. Unda Popp . Doina Lucanu . Alina Maria Griga . Matei Arnăutu . Sergiu Chihaia . Paula Barbu .

Liliana Ţuroiu . . Ioana Sanda Avram . Bogdan Severin Hojbotă . Răzvan Vasilescu . Alexandru Ioan Mărginean . . Doina Berchină .

1

MODA FASHION
OBIECT COSTUM VEŞMÂNT teme de cercetare OBJECT COSTUME GARMENT research topics

2

3

Centrul de Cercetare de Cultură a Modei EVENIMENT MODĂ IMAGINE EMI Calea Griviței nr. 28, sect. 1, București

The Research Centre of Fashion Culture EVENT FASHION IMAGE EFI / EMI Calea Griviţei , 28, sect. 1, Bucharest

MODA FASHION
OBIECT COSTUM VEȘMÂNT teme de cercetare OBJECT COSTUME GARMENT research topics
3

emi-unab.blogspot.ro emi.unab@yahoo.com Coordonator principal Unda POPP Coordinator Unda POPP Founding members Doina LUCANU Liliana ŢUROIU Ioana Sanda AVRAM Doina BERCHINĂ Răzvan VASILESCU Members Paula BARBU Matei ARNĂUTU Alina Maria GRIGA Venera ARAPU Alexandru Ioan MĂRGINEAN Bogdan Severin HOJBOTĂ Secretary Sergiu CHIHAIA Assistant (secretariat) Oana Roşca DUMITRU Scientific reviewer Ileana BÂLDESCU

2
Membri fondatori Doina LUCANU Liliana ȚUROIU Ioana Sanda AVRAM Doina BERCHINĂ Răzvan VASILESCU Membri Paula BARBU Matei ARNĂUTU Alina Maria GRIGA Venera ARAPU Alexandru Ioan MĂRGINEAN Bogdan Severin HOJBOTĂ Secretar Sergiu CHIHAIA Asistent (secretariat) Oana Roșca DUMITRU Referent științific Ileana BÂLDESCU

Răzvan VASILESCU Colecția | Collection Roi de Caro

Doina BERCHINĂ Modă şi globalizare | Fashion and globalization Unda POPP Legături misterioase | Mysterious connections Doina LUCANU Veșmânt și imagine | Garment and image Alina Maria GRIGA Manipularea suprafețelor textile și netextile în moda contemporană The manipulation of textile and non-textile surfaces in the contemporary fashion Matei ARNĂUTU Acul, foarfeca, tastatura, mouse-ul... | The needle, scissors, keyboard, mouse... Sergiu CHIHAIA Construind o arhitectură a Modei | Setting up an Architecture of Fashion Paula BARBU Conceptele actuale din moda vestimentară, provocări creative pentru studenţi Actual concepts in fashion, creative challenges for students Layout Romana & Bogdan MATEIAȘ Credit foto | Photo Credit Oltin DOGARU Doina LUCANU Mihai MĂLAIMARE Alexandru Ioan MĂRGINEAN Dana MITICĂ Dan Andrei PARASCHIV Mihai SEBESTYEN Ciprian STRUGARIU Adi TUDOSE Arhiva | Archive EMI Traducere în Engleză| Translation into English Rita TASI Editura | Publishing House UNArte 2013 ISBN 978-606-8296-78-4
Diana BOBÂNĂ & Katia GUZUN coordonator | coordinated by Doina LUCANU

6

14

34

52

62

70

86

4

5
98

Liliana ŢUROIU Ce este permis şi ce nu… sau cât de important este astăzi stilul personal What is permitted and what is not… or how important is the personal style today Ioana Sanda AVRAM Colecțiile de modă | Fashion collections Bogdan Severin HOJBOTĂ Bijuteria ca mod / mijloc de personalizare a imaginii The jewel – a way to personalize the image Răzvan VASILESCU Umbrele trecutului – Proiecţia viitorului imediat The shadows of the past – The projection of the close future Alexandru Ioan MĂRGINEAN Rolul apotropaic al veșmântului ca limbaj autonom The apotropaic role of garments as an autonomous language Eveniment Event Artişti şi filosofi | Artists and Philosophers

108

130

140

152

166

Doina BERCHINĂ
jurnalist şi promotor de modă Journalist and fashion promoter

6

Realizator Radiofashion la postul național de radio – Radio România. Profesor asociat în cadrul Departamentului Modă.

The producer of Radiofashion on the national public radio, Radio Romania. Associate professor of the Fashion Department.

7

Curs Strategii de imagine și comunicare în modă

Course Image and communication strategies in fashion

Studenți români și canadieni într-un proiect comun la UNAB – Departamentul Modă Romanian and Canadian students in a joint project UNAB – Fashion Department coordonatori | coordinated by Unda POPP & Manuela UNGUREANU

Modă și globalizare

Fashion and globalization

8

Capriciu, imitație, preocupare superficială, joc, vanitate, semnal erotic sau însemn al puterii, toate astea și încă altele, declarat sau nu, se regăsesc în costum. Moda pare că valsează, oarecum inconștient, dar mereu grațios printre alte activități existențiale, păstrându-și intact rolul grav, dar și caracterul ludic. Ea traversează epoci, oglindește stări și schimbări revoluționare, ilustrează stratificările sociale, încântă, stârnește indignare, transmite mesaje, emoționează, derutează, intrigă. Totuși, de când și de ce, de la un moment dat, vorbim despre modă ca despre o artă? Procesul începe probabil cam cu un secol și ceva în urmă, când câte un maestru croitor sau câte o modistă de geniu a avut ambiția de a-și semna opera și a năzuit, cu orgoliu, la nimbul ori gloria de artist. Cu alte cuvinte, atunci când meșteșugarul dorește să fie autor și chiar dobândește recunoașterea ca atare. Și dacă Worth o are fiindcă a îmbrăcat regine, el însuși devenind un fel de prinț al mătăsurilor și dantelelor, al drapajelor și volanelor, cenușăreasa Coco aproape că smulge acest titlu de la o lume pe care tot ea o

Caprice, imitation, superficial preoccupation, game, vanity, erotical signal, or the sign of power, all these and many more, declared or not, are re-found in the costume. Fashion seems to waltz, rather automatically, yet always graciously among other existential activities, preserving its grave role intact, as well as its playful character. It traverses epochs, reflects revolutionary conditions, states and transformations, illustrates social stratifications, delights, stirs indignation, conveys messages, excites, confuses, intrigues. However, since when and why, starting with a certain moment, have we been talking about fashion as an art? The process probably started about more than a century ago when a tailor master or a genius milliner were so ambitious and signed their work, and began to hope, proudly, for the charisma and glory of an artist. In other words, when the artisan aims to be an author and even reaches acknowledgement as such. And whether Worth has had it because he has dressed queens, thus becoming a kind of prince of silks and laces, clothes into folds and flounces, the Coco Cinderella almost dragged this from a world

which she had obliged to dress up according to her rules, which weren’t conventional at all, for more decades. Fashion is also an art as far as the garment, costume and accessories serve a perpetuous idealization and improvement of the human silhouette, permanently intensifying its contribution through some additional expressiveness. Fashion expresses innovation, but also repetitiveness, oneness, originality, as well as imitation, interpretation and re-invention of some old themes or motives. Which is the element that transforms the tailor into a designer? School! But what or who propels him to the interstellary space of stars? MEDIA, of course. In the 70s-80s journalists appeared more and more interested in the authors of fashion collections. This had already occurred in the inter-war period however not so intensely. The models also reached the status of stars and already overshadowed the cinema celebrities... The initiative of Mrs. POMPIDOU to periodically create a fashion performance in Paris, which was meant to re-unite the best from the best, had finally improved this industry seriously, but also provoked news topics for

obligă să se îmbrace după propriile-i reguli, deloc convenționale, timp de mai multe decenii. Moda este artă și în măsura în care haina, costumul, accesoriile se află în slujba unei perpetue idealizări și perfecționări a siluetei umane, potențându-și mereu demersul printr-un plus de expresivitate. Moda înseamnă noutate, dar și repetitivitate, unicitate, originalitate, dar și imitație, interpretare și reinventare a unor vechi teme sau motive. Ce îl transformă pe croitor în designer? Școala! Dar ce sau cine îl propulseză în spațiul interstelar al vedetelor? Bineînțeles, MEDIA. În anii ’70-’80, jurnaliștii se arată din ce în ce mai interesați de autorii colecțiilor de modă. Se mai întâmplase asta și în perioada interbelică, dar nu cu aceeași intensitate. Manechinele dobândesc și ele statut de star și eclipsează deja celebritățile din cinema... Inițiativa doamnei POMPIDOU de a se realiza periodic un spectacol de modă la Paris, care să-i reunească pe cei mai buni dintre cei mai buni, avea să revigoreze serios industria de profil, dar și să nască subiecte de știri pentru presa și televiziunile din întreaga lume. Eveniment artistic și monden, Săptămâna Modei dă de

9

10

lucru numeroșilor fashion editori și fotografi, dar și strălucire numelor diverșilor creatori participanți. În jurul lor se creează legende, iar unele dintre ele devin egal cunoscute cu acelea ale unor regizori sau artiști vizuali reputați. Astăzi însă, desfășurarea unor astfel de evenimente-maraton în mai toate capitalele țărilor industrializate din lume, precum și inflația de designeri de naționalități diferite fac ca afirmarea să fie din ce în ce mai dificilă, media gravitând cu precădere în jurul marilor maeștri și al câtorva centre consacrate a fi lansatoare de tendințe: Paris, New York, Milano, Tokyo. În acest moment însă, intervin Internetul și... ceea ce pare a fi unanim acceptat ca proces ireversibil și inevitabil: globalizarea. Globalizarea înseamnă norme și standarde comune, piețe mai largi, haine și îmbrăcăminte tip pentru milioane de oameni, televizoare, telefoane și calculatoare identice, pe toate meridianele, precum și o multitudine de corporații internaționale care lucrează în mod subtil la un fel de uniformizare globală, cu consecințe extrem de interesante în toate compartimentele vieții sociale. Lumea

the media all over the world. An artistic and fashionable event, The Fashion Week, activates numerous fashion editors and photographers, but also highlights numerous and various participating creators. They create legends around them, and some of these become similar to the ones of some well-known film producers or visual artists. However, nowadays the development of such marathon events in almost every capital of the industrialized countries in the world, as well as the inflation of designers of different nationalities make this assertion even more difficult since the media gravitates especially around great masters and several centres which are famous for having launched and promoted fashion tendencies: Paris, New York, Milano, Tokyo. Yet, at this moment we are overwhelmed by the Internet and... what appears to be unanimously accepted as an irreversible process, by the phenomenon of globalization. Globalization represents common norms and standards, larger markets, standard clothes and garments for millions of people, identical television sets, telephones and computers, all over the world, as well as a multitude of international corporations working in a

subtle way on a sort of global homogenization, with extremely interesting consequences in every division of social life. Yet world seen as a huge metropolis or a vast global country side also contains enough threats. Most of these related to the loss of identity. Within this space the consumers can be manipulated in a much easier way. The tyranny of publicity and the seduction of exacerbated consumption can play havoc. Still, globalization also suggests communication, the export of the occidental know- how, fast displacement, punctual and accurate participation in a wide range of events, cultural exchanges and interferences, ethnic cross-breeding, migrations and new social stratifications, another type of global resources management and administration, the concentration of elites in the favoured zones, the corporatist exploitation, the generalization of an urban lifestyle, etc. And again, the mass-media and search on the Internet... patronizing all these processes and transformations in an accelerated way! When has globalization in fashion become visible? Perhaps when they extended the fabrication and commercialization of the blue jeans in the whole world. Or before that, when the Chanel tailor-made suit had captivated America? Globalization also ex-

văzută ca o uriașă metropolă sau ca un vast sat global conține însă și destule amenințări, cele mai multe fiind legate de pierderea identității. În acest spațiu, consumatorii devin mai ușor de manipulat. Tirania publicității și seducția consumului exacerbat pot face ravagii. Dar globalizarea mai înseamnă și comunicare, export de know-how occidental, deplasare rapidă, participare în timp real la evenimente de orice fel ar fi ele, schimburi și interferențe culturale, metisaj etnic, migrații și noi stratificări sociale, un alt tip de gestionare a resurselor globale, concentrarea elitelor în zonele favorizate, exploatarea corporatistă, generalizarea unui stil de viață urban etc. Și din nou, mass-media și navigarea pe Internet... care favorizează în mod accelerat toare aceste procese și transformări! Când a devenit vizibilă globalizarea în modă? Poate atunci când s-au extins fabricarea și comercializarea blue jeans-ilor în întreaga lume. Sau mai înainte, când taiorul Chanel a cucerit America? Globalizarea mai înseamnă și o uimitoare simbioză între național și universal, rural – urban, vechi și nou... Moda secolului XXI impune un nou tip de personalitate, al cărui obiectiv nu este nicidecum alinierea prin copiere, ci singula-

11

12

rizarea printr-o inteligentă combinare a surselor de inspirație, a materialelor, accesoriilor și în cele din urmă a stilurilor. Repertoriul vestimentar se diversifică necontenit în căutarea ineditului, a pitorescului, exoticului, a noului care valorifică mitul și istoria în termenii expresivității contemporane. Discursul imaginii personale se globalizează și el prin universalizarea unor elemente particulare specifice unor comunități restrânse. Reversul sau poate un antidot al agresivității acestui proces îl reprezintă întoarcerea la matricea inițială, la elementele tradiționale, etnice, la rădăcini și plasarea lor în contexte noi. Și Minimalismul, revenit acum în atenția tuturor, apare ca un refugiu în zona simplității și sincerității primare. Este cultivat adesea împreună cu o înfrigurată căutare în zona redescoperirii misterelor marilor mitologii. Experimentul realizat în 2012 la Universitatea de Arte – Departamentul Modă cu studenții canadieni de la filosofie, sociologie și alte științe sociale, într-un program comun de exersare a limbajului plastic într-o serie de construcții-instalații, obiecte-veșmânt, cu caracter narator și evocator, s-a dovedit relevant în acest sens. La fel și una dintre colecțiile prezentate la Gala Absolvenților, cea a Ștefanei MAIOR, care a reprezentat o sinteză poetică a viziunii actuale asupra eleganței minimaliste. Școala de Modă de la București prefigurează schimbările ce vor urma în designul vestimentar autohton printr-o pregătire multivalentă și prin numeroasele deschideri de orizont în domeniul creativității, pentru toți cursanții săi. Unii dintre ei la altă vârstă decât cea a studenției, în cadrul proiectului de cursuri complexe Introducere în universul modei – longlife learning, inițiat de EMI sub auspiciile UNAB – Departamentul Modă, la care participă toți profesorii școlii.

presses an amazing symbiosis between the national and universal, rural and urban, old and new... The 20th century fashion imposes a new type of personality, whose objective does not consist in the alignment through copies, but in the distinction by means of an intelligent combination of the sources of inspiration, materials, accessories and finally of styles. The clothing repertoire diversifies permanently, searching for new, picturesque and exotic elements, which valorize myth and history in terms of contemporary expressiveness. The discourse of the personal image also globalizes through the homogenization of some specific particular elements referring to some restricted communities. The reverse, or perhaps an antidote of the aggressiveness of this process, is represented by the return to the initial matrix, to the traditional and ethnic elements, to the sources, and their placement into new contexts. And Minimalism, very important at the moment, appears as a refuge in the zone of simplicity and primary sincerity. It is often developed together with an anxious exploration in the area approaching the re-discovery of the mysteries of great mythologies. The experiment carried out in 2012 at the University of Arts – the Fashion Department with the Canadian students from the philosophy, sociology and other social sciences departments, in a mutual program approaching the artistic language in some series of installation-constructions, garment-objects, provided with a narrative and evoking character, proved relevant from this viewpoint. That is also the case with one of the collections presented at the Graduates’ Festivity, the one of Stefana MAIOR who represented a poetical synthesis of the current perspective on the minimalist elegance. The Fashion School from Bucharest prefigures the following transformations in the local clothing design through a multivalent training and numerous new horizons in the domain of creativity for all its students. Some of these participate in a project of complex courses, Introduction in the universe of fashion – long-life learning, initiated by EMI under the auspices of the UNAB – the Fashion Department, joined by each professor.
Ștefana MAIOR Colecţia | Collection Marquisha coordonator | coordinated by Ioana Sanda AVRAM

13

Unda POPP
prof. univ. dr. Professor Ph.D.

14

Coordonator al Departamentului Modă. Veghează (cu strășnicie) practicarea unui învățământ artistic flexibil cu intervenții interdisciplinare, încurajând dezvoltarea continuă a departamentului spre noi direcții creative. Predă la Licență, Master și coordonează lucrări de doctorat în cadrul Departamentului Modă.

Coordinator of the Fashion Department. Coordinates (with severity) the practice of a flexible artistic education with interdisciplinary interventions encouraging the continuous development of the department towards new creative directions. Teaches the B.A. and M.A. courses and conducts the PhD. Works of the Fashion Department.

15

Cursuri Istoria costumului Eveniment de modă

Courses The history of the costume Fashion event The costume performing

Performing-ul de costum

Legături misterioase

Mysterious connections

16

Puterea de transfigurare realizată cu ajutorul veșmântului, în parte reală, în parte doar imaginată de noi, încarcă hainele cu nebănuite calități. Faptul că simpla prezență a unei bucăți de țesătură ne schimbă ziua sau ne poate bucura doar și pentru câteva clipe demonstrează o legătură magică, aproape inexplicabilă, pe care o avem cu hainele. Indiferent dacă abordăm o imagine atent construită în funcție de poziția socială și ultimele tendințe ale modei sau dacă afișăm o oarecare indiferență superioară, tradusă prin veșminte mai puțin flatante, oricare ar fi atitudinea față de fenomenul modei, ea se citește de la primul contact, dezvăluind interlocutorilor date esențiale ale personalității și identității noastre. Trupul și veșmântul stabilesc o legatură strânsă, cu trimiteri multiple: emoționale, culturale, sociale, care depășesc zona vizualului, la care noi însă ne vom limita. Cine pe cine influențează mai tare, cine și când preia conducerea în acest tandem este greu de stabilit, iar barierele rămân mereu flexibile.

The transfiguring power achieved by means of the garment, which is both real and imagined by us, loads the clothes with unexpected qualities. The fact, that the simple presence of a piece of texture transforms our day, or can please us, even if this delight lasts for only a few moments, proves our magic and almost unexplainable connection with the clothes. No matter if we approach a carefully constructed image according to the social position and the most recent trends in fashion, or if we display a certain upper indifference translated through less flattering garments, whatever the attitude expressed towards the fashion phenomenon, it is read from the very beginning, providing our interlocutors with the essential data reflecting our personality and identity. The body and the garment establish a close and tight relationship, expressing multiple references: emotional, cultural and social ones, outshining the visual zone, which we shall limit ourselves to. It is rather difficult to establish who influences whom to a larger extent, who and when one can
Unda POPP Piesa cu îngeri, Teatrul Masca | The play with angels, Masca Theatre regia | art director Mihai MĂLAIMARE

17

take the leadership over in this tandem, while the barriers always remain flexible. The messages of the body are varied, just like people. Between the androgynous silhouettes and those endowed with a challenging corporality ( whether we keep ourselves only within the limits of normality) there are numerous variants which visually convey a great deal of information determining the viewers’ predictable reactions. The garment, initially made for the body, had become so important that it developed a whole working system through which nowadays fashion manifests as a very complex domain, from the common and perfectly useful outfit, to those costumes which are provided only with an artistic value. In fashion, sometimes, the garment constructs volumes, delimits or cuts the forms out, re-models the body.

Mesajele trupului sunt diverse pe cât sunt și oamenii de diferiți. Între siluetele androgine și cele cu o corporalitate provocatoare (ca să rămânem doar în zona normalității) există nenumărate variante care transmit vizual o serie întreagă de informații, determinând reacții previzibile privitorilor. Veșmântul făcut inițial pentru trup a devenit atât de important încât a dezvoltat în jurul său un întreg sistem de funcționare prin care moda se manifestă astăzi ca un domeniu foarte extins, de la hainele obișnuite, perfect utile, la costume doar cu valoare artistică. În modă, uneori, veșmântul construiește volume, delimitează sau decupează forme, remodelează trupul. Astăzi însă, de cele mai multe ori, corpul extrem de expresiv dă formă hainelor moi sau chiar elastice. Cultura trupului din ultimii 40 de ani, concretizată printr-un stil de viață sănătos, o alimentație atent supravegheată, mult sport și eventual corecții chirurgicale alături de obsesia generală de a arăta cât mai tânăr, a dus la apariția unei populații destul de arătoase, cu un interes vădit de a-și construi o imagine personală cât mai asemănătoare cu idealul de frumusețe impus de manechinele de modă. Începând cu anii ’90, obositoarea uniformizare obținută prin imitarea acestui ideal a fost spartă, permițând existența simultană a mai multor frumuseți, intens mediatizate pe toate canalele de comunicare. Originalitatea indivizilor, caracterele aparte devenite acum „la modă”, deși nu au contrazis în mod evident silueta cu măsurile considerate perfecte 90 / 60 / 90 și nici nu s-au îndepărtat prea mult de la obsedanta imagine a modelelor de pe catwalk, au adus o oarecare varietate de imagine și au permis recunoașterea unei diversități de tipologii nu doar acceptate, ba chiar adulate de tot mai mulți tineri care se regăseau astfel mai ușor. Sfârșitul secolului XX a venit cu o relativă relaxare în moda dictată acum creatorilor direct de pe stradă, de grupuri de tineri.

18

However today, most of the times, the extremely expressive body shapes the soft or even elastic clothes. During the latest 40 years the body culture, carried out and materialized through a healthy lifestyle, a carefully supervised nutrition, a lot of sport and eventually surgical corrections, associated with the general obsession to look younger, facilitated the emergence of a rather good-looking population, eager to construct their personal image in a similar way to the one highlighted by the ideal of beauty imposed by the fashion models. Starting with the 90s, the tiresome homogenization obtained through the imitation of this ideal was broken permitting the simultaneous existence of more types of beauty, intensely mediated on each channel of communication. The originality of the individuals and the special characters in fashion, although they did not oppose evidently to the general demand concerning the silhouette’s perfect size, 90/ 60/ 90, and didn’t really move away from the obsessing image of the

19

20

Cei născuți imediat după al Doilea Război Mondial, generația numită baby boom, întâi și-au admirat mamele transformate de romantica imagine a new look-ului, propusă de Christian DIOR în 1947, și apoi au parcurs pe rând toate modele, de la cea cosmonaut a anilor ’60, la cea cu elemente autentic etnice a valului Hippy, pentru ca mai apoi, aceiași indivizi să devină neo baba… sau, pe direcția diametral opusă promovată de skinheads, să vireze spre punk. Acești reprezentanți bine încercați de desele schimbări ale modei, dar și de trecerea anilor, ajunși astăzi în pragul pensiilor, și-au câștigat experiența necesară compunerii unei imagini personale, după bunul lor plac. Poate nu întâmplător, celebrii creatori seniori cu un considerabil aport creativ Sonia RYKIEL și Vivienne WESTWOOD sunt mai deschiși către multiplele propuneri, fie ele venite din stradă, ca expresie colectivă a unei imagini costumare care se compune ca un puzzle, sub ochii noștri. Diversitatea imaginii umane specifică timpului prezent este rodul legăturii dintre trupurile expresive și lucrate – aparținând diferitelor rase sau chiar năs-

catwalk models, emphasized a certain image variety and allowed the acknowledgement of a wide range of typologies, which were not only accepted but also adulated by more and more young people, who could find themselves in a much easier way like this. The end of the 20th century came with a relative relaxation in the fashion dictated, at the moment, to the creators directly from the street, by groups of young people. Those, who were born immediately after the Second World War, the so-called baby boom generation, had firstly admired their mothers transformed by the romantic image of the new look, proposed by Christian DIOR in 1947, and then ran through all the models, one by one, from the cosmonaut pattern in the 60s to the Hippy wave provided with authentic ethnic elements, then the same individuals became the neo baba… or, following the diametrically opposed direction promoted by the skin heads, they turned towards the punk. These representatives, who had highly coped with the frequent transformations in the context of fashion, as well as with the passage of time, today almost pensioners,

reached the experience needed to compose a personal image, according to their own preferences. It might not be a surprise that the well-known senior creators, famous for their considerable creative contribution, Sonia RYKIEL or Vivienne WESTWOOD, are more open to multiple suggestions, no matter if they derive from the street, as the collective expression of a disguised image composed as a puzzle under our eyes. The diversity of the human image, specific to the present time, represents the outcome of the connection between the expressive and transformed bodies – belonging to different races, or even born from surprising crossings – and the outfit, sometimes signed by the great creators, and some other times by the “firm” or, most of the times, deriving from second hand sources, obtained from old clothes markets or vintage stores, each time worn in personal mixtures and combinations betraying one’s more or less educated preference. Probably this is why during the latest years, in the whole world, they have founded a lot of fashion

cute din surprinzătoare încrucișări – și veșmintele, uneori purtând semnătura marilor creatori, alteori „de firmă” sau, de cele mai multe ori, de proveniență second-hand, procurate din târguri de vechituri sau din magazine vintage, și de fiecare dată purtate în amestecuri și combinații cât mai personale care trădează gustul mai mult sau mai puțin educat. Probabil că din această pricină, în ultimii ani, în toată lumea s-au născut foarte multe școli de modă, nu neapărat dintr-o cerință a pieței, ci mai ales din nevoia șlefuirii gustului și educării artistice a unui cât mai mare număr de tineri, formați anume pentru a confecționa imagini expresive și pline de semnificații, din această alăturare a trupului cu veșmântul. Astfel, moda vine acum în mare măsură de la grupuri de tineri anonimi, care își promovează creațiile direct în stradă. O altă zonă a modei, controlată de specialiști educați, a fuzionat cu arta, devenind un domeniu spectacular, intens mediatizat. Pe măsură ce artele vizuale au renunțat la figurativ și au rămas să se exprime doar prin propriul lor

21

22

23

limbaj abstract, corpul uman a intrat în plastică, devenind pată de culoare, vector dinamic sau semn în compoziție. Din acest moment, opera de artă nu se mai citește doar pe o suprafață, ci într-un spațiu și într-un anumit interval de timp. S-au născut astfel artele acțiunii cu multiple ramificații susținute de multe ori de mijloacele media. Trupurile umane prezente în experimentele artistice neconvenționale au făcut mereu trimiteri către manechinele de modă, împărtășind de fiecare dată idealurile și frământările aceluiași moment. În timp ce în artă Postmodernismul a coborât abrupt ștacheta pentru a fi cât mai pe gustul maselor, tulburând scări ale valorii, ordini și ierarhii construite pe baza unor criterii acum spulberate, în modă au fost dintotdeauna încurajate preluările și citatele de tot felul. Elemente ale costumelor istorice au revenit de fiecare dată în actualitate, integrate însă în alt context. Moda a devenit astăzi un fenomen cu rol determinant în cultura vizuală, diseminând în mod firesc în zona experimentelor interdisciplinare. Acestea s-au extins în ultimii ani și în lumea teatrului. Trupul uman, cu puterea lui de expresie, a îmbogățit spectacolul vizual gândit de plasticieni sau plasticienii au experimentat în zona cinematografului (GRUNEWAY) sau a teatrului (S. SHAINA, T. KANTOR), pentru a lucra imaginea, scenă de scenă, cadru de cadru, ca pe o înșiruire de compoziții. În astfel de spectacole, doar uneori se mai păstrează textul dramatic, ca în cazul polonezilor. Alteori însă, el lipsește, ca în cazul lui B. WILSON. Bun cunoscător al diferitelor experimente teatrale de tipul Living Theatre sau Laboratorul din Wrocław, Mihai MĂLAIMARE face studii asupra mișcărilor corpului uman în relație cu spațiul ambiental si încearcă să dezvolte posibilitățile interpretative ale actorului printr-o serie întreagă de exerciții elaborate, care

schools, not necessarily because of the market’s demands but especially to provide an artistic education to polish the artistic preferences of a large number of young people, who had been educated to manufacture expressive and significant images from this association between the body and garments. Thus at the moment fashion is mostly related to the groups of anonymous young people promoting their creations directly in the street. Another zone of fashion, controlled by educated specialists, has merged with art becoming a spectacular and intensely mediated domain. While the visual arts gave up the figurative elements expressing themselves only by means of their own abstract language, the human body entered the artistic context becoming a spot of colour, a dynamic vector or sign in compositions. Starting with this moment, the work of art is no longer read only on a surface, but within a certain space and period of time. As a result, we mention the arts of action with multiple ramifications frequently supported by the media means. The human bodies, present in the non-conventional artistic experiments, had always referred to fashion models, by permanently sharing the ideals and anxiety of the same moment. While in art postmodernism lowered the bar one notch in order to reach the expectations of masses, troubling the scale of values, order and hierarchy, constructed on the basis of some criteria, which are gone at the moment, in fashion they had always encouraged all kinds of reconsiderations and quotations. Elements of historical outfit had been always reconsidered even if integrated into another context. Nowadays fashion has become a decisive phenomenon in the visual culture, naturally disseminating in the area of interdisciplinary experiments. These extended to the world of theatre as well.

24

25

26

27

Delia VASILE coordonator | coordinated by Unda POPP

28

29

Antoaneta TICĂ coordonator | coordinated by Unda POPP

The human body, with its power of expression, enriched the visual performance considered by the visual artists, or the artists experimented in the context of cinematography (Gruneway) or theatre (S. SHAINA, T. KANTOR), in order to work on the image, scene by scene, frame by frame, as if it were a chain of compositions. In such performances they seldom preserve the dramatic text, like in the case of the Polish people. Some other times, it is missing, like in the case of B. WILSON. A good expert of different theatrical experiments such as Living theatre or The Laboratory from Wrocław, Mihai MĂLAIMARE performs some studies focused on the human body’s motions in connection with the ambience, and tries to develop the actor’s interpretative possibilities through a whole series of elaborated exercises aiming to raise the psychic and physical availability of the performers.

au ca principal scop creșterea disponibilității psihice și fizice a performerilor. Costumele în acest caz, pe lângă rolul de a caracteriza personajele și de a transmite spectatorilor prin forma, culoarea și materialitatea lor diferite mesaje, au menirea de a încărca imaginea cu simboluri generatoare de multiple conexiuni ideatice. Așa cum Julian BLACK și Judith MALINA elaborează limbajul scenic utilizând în spectacolele lor foarte puține cuvinte – și uneori doar pentru efectele lor onomatopeice –, la fel se petrece și în Piesa cu îngeri a lui MĂLAIMARE, care este construită doar cu elemente ale teatrului vizual. Povestea fantastică a lui Gabriel García MÁRQUEZ despre un înger, „Un domn foarte bătrân cu niște aripi enorme”, ajuns întâmplător în curtea unor muritori de rând, este interpretată de trupa de actori ca o înlănțuire de imagini / compozitiții sugestive. Personajele emblematice (preotul, femeia habotnică, autoritatea, eroul de război, tânăra îndrăgostită, alchimistul etc.) sunt construite astfel încât să fie recunoscute de public de la prima lor apariție. Costumul, mișcarea, atitudinea corporală și muzica sunt singurele elemente de comunicare ale acestui tip de spectacol lipsit de cuvinte. Bill VIOLA, cu dramatismul imaginilor sale, a făcut cu siguranță și el parte din documentarea regizorului. Acest fapt este evident în special în fotografiile din spectacol, care fixează compoziții atent elaborate, mai puțin sesizabile în dinamismul general al desfășurării evenimentului scenic. O caracteristică a acestor forme artistice de graniță este modul de implicare al publicului în spectacol. Prin efortul său, regizorul impulsionează spectatorul să participe activ, sugerând mereu noi corelații între informații, imagini, evenimente, fapt ce contrastează puternic cu atitudinea pasivă a publicului dintr-o sală clasică de expoziții sau de teatru. Studenții Departamentului Modă sunt încurajați și ei în mod programatic să experimenteze crearea

30

In this case, besides their mission to characterize the characters and convey different messages through their form, colour and materiality to the spectators, they are meant to provide the image with symbols generating multiple ideative connections. Just like Julian BLACK and Judith MALINA elaborate the scenic and theatrical language by using few words in their performances – sometimes only because of their onomatopoetic effects – the same goes on in Mălaimare’s play with angels, constructed only with the elements of the visual theatre. The fantastic story of Gabriel García MÁRQUEZ about an angel, A very old man with some enormous wings, reached fortuitously to the yard of some common people, is interpreted by the group of actors as a chain of suggestive compositions. The emblematic characters, the priest, the bigoted woman, the authority, the war hero, the young woman in love, the alchemist etc., are constructed so that they can be recognized by the public starting with their first appearance. The outfit, motion, bodily attitude and music are the only elements of communication regarding this type of performance deprived of words.
Andreea POSTELNICU & Alina GURGUȚĂ Canarul albastru, Teatrul Masca | The Blue Canary, Masca Theatre

31

unor personaje pe scena teatrului în vederea obținerii unor abilități de comunicare a diferitelor mesaje prin intermediul costumelor. Dacă până anul trecut aceste întâlniri dintre Modă și Actorie au fost mai mult sau mai puțin întâmplătoare, acum asistăm la o colaborare susținută dintre două grupe de studenți care au lucrat în anul I pentru teatrul antic, în anul II pentru commedia dell’arte și sperăm să continuăm și anul acesta, pentru lucrările de diplomă și poate chiar și mai departe, în dorința formării unor echipe interdisciplinare, dincolo de anii de școală. Această experiență extrem de utilă dă posibilitatea studenților de la Modă să-și verifice creațiile purtate acum de actori pe o scenă adevărată.

Given the dramatic nature of his images, Bill VIOLA had certainly belonged to the documentation of the stage manager. This fact is obvious especially in the photos taken during the performance which preserve carefully elaborated compositions, which are less noticeable in the general dynamism of the scenic event. A characteristic of these bound artistic forms is the public’s way of implication in the performance. Through his effort the stage manager provokes the spectator to participate actively by always suggesting new correlations among information, images and events, which opposes powerfully to the passive attitude of the public in a classical room of exhibition or theatre plays. The students of the fashion department are programatically encouraged to experiment the creation of some characters on the stage to obtain some abilities needed to communicate different messages by means of garments. Wether until last year these encounters between Fashion and Acting were more or less accidental, at the moment we witness a sustained collaboration between two groups of students who worked for the ancient theatre during the first year, for the commedia dell’arte in the second year, and we hope to continue this year too, for the graduation papers and even further, in order to form some interdisciplinary teams beyond the school years. This extremely useful experience provides the Fashion students with the possibility to verify their own creations worn so far by actors, on a real stage.

32

33

Andreea POSTELNICU coordonator | coordinated by Unda POPP

Doina LUCANU
conf. univ. dr. Senior lecturer Ph.D.

34

Predă la Licență și Master în cadrul Departamentului Modă.

Teaches the BA and MA courses of the Fashion Department.

35

Cursuri Simboluri și mesaje în vestimentație Obiect și veșmânt Fragment și ansamblu vestimentar

Courses Symbols and messages in clothing Object and garment Clothing fragment and ensemble

Anul I, Master | The first year of study, Master degree (MA) Proiect | The project Mega Fashion coordonator | coordinated by Doina LUCANU

Veșmânt și imagine

Garment and image

36

Binecunoscuta afirmație făcută de Fred R. BARNARD în anii ’20 – „o imagine face cât o mie de cuvinte” – a devenit în zilele noastre un truism, în contextul în care imaginea este folosită ca principalul vehicul purtător de mesaj. Trăim într-o „eră a imaginii”; comunicarea prin imagine este un limbaj universal complex, dar ușor de accesat datorită tehnicii extrem de avansate de transmitere, de multiplicare, dar și de transpunere în orice mediu și pe orice tip de material, limbaj întreținut de cel mai important dintre simțuri: văzul. Comunicarea prin imagine se adresează unui mare număr de receptori. În prezent, limbajul vizual este extrem de uzitat, astfel încât imaginea ocupă un spațiu tot mai mare, atât în publicațiile de mare circulație (reviste sau albume tipărite, dar și în mediul digital), cât și ca element constitutiv pentru crearea obiectelor de vestimentație, de decor, utilitare sau artistice. Toate ofertele sunt influențate de imagine, acestea redau actualitatea prin detalii sau pseudoevenimente care influențează puternic mentalitatea consumatorului, crescând astfel și posibilitatea de manipulare. Imaginea dictează de cele mai multe

The well-known statement of Fred R. BARNARD in the 20s – “an image makes a thousand of words” – has become a truism nowadays given the fact that the image is used as the main message transmitter. We live in the images’ era. Communication, by means of the image, represents a complex and universal yet easily accessed language, due to the extremely advanced techniques approached in the transfer, multiplication and transposition in any context, using any type of material, a language preserved by our most important sense: the sight. Communication, through images, addresses a large number of receivers. At present, the visual language is extremely customary so that the image covers a larger and larger space, both in the widely spread publications (not only printed magazines or albums, but also digital ones), and as a constitutive element for the creation of clothing and decorative items, utilitarian or artistic ones. Each supply is influenced by images; they restore the actual state by means of details or pseudo-events, which influence the consumer’s mentality in a powerful way by also increasing the possibility of manipulation.

The image is the one which dictates most of the times – when we choose a product from the shelf of a store, when we look at a person, a clothing item, a work of art, an architectural edifice, or simply at a general image or detail which draws our attention. Given the transgression of bounds, interferences among various ways of creative expression, or advanced digital techniques used in the present (for instance, the holograms, mappings in three dimensions, and computer generated images) for the accomplishment of a project (fashion presentations and performances, projections, advertising events, plays, filming etc.), the level of visual culture open to the image wave transposes the real and the imaginary into a zone of juxtaposition so that these can be hardly differentiated. Referring to the history of the costume, they spoke a lot about the importance and relevance of the first impression, this is actually the impact image, and we frequently hear the image counts (referring to one’s attire).
Andreea ROTARIU coordonator | coordinated by Doina LUCANU

ori și atunci când alegem un produs din raftul unui magazin, când privim o persoană, un ansamblu vestimentar, o operă de artă, un edificiu de arhitectură ori pur și simplu o imagine de ansamblu sau un detaliu care ne atrage atenția. Datorită transgresării granițelor, a interferențelor dintre diferitele modalități de exprimare creativă, dar și a tehnicilor digitale avansate care se folosesc în prezent (ex.: hologramele, 3D mapping și CGI – computer generated images) pentru realizarea unui proiect (prezentări și spectacole de modă, proiecții, evenimente publicitare, piese de teatru, filmări etc.), nivelul culturii vizuale deschis fluxului imaginii transpune realul și imaginarul într-o zonă de suprapunere, astfel încât acestea pot fi greu diferențiate. S-a vorbit mult în istoria costumului despre cât de mult contează „prima impresie”, aceasta este de fapt „imaginea de impact” și nu de puține ori auzim expresia „imaginea contează” (făcându-se referire la ținuta vestimentară). Începând cu deceniul 8 al secolului XX, în universiMargarita DOVGAN coordonator | coordinated by Doina LUCANU

37

38

tățile de profil din lume se studiază diferite discipline de specialitate pentru dezvoltarea și înțelegerea unor limbaje noi de comunicare. O parte importantă dintre acestea se ocupă de comunicarea prin imagine. Pentru susținerea și explicarea unor idei, a unor concepte, care se dovedesc a fi importante în crearea unei vestimentații, dar și pentru motivarea actului artistic postmodern, tendința spre experiment ocupă un loc foarte important în creația contemporană în general. Din acest motiv, conduita interdisciplinară a practicii experimental-artistice este introdusă prin cursurile Obiect și veșmânt și Fragment și ansamblu vestimentar, urmărindu-se an de an dezvoltarea unor abilități de analiză și producție-vizuală care duc veșmântul în zona artistică, depășind prin concept, textură, materialitate și imagine de ansamblu sau a detaliilor realizate latura comercială a modei. Ca oricare creator care se manifestă în zona artelor vizuale, studentul învață și conștientizează faptul că și creatorul de modă se exprimă în limbajul specific vizual al liniilor, formelor, culorilor, semnelor și ma-

Starting with the 8th decade of the 20th century, in the specialized universities of the world they study different subjects to develop and understand some new languages of communication. Most of these concentrate on the communication through images. For the sustenance and explanation of some ideas and concepts, which prove to be important in the creation of some clothing items, and for the motivation of the postmodern artistic act, the tendency towards the achievement of experiments take a very important place in the contemporary creation in general. On this account, the interdisciplinary conduct of the artistic experimental practice is introduced by two courses, Object and garment and Fragment and clothing ensemble, aiming to develop some abilities of analysis and visual production which draw the garment towards the artistic zone, overstepping the commercial side of fashion through concepts, texture, materiality and the general or detailed images. As any creator, who manifests in the context of visual arts, the student learns and becomes aware
Liliana CREAZĂ coordonator | coordinated by Doina LUCANU

39

40

of the fact that the creator of fashion also expresses himself in the specific visual language of lines, forms, colours, signs and substance. For the clothing objects to be as original as possible – in most of the cases the materials used are processed by means of traditional, contemporary (very professional ones) or personal techniques. Although students generally inspire themselves from the documentations, research and suggestions made by the professor, relating both to the most recent tendencies, and the recent or remote past in the domain of fashion, of art, architecture or everyday life, I suggest and highlight them permanently in the exploration and experimentation not only of all that’s new or inspiring at the moment, concerning the surfaces or materials specific to the artistic domain, but also of other domains (for instance, materials of construction), or materials taken from nature etc., in order to discover new textures, structures and materiality. The mobile of experiments in different materials and techniques, which I suggest and coordinate for the development of conceptual abilities and the
Alexandra VULPE coordonator | coordinated by Doina LUCANU Patricia STROE coordonator | coordinated by Doina LUCANU

teriei. Pentru ca obiectele vestimentare să fie cât mai originale – materialele folosite în majoritatea cazurilor sunt prelucrate prin tehnici tradiționale ori contemporane (foarte performante) sau prin tehnici personale. Chiar dacă în mod firesc studenții se inspiră din documentările și propunerile făcute de profesor, raportându-se atât la ultimele tendințe, cât și la trecutul recent sau îndepărtat din domeniul modei, al artei, al arhitecturii sau al vieții cotidiene, le propun și-i provoc permanent în explorarea și experimentarea a tot ce găsesc nou sau îi inspiră pe moment în materie de suprafețe sau materiale specifice domeniului artistic, dar și altor domenii (ex.: materiale de construcții) sau materiale luate din natură etc., pentru a descoperi texturi, structuri și materialități noi. Mobilul experimentelor în diferite materiale și tehnici pe care le propun și coordonez, pentru dezvoltarea abilităților conceptuale și a creativității studenților, își găsește în fiecare an noi provocări și valențe, fiind aproape de fiecare dată prezentat într-un alt context. În multe situații, proiectele
Mira SFURA coordonator | coordinated by Doina LUCANU

41

42

43

Alexandra VULPE coordonator | coordinated by Doina LUCANU

Alexandra VULPE coordonator | coordinated by Doina LUCANU

44

masteranzilor sunt integrate în proiecte mult mai ample, în acest an tema „Brazi de Crăciun” a fost propusă pentru proiectul Mega Fashion inițiat de patronajul unui mare mall din București, în colaborare cu agenția de publicitate Saatchi & Saatchi și Universitatea Națională de Arte. Obiectele-veșmânt create de studenți se integrează astfel într-o campanie mai amplă pentru construirea și susținerea unei imagini de brand. Schițele de idee, exercițiile ludice, analizele plastice, dar și dezbaterile care au avut loc pe marginea temei propuse în cadrul laboratorului de cercetare creativă au dus la crearea unor obiecte-veșmânt de mari dimensiuni (3-4 metri înălțime) executate atât în tehnicile tradiționale (de coasere, pliere, țesere și împletire a materialului), cât și în tehnici inovatoare, studenții înțelegând că amestecul mediilor poate să exprime și să nuanțeze mult mai sugestiv un concept propus. Strategiile de dezvoltare a imaginii de brand sunt diferite, în funcție de domeniul de activitate al diverselor companii. Un alt exemplu la care Departamentul Modă s-a implicat ar fi participarea cu succes în
Roxana BENEA coordonator | coordinated by Doina LUCANU

students’ creativity, finds new challenges and aptitudes every year, being presented in more different contexts almost every time. In many situations the projects of the MA students are integrated in more complex projects, for instance, this year their topic, Christmas trees, was proposed for the Mega fashion project initiated by the patronage of a great Mall from Bucharest, in partnership with an advertising agency, Saatchi & Saatchi, and the National University of Arts, Bucharest. Thus the clothing items created by the students integrate in a more ample campaign for the construction and support of a brand image. The sketches of ideas, the playful exercises, artistic analysis, and the debates focused on the topic suggested in the creative research laboratory, facilitated the creation of some large clothing objects (3-4 meters high) executed both in the traditional techniques (the sewing, folding, weaving and knitting of the material) and innovating ones, thus the students understand that the mixture of contexts can express and modulate a proposed concept in a more suggestive way.
Adriana TĂNĂSACHE coordonator | coordinated by Doina LUCANU Nicole BERGMANN coordonator | coordinated by Doina LUCANU

45

46

47

Denis OANĂ coordonator | coordinated by Doina LUCANU

Serghei IACENIN coordonator | coordinated by Doina LUCANU

A

A

48

49

B

B

A

Mirela BARBU & Lavinia BOTUȘANU coordonator | coordinated by Doina LUCANU

B

Laura SMARANDACHE & Constanța BALABAN coordonator | coordinated by Doina LUCANU

Norina STOICA coordonator | coordinated by Doina LUCANU

A

Roxana PÂRVU & Roxana RUSU coordonator | coordinated by Doina LUCANU

B

50

doi ani consecutivi la concursul internațional interuniversitar inițiat și organizat de Compania Triumph Internațional, la care studenții departamentului nostru au luat premii în 2011 și în 2012. Alteori, instalațiile și obiectele-veșmânt realizate cu studenții, ca experimente la nivelul tehnicilor de compoziție structurală, depășesc convențiile și creează ansambluri expresive, interacționând unele cu altele, în unele cazuri lucrările trăind ca obiecte disparate, intrând în rezonanță cu contextul propus, găsindu-și astfel locul în expozițiile de artă decorativă organizate în fiecare an de Universitatea Națională de Arte din București, la Galeria Căminul Artei a Uniunii Artiștilor Plastici.

The strategies approached to develop a brand image are different, according to the domain of activity carried out by different companies; another example illustrating the implication of the fashion department might be suggested by the successful participation, two years in a row, in the inter-academic international contest initiated and organized by the International Triumph Company, when the students of our department obtained a number of prizes in 2011 and 2012. Some other times, the installations and clothing objects carried out with the students as experiments at the technical level of structural composition go beyond the conventions and create expressive ensembles, interacting with each other, or in some cases the works function as disparated and disconnected objects in resonance with the proposed context, thus finding their place in the exhibitions of decorative art organized each year by the National University of Arts, Bucharest, at the Căminul Artei Gallery of the Union of Professional Artists.

51

Mihaela PETRE coordonator | coordinated by Doina LUCANU

Anul I, Master | The first year of study, Master degree (MA) Proiectul | The project Mega Fashion coordonator | coordinated by Doina LUCANU

Izabela TOADER coordonator | coordinated by Doina LUCANU

Alina Maria GRIGA
lect. univ. dr. Lecturer Ph.D.

52

Predă la Licență în cadrul Departamentului Modă.

Teaches the BA courses of the Fashion Department.

53

Cursuri Tehnici de transpunere bi și tridimensională Concept și exprimare în modă Courses Techniques of bi and tridimensional transposition Concept and expression in fashion

Anca CAPROS coordonator | coordinated by Alina Maria GRIGA

Manipularea suprafețelor textile și netextile în moda contemporană

The manipulation of textile and nontextile surfaces in the contemporary fashion

54

Moda actuală capătă multe forme, ea interacționează continuu cu ideile și viziunile multor artiști, evoluând în curentele și mediile artistice unde creatorii de vestimentație găsesc soluții dintre cele mai surprinzătoare. Unii dintre ei într-o manieră suprarealistă, alții distorsionând, mărind și deformând corpul uman. Alții caută soluții ori materiale noi care să definească ideal silueta umană. Aceste cautări și reușite sunt ilustrate de lucrările lui Issey MIYAKE, Junya WATANABE pentru Comme des Garçons sau în expoziția Techno Couture, Azzedine ALAÏA în Radical Fashion. În Visions of the Body (2005), creația de modă este prezentată din perspectiva relației dintre corpul uman și costum în diferite perioade. Corpul feminin este un suport pentru piese vestimentare care deformează voit corpul femeii până la atingerea unei forme perfecte, a siluetei la modă. Relația dintre corpul uman și vestimentație cunoaște o dinamică a eliberării, ceea ce a dus la o mare diversitate și la noi direcții în modă. Noile forme sunt cele care urmează perfect silueta, fără

The actual fashion is provided with many forms, it continuously interacts with the ideas and visions of many artists, developing in the artistic contexts, where the fashion creators find more and more surprising solutions. Some of these, through a surrealistic manner, some others by distorting, increasing and deforming the human body. There are others who search for new solutions or materials to define the human silhouette in an ideal way. These explorations and outcomes are illustrated by the works of Issey MIYAKE, Junya WATANABE for Comme des Garçons or in an exhibition, Techno Couture, Azzedine ALAÏA in Radical Fashion. In Visions of the Body (2005), the fashion creation is presented from the perspective of the relationship between the human body and the suit of clothes/costume in different periods of time. The feminine body is a support for clothing items which willingly deform the woman’s body until it reaches a perfect form, the fashionable silhouette. The connection between the human body and clothing emphasizes the dynamics of liberation, which drew to a large diversity and new direc-

tions in fashion. The new forms are those which follow the silhouette perfectly without interfering brutally in the anatomic forms. The body’s liberation form suggests the skin’s sensibility which introduced the textile materials’ new levels of tactile sensations. The latest discoveries in the textile domain have transformed the way in which we see and perceive the human body today. Fashion and technology combine harmoniously in topics suggested to the students who approach both the new fashion trends (techno-fashion, slow-fashion, etc.) and the exploration of the traditional yet also experimental process of elaboration. In the manifestations I took part in (shows, performances, presentations and exhibitions) the object costumes were realized from different materials, from textile materials to those unconventional ones such as paper, plastic, netex, wire, or the net made of wire and metal. The last ones are mostly elements which, if used as „materials of construction,” respond to the most interesting structures.

a interveni brutal în formele anatomice. O formă de eliberare a corpului este evidențierea sensibilității pielii care a introdus noi niveluri de senzații tactile ale materialelor textile. Descoperirile recente în domeniul textil au transformat modul în care vedem și percepem corpul uman astăzi. Moda și tehnologia se împletesc armonios în teme propuse studenților, care abordează atât curente noi ale modei (techno fashion, slow fashion etc.), cât și explorarea procesului de elaborare tradițional, dar în aceeași măsură unul experimental. În seria manifestărilor la care am participat cu lucrări de-a lungul timpului (spectacole, performance-uri, prezentări și expoziții), costumele-obiect au fost realizate din diverse materiale, de la cele din materiale textile, la cele neconvenționale, cum ar fi hârtia, plasticul, netexul, sârma, plasa de sârmă și metalul. Acestea din urmă sunt, de cele mai multe ori, elemente care folosite ca „material de construcție” ascultă și răspund celor mai interesante structuri.
Dumitrița LUNCA coordonator | coordinated by Alina Maria GRIGA

55

56

57

Roxana Alexandra GATEJ coordonator | coordinated by Alina Maria GRIGA

Emilia Nicoleta CARP coordonator | coordinated by Alina Maria GRIGA

58

Experiența și participarea la o serie de sesiuni în cadrul unor workshop-uri interdisciplinare cu o audiență internațională în Franța, la Domaine de Boisbuchet (Charente), pe teme de design, workshop inițiat de Centrul Pompidou, Paris și Vitra Design Museum, Weil am Reim, mi-au oferit posibilitatea de a lucra alături de Andrei BARTENEV, unul dintre artiștii tineri de origine rusă, care creează costume-obiect – instalații. Costumele pe care leam creat cu acest prilej, pentru Lacul lebedelor și Spărgătorul de nuci, sunt obiecte – statui, de mari dimensiuni, cu forme ample, care s-au integrat într-o manifestare ce a luat forma unui spectacol vizual, a unor sculpturi în mișcare. Această experiență mi-a folosit ulterior în activitatea cu studenții. În acest sens, proiectul Creează propriul material se înscrie în seria experimentelor cu studenții, în care manipularea suprafețelor textile și netextile, experimentul personal, creația de materiale textile și explorarea joacă un rol esențial în pacursul de la bidimensional, de la concept, la tridimensional și deschide direcții noi de exprimare artistică. Astfel, materialele textile sunt prelucrate, transformate în
Delia VASILE coordonator | coordinated by Alina Maria GRIGA

The experience and participation in a series of sessions – at various interdisciplinary workshops, with an international audience in France, at Domaine de Boisbuchet (Charente), focused on the topic of design, a workshop initiated by the Pompidou Centre, Paris and Vitra Design Museum, Weil am Reim, offered me the possibility to work with Andrei BARTENEV, one of the young artists of Russian origin, who creates object costumes and installations. The outfit I created on this occasion for The Swan Lake and The Nutcracker are large and complex statueobjects, which integrated in a manifestation which took the form of a visual performance, more exactly some sculptures in motion. I used this experience subsequently in my activity with the students. From this viewpoint, the Create your own material project relates to the series of experiments with the students in which the manipulation of textile and non-textile surfaces, the personal experiment, the creation of textile materials and exploration play an essential role in the process developed from the bidimensional, from the concept, to the tridimensional, and opens new directions of artistic ex-

pression. Thus the textile materials are processed, transformed in textures and levels, so that the creation becomes an original, subtle and unique gesture. Just like in sculptures, the manipulated textile surface becomes a game or a metaphor.

texturi și straturi, încât creația devine un gest original, unic, subtil. La fel ca în sculptură, suprafața textilă manipulată devine un joc sau o metaforă.

59

Claudia Andreea CONSTANTIN coordonator | coordinated by Alina Maria GRIGA

60

61

Antoaneta TICA coordonator | coordinated by Alina Maria GRIGA

Alexandra VULPE coordonator | coordinated by Alina Maria GRIGA

Matei ARNĂUTU
lect. univ. dr. Lecturer Ph.D.

62

Predă la Licență în cadrul Departamentului Modă.

Teaches the BA courses of the Fashion Department.

63

Cursuri Proiectarea digitală și prelucrarea computerizată a imaginii Ilustrație de modă Courses Digital projection and the computerized image processing Fashion illustration

Beatrice HETRUC Costum din litere pe un personaj dinamic | Outfit of letters on a dynamic character coordonator | coordinated by Matei ARNĂUTU

Acul, foarfeca, tastatura, mouse-ul...

The needle, mouse...

scissors,

keyboard,

64

Probabil că nu există designer, în orice domeniu ar activa, care să nu ajungă, în cadrul procesului de creație, să se așeze în fața calculatorului. Motivele sunt simple: acest instrument versatil poate genera rezultate spectaculoase într-un interval de timp scurt, îmbunătățind fluxul de lucru și stimulând creativitatea. În plus, accesul la imensa bază de date care înseamnă Internetul, poate echipa designerul cu un bagaj valoros, care îl va acompania cu succes în demersul său creator. În designul de modă contemporan, prelucrarea imaginii pe calculator a devenit o etapă integrată în procesul de creație. De la fazele preliminare în crearea unei colecții, cum ar fi studiul tendințelor, conceperea de mood board-uri, partea de ilustrație de modă, imprimerie, tipar, până la etapele finale cum ar fi ședințele foto, crearea materialelor de comunicare etc., echipele de creație sunt asistate de calculatoare „mobilate” cu programe de prelucrare a imaginii. Departamentul de Modă al Universității Naționale de Arte oferă studenților cursuri de pregătire în domeniul prelucrării imaginii pe calculator în primii doi

Probably there is no designer, regardless of the domain, who, in the context of his creative process, would not finally sit down, in front of his computer. The reasons are simple: this irresolute instrument can generate spectacular results during a short interval of time, improving the work stream and stimulating creativity. Moreover, the access to the immense data basis represented by the Internet can provide the designer with a precious baggage which is meant to join him successfully in his creative approach. In the contemporary fashion design the computerized image processing has become an integrated stage of the creative process. From the preliminary phases in the creation of a collection such as the study of tendencies, the conceiving of mood boards, the part regarding the fashion illustrations, the printery and print, to the final stages such as the photo sessions, the creation of communication materials etc., the teams dealing with the artistic creation are assisted by computers equipped with image processing programs.

65

Gina CASAPU Hainele operei de artă | The garments of a work of art coordonator | coordinated by Matei ARNĂUTU

Alexandru-Adrian IVAN Hainele operei de artă | The garments of a work of art coordonator | coordinated by Matei ARNĂUTU

66

67

Silviu GRUIANU Designul unui costum cu piese multifuncționale The design of a costume with multifunctional items coordonator | coordinated by Matei ARNĂUTU

The Fashion Department of the National University of Arts offers the students trainings in the domain of computerized image processing during the first two years of the academic cycle. The introduction of students in the virtual creative space starting with the first year of study is done gradually, from primary technical notions, “served” in small quantities, not to create a possible aversion for a domain which might seem unproductive. Starting from the first classes, the students get the necessary abilities to solve the simple yet charming and creative topics (for instance, to “dress up” a classical work of art through the collage method, using elements from nature), which should increase their faith in the fact that this complex instrument, the images’ computerized editing program, can be their valuable ally in the process of creation. During the two years of design study assisted by the computer the students learn notions of image editing in a number of programs such as Adobe Photoshop, Adobe Illustrator and Adobe Indesign, studying them in a specific way – as programs to edit bitmap images, vectorials, publications (mixed images) – by also learning the way in which these programs interact with each other, contributing to an efficient and creative work stream. While the students accumulate information, the topics become more complex, by also preserving the specific features of the sphere of interest: the fashion design. Thus at the end of the educational study the collaboration with students completes with a complex project, such as the realization of a fanzine meant to support the whole creative process of a clothing item, from the project sketch, illustration, mood board, material sampling, computerized simulation, to the achievement of a professional photo session with the proper clothing item, which had been already executed by the student. The courses of computerized design are meant to provide the students both with the supplementary work instruments in the process of creation, to increase the work speed and the degree of efficiency, and with new ways to develop the creativity of the future fashion designers.

ani ai ciclului universitar. Introducerea studenților în spațiul de creație virtual, începând cu primul an de studiu, se face treptat, plecând de la noțiuni tehnice primare, „servite” în doze mici, pentru a nu crea o posibilă aversiune față de un domeniu care poate părea arid. Din primele ore de curs, studenții capătă abilitățile necesare pentru a rezolva teme simple, dar savuroase și creative (spre exemplu, să „îmbrace” o operă de artă clasică, prin metoda colajului, folosind elemente din natură), care să le crească încrederea în faptul că acest instrument complex care este programul de editare computerizată a imaginilor le poate fi un aliat valoros în procesul de creație. Pe parcursul celor doi ani de studiu al designului asistat de calculator, studenții dobândesc noțiuni de editare a imaginii în programe precum Adobe Photoshop, Adobe Illustrator și Adobe Indesign, studiindu-le în mod specific – ca programe de editare a imaginilor bitmap, vectoriale, respectiv de editare a publicațiilor (imagini mixte) – și învățând și modul în care aceste programe interacționează între ele, contribuind la un flux de lucru eficient și creativ. Pe măsură ce studenții acumulează informații, temele devin mai complexe, păstrându-se în același timp specificul sferei de interes: designul de modă. Astfel, la sfârșitul ciclului de studiu, colaborarea cu studenții se încheie cu un proiect complex, cum ar fi realizarea unui fanzin care să documenteze întregul proces de creație al unei piese vestimentare, de la stadiul de schițe de proiect, ilustrație, mood board, sampling de materiale, simulare computerizată, până la realizarea unei ședințe foto profesionale cu piesa vestimentară propriu-zisă, deja executată de student. Cursurile de design asistat de calculator au ca obiective echiparea studenților cu instrumente de lucru suplimentare în procesul de creație, creșterea vitezei de lucru și a eficienței, precum și găsirea de noi căi de dezvoltare a creativității viitorilor designeri de modă.

68

69

Alina STROE Dans | Dance coordonator | coordinated by Matei ARNĂUTU

Sergiu CHIHAIA
asist. univ. drd. Junior lecturer Ph.D. candidate

70

Predă la Licență în cadrul Departamentului Modă.

Teaches the BA courses of the Fashion Department.

71

Curs Crochiuri de modă Courses Fashion sketches

Construind o arhitectură a Modei

Setting up an Architecture of Fashion

72

„Moda este arhitectură – e vorba de proporții.” Coco CHANEL

“Fashion is architecture – it is about proportions.” Coco CHANEL

Arhitecții și designerii vestimentari vorbesc aceeași limbă de foarte mult timp. Întotdeauna au împărțit o relație reciprocă bazată atât pe principii vizuale, cât și intelectuale, și unii și alții produc structuri bazate pe volum, formă, funcție, proporții și material. Arhitectura se face simțită în modă prin folosirea structurilor (scheletelor din sârmă), metalelor pliabile, materialelor plastic flexibile… În același timp, arhitecții contemporani împrumută tehnici din magazia industriei textile: plierea, draparea, faldarea, împletirea ș.a., pentru a realiza clădiri interactive și chiar portabile. În timp ce designerii vestimentari și arhitecții creează obiecte care diferă ca mărime și material, procesul creativ pe care îl adoptă este similar. Și unii și alții încep cu mediul plat, bidimensional, pe care-l transformă într-o formă complexă tridimensională. Totul a început odată cu expoziția Skin and Bones:

The architects and fashion designers have been speaking the same language for a very long time, they have always shared a mutual relationship based both on visual and intellectual principles, they both produce structures based on volume, form, function, proportions and materials. Architecture is sensed in fashion through the usage of structures (luges made of wire), metals that may be folded or flexible plastic materials. The contemporary architects also borrow techniques related to the store of textile industries such as folding, draping, pleat, knitting and weaving etc, in order to execute interactive or even portable buildings. While the fashion designers and architects create objects, which are different as size and material, the creative process adopted is similar. Both of them set off with the flat and bidimensional medium, which they subsequently transform into a complex tridimensional form.

All this began at the same time with the Skin and Bones: Parallel Practices in Fashion and Architecture exhibition – the Museum of Contemporary Art (MOCA), Los Angeles, November 19, 2006 – March 5, 2007, whose curator was Brooke HODGE. Here one could see what happens when fashion runs into architecture; although these two types of practice don’t seem to have anything in common, you are amazed to discover a great deal of similarities, which are very close to each other. The starting point of these two directions is the same – the human body, both protect and shelter the man, providing him with an identity, which may be personal, political, religious or cultural. Some of the most well-known artists belonging to the two spheres of activity, fashion and architecture, participated in the event, which proved a real success. I was personally overwhelmed by it thus, starting with the beginning of the masterate studies, I started to search for the intermediary forms and structures of the two practices and forms through which I try to find a personal way of expression. Although in fashion the geometry of forms can’t be

Parallel Practices in Fashion and Architecture – Muzeul de Artă Contemporană (MOCA), Los Angeles, 19 noiembrie 2006 – 5 martie 2007, Brooke HODGE fiind curatorul. Aici s-a văzut ce se întâmplă atunci când moda se ciocnește de arhitectură. Chiar dacă nu par a avea nimic în comun aceste două practici, rămâi uimit să descoperi câte asemănări găsești și cât de apropiate sunt una de alta. Punctul de plecare pentru cele două direcții este același – corpul uman, amândouă protejează și adăpostesc omul, oferindu-i o identitate, fie ea personală, politică, religioasă sau culturală. Cei mai de seamă artiști din ambele sfere de activitate, modă și arhitectură, au participat la eveniment, care s-a dovedit de un real succes. Pe mine personal m-a cucerit pe deplin, astfel încât, încă de la începutul studiilor masterale, am început să caut forme și structuri intermediare celor două practici, forme cu ajutorul cărora încerc să găsesc un limbaj propriu de exprimare.
Chiar dacă, în modă, geometria formelor nu se citește atât de bine ca în arhitectură, asta nu înseamnă că ea lipsește. Geometria se află atât în slujba arhitecturii, cât și a modei, generând forme
Sergiu CHIHAIA Share your happiness

73

din ce în ce mai complexe. Cu toate că hainele convenționale sunt alcătuite din tipare (șabloane geometrice bine definite), părți de material, asamblate pentru a alcătui un întreg, o ținută, conform formei corpului uman, ele (tiparele) nu se citesc în exterior, mai ales atunci când haina este îmbrăcată. Printre alte paralele care se pot trasa între modă și arhitectură, cele mai izbitoare și mai recentă sunt adoptarea stilului Minimalist și Deconstructivismul. Calvin KLEIN este cunoscut ca fiind fondatorul minimalismului în modă, urmat de Halston, Yves Saint LAURENT, Giorgio ARMANI, Miuccia PRADA și Helmut LANG. Culori neutre, simple în design, lipsit de ornament, aceste ținute ale anilor ’70 și ’80 au o simplitate modernă și pură, care sub multe aspecte se leagă de stilul internațional al lui Le CORBUSIER, Richard NEUTRA și Ludwig Mies van der ROHE al anilor ’20 și ’30, și cu clădirile din sticlă construite în anii ’50 și ’60.

read as well as in architecture, it does not mean it is missing. Geometry serves both architecture and fashion, generating more and more complex forms. Even if the conventional clothes are created from patterns (well-defined geometric patterns), parts of the material ensembled in order to create a whole, an attire, according to the form of the human body, they (the patterns) are not read externally, especially when the clothing is put on. Among other parallels, which can be traced between fashion and architecture, the most striking and recent one is the adoption of the Minimalist Style and Deconstructivism. Calvin KLEIN is known as the founder of minimalism in fashion, followed by Halston, Yves Saint LAURENT, Giorgio Armani, Miuccia PRADA and Helmut LANG. Defined by neutre colours, a simple design and no ornaments, these clothes of the 70s and 80s are typical for their modern and pure simpleness which, from many viewpoints, is related to the international style of Le CORBUSIER, Richard NEUTRA and Ludwig Mies van der ROHE of the 20s and 30s, and the buildings made of glass in the 50s and 60s. In fashion and architecture, deconstructivism is an even more complex topic. Although the influences of this trend weren’t always the same in fashion and architecture, the “deconstructed” clothes, with their unweaved and threadbare margins, as well as the hemstitches, with holes and cuttings appearing wilfully, make their appearance on the podiums from Paris through the collections of the two Japanese designers, Yohji YAMAMOTO and Rei KAWAKUBO as Comme des Garçons, approximately when the theories of deconstructivism began to be discussed by the architects. What is interesting is the fact that a term such as Decostructivism wasn’t initially used by the fashion designers to describe their collections, it was used later by two fashion critics, Bill Cunningham in March 1990 and Amy M. SPINDLER in 1993. The deconstruction of clothes and their reconstruc-

74

Deconstructivismul în modă și arhitectură este un subiect și mai complex. Chiar dacă influențele acestui curent nu au fost aceleași pentru modă și arhitectură, hainele „deconstruite”, cu marginile destrămate și uzate, lăsând la vedere tivurile, cu găuri și tăieturi care apar intenționat, își fac apariția pe podiumurile de la Paris prin colecțiile designerilor niponi Yohji YAMAMOTO și Rei KAWAKUBO sub firma Comme des Garçons, cam în același timp când teoriile deconstructivismului au început să fie discutate de către arhitecți. Interesant este că termenul Deconstructivism nu a fost inițial folosit de designerii vestimentari pentru a-și descrie colecțiile lor, ci a apărut mai târziu, folosit de criticii de modă Bill Cunningham în martie 1990 și Amy M. SPINDLER în 1993. Decostruirea hainelor și reconstruirea lor într-o altă manieră, creând un ansamblu vestimentar deformat, expresivizat și nonconformist folosind modalități ingenioase de modelare a formei și materialului textil, apelând la aparenta nerespectare a canoanelor modei, interesează din ce în ce mai mult. Aspectul final vizual este caracterizat de impredictibilitate

75

76

tion in another manner, creating a deformed, expressivized and non-conformist clothing ensemble by using some ingenious modalities to model the form and textile material, while appealing to the apparent inobservance of the fashion patterns becomes more and more interesting. The final visual aspect is characterized by impredictability and controlled chaos. Deconstructivism represents the progress of fashion (clothing design) towards a direction which was not explored till the beginning of the 80s, the one regarding the ignorance of previous rules (purism, the respect for the materials used etc.). The deconstruction term was applied on a larger scale to a series of artistic disciplines such as architecture, design, sculpture and music. In fashion, considering the fundamental forms of the beginning of creation, the deconstructed or deformed clothes differ dramatically from those beautifully finished and polished we are used to, most of the times they have an unfinished and unpolished aspect, letting the hemstitches hang, unwoven to fringes, sometimes they seem the separate parts of

și haos controlat. Deconstructivismul este progresul modei (designului vestimentar) înspre o direcție neexplorată până la începutul anilor ’80, aceea a ignorării regulilor anterioare (purism, fidelitatea pentru materialele folosite ș.a.). Termenul „deconstrucție” a fost aplicat, pe o scară mai amplă, unui șir de discipline artistice cum ar fi arhitectură, design, sculptură și muzică. În modă, luând formele fundamentale începutului creației, hainele deconstruite sau deformate diferă dramatic de cele frumos finisate, lustruite, cu care suntem obișnuiți. De cele mai multe ori, ele au un aspect neterminat, nefinisat, cu tivul (marginile) lăsate să atârne, destrămat până la franjuri, uneori par a fi părți separate ale diferitor ținute, decupate și asamblate, formând un întreg care tocmai a trecut printr-un proces de reciclare. Această tendință în modă are o gamă cromatică restrânsă, apelând, de cele mai multe ori, la culori închise, în special negru, sugerând sărăcia, devastarea, degradarea, în timp ce siluetele tind să ascundă corpul și să-l lipsească de o clară frontalitate.

77

different types of clothes, cut out and ensembled, composing a whole, which has just passed into a process of recycling. This tendency in fashion has a limited chromatic scale, mostly appealing to dark colours, especially black, suggesting poverty, devastation and degradation, while the silhouettes aim to hide the body depriving it from a clear frontality. Deriving from the writings of the French philosopher, Jacques DERRIDA, in 1960, deconstruction, related to the contemporary fashion, is still a subject deeply explored by art critics and theoreticians. With some sources in the “punk” stream, which had invaded the streets of London 30 years ago, with their uniforms, one can say that the official date when they “legalized” the term of deconstruction in fashion coincided with the debut of the Japanese designers, Rei KAWAKUBO and Yohji YAMAMOTO in 1981, on the podiums from Paris.

Având punctul de plecare în scrierile filosofului francez Jacques DERRIDA din 1960, deconstrucția în relație cu moda contemporană încă este un subiect din plin explorat de critici de artă și teoreticieni. Cu unele rădăcini în curentul punk, care invadase străzile Londrei acum 30 de ani, cu uniformele lor, se poate spune că data oficială a „legalizării” termenului Deconstrucției în modă are loc odată cu debutul designerilor japonezi Rei KAWAKUBO și Yohji YAMAMOTO în 1981, pe podiumurile de la Paris. După ce și-au prezentat colecțiile la Paris, în 1981, designerii niponi au avut parte de critici foarte dure. Francezii se refereau la acest look ca fiind „Le Destroy”, întrucât trăsăturile distincte includeau găuri făcute intenționat, margini zdrențuite, tivuri neregulate, materiale încrețite, șifonate și straturi de țesături care atârnau, desprinse de întreg, puse parcă fără țel peste corp. Pentru unii, hainele se asemănau cu ținutele oamenilor fără de adăpost sau ale supraviețuitorilor Apocalipsei. Presa a numit acest nou val în toate formele, de la „ragged chic” la „Hiroshima bag lady”. Cu aceste noi direcții, KAWAKUBO și YAMAMOTO rup legăturile cu trecutul și prezic viitorul modei: „We must break away from conventional forms of dress for the new woman of today. We need a new strong image, not a revisit to the past.” Cei prezenți la evenimentul de la Intercontinental Hotel din Paris, în aprilie 1981, au fost martorii prezentării unui nou stil, caracterizat de monocromie, asimetrie și haine lălâi, extra large, baggy, care atârnă. Jurnalistul Claire MISES de la Liberation: „they derive their inspiration from the same source: The Middle Ages in a MIZOGUCHI film. I believe. There may be more severity in the work of Comme des Garçons, which gives a sense of timelessness to their clothes. Yohji YAMAMOTO comes with about the same level of refinement, a bit more in evidence. These two designers push the limits completely through deconstructed garments, flexibility of materials and simplicity of forms.”. În comparație cu punk-iștii, care tăiau haine ieftine, gata făcute, pentru a obține o imagine de cerșetor,

78

After they presented their collections in Paris, in 1981, the Japanese designers were harshly criticized, the French referred to this look as if it represented „Le Destroy,” since the distinct characteristics included some holes done intentionally, ragged margins, irregular hemstitches, pleated and folded materials, and strata of weavings, which were hanging, detached from the whole, as if settled on the body without any purpose. For some the clothing looked like the clothes of the homeless people or the survivors of the Apocalypse. The media named this new wave in every way, from the “ragged chic” to the “Hiroshima bag lady.” Given these new directions, KAWAKUBO and YAMAMOTO break their connections with the past and predict the future of fashion: “We must break away from the conventional forms of the dress for the new woman of today. We need a new strong image, not a revisit to the past.”. Those present at the event, organized at the Intercontinental Hotel from Paris, April 1981, for a rather limited number of persons, witnessed the presentation of a new style, characterized by monochrome
Sergiu CHIHAIA Decor – Concert de Crăciun, Teatrul Masca | Decorative setting – Christmas concert, Masca Theatre

79

80

structures, asymmetry and clumsy, extra-large, baggy clothes. Claire MISES, a journalist from the Liberation: “They derive their inspiration from the same source: The Middle Ages in a MIZOGUCHI film. I believe. There may be more severity in the work of Comme des Garçons, which gives a sense of timelessness to their clothes. Yohji YAMAMOTO comes with about the same level of refinement, a bit more in evidence. These two designers push the limits completely through deconstructed garments, flexibility of materials and simplicity of forms.”. Compared to the punks, who were cutting the cheap and ready-made clothes in order to obtain the image of a beggar, KAWAKUBO and YAMAMOTO respect the artisanship/tailoring very much, their clothing were as beautifully and carefully sewn as the ones of the other designers of the ready-towear or haute-couture; the Japanese creators don’t actually deconstruct the garment, they transform it into a wearable or usable object, and set up forms by using the specific materials and methods of modelling. The artists limited the cuttings and sewings by emphasizing the quality of materials and
Serghei IACENIN coordonator | coordinated by Sergiu CHIHAIA

KAWAKUBO și YAMAMOTO au un deosebit respect față de meșteșug / croitorie, ținutele lor erau la fel de bine cusute, frumos și îngrijit lucrate ca și ale celorlalți designeri de ready-to-wear sau haute couture. Creatorii niponi de fapt nu „deconstruiesc” haina, transformând-o într-un obiect purtabil sau folosibil, ci construiesc forme, folosind materiale și metode specifice de modelare. Artiștii au redus din tăieturi și cusături, punând accent pe calitatea materialelor, demonstrând un mare respect pentru țesături. O altă caracteristică ce-i deosebește de marea masă de designeri este faptul că hainele lor sunt aproape în exclusivitate supradimensionate, extra large și de cele mai multe ori nu se potrivesc cu corpul celui care le poartă – oversized. Iar ținutele din garderoba bărbatului migrează cu ușurință în garderoba femeii. Așa zisa „one-size-fits-all” răstoarnă sistemul de confecționare a hainelor. Pe la sfârșitul anilor ’80, apare o nouă generație de designeri foarte talentați, creând un nou tip de deconstrucție în modă, din Antwerp, Belgia: Dries Van NOTEN, Ann DEMEULEMEESTER și în special

81

Martin MARGIELA. MARGIELA a început prin a crea haine tipice occidentale, inversând anumite elemente, cum ar fi mâneca sau buzunarele. Ținutele erau astfel reconstruite, iar interiorul devenea exterior pe alocuri, lăsând marginile hainelor neprelucrate, jupuite, la vedere. Crezând că hainele lui MARGIELA sunt noi, majoritatea criticilor de modă au comentat afirmația designerului: „I love the idea of recuperation. I believethat it is beautiful to make new things out of rejected or worn things.”. Creațiile lui MARGIELA au fost văzute pentru prima oară pe plan internațional în 1989, după câțiva ani de la absolvirea școlii Royal Academy of Fine Arts din Antwerp, Belgia. Ținutele sale erau la fel de rafinate ca și cele ale marilor cuturieri. Elementele interioare (dublura, căptușeala, tivul, bureții pentru umeri, partea dorsală a hainei și părțile care normal sunt ascunse cu mare grijă) devin structuri și ornament pentru MARGIELA. Deși modul de deconstrucție pe care îl folosește Margiela este nou și unic, a fost construit pe baza limbajului care fusese deja întemeiat de KAWAKUBO și YAMAMOTO. Acest dialog între modă și arhitectură este foarte vital. Arhitecții care au experimentat direct cu lumea designului vestimentar încep să transpună investigațiile în domeniul arhitecturii, iar creatorii de modă continuă să folosească metode și materiale arhitecturale pentru a crea obiecte vestimentare foarte ingenioase, astfel încât această conlucrare între arte duce la nașterea unui hibrid nou, a unei discipline aflate între cele două practici. Personal, mă preocupă legătura dintre om și mediul înconjurător, felul în care comunicăm cu lumea exterioară, relația de simbioză care se creează între noi și ceea ce ne înconjoară. Caut să adaptez volume, să modelez forme în concordanță cu corpul uman, forme croite după el, care să îi urmeze liniile, să-i ofere mobilitate, dar să-l transpună în

demonstrating a great respect for the weavings. Another characteristic, which differentiates them from the greatest majority of designers, is the fact that their clothes are almost exclusively outsized and extra-large and most of the times do not match with the body – over-sized. Moreover the clothes belonging to the garderobe of men migrate towards the one of women quite easily. The so-called “one-size-fits all” overturns the system of clothes production. Towards the end of the 80s one can refer to the emergence of a new generation of very talented designers creating a new type of deconstruction in fashion, from Antwerp, Belgium: Dries Van NOTEN, Ann DEMEULEMEESTER and especially Martin MARGIELA. MARGIELA started by creating typical occidental clothes, inversing certain elements such as the sleeve or the pockets. The clothing was reconstructed more differently so that the interior could become the exterior, leaving the margins of clothes unptransformed, peeled, at sight. Thinking that the clothes of MARGIELA were new, most of the fashion critics commented on the designer’s statement: “I love the idea of recuperation. I believe that it is beautiful to make new things out of rejected or worn things.”. MARGIELA’s creations were firstly seen in the international context in 1989, several years later than the graduation from the Royal Academy of Fine Arts from Antwerp, Belgium. His clothing was as refined as the one worn by great couturiers. The inner elements, the lining of garnments, the tip, the hemstitch, the shoulder sponge, the dorsal part of the garment and the parts which are generally hidden carefully, become structures and ornament for MARGIELA. Although the way of deconstruction used by Margiela is new and unique, it was set up according to the language which had been already founded by KABAKUBO and YAMAMOTO.
Sergiu CHIHAIA Destructurare | Deconstruction

82

83

lumea pe care vreau s-o creez. Un personaj cameleonic, care se află într-o perpetuă transformare, într-o perpetuă mișcare, fapt care-l determină să-și însușească lumea în care trăiește, să fie o oglindire a acesteia. Hainele devin o prelungire a ființei, o oglindire a sinelui și a spațiului înconjurător. Cu cât deformările care apar la nivelul membranei înconjurătoare sunt mai puternice, cu atât sentimentul de intimitate crește. Încerc să creez ansambluri vestimentare care permit curgerea spațiului, alunecarea lui pe corp, petrecerea cu forma. Structuri care mediază interacțiunea interiorului cu exteriorul. Structuri pe care eu le numesc „între”. Între interior și exterior, spațiul curge într-un dialog molcom, punându-se reciproc în valoare. Fluiditatea înseamnă puterea de adaptare la nou și puterea de adoptare a noului, ea presupune suprapunerea unor straturi de noi și noi informații, cunoaștere, experiență ce generează transformarea. Absența fluidității face dintr-o arhitectură vestimentară o structură rigidă, pe care o abandonăm.

This dialogue between fashion and architecture is vital. The architects, who had got in touch directly with the world of the fashion designer, start to transpose the investigations in the domain of architecture, and the fashion creators keep using architectural methods and materials in order to create very ingenious clothing items so that this collaboration between arts facilitates the birth of a new hybrid, a discipline developed between the two practices. I am personally preoccupied with the relationship between man and the surrounding world, with the way we communicate with the external world, the symbiosis created between us and all that surrounds us. I try to adapt forms, or model forms according to the human body, the forms meant to follow its lines and provide it with mobility, yet to transpose it into the world I wish to create. A chameleon type, which is permanently transforming, in a perpetuous movement, which makes him assume the experienced world, in order to be its reflection. The clothes become an extension of the being, a reflection of the self and the surrounding world. The more powerful the deformations occurred at the level of the surrounding membrane, the higher the feeling of imitation. I try to create clothing ensembles which allow the flowing of the space, its slipping off the body. Structures which mediate the interaction of the interior with the exterior. Structures that I used to define as “between.” Between the interior and the exterior the space is flowing, in a slow dialogue, showing their mutual values to advantage. Fluidity represents the power to adjust to the new and the power to adopt the new, it assumes the juxtaposition of some levels of newer and newer information, knowledge and experience generating transformation. The absence of fluidity makes the fashion architecture become a rigid structure, which is then abandoned.

84

85

Sergiu CHIHAIA Imagine din atelier | Photo from studio

Paula BARBU
conf. univ. dr. Senior lecturer Ph.D.

86

Predă la Licență și Master în cadrul Departamentului Modă și un curs de Volumetrie la Departamentul Scenografie.

Teaches the BA and MA courses of the Fashion Department and a course of Volumetry at the Department of Scenography.

87

Cursuri Culoare și compoziție în Modă Volumetrie Concepte actuale și de perspectivă în Modă

Courses Colour and composition in Fashion Volumetry Actual and long-term concepts in Fashion

Sergiu CHIHAIA coordonator | coordinated by Paula BARBU

Actual concepts in fashion, creative challenges for students

Conceptele actuale din moda vestimentară, provocări creative pentru studenți

88

We experience a period of time, which is purely tiring for some and purely magnificent for others, when we are assaulted and invaded by a multitude of mostly redundant information driving us towards saturation. Given the medium dominated by cybernetics, the rhythm of changes is very fast. It often happens, from the visual viewpoint, that we no longer perceive innovation, as we no longer have the necessary time to choose, contemplate and meditate on the surrounding items, forms and images, because of the continuous flux of data transmitted permanently on all media channels. Nevertheless, the fashion designers searching for a personal style or their own identity keep searching for new possibilities to assert themselves facilitating the creation of some new concepts in fashion, capable of drawing the consumers’ attention, stirring the thirst for the new and beautiful and, why not, the desire to accept and purchase. All these are certainly short-term strategies since after a season the inevitable is going to develop, the desire to reach innovation creates instability, other objects and, inplicitly, other concepts. Paradoxically, due to its changing and dynamic characRadu PETRIȘOR & Sergiu CHIHAIA coordonator | coordinated by Paula BARBU

Trăim o perioadă care pentru unii e pur și simplu obositoare, iar pentru alții pur și simplu magnifică, plină de oportunități, în care suntem asaltați, invadați de o multitudine de informații de multe ori redundante, care ne conduc către saturație. Datorită mediului dominat de cibernetică, ritmul schimbărilor este foarte rapid. De multe ori, din punct de vedere vizual, nu mai putem percepe noutatea, pentru că nu mai avem timpul necesar să alegem, să contemplăm, să medităm asupra lucrurilor înconjurătoare, a formelor, a imaginilor, datorită fluxului neîntrerupt de date transmise nonstop, pe toate canalele media. Cu toate acestea, designerii vestimentari aflați în căutarea unui stil personal sau a propriei identități continuă să cerceteze noi posibilități de afirmare, dând naștere unor noi concepte în modă, capabile să atragă atenția consumatorilor, să stârnească foamea pentru inedit, frumos și – de ce nu? –, dorința de acceptare și de cumpărare. Desigur, toate acestea sunt strategii pe termen scurt, pentru că după un sezon inevitabilul se produce, dorința de noutate creează instabilitate, alte obiecte și implicit alte concepte.

89

90

Paradoxal, tocmai datorită caracterului ei schimbător și dinamic, moda este orientată către valorile trecutului, istorice și tradiționale. Revizitarea permanentă, întoarcerea la rădăcini, la forme și tradiții străvechi, la stiluri și curente de referință în istoria artei asigură renașterea și continuitatea unor concepte apărute în zorii epocii moderne sau cu mult timp înainte. În lumea contemporană concepte precum: - tradiții reînviate și integrate în contemporaneitate, - repere ale trecutului istoric în moda actuală, - modă globală, - eclectism, - unitate în diversitate, - armonie în dizarmonie, - deconstrucție reprezintă puncte de plecare pentru realizarea unor colecții ce ilustrează capacitatea designerilor de a

ter, fashion is oriented towards the historical and traditional values of the past. The permanent re-visitation, the return to the source, to old forms and traditions, to styles and streams of reference in the history of art, provide the revival and continuity of some concepts appeared in the beginnings of the modern epoch or long time before. In the contemporary world, concepts such as: - revived traditions integrated in contemporaneity, - references to the historical past in the actual fashion, - global fashion, - ecclecticism, - unity in diversity, - harmony in disharmony, - deconstruction, represent the starting points in the realization of some collections illustrating the designers’ capacity to follow the precursors by also providing other replies which

are surprising through the innovation brought to the volumes and forms, lines and colours, or to the texture of materials and the quality of chromatic agreements. The return to the origins populate an agenda which is otherwise very actual, and sometimes even militant: the designers are more and more receptive to the different current environment problems, which are either ecological, demographic, energetic, or related to some objectives such as the reduction of economic and social discrepancies among the developed and underdeveloped states and the effects of natural hazards or the need to protect the environment. From this multitude of concepts I approached some together with my students from the Fashion Department of the National University of Arts and we obtained remarkable creative results which were very appreciated by the public. The demonstrations and experiments of the students took place in different cultural centres from Bucharest and the country. I always considered them experiments as they are the result of their own discoveries, while we were having the same route, enjoying the innovations they were having in the meantime and their amazement related
Ana-Maria BEȘLEAGĂ coordonator | coordinated by Paula BARBU

merge pe urmele înaintașilor, oferind, în același timp, alte răspunsuri, surprinzătoare prin inovația adusă volumelor și formelor, liniilor și culorilor, texturii materialelor și calității acordurilor cromatice. Întoarcerea la origini populează o agendă altfel foarte actuală, uneori chiar militantă: designerii sunt din ce în ce mai receptivi la diversele probleme actuale ale mediului, fie de natură ecologică, demografică, energetică sau legate de obiective ca reducerea decalajelor economico-sociale dintre statele dezvoltate și cele subdezvoltate și a efectelor hazardelor naturale sau de nevoia de protecție a mediului. Din această multitudine de concepte am parcurs câteva, alături de studenții mei de la Departamentul Modă al Universității Naționale de Artă, obținând rezultate remarcabile din punct de vedere creativ și foarte apreciate de public. Demonstrațiile și experimentele studenților au avut loc în diverse centre culturale din București și din țară. Le-am considerat întotdeauna experimente, pentru că sunt rezultatul descoperirilor pe care le-au făcut singuri, în timp ce mergeam împreună pe căi cunoscute, bucurându-mă de inovațiile pe care le făceau pe parcurs și de uimiAnul I, Licență | The first year of study, licentiate’s degree (BA) coordonator | coordinated by Paula BARBU

91

Cetatea Făgărașului, proiectul Spațiul, focul și apa din cadrul grantului condus de Dragoș GHEORGHIU The Fortress of Făgăras, The Space, fire and water project as part of a grant conducted by Dragos GHEORGHIU coordonator costume | costume coordinated by Paula BARBU

92

to the exceptional diversity of the expressive modalities in the context of fashion. I saw them as experiments, I often used modest or even unconventional materials, counting on the effect of volumes, colours and composition. And, of course, I had the greatest satisfaction when I saw them orienting towards the values of art – as what is fashion if not an important side of art, sometimes even in its avant-garde? One of the projects which I felt the closest to my heart was the demonstration of the medieval atmosphere and its garments carried out by the students on the occasion of a multimedia performance in Cetatea Făgăraşului, belonging to a project, Space, fire and water. The documentation regarding the tailoring and the decorative compositions was minute and was based on the work of Corina NICOLESCU, The history of the court costume in Wallachia, between the 14th and 18th centuries, and on the epoch costumes from the National Museum of Arts. Then they made seven clothing items which respected the initial volumes, the embroideries and accessories, using both conventional and unconventional materials. With their support, for a day, the students had revived history, and restored
Constanța BALABAN coordonator | coordinated by Paula BARBU

rea lor în fața diversității excepționale a modalităților de exprimare în creația vestimentară. Le-am privit drept experimente și pentru că am folosit, de cele mai multe ori, materiale modeste și chiar neconvenționale, contând pe efectul volumelor, culorilor și al compoziției. Și, bineînțeles, satisfacția cea mai mare am avut-o când i-am văzut îndreptându-se către valorile artei – căci ce este moda, dacă nu o ramură importantă a artei, uneori chiar în avangarda ei? Unul dintre proiectele de suflet a fost demonstrația de reconstituire a costumului și atmosferei medievale, realizată de studenți cu ocazia unui spectacol multimedia în Cetatea Făgărașului, în cadrul proiectului Spațiul, focul și apa. Documentarea privind croiurile și compozițiile decorative a fost minuțioasă și s-a bazat pe lucrarea Corinei NICOLESCU, Istoria costumului de curte în Țările Române, secolele XIV-XVIII, și pe costumele de epocă de la Muzeul Național de Artă. Au fost apoi realizate șapte piese de vestimentație ce respectau volumele inițiale, broderiile și accesoriile, folosind atât materiale convenționale, cât și neconvenționale. Cu ajutorul lor, timp de o zi, studenții au reînviat istoria, restaurând

93

Prezentare de Modă, Anul I, Licenţă, Galeria Designerilor, Cocor Fashion performance, The first year of study, licentiate’s degree (BA), The Designers’ Gallery, Cocor coordonator | coordinated by Paula BARBU

94

identitatea cetății medievale. Elemente naturale și de decor (foc, apă, torțe aprinse, imagini de epocă proiectate pe castel) au recreat cadrul natural în care costumul epocii cavalerilor și întregul lui complex de semnificații simbolice au oferit un spectacol cu valențe multiple: artistice, istorice, antropologice, identitare... Proiectul a avut și o urmare: valorizarea cetății ca spațiu plastic și identitar a adus în atenția autorităților potențialul său turistic și a impulsionat începerea lucrărilor de reabilitare... Pentru studenții participanți, acest moment va reprezenta cu siguranță o sursă de inspirație în viitoarea lor carieră ca designeri de modă sau scenografi. O altă întoarcere în timp, cu conotații atât istorice, cât și ecologice, a fost colecția Sfori la Modă, realizată în anul 2011 de studenții anului I Modă. Inițial o probă de abilități practice – pentru că piesele trebuiau să fie împletituri din fire de cânepă, sisal sau in, fără folosirea vreunui instrument –, proiectul s-a transformat ulterior într-un concept ce amintea de ipotetice modalități de realizare a veșmintelor din epoca neolitică, asemănătoare cu multe împletituri create de triburile primitive actuale (de exemplu, în

the identity of the medieval fortress. The natural and decorative elements (fire, water, burning torches, epoch images projected onto the castle) recreated the natural frame in which the outfit of the knights and its whole complex of symbolical significations provided a performance with multiple attributes: artistic, historical, anthropological... The project also marked another outcome: the evaluation of the fortress as an artistic and identity space emphasized its touristic potential and boosted the start of the works of rehabilitation... For the participating students, this moment will certainly represent a source of inspiration in their future career as fashion designers or stage managers. Another return in time, with historical and ecological connotations, was represented by a collection, Sfori la Modă (Ropes in Fashion), achieved in 2011 by the students of the first year of Fashion. Initially a test of practical abilities – since the items had to be weavings from hemp, sisal hemp and flax threads, without using any instrument –, the project transformed into a concept which reminded of hypothetical modalities approached to achieve the clothing in the neolithic epoch, similar to many weavings created by the actual primitive tribes

(for example, in Ethiopia). The collection was rather exotic and shocking, on one hand, through the new elements of the materials used and the weavings, and on the other hand, through the students’ courageous proposals, situated in the avantgarde of the creative ideas. The success of the presentation, which took place at the Romanian Designers’ Gallery from the Cocor Storehouse Bucharest, brought the students an invitation to participate, with the same collection, in the Night of Galleries, 2011, at the Elite Gallery from Bucharest, where the items were very appreciated by the young public and those fond of art. In the long run, I coordinated the licentiates’ degree in which the traditional embroidery elements in the zones of Câmpulung Muscel, Curtea de Argeş and BistriţaNăsăud were revaluated in clothing items sewn according to actual tendencies, which could be included in the larger concept of global fashion, due to the interferences of various styles composing the whole ensemble. The works of Sonia DELAUNAY, one of the most productive artists of the 20th century, well-known through her futurist painting and interest in fashion, had also become an inciting source of inspiration for

Etiopia). Colecția a avut o tentă de noutate exotică, șocantă, pe de-o parte prin ineditul materialelor folosite și al împletiturilor, iar pe de altă parte, prin propunerile îndrăznețe ale studenților, care se situau în avangarda ideilor creatoare. Succesul prezentării, care a avut loc la Galeria Designerilor Români de la Magazinul Cocor din București, le-a adus studenților o invitație de participare, cu aceeași colecție, la Noaptea Galeriilor 2011 la galeria bucureșteană Elite, unde piesele au fost foarte apreciate de publicul tânăr și de cunoscătorii de artă. De-a lungul timpului, am coordonat lucrări de licență în care elemente tradiționale de broderie din zonele Câmpulung Muscel, Curtea de Argeș și Bistrița-Năsăud au fost valorificate în piese vestimentare cu croiuri în tendințe actuale, care puteau fi incluse în conceptul mai larg al modei globale, datorită interferențelor diferitelor stiluri ce compuneau întreg ansamblul. Lucrările Soniei DELAUNAY, una dintre cele mai prolifice artiste ale secolului XX, cunoscută prin pictura futuristă și prin preocupările ei legate de modă, au devenit, și ele, o sursă incitantă de inspirație pentru foarte mulți studenți. Plecând de la Rochia simultană

95

Prezentare de modă, anul I, Licenţă, Fashion Week Fashion performance, the first year of study, licentiate’s degree (BA), Fashion Week coordonator | coordinated by Paula BARBU

very many students. Starting from the Simultaneous dress and appealing to the technical knowledge obtained in the faculty to obtain the volumes, the students also created actual clothing items, innovating yet “ready to wear.” The meeting with this artist and her concepts regarding the garments, composition and colour represented a real revelation for many of them. The sources of students’ creativity are numerous no matter if they emerge from the zone of painting, ceramics, sculpture, graphics or simply from the development of the concept of Deconstructivism. Analyzing topics such as MONDRIAN, Cucuteni, Point and line, Deconstructivism in Constructivism, Spatial geometry, the students cope with the complicated patterns which revive their daring ideas. The extrasizes of sleeves or collars facilitate the approach of new work modalities, the deconstruction of patterns proposes a new approach of the volumes, the asymmetries represent real problems of composition, perfect balance between objects and the space around them. All this experience of the students drive them to the discovery of solutions to contemporary problems in order to reach some esthetic ideals to represent the current epoch. When we follow the collections of international designers, or those of the famous houses of fashion, we are tempted, given the level of creativity and the quality of clothing items, to believe that new things can no longer be created. In spite of all these, the problems around us will always facilitate the creation of new questions, and the answers will be given not only by the researchers from the domain of science, but also by the fashion designers, who will keep bringing new solutions for the evolution to continue. Fashion will continue to overtake scientific discoveries and fuse with domains which, apparently, are not connected to it, in order to solve different actual and future problems. They will emphasize new concepts, which revaluate the predecessors’ experience, breaking barriers, for the sake of man, without forgetting the message always conveyed by fashion: beauty, creation, innovation... In a word: art!

și apelând la cunoștințele tehnice obținute în facultate pentru obținerea volumelor, studenții au creat la rândul lor piese vestimentare actuale, inovatoare, dar „gata de purtat”. Întâlnirea cu această artistă și cu conceptele ei despre veșminte, compoziție și culoare a constituit o adevărată revelație pentru mulți dintre ei. Numeroase sunt sursele pentru dezvoltarea creativității studenților, fie că pleacă din zona picturii, fie a ceramicii, sculpturii, graficii sau pur și simplu de la dezvoltarea conceptului de Deconstructivism. Urmărind teme ca MONDRIAN, Cucuteni, Punct și linie, Deconstructivism în Constructivism, Geometrie spațială, studenții se confruntă cu complicatele tipare care dau viață ideilor lor îndrăznețe. Supradimensionările mânecilor sau gulerelor conduc la găsirea unor noi modalități de lucru, deconstruirea tiparelor propune o nouă abordare a volumelor, asimetriile reprezintă adevărate probleme de compoziție, de echilibru perfect între obiecte și spațiul din jurul lor. Toate aceste experiențe ale studenților îi conduc spre descoperirea soluțiilor posibile la probleme contemporane, spre realizarea unor idealuri estetice care să reprezinte epoca actuală. Când urmărim colecțiile designerilor internaționali sau ale caselor de modă cu renume, suntem tentați, datorită nivelului la care s-a ajuns în ceea ce privește creativitatea și calitatea obiectelor vestimentare, să credem că nimic nou nu mai poate fi creat. Cu toate acestea, problemele din jurul nostru vor da naștere mereu unor noi întrebări, iar răspunsurile vor fi date nu doar de cercetătorii din domeniul științei, ci și de designerii de modă, care vor continua să aducă noi soluții pentru ca evoluția să continue. Moda va continua să preia descoperiri științifice și să fuzioneze cu domenii cu care aparent nu are nici o legătură, pentru rezolvarea diverselor probleme actuale și de viitor. Se vor naște concepte noi și de perspectivă, care vor valoriza experiența înaintașilor, spărgând bariere de neconceput acum, spre folosul omului și fără a uita de mesajul pe care moda l-a transmis întotdeauna: frumusețe, creație, inovație... Într-un cuvânt: artă!

96

97

Prezentare de modă, anul I, Licenţă, Fashion Week Fashion performance, the first year of study, licentiate’s degree (BA), Fashion Week coordonator | coordinated by Paula BARBU

Liliana ŢUROIU
lect. univ. dr. Lecturer Ph.D.

98

Predă la Licență în cadrul Departamentului Modă.

Teaches the BA courses of the Fashion Department.

99

Curs Tehnici de transpunere bi și tridimensională Concept și exprimare în modă Courses Techniques of bi and tridimensional transposition Concept and expression in fashion

Liliana ȚUROIU Colecția | Collection Interferențe

What is permitted and what is not… or how important is the personal style today?

Ce este permis și ce nu… sau cât de important este astăzi stilul personal

100

This question – what is important to be analyzed and what is not in the present fashion – outlined the whole theme and discourse of the personal didactic approach. One can easily notice that during the present period of time, given the characteristics of a total liberty, the effects once considered anti-fashion are permitted. They visibly and deliberately promote the parody and irony, or the amusing and playful approach, in order to engage the history of the costume and the memory of the viewer in a kind of re-evaluation of esthetic forms and contents. Items of clothing and accessories which, if worn, permit the composition of some figures annulling the individual’s real identity, and facilitating the confusion with another person, although related to another gender, are permitted. They also allow the cancellation of natural physiognomies and the composition of some new ones through different types of effects. They frequently promote the idea of plurality and the mixture of genres, they also cover the divergent realities, which can be both incompatible and antinomic. Fashion is no longer defined as a succession of

Sub semnul acestei întrebări, ce este și ce nu este important de analizat în moda actuală, s-au creionat întreaga tematică și discursul din cadrul demersului didactic personal. E lesne de observat că în perioada actuală sunt permise, sub semnul libertății totale, efecte considerate altădată antimodă. Se promovează vizibil și intenționat parodia, ironia, demersul amuzant și jucăuș, pentru a angaja istoria costumului și memoria privitorului într-un fel de reevaluare a formelor și a conținuturilor estetice. Sunt permise piese de îmbrăcăminte și de accesorii care, purtate, permit compunerea unor figuri ce anulează identitatea reală a individului, făcând posibilă confuzia cu altă persoană, chiar și de alt sex. Sunt permise și anularea fizionomiei naturale și compunerea alteia noi, prin diverse tipuri de efecte. Se predică frecvent pluralitatea, amestecul genurilor, se acoperă, de asemenea, și realitățile divergente, uneori incompatibile, chiar antinomice. Moda nu se mai definește ca o succesiune de mișcări, ci mai curând ca produsul unor personalități originale și ca expresie a anumitor minorități care
Liliana ȚUROIU Colecția | Collection Mal du siècle

101

102

103

Liliana ȚUROIU Colecția | Collection Interferențe

Liliana ȚUROIU Colecția | Collection Interferențe

104

utilizează veșmântul ca pe o armă împotriva unor ideologii și culturi. O abordare actuală a modei și a artei în general respinge distincția dintre arta joasă sau arta înaltă, anulează granițele rigide și favorizează eclectismul, amestecul de idei și forme. Cu toate acestea, moda nu este deloc într-un moment de decădere, rupturile care o fac să evolueze sunt absorbite la rândul lor pentru a se ciocni de forme noi de gândire, care vor fi și ele puse în discuție. Tocmai de aceea, tendința actuală promovează cu orice preț hiperindividualismul ca un fel de mutație majoră a momentului apărută odată cu Internetul și diversele tehnici digitale, o lume a comunicațiilor totale, dar incontrolabile, în care raportul cu timpul și cu ceilalți se schimbă. O cercetare a tendințelor actuale văzute nu ca direcții impuse, ci ca modalități posibile de înțelegere a lumii și a lucrurilor, precum și o punere a lor în practică în forme originale, cu accent pe stilul și capacitatea de înțelegere a fiecărui student, sunt priorități în abordarea pe care am avut-o în vedere în munca cu studenții sau în colaborările cu echipe de stiliști din țară și din
Liliana ȚUROIU Colecția | Collection Floral architecture

movements, but rather as the product of some original personalities and the expression of some minorities which use the garment as a tool against some ideologies and cultures. A current approach of fashion and art in general rejects the distinction between the lower and upper art, annuls the rigid limits and favours eclecticism, the combination of ideas and forms. Moreover, fashion doesn’t undergo a moment of decay at all, the ruptures, which make it evolve, are also absorbed in order to run into new forms of thinking, which are going to be debated too. That is the reason why, at any price, the present tendency promotes hyper-individualism as a sort of major mutation of the moment emerged simultaneously with the Internet and different digital techniques, a world of total yet uncontrollable communications, in which the connection with time and the others changes. A research of actual tendencies seen not as imposed directions, but as possible modalities approached in order to understand the world, as well as their implementation in original forms, empha-

sizing every student’s style and capacity of understanding, represent the priorities of this approach which I had taken into account in my work with students or the collaborations with stylist teams from the country or abroad. The artistic and also commercial approach of each collection was another type of challenge in the context of studio subjects, meant to prepare the transition from the school’s studio to the styling office or personal studio.

străinătate. Abordarea artistică, dar și comercială a fiecărei colecții a fost un alt tip de provocare în cadrul subiectelor de atelier, de natură să pregătească trecerea de la atelierul școlii la biroul de styling sau atelierul personal.

105

Colecția | Collection Lace Geometry coordonator | coordinated by Liliana ȚUROIU

106

107

Colecția | Collection Lace Geometry coordonator | coordinated by Liliana ȚUROIU

Ioana Sanda AVRAM
lect. univ. dr. Lecturer Ph.D.

108

Predă la Licență și Master în cadrul Departamentului Modă. Autoarea unui concept educațional specific profesiilor creative din industriile modei, care îmbină elementele de prognoză culturală cu tehnici de inovare și de implementare a noului emergent, cu atitudine proactivă pentru aplicarea tehnicilor și tehnologiilor de vârf în procesul de concepere, realizare și implementare a modei vestimentare.

Teaches the BA and MA courses of the Fashion Department. The author of an educational concept specific to the creative professions in the fashion industries combining the elements of cultural prognosis with the techniques of innovation and implementation of the new emergent, with a pro-active attitude in the application of top techniques and technologies in the process focused on the conceiving, realization and implementation of fashion.

109

Cursuri Tehnica conceperii și implementării colecțiilor de Modă Concept stilistic și coordonarea colecției de modă Stil de viață și comportament de consum (Lifestyle) Structura colecției de modă – Managementul colecțiilor de modă Concepte actuale și de perspectivă în moda vestimentară
Iulia GHENEA Colecția | Collection Tribal Breeze coordonator | coordinated by Ioana Sanda AVRAM

Courses: The techniques approached in the elaboration and implementation of fashion collections Stylistic concept and the coordination of the fashion collection Lifestyle and consumption attitude The structure of the fashion collection – The management of fashion collections Actual and long-term concepts in fashion Visual Merchandising

Visual Merchandising

Colecțiile de modă

Fashion collection

110

Colecțiile de modă sunt pachete de vestimentație și accesorii constituite conceptual pentru a formaliza imaginea unui stil de viață1, exprimat în identitate vizuală. Exprimă o imagine previzionară a profilului și identitatății cumpărătorului, cu care se va confruta în viitor imaginea care trebuie vândută. Orice tip de afacere, care se bazează pe transformarea ideilor inovative (imateriale și volatile prin natura lor) în realitate profitabilă, necesită o structură funcțională, un suport operațional și un flux tehnologic specific, pe care se grefează activitățile creative și de design. Moda și industriile ei, fiind modele arhetipale ale „industriilor creative”, constituie tipologii de afaceri creative, funcționale pe mai multe paliere CONCERTATE, care SE AUTOREGLEAZĂ pe PRINCIPIUL SELECȚIEI STRATIFICATE. Nesiguranța, datorată schimbărilor din ce în ce
1 Stilul de viață reflectă maniera în care trăiește cineva, atitudinea și valorile unei persoane sau ale unui grup de oameni. Aceasta include relațiile sociale, atitudinea de consum, timpul liber, modul de a se hrăni, de a se îmbrăca etc.

The fashion collections represent packets of clothing and accessories constituted in a conceptual way in order to formalize the image of a lifestyle1 expressed in the visual identity. They express a predictable image of the customer’s profile and identity which the image to be sold is going to cope with in the future. Any type of business, based on the transformation of innovating ideas (material and volatile through their nature) into some profitable reality, needs a functional structure, an operational support and a specific technological flux, which the creative and design activities graft on. Fashion and its industries, as archetypal models of the “creative industries”, represent typologies of creative businesses functioning on more CONCENTRATED levels, which SELF-REGULATE according to the STRATIFIED SELECTION. The uncertainty, occurred because of the more and
1 The lifestyle reflects the way in which someone lives, the attitude and values of a person or a group of people. This includes the social relationships, the attitude of consumption, the free time, the way of feeding and getting dressed, etc...

more pronounced transformations in the context of fashion, and especially the new paradigm of the “informational society” drove to the re-formulation of the industrial policies given a new vision, that is an extended approach of the design and creation itself: A STRATIFIED PROCESS OF COLLECTIVE SELECTION. This process, composed of a series of seasonal presentations disposed in a calendar of succession, begins with the chromatic selection of fibers and finite weavings, completed with clothing. Each stage, subordinated to this process of “collective selection” finally refines the connection between supply and demand and represents the support for the next season2. In other words, FASHION is a COLLECTIVE product created by all those involved in direct or collateral actions, related to the creation, preservation, commercialization or promotion of this domain of culture specific to one moment. The process of management and efficient business ad2 BLUMER, Herbert, “Fashion: From Class Differentiation to Collective Selection”, The Sociological Quarterly, Volume 10, Issue 3, pages 275–291, June 1969.

mai accentuate ale modei, dar mai cu seamă noua paradigmă a „Societății Informaționale”, a condus la reformularea conceptului de politici industriale, având ca nouă viziune o abordare extinsă a designului și a creației în sine: UN PROCES STRATIFICAT DE SELECȚIE COLECTIVĂ. Acest proces, alcătuit dintr-o serie de prezentări sezoniere, dispuse într-un calendar de succesiune, începe cu selecția cromatică, a fibrelor, a țesăturilor finite, ajungând până la îmbrăcăminte. Fiecare etapă, supusă acestui proces de „selecție colectivă”, rafinează, în final, relația dintre cerere și ofertă și constituie suportul pentru următorul sezon2. Cu alte cuvinte, MODA este un produs COLECTIV, creată colaborativ de către toți cei implicați în acțiunile, directe sau colaterale, legate de crearea, întreținerea, comercializarea sau promovarea acestui domeniu al culturii specifice unui moment. Procesul de conducere și administrare eficientă a
2 BLUMER, Herbert, „Fashion: From Class Differentiation to Collective Selection”, The Sociological Quarterly, Volume 10, Issue 3, pages 275–291, June 1969. Iulia GHENEA Colecția | Collection Tribal Breeze coordonator | coordinated by Ioana Sanda AVRAM

111

afacerilor bazate pe consumul de modă trebuie să țină cont de anumite etape, care survin în evoluția modei în timp și spațiu: – Explorarea „vântului schimbării” – noul emergent – și furnizarea prognozelor, pe plaja unor noi oportunități de potențial; – Transformarea tendințelor în design și produse reale; – Implementarea elementelor de modă, prin crearea unor produse conceptual dezirabile; – Incitarea imaginației oamenilor în a accepta noi viziuni ale stilului de viață din perspectiva unui mediu de viață nou și foarte promițător; – Dinamizarea produselor cu sensul de „modern” și cu valoarea TIMPULUI. În aceste condiții, ciclul creației și al imitației devine din ce în ce mai scurt, iar rolul cheie l-ar avea buyerii care lucrează pentru detailiștii pieței de masă, care sunt interdependenți între ei, în căutarea designului celui mai profitabil de a fi imitat. Instrumentul prin care am fost supuși acestui „imperiu tutelar al modei” face apel la teama de ridicol și de marginalizare și se traduce prin modele „salvatoare” ale unul stil de viață dezirabil și eventual posibil. Deoarece imitația este principala pârghie care dinamizează incitarea atitudinii de consum, este nevoie de un întreg proces psihologic de convingere a consumatorului, în cadrul căruia un rol extrem de important îl are momentul psihologic de stabilire a nevoilor. În acest sens, psihologii modei formulează diferențele dintre nevoile reale, nevoile create și nevoile întreținute. Imaginarul și reprezentările simbolice joacă în această poveste a „traiectului antropologic” rolul de mediator între impulsurile subiective și interferențele obiective care emană din mediul cosmic și social3.
3 DURAND, Gilbert Les structures anthropologiques de l’imaginaire, 1989, p. 118 (apărută în română la Editura Univers Enciclopedic, București, Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, 1998)

ministration based on the consumption of fashion must consider certain stages, which crop up in the evolution of fashion in time and space: – The exploration of the ”wind of change” – the new emergent – and the supply of forecasts in the context of potential opportunities; – The transformation of tendencies in design and real products; – The implementation of fashion elements by creating some conceptually desirable products; – The incitement of people’s imagination to accept new visions of lifestyles from the perspective of a new and very promising life context; – The products’ provision with the meaning of “modern” and the value of TIME. In these circumstances the cycle of creation and imitation becomes shorter and shorter and the essential role is hold by the buyers who work for the retail dealers of the market place, who depend on each other while searching for the most profitable design to be imitated. The instrument, through which we were subordinated to this “tutelary empire of fashion,” appeals to the fear from the ridiculous and limitation, and it is translated through the “saving” models of a desirable and eventually possible lifestyle. Since imitation is the main key factor, which activates the attitude of consumption, we need a whole psychological process to convince the consumer; in this context the psychological moment of needs establishment has an extremely important role. From this viewpoint, the psychologists approaching the domain of fashion formulate the differences among the real needs, created needs and supported needs. In this story of “anthropological trajectory,” the imaginary and the symbolical representations act the role of a mediator between the subjective impulses and the objective interferences deriving from the cosmic and social medium”3.
3 DURAND, Gilbert Les structures antropologiques de l’imaginaire, 1989, P. 118 (published in Romanian at the Univers Enciclopedic Publishing House, Bucharest, Gilbert Durand, The anthropological strucSilviu GRUIANU Colecția | Collection Eclipse coordonator | coordinated by Ioana Sanda AVRAM

112

113

114

115

Alexandra ABRAHAM Colecția | Collection Formula coordonator | coordinated by Ioana Sanda AVRAM

Aici intervin colecțiile de modă, care narează în limbaj vestimentar eposuri ale noii istorii, creând noi mituri, noi modele de eroi, descriind deghizarea care ne permite să ne identificăm cu aceștia. Asupra pieței de modă a acționat (și efectul remanent se manifestă încă) acea forță imaterială, indusă psihologic, dar drastică și crudă: „poliția de modă”, care forțează consumul de modă, în conformitate cu cerințele momentului și taxează îndepărtarea de la canoanele artificial prestabilite. Acest lucru, ajuns la paroxism paranoic, în cele din urmă a sfârșit prin a obosi clientul în goana lui după ceea ce posedă deja și a condus la o nouă paradigmă a atitudinii de consum, responsabilă, echilibrată și de bun-simț. Întregul demers creativ de a concepe și a proiecta îmbrăcăminte se bazează pe nevoia de consum de produse de vestimentație. Modul în care această nevoie este gestionată depinde de megatrendul epocii respective. În noua eră, creativitatea productivă în domeniul modei presupune un set de rigori, gestionate din ce în ce mai profesionist, în care fiecare obiect/produs este inserat într-o narațiune coerentă, semantic definită, având ca scop aderarea la un anumit tip de model social. Prin misiunea lor comunicațională, colecțiile de modă exprimă în genul epic sau liric, în limbaj vestimentar, basme urbane destinate clienților, în scopul de a-i cuceri prin imaginea cea mai apropiată de aspirațiile lor. Fiind o formă modernă de narațiune mobilizatoare, în care „povestitorul” e creatorul de modă, iar povestea în sine este un soi de „pildă” ilustrată a noului model cultural, colecțiile de modă sunt limbajul prin care se crează punți culturale, lingvistice sau între generații. Din punctul de vedere al producătorului însă, colecțiile de modă nu sunt doar o formă de exprimare, ci o activitate productivă, care, gestionată corect,

Here we have the fashion collections, which narrate the epics of new histories in the language of clothing, creating new myths and new models of heroes, describing the disguise, which permits us to identify with them. The market of fashion was influenced by that immaterial and psychologically induced, yet harsh and cruel force, the “fashion police”, which forces the fashion consumption according to the demands of the moment and considers the detachment from the artificially pre-established patterns. Close to the idea of paranoiac paroxysm, this fact finally made the customer feel exhausted in his haste to get what he had already got and drove to a new paradigm of the responsible and balanced attitude of consumption. The whole creative approach to conceive and project items of clothing is based on the need to consume clothing items. The way in which this need is managed depends on the mega-trend of that epoch. In the new era, the productive creativity in the domain of fashion presumes a set of rigors, administrated in a more and more professional way, in which every object / product is inserted in a coherent and semantically defined narrative, aiming to adhere to a certain type of social model. Through their communicative mission, the fashion collections express – in the epic or lyrical genre, in the language of clothing - urban stories addressed to the clients in order to overwhelm them through the most appropriate image of their aspirations. Being a modern form of mobilizing narratives, in which the “narrator” is the fashion creator, and the story itself a sort of illustrated “example” of the new cultural model, the fashion collections represent the language through which they create cultural and linguistic connections among generations. Yet, from the producer’s perspective, the fashion collections are not only a form of expression, but
tures of the imaginary, 1998)

a productive activity which, if managed correctly, must be as profitable as possible. As I have already explained, these fashion collections represent a managerial challenge from more viewpoints: the management of the company, which produces and provides the clothing products, the management of the collections themselves (concept, source, prototype, series production, etc…), the management of complementary and supplementary actions (PR, publicity, visual campaigns, etc…). All these formulas regarding the profitable administration of the fashion activities are strictly necessary in the development of the “life of fashion collections” since each step depends on the previous one and supports the activities of the next one. The fashion collections must be set up according to a concept, in proper time and economic terms in order to reply correctly to the needs and aspirations of a foreseen client, when this might really need the product. This fact is possible only if all the stages are planned correctly and followed rigorously. Given the fact that one of the decisive factors of their existence is TIME, one considers that these complex entities, the fashion collections, are provided with their own “life.” They are conceived and born, launched in the world, they experience the events during their trajectory, degenerate and vanish. More than that, they leave traces, mark reference points and generations, or vanish in the great anonymity, just like the human beings. Besides, the fashion collections and the products they integrate live exactly as long as their client lives. Above all, they are expressed only in future. In order to make them respond to the market correctly, the process of elaboration is conceived in stages, stratified vertically, and elaborated on the basis of fashion calendars. Their main “ages” can be assimilated at the same time with the stages of development and implementation on the market:

trebuie să fie cât mai profitabilă. Așa cum am mai explicat, aceste colecții de modă sunt o provocare managerială, din mai multe puncte de vedere: managementul companiei care produce și oferă produsele vestimentare, managementul colecțiilor în sine (concept, sursing, prototip, producție de serie etc.), managementul acțiunilor complementare și suplimentare (PR, publicitate, campanii vizuale etc.). Toate aceste formule de gestionare profitabilă a activităților de modă sunt strict necesare în derularea „vieții colecțiilor de modă”, deoarece fiecare pas este dependent de cel anterior și suține activitățile celui următor. Colecțiile de modă trebuie să fie realizate conform unui concept, la timp și în termenii economici prevăzuți, în scopul de a răspunde corect nevoilor și aspirațiilor unui client previzionat, la momentul precis în care acesta ar avea nevoie de produs. Acest lucru este posibil doar dacă toate etapele sunt planificate corect și urmărite cu rigurozitate. Prin faptul că unul dintre factorii determinanți ai existenței lor este TIMPUL, se consideră că aceste entități complexe care sunt colecțiile de modă au o „viață” proprie. Ele sunt concepute, gestate, născute, lansate în lume, maturate, trăiesc evenimente pe parcursul traiectului lor, degenerează și dispar. Mai mult decât atât, lasă urme, trasează repere și marcheză generații sau se pierd în marele anonimat, exact ca ființele umane. De altfel, colecțiile de modă și produsele pe care le conțin trăiesc exact atât cât trăiește clientul lor. Prin excelență, acestea se exprimă doar la timpul viitor. Pentru ca ele să poată răspunde corect pieței, procesul de elaborare este unul etapizat, stratificat vertical și elaborat în baza calendarelor modei. Principalele „vârste” ale acestora pot fi asimilate cu etapele de creștere și implementare pe piață: – Creație, cercetare, generare de inovație și idei novatoare; depistarea noului emergent care

116

117

118

– Creation, research, generation of new ideas; the discovery of the new emergent which can generate innovation or invention; the analysis of the inspirational medium; the concept’s transfer in forms of design; sources of weavings, accessories and furniture; the concept’s expression in the documents of collection; the physical elaboration of the prototypes. – The collections’ image decisions based on the initial story; visual merchandising; promotion through marketing strategies; promotion through communication; – The management of fashion collections, the coordination of activities and the adjustment of crises; – Production; – Handling; – Distribution; – The coordination of promotional activities and public fashion events; – Activities of public relations;

poate genera inovație sau inventică; analiza mediului inspirațional; transferul conceptului în forme de design; sursing de țesături, accesorii, furnituri; exprimarea conceptului în documentele de colecție; realizarea fizică a prototipurilor; – Deciziile de imagine ale colecțiilor, bazate pe povestea inițială; visual merchandising; promovare prin strategii de marketing; promovare prin comunicare; – Managementul colecțiilor de modă, coordonarea activităților și reglarea crizelor; – Producție; – Handling (manipulare); – Distribuție; – Coordonarea activităților de promovare și a evenimentelor publice de modă; – Activități de relații publice; – Analiza reacțiilor de piață. La finele „vieții colecției” se analizează contextul în
Oana DENIS Colecția | Collection Indy Wave coordonator | coordinated by Ioana Sanda AVRAM

119

120

care aceasta a „trăit”, modul în care a răspuns cerințelor, piesele de succes și eșecurile, eventualele cauze, răspunsul final al clientului la „povestea” istorisită de aceasta, elemente ca poziționarea față de concurență, efectele campaniilor de promovare, publicitate, relații publice etc. Aceste concluzii se atașează raportului de colecție, încheie ciclul de viață a colecției respective, devenind patrimoniu intelectual. Societatea Informației introduce un nou tip de economie, bazată pe manipularea informației, și se exprimă prin sintagme, deja intrate în conștiința publică, cum ar fi cea de Eră Digitală sau Revoluție Digitală. Acestea traduc noua paradigmă, care înseamnă trecerea de la modelul industrial la un nou tip de economie, caracterizat prin noul val emergent, indus de inteligența colaborativă, împărtășită deschis online, prin diversele tipuri de „new media”. Transformările fără precedent la care asistăm presupun nu numai o nouă atitudine culturală, ci și transformări fundamentale în abordarea cercetării, o nouă infrastructură a informației, dar mai ales un alt model uman.

– The analysis of market reactions. At the end of the “collection’s life” one analyzes the context in which this “has lived,” the way it responded to demands, the successful items and failures, the eventual causes, the client’s final response to the “story” told by him, elements such as the attitude towards competition, the effects of the promotional campaigns, publicity, public relations, etc… These conclusions are attached to the collections’ report and complete the life cycle of that collection, becoming an intellectual patrimony. The Society of Information introduces a new type of economy based on the manipulation of information and it’s expressed by means of collocations, which have already penetrated the public conscience, such as the one of Digital Era or Digital Revolution. These translate the new paradigm which means the transition from the industrial model to a new type of economy characterized through the new emergent wave, induced by the collaborative intelligence, openly shared online, through different types of “new media”. The unprecedented transformations we experi-

ence presume not only a new cultural attitude, but also fundamental transformations in the approach of the research, a new infrastructure of the information, and especially another human model. The model of creation and innovation imposed by the accelerated shortage of time between the concept and consumer presumes the fundamental transformation of the approach of creative industries and the acceptance of another conceptual equation. This process relies on new collaborative principles, suggesting the communion and re-definition of all that means “innovation,” and as a result we get new attitudes of creation, innovation and professional design (used as profitable key factors), according to the model of cross-functional teams4.
4 A cross-functional team is a group of persons with different functional expertise working together for a mutual goal. The team can be made up not only of persons working in the departments of the organization (financial-accounting, marketing, design, operationallogistic, human resources, etc…) but also of external persons, who are not working for the organization (customers, suppliers, consultants, etc…). The quality and responsibility of decisions depend on the members’ agreement or the vote of the team leader.

Modelul de creație și inovație, impus de scurtarea accelerată a timpului dintre concept și consumator, presupune transformarea fundamentală a modului de abordare a industriilor creative și acceptarea unei alte ecuații conceptuale. Acest proces se fundamentează pe noi principii colaborative, de comuniune, de redefinire a ceea ce înseamnă „noutate”, iar pe această structură evoluează atitudini de creație, inovație și design profesionist (folosite ca pârghii de profit), pe modelul echipelor multifuncționale4. În încheiere, aș menționa faptul că lumea modei este într-o reală și profundă transformare, generată de noile tehnologii informaționale și digitale, precum și de accesul democratic la tehnologiile de
4 O echipă multifuncțională (cross-functional team) este o grupare de persoane cu diferite expertize funcționale, care lucrează împreună pentru un scop comun. Echipa poate conține persoane din departamentele organizației (financiar-contabilitate, marketing, design-creație, operațional-logistic, resurse umane etc.), dar și persoane externe, din afara organizației (clienți, furnizori, consultanți etc.). Calitatea și responsabilitatea deciziilor depind de consensul membrilor sau de votul conducătorului de echipă.

121

122

123

Anul III, Licență | The third year of study, licentiate’s degree (BA) Colecția | Collection Sage coordonator | coordinated by Ioana Sanda AVRAM

124

înaltă clasă. Acest lucru va genera o cu totul altă viziune și abordare a acestui domeniu. Va scurta incredibil timpul de reacție productivă, va modifica marketingul, va afecta ciclul de viață al produselor de modă, dar mai ales va remodela caracterul consumatorilor și atitudinea de consum. Transformările inerente pe care le trăim, că ne place sau nu, că le acceptăm sau nu, atrag după sine un alt tip de economie mondială, care va remodela întreaga cultură și civilizație. Astfel, tehnologii de tip digital, ca „Lectra System” sau „Optitex”, pot reduce timpul de evoluție al conceptelor de modă, de la 18 luni, la 21 de zile. Colecțiile de modă vor avea alte ecuații, dar se va intensifica rolul lor în comunicarea rețelizată, deoarece nu trebuie uitat că www (World Wide Web) și wwf (World Wide Fashion) sunt modele diferite ale aceluiași tip de civilizație. În acest context, putem vorbi de noi concepte, cum ar fi „unique design”, sau de produse integrate conceptual și tehnologic prin softuri, care îi permit creatorului de vestimentație să își creeze singur

Finally I would like to mention the fact that the world of fashion experiences a real and profound transformation generated by the new informational and digital technologies such as the democratic access to the high-class technology. This will generate a completely different vision and approach of this domain. It will shorten the time of productive reaction in an incredible way, it will modify the marketing and affect the life cycle of the products in fashion, and will especially re-model the consumers’ character and the attitude of consumption. The inherent transformations we experience, no matter if we like them or not, or accept them or not, attract another type of world economy which is going to remodel the whole culture and civilization. Thus, the digital technologies such as “Lectra System” or “Optitex” can reduce the fashion concepts’ time of evolution from 18 months to 21 days. The fashion collections will have other equations, yet their role in the network communication will intensify; we should not forget that www (World Wide Web) and wwf (World Wide Fashion) are different models of the same type of civilization.

In this context, we can refer to new concepts such as “unique design,” or to conceptually or technologically integrated products by means of various software, which permit the fashion creator to create his own contexts, prints or structures focused on a complete product, conceived for a consumer with a precise identity, a co-author (a co-creative attitude), in the elaboration and development of the product one really needs. However, a great part of those explained above will be preserved as work methods, as systems to manage the creative way of thinking, as elements which must be taken into account in the correct, collaborative and coherent connection with the client. All these drive to the re-configuration of the professional fashion creator, his collaborative connection to the customer and his effective role, which is more and more important in the evolution of a future culture. This way of conceiving and implementing fashion collections can be found in the educational program of the National University of Arts Bucharest and can be illustrated through the students’ works both as a collaborative and personal and creative form.

contexturile, imprimeurile sau structurile destinate unui produs complet, conceput pentru un consumator cu identitate precisă, coautor (atitudine cocreativă) la conceperea și realizarea produsului de care are cu adevărat nevoie. Totuși, o mare parte din cele explicitate mai sus vor putea rămâne valabile ca metode de lucru, ca sistem de gestionare a gândirii creative, ca elemente care oricum, trebuie luate în calcul în relația corectă, partenerială și coerentă cu clientul. Toate acestea conduc la reconfigurarea modelului de creator de modă profesionist, relația sa colaborativă cu clientul și rolul său efectiv, din ce în ce mai important în dezvoltarea unei culturi a viitorului. Acest mod de a concepe și de a implementa colecții de modă se regăsește în programul educațional al Departamentului de Modă al Universității Naționale de Arte București și poate fi ilustrat prin lucrări ale studenților, atât ca formă colaborativă, cât și personală de creație.

125

Anca PETREA Colecția | Collection Mechanical Poetry coordonator | coordinated by Ioana Sanda AVRAM

126

127

Anul III, Licență | The third year of study, licentiate’s degree (BA) Colecția | Collection Metamotion coordonator | coordinated by Ioana Sanda AVRAM

Proiectul „Fashion Road” s-a desfășurat în 20112012, fiind finanțat de către European Union prin Culture Fund, susținut de European Cultural Foundation, EUNIC (European Union National Institutes for Culture) – The British Council, Goethe-Institute, Institutul Cultural Român, The Danish Cultural Institute, The Czech Centres, The Armenian Fashion Council. Programul și-a propus accesarea moștenirii culturale din țările participante (Armenia, Cehia, Danemarca, Germania și România) prin intermediul designului vestimentar și încorporarea lor în patrimonial european, prin tehnici de cooperare interculturală și atitudine de creație colaborativă. În cadrul acestui proiect, a avut loc un atelier de lucru, coordonat de către domnul Tony CHARALAMBOUS, curator de modă și profesor colaborator la London College of Fashion, la care au participat studenții departamentului de modă. Atelierul s-a desfășurat în trei etape, una colocvială și de abordare a temei (identitate prin cultură), una de identificare din punct de vedere personal a elementelor identitare și transformarea lor în proiecte de design, iar ultima, un atelier online, condus de către domnul Tony CHARALAMBOUS și doamna Ioana AVRAM.

The “Fashion Road” project developed in 20112012 and financed by the European Union through Culture Fund, supported by the European Cultural Foundation, EUNIC (European Union National Institutes for Culture) – the British Council, GoetheInstitute, Institutul Cultural Român, the Danish Cultural Institute, the Czech Centres, the Armenian Fashion Council. The program aimed to access the cultural heritage from the participating countries (Armenia, the Czech Republic, Denmark, Germany and Romania) by means of clothing design and its incorporation in the European patrimony through techniques of intercultural cooperation and the attitude of collaborative creation. In this project they organized a workshop coordinated by Tony CHARALAMBOUS, a fashion curator and an associate professor at London College of Fashion; the students of the fashion department also took part in it. The workshop developed in three stages, a colloquial one, to approach the theme (identity through culture), one of identification, given the personal viewpoint of the identity elements and their transformation in design projects, and the last one, an online workshop run by Tony CHARALAMBOUS and Ioana AVRAM.

128

129

Raluca MANITA Fashion Road coordonator | coordinated by Ioana Sanda AVRAM

Bogdan Severin HOJBOTĂ
conf. univ. dr. Senior lecturer Ph.D.

130

Predă la Licență și Master în cadrul Departamentului Metal.

Teaches the BA and MA courses of the Metal Department.

131

Cursuri Studiu bi și tridimensional Compoziție de specialitate Tehnici de transpunere în material Cercetarea expresivității plastice prin soluții tehnice și tehnologice Ordonarea spațiului compozițional în limbajul specific materialului

Courses Bi and tridimensional study Specialized composition Techniques of transposition in the material The research of artistic expressivity though technical and technological solutions The arrangement of compositional space in material specific language

Bogdan Severin HOJBOTĂ

Bijuteria ca mod / personalizare a imaginii

mijloc

de

The jewel – a way to personalize the image

132

Prin comparație cu judecata de valoare, care presupune întotdeauna anumite restricții, întrucât necesită folosirea de argumente serioase, judecata de gust presupune o foarte mare libertate, aproape „libertatea absolută”. Nu trebuie să mă justific de ce îmi place sau nu îmi place ceva. Am dreptul la orice opțiune. Cel de alături de mine are aceleași drepturi. Pornind de la acest principiu, cei vechi au ajuns la concluzia că despre gusturi și culori nu se poate niciodată discuta cu folos. În raport cu podoabele, intervine exact această problemă a libertății „purtătorului”. El nu trebuie să-și justifice preferința. Totuși, imaginea generală pe care o realizează, prin podoabele purtate, va naște judecăți de valoare favorabile sau nu și îl obligă la un plus de atenție. Confecționarea unor bijuterii cu influență barocă, încărcate cu tot felul de detalii, este considerată în perioada modernă ca fiind de evitat atunci când cineva trebuie să le poarte zi de zi. Nu același lucru se întâmplă atunci când este vorba de o ceremonie, de o prezentare de modă cu tematică inspirată de secolele XVII-XVIII în contextul cărora respective-

Compared to the judgement of values, which always assumes certain restrictions, as it needs the usage of serious arguments, the judgement of taste assumes a high degree of liberty, almost the “absolute liberty.” I don’t have to justify myself and tell why I like something or not. I can choose whatever I wish. The one next to me has the same rights. Starting from this principle, the old ones drew the conclusion that you can never discuss about preferences and colours in a useful way. Referring to the issue of jewels, we cope exactly with this problem of liberty assumed by the “carrier.” He does not have to justify his preference. However, the general image he achieves by means of his jewels will produce judgements of values, which may be favourable or not, obliging him to some additional attention. In the modern period of time the manufacturing of some baroque-like jewels, loaded with all kinds of details, is recommended to be avoided when someone must wear them day by day. It is not the same when it is about a ceremony, a fashion presentation focused on a topic inspired from the 17th or 18th

century, when those jewels, worn for centuries, expressing the refinment and educated preference of nobility, contribute to the realization of a sophisticated image. What we must keep in mind is that in matters of artistic jewels and treasures, those always made of noble metals and associated with precious or semi-precious stones are chosen for their value not for their artistic qualities. It is hard, yet very useful to speak about good and bad taste, especially to those who invest in jewels. From this perspective the impulses deriving from the attitude of the carrier are very important; he can formulate a certain option according to his level of artistic education. That person considers that that item fits him very well. You can’t forbid him to wear the jewel or the ornament he has selected. From the postmodernist viewpoint, everybody has the right and liberty to cherish what his own subjectivity dictates to him. The postmodern period of time analyzes the primacy of esthetic options on subjective grounds as an expression of the individual’s liberty. This was also the time when the materials used for these

le podoabe, purtate secole de-a rândul, exprimând rafinamentul și gustul educat al nobilimii, contribuie la realizarea unei imagini sofisticate. Ceea ce trebuie să reținem este că, în materie de podoabe artistice, bijuterii și giuvaeruri, cele confecționate întotdeauna din metale nobile și având asociate pietre prețioase sau semiprețioase sunt alese pentru cât valorează, nu pentru calitățile lor artistice. Este greu, dar foarte util să vorbești de bun-gust sau prost gust, mai ales celor care investesc în bijuterii. O importantă pondere o au în această privință impulsurile care vin din interiorul purtătorului, care, în funcție de nivelul de educație artistică, poate formula o anumită opțiune. Respectiva persoană consideră că așa îi stă ei bine. Nu poți să-i interzici să poarte bijuteria sau giuvaerul pentru care a optat. Din perspectivă postmodernistă, fiecare are dreptul și libertatea de a prețui ceea ce îi dictează propria-i subiectivitate. Perioada postmodernă aduce în discuție problema primatului opțiunii estetice pe temeiuri subiective ca expresie a libertății individului. Tot acum și materialele din care sunt realizate podoabele s-au
Bogdan Severin HOJBOTĂ

133

134

diversificat. Consider necesară o precizare a termenului generic de podoabă, care include bijuteriile, giuvaerurile, gablonțurile, accesoriile etc. Bijuteriile sunt totdeauna din metale nobile în care pot fi integrate pietre prețioase și semiprețioase, scoici, rășini, perle, iar giuvaerurile sunt realizate numai din metale nobile și pietre prețioase integrate în compoziții de mare rafinament. Raportat la formele artistice care sunt cel mai mult afectate de fenomenul modei, în cazul podoabelor, implicate în structura modei vestimentare, merită semnalat și un alt fenomen, tot mai des întâlnit. Chiar dacă mie îmi place ceva, ajung să nu-l port pentru că astăzi nu mai are nici un fel de „trecere”, e considerat ca fiind desuet. În materie de podoabe, ca și în materie de modă vestimentară, preferințele estetice se întemeiază și pe ceva ce vine din exterior. Este întotdeauna vorba despre „tendințele” dictate și diseminate cu precizie de birourile de stil și urmate cu sfințenie de victimele modei. Dacă toți cei din jurul meu acceptă, ca valoare estetică, forma obținută dintr-un mateTeodor SIMINIC Inel | Ring coordonator | coordinated by Bogdan Severin HOJBOTĂ

jewels diversified. I also need to emphasize the generic term of ornament which includes: jewels, treasures, decorations, accessories etc. The jewels are always made of noble metals in which they integrate precious and semiprecious stones, shells, resin, pearls, and the jewels are made only of noble metals and precious stones integrated in very refined compositions. Regarding the mostly affected artistic forms in the phenomenon of fashion, in the case of jewels, involved in the structure of fashion, we should also mention another phenomenon which is encountered more and more frequently. Even if I like something, I’ll finally not wear it anymore as today it is no more accepted, it is considered old fashioned. Concerning the jewels, like in matters of fashion, the esthetic preferences are founded on something emerging from the exterior. It is always about dictated tendencies, which are clearly disseminated by stylish offices and closely followed by the victims of fashion. If everybody around myself accepts the form obtained from a determined material, having
Cristinel PĂUNA Inel | Ring coordonator | coordinated by Bogdan Severin HOJBOTĂ Teodor SIMINIC Agrafă de păr | Hairclip coordonator | coordinated by Bogdan Severin HOJBOTĂ Alexandru CROITORU Agrafă de păr | Hairclip coordonator | coordinated by Bogdan Severin HOJBOTĂ

135

136

rial determinat și având o compoziție vizuală de un anumit tip, eu nu pot ignora complet acest lucru. Trebuie să mă integrez sistemului de preferințe al celorlalți pentru a fi trendy. Altfel, mă voi trezi fie în situația excentricului, fie în situația insului cu preferințe estetice depășite. Astăzi, creația, producția și desfacerea pe piață a podoabelor sunt reglementate de tendința modei, reductibilă în ultimă instanță la expresia „așa se poartă acum”. Podoabele din metal pentru spectacol sunt fie realizate în funcție de o colecție a unui autor de creație vestimentară, fie impun realizarea unei colecții anume concepute, care să le pună în valoare. Tendințele în podoabe și bijuterii, ca și cele din modă, se schimbă în funcție de succesiunea sezoanelor, de aceea noi, creatorii, trebuie să ne menținem la curent cu ele. Artistul autor de podoabe își realizează opera atât din metale nobile, cât și din metale obișnuite, valoarea operi sale constă în originalitatea creației, ingeniozitatea îmbinării materialelor și rafinamentul
Cristinel PĂUNA Inel | Ring coordonator | coordinated by Bogdan Severin HOJBOTĂ

a visual composition of a certain type, as an esthetical value, I cannot ignore this fact completely. I must integrate into the others’ system of preferences in order to be trendy. Thus I shall wake up either in the situation of the eccentric, or in the situation of the individual with old fashioned esthetic preferences. Nowadays the creation, production and sale of jewels are regulated by fashion, which is finally reduced to an expression, “this is what we wear at the moment.” The metal jewels for the performance are either realized according to the collection of an author of fashion creations, or impose the realization of a certain collection, which should highlight their value. The tendencies occurred in the jewels creation, like those in the context of fashion, change according to the succession of seasons, therefore we, the new creators, must keep in touch with them. The artist, a creator of jewels, carries out his work both from noble and common metals, and the valAmelia GHIOLĂ Inele | Rings coordonator | coordinated by Bogdan Severin HOJBOTĂ

137

138

execuției. Podoabele de autor fie sunt destinate expunerii (ele își vor găsi cu siguranță un purtător), fie sunt lucrate la comandă (autorul având același grad de libertate în creație). La lucrările de autor se adaugă valoare în funcție de faima și prestigiul artistului realizator. Un inel, o brățară, un colier sau o pereche de cercei strălucitori vor aduce cu siguranță un zâmbet pe fața purtătorului și poate și pe cea a privitorului.

ue of his work consists in the originality of creation, the ingeniosity of the combination of materials and the refinement of the execution. The artistic jewels are either meant to be exposed (they are certainly going to find their carrier) or they are ordered by someone (the author has the same degree of liberty in creation). The artistic jewels become more valuable if fame and prestige are added. A ring, a bracelet, a necklace or a pair of bright earrings will certainly bring a smile on the face of the carrier and perhaps on the one of the viewer.

139

Maria STĂNESCU Studiu cercei | Earring Study coordonator | coordinated by Bogdan Severin HOJBOTĂ

David SANDU Pandantive | Pendants coordonator | coordinated by Bogdan Severin HOJBOTĂ

Răzvan VASILESCU
asist. univ. drd. Junior lecturer Ph.D. candidate

140

Predă la Licență în cadrul Departamentului Modă

Teaches the BA courses of the Fashion Department.

141

Curs Tehnici de transpunere bi și tridimensională Courses Bi and tridimensional techniques of transposition

Umbrele trecutului viitorului imediat

proiecția

The shadows of the past – The projection of the close future

142

Odată cu derularea episodului al patrulea din proiectul Costumbre1, am hotărât să mă supun, ca subiect, cerințelor cursului, ȋn speranța de a găsi proiecția personalității mele ȋn sezonul viitor. La urma urmelor, prezentul celor ce sunt implicați, ȋntr-un fel sau altul, ȋn „circul” modei, se derulează ȋn anul ce urmează. Până acum, alegeam aceste siluete cu notorietate ȋn istoria costumului doar ȋn urma unei analize a imaginii și a eventualelor direcții pe care le pot conferi anumite detalii specifice, acestea urmând a fi explorate prin prisma vizuală personală ȋntr-o viziune contemporană. Asemenea testului fizic cu fasciculul luminos, am ȋncercat să schimb locul factorilor ȋn enunț, căci o problemă de imagine trebuie neapărat analizată… optic. Uneltele și ordinea folosirii lor rămân neschimbate, rezultatul urmând să conțină o sumă de idei compuse ȋn straturi succesive, fără aptitudini de soluție definitivă. Este o agendă tridimensională ce poate fi analizată și testată (ȋn faza inițială), apoi poate
1 Denumirea scurtă a primei părți din cursul Tehnici de transpunere bi și tridimensionale, din programul de studii al anului II Departamentul Modă din cadrul FADD a UNAB.

Given the development of the fourth episode of the Costumbre1 project, I decided to also become a subject of the course hoping to find the projection of my personality in the future period of time. After all, the present of those involved, in a way or another, in the “circus” of fashion, develops during the following year. So far I chose these silhouettes, which were well-known in the history of clothing, only after the analysis of the image and the eventual directions conferred by certain specific details, these are going to be explored through the personal visual considerations in a contemporary vision. Just like in the physical test with the bright fascicle, I tried to change the place of the factors in the statement since a problem related to the image needs to be analyzed... optically. The tools and order of their usage remain unchanged, while the result is going to contain a sum of composed ideas and successive strata, without aptitudes of final solutions. It is a tridimensional
1 The short name of the first part of a course, bi and tridimensional techniques of transposition, related to the educational program of the second year of studies, the Fashion Department, FADD of the UNAB.

agenda which can be analyzed and tested (in the initial stage), then it can undergo transformations and adjustments, preserving the transparency of the creative process. The major deviations from the pre-established route are almost impossible to avoid. Dumbfounded by arrows dressed up in the “breaking news” outfit, we have learned to suppress our remote dreams. The creators of future outfit prove loose while the stellary data become actual, and the clothing rather look like those worn by the creators during the first science fiction productions. Beyond any doubt, future is constructed in consecutive steps, following the already used ways, the short ones – through new dimensions – representing the only option of designers to obtain new results. The “absolute new” is going to vanish, and the “new” aims to become its closer degree of comparison, which emphasizes the unusual. The method of “lexical ricochets” is intuited easily in the following concept equation: Roi Soleil + Cirque du Soleil = Soleil (Roi + Cirque) = Roi de Caro.

suferi modificări și ajustări, păstrând transparența procesului creativ. Deraierile majore de la traseul prestabilit sunt aproape imposibil de evitat. Țintuiți aleatoriu de săgeți ȋmbrăcate în haine de „breaking news”, am ȋnvățat să ne suprimăm visele îndepărtate. Creatorii de costume ale viitorului se dovedesc neinspirați pe măsură ce datele stelare devin actuale, iar veșmintele seamănă mai curând cu cele purtate de creatori ȋn momentul primelor producții SF. Rămâne indubitabil faptul că viitorul se clădește cu pași consecutivi, pe cărările deja bătătorite, scurtăturile – prin noi dimensiuni – reprezentând singura opțiune a designerilor de a obține rezultate inedite. „Noul absolut” este pe cale de dispariție, iar „ineditul” tinde să devină gradul de comparație imediat inferior acestuia, cu accent pe sensul de neobișnuit. Metoda „ricoșeelor lexicale” este lesne de intuit ȋn ecuația-concept: Roi Soleil + Cirque du Soleil = Soleil (Roi + Cirque) = Roi de Caro. Menționez că am aplicat atât ordinea operațiilor, cât
Răzvan VASILESCU Colecția | Collection Roi de Caro

143

144

145

I mention that I applied both the order of operations and their meaning in a personal manner, which is Dadaist here and there, not approached according to the rigours of algebra. The attributes I need to develop and eventually take hold of during the following year are involved in the forms which outline the hypothetical silhouettes. The fusion between the two ideas, which are both paradoxically opposed and similar, permits the abrupt selection of the zones to be explored and then displayed or forgotten. The spirit’s modelling program, similar to the classical forms, presumes an initial assumption regarding the dominant characteristics, even if highlighting a documentary character. The most favourable level of the balance between a new appearance and the expected effect is given only when settling the interior natural aspect (I named here the neutral condition of the individual). Before taking one step further towards the stage which aims to articulate the concept visually, I felt the need to compare it with another domain in which the new is the new “new.” Apart from the hybrid musical streams and all kinds of voices, music experiences its contemporaneity by means of the mash-ups2, while the degree of virtuosity, with which at least two musical hits from the past combine, went beyond the need to get new and postmodern rhythms. The „video” part – among the most recent ones in the noble family of arts (already with new ramifications, for example the mapping, 3D), is present all over in our everyday life, the short films – the musical videoclips become perfect spaces for the atmosphere needed to develop the context in question. Another cannon of the concept, this time a sentimental one, placed me into the world of Anton Corbijn, a scenography producer of a video illustration of Depeche Mode’s evergreen, “Enjoy the silence”.

și sensul lor ȋntr-o manieră personală, pe alocuri dadaistă, și nicidecum conform rigorilor algebrei. Atributele pe care simt nevoia să le dezvolt și, eventual, ȋnsușesc, pe parcursul anului ce va urma, sunt subînțelese formelor ce conturează ipoteticele siluete. Contopirea celor două idei, pe alocuri paradoxal opuse și, ȋn același timp, cu majore asemănări, permite alegerea sacadată a zonelor ce urmează a fi explorate și mai apoi etalate sau uitate. Programul de modelare a spiritului, asemenea formelor clasice, presupune inițial o asumare a purtării trăsăturilor dominante, fie și cu caracter documentar. Nivelul optim al balansului ȋntre o apariție inedită și efectul scontat este dat doar ȋn momentul instalării firescului interior (am numit aici starea neutră a individului). Înainte de a face pasul spre etapa ce urmează să articuleze vizual conceptul, am simțit nevoia de comparație cu un alt domeniu ȋn care ineditul este noul „nou”. Aparte de curente muzicale de tip hibrid și voci după toate asemănările, muzica își trăiește contemporaneitatea cu ajutorul mash-upurilor2, gradul de virtuozitate cu care sunt ȋmpletite cel puțin două hituri muzicale din trecut a depășit nevoia de ritmuri noi, (post)moderne. Partea „video” – printre cele mai noi venite ȋn nobila familie a artelor (deja cu noi ramificații, ex.: 3D) – este nelipsită din viața cotidiană, scurtmetrajele – videoclipuri muzicale – devin spații perfecte pentru atmosfera necesară desăvârșirii cadrului vizat. Un alt carambol al conceptului, de data aceasta de natură sentimentală, m-a plasat în lumea lui Anton Corbijn, regizor-scenograf pentru ilustrația video a evergreen-ului celor de la Depeche Mode, „Enjoy the silence”. Continuând paralela matematică, am inclus geometria simplă ȋn construcția tiparelor de bază ale fiecărui produs ȋn parte; rombul (60° / 120°) – suveran chiar și ȋn titlu, deja sugerat de alăturarea
2 Este compoziția rezultată din suprapunerea a cel puțin două cântece, de obicei folosind partea vocală a uneia pe ilustrația muzicală a celeilalte.

146

147

2 It is the composition resulted from the juxtaposition of at least two songs, by usually using the vocal part of one of these in the musical illustration of the other.

factorilor ȋn ecuația conceptuală – s-a dovedit a fi o alegere satisfăcătoare atât din punct de vedere al compoziției ȋn ansamblu a liniilor de forță, cât și al consumului de material. Pentru a păstra impersonalitatea necesară unui asemenea proiect de cercetare, nu voi insista cu enumerarea celor ce au condus la alegerea unui anumit tip de veșmânt sau a unui anumit tip de materie primă. Pentru a respecta prioritățile lucrării, aspectele materiale – altfel primordiale – sunt voit, acum, trecute ȋn plan secundar, concentrând, pe cât posibil, ȋn conceptul bine clădit, argumente și soluții deopotrivă. Întăresc ideea de a selecta piesele ca layere succesive ce vor dialoga și se vor completa, fără riscul de a afecta funcționalitatea și rostul fiecăruia. Astfel, imaginea completă devine principalul obiect de studiu, ȋn perspectiva creării unei serii ce poate satisface, vestimentar, fiecare moment al unui sezon ȋntreg.

Continuing the mathematic parallel, I included the simple geometry in the construction of the main pattern of each separate product; the rhombus (60° / 120°) – sovereign even in its title, and already suggested by the association of factors in the conceptual equation – proved a satisfactory choice considering the general composition of the main lines and material consumption. In order to preserve the impersonality needed in such a research project, I shall not insist with the enumeration of those elements which drove to the selection of a certain type of garment or a certain type of raw material. In order to respect the work’s priorities the material aspects – which are otherwise primordial – are willingly passed in a secondary context concentrating, as much as possible, not only arguments but also solutions into the wellbuilt concept. I emphasize the idea concerning the selection of items as successive layers, which are going to entertain a dialogue and complete each other, without risking to affect the functionality and meaning of each. Thus, regarding the outfit, the complete image becomes the main object of study, from the perspective of some series which may satisfy each moment of a whole season. The solution of the silhouettes’ transfer (not necessarily masculine) in the history of the suits in a fragmented way, and especially loaded with a high dosis of subjectivism, can make the transition towards the direct expression of the personality by means of his clothing. Whether the selected models are more different, they are going to replace each other to develop a „new” individual. The pigmentation of the equation in its extended form is given by the number of possible combinations increasing exponentially at the end of each epoch. This multitude of options, combined with a precarious conduct of royalties, can transform the pure plagiarism into a simple accident and reversely; thus until the verdict is pronounced, the subject in question might be already lost in nothingness. A consistent list of additions, extended to a rela-

148

Soluția decalcării siluetelor (nu neapărat masculine) din istoria costumului ȋn mod fragmentat și, cu precădere, ȋncărcată cu o mare doză de subiectivism poate face tranziția spre exprimarea directă a personalității prin veșmânt. Cu cât mai diferite par să fie modelele alese, cu atât ele vor tinde să se suplinească unul pe celălat ȋn slujba desăvârșirii unui „nou” individ. Pigmentarea ecuației ȋn forma sa extinsă este dată de numărul combinațiilor posibile ce crește exponențial odată cu apusul fiecărei epoci ȋn parte. Această multitudine de opțiuni, ȋn combinație cu o guvernare precară a drepturilor de autor, are puterea de a transforma plagiatul pur ȋn simplu accident și invers, făcând posibil ca până la pronunțarea verdictului subiectul ȋn cauză să se fi pierdut deja ȋn neant. Este foarte probabilă apariția unei consistente liste de adaugări, ȋntinsă pe o durată relativ lungă de timp; recomand recalcularea plajei de opțiuni, odată cu apariția oricărui element nou. Păstrarea unei trase constructiv-ascendente este coordonată doar de calitatea texturii filtrante a personalității fiecăruia. Este de datoria noastră să reținem sau

149

150

să ignorăm frânturile personalităților marcante, ȋnnobilându-ne deopotrivă ADN-ul și imaginea, sau măcar întrezărind proiecția propriei identități, calculată cu ajutorul logicii personale, transformată ȋn rezultat palpabil. Este un exercițiu recomandat nu numai profesioniștilor din domeniu, ci și celor ce doresc cultivarea cunoștintelor despre rolul costumului și interacțiunea lui cu corpul uman. Extrem de utilă poate fi și o abordare strict ȋn zona styling, ramură ce tinde să impună noi sarcini pentru designeri. Creionarea siluetei ce urmează a fi ajustată alături de cea vizată poate restrânge perimetrul cercetărilor spre zona alegerii optime. Trăind ȋn epoca prezicerilor de tot felul, ȋndrăznesc să punctez din ce ȋn ce mai clara prezență a umbrelor trecutului ȋn proiecția imaginii viitorului imediat pentru o bucată bună de timp.

tively long period of time, may also appear; I recommend the new calculation of the range of options, simultaneously with the appearance of every new element. The preservation of some ascending constructive routes is coordinated only by the quality of the filtrable texture of each personality. It is our duty to retain or ignore the fragments of outstanding personalities, ennobling both his DNA and image, or at least foreseeing the projection of his own identity, calculated with the support of personal logics, transformed into a palpable result. It is an exercise recommended not only to the experts but also to those who desire the cultivation of knowledge related to the role of the costume and his interaction with the human body. An approach of the styling zone can be extremely useful as well, since it aims to impose new tasks to the designers. The outline of the silhouette, which needs to be adjusted beside the one in question, can limit the research perimeter to the zone of optimum choice. Living in the epoch of all predictions, I dare to emphasize the presence of the shadows of the past in the projection of the close future for a longer period of time.

151

Alexandru Ioan MĂRGINEAN
asist. univ. dr. Junior lecturer Ph.D.

152

Predă la Licență în cadrul Departamentului Modă

Teaches the BA courses of the Fashion Department.

153

Cursuri Tehnici fotografice Fotografia de modă Comunicare vizuală Courses Photographic techniques Fashion photographies Visual communication

Luana PRĂDATU coordonator | coordinated by Unda POPP

Olga Morărescu MĂRGINEAN Portretul lui Alexandru | Alexandru's Portrait acuarelă pe hârtie | wathercolor on paper 30 x 24 cm

the old man in the village or the uprooted urban man, is incidental, perhaps even more powerful in the case of the cultured man, who is not ashamed of this clothing, but on the contrary. Rules represent the secret of civilized cohabitation, their respect depending on very many factors. By means of rules communication becomes possible, as an ensemble of signs related to a mutual chart of signifiers and signified. But what does actually make the innovations in fashion interesting if not the attempt to destroy rules, which otherwise define the great personalities in any domain? Once the rules are “destroyed,” does the apotropaic value of clothing also disappear? No – because the non-existence of rules simply does not resist as an imposed chaos, any disappearance of an order is replaced with another order. It is true, new rules, imposed by the new personality, which will vanish some time later. There is a difference of perception and attitude related to the clothing and its qualities depending on the person who appreciates it correctly or in a wrong way. The fact that some do not care about the formal aspect does not mean that they don’t share an affective or spiritual expression. Famous actors, who are fed up with makeups, hairdressings or the careful selection of clothing can find, in simple formulas of public appearance, an actually very personal form of protection, based on the faith that the display of their own vulnerability through an apparent carelessness does not decrease the power upon the public, on the contrary, it increases the psychic approach; a good example in this sense is especially suggested by some politicians who introduce themselves or are introduced in short sleeved T-shirts or unbuttoned shirts, with a cup of coffee in their hand. Thus the proletarian undershirt can become a psychic force on the body of a political leader in unison with the ideology of that epoch. The difference among a clothing item made by a professional tailor, a peasant living before the epoch of industrialization in Romania, a peasant

dezrădăcinat este aleatoriu, poate chiar mai puternic la omul cult, căruia nu-i este „rușine” de acest veșmânt, dimpotrivă. Regulile sunt secretul conviețuirii civilizate, respectul acestora depinzând de foarte mulți factori. Prin reguli, comunicarea devine posibilă, ca ansamblu de semne care se înscriu într-o grilă comună a semnificanților și semnificatului. Dar ce face de fapt interesantă noutatea în modă dacă nu încercarea de distrugere a regulilor, de altfel proprie marilor personalități din orice domeniu? Odată „distruse” regulile, dispare și valoarea apotropaică a veșmântului ca limbaj autonom? Nu – pentru că pur și simplu inexistența regulilor nu rezistă ca haos impus, orice dispariție a unei ordini fiind înlocuită de altă ordine, orice „dispariție” a unor reguli fiind înlocuită de alte reguli. Reguli noi, este adevărat, impuse de noua personalitate, ce urmează a fi doborâtă peste ceva timp. Există o diferență de percepție și de atitudine în raport cu veșmântul și calitățile acestuia în funcție de persoana care îl apreciază la justa valoare sau eronat. Faptul că unora nu le pasă de aspectul formal nu au încărcătură afectivă sau spirituală sau că nu mai există disponibilitate pentru așa ceva. Actori celebri care s-au săturat de machiaj, coafat sau de alegerea cu grijă a veșmintelor pot găsi în formule simple de apariție în public o formă de „protecție” foarte personală de fapt, ancorată în credința că etalarea propriei vulnerabilități printr-o aparentă neglijență nu scade aura de putere asupra publicului, dimpotrivă, crește apropierea psihică, un exemplu bun în acest sens fiind mai ales unii politicieni care se prezintă sau sunt prezentați în tricou cu mânecă scurtă sau descheiați la gât cu cana de cafea în mână. Iată cum maioul proletar poate deveni forță psihică pe corpul unui lider politic în concordanță cu ideologia epocii respective. Diferența între o piesă de îmbrăcăminte făcută de un croitor profesionist, un țăran dinainte de epoca industrializării României, un țăran din zilele noastre, o femeie care țese și coase materiale de in,

Rolul apotropaic al veșmântului ca limbaj autonom

The apotropaic role of garments as an autonomous language

154

Deși teoriile limbajelor nu sunt suficiente pentru descifrarea sensului sau mesajului unei creații artistice, chiar aplicate, așa cum nu există definiție pentru artă sau design, fenomenul numit <<modă>> este un limbaj în sine și scapă încercărilor de cuantificare în forme sau abordări conceptuale ale altor limbaje, putem spune că rolul apotropaic al veșmântului a rămas camuflat și în societatea contemporană, atât din punct de vedere al impactului fizic, cât și psihic, că noțiunile de calitate și non-calitate, de etică și estetică rămân – și pentru acest „obiect semiotic hibrid” – provocări permanente. Ne punem întrebarea ce se poate cataloga / cuantifica și ce nu. În nici un caz nivelul de încărcătură afectivă/spirituală al veșmântului purtat de diverse persoane atunci când acesta reprezintă o uniformă. Putem spune că uniforma în sine este un element pur apotropaic și că un costum de sărbătoare care se repetă ca stil într-o anume comunitate / regiune geografică are acest caracter. Dar nivelul de protecție pe care ni-l oferă veșmântul care provine din regiunea natală atunci când este purtat de copilul, tânărul, bătrânul din sat sau de omul urban

Although the languages’ theories are not sufficient to decode the meaning or message of an artistic creation, even if applied, just like there is no definition for art or design, the phenomenon called fashion is a language itself and blabs out of the attempts to quantify in the conceptual forms or approaches of other languages, we can say that the apotropaic role of garments has stayed concealed in the contemporary society too, both from the viewpoint of physical and psychic impact, that the notions of quality and non-quality, ethics and esthetics are preserved for this “hybrid semiotical object” too – permanent challenges. We wonder what can be cuantified and what not. On no account the affective / spiritual expression of the garment worn by different persons when this represents a uniform. We can say that the uniform itself is a purely apotropaic element and that a festive clothing, repeating as a style in a certain community / geographic region, has this attributes. However the level of protection provided to us by the clothing which originates in the native region, when it is worn either by the child, the young man,

155

156

cânepă, bumbac etc. pe care le împodobește cu elemente discrete la mâneci și guler, chiar și în prezent, se observă în modul de croire, proporționare a culorilor, a elementelor care compun ansamblul, dar, dincolo de aceste diferențe, apariția unei eșarfe sau a unei banderole oblice, de exemplu, ca element simbolic, peste întreaga piesă, aduce din nou în discuție modul de relaționare la lume printr-un limbaj de comunicare a unor valori protective, de apartenență la o anume comunitate și forță autonomă a veșmântului purtat, fie acesta un frac sau ițari și cămașă. „Despre mantia de încoronare a lui Eduard al II-lea și despre un costum de seară vorbești în termeni complet diferiți. Ce au făcut și ce au spus <<ei>> despre mantiile de încoronare? A fost oare mantia de încoronare confecționată de un croitor?” Veșmintele regale au desigur fastul necesar unor capete încoronate, indiferent de țara din care provin, pe când costumul de seară poate fi prin comparație destul de „modest”, numai că nici aici nu se pierde valoarea apotropaică a celor două elemente aparent îndepărtate estetic și funcțional. Echilibrul între liniște și zgomot, între urât și frumos, bine și rău, sensibil și brutal, agresiv și calm este de multe ori rezultatul unor ciocniri între polarități universale. Refuz sofisme de genul celor care susțin că axiologia este valabilă doar în psihicul nostru, fără legătură cu „realul”. Un costum popular este rezultatul unei sinteze efectuate de țărani de-a lungul secolelor, reflectă întregul univers interior afectiv și ontologia omului simplu: înțelegerea firescului, a lumii „așa cum a lăsat-o Dumnezeu”, cu „bune și cu rele”, cu principiile antagonice văzute în complementaritatea lor. Anumite costume și obiecte aveau o încărcătură ideatică complexă, toate obiectele care înconjurau omul născut în tradiția culturii țărănești având o legătură atât cu universul imaginarului arhaic transmis din generație în generație, cât și cu universul utilitar al acțiunilor de zi cu zi care impuneau „designul” îmbrăcăminții și acesoriilor venind din diverse filiere estetice, fie ecleziale, fie laice. Spre deosebire de o anume vulgaritate evidentă în gustul pentru strident și kitsch al unor anumite zone geografice,

of present times, a woman weaving and sewing materials made of flax, hemp, cotton, etc., whose sleeves and collars she decorates with discrete elements, even in the present, is noticed in the way the item is patterned, in the proportion of colours, in the elements making up the ensemble, yet, beyond these differences, the appearance of a scarf or an oblique banderole, for instance, as symbolic elements, covering the whole item, emphasizes again the connection to the world through a language approached to communicate some protective values, to underline the affiliation to a certain community and the autonomous force of the worn outfit, no matter if this is a tail-coat, a pair of homespun peasant trousers or a shirt. “You speak in different terms when you refer to the coronation mantle of Edward II or to an evening suit of clothes. What did they do and what did they say about the coronation mantles? Is it possible that the coronation mantle was made by a tailor?” Royal clothing certainly emphasizes the needed pomp of some royal characters, regardless of the countries they originate in, while the evening suit of clothes can be rather “modest,” yet the apotropaic value of the two apparently different elements, from the esthetic and functional viewpoint, is not lost here either. The balance between silence and noise, ugliness and beauty, good and evil, sensibility and brutality, agressiveness and calmness, is mostly the result of some conflicts between universal polarities. I refuse those sophisms which sustain that axiology is valid only in our psychic structure, without being connected to the “real”. A folk costume is the result of some synthesis carried out by peasants in time, it reflects the whole inner and affective universe and the onthology of the simple man: the comprehension of simplicity, of the world “in the way God left it to us,” with good and bad sides, with antagonic principles seen in their complementarity. Certain costumes and objects were defined by a complex ideative expression, all the objects surrounding people who were born in the tradition of peasant culture were connected both
Luana PRĂDATU coordonator | coordinated by Unda POPP Serghei IACENIN coordonator | coordinated by Răzvan VASILESCU

157

158

atât în decorațiile arhitecturale, cât și în producția costumului „de sărbătoare” sau eclezial, caracterele temperamentale, nu neapărat climatice, par a reflecta caracterul mai rezervat sau mai violent al culorilor și ornamenticii, deseori kitsch-ul fiind rezultatul unei imitații de prost gust al hainelor boierești. Dincolo de semiotica modelor culturale, costumul călugărului budist, de exemplu, reflectă nivelul ierarhic spiritual în funcție de culoarea pe care o poartă. La fel, culorile centurilor costumului de karate arată atât nivelul tehnic al luptătorului, cât și nivelul său filosofic. Dar aceste culori nu sunt însușite din propria voință de persoana care le poartă, ci îi sunt atribuite de către o „conștiință superioară”, acceptată universal fie de către breaslă, fie de către societatea sau comunitatea mai largă, fie numai de către ucenicul care a fost învestit de maestru. Aici avem exemple definitorii de haine sau obiecte kitsch achiziționate și expuse cu mândrie numai pentru faptul că provin de la firme sau personalități recunoscute ca profesioniști sau „maeștri”. Deși par apuse timpurile în care breasla nu mai are putere de hotărâre asupra membrilor, interrelaționările psihice ale diferitor grupuri sociale denotă caracterul neschimbat al naturii umane. Accesoriile, de obicei, pot trăda în mod voit o anume apartenență la un anumit grup social, pot simboliza puterea sau umilința, cum ar fi coroana, mitra, crucea în diverse forme, anumite simboluri grafice, inele, bijuterii cu semnificație ezoterică. Pălăriile, tichiile, șepcile, căciulile aveau, pe lângă rolul practic de protecție a capului și rolul de afirmare a unui rang social sau al unei atitudini estetice de acceptare sau negare a unei presiuni formale asupra psihicului uman. Dacii Tarabostes / Pileati (nobilime militară / boieri) și Comati / Capillati (țărani liberi) se deosebeau în funcție de forma căciulii, în special. În contemporaneitate, vestimentația nu și-a pierdut rolul de diferențiere socială, dar e mult mai ușor să te ascunzi sub diverse măști exterioare printr-o îmbrăcăminte care de fapt nu are legătură nici cu nivelul economic real al persoanei respective, nici cu nivelul de cultură estetică în special. Practic, armonia estetică a devenit o problemă de gust educat din familie sau din școală, hainele pe care le poartă copilul de mic

to the universe of the archaic imaginary context transmitted from generation to generation, and to the utilitarean universe of everyday actions imposing the „design” in the case of clothing and accessories deriving from different esthetic categories – ecclesiastic or laic. Unlike a certain vulgarity which was evident in the preference for the striking and kitsch aspects of some geographic zones, not only in the architectural decorations but also in the production of the festive or ecclesiastic outfit – the temperamental characters, not necessarily climatic ones, seem to reflect the more cautious or violent character of colours or ornaments, while the kitsch was often the result of some bad imitation of boyar clothes. Beyond the semiotics of cultural fashions, the vestment of the Buddhist monk, for instance, reflects the hierarchic spiritual level depending on the colour worn. Similarly, the colours of the karate belts appear both at the technical level of the fighter, and at his philosophical level. Yet these colours are not appropriated willingly by the persons who wear them, they are attributed by a “superior conscience,” universally accepted either by the guild or by the society or larger community, or only by the apprentice of a master. Here we have defining examples of clothes or kitsch items acquired and exposed with vanity, not only because they come from firms or personalities who are well-known as professionists or masters. Although the times when the guild has no more power on members appear gone, the psychic interrelationships of various social groups denote the unchanged character of human nature. Accessories can usually betray a certain affiliation to a certain social group, they can symbolize power or humility, such as the crown, the mitre, the crown in different forms, certain graphic symbols, rings, esoteric jewels. Besides their practical role to protect one’s head, the hats, caps, hats were meant to highlight the social rank, or an esthetic attitude in the acceptance or denial of a formal pressure upon the human psychic. Dacians Tarabostes / Pileati (military nobility / boyars) and Comati / Capillati (free peasants) were especially differentiated according to their hats. In contempoDiana BOBÂNĂ & Katia GUZUN coordonator | coordinated by Doina LUCANU

159

160

intrându-i în subconștient pentru a se reflecta mai târziu, la maturitate, în exterior. Bunăoară, ne putem îmbrăca elegant de la „second hand” sau kitsch din cele mai scumpe magazine, aspectul nostru exterior evidențiind astăzi nu atât propria noastră cultură estetică și nici apartenența noastră socială sau starea economică, ci numai atitudinea noastră față de exterior. Cunosc în România de astăzi un exemplu al unei persoane cu o stare materială mult peste medie care experimentează fenomenul „prinț și cerșetor”, aceeași persoană punându-se din proprie inițiativă în cele două situații extreme, privind practic „exteriorul”, „realul” din diferite unghiuri. Filosoful de origine austriacă Ludwig WITTGENSTEIN face o distincție celebră între „a spune” și „a arăta” care exclude orice vorbire cu sens despre frumos, bine sau Dumnezeu. A purta o coroană nu mai înseamnă a fi rege sau a avea putere. Este mai degrabă un element istoric, liturgic sau strict limitat la povești teatrale pentru copii. Însuși teatralul clerical care afișează o anume opulență este în pericol în fața uniformizării contemporane, a percepției banalizante. Accesoriului vestimentar căruia dorim să-i conferim un înțeles dat de noi nu răspunde percepției societății. [WITTGENSTEIN spune: Vreau să joc șah, iar cineva îi pune regelui alb o coroană de hârtie, lăsând neschimbată folosirea piesei, spunându-mi însă că acea coroană are un înțeles pentru el în cadrul jocului, pe care însă nu-l poate exprima prin reguli. Eu spun: „Atât timp cât nu schimbă folosirea piesei, nu are ceea ce eu numesc un înțeles”.] Simbolistica anumitor monograme cu inițialele proprietarului hainei se regăsește, de exemplu, pe pieptare (bundițe) de piele care au fost purtate de persoana respectivă în momente deosebite sau de sărbătoare, dar care nu mai au nici o semnificație pentru turistul care le cumpără de la magazinul muzeului, în afară de calitatea strict estetică a obiectului. Aici, caracterul apotropaic dispare, dar limbajul rămâne în continuare autonom. Lipsa de educație care duce la vandalism și subcultură și care produce mode și curente de grup ca norme obligatorii, devenite chiar norme pentru tineri studenți, putem spune că împinge societatea

raneity the clothes did not lose their role in social differentiation, yet it is much easier to hide yourself under various masks through an outfit which is actually connected neither to the real economic level of the person, nor to the level of esthetic culture in general. Practically, the esthetic harmony has become an issue of preference developed in family or school, as the clothes one wears starting with childhood penetrate his subconscious level in order to reflect later, during his adulthood, externally. For instance, we can dress up elegantly from the „second hand” stores, or in a kitsch style from the most expensive stores; nowadays our external aspect emphasizes not just our esthetic culture, neither our social affiliation or economic condition, but our attitude regarding the external context. In Romania, today, I know a person whose material condition is quite good, yet he experiments the phenomenon of the “prince and beggar;” we have the same person coping, willingly, with the two extreme situations, considering the „exterior” and the „real” practically, from different angles. The originally Austrian philosopher, Ludwig WITTGENSTEIN, makes a famous distinction between “telling” and “showing” which excludes any speech about beauty, good or God. Wearing a crown does no longer mean being a king or having a certain degree of power. It is rather a historic, liturgical element, or one strictly limited to theatrical stories for children. The clerical play itself, suggesting a certain opulence, is in danger in the contemporary homogenization of the common perception. The clothing accessory which we want to invest with a meaning does not respond to the perception of society. [WITTGENSTEIN tells: I want to play chess, and someone offers the white king a crown made of paper, leaving the item’s usage unchanged, yet telling me that the crown has a certain meaning for him in the game, however this can’t be expressed by means of rules. I tell: “as long as it does not change the usage of the item, it does not have what I call as meaning”.] The symbolism of these monograms with the initials of the clothing’s owner are re-found, for instance, on leather shirtfronts (small fur coats) worn by that

person in special or festive moments; yet they have no more signification for the tourist who purchases them from the museum’s store, only the strictly esthetic quality of the object. Here the apotropaic character vanishes, but the language keeps being autonomous. The lack of education, which drives towards vandalism and sub-culture, which produce group fashions and streams as obligatory norms, have become even norms for the young students, we can say that they push the contemporary society towards chaos and primitivism, as predicted by some series of futurologists who have already announced the effects of the informational epoch. The homogenization of rural and urban culture regarding the esthetic preference is otherwise the inherent result of globalization, and implicitly of the loss of identity. Whether the life philosophy, which would guide the young people in their gradual development, in the modelling of their mind to understand the traditions, is not transmitted from family to family, to be repeated in the case of younger generations as well, we shall finally get the superficial imitation of the ornaments from the traditional folk costume, reduced to rhomboidal sketches or crosed lines, in fact a disproportioned perception betraying the lack of esthetic education, general inculture, and axilogical ambiguity. The “forma mentis” of the generations succeeding each other today is no longer modelled by parents but incidentally by the Internet, provided with apparently diversified yet non-selective information. Whether during the communist period of time in Romania the sick society was developing towards the descendant, imposed homogenization, nowadays the phenomenon expressing the liberty of total expression featuring the componency of contemporary garderob, actually highlights the flock spirit and the majority’s subordination to the advertising slogan of “must have”. The authentic folkloric creations, overtaken by fashion creators and transformed stylistically in order to respond to the highly professional and esthetically refined demands defining some acknowl-

contemporană spre haos și primitivism, așa cum prevăd de altfel o serie de futurologi care anunță deja efectele epocii informaționale. Omogenizarea culturii rurale și urbane în ceea ce privește gustul estetic este de altfel rezultatul inerent al globalizării, respectiv al pierderii identității. Lipsa transmiterii în familie a filosofiei de viață care să călăuzească tinerii în formarea lor treptată, în modelarea minții lor în înțelegerea tradițiilor și implicit în repetarea lor către alte generații și mai tinere duce în prezent la imitarea superficială a ornamenticii din costumul popular tradițional, redus la schematizări romboidale sau cu linii încrucișate, în fond o percepție disproporționată care trădează lipsa educației gustului estetic, incultură generală și ambiguitate axiologică. „Forma mentis” a generațiilor care se succed astăzi nu mai este modelată de către părinți, ci aleatoriu de către Internet cu informație aparent variată, dar neselectivă. Dacă în perioada comunistă în România societatea bolnavă mergea spre deriva uniformizării impuse, astăzi fenomenul unei libertăți de expresie totale în alcătuirea garderobei contemporane face de fapt să transpară spiritul de turmă și sclavia majorității în fața sloganului publicitar al lui „must have”. Creațiile autentice folclorice preluate de creatori de modă și transformate stilistic pentru a răspunde cerințelor de înalt profesionalism și gust estetic rafinat cu care se prezintă colecții ale unor firme de renume nu fac mai puțin periculoasă joaca de-a „ornamentul floral” preluat din diverse surse/culturi și „aplicat” fără discernământ estetic și mai ales capacitate de a înțelege valori fundamentale tradiționale atât artistice, cât și filosofice. Faptul că ambientul gospodăriei țărănești expus în muzeele culturii țărănești din întreaga lume, cu toate elementele și obiectele universului acestei culturi – de la casa de locuit la casa „de curat”, de la grajd, șură, pătul, coteț (de purcel, de păsări) până la saivan, strungă, beci, ghețărie, toaletă, de la uneltele de gătit la cele de lucrat pământul sau țesut hainele –, se poate compara ca microunivers rural, echilibrat volumetric și estetic, cu macrouniversul urban, de multe ori dezechilibrat volumetric și estetic, face ca acel

161

162

edged firms, also cope with the “floral ornament” game overtaken from different sources/cultures and “applied” without any esthetic discernment to comprehend traditional fundamental values which are both artistic and philosophical. The fact that the ambiance of the rustic household, exposed in the museums of the rustic culture in the whole world, with all the elements and objects of this culture – from the house, which used to be lived, to the “clean” house, from the stabble, penthouse, barn, hen coop or pigsty to the winter stable, sheepfold, cellar, ice house, or lavatory, from the cooking tools to those needed to work the ground or weave the clothes – can be compared to a rural microuniverse, balanced volumetrically and esthetically, to the urban macrouniverse, frequently unbalanced volumetrically and esthetically, makes that “imago Mundi” of the peasant be more different than that of the man living in the town. This certainly occurs because of the unities of style conferred by the unity of onthological thinking in the case of rural people, who produce their own house and tools, clothing and food, unlike the lim-

„imago Mundi” al țăranului să nu mai fie același cu cel al orășeanului. Aceasta se datorează bineînțeles unității de stil conferite de unitatea de gândire ontologică a omului rural care-și produce singur casa și uneltele, îmbrăcămintea și hrana, spre deosebire de specializarea îngustă a omului urban, care nu mai cântă la „clacă”, nu mai are ritualuri de semănat, arat, recoltat, nu mai creează „ziceri” sau „țipurituri” cu caracter magico-religios. Omul urban mănâncă „de la alții”, se îmbracă cu ceea ce au desenat și cusut „alții”, își încălzește sufletul cu informație prelucrată și oferită sub diverse forme de „alții”, dar, cu toate acestea, caracterul apotropaic al gesturilor și opțiunilor estetice ale omului contemporan este o constantă fundamentală a naturii umane și se camuflează în modul în care acesta se prezintă în societate. De multe ori, aspectul nostru exterior trădează starea noastră interioară, mai ales în ceea ce privește lumea masculină, care este foarte ușor „citibilă” de către lumea feminină. Deoarece aparenta lipsă de ritual, regulă, normă și sacralitate a gesturilor contemporane nu legitimează răutatea sau furtul, aceasta înseamnă că sub masca ideologică a postmodernismului putem lua aleatoriu un obiect
Diana BOBÂNĂ & Katia GUZUN coordonator | coordinated by Doina LUCANU

163

oarecare pe care să-l utilizăm ca fiind al nostru, să ne proclamăm creatorii lui schimbându-i contextul, în concluzie să facem ce vrem, pentru că oricum din punct de vedere moral nu ne pedepsește nimeni, ba chiar ne apreciază pentru inovații artistice deosebite. Celebra lucrare a lui Marcel DUCHAMP „Fântână” a demonstrat din plin eficacitatea schimbării contextului. Modul în care este utilizat veșmântul într-un anumit context pare să nu mai aibă nevoie de comentariu, totul părând a fi evident – adecvat sau inadecvat –, în funcție de obiceiurile și normele morale acceptate în societatea respectivă.

ited specialization of the urban man who no longer belongs to group works, he is no more interested in the rituals of sewing, ploughing, or harvesting, he stops creating „sayings” provided with a magical and religious character. The urban man is eating “from the others,” he dresses up in what the „others” have drawn and sewn, he enchants his soul with the information processed and provided under different forms by the “others,” however the apotropaic character of the esthetic gestures and options of the contemporary man represents a fundamental constant of human nature and is concealed in the way in which it is presented in society. Our external aspect often betrays our internal condition, especially regarding the masculin world, which can be read in a much easier way by the feminin world. Since the apparent lack of rituals, rules, norms and sacredness of contemporary gestures does not legitimize malice or theft, this means that under the ideological mask of postmodernism we can take a certain object incidentally to use it as ours, to proclaim ourselves as its creators by changing its context, in conclusion to do what we want as, anyway, from the moral viewpoint, nobody is going to sanction us, on the contrary, we are appreciated for special artistic innovations. The famous work of Marcel DUCHAMP, “Fountain,” has fully demonstrated the effectiveness of the change of contexts. The way in which the clothing is used in a certain context does not seem to need any commentary, everything seems evident – appropriate or inappropriate – depending on the customs and moral standards accepted by the respective society.

164

165

Lăcrămioara CRIȘAN coordonator | coordinated by Unda POPP

Eveniment | Event
Artişti şi filosofi | Artists and philosophers
166
The collaboration between the National University of Arts, the Fashion Depatment, Bucharest, Romania, and the University of British Columbia, Canada, facilitated the creation of an interesting interdisciplinary project. A consistent group of Canadian young people, registrated for a course named Eastern Europe at a Cross Roads was to cover a thematic route in Romania, ending in Bucharest, in order to make themselves familiar with the past, history, geography, traditions and customs of this part of the world. The group consisted of sociologists, psychologists, philosophers and historians in the making preoccupied both with the system transformations in Eastern Europe and all that’s related to cultural anthropology, interculturality and globalization. They were invited to work in small teams with the fashion design students and translate the motives or themes of local and universal myths they knew, and in which they found themselves, in artistic installations. A studio activity, based on the study of signs and symbols, as well as of some techniques of reproduction applied in artistic forms and values. This is the way they carried out a new performance
Eva | Eve coordonatori | coordinated by Unda POPP & Manuela UNGUREANU

Un interesant proiect interdisciplinar s-a născut din colaborarea UNAB – Departamentul Modă și University of British Columbia din Canada. Un consistent grup de tineri canadieni înscriși la un curs intitulat Eastern Europe at a Cross Roads urma să parcurgă un traseu tematic în România, cu punctul terminus București, pentru a se familiariza cu trecutul, istoria, geografia, tradițiile și obiceiurile acestei părți a lumii. Erau printre ei sociologi, psihologi, filosofi, istorici în devenire preocupați de transformările de sistem din Europa de Est, ca și de tot ceea ce ține de antropologie culturală, interculturalitate și globalizare. Ei au fost invitați să lucreze, în echipe mici, cu studenții de la Design – Modă și să traducă, în instalații plastice, motive sau teme ale miturilor locale și universale pe care le cunosc și în care într-un fel sau altul se regăsesc. O activitate de atelier, bazată pe studiul unor semne și simboluri, precum și al unor tehnici de redare în forme și volume cu valențe artistice. Așa au apărut într-un inedit spectacol-expoziție din curtea școlii, cu prilejul Galei Absolvenților 2012: Adam și Eva ecologiști,

167

168

169

Maurul transfigurat în Zmeul tandru și nu gelos cu prințesa Ileana Cosânzeana și alte construcții, ilustrând concepte legate de toleranță în conviețuirea globală ori cultivarea respectului pentru natură și resurse. Conlucrarea a dus, firește, la cunoaștere și înțelegere reciprocă, la împărtășirea unor valori și la legarea unor prietenii. A fost și un bun prilej de exersare a unor abilități de exprimare plastică și verbală de ambele părți, de comunicare transnațională, care ar merita repetată.
Workshop-ul a fost coordonat de Unda POPP și Manuela UNGUREANU.

– an exhibition in the school yard on the occasion of the Graduates’ Festivity, 2012: Adam and Eve, ecologists, The Moor transformed into the tender, not jealous Dragon in his relationship with princess Ileana Cosânzeana and other new constructions, illustrating concepts related to tolerance in the global cohabitation, or the cultivation of the respect for nature and resources. The cooperation had certainly led towards mutual knowledge and understanding by sharing some values and setting up some friendships. It also represented a good opportunity to practise some mutual abilities of artistic and verbal expression, and transnational communication, which would deserve to be repeated. The workshop was coordinated by Unda POPP and Manuela UNGUREANU.

170

171

2

3

172

Editura

Publishing House UNArte ISBN 978-606-8296-78-4