Conf. dr. Dacian Dragos, ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Cap.

III – Contractele administrative

Suport de curs an universitar 2006/2007

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Capitolul III CONTRACTELE ADMINISTRATIVE §1. Originea istorică (doctrinară) a contractelor administrative. În dreptul francez s-a ajuns cel mai departe în ceea ce priveşte conturarea unei doctrine specifice referitoare la contractele administrative, şi în definirea regimului juridic specific acestor contracte1. Cu toate acestea, nici celelalte sisteme de drept nu pot fi ignorate. Astfel, sistemele de drept cu jurisdicţie unitară, cum ar fi cel din Statele Unite, chiar dacă nu utilizează noţiunea de contract administrativ, recunosc dreptul agenţiilor guvernamentale de a insera în contractele pe care le încheie cu particularii clauze privind rezilierea unilaterală, iar litigiile referitoare la aceste contracte sunt supuse în primă instanţă unei jurisdicţii specializate (Cort of Claims), care, în ultimii ani, a dezvoltat un veritabil drept al contractelor administrative, derogator de la dreptul comun2. În România, teoria contractelor administrative a fost îmbrăţişată de doctrină încă din perioada interbelică. După profesorul E. D. Tarangul, contractele încheiate de administraţie cu particularii în scopul de a colabora împreună în vederea realizării unui serviciu public sau a unui interes general sunt contracte administrative (sau de drept public)3. Ca exemplu de astfel de contract, autorul citat aminteşte, alături de concesiuni, şi împrumuturile. §2. Teoria generală a contractului administrativ (public). 1. Preliminarii. Aşa cum proprietatea publică are caractere specifice în raport cu proprietatea privată, libertatea contractuală a persoanelor publice prezintă particularităţi în raport cu libertatea contractuală a persoanelor private. Principala modalitate prin care administraţia îşi exercită libertatea contractuală este reprezentată de contractul administrativ. Principala caracteristică a contractelor administrative este inegalitatea de poziţie4 în care se găsesc actorii lui: administraţia, în calitate de purtătoare a prerogativelor de putere publică, şi în consecinţă superioară particularului, poate stabili şi modifica unilateral unele clauze contractuale şi impune sancţiuni5. Această trăsătură nu se regăseşte însă în contractele administrative încheiate între persoanele publice. Vom reţine, prin urmare, pentru început, că specificul contractelor administrative în raport cu contractele de drept comun constă în inegalitatea părţilor (atunci când administraţia contractează cu particularii), inegalitate care se manifestă prin dreptul administraţiei de a stabili, a priori, unele clauze contractuale (aşa numita “parte reglementară” a contractului), care nu pot fi negociate cu particularul, şi, ulterior, de a modifica unilateral clauzele impuse particularului, în concordanţă cu interesul public. 2. O definiţie a contractului administrativ. Contractul administrativ poate fi definit ca un acord de voinţă între o autoritate administrativă sau un alt subiect de drept autorizat de aceasta şi un particular, prin care particularul se angajează, în schimbul unei sume de bani, să asigure funcţionarea unui serviciu public, ori să efectueze o lucrare publică a căror organizare reprezintă obligaţii legale ale administraţiei6. 3. Distincţia între contractul administrativ (public) şi contractul privat. Contractele încheiate de administraţia publică au anumite caracteristici speciale, impuse de interesul public care stă la fundamentul încheierii şi executării acestora, fiind considerate contracte publice. Contractele publice sunt întâlnite sub diferite forme: achiziţii publice, concesiuni, asocieri în participaţie, etc.; toate acestea au anumite trăsături comune, care alcătuiesc împreună regimul juridic al contractelor publice, şi guvernează încheierea, executarea şi efectele contractului public, precum şi responsabilitatea contractuală. Astfel, părţile au obligatia de a accepta anumite clauze reglementare stabilite prin lege sau, pe baza legii, prin hotărâre de guvern (clauze care formează partea reglementară a contractului), însă au şi facultatea de a negocia alte clauze contractuale (partea contractuală). Când interesul public o cere, sau dacă executarea contractului este prea grea pentru
1 A se vedea, pentru evoluţia în timp a doctrinei contractelor administrative, Jean Rivero, Jean Waline, Droit administratif, 18e edition, Dalloz, Paris, 2000, p.115; L. Richer, Droit des contrats administratifs, 2e edition, Librairie générale de droit et de jurisprudence, Paris, 1999, p.29; Martine Lombard, Droit administratif, 3e edition, Dalloz, Paris, 1999, p.229. 2 Michael R. Aşimow, Administrative Law, 12th edition, Harcourt Brace Legal and Profesşional Publications, Inc., Chicago, S.U.A., 1992, p.11. 3 Erast Diti Tarangul, Tratat de drept administrativ român, Tipografia “Glasul Bucovinei”, Cernăuţi, 1944, p.478. 4 J. Rivero, J. Waline, Droit op.cit., p.107. 5 L. Richer, op.cit., p.23; Ana Vaşile, Prestarea serviciilor publice prin agenţi privaţi, Editura All Beck, 2003, p.65. 6 Pentru alte definiţii ale contractelor administrative, a se vedea E. D. Tarangul, op. cit., p.477; Rodica Narcisa Petrescu, op.cit., p.276; Ana Vaşile, op.cit., p.66.

1

şi că există o bogată doctrină în domeniu care ar facilita încadrarea fără ezitare a acestor contracte în categoria juridică de care aparţin în fapt. jurisprudenţa este cea chemată să califice un contract încheiat de administraţia publică din punct de vedere al naturii sale juridice. fapt ce denotă o anumită reţinere a legiuitorului în această privinţă. jurisprudenţa noastră nu poate decide asupra competenţei după bunul plac. considerăm că judecătoria. particularii având doar posibilitatea de a accepta sau a refuza încheierea contractului în aceste condiţii. însă întâmpină dificultăţi în sistemul nostru de drept. În teoria contractelor administrative. În lipsa unei prevederi exprese a legii. Cerinţa ca unul din contractanţi să fie persoană privată nu este însă decisivă. În concluzie. la validarea rezilierii unilaterale a contractului în temeiul interesului public. Autoritatea administrativă nu poate ceda drepturile sau obligaţiile sale decât unei alte autorităţi administrative. b) calificarea intervine în mod unitar printr-o decizie a Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie. în acest fel. se consideră. p. D.U.cit. autoritatea administrativă poate modifica sau rezilia unilateral contractul fără a recurge la justiţie. (2) al doilea criteriu este regimul exorbitant sau clauza exorbitantă a contractului. M. op. dat fiind faptul că şi contractul încheiat între două persoane publice este tot contract administrativ (de exemplu.G. a) Contracte administrative prin determinarea legii. inexplicabilă dacă ţinem seama de faptul că din reglementarea unor anumite contracte reiese cu pregnanţă caracterul lor public. sancţiuni. 9 A se vedea şi Ana Vasile. aşa cum vom arăta mai jos. reglementat în prezent prin O. 7 8 E. şi contractul de concesiune. ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Cap. Totuşi. aplicându-se regulile procedurii civile. În aceste condiţii. în primul rând.222. 4. decăderi)7. spre exemplu.Conf. la clauzele standard se adaugă şi unele clauze negociate de părţi). Dacian Dragos. A. se poate stabili natura raportului juridic dintre agenţii ce prestează serviciul public şi autorităţile administraţiei publice. Lombard. atunci când legea nu dispune altfel. p. III – Contractele administrative Suport de curs an universitar 2006/2007 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------particular ori acesta nu şi-a îndeplinit din culpă obligaţiile. spre exemplu.cit. care cuprind unele din clauzele contractului ce urmează a fi încheiat. dr. Modalităţi de calificare a unui contract ca şi contract administrativ (public). În legislaţia noastră. criteriile pe baza cărora se poate face această calificare ar trebuie să fie următoarele: (1) obiectul contractului constă în participarea persoanelor private la prestarea unui serviciu public. p. putem afirma că există două situaţii distincte: a) calificarea contractului este realizată de fiecare instanţă care soluţionează un conflict juridic născut în legătură cu acel contract. cit. prin atribuirea litigiilor născute din contract în competenţa de soluţionare a instanţelor de contencios administrativ9. Sunt contracte administrative. unde singura cale de a impune o anumită calificare juridică pe întreg teritoriul ţării este o decizie în interesul legii a Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie. etc. în Franţa cu contractele referitoare la execuţia lucrărilor publice. Tarangul. contractul de achiziţii publice.358. asocierea intercomunală) Importanţa determinării naturii juridice a unui contract încheiat de administraţia publică reiese şi din faptul că. Indiferent de instanţa care face calificarea.. că. b) Contracte administrative prin determinare jurisprudenţială. reglementat prin OUG 34/2006 şi OUG 54/2006. în urma soluţionării unui recurs în interesul legii. iar particularul le poate ceda unei alte persoane doar cu acordul administraţiei. aşa cum se întâmplă. p. Calificarea unitară a contractelor administrative este facilă în acele sisteme de drept care recunosc jurisprudenţei statutul de izvor de drept formal. precum şi principii speciale cu privire la executarea lor (rezilierea. din păcate.cit. va trebui să judece litigiul cu aplicarea principiilor de drept public. op. I. conform cărora competenţa revine judecătoriei. nu regăsim astfel de calificări. Din păcate. 2 . Iorgovan. O altă modalitate de calificare legală a contractului administrativ este cea implicită. regimul juridic special căruia îi sunt supuse contractele administrative se caracterizează.. Calificarea serveşte la validarea judecătorească a unor modificări unilaterale a contractului de către administraţie. op. cum este sistemul francez sau american. sau cu cele referitoare la vânzarea imobilelor statului8. prin forme speciale necesare încheierii lor (caietele de sarcini. vol.478. şi nu a celor de drept privat. deşi nu are secţie specializată de contencios administrativ. op. soluţionarea litigiilor născute în legătură cu aceste contracte sunt de competenţa instanţelor de contencios administrativ. 66.. Legea poate califica un anumit contract ca fiind contract administrativ (public) în mod expres. 34/2006.

op. 12 Jean Michel de Forges. Acestaă competenţă a fost reiterată de legislaţia specială în domeniu. sau contractul de furnizare a apei. în primul caz. de exemplu. În nici un caz nu poate fi considerat ca având caracter administrativ contractul încheiat între două persoane private. Această procedură poate fi gestionată după mai multe concepţii. 5. Paris. sau de impunerea unui anumit model de contract. Încheierea contractelor administrative. Aşa sunt. G. c) criteriul referitor la participarea unei persoane publice la contract. Braibant. de către administraţie. Clauza vizând rezilierea unilaterală a contractului în condiţiile nerespectării de către celălalt contractant a obligaţiilor ce rezultă din contract nu reprezintă o clauză exorbitantă. obligaţia contractantului privat de a investi o anumită sumă de bani după preluarea prestării serviciului public.justificat doar de interesul public şi fără a se ţine seama de modul în care au fost respectate clauzele contractuale. Rivero. op. dimpotrivă. respectiv OUG 54/2006 privind concesiunea bunurilor proprietate publică. Clauza exorbitantă este acea clauză impusă de administraţie în temeiul puterii publice (altfel spus “purtătoare” de putere publică). Librairie générale de droit et de jurisprudence. De exemplu. şi nici jurisprudenţa nu au acordat o prea mare importanţă acestui tip de contract. Câteva precizări sunt însă necesare: . deoarece situaţia de inegalitate juridică rezultă din liberul acord de voinţe.cit. competenţa de a judeca litigiile născute în legătură cu acel contract. deoarece se încheie în numele unei persoane publice . 1999. . vol. P.2 alin. Astfel. Les grands arrêts de la jurisprudence administrative. Legea contenciosului administrativ nr. executarea lucrărilor de interes public.caracterul administrativ al contractului trebuie analizat de la caz la caz: astfel. dr. Contractele administrative sunt încheiate între persoane publice sau între o persoană publică şi una privată. p. B. în temeiul puterii publice care le este conferită prin actul administrativ sau contractul administrativ prin care le este delegat serviciul public11. chiar dacă unele clauze avantajează o parte a contractului. OUG 34/2006 privind contractele administrative de achiziţie publică şi concesiune de lucrări şi servicii. 11 În Franţa..c teza a doua). Delvolve. Dacian Dragos. poate fi un contract civil de vânzare-cumpărare. un contract de achiziţii publice este contract administrativ. Calea indirectă de a recunoaşte unui contract natura juridică de contract administrativ era aceea de a conferi instanţelor de contencios administrativ. Waline. prestarea serviciilor publice. Contractele încheiate între două persoane publice sunt considerate. Deşi doctrina administrativă românească a susţinut dintotdeauna existenţa şi importanţa categoriei juridice a contractelor administrative. Yves Gaudemet. 6. J. dreptul autorităţii publice de a rezilia unilateral contractul . a unor clauze contractuale. André de Laubadère. avem de-a face cu un contract tipic privat. al cărui conţinut nu poate fi negociat de contractantul privat. Traité de droit administratif.Jurisprudenţa Entreprise Peyrot 1963. se manifestă tendinţa de a le considera contracte publice.. 15e èdition.. contractul de concesiune este contract administrativ. profund diferită de clauzele obişnuite din contractele private10.Conf.situaţia de inegalitate juridică din contractele administraţiei cu persoanele private nu se regăseşte ca regulă în contractele dintre persoanele publice – a se vedea. deoarece ea este întâlnită şi în contractele de drept privat. Şirey.106. 1999. Afirmaţia de mai sus nu poate duce la concluzia că persoanele private care prestează servicii publice încheie doar contracte private. P. M. p.cit. Long. achiziţiile publice (art. fără atribuţii de putere publică. şi civil. prezentat mai jos. Paris. obligaţia de a nu depăşi un anumit tarif de prestare a serviciului public. Droit administratif.1 lit. de principiu. ca fiind contracte administrative12. Lombard. p. p. Importanţa distincţiei dintre contractele administrative şi contractele de drept privat în dreptul românesc. Paris.615.745. a) Procedura de alegere a contractantului. contractul de asociere intercomuală în vederea gestionării serviciilor publice locale privind domeniul public şi privat. nu din impunerea unor clauze cu putere publică. ele pot încheia şi contracte administrative. până nu demult nici legiuitorul. PUF. Lombard. ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Cap.cit.235.I. în prezent. Contractul administrativ cu regim juridic exorbitant se deosebeşte de contractul administrativ cu clauze exorbitante prin aceea că. dar care este impus de către administraţie într-o anumită formă spre a fi semnat de persoanele private sau de alte persoane publice. Genevois. în M. specializate în aprecierea condiţiilor specifice în care îşi desfăşura activitatea administraţia publică. III – Contractele administrative Suport de curs an universitar 2006/2007 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Este vorba de stabilirea pe cale unilaterală. Weil.33.227. diferite în ceea ce priveşte criteriul utilizat pentru determinarea ofertei câştigătoare13. op.554/2004 conferă instanţelor de contencios administrativ competenţa de a judeca litigiile născute în legătură cu contracte ce au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică. 13 M. de pildă. 10 3 . şi constituie clasicul fundament al răspunderii contractuale din dreptul privat. însă dacă este sub valoarea prevăzută de lege. Jean-Claude Venezia. p. care pot fi doar acceptate de contractantul privat şi nu negociate de acesta – aşa numitul “caiet de sarcini” al contractului. M. contractul de furnizare a energiei electrice. 1991. contractul de asociere în participaţiune poate fi însă şi administrativ. p.

impuse datorită întârzierii executării prestaţiilor. existenţa contractului poate fi şi urmarea unui acord verbal.41. impuse de neexecutarea contractului – substituirea autorităţii publice în locul cocontractantului pentru Ibidem. pe această cale se poate solicita obligarea autorităţii publice la respectarea dispoziţiilor legale în faza pre-contractuală14. Momentul încheierii actelor de gestiune ale administraţiei publice. 16 OUG nr. precizarea din contract având doar rolul de a-i uşura acestuia din urmă munca de identificare a celor mai relevante acte normative din domeniu. În fine. sau chiar semnarea contractului cu ofertantul câştigător. şi. trebuie să precizăm că doctrina consideră inerente oricărui contract administrativ patru tipuri de prerogative. lit. dr. criteriul negocierii libere se utilizează numai pentru achiziţii de valoare mică ori atunci când procedurile legale de adjudecare. drept ce aparţine autorităţii publice17. III – Contractele administrative Suport de curs an universitar 2006/2007 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Astfel. în scopul identificarii uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale.cit. alteori această cerinţă rezultă indirect din faptul că în conţinutul lui trebuie să se regăsească un caiet de sarcini. În virtutea dreptului de direcţie şi control. unde se aplică principiul “contractul este legea părţilor”. sau coercitive. ci şi clauze exorbitante. în sistemele de drept din statele aflate în tranziţie spre democraţie această procedură permite atribuirea abuzivă a contractului. 34/2006. Criteriul adjudecării presupune atribuirea contractului ofertantului care propune cel mai mic preţ. cu clauze reglementate prin lege sau elaborate de autoritatea publică. Amploarea prerogativelor autorităţii publice. Dacian Dragos.. Executarea contractelor administrative. a executării acestuia sau la anularea clauzelor ilegale din conţinutul lui. care conferă autorităţii publice dreptul de a urmări respectarea clauzelor contractuale şi în special a obligaţiilor cocontractantului. autoritatea publică poate adresa de asemenea instrucţiuni şi ordine.239. este contrabalansată de principiul respectării echilibrului contractual. fără a se ţine însă seama de aspectele calitative ale acestei oferte. p. În primul rând. op. toate actele administrative. Contractele administrative trebuie încheiate în formă scrisă15.10/1999. Aceste contestaţii sunt judecate (în ultimă instanţă) de către instanţele judecătoreşti. 15 14 4 . aceasta deoarece ele conţin nu numai acorduri de voinţă liber exprimate de părţi. Precizarea în cuprinsul contractului a faptului că anumite acte administrative din domeniul în care se încheie contractul nu semnifică limitarea obligaţiei contractantului privat la respectarea doar a acestor acte administrative. b) dreptul de sancţionare. criteriul combinat preţ-calitate asigură posibilitatea de a alege oferta care din ambele puncte de vedere corespunde scopului propus: oferă calitate la cel mai mic preţ. pe baza soluţiei. Lombard. Admiterea acţiunii persoanei interesate poate duce la suspendarea semnării contractului. respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de aşi depune candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii admişi. Sancţiunile pot fi pecuniare. p.3. exercitate de autoritatea publică: a) puterea de direcţie şi control. Teoretic. ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Cap. De asemenea. procedura este abandonată din ce în ce mai mult de administraţiile moderne tocmai din acest motiv. justificate prin interesul public. favorizează corupţia.Conf. însă practic soluţia este forma scrisă. de atribuire prin licitaţie sau prin cerere de oferte au eşuat. şi poate fi deschisă (oricine poate prezenta o ofertă) sau restrânsă (numai participanţii preselectaţi în baza unor criterii preliminare pot prezenta oferte). de contencios administrativ sau de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.f 17 M. persoana care nu s-a calificat în etapa preliminară de evaluare din cadrul procedurii de atribuire prin cerere de ofertă şi. A treia procedură este bazată pe criteriul cererii de oferte. prin urmare. de către persoanele interesate (de exemplu. utilizată cu rea credinţă. Executarea contractelor administrative este guvernată la rândul ei de reguli distincte faţă de executarea contractelor private. Uneori legea impune în mod expres forma scrisă a contractului. c) Forma contractului administrativ. 7. în „Dreptul” nr. art. candidaţii selectaţi să elaboreze oferta finală. Unele clauze nu pot fi inserate în contract: de exemplu. care nu pot fi dovedite decât prin inserarea lor în contract16. nu poate prezenta o ofertă). urmând ca. Deşi este cea mai logică dintre opţiunile care stau la îndemâna autorităţii publice contractante. precum şi legislaţia din domeniu trebuie respectată de cocontractant. o clauză ce are ca obiect transferul către persoana privată a dreptului de a rezilia unilateral contractul. Contestaţiile pre-contractuale sunt formulate înainte de încheierea contractului administrativ. A se vedea Anton Trăilescu. pe baza unor criterii subiective. b) Procedura de contestare pre-contractuală. prin urmare. A patra procedură este dialogul competitiv.

sau angajarea răspunderii autorităţii publice pentru abuz în exercitarea prerogativelor de putere publică cu prilejul executării contractului.75. susceptibilă de a justifica rezilierea contractului. în domeniul transportului urban. Dreptul de modificare unilaterală există chiar dacă el nu este prevăzut expres în contract18. atunci când acesta nu se supune deciziilor administraţiei. În acest ultim caz. iar pe de altă parte. deoarece. În cazul în care executarea nu mai poate continua. care nu pot fi modificate decât prin acordul părtilor. autoritatea publică are garanţii multiple menite a preveni acest lucru. op. III – Contractele administrative Suport de curs an universitar 2006/2007 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------executarea contractului pe cheltuiala acestuia din urmă.. op. ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Cap. p. şi el va fi reparat integral. dar contractul are regim de drept public. sau acordarea unui terţ a dreptului de a executa contractul.. M. prejudiciul trebuie să rezulte direct din greşeala autoritătii publice contractante. op. 2eedition. care se traduce prin dreptul cocontractantului unei persoane publice. Dictionnaire de droit administratif. când autoritatea publică trebuie săl despăgubească pe cocontractant.Conf. Responsabilitatea contractuală. §3. Editions Dalloz.cit. Paris. Geneviève Gondouin. Efectul aplicării acestei teorii nu este însă exonerarea co-contractantului de executare. discuţiile doctrinare s-au concentrat şi asupra aplicabilităţii teoriei impreviziunii în domeniul contractelor administrative19. dar poate totuşi continua. în acest sens. În contrapondere cu prerogativele exorbitante ale autorităţii publice. contractul ar deveni imposibil de executat în condiţii de echilibru financiar între cele două părţi20. M. restabilirea echilibrului financiar înseamnă: a) remunerarea prestaţiilor suplimentare impuse de autoritatea publică prin decizii individuale pe parcursul executării contractului. p. 22 A se vedea. Este necesar. Armand Collin. de a obţine un ajutor financiar din partea administraţiei publice. A se vedea. nu de alte autorităţi publice. Deviller. Rezilierea unilaterală a contractului poate interveni numai din iniţiativa autorităţii publice. dr. d) rezilierea unilaterală a contractului. 8.150. Principalele contracte administrative din dreptul român. p. Lombard. op. În fine. afectând echilibrul financiar iniţial al contractului. caz în care cocontractantul nu are drept la despăgubiri. pe de o parte. 19 20 18 5 . părtile trebuie să caute mijloace de a adapta execuţia contractului la noile condiţii apărute. Concret. cealaltă parte a contractului poate destul de greu să demonstreze o culpă din partea administraţiei publice. dimpotrivă..cit.cit. Agathe Van Lang. p. spre deosebire de contractele private. în favoarea contractantului privat este recunoscut principiul echilibrului financiar. în vederea continuării executării contractului administrativ. posibilitatea angajării răspunderii contractuale pentru culpă a cocontractantului. Dacian Dragos. Doctrina şi jurisprudenţa franceză admit aplicarea teoriei impreviziunii în anumite condiţii: a) existenţa unui eveniment cu efecte economice exterior părtilor. iar în caz de neexecutare se poate dispensa de intervenţia judecătorului şi să sancţioneze direct cocontractantul. p. sau în temeiul interesului public.246. pe baza experienţei părtilor la acea dată. 1999. ca decizia să aibă legătură cu contractul şi să fie emisă de autoritatea publică parte a contractului. victimă a unei situaţii imprevizibile de natură economică. sau b) modificarea contractului atunci când executarea acestuia este afectată de deciziile autorităţii publice emise în domeniul căruia îi aparţine contractul (spre exemplu.240 şi urm. pentru detalii. Ana Vaşile. cel puţin la nivel teoretic. impune obligaţii noi. care este înzestrată cu prerogative de putere publică şi îşi justifică acţiunile prin interesul public. M. iar indemnitatea de impreviziune (suma de bani cuvenită co-contractantului în vederea reparării echilibrului financiar al contractului) nu se poate acorda decât atunci când executarea contractului nu mai este posibilă în condiţiile iniţiale.. tot pe cheltuiala cocontractantului iniţial. c) puterea de modificare unilaterală a contractului. ci. decizia de a impune operatorilor luarea unor măsuri suplimentare pentru creşterea securităţii pasagerilor). care permite sancţionarea pe cale judecătorescă a situaţiei în care autoritatea publică. în exercitarea prerogativei de modificare unilaterală a contractului. pentru a fi în prezenţa unei situaţii ce necesită restabilirea echilibrului contractual.cit.423. totuşi. Lombard. Responsabilitatea derivată din neexecutarea contractelor administrative este destul de limitată ca şi sferă de manifestare22. în temeiul interesului public (exigenţelor serviciului public) este una din caracteristicile fundamentale ale contractului administrativ. În lipsa unui astfel de ajutor financiar. b) imprevizibil la încheierea contractului. 21 J. Există. Véronique Inserguet-Brisset. nu şi a altor autorităti publice. se consideră că există o situatie de forţă majoră. cu titlu de sancţiune. şi c) care să determine bulversarea iremediabilă a executării contractului din punct de vedere financiar sau material21. deoarece acesta din urmă nu are nici o culpă.

. Guvernul României s-a inspirat. organizarea concursului de soluţii.Conf. Ordonanţa de urgenţă nr. în “Curierul judiciar” nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică.323. p. (1) Noţiunea de “autoritate contractantă” cuprinde. şi unul sau mai mulţi operatori economici. în proporţie de mai mult de 50%. 2e edition. iar pe de altă parte. op. p. Idem.418 din 15 mai 2001. cu un operator economic numit generic “contractant”. atribuirea contractului de achiziţie publica de către o autoritate contractantă. încheiat de administraţie pentru nevoile serviciului public”23. aşa cum am arătat. 29 În Franţa. Paris. modificată prin Legea nr. astfel cum este ea definită prin ordonanţa de urgenţă. partea I. Gondouin. Auby.1. reiese că şi un al treilea criteriu. cu personalitate juridică. 26 Publicată în “Monitorul oficial al României”. în proporţie de mai mult de 50%. op. b) al doilea criteriu este material. supra cit. art. op. încheierea acordului-cadru.177.9 .cit. a). Van Lang. Fenech. Inserguet-Brisset. în numele şi pentru o alta persoana fizică/juridică.337/2006. La moralisation des marchés publics. altul decât unul dintre cele prevăzute la lit.12. a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii26. Code de Marchés Publics.. Rivero. Doctrina şi jurisprudenţa consideră. p.222. 1. având ca obiect execuţia de lucrări.177. Criteriul organic se referă. este aplicabil. Editions Litec.10. de către o autoritate contractantă. Aşa cum reiese din formularea segmentată a art. de colectivităţile publice în vederea realizării de lucrări. Petit. Richer. însă. Criteriul organic al definirii contractului de achiziţie publică. care a fost înfiinţat pentru a satisface nevoi de interes general fără caracter comercial sau industrial şi care se află cel puţin în una dintre următoarele situaţii: 23 A. autoritatea contractantă este “colectivitatea publică”. 1. Ph. Gondouin. furnizarea de produse sau prestarea de servicii. Dacian Dragos. dr. încheiat între persoane private. Inserguet-Brisset.G. pe de alta parte.13. lucrări sau servicii. în esenţă. Paris. de către o autoritate contractantă. de către administraţie. J. vom face referire de multe ori la doctrina şi jurisprudenţa franceze.. unul formal.. Editions Dalloz. în cazul în care respectivul contract este finanţat/subvenţionat în mod direct.13. de procurarea. J. furnituri şi servicii”25. G. la prestatorul serviciului. care impune autorităţilor contractante să folosească.-M. Paris. Petit. a unor bunuri. Din această cauză. prin art.2/2002. şi în scopul de a evidenţia unele aspecte pe care doctrina şi jurisprudenţa noastră nu a avut răgazul necesar să le identifice. Van Lang. Fenech. p. însă nu sunt unitare în acest sens. G. cum ar fi Camera de Comerţ şi industrie . p. p. Contractul de achizitie publică. op. atribuirea contractului de achiziţie publica de către un operator economic. op. plătind un preţ. J. pe de o parte la cel care achiziţionează. Este vorba.care acţionează la nivel central ori la nivel regional sau local. Richer. Definiţia foloseşte două criterii pentru a exprima conţinutul noţiunii: a) primul criteriu este organic: contractul de achiziţie publică este încheiat de “autoritatea contractantă”. “contractul prin care administraţia.. După cum rezultă cu prisosinţă din studiile doctrinare27. Presses Universitaires de France. pe de o parte. la care ne vom referi în continuare cu denumirea de ordonanţă de urgenţă. G. Ph. lucrării sau la vânzătorul produselor. în condiţiile prezentului cod. prin cumpărare. 1998. În România. 1999. Waline. Noţiune. ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Cap. însă. Bon.. b) oricare organism de drept public. din Codul achiziţiilor publice francez din 1964. 25 24 6 . Doctrina franceză defineşte contractul de achiziţie publică ca fiind “o categorie particulară de contract. p. Acelaşi lucru se întâmplă şi în dreptul francez. în concepţia reglementării achiziţiilor publice.322. 27 D.autoritate publica sau instituţie publica . şi stabilimentele publice fără “legătură” cu o autoritate publică. Armand Collin. Ph. op. p. în sensul ordonanţei29: a) oricare organism al statului . şi se referă la obiectul contractului: dobândirea unor produse.cit. Sunt exceptate.116. cu modificările ulterioare. p. servicii sau lucrări. Petit. V.20 şi urm. 1999. în anumite domenii. Prin obiectul său. contractul de achiziţie publică nu se deosebeşte de contractul de vânzare cumpărare de drept comun. Sediul materiei.. III – Contractele administrative Suport de curs an universitar 2006/2007 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1. şi anume ca autoritatea contractantă să încheie contractul de achiziţie în temeiul ordonanţei. că ar trebui exceptate. materia achiziţiilor publice este reglementată în prezent de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.cit. de la aplicarea dispoziţiilor Codului achiziţiilor publice stabilimentele publice industriale şi comercialeA. noţiune considerată identică de doctrină cu cea de “persoană publică”. op. p.2. Contractul de achiziţie publică.cit. numai în acest fel fiind vorba de o achiziţie publică supusă dispoziţiilor acesteia. nr.. iar Codul achiziţiilor publice francez statorniceşte în art.3 din ordonanţa de urgenţă. din aceleaşi raţiuni.cit. inclusiv a contractului sectorial. Dictionnaire de droit administratif. de asemenea.cit. P. G. Fenech. în schimbul unui preţ. îşi procură de la particulari bunuri şi servicii”24. Criteriul rezultă din întreaga reglementare. 34/2006 stabileşte principiul conform căruia aceste norme juridice se aplica pentru atribuirea contractului de achiziţie publica. L. încheiat în formă scrisă între una sau mai multe autorităţi contractante.1 că “achiziţiile publice sunt contracte încheiate. 28 Astfel.cit. V. doar acest tip de contract28. Codul achiziţiilor publice condiţionând achiziţiile publice de recugerea la procedurile reglementate prin dispoziţiile sale – a se vedea L. C. în cazul în care respectivul contract este finanţat/subventionat în mod direct. p. contractul de achiziţie publică este acel contract cu titlu oneros. La o privire mai atentă. Dragoş.

sau dacă este vorba de achiziţionarea mai multor produse. A.3 lit. Y. Librairie générale de droit et de jurisprudence. 1999. op.. . precizând că sunt susceptibile a fi calificate ca achiziţii publice şi contractele încheiate de persoane private. Paris. 1998. 1. sau de către un alt organism de drept public. Paris. Editura Era. persoanele fizice sau juridice pot avea calitatea de candidat (atunci când solicită invitaţie de participare la o licitaţie restrânsă sau la o negociere competitivă).. A. de Laubadère. op. Petit. p.371. 11e édition. 1999. Remarcăm. în majoritate. Peiser.-M. d) oricare întreprindere publica ce desfăşoară una sau mai multe dintre activităţile în următoarele sectoare de utilitate publică:apă. Paris. 1995. p. 15e édition. Tratat de drept administrativ.se află în subordinea sau este supusă controlului unei autorităţi contractante sau unui alt organism de drept public. Editura Nemira. I. Genevois. Mrejeru.3. transport. Montchrestien. P. Traité de droit administratif. Şirey. în baza unui drept special sau exclusiv. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. prestator de servicii ori executant de lucrări . Obiectul contractului de achiziţie publică.306. op. se vorbeşte de un contract între administraţie şi particulari33. fără a da naştere unei persoane juridice noi32. chiar dacă pot fi calificate ca achiziţii publice. Cluj-Napoca. în funcţie de procedura de atribuire a contractului utilizată de autoritatea contractantă. op. e) oricare subiect de drept. Th. În funcţie de criteriul material. a închirierii sau leasing-ului cu sau fără opţiune de cumpărare. 5e édition. Rivero. 30 Jurisprudenţa Entreprise Peyrot (1963) – M. întrucât unele din dispoziţiile sale nu sunt susceptibile a fi aplicate în astfel de relaţii contractuale. Delvolvé. tome 2 – droit administratif des biens. Gaudemet. Fenech. 2001.cit.cit.Marquet. ofertant (când a depus o ofertă) şi concurent (când a depus o soluţie la un concurs de soluţii). precizând în 1998.cit. 3e édition. réquişitions. de regulă. Weil. 33 Rodica Narcisa Petrescu. Codul achiziţiilor publice devine aplicabil . p. G. Les grands arrêts de la jurisprudence administrative. domaine public.148. p. parte într-un contract de achiziţie publica 31. Auby. se plasează în afara raporturilor reglementate de Codul achiziţiilor publice. p. D. de către o autoritate contractantă. Ph. tot criteriul material.-M. a)-d). inclusiv în rate. vol. servicii şi/sau execuţie de lucrări. în măsură să-i asigure dreptul de a modifica unilateral partea reglementară a contractului de achiziţie publică. Dalloz. p. Criteriul material. pe baza cumpărării. J.Conf. p. Contractul de furnizare (numit în literatura interbelică română şi în cea franceză contract de furnituri35) are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse.323. Persoanele contractante pot încheia între ele. travaux publics. (2) “Contractantul” este ofertantul care a devenit. energie şi poştă. 1996.cit.. atunci când acesta atribuie contracte de achiziţie publica sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activităţi. în vederea executării contractului.370. care desfăşoară una sau mai multe dintre activităţile activităţile în următoarele sectoare de utilitate publică:apă.este finanţat. Doctrina franceză susţine. în aceste cazuri.în componenţa consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia sunt numiţi de către o autoritate contractantă. Iorgovan. G. p. Consiliul de Stat nu a fost însă de aceeaşi părere. Droit de l’urbanisme et de la construction. însă cu un caracter mai general. şi intră sub incidenţa Codului privind achiziţiile publice. III – Contractele administrative Suport de curs an universitar 2006/2007 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------. Bon. dacă lucrarea sau serviciul poate fi divizat.34/2006. teoria conform căreia contractele dintre persoanele publice sunt contracte administrative. op. în condiţiile legii.576. energie şi poştă.229.-B. p. Waline. că acordurile de voinţă între persoanele publice. doctrina română admite că acordurile de voinţă între două persoane publice sunt contracte administrative. editie revăzută. H. op. p. Introducere în studiul dreptului administrativ. contractele de achiziţie publică pot fi de trei feluri: a) contracte de furnizare. Droit administratif des biens.G. P. 1998. R. P. conferite prin lege30. 34 A se vedea A. o convenţie. Prin „operator economic” se înţelege oricare furnizor de produse. de drept public sau privat. Auby.. Este vorba. dacă acestea acţionează în interes public sau în exercitarea unor prerogative de putere publică. c) oricare asociere formată de una sau mai multe autorităţi contractante dintre cele prevăzute la lit. V. transport. Fracţionarea obiectului contractului este permisă atunci când există justificări de ordin tehnic şi financiar. mai mulţi ofertanţi pot fi acceptaţi să încheie contractul. deoarece definiţia „operatorului economic” include şi această categorie. Pluralitatea de contractanţi. ori grup de astfel de persoane cu activitate în domeniul care oferă în mod licit pe piata produse.. Drept administrativ. 31 Art. J. dr. supuse dreptului public34. Termenul de “ofertant” este folosit aici în sens generic. J. Droit administratif . deoarece reglementarea identifică punctual activităţile relevante care au ca efect o atare calificare. Périnet . Contractant poate fi şi o persoană publică. ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Cap. J.116. se consideră că soluţiile trebuie nuanţate. Richer. 7 . Lombard. . Bon. B. 32 J. Braibant. Cu toate acestea. p.237.154. Mrejeru. Auby. P. 35 M.615. evident. p. în acest loc.. de asemenea. Criteriul material este însă specializat. Chiar dacă. p. Florescu.222. de acele dispoziţii care conferă uneia dintre părţi o poziţie supraordonată. Aceatsă calificare subzista chiar dacă perosoana publică participă cu bunuri proprietate privată. întrucât există situaţii în care un stabiliment public se comportă ca o persoană privată prestatoare de servicii. expropriation. Paris.persoana fizica/juridică.218. L. Vedinaş.cit. 1999. Dalloz.cit. sau de către un alt organism de drept public. Lazăr.. acordat de o autoritate competenta. Editura Cordial Lex. În Franţa. a) sau b). territoriale et hospitalière. aşa cum sunt acestea cuprinse în clasificările statistice oficiale.18. Jurisprudenţa franceză a utilizat. în cadrul unei singure proceduri. folosirea şi a criteriului material – cel referitor la desfăşurarea unor activităţi relevante – pentru a întregi sfera autorităţilor contractante. nu îşi exercită puterea publică. deoarece. atunci când aceasta atribuie contracte de achiziţie publica sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activităţi. în acelaşi scop. Long. 9e edition. altul decât cele prevăzute la lit.fonction publique de l’État. B. P. p. Dacian Dragos.

op.177.cit. op. J. pornind de la curăţarea localurilor publice până la serviciile informatice. p. Gaudemet. care-i serveşte deseori ca model. în concordanţă cu prevederile legale referitoare la apărarea naţională. în schimbul unui preţ43. întrucât el are ca singur scop şi efect limitarea aplicării noţiunii de achiziţie publică. servicii de transport pe apă. însă fără a-i fi subordonat acestuia.cit. p. Nu pot fi achiziţionate prin cumpărare. 36 Excluderea din sfera contractelor de achiziţie publică a contractului prin care se achiziţionează sau închiriază terenuri. Bucureşti. cu titlu provizoriu. în comun cu unul sau mai mulţi parteneri străini. achiziţiile de cercetări. ordinii publice. Richer. Excluderea poate avea ca sursă fie dispoziţiile exprese ale ordonanţei de urgenţă.149. p. şi contracte vizând prestaţii materiale39. culturale şi sportive. deoarece limitele de departajare se schimbă în timp: un contract de ridicare a deşeurilor menajere. procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică sunt stabilite ca urmare a unui tratat sau a unui acord internaţional ce vizează implementarea sau exploatarea unui proiect. acord internaţional sau a altor asemenea referitoare la staţionarea de trupe precum şi a aplicării unei proceduri specifice unor organisme financiare internaţionale sau a altor donatori/creditori. Astfel. În interiorul categoriei contractelor de servicii se face distincţie între contracte vizând servicii (sau prestaţii) intelectuale. op. 1. ordinea publică. V.. Inserguet-Brisset. Costin. op.chiar dacă ele sunt încheiate de autorităţi publice în vederea furnizării unor produse. Peiser. aceasta întrucât în Codul achiziţiilor publice din Franţa posibilitatea în discuţie nu este stipulată. executării unor lucrări sau prestării unor servicii.. dr. Y.44. o autoritate contractantă din domeniul apărării naţionale. este făcută. op. p. Achiziţiile de produse reprezintă un domeniu în continuă şi constantă diversificare. Din prima categorie fac parte.329.371. clădiri sau alte bunuri imobiliare.. contractul are ca obiect achiziţia de servicii în hoteluri şi restaurante..34/2006 (art. De asemenea. în mod expres prin Ordonanţa de urgenţă nr. servicii juridice. servicii de selecţie şi plasare a forţei de muncă. deoarece numai în acest sens poate fi înţeleasă folosirea termenului de “produse”. Contractul de lucrări publice este echivalentul contractului de antrepriză42 din dreptul privat. siguranţei şi securităţii naţionale nu are obligaţia de a aplica prevederile ordonanţei de urgenţă atunci când achiziţionează produse şi servicii în legătură cu producţia sau comerţul de arme. Frontierele dintre aceste contracte şi alte tipuri de relaţii contractuale nu sunt însă destul de conturate.cit. p. 41 Art. servicii recreative. 40 J. este greu de separat şi de identificat contractul de servicii de un contract de antrepriză ce nu are ca obiect bunuri imobiliare. Gondouin.cit. remarcăm pasul înainte pe care-l face legislaţia noastră în comparaţie cu cea franceză. Fenech.329 39 A. şi nu exhaustivă. Mureşan. servicii de învăţământ. În ceea ce priveşte posibilitatea de a achiziţiona. 8 . G.. care au ca obiect prestarea unor servicii. Dictionar de drept civil.. se consacră dreptul autorităţii contractante de a nu aplica prevederile ordonanţei de urgenţă atunci când contractul are caracter secret sau îndeplinirea sa implică măsuri speciale de securitate. 44 Enumerarea este exemplificativă.Conf. Richer. lit.34/2006. prin care o persoană publică încredinţează unui organism specializat sau unui cercetător efectuarea unei cercetări pe o temă dinainte stabilită40. siguranţa şi securitatea naţională. ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Cap. 37 A se vedea G. Waline. 43 A. M. sau a oricărei combinaţii a acestor lucrări de construcţii. în prezent este calificat contract de servicii38. etc. de Laubadère. Petit. 13 şi 242. iar uneori la proiectarea şi execuţia. uneia sau mai multor lucrări de construcţii. un bun mobil. c) contracte de lucrări – care se referă la execuţia. Ph. domeniile precizate de reglementarea legală fiind numeroase – a se vedea art. considerat în trecut ca lucrare publică. închiriere sau leasing.a).cit. de altfel. prin închiriere sau leasing fără opţiune de cumpărare. jurisprudenţa fiind cea chemată să o consacre în practică37. 42 A se vedea M. op. III – Contractele administrative Suport de curs an universitar 2006/2007 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Contractul de furnizare are. Ursa.13. servicii de sănătate şi asistenţă socială. spre exemplu.111.4.4 din Ordonanţa de urgenţă nr. prin excluderea din sfera acesteia a anumitor contracte .117. 13. datorită dezvoltării pieţei serviciilor. G. care conduce sau nu conduce la un rezultat menit să îndeplinească prin el însuşi o funcţie tehnico-economică41. bunuri imobiliare36. Van Lang. a unui tratat.. aşa cum sunt acestea cuprinse în clasificările statistice oficiale. precum şi drepturile asupra acestora. servicii de transport pe calea ferată. L.cit. Nici dreptul francez nu este scutit de astfel de probleme de calificare. Executarea lucrării publice se face de către un antreprenor care lucrează în contul beneficiarului lucrării. ca obiect bunuri mobiliare.12. Dacian Dragos. prin urmare. Criteriul formal rămâne în exteriorul definiţiei propriu-zise a contractului de achiziţie publică. p. p. Astfel. Rivero. 38 L. op. 1980. V. muniţie şi sisteme de armament pentru război sau atunci când atribuirea contractului de servicii sau de furnizare ar putea conduce la difuzarea de informaţii contrare intereselor de apărare şi securitate a ţării. fie alte acte normative. contractul este contract de servicii şi se atribuie unei persoane juridice care este ea însăşi autoritate contractantă şi care prestează aceste servicii în baza unor drepturi exclusive stabilite conform prevederilor legale.cit. b) contracte de servicii. p. Editura Ştiintifică şi Enciclopedică.

cit. Ordonanţa de urgenţă nr. J. care se desfăşoară în două etape distincte şi prin care numai candidaţii selectaţi de către autoritatea contractantă în prima etapă sunt invitaţi să depună oferte. pe baza soluţiei/soluţiilor. Deosebirea între concesiunea de lucrări şi achiziţia de lucrări constă în aceea că în primul caz autoritatea publică acordă dreptul concesionarului de a exploata lucrarea realizată o anumită perioadă de timp.. ce are ca scop evitarea declanşării procedurilor legale în cazurile care nu necesită un asemenea lucru. iar dacă nici în acest caz nu sunt mai mult de 2 ofertanţi. în art.34/2006 nu prevede alte posibilităţi de achitare a preţului. Nu este. 1. Dacă. lucrări sau servicii. Gaudemet. 2) aplicarea procedurii de licitaţie deschisă sau restrânsă nu ar permite atribuirea contractului de achiziţie publica în cauza. respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii admişi. admisibil ca preţul unui astfel de contract să fie achitat de beneficiarii unui serviciu public. în cazul achiziţiei suntem în prezenţa unui procedeu de constituire a domeniului public sau privat al autorităţii publice47. fără a avea obligaţia de a aplica procedurile de achiziţie publică. deoarece în acest caz ne-am afla în prezenţa unei concesiuni. serviciu sau lucrare (art. de o punere în valoare. lucrări şi servicii. iar contractantul nu mai păstrează nici un drept asupra ei46.7 al Legii nr.371. nu depăşeşte echivalentul în lei a 5. este vorba de o administrare a acestuia. b) licitaţia restrânsă. nu de beneficiarii serviciului achiziţionat. III – Contractele administrative Suport de curs an universitar 2006/2007 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Tot o formă de excludere. autoritatea contractantă are obligaţia de a repeta procedura de licitaţie deschisă. Contractul de complexitate deosebita este considerat acel contract de achiziţie publica pentru care autoritatea L. în afara plăţii directe. are dreptul să obţină remuneraţia care i se cuvine din valorificarea spaţiilor publicitare existente pe echipamentele instalate. de exemplu) pe domeniul public. Cât priveşte reglementarea din dreptul nostru. dr. Dacian Dragos. Auby. care se angajează să instaleze obiecte de mobilier urban (cabine telefonice. partea I. a căror valoare. care se detaşează ca importanţă din rândul celorlalte întrucât vizează toate categoriile de produse. A. La prima etapă de selectare are dreptul de a participa orice ofertant. în urma aplicării unor criterii referitoare la capacitatea tehnică şi economico-financiară. este precizarea expresă conform căreia autoritatea contractantă are dreptul de a proceda la cumpărare directă. p. de exemplu. 34/2006 cu completările aduse de Legea nr.orice furnizor. Întrucât ceea ce legea nu interzice este permis. în schimbul unei redevenţe.5. în contul preţului). p. constatăm că Ordonanţa de urgenţă nr. op. procedurile care pot (şi trebuie) aplicate de autoritatea contractantă în vederea atribuirii contractului de achiziţie publică: a) licitaţia deschisă .Conf. însă. 47 Un argument în favoarea acestei susţineri este şi enumerarea achiziţiei publice printre modurile de dobândire a proprietăţii publice. Autoritatea contractantă stabileşte prin anunţul de participare data limită de depunere a ofertelor. nu vedem care ar fi impedimentele ca un contract de lucrări. nr.19). 46 45 9 . executanţi sau prestatori care au depus ofertă este mai mic de 2. Astfel. contractul poate fi de achiziţie publică. Este preţul un element definitoriu al contractului de achiziţie publică? Doctrina consideră că un contract nu poate avea natură de contract de achiziţie publică dacă nu prevede plata unui preţ de către autoritatea publică45. Bon. în mod cumulativ. iar în cazul concesiunii.6. Distincţia nu-şi pierde însă din importanţă..333. care şi ea rezultă în mod implicit. de Laubadère.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse. prin urmare. deosebirile dintre cele două forme de contract administrativ par să se estompeze.cit.448 din 24 noiembrie 1998. candidaţii selectaţi sa elaboreze oferta finala. op. În cazul în care numărul de furnizori. următoarele condiţii: 1) contractul în cauza este considerat a fi de complexitate deosebita. executant sau prestator interesat are dreptul de a depune ofertă. c) dialogul competitiv. 1. Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de dialog competitiv pentru atribuirea unui contract de achiziţie publica dacă se îndeplinesc. Dacă admitem ipoteza descrisă mai sus (valorificarea temporară de către executant a lucrării.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.cit. 337 din 17 iulie 2006 reglementează. să fie achitat prin acordarea dreptului de a valorifica (temporar) prin publicitate spaţiul asupra căruia s-au realizat lucrările. deoarece. Y.-M. de executanţi sau de prestatori care au dreptul de a depune ofertă este nelimitat. P. preţul este achitat de un terţ. op. p. pe când în cel de-al doilea caz lucrarea este achiziţionată la finalizarea ei de către autoritatea publică. Proceduri pentru atribuirea contractului de achiziţie publică.221. iar numărul de furnizori. numărul candidaţilor selectaţi trebuie să fie între 5 şi 20. în scopul identificarii uneia sau mai multor soluţii apte sa răspundă necesităţilor sale. urmând ca. Obligaţia de a repeta procedura nu subzistă atunci când cel puţin o ofertă primită este corespunzătoare din punct de vedere al tuturor cerinţelor solicitate. publicată în “Monitorul oficial al României”. Este un criteriu cantitativ.. în schimbul unui preţ. în cazul în care achiziţionează produse. se poate repeta procedura sau atribui contractul de achiziţie publică ofertantului care a depus ofertă. Richer. s-a decis că poate fi calificat ca atare contractul care prevedea că antreprenorul. ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Cap.

p. regulă. p.39. un plan sau un proiect. dacă aceasta este corespunzătoare49. executant de lucrări sau prestator de servicii.G. fără T.cit. Richer.A. etc. în condiţiile Procedura de cerere de ofertă poate fi folosită numai în cazul în care valoarea estimată. (d) colegialitatea – procedurile cele mai utilizate fac apel la organisme colegiale (comisiile de adjudecare sau de evaluare a ofertelor). însă şi din ansamblul reglementării rezultă că licitaţia publică. stabilite în ordonanţa de urgenţă (40. respectiv procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidaţii selectaţi şi negociaza clauzele contractuale. Dacă nici în acest caz nu există cel puţin 2 oferte.371 51 Spre această concluzie îndeamnă şi interpretarea per a contrario a art.Conf.1 lit. (c) egalitatea de tratament – care exclude preferinţele în atribuirea contractului şi asigură. precum şi alte conditii precizate în anunţul prin care se anunţă concurenţa. A. Y. Aceste reglementări fixează condiţiile de remunerare a autorului. cu sau fără acordarea de premii concurentului / concurenţilor câştigător/câştigători. achiziţia unor astfel de servicii care sunt necesare autorităti contractante în propriul ei beneficiu intră în sfera ordonanţei de urgenţă.cit.2): a) promovarea concurenţei între operatorii economici: asigurarea condiţiilor pentru ca orice furnizor de produse. care cuprinde mai multe faze succesive. condiţiile de atribuire. executanţi sau prestatori48.atribuirea contractului se face prin intermediul unei proceduri.cit.335.. care sunt protejate într-o mai mare măsură de corupţie şi subiectivism52. în care candidaţii nu se mărginesc să analizeze cerinţele autorităţii contractante şi să încerce să le execute.f. nu trebuie motivată . III – Contractele administrative Suport de curs an universitar 2006/2007 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------contractantă nu este. indiferent de naţionalitate. 52 G. În situaţia cererii restrânse. În cazul în care nu există mai mult de 2 oferte. În cazul cererii deschise. se poate apela la cererea de oferte concursul de soluţii. d) negocierea. Principiile pe care se întemeiază atribuirea contractului de achiziţie publică. op. Ph. Decizia de excludere a unui candidat de pe listă. să aibă dreptul de a deveni. e) cerere de ofertă. 50 În Franţa. pentru a stabili o listă de candidaţi. criteriu sau altele asemenea. ci prezintă o concepţie proprie de executare a contractului. Negocierea poate fi: . Criteriile de selecţie sunt garanţiile profesionale şi financiare. al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor. autoritatea contractantă are de ales între repetarea procedurii şi atribuirea contractului persoanei care a prezentat singura ofertă.. Dacian Dragos. în conformitate cu care sunt exceptate de la aplicarea procedurilor prevăzute de ordonanţa de urgenţă achiziţiile ce vizează prestarea de servicii de cercetare-dezvoltare remunerate integral de către autoritatea contractantă şi ale căror rezultate nu sunt necesare autorităţii contractante în propriul beneficiu. .371. p. Richer.procedură care permite autorităţii contractante să achiziţioneze. libera concurenţă. o procedură simplificată prin care autoritatea contractantă solicită. A. ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Cap.cit. L. Începând cu data de 1 ianuarie 2007.negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. op. dr. Richer. respectiv 250. op.cit.. prin selectarea acestuia pe baze concurenţiale de către un juriu. cerinţă..V. cum ar fi Decretul din 29 noiembrie 1993.000 euro pentru contractul de furnizare şi de servicii. Ph. Fenech. L. p. există posibilitatea achiziţiei de studii şi cercetări. op. procedura se deschide printr-o fază în care autoritatea publică face apel la concurenţa dintr-un anumit domeniu. Concursul de soluţii poate fi o procedură independentă sau parte a unei proceduri care conduce la atribuirea unui contract de achiziţie publică.8 alin. e) concurs de soluţii . de Laubadère. de asemenea. p. Astfel. Petit. duce la concluzia că şi în alte domenii se poate recurge la această procedură. cu unul sau mai mulţi dintre aceştia. În principiu.34/2006 pot fi sintetizate astfel (art. adică sunt apreciate calităţilor personale ale celui care realizează studiul51. 20).000 euro pentru contractul de lucrări) (art. al proiectării urbanistice şi peisagistice. op.132) Sintagma “îndeosebi”. De asemenea.7.351. Din dispoziţiile exprese (art. cererea de oferte poate fi deschisă sau restrânsă. care se referă de exemplu la execuţiile arhitecturale. Principiile consecrate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. enumerarea legală nefiind limitativă.46. inclusiv preţul.cit. a contractului de achiziţie publică este mai mică decât echivalentul în lei a unor praguri. (b) principiul publicităţii – care asigură libera concurenţă şi transparenţa procedurii. în mod obiectiv. aceste achiziţii sunt supuse negocierii.cit...constituie regula în ceea ce priveşte atribuirea contractului de achiziţie publică. cu cele două forme ale sale – deschisă şi restrânsă . 49 În Franţa.L. cererea de oferte se iniţiază prin publicarea în SEAP (sistemul electronic de achizitii publice) a unei invitaţii de participare la procedura de atribuire. unde primează caracterul intuitu personae al contractului. necesare pentru a asigura potenţialilor concurenţi o informare completă şi corectă cu privire la modul de aplicare a concursului de soluţii (art. achiziţia de lucrări de artă sau de lucrări care cer o măiestrie deosebită. Prin urmare. Procedurile particulare sau speciale de atribuire a contractului sunt justificate de obiectul achiziţiei sau valoarea acesteia. Fenech.397 48 10 . fac obiectul unor reglementări distincte. exterioare Codului achizitiilor publice. de Laubadère.. oferte de la mai mulţi furnizori. orice candidat poate trimite o ofertă. îndeosebi în domeniul amenajării teritoriului. în urma selecţiei. folosită de textul actului normativ. op. p. Gaudemet. Petit. Gaudemet. iar celelalte trei proceduri reprezintă situaţii de excepţie.negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. teza a 7-a. după organizarea unui concurs având ca obiect concepţia şi realizarea lucrărilor . însă în principal ele au ca scop simplificarea atribuirii şi o mai bună adaptare a prestatei la scopul achiziţiei. Y. Autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza în cadrul documentaţiei de concurs orice informaţie. Doctrina de specialitate reţine patru principii pe care se bazează atribuirea contractului: (a) principiul formalismului .124). în cazul prestaţiilor intelectuale. p. care intră în categoria serviciilor. prin transmiterea invitaţiei de participare şi altor persoane. op. în măsura sa definească specificaţiile tehnice capabile sa îi satisfacă necesităţile şi exigenţele şi/sau sa stabilească montajul financiar şi/sau cadrul juridic de implementare a proiectului. aplicabile în condiţii speciale.. 1. pe baza căreia sunt selectaţi50. procedura se repetă.

printr-o serie de dispoziţii. op. c) asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică. sub sancţiunea nulităţii contractului. există libertate de acces şi libertate de circulaţie a informaţiilor55.000 euro. trebuie să atribuie contractul de achiziţie publică unuia dintre concurenţii 11 . Din momentul în care libera concurenţă este obligatorie a fi respectată de către autoritatea contractantă. b) garantarea tratamentului egal şi nediscriminarea operatorilor economici. furnizează informaţii false în documentele prezentate.Conf.cit. astfel încât orice furnizor de produse. aşa cum am arătat. furniza oferte de aceeaşi factură. în aceleaşi condiţii. fără T. nr. deşi sunt în reorganizare judiciară. În sfera mijloacelor de asigurare a liberei concurenţe se integrează şi dispoziţiile menite a evita concurenţa neloială (art. a unui anunţ de participare.cit. prin urmare. precum şi în cazul în care intenţionează să organizeze un concurs de soluţii58. este mai mică decât echivalentul în lei a 750. dacă în urma organizării unui concurs de soluţii.30). executant de lucrări sau prestator de servicii să aibă şanse egale de a i se atribui contractul respectiv. p. reglementată prin lege56. Richer. ordonanţa impune autorităţilor contractante următoarele obligaţii: (1) Publicarea intenţiei de a efectua achiziţii publice. în “Monitorul Oficial al României. principiul liberei concurenţe suferă anumite limitări.342. ordonanţa explică ce se înţelege prin principiul tratamentului egal: aplicarea în mod nediscriminatoriu a criteriilor de selecte şi a criteriilor pentru atribuirea contractului de achiziţie publică. ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Cap. Richer. de la aceste prevederi a persoanelor juridice care. Dacian Dragos. p. Autoritatea contractantă are dreptul.V. persoanele fizice sau juridice care au participat în orice fel la întocmirea documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea ofertei sau care fac parte din comisia de evaluare constituită pentru atribuirea contractului de achiziţie publică. partea I. De asemenea. Gaudemet. de Laubadère. atunci când aplică procedura prin negociere competitivă. contractant53. Acest imperativ nu este în contradicţie cu dreptul pe care îl are autoritatea contractantă de a exclude din procedura de atribuire a contractului pe acei candidaţi care sunt în stare de (sau fac obiectul unei proceduri legale pentru declararea lor în una dintre situaţiile de) faliment ori lichidare. 55 L. determinate de stricta specializare a anumitor actori ai pieţei de produse.cit.75/2001 privind organizarea şi functionarea cazierului fiscal. care vizează punerea la dispoziţia tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică. Libera concurenţă nu constituie un scop în sine.Achiziţii publice”. Anunţul de intenţie trebuie să cuprindă cel puţin toate contractele de achiziţie publică previzionate să fie atribuite până la sfârşitul anului bugetar şi a căror valoare estimată. p.7576): a) nu au dreptul să fie ofertant. ulterior. precum şi a contribuţiei pentru asigurările sociale de stat57. contribuie la evitarea practicilor oculte în atribuirea contractelor de achiziţie publică54. dacă în urma aplicării unei proceduri prin licitaţie deschisă sau restrânsă. care însoţeşte şi dă valoare principiul liberei concurenţe. În scopul valorificării acestui principiu. afacerile le sunt administrate de un judecător-sindic sau activităţile lor comerciale sunt suspendate ori sunt într-o situatie similară cu cele anterioare.A. O piaţă poate fi considerată concurenţială.cit. sau au fost respinse toate ofertele prezentate. 58 Prin excepţie. L. că o caracteristică fundamentală a achiziţiilor publice.. sub sancţiunea rezilierii acestuia de către autoritatea contractantă. b) contractantul nu are dreptul de a angaja. L. primesc din partea judecătorului şindic abilitarea de a participa la o astfel de procedură – a se vedea. Interdicţia operează pe parcursul unei perioade de cel puţin 6 luni de la încheierea contractului. Pentru contracte a căror valoare estimată. op. produsele sunt omogene (pentru a permite comparaţia între ele).000 euro. este obligativitatea atribuirii lui cu respectarea principiului liberei concurenţe . 540 din 1 septembrie 2001.. fără T. aceasta este constrânsă a-şi defini cerinţele şi de a compara diversele soluţii posibile pentru satisfacerea lor. persoane fizice sau juridice care au participat la întocmirea documentaţiei sau care au făcut parte din comisia de evaluare. 56 Credem că ar fi fost nimerită exceptarea.342 54 A se vedea. op.397. servicii şi lucrări. au comis o gravă greşeală în materie profesională sau nu şi-au îndeplinit obligaţiile asumate printr-un alt contract de achiziţie publică. în legătură cu această problemă. Publicarea anunţului nu creează însă autorităţii contractante obligaţia de a efectua respectiva achiziţie publică. nu a fost prezentată nici o ofertă. în scopul asigurării unei transparenţe maxime. pentru dreptul francez... Capitolul III al Ordonanţei de urgenţă nr. Uneori însă. nu întotdeauna apelarea la libera concurenţă serveşte interesului general. Richer. în toate cazurile în care se aplică una dintre procedurile prin licitaţie deschisă. Partea a VI-a . publicitatea. pentru exemplificare. dacă îndeplineşte patru condiţii: este atomică (nu este dominată de o anumită firmă). de asemenea.A.. op. iar ofertanţii sunt motivaţi să facă eforturi pentru a prezenta cea mai bună ofertă din punct de vedere calitativ şi al preţului.349 57 A se vedea. Prin urmare. autoritatea contractantă nu are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de participare. ci ideea directoare în funcţie de care se desfăşoară şi se raţionalizează acţiune administrativă. să --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 53 Autorii de specialitate francezi consideră. restrânsă sau prin negociere competitivă. este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 750. publicarea anunţului de intenţie este opţională. şi poate. consecinţa principală a calificării ca atare a unui contract. Y. intitulat chiar “transparenţă şi publicitate”. în măsura în care autoritatea contractantă poate aduce ca dovadă mijloace probante în acest sens (art.V. p.. nu şi-au îndeplinit obligaţiile de plată exigibile a impozitelor şi taxelor către stat. după model francez. dr. ofertant asociat sau subcontractant.60/2001. în scopul îndeplinirii contractului. şi Ordonanţa Guvernului nr. III – Contractele administrative Suport de curs an universitar 2006/2007 legii.A. publicată în “Monitorul oficial al României”. (2) Publicarea.

cit. Peiser.. preşedinţi de consilii – au concentrat în mâinile lor importante puteri decizionale. p. Partea a VI-a .cit. J. op. L. pana la gradul al patrulea inclusiv. G. 12 . op. raportul cost/eficienţă. ci doar atenuat.Conf. care cade în sarcina autorităţii contractante şi despre care am discutat mai sus. Partea a VI-a .L. ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Cap. 1. estetic. op. 5 membri ai organului deliberativ – membri. aceste principii nu sunt explicate de ordonanţă. şi se compune din cel puţin 5 membri cu pregătire profeşională şi experienţă relevantă în domeniu. Problema transparenţei achiziţiilor publice este direct şi indisolubil legată de aceea a corupţiei în această materie. “corupţia în materia achiziţiilor publice nu s-a născut din descentralizare. printre altele. caracteristici privind nivelul calitativ.. soţul. care leagă sporirea cazurilor de coruptie de reforma administrativă din 1982. Această procedură este considerată ca fiind caracterizată de automatism.Achiziţii publice. Ca o consecinţă a acestei stări de fapt. care cuprinde. angajamente privind livrarea pe câştigători ai concursului respectiv.495. posibil a fi corijat doar prin posibilitatea autorităţii publice de a stabili un preţ maxim. precum şi cu probitate morală recunoscută. naţionale sau internaţional. Remunerarea membrilor comisiei sau juriului sau lipsa acesteia este stabilită de autoritatea contractantă. de oferte. preţul cel mai scăzut61. f) principiul proportionalităţii. Singura cale legală de diminuare a acestui flagel este reglementarea în detaliu a procedurilor de achiziţie publică. se concretizează de nenumărate ori. nu poate fi extirpat. op.352.-B.150. H. p. fie prin hotărârea consiliului de administraţie al stabilimentului public. a ofertelor – în cazul licitaţiei deschise şi a cererii de oferte. compunerea rezultă din “regulile proprii fiecărui stabiliment”. în cazul licitaţiei restrânse sau a negocierii competitive (art. e) principiul recunoaşterii reciproce. p. cu persoane care fac parte din consiliul de administraţie.8. experimentării sau dezvoltării tehnologice iar autoritatea contractantă nu urmăreşte asigurarea unei rentabilităţi sau acoperirea costurilor aferente acesteia (art. rezultat din aplicarea unui algoritm de calcul. d) asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice. c) etapa trimiterii de către candidaţi. Automatismul procedurii a dus în timp la declinul acesteia. costuri curente. şi. criteriile de calificare. tot în “Monitorul Oficial al României. servicii postvânzare şi asistenţă tehnică. termenul de livrare sau de execuţie. Ph. Procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică cuprinde mai multe etape: a) etapa publicităţii. complexitatea excesivă a dispoziţiilor legale are ca efect uneori descurajarea contractanţilor de a participa la procedurile de atribuire şi reducerea concurenţei59.Achiziţii publice”. sau dacă achiziţia este realizată exclusiv în scopul cercetării ştiintifice. 60 În Franţa. oferta stabilită ca fiind câştigătoare este oferta care întruneşte punctajul cel mai mare. care trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii ca şi membrii Comisiei de evaluare.. care rămâne secret. Petit. respectiv de participare şi de atribuire. după caz.47-58).390. op.G. respectiv prin folosirea sistemului concurenţial şi a criteriilor economice pentru atribuirea contractului de achiziţie publică. deoarece nu se poate alege oferta cea mai adaptată cerinţelor reale ale contractului . în condiţiile art. g) principiul asumării răspunderii.Marquet. Pentru stabilimentele publice. personalităţi competente din domeniu – membri consultativi . a anunţului de atribuire a contractului de achiziţie publică. prin decizia autorităţii contractante60. Nu au dreptul de a fi membri în comisie sau juriu persoanele care deţin părţi sociale sau acţiuni din capitalul social subscris al unuia dintre ofertanţi. p. În cazul concursului de soluţii.62-63) d) etapa evaluării ofertelor. reprezentată de anunţul de intenţie. p. Y. şi prin posibilitatea de a nu încheia contractul cu cel care a fost declarat câştigător.347. III – Contractele administrative Suport de curs an universitar 2006/2007 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------facă cunoscut anunţul de participare şi prin alte mijloace de informare locală. contabilul. organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi şi persoane despre care se constata ca pot avea un interes de natura sa le afecteze imparţialitatea pe parcursul procesului de verificare şi evaluare a ofertelor. compozitia Comisiilor de evaluare este fixată prin decizie ministerială în cazul administraţiei centrale. cel puţin o treime din numărul membrilor juriului trebuie să aibă acea calificare sau una echivalentă.. la fel ca şi corupţia în general. Fenech. Comisia de evaluare este constituită pentru atribuirea fiecărui contract în parte.cit. Richer.. op. şi cu obligatia de a respecta întocmai conţinutul şi forma anunţului publicat. op. s-au înmulţit textele legale ce aveau ca scop asigurarea transparenţei în viaţa publică. Fenech. caietul de sarcini şi criteriile de atribuire a contractului (59-65).18 din ordonanţa de urgenţă. Périnet . diminuat.4). Ph. fiind stabilită efectiv fie prin decizie ministerială. atribuirea contractului ofertantului care propune cel mai mic preţ poartă denumirea de “adjudecare”. dr. p. Richer. prin aplicarea procedurilor de atribuire de către autorităţile contractante. până la acea dată partajate cu alte autorităţi administrative.49. respectiv a scrisorii de intenţie urmată.. Codul achiziţiilor publice determină în mod expres compunerea comisiei de evaluare: organul executiv al colectivităţii – preşedinte. Pentru colectivităţile locale. prin decizia prefectului în cazul serviciilor deconcentrate. se constituie un juriu. care a consacrat descentralizarea locală şi a desfiinţat regimul autorizărilor prealabile.cit. Petit. b) etapa elaborării şi comunicării documentaţiei privind prezentarea ofertelor. Dacian Dragos. ruda sau afin.. reprezentantul serviciului tehnic competent. însă s-a manifestat cu mai multă ostentaţie după punerea sa în practică”.. la principiul transparenţei (art. În situaţia în care concurenţilor li s-a solicitat o anumită calificare profesională. Auby. de Laubadère.G. precum şi organele de control investite cu atribuţii în acest domeniu . În cazul aplicării criteriului "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic" (1). Gaudemet. tehnic sau funcţional. în dauna interesului public este evident.17 alin.cit. dar numai după publicarea anunţului respectiv în Monitorul Oficial al României.cit. A.3. (2) în mod exclusiv. 61 În Franţa. 59 Chestiunea corupţiei în materia achiziţiilor publice este abordată şi în doctrina franceză. ce are în vedere. Pericolul ca raporturile dintre persoanele care decid în cadrul autorităţilor contractante şi cei de la care se achiziţionează să fie individualizate şi apropiate. (3) Publicarea. Noii şefi ai executivelor locale – primari.cit. format din cel puţin 3 membri. Pe de altă parte. Evaluarea ofertelor poate avea ca punct de plecare două criterii: (1) oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic. p. ulterior. Din păcate. În opinia autorilor de specialitate.

Rodica Narcisa Petrescu. după ce au fost stabilite. De lege lata. precum şi algoritmul de calcul detaliat care va fi aplicat. subansambluri sau furnituri. 80 alin. 1.. În cazul aplicării criteriului "preţul cel mai scăzut" (2). presupunând efectuarea de lucrări.. (a) Recursul administrativ. Peiser.G.are un caracter oneros. dr. op. a se vedea A. prin caietul de sarcini sunt considerate cerinţe minimale. şi care se referă la prescripţii de proiectare şi de calcul.12/1993 şi Ordonanţa Guvernului nr. Drago) consideră că achiziţiile publice sunt în mod necesar realizate prin contracte administrative. Contenciosul achiziţiilor publice68. credem că natura contractului de achiziţie publică este aceea de contract administrativ. p. Revenind la sistemul nostru de drept. op. procedeelor şi metodelor de construcţie. Dragoş. care îşi păstrează însă parţial actualitatea. G.225. a se vedea E. p. precum şi la orice alte condiţii cu caracter tehnic pe care autoritatea contractantă este capabilă să le descrie. 1. op.cit. L. G. şi pe parcursul căreia se poate face anularea procedurii (art. 64 Pentru trăsăturile caracteristice contractelor administrative în general. fiecare cu alt termen: a) 5 zile lucrătoare de la data publicării unui anunţ de participare sau de la data primirii oricărui document scris transmis de către autoritatea contractantă. Editura ALL.reprezintă un acord de voinţă între o autoritate publică şi un alt subiect de drept. autoritatea contractantă poate decide anularea procedurii. P. în acest sens.478.. la verificarea. procedura administrativă prealabilă este obligatorie şi condiţionează primirea acţiunii de contencios administrativ. Gondouin. Noua reglementare a contenciosului administrativ special în materia achiziţiilor publice. Calea de atac pe cale administrativă a actelor şi deciziilor ilegale în materia achiziţiilor publice poartă denumirea de contestaţie.1/2001. în consecinţă reclamantul decăzut din dreptul de a face contestaţie este decăzut şi din dreptul de a introduce acţiune. public sau privat.. p. Ordonanţa de urgenţă 60/2001) s-a considerat că suntem în prezenţa unui contract administrativ63. precum şi preţul. Inserguet-Brisset.Tarangul. .cit.-M. cum ar fi licitaţia publică. dacă natura juridică a contractului de achiziţie publică poate fi şi una de drept comun. 67 Competenţa instanţelor de contencios administrativ este expres consacrată în art.3 din ordonanţa de urgenţă. 63 62 13 .cit. nu există incompatibilitate între Codul achiziţiilor publice şi dreptul privat62.54-55. 60/2001 distingea între mai multe ipoteze. Doctrina de specialitate franceză s-a confruntat cu problema de a şti dacă există compatibilitate între achiziţia publică şi contractul de drept privat. executării şi finalizării contractului de achiziţie publică (211-216). .149. p. V. în vederea încheierii contractului. 118/1999. Richer.118/1999. Cernăuti. e) etapa comunicărilor ce au ca obiect rezultatul procedurii. f) etapa încheierii.177.36). 206-207).competenţa de a judeca litigiile născute pe baza lui aparţine instanţelor judecătoreşti de contencios administrativ67. Cu alte cuvinte.219. p. nu pot fi schimbate pe toată durata de aplicare a procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică. p. Încheierea contractului se face cu ofertantul câştigător. atunci aceasta are dreptul fie de a invita ofertanţii. V. studiu realizat pe baza O. Tratat de drept administrativ român. Auby.Iorgovan.31 şi urm. Alăturându-ne opiniilor exprimate în literatura noastră. alte elemente considerate semnificative pentru evaluarea ofertelor. Aceste criterii trebuie să fie definite clar şi. şi este o caracteristică esenţială a calificării unui contract administrativ ca atare – a se vedea. au acelaşi caracter exorbitant faţă de dreptul comun65. Dacian Dragos. ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Cap.. care se dovedeşte a fi majoritară (Llorens. Tratat de drept administrativ român. J. Natura juridică a contractului de achiziţie publică.contractul se încheie în urma utilizării unor proceduri speciale66. prin caietul de sarcini şi prin anunţurile referitoare la achiziţia publică. p. Richer) şi care a fost preluată şi de jurisprudenţă. . Dacă nu a fost posibilă stabilirea unui nivel corespunzător al concurenţei. cum ar fi imposibilitatea încheierii contractului. 1996. p. reglementarea din prezent nefiind esenţial diferită. în funcţie şi de diverse acte normative şi reglementări. cel puţin din următoarele motive64: . inspecţia şi condiţiile de recepţie a lucrărilor sau a tehnicilor. nu numai administrativă? O parte a autorilor francezi (Jèze.11. cerinţele impuse de către autoritatea contractantă.369.333. Dacian C.unele clauze contractuale. condiţii referitoare la aplicarea preferinţei interne. Van Lang.D. în ordinea descrescătoare a clasamentului. în legătură cu lucrarea finală (art.cit. op. III – Contractele administrative Suport de curs an universitar 2006/2007 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------termen lung de piese de schimb. Bon. 1944. în această materie. stabilite de autoritatea contractantă. în ordinea importanţei lor pentru evaluarea ofertei.Conf. fie de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică. 68 A se vedea.cit. precum şi în alte cazuri expres prevăzute de ordonanţa de urgenţă. 66 În sensul că formele speciale cerute de lege pentru încheierea contractului reprezintă o trăsătură specifică a contractelor adminstrative. în timp ce în altă opinie. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. în temeiul vechilor reglementări (Ordonanţa Guvernului nr.13. sau candidaţii nu îndeplinesc condiţiile de calificare prevăzute de lege. p. cu excepţia comunicării privind rezultatul aplicării procedurii. op. b) 7 zile lucrătoare din momentul A. 65 Sunt astfel de clauze cele incluse în contractele de lucrări. op.. Prisăcaru. I.307. editia 2001.cit. Tipografia “Glasul Bucovinei”. . în “Dreptul” nr. furnizarea de servicii sau produse. în cazul în care autoritatea contractantă nu ajunge să încheie contractul cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare. expres prevăzute de Ordonanţa de urgenţă 34/2006. Autoritatea contractantă este obligată să precizeze în documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei criteriile de evaluare a ofertei prevăzute.

Persoana care se considera vătămată într-un drept al sau ori într-un interes legitim printr-un act al autorităţii contractante. iar 14 . În ceea ce priveşte deciziile sale. autoritatea contractantă poate iniţia consultări şi cu ceilalţi participanţi încă implicaţi în procedura pentru atribuirea contractului de achiziţie publică. ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Cap. după consultarea (facultativă) a contestatorului şi a tuturor celor care s-au asociat contestaţiei.îndeplinirea unei obligaţii de către autoritatea contractantă. Pentru soluţionarea contestaţiilor. articolul/articolele din ordonanţa de urgenţă şi. prin urmare se aplică regulile din OG 27/2002. în acest ultim caz contestatarul nemulţumit putând acţiona în justiţie. 257). Se observă că lipsa răspunsului în termen nu constituie refuz. aceste termene au fost abrogate. cu încălcarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice. sau orice alte măsuri ce se impun (art. 554/2004.Conf. în mod eronat. care va inainta dosarul instanţei competente în cel mult 3 zile de la expirarea termenului pentru exercitarea caii de atac. În cazuri temeinic justificate. prin urmare în prezent contestaţia poate fi introdusă oricând în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. competenţa instanţei de contencios administrativ în a cărei arie teritorială se află sediul autorităţii contractante (art. partea care se considera vătămată are dreptul sa se adreseze Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (art. caz în care va adopta măsuri corective. Consiliul va soluţiona contestaţia în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii dosarului achiziţiei publice de la autoritatea contractantă. În situaţia în care Consiliul apreciază ca în contestaţie nu sunt cuprinse toate informaţiile . pana la soluţionarea plângerii formulate impotriva deciziei Consiliului. modul în care aşteaptă să fie rezolvat cazul în speţă. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 34/2006 prevede. În prezent. Competenţa materială apartine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de apel. După analizarea fondului contestaţiei. atât pe motive de nelegalitate. Hotărârea instanţei de contencios administrativ. sau în justiţie. 276). sub sancţiunea decăderii: datele de identificare ale contestatorului. instanţa poate refuza instituirea acesteia. Răspunsul la contestaţie se face prin formularea unei decizii motivate. însă această opţiune nu poate duce la lezarea unui alt drept al persoanei care solicită măsura. (b) Recursul jurisdicţional – acţiunea în faţa instanţei de contencios administrativ. În cazul în care contestatorul nu se conformează obligaţiei impuse de Consiliu. În situaţia în care instanta admite plângerea. are dreptul de a contesta actul respectiv pe cale administrativjurisdicţională. adică faptul de a nu răspunde contestatarului în termenul legal. Instanta poate dispune suspendarea procedurii de atribuire. 554/2004 cu modificările ulterioare. acesta sa completeze contestaţia. Soluţionând acţiunea. instanţa poate să admită plângerea şi. probele. după caz. dr. fără a fi înlocuite cu altceva. după caz.256). va cere contestatorului ca. modificând decizia Consiliului. interesele lezate şi/sau prejudiciile pe care le-a suferit le suferă sau le poate suferi. autoritatea are din nou două posibilităţi: 1) fie să admită contestaţia. contestaţia va fi respinsă. cat şi de netemeinicie. Consiliul a soluţionat cauza pe excepţie. III – Contractele administrative Suport de curs an universitar 2006/2007 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------luării la cunoştinţă. este asimilată respingerii contestaţiei şi îndreptăţeşte contestatarul să acţioneze în justiţie decizia ilegală. Competenţa teritorială este. instanta va casa cu reţinere şi se va pronunţa asupra fondului. 2) fie să respingă contestaţia. consacrând o competenţă de favoare. Consiliul funcţionează pe baza propriului Regulament de organizare şi funcţionare. diferită de cea consacrată de Legea nr. Dacă afectarea interesului public sau privat este considerată mai mare decât beneficiile care decurg din implementarea măsurii. ] Decizia prin care Consiliul anulează în parte sau în tot actul atacat ori obliga autoritatea contractantă să emita un act sau să dispună orice altă măsură necesară pentru înlăturarea actelor ce afectează procedura de atribuire este executorie. actul sau decizia invocată ca nelegală. la rândul ei. “tăcerea administraţiei”. 34/2006 este un organism cu activitate administrativ-jurisdicţională. faptul că reprezintă o contestaţie. În cazul în care. obligarea la emiterea actului de către autoritatea contractantă. instanţa ia în considerare şi efectele probabile ale acesteia. ce vizează “alte interese. în termen de 5 zile de la înştiinţarea prin care i se aduce la cunostinta aceasta situaţie. termenul de soluţionare a contestaţiei poate fi prelungit cu încă 20 de zile (art.283). să dispună anularea în tot sau în parte a actului autorităţii contractante. Termenul de introducere a acţiunii este de 10 zile de la de la comunicare a deciziei Consiliului. Dacian Dragos. dă posibilitatea reclamantului să opteze între instanţa de contencios de la domiciliul său şi cea de la sediul autoritătii pârâte. conform căreia lipsa unui răspuns în 30 de zile constituie răspuns negativ. de asemenea. a unui act ori a unei decizii a autorităţii contractante. în orice mod dovedit. în condiţiile Legii 554/2004 a contenciosului administrativ. mijloacele de probă pe care se sprijină contestaţia. De asemenea. Consiliul este independent şi nu este subordonat Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (art. În cuprinsul contestaţiei trebuie să fie precizate. c) 10 zile de la data primirii comunicării privind rezultatul aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor înfiinţat prin Ordonanţa de Urgenţă nr. modifica decizia Consiliului şi constata ca actul autorităţii contractante a încălcat prevederile legislaţiei în materia achiziţiilor publice. În timp ce legea contenciosului administrativ. care funcţionează pe lângă Autoritatea Naţionala pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice. La judecarea unei măsuri provizorii. în primă instanţă. inclusiv interesul public”. Acţiunea („plângere”) se depune la sediul Consiliului.285). fără echivoc. din alte acte normative pe care contestatorul le consideră încălcate.

cu excepţia termenelor de exercitare a căilor de atac – care. respectiv gestiune indirectă sau gestiune delegată. ci înglobează şi bunuri publice. Spre exemplu. etc. ● poate fi concretizat în diferite alte tipuri de contracte administrative existente ● trăsăturile sale rezultă nu dintr-o lege cadru. 34/2006 prevede că persoana vătămată trebuie sa facă dovada ca prevederile sale au fost incalcate şi că ar fi avut o sansa reală de a câştiga contractul. Pentru acordarea despăgubirilor . dacă este adevărat că se pot concesiona servicii publice. că gestiunea serviciilor publice locale se poate organiza ca şi gestiune directă. organizate ca servicii publice şi autorizate conform legii. însă există şi alte forme de contracte care pot fi considerate contracte de delegare a gestiunii. incidentale. 2. din care legislaţia română se inspiră adeseori. Caracteristica esenţială a contractului de delegare a serviciului public constă în aceea că persoana privată este remunerată din rezultatul exploatării serviciului public. spre exemplu. Pentru soluţionarea litigiilor privind acordarea de despăgubiri.Conf. 69 Spre exemplu. contractul de delegare a serviciului public este acel procedeu prin care autoritatea publică conferă gestiunea serviciului public unei persoane fizice sau juridice private. precum şi activităti publice. gestiunea serviciilor publice de salubrizare poate fi directă sau delegată. administrarea şi gestionarea serviciilor publice de salubrizare. Legea 230/2006 iluminat public. pana la soluţionarea plângerii formulate impotriva deciziei Consiliului. OG 86/2001 transport public local de călători. Gestiunea directă se realizează prin compartimente ale consiliului local.2. a serviciului public aflat în atribuţiile autorităţii publice69. şi nu direct de către autoritatea publică. contractul încheiat de administraţia publică prin care o persoană privată se angajează să colecteze şi să transporte deşeurile contra unui preţ este o achiziţie publică de servicii. din sumele alocate în buget. Trăsăturile caracteristice ale contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice. deoarece se precizează că este vorba de o hotărâre). Spre deosebire de dreptul francez. 284 alin. nu o delegare a serviciului public. 15 . ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Cap. de Legea 51/2005 privind serviciile comunitare de utilităţi publice. unde remunerarea se face direct de către autoritatea publică. iar aceasta a fost compromisa ca urmare a încălcării ordonanţei de urgenta. III – Contractele administrative Suport de curs an universitar 2006/2007 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------contractul a fost încheiat înainte de dispunerea suspendării procedurii de atribuire potrivit dispoziţiilor art. prin intermediul aparatului propriu de funcţionari. Noţiune. Legea 241/2006 servicii de apă şi canalizare. din sumele colectate de la uzagerii acestui serviciu public. Natura juridică a contractului. Hotărârea pronunţată de instanta este definitiva şi irevocabilă. Distincţii. mai întâi. 34/2006 sunt contestaţia şi acţiunea în justiţie. nu se rezumă doar la servicii publice. Pe de altă parte. Sintetizând cele spuse mai sus. 2. exclusiv dedicată acestui contract. Ordonanţa de urgenţă nr. reglementate în legi speciale – contractul de management. 2.Legea 101/2006 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor. Contractul încheiat în perioada de suspendare este lovit de nulitate absolută. ci din însumarea şi sintetizarea trăsăturilor caracteristice relevate de diferitele legi speciale ce-l reglementează. Este vorba. în dreptul nostru întâlnim doar reglementări disparate. deliberativ – consiliul local sau judeţean. conducerea. Sediul materiei.1. a perioadelor(termenelor) afectate prin suspendare. vom arăta. Desfăşurarea activitătilor specifice serviciilor publice de salubrizare. 2. fără interpuşi. În cadrul gestiunii directe autorităţile administraţiei publice locale îşi asumă nemijlocit toate sarcinile şi responsabilităţile privind organizarea. Trăsătura comună a reglementărilor din domeniu este aceea că acordă autorităţilor administraţiei publice locale dreptul de a alege forma de gestiune a serviciilor publice (în speţă. Dacian Dragos. (1). de drept. Contractul de delegare a gestiunii serviciului public. partea vătămată are dreptul la despăgubiri. Instanţa poate dispune suspendarea procedurii de atribuire. contractul de închiriere. Legea 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localităţilor. concesiunea are o sferă de cuprindere mai largă. dr. care presupune gestionarea directă. este vorba de organul colegial.3. Această caracteristică îl deosebeşte esential de contractul de achiziţie publică de servicii. Efectul suspendării este prelungirea. în înţelesul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 286). privind acest tip de contract. Iată de ce am prezentat concesiunea într-o secţiune separată. Suspendarea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică şi a executării deciziei ilegale. organizate şi exploatate în sistemul gestiunii directe. etc. se face pe baza unui regulament de organizare şi functionare aprobat de către consiliul local . Prin urmare. şi care consacră în mod expres contractul de delegare a serviciilor publice. Tipul cel mai cunoscut de delegare a gestiunii serviciului public este concesiunea. este competenta numai instanta de judecata (art. contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice: ● nu este la fel de unitar reglementat ca şi alte contracte administrative. contractul de parteneriat public privat. Privit în opoziţie cu gestionarea în regie proprie a serviciului public.

relaţiile stabilite între contractor (operator) şi beneficiarii serviciului public (uzageri) sunt de natură contractuală. contractul de concesiune. clauze privind forţa de muncă). modul de încasare a facturilor. c) contractul de delegare a gestiunii serviciului public local va fi format din două părţi: o parte reglementară. Dacian Dragos. . cu corolarul ei. ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Cap.între părţi există inegalitate juridică în favoarea autorităţii administraţiei publice locale. contractul de parteneriat public privat. stabilite prin reglementările speciale şi prin hotărârea consiliului local sau judeţean (dintre care enumerăm clauzele referitoare la cantitatea şi calitatea serviciilor publice locale prestate pentru utilizatori. clauze de reziliere a contractului şi de administrare a patrimoniului public afectat serviciilor de iluminat public. o societate comercială cu capital public. dar care nu pot afecta existenţa clauzelor reglementare. pe care le regăsim la toate tipurile de contracte de delegare a gestiunii serviciilor publice locale. putem concluziona că acest contract este un contract administrativ. d) prin legi speciale este rezolvată problema regimului juridic al bunurilor afectate serviciului public local. a serviciului public local. respectiv o parte negociată. delegată. dr. cu următoarele caracteristici: a) co-contractant poate fi un operator de servicii publice locale. . f) procedurile de atribuire a contractului de delegare a gestiunii serviciului public local sunt licitaţia publică şi negocierea directă. autorităţile administraţiei publice locale păstrează dreptul de a stabili politicile şi strategiile în domeniul de activitate supus gestiunii. ce va conţine clauze reglementare. b) indiferent de modalitatea de gestiune. reglementare. răspunderea contractuală. pe durata contractului de delegare. e) contractul de delegare a serviciului public poate lua forma unui contract-cadru de delegare a serviciului public. fie prin intermediul unor servicii publice înfiinţate de consiliul local sau judeţean şi functionând în subordinea acestora. g) în executarea contractului. sau poate lua forma unor contracte deja reglementate: contractul de management. cuprinzând clauze liber negociate de părti. privat sau mixt (de exemplu. el poate fi privatizat în condiţiile legii. dreptul de a aplica sancţiuni operatorului. contactul de locaţie de gestiune.contractul conţine clauze exorbitante. precum şi prerogativa de control. precum şi controlul asupra modului de gestionare. clauze speciale privind menţinerea echilibrului contractual dat de rezultatele licitaţiei şi de prevenire a corupţiei. acestea fiind date în administrare (gratuită sau cu plata unei redevenţe) operatorului serviciului public local. care la rândul său. . în frunte cu licitaţia publică. tariful practicat şi formulele de actualizare ale acestuia. exorbitante. etc. durata contractului. reglementat prin legislaţie specială pentru un anumit domeniu. care-şi păstrează dreptul de a stabili direcţia de dezvoltare a serviciului. directă sau delegată. indicatorii minimali de performanţă stabiliti prin regulamentul serviciilor publice locale şi modul de măsurare a acestora. aparţinând domeniului public sau privat al unităţii administrativ teritoriale. contractul de închiriere. presupune încheierea unui contract de gestiune a serviciului public. Dacă operatorul este un compartiment din aparatul propriu al consiliului local/judeţean sau un serviciu public din subordinea acestora. forţa majoră.procedurile de contractare sunt cele specifice contractelor administrative. în cazul serviciului de iluminat public). poate fi: un compartiment din cadrul aparatului propriu al consiliului local sau judeţean sau un serviciu public organizat în subordinea autorităţii administraţiei publice locale (de exemplu. în cazul serviciului public de administrare a domeniului public sau privat). III – Contractele administrative Suport de curs an universitar 2006/2007 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Gestiunea directă a serviciului public local se realizează prin două modalităţi: fie prin compartimente specializate din cadrul aparatului propriu al consiliului local sau judeţean (1). Însumând aceste caracteristici.este încheiat între autorităţile administraţiei publice locale şi operatori privaţi sau publici.Conf. 16 . deoarece întruneşte toate premisele pentru a fi calificat ca atare: . Gestiunea indirectă.