You are on page 1of 79
Cristian $erban PARINTELE ARSENIEBOCA . lTl tr/ o . -'l\t 1 Ialna Lasatorlel - Textindreptat
Cristian $erban
PARINTELE
ARSENIEBOCA
.
lTl
tr/
o
.
-'l\t
1
Ialna Lasatorlel
-
Textindreptat de P.S.Daniil Stoenescu
Episcoploctiitor al romAnilorortodocsidin Episcopia
OrtodoxdRomdni a DacieiFelixdin VArgej(Serbia)

Sfdntainsolire intru purtareacrucii si vederea luminii de pe Tabor -

I
I
,,PdrinteleArsenieBocaesteunEoercstal neamului romhnesc" P.S.Daniil Stoenescul Pe l6ngd faphrl ci se scrie mult 9i
,,PdrinteleArsenieBocaesteunEoercstal neamului
romhnesc"
P.S.Daniil Stoenescul
Pe l6ngd faphrl ci se scrie mult 9i foarte mult
desprePdrinteleArsenie 9i apar cdr,tiin avalangd".in
cascadd,vreau sdvd spun ci nu tot cesescriedespre
PdrinteleArsenie bucurd pe Pdrintele,bucurd duhul
PreasfinlitePiirinte, l-ati cunoscutpersonalpe
PdrinteleArsenieBoca,i-ati fost unul dintre cei mai de
2eamd ucenigi,ali scrisgi editatcelemai frumoase cdrli in
Ilydturlcu Sfinin Sa.in aceastiicalitate,ceneputelispune
desprePdrintele?Rostifi-ne,adrugdm,un cuahnt'de folos!
Md gAndearnca astdzisd vd fntAmpin cu un
cuv6ntal PirinteluiArsenie Boca,din predicileSfinfiei
Sale,pe care le-am publicat in cartea Cuainte'aii.
Pdrintelespunea: ,,Omul igi areriddcinile in adAncul
cerului". Niciun teologcregtinortodox nu a mai rostit
un asemeneacuvAnt,atAtde frumos, de antropologie
cregtind,cum a zis gi a scris Pdrintele Arsenie Boca.
MergAnd pe firuI teologiei patristice, in mod
deosebita SfAntuluiMaxim Mdrturisitorul, pdrintele
spune ci: ,,ln fiecare om, Dumnezeu a sddit si a
rAnduit o intenlie divind". Dumnezeu este serisul,
rostul si menireaviefii noastre
prin acordul dintre
9i
sdu. Sunt oameni care scriu cu competentn,dar 9i
oameni care scriu dintr-un arivism, ca sd spun aga.
Sunt cdteva cdr,ticare .u fi fost mai bine sd nu fi fost
scrise,iar unele sunt chiar de pus pe foc, vorbesc in
specialdespreceledin categoria,,convorbiri astrale".
PdrinteleArseniemi-a spusla un moment dat: ,,Tu va
trebui sdmd aperi de oameni!".Dar nu prea reugesc,
fiindcd apar 9i filme 9i cirji, unelebune,dar 9i unelecu
gregelimari. PdrinteleArsenie Bocaesteun Everestal
neamului romAnesc 9i spreEverestprivegti cu drag cu
respect,cu simpatie, dar Everestul trebuie sd rimAni
Everest.Daci tu coboriacestvArfin musuroaielelumii
9i ale societdfi contemporanenu este bine. Trebuie
si contemplem Everestul de pe muguroiul nostru.
Sfatulmeu estesi citifi cdr,tileautenticeale Pdrintelui
9i celemai bune cirfi scrisedesprePdrinteleArsenie
Boca.Trebuiesd ne ferim de devieri, de absolutisme,
de exa$erdri.Nu trebuie sdamestecdmapa de ploaie
cu agheasma.Pdrinteletrebuie sdrdmdni in chivotul
vointa noastrd 9i harul lui Dumnezeu suntem datori
ca aceasti intenfie divind, gand divirU sdmAnld
dumnezeiascdsiditi tr addncul fieciruia dintre noi,
sdajungdla desivdrgire,la implinire,la rodire pentru
viafdvegnicd.
neamului rom6nesc,ln
icoani, pe Tabo4 la inilfimea
pe carel-a ridicat harul 9i darul lui Dumnezeu.
Ali fost ?npreajmaPdrintelui ArsenieBocamai
mulli ani; ce spuneaacestadespresoarta noastrd,a
romfrnilor,desprearemuriledeacum?
PreaSfinlitePdrinte,inultimaoremeauapdruttot
felul decdrli desprePdrinteleArsenieBoca.Ce neputeli
spunepeacestsubiect?
Eu l-am auzit pe Pdrintele vorbind despre
unitatea Europei, spunAndasa:,,PAni la urmd, vor fi
una". L-am auzit pe Pdrintelevorbind despre fara 9i
9
poporul nostrusi a spuscd,,poporulnostruestecam neascultdtorde Dumnezeu".Iat despretaranoastri din limba greacdin
poporul nostrusi a spuscd,,poporulnostruestecam
neascultdtorde Dumnezeu".Iat despretaranoastri
din limba greacdin romAndsi PdrinteleArsenie scria
de mdni. La MdndstireaSAmbdtain bibliotecade la
a
spus asa:,,DumnezeuiubegteRomAniasi vrea sd
etaj,sunt cAtevacasetecu cAtevamii de pagini scrise
o
spelede pdcatemai intAi". Ne spunea pdrintele la
de
mAnaPirintelui Arsenie Boca,dupd dictareasi
Prislop asa: ,,Lumea se clatind!". Iar noi, cregtinii,
ar
trebui sd ne bucurdm cd lumea se clatind, pentru
cd
sunt pe lume semneleapropierii celeide-aDoua
traducerea Pdrintelui Stdniloae.Despre Pdrintele
Stiniloae,PdrinteleArsenie Bocaspuneaasa: ,,Prin
teologia asceticd 9i misticd a Pdrintelui Stdniloae,
noi, romAnii,am dat tot ceam avut mai bun".
Afost PdrinteleArsenieBocalegionar?
picate ale omenirii, din care se coboardgrindind
Pdrinteleafostcontemporanculegionarii,dar
9i
catastrofe. fi ne spuneasdnu mai punem greselisi
pdcate,cde destul cAtesunt in acestnor. Iar pdcatele
nu a fost legionar 9i nici filolegionar.La SAmbitale
spuneatinerilor legionari: ,,Nu putefi purta pistolul
sestiu: avorturi, belli, injurdturi, desfrdndri,droguri
intr-o mAndsi cruceain alta". O parte din legionarii
si alte blestemdtii de pe lumea aceasta.Tot Sfintia Sa
si partizanii din munji sunt eroi ai neamului
spuneaasa: ,,Eu fac muncdde pompier,salvezcese
mai poatesalva".
Existdinsd in Ortodoxie o granild foarte sublire intre
erou si sfAnt
lntr-o
disculie pe caream avut-o cu
Plechndde la unele controaerseapdrute pe
Pdrinteleatunci cAndam avut un drum mai lung de
fdcutimpreund, cu masina,a venit vorba de Horia,
internet,amz,reasdintrebdm:Estesaunuolegdturdintre Clogca 9i Crigan.Pdrintelea spussimplu: ,,Sunt eroi
PdrinteleArsenieBocasi PdrinteleDumitru Stdniloae?
ai neamului". Atdt a spus! Cine poate sd inleleagd
acestcuvAnt,sd-linfeleagd
Pdrintele Stdniloae a scris despre pdrintele
ArsenieBocain prefejelela primelepatru volumeale
Filocalieifoartefrumos,numindu-l,,ctitor de frunte
al Filocaliei romAnesti". PdrinteleArsenie Boca a
adusdin Greciadoudvolumemari, masive,cutextele
Filocalieiin limba greacd,a stdruit si l-a convins pe
Pdrintele Stdniloaesd le traducd 9i sd grdbeascd
traducerea. Parcd simtea Pdrintele regimul care
urma sd se instaureze.PdrinteleStdniloaetraducea
Doreamsd intrebdm,PreaSfinlite Pdrinte,cum
trebuie sd reactiondm fald de multitudineade mdrturii
apdruteacumdesprePdrinteleArsenieBoca?
Euvreausdprecizezcd,nuconsidercdgtiusau
cd monopolizeztot ce se cunoagtedesprePdrintele
ArsenieBoca.Eu l-am cunoscutintr-un fragmentde
timp, ultimii zeceaniaiSfinlieiSale,amavut fericirea
11
sd fiu preot la Prislop, iar prin 1985,Pdrintele venea la Prislop cAtedoud sdptdmAni,discret. Securitatea din
sd fiu preot la Prislop, iar prin 1985,Pdrintele venea
la Prislop cAtedoud sdptdmAni,discret. Securitatea
din Sinaia gtia cAnd pleacd din Sinaia si Securitatea
din Haleg (Deva) gtiacAndsosegtela Prislop.
Pdrintelemi-a zis un cuvAntcarepe mine m-a
Sdavefi duhovnic 9i si vd ferili de picat 9i de vicii
cum ar fi alcoolul sau tutunul! Trdifi cu tolii cAtmai
cregtinegte!
ajutat foarte mult: ,,Dacd. tu nu veneai preot aici, eu
pe aici nu mai aveam ce cduta!". Mai inainte de a
muri, cu putin timp, PdrinteleArseniei-a spusMaicii
Zamfira ca la inmormAntare sd vorbeascdPdrintele
Savian Bunescu 9i eu. Atunci, la inmormAntare, am
spuscdde la Sf6ntulApostol Andrei, celintAi chemat
CecuuintealePdrinteluiArsenieBocaar trebuisd
mairefinem?
,,Dumnezeu locuiegte ilrtr-un suflet senin",
spunea Pdrintele Arsenie Boca. Sd relinefi cd orice
cregtinautentic supdri sau deranjeazd,penecrestini
saupe ceimai pulin cregtini.Sunt probleme 9i in casd,
si
vesteascdEvanghelia lui
Hristos pe pdmAnt
in familie, 9i la serviciu. Mdcar sd relinem acest
9i
romdnesc,nu cred ci a mai fost la noi o personalitate
de talia Pdrintelui Arsenie Boca. Acest cuvdnt si
cuvdnt:,,Omul igi arerdddcinilein addnculcerului".
aceasti idee le mentin caepiscop,pAndla moarte.
P.S.Daniil Stoenescu,Hd,tdgel,L4 iulie 2012
EstegregitsdspunemcdPdrinteleArsenieBoca
esteun sfhntgrabnicajutdtorin problemede familie?
Pirintele Pantelimon 9i obgteaMlnistirii
Simbita de Sus,in 1.953
de la
Nu este gregit, este corect! Eu cred cd este
grabnic ajutdtor in probleme de familie 9i in toate
problemele omului.
Vi
indemn sd vd rugafi, sd
spuneti asa: ,,Sfinte, PreacuvioasePdrinte Arsenie,
Pdrintele Pantelimory fost ucenical Pdrintelui
Arsenie'Bocasi fost preot duhovnic la Mindstirea
Ghighiu (Prahova) duce acum2, la cdsufa sa din
roagd-te lui
Dumnezeu
pentru
mine,
pdcdtosul
(pdcdtoasa)',inproblema pe careo ai.
Cesd facem noi, romdnii,casdauemun trai mai
bun?
Se
ne
rugdm!
Se
ne
rugdm
pentru
9i
conducitorii
in Dumnezeri, rugafi-
incinta Mindstirii Turnu (Prahova), o viali care
amintestede Pdrinlii Patericului. La vdrsta de 87 de
ani, cu fala luminoasi, cu barba albd ingrijitd, slab
si cu un chip serafic, inarmat intotdeauna cu un
zAmbetbinevoito4,mai mereu cu epitrahilul de gA!
dar si cu mAinile bdtitorite de atAtamuncd la stupi,
Pdrintele Pantelimon aratd exact cum ar trebui sd
arate un om care a cipitat invdldturi si putere de
fdrii
Credeli
vi
lui Dumnezeu, cititi
CuvAntul lui Dumnezerr,
a
frecventati casa lui DumnezetJ, care este Biserica.
sluji Bisericii si neamului de la PdrinteleArsenie
Boca. Pdrintele Pantelimon este o cronici vie, una
L2
caremdrturisestedesprecredinta carepoate sdmute munfii din loc, la propriu. Cuviosul Pdrintea suferit ani grei de
caremdrturisestedesprecredinta carepoate sdmute
munfii din loc, la propriu. Cuviosul Pdrintea suferit
ani grei de inchisoare,bdtdi si umilinle, doar pentru
faptul cd nu a vrut sd se lepede de haina monahald
in anul 1959,dupd ce conducereade atunci a
anii de la SAmbdtade Sus, cAnd,mai intAi ca frate,
apoi ca monah, a pus cdrdmizi multe la ,,Lucrarea
de la Sembeta", pe care a elogiat-o cel mai mare
teolog al secolului al XX-lea
Pdrintele Dumitru
a
ldrii
impus monahilor sd pdrdseascdmdndstirile, in urma
Stdniloaea. PdrintelePantelimon a slujit acesteicauze
nefericituluiDecret410.
Umilinfele, incercdrilede tot felul, anii grei de
firchisoare,semiexilul in caretrdiegteactualmentenu
i-aualteratin niciun fel PdrinteluiPantelimoncredinla.
dumnezeiegti,acesteilucriri binecuvAntate 9i aldturi
de Pdrintele Arsenie Boca, inainte de a fi mutat la
Prislop, dar mai ales la incepuful anilor ,50, cAnd
de fapt a primit gi tunderea fir monahism, odatd cu
PdrinteleTeofil PArAianu,in data de 15august 1953.
E
cevace te fascineazdlaPdrintele,e cevace nu poli
Dupd
mai
multe
insistenfe, am
aflat
cd
explica in cuvinte. CAndintri in chilia sa,simti cd nu
vrei sd mai iesi vreodatd. La intAlnirea cu Pdrintele
simfi prezentalui Dumnezerr,plutirea Duhului Sfant
chiar prezentaPdrinteluiArsenieBoca,carepriveste
9i
PdrintelePantelimon,aldturi de a19itruditori, a sdpat
patru metri in vadul unei ape,pentru a aducecurent
electricin mdndstire.Personala luat legdturacu nigte
ingineri, a montat un dinam 9i a ficut trecereade la
din pozelede lAngdicoane,cu focul sdu duhovnicesc
din
ochi, spretoli cei carevin cu diverse problemela
ldmpile cugazcareeraufolositeatunci cAnda venit in
mindstire, la iluminatul electric. Cercet6ndistoricul
Pdrintele.
Povestirile Pdrintelui Pantelimon sunt aur
curaf iegit din topitoare. Nu este vreme, poate ar
trebui ani de convorbiri, pentru a iegi la iveald multe
lucruri de folos credinciosilor din RomAnia si nu
numai3.Celmai important lucru esteci ceeacespune
Mdnistirii
Brdncoveanu,de la SAmbita de Sus, cu
Pirintele Pantelimon - carela vArstasaareo luciditate
de invidiat - este adevdr incontestabil, este adevdr
mdntuitor.In chilia sa"cAnddeschidegura,nuvorbeste
niciodatd despre sine, desi i s-a cerut in repetate
rAnduri lucrul acesta.El il laudd pe Dumnezeu; din
doui in doud vorbe amintestede Mdntuitorul si de
viata Sapilduitoare si evocdcu emotie,dar
cu vorbe
9i
scopulde a da consistenldacesteicdrfi, am descoperit
cumultd bucurie cdtruda Pdrintelui Pantelimona fost
consemnatdde o personalitatea vremii, un apropiat al
Mitropblitului Nicolae Bdlan.Acesta faceo descriere
cuvaloarede documenta mdnistirii, agactrmarita ea
la inceputulanilor,5O dar gio scurti descrierea celor
pe carei-a intAlnit aici.
Din acest istoric: ,,Pentru a reda ckt mai
fidel atmosferaepocii,reproducemaici scrisoareaunei
personalitdlicarea aizitatmkndstireaincalitatedepelerin,
scrisoarepe caream descoperit-oin arhiaapersonalda
MitropolituluiNicolaeBdlandin Sibiu:Silmbdtade Sus
c6ntdriteindelung, pe Pdrintelesdu drag,pe pdrintele
1953.V111.27
ArsenieBoca.
Din modestie,Pdrintele Pantelimon nu evocd
Astdzi,miercuri25.Vil1,amajunsh Milndstirea
Sdmbdta deSus.DelaSibiuamcdldtoritintotsdrdgial.P.S.
gi si in mijlocul ei, o Bisericuldmicd,ca o bijuterie fag, r6
gi
si in mijlocul ei, o Bisericuldmicd,ca o bijuterie
fag,
r6

Mitropolit, intr-un Packardelegant,carene-aadusintr-o ordgijumdtate.Pedrum,amdiscutatluuuri interesante. 1.P.S.S.eun pooestitorminunat;aresi cesdpoaesteascd.

Viala sa s-a impletit cu cei 30 deani de oiald politicda ldrii gi a Bisericii,a fost colaboratorloial al lui lonel Brdtianusi prietenapropiatal lui Al. Constantinescu. Lingd dhnsul,timpul s-a scurspe nesimfite.Ajuns in vatraMdndstirii,ochiulnu stieundesdseopreascd;eatht demdre!,degrandiostabloulcesedeschideochilor.Dacd n-a,aaeaaffiteadefdcutacasd,nu m-asmaiclinti deaici, luni gi ani.La intrare,intklnegtio pdduretfrndrddebrad

bizantind,impodobitdcu decoraliunice amintescde ctitoriiledomnestidin aeaculXVil-Ieasi cu o clopotnild sprijinitdpeziduri frumos tncheiate. E Mdndstirea - aecheactitoriea lui Brincoaeanu . Cfrndsetermindpddurea,sedeschideogrddinddepomi fructiferi, cu aleibinetrasate,inzestratecu bdnciartistic fdcute. Unpilrfriapzgomotos face hotaruleicucurtea.Aici, intr-o parte,se ridicd o clddirepreadzutdcu cerdacuri undee locuintaI.P.S.S.gi gospoddriasapersonald.Aici sepregdtegtesi hranapentrucei20 decdlugdriceseraesc Mkndstirea.ln cealaltdparte,e o altd clddire,mult mai mtre, undee locuinlapersonaluluimonahal.Canicdieri insd, acestpersonale format din oameniluminali, care au ?nudlatseminarulsi Teologiasi caresunt selectionali del.P.S.In parteadin fund a curlii, ochiulsepierdein contemplareamunfilor,carearuncdtncascaddunpdrducu apelimpezi,carealimenteazddoudlacurimari,careispitesc pe aizitatori gi-i imbie sd facd bnie,in zilele cdlduroase. Aici seadundaizitatoricare, fugind dezgomotuloragului, cautdlinigtegi odihndsi o gdsescdin plin, M-nm asezat peo bancd fdcutd din pietremarigi agezatecu mdiestrie.

Am saauratun amurgdeseard,brizalinigtitoare, ce cobori pe aaleaapeice aine de la poaleleNegoirtlui. Aici
Am saauratun amurgdeseard,brizalinigtitoare,
ce cobori pe aaleaapeice aine de la poaleleNegoirtlui.
Aici sufletulsepierdein meditafii,careteapropietot mai
mult deDumnezeu,cdcisuntatAfuaargumentecertorbesc
sufletului despremdrelianaturii gi carenu-9i gdsesc
explicarea decktin inlelepciuneagi bundtateaLui. Numai
Elaputut inspirapeBrhncorteanusd-siasezeaiciun cuib
deodihnd gi tot numaiEl a indrumatpe LP.S.S'Nicolae
sddeaaiatdunui trecutaffit de indepdrtatsi sd creeze
Ia poalelemunlilor o aiald affit de frumoasd. Camerain
caream fost asezatemobilatdcugustsiaretotceenecesar
pentrucelceareasdciteascdsi sdscrie.
Nu lipsegtenici o bibliotecdbogatd,cu tot felul de
cdrtiinteresante.Aici amgdsit,la fratele Serafim,licentiat
in teologie,,,Die BeziehungenderFruhchristlicher",tipdritd
IaMilnchen.Obosit,amdormitcaun copil,dupdcemi s-a
seraitomasdregald,cupdstrdai,cuoin,beregicafea.Mi-au
defilatgi tn ais toate frumuselile cemi-audesfdtatpriairea
sinuaoiuitaniciodatdimpresiileputerniceces-autntipdrit
asadeadfrncin suflet. loi m-amsculattfrrziu. (
)
Am
inceputsdcercetezcu amdnuntimeapoi,Biserica,curtea,
grddina,gospoddria,aialacdlugdrilor
gi
la urmdmi-am
datseamacdpetot intinsul ldrii nu segdsegteo institulie
monahald,undesdfieatAtuordinesiinfelegere.Aici,seraiciul
bisericesc e limitat la doudoredimineafa;intre 6-8si seara
intre6-8.Noapteaeldsatdcatoatdlumeasdseculce.Restul
timpului econsacratuneimunciorganizatephndincelemai
micidetalii.Aici,seimbindperfectmaxima:,,ora etlabora"
- roagd-te si munceste.Datoritdacesteiconceplii,ordinea
gi frumuselea rdsarin fiecare co$:aici gdse1tigrddini de
pomi selecfionali,grddini de
alee,stupi dealbinein
flori,
cd2ule lucratecugustsiartd,bdncicldditedin lemngidin
ptatrd, asezntecu mdiestrie;canaluride apd,ce curg pe
I7
un patpietruitsi cu cascadestudiate;giruri nesfarsite de sthnjinei,cestrdiuiescmalurileapei.Acesteatoateigigdsnc
un patpietruitsi cu cascadestudiate;giruri nesfarsite de
sthnjinei,cestrdiuiescmalurileapei.Acesteatoateigigdsnc
,o*.plrtart intr-o instalalieproprie de lumind electricd,
construitd decdlugdrisi alimentatddeapd,unde lratele
Pantelimonslucreazdcu schimbul 9i dd lumindla toate
camerele,la toatealeileBisericiigi curlii ei.E o minune a
ordinei!Dacdnumaiaffitar face un omin aiatalui, ar fi
destulcasd fie arednicderecunostinla ldrii sia Bisericii"6 '
gi apoi md punea sdmerg printre ei, sdvdd cespun
aceia.Si de la bisericd pAni la poartd, schimbau
cuvAntul, rdstdlmdceau.Pentru o pdrere gresitd, nu
seschimbdsfinteniaPdrintelui.
Noi marturii
ale Plrintelui
Pantelimon despre
Pirintele Arsenie Boca 7
De ce uedeli cd in ultima aremeau apdrut o
sumedeniedemdrturiidesprePdrinteleArsenieBoca,dar
au apdrutsi ceaacontroaerselegatedeSfinlia Sa?
Ludm exemplul MAntuitorului, cdci El mai
intAi in familie Si-a ardtat dragosteasi puterea.La
nunta din Cana,pentru prima oard.,MAntuitorul fi-a
ardtatputerea.Erain familie 9i de aici I s-adus vestea,
de aici a plecat.Familia estetotul, estecapul terii.
Tot din familie a plecat 9i Pdrintele Arsenie. Acum,
de exemplu, sunt tot felul de discufii, cine conduce
famili4 bdrbatul sau femeia? Pdrintele i-ar
fi trimis
Tot ce se spune despre Pdrintele Arsenie
Boca trebuie sd fie nici un cuvdnt mai mult decAt
nu inlelege lumea! Cd Pdrintele a
Evanghelia.Asta
lucrezenumai dupd Evanghelie,recapitulAnd
vrut si
in cei aproape 80 de ani cAt a trdit, lucrarea 9i wiala
dar nu prin cuvinte, ci prin fapte'
Mdntuiiorului,
Pirintele
voia sd pregdteasci tot neamul romdnesc
pentru
humai
mAntuire, pentru A Doua Venire, dar nu
neamul romAnesc.Pdrintele Arsenie este un
Pdrinte al tuturor oamenilor. El nu fdcealucrare si
chemarela mAntuire pentru un om, el lucra pentru
tofi, pentru lumea intreagd.Dovadi cdmulli cregtini
cautd cdrli cu Pdrintele
din America i9i doresc
9i
Arsenie. Pdrintele a fost precum Ioan Evanghelistul,
9i veli infelege'
uitali-vd cescrieacololJEvanghelie
fost dintru inceput'
CAtprivegte controversele, ele au
pe toji sd citeasci la Facere,cum a asezatDumnezeu
familia in Rai.Pdrintelenu dddeardspunsuri de la el,
cinumai dupd Scripturi. Sdstudiemun pic sisi citim
cdDumnezeua fdcut o rAnduialdincd de cAndomul
era in Rai. Dupd cddere 9i dupd ce popoareles-au
fdcut neascultdtoare,Dumnezev a trimis cAteun om
ales.Ioan Botezdtorul a fost lnaintemergdtorul. Aga a
fostpentru noi PdrinteleArsenie.El a venit sdfacdpe
ceidin familie sdascultede Dumnezeu,dacddealgii
din vechime nu au ascultat. Dumnezeu s-a ardtat
romAnilo4cu Vladimirestiul,cu PetracheLupu8.Dar
trebuie sd intelegem cd PdrinteleArsenie Bocaa fost
pus cu o altd putere. El a fost trimis sd ridice omul
9i familia. Mai marii din Romdnia,conducdtoriinu
sunt capabili sd inteleagd o aga mare taind. Cum
nu intelegeaunici cei careau fost contemporanicu
Pirintele ne sPuneaun
cuvAnt, cAnderamla SAmbdta
19
18

in mai multe rfrnduri ali afirmat cd Pdrintele puneamai presus familia. La ceareasdserefereaceastd afirmatie?

Credelicd e bine cd au apdrut atdteacdrli si cd MAntuitorul. Pdrintelea ribdat batjocurile, arestdrile, romAn
Credelicd e bine cd au apdrut atdteacdrli si cd
MAntuitorul. Pdrintelea ribdat batjocurile, arestdrile,
romAn
lumeaareasdafleciltmaimultedesprePdrintele?- ,
exilul;
s-a comportat intotdeauna ca un
adevirat 9i mai alescaun cregtinadevdrat'
De cecredelicda fost neaoiecaDumnezeusdne
trimitd un omcu o asamareputereprofeticd'cu un ara
cuoilntde foc?
Pdrintele,dupd cum spuneam,a fost trimis
pentru toatd lumea, dtir 9i pentru noi, romdnii'
Fdrit t"l" Arsenie a fost pregdtit incd din pAntecele
in ordinea firii, trebuie caomul sdfie declarat
intAi sfAnt 9i apoi sd se scrie si sd se publice toate.
Uite, de exemplu, cAndl-au canonizatpe SfAntulIoan
Iacob Hozevitule, atunci au apdrut multe scrieri cu
faptelelui, la noi, in Grecia,Cipru sauin fara Sfdntd.
Dacd se publicau toate in timpul vielii s-ar fi trezit
lumea, s-ar fi rdsculat. Asa si cu Pdrintele Arsenie
Boca,lumea vrea sdafle cdt niai multe despreSfintia
Sa dar nu s-auspussi nu s-auscristoate.Mai sunt
c;re vor iesila iveala
Mai spunefi-neceoainlegdturdcuPdrintele,ceua
in legdturdcu harulsduminunat!
a lui antihrist. Dacd vreli sd aflali ce s-a intAmplat
in RomAnia
exact,mai ales dupd 1948,cAnd a venit
plaga comunismului, cititi Psalmul48. Acolo scrie:
Euvdspuncdsuntmulte,multe.Darvor apirea
dupd ceva fi canonizat.O tAndrdcaresemdrturiseste
-aldturatu-s-a dobitoacelor celor fdrd de minte si s-a
asemdnat1or", scopul celor care au condus fiind sd
se imbogifeascd. Vedeli 9i dacd puteli sd inlelegeli
la mine a fost insofitd de un tAndrnecredinciospa'na
la Prislop,cderasi el curios cee pe acolo.Si fata s-a
Psalmul
intdlnit cu niste colegi,
legdtura dintre Psalmul48 qi anul 1948!
au cumpdrat cdrli despre
Pdrintele, le-au impdrlit intre ei, s-au inchinat aceia
arati ce s-a intAmplat la noi dupd acest an' cd
la mormdnt si s-au rugat. Si dupd asta,i-a spus fata
oamenii s-aulepidat unul de altul, s-aupArAtca sd
E adevdrat,
seimbogdfeascd,oamenii s-auomorat
Pdrintelea fost trimis si aibd grijn de rom6ni, dar
trebuie sd refinem cd, plecAnd de la noi, el are grijd
de Europa 9i de toatdlumea, nu numai de un suflet -
doud.Aitfei
nu ar fi spuscAndgtiacdtrebuie sdplece
la Domnul:,,De acolode unde mi duc,am sdvd ajut
mai mult".
prietenului cu carevenise:,,Hai sdte inchini si tu!,,.
La care t6ndrul a rdspuns nervos ci el nu e nebun
sd se inchine la cruci si la morminte. Si au plecat cu
magina.Au mersvreo trei ore si jumdtate si cum s-au
invArtit cum au fdcut, cd tot in curtea mdndstirii au
ajuns. Apoi fata, avdnd 9i ea carnet de gofeq,a luat
volanul. S-aumai invArtit incdo ord sijumdtategitot
in curteamdndstirii au ajuns.Atunci bdiatul acelas-a
datjosdin masind,,s-adus,s-ainchinatgidupi aceea
20
21
au mers cavantul pAndla Bucuregti.E intAmplare de anul acesta,m-a sunat fata aproapede miezul nopfii, casd-mispundceau
au mers cavantul pAndla Bucuregti.E intAmplare de
anul acesta,m-a sunat fata aproapede miezul nopfii,
casd-mispundceau Pefit.
Nu e nevoiesdcautpreamult casdvd vorbesc
de putereafdrd de asemdnarea Pdrintelui Arsenie.Sd
vd mai spun o intAmplarede la Sdmbdtade Sus,cu o
femeie,cu o femeiegravidd. Ea a statla slujbe 9i voia
sdvorbeascdcu Pdrintele,dupd ceslujbas-aincheiat.
Pdrintelea vdzut-o si a zofit-o: ,,Marie, pleacdacum
cdscapitrenul!". Femeihnu a voit sdplece,s-aindoit,
mai sd-irdspunddPdrintelui cdeaaretrenuri destule.
Pdrintele i-a mai zis o datd: ,,Marie, du-te acasdcd
scapi trenul!". $i femeia a ascultat 9i imediat cum a
ajunsacasd,a ndscut.
OricAtes-arspunedesprePdrintele,oricdtes-ar
rdstdlmdci,noi trebuiesi rimAnem cu asta:Nimeni nu
a fost ca Sfinfia Sa.Pdrintelea fdcut toate dupd pilda
vielii M6ntuitorului. Nimeni nu puteasdtecunoascdasa
cum te cunosteael. De te apropiai de Pdrintele,in tine
seincdlzeaceva. fi acumtrimit fiii mei duhovnicegtila
mormAntulPdrintelui,la Prislopsi ii intreb:,,Cesimfli
voi acolo?".La careei rispund: ,,Simt cdnu mai suntpe
pim6nt!". PecelcareseintAlneacu Pdrinteleil pdsteao
bucurie,caresimteaicdte poatelnsoji toatdviafa.
Suntmdrturiicusutele,cdPdrinteleaoeaun cuodnt
cade foc!
Mai alespeinternetau apdrutrecenttot felul de
disculiipetemaPdrinteluiArsenie'Existdfoartemu$icare.
il iubiescpePdrintele Vi seexprimd frumos laadresaSfinliei
Sale,dargi cilliaacareil denigreazd.
Sd nu vd indoili cd Pdrintele va fi canonizat'
Pdrintelenu a cdutat niciodatd mdrire 9i tocmai din
astaputem sd inlelegem 9i de ce a fost 9i estesfAnt.
El a muncit mult, a muncit cu mAinile.Era simplu sd
acceptesd fie episcop,dar gtia ci munca cu mAinile
aduce mult, este binecuvAntatdde Dumnezeu. Au
Nu vorbea Pdrintele multe, dar vorbea cu
firteles. Cand vorbea mai multe, c6nd predica la
SAmbdt4nu irtelegea toatdlumea.Dar sevedeacum,
dupd mai bine de saizecide ani 9i poatefi verificat fir
scrierilesale,cumaintrat cu invdldturile salein familie,
in medicini, in monahismgi in Bisericanoastri. Toate
au decursasacum le-aspusPdrintele.N-am intAlnit pe
nimeni sd cunoasci atAtde bine 9i Vechiul Testament
9i Noul Testament dar 9i scrierile Sfinflor
Pdrinfi.
L-a firtrebat cineva pe Pdrintele odatd, de ce picteazd
dripurile sfinfilor diferi! ci nu ar fi cumvacanonic.Iar
Pdrintelea
rdspunscd i-a pictat: ,,Asa cum i-am vdzut
fost oamenicares-aulegat de Sfinlia Sade la inceput'
acolounde sunt".
Pdrintelui,
Unii, careerauinvidiogi pe puterea 9i harul
spuneaucd acestahipnotizeazd oamenii' Aduceii-vd
aminte cd 9i MAntuitorul a primit tot felul de acuze
Cesfato-adatPdrinteleArseniechndali fost scos
din mdndstirecu forla, odatdcu nedreptulDecretdin 1gS9?
incd o sd-girnaibage'
false.Rdul gi-abdgatcoada
9i
Aud cdsunt articoledefdimdtoarela adresaPdrintelui,
nu nevom mira dacdor sdapard 9i cd\i impotriva sa'
Eu nu am vrut
sdmd lepddde hainamonahald,
orice ar fi. Dar s-a vdzut 9i aici puterea gi harul
22
23
Pirintelui. El ne-a sfituit pe cei care mai doream cilugdria aga ,,Md, cene cere?Ne ceresdrenunidmla
Pirintelui.
El ne-a sfituit
pe cei care mai doream
cilugdria aga ,,Md, cene cere?Ne ceresdrenunidmla
hainl". Chiar atunci trebuia sd ne judece 9i Pdrintele
cauzaavorhrrilor.Nicio tardnu areatdteaavorturi. El a
incercatsdpretrtAmpinenecazul 9i greutdfile-Sufletele
copiilor avortafi
intr-una la Dumnezeu dupd
lipd
dreptate. fi ce citili dumneavoastrdla Apocalipsd,sd
gtifi cdseva intAmpla.Or sdvind pedepsemari, de vor
rdcnioamenii.
9i mergefiinainte!".
Esteoaindin ceicareil numescpePdrinteleArsenie
,,Sfhntul Ardealului".Nu estePdrinteleun sffrntal tuturor
romilnilor?
Dececredelicdne'aineayagreusdinlelegemputerea
siharulPdrintelui?
Pentru cd putere a9a,de la DumnezerL ca a
Pdrintelui,nu s-amai vizut. Eraun om la SAmbitacare
tot tiia lemne din pddure 9i nu Prea se Punea cineva
cu el, ci era handicapatmintal. fi a venit omul dsta
sd taie lemne din pidurea de la Sdmbdtacale era a
Nu trebuieneapdratsd gdsimaici o vind in cei
ceil numescaga.Pirintele de acoloa plecat 9i Ardealul
semdndregtecdareasaun om de seam5,un sfAnt.Este
adevdrat cd Pdrinteleesteun sfdnt al futuro4, dar nu e
o gresealisd-lnumim Sfand Ardealului. MAntuitorul,
de pildd, a plecatdin Nazaret.Poatecinevasdzicdcde
gregiti expresia,,IisusNazarineanul"?
Ce spuneaPdrintelecknd la el aeneao femeie
credincioasd,careeracdsdtoritdcuun bdrbatnecredincios?
,,Lasi-mi Pdrinte,lasi-mi!".
Secunoaste faptul
cd Pdrintele,doarpriaind la o
femeie, gtiadacdaceastaa fdcut aaortsaunu.Dececredelicd
Pdrintelea fost un asamoreluptdtorimpotriaaaaorturilor?
Pdrintele intotdeauna cdnd mustra, o ficea cu
bldndele,spreindreptareaomului. $i pentrunecredinta
soplui gdseao vind 9i la sofie. Pdrintele le spunea
acelora: ,,Md, dacdmd htrebai mai intdi, stiam cesd-!i
spun!".A9a 9i cu oameniibolnavi,toji il cdutaudupd ce
cdpdtauboala,nu inainte, cd.ar fi gtiut Pdrintelecesi le
spuni, sdpreintAmpine
Pdi,avortulecelmai marepdca! epruncucidere.
Pdrintelegtia cd vor veni ani grei pesteromAni, din
Cumii ajutaPdrintelepeceicaretrdiauin lipsuri,
in sdrdcie?
24
25
Pdrintele era darnic, ii ajuta intotdeauna Pe sdraci.Mai mult de asta,le spunea ce rugdciuni sd
Pdrintele era darnic, ii ajuta intotdeauna Pe
sdraci.Mai mult de asta,le spunea ce rugdciuni sd
faci gi se trezeau aceia cu un ajutor neagteptat.Pe
de altd parte, Pdrintele le spunea si de ce au aceste
necazuri.Le zicea:,,Lipsurilesunt pdcatelevoastre.
Uite ai fdcut aga 9i
aga
"
.
omul se ldmurea pe
$i
dati ce se intAmpld cu el. Pe cei carepldngeau si se
viitau pentru acestelipsuri, Pdrintele ii indemna si
nu mai planga le spuneacdnu vor gdsispor in nimic
din ce fac, de ce pldng,de aceeavor da inapoi. La
Pdrintele a venit odatd un om care a rimas fdrd cai
9i cirujn. Pdrintele i-a spus gi cine estehopl, 9i in ce
satsdseducd,gi la ceord,pentru a-9irecuperacdrula
aceastdputere.O astfelde puterenu poli si o explici.
Nu pot vorbi de o anumitd invdldturd pg care o
pdstrez,fiindcd de la Pdrinteleam invdjat multe, dar
pot vorbi de paceacareintra in mine, ori de cAteori
vorbeam cu Sfinfia Sa.Era o pacecaremd ridica de
pe pdmAnt. $i sd gtifi cd sunt incd multe lucruri care
nu se stiu despre Pdrintele, as vrea sd vd mai spury
ca sd le punem intr-o carte.Sunt lucruri despre care
nimeni nu stie.Sitoateacesteanegtiute lin de lucrarea
pe carea fdcut-o PdrinteleArsenie dupd Evanghelie,
dupd viala MAntuitorului Iisus Hristos.
9i caii.
EstePdrinteleArsenieBocao taindnedescifratda
Ortodoxierominesti,asacumil numestePreotulLucian
Petcu,parohla BisericaDrdgdnescu?
Putem spune cd este o taini
nedescifratd,
fiindcd prin Pdrintele Arsenie a lucrat 9i a vorbit
Dumnezeu cu noi. De aici vine toati greutatea in a
inlelege cine a fost 9i este Pdrintele Arsenie 9i ce a
fdcut si facepentru noi.
in calitatedeucenical Pdrintelui,ceinadldturdali
pdstratasacasfkntodor?
Pdrintele ne invdla sd fim corecfi. Si sd ne
respectdmcuvAntul. Ce esteda sd fie da. Ne invdla
cddaci nu scoatemun cuvdnt din suflet, el nu poate
intra in inima nimdnui. Pdrintele avea o putere cd
dacd numai se uita la tine, te pdtrundea 9i pe tine
27
Relafia duhovniceasci dintre Pirintele Dumitru Stiniloae si Pirintele Arsenie Boca10 ,,Pdrintele ArsenieBocae un fenomen
Relafia duhovniceasci dintre Pirintele Dumitru
Stiniloae si Pirintele Arsenie Boca10
,,Pdrintele ArsenieBocae un fenomen unic in istoria
monahismuluiromAnesc" - Pr.Dumitru Stdniloae
(1903-1993)11.
impreuni
truditori
in
redactarea qi traducerea
Filocaliei
Relafia dintre Pdrintele Stdniloaesi Pirintele
Arsenie Bocaimplicd o delicatdabordar". ln decursul
primei sale
Boca il va fi
studenlii (1929-1933), tAn5rul Ziart
cunoscut bine pe Dumitru
Stdniloae,
pe atunci .profesor suplinitor la catedra de istorie
[bisericeascd] a Lrstitutului Teologic din Sibiu"l2.
Dupd absolvirea Academiei de Arte Frumoase din
Bucuregti (1938)13, ZianBoca intreprinde unicul sdu
prefala volumului din 1947;
la unele scrieri am
folosit 9i copii de pe manuscriseromAnestimai vechi
de la Athos, adusede P.C.Sa [Serafim Popescu] 9i de
PdrinteleArsenie"16.
Aportul
Pdrintelui
Arsenie
la
realizarea
Filocaliei nu se opreste aici. Prefala ediliei din
1947 menlioneazd:,,Un cald cuvAnt de multumire
trebuie sd aduc P.C. Pdrinte Ieromonach Arsenie,
de la MdndstireaBrAncoveanu,bunul meu student
deodinioard,caremi-a rdmasmereuaproape.P.C.Sa a

pelerinaj la Athos (martie-mai 1939).De acolo se va intoarcecu un,,caiet de texteascetico-mistice"1a, pe care Stdniloaeil va folosi la redactareaprimei traduceri din Filocaliels.Acest lucru e recunoscutin

Arsenie Boca impreuni cu miscarea religioasd din jurul MAndstirii Br6ncoveanu sunt ctitorii -Filocaliei
Arsenie Boca impreuni
cu miscarea religioasd din
jurul
MAndstirii Br6ncoveanu sunt ctitorii -Filocaliei
romfrnesti"2o.ln sfdrgi! prefafa volumului IV afirmi
cd ,,P.C. Pdr.IeromonachArsenie
a continuat sd
dea acelasi sprijin hotirdtor [a tipirirea Filocaliei]
considerabilcasdpot ducela capdto muncd atAtde
prin abonamentelefdcute"2l.
Dupi evenimentele din 1989, Pdrintele
Stdniloae gi-a dat acordul pentru retipirirea
volumelor I-IV din Filocalie,in acestscopintocmind
o noud prefal#. ln mod surprinzdto4, nicio
menliune la contribufia - atAt de apreciatdaltddatd
- a Pdrintelui Arsenie, nu apare in text. Ne-am
putea intreba: Care sunt raliunile acesteiomisiuni?
Cu noblefea 9i discrelia ce-l caradterizau,Pdrintele
face fald unor greutdli
procurat P.C. Sa am putut
Stdniloae nu s-a grdbit sd clarifice chestiunea: ,,Nu
ridicau ca munlii
acestui
i"
r"
in calea tipdririi
vi mai pot spune nimic despre el", declara,intr-un
volum. P.C.Sapoate fi numit pe drept cuvdnt ctitor
de frunte al FilocalieiromAnestl.Dupd imboldul ce mi
l-a dat necontenit la traducerea acesteiopere, acum
remarcabil interviu luat de Crina 9i Florian Palas,in
luna aprilie a anului L99323.Cu cdteva fraze inainte,
asociasepersonalitatea Pdrintelui Arsenie cu cea a
susfine cu putere nesldbitd lucrarea de tipdrire'
Dacd Dumnezeu va ajuta sd apari intreaga operd
in romAnegte,acestact va rimAne legat intr;o mare
mdsurd de numele P.C.Sale 9i de migcareareligioasd
lui Zelea Codreanu: ,,Arsenie Boca mi-a fost foarte
apropiat ca student la Sibiu. Veneala mine 9i stitea
luni de zile uneori. ( )
Era o taind in el, era un om
care spunea cu hotdrAre,nu spunea cu ezitdri, cum
spun alti oameni 9i cum si eu imi dau seamacd nu
pot defini lucrurile. Dar nu gtiu de ce n-a mai venit
la mine"2a.
Pirintele ArsenieBocain amintirile Lidiei Stiniloae
Pdrinte Ieromonah Arsenie a reinviat cu viala 9i cu
totugi! Rdsfoind amintirile Lidiei Ionescu
$i
propovdduirea
duhut Filocaliei in viala religioasd
Stdniloae(primaedigie:Humanitas,2000)25,neputem
u pbpotnlui
nostru"7s.Sau: ,,Preacuviosul Pdrinte
faceo idee despre ,sdceala" survenitd intre profesor
30
31
9i fostul sdu student. Considerafiile fiicei marelui teolog trebuie insd ,,flltrate" de subiectivismul inerent
9i fostul sdu student. Considerafiile fiicei marelui
teolog trebuie insd ,,flltrate"
de
subiectivismul
inerent oricdrei evocdri 9i confruntate - cAnd gansa
ne-o permite - cu alte referinfe documentare. Lidia
Stdniloaene-aldsat,indiscutabil,ceamaiemolionanti
mdrturie despreomul Dumitru Stdniloae.Amintirile
te cucerescprin naturalele 9i prin acelparfum al unei
lumi dispdruteparcdpentru totdeaunasub,,teroarea
istoriei". Din pdcate, nu lipsesc inexactitilile 9i
unele afirmafii discutabile, lucru observat de cdtre
comentatori25.Despre biografia Pdrintelui Arsenie,
autoareaafirmd, de pildd, cd ,,lZian Boca] fusese
student la picturd la Bucuregti,vreme de un an.Apoi
s-a hotdrAt pentru teologie"27.Ori, din documente
reiese cd Pdrintele studiase intAi teologia la Sibiu
(1929-1933),pentru ca apoi si frecventezetimp de
cinci ani (!) cursurile Academiei de Arte Frumoase
din Bucuregti,pecareo va absolvi (cu brio) in 1.93828
(totugi) greu de crezut ci ea ar fi putut submina o
prietenie atAt de frumoasd.Din nefericirq,.in lipsa
unei mdrturii concludente,taina acestei ,,rupturi" va
rdmAnepentru totdeaunanedezlegatd
Existdin lucrareaLidiei Stdniloaeo insinuare
la adresaPirintelui Arsenie Boca,una care se leagi
de ,,slava degartd". Astfel, in formularea autoarei,
Pdrintele Arsenie ar fi cdzut pradd unor ,,atitudini
extravagante, cAtugi de pufin in spiritul
dreptei
credinle"ze,care l-au condus la ,,spectaculozitdti
ieftine
gi
exaltdri
discutabile"3O.Legdturile
cu
Lidia Stdniloae: ,,Vreau sd accenfuezincd o
dat5,cu toati rdspunderea,cauna caream fost de fafd
la acesteimprejurdri, cd tata a linut mult la Pdrintele
Arsenie,atAtavremecAtacestas-amentinut in limitele
indatoririlor de mai sus ["de via]i aspri, asceticd,
riguroasi> - L.S.l,incadrAndu-sestrict in conceptiilesi
prescripfiile Sfintilor Pdrinji gi ale ftaditiei monahale.
Si a agteptatde la el realizareaunei innoiri, a unei
invioriri a religiozitdlii populare, in acestcadru bine
conturat.Da4 de la un anumit momenl cAndPdrintele
Arseniea adoptatalt mod de avedealucrurile, relafiile
dintre ei s-au rdcit, tata nu i-a mai aprobat felul de
vlald, iar PdrinteleArsenien-avrut sdacceptecriticasi
observatiiletatei.Sisentimentelelui Stdniloaein urma
acestei indepdrtdri se pot descrie printr-un singur
cuvAnt: dezamdgireprofundd"33.Din acestpasaj nu
rezultdcarea fostmotivul realal divergenfeidintre cei
doi.Acel ,,altmod deavedealucrurile" eputin probabil
legat de transformareaPrislopului intr-o mdndstire
de maici, lucru care,in concepfialui Stdniloae(?), ar
fi condus la un stil de viatd ,,contrarprescriptiilor
Stdniloae au incetat (potrivit Lidiei Stdniloae)ca
urmtue a deciziei Pdrintelui Arsenie de a transforma
Mdndstirea Prislop intr-o mdnistire de maici3l (Se
pare cd Pr. Stdniloaeconsideramai oportund o obgte
de cdlugdri). De atunci, afirmd autoarea,,,Pdrintele
Arsenie n-a mai revenit niciodatd la noi"32.Fdrd a
minimaliza gravitatea acesteineinlelegeri,ni separe
Sfintilor
Pdrinti".
Dimpotrivd,
dupd
cum
reiese
din HotdrArea Sinodului Mitropolitan (9 noiembrie
1998)prezidat de ipS Nicolae Corneanu,prin carese
desfiinta actul de inldturare a Pdrintelui Arsenie de
la MdndstireaPrislop ,,
viaja
insdgia mdndstirii [a
fostltuibutardrAnduielilorpecare ( )
obgteaincropitd
in 1949si transformatdin mdndstirede maici in luna
32
aprilie 1950,le-a respectatcu sfinfenie. (.") Obgtea nu s-ainstrdinat niciun moment de via]a [irislopului]
aprilie 1950,le-a respectatcu sfinfenie. (.") Obgtea
nu s-ainstrdinat niciun moment de via]a
[irislopului]
BisericiiOrtodoxeRomAne"s.
Revenind la insinuareade slavi desartd,e un
fapt cdPirinteleArsenie nu eranici pe departetArriruf
nelxperimentat
Stdniioae,ci un
pe careni-l descriu memoriile Lidiei
om al cirui discernimAnt ajunsesela
maturitate.Ne-o dovedesc,printre altele,firsemndrile
Pdrintelui din aceaperioadd: ,,Ispita sfinleniei e cea
altfel,inclusiv Securitatealua la cunogtinjd,prin agenli
infiltrali, de faptul cd,,lumeai-a fdcuto iaGareclimi,
a exageratanumite lucruri gi din aceastdcauzda avut
de suferit"s.
Dosarul informativ al Pdrintelui Arsenie ne
permite sd completdm acest tablou. Astfel, afldm
cd, incepAnd din 1946,Pdrintele era
,,cunoscut de
domnul ministru
Gheorghiu-Dej 9i
[de]
Teohari
Georgescu(
)
care [voiau] sdJ promovezeintr-un
post de episcop"e(Singura explicafiepentru ,;atarea"
cititorilordescrierispirituale":r (!).(Cao circumstanid
atenuanti, amintim cd abia in anii din urmd au iegit
d,esub tipa1,in condilii grafice de exceplie,celemai
reprezentltive textealePdrinteluiArsenieao')
acesteioportunitdjr,nu poatefi fugude decAt slavd
degartd!).Mai mult, conformmdrturiei IPSBartolomeu
Anania, dupd 1948,insusi Patriarhul Justinian pldnuia
sdl ridice pe PdrinteleArseniela rangul de arhiereu:
,,Stiu cu siguranld cd Patriarhul segAndeasd-l cheme
E adevdratcdpopularitatea de cares-abucurat
la treapta arhieriei, da1,precum se cunoaste,Arsenie
PdrinteleArseniela SAmbdta (9iapoila Prislop)a fost
uriagd.Dar trebuie addugat cd Pdrintelenu a cdutat
u."ri ltr.*,
ci ,,mullimile
il imbulzeaL\ ca sd asculte
(Luca5,L):,,Dupd cAtivaani
a fost arestat,dus in lagdrede muncd forlatd si apoi,
practic, obligat sd rdmAndinactiv"s. Mai stim, de
asemenea,cd in acea vreme, Pdrintele Arsenie se
cuvAntullui Dumnezeu"
35

de la cdlugdrireameasi intrareameain preofie,mi s-a intAmplat un lucru pe care nu l-am urmdrit: o mare influenld in popo4 o faimi de predicator gi-depreot. Datoritd cunogtinlelor ce le adunasem in vremea studiilor gi pe care le aplicam unde se putea face aceast4poporul sdreamarginile aprecieriijuste gi md credeaexcepfionalde inzestrat.De nenumdrateori am fitcercat, 9i mai incerc,a le mai stinge capriciile unei credinle necontrolate,ceade domeniul fanteziei - cd aceastanu mAntuiegte - si abiaam izbutit s5-iscadla o iubire [pe] caremi-o pdstreazdfird sdmdmaiintrebe"47. Intr-o pagind autobiograficd, Pdrintele Arsenie i9i reafirma,,hotdrdreade a stdvili din pastoratianoastrd, tot inutilul magic dupd care umbld poporul"a. De

afla in bune relalii cu Petru Groza6.Prin urmare/ nu i-ar fi fost deloc greu sd
afla in bune relalii cu Petru Groza6.Prin urmare/ nu
i-ar fi fost deloc greu sd profite de pe urma acestor
,,simpatii"! De ceapreferatin loculputerii - arestdrile,
in locul confortului - urmdririle, in locul recunoagterii
- marginahzarea,e la indemAnaoricui si
rdspundd!
Pentru a incheia acest capitol, menfiondm
cd Lidia Stiniloae avea sd recunoasci, peste ani, in
Pdrintele Arsenie - cu care se intAlnise intdmpldtor
pe stradd -
,,o persoand anonimd, un trecdtor pe
strdzileBucuregtiului 9i atAt"a7.Acestanonimatasumat
constituie,in opinia mea,Iatura ceamai fascinantd a
biografieiPdrintelui ArsenieBoca, Acceptareacondiliei
de ,,marginal", gi incd pAnd la moarte, nu putea
veni decAt dintr-o deplind congtiinli a lepdddrii de
sine: ,,Trebuie sd fim dezbrdcali de orice 9i numai
pe Dumnezeu sd-l avem ir suflet"s. In ce privegte
atitudineafali deprofesorulsdudealtddatd,ni separe
elocventd insemnareaPdrintelui de pe spatele unei
cdrli de vizitd,,primiti cu ani tr urmd de la Stdniloae.
E vorba despre faimosul paragraf.13,7 din Epistola
cdtreEvrei: ,,Aducefi-vd aminte de mai marii vostri,
carev-au grdit voud cuvAntul lui Dumnezeu; ptiviJi
cu luare-amintecum 9i-au fircheiatviala 9i le urmali
credinfa"ae.Este, poate, cel mai inspirat ,,epilog" la
o prietenie care 9i-a pus amprenta pe destinul a doi
oameniexcepfionali
Lucrarea de la ,,SAmbita", evocatl de Pirintele
Dumitru Stiniloae
Misiunea propoviduirii, inceputi de Pdrintele
Arseniela SAmbdtade Sus,in urmd cu mai bine de o
jumitate deveac,continudsdaducdroade,lamormdntul dela MdndstireaPrislopal SfinjieiSale. pentru-a urmdri efectele pe
jumitate deveac,continudsdaducdroade,lamormdntul
dela MdndstireaPrislopal SfinjieiSale. pentru-a urmdri
efectele pe termen lung
ale acestei propoviduiri,
trebuie insd sd inlelegem miza ei reali. Nimeni n-a
sesizatmai acut(9imai just) acestlucru decAt pdrintele
Stdniloae: ,,De mult ne simteam datori si scriem in
aceastdfoaie despre lucrarea duhovniceascdce se
sdvdrsestezi de zi la Mindstirea Brdncoveanu,cu largi
9i addnciefectein viala poporului nostru. intr-o foaie
ca a noastrd,nu sedau numai indemnuri despreceea
cear trebui si sefaci in scopulintdririi credintei,ci se
incresteazdfaptelecareilustreazdmodul in caretrebuie
sdselucrezeinzilele noastresi carepot influenfa astfel
asupra altor4 preofi si credinciogi.( )
Mdndstirea
de la SAmbita de Susnu e loc pitorescde excursii gi
de distraclii inrdmate in chenarearhaice,ci mediu d'e
zguduiri sufletegtifirnoitoare,de intAlniri serioaseale
sufletelor cu vocealui Dumnezetr, carele obligd la o
viatd scoasddin mocirla
inconqtienlei 9i plicerilor
ugoare.Pe pajigtilemdnistirii
frin i".dp"iif"
,"
9i
afli zilnic 200-300de fiinle omenegtifirgenuncheatepe "i,
s-ubstreaginileei ln rugiciune si scrutAndu-9itrecutul
de pdcatea cdrorpovard nu o mai pot suporta.( )
Cine ii
urmdregte dimineafa, in
timpul
predicilor
Pdrintelui Arsenie, trecdnd r6nd pe r6nd din stalea de
incdntarepentru frumusetile duhovnicegti carele sunt
dezvdluite,la hohotelede pl6nspentru pdcateleloq,nu
mai poatefi in mod continuuomul carea fost.(
)
in
ceconstdtainaacestorimpresionanteefectealelucrdrii
PdrinteluiArseniesi caresunt elementeleprogramului
siu
de lucru? Fird indoiald cd mijlocul prin care
lucreazi Dumnezeu tr suflete este cuv6ntul pe care
il rostim in numele Lui. Dar cuvdntul areo efiiacitate
37
deplini numai c6nd are acoperireaaurului care este viafa celui ce-lrostegte.Atunci e un dintr-o fiinld care
deplini numai c6nd are acoperireaaurului care este
viafa celui ce-lrostegte.Atunci e un
dintr-o fiinld care a devenit rug al
cuvAntce serupe
credinlei 9i muti
linem doar sdmai accentudmimportanla nafionaldpe
careo arelucrareade acolo"s.
focul la auzitori. Despreviala Pirintelui Arsenienu e
neces.usd vorbim, cdciasprimeaei e cunoscutd 9i nu
vrem sd-lsupdrdmliudAndul. CuvAntulsiu pomegte
din neclintireade stAncda celui cenu se tdrguiegte 9i
nu se clatind ca trestiabetutd de vdnt, ci e intreg a9a
cum ii estevorba:curat,opusoricdreipatimi 9i oricdrui
gand de mdndrie. P,rogramulPdrinteluiArsenie?Prin
ceeacea fdcut din sinegi prin ceeacepropoviduieste,
esteo uie restaurarea celuimai autenticduh ortodox.La
noi credeaumulli cd tradilia rdsdritean5"cu duhul ei
de infrAnare,e prin definilie cevapasiv,lipsit de forii.
Cine vrea sdvadd gdlgAitulvieiii celeimai cuceritoare
9i forja ceamai coplegitoare,n-aredecdtsd meargdla
Sdmbita de Sus.Predicade la Sdmbdtade Susare ca
obiect principal combatereapdcatului prin trezitea
gAndului la prezenja vie a lui Hristos. De aceea"
treaptain careculmineazdpregdtireapelerinului este
mdrturisirea. Te minuneazd acuta sensibilitate fald
de povara insuportabild a pdcatului ce se trezegtein
Cuvintele Pdrintelui Stdniloae,firci atAtdevii, ne
reveleazidimensiunilerealealepropovdduirii cregtine
Pdrintelui Arsenie Boca.Mesajul sdu citre neamul
rom6nescnu poatefi altul. Trezireacongtiinlelorspne
o viajd autenticinduhovniciti - misiuneadintotdeaunaa
profetului-e condifonatd derecunoastereasi asumarea
acesteimogteniri spirituale coplegitoare.Zecilede mii
depelerinicareajungin fiecareanla Prislopcunoscdeja
acestlucru. Insd mostenireaPdrintelui Arsenie Boca
a
trebuie injeleasdin contextulunei intregi generafii,al
cdreisimbol-testamente zugrdvit in absidaaltarului de
laSf.Elefterie.Pirintele fustin P6rvu,unul dintreultimii
supraviefuitori ai indrisorilor comuniste,ne avertiza
trist
,,Vai de neamul care nu igi cinstegtemartirii!"
Astfel, renastereanoastrd ." .r"i*
e condifionati de
constientizareadeplind a jertfei,,generatiei rdstignite".
Aceastdrecunoasteresi aceastdasumarepot gi trebuie
si inceapdcu PdrinteleArsenieBoca.
oamenila SAmbdta.PdrinteleArseniearatdcdtde mult
sepoateinfldcdraprin trdire tot tezaurul dogmaticei 9i
al disciplinei rdsdritene.Hristos lucreazdnumai prin
SfinteleTaine 9i in Bisericd.Fiecarecredinciose obligat
sd rdmAnd intre semenii sdi, rugAndu-sepentru ei,
crezAndpentru ei, fiind rdspunzdtorpentru ei. Orice
individualism saumAndriedomicdde afigaj,denuanfd
sectard,estelovit in cap. Smerenia 9i puritatea vielii
sunt condijiile sau mai bine zis condiiia neapdratda
mAntuirii. Ne esteimposibil sdreddmmdcarschematic
toate laturile propovdduirii de la SAmbdtade Sus.
Alexandru Valentin CRACILIN
Consiileralii pe seama teologiei Pdintelui Profesor
Dumitru
Stdniloae
Tbologul Q903-799J)gi
n
PrcacuztiosuluiPdrinteArsenieBoca AgL0 - lgSg)
Iati cd de doud milenii incoace,adicd de la
intemeiereacredintei crestine,suntem capabili sd ne
cinstim si si ne omagiem eroii istoriei sau martirii
credintei, precum 9i personalitdtile marcante,
38
39
universale 9i najionale, care au amPrentat istoria, veacurile si locurile cu activitatea, cu viafa 9i
universale 9i najionale, care au amPrentat istoria,
veacurile si locurile cu activitatea, cu viafa 9i cu
invdldturile ori scrierilelor mult folositoaret
Anul
acesta - 2012,prdznuimimplinireaa L09anidelanasterea
in viala ceapdmilnteascd,aremelnicdsi, mai cu senmd,
L9 ani de la nagtereain aiala ceaaeVnicda Impdrdliei
Cerurilora celuimai mareteologortodoxal secoluluial
XX - lea,marecunoscdtorgi mdrturisitoral inodldturii
pictoraIdumnezeiestilorcuaintesiun teologcuuncuahnt
dens,mdntuitor,ca ,,de foc". Desiau trecut 23.deani de
la trecereasa la Domnul, Preacuviosul mdrfurisitor
Arsenie Boca nu a fost o clipd uitat de credinciogii
romAni 9i iatd cd rAuri de oameni curg citre Prislop,
acolounde Pdrinteleisi aremormAntul, dorind parcd
o intoarcere la matcd, la lzvod de viafi care este
Iisus Hristos, o intoarcerede la necredinfdla Via!5.
scripturistice,patristicegidogmaticeaOrtodoxieiceamult
sldaitoare - Pdrintele Profesor Dumitru Stdniloae,
dupd cegi-apurtat cu toatd demnitatea 9i increderea
in Dumnezeu cruceavielii si a suferinjei, de-alungul
Pdrintele Arsenie Boca nu
a dezvoltat o
timpului sdu, pe acestpdmAnt!
De aceea,pentru
noi, din anul 1993,aceastdzi a nasterii sale celei
vegnice,ne va duce intotdeauna cu gAndul, mintea,
cugetul 9i simlirea la ,,Pdrintele Dumitru Teologul",
fdrd a sugeraprin aceastain mod exPreso tentativd
de canonizare,cdciacestlucru seva decide in timp,
atunci cAnd se vor inmdnunchia toate criteriile
pasiune deosebitd pentru scrisul fir sine, pentru a
elabora opere teologice de amploare, Sfinjia Sa a
dus o viald caresd-l fereascdde slava degartd,dupd
deviza ora et labora.Astfel ci intreaga sa lucrare in
Domnul poartd amprenta viefii si personalitijii sale,
careani lungi s-alegat de cuvintele smerenie,discretie
si semianonimatasumat.Sdmai addugdmcd teologia
Pdrintelui Arsenie Boca estemai pulin cunoscuti si
doveditoare ale sfinfeniei viefii lui. insd, apelatiaul
de,,Teologul" i sepotriaegteintru totul, deoarecea fost
omul care,nu numai cd a aorbitdespreDumnezeu,ci
din cauza faptului cd lucrdrile sale autentice au fost
publicate relativ recen! dar 9i pentru cd existdinci o
sumedeniede manuscriseincd nepublicate.
mai alesa aorbit cu EI.Aceastainseamndcda intrat in
comuniunecu El, trdindprin El gi cu El.pi cum niciun
canonnu stipuleazd.cilttimp trebuie sdtreacdpentru
a canonizape cineva,ajungem la concluzia cdtrdirea
Pdrintelui cu Domnul Iisus Hristos gi in Hristos s-a
consumatdejain aceastdistorie.
Pe principiul ora et labora,Pdrintele se ruga
permanent cu o rugdciune de foc, dar gi lucra tot
timpul ,,cu mAinite", asacum mirturiseste ucenicul
sdu, Pantelimory ajuns acum la vArsta de 87 de ani.
Pdrintele a zidit, a sdpa! a sddit, a picta! a ridicat
ldcasuri bisericesti,dar in
ceasurilede rdgaznota in
caietelesalecuvinte sifraze insuflate de Duhul SfAnt,
Totanulacesta,seimplinescL02anidelanasterea
PrencuaiosuluimdrturisitorArsenieBoca,unadintrecele
maimaripersonalitdlialeOrtodoxieiRominegtLapropiat
al PdrinteluiDumitru Stdniloae,in specialin anii cfrnda
carealcdtuiesco teologiedin careputem intelegefdrd
doar si poatecdDumnezeu, prin PdrinteleArsenie,a
voit sdne vorbeascdnou5, romdnilo4,sdne comunice
cevacetine de intoarcereala credinJd,,de intoarcerea
la omul esenfial.
fost tradusdgi tipdritdFilocaliala noi;ctitor demfrndstiri,
40
4T
Teologie cu ridiicini filocalice Teologia Pdrintelui Dumitru Stiniloae este o teologie filocalicd. Este frumoasd prin
Teologie cu ridiicini
filocalice
Teologia Pdrintelui Dumitru Stiniloae este o
teologie filocalicd. Este frumoasd prin insdgi natura
ei, dar conduce 9i la o infrumusefare duhovniceascd
a celor ce se apleacdsd o studieze.Oricine citegteo
scriere a Pdrintelui poate sd-9i dea foarte repede
seamaci are de-a facecu altceva,cu cevacarenu se
mai gdsegteintr-o asemeneaconsistenld_ 9i intensitate,
la alli teologi. Iar acest ceva este duhul Pdrinfilor
Filocaliciin carePdrinteleStiniloae a scris 9i a trdit.
cumteologiiprotestanfi 9i romano-catoliciimpdrtdgesc
aceleasiidei cu teologii ortodocsi, atunci cAnd este
vorba de teologia Pdrintelui Dumitru Stdniloae. gi
apare,in mod iirevitabil, urmitoarea intrebare:Care
estecauza acesteiapropieri? Cred cd esteimportant
sdgdsimrdspunsulla aceastdintrebare,deoarecein el
se
ascundesi misiunea ce ne revine nou5, teologilor
de
astdzi.hisa acestrdspuns nu poate fi dat pdr,:tr-o
prelegere,un studiu sauo carte,ci trebuieurmiritprin
intreaga noastri activitate teologicd ulterioari.
De
teologia Pirintelui
Arsenie Boca este una
$i
filocalici. in afari de faptul cd frumuselea scrisului
sduprovine din frumuseleavielii lui Hristos,Pdrintele
Arsenie Bocaare o meticulozitate aparte in a alege -
prin insuflare de la Duhul SfAnt - celemai frumoase 9i
incbrcatede duh cuvinte,astfelcamesajulsdufilocalic
fapt ceeacecdutdmnoi nu esteun simplu rdspuns,ci
reprezintdesenlagdndirii Pdrintelui Stdniloae,carene
adund sprea ne hrdni cu darurile teologiei sale.Chiar
SfinliaSaspunea,caun testamentldsatteologilordeazi,cd
teologiasaisiaa?mplinirostulnumaiinmdsuraincareaa
pldmddisi cultioa,in minteacelorcareo studiazd,puterea
iubirii spredezaoltareaideilorla careela ajuns.
si
pdtrundd in
inimi
9i sd redestepte congtiinle.
PdrinteleArsenieBocaafost 9i unpictorinzestratcuun
har dumnezeiesc,astfelcdtot cea scrisestefilocalic;ai
impresia parcurgdnd lucrdrile salecd acestapicceazd
Preacuviosul Pdrinte Arsenie Boca este unic
in istoria Ortodoxiei rom6nestiprin aceeacd a ndscut
un val uriag de simpatie 9i dragoste din partea
cuvinte, nu le scrie.Cdpdtdm astfel indrdzneala si-l
numim pe PdrinteleArsenie Boca - avdnd exemplul
viu al picturii exceplionalede la BisericaDrdgdnescu
- ,,pictor al dumnezeiegtilorcuainte".
credinciosiloq,cu mult inainte de a fi canoniza! lucru
fdrd precedent(la o agamare scari).
cont cd
]inAnd
mii
9i mii de oameni se fac pelerini spre Prislop an
de
an, intr-o proporjie din cein cemai mare,nu cred
cd
exagerdm dacd vom afirma cd intr-un anumit
moment intreagatard isi va indrepta pagii 9i atenlia
intre misiuneapropoviduitoare gi harul profetic
spre Pdrintele Arsenie Boca; vorbim de momenful
in care potrivit profejiei Sfinliei Sale: ,,Ia Tara foc
PdrinteleProfesorDumitru Stiniloae - ,,celmni
influentteologal contemporaneitdfii.',,aeneratde mu$i
caun pdrintespiritual" - apare 9i astdzica un pirinte
spiritual ce ne aduce,prin opera sa,la comuniune si,
deci,lacomunitate.Esteo realitateparadoxaldsdvezi
din Prislop". Remarcim cd prin harul sdu profetic,
Pirintele Arsenie Boca a stiut ce vremuri urmeazd
pentru romAni si pentru lume in general,astfel cd in
lucririle sale teologice,planul eshatologicestefoarte
42
binedezvoltat,iar semnelevremurilor depe urmd sunt distincte.CinecitegtecuatentiescrierilePdrinteluipoatesd
binedezvoltat,iar semnelevremurilor depe urmd sunt
distincte.CinecitegtecuatentiescrierilePdrinteluipoatesd
deosebeascddacdsuntemsaunu in aeaculceldin urmd.
O teologieniscuti din iubire
Observdmcd dragostea 9i iubirea ce au stat la
bazastudiului Pirintelui Dumitru Stdniloae 9i pe care
le-a inserat cu prisosinli in crealia sa, ne cheami sd
le cultivim in viafa noastrd 9i a semenilornogtri, din
intreagalume. Din aceastdperspectivS,putem sPune
cdoperaPdrinteluiStdniloaeesteizvorAtoarede iubire
comuniune,iar structurasupremeiiubiri 2i comuniuni
9i
esteSfkntaTreime.Din iubirea SfinteiTreimi, revdrsati
pestelume sub forma darurilor creatieigi din iubirea
jertfelnicd a Mdntuitorului nostru Iisus Hristos, isi
extragesi i9i adund Pirintele Stdniloaeforla scrisului
siu. El nu face teologie dupd modelul matematic,tn
carerezultaful aparein urma unei analize,ci teologia
lui are la bazd,modelulAgapi. PdrinteleStdniloaenu
cautdsd ajungdprin analizateologicdIa descoperirealui
Dumnezeu,ci, dimpotriad,el doregtesddescrieexperienla
iubirii si comuniuniicu Dumnezeu,pentrucagi allii sd
pdtrunddpedrumulpecareelseafld.Credemci intreaga
sa operd poate fi vdzut6,ca un rdspunsdat iubirii lui
Dumnezeu.El sestrdduiegte 9i chiar reugegtec4 prin
scrisullui, sdnearatecAtdemult neiubegteDumnezeu
9i cAtde mult trebuiesd-liubim 9i noi. De aceea,putem
spuneci teologiaPdrintelui Stiniloae seadreseazd'nu
numai minfii, ci 9i inimii 9i voinfei noastre.Aceastaface
sdne ddm seamade ceatunci cAndcitim o paginddin
lucrdrile sale suntem transpugiintr-o starede liniste,
meditatiesi reculegere.
44
Teologia Pirintelui Arsenie Boca este de asemeneaunacanes-andscutdin iubiresirevarsdiubire peste credinciosi,in suvoaie
Teologia Pirintelui
Arsenie Boca este de
asemeneaunacanes-andscutdin iubiresirevarsdiubire
peste credinciosi,in suvoaie mAntuitoare.Capitolele
intregi dedicate iubirii din lucrdrile sale mdrturisesc
despre iubirea lui DumnezeuTatdl Creatorul,Carea
adustotullaaialdgiapusin crealiesdmburedeiubiremereu
roditor,despre |ertfa plind de iubire a lui Hristos, Care
S-asuitpeCruce,ardthndoamenilorcumtrebuiesdurcdmla
Cer,despreiubireade Legegi de cuvAntulEvangheliei,
careinseamndde
cunoastereagi adeadrul,despre
fapt
iubirea de Dumnezeusi de oameni,carepoatestrilbate
aeacurilegi sd-l rdpundpe ,,tatdl rdutdfii" ori de ckteori
acestauneltesteceaa,despreiubirea cu careDumnezeu
ne-adat poruncile,ajuthndu-neprin minunatasdld1luire
in oamenisdle respectdm,despreiubirea ca de foc care
aprinde lumea, ca un phrjolcareardeputerilerdului gi
strdlucestecu luminddumnezeiascdpesmeritiiurmdtoriai
Iui Hristos,despreiubireacu CareDumnezeune-aiubit
Cel dintdi, caretrebuiesd fie gi modeluliubirii noastrede
Dumnezeusi deoameru,despreiubirea jertfelrucd.,care
inseamndsdurmdmexemplulMhfiuitorului gicaoamenisd
ne facem2i noijertfdsfilnfi tnaintealui Dumnezeu,despre
iubirea noastrdplind de credinjd gi nddejde,careeste
asemeneauneicdrdrispreImpdrdfie.
Doui coordonate:hristocentrismsi autenticitate
Mai trebuie retinut faptul cd opera Pdrintelui
Stdniloae se remarcd prin continutul sdu autentic.
in
acest sens, teologiasa este una hristologicdsi
hristocentricd.Ea pleacdde la Iisus Hristos, gi prin
intermediul lui IisusHristos,ducetot la IisusHristos
- Domnul gi MAntuitorul. De la HristosCelmdrturisit
lui lisusHristos. Drept unnare, scrierile Pirintelui Dumitru Stiniloae sunt impregnatedeprezenlaMAntuitorului Iisus
lui lisusHristos.
Drept unnare, scrierile Pirintelui
Dumitru
Stiniloae sunt impregnatedeprezenlaMAntuitorului
Iisus Hristos. Aici, Domnul Hristos este prezent in
mdrelia slavei Sale, flar 9i in smereniaSa slujitoare.
Nu este un Hristos conceptualizat, ci Hristos Cel
unic
adevirat,
Dumnezeul
Om,
prin
c€ue
9i
suntemtreculi de la moartela viafd.De aceea, 9i din
acest punct de vedere, oPera Pdrintelui Stdniloae
trebuie consideratd un punct de reper. Ea nu ne
lasdsd orbecdimin cdutareamhntuirii, ci ne reintoarce
Ia lisus Hristos - Ilnicul Rdscumpdrdtorsi Mhntuitor.
indllarea la Cer,agacum sPunePdrinteleDumitru in
lucrarea sa ,,list'ts HristossauRestaurareaomullti", nrt
reprezintd o indepdrtare a lui
H_ristosde umanitatea
istoricd. Prin Indllare Iisus Hristos nu pirdsegte
lumea,ci isi transpuneumanitateaasumatdin planul
atotprezenlei duhovnicesti, pnevmatice, pentru ca
toli si ne putem uni cu El.
TeologiaPdrintelui Arsenie Boca este scrisd
de asemenea intr-un
registru de o autenticitate
incontestabild.Cunoastereain profunzime a Sfintei
Scripturi 9i a Scrierilor Sfinlilor Pdrinli a contribuit
la un demersauctorial,in carePreacuviosulPdrinte
nu faceexcesde citate,ci dimpotrivd, vine cu un text
ofertant, ugor de citit, dar in acelasitimp extrem de
denssi plin de semnificajii.La fel cum il cheamdpe
Hristos in cunoscuta rugdciune alcdtuiti de Sfinlia
Sa: ,,Vino 9i Te sdligluiegte intru noi impleuni cu
Tatdl 9i cu Duhul",la fel - 9i de aici reieseintregul
fundament hristologic al scrierilor sale - el il cheamd
pe Hristos camartor al cuvintelor pe careni le-aldsat
mogtenire.
Antropologia Pdrintelui Arsenie Boca
de asemenea este una de o autenticitate rard.
PreacuviosulPdrinte cunosteafoarte bine constitulia
omului, fiindu-i familiare toate aspectelecaretin de
trup 9i suflet, de fiziologie 9i de spiritualitate. Prin
celescrise,prin testamentulsduliterat, Pdrintelearatd
cdpoatefi un foartebun medic de trupuri; principala
sa preocupare a fost insi sd vindece rini sufletegti,
astfel cd,Ortodoxiaa cAgtigatprin el un medicdesuflete
neintrecut. invdldturile despre om ale Pdrintelui
reprezintd o antropologie valabild 9i in zilele noastre,
sunt invdldturi despre omul vechi si nou, valabile
pentru ambii deopotrivd.
Pdrintele Arsenie Boca a putut intrezdri cu
duhul ce vremuri vor urma; a cunoscut de altfel
schimbarea omului in dire$ia rdcirii credinlei 9i
a instaldrii ,,urdciunii pustiiri" (Matei 24,15), care
provine din pustiirea firii omenesti. Preacuviosul
nu criticd oamenii pentru pdcatelelo4,doar incearcd
sd-i trezeascd,amintindu-le la fiecare pasaj scris de
Sfinjia Sade MAntuitorul si lucrareaSaminunatd, de
iubirea Sa negrditi pentru om. Iisus este Cel care a
reficut si refacefirea omeneasci,oricAt de cdzutdar
fi, esteCel carelocuieste in fiecareom prin Sfintele
Taine, este Cel care ne indeamnd in a fi ,,om nou,
chip 9i asemdnarea lui Dumnezeu", esteCel carese
aratdomului la implinirea poruncii gi a Taineloq,este
46
Cel care,,Sesildsluiegtein om in adAnculunde nici congtiinfanu ajunge"sl. Scrieri teologicecu mare putere innoitoare
Cel care,,Sesildsluiegtein om in adAnculunde nici
congtiinfanu ajunge"sl.
Scrieri teologicecu mare putere innoitoare
lncd un
aspect foarte important
in opera
mult de suferit de pe urma regimului comunist.in
acest fel, sepoatespunecd teologiasa estegijertfelnicd,
dar gi eshatologicd.De aici deducem cd, privind
eshatologic,teologul trebuie sd se jertfeascd mereu,
pentru a putealucra la transfigurarealumii, asacum
a fdcut PdrinteleProfesorDumitru Stdniloae.
Stdniloae este puterea eliberatoaregi
Pdrintelui
innoitoare Pe careo reprezintdoperaacestuia?ncontextul
actual. Aceastd operd inldturd toate atacurile pe
Teologia Pdrintelui
Arsenie Boca este de
care impersonalis{nul, dualismul, existenfialismul,
asemeneainnoitoare 9i de o tulburdtoare actualitate,
estepartea tradilieidinamicedin Sfinta noastrdBisericd.
gnosticiimul,
evolufionismul,
precum 9i celelalte
ionceplii
ale modernitdlii le-atl adus impotriva
persoanei umane. Omul nu este ldsat si fie distrus
de acesteconcepfii, ci este rePus in adevdratasa
Mesajul Pdrintelui este scris intr-un registru lexical
aparentmai sdracdecdtal multor teologi,dar aceasta
se explicd prin faptul cd Pdrintele este, la nivel de
limbaj, patristic prin excelentd, paterical, tributar
demnitate.PdrinteleStdniloaeaccentueazd foarte mult
ideeadepersoandsi peceadecomuniuneinterpersonald,'
tradigiei apoftegmelor. O
arseniary o exegezd mai
citire atentd a textului
riguroasd ne indreaptd
SfAntaTreime este Comuniune de persoane:Tatdl,
Fiul 9i
creati
Sfdntul Duh, dar 9i omul este o persoand
dupd chipul lui Dumnezeu 9i care tinde la
asemdnareacu El. Ca persoand,omul estemenit sd
intre in comunicaregi comuniunecu ceilali semenisi
cu Dumnezeu, fapt
ceducela nastereaunei comunitdli
ziditoaregisfinlitoare,adicdmhntuitoare.Astfel, eliberat
fiind de falseleconcepiii antropologice,omului i se
oferdperspectiaainnoirii gi desdaArgiriiprin Hristos 9i in
ifristos. Sub aceastdformd, conceptia antropologicd
a Pirintelui Profesor Dumitru Stdniloae constituie
un izvor nesecatde idei carepot formula un rdspuns
insd spre o inlelegeremai adecvatd,carear insemna
a?ezareafireascda lucrdrilor salein rdndul scrierilor
teologilor contemporani. Duhul scrierilor Pirintelui
Arsenie este cu adevdrat paterical, lexicul este usor
arhaic, dar scrierea in sine cu mesajul ei cu tot,
se inscrie pe o linie neopatristicd gi innoitoare de
necontestat.Abord6nd problematici complexelegate
de antropologie,hristologie, eclesiologie,eshatologie,
Pdrintele Arsenie Boca scrie in stilul Pdrinjilor din
vechime,dar frumuseleatextului, confinutul 9i esenta
consistent
substanlialinaintat provocdrilor actuale'
9i
Dragosteasafald de Adevdrul - Iisus Hristos
l-a fdcut pe PdrinteleDumitru Stdniloaesdnu fie de
acordcu concepliile eronatealevremii, ci sdseridice
impotriva lor 9i sdle demagte.A9asefacecdel a avut
ne indreaptd cu gAndul spre un O. Clement,sprealli
teologi contemporani ca N. Berdiaev P. Evdokimov
sauAl. Schemamann.
Pdrintele Arsenie Boca a suferit inchisoare,
prigoniri,umilinfegianimulli deexil,acesteapunAndu-
9i amprenta 9i asupra lucrdrilor sale, care desi sunt
strdbdtutede un fior de dragosteanimat permanent
48
deIisusHristos,au o noti de sobrietateaparte.Vorbim de o abordare extrem de punctuali 9i meticuloasd, impregnatdcu o
deIisusHristos,au o noti de sobrietateaparte.Vorbim
de o abordare extrem de punctuali 9i meticuloasd,
impregnatdcu o usoardnuanld apocalipticd.Pescurt,
teoiogia Pdrintelui estescrisdintr-un registru so!ru-
testamentar,ai impresia Permanent ci mAine trebuie
sd te pregitegti ca om pentru altceva,nu pentru o-zi
obignuitd,ci pentru ziua Celei de-aDoua Veniri a lui
Iisus Hristos. De f.apt, ptegdtirea sufletului omului
pentru primirea Mirelui Hristos esteo temdcentralda
ieologiei 9i gAndirii acestuimareindrumdtor desuflete
din secolultrecut.
imitAnd viala lui Hristos, plecdnd gi de la realitatea
cd,,rddicinile omului sunt fir addnculcerului"s2.Pe
de altd parte, ,,focul" la care face referire Pdrintele
este de mai multe feluri: este foc de dragostepentru
Dumnezeugi oameni, ,,pdr1ol duhovnicesc", este focul
incercdrilorsi ispitelor,caredupd ,,ldmurire", scoate
la iveald darurile Duhului
SfAnt, este focul aruncat
de lisus pepdmilnt,care il face puternic pe crestin in
mijlocul tuturor tulburdrilor, este focul careconducede
doudmii deanineamulcrestinescprinpustiaacesteilumi,
este focul careardepermanentla Prislop,deocamdatd
mocnit la mormAntul Sfinjiei Sale.
Cuvinte cheie in teologia celor doi
CAtevaconcluzii ziditoare
Alte doud elemente ale gAndirii Pdrintelui
Toli discipolii care s-au apropiat de opera
Dumitru
Stdniloae, Pe care le considerdm foarte
Pdrintelui
Profesor Dumitru
Stdniloae, nu
s-au
importante, sunt darul gi dorul. Pdrintele se folosegte
foarte mult de acestedoud noliuni. El aratdcdintreaga
crealieesteun dar al lui Dumnezeu,ctt tot ceeaceea
cuprinde,iarhrilndul sdu,siomulesteundarcecuptinde
insdgi dorul dupdDumnezeusi nemurire.Ca teologie
a darului
a dorului,
opera Pdrintelui Dumitru
9i
Stdniloaetrebuie vdzutd.atdt ca o mulfumire,cu alte
cuainteca o euhnristie,pe careel personalo aducelui
Dumnezeu,cdtgicaun darpecareDumnezeuil face, prin
noi,ortodocgii,lumiiintregi.Depindede fiecarecum fl
c-hiverniseste,cum il valorifici 9i onoreazdacestdar.
PirinteleArsenie Bocaadezvoltatdeasemenea
un intreg sistemteologicin jurul unor cuvinte cum ar
infruptat doardintr-o comoardspirituald,ci au aflat pe
celcea ddruit aceastdcomoard,cape un inadldtorgi un
pdrinte cdruia i s-au atasatcu credinldsi cu dragoste.
Apoi vedem cum opera marelui teolog nu seincheie
c6nd inceteazd.sd mai scrie, datoritd plecdrii sale
din viata cea vremelnicd, eveniment petrecut cu
cincisprezeceani in urmi, ci secontinud prin ucenicii
sdi.Prin urmare, PdrinteleDumitru Stdniloaea reusit
sd adune sub aripa ocrotitoare a dragostei sale, cu
competentdgi cdldurd inegalabild,teologi nu numai
din ortodoxie, ci si din celelalteconfesiuni crestine,
dobilndindcu tolii acelasiglassi deci,o caleunichspre
Dumnezeu,prin cultiaareagi aalorificareateologicda
opereisale,in careau aflat mierecuratdsi sfhntd,si au
fi adhncqi foc. Din lucrdrile sale,refinem indemnul
pentru fiecare crestin de a ,,mAna mai in adAnc",
laica de a trdi 9i lucra dupd glasul Evangheliei 9i
odzutstrdlucindautenticitateaadeadruluim1ntuitor.
Recunoastemcu tofii adevdrul 9i realitateacd
51
50
Pirintele Profesor Dumitru Stdniloae avea un chip frumos 9i pagnic,asemeni crinului Bunei Vestiri. In falalui
Pirintele Profesor Dumitru Stdniloae avea un chip
frumos 9i pagnic,asemeni crinului Bunei Vestiri. In
falalui senind 9i diafani intrezdreaicuugufinld',,chipul
nemuritotal lui Dumnezeu -
Iubire",iar din vorba lui
filocalicdsimleaisavoarea,,persoanei omuluiin uesnic
dialogcu Dumnezeu".Gestttrilelui calme 9i niciodatd
de prisos concordau cu gdndirea lui
sistematicd,
din dogmatica sa, parcd il simjim pe Dumnezen,
Caresuferd datoritd neputinjei noastrede qiubi. A fi
cum el a fost,acelasipentrutoti laolnltdgi totodatddiferit
pentru fiecare in parte,aceastdcalitate nu a aparlinut
decdtmarilor Pdrinfi filocalici ceau realizatin chipul
lor asemdnareacu Dumnezeu.PentruPdrintele profesor
Dumitu Stdniloaefiecareomeraunicsiniciodatinufdcea
Hpsita de orice ambiguitate. Scrisul sdu pdrea (9i
de fapt chiar este)un urcug nemijlocit cdtre inviere
prezenta, cu certitudine, trdirea sa in Dumnezeu
9i
9i cu Dumnezeu. Din oriceexpresiea Pdrintelui,scrisd
o ierarhiea persoanelorcare-icatcaripragul. ir .*.tu
sa de lucru, asemeneaunei chilii de cilugd+ pdgeaicu
multd sfiala dar o paceifi inundaintreagafiinle imediat
ceintrai in spafiulacelasacru,venerabil,de imortalitate.
ori aorbitd,sedistingeaprofilul teologuluigi a filozofului
cregtinortodoxdenetdgddulf.Afost teologul careamers
la izvoarele ditdtoare de binecuvAntare 9i energie
necreatd,de unde s-a addpat 9i a devenit el insugi
I" frtu lui luminatd, in ochii sdi mereu intredesdrigi,in
vorbalui dulcedar fermd,gdseaiimediatdripul marelui
teolog, ori a pdrintelui duhovnicescce exercitaacea
paternitate duhovniceascd,asemeneamarilor Pdrinti ai
'
izvorul, cdci viala
lui s-a desfdgurat ca pe o scend
Bisericiidin trecut.
deschisd.TotceeaceeIaaautcadar - talanliigi talentul
oferit lui de Dumnezeu - le-aardtat tuturor, fdcknd din
acesteaunbun comun,al tuturor.Operasateologicdpoate
Avemprivilegiul cadecAflvaaniincoace,firspecial
prin strddania PS Daniil Stoenescu,sd avem tiplrite
fi cititdsi estelaindemhnaoricui,insdnu 9i interpretarea
ei, fiindcd o experientdmisticdsi duhoaniceascdeste
necesardcelui careincearcdsd pdtrunddgi sd inleleagd
teologialui atkt deaariatdsi 'despre deprofundd.
S-a tot spus
Sfinlia Sa cd este ,,cel
mai mareteologortodoxal secoluluiXX". $i a9aeste!
Pdrintele Dumitru Stdniloae este autorul unei
teologii mdrturisitoare si al unei teologii filocalice,
unice. Asemeni marelui SfAnt Apostol Pavel, avea
permanent congtiinta prezenlei proniatoare a lui
in Romdnia mai multe scrieri autentice ale Pdrintelui
Arsenie Boca. Putem remarca astfel, cd intAlnirea cu
operaPdrintelui Arsenie Bocaesteuna transfiguratoare,
una care te poarti spre infinit, spre transcendent.Uiti
cu totul de materie 9i de celealeiumii. Un lucru to#e
important esteacelaci teologiaPdrinteluiArsenieBoca
nutrdeamni omuldoarin a-sidesdride,,baierelemintii,,,
ci esteo teologiepracticS,adevdratmanualdeviefuiresi
supravietuirelreiti*.
Cel carecitesteopera p#ittet,ii
Dumnezeu. De aceea,nu a scris o teologie teoreticd,
scolasticd,ci o teologie triitd, experiati in propria-i
viafd. Lucrdrilesalesunt mai curdndo conaorbirecu
Dumnezeu,dechtoaorbiredespreDumnezeu.CAndcitim
Arsenie Bocaareparte automat de o schimbarein forul
interio4,de un seismal congtiintei,de revelatiaregisirii
lui Dumnezeu.
Pdrintele Arsenie Boca demonstrcazdci
este
un foarte bun cunoscitor al textelor de antropologie
53

--rsdtl

si eu,cda-I numi pePdrinteleProfesorDumitru Stdniloae ,,Pdrintele melt"sau ,,Pdrintele tdu"ori
si eu,cda-I numi pePdrinteleProfesorDumitru Stdniloae
,,Pdrintele melt"sau ,,Pdrintele tdu"ori ,,Pdrintele+piritualal
unuigrupdeteologientuziasti"ar fi ondeadratdnedreptate.El
estepentrutotdeaunn ,,Pdrintelenostru" - ,,Pdrintele Bisericii
a antropologieipatristice,darsi cdantropologiaortodoxdeste
singuracarepoateasiguracresterea 9i desdailrVireaspiritu"alda
omului,prinunireacuHristos.
PdrinteleArseniene-aldsato teologiesolidd,de
mare autenticitategi de o profurzime greu de egalat'
Textelesalesunt teocentrice,hristologice,eclesiologice,
eshatologice, filocalice, mdrturisitoare 9i foarte
Uniaersale".
De asemene4intr-un scurtcuvdnt de irvitifurd,
P.S.Daniil Stoenescuatrigea atenfiacd,PdrinteleArsenie
Bocaestemnimultdecht ,,SfhntulArdealului", fiindcd a iubit
si a ?ndrumntuedinciosiidepeintregcuprinsul ldrii,
fiind
preocupatde mhntuireaintreguluineamromhnesc.Astfel
cd 9i PdrinteleArsenieBocanu estedoar,,Pdrintelul",
important - cumareaplicabilitatepracticd.Reflec,tiilesale
personalenu sunt rod al unui sistemde gdndirepropriu,
,,Pruncutul lui Dumnezeu",,,Sfantuldele Prislop",ci un
Pdrintesfdntal intrcgii noastreOrtodoxii.
Pdritt"le vorbegteir
maxime 9i sentinle evanghelice,
Mai remarcdmcdinrudireaspirituald,dialogurile
fundamentulfiind eminamentehristologic.Problematica
abordatddePdrinteleesteo ilrtoarcereaomului la esenfd,
la omul vdzutpatristic,estede o fulburdtoareactualitate
in duh dintre Pdrintele Dumitru Stdniloaesi Pdrintele
gi permite
ad6ncireagdndirii cregtinein viito4,este
9i
igadar o problematicdcare shdeazdtimpul 9i spafiul,
permanentlucrdtoare 9i fecundd.
PlecAndde la aplicabilitateapracticda scrierilor
Pdrinteluiin viafa de zi st zi a cregtinului,am putea
rosti: ,,iti mulgumimtie, PreacuvioasePdrinteArsenie,
cd ai fdcut sd pldngdtoate metaforele,comparafiile 9i
ArsenieBocanu pot fi fir vreun fel contestate.Teologia
celordoi esteinspiratdde acelagiDuh Sfdntgi aremarca
unei originalitdF incontestabile.Plecdndde la aceste
coordonates-afdcut in aceastdlucrare,in aceastdcarte,
si o aldturarea invdfdturilorcelordoi cu privire la viata
defamilie.
incheiem,niddjduind cdvom gti,pemai departe,
sdnecinstiminaintasiiasacumsecuvines,degiin aceste
vremuri, prepim mai mult pe alfii de oriunde si de
teologhiselilepusevreodatdpehArtie,fiindcdl-ai mutat,
SfintePdrinte,peDumnezeudin cdr,ti,la noi in case!"
aiurea"cdcini separ a fi mai exotici,mai spectaculosi,
maisenzationali!
totugi,suntemconvinsidefaptulci
fi
ceestenobilrdmAne,inrceesteieftin,apune!
in incheiere,vom sPunedoarcdPdrinteleProfesor
Dumitru Stdniloaesi PreacuuiosulPdrinteArsenieBocaau
trdit 90 deani, respectia79 deani, insdtn tot acesttimp,
ei s-auuitat pesinesi au fdcut totul pentrua$ii, pentru
Bisericapecflreausluiit-0,pentru lara lor,pentruOrtodoxia
romhneascdsi uniausald.S-amaispussidecdtrea$ii,ospun
Dumnezeusd-i iertegi sd-i oilihneascd!
Vegnicdsdle fie amintireasi pomenirea!Amin!
Drd. StelianGombos,Cristian $erban
54
55
rrr.INVATATURIDEroros iN I VIATADE FAMILIE ALE PARINTILOR DUMITRU v l ,
rrr.INVATATURIDEroros iN
I
VIATADE FAMILIE
ALE PARINTILOR DUMITRU
v l
,

srANrLoAE3tansENIEBocA

Despresingurdtate,comuniunesi cunoastere Plrintele Dumitru Stiniloae: ,,RenuntAnd la comuniunea cu Dumnezeu si cu
Despresingurdtate,comuniunesi cunoastere
Plrintele Dumitru Stiniloae:
,,RenuntAnd la comuniunea cu Dumnezeu
si cu semenii, omul a restrAns cunoagtereasa la
cunoasterealumii caobiect"sa.
Pirintele Arsenie Boca:
,,Toatd cdrareade la porunci la cunoastere,de
la asceticdla misticd,nici un pasnu o facemsinguri"ss.
Reflecfii pe seamaacestorcuvinte in baza
inviflturilor
patristicesi neopatristice:
Fdri cunoastere,omul nu este om
f.drda
9i
te insoli pe drumul cunoasterii cu celdlalt,nu ai nici
Cale,nici Adevdl nici Viald. Iisus Hristos estenumit
si recunoscut ca fiind Cuv6nful, pentru cd El este
Lumina care lumineazd, toate treptele cunoasterii
accesibile omului. lnt6lnirea ,'rourtrd cu cuvdntul
estein generalrampa spre cunoagtere.Dar intdlnirea
noastrd cu Cuv6ntul nu este doar cunoastere, ci
cunoastereadeplind a vietii, cunoastereaadevdrului
nealterat.Cunoastereamateriei, a obiectului, a celor
ce cad sub simturi
nu reprezintd un drum
spre
mAntuire.Esteastfelimperiosnecesardcunosterealui
Dumnezeu carepresupune nu numai o familiaritate
cu celde lAngdtine, urcugul spreun communioidealce
inseamndo intAlnireintre un eusiuntu, capersoane,
ci
9i o doritd relationare cu Dumne zeu, Cire estesi
El
Persoand.Faptul cdDumnezeuestePersoandeste
o garanlie ci aldturdnd un eu si un tu, modul de organizare al viejii, al
o garanlie ci aldturdnd un eu si un tu,
modul de
organizare al viejii, al societdfii, al familiei, poate fi
A te lipsi de comuniunea cu Dumnezeu gi
semenii inseamnd 9i evitarea intdlnirii inci din
aceasti viald cu adevirul. N. Berdiaev obdervd cd:
trinitar.
Omul poartd in el libertatea ca dar divin,
aceastaimplicAnd 9i responsabilitateafald de Creator
9i celecreate,omul fiind celcarerecapituleazdintreaga
crealie 9i estecongtiinlda ei, asadupi cum mdrturisesc
Sfinfii Pdrinfi. Libertatea 9i responsabilitateasunt
interdependente, precum la f.el, comuniunea 9i
cunoagtereasunt in legdturd 9i se condifioneazd
reciproc. SA mai rejinem cd cine poarti in sine
responsabilitateafafd de Dumnezeu, are 9i fald de
semeniautomat o responsabilitate,fiindci omul este
creafiealui Dumneze!. Nu poli iubi pe cineva,dacdnu
iubegti 9i lucrdrile 9i faptelesale,astfelci in dragostea
de Dumnezeuestecuprinsdsi dragosteade aproapele.
ln;elegem
din
cuvintele
ilustrului
teolog
Dumitru Stdniloae,cd sunt oameni caredeliberat fug
de comuniune.Conformjudecdliicelorcaresedezicde
comuniune,daci lumeae obiect,atunci 9i omul trebuie
gAndit material, agadar 9i omul esteobiect 9i astfelil
depirtim deconstituliasateologicd,desprecarevorbea
PanayotisNellas. Dezbrdcdndconstitulia omului de
tot ce estespiritual in el, rezultatul esteapropiereade
animalulirational,de,,dobitoace",agacumspunSfinlii
din vechime.
Deasemenea,omul caresedezicedecomuniune
dobAndegteincapacitateade a inlelegerolul 9i scopul
creafieilui Dumnezeu 9i se lovegtede neputinla de a
inlelegeiubirealui Dumnezelr,,caddruitorcontinuual
ei"s. Totodatd,el seafld in imposibilitateade a-9ilega
viafa de alt om, printr-un dialog caresd aibllabazd
iubirea.
,,Existd trepte alecunoagteriiadevdrului, caredepind
de gradelecomunitdfii oamenilor 9i aleunitdfii lor cu
intregul univers"sT.
Aavea comuniunecuDumnezeugicu celdlalt,
cu aproapele nostru inseamni deschidereatufuror
usilor care se inchid in calea puterilor suflefului
omului, trecereapestebariereleimpuse de ideologii,
filosofii, sistemesociale 9i chiar de sistemereligioase.
SfAnta Taind a Cununiei - fiind aceeacare
ne deschide inlelegerea multor taine care se afld
in Dumnezeu gi in iubirea Lui de oameni, dar 9i
comuniunea in iubire cu celdlalt, dupd modelul
Sfintei Treimi - este o pArghie teandricd care
astAmpdrdseteade cunoasterea omului, care este
nativd, parte din constitutia omului, vorbim de setea
de a te impdrtdgi din frumuselea gi marile taine care
existdin Dumnezeu. Ca si inlelegi mai bine taina in
carese afld Dumnezeu, trebuie tu insuli sd pdtrunzi
intr-o Taind.
La prefigurarea impdreliei ceregtipofi ajunge
ftr trei, vorbim de un eu si un tu - in SfAntaTaind a
Cununiei vorbim de legimdntul dintre so! 9i solie -
amAndoi intAlnindu-ne in iubire, pe tdrAmul iubirii
desdvArsiteal Celui de-al treilea, Care de fapt este
Primul. Dumnezeu, ca Fdcdtor a toate si Diruitorul
tuturor bundtdfilo4, intervine tainic in relafia de
iubire dintre doi oameni, oferindu-le posibilitatea de
a cunoastedesdvArgirea,implinirea vielii, caleaspre
sfinlire, dragosteafdrd sfArgit.
Sdmai remarcdm cd cei care alcdtuiau prima
comunitate cregtine,in care toate bunurile erau de obgte,senumeautfinli, de aiciputem trageconcluzia tendintele rele,
comunitate cregtine,in care toate bunurile erau de
obgte,senumeautfinli, de aiciputem trageconcluzia
tendintele rele, pAnd nu si-a unificat si consolidat
fiinfa casi iubeascdnumai binele"se.
cd
starea de sfinjenie se atinge numai atunci cAnd
ai
comuniune cu Biserica, cu sfinlii Bisericii 9i cu
Reflectii:
semenii tdi. Comuniunea asadar trebuie sd aibd o
bazd hristologicd 9i un cadru ecleziologic.Doar in
Bisericd cunoagtem rostul comuniunii, rosful unei
vieti caremdrturisegtepe Hristos.
Sfinlii Pdrinli indeamnd omul sd iasd de
sub tentalia egoismului, acesta fiind primul pas
spre comuniune, spre iubirea deplind, spre o viald
spirituald intreagd. Omul este aproape intreg cAnd
are viatd de comuniune cu alt om si este om intreg
cAnd are comuniune si cu Dumnezeu si cu semenii
lui.
Cine infdptuiegte binele infdptuiegte voia lui
Dumnezeu.Binele 9i Dumnezeu nu numai cd sunt
in relatie, ci la nivel etimologic putem vorbi chiar de
o surprinzdtoare contopire. Binele din Dumnezeu
este fiinfial, iar Dumnezeu reprezintd, Binele prin
definifie. Astfel cd, in mai multe limbi germanice
formele pentru Dumnezeu - engl. God,ger.Gott, sue.
Ceinseamnd ,,la binesi la rdu"
Pirintele Dumitru Stiniloae:
Gud - sunt apropiatein mod izbitor de formele pentru
bine - engl.good,ger. gut, sue.god.
Mai mult de atAt, in Lexiconul grecesc al
Noului Testament binele apare sub formele kalos,
aghatossi chrestos,acestdin urmd termen desemndnd
bundtatea,oirtutea, blkndelea,bunduoinfa,mdrinimia
gi, de ce nu, Persoana Mdntuitorului: Chrestos :
Hristos.Paul Evdokimov intdregtecele afirmate aici
,,Binele esterdspunsul celuilalt la necesitatea
cu cuvintele: ,,Binele nu esteiubit decAtatunci cAnd
ta de iubire si rdspunsul tiu
la necesitateaaceluia.
egtePersoandvie, Dumnezeu"50.Facereade bine este
E un bine si fii cu altul gi la binesi Ia rdu. Binele nu
mai estebine cdnd il impui celuilalt, dar nu-l iubegti
agadarf.aptavie 9i mdntuitoare, careil mdrturiseste
pe Dumnezeucelviu.
pe acela,cAnd te lii departe de
comuniuneacu el.
Celdlalt are lipsd propriu-zis de iubirea t4 gi tu de
iubirealui. Bineleconstdin a iubi pe altul cape tine
Este imposibil si te gAndegtila bine ca la
cevaabstract.Bineleesteincd motorul acesteilumi,
insuli"s8.
cdci nu trdim intr-o lume pdrdsitd de Dumnezetr,
degi mulli vdd semnele vremurilor de pe urmd.
Cand va predomina rdul, se va
apropia si lumea de
Pirintele Arsenie Boca:
sfArgitulsdu,de eshaton6l.Cu o disculie insd despre
eshatologie,am iegi din cadrul acesteicirti, astfel
,,Omul
nu
se poate odihni
in
fericirea
cd ne intoarcem la consideraliile despre binesi rdu,
contemplaliei pdnd nu a biruit in sine contradictiile,
observAndcd in Vechiul Testamentexistd o corelatie
intre bine si termenul de comportament adecvat al oameniloq,derespectareaLegii, dedreptate.Pedealtd parte,in Noul
intre bine si termenul de comportament adecvat al
oameniloq,derespectareaLegii, dedreptate.Pedealtd
parte,in Noul Testament,bineleaparemult mai desin
legdturd cu iubirea cregtind,in legdturd cu virtutea,
fericireagi frumosul.
Bineleeste de cele mai multe ori asociat cu
calitdlile morale ale partenerului de viafd, existdnd
o realitate, cd orice om doregteun celdlalfhdruit de
Dumnezeu, doregtepe cineva aldturi cu care sd se
insojeascdla drum,,spreun bine,dacdsepoateperpetuu.
El mai doregtela celdlalt multe dintre calitdfile pe
care el insugi crede cd nu le are. Neasemdnarea
dintre oameni ne conduce spre realitatea existentei
unor discordii, lipsa aceastade armonie insemnAnd
Agadaq,in oriceacliunein careomul vreasdfacd
un riu, dupd cum afirmd PdrinteleDumitruSliniloae,
lipsegtecu desivArgiredragostea.CAnd dragosteata
lipsegte,rdspunsul celuilalt la acliunile tale nu are
cum sd fie dragoste,chiar dacd,sd zicem, acestanu
rdspundela rdu sau suportd rdul cu stoicism.Iubirea
lui Hristos a infrAnt riul gi chiarmoartea.La conflictul
dintre Sfdntul Apostol Petru 9i soldalii romani, in
vremea arestdrii Salein gridina Ghetsimani,Iisus ii
spuneSfAntuluiPetru,Ucenicului Siu:,,lntoarce sabia
la locul ei, ci toli cei ce scotsabi4 de sabievor pieri"
(Matei26,52).
Pomul cAnd este sddit, trebuie udat bine la
rddicind. Si punem agadarbinele la riddcina
familiei
gi prezenlanesuferitdin viafa de cuplu a rdului, iar
de aici, seivestenecesitateaca cei careseiubescsi se
cisdtorescsdfie impreund ,,la bine 9i la rdu".
,,La binesiIa rdu" inseamndcd dupdo ziflr soare
se agternein mod firesc si intunericul. in cdsnicie,in
viata defamilie,pot apdreasi sincope.De altfel,in mod
paradoxal,pot apereain cdminul conjugal momente
de bucurie in mijlocul unei perioade de tulburdri 9i
incerciri, cum tot din senin, pot apdreamomente de
intristare si necazin mijlocul unei perioade aparent
linigtite.Acesteoscilalii 9i sincopesuntapanajulrdului.
Rdul esteinsd, dupd cum afirmd majoritatea
teologiloq, doar absenla luminii, doar absenla
dragosteide DumnezerLa dragosteidin noi 9i dintre
noi. Pentrurdul pe careil suferimin viaja de familie nu
estevinovat Dumnezeu.Absenlalui Dumnezeudin
viafa noastrdpermite grijiloa suferintelor,tulburdrilo4,
infidelitdlilo4,certurilol, temeriloq,neinfrAndrilorsdisi
facdlocin viatadefamilie.
noastre,atunci cdnd aceastase afld la primii pagi 9i
vom scdpademarepartedin ceeaceinseamnd,,gregeli
de conviepire" si ,,ttecazuri", agacum le numeste
PreacuviosulPdrinteArsenieBoca.
Cineconducecdsnicia,sotulsausolia?
'
Plrintele Dumitru Stiniloae:
,,Dupd,invdfdtura cregtin5"daci eu mi orientez
numai dupd ratiuneameain a decidecee bine pentru
celilalt 9i pentru mine, fac un uz orgolios 9i egoistde
rafiuneamea 9i iesdin adevdr 9i din birte"62.
Pirintele Arsenie Boca:
,,CAnd nu vd infeleg sotii vostri, vorbili mai
pulin cu ei despre Dumnezeu, dar vorbili mai mult
cu Dumnezeudespresolii vostri"53.
Reflecfii: Termenulcdsdtorie,caredesemneaz6,la romAni uniunea legald a bdrbatului cu femeia, uniune bazatl, pe dragoste
Reflecfii:
Termenulcdsdtorie,caredesemneaz6,la romAni
uniunea legald a bdrbatului cu femeia, uniune
bazatl, pe dragoste reciproci 9i pe ddruire, provine
din latinescul casa(casd).SubliniazdMarius Ghica
intr-un studiu publicat in ConaorbiriLiterare,cd acest
intre Dumnezeu si om. La fel, c6nd omul doregte
comuniunea in iubire, prin SfAntaTainda Cis.dtoriei,
se atinge un punct culminant al intAlnirii dintre un
bdrbat 9i o femeie, un punct de intimitate maximd.
In studiul aparlinAnd lui Marius Ghica intitulat
,,Despre iubire", se aratd intr-un registru liric de
mare efect, cd: ,,Noua casddevine, pentru cei care
termen std in legdturd cu locul destinat tinerilor care
se
hotdrdsc sd-gi uneascd destinele. Este evident
ci
termenul cdsdtoriese leagd de ceea ce doregte
se cdsdtoresc,centrul lumii, licaqul sfintei lor iubiri,
leagdnul lor gi cel al copiilor pe careii vor zdmisli ca
rod al iubirii lor". PdrinteleDumitru Stdniloaearede
sd
intemeieze noua familie, cu binecuvAntarealui
Dumnezeu; casalor. De remarcat cd, din punct de
vedere crestin 9i biblic, termenul cdsdtoriedepdgegte
cadrul unui contractsocialincheiat intre un bdrbat 9i
o femeie,cdsdtoriafiind ,,o institulie divind, o Taind
rAnduitdde Dumneze1r"64.Cdsdtoriaeste,dupd cum
ne spune Pdrintele Dumitru Stdniloae: ,,legdtura
naturald pe viajd intre un bdrbat 9i o femeie, care
asemeneao definifie a cisdtoriei datdintr-un registru
liric: ,,Cdsdtoria e in acelagitimp dragoste 9i ajutoa
bucurie de celdlaltgirdbdare alrJi"6, una carene face
sd infelegem c.re este scopul cdsdtoriei si care este
locul soplui sausoliei ln aceastdunirebinecuvAntatd
si cu caracterde mare Taind.
Cregtinismularemisiuneasdrispundi
si unor
ao-tzaJiifalselegatede misoginism, mai cu seamdcd
se
intemeiazd,pe faptul
cd bdrbatul gi femeia numai
impreuni alcdtuiescumanitatea completd"5s.
prin cregtinisms-areabilitat locul femeii in societate.
Acuzajiile de misoginism puse pe seama Bisericii
Cum
Biserica are un
sens larg,
generic,
desemnAnd comunitatea tuturor credinciogilor
botezafi,dar 9i un sensmai restrdns,caredesemneazd
ldcagulde cult, la fel 9i in cdsnicieavemcasade locuit,
dar gi casd,cu sensmai larg, cu sensul de cdsnicie.
De fapt 9i in Scripturd sefaceo distinclie intre familie
gi casd,casafiind un termen caredesemneazd, familia
sunt de fapt, doar subiect de roman antihristic, cum
ar.fi Codullui Da Vinci.Femeiaa fost pusd la locul
ei, adicd reabilitatd, odatd cu aparifia cregtinismului,
prin atitudinea M6ntuitorului
fald de femei, dar 9i
prin mdrturiile SfAntuluiApostol Pavel,consemnate
in Epistolelepnuline.Sfantul Apostol Pavel a venit
chiar cu idei ce socaula vremea aceeapdgAndtate4
extinsd,subtribul in Vechiul Testamentqi bisericadin
care faci parte in Noul Testament.Aceastdcasd -
cdsniciese dorestecAtmai trainicd 9i de aici vine si
urareatraditionaldla romAni:Casddepiatrd!
fiindci
a indrdznit sd puni
egalitate intre femeie 9i
Atunci
cAnd omul
atinge sfinfenia, putem
vorbi deunpunct culminantalintdlnirii, al apropierii
bdrbat, pe principiile iubirii aproapelui. Din sclavd
9i obiect sexual, aga cum era consideratd intre
popoarele care se inchinau zeilor, femeia a devenit
egal5 cu bdrbatul, a cdpdtatun stafut bine demarcat
in societate,in familie 9i in cadrul Bisericii. Femeia,
in cregtinismul primaq, lua adeseori cuvAntul in adundrile din Bisericd,a avut chiar grade clericale, iar
in cregtinismul primaq, lua adeseori cuvAntul in
adundrile din Bisericd,a avut chiar grade clericale,
iar panoplia atAt de bogatd a sfintelo{, cuvioaselor
9i mucenilelor cinstite de Biserici incd din secolul
reprezinti o dovadd in plus cd' acuzaiiile de
i,
misoginism sunt doar vorbe in vdnt.
Astfel, sepoate concluziona lesnecd Cel Care
conduce o cdsnicie trebuie sd fie Dumnezeu. Iar
dacd ne gAndim la o presupusd intAietate, trebuie
si ne amintim cd.,IisusHristos, intr-o disputd intre
Ucenicii Sdi cei dragi, fiii lui Zevedeu, a intervenit,
spunAnd: ,,Care intre voi va vrea sd fie mare, si fie
slujitorul vostru" (Matei 20,26\.Esteo realitate cd in
Slujba Cununiei se face referire la faptul ci femeia
trebuie sdsesupund 9i sdascultedebdrbat.TAlcuirile
patristice ne ldmuresccd femeiatrebuie iubitd cum a
iubit Hristos Biserica,astfel cd $i-a dat viala pentru
ea.
foarteputernic, sofiegiegaldcuceldinfatasa,amdndoi
constifuind chipul unic al lui Dumnezeu',67.
Da95sofulnu estecapabilde suferinfd in locul
soliei 9i de sacrificiu in numele iubirii dintre soti,
atunci el nu are vreun drept in a aminti mdcar de
cuvintele Evangheliei care se citescla Cununie sau
de cuvAntul supunere.
Egoismul, dupd cum afirmd pdrintele
Stdniloae,te scoatedin cercul trinitar al iubirii si te
faceslujitor al minciunii 9i al rdului. Tot de la iluJtrul
teolog afl5m si inlelesul cel adevdrat al termenului
Bdrbatul este asadar cap femeii, tot
astfel
precum HristosesteCapaI Bisericii.Supunereala care
se face referire este conlucrarea intru cele ce sunt
Suferintelegi boala
.
specificemAntuirii, nu un indemn la supunereaintru
pdcate.De fapt, multora ne scapi un amdnunt extrem
de important 9i anume cd acelagitext paulin carese
citegtela SfAntaCununie cuprinde si acestindemn:
Pirintele Dumitru Stiniloae:
altuia
intru
frica lui
Hristos"
,,Supuneli-vd unul
(Efeseni5,21).
Foarte importantd pentru ce se intdmpld in
Biserica Rdsdriteandeste mdrturia teologului Paul
Evdokimov: ,,ln Apus, vechea Liturghie
romand
Fiecarepoate sd ilustreze prin cazuri asemdndtoare
comportaituladlului
- aelatio,caresubliniaimaginea
putereade
innobilare pe careau exercitat-oasuprasa
paulind a semnului feminitdfii, al smereniei si al
supunerii. in Rdsdrit, femeile cisdtorite aveau in
suferintele gtele"58.
Pirintele Arsenie Boca: sunt intrerupte la un moment dat de o promisiune mesianicd, una de
Pirintele Arsenie Boca:
sunt intrerupte la un moment dat de o promisiune
mesianicd, una de o
foarte mare importa4fe. Ceci
9i nu-i cunoscpe sfinfi"5e.
Reflecfii:
se spune asa: ,,Dusminie voi pune intre tine si intre
femeie,intre sim6nla ta 9i sdmAnfaei; aceastaiji va
zdrobi capul, iar tu ii vei infepa cdlcAiul" (Facere
3,15).Avemfir versetul de aici, dupd cum spun Sfinlii
Pdrinfi, o Protoevanghelie, prima promisiune cdseaa
zdrobicapulgarpeluisi cdaomaneacu tolii un lzbdaitor.
Sfinfii Pdrinti au vdzut in acestloc din Evanghelie,
prima vestirea venirii MAntuitorului, Cel ceva zdrobi
capul ispititorului 9i Care va fi ,,sdmdnfda femeii,,,
niscdndu-sedin Fecioard.
Aceasta inseamni cd Dumnezeu pedepseste,
dar nu cacinevaplin de rdutate,ci caun Tatdbun care
doregtesd-giaducdfiii si fiicele pe drumul celbun. Si
dezbrdcalide haina deiformd. Suferinfa a venit ca o
consecinli fireascda iegirii cuplului primordial de sub
ascultare,de sub stareaharicd, specific paradisiacd,
atuncicdnd,din mAndrie 9i poftd,laindemnul garpelui,
Ad.am gi Eva au gustat din pomul cel din mijlocul
Raiului. Chiar dacd in Vechiul Testamentexistd un
ii reintroducem pe Adam 9i Eva din nou in Rai este
visul, ndzuinta si responsabilitateafuturor oamenilor.
PromilAnd zdrobirea capului garpelui, Dumnezeu
ne dd nddejdeaci vom putea face aceastasi foarte
interesantestecdaceastdrazd de soareestetrimisd de
Dumnezeu,,inmijlocul unei furfuni' (Iov 38,L,40,6).
. Pdrintele Iustin Popovici afirmd cd niciun om
nu poate scipa de suferinfd, pentru simplul fapt ci
nu existdom fdrd de picat: ,,lugulviefii estechinuitor
primit osAndade a nagtefii in dureri mari - dureri pe
carele acuzdastdziorice femeiecarenagte - 9i in cele
din urmd, Dumnezeu i s-aadresatlui Adam: ,,Pentru
si povara vietii este grea, deoareceo impovdreazd
ci ai ascultatvorba femeii tale 9i ai mdncatdin pomul
din care
poruncit: Sdnu mdninci,blestematva fi
!i-am
lanturile de plumb ale pdcatului si morfii. C6nd insd
cu puterea Domnului cel inviat legiturile de plumb
ale pdcatului si morfii sunt inldturate din fiinla viejii
gi a existentei,atuncijugul vietii devinebun 9i povara
vsoard"To.
pdmAntulpentru tine! Cu ostenealdsi te hrdnegtidin
Cdnd
cineva din
el in toatezilelevielii tale!" (Facere3,17-18).
familie
suferi
sau este
Toate aceste versete biblice,
un anumit ,,blestem" adresat cuplului
care invocd
bolnav,trebuie sdurmdrim rolul pedagogical bolii
9i
primordial
modul in care de obicei omul se cuminteste,devine
69
mai atent la ce se intAmpli cu viala sa' De multe ori el se inlelepiegte,
mai atent la ce se intAmpli cu viala sa' De multe
ori el se inlelepiegte, devine mai cald, mai uman,
si coroana de spini, pentru cd suferinla intregului
neam omenesctrebuia inldfuratd printr:o suferinli
mai credincios.-Boala devine astfel mai mult decdt
mai mare si cu adevdratmAnfuitoare.
Iisus S-afdcut pentru noi jertfd, pentru cd l_a
pedagogie,devinerampd
spresfinienie.De asemenea'
durut durerea noastrd. Iisus S-adat
nu treUuiesdpunem
suferinlele noastrepe seamalui
pe-Sine,pentru
cd
Dumnezeu, fiindcd devine astfelposibil sd rimdnem
S-aamirAt pentru amdrdciunea noastrd.IiJus S_a
PdrinteleDumitru
Stdniloae,ca 9i N. Berdiaev,
nu p.u1e_suferinfa neapdrat pe
seamapdcdtoseniei
omului. Berdiaev afirmd chiar cd: ,,nu existd nicio
un pdlinte
pentru necazurile copilului sdu, pentru
suferd ca un Creator care i9i vede creatura in
ca Et
suferinld. Ce 9i
de stil, cel mai
Dumnezeu suferd nu este o figurd
elocvent exemplu pentru preluarea
durerilor si a suferinjelor oamenilor este fertfa lui
Iisus Hristos pe Cruce. Poate cineva sd afirme cd a
suferit mai multe in viala sa decAta suferit Domnul
Iisus in vremea"SfintelorPatimi?
Iisus Hristos nu a pansatdoar rini sufletegti,
Sfintei Tainecarea fost instituitd de Dumnezeu, dar
si cape o crucede
purtat, reproducem aici o povestire
din tezaurul ortodox:
lumii, purtAnd in spinare Povara Crucii. A suferit
biciuiri, hule, scuipdri, imbrdnceli, cdzdturi,umilinle
noapte,a vdzutin
^Inq-o
viscdI_aluatunfuger,l_adus
pe o cdmpiemare,
Si acoloa vdzutrdsdrina,ii"*'rpirrt*
7T
'!e bucuria ascultdrii de Tatdl, a implinirii mdrimi, Ia mic! Ia rostului cu -i";;,A;*;ii, diferitefotme
'!e
bucuria ascultdrii de Tatdl, a implinirii
mdrimi,
Ia mic! Ia
rostului cu
-i";;,A;*;ii, diferitefotme ;i
crucide
le
lnari;.crq9i
gele'
Ii zice
d"-ti"r, deIa iele
utoarcIa cele
care venise tdvdlug peste prejudecdtile 9i gardurile
ingerul:
- Nege-! singurunadinae acestecraci!
El, dupdce s-auitatla toate,a aleso crucemicd' foarteugoafi'
omenesti, acestea erau pentru Iisus o adevdratd
odihnd, carestingeacu adevdrattAnguireaneputintei,
numiti foame. Cand te saturi sufleteste, capdtd 9i
trupul puteri de supravietuire. Si aceastane invatd
Iisus"75.
- Pe astao weau!zice.
cntceata; crucea
- Ei, ii
rdspundearunciingeruJ,astaestechiar
Refleclii:
pt-tiii[i"
i
auii.se 6fr cdeceamaiu;oarddinaetoatecarc
'sunt aici1ie aceastdceriPiet
,,Nu numai cu pAine va trdi omul, ci cu tot
cuvAnful care iese din gura lui
Dumnezeu" (Matei
Hristos.
Foamea,setea,oboseala, frica demoarte
Pirintele Dumitru Stiniloae:
4,4).Plecdndde la acestcuvdntal SfinteiEvanghelii,
putem inlelege cd nu ne poate opri nimeni sd fim
infometafi de cuvintele credinfei sau insetali de
dorinla de a bea din Izvorul de sfinlenie 9i virtuti,
Care este Iisus Hristos. Putem fi de asemenea
neobosifi in a pdstra Calea,neinfricali in a mdrturisi
dreapta credin!5,plini de nddejde 9i de iubire. AvAnd
acesteatoate, incercdrile vielii devin jug ,,ugo{' qi
cu Dumnezeu. Aceastdpdtimire in locul nostru in
9i iata lui Dumnezeu este restaurareaunitdlii cu noi
,
Lui, sprebuna pldcere aTatdltti"Ts'
piirr.r-unitatea
Pirintele Atsenie Boca:
,,Iisus le
astAmpdrd Lui
spune cd alta-i mAncarea care-I
folmea: Bucuria misiunii reugite,
cdpdtim puterea de a vedea dincolo de necesitatea
imediatd, dincolo de poftd 9i mAnie 9i mai cu seamd
devenim capabili, aga cum se exprimd Pdrintele
Dumitru Stdniloae,sdddrAmdmzidurile egoismului.
lntre voia lui Dumnezeu si voia omului trebuie si se
creezeo simfonie, altfel foamea se transformd usor
in ldcomie,seteain neinfrAnare,obosealain akedia77,
iar frica de moarte in deznddejde.
ln mai multe graiuri, foame, din latinescul
fames, areca sinonim cuvAntul poftd.Dupd cum spun
Pdrinfii din vechime, pofta este cea care netezeste
drumul sprepatimi. Evaapoftit mai intdi fructul gipe
urmd agustatdinpomul caremarcacentrul Edenului.
72
ugurAndu-oprin sacrificiul si moarteaSa,oare El nu estecapabilsi acum sdpoarte durerile 9i neajunsurile fiecdrui om frr
ugurAndu-oprin sacrificiul si moarteaSa,oare El nu
estecapabilsi acum sdpoarte durerile 9i neajunsurile
fiecdrui om frr parte pane h sfdrgitul veacurilor?ln
Domnul
nostru Iisus Hristos gdsim astAmpirarea
foamei 9i setei,odihna ceaadeviratd 9i remediul ideal
De la SfantulMaxim Mbrturisitorul firvilim cd,,in om'
totul reducAndu-se la lucrareasimfirii saupunAndu-se
impotriva fricii de moarte.
Pirintele Dumitru Stiniloae arati cd iubirea
lui Dumnezeu pentru oameni nu este una care se
in slujba ei,
omul seunilateralizeazd', devenind ilrtreg
,rrr-ui
simfire, pof,ti 9i mAnie sau numai patimd 9i
irationalitate"T8.
sfArgegteodatd cu fertfa pe Cruce a M6ntuitorului,
ea esteiubire p6nd la moarte, iubire fdri sfArgit. ,ln
mdsurain careHristos caOm fdceaefortul de a ribda
cele ale sldbiciunii omenegti din iubirea de oameni,
comunica 9i ca Dumnezeu firii Saleomenestiputerea
de
a
fi
mediu al lucririi
dumnezeiesti, prin
care
invingea acele sufeinje', explici strdlucitul teolog.
Si dd exemplu acesta:cd Iisus Hristos aveaputere sd
inmulgeascdpAinilecaDumnezeu, darcaOm a suferit
gi foamea. Iisus a fdcut vindecdri minunate, dar a
ardtatcd suferdsi oboseala.Aceastainseamndde fapt
cu
gi sd cauteceeace il hrinegte 9i il cheami la viaid
adevirat.
o garanfie cd Iisus Hristos esteCel carecunoagtecel
mai bine lipsurile 9i suferinjelenoastre, ca Unul care
S-a.ficut p;rtag la ele,prin misiuneape carea avut-o
de la Intrupare pAni la |ertfa pe Cruce.
In operele sale teologice, Pdrintele Arsenie
Bocavorbestede foame gi de odihnd intr-un
context
hristologicbazatpeiubireadeoameniaM6ntuitorului,
de aproapelenealterati, trebuie sd gisim un aliat' Iar
poate, Cel care a pdtimit in
Acesta
feti doar
9i
locul omului, "it" lisdndu-Se rdstignit pe lemnul Crucii'
Dacd Iisus a cdrat o datd povara intregii omeniri'
ardtdnd cd, in mod firesc, cine are liniste 9i pace
interioari nu mai resimte lipsa hranei. Iisus Hristos
esteCel careexplicdnu prin vorbe,ci prin fapteleSale,
in ce constd hrana adevdratdsi in ce ne putem gdsi
odihna. Bucuria ascultdrii de'D.rmnezeu-Tatil este
pentru Iisus Hristos, dar 9i pentru intreaga omenire,
adevdrata mAncare,una care depigegte ca notiune
74
75
9i gardurile omenegti", dgd cum le .prejudecdfle numegtePreacuviosulPirinte. E de la sine firlelesci
9i gardurile omenegti", dgd cum le
.prejudecdfle
numegtePreacuviosulPirinte. E de la sine firlelesci
sdrindpesteacesteprejudecili 9i garduri lumegtiori de
sfintele slujbe, a te ruga, a sluii aproapelui, a f.ace
un bine, nu sunt obligalii, ci mai degrabi privilegii. -omului
Acesteasunt semneale omului infelep! ale
cdteori facemvoia lui Dumnezeu,reugimsi
nenutrim
care poate vedea dincolo de trup
9i
sufletegte.La fel, dorind sd ne sdturdm sufletegte,
uitdnd de foame si de celelumegti, putem da puteri
nebinuite gi trupului.
imediate. Prin urmare, credinta nu
de necesitlfile
sufocd viaga
Credinfa,intrelibertategiplafonare
Pirintele Dumitru Stiniloae:
de familie, aga cum se crede in unele cercuri,
ci, dimpotrivi, ii cheamd pe toli membri sdi la
cunoastere,libertate, pace 9i mulfumire.
Alexander Schmemmanafirmd acestea: ,,Dacd,
am pdtrunde cu auzul duhovnicesg dacd am vedea
cu ochi duhovnicegti trdirea bisericeascda raiului,
dupi cum o mdrfuriseste CuvAnful lui Dumnezeu,
,,Dumnezeu este Izvorul puterii si al luminii,
care ne atrage mereu mai sus in
cunoagtere,in
desdvArsireaviefii. El nu esteplafon caresi opreascd
trillarea noastrd.El esteSupremuf dar supremul fdrd
de sf6rgit 9i inepuizabil in atracfia Pe car€o exercitd
asuprattoasttd"Te.
CredinlA
din
latinescul
credentia, este
actul benevol prin care omul isi leagd viata sa de
Pirintele Arsenie Boca:
Dumnezeu,
in temeiul religiJi de iare
aparfine.
Acest religare - legareade o putere mai mare, de care
,,Credinfa e un risc al rafiunii; dar nicidecumo
anulare,ci dimpotrivi
o iluminare a ei. E o absorbire
a suflefului intr-un dincolo al lumii acesteia,in modul
divin al existenfei.Congtientde aceastd'dezmdrginire,
fdrd sd fii
mort deloc 9i in lume, experiezi,triiegti la
intensitili nebdnuitesentimentultibertelii spiritului"m.
Reflecfii:
Convietuirea oamenilor credinciogi in cadrul
familiei inseamnd libertate nu plafonare. A asculta
glasul Evangheliei, a line credin!+ a participa la
precum si statornicie imbinati cu libertate. Totodatd
credinta estesi inuedinlare;astainsemnAnd cd toatd
viala omului esteldsatdin MAnaceapdrinteasci a lui
Dumnezeu.
De fapt, nu se poate da credinlei o definilie
completd 9i mulgumitoare,fiindcd ea este semn al
iubirii si de asemeneaiubirea nu poate fi prinsi intr-
un cadru rece,scur! scolastical unei definifii. Estede
76
77
preferat sd nu stim exact cum sd explicdm credin!+ dar sd o trdim intens 9i
preferat sd nu stim exact cum sd explicdm credin!+
dar sd o trdim intens 9i liber.
Plecdnd de la cuvintele de sorginte filocalicd
ale SfAntului Maxim Mdrturisitorul, inlelegem cd
dacd am fi in stare sd explicdm ce este credinla, at
la frumuselea dumnezeiascda sfinteniei. fi dacd in
unele momente ale vielii nu ne simlim capabili de o
astfelde infrumusetare a viejii noastre,nu trebuie sd
cidem in deznidejde. Dumnezert,fiind Izvor nesecat
de bucurie si Viajd, ne va trage El spre cunoastere
insemna ci am fi in stare sd explicim
si cum este
gi deslvArgirea vietii, prin
inepuizabila lucrare
9i
Dumnezeu. Ori Dumnezeu este in acelagitimp 9i
inlelesul 9i Neinlelesul.Sf6ntulMaxim Mdrturisitorul
explicd acestea: ,,Dumnezeu estenumit Neinjelesul,
pentru cd e crezut numai cd existd, pe baza celor
care pot fi infelese.De aceea,nimic din cele ce pot
atracfie np€ c?rEo exercitdcontinuu asupranoastrd".
fi injelese nu se compard cu El, in niciun chip. $i de
Dupd ilustrul teolog: ,,Credinfa cregtecu vremea la
o evidentd atotluminoasd, dar cregtepe mdsurd ce
implinim poruncile gi dobAndim virtutile"e.
Prin credin!5,aducemlumind in viafa noastri
9i niciodatd aceastd iluminare nu va insemna
aceea,nici credinja nu e chip sdo compari cu o trdire
mdrginire, ci ,dezmdrginite",
dupd cum ne spune
sau cu alta. Credinla este o cunogtinld adevdratd,
intemeiatd pe principii ce nu pot fi demonstrate,ca
una ce estetemelia lucrurilor mai presusde minte 9i
de rajiune"82.
Nu
trebuie sd rdsfoim tomuri
intregi, sd
cdutdm pe toate meridianele 9i in toate cdrlile lumii
pentru a afla ce dar mare estecredinla 9i in ce fel ne
leagd aceastaprin iubire 9i nddejde de Dumnezeu.
Preacuviosul Pdrinte Arsenie Boca. PlecAnd de la
acestrationament,putem spuneci defapt credintanu
inseamndo anularea rafiunii omului, ci posibilitatea
de a-!i ldsa sufletul in Mdna lui Dumnezetr, pAni la
absorbire.Afi credinciosnu inseamndcdumbli caun
mort prin lume, ci dimpotrivd umbli si te manifesti
cacelmai viu, celmai iubitoq,celmai plin de nddejde
dintre oameni.
E
suficient, de exemplu, sd privim cu ochii sufletegti
la
MAntuitorul 9i sd observdm cd a vindecat orbul
Rugdciunea
din Ierihon cu un simplu cuvdnts, spunAndu-i doar:
,,Credinta ta te-amantuit!" (Luca 18,42).A seobserva
Pirintele Dumitru Stiniloae:
cd MAntuitorul, dupd vindecareaminunatd a acestui
orb,nu spune: ,,D'tJ-te, fiindcddeacumegtisdndtos!".
,,Rugdciunea este taina
unirii
omului
cu
Domnul nostru ii dd acestui om vestea ceabund a
mdntuirii si vestemai bund decdtaceastanu putea
primi.
Dumnezeu. E o taind care se infdptuiegte de cAte
ori seroagd omul cu concentrare.C-elce ajunge la o
rugdciune neincetati trdiegteneincetataceastdtaind.
Credinla, dupd invdldtura Pdrintelui Dumitru
Prin rugdciune strdbate omul, ca un scafandru, in
Stdniloae,nu
estelimitare, plafonare, ci posibilitatea
addncimile nesfArsite ale lui
DumnezelJ.,care ca
omului de a se ridica prin puterile sufletului pdnd
Persoandiubitoare rimAne totusi distinct de cel ce
seroage il menline 9i pe acestadistinct. De aceea, 9i prin rugdciune ii vin omului puteri
seroage
il menline 9i pe acestadistinct. De aceea,
9i
prin rugdciune ii vin omului puteri nenumdrate si
convorbirea cu Dumnezeu.
Rugdciunea adevdratd este rampa spre o
nesfArgite"s.
Pirintele Arsenie Boca:
,,Deci, daci la ceasul de rdzboi, mai bine-
zis in clipa de luptd, lovim momeala cu numele lui
Dumnezeu, depanAndrugdciunea,vom vedealucru
minunat: pentru ostasluptAndu-seImpdratul"86.
Refleclii:
Rugiciunea este semnul omului credincios.
Cine se insolegte cu rugdciunea se insolegte crr
Dumnezeu, cu sfinjii Sei 9i cu toatd infelepciunea de
sub soare.Credinla estestrdns legatd de rugdciune,
altfel suntem ca doi oameni caredepun jurdmdnt in
fala Altarului la SfAntaTainda Cununiei, dar apoi nu
transfigurareaomului, eaesteexpedigiadoritdpe careo
facemdincolo, accesAndtrdiri 9i puteri nebdnuite,este
vehiculul nostru transcendental.Acesteputeri ceresti
transcendente ne ajutd sd trecem peste necazurile
acesteiviefi 9i marcheazdpregdtirea noastrd pentru
viaJa vesnicd. Rugdciunea este agadar nu numai
ajutdtoare,eaestesi mAntuitoare.Rugdciuneaseface
de multe ori sprefolosul individual, eaestemijlocul
de comunicarespirituald cu Dumnezeu, dartotodatd
ea estesi legitura de credinld intre membri aceleasi
comunitdti. Rugdciunea leagd intre ei pe fralii din
aceeasicredintd. ,^
,
In
mai
multe
graiuri
ale
pdmAntului,
rugdciune provine din lat. orationem,caresetraduce
prin cuailntare,discurs.De aici se explicd multimea
icoanelor care poartd numele de Maica Domnului
Orantd. Starea Maicii Domnului este una de
vorbesc deloc intre ei - nici sotul, nici sofia - despre
cum trebuie linute acestefdgiduinfe.
Rugdciuneaesteceacareareputere si spargi
bariere, sd despice lumi 9i
ceruri, sd strdpungd
adAncuri,dar gi-inalturi, sdne aducdin proximitatea
unei minuni. Omul carenu seroagde trup gi umbrd.
Omul careseroagdestesuflet ugor 9i trup cu aripi cu
carepoate sdurce intr-o clipitd Pane la Cer.
Rugiciune, din latinescul rogare,este actul
liber 9i congtientprin carenoi, oamenii, comunicdm
cu Dumnereu. ln rugdciune trebuie Puse ca
ingrediente credinla neclintitd, atenfia,concentratea,
sinceritatea, pocdin!+ lacrimile, fiindcd acesteane
asiguri saltul de la simpla vorbire cu Dumnezeu,la
rugdciune continuS, asa cd in icoane este imposibil
si o surprinzi intr-o altfel de ipostaz5, decAtceade
Orantd.
Rugdciuneaesteceeaceputem numi o legiturd
strAnsdintre Dumnezeu gi om,bazati pe comuniune
si convorbire, una caresereflectd 9i in diverse forme
de relalii intre oameni (so!-sotie, prietenie, stdpAn-
servitoq, pdrinte-copil). Pentru armonie, liniste 9i
pacein cdminul conjugal estenevoie de comuniune
plind de dragoste, de convorbiri cu Dumnezeu si
intre parteneri, dialogul fiind
obligatoriu pentru
o bund inlelegere a partenerului 9i a viejii general.
Convorbire inseamnd cunoastere, de aceea e
important sd ne rugdm, fiindcd doar a9a il putem
80
81
cunoagte pe Dumnezeu. Cine nu se roagd, dar se Rugdciunea din Gradina Ghetsimani a MAntuitorului
cunoagte pe Dumnezeu. Cine nu se roagd, dar se
Rugdciunea din Gradina Ghetsimani a
MAntuitorului (Matei 26,96-46) este modelul de
declardcredincios,fl transformd pe Dumnezeu intr-o
simpli notiune, in cevaabstract.
rugdciune pentru crestini. Este vorba
de un
strigdt
-
Dumnezeu estePersoani 9i seafld permanent
prelung, de o iegire din Sine, de o smerire care
in cdutarea unei legdturi personale cu omul, lucru
inseamni sudori ce se transformd in
picdturi
de
dovedit prin rispunsul pe careEl il dd rugdciunilor
sdnge(Luca 22,M).Filiafia divind, eshatonul,modul
noastre.Un Creator carei9i abandoneazdcreafianu
il poli cunoagtepe Dumnezetl
dogma Sfintei
i:".:
fi numit creator in niciun chip. Existd astfel
Treimi, veridicitatea Sfintei Scripturi, necesitatea
poate
b t"rpot tabilitate in viala omului de a nu uita de
Dumnezeu, dar putem vorbi in acelagitimp 9i de o
Jertfei, rostul misiunii Salepe pimdnt sunt ldmurite
9i mdrturisite in aceastdrugdciune a MAntuitorului,
responsabilitate a Creatorului de a rdspundela cereri
cu valoare de Testament. Agu trebuie sd fie
qi
Sunt 9i cazuri fir care
n1
rugdciuneanoastrd,ca 9i cum'ar fi ultima inaintJa
muljumiri.
9i
!um1eze11
idspunde rugiciunilor. Majoritatea teologilor
afirmi
cd ie intAmpld aceastaintrucdt rugiciunea nu a fost
fdcutd in numele lui Iisus Hristos sau nu concordd
ceeaceceremcu voia lui Dumnezeu.
Nu
poate nimeni
afirma ci
duce o viald
trecerii dincolo. Fird aceastdcurgerea fiinlei noastre
spre Dumttezerr, fdrd aceastdtransfigurare, nu avem
rugdciune pe de-a-ntregul.
Dumnezeu si omul se intAlnesctainic doar
prin intermediul acestei conaersatio, care este
rugdciunea.Acest rationament il desprindem din
duhovniceascd, dacd nu se roagd si nu postegte'
teologia
Rugdciunea,postul 9i milostenia incununeazd viala
Pdrintelui Dumitru
Stdniloae, care pune
viala de familie; cu astfel de cununi nu
accentul ,p€
omului
t"ina unirii
dintre Dumneze, ,i o-,
ne mai temem 9i nici de cele ale vielii acesteia 9i nici
prin intermediul
rugiciunii,,8e. lntotdeauna rruii .",ou
de judecata lui Dumnezeu. Rugdciunea ugureazd
tainic in convorbireacu Dumnezeu,pentru
cdEl este
sufletul
problemeleomului deoricefel.Rugdciunea
Singurul care poate sd ne despice,trfl"tule cu sabia
9i
este ,,puterea care migcd toate strddaniile omenegti,
ale intregii vieli duhovnic e9tt87".
pirugdciuneape careo faceomulgi rdspunsul
pe care il dd Dumnezeu sunt semne ale dragostei,
de aceeaVladimir Lossky afirmi: ,,Roada rugiciunii
estedumnezeiascaiubire, carenu estenimic altceva
decAt harul dobAndit induntrul fiiniei sufletului"88.
Sfinlii Pdrinli ne indeamnd si coborAm mintea in
inimd atunci cAndne rugdm, astapentru cd puterile
sufletului acolosdldgluiesc.
Duhului SfAnt,pentru a vedea ceseafld cu adevdrat
acolo-Rugdciuneamai estetainicd
face fnld cdtre fald potrivit cuvdntultii
si pentru cdnu se
,,pe Dumnezeu
nimeni nu L-a vdzut vreo datd,,(Iloan4,12). ExersAnd
rugdciunea 9i lucrAnd la despdtimire, devine
posibil
sd-Lvezi pe Dumnezeu cu ochii duhovnicegtijdar in
ce mod omul I se adreseazdLui 9i cum din
negrdita
Sadragoste El rdspunde rugaciu'nii, rdmAneo taind
negrditd.
Atat
Pdrintele Dumitru
Stdniloae, cAt 9i
82
83
Reflecfii: Pirintele Arsenie Boca afi atunci cdnd estecorelatd ct te lepezi de voia ta. Aceasl
Reflecfii:
Pirintele Arsenie Boca afi
atunci cdnd estecorelatd ct
te lepezi de voia ta. Aceasl
aminte
cd nu suntem cu a(
Frica de Dumnezeu trebuie sd fie una ca de
un Tatdiubitoq,frica aceastanu trebuie sd striveascd
fiinla omului. Aceasta trebuie doar sd-l ghideze pe
noastrd,nici pesteaproapele nostru' nici peste
fiinla
a9a cum trebuie ne
pamant. Rugiciunea
fdcuti
ideali de smerenie, stare nesuferitd
il;."
la staria
9i celui rdu'
intregii armate careslujegteintunericului
cd',,Dacd' omul ar fi
Pdrintele
Arsenie Boci tp"t"
.ir," t"
crede,ar da ord'in icestei naturi 9i eaar tt*{
sd-l asculte.Dar
ea n-asculti decdtde Fdcdtorul ei'
Augustin spune: ,,Bun esteAcela Care m-a fdcut si
El insugi estebun,rl meu 9i Lui ii aduc laude pentru
De aceeanoi,
cunoscAndu-L pe El stipAnul el'
1o1
ne ascultd
toatebundtdtile"e3.
"" *ga-
degi nevrednici,bumnezeu
9i,
Cine se insofeste cu frica
lui Dumnezeu, se
rugdciunea"eo.
insofegte si cu inlelepciunea. Afldm acesteade la
FricadeDumnezeu
Plrintele Dumitru Stiniloae:
Dumnezeu semanifestdcongtiinla
,,infticade
lumea;
lipsit lor adevdrata intelepciune, care este frica lui
cu
care ne
ameninld
despre
nimicirea
Durnnezeu, departe s-au ficut
de Dumnezeu gi in
.orrgtiir'rgu cd lumea contravine destinului nostru
'
mocirla tuturoirelelor
J" trdirea prin intimitatea proprie' ln
au ajuns"ea.
;;,;G"*,
de Dumnezeu ni se reveleazdconstiinla unei
frica
autoritdli constituite de o realitateasuperioard noud'
nu inferioard, cum e lumea"el'
in sensul general, lumesc, frica are sens de
fobie, spaimd,groazd,dar in termeni teologici, frica
estesemn al veneratiei noastre,pe careo indreptdm
ontologic 9i liber cdtre Dumnezeu.,sensul dominant
fiind respectul plin de adoratie fajd de Tatdl ceresc.
Plrintele Arsenie Boca:
cei cenu setem de Dumnezeu' nici voud
,,De
sd nu vd
fie teami. Toatdteama sd fie de pdcat,cdci
pe aceastaau avut-o 9i sfiniri"e2'
De remarcat ci temerea sau frica de Dumnezeu se
afld intre cele sapte mari daruri ale Duhului SfAnt,
asacum le descrieProoroculIsaia(11,2).
Frica sepoatenagtesi atunci cdnd omul asisti
la o teofanie sau la o minune a lui Dumnezeu. De
exemplu, Zahafia, tatdl Zahafia, tatdl SfAntului SfAntului loan Ioan tsotezitorul Botezdtorul s-a temut cAnd l-a
exemplu, Zahafia, tatdl
Zahafia,
tatdl SfAntului
SfAntului loan
Ioan
tsotezitorul
Botezdtorul
s-a temut
cAnd l-a vdzut pe lngerul Domnului, dar
mai apoi, cAnd a primit vesteacea buni
ci
i se va
nagteun fiu, a inleles ci aceastdaparijie minunati
estesemnul dragosteifdrd margini a lui Dumnezeu.
CAndcontempl5mCineesteDumnezeu 9i Care
sunt lucrdrile Lui, atunci frica de Dumnezeu aPare
spreindreptare, certareaLui fiind tot un act al iubirii
**
de pildd, un pdrinte isi mustri
copilul).
9?"
CAtmai existd o sansdde ridicare pentru un om sau
de la sine, fiindcd esteimposibil sd nu
te cutremuri,
pentru o cetate, orice mustrare este bund.
Spune
sd nu te infricogezi descoperind taine atAt de mari.
Paul Evdokimov, intr-un cuvAntde o frumusete rard:
A avea fricd de Dumnezeu nu inseamnd a cddeain
,,Cu cAt infernul fir care se gisesc oamenii eJtemai
deznddejdegi boli psihice, ci inseamnda fi congtient
adAnc,cu atAt mai aprofundatd va fi asteptarealui
ci Dumnezeu cere de la noi ascultare de glasul
Hristos"e5.
Evangheliei, supunere in numele dragostei, slujirea
Cand
suntem ai
lumii
acesteia, avem o
Lui 9i a semenilor.Pe scurt, frica de Dumnezeu este
sdfaci voia Domnului.
Mai esteun fel de fricd, o teamd carelucreazd
permanentdsenzaliede,,micime,', de aceea pdrintele
activ in indepdrtarea pdcatelor.Este vorba de frica
de judecatd.Mdntuitorul, in vremeamisiunii Salepe
pdm6nt, S-alovit 9i de incdpdjAnare,de necredinle 9i
reavoinld, in mai multe cetdfi cuv6ntul Apostolilor
Sii nefiind primit. Iisus nu mustrd un om sau doi,
culturale, istorice si uneori chiar religioase.Aceastd
,,micime" contravine destinului etern al omului, de
ci
vorbeste despre soarta cetdjilor
neprimitoare
la
judecatd, spun6nd astfel:
,,$i in orice cetateveli
intra si nu vi vor primi, iegind in pielele ei, ziceli:$i
praful cares-alipit de picioarele noastre din cetatea
noastrd vi-l scuturdm voud. Dar aceastasi gtili, cd
s-a apropiat impdrdlia lui Dumnezet. Zic voud: Cd
mai usor va fi Sodomei in ziua aceea,decAt cetdlii
aceleia.Vai
Horazine!Vai
Betsaido!Cici dacd
!ie,
!ie,
in
Tir 9i in Sidon s-arfi fdcut minunile cares-aufdcut
la
voi, de mult s-arfi pocdi! stdnd in sac 9i in cenugd.
Dar Tirului 9i Sidonului mai ugorle va fi la judecatd,
decdtvoud" (Luca L0,L0-14).
net superioarS,reprezentatdde Dumnezeu,una care
incdlzeste si intiregte congtiinfa. Lipsa acesteifrici
esteracordareaomului la o realitatenet inferioard,cea
reprez,entatd de lume. una carepervertesteconstiinta
9i o cheamd incet, dar siguq, spre moarte. ,,Lumea
87
este fdcutd pentru a fi umanizatd, nu omul pentru a fi asimilat lumii, naturii. Lumea
este fdcutd pentru a fi umanizatd, nu omul pentru
a fi asimilat lumii, naturii. Lumea e pentru om, nu
omul pentru lume", afirmd PdrinteleD. StdniloFrica
de Dumnezeu este pomenitd de Pdrintele Arsenie
Bocaintr-un contextin careseamintestede cuvAntul
Apostolului, caresecitestela SfAntaTainda Cununiei:
tensiuneadupd mai bine. Prin ea,cdlcAndomul peste
sine insugi 9i judecdndu-se in numele pretenfiilor
absolutealelui Dumnezeu,seridicd tot mai sus"e.
Pirintele Arsenie Boca:
,,Femeia sdseteamdde bdrbat".Femeiatrebuiesdse
teamdde bdrbat,,cAndHristosestecapulbdrbatului,
,,Deci cdtd vreme mai sunt oameni ce cautd
Pocdinta si
SfAnta lmpdrtdsanie,
Satana n-are
dar cdnd capul lui estepdcatul 9i dumnezeul lui este
stomacul,nu arecdsfatde mAntuiresdia de la ddnsul'
Fdrd Hristos este mort, iar sfatul morlilor
duce la
putere.'fl 6pregteDumnezeu.Da, cAnd oamenii se
vor intuneca la minte agade tare,incAtvor impiedica
Sf6ntaLiturghie, cu toatd voia lor vrAnd necredinfd,
in zilele aceleava inceta 9i Jertfa ceade-apururi gi va
incepeurAciuneapustiirii"loo.
Reflectii:
Toatdteamasdfie de pdcat,cdcipe aceastaau avut-o
si sfintii"es.Pdrintelele indeamndpe femei si nu le fie
fricd de om, ci de Dumnezeu si sd se opund cu toatd
tdria pdcatului, chiar dacdastaar insemnamucenicie
neintreruptd.
ln anul in carescriem aceastdcarte,avem tot
mai multe semnealesf6rgitului lumii in caretrdim, asa
cum ni le-audescrisSfinlii Pdrinti. Unul dintre semne
ar fi
rdcirea credintei
implicit, lipsa dragostei atAt
9i,
Pocdinla
fafi de Dumnezeu, cAt gi fald de membrii familiei.
Asa se face,dupd cum constataPr. Serafim Rose,cd
viala de familie a devenit din ce in ce mai agitatd.
Pirintele Dumitru Stiniloae:
In lipsa unor relalii normale in familii, ,,crima apare
in cele mai diverse locuri si ne indreptim spre o
societateplind de oameniinsensibili 9i reci"101.
,,Cdinjaeste ceamai inaltddintre virtufi, pentru
cd nu e ea insdgi o virtute infdptuitoare in rAnd cu
celelalte,ci pentru cd,rdmdndndmereu nemultumitd
de ceeace realizeazd.acelea,le impinge mereu mai
sus.Fdrd si fie o virtute infdptuitoare aparte,ea este
un motor al tuturor virtufilor. Daci nu ar fi cdinla'
nu ar fi tendinla de depdgirein om. Cdinfa este o
ardere necontenitdin lduntrul omului, careintreline
Nu
gtiu nici ingerii
din cer cdnd va veni
sfArgitullumii, daromul trebuiesdfiepregdtit,familia
trebuie si fie pregdtiti. Dacdlumea seindreaptd din
cein cemai repedesprenaufragiu, ne gAndim cdeste
nevoie si de o barcd de salvare a omului, a familiei,
iar aceastdbarcdestepocdinta.
Pocdinlaeste un termen complex de trdiri gi
89
sentimente,ea poate constitui de asemeneaun mod cum spune Cuviosul Nichita Stithatul. de viafd, o componentd
sentimente,ea poate constitui de asemeneaun mod
cum spune Cuviosul Nichita Stithatul.
de viafd, o componentd a viefii de familie. Poate fi
echivalentd cu a te cdi, a face penitenfd,A aaeapdreri
derdu, dar 9i cu a te spoaedi (in cadrul Sfintei Tainea
Mirturisirii sau a Pocdinfei, cum mai este numitd).
Pentru cd acestcomplex de triiri presupune caomul
si aibd obligatoriu credinfa, nddejdea 9i dragostea
putem spunecdpocdinlaesteo virtute inglobAndmai
multe virtuji, careaccelereazd,inmod vidit o acfiune
V. Lossky vede in metanoialiteralmente
,
,,o
slhimbale
*g"t,
prefacereaminfii, oadouanagtere
{9
deruite de
Dumnezeu dupd Botez,o posibilitate de
intoarcere la Tatdl, lepddarea neincetatd de sine, o
virtute carerealizeazdschimbareafirii noastre,,r02.
ln mai multe limbi ale pdmAntului, termenul
de pocdinld(metanoia) nu este unul complef fiindcd
a lui Dumnezeu asupra fiinfei noastre; vorbim de
rdspunsul rapid al lui Dumnezeu la doleanfele,
derivd in special din penitenfd, penitenta fiind o
componentd a pocdintei, vezi: eng. repentance,fr.
repentir,it. pentimento. Cuvdnbul
romAnescpocdinld,
cererile 9i rugdciunile
noastre.
observaPdrinteleGaleriq estedeorigine slav! sipune
A se remarca fapful cd in Noul Testament,
accenful pe
pdrere de rdu, pe remuscare,pe regret,
termenul cheie pentru a desemna pocdinja este
metanoia.Ot metanoianu desemneazd,doar starea
de peniten!5, de pdrere de rdu pentru pdcatele
sdvArgite,ci este o stare mult doritd ce presupune
pe durerea pentru
gregeala 9i
picateie sdv6rgite.Cel
provenit din limba latini - penitenld - derivat din
paenitentia,,accenfueazdmai mult aspectul juridic,
o schimbare de atitudine radicali, o reorientare a
congtiinja purtirii de vind, frica de pedeapsd.
Dacd virtulile ar putea fi comparate cu
viefii cdtre Dumnezeu, o schimbare a viziunii unui
om fald de el, de semeni si de naturd, o mult doritd
transfigurare. Metanoia este agadar un nou drum
fii care promitem sd-L iubim pe Dumnezeu gi sd il
iubim pe celdlalt, la fel cum ne iubim pe noi ingine.
Prin metanoiacdutdm o cale sd fim mai iubitori 9i
fafd de celecene inconjoard,,f.ald,de toatd creatialui
Dumnezeu. Interesant este cd,metanolapresupune
chiar 9i o transformare a aspectului fizic, prin
iluminarea venitd de la Hristos, ca o consecinld a
trdirii acesteistdri, prin transfigurare.Trupul omului
se ascute 9i chipul capitd o lumind perceptibild, dar
greu de descris, fiindcd este lumind din Lumind.
Metanoiainseamndo intoarcerea minlii noastrecdtre
Dumnezeu, o convertire la Mintea originard, dupd
treptele unei scdri care urcd la Ceq,pociinya
adund_virtufile una cAte una, poate fi scara
ca."
insiqi.
EvangheliaDomnului nostru Iiius Hristos pleaci 6e
la indemnul mAnfuitor:,,Pocdiji-vd, cdcis-aapropiat
impdrefia cerurilor". Misiunea lui Iisus pleaci
agadar
de la acest: ,,Pocditlvi,
cdci s-a apropiat impirefa
cerurilor"(Matei 4,17),care tnseamndsd ne cdim de
pdcatepur gi simplu, agacum ne invatd Mdntuitorul,
f,n sensul pocdinfei gi al stdrii de metanoia de care
am vorbit mai sus. Deschiderea Uqii pocdinleil03 se
faceprin cdinfdgilacrimi.Tertullianspunea:,,Cerbul
rdnit cunoagte iarba care poate sd-i vindece rana.
RAndunica cunoaste plant4
ca sd redea vederea
p-uilororbifi in cuib.Tu,picitosule, avAndcunostinta
cdnumai prin taina pocdintei pofi sdte vindeci,'de ce
91
nu intrebuinlezi aceastdtaind?". Pociinfi nu firseamnda aderala o grupare de aga-zigi ,,poceitl", cdcicineserupe
nu intrebuinlezi aceastdtaind?".
Pociinfi nu firseamnda aderala o grupare de
aga-zigi ,,poceitl", cdcicineserupe de Biserici serupe
de Hristos, ci inseamni a alegepldnsul pentru pdcate,
lnvifdturile Pdrintelui Arsenie Boca despre
pociinjd
ne conduc
spre intrebarea: ,,Dac6 pentru
implinirea
porunciloq, lepddarea de ,,omul vechi".
Pocdinjd inseamni zdrobirea inimii, spovedania,
implinirea canonului,dezlegareapdcatuluicareseface
cu Darul SfAntuluiDuh, prin preotul duhovnicle .
Cont6nd pe ajutorul lui Dumnezeuin tot acest
procescaretnseamndschimbareaviejii noastre,putem
spunecdpocdinlaunui om nu sefaceexclusivpentru
schimbareavielii lui; el poate schimbain bine viala
unei intregi familii. De remarcat cd pociinla unei
familii nu se faceexclusiv in folosul aceleifamilii, ci
poate schimba in bine viafa unei intregi comunitdfi,
iar pocdinfaunei comunitdli (vezi pocdinlalocuitorilor
cetdlii Ninivel0s)poate schimba in bine soarta lumii
intregi.
pociinfa unui singur om se facemare bucuriein ceq,
oarebucurianu esteinfinit mai mare,cAndsepocdieste
o familie intreagi?". ln familia orientatd teocentric
se regdsescacestea:Pocdinfa - despre care Pdrintele
Arsenie Boca vorbegteintr-un context mai larg care
cuprinde 9i TainaSpovedaniei -
9i SfAntalmpdrtdsanie.
Dacd acesteanu se afld in centrul preocupdrilor
membrilor familiei, atuncinu putem vorbi cu adevdrat
deo viald defamilie implinitd. Mai spunePreacuviosul
Pdrinteci atuncicdndomul va uita depociinld
c6nd
9i
va impiedica sdvdrsireaSfintei Liturghii, atunci seva
agezape tron satanacareva aveaputere multd. fertfa
v-a fircetasi seva instalain lume,,urAciunea pustiirii,,,
adicdun semnal sfdrsitului lumii.
Egoismul
PdrinteleDumitru Stdniloaeafirmd cdpociinfa
este cadrul general in care se manifestd 9i coexistd
virtufile omului. Cdinla estemereunemultumiti de ce
realizeazdvirtufile, fiecarefir parte 9i le impinge tot mai
sus,ca motor al lor. Pocdinlaesteun cadru generalgi
virtujile lin de aspectulparticulal, irtregul ob;in6ndu-
se prin unificareageneralului cu particularul. Ciinfa
Pirintele Dumitru Stlniloae:
. ,,Cdcipiedicaceamai mare
continudin calea
9i
inaintdrii spredragosteesteegoismul.Pdni nu omori
deplin egoismul, nu pofi avea dragoste adevdratd,
ii aratdomului ceesteel de fapt 9i ii dezvdluiesensul
vielii lui, ardtAndu-i pe de altd parte cd in viata
duhovniceascdnu existd o limitd, cregtereapoate sd
fie continud, sfintenia fiind accesibildtuturor. Cdinla
se hrdnestedin focul cel vesnic aprins al iubirii lui
Dumnezeupentruoameni,deaceeaPdrinteleStdniloae
vorbestede o,,ardere necontenitdinlduntrul omului,
careintrefine tensiuneadupi mai bine".
Plrintele ArsenieBoca:
,,Obisnuit, concepfia cregtindnu prea e dusd
,
nici chiar de credinciogi 9i nici chiar de ceiceo cunosc
93
teologicdestul de bine, pAnd la finalitatea sa - mai pdstrAnd 9i pentru egoismo bund Parte
teologicdestul de bine, pAnd la finalitatea sa - mai
pdstrAnd 9i pentru egoismo bund Parte de ,,viatd".
Cu alte cuvinte sunt putine exemplarele omenegti
careisi ,,riscd" toatdaiatalorpentruDumnezeu,pentru
cauzalui Dumnezeuin lume.Aceastadovedegtenumai
sldbireaomului - prin boalaegoismului - nicidecum
sldbireacregtinismuluiin sine,cavaloaresaulumind
avielii"1o7.
Reflecfii:,
Ca sd se bucure de toate darurile lui
Dumnezeu, familia nu pune un membru al ei in
centru, ci se organizeazd teocentric. in viafa de
familie nu trebuie fdcut loc egoismului unuia dintre
membri, fiindcd asta ar insemna ci se ir:rcurajeazi
iubirea de sine,o iubire in carenu incap nici semenii,
nici Dumnezeu. Egoismulpune unul dintre membri
familiei in centru, eliminAndu-L astfel din viala
ei pe Dumnezeu ca Ficdtor al nostru 9i Proniator.
Egoismulestedovada certda existenleimAndrieiin
om, egoismul estecu atAtmai rdu cu cAtesteapanajul
rdului, esteluciferic.CAndLucifer a fostpreschimbat
din inger de lumini in inger al intunericului, dobordt
fiind de Dumnezeudin ce{,a tras dupd el a treia parte
din stele(Apocalipsel2,4).Zgomotulacesteigigantice
prefacericosmice,dar 9i intensspirituale,a fost atdtde
puternic, incdt ecoul - trebuiesdrecunoagtem - semai
aude 9i astdzi.Ecoul acestui ,,lipdt al mAndriei" poate
fi auzitsi astdzi,lamii de ani distanfd;el poatefi acum
9i o goaptdabiaperceptibilda necuratului, aproapecd
nu conteazd.Rezultatul este acelasi;omul egoist se
pune in centrullumii, doregtesi conducdlumea,sdse
libertate"1o8.
94

substituielui Dumnezeu. Egoismulestedefaptconvingereapotrivit cdreia comportamentul uman trebuie reglat in funcfie de interesulpropriu. ln viala de familie, interesulpropriu nu estetofuna cu interesul familiei, astfel creAndu-se premisaexistenteiunor relafii de subordonare,cercul familial estescoscu totul in afaranoliunii de dragoste. Iubirea excesivi de sineindepirteazil cu mult semenii gi reprezintd un refuz categoric in a primi darurile, binecuvdntdrile 9i iubirea lui Dumnezeu. Se mai remarcdun lucru: egoismul sugrumd fiinfa omului, o ingrddegte,o marginalizeazd Pdrintele Alexander Schmemannafirmd pe bund dreptate cd religia 9i ideologiapot creasclavi,dar credintanu dd gregniciodatd,,eaestesinguraeliberatoare: ,,Credinfa vorbeste despre supunere insd numai in credintd existd libertate; supunerea fald de Dumnezeu este singura libertate in aceastdlume si singurul izvor de

Sfinlii Apostoli L-au avut pe Iisus Hristos printre ei si au avut Model de viald 9i purtare in societate.Faptele gi lucrdrile Domnului fiind incd proaspetein memoria loq,imediat dupd ]ertfa Lui pe Cruce,au indemnat pe cei careau constifuit Biserica primard sdfacdparte din societateaideald,o societate numitd a ,,sfintilot", in care toate bunurile erau la comun. Esteo imitare posibild a viefii de comuniune din impdrdlia din cer si un semn clar cd acolo unde estecredintd,egoismulnu mai incape,cele doud fiind intr-un pronuntat antagonism. Altruismul este cu adevdrat dumnezeiesc.Mdntuitorul a iegit din Sine, S-adegertatprin chenozd(Filipeni 2,7),S-afdcut Om, coborAndu-Seastfel pAni Ia cel mai pdcdtos dintre

sldbireacrestinismului, legitura se face mai degrabd cu sldbireaomului. Este evident atunci cd egoismul din om
sldbireacrestinismului, legitura se face mai degrabd
cu sldbireaomului. Este evident atunci cd egoismul
din om nu poate face din credinfa cea dreaptd"din
Ortodoxie,o lumind a viefii mai pufin vie"l@.
Cel dintAi" (I Ioan 4,10) 9i sd acliondm hristocentric
atAt in societate,cAt 9i in viala de familie.
Nu intAmpldtor, PdrinteleDumitru Stiniloae
vorbestede,,oceanulegoismulur";aicidorestesdarate
ci maiales furvremurile noastre,din cein cemai mulli
oameniau meteahntude a gdndi totul antropocentric,
de a seconsiderape sine centrul lumii, de a fi egoigti'
Acestoranu numai cd nu le pasd de egoismul lol ci
Gija cealumeascd
Pirintele Dumitru Stiniloae:
adecvatintrebdrilor legatede om, de viaid, de scopul
crealieilui Dumnezeu,descopulvielii omului. Egoistul
nu va cunoagteniciodatdcu adevdratnici lume4 nici
via|a,nici fericirea,iar cdilelui spreindumnezeiresunt
foarteinguste.
PdrinteleArsenie Boca merge 9i mai departe
decAtPdrinteleStdniloae,el intrevede mai mult decAt
un ,,ocean de egoism". Egoismul esteprezent intr-o
dozdmai maresaumai micdin fiecaredintre noi, adicd
esteal miliardelor de oameni.Oricdt de credinciogine-
,,E o grijd care ne migcd in cercul inchis al
intereselornoastre.E grija cealumeascd"grija egoistd,
careesteconsideratdde cregtinismun pdcat,intrucAt
angajeazd.toatd atenliu gi nu ne mai putem gAndi la
infinitul adevdratal transcendentului.Dar e 9i o grijd
de a scdpade egoism,o grije nu de menfinerein viala
aceastainchisi, prin moarte,ci a m6ntuirii pe planul
vesniciei.E o grijd in favoareaegoismului 9i o altdgrijd
de a topi in noi egoismul"l1o.
Pirintele Arsenie Boca:
'
,,Ptecum cAnd merg la oaste, oamenii lumii
lasd toati grija de acasd,ca sd nu-i incdlceascdin
vremea ostdgiei,a9a 9i nevoitorii mAntuirii lasi toatd
grija lumii, pentru impdratul cerurilor"lll.
Refleclii:
ne spune Preacuviosul Pdrinte. Aceste sldbiciuni,
aceste,,licdririaleegoismului in om nu sunt totuna cu
Grija cea lumeascd, mai precis indepdrtarea
ei esteavuti in vedere atunci cAndin cadrul Sfintei
Lifurghii se cAntdHeruaicul,cAntareaingereasci de
slavd.Omul prins in celelumesti, in grijile mundane,
nu se poate ridica la stareacareii face pe ingeri sd
aducd permanent slavd lui Dumnezeu. E greu sd permanent cu gAndul la Sf6ntaimpdrtiganie, la cum
aducd permanent slavd lui Dumnezeu. E greu sd
permanent cu gAndul la Sf6ntaimpdrtiganie, la cum
in
fim asemeneaheruvimilor 9i sd cAntdm melodii
sd ne apropiem de Trupul si SAngeleDom4ului cu
vrednicie, atunci am putea spune cd in viafa noastrd
perfectdarmonie 9i intr-un registru cu mii de glasuri,
dacdam putea faceaceastaar insemnacdam eliminat
cu totul grija din viala noastri.
Grija lumeasci prinde omul in laj 9i greu se
avem 9i o grijd sf6ntd,careestegrijania.Prin urmare,
grija de a nu pdcdtui si de a face voia Domnului
estegrijd sfAntS,binecuvAntatd"pentru simplul fapt
cd se opune grijii celei lumegti. De aceea"Pdrintele
Stiniloae spune cd sunt doud tipuri de griji, una in
interiorul cdreiasedezvoltd egoismul si o alta carese
opune egoismului.
de careamintea Sfand Maxim Mdrturisitorul, care
Dacd cineva din familia noastrd poartd dupd
zadarnic se avdntd sPre ce!, fiindcd sfoara o line
legatd 9i seva intoarce pe
sine,cape o povafi,, gtijacea lumeascd,acelatrebuie
sd
gtie cd se afli la un pas mic de fricd patologicd,
hrdnegte pisirile
de
Dumnezeu este Cel care
anxietate si depresie. Filosofii existentialigti au
cerului 9i toate viepitoarele, Cel care face sd rdsard
floarea in mijlocul stAncilor, iar de crinii cAmpului
tot El are grijd ca acestiasd creascd,,fetd' osteneald
tendinta de a minimaliza efectelegrijii sau anxietdjii
asuprapsihiculuiomului, spunAndcdesteun rdspuns
9i fird a toarce"(Matei 6,28). Cine stie, recunoagte
9i mdrturisegte cd Dumnezelr are griji de toatd
fdptur4 nu simte nici lips4 nici grija 9i pentru toate
ii mulpmeste Lui, asemdnAndu-seLui.
Grija exageratdnu e un sentimentcregtin.Ea
poate chiar sd se transforme 9i in boald. Ea vine de
normal emotional la responsabilitateacovArsitoare
generatdde libertateaumand. Rdspunsulestedoar
multe ori firdsd
o invoci, fdrd.sd se faci anunfatd,
sau frica. Paul Evdokimov aratdcd,,Dumnezeu nu
esteun stdpAnde sclavigi cd omul nu esteun sclav.
fdrd, zdbovire. Vine 9i se cuibdregteca viermele in
mdr; mdrul fiind de data aceastainima noastrd.Cum
estecariul pentru lemn, asaestesi grija pentru suflet.
Ea macind fiinla omului 9i o pipernicegte,sldbind
puterile duhovnicegti ale omului.
Cuvdntul grijd estevenit in limba romAndpe
filierdslavond,dinbulgdresculgriza.ln aceeagifamilie
lexicali gdsim cuvAntul griianie, care nu inseamni
altcevadecAtCuminecdturd,Impdrtdganie. Dacdam fi
frdmAntare a fiintei, asemdndtoarecu mersul in gol
al unei mori - uciderugdciunea,comunicareanoastrd
cu Puterile ceresti. Pe fondul ingrijordrii, gAnduri
strdine de rugdciune invadeazd mintea omului,
nedAnd vreo sansi simlirilor duhovnicesti sd se
99
ln viala cregtinului existd un rizboi nevdzut cuibdreascdin suflet. Grija duce la deznddejde, iar primul
ln viala cregtinului existd un rizboi nevdzut
cuibdreascdin suflet. Grija duce la deznddejde, iar
primul pas spre o boald psihicd' A ne
deznddejdeae
carenu poate fi ocolit. Astfel, trebuie sdfim pregetili
permanent de lupt5, si ne imbrdcdm cu toate armele
goli mintea de celealelumii esteun indemn dat noud
duhovnicesti, de care vorbeste pe
larg
de MAntuitorul, atunci cAndspune: ,,Nu vd ingrijili
Sfdntul
ziuade mdine, cdci ziua de mAine seva ingriji de
de
Apostol Pavel(Efeseni 6, L0-1.8).Astacasi nu ceddm
ori si murim in luptd imediat ce s-adat semnalul cd
aceastaa inceput. La luptd ldsdm cele ale caseispre
a ne concentrala celecesunt ale rdzboiului. Viata ne
astfel.ln lupta 9i in vAltoareaviefii, trebuie sd
invafe
ldsdmgrija deopartesi sdchemdmnddejdea,plind de
dragoste,caresdldgluiestein credinfd.
un prezentcontinuu.
Grija cealumeascdesteceacarene pdstreazd
in cele ale lumii care cade sub simpri,
ea este cea
infrAnarea
carene facesdnu vedem aceldincolo,atdtde familiar
omului careacceptdhristificarea vielii sale.Infinitul,
Pirintele Dumitru Stlniloae:
mirefia
dragostea lui
9i
Dumnezeu sunt nofiuni
de grija cea lumeascd'
strdine pentru cel luptat
Transcendentulnu poate fi inleles sub niciun chip de
celcaretrdiegtesub imboldul grijii, carede obiceieste
un tArAmal instinctivitdlii omului. Pe mulli oameni
,,lnfranarea,exercitati liber deomul credincios,
nu e infrdnare din urcusul spre Dumttezeu, ci din
depdrtareade rele, avAnd rostul sd-l fereascdpe om
de scufundareatotaldin lume'113.
ii ingrijoreazd.in special lipsa hranei sau a apei, a
banilor sau hainelor; lucruri de altfel necesare.Este
. Pirintele Arsenie Boca:
grija exagerati pentru trup, de aceeatrebuie sd ddm
curs indemnului Domnului Iisus Hristos, carepoate
,,Prin infrdnare sdltdm sensulfirii mai presus
fi infeles a9a: ,,Nu vd ingrijorali peste mdsurd de
de fitet,rr4.
toate acestelucruri, de altfel necesare;acesteasd nu
Reflecfii:
felul". in primul rdnd, si ne ingrijim a-I pldcealui
Dumnezeu.Ane ingriji sdplicem lui Dumnezeueste
grija binecuvdntatd.
Omul se poate ridica deasupra instincteloq,
exercitiul infrAndrii sau cumpitdrii fiind de fapt
o parte dintr-un proces important, care inseamnd
hristificarea lui. ln
autobiografia
sd, pirintele
Arsenie Boca mdrturisegte cd a reusit prin credinta
r00
10r
in Dumnezeu sd se ridice cu aiutorul voinlei desiv6rgirii noastre morale. Al. Schmemman ne 9i
in Dumnezeu sd se ridice cu aiutorul voinlei
desiv6rgirii noastre morale. Al. Schmemman ne
9i
a controlului
congtiinjei deasupra instinctelor si
spune cI,,pdcatul esterespingereaorientdlii divine
simfiriloq, care vin in special din sfera biologicd.
Fiecareom are constitutiv aceastdforli de infrdnare,
una careil ridicd de altfel la demnitatea de a fi creat
a viefii, el este, de la originile sale, deviafa
iubirii
noastre de la lelul sdu final"rrT.in,telegemastfel cd
dupd chipul 9i asemdnarealui Dumnezeu. Mulii nu
lucreazdinsd cu voinja proprie 9i nici nu acfioneazi
conform congtiinfei 9i prin urrnare se depirteazd,de
Arhetip, de Modelul saude natura lor. Ei ajung astfel
la opusul finfrAndrii,careinseamndneinfrAnarea.Iar
infrAnarea care deviazd de la coordonatele date de
legea iubirii se poate transforma ugor in pdcat sau
patimd.
Infrilrnre esteun cuv6nt carecu greu i9i gisegte
corespondent fir alte limbi ale pim6ntului, tocmai
pentru cd acestasti in legdfurd cu un complex de
de la neinfrdnare la desfrAnareeste un singur pas,
dupd cum ne spun dumnezeiegtii Pdrinfi. Evagrie
Monahul spune cd: ,,din mintea cea neinfrAnatd se
face inima insdgetatd cu sdgeatavrdjmasului, spre
fapta cea de desfrAu1ls".Desfr6narea, care poate
imbrdca o mullime de forme, nu intunecd numai
fiinla unui om, unui pdcitos, ea poate pune stigmat
asupra familiei, asupra intregii comunitdli, poate
aducepedepsepesteo cetateintreagd116.DesfrAnarea
nu esteun rdu al unui singur om, esteun rdu comun.
Sdrelinem cd nu orice tip de infrAnare estein
sentimente 9i trdiri, ceinseamni de fapt despdtimirea
omului, iar patimile omului pot fi multiple. Aproape
cd
nu gdsim corespondentpentru cuvAntul infrhnare
in
alte limbi. El este tradus prin sinonime precum:
abstinentd,abyinere,renuntare,temperanfd,cumpdtare.
Chiar gi in SfAnta Scripturi cuvAntul apare
foarte rar 9i intr-un context care nu are legdturd cu
sexualitatea, ci mai degrabd cu iegirea omului
de
sub porunca lui
Dumhezeu. Conceptul biblic de
infrdnarese leagd asadar in special de ascultare,de
Legeamorald a lui Dumnezeu.ln Vechiul Testament,
acordcuvoia lui Dumnezeu,dacdaceastasefacedupd
voia omului, ea s-ar putea sd nu fie binecuvAntatd.
Mai mulli gAnditori din sfera cregtinismului sunt
de acordcdesteposibil sd faci o faptd buni cu scop
rdu, cum o faptd aparent rea poate sd aibd un scop
desfr6nare inseamnd cdlcareaporunciloq, aspectele
voluntare ale infrAndrii oferind oportunitatea
poporului lui Dumnezeu, poporului ales, sd-9i
demonstreze angajamentul in a respecta Legea.
Votul nazireilor, de pilda
era unul care insemna
binecuvAntat. Nu orice infrAnare estebund, ci
doar
aceeainchinatd lui Dumnezeu si implinitd cu frici
de Dumnezeu, credinld 9i infelepciune. Ea mai
trebuie sdfie conformd cu legeaiubirii dati noud de
Domnul Iisus Hristos, infrdnarea trebuie exersatd 9i
aplicatd in viala noastrd in spiritul dreptdlii acestei
legi a iubirii. Infrdnarea pune cdrimizi la edificiul
retinerea de la tdierea pdrului, de la a bea vin sau
bduturi tari. Nazireii fdgdduiau mai alessi trdiascdin
curdfie pentru Domnul. Noul Testament,chiar daci
vine cu Legea iubirii, nu desfiinJeazd,fdgdduinlele
ce lin de abginere,de retinere, de abstinentdlls.La
o interpretare biblicd atentd, se poate observa cd
infrdnarea trebuie sd fie o alegerecare are ca temei
r02
103
dragosteade Dumnezeu 9i desdvdrgirea,mai pulin legii 9i afirii"; un cuvAntdin caretrfelegem foarteugor cAtde
dragosteade Dumnezeu 9i desdvdrgirea,mai pulin
legii 9i afirii"; un cuvAntdin caretrfelegem foarteugor
cAtde apropiate sunt
gAndirea 9i teologia PdUnlilor
indeplinirea mecanicd a unui indemn sau precept
evanghelic.
lumi,
Cu cAtmai mult
cu atAt mai mult
te scufunzi in celeale acestei
te depdrtezi de lelul cel mai
al omului, care este urcugul cdtre Dumnezeu.
nobil
A9a mdrturisegte Pirintele Dumitru Stdniloae,care
mai afirmd cdin legiturd cu implinirea vielii omului,
Dumitru Stdniloae si Arsenie Boca, de gAndirea gi
teologia maximianal hdemnul este sd ne ridicdm
deasuprafirii, adicd deasupralumii materiale, cdtre
cele inteligibile, citre cele de deasupra firii vdzute.
SfAntulMaxim explicd faptul ci existd doud firi, cea
cu dorinla de sfinlire nu existd de fapt infrdnare.
Nimeni nu-l poate impiedica Pe om sd creasci, sd
doreascddesdvdrgireaviefii lui, dupd modelul vielii
lui Iisus Hristos.
Referitor la linerea in frAu a patimilol, existd
o opinie falsd, conform cdreia infrAnarea este o
virtute practicatd in special in monahism 9i cd, in
familie aceastanu se justificd. Eminenful profesor
sensibildsi cea intetigiUile. lar ,,firea inteligibild a
celor netrupegti ne aratdteologia atotinjeleapti"tzo.
In
legdturd cu
aspectele vielii
conjugale,
care in mod evident din cauza instinctelot, a firii
omului de dupd cddere 9i simprilor, implicd 9i o
laturd ce line de sexualitate,Pdrintele Arsenie Boca
a dat sfaturi de o competenld careil pune pe picior
de egalitate cu cei mai strdlucili teologi ortodocgi
din toate timpurile: ,,Scrierile Pdrintelui Arsenie
ldmuregte acestaspectspundnd: ,,Cregtinii
lule
i
nu pot practica o infrAnare radicali ca monahii, dar
pot practica 9i ei o anumitd cumpitare caresporind,
cu ,rremea, poate ajunge la infrAnarea monahali.
DacdinfrAnareaesteo virtute mai mult a monahilor,
rdbdareaestemai mult o virtute a mireniloq,deginici
unii, nici allii nu trebuie si uite cu totul de virtutea
cu privire la viafa conjugald pot fi puse aldturi de
scrierile celor mai mari Pdrinli ai Bisericii. Cred cd
nu mai gdsim nicdieri in literatura patristicd sfaturi
atdt de clare 9i de competente,in legdturd cu viala de
familie, nagtereapruncilor 9i educalia copiilor ca in
scrierile Pdrintelui Arsenie. $i aceastapentru cd ele
sunt fundamentate nu numai biblic 9i patristic, ci gi
pe vastelesalecunogtinfede medicini"l2l.
celorlalli"lle.
Remarcdm 9i prin cuvintele ,,Prin infrdnare
sdltdm sensul firii mai Presus de fire", cd teologia
Rostulpostului
Pdrintelui Arsenie Boca in
legdturd cu omul
se
inscrie pe linia asceticd 9i misticd deschisd de Sf.
Maxim Mdrturisitorul 9i explicati, chiar completatd
pe alocuri, de cel mai mare teolog al Rdsdritului din
Pirintele Dumitru Sttrniloae:
,,Nepdtimirea
poate
ajunge
la
indllimi
secolul al XX-lea, Profesorul Dumitru Stiniloae.
Sfdntul Maxim Mdrturisitorul spune: ,,Cel ce i9i
trdiegteviaja in Hristos s-aridicat deasupradreptdfii
amefitoare.Prinbiruinfd asuprapatimilol, camigcdri
exageratesi contrarefirii ale afectelor,sepoateindlla
cineva chiar si deasupra afectelor 9i trebuinlelor
104
105
dupd voia proprie slujegte lui nahrrale,mecarin mod intermitent, anticipAndstarea de dupd lnviere, cAndtrupul nu va
dupd voia proprie slujegte lui
nahrrale,mecarin mod intermitent, anticipAndstarea
de dupd lnviere, cAndtrupul nu va mai aveanevoie
de nimic, c6nd vom trii numai bucurii spirifuale ca
minfi pure, cAnd nu va mai fi intristare 9i durere. E
viala sfinliloa carese pot tipsi multd vreme driar 9i
de hrana strict trebuincioasd 9i Pe care nu-i vatdmi
nici mugcitura vipeteir"ln.
Dumnezeu. Omul
Pirintele Arsenie Boca:
,,lntAi e sufletul 9i Dumnezeu 9i apoi trupul.
estecoroanda creatieilui Dumnezeu 9i asta sevede
9i cAnd postegte,postul conducAnd la virtufi care
intdresc calitigile sale de creato4,stdpAn 9i slujitor
plin de iubire. Unele animale au daruri cu totul
speciale,care intrec cu mult abilitdtile omului. Dar
oricdt de uimitoare ar fi aceste daruri, care sunt
evident tot de la Dumnezeu, animalelenu au aceasti
posibilitate, de a-9imodela virtutea" de a sedesdvdrgi
pane h sfinfenie. Pe scurt, fiindcd animalele au in
ele celeproprii naturii irationale, ele nu pot posti cu
Cand poarti
omul grijd de suflet, iese din pofta
stinge chiag,ca sd poatd primi SfAnta
adevdratl2s.
trupeascd, o
lmpdrtdganie - m6ncareasufletului 9i de caretrebuie
sd se apropie tot cregtinul, mdcar de patru ori pe
an. Postul e rAnduit tocmai spre stingerea poftelor
trupului.
CAtd vreme omul nu iese din poftd, nu
se poate apropia de Dumnezeu. Copiii chemaii in
sdrbdtorisi posturi, tofi poarti in ei pdcatul pirintesc.
Agacum pirinlii n-au linut seamddeziuaDomnului,
aganici copiii nu vor line seamade voia Domnului 9i
de sfatul pirinfilor"rts.
Reflecfii:
Omul
are, potrivit
invdliturilor
patristice,
trei principale calitdli care provin din constitufia sa
teologicd,din demnitateasadeafi chip al Cuvdntului.
Omul este creator (demiourgos),stdpAn (kyriarchos)
9i liber (eleutheros)12a.Omul este creator cAnd are
sinergie,adici impreund lucrare cu Dumnezeu, este
stdpdncAnd conduce intreaga creatie spre Creatorul
ei, inchinAnd-o Lui, esteliber cAnd din dragoste 9i
Din toatd creafia de ziua a cincea si a gasea,
omului exclusiv i-a fost dat postul, ca un dar al lui
Dumnezeu,nu cao povard,tocmai pentru cdpostirea
aratdcdel arecapacitateaincontestabili de a-gistruni
pofta trupului, de a se ridica deasupra pldcerilor
efemere,patimilo4 ispiteloq,gusturilor 9i mirosurilor
pldcute. Darul acesta inseamnd a face pace intre
trup 9i suflet, intre pdmAnt 9i Cer. Ldcomia, curvia,
nefirfrAnareafac din tot ce ne inconjoard obiect 9i
din. oameni biete trupuri. Postul ne ajutd si gisim
in noi 9i in celdlalt mai mult decAttrupul, sd gdsim
frumuseteasi harul cu carene-ainzestratDumnezeu
pe to!i, atunci cdnd Acestaa pus in om,,suflare de
viajd" din suflareaSa(Facere2,7).
Postul nu este poruncd a preotului, a9acum
se spune popular si cum afirmd necredinciogii, ci
esteinci o dovadd cd Dumnezeu, dorind sd fim cu
adevdratoameni,dupd chip 9i dupi asemdnare,rte-a
dat 9i darurile 9i harurile carene poartd spre aceastd
lumind a asemdndrii.Postul nu este poruncd din
Decalog,dar esteprima porunci datd oamenilor prin
106
107
acel,,Sd nu mdnilncidin ", esteporunci ecleziald'De la indtfimea acesteigriji a lui Dumnezeu manifestate
acel,,Sd nu mdnilncidin
",
esteporunci ecleziald'De
la indtfimea acesteigriji a lui Dumnezeu manifestate
tayedeAdam 9i
fiind dar divin,
Eva, trebuie sd infelegem postul ca
este cd postitor, in sl. postiniku, este un cuvAnt
care inseamnd 9i pustnic. $i prin aceasti legdturd
lexicalS,nu numai prin realitatea omului cbnstituit
privilegiu, mijloc sPrea infia lumina
careiradiazd' din Hristos.
Cine citegte cu atenfie Scriptura poate sd
descopere 9i si in;ele agdcd,,lmpdrdfia lui Dumnezeu
n,-t este mdncare 9i bluturi,
ci pace 9i bucurie in
"l'4,L7').
Postul inlesnegte
Duhul
SfAnt" (Romani
noi virtufi in om, exersarealor fiind
accesulla noi
9i
urcug duhovnicesc spre Dumnezeu 9i spre sfinlirea
viejii sale.
Sd relinem insd cd postul care nu este legat
ascultarea de duhovnig
postul
cu cumpdtarea
teologic, posful inseamnd ascezd.,o viald privatd de
pldcerile care desfatdtrupul, precum si asemdnarea
postitorului cu pustnicii cei vestili careau pldcut lui
Dumnezeu.
Modelul ideal al postitorului il gdsim la
Cel care a purtat chipul Chipului lui Dumnezeu.
Dumnezeul adevdrat Iisus Hristos a putut inmulli
mAncarea:pegtiisi pAinile - dar,ceminune! - Omul
adevdrat Iisus Hristos a mdncat aldturi de Ucenici,
dar a 9i fldmAnzit(Matei 21,,1,8).Mai esteevident cd
dacdMAntuitorul S-aintrupat pentru noi oamenii si
9i
'
care intrece mdsura, acela nu mai este post. Al
Schmemmanspune acestea:,,Este mai bine 9i mai
sigur sd incepem de la un minimum - doar cu pulin
peste posibilitdlile noastre firegti - 9i sd cregtem
efortul nostru pulin cdte pufin, decAt sd incercdm
pentru a noastrd mdnfuire, atunci postul
pe carel-a
linut in vremeamisiunii salegiin pustiul Carantaniei
sd sdrim foarte susla inceput 9i si ne rupem cAteva
oasecAndrevenimpe pdmAnt.Pescurt:de la un post
simbolic 9i
nominal - postul ca obligalie 9i obicei -
a fost unul de folos intregii umanitdfi. Hristos nu
avea nevoie sd se sfinteascdpentru cd Sf6nt a venit
pe pdmdnt, agacd toati ascezaSaa fost spre folosul
lumii, spre indreptarea ei, spre mAntuirea ei. Postul
este agadar o urmare a modelului nostru Iisus
Hpistos, ,,Care, fdrd a aveanevoie sd SeinfrAnezede
trebuie sd ne reintoarcem la adeviratul post. Sd fii
la pdcate - El fiind fird pdcat - a postit totugi si Si-a
limitat
smerit, dar consecvelt 9i serios.Si cAntdrim
9i
onest capacitateanoastrd duhovniceascdsi fizicd 9i
si acliondm ca atare - amintindu-ne, totusi, cd nu
existd post fdrd stArnirea acestei capacitdli, fdtd' a
chinuit trupul, de voie127".
Potrivit Pdrintelui Dumitru Stdniloae,postul
contribuie la restabilireafirii din starea ei de boali
la careau coborAt-opatimile, apoi la ridicarea ei mai
introduce in viala noastrd o dovadd dumnezeiascd,
cum cd cele ce sunt cu neputinld la oameni sunt cu
putinjd la Dumnezenr26.
Post (postire) provine din slavonesculpostu,
presusde fire. Iatdcum aceastdexpresie, ,,mai presus
de fire", de provenientdmaximiani, poatefi intAlnitd
9i la Pdrintele Dumitru Steniloae,dar si la Pdrintele
Arsenie Boca,ca semn al unei teologii pur filocalice.
postiti 9i in
limbajul
uneori
sec al diciionarelor
Omul
care ignori postul este omul care nu vrea sd
inseamnd a rdbdade foame, a nu mhnca.Interesant
aduci lumind, frumusetesi adevdrin viafa lui. Postul
109
imbracd omul prin sublierea poftelor cu lumina lui Hristos. Postul face oamenii mai frumogi, fiindcd
imbracd omul prin sublierea poftelor cu lumina lui
Hristos. Postul face oamenii mai frumogi, fiindcd cel
ce pune lacdt patimilor are posibilitatea sd iubeascd
mai sincer 9i mai mult.
Cunoagtereaadevdrului care
se leagdde
revelalia divind nu ii esteaccesibildcelui
ce intunecd fiinla sa cu pdcate,astfel postul este si
adevdrul, cale spre cunoagterealui Dumnezeu si a
tainelor acesteilumi. Cel care nu postegtese opune
curgerii firegti a intregii crealii spte Ziua Domnului,
slujind astfelstipdnitorilor intunericului acestuiveac.
Referitorla post - vdzut fir specialcao ferire de
pdcate,nu de bucate - PdrinteleArsenieBocarostegte
in adevdrgreudecontrazis.in familiile carenu-9i Ii. i^
frAupatimile,seivescmereuproblemesimai rdu aceste
patimi setransmitereditar 9i urmagilor.De obicei,cAnd
un copil suferdintr-o familie, pdriniii simt nevoia sd
adresezelui Dumnezeu o intrebare (poate legitimd):
cu El, cici de la El primim putereaneobignuiti, care
firtoarcenecazulin bucurie". ln acestecuvintegdsimgi
rdspunsurila intrebirile legatedeincercdrile,ispitele 9i
necazurileprin caretrecefamilia in carenu sepostegte.
Postinseamnda te dezbdrade patimi gi a punein locul
lor dragosteade Dumnezeu.
in cdsnicieexistdsubordonare?
Pirintele Dumitru Stiniloae:
,,lmi esti neces€rmie, nu pentru ca sd te fac
subordonatul 9i
slujitorul meu, nu pentru cd as simti
necesitateaunui astfelde subordonat 9i slujitorul
meu,
ci pentru a-mi fii tu mie centrul meu de preocuparesi
de slujire. imi egti necesarca subiectautonom,nu ca
un obiectsubordonat.lmi egtinecesarpentru a inlocui
,,De cesuferdcopilul meu?".Rdspunsulinsdnu seafli
la Dumnezeu,ci chiartr addnculfiinlei pdrintelui care
a acceptatc6ndvapdcatul 9i acolounde el nu privegte
decdtrareori sauafunci cdnd seivesteun necaz.Cum
frumos spuneaPdrinteleArsenie:,,Omul se roagd de
Dumnezeu sdJ scapede necazuri si Dumnezeu se
roagddeom sd-gischimbepurtdrile.Socotiliacum,care
de cinesdascultemai intAi?"128
Mai remarcdmfaptul cdPdrinteleArsenieBoca
areo intreagdteologiedezvoltatdin jurul acesteiteme
,,a ad6ncului". SfintiaSaspune: ,,Cd in toatdstrddania
noastri bun6, sd mindm mai adknc.Necazul,piedicile
sauincercdrilesunt puse ca sd le trecem,iar nu ca sd
ne oprim sausdne itrtoarcempdgubagi.incercirile de
tot felul sunt binecuvAntatede Dumnezeu si trimise
oamenilol, cu rostul ca din prilejul lor sd ne intAlnim
grija de mine cu grija de tine, pentru a te pune in locul
eului meu.AtAt deintim imi devii, atdtde una cu mine,
atAt de mult te
atragin centrul existenleimele, incAt
imi substituieul meu.Tu lii locul eului meu, lii in mine
loculpersoaneiprime"l2e.
Pirintele ArsenieBoca:
,,in opera recreatiunii omului in Hristos, cele
doudpdrfi trebuiesdsesimtdcdsuntchematela cinstea
de colaboratoriai lui Dumnezeu(I Corinteni3,9), care
urmdresteprintr-in9ii o intenfiedivinS,imbricatd in pui
de om. O cdsdtoriecu o asasocotealdo binecuvinteazd
DumnezeucAndridicd nunta de la instinct la rostul ei
spiritual, la cinsteade Taind.E singuragaranliea unei
cdsdtoriidurabile si pldcutelui Dumneze1r."73D.
110
de sprijin pentru oamenii care cautd adevirata Refleclii: ,,supunerea femeii" la carefacereferireSfAntul Apostol
de sprijin
pentru
oamenii care cautd adevirata
Refleclii:
,,supunerea femeii" la carefacereferireSfAntul
Apostol Pavel, expresie care se poate face auzitd si
atunci cAnd se sdvArgegteSfAntaTaind a Cununiei,
estede fapt supunereafald de poruncile Domnului,
nu fald de poftelebdrbatului.Supunereaaceastaeste
ascultarein credinld,conlucrarein infdptuirea binelui,
esteintdrire a cdminului coniugal pe temeiul vielilor
sfinfilor care au fost cdsdtorili, este sfAntasmerenie
de carevorbegteSfdntul IsaacSirul ca fiind ceacare
pdgegteinainteahadui.
Legdm asadar termenul supuneremai ales
de ascultarc,obedienld,in niciun caz de subordonare,
existentdgio vialdspiritualddeplind.Oameniipottrdi
fdcAndvoia lui Dumnezeu,iar in ascultaredbplini
fatd de El, acegtiaconstientizeazdelementul deiform
din constitulia lor.Ascultareaesteprin urmare virtute
aleasi careii cheamdpe toli oamenii la comuniunea
incd din aceastdviat6,cu sfinjii. Ascultarea este cea
,,care elibereazdlibertatea si condamni la moarte
idolatria de sine", spuneintr-un cuvAntal sduOlivier
Clement.
PdrinteleDumitru Stdniloaearepe temaiubirii
dintre soti, a coordondrii si conlucrdrii dintre cei doi,
cuvinte carepot constitui fondul unor binecuvAntate
fdgdduinje carese pot face in fala SfAntului Altar al
bisericiloq,chiar in momentul in care se sdvArseste
subjugare,inrobire. Femeia mai pulin
credincioasd
SfAntaTaind a Cununiei. Cuvinte mai clare
mai
trebuiesdinvetesisdascultedebdrbatulbinecredincios,
dupd cum si bdrbatul mai pufin credinciostrebuie sd
invele sdascultede femeiabinecredincioasd.Cdndnu
inlelegem caresunt termenii ascultirii
sau supunerii
cu care suntem datori in specialfald de Dumnezeu,
atunci trebuie sd mergem spre exemplul suprem al
lui Iisus Hristos. Este exemplul suprem, fiindcd in
ascultarefali de Tatdl ceresc,S-a dat pe Sine lumii,
intr-un sacrificiu unic, plin de iubire 9i irepetabil,
pentru ispdgireapdcatului intregii lumi. Pentru ca
omul sd aibd o adevdrati sfinlenie interioard, trebuie
sdacceptein ascultarede Dumnezeusi toateacfiunile
exterioarelui, de aicivine nevoiade ascultare.
Sd mai rejinem cd Duhul Sfdnt este oferit
tuturor celor carecred in Iisus 9i igi inchind viala Lui.
Lucrarea 9i prezenla Duhului SfAnt,in tofi oamenii
dreptcredinciosi,rugdciuneape careAcestao facein
noi cu suspinelesalenegrdite,sunt puncteimportante
frumoasedesprecum trebuie sdfie relafia dintre 9i sofi,
nu credem cd existd in literafura universald: ,,Dacd
tu mi te ddruiesti liber si fdrd a inceta sd fii suverary
nesubordonat mie ca obiect, iar eu md ddruiesc
lie la fel, inseamnd cd nici eu, nici tu nu devenim
proprietateaexclusivda unuia, ci eu sunt al tdu fdrda
incetasdfiu si al meu, 9i tu egtial meu fdrd a-!i pierde
libertatea,fdrda incetasdfii 9i al tdu/'131.
Atunci cdnd te supui altcuiva din dragoste,
cAndasculgide altcinevain numele iubirii, nu trebuie
si te transformi in obiec! pentru cd egti si tu chip
9i
asemdnaredupi
Dumnezeu. Ascultarea ta respectd
libertatea cu care te-a inzestrat Dumnezert,respectd
dreptatea, adevdrul, iubirea adevdratd si se inspird
din viata SfAntda MAntuitorului, din,,activitatea sa
iubitoarede oamenisi din minunile Salemai presus
de fire,'132.
113
T12
Fructul iubirii dintre soli este copilul, care nu reprezintd altceva decAto ,,intentie divind", aga cum
Fructul iubirii
dintre soli este copilul, care
nu reprezintd altceva decAto ,,intentie divind", aga
cum spunePdrinteleArsenie Boca.Solii nu sunt doar
colaboratorlin ceeace intreprind in cdsdtorie,ei sunt
si parteneridedialogcu Dumnezeucelpersonal,ei sunt
colaboratoriilui Dumnezeu Pe pimdnt, infdptuitori ai
scopului pentru careDumnezeu a instituit cdsdtoria.
Pentru cd esteo Taind a Bisericii,cdsdtoriatrebuie
pdstratdtot timpul la indliimea acestuirafl$rnesPune
Pdrintele.Prin toateTaineleBisericiisunt,,asumate
primul rAnd n-am fi agade mdrginifi intr-o multime
de privinte"135.
de Bisericd 9i sfinlite toatefuncliile vielii omului"l33,
agacd.,a trdi in ,,rostul spiritual al Nunlii"
este un
Refleclii:
lucru la indemAnatuturor oamenilor cdsdtorili dupd
rdnduiala ecleziald.Ascultarea de Dumnezeu face
cdsniciadurabild 9i pldcutd lui Dumnezeu.
Ca sd putem inlelege cd iubirea este mai
mult decAteros(gr. eros),trebuie sd mergem spre o
traducere mai nimeritd a cuvAntului, spre grecescul
Dragostea (lubirea)
agapi.Agapi estenu numai
dragosteacare cuprinde
Pirintele Dumitru Stiniloae:
,,Dragostea adevdratd fald de semen/
dragosteacarenu cadeniciodatd,nu sepoatenagte
fdrd rugdciune si fdrd,ascezdpurificatoare de patimi.
Iubirea esteun uriagplus de cunoagtere,producAnd
in ea pe Dumnezeu si pe semeni, este o continud
prdznuire, este starea din ziua a opta, cAnd vom
trdi dupd chipul innoit al lumii, cAndvom umple cu
aceastdstarepdmAntul si cerul nou. Erosulinseamnd
mai mult dorinfS, este iubirea care provine din
instincte,esteceeace am cdpdtatodatd cu hainele
in acelasitimp"un urias plus de viald in celiubit 9i in
de piele (Facere 3,21.)pe carele-au imbrdcat Adam si
Eva dupd cddere.Erosul line de uman, agapi (agapb)
cel ce iubegte,dezvoltAnd la maximum
fiinla lui 9i a
fine de ceeace estedumnezeiescin
iubirea noastrd.
Agapi este iubirea care izvordste din
mea"7M.
Dumnezeu
Pirintele Arsenie Boca:
,,Iubirea n-are marginile omului, nici spafiul,
nici timpul; nu piere niciodatd, e puternicd, inc6t
strdbate dincolo de mormdnt 9i ajunge pe cel iubi!
9i se revarsd in om, pentru ca omul sd hrdneascd
din aceastdrevdrsarealt om, in temeiul iubirii fdrd
margini pe carea primit-o de la Tatdlceresc.
Erosuldetine si el un rol major in viafa de
familie, in viafa omului, de aceeael nu trebuie ignorat
sau blamat excesiv.Pur 9i simplu erosul trebuie
LL4
infeles si convertit in senscregtin.Paul Evdokimov explicd acestea: ,,Dacd ar exista numai agape,s-ar suprima orice
infeles si convertit in senscregtin.Paul Evdokimov
explicd acestea: ,,Dacd ar exista numai agape,s-ar
suprima orice rdspuns la dragoste prin dragoste,
orice intAlnire intre doui persoane. Pentru Sfinfii
Pdrinti, agapesi erossunt doud expresii corelative ale
iubirii divine. Erosexprimdaspectulirational,extatic
al iubirii agape.PentruSfAntulMaxim Mdrturisitorul,
Hristos esteerosulrestignit"135.
Iubireaesteceacareanimdcelemaiimportante
fapte din viata omului. De exemplu, in numele
iubirii seincheie cdsdtoriaintre femeie 9i bdrbat sau
seprocreeazd,.Iubkeaestecu atAtmai marecu cdtea
este vehiculul care ne transportd spre Cer, este cea
carene propulseazd,real, nu imagina{, spre fericire,
pregdtind terenul pentru viata si fericirea vesnicd.
Sd mai remarcdm cd, etimologic, iubire (dragoste)
este legat si de slavonesculdragostu,care inseamni
minune.Iubirea este cu adevdrat minunea care dd
sensvietii omului; iubirea esteceacarenasteiubiri;
iubirea esteminunea prin carerupi pdrli din sufletul
si viala ta,casd-iviezi pe alfii; iubireaesteminunea
de a fi si a rdmAnepermanent ?ncelealedragostei,de
aici vine si termenulindrdgostit.
Iubirea estendzuinta omului spre tot ce este
bun si frumos sauvrednic de dorit. Aceastdndzuintd
este sdditd de insusi Dumnezeu in firea omului, in
ziuaa gaseaa creatiei,iubireaesteasadarontologicd.
Iubirea pleacd intotdeauna de la Dumnezeu spre
om, asa cum razele de soare incdlzescpdmdntul.
iubegtetoli oamenii fdri
deosebire.Aici gdsim de
fapt modelul si indemnul in a-i iubi
noi pe semeni,
9i
Igantie Briancianinov indeamnd asa:
,,Iubite frate!
Cautd sd sporegti in
tine iubirea duhovniceascd
de aproapele: intrAnd in ea, vei intra in iubirea de
portile lnvierii, pe porlile impiraliei
Cerurilor"137. lumngzeq_pe
Iubirea imbogdleste 9i innobileazd, deschide
omului
drumul
citre
infierea harului
divin
si
cd aceastdinfiere este posibili si in
viagade
{iregje
familie. SfAntulIoan Gurd de Aur ara[d cd,,iubirea
dumnezeiascdslujitoare a Domnului
gi a Duhului
SfAnt,pe celerisipite le adund, iar pe ceieinstrdinate
9i le faceprietene"l38.Iubireafald de Dumnezeueste
cea care ne face sd pdzim poruncile, este cea care,
asa cum
aratd SfAntul Maxim Mdrturisitorul, ne dd
injelesul lucrurilor si ne deschidemintea spreo viald
de contemplare.
Intre Dumnezeu si om, existd ceva comun,
o punte nevdzutd care face posibild apropierea de
Dumnezeu. Omul poartd demnitatea de a fi
creat
in dsemdnareacu Dumnezeu si,,dupi
chip,,.El e o
fiintd spirituald, orientatdin chip natural si existential
spreDumnezeu.Prin
urmare 9i iubireaesteorientatd
natural 9i existential spre
Dumnezeu. Iubind pe
Dumnezeu,iubesti liber si firesc
toate celecreate
9i
de El si pe oameni, ,,pe aproapele',,pe soyulsau
pe
BucurAndu-se de
acesteraze, pdmAntul rodeste si
astfel se intoarce iubirea omului cdtre Dumnezeu.
Sdnu uitdm cdsoarelelumineazdsi pestepiatrd sau
locuri aride 9i aicitrebuiesi inlelegemcdDumnezeu
sotiata. Cinenu-siiubesteaproapeleestecdlcdto,de
poruncd 9i nu-L iubegtecu adevdratpe Dumnezeu.
Referitor la dragosteacu caresuntem datori
fald de aproapele,PdrinteleDumitru Stdniloaespune
asa: ,,4-i ardta cuiva direct iubirea ta e o bucurie

cu o iubire careo imitd pe ceadumnezeiascd.-SfAntul

L17
L17
pentru acela.Dar a-i comunicasi participareaaltuia ia iubirea sae o bucurie 9i mai mare pentru acela"r3e.
pentru acela.Dar a-i comunicasi participareaaltuia
ia iubirea sae o bucurie 9i mai mare pentru acela"r3e.
Dragosteacdtreaproapeleesteagadaro comunicarea
iubirii pecareoardficuiva,prin darul delaDumnezeu.
Dragosteanu esteo chestiunecareprivegteexclusiv
doud persoane, este intercomunicare a darului 9i
veritabil teologal iubirii, aga cum a fost 9i Sfdntul
Maxim Mdrturisitorul. Spre deosebire de teologia
maximiand, la Pdrintele Stdniloaegdsim si rin lirism
aparte,un demers auctorial intru totul original, din
care intelegem ci
dragostea trebuie mai degrabd
harului lui Dumnezeucareinsuflddragostea.Iubirea
intreagd este atunci cAnd nu numai persoanele se
ddruiesc 9i
se acceptdreciproc,ci 9i atunci cAndse
suslin 9i
se afirmd reciproc si personal, se pun in
trditd decAt gdnditd. Iubirea fald, de Dumnezeu
9i aproapele este la Pdrintele Stdniloae bucurie
extaticd,rod al convorbirii cu DumnezelJ,incursiune
in transcendent: ,,Dacd. ne cuprinde cAteodatd o
asemeneabucurie faldde semenfdrd sdne fi pregdtit
valoareprin ddruire si Primire.
Iisus Hristos a adus intre oameni, a adus
din Cer pe pdmAnt, nu numai ideea de iubire a
aproapelui nostru; Domnul nostru a venit cu pilda
dumnezeiascda unei vieli de iubire, bundtate,iertare
9i curdfie sufleteascS,la care fiecare om trebuie sa
ndzuiascd,spre desdvdrgireasa. Putem sd Punem
un semn de egalitate intre iubire si aiald, mai ales
gAndind la faptul ci Iisus Hristos S-a jertfit pe
SfAntaCruce din marea Saiubire de oameni. fi prin
aceastddovaddde dragoste,El ne-aadusla Viald.In
mareaSadragostepentru om, IisusHristos ni-L face
accesibilpe Dumnezeu, descoperindu-neinsugiri ale
printr-o iubire specialdfald de el, aceastasedatoreste
faptului cd sufletul nostru s-a pregdtit in general
prin iubire, prin rugdciunea ca drum iubitor spre
Dumnezeu 9i prin consecintace a urmat de aici, de
a iubi orice om. Da1,in orice caz, clipa de bucurie
extatici trditd de un om, neurmAnd unei pregdtiri
speciale de ldrgire a inimii prin pdrdsirea tuturor
imaginilot conceptelor si intereselor limitate, nu
poate dura decdt cu mult mai putin decdt betialal
dragosteide DumnezetJ"rQ.
PdrinteleArsenie Bocaleagdiubirea de actul
creafiei; din
dragoste, Dumnezeu a creat lumea
vdzutd,si nevdzutd, iar aceastdiubire dumnezeiascd
fiinlei divine.Iisus Hristosestetainacarecircumscrie
toate veacurile, dar gi ,,Cel care a dezvdluit, dacd
,,strdbate" timpul, spajiul 9i toatd fdptura care 1l
cunoaste si recunoaste pe Dumnezeu ca Tatd
9i
e ingdduit
sd spunem
aga, insugi adAncul cel mai
dinlduntru al bundtdlii pdrintegti 9i a ardtat in Sine
sfArgitul pentru care au primit fdpturile inceputul
existenjei"l4.Agadarmodelul iubirii de Dumnezeu
gi de aproapele este Iisus Hristos, cdci Domnul
nostru iubind cu iubireaceadeplind,,Qi-aluatmoarte
pe Cruce de bundvoie pentru toti oameni.
Pdrintele Dumitru Stdniloae este un
Proniator. Legdfura dintre doi oameni, cdsdtoria
rezistd gi devine de nezdruncinat dacd se hrdneste
din aceastd dragoste inepuizabild; iubirea avAnd
puterea de a depdgi limitele spatiului cunoscut si
ale timpului
concret. Pdrintele Arsenie mai scoate
in evidentd puterea purificatoare 9i unificatoare
a iubirii care vine odatd cu Hristos coborAnd in
mijlocul nostru, chiar si pentru iubirea a doi-trei
118
119
oameni careil cheamd:,,Llnirea puterilor sufletului pe pdmdntul inimii, insemneazdiubirea,cdcinumai ea
oameni careil cheamd:,,Llnirea puterilor sufletului
pe pdmdntul inimii, insemneazdiubirea,cdcinumai
ea unesteceleinvrdjbite. Iar iubirea cerAndcevade
la Dumnezeu,Tatdlrdspunde celordoi sautrei de pe
pdmAnt,ddruindu-le iubirea Sadin ceruri, careeste
celdlalt reprezintd o actiune de intoarcerela esenfa
omului, o imitare a Jertfei MAntuitorului nostru.
Ddruirea este semn al neiubirii de sine,
este modul prin care, constienli fiind
de darurile
nenumdratesi negrdite pe care le-am primit de la
Dumnezeu, impdrlim
Fiul Sdu, 9i
a9ane afldm avAndpe Dumnezeu,catele
si celorlalti din
inzestrdrile
esteiubire, in mijlocul nostru"1a3.
Ddruirea
Pirintele Dumitru Stiniloae:
,,Omul nu seextinde doar luAnd, ci si d6nd.
Cu cdt dd mai mult, cu atAt se deschidemai mult
pentru aprimi, si cu atdti sedeschidmai mult ceilalti,
pentru a-i da din parteaIo{'7e.
Pirintele Arsenie Boca:
,,Crucea deintdrire (jertfd),prin careneddruim
aproapelui, prin care trdim 9i chiar murim pentru
aproapele.Aceastae cruceacregtinului.Numai cine
iubegtepe aproapeleestecregtinadevdrat (Ioan 1,3,
351"t+s.
Refleclii:
A ddrui, a te ddrui, line de sacrificiu si este
interesant de observat cd
sacrificiuare rdddcina in
latinescul sacrum,ddruirea consemnAndun act de
sfinlire a viejii omului. A dirui esteasadarun semn
al sfinleniei sprecaretrebuie sdtindd omul prin insdgi
natura lui. Sacrificiul pe care un om il face pentru
noastre.Ddruireaesteun act ce line de milostivire si
pietate,iar sdracilorli seoferdposibilitateade a face
daruri sufletesti,care adeseorisunt mai apreciate.
Nu ddruim ca sd primim ceva inapoi, nici nu ne
rdscumpdrdmpdcatele dacd vom duce la Altarul
bisericilor toatd avereanoastrd.Ddruirea trebuie sd
vind din suflet,ca act natural,nu fortat si trebuiesd
incdlzeascdinima celui care primeste, pAnd acolo
incAtsdnu uite sdmultumeascdlui Dumnezeupentru
aceastdbinefacere.
in vechime, evreii au fost instruili sd-9iducd
zeciuialala,,casavisteriei",careeratemplul, - centrul
lor religios - de fapt centrul vielii intregului neam.
Israeluleraun poporteocratsizeciuialao considerauca
pe o poruncd.Observdmcd,dacdin VechiulTestament
se.poatevorbi deo obligativitatein ada din avutul tdu,
din rodul pimAntului tdu,in Noul Testamentlucrurile
se schimbd considerabil. Darurile trebuie fdcute in
ascuns/potrivit invdfdturilor pe care le dd Domnul,
elepoarti amprentasufletului celui careddruieste,iar
motivul pentru carefacidaruri seschimbd,acestafiind
legatde dragoste,nu de poruncd.Vialaspirituald,asa
cum ne-afost noud predatdde Iisus Hristos,,nu e o
viald de legi 9i dispozifii, ci o viald de impdrtdgire,
de iubire, de dragoste, de amestecsi contopire cu
Dumnezeu"l6. Cu frumusetea suflefului nu te lauzi
pe ulige lipilnd, ci in taind intru Domnul lucrAnd.
L20
L2T
lntr-un frumos cuvAntcare line deantropologia crestind,V. Losskyexplicd:,,NumailepddAndu-sede propriul sduconfinut,
lntr-un frumos cuvAntcare line deantropologia
crestind,V. Losskyexplicd:,,NumailepddAndu-sede
propriul sduconfinut, numai ddruindu-l in chip liber,
numai incetAndsd existepentru sine se exprimi din
plin persoanain aceeasifire a tuturor. LepddAndu-
se de binele sdu individual, ea sporestela nesfArgit
si seimbogdlegtecu tot ce aparfine tuturor. Persoana
devineicoanadesdvdrgitdaluiDumrlezerl, dobAndind
asemdnareacareestedesdvArsireafirii comunetuturor
oamenilor//147.Omul este chip al lui Dumnezeu, iar
Dumnezeu S-addruit mai intAi oameniloq,inlelegem
astfelgi in cemdsurdtrebuie sdddruim, sdne ddruim.
CAndomul tine cearenumai pentru el, atunci
se face neascultdtoq,mAndru, lacom, luciferic. Pe
c6nd ddruirea inseamndextindereade carevorbegte
Pr. Dumitru Stdniloae,o extindere spre a inlelege
lumea si scopul ei, spre a inlelege rosful comuniunii
cu Dumnezeu si cu semenii.De fapt, comunitatease
intdregteprin darurile pe careoamenii 9i le fac unii
altora. Fie cd sunt materiale sau spirituale, darurile
intdresc comunitatea 9i vorbesc despre frumusejea
unei comunitdli. Comunitateaseindreaptd nu numai
spreo viald spirituald cregtindideald,ci spreo ,,viaj6.
Desprepldceresi fericire
Pirintele Dumitru Stiniloae:
,,Numai perso€u:lapoate iradia viata si deci
poateda altuia fericirea.Numai persoanapoateprimi
altdpersoandcaviajd inepuizabild si neconfundatdcu
sine.Nu din lucruri 9i din valori spirituale abstracte
trdite in
izolare sehrdnesteviata plenardsau fericirea
a Duhului"1a8.
omului, cidin alti persoand.Dar numai intr-o supremd
Persoandpoateiradia toatd viatasau fericireafiinjelor
PdrinteleArsenieBocavede darul cajertf5,ca
pe o crucede purtat de cdtrefiecarecregtin.Cel Carea
aprins in noi mai intAi dorinja de ddruire 9i jertfd este
MAntuitorul Iisus Hristos. Primirea ]ertfei pe Cruce,
ca expresiea dragosteidesdvArgitea lui Iisus fafi de
Dumnezeu - Tatdlsi oameni,esteun act de ascultare
9i de ddruire supremd. MAntuitorul S-a dat pe Sine
morfii, casdne ddruiascdnoud viald 9i de aici trebuie
sd inlelegem puterea sfintitoare a darului care este
umane,careau fost createcapersoanepentru a putea
fi in continuare cu Dumnezeu cel personal gi intre
ele"150.
Pirintele Arsenie Boca:
,,Cdsdtoria-i pentru mAntuire si prunci, nu
pentru pldcerisi desfrAnare"rsl.
L22

fdcut duph cuvAntul lui Dumnezes. Dacd darul nu esteimbinat cu iubirea de aproapele,el devine un act mecanic,unul carearatd cd cel ce ddruiesteriu crede intr-un Dumnezeu viu si iubitof, ci mai degrabd in Dumnezeu ca idee, ca notiune abstractd.Iubirea este ceacare insufld pe cei care ddruiesc,dupd cum este si motor al credinlei. Interesantesteci si la Pdrintele StdniloaeintAlnimideeadeuucein cdsnicie:,,Nasterea 9i cregtereade prunci, slujirea Bisericii si a societdtii, ca infrAnare a egoismului in doi, inseamnd o cruce. De aceeasecAntdla SluibaCununiei un imn inchinat mucenicilorlae.

Reflecfii: caredesemneazlmai mult o stare,insddin punct de vedereteologic,fericireaestemai mult decdto stare,
Reflecfii:
caredesemneazlmai mult o stare,insddin punct de
vedereteologic,fericireaestemai mult decdto stare,
eareprezintdviatainsdgi.ii numim Preaferieiti,pemai
Comuniunea este izvor de viafd, iar fericirea
cregtinului - mai ales in viala de familie - este o
experienld care nu line de autonomie, ci tine de
comuniunea plini de iubire cu Dumnezeu si cu
semenii. Pldcereacrestinului este sd facd voia lui
Dumnezeu, misiune care devine 9i mai grea cAnd
se intAlnesc doi oameni, doud persoane, doud
eu-ri inzestrate fiecare cu voinld libera raliune,
marii Bisericiifiindcd ei pregustdfericireaperpetud
de care se bucurd sfinlii din Bisericatriumfdtoare.
Fericirea e viata insdsi, nu
o sumd a pldcerilor.
Oamenii tind sd alerge dupd un tip de fericire, care
este dat de pldceri, de odihna de confort, de bani
sau implinirea unor instincte. Gisim aici o ,,fericire"
efemeri;fericireasedizolvd,seconsumdinimplinirea
personalitate 9i liber arbitru.Cregtinismulesterealist,
ne spune PdrinteleD. Stdniloae: ,,Nu se avdntd in
promisiuni de fericire neumbritd de greutdfi, cdci
via\ae imbinatd din amAndoudlaturile. Dar fericirea
aretotugi cAgtigulfinal. Cine agteaptdnumai fericire
de la cdsdtorie,numai pldceri,nu o va suportalung
timP"rsz.
Bundstare 9i fericire, binecuvdntare de la
Dumnezeu gi prunci ascultdtori nu poli avea fdrd
luptd. Ne spuneP.Evdokimov cd ,,vdzut de sus,un
unei simple si banale pliceri. Sd primim Fericirile
agacum ni le-a predat MAntuitorul in Predicadepe
Munte.Aceastareprezinti singura calede la efemer
la fericireastatornicd.Spreaceastdfericiretrebuiesd
seindrepte omul incd din primele zlle aLevielii lui. O
viald inchinatdDomnului esteo viati fericitd,o viatd
inchinatdomului (lumii) esteo viali neimplinitd.
Realizareaplenarda omului nu segdsegtenici
in lucruri gi nici in valori spirituale, dacdnu existd
sfAnteste lesut in intregimedin
lumind, dar vdzut de
jos el nu inceteazl,vreodatdsi lupte/1s3.Pe de altd
parte,Al Schemamannafirmd desprefericireacelor
care petrec cu Dumnezeu incd din aceastd vrall'
acestea:,,Nuestevorba despreo fericiresuperficiald
si zgomotoasd,ce vine si trece de doudzecide ori
intr-o zi si careesteagade fragild 9i trecitoare; este
o fericire adAncdcarenu vine dintr-o pricind unicd
comuniune cu o persoand cdtre care sd indrepli
iubirea ta, cdtre care sd iradiezi viafd. in familie,
fericireata trebuiesddevindun,,al nostru", reiesind
clar cdun membru al familiei nu poatefi ferici! daci
celdlaltestenefericit.Esteceeaceinfelegemstudiind
cuvintelePdrinteluiD.Stdniloae,careneatrageatentia
cd in acest,,alnostru" trebuie sd il avem in primul
rAnd pe Dumnezeu personalca sursd a fericirii, ca
liant intre fericireamea 9i a ta. in comuniune,deci 9i
si personald,ci din aceeacd sufletul nostru - citAnd
cuvintelelui Dostoievski - a atins,,altdlume". Siceea
ce acestaa atins estepldsmuit din lumind, pace si
bucurie,dintr-o incredinjareinexprimabildly".
Fericire,din latinescul felicitas esteun cuvAnt
in cdsdtorie,fiecare ,,isi dd seamacd fericireasa nu
depinde numai de el. De aceea,trebuie sd existeo
realitatepersonal5capabildde atAtaiubire, de atAta
ddruire, incdt sd dea fericirea deplind si vesnicd
tuturor. FdrdDumnezeu cel personal,omul nu poate
r25
gdsifericireadeplinddupd careinseteazd"Tss. Din scrierilePdrinteluiArsenieBocaintelegem cd pldcereain niciurl caz nu
gdsifericireadeplinddupd careinseteazd"Tss.
Din scrierilePdrinteluiArsenieBocaintelegem
cd pldcereain niciurl caz nu este un drum spre
in sensul ingdduirii care a dat-o Moise, cu carte de
despdrjire.DarIisus,careerala zidireaomului,le-aspus
rostuldela inceputulzidirii, in carenu mergedespdrfire,
fiindcd amAndoi alcdtuiesco singuri fdpturd. Iisus
fericire.Cdsdtoriaestevdzutd ca o cruce,dar nu ca
un jug. Cruceapoatefi 9i luminoasd,si semnal unei
vieli implinite; suferinta, nepdtimirea, colaborarea
cu Dumnezeu fiind elemente care imping omul
spre fericirea mult
doritd, adici spre mAntuire.
reintdregtecisdtoria la rostul ei de la inceputul zidirii.
Iisus nu putea pogori raf,unile crealiei din motiaelelui
Moise.De aceeaIisus a ridicat cdsdtoriala rangul de
Taind.Decicdsdtoriadacdar fi trditd de soli la valoarea
Aceastatrebuiesdfie fericireacrestinului:sdtrdiascd
cu celdlalt in armonie 9i iubire, ascultAnd glasul
cuviinla ei deTaind,ar dasi roadevrednicedeTainele
9i
Evangheliei,totodatdpregdtind, asacum se cuvine,
cu fricd gi cu cutremut,dar gi cu nddejde 9i dragoste,
clipaintAlnirii cu Hristos in Lumina ceaneinseratd.
lui Dumnezes.Dumnezeua ridicatomul la cinsteade
colaboratoral Sduin lume (I Corinteni 3,9;ll Corinteni
6,L,4).Cdsdtoriasusfinutdla rangul la carea instituit-o
Dumnezeuartrebui sd,realizezein progresiegeometricd
posibilitateaacesteicolabordri"lsT.
Cdsdtoria esteindisolubild
Reflecfii:
Pirintele Dumitru Stiniloae:
Cdsdtoria este indisolubild nu pentru cd
o unire desiv6rgit4 cdsitoria
reprezintd un contract social, ci pentru cd cei doi
,,Pentru a fi
comportdo iubire desdv6rgitd.De aceeaeatrebuiesdfie
indisolubild.Astfelcdsdtoriaaveadelainceputatributele
unitdlii 9i indisolubitdjii.Bdrbatulavea,in mod deplin,
in unirea desdvArgitdcu o femeie,tot ce-l completa
esenflal; 9i femeiala fel. Unireadeplindintre un bdrbat
si o femeie,corespunzAndunei iubiri desdvArsite,este
- sojul 9i sojia - s-au fdgdduit unul altuia in fala
Domnului. Legdtura dintre so! gi sotie,fdgdduinja,
estefdcutddupd aseminarealegdturii dintre Hristos
siBisericd.O fdgiduintd incilcatdestepdcatimpotriva
CuvAntului - Hristos,impotriva lui Dumnezeucare
a instituit aceastdTaind incd din Rai. Iisus Hristos
netrecdtoare"Ts6.
Plrintele ArsenieBoca:
,,Chiar 9i dupd Legea Vedriului Testament
cdsdtoriae de nedezlegat. $tiind
aceastafariseii s-au
apropiatde Iisus,ispitindu-L: Secuaineoarecabdrbatul
sd-silase femeia ? Iisus ii provoacdla Lege.Ei rdspund
esteCel carea ridicat Cisdtoria la rangul de Taind,
odatd cu nunta din Cana,dar gi Cel careaduceharul
divin peste cei ce pdsescin fala Altarului. Harul
acestaesteharul divin lucrdto4,careii ajutd pe cei
doi sd convietuiascdin pace,sdfie mereu uniji prin
dragostegi si sedesdvArseascdmoral.
Pr. Prof. Dr. Ioan Zdgrean atrage atenfia in
legdturd cu Cdsdtoria: ,,Tocmai fiindcd prin aceastd
L26
L27
Taind cei doi soti trebuie si constituie o unitate in doi, legdtura lor fiind indisolubild,
Taind cei doi soti trebuie si constituie o unitate
in doi, legdtura lor fiind indisolubild, cei ce voiesc
sd se cdsdtoreascdtrebuie sd se gdndeascdfoarte
seriosla importanja actului spre carese indreaptd,
de aceeaei trebuie sa aibd toatd grija la alegerea
tovardsului de viafd, hotdrAndu-sela aceastanumai
prin pocdinle gi mdrturisirea pdcatelor,a doua 9i a
treia cdsdtorie,dar niciodatda patra.Recisdtorireaare
totdeaunaun caracterpenitenfial (dupn Sfaid Vasile
cel Mare, canonul 5, cei recdsdtoritinu sunt exclusi
de la Cuminecaturd,dar trebuie sdseablina in semn
de pocdin!5,doi ani). Bisericarecomandi vdduvelor
dupd cunoastereacalitililor spirituale 9i morale ale
acestuia 9i dupd o maturi chibzuinfd.Viitorii sofi nu
trebuie sd se amdgeascd,lisAndu-se atragi unul spre
celalalt numai de porniri senzuale,ori de interese
momentanecarear putea fi satisfdcuteprin cdsdtorie,
sd rdmAni necdsdtorite,cdci moarteanu rupe unirea
dintre soti//lse.
in legiturd cu indisolubitatea cdsdtoriei,
remarcdm faptul cd Pdrintele Dumitru Stdniloae
ageazd,dogmatic episodul biblic in care MAntuitorul
ci sd cauteunul la celalalt ftumusetea sufleteascdcea
estechestionatpe seatnapricinii pentru careo femeie
netrecdtoarecareconstdin insugiri sufletegti 9i calitdli
morale alese,cdci numai pe asemeneatemelii o
ar putea fi pdrdsitd: ,,Iisus considerdca adulter pe cel
cdsnicieva fi durabile/'.158
RidicAndNunta la demnitateade Taind,Iisus
Hristos i-a da un caracter unic, sacru 9i etem, de
ce-9ilasdfemeiasa 9i ia pealtasaupe celceo ia pecea
pdrdsiti, deoarecesocotegteci legdtura cdsdtorieinu
s-adesfiinfat intre cel ce 9i-a ldsatsofia sa,prin faptul
ci a pirdsit-o. Aceastao spuneHristos 9i direct si mai
aceeacdsdtoriaesteindisolubild. Legdmdntuliubirii
dintre cei doi nu are valoare temporari, fdgdduinla
inseamnd un drum impreund spre sfinfire, care ii
recomanddpe ceidoi cacetdfeniai Cerului, camembri
ai
impdrnjiei deSus.Cdsdtoriamai estede nedezlegat
inainte, rdspunzAnd la intrebarea dacd este permis
cuiva si-si lase femeia sa, pentru orice pricinS, in
afaraaduiterului. ln acestrespuns,El afirmd unitatea
celor cdsitorifi, bazat pe faptul cd Dumnezeu a ficut
p.eom ca bdrbat si ca femeie 9i deci cel ce se unegte
pentru cd cei doi se unescnu numai intre ei, ci 9i
9i
cu Hristos prin Euharistie.Dacdcinevarupe aceastd
alianld, pdcdtuiegteprin lipsa de fidelitate nu numai
fa!5de sollsolie,ci 9i fald deDumnezeu.IisusHristos
a interzis divorful (Luca 16,18),deoareceimpinge la
adulter, iar SfAntulApostolul Pavel vorbegtedespre
cinsteacdsdtoriei,despre cinsteaacesteiSfinte Taine
(Evrei 73, 4). Si mai relinem cd: ,,Divorful este in
contradictie cu indisolubitatea cisitoriei. Bisericanu
permite recisdtorirea.Totusi,eaa admis divorlul cao
concesie.Tot prin iconomie,Bisericapoatesdaccepte,
cu o femeie se completeazd in mod total cu ea inc6t
alcdtuiesco unitate"15o.
PdrinteleArsenie Bocavine cu o exegezd,lafel
de reugitda acestuiepisodbiblic, in careMAntuitorul
este chestionat de farisei, addugdnd faptul cd
SfAnta Taind a Cununiei ne ridicd pdnd la rangul
de ,,colaboratori in lume" ai lui Dumnezeu. Aici se
reitereazd,ideeaci Dumnezeu esteCel careintdregte
alianla 9i figdduinta dintre so!i. El este ddruitorul
Binelui, el revarsdpestecuplul abia format darul de
a avea copii, binecuvAntdndnastereade fii si fiice.
L29
Dumnezeu esteCel carese milostivegteasupra caset careseumple de copii frumogi 9i de celecaresunt de trimisul lui
Dumnezeu esteCel carese milostivegteasupra caset
careseumple de copii frumogi 9i de celecaresunt de
trimisul lui Dumnezeu pe pimAnt, pentru a aduce
binecuvAntarefamiliei din care face parte. Pe bund
dreptate,PdrinteleStiniloae vorbestede un egoismal
trebuinfd. tot El, Care di hrand tuturor pdsdrilor 9i
facefloareasi rdsari in mijlocul stAncilor151,hrdnegte,
cregte
pdzegtedeopotrivd pe toli membri familiei'
iubirii h doi afunci cAndcei caresecdsdtorescrefuzd,
zdmislirea de copii. Este de fapt refuzul de a trdi
9i
Dumnezeu areun rol major in bunul mers al oricdrei
dupd modelul iubirii
dintre Dumnezeu - Tatdl,Iisus
cdsnicii 9i de aici putem inlelege mai bine de ce
cdsdtoriaesteindisolubild.
- Fiul 9i Duhul SfAnt - MAngAietorul.Dragosteadin
sdnul familiei imitd cu adevdrat modelul dragostei
din sdnul Sfintei Treimi abia cdnd apare copilul;
Copiii
Plrintele Dumitru Stiniloae:
sporescin mod esenfial comuniunea
,,Copiii
dintre soli, prin responsabilitatea comund, in careei
se .rnesc,deci addncescesenla cdsdtoriei, care fdri
aparifia lui fiind mai mult decdt binecuvAntare,
fiind implinire a viejii de familie gi conlucrare cu
Dumnezeu. De multe ori uitim cd cei mici nu sunt
doar copiii familiei, ci sunt gi copiii lui Dumnezeu.
Copiii aduc soarele acolo unde e no{, ploaia acolo
unde e secetd, zAmbet acolo unde apare necaz,
bogdfieacolounde sunt lipsuri.
copii
se sdrdcestede substanla spirituald interioard'
devin in acest caz, de cele mai multe ori, o
Paul
Evdokimov
limureste
in
cuvinte
memorabile
Solii
ce inseamnd a
avea un
copil,
ce
unitateegoistdin doi'152.
Plrintele Arsenie Boca:
,,Nunta estemai mult decAtaceasta,estechip
al unirii sufletului cu Dumnezeu. De aceea,numai
cdnd cei doi soli sunt unili cu sufletul in Dumnezeu,
ddinuieste
unireaceatrupeascd 9i aduceroade
firseamni maternitatea: ,,Maternitatea este o formd
particulard a chenozeifeminine. Mama se ddruiegte
copilului sdu,moareparlial pentru el, urm6nd iubirii
lui Dumnezeu caresesmereste 9i pogoard,repetdnd
intr-un fel cuvAntul SfAntului Ioan Botezdtorul:Acela
trebuiesd ueascdiar eu sd md micsorezle.Sacrificiul
mamei indurd sabia de care vorbeste Simeon. ln
aceastdjertfire, fiecare mamd se apleacdasupra lui
9i
dupd Dumnezeu: copii curali 9i trigdtori spreE1"163'
Hristosrdstignit"l6s.
Reflecfii:
Copilul esteo minune palpabild,estefructul
de aur al iubirii dintre soii, este oglinda vie in
care omul igi vede frumuselea lui creatoare, este
In mai multe graiuri alepdmAntului, copil este
sinonim cufiu, fiicd si aici putem sdfacemo legdturi
intre copiii nostri gi Copilul Iisus,FiuI lui Dumnezeu.
Acesta,CopilulIisus,FiuI lui Dumnezeusi-aardtatde
mic dragostea pentru Dumnezeu si oameni, trdind
subacoperigulSfinteiFamilii 9i indicAndu-nein mod
130
131
clar cum se trdiegtedupd Legea lui Dumnezeu 9i ascultAnddeglasulLui. Dumnezeuapus bazeleunei prime familii, iar Iisus
clar cum se trdiegtedupd Legea lui Dumnezeu 9i
ascultAnddeglasulLui. Dumnezeuapus bazeleunei
prime familii, iar Iisus Hristos a ridicat Cdsdtoria
la rangul de Taini, astfel funclia familiei s-a extins,
aceastdcelulda societdtiia cipdtat o misiunenobild.
Cdsdtoria a devenit astfel o sfAntd insolire intru
purtarea crucii pe drumul cdtrelumina de pe Tabor.
Odatd ce funcfiile familiei au fost extinse
de insugi Dumnezeu, nu mai punem accenful in
mod deosebit pe perpetuareaspeciei,pe nasterea
de prunci (cdci acestrol ar fi putut veni de la sine,
din constitutia omului), ci pe menlinereain cadrul
familiei a unei atmosfere de credinld, inlelegere si
cdldurd, care sd ne apropie de frumuselea relaliei
dintreAdam siEva,de dinaintede cddere.AscultAnd
de Dumnezeu, familiile au tot ce le trebuie pentru a
asigura 9i perpetuarea,darmai alespentru amenline
unic in
literatura religioasd din toate
timpurile.
Vom infelege, citind cele scrisede pdrintele
pe tema
ereditdgii,de ce actualmentein familii sunt din cein
ce
mai mulfi copii sufefinzi. pdrintele indicd faptul
cd
cel mic, copilul este ,,o persoandin caretrdiesc
o atmosferdde cdldurd 9i de stabilitateemolionald
necesardpentru desivArsireatufuror membrilor ei.
Armonia aceasta,ruptd din armonia divind, este
necesardpentru a da stabilitatenu numai familiei, ci
intregii societdti.
Pdrintele Dumitru Stdniloae vede in copii,
fructe ale iubirii dintre soli 9i sojie, continuatori ai
iubirii deDumnezeusisemeni;vorbim deoiubirecare
nu trebuiesdmoardniciodatd.Copiii intdresccasele
si pun substanldspirituald acolo unde ea lipseste,
ne spuneilustrul teolog.Esteo realitatecd cei mici,
copiii, ne apropiede Dumnezeuchiar 9i atunci cAnd
nu vrem noi. Fiindcdin ei vezi frumuseleanealteratd
vorbea cu infeleptii Templului si intru ale Salevenea
sd le plineascdsi in zona aceastainferioard a lumii
a chipului lui Dumnezelr,copiii mdrturisescpe Tatdl
lor cerescprin sinceritate,curdtie si nerdutate,prin
iubire necondigionatd.
prin voia oarbda instinctelo4, casdvind cu perdeaua
r32
133

mai multe generafii si un numdr mare de insi//l5d. Citind cu atenlie toate acestea,vom intelegeexact de ce Biserica,observAnddegeneririle ce-trebuie

tatdlui. Familia este ,,centrul vietii" membrilor lo4, ci ochii Lui aveau groasAa pdcatuluipe ochii mintii,
tatdlui. Familia
este ,,centrul vietii" membrilor lo4,
ci ochii Lui aveau
groasAa pdcatuluipe ochii mintii,
nealteratdstrdvedereaabsolutda
lurrr7l" 167 -
O familie sdndtoasd
Pirintele
Dumitru
Stiniloae:
nucleul a ceea ce constituie in societateaisraelitd
subtribul. Organizarea tribald a vietii de familie la
evrei a permis ca legdmAntul dintre Dumnezeu si
poporul Sdu sd fie 9i un legdmdnt al Sdu cu fiecare
familie in parte. ln vechile familii ale lui Israel se
punea accentulpe conducereaafacerilor familiei, pe
,,O familie
sdndtoasd e celula sdndtoasd a
edificiului Bisericii si a societdiiT"rca.
Pirintele
Arsenie Boca:
,,De multe ori haosul il anunld prima celuld a
mediului: familia necregtind"l5e.
Reflecfii:
Familia estevdzutd 9i recunoscutdcaceluld vie
a societdjii, chiar si de oamenii necredinciogi.O celuld
nesdndtoasd din organismul unui om poate afecta
intregul organism;la fel, o familie nesdndtoasdpoate
sprijinul pdrintilor la bdtrAnele si pe transmiterea
numelui familiei sau subtribului. Conducerea
familiilor era datd in vechime persoanei de sex
masculin cu vArsta cea mai inaintatd. Remarcdm
insd cd soliile aveau un rol important in familie, o
putere mai mare decAt cea cu care de obicei sunt
creditate.A9a sefaceci din Vechiul Testamentafldm
despre femei care au avut puterea prin credinfa lor
sd schimbe soarta unui intreg popot precum Sara,
DeborasauSuzana.
Funcfiile familiei extinse au fost incd din
vechime aceleade a asigura perpetuareaei, prin
nastereade prunci, dar si de a mentine o atmosferd
de cdldurd 9i stabilitate emotionald pentru cresterea
copiilor. In
consecinfd,in legislalia rnozaicdexistd o
9i functionarea ideald a acestui organism viu,
reprezentat de familie.
Se pare cd nicdieri nu putem gdsi constituitd
o societate mai puternicd decAt in grupurile primare
ale evreilor; familia se aduna sub bayit, termen care
desemna cuvAntul casd sau beta ab, termen care
desemneazd, familia extinsd, care std sub puterea
seriede dispozijii menitesdasigureaceastdarmonie
9i sdeliminerivalitdtile carearpunein pericolfamilia
si ar putea duce la destrdmareaei. Un exemplu in
acestsenspoate fi vdzut in porunca: ,,Cinstegte pe
tatdl tdu si pe mamata, ca sd-tifie bine si sdtrdiesti
ani multi pe pimAntul pe careDomnul Dumnezeul
tdu !i-l va da tie" (Iesire 20,L2),dar 9i in pedeapsa
cu moartea prescrisdpentru oricine nu ascultdde
pdrinlii sii sau ii vatdmd (Iesire 2L,'1,5,Deuteronom
21,18-2t).
in Noul Testament,termenii caredesemneazd
135
L34
familia sunt patria,reprezentAndun grup similar cu subtribul, pe careil intAlnim la israeli;i si oikos,cate
familia sunt patria,reprezentAndun grup similar cu
subtribul, pe careil intAlnim la israeli;i si oikos,cate
desemneazdtermenul de casd,gospoddrie.Ne aducem
aminte cd primii membri ai Bisericii din Ierusalim
familiald a lmpdrdliei lui Dumnezeu. De aici poate
furfelegemmai bine termenul de,,biserici familiald"
folosit
de teologul ortodox
Paul Evdokimov
in
se intAlneau in case particulare. Putem lega astfel
scrierilesale.
Paul Evdokimov, pornind de la acestconcept,
termenul defamilieextinsd,de caselede rugdciunein
pfrinii.
de bisericd familiald, afirmd cd Biserica este pentru
fiecare cregtin familia extinsd. Teologul rus spune:
caresepr actica fringerea
Se remarcdm
absoarbe invildtura
faptul
cd Noul
Testament
despre familie a Vechiului
Testament,dar scrierile (referirile) despre familie ca
unitate sociologicd sunt mai rare, asta si pentru
cd
,,Iubindu-se unul pe celdlalt, sojii il iubesc pe
Dumnezeu. Fiecaremoment al vielii lor izbucneste
intr-o doxologie impdriteascd, slujirea lor in cAntare
liturgicd neincetatd.SfAntulIoan Gurd de Aur aduce
structura social5nu mai estea unui singur PoPor.
Noul Testament nu neagi valoarea legdturilor
puterniceinteme, dintr-o familie de evreitradigionald
aceastd minunatd
concluzie: Cdsdtoriaeste icoand
(Luca 1,17),insi Domnul Iisus permite ca astfelde
legdturi sd poatd sd fie rupte atunci cAnd cineva
doregtesd-Lurmeze (Matei 10,35-36).Mai remarcim
cd Noul Testament Pune accentpe legdturile strAnse
dintre so! 9i solie, prin urmare, Pe unitatea familiei,
o unitate care are in centru iubirea, nu neapdrat
tainicda Bisericii" 17r.
TeologiaPdrintelui Stdniloaepe tema familiei
estein ton cu ceanoutestamentard 9i cu ceaa lui P.
Evdokimov, in sensul in care ilustrul teolog leagd
familia crestind de impdrdlia lui Dumnezeu. Chiar
slujba de unire a unui bdrbat si a unei femei in SfAnta
Tainda Cununiei cuprinde aceastdpromisiune cd cei
doi vor deveni dupd sdvdrsireatainei, noi membri ai
dispoziJiasauporunca.
Unele femei din societateacregtind primard
(Priscila,Lidia) sunt puse inaintea solilor datoritd
impirdfiei lui Dumnezeu. Pdrintele Stdniloaespune
astfel: ,,Sunt aceleasiimne carese cAntdsi la Botezgi
Ia Hirotonie pentru aceleagimotive: pentru nasterea
faptelor lot, dar asta nu inseamnd cd au fost puse
de noi -"rr,bri
ai impdrd, ei lui Dumnezeu, pentru
de Apostolii
Domnului sd inlocuiascdsoiii, pe capii
cresterealor viitoare, care nu e lipsitd de eforfurile
familiei. fi ca sd injelegem incd o datd care este
rolul capului familiei, mergem tot spre cuvdntul
Evangheliei. Sofultrebuie sdfie iubitor, iar iubirea lui
trebuiesdfie jertfelnicd(Efeseni5,25,Coloseni3,19)-
Solul trebuie sd fie preocupat de ingrijirea sofiei 9i
copiilor (Efeseni6,4,Coloseni3,27).Celmai importat
lucru in legiturd cu familia, agacum estevdzutd in
Noul Testamentesteacelacd se accentueazdnatura
infr6ndrii, aleribdbrii 9i ale stridaniilor"lT2.
Pdrintele Arsenie
Boca vede
familia
ca
celuli nu numai a societdtii, ci a mediului intreg.
Dezechilibrul acesteicelulepoateaducedezechilibrul
intregului mediu si de aici se instaleazd haosul,
adicd stdpAnirea celui rdu. Scopul cdsdtoriei este,
dupd cum explicd Pdrintele in repetate rAnduri,
prosldvirea lui Dumnezeu. Pdrintele Arsenie Boca
dd sfaturi membrilor familie legate de despitimirq, care amintescde irdemnurilor sfinplor din,,secolul de aur al
dd sfaturi membrilor familie legate de despitimirq,
care amintescde irdemnurilor sfinplor
din,,secolul
de aur al crestindtdtii".PdrinteleArsenie Bocascriefir
duh patristic, dar firdemnurile saleevanghelicesunt
valabile pentru vremurile noastre.
Potrivit inviliturilor Preacuviosului Pdrinte,
dacdbdrbatul estecapul familiei, atunci el estecapul
careestepus spreconducereairfeleaptd a familiei. El
trebuiesdfieasemenilui Hristos,,,bdrbatuldesivArsit".
fi bdrbatul 9i femeia sunt creali de Dumnezeu dupd
chipul si asemdnarealui Dumnezeu.Unirea dintre cei
doi este unabazatd pe iubire reciprocd,ei fiind egal
indreptdlifi la mdntuire ca ,,impreund mogtenitori
ai harului viefii" (I Petru 3,7).Plecdndde la aceastd
demnitate 9i egalitate, Pdrintele Arsenie Boca ne
spune: ,,In definitiv aceasta 9i estefinalitatea omului:
ry.VERSURIINCHINATE
PARINTELUI
ARSENIEBOCA
cresterea sa tn dimensiunile spirituale conferite
de jertfa injeleasd - deci acceptatd - ale bdrbatului
desivdrgit Iisus Hristos. Deci desdvdrsirea este
finalitatea noastrd - cu.porunci - dacd este cine si
priceapdsi sdse angajeze"r73.
Agadar iubirea care ii face pe doi oameni sd
trdiascdimpreund, careii indeamnd pe cei doi sd se
cdsdtoreascd,se fircununeazdcu iubirea agapi,astfel
,,f.ar'jlia care se creeazd,nu este o realitate simplu
biologicd, o institufie sociald, o unire existenflald
psihologicdsaueroticdci, infinit mai mult, o celuld a
Bisericii,adicdmddulare cu adevdratgi realmentevii
9i sfinte ale Preasf6ntuluiTrup al lui Hristos"l7a.
138
Omagiu Pirintelui drag Rugi citre Pirintele Arsenie Boca Md lasd,Pdrinte,acuma/sdpun Genunchii mei reci lAngd-altiu
Omagiu Pirintelui drag
Rugi citre Pirintele Arsenie Boca
Md lasd,Pdrinte,acuma/sdpun
Genunchii mei reci lAngd-altiu SfAntmormdnt!
Duc patimi in trup, ispite in gdnd;
Ingiduie-mi, Sfinte,durerea s-o spun!
Dd-mi lacrimi sd-mi plAng pdcatelegrele
Cdci tare-ammAhnit pe TatdlCeresc
Cu vorbe, cu fapte, cu patimi cecresc
ln sufletu-mi trist 9i plin cu durere.
Md iartd, Pdrinte,cdcimult am gregit!
Mi-e inima greacao stAnci de munte
cum pot eu, Sfinte, s-ofac si asculte
$i
CuvAntul Iubirii de tine rostit?
Noi, cei cel-am cunoscut,
$i Pdrinte drag l-am avut,
Simfim astdziadAncddurere,
Dar 9i mare mdngAiere.
Cdci noi gtim cd si acum,
Nu va incetanici cum,
Viu sdfie-n amintiri,
Chipul sfintei lui iubiri.
fi cu toli ndddjduim,
Cu Pdrintelesdfim,
De vom implini curat
Sfaturile cene-adat.
Iar acum la despdltire,
Cu smerenie 9i iubire,
De la celplecatinzare,
Spdla-voi altarul credinlei din suflet
Cerembinecuv6ntare
De patimi, de griji, de nevoi, de-ntristdri,
Cu nemdrginitd recunogtinfd,
Sdpiard degrabd-ndoieli,intrebdri
$i-n loc sdagternrugdciuni ca-ntr-un cAntec.
O rugd fierbinte spre cer sdse-nalfe,
Pdrinte,Tu poart-o spreTatdlCeresc;
Cdci fdrd de-al tdu ajutor ingeresc
Mi-e teamd cafumul jertfelnic se-ntoarce.
Md-ndrumd, Pdrinte,pe caleaceadreaptd!
Cdci viala mea-i scurtd 9i Tatdlva vrea
Ca-nziua dreptdlii sd-ipot 9i eu da
Mdcar lacrima de pe-obrazne-ntinatd.
(LucianPopescu)
140
741

Teodosia - Zorica Lalcu, impreund cu toli credinciogii, copii ai Pdrintelui. Bragov,

3-4.XII.1989

NOTE BIBLIOGRAFICE 1PSDaniil Stoenescu,Episcoplocfiitor al romdnilor ortodocgi remarcdmci Pirintele Pantelimonnu vrea
NOTE BIBLIOGRAFICE 1PSDaniil Stoenescu,Episcoplocfiitor al romdnilor ortodocgi remarcdmci Pirintele Pantelimonnu vrea
NOTE BIBLIOGRAFICE
1PSDaniil Stoenescu,Episcoplocfiitor al romdnilor ortodocgi
remarcdmci Pirintele Pantelimonnu vrea str-9ifacdun titlul de glorie
din faptul ci a contribuit decisiv la aducereailuminatului electric la
Mdnistirea Br6ncoveanu,mai alespentm cd,duptr cea fost implicat in
acestproiect - minune a tehnicii in aceavreme, au incepu! citdm aici
din Episcopia Ortodoxd Romdnd a Daciei Felix din VArgef (Serbia)
a avut bundtatea ca, ln luna iulie 2012,sd primeascdnu departe de
pe Pirintele: ,,anumite invidii din parteaunora din mediul eclezialsi
presiuni; apoi am fost luat la ochi de Securitate,carem-a urmdrit pAntr
locuinla sa din satul Heldgel la micd distanfd de Prislop, un grup de
in1989'(n.ed.).
pelerini ortodocgi,intr-o poiand minunatd de pe malul pdrdului care
strdbate localitatea 9i sd le dea un scurt cuvAnt de lnvdfdturd, prin
caresdevoceuriagapersonalitatea Pdrintelui Arsenie Boca.Afldndu-
5 Istoricul
poate
fi
citit
la
adresa:
hnp: / /n,ww.
manastireabrancorreanu.ro1istoric.plrp
7 Interviu realizat cu Pdrintele Pantelimon Munteanu pe L4
md
in r6ndul celor o sutd de pelerini, cu incuviinlarea PS Daniil,
august 2012,laMdndstireaTumu Prahova(n.ed.)
am
inregistrat acestdialog, spre a folosi 9i acelora care nu au avut
8 Este vorba de teofaniile care se leagtr de numele Maicii
privilegiul sdl intAlneascl sau sd-l cunoascdpe Prea Sfinfitul sau nu
Veronica de la Vladimiregti (vorbim de a9a numiful
,,Fenomenul
au putut ajunge vreodhtd la Prislop, loc care mirturisegte de la sine
despre Pdrintele,supranumit ,,SfAntul Ardealului". Seva observaci
vorbele PreaSfin$tului Daniil sunt dense,pline de substanjdsi vin de
Vladimiregti") 9i de PehacheLupu (,,Fenomenul Maglavit).
la un inalt slujitor al Domnului, in a cdrui inimd ardecu flicdri aproape
vizibile dragosteapentru Hristos 9i pentru Pdrintele Arsenie Boca,
dragostea de mAntuire pentru tot neamul si pentru
dragostea
!ard,
pentru pdstrareacredinjei ortodoxe bimilenare si, nu in
ultimul rAnd,
dragosteapentru noi toS credinciogiiortodocgi (n.ed.)
2 Vorbim desprevara anului 2012(n.ed.)
9 Chiar inainte de a fi procedat la canonizare, adici la trecerea
lui in rAndul sfinfloa chipul siu a fost zugrdvit in icoane, precum 9i in
catedralaSfAntuluiGheorghedin Hama,in Siria;un cdlugdr - imnograf