciozitatea -iniţiativa -responsabilitatea -disciplina în muncă •Atitudinea faţă de societate. caracterizată prin: . caracterizată prin: -dragostea faţă de muncă -sârguinţa. Cunoaşterea caracterului permite. precum: -lenea şi minciuna -egoismul şi parvenitismul -slugărnicia şi grosolonia -infatuarea şi impertinenţa -vanitatea şi disimularea etc. cunoaşterea caracterului constituie un obiectiv care depăşeşte zona obiectivelor educaţiei morale. caracterizată prin: -umanismul şi principialitatea -sociabilitatea şi cinstea -încrederea în oameni -spiritul critic şi autocritic -onestitatea Deasemenea.modestia . în structura caracterului se pot distinge două tipuri de trăsături: •Trăsături voluntare. de fapt. Prin urmare.demnitate personală . precum: -consecvenţa şi perseverenţa -hotărârea şi independenţa -fermitatea şi dârzenia -bărbîţia şi curajul • Trăsături negative.amorul propriu .încredere de sine .autodepăşirea •Atitudinea faţă de muncă.

ci şi (mai ales) resursele. Comunicarea de tip persuasiv. cu efecte negative asupra personalităţii acestora. prin însăşi definiţia şi structura sa. priceperilor şi deprinderilor. pe identificare. optimismul pedagogic se instituie ca o condiţie necesară a succesului. Din această perspectivă. metodele directe implicând condiţionările clasice şi operante. sunt considerate utile în formarea atitudinilor. pe exemple. Prin urmare. caracterul îşi confirmă importanţa majoră.şi a adaptării sale la mediul socio-cultural în care trăieşte. determinată chiar. cai de urmat. proces ce diferă considerabil de cel al însuşirii informaţiilor. educatorii trebuie să creeze situaţii în care eleviii să-şi cunoască nu numai limitele. Conştientizarea limitelor şi s resurselor. . Cercetări experimentale au demonstrat că intensitatea trăsăturilor psihologice ce alcătuiesc profilul psihologic al cuiva se distribuie conform curbei lui Gauss.dar şi cu sine. în mod normal performanţele şcolare şi sociale.Sarcini ale şcolii Având in vedere plasticitatea deosebită a „substanţei” psihologice ce va constitui personalitatea viitorului adult. conduce la formarea unei imagini despre sine echilibrate.elevului. la creşterea spiritului de toleranţă şi la evitarea etichetărilor globale care pot împinge pe unii elevi spre periferia grupului şcolar. Deşi. uneori foarte diferite de la elev la elev.. De aceea. ale fiecarui elev nu pot să se situeze toate la un nivel superior. ele acţionează în mod deosebit prin mecanismele învăţării sociale bazate pe imitaţii. Se ajunge astfel la acceptarea diferenţelor fireşti dintre oameni. profesorul sau expectanţele acestuia modelează comportamentul şi performanţele elevilor şi aceştia devin ceea ce profesorii cred că pot deveni. mai ales când sarcinile şcolare se situează la un nivel ridicat de dificultate. 3. în general. pe modelare . responsabilităţi formative. Cu alte cuvinte. mai susţinută. şi unele metode indirecte. şcoala trebuie şă-şi asume într-o manieră sistematică. În ceea ce priveşte modelele indirecte. a demnităţii şi a respectuluide sine şi faţă de ceilalţi. am putea spune că una din cele mai importante sarcini formative ale şcolii este aceea de a oferi modele .”. În aceste condiţii.etc. datorată faptului că ea „este rezultatul unui şir de integrări a funcţiilor şi proceselor psihice particulare din perspectiva relaţinării omului cu semenii.

Abordarea diferenţială a elevilor în funcţie de personalitatea. trebuie să conducă la conştientizarea şi valorificarea resurselor de care aceştia dispun.” – Cicero “Poti judeca cu usurinta caracterul unui om observand modul in care ii trateaza pe cei care nu pot face nimic pentru el “.Goethe . Citate: „Caracterul este destinul” Heraclit „Caracterul fără inteligenţă poate multe. temperamentul şi caracterul lor. însă inteligenţa fără caracter nu valorează nimic.

editura Didactică şi Pedagogică .medfam.html • http://www.ro/ . 1998 • Gabriela C Cristea:” Psihologia educaţiei”. Pedagogia XXI. trasucere din engleză de Ana-Maria Schevab. editura Humanitas Practic •Roşca Alexandru: „Psihologie generală”. Craiova. editura Polirom Iaşi.Bibliografie: • Andrei Cosmovici şi Luminiţa Iacob: „Psihologie şcolară”. Bucureşti •http://www. Colegium.didactic. Bucureşti •Margareta Modrea: „Psihologia în exemple şi modele explicative” •Romulus Crăciunescu:” Psihologie pentru pregătirea profesorilor” editura Universitaria.ro/mf/mf/mf14/psiho14. Ghidul tipurilor psihologice”. 2007 • Patricia Hedges: „Personalitatea şi temperamentul. editura Coresi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful