SUB.1.

COMPOZITIA CHIMICA GENERALA A ORG UMAN Compoz chimica elem de baza a materiei vii este comuna pt toate org.Mat vie este constr din aceleasi elem chimice care exista si in mat anorg.Proportia unora din acestea si modul lor de combinare pt a forma subst specif mat vii sunt insa esential diferite in rap cu mat organica.Astfel,din cele aprox 100 elem chimice ale sist periodic intalnite in litosfera si atmosfera a fost selectat in nr relativ mic.Aceste elemen alcat asa numita lista de baza universala a compoz elementare a oricarui org viu reprez prin: sextetul de metaloizi(C,H,O,N,S,P-care reprez eleme cheie primordiale pt organiz struct marii majoritati ale molec care compun mat vie),octetul(Na,K,Ca,Mg,Fe,Co,Mn,Clcare reprez elem componente necesare pt org vii).Proportia este insa cu mult superioara cca98% in comparatie cu cea a metalelor. Nu exista nici un caz cunoscut in care vreunul din aceste elem chimice sa fie inlocuit printr-un elem care sa nu fie inclus in lista mentionata. Pot exista insa completari la aceasta lista de baza:1,Cu,Mo,Mn,Al,Zn,V,Si,Se,B,Br,F,dar niciodata sustrageri. Elem chimice prezente in mat vie poarta denum de BIOELEMENTE. BIOMOLECULELE difera prin natura,structura,dimens si fnctii pe care le indepl in cadrul celulei. Pe baza acestor criterii,componentele molec constituente ale org uman se clasif in: biomolec organice si anorganice. Categ principale de biomolec organice specif tuturor org sunt:glucide,lipide,protide, Ac nucleici,Enzime,Vitamine,Hormoni,Comp macroergici,Comp organici intermediari. Pe langa aceste biomolec,apa si sar min intra in constit tuturor cel,existand insa in mare abundenta si in afara mat vii. Biomolec organice indeplin in cadrul cel diferite roluri: plastic,energetic,infrmational,catalitic,reglator. Astfel,unele molec organice intra in struct celulei,a membranelor si a formatinilor intracel determ prin asamblarea lor edificiul molecular al celulei. Participa la desfasurarea coordonata si la reglarea tuturor rkt chim necesare activit cel functioand ca biocatalizator. Indeplinesc rolul de stocare,transmitere si exprimare a informatie ereditare. Servesc drept combustibil celular fiind supuse unor procese de degradare prin care se elib energia necesara fctiilor vitale ale cel, energie ce poate fi stocata in anumite tipuri de molecule. Moduleaza activit biokim ale cel ca reglatori ai deferitelor procese; la reglarea acestor procese participa si diferiti ioni-majorit sunt co-factori enzimatici. Rezulta astfel ca diferitele categ de biomolec asigura prin specificul lor la organiz structurala a cel si desfasurarea coordonata a multiplelor evenimente la niv molecular care definesc activitatea ceuleil in ansamblu. Biomolec anorganice sunt reprez de apa si saruri min. Biomlec cu rol plastic (met+nemet) se gasesc in proportia ce mai mare reprez peste 99% ca valoare procentuala raportata la masa corporala a org. Oligoelementele se gasesc in cantit extreme de mici sau chiar in urme insa prezenta lor este necesara pt desfasurarea unor rkt biokim. Apa reprez componentul cu cea mai ridicata proportie din org(60%),indepl un rol fundam ca solvent si ca mediu likid de realizare a rkt biokim. Continutul apei variaza in fct de specie,varsta,tesut.Apa cont in stare dizolvata subst organice ionizate(cationi si anioni) si subst organice cu molec mici(glucoza,acizii),iar sub forma de suspensi ecoloidala-unele macromolecule(proteie). Sarurile minerale-constituie aprox 3-5% si sunt reprez in principal prin: cloruri,fosfati,sulfati,carbonati,azotati de sodiu,potasiu,calciu,magneziu. Se gasesc fie dizolvate in mediul apos al celulei si in likidele circulante si in combinatie cu proteinele din constitutia citoplasmei sau sub forma nedizolvata in tesutul osos si dinti. Unii ioni proveniti prin disocierea sarurilor min se absorb pe suprafata coloizilor(micele) celulari determinand incarcarea electrica a acestora,iar altii intervin in diferite rkt biokim ai metabolismului celulei. Componentele biokim de natura organica cu rol plastic,energetic,cu rol de sustinere sau de rezerva(glucide, lipide ,protide) alcat in medie 35-40% din masa org uman.

SUB 2
APA CA SOLVENT SI MEDIU BIOLOGIC DE REACTIE Desi APA este comp anorganic,totusi prin proportia sa mare si prin multiplele roluri pe care le exercita detine o importanta capitala in organiz si functionarea materiei vii. Apa intra in constitutia tuturor celulelor si ca solvent constuie mediul necesar in care se desfasoara rkt biokim. Apa este cel mai abundent component celular reprez in medie 60% din masa org,continutul si distributia apei in org uman variind in fct de tesut,organ,likid biologic,limfa,varsta. Continutul deosebit de ridicat in apa este o caracteristica universala a tesuturilor vii. In organism,apa este repartizata in 2 compartimente: compartiment intracelular si compartiment extracelular(sange,limfa,vase). Compart intracel-cupr apa de constitutie(apa legata) care participa la alcat structurii cel(ncl,MT,Rb) si a mediului celular, la imbibitia sistemelor coloidale si la hidratarea diferitilor ioni sau biomolec componente ale celulei. Compart extracel cupr apa libera existenta si in circulatia intravasculara(sange,limfa) si in spatiile interstitiale(apa lacunara).

Apa intracelulara,intravasculara si interstitiala reprez mediul likid prin care se realiz skimburi permanente de subst dintre cel, sange si interstitii,adica dintre cele 2 compart. Ca origine,apa din organism este exogena,provenind din alimentatie(hrana si likidele ingerate) si endogena, provenind din oxidarea la niv celular a compusilor care contin hidrogen (glucide,lipide,protide). Datorita caracteristicilor structurale ale molec sale, APA reprez un component indispensabil al vietii indeplinind urm roluri: structural-particip la constituria chim a celulei si la formarea coloizilor celulari; mediu lichid-permite realiz tuturor rctiilor biokim care stau la baza vietii; solvent biologic-solubilizand si favorizand disocierea electrolitica a unor subst care devin astfel reactionabile; stabilizator al mediului biologic in care subzista; generator de anumiti ioni: H, OH-neces pt realiz proceselor de tamponare(mentinerea pH in limite const), de cataliza enzimatica si de hidroliza; efector direct al reactiilor de hidratare,hidroliza,precum si a reactiilor de oxidare; mediu de vehiculare a diferitelor subst in org; termoreglator- mentinere in limite constante temperatura orgnism prin procese de evaporare cutanata si de eliminare prin respiratie. Toate acete roluri exercitate de catre apa si care sunt esentiale pt viata se realiz dator reglarii metabolice a bilantului hidric din organism prin mecanisme complexe care mentin volumul de apa relativ constant.

SUB 3
GLUCIDE-CONSIDERATII GENERALE(struct,rasp,clasif,rol biokim) GLUCIDELE sau zaharurile sunt compusi tenari,fiind alcat din C,H,O,care au formula generala empirica (CH2O)n. Au rol energetic furnizand 50-70% din energia totala care se produce din org uman,constituind componenta majora a dietei. Capacitatea orgnism de a depozita glucide este limitata,aceasta functie fiind indeplinita doar de ficat (ce poate depozit pana la 10% din greut sa) si muschi (ce pot depoz pana la 0,5%din greut lor). Cantitatea totala de glucide din depozite este suficienta insa pt a asigura necesitatile energetice ale org pt numi ½ zi si repaus.Toate tes pot utiliz glucoza,principalu si aproape exclusivu glucid dinsange.In conditii de post prelungit,numai putine tes depind exclusiv de glucoza ca sursa de energie: creier,eritrocite, trombocite, leucocite,cel medulosuprarenale.Alte tes pot utiliz in scopuri energetice oxidarea acizilor grasi si corpii cetonici. Glucidele procura fondul de at C necesar biosintezei de proteine,ac nucleici,lipide. Au rol struct(mucopoliglucide) si respectiv proteoglicanii din subst fundamentala a tes conj. Glucidele intra in struct altor biomolec cu importanta biokim majora: ac nucleici,coenzime,lipide complexe(glicolipide),glicoproteide. In procesele biokim un rol important il joaca ozele libere sau fosforilate. Dupa struct lor chimica, glucidele se definesc ca polihidroxialdehide sau polihidroxicetone sau produsi de condensare ai acestora. In fct de complexitatea lor struct,glucidele se clasif in : OZE(glucide simple) si OZIDE(glucide complexe). OZELE(=monoglucide,monozaharide,zaharuri simple) contin o singura unitate polihidroxicarbonilica si deci prin hidroliza, nu mai pot fi scindate in molecule cu caracter glucidic. Cele mai importante si abundente sunt: hexoze(glucoza,fructoza, manoza) si pentoze(riboza,deoxiriboza). Ca structura ,ozele sunt subst polihidroxicarbonilice care cont in molecula 2 grupari functionale: gr alcool(primar –CH2-OH si sec –CH-OH) si gr cetona(--C=O) sau gr aldehida(-H-C=O). Dupa natura gruparii functionale carbonil sunt aldoze si cetoze. Dupa nr atC din molec,ele pot fi :trioze,tetroze,pentoze,hexoze,heptoze. OZIDELE(glucide complexe) sunt molec reziltate prin condensarea unui nr variabil de oze care prin hidroliz chimica sau enzimatica se pot scinda in oze sau compusi mai simpli cu caract glucidic. Dupa nr de oze componente sunt: oligoglucide (oligozide)-constit dintr-un nr de 2-6 oze identice sau diferite legate covalent in tes anim sau veg: zaharoza,lactoza,maltoza. Oligoglucidele constituite din mai multe subunitati monoglucidice nu se gasesc libere; ele formeaza lanturile laterale ale unor catene polipeptidice din structura glicoproteinelor. Poliglucide (polizaharide)-constit prin condensarea unui nr foarte mare de oze(de ordinul sute-mii), fapt ce le confera un caracter macromolecular. Cele mai raspandite poliglucide in regnul veg: amidon si celuloza si in regnul anim:glicogen.

SUB.4.
PROPR FIZICE ALE OZELOR(selectie) 1)Ozele sunt usor solubile in apa datorita grupariilor–OH multiple; greu solubile in alcool si insolubile in solventi organici(eter etilic,cloroform,hidrocarburi). 2)Cristalizeaza sub forma de cristale albe. 2) Majoritatea ozelor au gust dulce;intensitatea gust dulce creste in general cu nr gr-OH din molec. 4)Sunt subst opticactive,avand propretatea de a devia planul luminii polarizate (putere rotatoare); activitatea optica pe care o manifesta ozele se datoreaza existentei in molc lor a a de C asimetrici. Un at de C asim are cele 4 valente satisfacute de 4 radicali diferiti. Izomerii optici,desi au aceleasi formule si prezinta aceleasi propfietati fizice si chim,se deoseb numai dupa sensul in care deviaza planul luminii polarizate datorita structurii lor sterice. Cei care deviaza planul luminii la dreapta se num dextrogiri iar cei care deviaza planul luminii polarizate la stanga se num levogiri. 5)Stereoizomeria

Gruparea-OH grefata la carbonul carbonilic si care se formeaza prin ciclizarea ozei poarta numele de hidroxilsemiacetalic sau semicetalic. Esterii fosforici ai ozelor sunt metaboliti intermediari care rezulta pe cale enzimatica.in mediu alcalin si la cald.la nivelul celorlalti atomi de C . Esterii fosforici au caracter acid formand saruri de Na. fixarea hidrogenului avand loc la gruparea aldehida sau cetona. 2)Actiunea agentilor oxidanti.Ca solubile in apa.Prop chim dat gr alcool 1)Formarea de esteri: Ozele pot forma esteri cu acizi organici sau acizi minerali. In solutia oricarei din cele 3 oze mentionate. Aceasta transpozitie poarta num de epimerizare.Fermentatia glucidelor . C. La acidul aldonic=>din oxidarea gruparii aldehida la gruparea carbonil(COOH). De ex: glucoza.ce prezinta o importanta deosebita in desfasurarea anumitor procese metabolice din organism.gruparea carbonil(aldehida sau cetona) este “mascata”datorita formarii unei leg semiacetalice sau semi-cetalice intre gruparea carbonil si una din functiile alcool din molecula. o rearanjare la nivelul atomilor deC care poarta gruparea carbonil si a atomului de C adiacent. Mecanismul epimerizarii se explica prin formarea unui intermediar de tip enolic comun.aldozele pot forma 3 tipuri de acizi: ac aldonici. C5 sau C4-aldoze sau C5-C6 cetoze) din aceeasi molecula.din pentoze-pentoli.toate ozele cu exceptia dihidroxiacetonei contin unul sau mai multi atomi de C asimetrici. fara ca substituentii celorlalti atomi de C safie afectati.In cazul cetozelor. Astfel. Ozele nu se afla sub forma aciclica(deschisa). 7)Izomeria generata de heterociclizare.iar atomu de C respectiv se numat de C anomer.configuratia ozelor.gruparea aldehida nu este afectata.Izomerii α siβ reprezinta forme anomere.rezulta acizi-aldehide. 6)Apartenenta ozelor la seriile D si L: Independent de activitatea optica.Formula de calcul a izomerilor optici este N=n2.Prop chim dat gr carbonil 1)Actiunea agentilor reducatori. Majoritatea ozelor naturale apartin seriei D. iar strucura furanoza rezulta prin stabilirea punii de O intre C1-C4.In consecinta pot prezenta mai multi izomeri optici. In cazul aldozelor.deoarece este dotat cu o reactivitate chimica deosebita. O asemenea structura se formeaza prin reactia dintr gruparea carbonil de la C1 in cazul aldozelor sau de la C2 in cazul cetozelor si guparea alcool (cea mai apropiata in spatiu. Ozele care au ciclurile form din 5atomi de C si 1atom de O sunt de tip piranoza pt ca se aseamana cu heterociclulpiran. aldehida glicerica se poate prezenta sub 2 forme. Prin oxidare mai blanda sau mai energica.in molecula ozelor.5. ci sub forma heterociclica.din hexozehexoli(hexitoli).dupa un timp vor aparea cele 3 oze epimere.K.structura e identica(aceeasi configuratie spatiala).ozelor. 3)Epimerizarea ozelor: Solutiile alcaline diluate produc la cald o izomerizare.deoarece –OH semiacetalic sau semicetalic grefat la carbonul carbonilic poate ocupa pozitii sterice diferite la dreapta sau la stanga in formele ciclice. in procese de biosinteza. NUMAI ozele constituite din 5 sau mai multi atomi de C pot forma cicluri stabile si prezenta forme anomere.fermentatie. In mod conventional. Astfel. deoarece reactia dintre gruparea carbonil si gruparea-OH se realizeaza in cadrul aceleiasi molecule.Acestia se deosebesc de celelalte grupari-OH din molecula ozelor.prin analogie cu heterociclul furan. PROP CHIMICE ALE OZELOR(SELECTIE) A.manoza sunt oze epimere intrucat ele se deosebesc ca structura numai la nivelul atomilor C1 si C2. 4)Prop reducatoare: Ozele si unele diglucide manifesta proprietati reducatoare datorita existente in molecula lor a gruparii carbonil(hidroxil semiacetalic-aldehida. acizi uronici=> din oxidarea gruparii alcool primar la gruparea carbonil.iar ozele care difera intre ele ca structura numai la atomii C1 si C2 se num oze epimere.ac dicarboxilici(zaharici) si ac uronici. B.fructoza. Prin reducere-ozele trec in polialcoolii corespunzatori. si a altor subst optic active se raport la cea a gliceraldehidei care constit reperul de care se stabileste filiatia la seriile D si L. Izomerul care poseda acest hidroxil la dreapta corespunde dpdv steric.a. hidroxil semicetalic-cetona).carespundeserieL. Esterii fosforici ai ozelor participa la procese de respiratie. Se formeaza astfel un semi acetal ciclic intern(aldoze) sau un semicetalciclic intern(cetoze). in functie de pozitia hidroxilului grefat la atC asimetric. ozele care poseda o configuratie spatiala similara D-gliceraldehidei apartin serieiD si ozele care poseda o configuratie spatiala similara L-gliceraldehidei apartin serieiL.a.la seriaD. Izomerul care poseda hidroxilul situat la stanga. Formele izomere ale ozelor care difera intre ele numai princonfiguratia de la carbonul carbonilic(C1 la glucozasi C2 la fructoza) se num forme anomere. SUB. acidul dicarboxilic=>din oxidarea concomitenta a gruparii aldehida si a gruparii alcool primar(-OH) la gruparea carbonil. Ozele care au ciclurile for din 4atomi de Csi 1atom de O sunt de tip furanoza. in molecula ozei se stabileste o punte oxidica cu formarea intramoleculara a unui ciclu de oxigen. structura piranoza rezulta prinstabilirea puntii O intre C2-C6 si structura furanoza rezulta prin stabilirea puntii de O intre C2-C5.respesctiv configuratiei spatiale.care poate sa treaca cu usurinta in oricare dintre cele 3 oze.In acest mod este transpotat fosfatul de calciu la tesutu osos. structura piranoza rezulta prin stabilirea punii de O intre atomii C1-C5. Astfel din tetroze se form tetrioli.

Ele apar libere in natura. De importanta biochimica deosebita sunt aldohexozele: glucoza. Intra in structura unor poliglucide: amidon.produsi principali de reactie(fermentatie alcoolica. indoxil(format din triptofan). Reacita de conjucare are loc la nivelu gruparii hidroxil semicetalic din acidu glucuronic si o grupare –OH sau –COOH din compusul respectiv.urina.galactoza si cetohexozele: fructoza si sorboza.Intra in struct unor fosfolipide microbiene. acizi nucleici(ARN).nu se gaseste libera in tesuturi.2)DEOXIRIBOZA..HEXOZE---sunt monoglucide cu formula moleculara C6H12O6.glucoza se afla in limite constante: 80-120mg/100ml sange(glicemie).deoxiriboza) sunt componente ale acizilor nucleici.acetica).iar altele participa in procesul de fotosinteza.3 mg/100ml sange). in celule predomina forma anomera β. 1)RIBOZA.celobioza. In fermentatia alcoolica se genereaza alcoolul etilic.corticosuprarenalieni. C.fructoza are urmatoarea distributie: in sange se gaseste in cantit mici (cateva mg la 100ml). Acumularea acidului lactic in muschi provoaca dureri ”febra musculara” care insoteste un efort muscular prelungit. Detine un rol energetic important. Fermentatiile se clasifica in functie de: natura procesului biochimic(fermentatie aeroba sau anaeroba).NAD.manoza. Mentinerea in limite constante a glicemiei este asigurata prin actiunea antagonista a celor 2 hormoni ai pancreas endocrin: insulina(actiune hipoglicemianta) si glucagonul(actiune hiperglicemianta).oxidativa). lactoza. in celule au stabilit metabolica mai mare decat hexozele.conform reactiei generale: C6H12O6--2C2H5-OH+2CO2(alcool etilic).CTP).etc. 1)GLUCOZA—este foarte raspandita in regnul veg si animal si este principala oza a org uman. Este distribuita in toate celulele si lichidele org cu exceptia urinei.dar mai ales sub forma de poliglucide.cu origine in veziculele seminale. mioinozitol etc. proces prin care ficatul intervine in eliminarea unor compusi straini sau produsi in intestin.In afectiunile hepatice se micsoreaza capacitatea de sinteza a acidului glucuronic si deci si formarea glucuronoconjucatilor.acidul glucuronic intra in structura unor proteoglicani.Unele dintre ele(riboza. B.salicilati).TRIOZE---In natura nu se gasesc trioze libere. intermediari metabolici.este component glucidic al acizilor desoxiribonucleici (ADN).6. cat si sub forma combinata.dar numai in cantitati mici.miere.sub forma de esteri fosforici ai β-ribofuranozidelor. coenzime( NAD.este absorbita prin peretele intestinal si trecuta prin vena porta in ficat unde pe cale enzimatica este transforma in glucoza.conform reactiei generale:C6H12O6-2CH3-CH(-OH)-COOH+E.LCR.cum e insulina). 2)GALACTOZA—se gaseste in cantitati mici in sange (pana la 4.mentol.GTP.UTP.In sperma este insotita de acidu citric.FAD. Pentozele din org uman prez urmatoarele caracteristici: sunt de origine exclusiv exogena.medicamente(cloral.formeaza acidul galacturonic care intra in struct unor proteoglicani.Impreuna cu glucoza formeaza diglucidul lactoza din lapte.dar prezinta un deosebit interes biologic.sub forma de compusi glucuronoconjugati netoxici.glicozizi. Intra in structura unor lipide complexe(glicolipide).Pentozele sunt foarte raspandite ca poliglucide (pentozani). plasma seminala contine 23g/litru.de aceea nu pot fi fermentate si transformate de organismu animal si sunt eliminate in urina (pentozurie).glicozizi. Cresterea continutului de glucoza in sange determina diabetul zaharat.esteri.lactica.in diglucide(zaharoza). Ca rezultat al fermentatiei pot apare produsi de baza pt biosinteza anumitor subst necesre celulei sau se poate genera energia necesra activitatii celulare. toxice accidentale. .Ingerata prin alimentatie. Prin oxidarea in ficat.esteri etc. ceea ce arata o asemanare cu compozitia sucurilor de fructe.FMN. maltoza. SUB. Aceasta reactie se petrece in muschi.ca formare de eteri sau esteri.ca parte componenta a unor biomolecule cu importanta biologica majora: nucleotide (ATP. tiroidieni). Intra in structura unor diglucide: izomaltoza. DESCRIEREA SI CARACT OZELOR DIN ORG UMAN A.numite manani. Ac glucuronic prezinta un interes deosebit in glucuronoconjugare. Prin oxidare in ficat pe cale enzimatica formeaza acidul glucuronic.mecanismul chimic de reactie(fermentatie hidrolitica. Intra in structura unor glicozide.gasindu-se atat libera(alaturi de D-glucoza) in diferite fructe dulci. ca de ex fenoli (rezultati in intestin sub influenta florei microbiene din aminoacizi aromatici).glicogen. de asemenea asupra unor hormoni eliberati normal in organism (sexuali.sub forma de esteri fosforici din reactiile de catabolizare a glucidelor.Prin fermentatia glucidelor se desemneaza procesul biochimic care implica transformarea unor glucide in subst(produsi de reactie) cu o strucura mai simpla sub actiunea catalitica a unor enzime specifice.triglucide si poliglucide(numite fructozani.prin urina.celuloza.zaharoza. in lipide complexe:cerebozide si sulfatide(sub forma de galactozo-2-sulfat) si in struct unor glicoproteine. In sange.CoA-SH). In org uman.ci ele rezulta ca metaboliti intermediari.PENTOZE---Pentozele se gasesc libere in natura.Totodata. In fermentatia lactica a glucozei se genereaza ac lactic.energia rezultata fiind utilizata pt producerea actului contractil. 3)MANOZA—este de origine vegetala unde se gaseste numai sub forma de poliglucide. Rinichiul efectueaza procese similare pt eliminarea compusilor gruparii fenolice. Intra in struct unor glicolipide si glicoproteide. 4)FRUCTOZA—D-fructoza numita si zahar de fructe sau levuloza este cea mai importanta si raspandita cetoza. prin degradarea sa(glicoliza) genereaza energia care este stocata in ATP.

α-D-glucopiranoza-6-fosfat. In laborator se prepara prin hidroliza amidonului.ai Glucozei: α-D-glucopiranoza-1-fosfat.Acizii uronici---se formeaza in ficat prin oxidare enzimatica a glucozei(acid glucuronic) si galactozei(acid galacturonic) la gr –CH2-OH(alcool primar) de la C6 la gr –COOH(sunt acizi aldehide). Intra in struct amidonului si glicogenului reprezentand unitatea diglucidica repetitiva a structurii acestora. Leg monocarbonilica(ozidica) intre C1 si C6 (α-1. a unor mucopolizaharide.Daca radicalul acil este un radical acetil rezulat acidul N-acetilneuraminic(NANA).4). 2)Galactozamina—N-acetil-galactozamina si galactozaminsulfatul intra in struct unor mucopoliglucide si glicolipide. Prezinta propetatir reducatoare datorita –OH semiacetalic ramas liber.+H20) 2 β-glucoza. 2)IZOMALTOZA—intra in struct amidonului si glicogenului. Aciidu galacturonic intra in constitutia unor proteoglicani.6). βOH semiacetalic liber cu caracter reducator. 1)MALTOZA—leg monocarbonilica(ozidica intre C1 si C4(α-1. α-D-fructofuranoza-1. Legatura chimica rezultata se num leg monocarbonilica sau ozidica si poate fi orientata in α sau in β. DERIVATI AI OZELOR A. Reactia de hidroliza se petrece in intestin sub actiunea enzimei denumite maltaza: maltoza-(maltaza.Diglucidul format prezinta un caracter reducator. NANA(ac sialic) intra in compozitia glicolipidelor din membrana celulara. Leg monocarbonilica (ozidica) intre C1 si C4 (β-1.lichid seminal. a chitinei glicolipidelor si in poliglucide specififice de grup sanguin etc. 3)Esterii fosforici ai HEXOZE—se formeaza in cursul glicolizei (metaboliti intermediari): * Esteri fosforici .CoA-SH).SUB.Esterii fosforici ai ribozei intra in struct unor coenzime (NAD. 2)Esteri fosforici ai PENTOZELOR:*Esteri fosforici ai Ribozei: β-Dribofuranoza-2-fosfat. dihidroxiaceton-3-Pi.tendoane.Esteri fosforici ai ozelor---Se gasesc in toate celulele si tesuturile. FMN. 4)LACTOZA—este alcat dintr-o molecula de β galactoza si o molecula de α glucoza. -β-D-ribofuranoza-3. cele mai raspandite sunt: glucozamina. esterii fosforici in pozitiile C3 si C5. Este scindata hidrolitic din 2 molecule de β-glucoza sub actiunea celobiazei secretata de flora microbiana prezenta in tubul digestiv al animalelor erbivore: celuloza-(celobiaza.galactozamina si acidu neuraminic.ADN).+H2O) 2α glucoza. reprezinta unitatea deglucidica repetitiva a celulozei.Oze aminate(aminoglucide)---contin gr –NH2 la atomu C2. *Esteri fosforici ai Fructozei: α-d-fructofuranoza-6-fosfat. 1)Glucozamina— intra in constitutia mucopoliglucidelor care se gasesc repartizate in tesutu conjunctiv.cartilagii.Intra in struct heparinei(anticoagulant fiziologic care previne coagularea spontana a sange).8.4). Este singurul diglucid existent in . α-OH semiacetalic liber cu caracter reducator. 3)Ac N-acetil-neuraminic(ac sialic)—ac neuraminic este o aminoglucida mai complexa care se formeaza prin condensarea unei molecule de manozamina cu o molecula de acid piruvic. Acilarea acidului neuraminic da nastere la N-acilderivati denumiti acizi sialici.FAD. *Esteri fosforici ai Deoxiribozei: β-D-deoxiriboza-5-fosfat. Ele se afla ca piranoze de forma β.glicoprodeide si poliglucide specifice de grup sanguin. eliminarea moleculei de apa se face intre –OH semiacetalic(C1) apartinand unei molecule de glucoza(pozitiaα) si un –OH alcoolic (C4) apartinand celeilalte molecule de glucoza(α). Esterii forsforici ai pentozelor intra in struct acizilor nucleici(ARN.DIGLUCIDE REDUCATOARE(tip maltoza) Diglucidele reducatoare se formeaza prin elimimare de apa intre un –OH semiacetalic al unei molecule de oza si un –OH alcoolic al celeilalte molecule de oza. B. 1)Esterii fosforici ai TRIOZELOR: gliceraldehid-3-Pi. Se formeaza in cursul glicolizei(metaboiti intermediari). dihidroxiaceton-1-Pi.deoarece un –OH semiacetalic sau un-OH semicetalic ramane liber.in funtie de pozitia sterica a –OH semiacetalic implicat in aceasta legatura. β-D-ribofuranoza-5-fosfat.5-difosfat.7.6-fosfat. C. DIGLUCIDE REDUCATOARE SI NEREDUCATOARE A.totodata intra in constitutia unor proteoglicani. α-OH semiacetalic liber cu caracter reducator. SUB.indeosebi in tesutu muscular (esteri ai triozelor si hexozelor) reprezinta produsi de degradare ai glucozei(metaboliti intermediari) din care se pot biosintetiza alte biomolecule. Denumirea uzuala corespunde ozei de origine. Pot fi acetilate sau sulfurate la gr –NH2. In org uman reprezinta un produs de degradare a amidonului si glicogenului alimentar. Prezinta proprietati reducatoare datorita – OH semiacetalic ramas liber. Poate fi eliberata din amidon si glicogen sub actiunea hidrolitica a enzimelor denumite amilaze (salivare sau pancreatice) sau a acizilor minerali.Acidu glucuronic prezinta un interes deosebit in glucuronoconjugare.in compusi macromoleculari din tesuturi animale. 3)CELOBIOZA—este alcat din 2 molecule de β-glucoza. Prezinta proprietati reducatoare datorita –OH semiacetalic ramas liber. In cele mai multe cazuri gr aminica este acetilata.NADP. Se formeaza ca metaboliti intermediari. β-D-ribofuranoza-3-fosfat. Leg monocarbonilica (ozidica) intre C1 si C4 (β-1. α-OH semiacetalic liber cu caracter reducator. Intra in struct celulozei.4)). Maltoza rezulta din condensarea a 2 molecule de α-glucoza.

Este foarte solubila in apa.6-αglucozidaza e o enzima de deramifiere care catalizeaza scindarea hidrolitica a leg α-1. se formeaza puncte de ramificare ce confera moleculei o struct arborescenta. Procesul de hidroliza al amidonului decurge schematic astfel: amidon-amilodextrineeritrodextrine-flavodextrine-acrodextrinemaltodextrine-maltoza-glucoza.Leg dicarbonilica(diozidica) intre C1 si C2(α.leg realizata intre –OH semiacetalic din pozitia C1 de la un lant si hidoxilul gr alcool primar de la pozitia C6 al celuilalt lant.iar gradul de policondensare=1000-4000).in interiorul spiralelor apare un spatiu liber sub forma de canal. a)AMILOZA—repezinta cca20% din macromolecula amidon si este constituita dintr-o struct linara.AMIDONUL-constituie principala rezervade glucide din plante si este produsul asimilatiei clorofiliene (fotosinteza). (n=100-400 radicali de α glucoza legate α1.ambele gasindu-se repartizate in mod uniform in intreaga granula. Maltaza scindeaza hidrolitic maltoza rezultata pana la 2 molecule αglucoza.Moleculele de glucoza rezultata din hidroliza amidonului alimentar in prezenta enzimelor din tubu digestiv sunt absorbite prin perete intestinului subtire si trasportate prin vena porta la ficat. face ca amestecul obtinut sa fie levogir. aceasta coloratie dispare la cald.DIGLUCIDE NEREDUCATOARE Se form prin eliminare de apa intre 2-OH semiacetalici ( sau unul semiacetalic si altul semicetalic). galactoza absorbita este convertita in conditii normale in glucoza(procesu are loc in ficat): lactoza-(lactaza.Reactia de culoare cu iodul se explica prin aceea ca moleculele de iod sunt dispuse in spatiul dintre spire sub forma incluzionata. maltoza sub actiunea maltazei este hidrolizata in 2 molecule de α-glucoza.Este scindata hidrolitic de enzima numita lactaza prezenta in intestin. in apa calda formeaza o masa cu aspect de pasta.4.este denumita invertirea zaharului.4 din interior lantuluiendoamilaze).fiecare spirala fiind alcatuita din 6 radicali de D-glucoza. Aceasta transformare de la zaharoza initiala dextrogia la produsul hidrolizei.la exterior(ca un fel de invelis). POLIGLUCIDE OMOGENE:AMIDON. Este amorf. Deficitul in enzima care produce aceasta conversie determina acumularea de galactoza in sange. Se identifica analitic prin coloratia albastra in prezenta iodului. continand atat lanturi de α-1.O asemenea transformare are loc si in intestin sub actiunea α-glucozidazelor. denumit si “zaharinvertit”.9. Da o coloratie violacee cu iodul.6(tip izomaltoza). este scindat pana la stadiul de maltoza si glucoza. Lanturile lungi neramificate ale amilozei se organizeaza spatial intr-o configuratie helicoidala(α-helix). Prezinta propretati reducatoare datorita –OH semiacetalic ramas liber.M5.Datorita acestei aranjari.GLICOGEN 1. Hidroliza enzimatica a amidonului: In organism. Unitatea diglucidica repetitiva este maltoza. In intestin este scindata hidrolitic de enzima denumitazaharaza: zaharoza-(zaharaza.neramificata formata din lanturi compuse din unitati de glucoza legate prin leg α-1. deoarece ambele gr –OH reducatoare sunt blocate.β-1. In cursul hidrolizei amidonului se formeaza produsi intermediari cu mase moleculare diferite denumite dextrine care reprezint diverse stadii ale hidrolizei amidonului. Prin hidoliza (acida sau eaticanzim) rezulta D-glucoza sau Dfructoza. α-AMILAZA(salivara si pancreatica) catalizeaza scindarea hidrolitica a amion(incepand din cavitatea bucla si finalizand in intestin prin desfacerea specifica numai a leg α-1. Se gaseste in special in cereale si tuberculi si are un rol insemnat inalimentatia omului. Prin hidroliza enzimatica progresiva.insolubil in apa. ZAHAROZA—este alcat dintr-o molecula de α-glucoza si o molecula de β-fructoza.stare libera in org animal (in lapte).In amilopectina se afla si H3PO4 legat sub forma esterica la C6. Se gaseste in lapte (26-8%) fiind secretat in glandele mamare. Prezinta gr –OH semiacetalice libere(cu caracter reductor) numai la una din extremitatile fiecarui lant component. SUB.4 de tip maltoza ca unitate diglucidica repetitiva. Se prez sub forma de granule caracteristice pt fiecare planta. Este o macromolecula cu struct ramificata.in care pot patrunde molecule straine.maltoza si cantitati mici glucoza.4 se ataseaza un lant de tip maltoza. 1. Aceasta maladie este cunoascuta sub denumumirea de galactozemie si este de natura genetica(congenitala). ultima avand un caracter puternic levogir.producand perturbari fiziologice grave ce pot fi fatale in special la persoane care se hranesc exclusiv cu lapte(la sugari).4(tip maltoza) cat si leg de α-1.Se recunoaste prin coloratia albastra pe care o da cu iodul.care da la rece o coca(gel).000._H2O) α-glucoza+ β-fructoza.6 se formeaza dupa cca 16 radicali de glucoza in lantul exterior si dupa cca 10 radicali de glucoza in lantul interior.scindarea hidrolitica a amidonului(in aparatu digestiv) pana la stadiul de glucoza implica actiunea conjugata si progresiva a unui ansamblu de enzime: α-amilaze.CELULOZA. produsii de degradare rezultati reprezinta dextrine.+H2O) β-galactoza + α-glucoza- 4 epimeraza(in ficat)= 2αglucoza-sange. Amiloza este solubila in apa fierbinte formand o solutie coloidala. Se gaseste in sfecla si in trestia de zahar din care se obtine zaharul comercial.6 a amilopectinei care astfel se deramifica rezultand lant tip maltoza. 1-6-αglucozidaza si maltaza. .Nu prezinta caracter reducator.La un lant tip amilza constituit din leg α-1.cu M =106-107 si grad de policondensare de cca 10. B.2). Granulele de amidon sunt alcat din 2 componente: amiloza care predomina la interior si amilopectina . Manifesta un caracter slab reducator. Leg α-1. B)AMILOPECTINA—reprezinta cca80% din macromolecula amidon. Diglucidul format nu prezinta caracter reducator.

12)Actionaza ca anticoagulant al sangelui sau agenti antilipemici (heparina). 9)Protejaza mucoasele tubului digestiv de actiunea mecanica a unor alimente. Struct glicogenului este similara amilopectinei din amidon. Degradarea intraceulara a glicogenului prin fosforilaza se realizeaza prin scindarea leg α-1.elastina.6-glucozilaza.Acizii grasi inferiori formati sunt folositi chiar de microorganisme. Formeaza solutii vascoase. 2)Confera rezistenta mecanica si elasticitatete suturilor in asociere cu colagenul si elastina. b)In tesuturi(glicogen endogen)--. Datorita tipului de legaturi ozidice β.Unitatea diglucidica repetitiva este maltoza.continand unitati de glucoza atasate prin leg α-14 si α-1. Cu exceptia acidului hialuronic.in bacterii si chiar la unele plante(ciuperci). Proteoglicanii se gasesc in substfundamentala care unestespatiuldintrecelule.secretievascoasa cu semnificatiefiziologica. Rol biochimic: 1)Intra in constitutia subst fundamentale a tesutului conjunctiv.10.dar prezente in sistemul hepatopancreatic al melcului.inclusiv in creier.sub influenta florei intestinale si trece prin tractul gastrointestinal in mare masura nemodificata.6 sunt scindate sub actunea enzimei amilo-1. 10)Constituie o bariera contra patrunderii in organism a microbilorsi a toxinelorbacteriene.fiind constituent principal al peretilor plantelor cu rol de sustinere al acestora.In struct lui.lichidsinovial.Se afla localizat in ficat(glicogen hepatic. 11)Au rol in reactii imunologice.reamificarile exterioare apar dupa 6-7 unit de glucoza(n=6) iar lant interioare apar dupa cca 3 unitati de glucoza (x=3) ceea ce ii confera un grad mai inalt de ramifiere si aspect mai arborescent in comparatie cu amidon.servind ca sursa importanta de energie. 16-α-glucozidaza si maltaza.enzime absente in org uman. 8)Au rol in fecundare.ansamblulproteinelor cu poliglucidele reunite intreeleprin leg saline.repsectiv in protejarea ovulului fecundat.caracterizteprinlegaturi stabile covalenteintreproteinesipoliglucidesimucoproteidele. 3)Intra in struct cartilajelor.4 incepand de la expremitatea nereducatoare a lantului.ci printr-un proces de fosforilaza.Se gaseste in cantitate mare la anim inferioare (moluste. SUB. Are M=106.glicogenu endogen nu este scindat in molecule de glucoza printr-o simpla hidrolizaimatica enz(ca in tubu digestiv).fibronectinasunt decisive in organizareamatriceiextracelulare.4. Se dizolva in lichidul Schweitzer si cloro-iodura de Zn cu care da colortie violeta.Prezinta o struct cristalina cubica. celuloza este putin utilizata. Termenul mai vechi folosit de mucopoliglucide sau mucopolizaharide desemneaza heteropoliglucide de origine animala ce contin oze aminate si care se gasesc ca atare sau in combinatie cu proteinele. Reprezinta forma de depozit a glucozei in orgnism. Este cel mai raspandit poliglucid. Scindarea enzimatica a glicogen: a)In tubul digestiv(glicogen alimentar)--.6. prefixul “muco”serefera la raportulor cu mucusul. 6)Au rol in permeabilitatea vaselor sanguine.incartilagii.In tubu digestiv hidroliza enzimatica a glicogenului alimentar se prodduce similar cu procesu de hiroliza enzimatica a amidonului sub actiunea conjugata si progresiva a celor 3 enzime:α-amilaze.tendoane.eliminandu-se prin fecale.Unittea diglucid repetitiva este celobioza.GLICOGENUL-este un poliglucid omogen de origine anim. Legaturile α-1. Componentele glucidice ale proteoglicanilor sunt denumite si glicozaminoglicani (GAG).in unele ciuperci si mucegaiuri.celuloza nu este hidrolizata de amilaze si de celulaze si celobiaze.gaze si urme de glucoza.ceilali GAG se asociaza covalent sau electrovalent cu proteine. 4)Au rol in cimentarea tesuturi.dar si de catre animal.consistente cu aspect de mucus. eliberand succesiv molecule de glucozo-1-fosfat. In rumenul erbivorelor se gaseste o bogata populatie de microorganisme ce pot metaboliza celuloza cu formare de acizi grasi inferiori. 13)Au rol in calcifiere.in tesuturi.rol biochimic Sunt constituite dintr-o componenta glucidica(poliglucid care contine pe langa C. care formeaza lanturi heteropoliglucidice solitare.in care se stabilesc leg β-1.formand proteoglicani. Componenta glucidica se leaga de compomponenta proteica prin legaturi covalente sau electrovalente. Cu iodul se coloreaza rosu-brun(caramiziu) spre deosebire de amidon. GLICOZAMINOGLICANI. La om. Struct celulozei-este formta din lanturi filiforme.Reprezinta o importanta sura energetica pt org.proces in care intervine enzime num fosforilaze.liniare constituite din cca 1000 unitati de β-glucoza. Nu cuprinde ramificari dar are posibilitatea de a se uni in fibre. In cadrulacestora s-au delimitatmucoidele.CELULOZA- Este de natura vegetala. 14)Contribuie la fixarea cationilor in organism. 3.2. piele.O –N si/sau S) cantitativ predominanta si o componenta de natura proteica in proportie redusa. Continutul glucidic al proteoglicanilor variaza intre 85-90% din masa moleculara.Cantitati mici de gliocogen se gasesc in toate tesuturile.PROTEOGLICANI:struct. unde asigura procesu contractiei musculare).Gradu de ramificare al glicogenului este mai mare decat la amilopectina iar M atinge 106-107 .precum si de actiunea enzime proteolitice.de aceea se utilizeaza la sugari pt stimularea peristaltismului intestinal. stridii) si la mamifere. .clasif.Interactiunileintreproteoglicanisimoleculele de colagen.caruia ii confera consistenta si flexibilitate. 5)Actioneaza ca agenti de lubrefiere la niv articulatiilor.H.pana la 10% din greutatea sa) si muschi(glicogen muscular. 7) Au rol in mentinerea constantei lichidelor oculare.Glicogenul muscular constituie prin glucoza pe care o elibereaza sursa de energie a contractiei musculare. Glicogenul hepatic este astfel fragmentat pana la glucoza libera care trece in sange pt a mentine constant nivelul glicemie(efecthiperglicem).

cu masa molecule de ordinu sutelor de milioane.etc. cartilaje.4 de o alta unitate constituita din acid D-glucuronic si Nacetilglucozamina. El poate forma insa arhitecturi moleculare “gigant”prin asamblare cu proteoglicani continand cu precadere condroitin sulfati. Biosinteza acidului hialuronic are loc la nivelu fibroblastelor si are o “jumatate a timpului de reinoire”scurta (2 zile). SUB.usureaza migrarea moleculelor hidrosolubile. In functie de pozitia pe care o ocupa molecula Nacetilgalactozaminei radicalul acidului sulfuric.oase .in umoarea vitroasa.Concentratia de acidhialuronic creste in timpul morfogenezei si a repararii tisulare.sau condroitinsulfatii A si C.fac ca proteoglicanii sa lege mari cantitati de apa.13.ceea ce impune formarea sa continua.formand unitatea diglucidica repetitiva denumita acid hialobiuronic.3.ceea ce duce la alterarea capacitaii de filtru selectiv al subst fundamentale si la expunerea tesuturilor la invazia bacteriana.Caracterul hidrofil puternic si densitatea mare de sarcina negativa.veninuri. Proteoglicanii continand condroitinsulfati se asociaza.Unitatile diglucidice repetitive legate prin legaturi ozidice de tip α-1.12.4.Sub actiunea hialuronidazei.contine in locul acidului glucuronic izomerul steric al acestuia la C5. Hexozamina se prezinta in mod frecvent sub forma de derivat acetilat sau sulfurat.cu acidul hialuronic.pot fi cu caracter acid(ceimairaspanditi) si neutru. Se gasesc distribuiti in cartilagii. Acidu hialuronic se gaseste raspandit in subst fundamentala a tesutului conjunctiv. Macromolecula de acid hialuronic poate fi depolimerizata. aceste unitati diglucidice se policondenseaza.in functie de natura componentei glucidice. care formeaza geluri chiar la concentratii mici. se intalnesc condoitin-4-sulfatii si condroitin-6-sulfatii. Importanta sa biologica est ecorelata cu aceea a hialuronidazelor. CondroitinsulfatulB(CSA-B)sau dermatansulfatul. GAG neutrisunt: hexozamina(glucozamina sau galactozamina si nu contin acid uronic.formandu-se unitatea diglucidica repetitiva denumitacondrozina care se leaga de unitati similare β-1.in mediul extracelular.cornee.diferite bacterii si tesuturi animale.Calitatile structurale descrise.4. HEPARINA Heparina este un GAG avand o serie de particularitati structurale din care decurg si unele particularitati functionale.ambele sensibile la actiunea hialuronidazei testiculare. singurul GAG nesulfurat.respectiv hidrolizata specific de enzima denumita hialuronidaza prezenta in spermatozoizi.in lichiduls inovial.4 dintre acidu glucuronic si N-acetilglucozamina. se pare ca nu este legat covalent de o molecula proteica.aorta.il fac un bun lubrefiant si “absorbant al socurilor”.se rupe legatura β-1.care le permite sa lege cationi osmotic activi.actionand ca un “ciment intracelular”.peretele vascular. acesta se leaga in pozitia β-1. Indeplineste un rol de liant tisular.prin intermediul unor proteine de legare. Dermatansulfatul este un constituent principal al tesutuluiconjunctiv dermic.formand macromolecula poliglucidica care se ataseaza electrovalent sau covalent la componenta proteica (cu exceptia acid hialuronic). intre acidu glucuronic si N-acetigalactozamina se realizeaza o leg glicozidica β-1. Numarul mare de sarcini negative din molec condroitinsulfatilor ii consacra ca “rasini”schimbatoare de cationi.etc.tendoane. formand agregate supramoleculare de dimensiunifoarte mari(cca 100 molecule de proteoglicani/molecule de acid hialuronic). Glicozaminoglicanii(proteoglicanii). Acidu hialuronic. 16)Organizarea struct a proteoglicanilor precum si hidratarea avansata a acestor molecule. GAG acizi sunt: hexozamina(glucozamina sau galactozamina) si acidu uronic(ac glucuronic sau galacturonic).piele . ACIDUL HIALURONIC Acidu hialuronic este o subst cu masa moleculara mare care se compune din acid-Dglucuronic si Nacetilglucozamina care se leaga in pozitia β-1. mai este prezent in tendoane.3. aceste unitati diglucidice se policondenseaza formand macromolecula poliglucidica care se ataseaza electrovalent la o componenta proteica.valvele cardiace. cu rol important in reglarea homeostaziei matricei cartilajului si in mineralizarea matricei osoase. comportareavasco-elastica a solutiilor sale. manifesta o mare heterogenitate . aceste unitati diglucidice se condenseaza formand macromolecula poliglucidica.in cordonul ombilical. CONDROITINSULFATII Condroitinsulfatii sunt constituiti din acizi uronici(glucuronic sau galacturonic) si N-acetilgalactozamina pe care este grefat radicalul acidului sulfuric la –OH de la C4 sau C6.11. SUB. SUB.15)Contribuie la controlul si mentinerea apei si a electrolitilor extracelulari. GAG cu caracter acid se prezinta sub forma de lanturi lungi constituite din unitati diglucidice repetitive compuse de acid uronic si hexozamina(derivatia cetilati sau sulfurati).acidului iduronic. In serul sanguin exista o antihialuronidaza (inhibitor fiziologic de hialuronidaza-PHI) care inhiba actiunea hidrolizanta a hialuronidazei.

prin metabolizarea a 1 g de lipide se obtin 9. SUB.ai acidului sulfuric.aorta.acizi care cuprind schelete alifatice sau ciclice cu struct poliizoprenica : terpene. 3. in starile de subnutritie.impiedicand coagularea spontana a acestuia.aproape in exclusivitate. 7.ramificata sau ciclica. 1. Are rol de anticoagulant fiziologic al sangelui.lipidele de rezerva din tesutu adipos sunt mobilizate si consumate de catre organism.enzima ce actioneaza asupra chilomicronilor din plasma si a lipoproteinelor cu densitate foarte joasa (producand hidroliza trigliceridelor).Exogena-prin asimilatie. 50% din radicalii de glucozamina fiind acetilati.formeaza unitatea structurala de baza a membranelor celulare si a particulelor subcelulare.3 calorii in comparatie cu numai 4.eter. ea fiind sintetizata in mastocitele care bordeaza peretele arterial in ficat.hidrocarburi superioare si derivati oxigenati ai acestora. continand una.in privinta componentei de acidului uronic. Acestea reprezintalipide saponifiabile. In struct unor lipide. Rol biochimic: 1. care nu sunt scindate hidrolitic in compusi mai simpli. La animale cu .pe langa acizi grasi si alcooli. Gruparile O-sulfat sunt localizate in general la C6 al glucozaminei si C2 al acidului iduronic sau glucuronic.reuneste diverse categorii de compusi. altele cu glucide dand nastere la glicolipide.putand proveni insa si din transformarea metabolica a glucidelor si protidelor ingerate.liposolubile(vitamine liposolubile.plamani.tetraclorura de carbon. SUB.duble legaturi. unii hormoni.In comparatie cu glucidele si protidele. Nu variaza in functie de starea de nutritie a organismului(chiar in starile de subnutritie. 5.acizi grasi cu numar par de atomi de C(de la 4 la 26). Unele lipide sunt asociate cu proteine si alcatuiesc lipoproteide. lipidele nesaponifiabile. B. Radicalul acil (R-) este alcatuit dintr-un lant hidrocarbonat: lungime variabila continand intre 4-30 atomi de C. 6. struct liniara.termici si mecanici.14.piele si plaman.Endogena-organismu are capacitatea de a-si procura lipidele necesare si prin reactii de biosinteza.alcool etilic etc.rol biochimic LIPIDELE. aldehide.benzen.servind astfel. caracter saturat sau nesaturat. Sulfatarea glucozaminei este numai partiala.Au rolul de izolatori electrici.heparina nu este un component intracelular.glucide(oze.Participa direct sau indirect la diferite procese metabolice ca activatori ai unor enzime.Functioneaza ca un sistem de transport in lichidele biologice pt subst nepolare.acizii grasi.origine.Lipide de constitutie sau de structura-sunt distribuite in citoplasma celulara indeplinind un rol plastic.Participa la organizrea si mentinerea compartimentarii intracelulare necesara realizarii si reglarii proceselor metabolice.intervenind in reglarea permeabilitatii respectiv a trasportului prin biomembrane. Principala particularitate structurala a heparinei o constituie cantitatea importanta de grupari sulfat legate la azotul aminic (grupari N-sulfat).pot intra si alte componente ca radicali ai acidului ortofosforic.Lipide de rezerva-sunt localizate in special in tesutu adipos si reprezinta o sursa importanta de energie pt org. In lipide de origine vegetala predomina acidu palmitic.steroizi.Acizi grasi saturati- acizi grasi cu catena liniara saturata corespund formulei generale: CH3-(CH2)nCOOH.oligoglucide).componente ale sistemului de transport al electroni in mitocondrii.4.clasificare.rol biochimic ACIZII GRASI sunt monocarboxilici(R-COOH) cu un puternic caracter hidrofob. apolara care le confera proprietatea fizica de a fi insolubile in apa(mediu apos) si solubile in solventi organici(cloroform.Constituie o importanta sursa de energie pt org.carotenoizi. ACIZI GRASI-structura.Indeplinesc un rol plastic . Prezinta variatii cantitative in functie de factorii alimentari si fiziologici.constituenti esentiali ai organismelor vii.lipidele au o valoare energetica superioara(de ex.15.In asociatie cu proteinele.2 si resp 3.la inlaturarea tulburarii produse de chilomicroni.Spre deosebire de ceilalti GAG.sunt biomolecule care rezulta din combinarea acizi grasi cu diferiti alcooi prin formare de legaturi chimice de tip ester sau amida si prin hidroliza sunt descompuse in subst componente.acizi grasi esentiali etc). LIPIDE-structura.intrand in struct diferitelor componente celulare si infracelulare.alcooli.intrand in struct diferitelor componente celulare si subcelulare si participand la mentinerea integritatii structurale a celulei.1 caolrii cat furnizeaza 1 g glucide). Heparinele au si rol de coenzima in sistemul lipoproteinlipaza din peretii capilarelor. 4.respectiv lipidele provenite din aport alimentar sunt utilizate de catre organism pt formarea lipidelor proprii. radicalul unor acizi grasi poate avea grefata si grup –OH(acizi grasi hidroxilati-hidroxiacizi). Localizrea si originea lipidelor: A. Originea lipidelor:A. nu se constata modificari la nivelu lipidelor constituente). O alta clasa.localizare. Heparina se gaseste in sange. Sunt molecule cu struct hidrofoba. Sunt de origine exogena(alimentara).in care n are valori intre 4 si 30.care poate fi acid glucuronic sau acid iduronic sulfatat.de unde denumirea de factor de clarifiere a plasmei.). In struct lipidelor animale participa. 2.cat si a glicozaminei care poate fi N-sulfatata sau N-acetilata. B.

Acgrasihidroxilati ac cerebronic si hidroxinervonic inra in constitutia lipidelor din creier.in special de palmier Ac stearic 18 CH3(CH2)18COOH Maj grasimi animale Ac lignogeric 24 CH3(CH2)24COOH Sfingomieline.12 CH2-CH=CH(CH2)7COOH Ac linolenic 18 CH3-CH2-CH=CH-CH2Δ9. De ex: acidu oleic (18 atomi C si 1 dubla leg cis intre carbonii 9 si 10) este simbolizat 18. intra in struct fosfolipidelor.15 CH=CH-CH2-CH=CH(CH2)7COOH Ac arahidonic 20 CH3(CH2)4-CH=CHΔ5. Denumire uzuala Nr atomi de carbon Structura Nr si poz dublei legaturi(Δ) Ac palmitoleic 16 CH3(CH2)5-CH=CHΔ9 (CH2)7COOH Ac oleic 18 CH3(CH2)7-CH=CHΔ9 (CH2)7COOH Ac linoleic 18 CH3(CH2)4-CH=CHΔ9.pozitia si conformatia dublelor legaturi.8.Datorita prezentei dublei legaturi.9-locul dublei legaturi.urmat de acidu stearic(C18) si in cantitati mici.sange rece. Cei mai abundenti la om sunt cei cu 18 atomi de C (oleic. care au o catena formata din 20 atomi de C.care contin in molecula una sau mai multe duble legaturi.tetra.Acidu linoleic. Acidu lignogeric(C24) este un component al lipidelor din tesutu nervos. participa la formarea membranelor celulare.nesaturatisihidroxilati.predomina acidu palmitic. sunt precursori ai prostaglandinelor. Acesti acizi difera intre ei prin lungimea lantului hidrocabonat si prin nr si pozitia dublelor legaturi. Acidu palmitoleic.in timp ce acidu elaidic apare in lipide animale numai daca a fost introdus in alimentatie.si pentaenoici) sunt precursori ai unei clase de compusi cunoscuti sub denumirea generica de “eicosanoizi”.cerebrozide.la metabolismul mitocondrial.1Δ9 cu dubla leg intre 9-10 apare sub forma cis(ac oleic) si trans(ac elaidic). 3.linolenic si arahidonic au fost denumiti si acizi grasi esentiali(A. In lipidele animalelor cu sange cald(inclusiv la om) predomina acidu palmitic(C16).acidu 18.linoleic). Atfel.Ei pot fi simbolizati printr-o notare care indica nr atomi de C din lant.12. Eicosanoizii au .omologul cu 16 atomi de C al acidu oleic este tot de forma cis si se gaseste in proportii diferite in lipidele din organele animalelor cu sange cald. Majorittea acidului grasi nesaturati naturali au configuratia cis.deex. Denumireuzuala Nr atomi de carbon Structura Caracter Ac cerebronic 24 CH3-(CH2)21-CHSaturat COOH | OH Ac hidroxinervonic 24 CH3-(CH2)7-CH=CHNesaturat Δ15 (CH2)12-CH-COOH SUB.11.ulei de arahide 2. acidu miristic(C14).14 CH2-CH=CH-CH2CH=CH-CH2CH=CH(CH2)3COOH Ac nervonic 24 CH3(CH2)7-CH=CHΔ15 (CH2)13COOH Cei mai importanti dpdv fiziologic sunt acizii grasi nesaturati cu 18 at C.1Δ9 in care 18 indica nr atomilor de C.E.16.Acizi grasi nesaturati-Acizi grasi liniari nesaturati sunt acizi monocarboxilici. In unele lipide complexe(sfingomieline.cerebrozide.sulfatide) se gasesc ac grasi cu 24 atomi de C: saturati.G.1-o dubla leg. Denumire uzuala Nr atomi de carbon Structura Raspandire in natura Ac butiric 4 CH3(CH2)2COOH Unt Ac miristic 14 CH3(CH2)12COOH Maj grasimi naturale Ac palmitic 16 CH3(CH2)16COOH Maj grasimi naturale.urmat de acidu miristic. Acid oleic este larg raspandit in lipide natural. ACIZI GRASI CU STRUCTURA EICOSANOIDICA Acizii eicosapolietilenici (tri-.acizii grasi nesaturati pot aparea sub forma de izomeri.) sau vitamine “F”.

5)Acizii grasi disociaza la nivlu gr –COOH: R-COOH<-> R-COO.Mg. in care la ciclul pentanic se leaga oxigen.prezinta o mare reactivitate chimica manifestata prin: aditie de halogeni.Denumirea de leucotriene provine de la faptul ca au fost izolate pentru prima data din leucocite si de la caracterul lor nesaturat (3.structchimicacaracteristicaacizilorgrasisisunt“hormonieicosanoizi”. PG se sintetizeaza in organism avand precursori acizi grasi polinesaturati(acidu arahidonic).G). De ex. dar solubili in solventi organici.B.F. PG din seria E (PGE) poseda o grupare cetonica in pozitia C9 pecand PG din seria F(PGF) poseda in aceasta pozitie o grupare hidroxil. hidogenul din gruparea –COOH poate fi inlocuit cu metale.1963) considerate clasice.fiind izolati din leucocite. 7)Acizii grasi reactioneaza cu bazele formand sapunuri: R-COOH+NaOHR-COONa+HOH.Rezulta ca in acidului stearic exista in total 52 leg puternic nepolare care anuleaza practic complet caracterul polar al gr acid(-COOH).Leucotriene(LT). S-au izolat 4 tipuri de prostaglandine A.rinichi. ACIZI GRASI-PROPRIETATI GENERALE(selectie) 1)Radicalul acidului gras –R(acil) confera intregii molecule un caracter hidrofob.De ex. Producerea diferitelor specii moleculare de prostacicline este moderata de diferite enzime care difera in functie de tipul de celule si tesuturi.+ H+ .acestea au aceeasistruct de baza. PGI2 este cel mai reprezentativcompus din aceasta grupa. 3)Acizii grasi inferiori sunt solubili in apa.aditie de hidrogen.in mare parte rezulatat din secretia prostatei.Prezenta PG a fost semnalata in tesuturile diferitelor organe: creier.inima.Acest acid prezinta un ciclu pentanic intre atomii de C din pozitia 8-12 de care se leaga 2 radicali(dintre care unul carboxilat).. 2.Acizii grasi nesaturati sunt toti lichizi. PROSTAGLANDINE PROSTAGLANDINELE (PG) constituie o sublcasa de eicosanoizi a caror denumire deriva de la faptul ca acesti compusi au fost izolati pentru prima data din lichidul seminal.Aceasta caracteristica fizico-chimica prezinta o importanta semnificativa pt participarea lipidelor in struct si premeabilitatea biomembranelor. 1.oxidare la nivelu dublei leg.8)Cu alcooli de diferite tipuri.5 duble leg). Sapunurile de Na si K sunt solubile.4. Sapunurile au proprietatea caracteristica de a se comporta ca agenti de emulsionare.Prostaglandine(PG) SI 2.dar se deosebesc intre ele prin anumite detalii in struct ciclului pentanicsi/sau ale uneia din catenele laterale.prezentand structuri de tip endoperoxidic. Izolarea unor derivati de tipul PGE2 si PGF2 si elucidarea structurii acestora s-a facut de catreVerstorm si Sjovall in 1957. Leucotrienele se pot clasifica in leucotriene simple nepeptidice si leucotriene peptidice: acestea din urma fiind legate de o tiopeptida.derivati din prostaglandinele de tip H2. LEUCOTRIENELE(LT)reprez o subclasa de eicosanoiziformata din derivati hidroxilati ai acidului arahidonic.prostacicline(prostaglandine de tip I) sitromboxani(TX). pe cand sapunurile de Ca .In consecinta. acizii grasi reactioneaza formand esteri: R1- .Temperaturile de topire si de fierbere cresc odata cu cresterea masei moleculare.uter.specific structurii acestora.E.Prostaglandinele communereprezinta cea mai extinsa grupa de compusi care formal deriva de la un acid gras “ipotetic”cu 20 atomi de C denumit acid prostanoic.B. “molecule semnal”.H. si F( Bergstormsi col. intestin.Predomina in organele genitale. Rezulta astfel ca lipidele care contin unul sau mai multi ac grasi in molec lor sunt subst puternic nepolare cu caracter hidrofob.dar care poseda in molecula un ciclu pentanic.PGI(denumite si prostacicline) etc. Unele efecte fiziologice ale acestor compusi au fost cunoscute din anii ’30 iar denumirea de prostaglandine a fost data in 1935 de vatre von Euler. Au fost denumite si eicosanoizi aciclici deosebindu-se de prostanoizi care provin tot de la acidu arahidonic. 3. In clasacompusiloreicosanoizi se include douasublcasedistincte: 1. In prezent se cunosc numerosi derivati PG(cca 3-4 in cadrulfiecarui tip).PGH. In subclasa prostaglandinelor se include 3 grupe de compusi: prostaglandine commune (tip A.18.stomac.ceea ce le confera proprietatea de a fi insolubile in apa.nr acestora depasind cifra de 15 PG.17.Solubilitatea scade odata cu cresterea nr atomilor de C. SUB.prostata si in splasma seminala. 4)Acizii grasi saturati sunt mai stabili dpdv chimic decat acizii grasi nesaturati care datorita prezentei in molec lor a dublelor leg. In afara de aceste 4 tipuri.Tromboxani(TX) denumirea provine de la faptul ca acesti compusi au capacitatea de a forma trombusul in interiorul vaselor sanguine si a faptului ca pentaciclul este inlocuit printr-un hexaciclu cu oxigen(denumit “oxan”). SUB.Ba etc sunt insolubile.testicule.acidu stearic C17H35COOH este constituit dintr-un lant hidrocarbonat puternic nepolar format din 17 leg covalente C-C si 35 leg covalente C-H.Restul acizilor grasi saturati sunt solizi(cristalizati). TX sunt metaboliti foarte activi.E.iar cei superiori (incepand cu acidu lauric) sunt insolubili in apa.Prostaciclinelesunt compusi eicosanoidici din subclasa prostaglandinelor cunoscute si sub denumirea de prostaglandine de tipI(PGI).formandu-se compusi de tipul tromboxan A2(TXA2) si tromboxan B2(TXB2).s-au mai izolat PGG. 2)Acizii grasi saturati cu pana la 8 atomi de C in molecule sunt lichizi.

Reactiile de oxidoreducere “in vivo” parcurgcaibiochimice specific metabolismuluilipidic. Are un caracter hidrofob pronuntat.calculii biliari etc.sitosterol).glande suprarenale. d)Sfingozina si dihidrosfingozina: -este un alcool superior cu 18 atomi de C. Se esterifica cu acizii grasi formand: monogliceride(monoacilgliceroli).Alcooli aciclici: a)Inozitol(hexadihidroxialcool ciclic) intra in struct inozitolfosfatidelor. Prin aceasta reactie se formaza majoritatea lipidelor din organism. altii au rol de hormoni(hormonii steroizi): hormoni sexuali(hormonii estrogeni.gestageni) si hormoni corticosuprarenalieni (glucocorticoizi si mineralocorticoizi) SAU SUNT: acizi biliari. steride etc.stigmasterol) dintre care unii au rol de provitamine D.Intra in struct lipidelor la care participa sfingozina si dihidrosfingozina. Intra in struct lipidelor complexe denumite sfingolipide. 3)Actioneaza asupra permeabilitatii eritrocitelor. b)Sterolisunt alcooli policiclici care fac parte din clasa steroizi si care deriva de la struct ciclica de baza denumitasteran (C17H28) sau per-hidro-ciclo-pentanofenantren. 10)Prin aditie de halogeni(Br.5 g colesterol/24 ore.digliceride(diacilgliceroli).intra in constitutia lipidelor complexe numite steride. 4)Este . legarea acidului gras se face NU la gruparea –OH ci la gruparea –NH2. Corlesterolul este de origine: exogena-dependent de aport alimentar(in regim echilibrat este de 0. III. Prezenta diferitelor grupari chimice grefate pe nucleul steran confera steroizilor activitati biologice variate. SUB.ergosterol. Cantitatea de iod care se poate aditiona la un acid gras nesauratt constituie un indice de apreciere(indice de iod) a gradului de nesaturare a acidului gras. musculatura) productia de colesteroleste de 0.de ex: zoosteroli(colesterol).formand compusi oxigenati. b)Alcooli monobazici superiori alcool cetilic: CH3-(CH2)14-CH2-COOH si alcool stearilic: CH3-(CH2)16-CH2-OH. contine o grupare amina(-NH2). c)Serina. 12)Acizii grasi reprezinta componentele generatoare de energie din molecula lipidelor.galbenus de ou.ouabagenina). COLESTEROLUL Colesterolul este principalul sterol de origine animala distribuit sub forma libera sau esterificata in toate celulele organismului.Esterii colesterolului sunt printre cei mai hidrofobi constituenti celulari. la nivelualtortesuturi (peretele intestinal. Cu acidul fosforic formeaza α-glicerofosfatul. 11)Ac grasi nesaturati se oxideaza la nivelu dublei leg.COOH+R2-OHR1-CO-O-R2+HOH. Acest proces de oxidare e cunoscuta sub denum de “rancezirea”grasimilor.steroizi cardiotonici (digitoxigenina. Predomina in tesutu nervos(creier.Colesterolul alimentar neabsorbit la nivelu mucosaei intestinale sufera o reducere sub actiunea florei microbiene din intestinal grossi se transforma in coprosterol. b)Colina.I) la dubla leg. trigliceride(triacilgliceroli). SUB. respectiv a nr de duble leg existente in molecula.Cl.influentand procesele de difuzie. In ficat de sintetiz 1. Clasificarea sterolilor se poate face dupa originea lor. Sterolii care prezinta substituenti sau unele modificari moleculare se numescsteroizi(steroide).20. 2)Alaturi de fosfolipide participa la structura biomembranelor celulare animale si implicit la permeabilitatea acestora.forma sub care se eliminaprinfecale.acizii grasi nesaturati se transforma in derivati halogenati(saturati)corespunzatori.3-1g/24ore) si endogena-este sintetizat din CH3-CO~S-CoA.19.acizii grasi nesaturati se transforma in acizi grasi saturati corespunzatori.rezultand o leg de tip amida.Alcooli alifatici neazotati: a)Gicerolul este cel mai raspandit alcool in lipidele simple si complexe.rezultand aldehide si acizi cu nr mai mic de atomi de C. contine 2 gr alcool(primar si secundar).sub actiunea luminii.Se gaseste indeosebi in muschi.maduva spinarii).Aminoalcooli(alcooli alifatici azotati): a)Colamina: HO-CH2-CH2-NH2.clasi. micosteroli(ergosterolul din ciuperci). ALCOOLI(LIPIDE NESAPONIFIABILE)-struct.fiind legat prin intermediul acidului fosforic.aceasta energie este eliberata prin degradarea metabolica a acizilor grasi.peroxizi.Acesti peroxizi ai acizilor grasi.sediul principal al sintezei lui fiind insa in parenchimul hepatic.strofantidina.a umiditatii si a microorganismelor se rup la niv gruparii –O-O-.androgeni. fitosteroli(stigasterol.5g/zi. Sterolii care au –OH esterificat cu acizi grasi reprezinta steridele. Rol biochimic 1)Sub forma de esteri cu acizi grasi superiori. 9)Prin hidrogenare catalitica.sitosterol.rol biokimic I. Sinteza colesterolului are loc in celulele reticulare si histocitare raspandite in tot organismu. Din aceasta grupa fac parte compusi de un deosebit interes biologic: sterolii ca atare(colesterol. II.Acesti derivati se formeaza ca metaboliti intermediari in procesele metabolice cu importanta biochimica.

degradarea(catabolizarea) siexcretia colesterolului. Emulsionarea este procesul fizic de trecere in emulsie a 2 lichide nemiscibile. acizii biliari pot apare in urina. 6)Influenteaza prin autoreglare.la care numai sarurile alcaline sunt solubile. Ac glicocolic—sub forma de saruri de Na si K se gaseste in bila umana si a erbivorelor si lipseste la carnivore.In conditiifiziologice.ca de ex: ac colic.in parte favorizanti(endocrini.neutralizand efectul unor toxine sau inhiband actiunea hemolitica a unor subst patrunse sau formate in organism.Scaderea concentratiei sarurilor biliare in intestinul subtire induce cresterea sintezei colesterolului la acest nivel. prin micsorarea tensiunii superficiale dintre apasilipide.produce mulsionarea lipidelor insolubile in mediu apos prin formarea unor particule fine cu interior hidrofob si exterior hidrofil(sau solubil in mediu apos). 8)Sub forma de 7-dehidrocolesterol este precursorul(provitamina) vitamina D3 (colecalciferol).esteificat (7078%).sub forma de saruri de Na si K (datorita pH-ului alcalin al bilei).ac deoxicolic. 5)Stimuleaza motilitatea intestinala. In functie de nr si pozitia gr –OH grefate pe molecula acidului colanic deriva mai multi acizi biliari. ACIZII BILIARI Acizii biliari reprez un ansamblu de compusi steroizi secretati de bila in intestin sub forma de saruri alcaline. 7)Este precursorul primar al acizilor biliari si al hormonilor sexuali si corticosuprarenalieni. proces in care sunt implicate sinteza. Xantomatoza este depunerea colesterolului in tesuturi.denumite generic saruri biliare.deoarece poseda o grupare –OH hidrofila.se produce in special in cazul de icter mecanic. Acizii biliari se conjuga in ficat cu glicocolul si taurina.conversia colesterolului in saruri biliare.cand celula hepatica nu mai poate fixa acizi biliari.Emulsia este un sistem heterogen format dintr-o dispersie de picaturi fine ale unui lichid (fazadispersata)intr-un alt lichid. Colesterolul sanguin este de origine hepatica (endogena) darsiexogena. depozitarea. aterogeneza este considerate ca fiind un proces enzimopatologic. 2)Activeaza secretia pancreasului.Sarurile biliare sunt deversate in intestin unde actioneaza ca agenti de emulsionare a lipidelor alimentare usurand astfel scindarea enzimatica si absorbtia acestora. In cazul afectiunile hepatice(uneleforme de ictere).genetici. spre deosebire de ceilalti acizi biliari.Repartizarea colesterolului intre eritrocite si plasma este aproxegala.caracterizat printr-un deficit in enzimele metabolismului intermediar lipidic si protidic.dar este singurul acid biliar in bila cainelui.Astfel se poate explica aparitia aterosclerozei (depunerea colesterolului in intima arterelor). Rol biochimic 1)Actioneaza la nivelu intestinului ca agenti de emulsionare a lipidelor alimentare pe care le disperseaza in particule fine .Aciziibiliari(sarurilebiliare) ca si sapunurile.ac litocolic.21. STRUCTURA GENERALA A LIPIDELOR.antitoxic siantihemolitic. Eliminarea sarurilor biliare (taurocolatulsiglicocolatul de sodiu) in urina(colalurie). nivelul colesterolului sanguin fiind dependent de factorii care influenteaza biosintezasa in tesutul hepatic care intervine in reglarea colesterolemiei. Ac taurocolic—apare in cantitati mici in bila umana .combinati cu “acizi biliari-acizi grasi”.CLASIFICARE . 7)Intervin in controlul sintezei colesterolului de catre mucoasa intestinala.determinand cresterea in duoden a cantitatii de lipaza si a altor enzime pancreatice. in eritrocite predomina colesterolul liber (22-30%). SUB. Structura chimica de baza din care deriva acizii biliari este acidul colanic. Procesul ciclic care permite reutilizarea continua a sarurilor biliare este cunoscut sub denumirea de circulatia(ciclul) enterohepatica a sarurilor biliare. SUB.si sunt eliminate prin urina.”acizi grasi-lecitine” solubile in apa.cand sarurile acizilor biliari nu mai sunt excretate in bila.facilitand absorbtia lipidelor emulsionate si scindarea lor enzimatica de catre lipaze. 6)Participa la formarea chilomicronilor. Nivelul colesterolemiei este marit in numeroase situatii patologice. Cei mai importanti dpdv cantitativ sunt acidu glicocolic si acidu taurocolic.Instarile de hipercolesterolemie se intensifica atatexcretia cat si depunerea lui in tesuturi (cu predilectie in cele avand un bioritm lent). 3)Stimuleaza activitatea lipolitica a lipazei pancreatice.acesta prezinta saruri solubile si cu metalele.acestea trec in sange.de unde din nou secretate in bila si de aici in intestin.Reactia este negativa in icterele hemolitice. iar in plasma cellulara. Ac biliari conjugati sunt sintetizati in ficat din colesterol si ulterior secretati in bila. Colaluria mai apare in ictere prin hepatita.intrecolesterolul hepatic si celulelor sanguine exista un echilibrudinamic. Acizi biliari au ca precursor colesterolul si sunt sintetizati la nivelu ficatului si ulterior sunt deversati in bila.faza de dispersie. Cca 90% sau chia rmai mult din sarurile biliare sunt reabsorbite si transportate prin vena porta la ficat. 5)Colesterolul participa la emulsionarea grasimilor alimentare efectuata de acizii biliari la nivelu intestinului.astfel incat mai mult colesterol devine disponibil pt conversia sa la nivelu ficatului in saruri biliare.biochimicisanguini. 4)Favorizeaza eliberarea enterokinazei (enzima care converteste tripsinogenul in tripsina) la nivelu mucoasei intestinale.22. cu participarea a unor numerosi factor. Sarurile biliare ca si sapunurile sunt subst tensioactive care micsoreaya tensiunea intrafaciala dintre 2 lichide nemiscibile si au proprietatea de a emulsiona lipidele.vasculari).

de natura si nr acizilor grasi constituenti.rol biokimic Homolipidele sunt sbst ternare. si/sau N. componente principale ale lipidelor de rezerva. gliceridele se scindeaza la nivelu legaturilor ester .in general. ACILGLICEROLII(GLICERIDE)-struct. *monoacilglicerol* *diacilglicerol* *triacilglicerol* Contin un atom de C asimetric.cardiolipine.Legatura tip ester: R1-OH + R2COOHR1-O-CO-R2+ +H2O.baze) sau enzimatica(lipaze).fie amide. tristearina. numai alcooli+ac grasi. Clasificarea lipidelor: A.O.H. Hidroliza enzimatica(care se produce in intestin). legatura tip amida. b)Fara azot: acizi fosfatidici inozitolfosfatide.gliceridele se scindeaza cu formare de glicerol si sapunuri.gangliozide.Avand caracter hidrofob foarte pronuntat.O.intra si alte componente precum radicali ai acidului ortofosforic.pe langa acizi grasi si alcooli.decurce in etape sub actiunea lipazei pancreatice.Cele solide prin incalzire se inmoaie treptat. Nomenclatura=nr si denumirea acizlor grasi care participa la esterificarea glicerolului. Sunt in exclusivitate esteri.S.H. SUB. substante cel putin cuaternare(C.cerebrozide.Monogliceridele si digliceridele au un slab caracter amfipatic. Sunst esteri ai glicerolului cu diversi acizi grasi. 2)Grasimile naturale sunt amestecuri de diversi triacilgliceroli care nu au un punct de fierbere sau de topire net.serincefaline.Sunt componentele principale ale grasimilor de rezerva din tesuturi si ale grasimilor din lapte. alcool:glicerol. Proprietati generaleProprietatile fizice si chimice ale acilglicerolilor sunt determinate. 3)Ceride(alcooli superiori+ac grasi). 6)Prin hidroliza alcalina (KOH sau NaOH in exces) si la cald. Gliceridele sunt lipide neutre deoarece nu contin in molecula nicio grupare functionala ionizabila.O). componente principale ale lipidelor de constitutie. 5)Prin hidroliza chimica(acizi. SUB. 1)Sunt solubili in solventi organici si insolubili in apa. Acest proces se num saponificare.nu se dizolva in apa.glucoza). radicali ai acidului sulfuric sau oze (galactoza. Se impart in: 1)Glicerofosfolipide(fosfolipide)—contin obligatoriu fosfor.H.dioleostearina etc). Reactia de saponificare este catalizata “in vivo”de catre enzimele de origine pancreatica denum lipaze.propr generale. lipidele simple de origine animala se clasifica in: acilgliceroli(gliceride). alcoolsfingozina.23. 2)Steride(steroli +ac grasi).in functie de natura si proportia de acizi grasi constituenti: a)predomina acizi grasi saturati— grasimi si unturi (gliceride de origine anim.H. R= radical al acidului gras (care pot fi identici sau diferiti). Trigliceridadigliceridamonogliceridaglicerol. 2.Acizi grasi + Alcooli = Lipide In struct lipidelor complexe.H.denumiti acilgliceroli.alcat numai din C. seuri(gliceride de origine anim.plasmalogeni.P.In proportii variabile se gasesc si in lipoproteinele plasmatice.localizare. b)Fara fosfor: ceramide. stearopalmitooleina.rol biokim Gliceridele sunt lipidele cele mai abundente din natura.cefaline. B.sulfatide. In functie de natura alcoolului constituent. Acestea sunt : a)Cu azot:lecitine. Sunt constituite numai din acizi grasi si alcooli.S).96 g/cm3).tripalmitina etc) si 2)Mixte—(contin radicali care provin de la acizi grasi diferiti: stearodipalmitina. 2)Sfingolipide—contin obligatoriu azot.P. Se impart in: 1)Gliceride(glicerol+ac grasi).de consistenta solida). b)predomina acizi grasi nesaturati—uleiuri(gliceride de origine vegetala-cu exceptia uleiului de peste-de consistenta lichida). Sunt componentele principale ale lipidelor de rezerva(tesut adipos). in componentii structurali : glicerol si acizi grasi. substante ternare(C. legatura tip ester. LIPIDE SIMPLE(HOMOLIPIDE)-structura. Acestea sunt: a)Cu fosfor: sfingomieline.localiz.24.7)Prezenta acizilor grasi nesaturati in . 1. 3)Triacilglicerolii au densitati mai mici decat apa(0.O si lipide complexe(heterolipide) care pe langa C.propr generale.Lipide simplein exclusivitate esteri. steride si ceride. Trigliceridele sunt de 2 feluri: 1)Omogene—(contin radicali ai aceluiasi acid gras: troleina.Legatura tip amida(substituita) Lipidele se clasifica in lipide simple(homolipide) alcat numai din C.O mai contin si/sau N.Lipide complexefie esteri.solide sau semisolide). 4)Prezinta grade de consistenta diferite.

sunt prezente in plasma sanguina si in unele lichide biologice(lapte) si produse biologice(oua). ROL biochimic: 1)Constituie reserve majore de energie.propr generale.umezelii. se adauga vitamineleA si D.contaminarii cu bacterii si in prezent a unor factori care genereaza radicali liberi.Gliceride de constitutie(de structura)—sunt componente structurale ale celulei legate de anumite formatiuni sau structuri celulare(membrane).metilcetone (R-CO-CH3) sau alti produsi chimici. Cantitatea de halogenice se aditioneaza la dublele leg ale acizilor grasi este proportionala cu gradul de nesaturare al gliceridei.cu rol de protectie a diferitelor organe interne.furnizand prin degradarea oxidativ a acizilor grasi constituenti.molecula gliceridelor confera acestora proprietatea de a aditiona halogeni (bromsauiod) la dublele legaturi. Glicerofosfolipidele sunt constituite dintr-o molecula de glicerol esterificat in pozitiile C1 si C2 cu 2 radicali de acizi grasi –R1 si –R2. dublele leg din acestea se pot hidrogena in prezenta catalizatorilor (Pt. Acest proces sta la baza obtinerii margarinei prin hidrogenarea grasimilor animale sau vegetle.sub forma de particule lipoproteice denumite chilomicroni. In plasma.Desi colesterolul si esterii sai manifesta solubilitate redusa in mediu apos.Totodata.25.organismul dispune de anumite mecanisme de aparare impotriva efectelor nocive ale peroxizilor. cantitatea in care se gasesc este insa relativ mica. Majoritatea gliceridelor contin acizi grasi nesaturati.gliceridele servesc ca mijloc de transport al ac grasi prin sist limfatic si sange. colesterolul se afla legat de diferite clase de lipoproteine : 60% din colesterolul total de catreLDL(lipoproteine cu densitate mica). SUB. 2)In combinatie cu proteinele.totusi.sufera un proces de peroxidare care se altereaza gustul si mirosul(“rancezire”). 9)Sub actiunea luminii.sunt mentinuti in stare solubila. Deoarece lipidele sunt cu atat mai lichide cu cat contin o proportie mai mare de acizi grasi nesaturati. Radicalii peroxidici formati atat ca alte catene provocand si intretinand reactia de peroxidare in lant.datorita unor asociatii moleculare solubile pe care le formeaza in combinatie cu proteinele(complexe lipoproteice). pentru corectarea gustului se poate adauga galbenus de ou.26. 15% de VHDL(lipoproteine cu densit foarte mare) si 5% de chilomicroni.ac stearic sialtiacizi. Localizarea gliceridelor si rolul biochimic: A.rol biochimic Steroli + Acizi grasi = Steride(legatura ester) Acizii grasi cu cea mai frecventa distributie in steride sunt: ac palmitic. Steridele sunt componente existente in toate celulele organismului inclusiv in membranele celulare. Rancezirea este procesul de degradare a gliceridelor pe cale hidrolitica sau oxidativa cu formare de acizi carboxilici liberi(R-COOH).gliceridele in deosebi cei care contin acizi polietilenici.aldehide(R-CHO). Indicele de IOD (Ii) este un indice de apreciere a nr de duble leg din gliceride. In organism peroxidarea grasimilorsi a altor lipide nesaturate este inarziata prin actiunea unor factori antioxidanti.acpalmitoleic. GLICEROFOSFOLIPIDE(FOSFOLIPIDE)structura. α-lipoproteinele transporta colesterolul de la tesuturi la ficat pt metabolizare(conversia in acizibiliari). alcool=glicerol. Colesterolul esterificat este sintetizat in principal in ficat. iar in pozitia C3 cu un radical H3PO4 si un alcool(azotat sau neazotat). In functie de natura . hidrogenarea conduce la grasimi din ce in ce mai saturate si respectiv mai solide.Principalele organe furnizoare de trigliceride sunt tesutu adipos si ficatul. 8)Acil glicerolii nesaturati aditioneaza hidrogen la dublele leg ale acizilo rgrasi nesaturati pe care ii contin.particule infracelulare etc. SUB. Excesul de gliceride se depune in tesutu adipos unde pot fi mobilizate si consummate in functie de necesitatile organismului.Trigliceridele constituie aprx 95% din lipidele tesutului adipos.Gliceride de rezerva—se gasesc in celula sub forma libera. ac linoleic. ac stearic.peroxizi(R1-O-O-R2).cea mai importanta cantitate de calorii. iar pt asigurarea continutului de vitamine similar cu al untului.localiz.caldurii.pt a fi distrib in org.Trigliceridele din tesutu adipos uman contin urmatorii acizi grasi: ac oleic. 20% de HDL(lipoproteine cu cendistate mare).rol biokim Fosfolipidele: toate contin P. STERIDE-structura.captatori de radicali liberi. 3)Sunt izolatori mecanici si termici. HDL sunt in competitie cu LDL pt fixarea la receptorii tisulari si pot astfel reduce acumularea colesterolului in peretii vaselor sanguine.Pd.acpalmitic. Grasimile de rezerva sunt alcat aproape exclusive din trigliceride.Mono si digliceridele sun tintermediari in cursul sintezei si degradarii trigliceridelor si se gasesc in tesuturi in cantitati mici.proprietati generale.in plasma si tesuturi.Continutul in trigliceride din alte tesuturi este insa mai mic .cu exceptia celulelor intestinale unde aceste lipide se sintetizeaza in procesul absorbtiei.constituind o sursa energetica importanta pt organism.localiz.legatura tip ester.hidrolizandu-le cu eliberare de acizi grasi care se distribuie in diferite tesuturi.aclinoleic. B.Niredus). Colesterolul reprezinta componenta majora in β-lipoproteine(LDL) care transporta colesterolul esterificat spre tesuturi(inclusiv vasele sanguine) pt a fi depozitat. Enzima lipoproteinlipaza din sange exercita o actiune lipolitica asupr atrigliceridelor. In regnul vegetal apar in special sub forma de palmitati de stigmasterol sau sitosterol.

Au o structura amfiionica=caracter amfoter prin sarcina negativa a radicalului fosforil si sarcina pozitiva a gruparii cuaternare de amoniu. Au o structura amfiionica=caracter amfoter si sunt sensibile la peroxidare. alcool (aminoalcool). Glicerofosfolipidele reprezinta lipidele cu rol structural din celula.cu un continut ridicat in acid linoleic. Se prezinta ca un lichid uleios. c)Serincefaline X=serina -predomina in tesutul cerebral unde reprezinta cca 50% din totalitatea glicerofosfolipidelor. GLICEROFOSFOLIPIDE CU AZOT Structura chimica: glicerol. a)Acizi fosfatidicise formeaza in organism in cantitati mici ca produsi intermediari in procesele de hidroliza enzimatica si biosinteza a gliceridelor si glicerofosfolipidelor. c)Cardiolipine(Difosfatidil glicerol)X=fosfatidilglicerol -sunt distribuite in muschiul cardiac si in membranele mitocondriale. SUB. Se gasesc sub forma de saruri de K. efectori ai unor mesageri extracelulari.Aceasta proprietate le permite sa asigure solubilitatea lipidelor complet hidrofobe (trigliceride.tesutul nervos si muschiul cardiac.tesutul nervos si muschi. 2)Prezenta lor in toate biomembranele. acid fosforic.radicali ai acidului fosforic necesari activitatii celulare. 3)Sunt agenti de emulsionare capabili de a forma micele in mediu apos. alcool neazotat. Insotesc in cantitati mici celelalte fosfolipide in biomembrane.Membranele celulare si intracelulare sunt constituite din glicerofosfolipide. Rol biochimic 1)Prezinta unitati structurale constitutive ale biomembranelor in care sunt ascociate cu proteinele. SUB. .cu azot sau fara azot.4)Intervin in unele reactii metabolice furnizand prin degradarea lor.de culoare galbena.colesterol etc) intr-un astfel de mediu si transportul acestora prin sange si limfa. Prin decarboxilarea radicalului de serina dau nastere la fosfa-tidil-etanol-amine(cefaline) d)Plasmalogeni X=colamina HO-CH2-CH2-NH2 -se gasesc in testul cerebral(cca 10% din totalul glicerofosfolipidelor). acid fosforic.sub actiunea fosfolipazei C elibereaza diacilglicerol si inozitolfosfati.predominand lecitinele.in care poate substitui antigenul specific. b)CefalineX=colamina HO-CH2-CH2-NH2 -sunt raspandite in general in creier si tesutul nervos.linoleic sau arahidonic) -sunt cele mai abundente fosfolipide. Predomina in creier.27. Prezenta radicalilor de acizi grasi nesaturati polienici. 2 acizi grasi (R1-COOH saturat. Cardiolipinele au proprietati antigenice si sunt responsabile de activitatea extractelor de inima in reactiile serologice de fixare a complementului. Sunt asociate cu lecitinele dar in cantitati mai mici. Formeaza saruri de Na si K solubile in apa b)Inozitolfosfatide(Fosfatidil inozitol)X=inozitol -se afla alaturi de celelalte lipide in toate tesuturile.face ca lecitinele sa fie foarte sensibile la procesul de peroxidare.Se gasesc in cantitati mari in tesutu nervos si galbenusul de ou. Sunt componente ale surfactantului pulmonar. 2 acizi grasi (R1-COOH saturat. Au roluri importante in procesele de transmitere a semnalelor extracelulare in toate tesuturile.se gasesc in proportia cea mai mare in structurile lipoproteice membranare. SUB. R2-COOH nesaturat). a)Lecitine X=colina R1=acid gras saturat(ac palmitic sau stearic) R2=acid gras nesat(ac oleic. R2-COOH nesaturat). In organism sunt scindate de enzime specifice denum fosfolipaze.29.ca si reinnoirea lor metaboilca continua(turn-over) in timpu existentei acestor biomembrane denota roulul esential pe care-l indeplinesc in procesele de permeabilitate selectiva.radicalului X se obtin diferite glicerofosfolipide.28.insolubil in apa. Prin metilarea gruparii –NH2 se transforma in lecitine. GLICEROFOSFOLIPIDE FARA AZOT Structura chimica: glicerol.

nesaturati(ac nervonic) sau hidroxilati (acizii cerebronic si hidroxinervonic).ficat. Se gasesc distribuite in creier(subst cenusie).SFINGOLIPIDE-structura.splina etc si se considera a fi metaboliti intermediari in biosinteza altor sfingolipide. fosforilcolina sau fosforilcolamina.impreuna cu glicerofosfolipidele alcatuiesc grupul fosfolipidelor.se acumuleaza in cantitati anormale in splina si sistemul reticulo-histocitar. Sunt asociate cu lecitinele. SUB. Au fost identificate in creier(subst alba). caracteristica lor structurala o constituie prezenta in molecula a acidului N-acetil-neuraminic(ac sialic) legat la oligoglucid.indeplinind. GLICOSFINGOLIPIDE .(Acidul gras R-COOH se leaga printr-o leg de tip amida de gruparea –NH2 din molecula sfingozinei sau dihidrosfingozinei).datorita caracterului lor hidrofob. Cerebrozidele cu glucoza sunt mai rare. SFINGOLIPIDE CU FOSFOR (SFINGOMIELINE) Sfingolipidele cu fosfor. Sfingozina si radicalul acidului gras reprezinta componenta apolara (hidrofoba) iar fosforilcolina sau fosforilcolamina reprezinta componenta polara(hidrofila) a moleculei de sfingomielina. 1 acid gras cu 24 atomi de C. SFINGOLIPIDE FARA FOSFOR Structura chimicasfingozina sau dihidrofingozina.antigeni autoimuni.rol biokimic Sfingolipidele contin N(azot). Acidul gras este frecvent acid stearic. 6)Glicosfingolipidele sunt antigeni tumorali.galactoza.markeri limfocitari si markeri ai diferentierii celulare. Structura chimicasfingozina sau dihidrosfingozina. La pH 7 se prezinta sub forma de amfiioni sau au caracter amfoter.rinichi.splina. in cazul dislipidozei GAUCHER(boala metabolica). Struct lor este complexa si insuficient elucidata. 1 acid gras cu 24 atomi de C. GLICOSFINGOLIPIDE b)CerebrozideX=β-galactoza(galactocerebrozid) sau mai rar β-glucoza(glucocerebrozid).Se gasesc cu precadere in tesutul cerebral. a)CeramideX=-OH –sunt raspandite in tesutu nervos.ganglioni nervosi. 9)Gangliozidele au rol de receptori si cofactori ai receptorilor. Intra in constitutia membranelor celulare. SFINGOMIELINE X=fosforilcolina sau fosforilcolamina. SUB.in special a celor nervoase. 10)Li se atribuie un rol important in fiziologia sistemului nervos central. 5)Suntt ransportori de electroni si componente ale mitocondriilor. N-acetilgalactozamina).Sunt cele mai abundente si importante sfingolipide.31.se gasesc aproape in exclusivitate in tesutu nervos insotind cerebrozidele. 4)Participa la coagularea sangelui.unde au loc procese intense de oxidoreducere.antigeni de grup sanguin.ganglioni nervosi.in special a celor nervoase. Alcool: sfingozina sau dihidrosfingozina.splina si eritrocite.eritrocite.localizare.30. 2)Sunt surse energetice pt organism datorita acizilor grasi pe care ii pun in libertate in vederea catabolizarii. monoglucide(hexoze) sau oligoglucide.32. ROL biochimic 1)Sunt lipide structurale fiind absente in grasimile de depozit(tesadipos adipos).rolul de izolator al tecilor de mielina din axoni.de unde si denumirea de sfingomieline.ficat. SUB. Legatura tip amida.etc.mai abundente fiind in subst alba a sistemului nervos central si nervii periferici. Sfingomielinele se gasesc in cantitati mici in toate tes organism uman. In functie de natura radicalului X rezulta diferite sfingolipide: cu fosfor si fara fosfor. Sfingomielinele din subst cenusie contin in proportie destul de mare si acid stearic. 7)Joaca un rol important in fluiditatea membrane. c)SulfatideX=galactozo-2-sulfat.participa la structura tecilor de mielina.continutul de sfingomieline este de 5. mai frecvent intalniti sunt : acizi grasi cu 24 atomi de C. Acizii grasi care intra in struct sflingolipidelor contin cu precarede 24 atomi de C si pot fi saturati (ac lignogeric). Sfingomielinele se deosebesc intre ele prin natura acidului gras amidificat.splina si eritrocite. 3) Sunt componente ale membranei celulare.lignogeric si nervonic.propr generale. d)GangliozideX=complex oligoglucidic(glucoza. -sunt fosfolipide raspandite in toate structurile membranare si in lipoproteinele plasmatice. In encefalul uman. 8)Au un rol in modularea proliferarii celulare.75% din substanta uscata.

din care se sintetizeaza protidele celulare proprii. Componentele hidrofile (polare) se asociaza cu proteinele formand legaturi electrostatice (polare).totodata. caracteristica lor structurala o constituie prezenta in molecula a acidului N-acetil-neuraminic(acid sialic) legat la oligoglucid.a.a volumului de lichid celular. difuzia mediata. respectiv aranjamentul sau dispunerea acestora in struct macromoleculelor de protide este factorul comun care controleaza si determina individualitatea conformationala si functionala a fiecarei protide.marginit de o parte si de alta(spre interior sispre exterior) de catre un monostrat de proteine.33.constituenti universali si indispensabili ai tuturor formelor de viata. protidele asigura organizarea si mentin struct morfologica a celulelor. si sunt expresia epigenetica a genomului celular. functionand ca o “bariera”semipermeabila cu caracter selectiv in transportul diferitelor subst intre mediul intern si extern al celulei.GLICOSFINGOLIPIDE 1. Se .galactoza.dintre care cei mai multi sunt polari. Protidele prezinta specificitate de specie si specificitate de organ. Exista cel putin 4 cai prin care diferiti metaboliti pot traversa biomembranele. Protidele sunt macromolecule informationale cu secvente specifice de a.SulfatideX=galactozo-2-sulfat. N-acetilgalactozamina).aceeiasi la toate vietuitoare.diferite formatiuni celulare. SUB.rinichi.si extracelular. transportul activ.celula are nevoie pt activitatea sa de anumiti metaboliti(glucoza. 4)Contribuie la coordonarea intracelulara a proceselor biochimice.clasif.ficat. Structura biomembranelor este constituita dintr-un strat dublu de lipide polare(aproape in exclusiviate fosfolipide). Prezinta proprietati fizico-biochimice specifice. PROTIDE-NOTIUNI INTRODUCTIVETrasaturi definitorii.in special a celor nervoase.Dublul strat de lipide astfel format si care constituie “miezul”membrane este stabilizat si mentinut prin interactiuni hidrofobe care se exercita intre componentele apolare (hidrofobe) ale molec de lipide. Sunt asociate cu lecitinele. Protidele din hrana servesc ca sursa primara de a. 2. Se gasesc distribuite in creier(subst cenusie). Acidul gras este frecvent acid stearic.splina si eritrocite.eritrocite. patrunderea acestora se realiz pe baza unor mecanisme diferite capabile sa le stransporte prin biomembrane. Prezinta un inalt grad de organiz structurala si poseda un surplus de energie libera care le asigura atributele unui sistem dinamic in permanenta activitate cu sistemele chimice ambiante.intrucat previne difuzia in afara mediului celular a diferitilor metaboliti interni.functionand ca o bariera semi permeabila intre mediul extern si intern al celulei. in cazul dislipidozei GAUCHER(boala metabolica).consecinta a organizarii structurale si respectiv a conformatiei spatiale a macromoleculei ce determina functiile lor biologice. Secventa a.rol biokim.si anume:difuzia libera.ganglioni nervosi. Sunt biomacromolec alcat din unit molec denum aminoacizi care se unesc unu de altu prin leg de tip peptidic (-CO-NH-).precum si manifestarea functiilor si activitilor vitale ale acestora. Manifesta un puternic dinamism(specific vietii) caracterizat printr-o continua reinnoire ca rezultat al proceselor de sinteza si degradare.se acumuleaza in cantitati anormale in splina si sistemul reticulo-histocitar.intre sarcinile electrice ale regiunii polare a fosfolipidelor si sarcinile electrice ale unor radicali de aminoacizi din proteine: interactiuni hidrofobe:lipide-lipide si interactiuni electrostatice: lipide-proteine. Biomembranele sunt impermeabile pt cele mai multe molecule polare. Struct lor este complexa si insuficient elucidata. Se prezinta intr-o extrem de larga diversitate de tipuri diferite structural si functional. a presiunii osmotice.a.CerebrozideX=β-galactoza(galactocerebrozid) sau mai rar β-glucoza(glucocerebrozid).aminoacizi.GangliozideX=complex oligoglucidic(glucoza.de la cea mai simpla bacterie pana la om.se gasesc aproape in exclusivitate in tesut nervos insotind cerebrozidele. Cerebrozidele cu glucoza sunt mai rare.distributie PROTIDELE sunt purtatori materiali ai vietii. Au fost identificate in creier(subst alba).in limite compatibile cu activitatea celulara.a.Pe de alta parte.mitocondrii etc). 3)Asigura homeaostazia metabolica a celulei si mentinerea.splina.delimitand. fundamentali.precum si particulele intracelulare(nucleu. 3. translocarea de grup.constit chim gen.a. ionietc) care trebuie sa patrunda din exterior.34. Sunt alcat din 20-22 a.a concentratiei in diferite componente. 2)Delimiteaza celula si compartimenteaza interiorul acesteia.Aceasta proprietate confera un anumit avantaj biologic. ROL biochimic 1)Regeleaza transportul de substante intra. SUB. Intra in constitutia membranelor celulare. BIOMEMBRANE Biomembranele sunt formatiuni chimice complexe supramoleculare de natura lipoproteica care delimiteaza mediul intern al celulei .

Relatia protide-acizi nucleici constituie dogma centrala a biologiei moleculare: ADN (transcriere)-ARNm(traducere)-PROTIDE.tesutconjunctiv). II.a mono-amino-mono-carboxilici cu sulf(tioaminoacizi) Contin in molecula sulf sub forma de : grupare tiol-SH. (ex: cisteina.PROTEIDE care sunt: a)Holoproteide(proteinepropriu-zise) si b)Heteroproteide(a.hidrofobe.membrane plasmatica.hialoplasma si alte particule).fibroina(matase). 10)Participa la transport enzimatic al electronilor in lantul respirator(citocromii). 8) Unele protide functioneaza ca hormoni. 4)Rprezinta principala biomasa a org uman.mitocondrii. +component de alta natura chimica). Unitatea structurala de baza a protidelor o constituieαaminoacizii. 3)Protidele extista intr-o varietate moleculara foarte mare si ele asigura diversitatea si specificitatea de forma a tuturor fiintelor vii.protidele se prezinta intr-o mare varietate de tipuri structurale care difera in functie de organ.albumina. cresterea. Distributie In organism. B. grupare disulfurica –S-S-.Heteroproteidele contin pe langa a.in transportu apei.)siB.ficatul.Unele contin S si P.par.microsomi. contin obligatoriuC.etc.a. 17)Protidele indeplinesc functii de transport si de depozitare a unor compusi chimici ca ioni metalici.metionina).participand la reglare procselor metabolice. Protidele sunt distribuite in struct infracelualre in cantitati neuniforme.AMINOACIZIACICLICI 1)A. Sub aspect structural. mono-amino-mono-carboxilicicatenele laterale (-R) sunt nepolare.afla intr-o stransa interdependenta cu acizii nucleici.a. Rol biochimic 1)Constituie suportul chimic structural si functional al materiei vii si al tuturor fenomenelor specifice acesteia.H. Manifesta o solubilitate redusa in apa. 15)Actioneaza ca subst de sustinere.specificitate de specie.copite. 11)Intervin in procesu de coagulare a sangelui(fibrinogen).prezentand in primul rand.peroxisome.colagenul-tendoane).a.Dpdv al conformatiei si morfologiei protidele se clasif in: A. Prezinta caracter neutru.Cu.12)Joaca un rol important in digestia gastro-intest a hranei(enzime digestive).dezvoltarea si reproducerea. si o componenta neproteica num component prostetica care confera heteroproteidelor proprietati si functii specifie. SUB.transportand.in mentinerea echilibrului acido-bazic functionand ca sisteme tampon etc. altele contin metale ca:Fe. in cea mai mare cantitate fiind distribuita in hialoplasma(nucleu.Proteine fibrilare-in special structural: keratine(din piele.participand la reglarea sintezei proteice.anticorpi.vitamine. 2)Participa direct la edificarea si mentinerea structurii tuturor celulelor. tesutu cerebral contine protide in cantitti mai reduse. 16)Participa la struct biomembranelor in asociere cu lipide. elastina vaselor sanguine. leucina. a formatiuni infracelulare si a biomembranelor.lisosomi. 13)Functioneaza ca subst cu rol contractil cu ajutoru carora org vii indeplinesc activitati contractile(actina.hormoni. Constitutiechimicageneralasunt subst cel putin cuaternare.pene).Organele si tesuturile cu continutul cel mai ridicat de protide sunt: pielea.fibrinogen.a.35.in calitate de enzime.actomiozina) si locomotoare.(ex: serina.colagenul(tendoane. Clasificare si distributie I. valina.lanacoarne. o mare solubilitate in apa.CO2.hemoglobina. AMINOACIZI PROTEOGENICI A. 6)In calitate de enzime.PEPTIDE care sunt: a)Oligopeptide(din 2-10 a.cu formare de molecule de talie mica care se pot absorbi prin perete intestinal. protidele sunt organo-specifice.O.oxigen. 9)Actioneaza ca pigmenti respiratori.muschiul.treonina) 3)A.N. grupare tioeter –S-CH3. 7) Exercita functii represoare. 18)Indeplinesc diferite roluri fizico-chimice intervenind in procese de permeabilitate selectiva a biomembranelor.alanina.Mg etc.la tesuturi oxigen molecular(hemoglobina) sau depozitand oxigenul in muschi(mioglobina).izoleucina) 2)A.protidele sunt biocatalizatori inlesnind desfasurarea coordonata si reglarea tututor reactiilor chimice necesre activitatii celulare.a.apa.miozina.a)sib)Polipeptide(mai multi de 10 a. unii hormoni.cistina.par.la biosinteza acizilor nucleici. Prezinta afinitate pt radicalii de aceeasi natura. mono-amino-mono-carboxilici cu o grupare alcool(hidroxiaminoacizi) Gruparea alcool fiind hidrofila confera acestor a.pe baza reactiei: . informatia genetica strocata in ADN determina biosinteza diferitelor tipuri de protide dintre care unele participa.pe cale sanguina.(ex: glicocol.protidele se clasifica in:A. Cistina si cisteina contituie un sistem de oxidoreducere reversibil putandu-se transforma reciproc una in alta.Proteineglobulare-mentinerea si reglarea functiilor vitale ce necestia mobilitate si solubilitate: toate enzimele.a. miozina(muschi). 14)Functioneaza ca anticorpi(imunoglobuline) conferind imunitate org contra unor agenti patogeni externi. 5)Prez purtatorul material al tuturor insiruirilor biologice: diferentierea.de protectie si de rezistenta mecanica(keratina din unghii.ionilor anorganici si al diferitelor subst organice.

histidina. este un neuromodulator actionand ca agent de blocare al sinapselor.predomina in struct colagenului si gelatinei ale tesutu conjunctiv.leucina. 2) acidul γ-aminobutiric(GABA) se afla in forma libera in special in tesutu cerebral si rezulta din decarboxilarea acidului glutamic. Hidroxilizina are o raspandire restransa.37.glutamina).glutamina.arginina. constituenti ai altor biomolecule sau care sunt produsi intermediari in diferite reactii biochimice : 1) β-alanina intra in constitutia unor dipeptide de origine animala (carnozina si anserina). Astfel: 1) Acidu aspartic si acidu glutamic. metionina.a.gasindu-se numai in structura proteinelor tesutu conjunctiv(colagen si gelatina).Unii dintre ei nu sunt precursori ai unor constituenti celulari si aparitia lor ar fi o consecinta a mutatiilor suferite de genom.fenilalanina intervine si in biogeneza hormonilor tiroidieni. 9) acidul p-aminobenzoic (PABA)este un factor de crestere pt bacterii. Biosinteza protidelor proprii.valina. ROLUL BIOLOGIC AL AMINOACIZILOR.asparagina. acidul-N-acetil-glutamic si acidul-N-1-asparat-α-L-glutamic etc.acidul glutamic. Intre aminoacizii neproteici apar unii care sunt toxici .treonina. Pe langa participarea lor la structura diverselor protide.prolina.ca atare. 4) Glicocolul este precursor al biosintezei hemului din hemoglobina. diamino-mono-carboxilici contin 2 grupari –NH2.lizina.care nu intra in structura proteinelor. B. 2) Metionina functioneaza ca donator de grupari –CH3.36. SUB. Cistina nu este un aminoacid proteogen. In orice celula.fenialanina. Aminoacizii constituenti ai protidelor naturale se pot clasifica insa si in functie de caracterul pe care-l manifesta catenele laterale (-R).asparagina.care fiind autotrofe.fapt ce le confera un pronuntat caracter acid. Heterociclul indol din struct triptofanului are un caracter nepolar si determina diminuarea solubilitatii in apa a acestui aminoacid. Heterociclul imidazol din structura histidinei ii confera acesteia un slab caracter bazic. prezinta analogie structurala. proces de detoxifiere de NH3 al organismului.2Cis<-> Cis-S-S-Cis(pe sageata se pune sus -2H si jos +2H).200 aminoacizi. b)aaminoacizi cu catene polare: serina.s-au indentificat inca cca. 2)A.Prolina si derivatul sau hidroxiprolina.fapt ce le confera un pronuntat caracter bazic.iar tirozina este si un precursor al hormonilor medulosuprarenalieni. Diferiti aminoacizi existenti sub forma libera in citoplasma indeplinesc anumite roluri metabolice. heterociclici radicalul (-R) este constituit dintr-un heterociclu care contine azot (N) ca heteroatom.stabilesc corelatii metabolice intre glucide si peptide. precum si in formarea pigmentilor melaninici cu rol in pigmentare a pielii. precum si in constitutia vitaminei B3 (acid pantotenic).a homeociclici contin un nucleu benzenic. 5) ornitina este “catalizatorul”ciclului urogenetic care se mai numeste si “ciclul ornitinei”.tirozina. . N-acetil-L-asparatul (care dispare in timpul actiunii nervoase). 4)citrulina este un intermediar al ciclului urogenetic.a.sau prin metabolitii pe care ii produc.AMINOACIZI CICLICI 1)A. In molecula de arginina. 5) Acidu glutamic joaca un rol important in glutaminogeneza.au o activitate sintetica superioara animalelor.izoleucina. dizolvati in mediul citoplasmatic sau legati covalent intre ei sub forma de peptide si proteine.dupa cum urmeaza: a)aminoacizi cu catene apolare: glicocol. proveniti din hrana.de ex. SUB. 3) acidul δ-aminolevulinic este intermediar in biosinteza hemului.Desi acesti a.a.alanina. 8) dihidroxifenilalanina (DOPA)apare ca intermediar in biosinteza hormonilor medulosuprarenalieni (adrenalina si noradrenalina). mono-amino-dicarboxilici contin 2 grupari –COOH. in struct proteinelor se formeaza din cisteina.catena laterlala a fenilalaninei este apolara.respectiv un nucleu fenol. (ex:acid aspartic. aminoacizii exista in stare libera. hidroxilizina. 3)Metionina este aminoacidu cu care incepe biosinteza tuturor catenelor polipeptidice (codonul de initiere al sintezei catenelor polipeptidice este codonul metioninei –AUG).a.IMPLICATII IN ALIMENTATIE Importanta fundamentala a aminoacizilor consta in participarea lor in structura proteinelor.cisteina. 5)A.dar au rol important in celula.specifici org uman este direct corelata cu aportul de aminoacizi exogeni. 6) homocisteina este un intermediar in metabolismul aminoacizilor.component al acidului folic.triptofanul.acid glutamic.s-au identificat si prezenta unor aminoacizi. 7) homoserina este un intermediar in metabolismul aminoacizilor. In org animal.o a doua functie cu caracter bazic o reprezinta gruparea derivata de la guanidina. c)aminoacizi cu catene ionizabile: acidul aspartic.pe cand cea a tirozinei este polara si chiar ionizabila datorita gruparii –OH cu caracter fenolic. Cei mai multi aminoacizi neproteici se gasesc in vegetale. 4)A. O serie de aminoacizi acilati apar in tesutu nervos. componenta a Coenzimei A. AMINOACIZI NECONSTITUENTI A ROTEINELOR (NEPROTEOGENICI) In afara de cei aprox 20-22 de α-aminoacizi care intra in struct proteinelor. Organismul nu poate sintetiza decat cca. (ex:lizina.arginina).

serina.treonina.( EX: valina. este necesar si aportul lor prin hrana. SUB. Aminoacizii naturali prezenti in struct protidelor apartin numai formei L(din motive didactice. Gradul de solubilitate in apa este insa foarte diferit in functie de natura radicalului –R si de pH-ul solutiei. concentratiile formelor anion si cation sunt egale : [anion-]= [cation+].peste.troninei si leucinei. Insuficienta unui singur aminoacid esential afecteaza grav biosinteza proteinelor proprii ale org uman.triptofan). c)Aminoacizi neesentiali(dispensabili): pot fi sintetizati de catre org si. (EX: arginine.cisteina. La pH-ul fiziologic.ca si in stare cristalina. o hrana constituita aproape exclusive pe baza de proteine din faina de porumb produce dezechilibre nutritionale si dereglari fiziologice(boala denumita pelagra)datorita lipsei din aceste proteine a lizinei si a cantitatii scazute de triptofan. sucurile coniferelor(sirop de conifere).lizina.glutamina.putand fi dextrogiri(+) sau levogiri(-). antagonice sau de suplinire a unor aminoacizi prin altii: a) fenilalanina se poate transforma in tirozina pe care o poate suplini. d) o concentratie crescuta in lizina determina necesitati sporite de metionina. alanine. la punctul izoionic . aminoacizi se prezinta in 2 configuratii spatiale denumiteD si L. ridichietc). d)carenta in tioaminoacizi (metionina.ambii aminoacizi esentiali.din proteinele de natura vegetala.respectiv in proteine cu valoare alimentara completa. La animalelapte.tirozina. cistina si tirozina nu sunt solubile in apa insa sunt solubile in solutii diluate de HCl(acid clorhidric).cisteina-cistina.prin digestie sunt hidrolizate cu punerea in libertate a aminoacizi constituenti) Pe baza acestui rol biologic fundamental. Alimentatia omului trebuie sa fie completa si echilibrata in aminoacizi. Astfel: a) datorita prezentei unei grupari –COOH aditionale.25-1. c) carenta in tirozina si fenilalanina provoaca atrofia tiroidei.ac glutamic. aminoacizi se comporta ca amfiioni sau ionii bipolari datorita disocierii gruparilor functionale carboxil si amina. acizii aspartic si glutamic se comporta ca aminoacizi cu caracter acid.10 g/zi.formulele α-aminoacizilor se scriu-in mod curentcu gruparea –NH2 orientata spre dreapta). sarcina neta a moleculei va reflecta prezenta unor asemenea grupari ionizabile. b)metionina poate genera cisteina(cistina) si astfel lipsa acesteia este suplinita prin metionina. b) carenta in triptofan este asociata cu tulburari vasculare si modificarea tabloului leucocitar.fenilalanina. b)Aminoacizi semiesentiali:sunt sintetizati de org insa in cantitati nesatisfacatoare. aminoacizii se constituie in 3 categorii: a) Aminoacizi esentiali(indispensabili): sunt absolut necesari pt cresterea si dezvoltarea normal a organismului.etc.leucina. 5) Datorita capacitatii lor .acaspartic.branza. Cantitatea minima zilnica necesara omului din fiecare aminoacizi esential este cuprinsa intre 0. aminoacizi se comporta in mediul acid( H+) ca baze(disociind sub forma de cationi) iar in mediu bazic (OH-) CA acizi (disociind sub forma de anioni).patrunjel. 4)Aminoacizii sunt substante ionizabile cu caracter amfoter.hidroxilizina.Nu se pot sintetiza si deci trebuie obligatoriu procurati din hrana. In cazul in care catenele laterale (–R) ale diferitilor aminoacizi contin si alte grupari ionizabile decat cele atasate la carbonul α.napi. 2) In raport cu orientarea grupei –NH2 fata de carbonu α .arginina si histidina.inconsecinta.Datorita polaritatii lor (-COO-. Astfel: a)Carenta de lizina determina incetinirea cresterii si tulburari de reproducere.metionina. In solutie. aminoacizi sunt solubili in mediu apos si putin solubili(insolubili) in solventi organici: eteri.oua. c) insuficienta triptofanului determina o crestere a concentratiei fenilalaninei.degenerarea ovarelor.benzen.sterilitate etc.38. Datorita caracterului lor amfoter. Aminoacizii esentiali se gasesc in –germenii semintelor leguminoase. (EX: glicocol. In consecinta.pot lipsi din hrana.care. c) ceilalti aminoacizi pot fi considerati ca neutri. in molecula de arginina. Carenta in anumiti aminoacizi(esentiali) prin aport alimentar se manifesta printr-o simptomatologie complexa. AMINOACIZI-PROPRIETATI FIZICO CHIMICE 1) Cu exceptia glicocolului.asparagine. Punctul izoionic se defineste ca pH-ul la care sarcina neta a molec de aminoacizi dizolvat in apa pura este nula. aminoacizi prezinta o astfel de structura amfiionica.prolina.cistina) induce atrofia testiculelor.hipofizei.telina.izoleucina. b) prezenta unor grupari bazice suplimentare(-NH2). aminoacizi prezinta activitate optica prin capacitatea lor de a roti planul luminii polarizate. Intre diferiti aminoacizi exista si anumite corelatii nutritionale si functionale care la nivelu organismului se pot manifesta sub forma unei actiuni sinergice. Configuratia sterica a aminoacizilor este independenta de activitatea lor optica atat L-aminoacizii cat si Daminoacizii.gonadelor si prostatei.hidroxiprolina).atomu de carbon α (adiacent functiei carboxil) din struct aminoacizilor este asimetric fiind atasat tetraedric la 4 atomi sau grupe de atomi structural distincte. -NH3+).jumate (11) din setul de aminoacizi necesari pt biosinteza protidelor proprii.lizina si histidina le confera caracterul de aminoacizi bazici. sucurile plante radacinoase(morcov.cloroform. 3) Toti aminoacizi sunt subst solide cu puncte de topire ridicate mai mari de 200 grade C si se descompun inainte de a se topi. De ex.histidina).restul de aminoacizi pe care org nu ii poate sintetiza trebuie procurati din hrana(acestia provin in cea mai mare parte.

exercitand actiuni farmacodinamice diferite sau intrand in struct unor coenzime. prezinta spectre de absorbtie caracteristice in UV. aminoacizi migraza spre anod.Propietati datorate gr functionale amina(-NH2)Aminoacizi reactioneaza prin gruparea –NH2 cu CO2 formandu-se derivati cu gruparea carbamina. aminoacizi migraza spre catod iar b) in mediul alcalin.fiind prezenta sub forma –COOH sau –COO-. k)Acidul glutamic prin decarboxilare formeaza acidu γ-amino-butiric(GABA) al carui rol biokim este de agent de blocare al sinapselor. C)Proprietati datorate participarii concomitente in reactii a ambelor grup functionale(-COOH si – NH2)1) Doi sau mai multi aminoacizi reactioneaza intre ei si cu eliminarea intramoleculara de apa intre o grupare –COOH si o grupare –NH2.Propr dat catenelor laterale(-R) 1)Gruparea tiol(-SH) din molecula cisteinei se poate oxida reversibil in mediu biologic. f) Acidul aspartic prin decarboxilare formeaza β-alanina al carei rol biochimic este de constituent al acidului pantotenic(vit B3).nitrili. angajarea simultana in reactii a acestor doua grupari chimice functionale grefate la carbonul α . deplasandu-se sub actiunea unu camp electric. B. e)Cisteina prin decarboxilare formeaza cisteamina al carei rol biochimic este de constituent al coenzimei A: CoA-SH. SUB. g) Ornitina prin decarboxilare formeaza putresceina al carei rol biochim este produs de putrefactie(diamina toxica prezenta in carnea alterata).substante cu proprietati fiziologice si farmacologice remarcabile. Aminoacizi diamino-mono-carboxilici au pHi in zona alcalina (pHi =7.Proprietati datorate gruparii functionale carboxil(-COOH)-gruparea carboxil-COOH se comporta ca un donator de proton(acid) sau ca acceptor de proton(baza).constituent al dipeptidelor(carnozina si anserina).constituent al CoA. a gruparii –NH2. l)Serina prin decarboxilare formeaza colamina al carei rol biokim este de componenta a lipidelor complexe(cefaline. Aminoacizi mono-amino-monocarboxilici au pHiin jur de 6.cu sarurile metalelor grele formand combinatii complexe denumite chelati(saruri interne): metalproteide.fenilalanina. Aminoacizii formeaza derivati normali ai acestei functii : esteri. reactiile de decarboxilare ale aminoacizi sunt catalizate de enzime numite aminodecarboxilaze care apartin clasei liazelor. aminoacizi manifesta proprietati electroforetice.39.insa altele manifesta roluri importante. b)Triptofanul prin decarboxilare formeaza triptamina al carui rol biokim este de hormontisular(hipertensiv).vasodilatator. hipertensiv).sfingomieline). aminoacizi formeaza amine biogene.5-11. La pHi :aminoacizi se afla disociati ca anioni si cationi in proportii egale.Aceste combinatii complexe sunt stabile.cu transformare in cistina: 2Cis-SH Cis-S-S-Cis(deasupra sagetii -2H si dedesubt +2H).0).implicat in reactii de tip alergic).de a disocia ca anioni sau cationi. In organism.usor solubile si colorate. Astfel: a) in mediul acid.in general.regleaza tonusul fibrelor musculare netede.8-3. Prin decarboxilare.precum si de natura radicalului –R care poate conferi aminoacizilor proprietati chimice specifice.stimuleaza secretia sucului gastric.formand dipeptide.cuplandu-se cu o alta molecula de cisteina pt a forma o legatura disulfurica –S-S-. i)Arginina prin decarboxilare formeaza agmantina al carei rol biokim este de produs de putrefactie(diamina toxica prezenta in carnea alterata).contractiauter). d)Tirozina prin decarbox formeaza tiramina al carei rol biokim este de hormone tisular (antagonist al histaminehipertensiv. Aceasta proprietate sta la baza dozarii proteinelor pe cale spectrofotometrica. deci in functie de sarcina lor electrica neta la o anumita valoare de pH.cu maxime de absorbtie intre 250-300 nm(nanometri).stimuleaza contractia muschilor netezi.vitamine sau exercitand functia de hormoni tisulari locali. h) Lizina prin decarboxilareformeaza cadaverina al carei rol biokim este de produs de putrefactie(diamina toxica prezenta in carnea alterata.triptofan. unele dintre ele sunt toxice .polpeptidelor si proteinelor. PH-ul izoelecric (pHi) se defineste ca pH-ul la care aminoacizi nu migreaza intr-un camp electric. favorieaza transmiterea influxului nervos).amide.2). 6) Anumiti aminoacizi (tirozina.histidina) continand in catena laterala nuclee cu duble leg conjugate.stimuleaza peristaltismul intestinal. 2) α-aminoacizii reactioneaza cu sarurile de Cu si . j)Treonina prin decarboxilare formeaza propanolamina al carei rol biokim este de constituent al vit B12.tripeptide…polipeptide. solubilitatea lor este redusa datorita atractiilor electrostatice dintre anionii si cationii existenti. AMINOACIZI-PROPRIETATI CHIMICE(selectie) Reactivitatea chimica a aminoacizilor este determinata de prezenta gruparii –COOH. 1)Aminoacizi prin decaboxilare formeaza amine biogene:a)Histidina prin decarboxilare formeaza histamina al carui rol biochimic este de hormon tisular(hipotensiv. Aminoacizii mono-amino-dicarboxilici au pH i in zona acida (pHi=2. A.treonina si tirozina prin .Bacteriile intestinale si de putrefactie participa la transformarea aminoacizilor in amine primare corespunzatoare. c)5-hidroxi-triptofanul prin decarboxilare formeaza serotonina al carui rol biochimic este de hormon tisular (hipertensiv.plasmalogeni.Importanta acestei reactii consta in faptu ca CO2 poate reactiona cu gruparile amina din hemoglobila pt a forma grupari carbamina si astfel este facilitat trasportul CO2 de la tesuturi la plamani(carbhemoglobina). 2)Serina.Prin aceasta reactie de condensare se formeaza legaturi peptidice –CO-NH-(amide substituite) care stau la baza structurii peptidelor. D.anhidride.cromoproteide.0. Aceste amine produse in organism pe cale enzimatica se num amine biogene.

reactiile de decarboxilare ale aminoacizi sunt catalizate de enzime numite aminodecarboxilaze care apartin clasei liazelor. In organism.Tirozina prin decarboxilare formeaza tiramina al carei rol biokim este de hormone tisular (antagonist al histamine-hipertensiv.a. constituenti.denumirea .sfingomieline). Delimitarea nu este absoluta. De ex. PEPTIDE-constideratii generale.cazeine-heteroproteide-fosfoproteide-.regleaza tonusul fibrelor musc netede. 5.stimuleaza secretia sucului gastric.stimuleaza peristaltismu lintestinal. 11. Peptidele constituite din 2 pana la 10 aminoacizi inclusiv se definesc ca oligopeptide (dipeptide. 4. de ex prostaminele. Aminoacidul N-terminal dintr-un lant peptidic. SUB.Serina prin decarboxilare formeaza colamina al carei rol biokim este de componenta a lipidelor complexe(cefaline. 10. 8.constituent al CoA.terapeptide). peptidele a caror structura este formata din 10 pana la 100 aminoacizi se definesc ca polipeptide.Triptofanul prin decarboxilare formeaza triptamina al carui rol biochimic este de hormon tisular(hipertensiv).vitamine sau exercitand functia de hormoni tisulari locali.41. In functie de complexitatea lor structurala si respectiv de masa lor molec. 3)In functie de natura catenelor laterale (-R) unii aminoacizi reactioneaza cu anumiti reactivi. 1. Acidul aspartic prin decarboxilare formeazaβalanina al carei rol biokim este de constituent al ac pantotenic(vit B3).substante cu proprietati fiziologice si farmacologice remarcabile. Lizina prin decarboxilare formeaza cadaverina al carei rol biokim este de produs de putrefactie(diamina toxica prezenta in carnea alterata.insa altele manifesta roluri importante. Aceste amine produse in org pe cale enzimatica se num amine biogene. 2.dializabile. AMINE BIOGENE Prin decarboxilare.cu masa molec pana la 10.contractiauter). 7.a. unele dintre ele sunt toxice . favorieaza transmiterea influxului nervos). Nomenclatura chimica a peptidelor se stabileste prin indicarea succesiva a denumirii fiecarui a.constituent al dipeptidelor(carnozina si anserina). exceptie face numai a. 9.000. component al moleculei de oligopeptida sau polipeptida cu adaugarea sufixului „il” la fiecare denumire.a. aminoacizii formeaza amine biogene.Histidina prin decarboxilare formeaza histamina al carui rol biokim este de hormon tisular(hipotensiv. peptidele se pot prezenta in diferite forme izomere(de structura si de pozitie).Aceste 2 grupari functionale neimplicate in formarea legaturilor peptidice sunt num grupari carboxil-C-terminale(sau aminoacid C-terminal) su respectiv grupari amino-N-terminal(sau aminoacid N-terminal).din urma. Ornitina prin decarboxilare formeaza putresceina al carei rol biokim este produs de putrefactie(diamina toxica prezenta in carnea alterata).in timp ce proteinele au mase moleculare mai mari si sunt nedializabile. hipertensiv).au masa molec in jur de 5000. In functie de aceasta secventa si de nr de a.Bacteriile intestinale si de putrefactie participa la transformarea aminoacizi in amine primare coresp.implicat in reactii de tip alergic).functia –OH formeaza esteri cu acidul fosforic.a unor enzime sau serincefalinelor).peptidele reprez compusi intermediari intre aminoacizi si proteine.exercitand actiuni farmacodinamice diferite sau intrand in struct unor coenzime. 6.Astfel gruparea alcool(-OH) din molecula de serina se poate fosforila(esterificare cu H3PO4).participa la structura proteinelor din lapte. Posibilitatea existentei unei asemenea diversitati de forme izomere explica enorma variabilitate structurala. 12.tripeptide.Acidul glutamic prin decarboxilare formeaza acidu γ-aminobutiric(GABA) al carui rol biokim este de agent de blocare al sinapselor. SUB.formand compusi specifici (colorati sau precipitate) care servesc la identificarea lor.Arginina prin decarboxilare formeaza agmantina al carei rol biokim este de produs de putrefactie(diamina toxica prezenta in carnea alterata). polipeptidic sau ptoteic se considera ca fiind primul aminoacid (aa1) din structura respectiva.configurationala si functionala a diverselor tipuri de proteine care intra in alcat org animal.considerate ca proteine.proprietati Peptidele sunt subst naturale(sau sintetice) constituite din 2 pana la 80-90 radicali de aminoacizi uniti intre ei prin legaturi peptidice.40.Treonina prin decarboxilare formeaza propanolamina al carei rol biokim este de constituent al vit B12. C-terminal care pastreaza libera gruparea –COOH si pt care se mentine denumirea neschimbata.stimuleaza contractia muschi netezi.posibile. Orice peptida se caracteriz prin prezenta legaturilor peptidice –CO-NH. 3.cu formare de forsforilserina(aceasta.adica de modul de legare a acestora in molecula respectiva.in care sunt angajate gruparile carboxil si amina grefate la carbonul α ale aminoacizilor cu exceptia uneo grupari carboxil (-COOH) si a unei grupari amina (NH2) care raman libere la capetele lantului peptidic(polipeptidic).Cisteina prin decarboxilare formeaza cisteamina al carei rol biokim este de constituent al coenzimei A: CoA-SH.5-hidroxi-triptofanul prin decarboxilare formeaza serotonina al carui rol biokim este de hormone tisular(hipertensiv. Structura si functiile biochimice ale peptidelor sunt determinate de secventa in a.vasodilatator.plasmalogeni. constituenti.a.

scindarea hidrolitica a peptidelor este posibila si in prezenta enzimelor(peptidaze).a.dispersii coloidale.creier etc prin condensarea acidului glutamic cu cisteina si glicololul prin 2 reactii ATP-dependente catalizate de sisteme enzimatice specifice. Din aceste structuri limita rezulta ca prin delocalizarea electronilor π .un atom de carbon asimetric) sau cu o anumita componenta a structurii considerata ca rigida(de ex.iar polipeptidele.legatura peptidica devine coplanara si poate fi . ROL biochimic 1) Glutationul face parte din transportorii neenzimatici de hidrogen. 4)Exista o corelatie metabolica a glutationului cu o serie de hormoni printre care ar fi insulina.prezenti in enterocit. reactioneaza ca si proteinele.un ciclu de atomi.ci prin gruparea –COOH din pozitia γ a acidului glutamic. Reactia este catalizata de o enzima num glutation reductaza.o dubla led C=C). Glutationul ia nastere in eritrocite.glutationul redus(G-SH) reprez peste 90% din totalul compusilor neproteici cu grupari tiol(-SH). SUB.Astfel.42.in parte pe actiunea de protectie mentionata. 5)Prin hidoliza acida.cu unirea a 2 molec de glutation redus.formandu-se o mmolecula de glutation oxidat.comportandu-se frecventca donator de H in reactiile de oxido-reduc.o serie de peptide sunt desemnate prin denumiri empirice.uzuale. Aceasta reactie poate fi redata schematic astfel: G-SH + HS-G G-S-S-G (de la glutation redus la glutation oxidat.datorita careia sunt protejate de oxigen enzimele –SH dependente.In tesuturi. 7)Glutationul joaca un rol important si in procesele de detoxifiere fata de peroxizi. Hidrogenul gruparii tiolice(-SH) provenite de la cisteina poate fi cedat unei subst acceptoare de hidrogen.mucoasa intestinala. Sub raport cantitativ.asupra enzimelor –SH dependente.Caracterul legaturii peptidice Leg peptidica prin care a.respectiv dispunerea 3D a atomilor sau gruparilor de atomi ai moleculei in raport cu un anumit centru de referinta(de ex.glutationu redus(G-SH) actioneaza ca o coenzima. deasupra sagetii se pune -2H si sub +2H).fiind un cosubstrat al enzimei glutationperoxidaza.membrana eritrocitara si hemoglobina ce contine 6 grupari –SH dintre care 2 usor accesibile.ficat. In mod curent. Valoarea sa functionala pt eritrocit este datorata gruparii –SH a cisteinei. Denumirea sa chimica este γ-glutamil-cisteinil-glicocol. 4)Polipeptidele cu masa molec mai mare dau o serie de reactii similare proteinelor.In cantitati mari se afla in ficat si splina. GLUTATIONUL Glutationul este un tripeptid prezent in toate celulele. La definirea si caracteriz struct generale a proteinelor concura urmatorii factori: 1. 5)Glutationu redus are efect antiinfectios.adrenalina. 3)Peptidele constituite din cel putin 3 a. Ca origine.cea mai mare parte este sub forma redusa de G-SH.oligopeptidele formand solutii propriu-zise.Notiunea de configuratie reprez orientarea in spatiu. sunt uniti in molecula proteica manifesta un caracter apreciabil de dubla leg si NU de simpla leg covalenta de ti C-N.43.fi ca produsi intermediari in procesele biochimice de degradare si de biosinteza a macromolec proteice.unei hexapeptide ipotetice cu struct : Arg-Ala-His-Gli-Glu-Ala-COOH este arginil-alanil0histidil-glicil-glutamilalanina.peptidele prezete in org pot proveni fie prin biosinteza din aminoacizi(cum este in general cazul peptidelor cu functii biologice).fie de peroxizii produsi prin autooxidarea acizilor grasi polinesaturati din membrana eritrocitara. G-SH poate fi ulterior regenerat din starea sa oxidata in cadrul altor procese.Aceasta complexitate rezulta atat din faptul ca proteinele sunt macromolec cat si din aranjamentu spatial configurational in care sunt dispusi atomii si gruparile de atomi care constituie macromolec proteica. Sistemul de detoxifiere prin glutationperoxidaza este spijinit si de actiunea catalazei eritrocitare.cu sarurile de cupru in mediu alcalin producand o coloratie albastra-violeta.peptidele sunt scindate in aminoacizi componenti.luand parte la procesele de oxido-reduc din organism.a. Raportul dintre pastrarea structurii functionale a membranei eritrocitare si a continutului in G-SH se sprijina. 2G-SH + H2O2 G-S-S-G + 2H2O(pesageata se pune G-SH peroxidaza). 3) Formeaza complexe cu unele enzime ce nu pot actiona in lipsa glutationului(efect antitoxic intervenind in protejarea anumitor subst contra oxidarii: ac ascorbic. SUB. aceasta reactie numita reactia biuretelui este utilizata pt identificarea si dozarea de peptide si proteine. 2)Glutationu redus protejeaza gruparile –SH ale unor enziem –SH dependente comportandu-se ca un activator enzimatic. Proprietati generale 1)Peptidele manifesta un caracter amfoter si formeaza saruri solubile cu acizii si bazele.fapt ce atesta importanta sa biologica.leg covalenta C-N dobandeste un caracter de dubla leg.Acest caracter se explica prin structuri limite de rezonanta ale legaturii peptidice. Din cei 23 mmoli glutation/l . este considerat a fi cea mai abundenta peptida simpla din organism. STRUCTURA PROTEINELOR-NOTIUNI PRELIMINARE Proteinele au o structura complexa. 6)In unele procese biochim. hemoglobina). 2)Peptidele sunt solubile in mediu apos. De remarcat estte faptul ca legarea cisteinei la ac glutamic NU se realizeaza prin intermediul gruparii –COOH din pozitia Cα.fie ca este vorba de H2O2 produsa metabolic in organism.

ca exprimare a celor 2 structuri limita de rezonanta.tridimensionale.acesti atomi devin coplanari.ci numai o rotatie restransa a atomilor de C si N in jurul axei de legaturi coplanare C-N.tipul(natura).pozitie care este mai stabila dpdv energetic. arhitectura macromoleculara releva interdependenta intre nivelurile structurale si imposibilitatea determinariiri guroase a acestor niveluri.proportia.gruparea –COOH libera. PROTEINE-STRUCTURA PRIMARA Acest nivel de organizare constituie structura de baza a oricarei proteine si reprez organizarea intracatenara care este determinata de numarul.stereospecifica.a. Notiunea de conformatie implica participarea structurilor secundara si tertiara a catenelor polipeptidice la orintarea 3D specifica a moleculelor de proteine.a.o molec de proteina poate adopta conformatii diferite(conformeri). 4)Determina configuratia de ansamblu specifica a fiecarei proteine.a.iar legaturile Cα-N si Cα-C permit libera rotatie. 3)Constituie “coloana vertebrala”a oricarei molec proteice. -R2.45.Natura catenelor laterale(-R) Natura catenelor lat ale a. caracteristica structurii primare.44.precum si dinamica configuratiei L a aminoacizilor constituenti. aceasta repartizare spatiala apare ca o consecinta a rotirii atomilor sau grupelor de atomi in jurul axei unor legaturi simple existente in molec respectiva. Infrastructura primara reflecta “structura de baza”a proteinelor pe cand infrastructura secundara. sunt permise rotatii libere numai in jurul axei Cα-N si a axei Cα-C.cu caracter hidrofob.reflecta “organizarea spatiala tridimensionala”a proteinelor.proteinele se caracteriz printr-o arhitectura spatiala bine definita care refleca organizarea lor conformationala.cu exceptia leg peptidice la care participa si gruparea amino a prolinei sau hidroxiprolinei. ce intra in constituita unei anumite proteine. 3.fapt ce se repercuteaza asupra organiz spatiale a proteinelor.proportia si oranduirea aminoacizilor in catenele polipeptidice ce compun macromolec proteica. atomii de C si N implicati in stabilirea leg peptidice sunt coplanari si nu se pot roti liber.Gruparile nepolare.iar la celalalt. 2.a. NIVELURI DE ORGANIZARE A STRUCTURII PROTEINELOR Structura globala.planul relativ rigid in care se afla leg C-N NU permite o rotatie libera. grefate la fiecare atom Cα sunt dispuse intr-un aranjament trans-repetabil.Deoarece leg peptidica este coplanara. 2)Existenta unei secvente(succesiuni) bine definite a aminoacizilor in catenele polipeptidice.in care leg –CO-NH. Structura de baza reprezinta organizarea intracatenara determinata de natura chimica .a.secundara.precum si grupari nepolare.se dispun intr-un plan relativ rigid. se creeaza astfel posibilitatea aparitiei unor conformatii diferite(conformeri structurali) pe care le poate lua o molecula proteica in structura sa de ansamblu.reprezentata prin urmatoarea structura globala.In cadrul aceleiasi configuratii structurale. Caracteristicile esentiale ale structurii primare sunt: 1)Existenta leg peptidice (-CO-NH) care se stabilesc intrle diferiti α-aminoacizi constituenti.Geometria legaturii peptidiceDatorita caracterului partial de dubla leg existenta intre atomii C-N. tertiara si cuaternara.avand la un capat gruparea –NH2 libera.Conceptul de conformatie reprez modalitatea in care atomii sau gruparile de atomi sunt repartizate in spatiu.-SH care apartin aminoacizilor dicarboxilici.deci spre mediul apoz in care subzista. Orientarea geometrica a celor 2 atomi Cα adiacenti legaturii peptidice. este sub control genetic(prininformatiacuprinsa in macromolec de AND). Drept consecinta a acestei orientari spatiale.se dispun la interior(hidrofobie).ca si a atomilor O si H atasati de dubla leg peptidica este in pozitia trans. Proteinele sunt alcat din catene (lanturi)polipeptidice a caror specificitate este determ de secventa de a.conformationala a acestor catene. SUB.de ansamblu a macromoleculelor proteice se manifesta ca rezultanta coexistentei si interactiunii mai multor nivele de organiz(infrastructuri) si anume: primara.incorporate in structura de ansamblu a fiecarei proteine. In structura primara.-R3 etc) sunt aferenti atomilor de Cα fiind dispusi alternativ deasupra si sub planurile legaturilor peptidice intr-un aranjament trans-repetabil.se dispun la exterior(hidrofilie). particularitati structurale care prezinta relevanta in cadrul relatiei structura chimica-activitate biologica. in consecinta.tertiara. de la caz la caz.dinamici.cuaternara.cu caracter hidrofil. SUB.Conformatia Ca macromolec. Conformatiile diferite se estimeaza la ansamblul macromolec protidic. Aceste nivele de organizare reflecta existenta unei structuri de baza si a unei structuri spatiale. Privind protidele in ansamblul lor.-NH2.a.in cadrul unei aceleiasi configuratii a moleculei.OH.si intercatenare.Radicalii existenti pot prezenta grupari polare provenite din gruparile functionale – COOH. 4. structura 3D este determinata de oranduirea spatiala.secventa si modul de oranduire( de combinare) ale a.catenele laterale (-R)ale acestor a.Natura chimica a acestor radicali are o importanta deci si . iar radicalii contituenti (-R1.Un macromolec protidica gruparile polare. Ansamblul macromolecular evidentiaza.de interactiunile intra. 5)Secventa de a.hidroxilati si tiolici. joaca un rol determinant in stabilirea configuratiei structurale a fiecarei proteine.structura 3D si activitatea biologica a proteine sunt dependente si controlate de secventa de a.

Este alcat din lanturi polipeptidice lungi..lantul polipeptidic capata aspect de “zig-zag”.a.el consta din fibre liniare individuale insolubile in apa(solubile numai prin fierbere. aceasta orientare este energetic favorizata si are o stabilitate mai mare in raport cu orientarea spre stanga.a.se creeaza posibilitatea ca gruparile atomice respective (-CO si –NH-) sa formeaze leg de hidrogen. Conformatia α-helix reprez o catena polipeptidicacontractata care este mentinuta si stabilizata prin leg de H intercatenare.Continutul helical sau gradul de spiralare al proteinelor globulare variaza de la o proteina la alta.a.α-keratina supusa caldurii. Struct β-pliere este stabilizata de leg de H intercatenare. Atomul de O posedand un exces de electroni.sau sub actiunea unor factori chimici se transforma in β-keratina.conformatierezultatasistabilizataprin leg de H intercatenare. 1.va pt organiz globala a struct proteinelor.a.Prototipul acestui model il reprezintaβ-keratina.asociate cate 2 si super incolacite. Proteinele cu structura β-pliere sunt flexibile dar nu elastice. modelul in “planuri pliate”(β-pliata) simodelultip”colagen”. Desi leg de H sunt leg relativ slabe. sufera o “pliere”. Struct secundara se prezinta in 3 modele(conformatii): modelul α-helix. piele si unghii.Aprox 30% din proteinele org sunt reprez de colagen. mai jos in catena polipeptidica.situati in alt lant polipeptidic.Colagenul este o proteina fibrilara fiind prezent in oase. radicalii –R ai tuturor a. prefixul α desemneaza existenta unui nr de 3.organizare generata si stabilizata datorita legaturilor de hidrogen care se stabilesc intracatenar intre gruparile –NH.lantul polipeptidic format din a.(donatoare de H) si gruparile >C=O (acceptoare de H) ale leg peptidice. sunt orientati spre exteriorul elicei.tendoane.In felul acesta.s-a stabilitca α-helixul se caracteriz prin: fiecaretura(pas)=3. Individualitatea structurala si functionala a fiecarei proteine este determinata . care se afla repartizati pe fiecare tura a α-helixului. b)Miozina(proteia cu rol contractil din muschi). 3.respectiv o indoire cu un unghi de aprox 90 grade.si –CO.prezinta o orientare de la stanga spre dreapta.a. Conformatia α-helix se intalneste in struct a numeroase proteine fibrilare si globulare cum sunt: a) α-keratina->proteina abundenta in par.precum si in jurul unei axe comune celor 3 catene. majoritatea reprezentand atat portiuni α-helix cat si portiuni rasucite.a. 2.a. In anumite conditii experimentale.proteina fibrilara din lana.6 a.Rezulta astfel ca β-keratina este mai relaxata decat α-keratina care are o config de tip α-helix.pene.cu struct αhelix.unghii.situata peste 3 a.atat de secventa aminoacizilor care constituie struct primara cat si lungimea catenelor polipeptidice care difera de la un tip de proteina la altul.Modelul tip “colagen”Acest tip conformational este specific colagenului.formeaza leg de H. acesti radicali constituie un element de variabilitate in struct primara si pot interactiona in cadrul catenelor polipeptidice ale molec proteice datorita caracterului lor diferit. Si releva tranzitia intre 2 modele de structuri secundare:prima contractata(aspect helicoidal) si a doua relaxata(aspect de plan pliat).Proteinele native nu sunt alcat din conformatii α-helix regulate. Pe baza analizelor de difractie cu raze X.Modelul in “planuripliate”(β-conformatie)In aceasta struct.inraport cu prima leg peptidica. PROTEINE-STRUCTURA SECUNDARA Proteinele native nu reprezinta simple catene polipeptidice extinse intr-un singur plan.flexibila si elastica.par.a.totusi stabilitatea structurii secundare este asigurata prin posibilitatea formarii acestor legaturi intr-un numar mare si prin repartizarea lor uniforma de-a lungul catenelor polipeptidice. toate grupele – NH.Indoirea lantului polipeptidic se face in dreptul atomului Cα care poarta gruparile-COOH si –NH2 blocate sub forma de leg peptidice. Aceasta configuratie reprez o structura ordonata si compacta.ambii atomi fiind orientati in pozitia trans.conversie insotita de desfacerea legaturilor de H intracatenare si de stabilirea concomitenta a unor leg de H intercatenare. Stabilirea legaturilor de hidrogen devine posibila datorita distributiei diferite a electronilor la nivelul leg peptidice care devine partial ionizata. Conformatia helicoidala rezulta prin spiralarea catenei polipeptidice.decat in anumite proportii.umezelii si a unei tractiuni mecanice.ci ele se constituie intr-o organiz spatiala.Modelul α-helix Catena polipeptidica are o conformatiehelicoidaladenumita αhelix..in cel al “planurilor pliate”leg de H intercatenare sunt dispuseaproape perpendicular pe axa catenei polipeptidice.intercalate in regiuni helicoidale..6 radicali de a.tesconj.Dotat cu o mare extensibilitate.. Struct moleculei de colagen se prezintaca un superhelix format din 3 lanturi polipeptidice spiralate care constituie un triplu helix.adica la o distanta de 3 secvente de a.iar atomul de N avand un deficit de electroni. molecula proteica capata prin unirea lanturilor polipeptidice prin leg de H intercatenare aspect de “grilaj”intrucat leg de H se stabileste intre atomii de O dintr-o leg peptidica. Acest model este caracteristic multor proteine fibrilare. aceste leg se stabilesc intre gruparea –C=O a unuia.tridimensionala.a. Struct secundara reperz organiz spatiala a catenelor polipeptidice.H-N sunt caracteristice struct secundare. Legaturile C=O.iar configuratia atomilor Cαeste aceea si pt totia.In felul acesta.structura lor continand regiuni nehelicoidale. si gruparea-NH al unui alt a.46. Spre deosebire de modelul α-helix.nehelicoidale. Intre α-keratinasi β-keratina exista o trasformare reversibila de tipul : α-keratina βkeratina. Fiecare fibra de colagen se prezinta astfel ca un cablu .cartilaje.ca factori primari. fiecare catena spiralata este rasucita spre stanga si infasurata in jurul axei proprii.orientare predominanta in structura proteinelor native. c)Globina(componenta proteica a hemoglobinei si mioglobinei). SUB.Struct β-pliere este caracteristica proteinelor sub forma de filamente.cand se transforma in gelatina).

prolina si hidroxiprolina(25%). Interactiunile prin care se asambleaza subunitatile care constituie agregatul molecular si care stabilizeaza struct cuaternara NU sunt de natura covalenta.secundara.a. SUB.proteine cu rol structural.a.Leg covalente. treonina) sau fenolice(resturi de tirozina).etc.tetrameri etc.Leg de H peptidice-stabiliteintrediferitesegmentepliate ale cateneipolipeptidice.care contine Fe2+ si care este implicata in transportul O2.Proteinele cu struct tertiara.valina.a.In felul acesta.saline-stabilite prin atractie electrostatica intre radicalii cu sarcina pozitiva (-NH3) din a.Suprastructura cuaternara reprez asocierea unor catene polipeptidice independente num protomeri(care au deja o struct primara. nepolari(hidrofobi) caleucina.fiecare avand 2 catene polipeptidice(una α si una β).Structura tertiara este o organiz tridimensionala(spatiala) a moleculei de proteina. in contrast cu regiunile hidrofobe.forte Van der Waals si punti disulfurice.prin complexitatea ei include atat struct primara cat si pe cea secundara reprez de regula prin modelu α-helix. 6.Structura cuaternara o serie de proteine globulare cu mase molec ce depasesc 5.indeosebi.Interactiunidipol-dipol-stabilite intre gruparile alcool(-OH) din serina.trimeri.) si 2 catene β(fiecare contin 146 a.). mono-amino-dicarboxilici.47.izoleucina. Prin organizarea sa .a.struct cuaternara este frecvent formata din dimeri.regiunile hidofobe constituite aproape numai din a.pigment sanguin cu rol in transportu O molecular.tertiara definita).Asocierea celor 4 protomeri pt formarea .alanina.termenul de protomeri se refera la catenele polipeptidice individuale. Structura tertiara se caracteriz prin alternanta de-a lungul catenei polipeptidice respective a unor portiuni elicoidale regulate si rigide cu portiuni neelicoidale si flexibile aleator infasurate. 7. constituenti.intr-un ansamblu sau agregat denumit oligomer. Prin struct tertiara se asigura orientarea 3D completa si specifica a proteinelor de tip globular. Un ex tipic de organiz struct cuaternara il constituie hemoglobila(Hb).Aceste legaturi intracatenare se manifesta ca veritabile forte de stabilizare a struct spatiale a proteinelor si sunt de urm tipuri: 1.Prezenta acestor leg este caracteristica.mai putin prin conformeri de tip β-pliat sau β-plan-pliat si alte structuri.respectiv din 4 catene polipeptidice: 2 catene α identice(fiecare contin 141 a. B. 3. 2.Leg esterice-stabilite intre gruparile –OH si –COOH libere ale hidoxiaminoacizilor si acizilor mono-amino-dicarboxilici.prin infasurarea lor formeaza un “miez” hidrofob si o parte hidrofila cu grupari chimice disociabile ale a.a.de ex conformeri cu regiuni α si β alternante.Aceasta struc. 4. stabilite intre radicalii –SH de la 2 resturi de cisteina si mai rar de la metionina. Interactiunile hidofobe se bazeaza pe atractia mutuala a gruparilor nepolare si au ca efect excluderea moleculelor de solvent polar din regiunea pe care o formeaza in molecula.anticorpi. In functie de nr protomerilor constituenti ai unei proteine oligomere.formate prin punti“disulfurice”sau “disulfidice”(-S-S-).fara sarcini.intre grupari amidice –CO-NH2(din glutamina si asparagina). cu catenene polare se gasesc localiz spre interiorul molec proteice globulare(miez) exercitand o functie esentiala de stabilizare a componentei structurale interne.Struct cuaternara a globinei din Hb reprez un tetramer constituit din 4 protomeri.Leg etericestabilite intre grparile Oh libere ale hidroxiaminoacizilor. Un asemenea model molecular se caracteriz printr-o rigiditate extrema.Leg de H nepeptidice-diferite de cele existente la niv leg peptidice.Niv de organiz cuaternar este caracteristic proteinelor native care exista ca agregate moelculare formate din mai multe catene polipeptidice unite in subunitati.Legionice.struct tertiara reprez o arhitectura extrem de complexa.de ex.(funie) impletit. 8.desfacerea leg chimice implicate in organiz struct teritare determina denaturarea reversibila a proteinelor. 10.pe cand termenul de subunitate este folosit adesea pt a desemna o portiune functionala a unei proteine aligomere. 5. In colage predomina cantitativ: glicocolul.Forte Van der Waals si interactiuni hidrofobestabilite intre radicalii de a.In Hb.aceste leg de H se stabilesc. 9. biomacromoleculelor de acizi nucleici in care acidul fosforic este un component structural.a di-amino-mono-carboxilici si negativa (COO) din a.intre radicalii gruparii –OH alcoolice (serina. Legaturi chimice specifice struc tertiareComplexitatea acestei struct este determinata de existenta in molec proteinei a unor multiple interactiuni chimice care determina infasurarea si organizarea spatiala complexa a macromolec de proteina.hormoni.in care superhelixul format din ansamblul celor 3 catene polipeptidice este mentinut prin leg de H intercatenare.Struct tertiaza rezulta din replicarea sau infasurarea lantului polipeptidic intr-o suprastructura tridimensionala.In general.determinand solubilizarea macromoleculei de proteina in mediu apos in care subzista.Leg fosforice-stabilite prin radicalul acidului fosforic intre gruparile –OH libere ale hidroxiaminoacizilor. Cei 4 protomeri ai Hb se constituie in cate 2 subunitati.fiecare catena polipeptidica este cuplata cu o componenta prosteitica denumita hem.ci reprez leg electrostatice si de H localiz la suprafata fiecarei catene polipeptidice sau subunitati.tropocolagenul reprez structura tertiara a colagenului.legaturi electrostatice.proces insotit de pierderea proprietatilor biologice.treonina sau tirozina.Interactiuni polare-intre radicalii polari.Struct tertiara confera proteinei functia biologica specifica: enzime.cele hidrofile se gasesc dispuse spre exteriorul molec.a.104 sunt constituite din mai multe subunitati. Prezinta un grad mare de labilitate in raport cu diferiti factori fizici si chimici. PROTEINE-STRUCTURA TERTIARA SI CUATERNARA A.intre gruparea –OH a tirozinei si atomul de O din gruparea –COO a acidului glutamic.

enzima denumita fosforilaza a . Numeroase proteine care actioneaza ca enzime cu rol in reglarea diferitelor cai metabolice denumite enzime allosterice se caracteriz prin existenta unui nivel cuaternar de organiz structurala. .confera activitatea enzimatica specifica a fosforilazei a.care.Astfel. aceste subunitati asamblate inca sub forma unei unitati dimer.fiecare in parte.implicata in metabolismul glicogenului este constituita din 2 subunitati. intr-o organiz structurala cuaternara.struct cuaternare a Hb se reda astfel: 2α + 2β α2β2.sunt inactive.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful