ISSN 1843 – 6757 NR.

21 Iunie-iulie-august 2012

-revistă on-lineTehnoredactor: prof. Nicoletta Huştiuc

Şc. cu cls. I-VIII ,,Ioan Mihu” Vinerea G.P.N. Vinerea

Mămici, tătici, bunici, vă invităm să citiŃi revista noastră! Minunatele ei pagini vă aşteaptă!
-revistă dedicată copiilor de pretutindeni, cadrelor didactice, dar pe care o pot citi deopotrivă frăŃiorii mai mari, părinŃii şi de ce nu, bunicii-

DIN CUPRINS:
1. Vorbind cu vara 2. PărinŃii trebuie să ştie ! 3. Pagina din jurnal 4. Educator, învăŃător, profesor 5. CreaŃie în...recreaŃie 6. Jocuri deosebite 7. Musafirii povestesc… 8. łara noastră aur poartă... 9. Proiecte, parteneriate 10. Ecologie şi armonie 11. Ce mai citim? 12. Din activităŃile noastre 13. Drumuri de poveste 14. Hai să colorăm !

,,-Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă şi nevinovată !” Ion Creangă

Sigla noastră Culorile copilăriei

2

Scrisoare … din clasa a treia Ultima zi de şcoală. Cât de mult am aşteptat-o! Apoi vacanŃa. VacanŃa mare. Ce să facem să treacă timpul mai uşor? Hai să ne amintim câteva momente interesante din clasa a treia, poate vine vacanŃa mai repede. Răsfoim filele calendarului şi ajungem la prima zi de şcoală. Ce emoŃie! Ce zarvă! Ce bucurie pe feŃele noastre! Eram veseli că ne-am revăzut după un timp lung. Dar se aude clopoŃelul. Zarva încetează şi o auzim pe doamna directoare că ne urează bun venit la şcoală. Mai spune şi altceva, dar gândurile noastre sunt în altă parte. În sfârşit, suntem în clasă. Parcă sunt mai multe, mai grele, unele mai frumoase, altele fără poze. Dar şi noi suntem mai mari, mai voinici. Suntem în clasa a treia. Începe greul: învăŃat, scris, teme, învăŃat, scris, teme. Dar se apropie iarna. Am mai uitat de teme. Sărbătorim Ziua NaŃională şi pregătim un minispectacol cu colinde de Crăciun. Urmează o vacanŃă: jocuri, zăpadă, prăjituri, iar jocuri cu zăpadă. A trecut repede şi vacanŃa. Iar şcoală, iar teme, iar învăŃat. Dar stai! E ceva nou! Avem un proiect de parteneriat cu biblioteca comunală. E interesant. Lucrăm pe echipe, avem concursuri, luăm premii. Proiectul acesta ne place. Oare va continua? Surpriză!! Continuă în fiecare lună. Parcă nu mai e aşa rău la şcoală. Pe lângă învăŃat şi teme se mai strecoară şi ceva nou: activităŃi de Dragobete, de mărŃişor, de ziua mamei, de Paşti. Anul acesta am mai avut o surpriză: săptămâna de şcoală altfel. Ce frumos! Fără cărŃi, fără caiete, fără teme. Tot felul de jocuri, concursuri, drumeŃii. De-ar fi câte o săptămână de şcoală altfel în fiecare lună! Asta da şcoală! Se finalizează proiectul cu biblioteca. Alte concursuri, premii, discuŃii, filme cărŃi. Doamna noastră învăŃătoare ne-a cam păcălit. Prin jocuri şi concursuri tot am învăŃat ceva nou. Ştie ea ce ştie, chiar dacă ne mai supără câteodată cu prea multe teme. E 1 iunie, ziua copilului. Ce plăcere! A fost o zi deosebită. Am făcut tot ce ne-am propus împreună cu colegii. Şi doamna a fost de partea noastră. DistracŃie, distracŃie, distracŃie! Doar e ziua noastră, nu? Uite ce repede a trecut anul şcolar! Suntem în ultima săptămână. Carnete, calificative, medii. Oare ce rezultate şi premii ne aşteaptă?vor fi după munca fiecăruia: mai mari, mai mici. A sosit ziua cea mare:ultima zi de şcoală. Începe premierea: clasa întâi, clasa a doua, clasa a treia. Suntem noi. ToŃi am trecut clasa. ToŃi suntem veseli şi mulŃumiŃi de rezultate. Offf! Răsuflăm uşuraŃi. Ne facem planuri de vacanŃă. Multe planuri: fără cărŃi, fără caiete, fără teme numai joc, joc, joc. Doar căldura ne mai dă bătăi de cap. dar îi găsim noi repede o rezolvare: mergem la baie, la munte, la răcoare. Acestea au fost amintirile noastre, aşa cum le puteŃi vedea in pozele următoare. Ele ne sunt alături mereu. Ne revedem după vacanŃă, cu alte amintiri. VACANłĂ PLĂCUTĂ! Semnează clasa a treia de la Cioara(Săliştea) , jud. Alba şi doamna noastră, Alina David

În acest an şcolar, la iniţiativa colegelor de la Grădiniţa cu Program Normal nr. 18 Buzău, în special a doamnei director, prof. Lucia Şomoiag, împreună cu colegele din grădiniţa dânsei, am participat activ la Schimbul de experienţă interjudeţean propus de colegele de la Buzău,, ne-am întâlnit cu doamnele de acolo, noi, cadrele de la GPN Vinerea, am primit cadou surpriză donaţie de la această minunată grădiniţă jocuri, rechizite, acuarele, cărţi pe care copiii de la GPN Vinerea le-au primit cu drag şi pentru care le mulţumim tuturor pe această cale şi sperăm în contiuarea schimbului de experienţă cu mai multe activităţi.

G.P.N. VOINICEL CUGIR ED. ANCA VINCELER GRUPA PREGĂTITOARE ECOLOGIE LA GRĂDINIŢĂ

Ed. Adriana Breaz, G.P.N. Nr. 2 Cugir, jud. Alba
Când aveam trei anişori Mi-a pus mama-n mână flori, Şi mi-a spus: dragă fetiŃă, Azi plecăm la grădiniŃă. Muguri eram la-nceput, Prin trei grupe am trecut, Iar acum plecăm la şcoală, S-a deschis ,,prima petală,,. Bun rămas, frumoasă grădiniŃă, Vom pleca la şcoală noi, cei mari, Rău ne pare însă după tine, Dar suntem mândri că vom fi şcolari. Ne-ai învăŃat să fim atenŃi la lecŃii Şi pe cei mari să ştim să-i respectăm, Munca s-o iubim întotdeauna, Lucruri, jucării să nu stricăm. Acum ne-aşteaptă însă şcoala dragă, Dar îŃi promitem că vom fi Cu toŃii silitori la carte, Cu drag, de tine ne vom aminti. Eu de-acuma sunt şcolar Cu ghizdan şi-abecedar. Nu prea e greu la şcoală, Nici chiar la început, Căci eu la grădiniŃă, Acest greu l-am trecut. UrmaŃi, deci toŃi copiii Unde-am urmat şi eu, Iar când veŃi fi la şcoală Deloc nu va fi greu

Frânturi de la serbarea de sfârşit de grădiniţă
Bună dimineaŃa, soare! Ia priveşte-mă o clipă, Nu-i aşa că eu sunt mare, am crescut, nu mai sunt mică. De-acum voi fi şcolăriŃă cu ghiozdan şi abecedar, Cât de mândră va fi mama note mari să-i dau în dar! Te sărut, dragă bunică, să ai grijă de pisică, Eu sunt ocupată adică, am crescut, nu mai sunt mică

Preşcolarii grupei mari ,,Ursuleţii de la Grădiniţa cu Program Prelungit ,,Prichindel” Cugir, conduşi de doamna educatoare Elena Ţigan, au sărbătorit ziua copilului şi despărţirea de grădiniţă prin activităţile din cadrul parteneriatului cu şcolarii, apoi spectacolul organizat de Casa de Cultură Cugir cu ocazia zilei de 1 iunie, iar nu în ultimul rând serbarea ,,Grădiniţa mea iubită, nu te voi uita!”, unde împreună cu părinţii şi-au amintit de frumoasele clipe petrecute în grădiniţă.

LIMBAJUL ÎN JOCURI ŞI JUCĂRII G.P. N. RUGINEŞTI, JUD. VRANCEA, ED. CĂRUCERU PAULA La vârsta de 3 ani, copilul pune multe întrebări, cărora nu este uşor să li se răspundă, întrebări care dovedesc nivelul său de reflecŃie şi de inteligenŃă. Această vârstă se mai numeşte şi vârsta lui ,,De ce…?,, ,,De ce…?,, devine punctul de plecare pentru numeroase conversaŃii. De ce - urile se înlănŃuie unele de altele, până când adultul nu mai are, în general, răspuns pentru ele. Copilul îşi va da seama că adultul nu ştie tot, ceea ce va fi o descoperire importantă pentru el. Vârsta de 3 ani este, de asemenea, perioada cuvintelor copilăreşti, acum învaŃă foarte repede orice poezioară şi cum este foarte sensibil la magia cuvintelor şi a sonorităŃii lor, acum este momentul să-i citiŃi poezii, să compuneŃi împreună cu el şi să vă jucaŃi cu cuvintele. Îl amuză mult rimele şi îi place să se joace căutând toate cuvintele cunoscute care se termină cu un anumit sunet. A se juca cu cuvintele este una din plăcerile copilului la această vârstă. Este ştiut faptul că limbajul şi gândirea se dezvoltă concomitent, şi rolul conducător al limbajului în dezvoltarea psihică a copilului. De asemenea, este o activitate importantă pentru el, contribuind la dezvoltarea gustului pentru cuvinte şi limbaj, ceea ce-i va fi folositor atunci când va citi şi scrie. DACĂ aveŃi un frate / soră de 3 ani este momentul să le citiŃi sau să compuneŃi împreună cu ei poezioare, cântecele, nu contează dacă sensul lor este absurd, atâta vreme cât cuvintele sunt amuzante, iar rimele surprinzătoare. Copiii inventează cântece pentru simpla plăcere de a se juca cu cuvintele şi face jocuri de cuvinte fără să-şi dea seama. Ei inventează mai mult cu sensibilitatea decât cu gândirea. Nu au nevoie să înŃeleagă ca să aprecieze. Poezia nu este pentru copil un demers intelectual, ci ceva care impresionează direct simŃurile şi corpul său. De aceea , multe cântece pentru copii sunt însoŃite de gesturi. La trei ani, copilul intră în vârsta imaginaŃiei, acum el îşi inventează poveşti, prieteni imaginari, aventuri extraordinare, născoceşte chiar un însoŃitor, uman sau imaginar căruia îi dă un nume, un caracter, o viaŃă proprie. Este greu să vă daŃi seama în ce măsură crede cu adevărat toate acestea, atunci când îi constrânge chiar şi pe părinŃii săi să intre în joc. În alte ocazii, copilul se cufundă total în jocuri de imitaŃie şi se crede rând pe rând poliŃist, dansatoare, mamă, totul cu convingere . Copilul, de fapt, nu se lasă păcălit de jocurile sale şi realizează că nu se află în lumea reală. Dar lucrurile nu sunt pentru el la fel de tranşante ca pentru noi, realul şi imaginarul par să se întrepătrundă. Copilul nu minte când spune că a văzut un lup pe stradă sau că ursuleŃul a vărsat paharul, el înfrumuseŃează pur şi simplu realitatea o face conform dorinŃelor sale. DACĂ aveŃi un frate / soră de 3 ani şi vreŃi să-i faceŃi o mare bucurie amenajaŃii un spaŃiu numai al lui care să-i servească drept cadru al aventurilor sale (amintiŃi-vă de jocurile din copilărie desfăşurate în spaŃii numai de voi ştiute) acolo se va simŃi la el acasă, îşi va ascunde comorile şi va face, cu ajutorul imaginaŃiei, călătorii minunate. Trebuie ştiut că la această vârstă o pronunŃie dificilă este normală, atunci când copilul aude bune, diferenŃa dintre ceea ce aude şi ceea ce pronunŃă nu este o greşeală care să poată fi corectată, ci o stângăcie de limbă, o lipsă de maturitate a sistemului fonator sau o imposibilitate temporară de a articula cuvintele Aceasta nu se poate rezolva de la o zi la alta. DACĂ aveŃi un frate / soră care ,,înghite,, anumite sunete(,,aŃă,, în loc de raŃă, ,,ăină,, în loc de găină) nu râdeŃi de el şi mai ales nu-i puneŃi să repete forma corectă a cuvântului. Este de ajuns ca în răspunsul vostru să folosiŃi corect cuvântul respectiv. Dacă crede că vorbeşte ,,rău,,, copilul renunŃă la plăcerea de a se exprima liber. ,,A corecta fără întrerupere un copil este o atitudine care dovedeşte necunoaşterea modului în care el învaŃă să vorbească. Corectarea greşelilor de pronunŃie ale unui copil care începe să facă fraze este inutilă şi îl va descuraja. Ce-i de făcut? Mai întâi să vorbiŃi corect în faŃa copilului, să vorbiŃi cu el, oferindu-I numeroase ocazii să vă răspundă (dialogaŃi)Face cumva vreo greşeală? RepetaŃi cuvântul pronunŃat corect în răspuns.

Jocuri de vacanŃă Prof. înv. preşc. Popovici Mihaela-Corina Desenează şi colorează după model: GrădiniŃa cu P.P Nr 8 ReşiŃa Caraş-Severin

EDUCAłIA MUZICALĂ A PREŞCOLARILOR ÎN CONCEPłIA LUI GEORGE BREAZUL Prof. Agnes Costea, Medias, jud. Sibiu

George Breazul concepe sistemul său de la cea mai fragedă vârstă, acordând aceeaşi importanŃă copiilor mici din grădiniŃe. El este cel dintâi teoretician care-şi susŃine concepŃia de psihologia muzicală a copilului român, pe care şi-a propus s-o studieze cu dublu scop: • Pentru delimitarea parametrilor firii muzicale a poporului român; • Pentru a descoperi portaltoiul sistemului său având un profund caracter naŃional asigurat tocmai de conŃinutul turnat in acest sens. Etnomuzicologul îşi dă mâna cu istoricul şi criticul muzical, aceştia furnizându-i pedagogului datele esenŃiale pentru receptarea atât a valorilor perene ale culturii populare româneşti cât şi ale muzicii universale. Referitor la educaŃia muzicală a copiilor preşcolari sunt reiterate în diferite materiale cu caracter general, publicate sau constituind materiale oficiale ale inspectorului de muzică din cadrul Ministerului EducaŃiei NaŃionale sau ale profesorului de Enciclopedia muzicii din cadrul Academiei de muzică din Bucureşti. Dar între materialele păstrate de la George Breazul există două care au în vedere în mod expres educaŃia muzicală a copiilor din grădiniŃe, la acestea adăugându-se culegerile sale de cântece în care se găsesc şi cele dedicate acestei vârste. Nu trebuie uitate remarcabilele sale “CărŃi de cântece “ pentru şcoala primară, premiate de Academia Română şi care au stârnit entuziasmul specialiştilor români şi europeni, cărŃi în care se găsesc din abundenŃă materiale muzicale abordabile şi de copiii preşcolari. Fac precizarea că după sistemul lui Breazul învăŃarea scris – cititului muzical începea în clasa I secundară (actual clasă a V-a ). Cele două materiale destinate educaŃiei muzicale a copiilor din grădiniŃe sunt: studiul Muzica puilor de români publicat în cinci episoade ale ziarului bucureştean “Cuvântul”, în care George Breazul deŃinea o important rubrică rezervată vieŃii muzicale şi programa analitică a muzicii în şcolile de copii mici – cum erau numite la acea vreme grădiniŃele. În felul acesta educaŃia muzicală a preşcolarilor devine obiect al primei pagini a unei publicaŃii de mare tiraj şi de interes general. La timpul său era necesară colectarea şi studierea exteriorizărilor muzicale ale copiilor, ele formând cele mai preŃioase documente pentru orientarea educaŃiei muzicale în grădiniŃele de copii şi în şcolile primare.

Noi, dascălii... Dascălul are în el ceva din semeŃia munŃilor, ceva din seniul cerului şi multă, multă dragoste, fiindcă în inima lui pot intra, de-a lungul timpului, generaŃii de-a rândul. Întotdeauna mi-am dorit să fiu învăŃătoare. Jocurile mele din copilărie erau majoritatea ,,Dea învăŃătoarea” şi bineînŃeles, doamna învăŃătoare era modelul meu. Dumnezeu m-a ajutat să o ajung. Dar ce bucurie pe chipul dânsei...Imensă... În clasă, inima noastră se deschide pe deplin şi tot ce avem mai bun din sufletul nostru dăm micilor învăŃăcei pe care îi avem în grijă asemeni unui buchet de flori. Păcat că doar pentru puŃin timp...în clasele primare...Dar vremea îşi urmează cursul ei... Când vorbesc despre elevii mei spun mereu ,,copiii mei” şi parcă sunt chiar ai mei, da, cu-adevărat...Căci cine nu a auzit din gura elevilor, în special a celor mici ca în loc de doamna ei să spună mama sau bunica...Da, şi ei se simt bine în prezenŃa noastră. Le suntem ca o mamă, ca un tată, ca un prieten bun, de nădejde! Şcoala e a doua casă! Casa-locul unde mereu ne întoarcem cu drag. Şcoala mea-casa mea! Dacă între cele două nu există o legătură, atunci vocaŃia nu are temelie trainică. Dragostea pentru învăŃătură, pe care le-o insuflăm elevilor noştri, vine din dragostea pentru şcoală. Elevii noştri vor deveni atunci copiii noştri , iar locul primitor ce se numeşte şcoala, clasa, va împrumuta ceva din căldura casei, căminului nostru. E căldura ce vine din inimi sincere, deshise, din minŃi ilustre ce aşteaptă aprinderi de văpăi în cugetul şi în viaŃa micilor şcolari. Sunt pline de adăvăr versurile: ,,De nu poŃi să iubeştei puternic Să nu te faci învăŃător.” Iar ca o completare, având rolul să întregească menirea dascălului, sunt binevenite versurile: ,,De nu poŃi dărui întruna Nu poŃi fi povăŃuitor”. Căci acestea două: învăŃător şi povăŃuitor sunt parcă sinonime şi vin să traducă viaŃa unui adevărat profesor. Nu pot să nu reamintesc versurile poetului, pline şi ele de adevăr măreŃ. Aşa cum spunea Arghezi: ,,Aş scrie cu pensula mare pe pereŃii odăii tale: IUBEŞTE-łI MESERIA! Aş spune şi eu copiilor, tuturor copiilor: IubiŃi învăŃătorii, iubiŃi dascălii voştri! Ei sunt părinŃi povăŃuitori pentru voi! Ei vă dăruiesc lumina cărŃii! IubiŃi-i! PreŃuiŃi-i! Ce facem noi, chiar şi aici, e din suflet pentru voi! Şi chiar pentru acei care cândva vor fi...noi! Prof. Nicoletta Huştiuc, G.P.N. Vinerea, Şcoala cu cls. I-VIII ,,Ioan Mihu” Vinerea, jud. Alba http://gradinitavinerea.webs.com/ Extras din antologia ,,Carte frumoasă pentru toŃi din casă”, publicată în volum coordonator Înv. Romel Bârjoveanu, Piatra NeamŃ, 2008

CEI MICI SI SCOALA ALTFEL PROF. INV. PRESCOLAR: LUDUSAN MARIA GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 9 ALBA IULIA FESTIVALUL COSTUMELOR ECO Participanti: copiii celor 4 grupe, educatoare, părinţi Diplome de participare pentru toţi copiii, diplome pentru locurile I,II şi III la nivel de grădiniţă

MINTE SANATOASA IN CORP SANATOS Activitate desfăşurată în colaborare cu asistenta şi doctoriţa care răspunde de activitatea sanitară din grădiniţă Activitatea a avut caracter interactiv, copiii avand pe rand rolul de medici, asistenţi sau pacienţi.

CONCURSURI SPORTIVE Activitatea s-a desfăşurat avându-i alături pe colegii de la Grădiniţa Partoş şi Pîclişa şi a cuprins concurs de biciclete, cursa în saci, cursa ouălor de Paşte. La activitate a fost prezentă şi Alba TV care a realizat emisiunea *Lumea copilăriei*.

OBICEIURI DE PASTE Copiii fiecărei grupe au pregătit desene, au încondeiat ouă, au realizat colaje, care s-au regăsit apoi într-o expoziţie care a fost vizitată de bunici, părinţi, fraţi.

OpŃionalul, mijloc de cunoaştere a tradiŃiilor populare româneşti
Prof.înv. primar, Gabriela Toşa Şcoala cu clasele I-VIII CăiuŃi, Bacău
„PoŃi să cutreieri lumea toată şi să te minunezi de rezultatele civilizaŃiei, dar nimic nu-i mai fermecător decât colŃul de pământ pe care te-ai născut”. (Vasile Alecsandri) Un dascăl poate avea un impact pe viaŃă asupra elevilor săi, introducând elemente din folclorul românesc al zonei de unde provin în diferitele activităŃi pe care le desfăşoară. Folclorul este din ce în ce mai puŃin prezent în viaŃa şcolarilor mici, ajungându-se chiar la necunoaşterea tradiŃiilor şi obiceiurilor specifice zonei din care provin. Astăzi chiar şi cei mai mari dintre noi nu-şi mai amintesc de portul tradiŃional românesc sau de cântecele populare româneşti. Dacă am fi mai conştienŃi de tradiŃiile noastre, am putea să apreciem frumuseŃea portului popular, a dansului şi cântecului românesc, a meşteşugurilor tradiŃionale atât de mult apreciate de străini, şi câteodată prea puŃin de noi cei care trăim pe aceste meleaguri. Strâns legată de viaŃă, arta populară s-a dezvoltat o dată cu poporul, cu istoria lui, în spaŃiul mioritic de eternă mişcare, cu suişuri şi coborâşuri şi spaŃialitate spirituală unduitoare. TradiŃiile populare oglindesc condiŃiile economice, sociale şi culturale din diferite perioade, precum şi sensibilitatea şi fantezia creatorilor lor. Legătura artei populare cu viaŃa şi cu istoria, ne-o dovedeşte pe de o parte faptul că ea înfrumuseŃează obiecte în general utile, legate de nevoile de adăpost, îmbrăcăminte, hrană, iar pe de altă parte că în creaŃiile artistice populare sunt oglindite, prin ornament, cromatică, compoziŃie, prin materia primă folosită şi tehnica aplicată, unele caracteristici ale epocii respective. Portul popular, lăicerele, ştergarele ornamentate spre cele două capete, Ńesăturile, crestăturile în lemn, ouăle încondeiate au fost şi sunt obiecte de artă populară care însoŃesc părinŃii şi şcolarii în ciclul vieŃii şi ciclul calendaristic. Cultura populară are o existenŃă prioritar orală, trăieşte în conştiinŃa poporului şi se transmite din generaŃie în generaŃie. Cuprinde: • un sistem de cunoştinŃe cu valoare practică despre universul natural şi despre reprezentările lui mitologice, despre om ca individ social şi orizontul său spiritual; • un sistem de credinŃe tradiŃionale; • un sistem de obiceiuri, ritualuri şi ceremonialuri regizate pe fundalul acestor credinŃe, dar motivate prin cerinŃe practice ale vieŃii; • un sistem de manifestări literare, muzicale, de dans, de spectacol, de muzică şi gestică; • un sistem de comportamente interindividuale şi intergrup. Cultura materială se referă la felul în care sunt construite casele şi organizate aşezările, la portul popular, la obiectele de uz casnic. CreaŃiile folclorice nu sunt interpretate oricând, ci legat de anumite momente sau ocazii- colindele, pluguşorul; de anumite momente din viaŃa individului- bocetele, oraŃiile de nuntă; basmul este legat de anumite ocazii de povestit, cântecul epic de anumite ocazii de interpretare. Există o legătură directă între aceste ocazii şi viabilitatea categoriei. Pentru poezia obiceiurilor funcŃia poate fi de natură magică, ceremonială sau spectaculară, cu implicaŃii practice; cântecul epic are în general o funcŃie formativă, legenda o funcŃie gnoseologică, snoava are funcŃie educativă, basmul fantastic este o evadare conştientă din real, cu căutarea unei zone de satisfacere a idealurilor, dar are şi funcŃii practice, de petrecere. Momentele importante ale ciclului calendaristic sunt însoŃite de complexe obiceiuri tradiŃionale. Anul este un timp marcat prin acte care Ńin în special de activitatea productivă, un timp al muncilor agrare sau păstoreşti. Calendarul, în viaŃa Ńăranului, avea rolul să dea expresie timpului trecător, să dea un chip mersului vremii. „ Calendarul e rânduiala vremii să ştii când să faci un lucru. Fără calendar, unu ar face într-un fel, unu în alt fel. Calendarul are zile în tot felul de nu seamănă una cu alta. Nu poŃi face marŃi ce faci duminica şi nici în aprilie ce faci în septembrie.”(Ernest Bernea) După terminarea muncilor agricole, când lumea satelor intră într-o perioadă de repaos relativ, începea sezonul şezătorilor. Şezătorile erau întâlniri comunitare cu caracter lucrativ dar şi distractiv, lumea satelor îmbinând în mod plăcut lucrul cu distracŃia. Erau locul în care se învăŃau deprinderi practice, dar se derulau şi numeroase obiceiuri.

Iarna este sobră, plină de privaŃiuni şi primejdioasă dar sărbătorile acestui anotimp, cele mai spectaculoase din tradiŃia românilor, prefigurează parcă clipele în care totul va reveni la viaŃă. Noaptea din ajunul Sf.Andrei este destinată unor obiceiuri, poate antecreştine, care să asigure protecŃie oamenilor, animalelor şi gospodăriilor. łăranii români le-au pus sub oblăduirea acestui sfânt, tocmai pentru că ele trebuie garantate de autoritatea şi puterea sa. Ajunul Sf.Andrei este considerat unul dintre acele momente în care bariera dintre văzut şi nevăzut se ridică, clipa cea mai prielnică pentru a obŃine informaŃii cu caracter de prospectare pentru anul care vine. Împotriva acestor primejdii, Ńăranul român foloseşte ca principal element apotropaic (de apărare), usturoiul. În egală măsură, casa, grajdul, coteŃele, uşile şi ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, menit să alunge pătrunderea duhurilor rele la oameni şi animale. Pentru că cea mai importantă acŃiune ce se desfăşoară în această noapte este "păzitul usturoiului". Împreuna, fete şi flăcăi, veghează şi petrec, tocmai pentru a înzestra usturoiul cu calităŃile necesare. ForŃa magică cu care el va fi investit în ajun de Sf.Andrei ii va ajuta pe toŃi să depăşească momentele de cumpănă de peste an; va servi drept remediu terapeutic, va aduce peŃitori - purtat la brâu, va păzi sălaşurile de duhurile rele. Deşi învăluite de muzică şi dans, fetele vor veghea cu străşnicie usturoiul, ce nu trebuie furat pe ascuns de flăcăi. Păzit astfel, usturoiul va putea mai apoi să asigure protecŃia fiinŃei umane, reuşind uneori să-i schimbe chiar soarta. La şezătoare se învăŃau colinde de către cei tineri de la cei mai în vârstă, se rosteau ghicitori, zicale, proverbe, se cânta sau se rosteau balade, nestemate folclorice care s-au păstrat până în zilele noastre, transmise în modul cel mai lesnicios pe această cale. Fetele erau integrate în colectivitate, începând să-şi însuşească deprinderi practice şi spirituale. În şezători se dezvăluiau aspectele şi înŃelesurile ritualice ale sărbătorilor populare şi se învăŃa comportamentul individual. Se înnodau şi se desfăceau relaŃii între tineri, care aveau să se încheie cu întemeierea unor noi familii. Şezătorile se constituiau într-o adevărată instituŃie socială şi erau forma de întrajutorare comunitară, dar şi loc de petrecere plăcută a timpului în nopŃile lungi de iarnă, de derulare a unor obiceiuri şi de învăŃare a deprinderilor de viaŃă şi de muncă. Clarificând elevilor legătura dintre folclor şi viaŃa cotidiană, trezindu-le interesul faŃă de tradiŃiile şi obiceiurile specifice zonei, le putem trezi dorinŃa de-a cunoaşte şi respecta valorile care ne definesc. De aceea, la opŃionalul pe care l-am propus pentru anul acesta mi-am propus să introduc elevii în lumea plină de semnificaŃii a folclorului românesc. Pentru a realiza acest lucru am pornit de la lucruri relativ simple, pe înŃelesul copiilor – recitativele, frământările de limbă – pe care aceştia le folosesc în jocurile lor, şi care, de altfel, fac parte din folclorul copiilor. Am continuat cu exerciŃii de dicŃie, jocuri de rol, audiŃii ale unor basme populare şi discuŃii despre tema basmelor, personajele şi semnificaŃiile lor. Cel mai amplu spaŃiu l-am acordat în acest semestru învăŃării unor colinde, cântece ritualice şi obiceiuri specifice Moldovei de mijloc, pe care le-am „montat” într-o şezătoare sugestiv intitualtă „ Păzitul usturoiului”. Acestora li s-au adăugat cimiliturile, proverbele şi zicalele, specii paremiologice aparŃinând folclorului românesc. Am considerat că printre modalităŃile folosite în şcoală pentru dezvoltarea dragostei pentru portul popular şi tradiŃiile populare, îndeletnicirile femeilor din lumea satului, se numără şezătorile, la care participanŃii lucrează şi petrec totodată, spunând poveşti, glume, ghicitori, povestesc, cântă şi dansează.

Copiii vor afla că, prin cântec, doină, baladă, oamenii şi-au exprimat durerea, bucuria, prin colinde, pluguşor, sorcovă, transmit urări de bine, unele îndeletniciri ce i-au caracterizat încă din cele mai vechi timpuri: aratul, semănatul, păstoritul. Folosirea zicătorilor şi proverbelor în cadrul şezătorilor creează o atmosferă recreativă şi antrenantă. Ele reprezintă o dovadă a înŃelepciunii poporului având o latură morală, satirizând lenea, lăcomia, urâŃenia şi lăudând frumuseŃea, hărnicia şi bunătatea omului. Proverbele şi zicătorile scot în evidenŃă frumuseŃea şi armonia limbii române. De altfel,pentru însuşirea limbii naŃionale în şcoala românească a veacului trecut, marele povestitor Ion Creangă opta pentru folosirea creaŃiilor folclorice nu numai din lipsa unor texte culte meritoase ci şi din considerente clare ale conservării şi perpetuării a acestor valori „de care se leagă tot trecutul unui popor cu datinile şi obiceiurile străbune, cimiliturile, proverbele, legendele şi cântecele populare pline de dulceaŃă” Aceleaşi gânduri îl animau şi pe Nicolae Iorga care spunea că: „o poveste românească e totdeauna morală, încărcată de virtuŃi etice, capabile nu numai să inspire opere culte de valoare, dar să şi slujească unor scopuri didactice majore.” Pentru a obŃine rezultatul dorit am îmbinat activitatea la clasă cu activitatea independentă desfăşurată acasă, lucrul în perechi, în echipă cu cel individual. Elevii au fost solicitaŃi să caute diverse surse din care să afle ce obiceiuri se practicau în Moldova în perioada de iarnă, să descopere ghicitori care nu se întâlnesc în manuale, proverbe şi zicători şi, mai ales, să găsească semnificaŃiile acestora. Sper ca acest opŃional să contribuie la cunoaşterea de către elevi a folclorului din zona Moldovei, iar aceştia, la rândul lor, să sensibizeze părinŃii şi comunitatea locală privind păstrarea şi transmiterea pe mai departe a culturii populare. Dacă măcar o parte din ceea ce facem în acest an la opŃional va rămâne în mintea şi în sufletul copiilor, voi considera că am sădit sămânŃa unei flori rare - dragostea pentru folclor, pentru rădăcinile poporului nostru - floare ce va înflori bogat mai târziu. Când vor fi adulŃi copiii de azi vor putea pleca oriunde în lume, dar vor lua cu ei o fărâmă din ceea ce a izvodit frumos poporul român. Văzând copiii în straie populare creând obiecte de artă populară, trăieşti cu speranŃa că spiritualitatea satului nu va rămâne doar în literatura de specialitate şi în muzeul de etnografie, ci, prin ei, va continua să rămână „vie”, să treacă spre generaŃiile viitoare, căci „datinile, proverbele, muzica şi poezia sunt arhivele popoarelor, iar cu ele se poate reconstrui trecutul lor îndepărtat. Căci nu există bucurii mai de preŃ ca averea de cuget şi simŃire inclusă şi păstrată cu sfântă grijă de-a lungul vremurilor în adâncul sufletului românesc, al moşilor şi strămoşilor noştri”.

CALCULATORUL – UN MIJLOC MODERN DE ÎNVĂłĂMÂNT Prof . Onica Larisa GrădiniŃa „Lumea Copiilor” Lupeni Folosind calculatorul în activitatea instructiv-educativă contribuim la schimbări majore în ceea ce priveşte strategiile de lucru cu elevii, se reînnoiesc tehnicile de predare şi de învăŃare, modificând radical rolul învăŃătorului. Calculatorul nu este utilizat pentru a înlocui activitatea de predare a cadrului didactic, ci pentru a veni tocmai în sprijinul predării, ajutându-l astfel să-şi îndeplinească mai bine funcŃia sa didactică fundamentală. Prioritatea învăŃământului o constituie informatizarea, softul educaŃional, reprezentat de programele informatice special dimensionate în perspectiva predării unor teme specifice, ceea ce reprezintă o necesitate evidentă presupusă de această prioritate. Programul de calculator poate deveni un suport important pentru o predare eficientă. De ceva vreme, învăŃământul românesc a venit în întâmpinarea dorinŃei elevilor de a şti să utilizeze calculatorul. În acest sens şi în şcoala noastră sunt oferite condiŃii pentru ca elevii să cunoască activitatea cu calculatorul în cadrul orelor speciale pentru această disciplină. În activitatea pe care o desfăşor, ca învăŃător-educator la clasa a III-a, am utilizat calculatorul (de fapt un laptop) cu diferite ocazii. La orele de Formare a autonomiei personale, când am discutat despre ,,obiecte de toaletă’’ şi mai precis la ,,obiectele folosite pentru spălatul dinŃilor’’, le-am oferit o scurtă prezentare Power Point ce a fost intuită, discutată, comentată şi, după aceea, au fost stabilite regulile de păstrare a curăŃeniei dinŃilor. Astfel de imagini le-am prezentat pe laptop şi la activităŃile despre ,,obiecte de îmbrăcăminte’’ şi ,,obiecte de încălŃăminte’’. Pentru ca percepŃia să fie făcută folosind cât mai mulŃi analizatori, când a fost necesar, am folosit şi imagini însoŃite de sonor. Un exemplu elocvent îl reprezintă imaginile de toamnă ce au fost însoŃite de cântecul pus pe versurile poeziei ,,Toamna’’ de Octavian Goga. Copiii au fost încântaŃi, iar după prezentare am purtat discuŃii privind imaginile urmărite şi, făcând legătura cu observaŃiile făcute în natură, am stabilit concluzii privind aspectele specifice toamnei. La activităŃile de Stimulare cognitivă au urmărit prezentări cu legume şi fructe specifice anotimpului toamna. Pentru evaluarea cunoştinŃelor am pregătit fişe pe calculator ce presupuneau colorarea numai a legumelor sau a fructelor de toamnă. Pentru a mări gradul de dificultate, le-am cerut să scrie cifra corespunzătoare numărului de legume sau fructe de un anumit fel, realizând caracterul interdisciplinar al activităŃilor. Trebuie menŃionat faptul că, în cazul activităŃilor de terapie educaŃională complexă şi integrată pe care le desfăşor ca învăŃător-educator, se realizează o întrepătrundere a cunoştiinŃelor din domenii diferite, interdisciplinaritatea fiind atributul specific acestor tipuri de activităŃi. Şi pentru a da o notă aparte acestor activităŃi am căutat să atrag elevii prin mijloace de învăŃământ diferite dar, calculatorul a fost cel care i-a cucerit în totalitate. Deseori le-am prezentat filme artistice (,,Amintiri din copilărie’’) sau de desene animate ce reprezintă poveşti deja cunoscute de elevi. În acest fel, filmele au constituit o dovadă a veridicităŃii celor transmise prin conŃinutul poveştilor, contribuind prin cuvânt, culoare, mişcare la atragerea şi activizarea elevilor, precum şi la fixarea pentru mult timp a poveştilor. Cum nivelul de cunoştiinŃe al elevilor este redus comparativ cu cel al elevilor din şcoala de masă, ei încă nu au învăŃat toate literele, folosim calculatorul şi pentru jocuri ce presupun completarea unor silabe cunoscute, pentru despărŃirea în silabe a cuvintelor uşoare, dar şi pentru a citi propoziŃii în limita cunoştinŃelor însuşite. Am folosit şi jocuri cu un conŃinut preponderent matematic, ce au constat în reprezentarea unor obiecte (figuri geometrice, flori, mingi, jucării, păsări) ce trebuiau numărate şi comparate între ele. Multe alte jocuri desfăşurate pe calculator au avut ca suport figurile geometrice, ocazie cu care am recapitulat şi fixat cunoştiinŃele referitoare la forma şi culoarea figurilor geometrice. Deoarece am început operaŃii de adunare cu 1 şi 2 în concentrul 0–10, deja am încercat reprezentarea unor probleme prin imagini pentru a realiza caracterul concret al acestor operaŃii. Deşi este foarte greu pentru început, sunt convinsă că, lucrând cu calculatorul în acest fel, şansa ca elevii să înŃeleagă problemele este mare. În cadrul activităŃilor ce presupun învăŃarea unor cântece am folosit CD player unde, pe CD am avut înregistrat cântecul, l-am audiat model, am analizat conŃinutul versurilor şi, după ce l-am învăŃat, în încheiere, am cântat împreună cu înregistrarea. Bucuria lor a fost mare când au constatat că pot cânta împreună cu înregistrarea. łinând cont de faptul că lucrez cu un număr redus de elevi, deoarece ei prezintă cerinŃe educative speciale, folosirea laptop-ului îmi uşurează foarte mult munca, ajutându-mă în activitatea de predare-învăŃare. Acest tip de activităŃi sunt foarte atractive pentru elevi şi asigură o participare activă a acestora pe tot parcursul activităŃii. Având în vedere noile tendinŃe în metodologia didactică, se urmăreşte realizarea unei instrumentalizări optime a acesteia prin integrarea unor mijloace de învăŃământ adecvate care au un aport autentic în eficientizarea predării-învăŃării.

Valorificarea valenŃelor estetice ale textelor literare în grădiniŃa de copii
Ed. Paraschiva Tompi, GrădiniŃa cu Program Normal Vinerea/ Şcoala cu cls I-VIII ,,Ioan Mihu” Vinerea, jud. Alba -rezumatMunca noastră de educatoare este,în primul rând,o muncă de educaŃie,în cel mai bun sens al cuvântului.Concomitent cu educaŃia se desfăşoară şi instrucŃia care este mult mai eficientă folosind metode maleabile dar clare, copilul având permanent o sarcina precisă de îndeplinit folosind mijloace stimulative, atragatoare, antrenante. Literatura, ca artă a cuvântului, oferă micului ascultător un întreg univers de gânduri şi sentimente, de aspiraŃii şi îndrăzneli,de înaripare entuziastă şi idealuri înalte. Sugerat printr-o anumită tematică variată (patrie, trecut istoric, natura şi frumuseŃile ei, vieŃuitoarele, viaŃa cotidiană,muncă şi profesiuni,copilărie),ca şi prin prototipuri umane surprinse în ipostaze dintre cele mai felurite, acest univers se va putea constitui într-o zestre spirituală importantă cu condiŃia ca opera literara, în ansamblul ei,să răspundă sarcinilor multiple pe care le ridică educaŃia intelectuală, estetică şi morală.Prin valorificarea creatoare a mesajului artistic ,etic şi estetic al fiecărei creaŃii în parte se stimulează interesul,pasiunea copilului pentru literatură setea de cunoaştere în general.Formarea şi modelarea caracterelor,deprinderea copilului cu normele de comportare civilizată,cultivarea sentimentelor moral- patriotice, sunt sarcini la realizarea cărora opera literară ,prin specificul ei ,aduce o contribuŃie majoră. “Ridendo castigat nores”spune proverbul şi Sântimbreanu folosind un limbaj simplu,oral,îmbinând ironia cu candoarea şi satira cu indulgenŃa pentru vârsta eroilor săi,reuşeşte prin schiŃele sale să ne dea pilde de comportare morală. Dacă autorul este un autentic artist ,deci stilul lui are claritate,sobrietate ,fără uscăciune şi ornamentaŃie artistică în exces, interesul copilului se trezeşte şi ,pe nesimŃite ,se formează sensibilitatea lui pentru frumos,capacitatea lui de exprimare limpede,bogată,estetică. Astfel mesajul artistic al pasajului audiat este canalizat şi receptat cu uşurinŃă de micul ascultător. Poezia, povestea,fiind component ale literaturii, ale artei se pot valorifica cu succes în cadrul celorlalte component ale artei întâlnite ca activităŃi obligatorii în grădiniŃă: activităŃi artisticoplastice,muzicale practice etc. Se ştie că o componentă vitală a creativităŃii o constituie însăşi dorinŃa de a crea ,curiozitatea,necesitatea lăuntrică a afirmării,profundă angajare într-o anumită activitate.Pornind de la aceasta am considerat poezia ca un stimul al realizării unor teme variate in desenele copiilor.Astfel,la grupa pregătitoare poezia”De pe-o bună dimineaŃă”de Otilia Cazimir,recitată la începutul activităŃii,a generat realizarea unor desene cu totul ieşite din tiparul cunoscut.Nota optimistă a poeziei s-a transpus şi în desene,culorile fiind vii,jucăuşe parcă,asemănătoare bucuriei micilor vietăŃi,solicită poate,în cel mai înalt grad intelectul copiilor şi dă posibilitatea unei bogate cristalizări a forŃelor creatoare. Despre frumuseŃea profesiunii de educatoare, asemuită cu arta bijutierilor care cizelează diamante,cu arta modelierilor care dau forma şi culoare lutului,dar superioară pentru că educatoarea modelează personalitatea umană,s-a scris şi s-a vorbit încă, începând cu perioada pedagogilor J.J.Rousseau,J.m.Pestalozzi şi Fr.Frobel

Auxiliare pentru grădiniţă şi nu numai Anotimpurile în poveşti şi poezii, autor Nicoletta Huştiuc-carte de poveşti, poezii şi colorat La grădiniţă cu fluturi şi albine, autori ed. Paraschiva Tompi, prof. Nicoletta Huştiuc-auxiliar pentru nivelul II Drepturile copiilor, autori ed. Niculina Mureşan prof. Nicoletta Huştiuc-carte de colorat Pentru alte detalii la adresa HUSTIUCNICO@YAHOO.COM

CĂRŢI PENTRU MAI MARI ŞI MICI ACTIVITĂŢI PENTRU PITICI

•Anotimpuri din copilărie-poezii şi poveşti pe anotimpuri •Comori din literatură-comentarii originale pentru grade didactice şi titularizare învăţători şi educatoare *Cutia cu jucării-poezii pentru copii de la grădiniţă la clasa a II-a

Pentru alte detalii la adresa HUSTIUCNICO@YAHOO.COM

JOCUL DIDACTIC ÎN ACTIVITĂłILE MATEMATICE Prof. Onica Larisa , GrădiniŃa ,,Lumea copiilor”, Lupeni, jud. Hundedoara Frageda copilărie este o perioadă minunată pentru a familiariza copiii, prin joc şi experimentare, cu o seamă de concepte elementare, ca noŃiunile de greutate, măsură, sunet, obiecte vii, optică şi energie. Jocul dă copilului mic ,,simŃul’’ ideilor importante ce-i vor servi ca mijloace importante cu ajutorul cărora el va cuprinde mai târziu mai multe concepte complexe, când copilul va dobândi o gândire mai profundă. Copilul începe cunoaşterea cu mâinile, jocul său cu obiecte, observând diferenŃe ale proprietăŃilor ca mărime, culoare, formă, şi observând diferenŃele dintre obiecte. Prin joc copilul are posibilitatea de a fi mai degrabă un iniŃiator, în propria sa lume, decât o persoană manipulată şi disciplinată. Jocul este un mod natural care determină copilul să lucreze în grup. Cercetările şi experimentele confirmă faptul că, introducerea cunoştinŃelor matematice în învăŃământul preşcolar este cu atât mai eficientă cu cât se realizează mai devreme. Aceste cunoştinŃe trebuie introduse treptat, pornindu-se de la acŃiunea în plan extern, cu obiecte, la formarea reprezentărilor, şi abia apoi la utilizarea simbolurilor. Abordarea matematicii în această manieră este accesibilă preşcolarilor şi răspunde intenŃiei de a-l determina pe copil ,, să descopere’’ matematica, trezindu-i interesul şi atenŃia. Cunoscând faptul că jocul este activitatea fundamentală în grădiniŃă, este firesc ca acesta să fie valorificat la maximum şi în predarea matematicii. În şcoală însă, jocul trece pe planul secund, locul lui fiind luat de o altă formă de activitate : învăŃarea. Trecerea de la joc la învăŃare o realizează jocul didactic; acesta ocupă un loc bine determinat în planul de învăŃământ al instituŃiilor preşcolare, fiind cel mai indicat mijloc de desfăşurare a activităŃilor de cunoaştere a mediului, de educaŃie a limbajului şi a activităŃilor cu conŃinut matematic. Îmbinarea elementului distractiv cu cel instructiv în jocul didactic duce la apariŃia unor stări emoŃionale complexe care stimulează şi intensifică procesele de reflectare directă şi nemijlocită a realităŃii. Jocul didactic este atractiv şi eficient numai dacă conŃine elemente de aşteptare, de surpriză, de comunicare reciprocă între copii, recompense, etc. Valoarea practică a jocului didactic matematic constă în faptul că, în procesul desfăşurării lui, copilul are posibilitatea aplicării cunoştinŃelor însuşite, exersării deprinderilor şi priceperilor formate. Jocul didactic cuprinde următoarele laturi constitutive : conŃinut, sarcină didactică, reguli de joc, elemente de joc. ConŃinutul jocului didactic matematic este format din cunoştinŃele pe care copiii şi le-au însuşit în celelalte activităŃi. Sensul principal al jocului şi atracŃia pentru el, se leagă direct de rezolvarea sarcinilor didactice care apar sub forma unor probleme de gândire : denumire, recunoaştere, comparaŃie, ghicire, etc ( exemplu : să denumească grupa de obiecte, să ghicească ce piesă a pipăit în săculeŃul cu surprize).Regulile jocului arată copiilor cum să rezolve sarcina didactică, ele fiind condiŃionate de conŃinut şi de sarcina didactică. Elementele de joc fac ca rezolvarea sarcinii să fie plăcută şi atractivă pentru copii. Jocul didactic este şi un mijloc de evaluare, arătând în ce măsură copiii şi-au însuşit cunoştinŃele necesare, gradul de formare a reprezentările matematice, a priceperilor şi deprinderilor de a realiza sarcinile în succesiunea dată de educatoare şi de a se integra în ritmul cerut, de a da răspunsuri prompte şi corecte. Jocul didactic matematic exercită o influenŃă mare asupra formării priceperilor( gruparea, compararea, ordonarea mulŃimilor), ajută la educarea spiritului de observaŃie, la dezvoltarea gândirii, la dezvoltarea limbajului în general şi a celui matematic în special, a imaginaŃiei şi atenŃiei voluntare. Numeroase jocuri organizează procesul perceperii analitico-sintetice a însuşirilor caracteristice ale obiectelor( constituirea grupelor şi găsirea asemănărilor dintre obiecte). Exemplu: jocul didactic ,,Grădina Zoologică’’ la grupa mică care are ca sarcină didactică numirea şi separarea animalelor de acelaşi fel şi aşezarea lor în cuşcă după felul lor. Un alt joc didactic matematic este jocul ,, Aşează-mă la căsuŃa mea’’ care are ca scop formarea deprinderii de a grupa obiectele după mărime, formă sau culoare. PercepŃia spaŃiului se dezvoltă tot prin desfăşurarea unor jocuri didactice( ex.: ,,Unde am aşezat grupa de jucării’’, ,,Cum am aşezat capra şi cei trei iezi’’, etc). De asemenea, jocul didactic matematic contribuie la realizarea sarcinilor educaŃiei morale : dezvoltarea stăpânirii de sine a autocontrolului, a spiritului de independenŃă, a disciplinei conştiente, a perseverenŃei, a sociabilităŃii, a unor calităŃi de voinŃă şi trăsături de caracter, aspecte atât de necesare în activitatea de învăŃare a viitorului şcolar.

LA PLIMBARE De mânută câte doi Mergem la plimbare Şi ne bucurăm cu toţi Parcă-i sărbătoare. Lângă noi atentă e Doamna educatoare Şi-n coloană o pornim Către strada mare. Râde soarele pe cer Vesel luminos, Iar copacii ne salută Fremătând voios. Pietoni noi ne numim, Iar la traversare Mergem toti în pas vioi Şi cu grijă mare, Învăţăm să circulăm, Viaţa-i preţioasă Ştim că doi părinţi iubiţi Ne aşteaptă acasă! AUTOR VERSURI: MIOARA LILESCU BOTEZATU EDUCATOARE, GRĂDINIŢA PP NR 10 CONSTANŢA AGENTUL DE CIRCULAŢIE Azi, la noi la grădiniţă, Un prieten bun Ne-a-nvăţat să fim atenţi Când pornim la drum. E agentul ce veghează Zilnic strada noastră Şi ne spune: ,,Dragi copii, Viaţa-i preţioasă! Regulile bune, voi Să le respectaţi, Învăţaţi încă de mici Cum să circulaţi!

Salată de legume- reţetă Clasa a II- a B
• Ingrediente:
• 18 copii harnici şi pofticioşi • legume şi zarzavaturi din grădină • condimente • multă, multă dragoste şi veselie

Prof. Claudia Bordea, Şcoala cu cls. I-VIII Petreşti, jud. Alba

PARTENERIAT G.P.N. VINEREA-IGSU ALBA

Aniversare - GrădiniŃa cu Program Normal Vinerea, 5 ani de Parteneriat cu Pompierii din Alba Iulia

Cu ocazia a 5 ani de parteneriat cu IGSU Alba, în 22 mai 2012, 40 de preşcolari de la G.P.N. Vinerea, însoŃiŃi de doamnele educatoare, prof. Nicoletta Huştiuc, Paraschiva Tompi, alături de Dorina Felea şi Rodica Tăban, au participat la acŃiunea desfăşurată la Detaşamentul de Pompieri Alba, unde preşcolarii s-au întâlnit pentru a cincea oară consecutiv cu prietenii lor, pompierii, după denumirea similară a parteneriatului. Copiii au fost deosebit de încântaŃi de maşinile existente în dotare, activitatea Smurd demonstrată lor de paramedicii Smurd, dotarea maşinilor, activităŃile de descarcerare, demonstrate la nivelul lor de înŃelegere. Copiii s-au transpus pentru câteva ore în pompieri adevăraŃi, mini-pompieri, deoarece au reuşit cu ajutorul preietenilor pompieri să stingă incendii imaginare, udând cu apă cu ajutorul furtunelor din dotare. Alături de prietenii lor de la G.P.P. nr 9 Alba Iulia, copiii de la GrădiniŃa Vinerea s-au costumat în pompieri, cu pălării decupate din carton, confecŃionate pentru acest eveniment şi costume de pompieri, ecusoane de paramedici şi pompieri. Împreună cu pompierii, copiii au petrecut clipe de neuitat, neuitând nici plimbarea cu autospeciala, în sunet melodios de sirenă şi alarmă. La sfârşitul activităŃii copii au intonat neuitatul ,,Imn al pompierilor”, apoi au fost răsplătiŃi cu diplome de pompieri şi dulciuri. Cu această cazie, atât cadrele didactice cât şi copiii şi-au reamintit situaŃii în care se pot preveni incendiile, condiŃii de folosire a apei şi focului, marea atenŃie pe care copii şi adulŃi trebuie să o dovedească faŃă de apă şi foc. MulŃumim pe această cale tuturor prietenilor noştri şi ai copiilor, pompieri de la IGSU Alba şi Detaşamentul de Pompieri Alba Iulia şi aşteptăm noi activităŃi, pentru a ne bucura împreună

GrădiniŃa-mijloc de integrare în colectivitate a copiilor cu dizabilităŃi -rezumatEducatoare: Nicoletta Huştiuc, Tompi Paraschiva GPN Vinerea , jud. Alba Cum vorbesc copii noştri? Unii vorbesc fără dificultăŃi, cursiv, expresiv, cuceritor de frumos. AlŃii dimpotrivă, se poticnesc şi, deşi fac eforturi vizibile, vorbirea lor este neclară sau bâlbâită. Cu timpul, ca urmare a reacŃiei celorlalŃi, la aceşti copii se dezvoltă un penibil sentiment de jenă, un apăsător complex de inferioritate. Ca urmare, ei se închid în sine, se izolează de colectivul în care limbajul lor defectuos nu-i ajută să realizeze contacte sociale ori devin agresivi. Nu de puŃine ori şi nu în rare cazuri, cauza unei tristeŃi grave şi a unor dureri chinuitoare o constituie tulburările de limbaj, cele care fac ca cei care sunt marcaŃi de ele să nu se poată înŃelege „ ca lumea” cu semenii lor. Limbajul este, un element esenŃial de socializare, prin noŃiunile vehiculate şi prin schimburile de intenŃii, gânduri, expresii. În ultimii ani ne-am confruntat la grădiniŃă, parcă mai mult decat înainte, cu copii cu probleme comportamentale, cu tulburări de limbaj, de atenŃie. Unii copii sunt receptivi şi se adaptează uşor alŃii stabilesc cu greu relaŃii cu colegii şi cu educatoarea. Am observat că de multe ori slaba dezvoltare a limbajului influenŃează negativ şi relaŃiile din cadrul grupului de copii, cooperarea dintre ei, acceptarea regulilor de grup, pe când dezvoltarea limbajului reduce anxietatea, facilitează libertatea de manifestare. Limbajul permite copilului să-şi exprime sentimentele, nevoile, trăirile; îl ajută să se cunoască pe el şi pe cei din jur. Sunt doar câteva aspecte ale legăturii limbajului cu integrarea socială a preşcolarilor. Deci, copiii trebuie încurajaŃi să se exprime, deoarece acest lucru le va influenŃa libertatea de manifestare. La grădinŃă este important să optimizăm dezvoltarea personalităŃii copilului şi , în acelaşi timp, să favorizăm relaŃii constructive în grup. Una dintre sarcinile grădiniŃei este socializarea copiilor. Este esnŃial pentru preşcolari să înveŃe să trăiască împreună, pentru ca mai târziu fiecare să poată să-şi ocupe locul în societate. Integrarea socială aduce în lumină relaŃia copil-mediu, relaŃie concretizată prin acŃiuni şi reacŃiuni reciproce ce au loc între factorii componenŃi. Cea mai mare bucurie a părinŃilor este aceeia de a-şi vedea odraslele sănătoase, cu vorbirea şi scrierea „frumos curgătoare şi limpede ca cristalul”, cum a zis şi marele nostru povestitor Ion Creangă. Bucuria firească a părinŃilor este împărtaşită şi de părinŃii spirituali: educatorii. ToŃi, părinŃi şi educatori, îşi fac un nobil Ńel din a dezvolta o personalitate armonioasă copilului. În grupa pe care o conduc am un copil cu tulburări de limbaj diagnosticat de logoped şi pentru acest copil am realizat un program de corectare a vorbirii, venind astfel în sprijinul nevoii lui de comunicare. ActivităŃile ce compun programul se realizează în toate momentele zilei: la începutul activităŃilor de educare a limbajului, în timpul jocului, în conversaŃie liberă, la gustare, la plimbare; nu am recurs la o planificare riguroasă pentru că am dorit ca intervenŃia mea să fie discretă, să nu provoace o reacŃie negativă a copilului faŃă de aceste activităti. ActivităŃile trebuie realizate în colaborare cu logopedul şi cu părinŃii pentru că o bună colaborare a factorilor educaŃionali va întări efectul benefic, determinând un progres vizibil în vorbirea copilului şi în comunicarea sa. Sigur, noi educatoarele trebuie să ne substituim logopedului, care cunoaşte tehnici speciale, însă noi avem avantajul că îl cunoaştem mai bine pe copil, suntem persoane care ne bucurăm deja de încrederea copilului şi, de asemenea, că petrecem mai mult timp alături de acesta.

Atelier de vară în grădiniŃa noastră
Educatoare Niculina Mureşan GrădiniŃa cu Program Prelungit Nr. 11 Alba Iulia Începând din data de 25 iunie la GrădiniŃa cu Program Prelungit Nr. 11 se desfăşoară Atelierul de Vară « Şotron” în vederea pregătirii preşcolarilor care urmează să intre în clasa pregătitoare şi clasa I. Atelierele sunt parte a campaniei "Fiecare copil in grădiniŃă”, iniŃiativă a AsociaŃiei Ovidiu Rom. La această activitate participă şi un număr de 6 copii de la Casa de tip familial « RiŃa GărgăriŃa” din Alba Iulia pe lângă cei 15 copii din grădiniŃa noastră. AcŃiunea este organizată pentru a doua oară la noi în grădiniŃă şi este coordonată de către educatoare, prof. Niculina Mureşan şi prof.Camelia Stanciu , bucurându-se de o frecvenŃă foarte bună.Din toate activităŃile desfăşurate beneficiari direcŃi sunt copiii, nespus de fericiŃi că se pot juca şi învăŃa chiar şi în vacanŃă. Călătorim împreună cu micuŃii şi „Safir”-o fetiŃă curioasă şi tare prietenoasăîn oraşul celor opt oglinzi şi descoperim comori minunate: natura, litere, numere, sport, instrumente muzicale, prietenie. Totul se desfăşoară sub formă de joc în care actorii suntem noi: copiii şi doamnele educatoare învăŃând in fiecare zi ceva nou, de la intrarea pe traseu la venirea în grădiniŃă până la plecare(circle time) când ne împărtăşim impresiile din acea zi. Veselia şi voia bună ne însoŃeşte în permanenŃă. SpaŃiul de învăŃare a fost amenajat pe centre de interes, cât mai aerisit. Afişăm toate lucrările la loc vizibil şi facem evaluările împreună.Timpul petrecut în „atelier” este benefic pentru copii dar si pentru noi, cadrele didactice. Alături de copii ne jucăm, completăm fişe, facem experimente, vizite, călătorim pe globul pământesc realizând alfabetul Ńărilor, ne scriem numele cu iarbă şi frunze, cu pana de gâscă, alte litere şi cifre. Întreaga activitate a copiilor este strânsă într- un portofoliu consistent cantitativ dar şi calitativ de care copiii şi părinŃii vor fi foarte mândri în ultima zi(06.07.2012), când va avea loc evaluarea „Atelierului” în prezenŃa părinŃilor şi reprezentanŃi ai Casei „RiŃa GărgăriŃa”. Am făcut echipă bună cu celelalte cadre didactice, ne- am completat reciproc; am reuşit astfel să facem schimb de experienŃă şi resurse.

Atelier de vară la grădiniţă

Educatoare Niculina Mureşan G.P.P. Nr. 11 Alba Iulia

ZIUA PLANTĂRII ARBORILOR
Educatoare Niculina Mureşan GrădiniŃa cu Program Prelungit Nr. 11 Alba Iulia Campania ENO 2012 de Plantare a copacilor -22 Mai, lansată şi promovată de Programul NaŃiunilor Unite pentru Mediu, s-a anunŃat ca un eveniment captivant, atrăgând numeroase instituŃii de învăŃământ din toată lumea încă de la lansarea lui. Din România, numeroase colegii, gimnazii , grădiniŃe, au dorit să se implice în această acŃiune şi au înŃeles dubla semnificaŃie a evenimentului: • Responsabilitate pentru protejarea mediului; • Oportunitatea cooperării copiilor cu vârstnici de pe întreg mapamondul; Copiii de vârstă preşcolară, participă cu entuziasm la orice fel de activitate care implică acŃiune, deplasare, interacŃiune cu alŃi copii , cu adulŃi, cu condiŃia să înŃeleagă foarte clar scopul şi mesajul acŃiunii. Ne-am alăturat şi noi, grupa “CiupercuŃelor” de la GrădiniŃa cu Program Prelungit Nr. 11 Alba Iulia, Campaniei ENO-Ziua plantării copacilor, am plantat trei pini PINUS SYLVESTRIS şi am semanat margarete la Centrul de Zi pentru Persoane Vârstnice din Alba Iulia. Imagini din timpul plantării copacilor au fost inserate pe site-ul programului, iar copiii au fost foarte fericiŃi să le regăsească acolo şi să constate mulŃimea şi diversitatea copiilor care au plantat arbori aşa cum au făcut şi ei! Plantarea copacilor este importantă pentru noi: ne reaminteşte importanŃa naturii şi protecŃia mediului. În timpul plantării am cântat “Copăcelul”, “Imnul Ecologiştilor” şi am făcut hora mare în curtea Centrului. Înainte am confecŃionat ecusoane pe care le-am purtat în piept şi am dăruit tuturor participanŃilor la acest eveniment. In vârful celor trei pini plantaŃi copiii au agăŃat câte un porumbel şi dorim să transmitem mesajul nostru de prietenie si pace tuturor participanŃilor la acest eveniment. Suntem cu inima si sufletul pentru o natură curată şi fără poluare.

La revedere, prieteni dragi! MulŃumim colaboratorilor! Nr.21
Responsabilitatea pentru originalitatea materialelor revine în exclusivItate autorilor acestora. Maria Luduşan, Nicoleta Râşnoveanu, Alina David, Paraschiva Tompi, Agnes Costea, Antonela Căprar, Zoica Radu, Paula Căruceru, Constanţa Sturzu, Maria Frăţilă, Mioara Botezatu, Frusina Chiriac, Niculina Mureşan, Larisa Onica, Anca Vinceler, Adriana Breaz, Daniela Pintea, Gapsea Iuliana, Maria Frăţilă, Claudia Bordea, Nicolae Muntean, Grijincu Floare, Ignat Ancuţa, Elena Ţigan, Lucica Nechifor, Filomena Grabcev, Apostol Marinela, Bălan Doiniţa, Balogh Gabriela, Moldovan Melinda, Burlacu Anita, Nicolae Magdalena, Delean Carmen, Geta Mocanu, Aurora Slivilescu, Daniela Ciurea, Gabriela Tosa, Canciuc Gabriela, Mihaela Popovici, Maricica Chiticaru

Să ne vedem cu bine în nr. 22!

109

BIBLIOTECA NAłIONALĂ A ROMÂNIEI ISSN 1843 – 6757

ISSN 1843 – 6757 Biblioteca Naţională a României

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful