Investeşte în oameni !

FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Axa prioritară 2: Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii Domeniul major de intervenţie 2.3:“ acces si participarea la formarea profesionala continua” Titlul proiectului: ,,Cresterea nivelului de calificare si recalificarea angajatilor din regiunea Bucuresti-Ilfov din sectorul sanitar si social” Cod Proiect: 83339

CURS TEHNICIAN MASEUR

Modulul 3 - MASAJ REFLEXOGEN

Solicitant

Parteneri

1

CUPRINS

Notiuni introductive……………………….....pag. 3 Sistemul urinar……………………………….pag. 11 Sistemul digestiv…………………………….pag. 14 Sistemul respirator…………………………..pag. 22 Sistemul circulator…………………………...pag. 27 Sistemul nervos………………………………pag. 32 Organele de simt……………………………..pag. 36 Sistemul endocrin…………………………….pag. 39 Sistemul reproducator………………….........pag. 46 Sistemul osteo-musculo-articular(locomotor)...pag. 49 Ordinea de stimulare a zonelor reflexogene in cadrul sedintei de reflexoterapi……………...pag. 53

Solicitant

Parteneri

2

NOTIUNI INTRODUCTIVE

Reflexul este activitatea fundamentala a sistemului nervos cu ajutorul caruia se regleaza relatiile dintre organe, dintre sisteme si relatiile dintre organism si mediul inconjurator. Organele sunt componente inseparabile in ansamblul organismului uman,avand legatura vasculara,nervoasa si energetica directa cu zonele reflexogene corespunzatoare. Zonele (punctele) reflexogene sunt zone aflate la suprafata corpului uman care atunci cand sunt stimulate dau un raspuns caracteristic in organul respectiv.Acest raspuns este conditionat de tehnica folosita si timpul de aplicare a acestei tehnici. Zonele reflexogene se afla pe intreaga suprafata a corpului uman,in general la extremitatile corpului, fiind mai condensate la nivelul talpilor, palmelor, urechilor, limbii, coloanei vertebrale, fetei, ochilor. Cel mai des reflexoterapia se aplica la nivelul picioarelor,deoarece aici se simt cel mai bine acumularile de toxine,dar si pentru ca s-a ajuns la concluzia ca la acest nivel tratamentul are o mai mare eficienta.Picioarele sunt considerate ca fiind radacinile corpului omenesc si deoarece legile naturii sunt universal,ca si la plante,buna functionare a organismului uman trebuie coordonata si de la radacina. Organele capului prezinta o proiectie inversata a zonelor reflexogene la nivelul talpilor. Ca ramura a medicinii orientale, reflexologia este stiinta zonelor reflexogene ale organismului situate pe suprafata corpului, in general la distanta fata de organelle pe care le reprezinta.Reflexologia este arta stiintifica de diagnosticare si vindecare prin apasarea si stimularea anumitor zone reflexogene situate la nivelul extremitatilor organismului care corespund tuturor organelor si partilor corpului uman.
Solicitant Parteneri

3

Reflexodiagnosticul consta in reperarea punctelor sensibile, dureroase si incarcate din zonele reflexogene (presarea tuturor punctelor reflexogene pe rand de-a lungul unei perioade suficiente pentru a putea sesiza o disfunctie, deoarece, din cauza depunerilor de toxine, punctele reflexogene devin dureroase la presiune), putandu-se descoperi astfel o suferinta morfo-functionala a organului reflexogen, palpand in profunzime zona reflexogena, foarte bogata in terminatii nervoase si vasculare. Se recomanda efectuarea reflexodiagnosticului la nivelul picioarelor si nu al mainilor, deoarece acumularile de toxine au tendinta de a cobori spre zonele inferioare ale corpului din cauza perioadei mari pe care pacientii o petrec in picioare sau sezand.Diagnosticarea cu ajutorul punctelor reflexogene de la maini este mai greoaie și mai puțin precisă, deoarece activitatea zilnică la care acestea sunt supuse duce la scăderea sensibilității pe care o urmarim. Pentru a face o diagnosticare corectă nu este sufficient să cunoaștem amplasarea punctelor reflexe, ci este necesar a se face o examinare corectă, deoarece unele puncte pot fi sensibile din cauza unor afecțiuni locale. Starea de sănătate a pacientului este evaluate în funcție de cantitatea depozitelor existente la nivelul zonei reflexogene și de toleranța la durere pe care pacientul o are,putându-se stabili astfel dacă: • Acumularile sunt mari si dureroase,organul respectiv are o afecțiune; • Există doar depozite nedureroase sau durerea este foarte scăzută, organul respectiv a trecut prin suferințe; • Există depozite însoțite de dureri surde, organul respectiv este predispus la o afecțiune; • Nu există depozite, exista doar o sensibilitate sau uneori o durere acută, atunci oganul respectiv are deficit energetic. Unele persoane pot acuza dureri peste tot în aria plantară, aceasta fiind o sensibilitate sau o oboseală accentuată. În acest caz se recomandă fricționarea extremităților pe toată suprafața, pâna devin calde, dupa care se începe diagnosticarea, cu presiune crescând progresiv.
Solicitant Parteneri

4

Reflexoterapia este componenta reflexologiei care se ocupă cu tratamentul prin masaj al punctelor reflexogene, diagnosticate ca fiind sensibile. În timpul masajului aceste puncte reflexe trebuie controlate in permanență pentru a nu se traumatiza zonele învecinate și a putea face o evaluare corectă a deblocarii cristalelor.Dacă nu se acordă atenție acestor depozite din starea lor incipientă, se vor descoperi ulterior tulburări la distanță, în zonele și organele corespondente. Factorii care determină, întrețin si agraveaza depunerile toxice pentru organism, în zonele reflexogene sunt multipli și depind de: • Modul de viață prin alimentație, stare psihică și stare mentală; • Circulatie sangvină insuficientă într-un anumit organ sau segment din corp; • Bătăturile de la mâini sau picioare conduc la stază circulatorie zonală; • Fracturile consolidate greșit și/sau calusul vicios la mâini și picioare, antrenează presiuni anormale pe vase și nervi implicând perturbări circulatorii zonale, care în timp afectează organele corespondente prin insuficiența circulatorie sau nervoasă; • Folosirea de încălțăminte strâmtă și incomodă care periclitează circulația sangvină la nivelul picioarelor. Aceste depozite la nivelul zonelor reflexogene reprezintă acumulări de toxine ca:acizi(urici,poteici), grăsimi toxice, oxalați de calciu,săruri și alți componenți chimici dăunători organismului. Când un organ prezintă o afecțiune, imediat zona reflexogenă corespunzătoare este înștiințată și reacționează prin depuneri dureroase la o presiune cu degetul. Reciproc, o leziune ce afectează o zonă reflexogenă (încălțăminte neadecvată) poate influența negativ, în timp, funcționarea organului corespunzător.
Solicitant Parteneri

5

Masarea zonelor reflexogene afectate, pe parcursul mai multor ședințe, îmbunătățește substantial circulația sangvină ajutând la tranportarea depozitelor de toxine spre sistemul excretor, precum și la transportul de material nutritiv,hormoni si anticorpi spre organe și țesuturi.Totodată sunt stimulate punctele reflexogene corespunzătoare sistemului nervos și endocrin, care, activate fiind, vor contribui la buna funcționare a întregului organism. Masajul reflexogen acționează in special prin stimularea circulației sangvine și activarea metabolismului la nivelul organului respectiv. Prin mecanisme specifice reflexe, neuroendocrine sau de altă natură are loc activarea proceselor de detoxifiere la nivelul organului respectiv.Prin aplicarea corectă a tehnicilor de masaj reflexogen, se obține in final ameliorarea stării de sănătate și chiar vindecarea unor afecțiuni. Normalizarea circulației sangvine în organul sau zona afectată este extrem de importantă deoarece sângele transportă transportă substanțe de asimilație, dezasimilație și apărare, o bună circulație sangvină ducând la accelerarea vindecării și reconstituiriii țesuturilor și organelor lezate. Reflexoterapia poate fi utilizată in scop terapeutic cât și profilactic, fiind eficientă atunci când este folosită holistic, pentru tratarea întregului organism și nu numai pentru anumite afecțiuni.În acest mod ea îmbunatațește toate funcțiile organismului ce stimulează procesul natual de vindecare, fiind mai rapid și mai eicient, cunoscut fiind faptul că reflexoterapia nu tratează simptomatologia afecțiunilor, ci cauzele apariției lor. Reații posibile în urma ședinței de reflexoterapie:  Efectul cel mai des întâlnit este o relaxare totală,pacienții descriind o senzație de descărcare, ușurare, în special lanivelul picioarelor;  Stări de frig,somn datorită relaxării sau o transpirație excesivă cauzată de emoții;  Pe măsură ce sunt eliminate reziduurile ar putea cauza variate reacții cum ar fi: • Somnolență,insomnie, migrene, transpirație cu miros specific, agitație;
Solicitant Parteneri

6

• Iritabilitate, cu gust rău în gură, prurit, amețeală; • Greață, micțiuni (urină cu miros și culoare specifică) și scaune mai frecvente, chiar diaree; În cazul acestor reacții se recomandă o pauză de una sau doua zile în efectuarea terapiei si hidratare corespunzătoare, pentru ca organismul să poată elimina toxinele. De multe ori acest gen de reacții pot apărea încă din timpul ședinței, ceea ce nu este un fapt îngrijorător, ci doar o dovada că pacientul reacționează la terapie. Alte reacții posibile:  creșterea în volum a varicelor deja existente;  inflamații articulare, datorate stazelor limfatice;  deschiderea ulcerelor varicoase la gambele cu tulburări cronice de circulație;  apariția unor echimoze atunci când se presează insistent punctele corespunzătoare circulației sangvine sau când la nivelul organismului există o tulburare privind asimilarea calciului;  dureri vii în organele corespondente datorită creșterii rapide a volumului sângelui care asigură funcționarea acestora;  febră- dacă in corp există o infecție latentă și se stimulează formațiunile limfatice; Regularitatea ședințelor de reflexoterapie:  persoanelor sănătoase care apelează la reflexoterapie in scop profilactic, pentru menținerea echilibrului fizc, psihic și energetic, li se recomandă toamna și primăvara un set de 10-18 ședințe (de două sau trei ori pe săptămână), iar in rest o sedinta pe saptamana sau chiar la doua saptamani;  in cazul afectiunilor cronice tratamentul se recomanda cu regularitate de doua-trei ori pe saptamana, iar in cazul celor acute
Solicitant Parteneri

7

sau dupa o interventie chirurgicala sau un accident vascular, se poate apela la reflexoterapie chiar de doua-trei ori pe zi, cu mentiunea ca sedintele vor fi mai scurte si presiunea mai redusa. Durata unei sedinte de reflexoterapie:  in cazul afectiunilor cronice sau efectuarii unui tratament in scop profilactic se recomanda un minim de 40 minute( 20 minute la fiecare picior), durata crescand atunci cand este nvoie sa se insiste mai mult asupra anumitor organe ( dar nu mai mult de 3 minute la fiecare):  in cazul afectiunilor acute sedinta de reflexoterapie va fi mai scurta, aproximativ 30 de minute, pentru a nu obosi pacientul si pentru ca oricum se recomanda doua-trei sedinte pe zi. In timpul sedintei de reflexoterapie pozitia pacientului trebuie sa fie cat mai relaxanta, fie in decubit dorsal pe masa de masaj, fie sezand pe un fotoliu confortabil cu picioarele pe un taburet (sau o perna asezata pe genunchii terapeutului), iar terapeutul trebuie sa fie pozitionat pe un scanel, mai scund decat fotoliul sau taburetul pacientului, intr-o pozitie comoda, pentru a putea rezista efortului depus pe toata durata terapiei. Algoritmul de desfasurare a activitatilor pe durata unei sedinte de reflexoterapie:  terapeutul se spala pe maini;  terapeutul invita pacietul sa faca un dus caldut la picioare;  mai intai se lucreaza piciorul drept si apoi piciorul stang;  piciorul care nu este lucrat este invelit cu un prosop pentru a mentine caldura necesara ante sau post terapie;  se incepe cu masajul decongestionant si drenajul limfatic al gambei piciorului;  apoi va fi stimulat aparatul urinar( rinichi, ureter, vezica urinara, uretra), pentru a-l pregati in vederea eliminarii toxinelor din corp, fara o supraincarcare a circulatiei sangvine;
Solicitant Parteneri

8

 ordinea de stimulare ( masare) a zonelor ( punctelor) reflexogene in cadrul sedintei de reflexoterapie este prezentata in ANEXA 2;  de obicei una dintre maini este activa, iar cealalta inactiva, cea dintai trebuind sa efectueze masajul, iar cea din urma sa sustina piciorul pacientului sau sa asigure contrapriza pe directia de efectuare a presiunii;  este indicat sa fie folosite alternativ ambele maini pentru a avea libertate maxima de miscare in functie de pozitia unde este situata zona reflexogena si pentru a nu solicita prea mult numai anumite articulatii;  de regula zonele reflexogene se stimuleaza cu pulpa policelui( nu se utilizeaza chiar varful degetului) sau pentru o presiune mai puternica se poate apela la articulatia interfalangiana distala, in cazul acesta degetul fiind indoit;  directia de miscare a policelui este inainte, inapoi sau circular, dar se evita alunecarile pentru anu pierde punctele reflexogene;  miscarile trebuie sa fie lente si precise;  punctele reflexogene pot pot fi presate prin apasarea si retragerea in mod repetat a degetului;  presiunea trebuie sa fie in limite suportabile pentru pacient;  cu cat presiunea este mai aproape de limita suportabilului, cu atat depozitele sunt inlaturate mai repede si vindecarea este mai rapida;  observand mereu reactia pacientului, intensitatea si presiunea manevrelor vor creste treptat pe parcursul sedintei de reflexoterapie si de la o sedinta la alta;  pe parcursul terapiei, din cand in cand si mai ales la finalizarea masarii fiecarui picior, trebuie stimulat aparatul urinar pentru eliminqrea toxinelor dislocate din zonele reflexogene;  la sfarsitul sedintei, pentru ca terapia sa aiba efect, pacientul trebuie sa se relaxeze singur timp de 10 minute;
Solicitant Parteneri

9

Linii de orientare pentru localizarea zonelor reflexogene la nivelul picioarelor:  liniile longitudinale impart longitudinal zona plantara;pe marginea mediana a zonei plantare sunt proiectiile organelo de pe zona mediana a corpului( cavitate nazala, stomac, pancreas, vezica urinara, coloana vertebrala, etc), iar pe margine alaterala, proiectiile organelor de pe lia laterala a corpului ( umarul, etc).  Liniile transversale impart zona plantara in subzone ce corespund diferitelor etaje ale corpului: asa cum muschiul diafragm separa organele cutiei toracice de cele ale cavitatii abdominale, la fel si proiectia lui in zona plantara separa zonele reflexogene corespunzatoare. Tehnicile de masare – se utilizeaza tehnici diferite in functie de localizarea punctului masat, iar miscarea se poate face atat cu pulpa degetului, cat si cu articulatia distala, avand degetul indoit:  Apasare si retragere – se foloseste in cazul actiunii unui singur punct reflex care necesita o apasare profunda si individualizata ( hipofiza, epifiza, vazica biliara); pe masura ce se apasa degetul poate fi tras usor spre palma, iar intensitatea este crescuta in momentul presarii si scade in in timpul tragerii degetului;  Ridicare si apasare – se poate utiliza atunci cand nu avem o crema sau lotiune care sa ne faciliteze miscarea pe un punct reflexogen sau cand getele sunt deja obosite;degetul mainii active apasa punctul, iar cea inactiva sustine piciorul si tine contra; presiunea se amplifica pe masura ce apasarea se repeta;  Tragere inainte si inapoi – reprezinta o miscare de presare si tragere a degetului, pe un punct sau mai multe, putand fi efectuata inainte, inapoi sau combinat;in cazul organelor excretoare miscarea se executa doar in sens functional( in sensul evacuarii);  Masarea circulara – se aplica pe zonele reflexogene mai mari si bine individualizate ( ficat, vezica urinara);
Solicitant Parteneri

10

 Masarea in zig-zag – se aplica pentru a acoperi din toate unghiurile o zona intinsa( intestin subtire). Indiferent de afectiunea ce trebuie tratata, pana la dobandirea unei experiente vaste in urma practicii indelungate, pe punctul reflexogen al inimii nu se actioneaza mai mult de un minut, pentru a evita eventuale complicatii ( hipertensiune arteriala, tahicardie). Situatii in care reflexoterapia este contraindicata:  nu se recomanda la pacientii cu tromboflebita, pentru a nu facilita deplaarea cheagurilor sangvine, odata cu cresterea fluxului sangvin;  la femeile insarcinate se recomanda evitarea zonelor reflexe corespunzatoare organelor genitale, pentru a nu provoca o expulzare prematura a fatului;de asemenea aceleasi zone vor fi evitate la pacientele aflate in perioada menstruatiei, pentru a nu provoca o hemoragie;  pacientii cu tensiune arteriala crescuta vor sta in timpul terapiei in pozitia sezand, pentru a evita o crestere si mai mare a tensiunii;  este contraindicata in cazul pacientilor cu tumori maligne, deoarece activarea metabolismului creste si ritmul de evolutie a cancerului;  cand exista leziuni sau traumatisme la nivelul picioarelor se vor stimula alte zone reflexogene (maini,urechi)  nu se aplica pacientilor bolnavi psihic sau in stare de ebrietate;  reflexoterapia trebuie efectuata de un terapeut competent si autorizat

Solicitant

Parteneri

11

SISTEMUL URINAR
Excretia substantelor nefolositoare se realizeaza prin structuri specializate si nespecializate: Structuri nespecializate:  tegumentul;  glandele sudoripare;  tubul digestiv;  plamanii. Structuri specializate:  rinichii;  caile urinare intrarenale;  caile urinare extrarenale: • uretere; • vezica urinara; • uretra. Rinichii:  localizare: profund in cavitatea abdominala, de o parte si de alta a coloanei vbertebrale, rinichiul drept fiind situat mai jos, sub ficat, decat rinichiul stang, care este situat sub splina;  forma:bob de fasole; latura mediala este concava si aici se gaseste hilul renal;(hil – locul locul prin care intra si ies nervi, ducte sangvine si limfatice);  functiile rinichiului sunt: • rol de epurare a sangelui de produsii de catabolism azotat( uree, acid uric, creatinina); • rol de mentinere a presiunii osmotice a corpului;
Solicitant Parteneri

12

rol de reglare a echilibrului hidric si acido-bazic; rol antitoxic; rol in eritropoieza( secreta eritropoietina); rol endocrin ( secreta renina); majoritatea acestor functii sunt indepinite prin procesul de fomare a urinei.  Rinichii primesc prin arterele renale cam 25% din sangele pompat de inima, adica 1800 de litri de sange pe zi si intorc sangele procesat prin venele renale – rinichii sunt foarte bine vascularizatipentru a putea filtra intreaga cantitate de sange;  Unitatea morfofunctioinala a rinichiului unde se formeaza urina este nefronul;  Exista doua faze in formarea urinei: o Ultrafiltrarea glomelulara – in urma careia rezulta urina primara; o Resorbtia tubulara – trecerea apei ( cea mai mare parte a apei filtrate se intoarce in sange, pentru a preveni deshidratarea) si a altor substante necesare organismului (aminoacizi, glucoza,saruri) din urina primara inapoi in sange – in urma careia rezulta urina secundara sau definitiva, aproximativ 1.5 l/24 ore (exces de apa si substante nefolositoare organismului). Ureterele:  Formatiuni tubulare, cu lungimea de 25-30 cm;  Fac legatura intre rinichi si vezica urinara;  Cam 1 ml de urina este impins prin uretere, prin valuri peristaltice in vezica urinara; miscarea peristaltica – este o unda propagata in lngul unui organ cavitar fomata dintr-o unda de
Solicitant Parteneri

• • • • •

13

relaxare urmata de o unda de contractie, care se deplaseaza odata cu corpul transportat;  Ureterul face un unghi ascutit si patrunde oblic in peretele vezicii urinare pe o distanta de 1-2 cm, astfel incat, in timpul contractiei vezicii urinare, urina nu este impinsa inapoi in ureter.

Vezica urinara:  Organul ( rezervorul) de depozitare temporara a urinei intre doua mictiuni;  Capacitatea vezicii urinare este de 700-800ml;  Acumularea a 200-400 ml urina determina o distersie a vezicii urinare ( intinderea peretilor vezicii urinare), suficient de puternica pentru a declansa reflexul mictiunii.

Uretra:      Este conductul prin care urina este eliminata la exterior; Eliminarea a 1.5l urina /24 ore se numeste diureza; Eliminarea a mai mult de 2l urina/24 ore se numeste poliurie; Eliminarea intre 0,5-1 l urina/24 ore se numeste oligurie; Eliminarea a mai putin de 0.5 l urina/24 ore se numeste anurie.

ORGANELE ale caror zone reflexogene necesita a fi stimulate in TERAPIA SISTEMULUI URINAR; 1. RINICHII; 2. URETERELE; 3. VEZICA URINARA; 4. URETRA.

Solicitant

Parteneri

14

SISTEMUL DIGESTIV

Alimentele reprezinta un sistem heterogen de substante chimice, organice si anorganice, cu stare de agregare lichida sau solida, care ajunse in organism asigura cresterea, reinnoirea si repararea tesuturilor. Deoarece majoritatea substantelor din alimente au o structura chimica comlexa diferita de constituientii organismului, acestea sufera o serie de transformari macanice, fizice si chimice, denumite digestia alimentelor. Procesul digestiv, adica procesarea hranei de catre sistemul digestiv, dureaza intre 24-48 de ore si consta in 4 etape: 1. Ingerarea - introducerea hranei in cavitatea bucala; 2. Digestia –transformarea alimentelor din hrana in molecule simple prin actiuni mecanice si chimice; 3. Absorbtia – trecerea moleculelor simple din nutrimente in sange, care la transporta la nivel celular; 4. Egestia – eliminarea resturilor nedigerate sub forma de fecale. CAVITATEA BUCALA:  Este primul segment al tubului digestiv;  Comunicfa posterior cu faringele;  Aici se desfasoara: • o activitate secretorie prin intermediul salivei; • o activitate motorie prin masticatie. GLANDELE SALIVARE:  secreta saliva care are ro9l in digestia bucala; cantitatea secretata este de 1,5 l/24 ore si are in compozitie 99,5% apa;
Solicitant Parteneri

15

 saliva are rol: o in digestia bucala prin solubilizare; o antiseptic; o excretor de substante toxice; o spalare de substante inerte; o favorizeaza vorbirea articulata; o favorizeaza senzatia gustativa; o mentine echilibrul hidric prin senzatia de sete;  glandele salivare sunt: o glanda parotida; o glanda submandibulara; o glanda sublinguala.

LIMBA:  organ musculo-membranos mobil;  impinge posterior bolul alimentar;  are rol in: o masticatie; o deglutitie;  deglutitia – totalitatea activitatilor motorii care

transporta bolul alimentar din cavitatea bucala in stomac in trei timpi:bucal, faringian si esofagian;  bolul alimentar – alimente omogenizate, imbibate cu mucus;
Solicitant Parteneri

16

o vorbire articulata;  este organ de simt prin intermediul papilelor gustative.

DINTII:  organe dure ale aparatului masticator;  rol in masticatie si vorbire articulata;  la om sunt doua dentitii: • dentitia de lapte (de la 6-8 luni la 2-3 ani): 20 de dinti; • dentitia permanenta: 32 de dinti. FARINGELE:  conduct musculo-membranos;  incepe la baza craniului si se termina in dreptul vertebrei C6, unde se continua cu esofagul;  are forma unui jgheab deschis anterior, lung de 15 cm;  are rol in fonatie si in ventilarea urechii medii;  timpul deglutitiei faringiene este reflex, scurt, declansat de contactul bolului alimentar cu receptorii faringieni;  in faringe are loc incrucisarea cailor respiratorii cu cele digestive. ESOFAGUL:  canal musculo-membranos prin care bolul alimentar trece din faringe spre stomac;  are lungimea de 25 cm;

Solicitant

Parteneri

17

 limita superioara comunica cu faringele, lanivelul C6, iar inferior, comunica cu stomacul prin orificiul cardia;  strabate regiunea cervicala, toracala,diafragma si ajunge in abdomen;  progresia bolului alimentar se face prin miscari peristaltice; STOMACUL:  situat in cabitatea abdominala intre splina si ficat;  are forma unui J cu o portiune verticala mai lunga si una orizontala mai scurta;  alimentele se depun in straturi concentrice de la periferie spre centru;  cand stomacul este umplut, pilorul coboara si se deplaseaza spre dreapta;  are doua orificii: • cardia • pilorul  in cadrul digestiei au loc trei activitati: 1. secretorie 2. motorie 3. de resorbtie INTESTINUL SUBTIRE:  portiune a tubului digestiv intre stomac si intestinul gros (4-6)m lungime  este format din:
Solicitant Parteneri

18

• o portiune fixa-duoden-forma de potcoava cu cavitatea in sus • o portiune mobila( libera)-jejun –ileon( incadrat de cadrul colic);jejunul are ansele intestinale orizontale, grupate superior stanga, iar ileonul are ansele intestinale verticale, grupate inferior dreapta.  in intestinul subtire au loc trei activitati: 1. secretorie-prin actiunea sucului pancreatic secretat de pancreasul exocrin, a bilei secretata de ficat, care ajunge in intestin princanalul coledoc si sucul enteric secretatde glandele intesinale; 2. motorie-miscari peristaltice; 3. absorbtie intestinala  in urma digestiei si a absorbtiei intestinale chimul gastric este transformat intr-o solutie apoasa numita chil intestinal. FICATUL:  glanda anexa a tubului digestiv;  cel mai mare organ intern al organismului uman;  situat sub muschiul diafragm, in dreapta stomacului, deasupra colonului transvers;  forma de ovoid taiat oblic cu patru lobi: • stang-impresiune gastrica si esofagiana • drept-impresiune colica, duodenala,suprarenala dreapta; • patrat-impresiune pilorica;
Solicitant Parteneri

19

• caudat.  Functiile ficatului: • Exocrina-secreta bila • Stocheaza glucoza sub forma de glicogen • Endocrino-metabolica-intervine in metabolismul

proteinelor, lipidelor, glucidelor, vitaminelor, regleaza volumul sangvin si este depozit de fier. • Antitoxica • Regleaza echilibrul acido-bazic  Este un mare rezervor de sange, ¼ din cantitatea organismului;  Are vascularizatie dubla: • Nutritiva-prin artera hepatica primeste sange

oxigenat, iar venele preiau sangele neoxigenat; • Functionala –prin vena porta primeste sange incacat cu nutrimente absorbite la nivelul intestinului subtire. CAILE BILIARE – conducte prin care bila secretata de celulele hepatice ajunge in vezica biliara si de acolo in duoden, numai atunci cand in duoden ajung produsii digestiei gastrice. VEZICA BILIARA( COLECISTUL): • Situata pe fata viscerala a ficatului • Forma de para, 8-10 cm lungime, 4 cm latime • Rol de rezervor in care se depoziteaza bila in perioade interdigestive
Solicitant Parteneri

20

• Are doua functii-bila hepatica-97% apa si 3% reziduu uscat - Bila invezica biliara 85% si 15 % reziduu si mucus PANCREASUL:  Glanda anexa a tubului digestiv  Organ friabil  Situat pe peretele profund al cavitatii abdominale  Forma de ciocan sau j culcat  Compus din: cap, col,corp si coada  Functie exocrina-secreta sucul pancreatic  Functie endocrina – secreta insulina si glucagonul INTESTINUL GROS:  Continua jejun-ileonul si se deschide la exterior prin orificiul anal;  Are 1,5 m lungime, forma de cadru(cadrul colic)  Aici au loc 4 activitati: 1. Secretorie-mucus 2. Motorie- actul defecatiei 3. Absorbtie intestinala-vitamina B,K apa,etc 4. Fermentatie si putrefactie prin intermediul florei microbiene locale.  In urma cestor activitati chilul intestinal se transforma in fecale  Compus din: 1. Cec- forma de sac, ocupa fosa iliaca dreapta o Valva ileocecala o Apendicele vermicular
Solicitant Parteneri

21

2. Colon( cadrul colic): o Colon ascendent o Colon transvers o Colon descendent o Colon sigmoid 3. Rect o Incepe la nivelul S3 si sfarseste prin orificiul anal o Format din –ampula rectala -canalul anal

ORGANELE ale caror zone reflexogene necesita a fi stimulate in TERAPIA SISTEMULUI DIGESTIV:

1. MAXILARUL SUPERIOR SI INFERIOR 2. DINTII 3. FARINGELE 4. ESOFAGUL 5. STOMACUL 6. DUODENUL 7. PANCREASUL EXOCRIN 8. FICATUL 9. VEZICA BILIARA 10. INTESTINUL SUBTIRE 11. APENDICELE VERMICULAR
Solicitant Parteneri

22

12. VALVA ILEOCECALA 13. CADRUL COLIC 14. RECTUL 15. ANUSUL

Solicitant

Parteneri

23

SISTEMUL RESPIRATOR
Respiratia reprezinta schimbul de oxigen si dioxid de carbon dintre organism si mediu, care se desfasoara in 3 etape: 1. Etapa pulmonara sau respiratia externa 2. Etapa sangvina sau transportul gazelor 3. Etapa tisulara sau respiratia interna Este compus din: - caile respiratorii:  Cavitate nazala  Faringe  Laringe  Trahee  Bronhii - Plamani

CAVITATEA NAZALA: Despartita de septul nazal in doua cavitati simetrice – fosele nazale Anterior acestea sunt protejate de piramida nazala – schelet

osteocartilaginos. SINUSURILE: Cavitati pneumatice, mentin temperatura constanta si au rol de cutie de rezonanta.
Solicitant Parteneri

24

Sunt perechi: 2 frontale, 2 maxilare, 2 sfenoidale. FARINGELE: Conduct musculo-membranos; Incepe la baza craniului si se termina in dreptul C6 Forma de jgheab deschis anterior lung de 15 cm Rol in fonatie si ventilarea urechii medii Aici se incruciseaza caile respiratorii cu cele digestive. LARINGELE: Forma de trunchi de piramida cu baza mare in sus, unde comunica cu faringele, iar varful comunica caudal cu traheea Rol de conduct aero-conductor si rol in fonatie( cutia vocala). TRAHEEA: Forma de tub continua laringele; 10-12 cm lungime, 1,6-2 cm diametru Are un segment cervical si unul toracal, se termina la nivelul T4, unde se divide in 2 bronhii. BRONHII: Patrund in plamani prin hil, apoi se ramifica intrapulmonar formand arborele bronsic.Bronhia dreapta este aproape verticala si este formata din 5-7 inele cartilaginoase incomplete posterior.Bronhia stanga este aproape orizontala si este formata din 10-11 inele cartilaginoase incomplete posterior. PLAMANII: Situati in cavitatea toracica, baza este concava si vine in raport cu muschiul diafragm, iar varful depaseste in sus prima coasta.
Solicitant Parteneri

25

Fata plamanilor este convexa, vine in raport cu costele si are scizuri care impart plamanii in lobi:  Plamanul drept are 3 lobi si o greutate de 700 g  Plamanul stang are 2 lobi si o greutate de 600 g Alveolele pulmonare:  Forma de saculet cu peretele extrem de subtire  Functie respiratorie si fagocitara  Sunt intre 75-100 milioane alveole Capacitatea plamanilor este de aproximativ 5000 cm3 de aer. Vascularizatia plamanilor este dubla:  Vascularizatia nutritiva –circulatia mare si este asigurata prin arterele bronsice  Vascularizatia pulmonar Respiratia pulmonara-consecinta unor procese:  Mecanice-mecanica respiratiei  Fizico-chimice-schimbul de gaze la nivelul plamanilor-hematoza Mecanica respiratiei( ventilatia): Organele respiratiei externe sunt:  Pasive-plamanii si cutia toracica  Active-muschii respiratori  500cm3 patrund si ies din plamani la o respiratie linistita.  Cele doua faze ale respiratiei pulmonare (inspiratia si expiratia) se succed ritmic permanent
Solicitant Parteneri

functionala-circulati

mica

–incepe

prin

trunchiul

26

Miscarile respiratorii-se desfasoara in doua faze. Inspiratia: • Proces activ prin care aerul patrunde in plamani ca urmare a depresurizarii intrapulmonare • Muschii inspiratori-asigura inspiratia linistita: o Muschiul diafragm-principalul muschi inspirator o Separa cutia toracica de cavitatea abdominala o Prin contractie, diafragmul se aplatizeaza permitand ventilarea unor volume de 500-2500 cm3 de aer/ciclu respirator. • Muschii intercostali externio Prin contractie ridica, rotesc coastele si deplaseaza sternul inainte o Miscarea coastelor si a diafragmului este urmata de cei doi plamani, creste capacitatea lor si scade presiunea in caile respiratorii • Muschii inspiratori auxiliari-intervin in cazul respiratiei fortate Volumul inspirator de rezerva –inspirat fortat este de 2500cm3. Expiratia: • Actul prin care aerul paraseste plamanii • Caracter predominant pasiv • Este urmare a revenirii elastice a plamanilor, care nu mai sunt tensionati in urma incetarii contractiei muschilor inspiratori. • Muschii expiratori o Muschii intercostali interni-expiratia linistita
Solicitant Parteneri

27

o Muschii expiratori auxiliari-muschii abdominali si ai regiunii lombare o Volumul expirator de rezerva – 1000cm3 de aer o Volumul rezidual care ramane in plamani -1500 cm3 aer

ORDINEA ZONELOR REFLEXOGENE:

1. Etapa pulmonara o Cavitatea nazala; o Sinusuri; o Laringe si trahee; o Faringe,laringe si trahee; o Bronhii; o Plamani. 2. Etapa sangvina( de transport) o Plamani; o Inima; o Plamani. 3. Etapa tisulara( celulara).

Solicitant

Parteneri

28

SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este format din: 1. Sistemul cardiovascular o Inima o Vase de sange:  Artere;  Vene;  Capilare sangvine. 2. Sistemul limfatic o Vase( ducte) limfatice; o Ganglioni limfatici; o Organe limfoide.

Mediul intern este format din totalitatea lichidelor corpului aflate in afara celulelor: Sange; Limfa; Lichid interstitial( intracelular).

Solicitant

Parteneri

29

SISTEMUL CARDIOVASCULAR
Sangele: - tip particular de tesut conjunctiv; - format din celule( elemente figurate)-eritrocite, leucocite, trombocite; - plasma-substanta fundamentala; - reprezinta 6-8 % din greutatea corpului.

Functii: - Transportor de gaze respiratorii, nutrimente, hormoni; - Aparare-globule albe – aparare antiinfectioasa; - Izotermica( homeotermica); - Se deplaseaza in circuit inchis intr-un singur sens, circulatia mare si cea mica fiind dispuse in serie, volumul de sange pompat de ventriculul stang este egal cu cel pompat de ventriculul drept in circulatia mica; - Circulatia mare-porneste de la ventriculul stang si se intoarce in atriul drept; - Circulatia mica( pulmonara) – porneste de la ventriculul drept si se intoarce in atriul stang. Inima:  
Solicitant

Organul central al aparatului cardiovascular; Situata in mediastin;
Parteneri

30

  

Forma de piramida triunghiulara sau trunchi de con culcat pe diafragma; Volumul inimii este comparabil cu volumul pumnului drept; Impartita longitudinal in doua jumatati, fiecare cu doua compartimente:un atriu si un ventricul separate de o valva care ontroleaza fluxl sangvin dintre ele- de la atrii spre ventricule;

Bataia inimii are trei faze- ciclu cardiac- 0,8 secunde:  Diastola-atriile si ventriculele se relaxeaza;  Sistola atriala-cele doua atrii se contracta;  Sistola ventriculara- cele doua ventricule se contracta.

Arterele: Sunt ducte de distributie a sangelui oxigenat de la inima la toate celulele organismului( in circulatia sistemica). Venele:   Rezervoare de sange prin care sangele duce CO2 de la toate celulele organismului la inima; Vena porta- vena aparte- incepe printr-o retea de capilare la nivelul intestinului si se termina la nivelul ficatului prin capilare sinusoide- transporta spre ficat sange incarcat cu nutrimente. Capilarele sangvine:   Sunt vase cu dimensiuni foarte mici; Interpuse intre vene si artere;

Solicitant

Parteneri

31

Prin ele trece acelasi debit sangvin ca si prin aorta, favorizand schimbul de substante intre sange si tesuturi datorita suprafetei foarte mari, de 1000 de ori mai mare ca a aortei, a grosimii foarfe reduse si a densitatii mari;

La nivelul acestora nu exista variatii pulsatile ale presiunii.

Solicitant

Parteneri

32

SISTEMUL LIMFATIC
Este calea auxuliara de intoarcere a lichidului extracelular in sistemul venos:    Dreneaza continuu proteinele tisulare, extravazate prin capilare; Transporta lipidele absorbite la nivelul intestinului subtire; Rol in apararea antiinfectioasa a organismului, prin efectul de bariera al ganglionilor limfatici.

Limfa:    Are compozitie asemanatoare cu cea a plasmei sangvine, doar cu un procent mai mic de proteine; Reprezinta 36% din totalitatea fluidelor in corp; Viteza foarte mica prin sistem vascular inchis, incepe de la nivelul tesuturilor prin capilare limfatice, se colecteaza in vase dince mai mari, apoi in cele doua colectoare limfatice mari: canalul limfatic toracic si canalul limfatic drept, care se deschid in venele subclaviculare;  Capilarele limfatice formeaza retele terminale, au peretii mai subtiri decat cele sangvine, sunt mai sinuose si foarte neregulate. Ganglionii limfatici:   Rol important in apararea generala a organismului-geneza anticorpilor; Obstacole relative in cale a propagarii infectiilor sau a metastazarii canceroase. Amigdalele:
Solicitant Parteneri

33

   

Organe limfoide situate in partea p[osterioara a cavitatii bucale; Filtreaza substantele nocive si protejeaza partea superioara a gatului.

Timusul: Organ limfoid cu rol endocrin situat inapoia sternului; Are doua functii: • Organ limfoid-limfopoeza-formarea limfocitelor T; • Glanda endocrina-secreta timocrescina cu rol in metabolisml calciului, cresterii scheletului si in dezvoltarea organelor sexuale. Apendicele vermicular: Segment rudimentar al intestinului gros, organ limfoid; Are 7-8 cm lungime.

Splina: • • • • ORGANELE ALE CAROR ZONE TREBUIE STIMULATE IN TERAPIA SISTEMULUI CIRCULATOR: Organ limfoid situat intre rinichiul stang, stomac si colonul transvers; Forma ovala,rosu-caramiziu,abundent vascularizat; Produce limfocite si anticorpi, filtreaza sangele si distruge globulele rosii imbatranite, pastreza rezerva de sange.

1. Sistemul cardiovascular • Mica circulatieInima;
Solicitant Parteneri

34

Plamani; Inima. • Marea circulatieInima; Relaxarea abdomenului si calmare durerilor menstruale; Vasele hemoroidale; Inima. 2. Sistemul limfatic • Ductul limfatic toracal stang; • Ganglionii limfatici cervicali; • Ganglioni limfatici axilari; • Ganglioni de la nivelul glandelor mamare; • Ganglioni limfatici abdominali; • Ganglioni limfatici inghinali; • Ganglioni limfatici pelvieni; • Amigdalele; • Timusul; • Splina; • Apendicele vermicular.

Solicitant

Parteneri

35

SISTEMUL NERVOS
ARCUL REFLEX • STIMUL⇒RECEPTOR⇒CALEA AFERENTA SENZITIVA⇒CENTRUL DE COMANDA( CREIERUL SI MADUVA SPINARII)⇒CALEA AFERENTA MOTORIE⇒EFECTOR⇒STIMUL Sistemul nervos • Retea de comunicare care controleaza si coordoneaza majoritatea activitatilor organismului • Indeplineste trei functii: 1. Realizeaza aportul senzorial prin intermediul a milioane de receptori 2. Colectioneaza, analizeaza si inmagazineaza informatia senzoriala si decide raspunsul adaptat stimulului 3. Activeaza efectorii( muschi glande, ogane interne) • • Este format din- sistemul nervos central (SNC) - Sistemul nervos periferic ( SNP) Sistemul nervos central este format din o Sistemul nervos somatic( SNS) o Sistemul nervos vegetativ( SNV) format din: - Sistem nervos vegetativ simpatic( SNVS) - Sistem nervos vegetativ parasimpatic (SNVP)

Solicitant

Parteneri

36

Neuronul : Unitatea morfofunctionala a SNV. Genereaza influx nervos-excitabilitate; Conduce influxul nervos-conductibilitate. Sinapsele: Sunt structuri specializate prin intermediul carora se realizeaza transmiterea unidirectionala a influxului nervos: De la un neuron la altul; De la un receptor la neuron; Dela neuron la receptor.

Sistemul nervos central este compus din: 1. • • • Encefal- compus din: - Trunchi cerebral-rol de centru reflex si de conducere, format din: Bulb rahidian; Puntea lui Varolio; Mezencefal. - Cerebel cu rol in mentinerea tonusului muscular, coordonarea miscarilor, pastrarea echilibrului. - Diencefal compus din: • Talamus; • Hipotalamus; • Metatalamus; • Subtalamus; • Epitalamus ;
Solicitant Parteneri

37

o Functii-statie de releu pe traseul cailor senzitive; o Centru de integrare pentru functiile vegetative-functie indeplinita de hipotalamus; - Emisferele cerebrale( creierul mare sau telencefal). • Scoarta cerebrala sau neocortexul –segmentul superior de coordonare, control si integrare a organismului in mediul de viata. 2. Maduva spinarii – adapostita in coloana vertebrala • Nervi: o Cranieni: 12 perechi de trei tipuri: Senzitivi Motorii Micsti

Sistemul nervos periferic este format din:

o Spinali: 31 perechi( 8 cervicali, 12 toracali,5 lombari,5 sacrali, 1 coccigian), toti micsti • Ganglioni: o Spinali si omologii lor cranieni; o Vegetativi( laterovertebrali, previscerali, intramurali). Sistemul nervos somatic(SNS): o o Realizeaza legatura dintre organism si mediul sau de viata; Asigura activitatea motorie si sensibilitatea senzitivo-senzoriala.

Sistemul nervos vegetativ- controleaza automat functiile involuntare,pentru a mentine homeostazia si coordoneaza reflex activitatea organelor interne.

Solicitant

Parteneri

38

Sistemul nervos vegetativ simpatic- actioneaza in situarii de criza, este tipic excitator si pregateste organismul pentru stres. Sistemul nervos vegetativ parasimpatic – actioneaza in conditii normale, mentine energia, intervine in conditii obisnuite de viata. Sistemul nervos si sistemul endocrin asigura coordonarea functiilor organismului si integrarea sa in mediul inconjurator. Reflexoterapia in integralitatea ei actioneaza asupra sistemului nervos si sistemului endocrin.

Hipofiza( glanda pituitara); -forma si marimea unui bob de fasole este situata la baza creierului; - rol in desfasurarea proceselor metabolice si in coordonarea activitatii sistemului endocrin; - prin relatiile morfofunctionale cu hipotalamusul are rol in interrelatia mecanisme nervoase-mecanisme umorale de coordonare a activitatii organismului; - activitatea sa este controlata de hipotalamus prin doi neurohormoni: unul cu rol inhibitor si celalalt cu rol stimulator. Sistemul nervos central prin intermediul hipotalamusului controleaza activitatea hipofizei si prin aceasta intreg sistemul endocrin.

ORGANELE ale caror zone reflexogene necesita a fi stimulate in TERAPIA SISTEMULUI NERVOS: 1. CREIERUL;
Solicitant Parteneri

39

2. HIPOFIZA; 3. CAVITATEA NAZALA; 4. SINUSURILE; 5. TAMPLA; 6. CEAFA; 7. OCHII; 8. URECHEA EXTERNA SI MEDIE; 9. URECHEA INTERNA; 10. 11. 12. 13. 14. PLEXUL SOLAR; COLOANA VERTEBRALA CERVICALA; COLOANA VERTEBRALA TORACALA; COLOANA VERTEBRALA LOMBARA; COLOANA VERTEBRALA SACRO-COCCIGIANA.

ORGANELE DE SIMT
Sunt reprezentate de analizatorii:cutanat, gustativ, olfactiv,vizual, acustic si vestibular.

Analizatorii sunt sisteme morfofunctionale prin intermediul carora, la nivel cortical,se realizeaza analiza cantitativa si calitativa a excitatiilor din mediul extern si intern care actioneaza asupra receptorilor, rezulta formarea de senzatii. Fiecare analizator are trei segmente: periferic, intermediar, central.
Solicitant Parteneri

40

Periferic: - Percepe o anumita forma de energie interna sau externa sub forma de excitatie; - Dupa locul de unde preiau excitatiile, receptorii sunt: • Exteroceptori; • Interoceptori; • Proprioceptori- preiau excitatiile din sistemul locomotor, mentin tonusul muscular, postura corpului si participa la elaborarea senzatiilor somatice. - Dupa natura excitatiilor preluate, receptorii sunt:mecanoreceptori, termoreceptori, osmoreceptori; - Dupa distanta de la care actioneaza excitantii avem:receptori de contact si receptori de distanta; - Fiecare receptori are praguri de excitabilitate:minim si maxim. - Receptoriii sunt: 1. Cutanat( tactil, termic, dureros, presiune,vibratii)-pielea; 2. Gustativ-papilele gustative; 3. Olfactiv-cavitatea nazala; 4. Vizual- ochii; 5. Acustic-urechea medie si externa; 6. Vestibular-urechea interna. Intermediar:
Solicitant Parteneri

fotoreceptori,

fonoreceptori,chemoreceptori,

41

Este format din caile nervoase prin care influxul nervos ce transporta informatiile care codifica excitatiile este transmis la scoarta cerebrala. Central: Este reprezentat de aria din scoarta cerebrala la care ajung informatiile care codifica excitatiile, care sunt transformate in senzatii specifice.

Analizatorul olfactiv: - chemoreceptorii ocupa partea postero-superioara a foselor nazale; - pentru a produce miros, o substanta trebuie sa fie volatila si sa se dizolve in lichidul vascosce acopera mucoasa olfactiva; - mirosul favorizeaza reflexele scretorii digestive, permite evitarea zonelor cu aer viciat; - Sunt circa 50 de mirosuri fundamentale; - principalele mirosuri primare sunt- intepator, putred, de camfor, de mosc, eteric, de flori si mentolat.

Analizatorul vizual: Functie principala perceperea luminozitatii, formei si culorii obiectelor; Stratul celulelor unde se desfasoara perceptia se afla in retina.

Analizatorul acustico-vestibular: Functii de auz si echilibru prin ureche. Urechea este compusa din:

Solicitant

Parteneri

42

1. Urechea externa- formata din pavilion si conductor auditiv extern, are rol in captarea si transmiterea sunetelor, cu frecvente intre 25Hz si 25 KHZ, cu amplitudini intre 0-30 decibeli. 2. Urechea medie- formata din casa timpanului si un lant articulat de osisoare:ciocanul, nicovala si scarita.Are rol in cuantificarea, codificarea si transmiterea sunetelor. 3. Urechea interna- aparatul vestibular si este formata dintr-un labirint osos si unul membranos, in care se gaseste un lichid( perilimfa si endolimfa). Rol in mentinerea pozitiei corpului in repaus si in miscare.

ORGANELE ale caror zone REFLEXOGENE necesita a fi stimulate in TERAPIA ORGANELOR DE SIMT: 1. Cavitatea nazala; 2. Ochii; 3. Urechea externa si medie; 4. Urechea interna.

Solicitant

Parteneri

43

SISTEMUL ENDOCRIN
Sistemul endocrin coordonat de sistemul nervos regleaza pe cale umorala activitatea organelor interne. Activitatea organelor interne are dubla reglare: 1. Nervoasa-directa si rapida, cu efect mai scurt in timp; 2. Umorala - lenta, cu efect pe o perioada mai indelungata. Concentratia hormonilor in sange este reglata prin feedback negativ-reducerea concentraiei unui hormon stimuleaza secretia lui, iar cresterea concentratiei unui hormon inhiba secretia lui. Din punct de vedere chimic, hormonii se clasifica:  Catecolamine: adrenalina si noradrenalina;  Polipeptide si glicoproteine: hormonul antidiuretic, insulina, tireostimulant;  Steroizi – cortizolul si testosteronul. Hormonii sunt produsi de secretie ai glandelor endocrine, eliberati direct in sange sau limfa. Prin intermediul lor sunt reglate:  Cresterea si dezvoltarea organismului;  Diferentierea tisulara;  Procele metabolice;  Procesele comportamentale;  Homeostazia.
Solicitant Parteneri

44

Hipofiza: -forma si marimea unui bob de fasole este situata la baza creierului; - rol in desfasurarea proceselor metabolice si in coordonarea activitatii sistemului endocrin; - prin relatiile morfofunctionale cu hipotalamusul are rol in interrelatia mecanisme nervoase-mecanisme umorale de coordonare a activitatii organismului; - activitatea sa este controlata de hipotalamus prin doi neurohormoni: unul cu rol inhibitor si celalalt cu rol stimulator; - este glanda endocrina cea mai importanta; - guverneaza secretia tiroidei, suprarenalelor, glandelor sexuale, produce hormonul cresterii. - hormoni secretati de adenohipofiza:  STH-hormonul de crestere – stimuleaza cresterea in copilarie si adolescenta;  TSH- hormonul stimulator tiroidian;  ACTH – hormonii adenocorticotropi – stimuleaza eliberarea de hormoni glucocorticoizi de catre glandele suprarenale;  FSHhormonul foliculostimulant –stimuleaza maturarea oului si

eliberarea de estrogen de catre ovar sau producerea de sperma in testicule;  LH- hormonul luteinizant – stimuleaza ovulatia si producerea progesteronului de catre ovar sau a testosteronului de catre testicle( FSH SI LH se mai numesc si gonadotropine;
Solicitant Parteneri

45

 Prolactina – stimuleaza producerea de lapte de catre glandele mamare.

-

Hormoni secretati de neurohipofiza: 1. Ocitocina – stimuleaza contractia uterului in timpul nasterii si eliberarea laptelui de catre glandele mamare; 2. ADH- vasopresina-hormonul antidiuretic – actioneaza aupra rinichilor pentru a reduce volumul de urina eliberata, asigurand conservarea apei in organism.

Epifiza: Forma unui con de pin, mai dezvoltata in copilarie si adolescenta, dupa care involueaza; Secreta melatonina care actioneaza asupra gonadelor.

Tiroida: cea mai voluminoasa glanda endocrina; situata in partea anterioara a gatului, este formata din doi lobi uniti printr-un istm, dispusi de o parte si de alta a laringelui si traheei; secreta tiroxina si triiodotironina-accelereaza metabolismul, reactiile chimice din celule, intensifica oxidatiile celulare si consumul de energie pentru procesele morfogenetice; secreta cantitati mici de calcitonina; pentru a functiona normal, tiroida are nevoie de iod.

Paratiroidele:

Solicitant

Parteneri

46

-

in numar de patru, de forma unor boabe de linte, situate pe fata posterioara a lobilor tiroidieni, cate doua pe fiecare lob;

-

secreta doi hormoni care controleaza nivelul de calciu din sange primul marind si al doilea scazand calcemia:  PTH – parathormonul-mareste nivelul de calciu din sange, stimuleaza absorbtia intestinala,creste pierderile de fosfor prin urina;  Calcitonina-hormon opus PTH, scade nivelul de calciu din sange si influenteaza mineralizarea normala a oaselor.

Suprarenalele: Situate deasupra polului superior al rinichilor, au forma de coif; Sunt formate din doua zone diferite din punct de vedere al originii, structurii si functiilor:

o Corticosuprarenala: o Situata la exterior; o Secreta hormonii corticosteroizi: • MINERALOCORTICOIZII-aldosteronul; • GLUCOCORTICOIZIIcortizolul-regleaza nivelul de

glucoza din sange, corticosteron, cortizon,prednison; • GONADOCORTICOIZII – rol in dezvoltarea caracterelor sexuale secundare:androgeni( masculini), estrogeni si progesteron. o Medulosuparenala: - Situata la interior;
Solicitant Parteneri

47

- Secreta hormoni numiti catecolamine si actioneaza asupra: o Aparatului cardiovascular; o Aparatului respirator; o Tubului digestiv; o Metabolismului glucidic si lipidic. - Secreta in special hormonii: • Adrenalina(epinefrina)-stimuleaza energetic, vasodilatatoare; • Noradrenalina(norepinefrina)- are actiuni vasculare mai intense, este preponderent vasoconstrictoare Gonadele( glandele sexuale feminine si masculine): • Ovarele ( glandele sexuale feminine) au functie: o exocrina- formarea foliculilor maturi(ovulele) si ovulatia; o endocrina – secreta hormonii sexuali feminini:  hormoniii estrogeni( foliculina)- in prima etapa a ciclului ovarian si stimuleaza dezvoltarea organelor genitale feminine, mucoasei uterine, glandele mamare;  progesteronul( luteina) – in a doua etapa a ciclului ovarian, favorizeaza pastrarea sarcinii; • Testiculele( glandele sexuale masculine) au functie: o Exocrina-spermatogeneza; are actiune metabolismul preponderent

Solicitant

Parteneri

48

o Endocrina- secreta hormonii androgeni- testosteronul si un procent redus de estrogeni:impreuna cu FSH, testosteronul stimuleaza producerea de spermatozoizi in tubii seminiferi. Pancreasul  Glanda anexa a tubului digestiv;  Organ friabil;  Situat pe peretele profund al cavitatii abdominale;  Forma de ciocan sau j culcat;  Compus din: cap, col,corp si coada;  Functie exocrina-secreta sucul pancreatic;  Functie endocrina – secreta insulina si glucagonul: o 20 % celulele alfa-secreta glucagonul; o 75 % celulele beta- secreta insulina; o 5% celulele delta – secreta hormoni digestivi; o Insulina si glucagonul influenteaza metabolismul glucidic, lipidic si protidic; o La nivelul ficatului- insulina are rol hipoglicemiant si stimuleaza sinteza de proteine si lipide, iar glucagonul produce

hiperglicemie hepatica, favorizeaza sinteza de corpi cetonici si inhiba sinteza proteinelor. Timusul:   Organ limfoid cu rol endocrin situat inapoia sternului; Are doua functii: • Organ limfoid-limfopoeza-formarea limfocitelor T;
Solicitant Parteneri

49

• Glanda endocrina-secreta timocrescina cu rol in metabolisml calciului, cresterii scheletului si in dezvoltarea organelor sexuale. • Timocrescina are actiune antagonica hormonilor sexuali, ceeace explica degenerarea timusului in perioada postpuberala.

Conceptul de sistem endocrin trebuie extins, deoarece in ultimii ani s-a descoperit ca si alte organe secreta hormoni: Inima-hormon ce actioneaza asupra rinichilor; Intestinul subtire – hormoni cu rol in digestia intestinala; Ficatul – hormon ce stimuleaza cresterea celulelor cartilaginoase; Stomacul – hormonul numit gastrina, rol in digestia gastrica; Rinichii- secreta hormon cu rol in producerea hematiilor de catre maduva rosie a oaselor; Pielea – hormon ce stimuleaza absorbtia calciului la nivelul intestinului subtire.

ORGANELE ale caror zone REFLEXOGENE necesita a fi stimulate in TERAPIA SISTEMULUI ENDOCRIN:

1. CREIERUL 2. HIPOFIZA 3. EPIFIZA 4. TIROIDA 5. PARATIROIDELE
Solicitant Parteneri

50

6. TIMUSUL 7. SUPRARENALELE 8. PANCREASUL ENDOCRIN 9. GONADELE ENDOCRINE o INIMA o RINICHI o FICAT o STOMAC o INTESTIN SUBTIRE

Solicitant

Parteneri

51

SISTEMUL REPRODUCATOR
Este reprezentat de celulele sexuale ( ovul si spermatozoid), formate la nivelul gonadelor:ovarul si testiculul. Gonadele isi incep activitatea la pubertate: o o • Ovarul – isi inceteaza total activitatea; Testiculul – la andropauza are doar un declin usor. Au functie dubla: 1. Gametogenetica( exocrina) – rezulta gametii; 2. Hormonogenetica( endocrina) – rezulta hormonii estrogeni si hormonii androgeni; Sistemul genital este format din: 1. Gonade- ovar sau testicul; 2. Cai de eliminare a gametilor; 3. Glande anexe; 4. Organe genitale externe;

I.

SISTEMUL GENITAL FEMININ

Gonadele feminine- ovarele au functiile: o exocrina- formarea foliculilor maturi(ovulele) si ovulatia; o endocrina – secreta hormonii sexuali feminini:
Solicitant Parteneri

52

 hormoniii estrogeni( foliculina)- in prima etapa

a ciclului

ovarian si stimuleaza dezvoltarea organelor genitale feminine, mucoasei uterine, glandele mamare;  progesteronul( luteina) – in a doua etapa a ciclului ovarian, favorizeaza pastrarea sarcinii; Caile de eliminare a gametilor sunt formate din: 1. trompele uterine-ducte care fac legatura intre ovare si uter; 2. uterul – organ musculos, cavitar, situat in cavitatea pelviana, intre vezica urinara si rect; 3. vagina – duct musculo-conjunctiv, median, se insera superior de colul uterin, iar inferior prin orificiul vaginal se deschide in vestibulul vaginal, spatiu delimitat de cele doua labii mici. Glandele anexe: glandele mamare • mamela este situata pe peretele toracic anterior, in intervalul dintre coastele 3 si 7 si este formata din:glanda mamara si parti moi( tesut conjunctiv si adipos) Organele genitale externe-vulva este formata din: • • • formatiunile labiale-doua labii mari si doua labii mici; muntele lui Venus; clitorisul – organul erectil.

II.

SISTEMUL GENITAL MASCULIN
Gonadele masculine: testiculele( glandele sexuale masculine) au functie:

Solicitant

Parteneri

53

o Exocrina-spermatogeneza; o Endocrina- secreta hormonii androgeni- testosteronul si un procent redus de estrogeni; Caile de eliminare a gametilor( caile spermatice) sunt formate din:   Caile spermatice intratesticulare:tubii seminiferi; Caile spermatice extratesticulare: o Canalele eferente; o Canalul epidimar; o Canalul deferent- aici se varsa si ductul excretor al veziculei seminale; o Canalul ejaculator- strabate prostatya si se deschide in uretra; o Uretra. Glandele anexe: o Vezicula seminala-situata deasupra prostatei, secreta un lichid cu rol de transportor si mediu nutritiv pentru spermatozoizi; o Prostata- situata in jurul portiunii initiale a uretrei, in cavitatea pelviana, in loja prostatica, produce o secretie care participa la formarea spermei; o Glanda bulbo-uretrala:secreta un lichid clar, vascos, care se adauga lichidului spermatic. Organele genital externe:   Penisul – organ genital si urinar, situat inaintea simfizei pubiene; Scrotul- protejeaza testiculele

ORGANELE ale caror zone REFLEXOGENE necesita a fi stimulate in TERAPIA SISTEMULUI REPRODUCATOR: 1. Creierul;
Solicitant Parteneri

54

2. Hipofiza; 3. Epifiza; 4. Gonade endocrine; 5. Gonade exocrine; 6. Trompele uterine sau canalele spermatice; 7. Uter sau prostata; 8. Uretra, vagin sau penis; 9. Glandele mamare.

Solicitant

Parteneri

55

SISTEMUL LOCOMOTOR (OSTEOMUSCULOARTICULAR)
Sistemul locomotor impreuna cu organele de simt, sistemul nervos si sistemul endocrin integreaza organismul in mediul de viata. Sistemul osos este componenta pasiva a sistemului locomotor si este format din totalitatea oaselor legate prin articulatii.Corpul uman este alcatuit din 208 oase care reprezinta 20% din greutatea sa.Oasele sunt piese dure, solide, rezistente si oarecum elastice, formate din tesut osos compact si spongios, avand inervatie si vascularizatie proprii. Tipuri de oase:  Lungi- femurul- oasele lungi au o diafiza( corpul osului) si doua epifize( capetele osului);  Late – omoplatul( scapula);  Scurte – vertebra;  Pneumatice – oasele din jurul foselor nazale;  Situate in grosimea unui tendon - rotula.

Functiile sistemului osos:   
Solicitant

Sustinere; Protectie; Locomotie;
Parteneri

56

 

Depozit de substante minerale; Hematopoieza.

Periostul este o membrana fibroasa, bogat vascularizata si inervata, care inveleste osul pe suprafata sa exterioara. Componentele scheletului corpului uman: 1. Scheletul capului- format din neurocraniu si viscerocraniu; 2. Scheletul trunchiului – format din coloana vertebrala, coaste, stern si bazin. 3. Scheletul membrelor:  Scheletul membrelor superioare: • Centura scapulara; • Scheletul membrelor superioare propriu-zise;  Scheletul membrelor inferioare: • Centura pelviana; • Scheletul membrelor inferioare propriu-zise. ARTICULATIILE Reprezinta ansamblul elementelor care unesc intre ele doua sau mai multe extremitati osoase. Clasificarea dupa gradul de mobilitate: 1. Sinartroze- articulatii imobile, fara cavitate articulara; 2. Amfiartroze- articultii semimobile; 3. Diartroze – sunt articulatiile mobile, din categoria carora fac parte artrodiile sau articulatiile sinoviale. Articulatiile sinoviale sunt compuse din:
Solicitant Parteneri

57

1. Suprafete articulare( sferice, concave, mosor, etc) 2. Cartilaj articular format din tesut cartilaginos hialin, cu rol de amortizare a presiunii exercitate de greutatea corpului si de protectie a suprafetelor articulare; 3. Capsula articulara, care leaga capetele oaselor ca pe un manson; 4. Lichid sinovial – rol de lubrifiant, diminueaza frecarea si favorizeaza alunecarea. SISTEMUL MUSCULAR este componenta pasiva a sistemului locomotor si este constituit din totalitatea muschilor in organism. Clasificarea muschilor: 1. Muschi somatici( scheletici); 2. Muschi viscerali( netezi); 3. Muschi special ( miocardul sau muschiul inimii). Muschii somatici: • • • • • • • •
Solicitant

Sunt formati din tesut muscular striat; Imbraca scheletul osos si impreuna cu oasele si articulatiile

corespunzatoare asigura miscarea segmentelor corpului; Sunt bogat vascularizati; Au inervatie dubla( somatica si vegetativa); Actiunea lor este voluntara.

Muschii viscerali( netezi): Sunt formati din tesut muscular neted; Asigura motilitatea viscerelor; Actiunea lor este involuntara.
Parteneri

58

Muschiul special – miocardul: • Este un muschi striat, dar se comporta ca un muschi neted, actiunea sa fiind involuntara.

ORGANELE ale caror zone REFLEXOGENE necesita a fi stimulate in TERAPIA SISTEMULUI OSTEO-MUSCULO-ARTICULAR:

1. Creierul 2. Hipofiza 3. Maxilarul superior si maxilarul inferior; 4. Cavitatea nazala; 5. Sinusurile; 6. Tampla; 7. Muschiul trapez; 8. Miocardul; 9. Muschiul diafragm; 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.
Solicitant

Coloana vertebrala cervicala; Coloana vertebrala taoracala; Coloana vertebrala lombara; Coloana vertebrala sacro-coccigiana; Articulatia scapulohumerala; Articulatia genunchiului; Articulatia coxo-femurala; Gonadele endocrine.
Parteneri

59

ANEXA NR. 2

ORDINEA DE STIMULARE A ZONELOR REFLEXOGENE IN CADRUL SEDINTEI DE REFLEXOTERAPIE
1. Decongestionarea si drenajul limfatic al piciorului si al gambei; 2. Stimularea aparatului urinar 3. Creier; 4. Hipofiza; 5. Epifiza; 6. Cavitate nazala; 7. Sinusuri frontale; 8. Tampla, nerv trigemen; 9. Laringe si trahee; 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.
Solicitant

Gat, linia nucala; Maxilar superior; Maxilar inferior; Amigdale; Sinusuri; Dintii; Faringe ; Esofag; Stomac; Duoden; Pancreas;
Parteneri

60

21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44.
Solicitant

Ficat- doar la piciorul drept; Vezica biliara – doar la piciorul drept; Intestinul subtire; Apendice vermicular; Valva ileocecala – doar la piciorul drept; Colonul ascendent – doar la piciorul drept; Colonul transvers; Colonul descendent – doar la piciorul stang; Rect – doar la piciorul stang; Anus – doar la piciorul stang; Ochii; Urechea medie si externa; Muschiul trapez; Plaman; Tiroida; Timus; Paratiroide; Inima; Plexul solar; Spina; Suprarenale; Gonade endocrine; Articulatia scapulo-humerala; Articulatia genunchiului;
Parteneri

61

45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61.

Coloana vertebrala cervicala Coloana vertebrala toracala; Coloana vertebrala lombara; Coloana vertebrala sacro-coccigiana; Glandele mamare; Urechea interna; Muschiul diafragm; Gonadele exocrine; Uter sau prostata; Relaxarea abdomenului, calmarea durerilor menstruale; Vase hemoroidale; Articulatia coxo-femurala; Ganglioni limfatici abdominali; Ganglioni limfatici inghinali; Ganglioni limfatici pelvieni; Stimularea aparatului urinar; Manevre de relaxare.

Solicitant

Parteneri

62

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful