You are on page 1of 1

?TBC Inf cr ,recurenta cu localiz in spec pulm.

Frecv SUA > 100000 cz noi /an Aparitia = fav de educ san precara lipsa igienei,deficite nutritionale,etc O pers boln poate infecta 10 -15 pers san /an dar 5-10 % pot dezv boala. Rom. relativa stagnare 81-83,apoi crestere in 93 la 89,7 boln/100000loc - loc 1 in Europa si 11 in lume.SUA 8 boln /100000 loc. Ag etiol. Mycobacterium tuberculosis. Transmitere prin inhalarea micropic proaspat infectate , B T gasindu-se in sputa si saliva indiv bolnavi. Raspandirea in med inconj-starnut, tuse,resp prof,in cab detartraj mec ,slefuiri,manopere ce gener cant mari de aerosoli. Transm e favor de: cant de micropic inf,nr si durata expuneri,susceptib indiv pt a contacta boala ( cei mai expusi cei cu sist imunit compromise, DZ , boli congen.de inima,boli cr pulm,HIV,etc. 90-95% din inf primare TBC trec neobs;TBC primara poate deveni active la orice varsta, activarea = 1-2 ani de la inf initiala,dar manifest pot intarsia si zeci de ani. Incub.=cca 12 sapt Inaintea simptomelor patognomonice=stari subfebrilr,inapetenta,scad in G , pac oboseste usor ,e apatic,sis re vagi dureri toracice.Tusea =simpt cel mai frecv,expect mucus galben/verde,mai ales dim;pe mas ce boala avanscreste temp,transpiratii nocturne,pierdere accent a G,tuse persistenta,+/- hemoragii pulm si sputa purulenta;hemoptizia =in fazele tardive. Semne patognomonice: fb ct,in spec dupa amiaza,transp noct,scad in G,hemoptizia,tusea persistenta. Dg se pune pe semnele patogn pe Rx pulm,pe identific microorg pe frotiudirect sip e testul la tuberculina(=test cutanat PPD, inj i.d.o,1 ml sol citita la 48-72 de ore =+ dc eritemul >de 10mm diam, - dc <de 5 mm =boala nu e active)In cz pac confirmat cu TBCamanarea trat dentare pana cand nu mai e contag,iar in cz de urgenta fol mastii cea mai filtranta oro-naz,+ aerisirea rigur a cab dupa. Manif orale in TBC : lez primara = sancrul tuberculos + adenopatie loco-reg; lez sec :IDR+,ulceratia tuberculoasa,lez orala caract,laniv ft dors a lb;leziuni cutaneo mucoasea gurii; osteomilita tuberculoasa a maxilarelor.

=hep non A nonB ,transmisa enteric; se transm prin apa, de la un indiv la altul sau pe cale fecal orala.Copilul < afectat ca adultul ,dar rata mortalit la femeia gravida e >. M preventive: spalarea mainilor ,respect normelor de prevenire universale |+ fol mat de unica fol.

Hepatita A Frecv intalnita la copil si tanar,rar la varstnic. Cai de transm : principala =calea fecal-orala ating alim cu mainile nespalate; si prin cons de apa contam sau peste contam,alim insuf preparate; rar: transfuzii sg. V = rez in med ,supravietuind si inapa normal clorinata; edistrus prin fierbere la 60 gr 5 min. Incub. 15-50 zile. Contag inaite cu 3 sapt inaite de aparitia icterului. Evol. fz incipienta debut brusc,fb, cefalee,oboseala,greata ,varsat,dureri abd ,ficat marit de vol si sensibil la palpare ; fz icterica 80-95 % vindecari complete; imunit = permanenta. Masuri preventive: declarare + internarea ; igiena corecta; grija la manuirea alim. In can stom = respect norm univ ,dezinf + sterilize norm In caz de expunere accidentala imunizare pasiva cu Ig standard admin in primele zile post expunere. Hepatita B Semne + simptome = icter, urina hipercr ,oboseala,anorexie, durere in hipocondrul dr ; cresteri ale transom hep + Bb serica Purtator cr = prez in sg a Ag HBs mai mult de 6 luni de la prima detectare. Cai de transm :V= in toate fluidele org, dar numai sg saliva si sperma = contag ;se gas in lich sant gingiv,secretii nazofaring,lacrimi,transpire ,sg menstrual. Sursa de inf = pers inf cu VHB , sau purt de Ag HBs. Se poate transm :percutan prin inj iv,im sc, effect cu seringi/ace contam;intep cu ace si instrum contam (accidental),cont sex neprotej;transfuzii,expuneri perinatale atat pe durata nasterii cat si la nastere Grup de risc > : Pers med ce vine frecv in cont cu sg ,utilz de droguri iv ,B homosex ,pers cu part sex multipli , pers cu handicap mental,hemofilicii ,cei cu boli ac / cr de ficat, detinutii,cei cu sist imun compromise. V = rez in med inconj ,la t cam =1 sapt; e inactivat prin fierbere la 100 grade/2min ,la dezinf cu alcool ; nu se transm prin sarut,folos in com a paharelor,instr de suflat. VHB de 100x mai inf ca HIV. Masuri preventive: toti pac tratati ca fiind potent inf; se aplica correct precautiile univ ; pers med tb testat periodic si revaccinate; echipam stom dezinf &steril correct. Masuri generale : testarea gravide ,testarea donat de sg si org,vaccine realiz in copilarie, utilize seringi de unica fol si aprezervat. Vaccinarea schema 3 doze -0, 1 , si 6 luni ;Franta 4 doze 0,1,2 si 12 luni; im in deltoid. Profilaxia post-expunere:dc o pers a fost expusa VHB adm vaccine HB si in unele cz IgHB.Se indica in cz nn din mama AgHBs + in primele 12 ore de la nastere, in cz expunerii sex ,in caz de accident percutan. Hepatita C = hep nonA-nonB;;se produce ca rez al transf effect cu sg sau a prod din sg contam ;utilize ace contam ;transm pe vertic mamafat .incub 3-16 sapt.Debut insidios ,dar sic z cand pac acuza dur abdom , greata , varsat +/- prez icter.Cronicizarea se produce frecv 75% - iar cca 10-30 % evol spre ciroza. Mas preventive :ca la hep B Hepatita D VHD = V hepatotrop care are nevoie pt a se declansa de prez AgHBs.Inf cu D la un purtator cr de VHB evol fulminanta ,adeseahep cr severa si rapid spre ciroza. Transm = prin sg/ fluide contam , seringi/ace contam,contact sexual sau perinatal. Debut brusc,simptomat asem ahep B > M prev cele ca in hep B ,vaccine impotriva B prot si impotriva D. Hepatita E