You are on page 1of 271

LUCRARE APARUTA CU SPRIJINUL

MINISTERULUI CULTURII
Danielle Fouilloux, Anne Langlois,
Alice Le Moigne, Spiess,
Madeleine Thibault, Renee Trebuchon
DICTIONAR CULTURAL AL BI
,
Traducere din limba franceza de ANA V
ifj
Stilizare de DIANA SIMIONESClJf;::,
N
NM8I
1998
LUCRARE APARUTA CU SPRIJINUL
MINISTERULUI CULTURII
Danielle Fouilloux, Anne Langlois,
Alice Le Moigne, Spiess,
Madeleine Thibault, Renee Trebuchon
DICTIONAR CULTURAL AL BI
,
Traducere din limba franceza de ANA V
ifj
Stilizare de DIANA SIMIONESClJf;::,
N
NM8I
1998
r
Coperta de RAZV AN LUSCOV
Danielle Fouilloux, Anne Langlois, Alice Le Moigne,
Fran90ise Spiess, Madeleine Thibault, Renee Trebuchon
DICTIONNAIRE CULTUREL DE LA BIBLE
1990 by Editions NATHAN,Paris
1990 by Editions du CERF, Paris
Editura Nemira, 1998
Comercializarea fn afara rara acordul editurii este interzisii.
Difuzare:
Str. Crinului nr. 19, sector 1,
Tel.: 668.54.10; 668.70.51; 223.48.54
Fax: 668.70.51
Clubul ciiriii: C.P. 26-38,
ISBN 973-569-288-8
CUV ANT INAINTE
Pentru ce acest dictionar?
Dc la Jules Ferry II1COaCe, laicitatea In s-a manikstal rrin inlilturarea rdigiei din
programele de i'l1vatilmiint. Astazi, () data cu dOl1lolirea luptelm ide()logice, III s()cielalea
franceza i'ncep sa se impunil pluralismul de opinii dreptul lu(uror la lihertatea de
Astkl fac aparitia noi atitudini fata de faptul religios, pline de (olerantil de curio-
zitate, care denota 0 cerinta de acces total la cultura. alaturi de aceasta curiozitate-
sesizahila, Intrc altele, In domcniul editorial in cinematografie - () ad,lnca ignoranta I face
ca patrimoniul cultural sa ramiina inacccsibil tinerilor sau marclui public.
Intr-adevar, din ce In ce mai multi copii adoIcscentinu primesc nici 0 instructie
rciigioasa. Oridt de Icgati am fi de laicitate - ca respect al pluralitatii - nu ne resemnam la
ignoranta. Printre disciplineie istoria, literatura, filozofia, artcle sufcra de necu-
rcferintclor fundamentale la care trimit neJncctat opcrcIc limhajul. Sc pare deci
ca, absolut distinct de invatamantul religios propriu-zis, exista ncvoia dc a transmite eheile
unui tezaur comun al intregii Europe. Dictionarul de fata a fost conceput pentru a raspunde
tocmai acestei nevoi.
Pentru cine?
Initial II destinasem liceenilor, dintre care unii provin din orizonturi culturale diverse:
. magrebini, iranieni, imigranti din Orientul Indepartat, africani islamizati. Mai apoi,
universitari, care intampinau dificuItati asemanatoare Ia cursuri, ne-au sugerat sa ne gandim
Ia studentii din primii ani de facultate. colegi s-au declarat interesati pentru ei
cerandu-ne cronologii, "De ce nu gandi la vizitatorii muzee-
lor?" ni s-a spus pe ici, pe colo. AstfeI am ajuns sa luam in eonsiderare 0 categorie mai larga
de potentiali cititori.
Acest dictionar se adreseaza tinerilor din ultimii ani de liceu deopotriva, tutu-
ror cdor care, in mod ocazionaI, din curiozitate sau din considerente pedagogice, doresc sa
descopere radacinile biblice ale culturii noastre. Dar unde sa aceste referinte, daea
I Cf. Le Alonde. 5 octombrie I 9RR, Sondaj I PSOS.
r
Coperta de RAZV AN LUSCOV
Danielle Fouilloux, Anne Langlois, Alice Le Moigne,
Fran90ise Spiess, Madeleine Thibault, Renee Trebuchon
DICTIONNAIRE CULTUREL DE LA BIBLE
1990 by Editions NATHAN,Paris
1990 by Editions du CERF, Paris
Editura Nemira, 1998
Comercializarea fn afara rara acordul editurii este interzisii.
Difuzare:
Str. Crinului nr. 19, sector 1,
Tel.: 668.54.10; 668.70.51; 223.48.54
Fax: 668.70.51
Clubul ciiriii: C.P. 26-38,
ISBN 973-569-288-8
CUV ANT INAINTE
Pentru ce acest dictionar?
Dc la Jules Ferry II1COaCe, laicitatea In s-a manikstal rrin inlilturarea rdigiei din
programele de i'l1vatilmiint. Astazi, () data cu dOl1lolirea luptelm ide()logice, III s()cielalea
franceza i'ncep sa se impunil pluralismul de opinii dreptul lu(uror la lihertatea de
Astkl fac aparitia noi atitudini fata de faptul religios, pline de (olerantil de curio-
zitate, care denota 0 cerinta de acces total la cultura. alaturi de aceasta curiozitate-
sesizahila, Intrc altele, In domcniul editorial in cinematografie - () ad,lnca ignoranta I face
ca patrimoniul cultural sa ramiina inacccsibil tinerilor sau marclui public.
Intr-adevar, din ce In ce mai multi copii adoIcscentinu primesc nici 0 instructie
rciigioasa. Oridt de Icgati am fi de laicitate - ca respect al pluralitatii - nu ne resemnam la
ignoranta. Printre disciplineie istoria, literatura, filozofia, artcle sufcra de necu-
rcferintclor fundamentale la care trimit neJncctat opcrcIc limhajul. Sc pare deci
ca, absolut distinct de invatamantul religios propriu-zis, exista ncvoia dc a transmite eheile
unui tezaur comun al intregii Europe. Dictionarul de fata a fost conceput pentru a raspunde
tocmai acestei nevoi.
Pentru cine?
Initial II destinasem liceenilor, dintre care unii provin din orizonturi culturale diverse:
. magrebini, iranieni, imigranti din Orientul Indepartat, africani islamizati. Mai apoi,
universitari, care intampinau dificuItati asemanatoare Ia cursuri, ne-au sugerat sa ne gandim
Ia studentii din primii ani de facultate. colegi s-au declarat interesati pentru ei
cerandu-ne cronologii, "De ce nu gandi la vizitatorii muzee-
lor?" ni s-a spus pe ici, pe colo. AstfeI am ajuns sa luam in eonsiderare 0 categorie mai larga
de potentiali cititori.
Acest dictionar se adreseaza tinerilor din ultimii ani de liceu deopotriva, tutu-
ror cdor care, in mod ocazionaI, din curiozitate sau din considerente pedagogice, doresc sa
descopere radacinile biblice ale culturii noastre. Dar unde sa aceste referinte, daea
I Cf. Le Alonde. 5 octombrie I 9RR, Sondaj I PSOS.
6
DICTIONAR CULTURAL AL BIBUEI
nu ai repere? Cum sa Ie interpretezi, flira un minimum de explicatii? Pentru a ajunge la
textele-sursa, trebuie sa fii ghidat, sa ai schita unui itinerar. Incercam, prin intermediul cart
ii
noastre, sa va propunem cateva asemenea itinerare.
Ce am ales?
Demersul nostru a fost mai cu seama unul pragmatic pedagogic. Experienta zilnica a
orelor de clasa ne-a ingaduit sa observam cu lacunele in materie de
religie: confundat cu Rusaliile, Fecioara Maria cu a treia f'aptura din Sfanta Treime ...
Insa monopolul ignorantei nu 11 detin elevii: Intr-o carte recent aparuta, autorii Ii atribuie,
cu multa dezinvoltura, lui Prometeu cuvintele lui loan Botezatorul: "EI trebuie sa creasca
eu trebuie sa descresc."
Mai delicata ni s-a parut dcterminarea ce pot fi numite fundamentale In
domeniul cultural. Ne-am pus intrebarea: sa ne marginim la un repertoriu de capodopere,
sau sa diu tam unele comori mai putin std'ilucitoare?
In ceea ce cultura religioasa, nu ne-am propus sa Intocmim 0 enciclopedie a
faptclor religioase, nici sa redactam 0 sinteza etno-culturala a Iumii biblice. Exista deja
savante de acest fel; In multimea de informatii pe care Ie furnizeaza, cititorii mai
neexperimentati risca sa nu esentialul. Pe de alta parte, nu am dorit nici sa ne
limitam la un "vocabular elementar" religios. Un dicponar lexical simplu cste util, desigur, dar
rareori stimuleaza curiozitatea uneori, sub pretextul claritatii, poate duce la simplificari
abuzive.
Nu am vrut nici ca, in materie literara artistica, in general, sa intocmim un inventar
exhaustiv al operelor ins pirate de Biblie: acest lucru ne posibiliHitile, fara a prezenta
un veritabil interes pedagogic. Trebuia, de fapt, sa impreunam cele doua capete ale unui lant:
pe de 0 parte, informatiile adunate clasate In marile dictionare biblice, iar pe de alta,
numaruI foarte mare de productii culturale - raspandite in timp spatiu - inc1use In diferitele
manuale
Pentru a nu-i descuraja pe cititori, am hotarat ca, in domeniul religios, sa ne marginim
la datele scrierilor biblice, lasand provizoriu deoparte (cu unele exceptii) practicile,
institutiile ec1eziale, liturghia, traditia ulterioara Noului Testament. Aceasta alegere ni s-a'
parut priori tara deoarece accesulla elementele fundamentale pe care s-a edificat
cultura occidentala.
Am retinut nume proprii, cuvinte de uz curent (suflet, inger ... ), termeni din viata rurala .
care pentru multa lume pierdut Intelesul sacru (vita de vie, neghina ... ) expresii-ima-
gine (tap poarta stramta ... ).! Acestora Ie-am indicat, adeseori, etimologia,
precizand la fiecare semnificatiadin Biblie. obiectul nostru nu I-a constituit istoria
sfanta, a trebuit sa rezumam unele episoade ale acesteia. Uneori am aratat contaminarile de
sens, datorate influentei altor culturi, sau denaturarile ce apar in folosirea curenta. Astfel,
cuvantul sufletin sensullui actual reflecta dualismul care, la filozofii greci, Ie opune celor
pe cele spirituale, pecand in Geneza, sufletul este "suflarea vietii" pe care
! Unele clivinte nll reprezinta tradllcerea lInor termeni biblici, ci forma nOli a pe care all imbracat-o
al1umitc cvenimente sall no\illni religioase (Buna-Yestire, Paresimi, mess a etc.).
,......
CUVANT iNAINTE 7
Dumnczcu 0 ofcra trupului barbatului aI femeii. AIt exempIu: am incercat, pentru
cuvintclc ia(//inicrn, sa punem In evidenta difcritelc straturi de semnificatii, unele tardive,
protcjatc dc 0 rcprelcntarc in imagini postcrioad'i Bihliei, altele provcnind dintr-o epoca In
care numeroase rcligii vorhcau despre infern ca despre monilor. Aceasta nc-a
pcrmis sa nu neglijam prca mult aportul istoriei la Imbogatirea vocahularului.
In domeniuJ productiilor culturale, am procedat Intr-un mod relativ empiric. AHituri dc
"ciasici", ale ciiror numc sc impuneau, nu trebuia oarc sa Ie faccm loc un or pictori
contcmporani, unOI' scriitori moderni, din urma adesea neglijati III programcle
Dc cc sa nu valorificam bogatele rcsurse iconografice din sccolul al XIX-lea,
respinse dc unii autori, sau de cc sa ncglijam cincmatograful? De cc sa nu trczim porta de
descopcriri. fntr-o epod In care facilitatilc reproduccrii imaginilor editiile de huzunar pun
la lndcmana tuturar -In hihlioteci sau In librarii - tot ccca cc altadata era rezervat doar unor
cunoscatori hogati sau unOI' eruditi?
Ramanca problema alegerii cuvintclor a tlumclor scmniJ'icativc. Nu il!noram doza de
arhitrar )i dc aJcatoriu a scleqiei Intreprinse, motivala lie paJcta larga a III care
am pornit. Spcram Insa ca, cum c. cu dc1'cctclc lui, acest dictionar dc rcrcrintc va fi la
fcl de Colositor ca rczumatclc din mitologia greco-romuna, larg rftspanditc clcvi.
Am tinut mai alcs ca accia carc-l vor citi, i'ic ei evrci, musulll1ani sau atci, sa nu
fic dc cxprimarca noastra.' E adcvarat ca ansamblul vocahulurului rctinut su(!crcaza
o optid mai degraba dccat cvreiasca sau musulmana. dcoarcce a"utorii, pictorii,
muzicienii care domina traditia europeana pana In pcrioada dintre cclc doua razboaie
mondialc sunt, In marca lor majoritate, intlucntati de Dc atunci, desigur, lumca
l11usulmana a iqit din cxotismul In care 0 fngradeau prcjudedltile noastre, iar scriitori
rcprczentativi ai culturii prccum Elie Wiesel sau Isaac Bashevis Singer, au cucerit
o larga audienta. Suntem primii care ca, in viitor, sa se redeseopcre $i sa se faca mai
hinc cunoseute capodopercle culturii tinute prca mult timpsub obroc, din pricina
dominatici eonfesiunilor a antisemitismelor larvare sau violente. Dar sa nu
tree em cu vederea ca scopul nostru nu cste de a rememora, pentru el fondul religios
uitat, ci mai degraba de a regasi In accsta originea, necontenit meditata reinterpretata, a
patrimoniului intelectual m'}joritar din Europa $i din America.
Autorii
I Am alcs sa scriem nllmelc "Yahve". dcvenit lin terrnen frecvent 111 cliltLIra contcmporana, dar
trebllic amintit ci1 acest cllvant nll estc pronllntat niciodata de cvrei.
6
DICTIONAR CULTURAL AL BIBUEI
nu ai repere? Cum sa Ie interpretezi, flira un minimum de explicatii? Pentru a ajunge la
textele-sursa, trebuie sa fii ghidat, sa ai schita unui itinerar. Incercam, prin intermediul cart
ii
noastre, sa va propunem cateva asemenea itinerare.
Ce am ales?
Demersul nostru a fost mai cu seama unul pragmatic pedagogic. Experienta zilnica a
orelor de clasa ne-a ingaduit sa observam cu lacunele in materie de
religie: confundat cu Rusaliile, Fecioara Maria cu a treia f'aptura din Sfanta Treime ...
Insa monopolul ignorantei nu 11 detin elevii: Intr-o carte recent aparuta, autorii Ii atribuie,
cu multa dezinvoltura, lui Prometeu cuvintele lui loan Botezatorul: "EI trebuie sa creasca
eu trebuie sa descresc."
Mai delicata ni s-a parut dcterminarea ce pot fi numite fundamentale In
domeniul cultural. Ne-am pus intrebarea: sa ne marginim la un repertoriu de capodopere,
sau sa diu tam unele comori mai putin std'ilucitoare?
In ceea ce cultura religioasa, nu ne-am propus sa Intocmim 0 enciclopedie a
faptclor religioase, nici sa redactam 0 sinteza etno-culturala a Iumii biblice. Exista deja
savante de acest fel; In multimea de informatii pe care Ie furnizeaza, cititorii mai
neexperimentati risca sa nu esentialul. Pe de alta parte, nu am dorit nici sa ne
limitam la un "vocabular elementar" religios. Un dicponar lexical simplu cste util, desigur, dar
rareori stimuleaza curiozitatea uneori, sub pretextul claritatii, poate duce la simplificari
abuzive.
Nu am vrut nici ca, in materie literara artistica, in general, sa intocmim un inventar
exhaustiv al operelor ins pirate de Biblie: acest lucru ne posibiliHitile, fara a prezenta
un veritabil interes pedagogic. Trebuia, de fapt, sa impreunam cele doua capete ale unui lant:
pe de 0 parte, informatiile adunate clasate In marile dictionare biblice, iar pe de alta,
numaruI foarte mare de productii culturale - raspandite in timp spatiu - inc1use In diferitele
manuale
Pentru a nu-i descuraja pe cititori, am hotarat ca, in domeniul religios, sa ne marginim
la datele scrierilor biblice, lasand provizoriu deoparte (cu unele exceptii) practicile,
institutiile ec1eziale, liturghia, traditia ulterioara Noului Testament. Aceasta alegere ni s-a'
parut priori tara deoarece accesulla elementele fundamentale pe care s-a edificat
cultura occidentala.
Am retinut nume proprii, cuvinte de uz curent (suflet, inger ... ), termeni din viata rurala .
care pentru multa lume pierdut Intelesul sacru (vita de vie, neghina ... ) expresii-ima-
gine (tap poarta stramta ... ).! Acestora Ie-am indicat, adeseori, etimologia,
precizand la fiecare semnificatiadin Biblie. obiectul nostru nu I-a constituit istoria
sfanta, a trebuit sa rezumam unele episoade ale acesteia. Uneori am aratat contaminarile de
sens, datorate influentei altor culturi, sau denaturarile ce apar in folosirea curenta. Astfel,
cuvantul sufletin sensullui actual reflecta dualismul care, la filozofii greci, Ie opune celor
pe cele spirituale, pecand in Geneza, sufletul este "suflarea vietii" pe care
! Unele clivinte nll reprezinta tradllcerea lInor termeni biblici, ci forma nOli a pe care all imbracat-o
al1umitc cvenimente sall no\illni religioase (Buna-Yestire, Paresimi, mess a etc.).
,......
CUVANT iNAINTE 7
Dumnczcu 0 ofcra trupului barbatului aI femeii. AIt exempIu: am incercat, pentru
cuvintclc ia(//inicrn, sa punem In evidenta difcritelc straturi de semnificatii, unele tardive,
protcjatc dc 0 rcprelcntarc in imagini postcrioad'i Bihliei, altele provcnind dintr-o epoca In
care numeroase rcligii vorhcau despre infern ca despre monilor. Aceasta nc-a
pcrmis sa nu neglijam prca mult aportul istoriei la Imbogatirea vocahularului.
In domeniuJ productiilor culturale, am procedat Intr-un mod relativ empiric. AHituri dc
"ciasici", ale ciiror numc sc impuneau, nu trebuia oarc sa Ie faccm loc un or pictori
contcmporani, unOI' scriitori moderni, din urma adesea neglijati III programcle
Dc cc sa nu valorificam bogatele rcsurse iconografice din sccolul al XIX-lea,
respinse dc unii autori, sau de cc sa ncglijam cincmatograful? De cc sa nu trczim porta de
descopcriri. fntr-o epod In care facilitatilc reproduccrii imaginilor editiile de huzunar pun
la lndcmana tuturar -In hihlioteci sau In librarii - tot ccca cc altadata era rezervat doar unor
cunoscatori hogati sau unOI' eruditi?
Ramanca problema alegerii cuvintclor a tlumclor scmniJ'icativc. Nu il!noram doza de
arhitrar )i dc aJcatoriu a scleqiei Intreprinse, motivala lie paJcta larga a III care
am pornit. Spcram Insa ca, cum c. cu dc1'cctclc lui, acest dictionar dc rcrcrintc va fi la
fcl de Colositor ca rczumatclc din mitologia greco-romuna, larg rftspanditc clcvi.
Am tinut mai alcs ca accia carc-l vor citi, i'ic ei evrci, musulll1ani sau atci, sa nu
fic dc cxprimarca noastra.' E adcvarat ca ansamblul vocahulurului rctinut su(!crcaza
o optid mai degraba dccat cvreiasca sau musulmana. dcoarcce a"utorii, pictorii,
muzicienii care domina traditia europeana pana In pcrioada dintre cclc doua razboaie
mondialc sunt, In marca lor majoritate, intlucntati de Dc atunci, desigur, lumca
l11usulmana a iqit din cxotismul In care 0 fngradeau prcjudedltile noastre, iar scriitori
rcprczentativi ai culturii prccum Elie Wiesel sau Isaac Bashevis Singer, au cucerit
o larga audienta. Suntem primii care ca, in viitor, sa se redeseopcre $i sa se faca mai
hinc cunoseute capodopercle culturii tinute prca mult timpsub obroc, din pricina
dominatici eonfesiunilor a antisemitismelor larvare sau violente. Dar sa nu
tree em cu vederea ca scopul nostru nu cste de a rememora, pentru el fondul religios
uitat, ci mai degraba de a regasi In accsta originea, necontenit meditata reinterpretata, a
patrimoniului intelectual m'}joritar din Europa $i din America.
Autorii
I Am alcs sa scriem nllmelc "Yahve". dcvenit lin terrnen frecvent 111 cliltLIra contcmporana, dar
trebllic amintit ci1 acest cllvant nll estc pronllntat niciodata de cvrei.
mCnONAR CULTURAL At BIBLIEI
CUM sA CONSULTAM DICTIONARUL
.,
Pentru comoditatea consultarii am ales ciasificarea alfabetica. Articolele Iuate sc;parat
invita la 0 cercetare pluridisciplinara 1a regrupari in jurul cate unui personaj, al unui loc,
a1 unei Jocul trimiterijor coreiateior permite ca articolele sa nu devina
excesiv de lungi, propunand piste de regrupari pentru lucrari tematice. Indicii de la sfarsitul
lucrarii folosirea dictionarului. '
La articolul "Rafail", luat ca exemplu, textul trimiterile sugereaza 0 prelungire pe tema
,.oameni lngeri" (in literatura in cinematografie). Iconografia indicele "Rembrandt"
atrag atentia asupra lui Rembrandt ca pictor al Bibliei. Lectura cartii lui Tobit (referinte)
conduce spre imaginea unui Dumnezcu binevoitor permite abordarea notiunii de "pronic/
providenta" .
Totodata Insa, fiecare cititor va putca creeze trascelc lui proprii: 0 dlatorie ini-
tiatica din Eden in Ierusalimul ceresc, 0 dlatorie geografica de la Dr pana In Egipt.
caliHorii in timp etc.
p
cultural"
cdntinahd,. in ordine:
LOC:lltiunf$lproverbe ft;&E) utifjzate in
. vorbireapurebtfi,prqveniwJrjirect din textql
bibIic:{detil1taprecis#5i:.:-ensul figareazJ in
notlJii "au In continuaica locuriwlli;
Referinte din
matii clasici ai literaturii IraIlceze -textt::ie
putand fiapologetli:e"il1Jotal i zaioare'
Siill polemice antireligioase" i[1spirate
nemijiocit ,,tin g.findjrea.bibJicli saL!
indrcptilfe carre
acesteia .. Uneori de Hunt incadratefntr-o
probiemaricli. IntHW corent.intr:.o perioada.
Referinte iconograficc" (Icon,), aJe:;eceJ
mai ade<"ea pentruxalbarea esteticli a operec
Jar. pede opane. 5i pentrlllJljlltillta <li::cesulaf
fii eTe.pe.dealtJ parte.Scu1pturi, mozaicliri.
icoane; vitraliictc. fib>l.lrNiziimreferinte. chiar
Ijiat/.lnci cfinditutoi"llJarf{m'ls ;moninl,
CUM sA CONSUlTAM DlCTIONARUl
A<;CES LO<;13T
1UN1
S!
PROVERBE;p,24? '
ACCES PRIN LlSTASCRlfTOIULOR
ClTATI; p. 248
.... ACCES PRIN LlSTA PICTORfLOR
CfTATI: p>256
9
mCnONAR CULTURAL At BIBLIEI
CUM sA CONSULTAM DICTIONARUL
.,
Pentru comoditatea consultarii am ales ciasificarea alfabetica. Articolele Iuate sc;parat
invita la 0 cercetare pluridisciplinara 1a regrupari in jurul cate unui personaj, al unui loc,
a1 unei Jocul trimiterijor coreiateior permite ca articolele sa nu devina
excesiv de lungi, propunand piste de regrupari pentru lucrari tematice. Indicii de la sfarsitul
lucrarii folosirea dictionarului. '
La articolul "Rafail", luat ca exemplu, textul trimiterile sugereaza 0 prelungire pe tema
,.oameni lngeri" (in literatura in cinematografie). Iconografia indicele "Rembrandt"
atrag atentia asupra lui Rembrandt ca pictor al Bibliei. Lectura cartii lui Tobit (referinte)
conduce spre imaginea unui Dumnezcu binevoitor permite abordarea notiunii de "pronic/
providenta" .
Totodata Insa, fiecare cititor va putca creeze trascelc lui proprii: 0 dlatorie ini-
tiatica din Eden in Ierusalimul ceresc, 0 dlatorie geografica de la Dr pana In Egipt.
caliHorii in timp etc.
p
cultural"
cdntinahd,. in ordine:
LOC:lltiunf$lproverbe ft;&E) utifjzate in
. vorbireapurebtfi,prqveniwJrjirect din textql
bibIic:{detil1taprecis#5i:.:-ensul figareazJ in
notlJii "au In continuaica locuriwlli;
Referinte din
matii clasici ai literaturii IraIlceze -textt::ie
putand fiapologetli:e"il1Jotal i zaioare'
Siill polemice antireligioase" i[1spirate
nemijiocit ,,tin g.findjrea.bibJicli saL!
indrcptilfe carre
acesteia .. Uneori de Hunt incadratefntr-o
probiemaricli. IntHW corent.intr:.o perioada.
Referinte iconograficc" (Icon,), aJe:;eceJ
mai ade<"ea pentruxalbarea esteticli a operec
Jar. pede opane. 5i pentrlllJljlltillta <li::cesulaf
fii eTe.pe.dealtJ parte.Scu1pturi, mozaicliri.
icoane; vitraliictc. fib>l.lrNiziimreferinte. chiar
Ijiat/.lnci cfinditutoi"llJarf{m'ls ;moninl,
CUM sA CONSUlTAM DlCTIONARUl
A<;CES LO<;13T
1UN1
S!
PROVERBE;p,24? '
ACCES PRIN LlSTASCRlfTOIULOR
ClTATI; p. 248
.... ACCES PRIN LlSTA PICTORfLOR
CfTATI: p>256
9
$J
(
1 S
II
.a
.ll

p
,
"
)
BIBLIA
Ceea ee este desemnat prin termenul general de "Biblie" eonstituie pentru evrei
"cartea inspirata"; aeeasta e respectata deopotriva de musulmani, care cunosc unele
parti ale ei prin intermediul Coranului. Cuvantul Biblie vine din grecescul bibJia, "Cartile"
(sfinte), provenit la randullui din bublas, "papirus", dupa numcle Byblos, eel care
detinea controlul eomertului cu papirus,
Nascuta din traditii orale, grupate transpuse In scris de-a lungul timpului, Biblia este
un ansamblu extrem de compozit, alcatuit din carti - unele semnate, altele anonime - ce au
stiluri genuri foarte diferite; aceste carti au fost create In decurs de peste zece secole (vezi
cronologia generala, p. 230).
Pentru evrei, Biblia este alcatuita din trei mari parti: Tara (sau "Lege a" , numita
Pentateucul, deoarece cuprinde primele cinci carti), Nebiim ("Prorocii" - dar aceasta
denumire acopera ceea ce altii numesc "Caqile istorice") Ketubim ("Scripturile",
adica tot restul; vezi cuprinsul Bibliei ebraice, p. 13). Se in iudaism, ca Biblia
sa fie desemnata prin termenul TaNaK (format din primele litere ale cuvintelor Tara,
Nebiim Ketubim) sau prin cuvantul Tara, inteles intr-un sens mai largo Este ceea ce
numesc "Vechiul Testament", spre deosebire de "Noul Testament" , care Ie apaqine
numai lor. Acesta din urma cuprinde ce1e patru evanghelii, Faptele Apostolilor, Epistolele
(sau "Scrisorile") Apocalipsa. Pentru mai muM yom adopta acest vocabular,
in tarile cu populatie majoritar "
Vechiul Testament, la origine scris in ebraica* 1 , contine insa cateva pasaje in aramaica.
Unele caqi, pastrate doar de iudaismul alexandrin, s-au transmis numai in Ele sunt
considerate deuterocanonice* de catre catolici apocrife* de catre evrei
protestanti. (Cinci dintre ele sunt considerate insa unanim drept apocrife; vezi cuprinsul
Bibliei p. 13.)
Nu se mai pastreaza, desigur, nici unul dintre manuscrisele originale, ci numai copii ale
unor copii. Cele mai vechi manuscrise ale Vechiului Testament au fost descoperite in 1948
la Qumran*, pe tarmul Marii Moarte (in primul rand, un suI cuprinzand cartea lui Isaia,
aproape completa, dar multe alte fragmente). Ele dovedesc uimitoarea calitate a muncii
* A se consulta articolul din dicfionaL
1 Alfabetul ebraic cuprinde nllmai consoane, In numar de 22, de unde 0 diversitate a transcripfiilor ce
restabilesc vocalele. Mlllte nllme proprii ebraice sunt ortografiate aici dupa folosirea cllrentu In franceza (n. fr.:
In romana).
$J
(
1 S
II
.a
.ll

p
,
"
)
BIBLIA
Ceea ee este desemnat prin termenul general de "Biblie" eonstituie pentru evrei
"cartea inspirata"; aeeasta e respectata deopotriva de musulmani, care cunosc unele
parti ale ei prin intermediul Coranului. Cuvantul Biblie vine din grecescul bibJia, "Cartile"
(sfinte), provenit la randullui din bublas, "papirus", dupa numcle Byblos, eel care
detinea controlul eomertului cu papirus,
Nascuta din traditii orale, grupate transpuse In scris de-a lungul timpului, Biblia este
un ansamblu extrem de compozit, alcatuit din carti - unele semnate, altele anonime - ce au
stiluri genuri foarte diferite; aceste carti au fost create In decurs de peste zece secole (vezi
cronologia generala, p. 230).
Pentru evrei, Biblia este alcatuita din trei mari parti: Tara (sau "Lege a" , numita
Pentateucul, deoarece cuprinde primele cinci carti), Nebiim ("Prorocii" - dar aceasta
denumire acopera ceea ce altii numesc "Caqile istorice") Ketubim ("Scripturile",
adica tot restul; vezi cuprinsul Bibliei ebraice, p. 13). Se in iudaism, ca Biblia
sa fie desemnata prin termenul TaNaK (format din primele litere ale cuvintelor Tara,
Nebiim Ketubim) sau prin cuvantul Tara, inteles intr-un sens mai largo Este ceea ce
numesc "Vechiul Testament", spre deosebire de "Noul Testament" , care Ie apaqine
numai lor. Acesta din urma cuprinde ce1e patru evanghelii, Faptele Apostolilor, Epistolele
(sau "Scrisorile") Apocalipsa. Pentru mai muM yom adopta acest vocabular,
in tarile cu populatie majoritar "
Vechiul Testament, la origine scris in ebraica* 1 , contine insa cateva pasaje in aramaica.
Unele caqi, pastrate doar de iudaismul alexandrin, s-au transmis numai in Ele sunt
considerate deuterocanonice* de catre catolici apocrife* de catre evrei
protestanti. (Cinci dintre ele sunt considerate insa unanim drept apocrife; vezi cuprinsul
Bibliei p. 13.)
Nu se mai pastreaza, desigur, nici unul dintre manuscrisele originale, ci numai copii ale
unor copii. Cele mai vechi manuscrise ale Vechiului Testament au fost descoperite in 1948
la Qumran*, pe tarmul Marii Moarte (in primul rand, un suI cuprinzand cartea lui Isaia,
aproape completa, dar multe alte fragmente). Ele dovedesc uimitoarea calitate a muncii
* A se consulta articolul din dicfionaL
1 Alfabetul ebraic cuprinde nllmai consoane, In numar de 22, de unde 0 diversitate a transcripfiilor ce
restabilesc vocalele. Mlllte nllme proprii ebraice sunt ortografiate aici dupa folosirea cllrentu In franceza (n. fr.:
In romana).
12 DICTIONAR CULTURAL AL BIBUEI
caci deosebirile dintre manuscrise realizate la momente diferite, In deeursul mai
multor secole. sunt nclnsemnate.
o uriasa munca de reeenzare de eomparare a tuturor manuseriselor (tinand seama
de cele vechi traduceri, mai ales in greaca, latina siriana) a permis sa se stabilcasca
un text cvasioricial, care de acum inainte ea haza pentru toate editiile in limha
originara prin urmarc, pentru to ate traducerile in alte limhi.
Manuscriselc importante pe pergament (Sinai{icus, Alcxandrinus. Vatican us)
dateaza din secolele IV -V d. Cr. eontin atat Vechiul Testament. cat Noul Testament..
Cel mai vechi papirus datat 125 d. Cr., cstc un fragment din Evanghclia lui loan,
descopcrit In Egipt: el atesta ca accasta scriere era cunoscuta. Inca de pc atunci, pana
departe de locul ci de obar)ie.
Biblia estc cartea cea mai raspandita In lumc, tradusa - i'n totalitate sau partial - in
aproximati\' I X()() de lil1lhi )i dialecte. Pc langa raptul ca a inspirat nenumarate opere de
artiL sc po ate spune ca \..'a a l11odclat. in lumca occidentala. cultura ai carci l11()stenitori
suntcm.
p
BIBlIA
13
CUPRINSUL BIBLIEI EBRAICE
Canonul Biblici cbraicc, stabilit de evreii din Palcstina la inceputul erci estc
pastrat de evrcii moderni in ccea ce VechiuI Tcstament. de protestanti. EI nu
contine de cat cartile chraice. cu exceptia cartilor scrise in grecqtc a suplimentclor
al Esterei al lui Daniel.
Biblia ebraica cuprinde trei parti, In unnatoarea ordine:
I. LEGEA (Pentateucul)
1. Gcncza (dcscmnata prin primelc cuvintc
ale textul ui: ,.La Inceput").
2. Exodul C,Accstca sunt nUl1lelc").
3. Lcviticul (.,S i I Y ahye 1 I-a chemat pc
Moisc").
4. NUl11erii c,.In pustia").
5. Dcutcronol11ul (,.Accstc<l sunt cuvintelc").
II. PROROCII
.. Proroci j an tcriorj":
6. Iosua.
7. J udedHorii.
8. Samuel (1 2 reunite).
9. Regii (1 2 reunite).
"Prorocii posteriori":
1O.Isaia.
II, Ieremia.
12. Iezechiel.
13. "Cei doisprezece" proroci, in ordinea re-
luata de Vulgata: Osea, roil, Amos, Avdie,
Iona. Mihcia. Naum. Avacum, Soronic.
Aghcu. Zaharia. Malcahi.
III. SCRIPTURILE (SAU HAGIOGRA-
PELE)
14. Psalmii sau .. Laudclc".
I5.Iov.
16. Proycrbclc (Pildelc).
17. Rut.
18. Clntarca Cantarilor.
19. Ecleziastul ("Qohclct") .
20. Plangerile.
21. Estera.
(Cirtile 17-21 sunt numite "Cele einei
suluri"; erau cititc la sarbatorile
22. Daniel.
23. Ezdra-Neemia.
24. Cronicile.
Astfel, Biblia evreiasca cuprinde douazeci patru de carti.
CUPRINSUL BIBLIEI GRECE$TI
Biblia greceasca a Septuagintei"', destinata evreilor din diaspora"', cuprinde:
1) Cartile Bibliei ebraice. traduse in cu variante In cartile Esterei a lui Daniel.
2) Carti deuterocanonice".
3) Lucrari apoerifc'" (mentionate Intre
12 DICTIONAR CULTURAL AL BIBUEI
caci deosebirile dintre manuscrise realizate la momente diferite, In deeursul mai
multor secole. sunt nclnsemnate.
o uriasa munca de reeenzare de eomparare a tuturor manuseriselor (tinand seama
de cele vechi traduceri, mai ales in greaca, latina siriana) a permis sa se stabilcasca
un text cvasioricial, care de acum inainte ea haza pentru toate editiile in limha
originara prin urmarc, pentru to ate traducerile in alte limhi.
Manuscriselc importante pe pergament (Sinai{icus, Alcxandrinus. Vatican us)
dateaza din secolele IV -V d. Cr. eontin atat Vechiul Testament. cat Noul Testament..
Cel mai vechi papirus datat 125 d. Cr., cstc un fragment din Evanghclia lui loan,
descopcrit In Egipt: el atesta ca accasta scriere era cunoscuta. Inca de pc atunci, pana
departe de locul ci de obar)ie.
Biblia estc cartea cea mai raspandita In lumc, tradusa - i'n totalitate sau partial - in
aproximati\' I X()() de lil1lhi )i dialecte. Pc langa raptul ca a inspirat nenumarate opere de
artiL sc po ate spune ca \..'a a l11odclat. in lumca occidentala. cultura ai carci l11()stenitori
suntcm.
p
BIBlIA
13
CUPRINSUL BIBLIEI EBRAICE
Canonul Biblici cbraicc, stabilit de evreii din Palcstina la inceputul erci estc
pastrat de evrcii moderni in ccea ce VechiuI Tcstament. de protestanti. EI nu
contine de cat cartile chraice. cu exceptia cartilor scrise in grecqtc a suplimentclor
al Esterei al lui Daniel.
Biblia ebraica cuprinde trei parti, In unnatoarea ordine:
I. LEGEA (Pentateucul)
1. Gcncza (dcscmnata prin primelc cuvintc
ale textul ui: ,.La Inceput").
2. Exodul C,Accstca sunt nUl1lelc").
3. Lcviticul (.,S i I Y ahye 1 I-a chemat pc
Moisc").
4. NUl11erii c,.In pustia").
5. Dcutcronol11ul (,.Accstc<l sunt cuvintelc").
II. PROROCII
.. Proroci j an tcriorj":
6. Iosua.
7. J udedHorii.
8. Samuel (1 2 reunite).
9. Regii (1 2 reunite).
"Prorocii posteriori":
1O.Isaia.
II, Ieremia.
12. Iezechiel.
13. "Cei doisprezece" proroci, in ordinea re-
luata de Vulgata: Osea, roil, Amos, Avdie,
Iona. Mihcia. Naum. Avacum, Soronic.
Aghcu. Zaharia. Malcahi.
III. SCRIPTURILE (SAU HAGIOGRA-
PELE)
14. Psalmii sau .. Laudclc".
I5.Iov.
16. Proycrbclc (Pildelc).
17. Rut.
18. Clntarca Cantarilor.
19. Ecleziastul ("Qohclct") .
20. Plangerile.
21. Estera.
(Cirtile 17-21 sunt numite "Cele einei
suluri"; erau cititc la sarbatorile
22. Daniel.
23. Ezdra-Neemia.
24. Cronicile.
Astfel, Biblia evreiasca cuprinde douazeci patru de carti.
CUPRINSUL BIBLIEI GRECE$TI
Biblia greceasca a Septuagintei"', destinata evreilor din diaspora"', cuprinde:
1) Cartile Bibliei ebraice. traduse in cu variante In cartile Esterei a lui Daniel.
2) Carti deuterocanonice".
3) Lucrari apoerifc'" (mentionate Intre

14
DICTIONAR CULTURAL AL 818LIEI
I. LEGISLA'fIE ISTORIE
Geneza.
Exodul.
Lcviticul.
Numcrii.
Deuteronomul.
Iosua.
1 udccatorii.
Rut.
Cclc patru "caqi ale domniilor": I II =
Samuel: III IV = Rcgii.
Paralipomcnele I II (= Cronicile).
Celc patru carti ale lui Ezdra: Ezdra I II =
Ezdra-Nccmia [Ezdm !II IV (numitc I II
In grca6l) apocrifc [.
culi"agmente proprii versiunii
Iudita.
Tobit.
Macabeii I II [plus III IV apocrik[.
II. POETI SI PROROCI
Psalmii.
[Odelet
Proyerbele/Pildele lui Solomon.
Ecleziastul.
Cantarea Cantarilor.
Iov.
Cartca Intelcpciunii ("In!elcpciunca lui So-
lomon").
Ecleziasticul ("Intelepciunea lui Sirah").
[Psalmii lui Solomon].
Cei doisprezcce proroci mici ("Dodckapro-
l"cton"), In ordinca urmatoare: Osca, Amos,
Mihcia. [oil. Avdic, lona, Naum, A\"<[cut11.
Sofonic. Aghcu, Zaharia. Malcahi.
lsaia.
Icrcmia.
13aruh 1-5. Plangcrilc.
Baruh () (,.Epistola lui leremia").
Iczcchicl. Daniel 13 ("Suzana").
Daniel 1-12 (3,24-90 este propriu versiunii

Daniel 14 ("Bel Balaurul").
BIBlIA CATOlICIlOR
Cele 27 de car!i ce compun Noul Testament ne-au parvenit 1n
Vechiul Testament, cum 11 accepta Biserica Catolica, numari146 de car!i.
Pentru 39 dintre ele, limba originara este ebraica, cu pasaje aramaice 1n Ezdra (4,8 pana
la 6,18; 7,12-26) Daniel (2,4b pan a la 7,28).
Celelalte 7, ca unele pasaje din Estera Daniel (aceste car!i poarta un asterisc) ne-au
parvenit 1n in traducerea denumita Septuaginta (LXX), destinata evreilor din
diaspora. Edi!iile protestante care pentru Vechiul Testament pastreaza versiunea Bibliei
ebraice - cea a evreilor din Palestina - nu includ de obicei cartile fragmentele ce urmeaza
(numite deuterocanonice):
Tobit, Iudita, 1 2 Macabeii, Baruh, Intelepciunea, Ecleziastif2ul, Estera (Vulg. 10,4
pana la 16,24), Daniel 3,24-90; 13 14.
p
BIBLIA
15
VECHIUL TESTAMENT Mihcia .................................................... Mi
Naum ...................................................... Na
rJENTATEUCUL
................................................... Gn
Exodul .................................................... Ex
Leviticul ................................................. Ly
Avacu,m .................................................. Av
Sofonic .................................................... So
..L\gheu ..................................................... Ag
Nunlerii ............................................... Num
Zaharia .................................................... Za
Deutcronomul ........................................ .Dt
MaJcahi ................................................... MI
CARTILE ISTORICE
Cartca lui losua ..................................... .Ios
Carte a ludcditorilor ............................. ..fud
NOUL TESTAMENT
Cartea lui Rut .......................................... Rt
Carlile lui Samuel.. ........................... 1S. 2S Evanghclia dupa Sninlul Matei .............. Mt
Cirtilc Rcgilor ................................. 1 R. 2R
Ciqilc Cronicilor ........................... 1 Cr, 2Cr
Cartca lui Ezdra .................................... Ezd
Cartca lui Nccmia ................................... Ne
E\"anghclia dupa Snintul Marcu ............ Mc
Evanghc1ia dupa Sninlul Luca ................ Lc
Eyanghclia dupa Snintul [oan ................. .In
Tobit' ..................................................... .Th
Faptcle ApOslolilor ................................. Fp
Iudita" ..................................................... .Idt Epistola catre Romani ........................... Rm
Estera (') ................................................ Est
Cartca Intai a Macabeilor" ..................... 1 M
Cartea a doua a Macabeilor'" ................ 2M
fntaia Epistola catre Corinteni .............. 1 Co
A doua EpistoHf catre Corintcni ........... 2Co
Epistola catre Galateni ........................... Ga
CARTII.:,E POETICE SAF'IENTIALE
Epistola catre Efeseni .............................. Ef
lov ........................................................... .Iv Epistola catre Filipeni ............................. Fil
Psalmii ..................................................... Ps
Epistola catre Coloseni ......................... Col
Proverbele (Pildele) ................................. Pr
Ecleziastul (sau Qohelet) ........................ Qo
Cantarea Cantarilor ................................. Ct
Cartea Inrelepciunii'" ............................... Int
Intaia Epistola catre Tesaloniceni ....... 1 Tes
A doua Epistola catre Tesaloniceni ..... 2Tes
Intaia Epistola catre Timotei .............. .1 Tm
Ecleziasticul'" (sau Sirah) ........................ Si
A doua Epistola catre Timotei ............. 2Tm
CARTILE PROFETICE
Isaia ........................................................... Is
1eremia ...................................................... 1r
Plangerile ................................................ Pg
Cartea lui Baruh'" ..................................... Ba
Epistola catre Tit ..................................... Tt
Epistola catre Filimon ........................... Fm
Epistola catre Evrei ................................ Ey
Epistola Sfantului 1acov ........................... Ie
Intaia Epistola a Sfantului Petru ............ .lP
Iezechiel ................................................ .Iez A doua Epistola a Sfantului Petru .......... 2P
Daniel t) ............................................... Dn
Osea ........................................................ Os
loil ............................................................ II
Amos ....................... : ............................. Am
Intaia Epistola a Sfantului loan ............. IIn
A doua Epistola a Sfantului Ioan ........... 21n
A treia Epistola a Sfantului loan ........... 3In
Avdie .................................................... Avd
Epistola Sfantului Iuda ........................ 1uda
lona ....................................................... .Ion Apocalipsa ............................................. Ap

14
DICTIONAR CULTURAL AL 818LIEI
I. LEGISLA'fIE ISTORIE
Geneza.
Exodul.
Lcviticul.
Numcrii.
Deuteronomul.
Iosua.
1 udccatorii.
Rut.
Cclc patru "caqi ale domniilor": I II =
Samuel: III IV = Rcgii.
Paralipomcnele I II (= Cronicile).
Celc patru carti ale lui Ezdra: Ezdra I II =
Ezdra-Nccmia [Ezdm !II IV (numitc I II
In grca6l) apocrifc [.
culi"agmente proprii versiunii
Iudita.
Tobit.
Macabeii I II [plus III IV apocrik[.
II. POETI SI PROROCI
Psalmii.
[Odelet
Proyerbele/Pildele lui Solomon.
Ecleziastul.
Cantarea Cantarilor.
Iov.
Cartca Intelcpciunii ("In!elcpciunca lui So-
lomon").
Ecleziasticul ("Intelepciunea lui Sirah").
[Psalmii lui Solomon].
Cei doisprezcce proroci mici ("Dodckapro-
l"cton"), In ordinca urmatoare: Osca, Amos,
Mihcia. [oil. Avdic, lona, Naum, A\"<[cut11.
Sofonic. Aghcu, Zaharia. Malcahi.
lsaia.
Icrcmia.
13aruh 1-5. Plangcrilc.
Baruh () (,.Epistola lui leremia").
Iczcchicl. Daniel 13 ("Suzana").
Daniel 1-12 (3,24-90 este propriu versiunii

Daniel 14 ("Bel Balaurul").
BIBlIA CATOlICIlOR
Cele 27 de car!i ce compun Noul Testament ne-au parvenit 1n
Vechiul Testament, cum 11 accepta Biserica Catolica, numari146 de car!i.
Pentru 39 dintre ele, limba originara este ebraica, cu pasaje aramaice 1n Ezdra (4,8 pana
la 6,18; 7,12-26) Daniel (2,4b pan a la 7,28).
Celelalte 7, ca unele pasaje din Estera Daniel (aceste car!i poarta un asterisc) ne-au
parvenit 1n in traducerea denumita Septuaginta (LXX), destinata evreilor din
diaspora. Edi!iile protestante care pentru Vechiul Testament pastreaza versiunea Bibliei
ebraice - cea a evreilor din Palestina - nu includ de obicei cartile fragmentele ce urmeaza
(numite deuterocanonice):
Tobit, Iudita, 1 2 Macabeii, Baruh, Intelepciunea, Ecleziastif2ul, Estera (Vulg. 10,4
pana la 16,24), Daniel 3,24-90; 13 14.
p
BIBLIA
15
VECHIUL TESTAMENT Mihcia .................................................... Mi
Naum ...................................................... Na
rJENTATEUCUL
................................................... Gn
Exodul .................................................... Ex
Leviticul ................................................. Ly
Avacu,m .................................................. Av
Sofonic .................................................... So
..L\gheu ..................................................... Ag
Nunlerii ............................................... Num
Zaharia .................................................... Za
Deutcronomul ........................................ .Dt
MaJcahi ................................................... MI
CARTILE ISTORICE
Cartca lui losua ..................................... .Ios
Carte a ludcditorilor ............................. ..fud
NOUL TESTAMENT
Cartea lui Rut .......................................... Rt
Carlile lui Samuel.. ........................... 1S. 2S Evanghclia dupa Sninlul Matei .............. Mt
Cirtilc Rcgilor ................................. 1 R. 2R
Ciqilc Cronicilor ........................... 1 Cr, 2Cr
Cartca lui Ezdra .................................... Ezd
Cartca lui Nccmia ................................... Ne
E\"anghclia dupa Snintul Marcu ............ Mc
Evanghc1ia dupa Sninlul Luca ................ Lc
Eyanghclia dupa Snintul [oan ................. .In
Tobit' ..................................................... .Th
Faptcle ApOslolilor ................................. Fp
Iudita" ..................................................... .Idt Epistola catre Romani ........................... Rm
Estera (') ................................................ Est
Cartca Intai a Macabeilor" ..................... 1 M
Cartea a doua a Macabeilor'" ................ 2M
fntaia Epistola catre Corinteni .............. 1 Co
A doua EpistoHf catre Corintcni ........... 2Co
Epistola catre Galateni ........................... Ga
CARTII.:,E POETICE SAF'IENTIALE
Epistola catre Efeseni .............................. Ef
lov ........................................................... .Iv Epistola catre Filipeni ............................. Fil
Psalmii ..................................................... Ps
Epistola catre Coloseni ......................... Col
Proverbele (Pildele) ................................. Pr
Ecleziastul (sau Qohelet) ........................ Qo
Cantarea Cantarilor ................................. Ct
Cartea Inrelepciunii'" ............................... Int
Intaia Epistola catre Tesaloniceni ....... 1 Tes
A doua Epistola catre Tesaloniceni ..... 2Tes
Intaia Epistola catre Timotei .............. .1 Tm
Ecleziasticul'" (sau Sirah) ........................ Si
A doua Epistola catre Timotei ............. 2Tm
CARTILE PROFETICE
Isaia ........................................................... Is
1eremia ...................................................... 1r
Plangerile ................................................ Pg
Cartea lui Baruh'" ..................................... Ba
Epistola catre Tit ..................................... Tt
Epistola catre Filimon ........................... Fm
Epistola catre Evrei ................................ Ey
Epistola Sfantului 1acov ........................... Ie
Intaia Epistola a Sfantului Petru ............ .lP
Iezechiel ................................................ .Iez A doua Epistola a Sfantului Petru .......... 2P
Daniel t) ............................................... Dn
Osea ........................................................ Os
loil ............................................................ II
Amos ....................... : ............................. Am
Intaia Epistola a Sfantului loan ............. IIn
A doua Epistola a Sfantului Ioan ........... 21n
A treia Epistola a Sfantului loan ........... 3In
Avdie .................................................... Avd
Epistola Sfantului Iuda ........................ 1uda
lona ....................................................... .Ion Apocalipsa ............................................. Ap
16 DICTIONAR CULTURAL At 81Bml
BIBLIA PROTESTANTILOR
Cuprinde cartile Bibliei ebraicc pentru Vechiul Testament, precum si Noul Testament
(vezi mai sus). . .
ORDhVEA ALFABETICA A CART/LOR
Ag
Am
Ap
Av
Avd
Sa
ICo
2Co
Col
ICr
2Cr
Ct
On
Ot
Ef
Est
Ev
Ex
Ezd
Fi!
Fm
Fp
Ga
Gn
Ie
Idt
Iez
II
In
lIn
2In
3In
Int
Ion
los
Ir
Agheu
Amos
ApocaJipsa
Avacum
Avdic
Saruh
lntaia EpistoHi. catre Corinteni
A dOlla Epistola catre Corintcni
Epistola catre Coloseni
Cartea lntai a Cronicilor
Carte a a doua a Cronicilor
Cantarea Cantarilor
Daniel
Oellteronomlll
Ecleziastlll = Qohelet (Qo)
Ecleziasticul = Sirah (Si)
Epistola catre Efeseni
Estcra
Epistola catre Evrci
Exodul
Ezdra
Epistola catre Filipeni
Epistola catre Filimon
Faptele Apostolilor
Epistola catre Galateni
Geneza
Epistola lui Iacov
Iudita
lezechiel
Ioil
Evanghelia dupa loan
1ntaia Epistola a lui loan
A doua Epistola a lui loan
A treia Epistola a lui loan
Cartea Inte1epciunii
Iona
Iosua
Ieremia
Referinte biblice
Num 35,33 trimite la cartea Numerilor,
capitolul35, versetul 33.
Tb 3,17; 12,15 trirnite la cartea lui Tobit,
capitolul versetul 17 capitolul 12,
versetul 15.
Ps 68,22 24 trimite la cartea Psalmilor,
psalmul68, versetele 22 24.
2S 7,8-16 trimite la a doua carte a lui
Samuel, capitolul 7, versete1e 8 pana Ia 16.
Is
Iuda
Iv
Jud
Lc
Lv
1M
2M
Me
Mi
Nil
Nit
Na
Nc
Num
Os
IP
2P
Pg
Pr
Ps
Qo
IR
2R
Rm
Rt
IS
2S
Si
So
Tb
ITes
2Tes
ITm
2Tm
Tt
Za
Isaia
Epistola lui Iuda
Iov
Carte a ludccatorilor
Evanghelia dupa Luca
Leviticul
1 Macabeii
2 Macabeii
Evam!helia lui Marcu
Miheia
:'1aleahi
Evanghelia dllpa Matei
Naum
Neemia
Numerii
Osca
lntaia Epistola a lui Petru
A doua Epistola a lui Petru
Plangerile
Pildclc
Psalmii
(Qohelet =) Ecleziastul
Cartea Intai a Rerrilor
Cartea a doua a Regilor
Epistoia catre Romani
Rut
Cartea Intai a lui Samuel
Cartea a dOlla a lui Samuel
(Sirah =) Ecleziasticul
Sofonie
Tobit
Intilia Epistola catre Tesaloniceni
f>. doua Epistola catre Tesaloniceni
Intilia Epistola catre Timotei
A doua Epistola catre Timotei
Epistola catre Tit
Zaharia
Abreviatii
VT Vechiul Testament
NT Noul Testament
aIde akkadian
aram. aramaic
gr. grec
eb. ebraic
lat. latin
p
PALESTINA
VECHIULUITESTAMENT
9ll0':'
6!lO,!,
'OO'!'
\OO'!'
0
l\!

267
Oherar

677

T1c[ag
Gat Eter
.
En Ocr
. '
Suiiem.. 515 ..
Megiddoe ---"6fra
Izrf?el.
,
Tanaee
682
5S8
596
,
,
,
,
I
,
MOAB
CHIR HERES


.
,
.
,
,
,
o
-l
lr ... --....-."
16 DICTIONAR CULTURAL At 81Bml
BIBLIA PROTESTANTILOR
Cuprinde cartile Bibliei ebraicc pentru Vechiul Testament, precum si Noul Testament
(vezi mai sus). . .
ORDhVEA ALFABETICA A CART/LOR
Ag
Am
Ap
Av
Avd
Sa
ICo
2Co
Col
ICr
2Cr
Ct
On
Ot
Ef
Est
Ev
Ex
Ezd
Fi!
Fm
Fp
Ga
Gn
Ie
Idt
Iez
II
In
lIn
2In
3In
Int
Ion
los
Ir
Agheu
Amos
ApocaJipsa
Avacum
Avdic
Saruh
lntaia EpistoHi. catre Corinteni
A dOlla Epistola catre Corintcni
Epistola catre Coloseni
Cartea lntai a Cronicilor
Carte a a doua a Cronicilor
Cantarea Cantarilor
Daniel
Oellteronomlll
Ecleziastlll = Qohelet (Qo)
Ecleziasticul = Sirah (Si)
Epistola catre Efeseni
Estcra
Epistola catre Evrci
Exodul
Ezdra
Epistola catre Filipeni
Epistola catre Filimon
Faptele Apostolilor
Epistola catre Galateni
Geneza
Epistola lui Iacov
Iudita
lezechiel
Ioil
Evanghelia dupa loan
1ntaia Epistola a lui loan
A doua Epistola a lui loan
A treia Epistola a lui loan
Cartea Inte1epciunii
Iona
Iosua
Ieremia
Referinte biblice
Num 35,33 trimite la cartea Numerilor,
capitolul35, versetul 33.
Tb 3,17; 12,15 trirnite la cartea lui Tobit,
capitolul versetul 17 capitolul 12,
versetul 15.
Ps 68,22 24 trimite la cartea Psalmilor,
psalmul68, versetele 22 24.
2S 7,8-16 trimite la a doua carte a lui
Samuel, capitolul 7, versete1e 8 pana Ia 16.
Is
Iuda
Iv
Jud
Lc
Lv
1M
2M
Me
Mi
Nil
Nit
Na
Nc
Num
Os
IP
2P
Pg
Pr
Ps
Qo
IR
2R
Rm
Rt
IS
2S
Si
So
Tb
ITes
2Tes
ITm
2Tm
Tt
Za
Isaia
Epistola lui Iuda
Iov
Carte a ludccatorilor
Evanghelia dupa Luca
Leviticul
1 Macabeii
2 Macabeii
Evam!helia lui Marcu
Miheia
:'1aleahi
Evanghelia dllpa Matei
Naum
Neemia
Numerii
Osca
lntaia Epistola a lui Petru
A doua Epistola a lui Petru
Plangerile
Pildclc
Psalmii
(Qohelet =) Ecleziastul
Cartea Intai a Rerrilor
Cartea a doua a Regilor
Epistoia catre Romani
Rut
Cartea Intai a lui Samuel
Cartea a dOlla a lui Samuel
(Sirah =) Ecleziasticul
Sofonie
Tobit
Intilia Epistola catre Tesaloniceni
f>. doua Epistola catre Tesaloniceni
Intilia Epistola catre Timotei
A doua Epistola catre Timotei
Epistola catre Tit
Zaharia
Abreviatii
VT Vechiul Testament
NT Noul Testament
aIde akkadian
aram. aramaic
gr. grec
eb. ebraic
lat. latin
p
PALESTINA
VECHIULUITESTAMENT
9ll0':'
6!lO,!,
'OO'!'
\OO'!'
0
l\!

267
Oherar

677

T1c[ag
Gat Eter
.
En Ocr
. '
Suiiem.. 515 ..
Megiddoe ---"6fra
Izrf?el.
,
Tanaee
682
5S8
596
,
,
,
,
I
,
MOAB
CHIR HERES


.
,
.
,
,
,
o
-l
lr ... --....-."
r
PALESTINA
NOULUI TESTAMENT
600ml
400ml
100m i
o
300

267
127

D U
677

M
940 4 '.
Sihar
M ..
(Cherlzim} , ...
/
_ /_ .... " .... - /
..... ,_ ............ "
Arimateea.
Efraim
"'
lerihon

E...........s(?}

E
IERUSALIM
Ain Karl..:' aetanla
&BeUeem
E E A
682

E
596

A
558

,
,
/

f236
f38$
.
!lOS
.
730

p
A
AARON
Fratele lui Moise", a fost primul mare
preot (arhiereu) al evreilor. I-a Hisat pe
sa se Inchine vitelului de aur" (Ex
4,14; Ex 28,1; Ex 32,1).
Lit. Pierre Emmanuel, Tu, 197X.
Muz. Arnold Schonberg, Moise .,i Aaron,
opedi,1957.
ABEL
Al fiu al lui Adam" al Evei'",
ucis de fratele sau mai mare, Cain". Cel
dintfH pastor, elli adusese lui Dumnezeu ca
jertfa un miel" (Gn 4,1). Tradit
ia
11 consi-
dera ca fiind omul cel drept persecutat de cei
dii. Este prototipul victimei nevinovate.
Lit. Uciderea lui Abel este evocata adesea In
literaturii, dar personajul Cain a retinut mai mult
aten(ia scriitorilor. Salomon Gessner, Moartea lui
Abel,1758.
Icon. Ofranda lui Abel, San Vitale din Ravenna,
mozaic din sec. VI; San Savino, fresca din sec. XII.
Schnorr von Carosfeld, Biblia in imagini, 1852.
Cain ucigandu-l pe Abel, Catedrala din Gerona,
sec. XII. William Blake, Adam $i Eva descope-
rind trupul lui Abel, 1826, Londra. William
Bouguereau, Cel dintai doliu, 1888, Buenos Aires.
Muz. Leonardo Leo, La Morte di Abele,
oratoriu,1732.
ABNER
Nume purtat de un general din armata
lui Saul" (2S In timpul rivalitat
ii
dintre
Saul David'" , a fost ucis prin tradare.
Lit. Jean Racine, Atalia, 1691. Imprumutand
acest nume din istoria biblidi, Racine i-I dii unui
ofi(er ce refuza cu1tul lui Baal" II sprijinii pc
marele preot load' la destituirea Ataliei". Estc
yorba de un personaj fictiv. EI pronun(a primcJc
versuri ale piesei: "Da, yin In allui Templu sa rna
Inch in Celui Ve5
nic
."
ABSALON
Cel de-al treilea fiu allui David'", pune la
cale asasinarea fratelui sau dupa tata pentru
a razbuna violul surorii sale Tamar. Unel-
Impotriva tatalui sau trebuie sa fuga
din Ierusalim. Parul i se prinde In crengile
unui copac, unde ramane atamat. Ioab, v3.ruI
lui, general allui David, 11 omoara, ill pofida
poruncilor regelui (vezi 2S 13-18).
Lit. John Dryden, Absalon $i Ahitofel, 16111:
poem satiric care adapteaza povestirea biblicl:i la
situa(ia politicl:i a epocii. William Faulkner,
Absalon! Absalon!, 1936: personajul principal,
tntemeietorul unei familii, este un om violent. Ura
rasiala, incestul, omorul (fiul eroului e ucis de
fratele sau vitreg) fac din viata familiei un
adevarat inferno
Icon. Moartea lui Absalon, pavimentul de mar-
mudi al Catedralei din Siena, sec. XV; Gustave
Sffinta Scripturli, Paris, 1866.
ABSOLVIREA DE PA.CATE
Durnnezeu este milostiv: el nu-i cere tot-
deauna omului sa plateasca pretu1
sale; tot astfel, un creditor poate sa scuteasca
pe cineva de datorie ("absolvirea" de dato-
rie). Asemenea lui Dumnezeu, oamenii
r
PALESTINA
NOULUI TESTAMENT
600ml
400ml
100m i
o
300

267
127

D U
677

M
940 4 '.
Sihar
M ..
(Cherlzim} , ...
/
_ /_ .... " .... - /
..... ,_ ............ "
Arimateea.
Efraim
"'
lerihon

E...........s(?}

E
IERUSALIM
Ain Karl..:' aetanla
&BeUeem
E E A
682

E
596

A
558

,
,
/

f236
f38$
.
!lOS
.
730

p
A
AARON
Fratele lui Moise", a fost primul mare
preot (arhiereu) al evreilor. I-a Hisat pe
sa se Inchine vitelului de aur" (Ex
4,14; Ex 28,1; Ex 32,1).
Lit. Pierre Emmanuel, Tu, 197X.
Muz. Arnold Schonberg, Moise .,i Aaron,
opedi,1957.
ABEL
Al fiu al lui Adam" al Evei'",
ucis de fratele sau mai mare, Cain". Cel
dintfH pastor, elli adusese lui Dumnezeu ca
jertfa un miel" (Gn 4,1). Tradit
ia
11 consi-
dera ca fiind omul cel drept persecutat de cei
dii. Este prototipul victimei nevinovate.
Lit. Uciderea lui Abel este evocata adesea In
literaturii, dar personajul Cain a retinut mai mult
aten(ia scriitorilor. Salomon Gessner, Moartea lui
Abel,1758.
Icon. Ofranda lui Abel, San Vitale din Ravenna,
mozaic din sec. VI; San Savino, fresca din sec. XII.
Schnorr von Carosfeld, Biblia in imagini, 1852.
Cain ucigandu-l pe Abel, Catedrala din Gerona,
sec. XII. William Blake, Adam $i Eva descope-
rind trupul lui Abel, 1826, Londra. William
Bouguereau, Cel dintai doliu, 1888, Buenos Aires.
Muz. Leonardo Leo, La Morte di Abele,
oratoriu,1732.
ABNER
Nume purtat de un general din armata
lui Saul" (2S In timpul rivalitat
ii
dintre
Saul David'" , a fost ucis prin tradare.
Lit. Jean Racine, Atalia, 1691. Imprumutand
acest nume din istoria biblidi, Racine i-I dii unui
ofi(er ce refuza cu1tul lui Baal" II sprijinii pc
marele preot load' la destituirea Ataliei". Estc
yorba de un personaj fictiv. EI pronun(a primcJc
versuri ale piesei: "Da, yin In allui Templu sa rna
Inch in Celui Ve5
nic
."
ABSALON
Cel de-al treilea fiu allui David'", pune la
cale asasinarea fratelui sau dupa tata pentru
a razbuna violul surorii sale Tamar. Unel-
Impotriva tatalui sau trebuie sa fuga
din Ierusalim. Parul i se prinde In crengile
unui copac, unde ramane atamat. Ioab, v3.ruI
lui, general allui David, 11 omoara, ill pofida
poruncilor regelui (vezi 2S 13-18).
Lit. John Dryden, Absalon $i Ahitofel, 16111:
poem satiric care adapteaza povestirea biblicl:i la
situa(ia politicl:i a epocii. William Faulkner,
Absalon! Absalon!, 1936: personajul principal,
tntemeietorul unei familii, este un om violent. Ura
rasiala, incestul, omorul (fiul eroului e ucis de
fratele sau vitreg) fac din viata familiei un
adevarat inferno
Icon. Moartea lui Absalon, pavimentul de mar-
mudi al Catedralei din Siena, sec. XV; Gustave
Sffinta Scripturli, Paris, 1866.
ABSOLVIREA DE PA.CATE
Durnnezeu este milostiv: el nu-i cere tot-
deauna omului sa plateasca pretu1
sale; tot astfel, un creditor poate sa scuteasca
pe cineva de datorie ("absolvirea" de dato-
rie). Asemenea lui Dumnezeu, oamenii
20
ADAM
trebuie sa ierte lor (Mt 18,23-34).
--+ IERTARE, PACAT, TATAL NOSTRU.
ADAM
Cuvantul ebraic adam fnseamna "om",
in sens colectiv (neamul omenesc), Ge-
neza (Gn 1,27) precizeaza ca eI a fost creat
de Dumnezeu ca "biirbat femeie". Gn 2,7
apropie cuvantul adam de adama, "tarana",
"pamantul", pentru a sublinia originea omu-
lui. Aici, in a doua povestire a Creatiunii",
cuvantul capata apoi un sens mai ingust:
pcntru ca primul barbat sa nu dimana singur,
Dumnezeu ii da 0 sotie, plamadita dintr-una
din coastele sale; ea este numita is-sah, "fe-
meie", fiindca se trage din is, "barbat".
Adam devine apoi numele propriu al
primului barbat (Gn 4,25).
de Dumnezeu in gradina Eden"
cu femeia lui, Eva':', Adam 0 urmeaza pe
aceasta In nesupunere: ei incalca interdictia
de a manca din fructul pomului*
ca Dumnezeu Ii din Eden. Pri-
mul cuplu va cunoaste atunci munca isto-
vitoare, suferinta --+ CADERE.
Prin aceste istorisiri bogate in metafore,
sub 0 aparenta uneori naiva, se exprima 0
reflectie asupra conditiei umane.
In ansamblul VT se fae putine referiri la
Adam. Cartea Siracidului 11 mai
presus de orice raptura vie (Si 49,16); Cartea
InteIepciunii 11 "tata al lumii",
afirmand ca eI a fost aparat de in!elepciunea
lui Dumnezeu (Int 10,1).
NT. Luca impinge genealogia lui Isus
pana la el ("Fiullui Set, fiullui Adam, fiul
lui Dumnezeu", Lc 3,38). Pavel subliniaza
contrastul dintre Adam, omul pacatos,
Isus, noul Adam. Cel dintai se desparte de
Dumnezeu, aceasta este 0 moarte; prin eel
de-al doilea Yin renasterea, viata (lCo
15,45). --+ DEZBRACAREA OMUL
CEL VECHI, PACATUL ORIGINAR.
Lit. Personajele Adam Eva sunt In centrul
unei abundente literaturi apocrife* In greaca
siriana, din sec. I pana In sec. IV d. Cr. Exista de
asemenea versiuni arabe etiopiene.
Adam apare In teatrul medieval drept cel
dintai pacatos: Jocullui Adam. sec. XII. In sec.
XVI, Maurice Sceve dezvolta un veritabil mit al
lui Adam ca "mare plugar"', "mare datator de
Microcosm, 1562. Byron imagineaza un
Adam pe care 1I Inspaimanta povara raspunderii
sale pentru destinul oamenilor. dupa uciderea lui
Cain: Cain, I R21. Michel Tournier a conceput un
Adam surprinzator, initial bisexuat: "Familia
Adam", COCO.5ui de munte, 197R.
Icon. Jan Van Eyck, Adam. retablul Mielului
mistic, 1432. Catedrala Saint-Bavon. Gand.
Michelangelo, Crearea (facerea) omului, 1509,
Roma. Adam Eva: Lucas Cranach, sec. XVI,
Londra; Albrecht DLirer, 1507. Madrid. P;'icawi
originar. Paolo Ucello. 1450. Florcnta; Tintoretto,
1564. Venetia. Tommaso Masaccio, Adam si Eva
izgoniti din miul pJnJilntesc, 1426. Florenta.' Piero
della Francesca, lwoartea lui Adam, XV,
Arezzo.
Muz. Jocullui Adwll, sec. XII. drama semili-
turgicajucata si cantata In latina, In gregoriana
In limba romana. lean-Franc;;ois Le Sueur,
Moartea lui Adam, IR09.
ADEVAR
Conform vlzmnii ei concrete asupra
lucrurilor, Biblia nu limiteaza adevarulla 0
conceptie intelectuala (expresie a ceea ce
corespunde realitatii). Ea are 0 viziune mai
completa mai dinarnica: este adevarat ceea
ce dureaza, ce rezista. Dumnezeu si omul
sunt adevarati fiindca sunt ceea
ce fac concorda cu ceea ce au prin
viu grai, se poate avea Incredere In ei
(contrar "omului mincinos").
Notiunea de adevar corespunde deci altor
teme: fidelitatea (credinta) lui Dumnezeu
fata de Legamant* mila (Indurarea) lui,
sfintia lui, dar revelatia "tainei" Mantuirii.
De notat: cuvantul amin* (tradus de obi-
cei prin "asa sa fie"), rostit la sfiirsitul rucra-
, , t>
ciunii, nu exprima ill primul rand 0 dorinta,
ci credinta ca ceea ce s-a spus e adevarat.
Se citeaza uneori illtrebarea lui Pilat:
"Ce este adevarul?" (In 18,38) ca expresie a
scepticismului fata de afrrmatiile credintei.
, , ,
p
ADONAI
In ebraica, Adoni inseamna "Stapane",
"Doamne"; Adonai reprezinta un plural de
maiestate sau de intensitate. Evreii, recu-
noscand stapanirea (domnia) lui
asupra lor, 11 numesc "Adonai". Acest ter-
men de politete devine un nume propriu al
lui Dumnezeu. Cand textul ebraic al Bibliei
este citit cu voce tare, acest nume 11 inlo-
pe cel - nepronuntabil - de YHVH
(Yahve':'); adeseori e tradus, cum 0 face
textul grecesc (Kyrios), prin "Domnul".
ADORMIREA MAICII DOMNULUI
(N. tr.: La 15 august, Biserica Ortodoxa
Adormirea Maicii Domnului.
Aidoma catolicilor, ortodoqii cred ca trupul
Sfintei Fecioare Maria, cea care I-a purtat in
pantece pe Isus Cristos, nu putea ramane in
pamant. Fecioara Maria, cu trupul preschim-
bat, viu preaslavit, a fost inaltata la ceruri
prin puterea iubirea Mantuitorului nostru
Isus Cristos, fiul sau.)
Aceeasi sarbiitoare, la aceeasi data, este
numita catolicii francezi
(lat. assumptio, de la assumere, "a ridica, a
rapi"), Inaltarea la ceruri a Sfintei Fecioare.
Dogma catolicii a fost definita de catre Papa
Pius al XII-lea, in 1950, pornind de la unele
traditii neatestate de Biblie. Asa cum Maria
nu fost supusa la pacatului
originar* prin a sa imaculata conceptie, tot
astfel a fost crutata de la a zace in mormant
prin ridicarea ceruri. Protestantii refuza
aceasta dogma.
Monarhia (n. tr.: franceza) a celebrat cu
mare fast ziua de 15 august, conform dorin-
tei lui Ludovic al XIII-lea, care inchinase
Franta Sfintei Fecioare. Napoleon I Napo-
leon al III-lea au fix at la aceasta data Sfantul
Napoleon.
Icon. Fecioara se lnalta deasupra credincio-
curtea cereasca 0 Correggio, 1430,
Parma; Tommaso Masolino, 1435, Napoli; Titian,
1518, Venetia; EI Greco, 1608, Toledo; Rubens,
ADUlTER 21
dOllasprezece panze, sec. XVII, Bruxelles, Viena,
Anvers; Charles-Antoine Bridau, sClIlptura. strana
corlilui Catedralei din Chartres, 1773.
Aluz. Messa As.mmpta est /viaria. Palestrina.
sec. XVI; Marc Antoine Charpentier. sec. XVII.
ADULTER
Conform Bibliei, comit adulter
(preacurvesc) femeia maritata sau logodita
(in sensul ebraic al termenului) care
respecta angajamentele, precum barbatul
care isi inseala nevasta cu 0 femeie maritata.
Decaiogui'" (Ex 20,14) condamna formal
aduIterul In caz de flagrant delict, cei doi
vinovati sunt condamnati la moarte (Lv
20,10).' Daca de vina femeia, sotul sc
poate multumi sa 0 repudieze.
NT rcia condamnarea crimei de preacurvic
si chiar extinde domeniul acesteia, de vreme
Isus, dupa ce citase Decalogul, adauga:.
"Oricine se uita la 0 femeie ca s-o pofteasca
a preacurvit cu ea" (Mt 5,27-28).
In fata unei femei prinse asupra faptului, pc
care 'se pregateau s-o ucida cu pietre, Isus Ii
infrunta pe carturari* pe farisei*: "Care
dintre voi este fara de pacat sa arunce cel
dintai piatra"; atunci ei s-au retras unul cate
unul, incepand cu cei mai batrani. Isus,
ramas singur cu femeia, Ii spune: "Nici eu
nu te osandesc" (In 8 ,2-11).
In VT, notiunea de preacurvie s-a extins,
prin analogie, la raporturile dintre
nezeu poporul pe care I-a ales cu care
s-a logodit prin Legamant (Cartea pro-
rocului Osea). Cand Israel se prosterneaza
in fata idolilor sau se inchina altor zei, el
un popor care starnind
gelozia Dumnezeului sau. Osea, Ieremia,
Iezechiel nu gasesc termeni suficient
de aspri pentru a condamna aceste tra-
dari ale lui Israel devenit "prostituata". --+
LOGODNA.
L.&P. A azvarli cuiva piatra: a anmca primul
cu piatra .
Lit. Alfred de Vigny, Poeme antice Iji moder-
ne, 1837, "Femeia adultera", inspirat de In R,2-II.
20
ADAM
trebuie sa ierte lor (Mt 18,23-34).
--+ IERTARE, PACAT, TATAL NOSTRU.
ADAM
Cuvantul ebraic adam fnseamna "om",
in sens colectiv (neamul omenesc), Ge-
neza (Gn 1,27) precizeaza ca eI a fost creat
de Dumnezeu ca "biirbat femeie". Gn 2,7
apropie cuvantul adam de adama, "tarana",
"pamantul", pentru a sublinia originea omu-
lui. Aici, in a doua povestire a Creatiunii",
cuvantul capata apoi un sens mai ingust:
pcntru ca primul barbat sa nu dimana singur,
Dumnezeu ii da 0 sotie, plamadita dintr-una
din coastele sale; ea este numita is-sah, "fe-
meie", fiindca se trage din is, "barbat".
Adam devine apoi numele propriu al
primului barbat (Gn 4,25).
de Dumnezeu in gradina Eden"
cu femeia lui, Eva':', Adam 0 urmeaza pe
aceasta In nesupunere: ei incalca interdictia
de a manca din fructul pomului*
ca Dumnezeu Ii din Eden. Pri-
mul cuplu va cunoaste atunci munca isto-
vitoare, suferinta --+ CADERE.
Prin aceste istorisiri bogate in metafore,
sub 0 aparenta uneori naiva, se exprima 0
reflectie asupra conditiei umane.
In ansamblul VT se fae putine referiri la
Adam. Cartea Siracidului 11 mai
presus de orice raptura vie (Si 49,16); Cartea
InteIepciunii 11 "tata al lumii",
afirmand ca eI a fost aparat de in!elepciunea
lui Dumnezeu (Int 10,1).
NT. Luca impinge genealogia lui Isus
pana la el ("Fiullui Set, fiullui Adam, fiul
lui Dumnezeu", Lc 3,38). Pavel subliniaza
contrastul dintre Adam, omul pacatos,
Isus, noul Adam. Cel dintai se desparte de
Dumnezeu, aceasta este 0 moarte; prin eel
de-al doilea Yin renasterea, viata (lCo
15,45). --+ DEZBRACAREA OMUL
CEL VECHI, PACATUL ORIGINAR.
Lit. Personajele Adam Eva sunt In centrul
unei abundente literaturi apocrife* In greaca
siriana, din sec. I pana In sec. IV d. Cr. Exista de
asemenea versiuni arabe etiopiene.
Adam apare In teatrul medieval drept cel
dintai pacatos: Jocullui Adam. sec. XII. In sec.
XVI, Maurice Sceve dezvolta un veritabil mit al
lui Adam ca "mare plugar"', "mare datator de
Microcosm, 1562. Byron imagineaza un
Adam pe care 1I Inspaimanta povara raspunderii
sale pentru destinul oamenilor. dupa uciderea lui
Cain: Cain, I R21. Michel Tournier a conceput un
Adam surprinzator, initial bisexuat: "Familia
Adam", COCO.5ui de munte, 197R.
Icon. Jan Van Eyck, Adam. retablul Mielului
mistic, 1432. Catedrala Saint-Bavon. Gand.
Michelangelo, Crearea (facerea) omului, 1509,
Roma. Adam Eva: Lucas Cranach, sec. XVI,
Londra; Albrecht DLirer, 1507. Madrid. P;'icawi
originar. Paolo Ucello. 1450. Florcnta; Tintoretto,
1564. Venetia. Tommaso Masaccio, Adam si Eva
izgoniti din miul pJnJilntesc, 1426. Florenta.' Piero
della Francesca, lwoartea lui Adam, XV,
Arezzo.
Muz. Jocullui Adwll, sec. XII. drama semili-
turgicajucata si cantata In latina, In gregoriana
In limba romana. lean-Franc;;ois Le Sueur,
Moartea lui Adam, IR09.
ADEVAR
Conform vlzmnii ei concrete asupra
lucrurilor, Biblia nu limiteaza adevarulla 0
conceptie intelectuala (expresie a ceea ce
corespunde realitatii). Ea are 0 viziune mai
completa mai dinarnica: este adevarat ceea
ce dureaza, ce rezista. Dumnezeu si omul
sunt adevarati fiindca sunt ceea
ce fac concorda cu ceea ce au prin
viu grai, se poate avea Incredere In ei
(contrar "omului mincinos").
Notiunea de adevar corespunde deci altor
teme: fidelitatea (credinta) lui Dumnezeu
fata de Legamant* mila (Indurarea) lui,
sfintia lui, dar revelatia "tainei" Mantuirii.
De notat: cuvantul amin* (tradus de obi-
cei prin "asa sa fie"), rostit la sfiirsitul rucra-
, , t>
ciunii, nu exprima ill primul rand 0 dorinta,
ci credinta ca ceea ce s-a spus e adevarat.
Se citeaza uneori illtrebarea lui Pilat:
"Ce este adevarul?" (In 18,38) ca expresie a
scepticismului fata de afrrmatiile credintei.
, , ,
p
ADONAI
In ebraica, Adoni inseamna "Stapane",
"Doamne"; Adonai reprezinta un plural de
maiestate sau de intensitate. Evreii, recu-
noscand stapanirea (domnia) lui
asupra lor, 11 numesc "Adonai". Acest ter-
men de politete devine un nume propriu al
lui Dumnezeu. Cand textul ebraic al Bibliei
este citit cu voce tare, acest nume 11 inlo-
pe cel - nepronuntabil - de YHVH
(Yahve':'); adeseori e tradus, cum 0 face
textul grecesc (Kyrios), prin "Domnul".
ADORMIREA MAICII DOMNULUI
(N. tr.: La 15 august, Biserica Ortodoxa
Adormirea Maicii Domnului.
Aidoma catolicilor, ortodoqii cred ca trupul
Sfintei Fecioare Maria, cea care I-a purtat in
pantece pe Isus Cristos, nu putea ramane in
pamant. Fecioara Maria, cu trupul preschim-
bat, viu preaslavit, a fost inaltata la ceruri
prin puterea iubirea Mantuitorului nostru
Isus Cristos, fiul sau.)
Aceeasi sarbiitoare, la aceeasi data, este
numita catolicii francezi
(lat. assumptio, de la assumere, "a ridica, a
rapi"), Inaltarea la ceruri a Sfintei Fecioare.
Dogma catolicii a fost definita de catre Papa
Pius al XII-lea, in 1950, pornind de la unele
traditii neatestate de Biblie. Asa cum Maria
nu fost supusa la pacatului
originar* prin a sa imaculata conceptie, tot
astfel a fost crutata de la a zace in mormant
prin ridicarea ceruri. Protestantii refuza
aceasta dogma.
Monarhia (n. tr.: franceza) a celebrat cu
mare fast ziua de 15 august, conform dorin-
tei lui Ludovic al XIII-lea, care inchinase
Franta Sfintei Fecioare. Napoleon I Napo-
leon al III-lea au fix at la aceasta data Sfantul
Napoleon.
Icon. Fecioara se lnalta deasupra credincio-
curtea cereasca 0 Correggio, 1430,
Parma; Tommaso Masolino, 1435, Napoli; Titian,
1518, Venetia; EI Greco, 1608, Toledo; Rubens,
ADUlTER 21
dOllasprezece panze, sec. XVII, Bruxelles, Viena,
Anvers; Charles-Antoine Bridau, sClIlptura. strana
corlilui Catedralei din Chartres, 1773.
Aluz. Messa As.mmpta est /viaria. Palestrina.
sec. XVI; Marc Antoine Charpentier. sec. XVII.
ADULTER
Conform Bibliei, comit adulter
(preacurvesc) femeia maritata sau logodita
(in sensul ebraic al termenului) care
respecta angajamentele, precum barbatul
care isi inseala nevasta cu 0 femeie maritata.
Decaiogui'" (Ex 20,14) condamna formal
aduIterul In caz de flagrant delict, cei doi
vinovati sunt condamnati la moarte (Lv
20,10).' Daca de vina femeia, sotul sc
poate multumi sa 0 repudieze.
NT rcia condamnarea crimei de preacurvic
si chiar extinde domeniul acesteia, de vreme
Isus, dupa ce citase Decalogul, adauga:.
"Oricine se uita la 0 femeie ca s-o pofteasca
a preacurvit cu ea" (Mt 5,27-28).
In fata unei femei prinse asupra faptului, pc
care 'se pregateau s-o ucida cu pietre, Isus Ii
infrunta pe carturari* pe farisei*: "Care
dintre voi este fara de pacat sa arunce cel
dintai piatra"; atunci ei s-au retras unul cate
unul, incepand cu cei mai batrani. Isus,
ramas singur cu femeia, Ii spune: "Nici eu
nu te osandesc" (In 8 ,2-11).
In VT, notiunea de preacurvie s-a extins,
prin analogie, la raporturile dintre
nezeu poporul pe care I-a ales cu care
s-a logodit prin Legamant (Cartea pro-
rocului Osea). Cand Israel se prosterneaza
in fata idolilor sau se inchina altor zei, el
un popor care starnind
gelozia Dumnezeului sau. Osea, Ieremia,
Iezechiel nu gasesc termeni suficient
de aspri pentru a condamna aceste tra-
dari ale lui Israel devenit "prostituata". --+
LOGODNA.
L.&P. A azvarli cuiva piatra: a anmca primul
cu piatra .
Lit. Alfred de Vigny, Poeme antice Iji moder-
ne, 1837, "Femeia adultera", inspirat de In R,2-II.
r
22 AGAPA
Selma Lagerlof, fn Inelul pescarului, 1939,
.Jnscriptia pe pamant". nuveIa.
., Icon. Pieter Brueael. Cristo.,' si femeia adultera,
sec. XVI. Londra. . .
AGAPA.
(Gr. agape, "dragoste".) Masa frateasdi
a primilor legata, fara indoiala, de
euharistie"; In 1Co 11,17-34, Pavel opune
masa pe care 0 ia fiecare "Cinei Domnului",
care presupune 0 celebrare comuna intru
milostenie':'. Astazi, agapa fnseamna pur
simplu un ospat.
AGONIE (a lui Isus)
(Gr. agon, "lupta, a sufletului,
spaima" .) Dupa Cina cea de Taina*, Isus s-a
dus cu apostolii in gradina Ghetsemani, la
poalelc Muntelui Maslinilor. S-a departat de
ei la 0 aruncatura de piatra. Fata cu moartea
ce se apropia, a fost cuprins de 0 mare spai-
rna. L-a rugat pe Dumnezeu sa indeparteze
de la el acest pahar al durerii; dupa Luca, 0
sudoare de sange i-a acoperit trupul un
Inger a venit sa-l fmbarbateze. Apostolii
adormisera (Mt 26,36; Me 14,32-42; Lc
22,40-46). Aceasta lupta interioara mar-
cheaza inceputul agoniei lui Isus, care va
continua pe cruce*.
Lit. Blaise Pascal, Cugetari, 1670, "Taina lui
Isus" (ed. Brunschvicg, 553): 0
singuratafii unui Dumnezeu care sufera cauta
alinare din partea oamenilor. .. dar nu
o caparu, fiinddi ucenicii sill dorm". Victor Hugo,
Sffir$itllllui Satan, 1886, ,,1nceputul spaimei".
Alfred de Vigny, Muntele MasliniJor, 1839,
inspirat de poetul german Jean-Paul Richter
(Siebenkaa,5, 1796): Vigny evoca propria sa
spaima religioasa prin cea pe care i-a atribuie lui
Isus; Isus n cheama zadarnic fn ajutor pe TataI
ceresc, "mut, orb surd" la fiipturilor create
de el, ca mesajul sau eliberator va fi tradat.
Gerard de Nerval, "Cristos la MasIini" (Himerele,
1854), suita de cinci sonete, inspirate tot de Jean-
Paul: fn gradina Maslinilor, Domnul, deznadajduit,
fncearca fnainte de a muri sa Ie destainuie ucenicilor
sai "vestea": "Dumnezeu din altarul pe care
cad eu jertfi1...lDumnezeu nu e! Dumnezeu nu mai
e!!darei dormeau mai departe! ... "
Opera lui Georges Bernanos multiplica
scenele de agonie: eroul din fumalul Urlui preot de
rara, 1936, este "prizonierul sfintei agonii". Max
Jacob In "Agonie", Ultimele poeme, 1945,
evoca propria sa moarte, iminenta, In lagarul de Ia
Drancy, unde fusese Incarcerat.
Icon. Agonia din gradina Maslinilor: Andrea
Mantegna, 1460, Tours; Giovanni Bellini, sec.
XV, Londra; El Greco, sec. XV, Budapesta;
Delacroix, 1826, Paris, St. Paul-St. Louis.
Muz. Ludwig van Beethoven, pe
Muntele Ma.,Jjnilor, oratoriu, IS01. Francis
Poulenc, Dialogul Cannelitelor, 1957, opera, dupa
scrierile lui Bernanos. Hjalmar Borgstrom, sec.
XX, [,,u", Getsemane.
Cin. Robert Bresson, fumalul unui preot de
tara, 1950, inspirat din opera lui Bernanos; Pro-
cesul foanei d'Arc, 1961: preotul din Ambricourt
imagini ale lui Cristos In agonie.
AHAB
Fiu allui Omri, cel de-al rege al
lui Israel (874-853; vezi 1R 16-22). Atras la
idolatrie de sotia sa Izabela, fiica regelui fe-
nician al Sidonului, este blestemat de prorocul
IIie". Mai apoi, neluand In seama avertismen-
tul prorocului Miheia, Ii infrunta pe arameeni
pierde viata pe campul de luptii.
Lit. Jean Racine, Atalia, 1691. Herman Melville,
Moby Dick, 1851: mama capitanului Ahab i-a dat
fiului ei un nume biblic, parca predestinat unui
destin sangeros.
Cin. Romanullui Melville a fost ecranizat In
1956 de John Huston.
(ASUERUS)
Rege ahemenid al Persiei, Ksayarsa I
(485-465) este cunoscut sub numele grecesc
Xerxes, iar in Biblie, sub numele ebraic
(latinizat, Asuerus) (Ezd 4,6).
Devenit celebru In urma luptelor sale
impotriva grecilor (victoria de la Termopile,
Infrangerea de la Salamina), a 0
revoWi in Egipt 0 alta in Babilon. In
cetatea Susa, a luat-o de sotie pe evreica
Estera, in locul La cererea
acesteia, a revocat ordinul de exterminare a
poporului evreu obtinut de Aman (Est 4,8).
Lit. Jean Racine, Estera, 1689.
p
ALELUIA
(Eb. hallelu-yah, "Iaudati-l pe Dumnc-
zeu".) Aclamatie liturgicii. -+ HALLEL.
. ]Ir[l/z. Aria "Aleluia" din oratoriul Mesia de
Haendel, 1742. este cantatii adesea ca piesii
separata.
Cin. King Vidor. H;i1lcIuy;;h. 1929. Drama din
IUl11ea negrilor al11ericani: emu!. Zeke. devme
evanahelisL boteaza In apele iluviului predicii
In care se Indrcaptii spre lad spre Rai.
ALES
Estc numita "alcasa" pcrsoana, comuni-
[atca sau colcctivitatea a\"llta 111 vcdere de
Dumnezeu pentru () \"()c<ltic (chemare) sau 0
misiunc.
In VT, alcgerca lui lsrad scmnifidi
faptul ca Dumnczcu a dcscmnat un
care ii va apartine: aceastrl idec a c1ectlUlll.l
este stnlns legata de cea a Legamantului"
(Dt 14,2). Inauntrul poporului sau, Dumne-
zeu a ales de asemenca anumite pcrsoane:
patriarhii, Moise Aaron, levitii, rcgii (Gn
12-22; 11,26-37; lS3; 16,l-13).Nuscindi-
ca nici 0 justificare pentru aceasta
fiindca Dumnezeu este stapan atotputermc
si Iiber. Dar faptul de a fi ales presupune
unor responsabilitati.
In NT, cuvantul se apJica
alesi de Isus pentru a vesti Imparatia lui
(Lc 6,13; 9, 57-61). Isus este nu-
mit el Insusi "alesul lui Dumnezeu" (Lc
9,35).-+ HAR, LEGAMANT.
L.&P. Multi chemati. putini (Mt 22,14):
se spune, de exemplu, despre un concurs, despre
o cariera Tn care multi pot incerca norocul, dar
pufini
Lit. Dante, Divina Comedie, 1307-132/: poetul
este condus de Beatrice de pe muntele purgato-
riului* catre paradisul* cclor Agrippa
d'Aubigne, Tragicele, 1616 (VII, "Judecata"): la
sfiirsitul Judeditii de Apoi, Dumnezeu Ii
dreapta sa pe cei judecatorul - devenit
de-acum fratele lor - Ii invita "sa triumfe In
veci/ln Imparafia a biruintei a pacii".
Massillon (sec. XVIII): Predica de.'pre numi1rul
mic al ce/or include a impresionanta evocare
a ludeditii de Apoi.
ANA 23
In nUl11eroase opere literare alegerea divinii
apare ca ambivalentii: ea constitllie 0 ragiiduint
a
de marire. dar 'ii de sufcrima. ,A,stfel cstc traitii de
Moise si losua. III Poeme ;tnticc si modcme de
Vianv, '1 X37: ca marchea;;:a poporui cvrell. rapt cc
din opera lui Wiesel. lui Singer )i a
multor altora. "Un ale, cste lin om pe degetul
lui Dumnezeu II la zid": Dhwolul ,i
Bunul DUlllllezcu de Sartrc. 1951:. ilustreadl
dintrc cxistcnta lui DlI!11l1elel!
libcrtatea
ALFA SI OME(iA
si ultima litera din alfahctul grc-
cesc. In Apocalipsa'. bus dec lara: .. Ell sunt
alfa si omel!a", ceca cc II1SC<lmna lilceputul
ultimul, Cel Viu prin
cxcclcntil.
Lit. VCI.i intcrprctarca inspil'utll!ui pak
o
l1t(lill"
Pierre de CharJin 111 Fl'i]()lllcf)ui um;ill.
1955 (epilog): DUIliIlCZCU. supn::l11a l'inalit:IIC carc
triiieste ,i :!ftndcste. c .... te plinctul omega. "cxistand
frtptui'l1cllll stl:iii"undul clIget:itoarc".
AMIN
Cuvant ebraic a carui radilcina trimitc la
mai multe idei: statornicie, incrcdere, ade-
var. A rosti amin inscamna a proclama ca
fiind adevarat ceea ce s-a spus. Traducerea
"asa sa fie", care exprima 0 dorinta, nu reda
exact al termenului.
L.&P. A spline amin Ia toute: a aproba orice, a
consimti la orice.
lWUZ. Cuvantul amin a servit adesea ca subiect
pentru compozitorii ge muzicii religiii
asa
(Palestrina, Haendel, Cararo etc.) .
AMOS
Unul dintre cei doisprezece proroci mici.
Acest cultivator iudeu a profetit in regatul
lui Israel pe timpul domniei lui Ieroboam al
II-lea (sec. IX i. Cr.). El s-a ridicat in ter-
meni foarte energici impotriva nedreptatilor
a idolatriei.
ANA
Nume purtat de mai multe personaje fe-
minine din VT NT, cum ar fi: mama
r
22 AGAPA
Selma Lagerlof, fn Inelul pescarului, 1939,
.Jnscriptia pe pamant". nuveIa.
., Icon. Pieter Brueael. Cristo.,' si femeia adultera,
sec. XVI. Londra. . .
AGAPA.
(Gr. agape, "dragoste".) Masa frateasdi
a primilor legata, fara indoiala, de
euharistie"; In 1Co 11,17-34, Pavel opune
masa pe care 0 ia fiecare "Cinei Domnului",
care presupune 0 celebrare comuna intru
milostenie':'. Astazi, agapa fnseamna pur
simplu un ospat.
AGONIE (a lui Isus)
(Gr. agon, "lupta, a sufletului,
spaima" .) Dupa Cina cea de Taina*, Isus s-a
dus cu apostolii in gradina Ghetsemani, la
poalelc Muntelui Maslinilor. S-a departat de
ei la 0 aruncatura de piatra. Fata cu moartea
ce se apropia, a fost cuprins de 0 mare spai-
rna. L-a rugat pe Dumnezeu sa indeparteze
de la el acest pahar al durerii; dupa Luca, 0
sudoare de sange i-a acoperit trupul un
Inger a venit sa-l fmbarbateze. Apostolii
adormisera (Mt 26,36; Me 14,32-42; Lc
22,40-46). Aceasta lupta interioara mar-
cheaza inceputul agoniei lui Isus, care va
continua pe cruce*.
Lit. Blaise Pascal, Cugetari, 1670, "Taina lui
Isus" (ed. Brunschvicg, 553): 0
singuratafii unui Dumnezeu care sufera cauta
alinare din partea oamenilor. .. dar nu
o caparu, fiinddi ucenicii sill dorm". Victor Hugo,
Sffir$itllllui Satan, 1886, ,,1nceputul spaimei".
Alfred de Vigny, Muntele MasliniJor, 1839,
inspirat de poetul german Jean-Paul Richter
(Siebenkaa,5, 1796): Vigny evoca propria sa
spaima religioasa prin cea pe care i-a atribuie lui
Isus; Isus n cheama zadarnic fn ajutor pe TataI
ceresc, "mut, orb surd" la fiipturilor create
de el, ca mesajul sau eliberator va fi tradat.
Gerard de Nerval, "Cristos la MasIini" (Himerele,
1854), suita de cinci sonete, inspirate tot de Jean-
Paul: fn gradina Maslinilor, Domnul, deznadajduit,
fncearca fnainte de a muri sa Ie destainuie ucenicilor
sai "vestea": "Dumnezeu din altarul pe care
cad eu jertfi1...lDumnezeu nu e! Dumnezeu nu mai
e!!darei dormeau mai departe! ... "
Opera lui Georges Bernanos multiplica
scenele de agonie: eroul din fumalul Urlui preot de
rara, 1936, este "prizonierul sfintei agonii". Max
Jacob In "Agonie", Ultimele poeme, 1945,
evoca propria sa moarte, iminenta, In lagarul de Ia
Drancy, unde fusese Incarcerat.
Icon. Agonia din gradina Maslinilor: Andrea
Mantegna, 1460, Tours; Giovanni Bellini, sec.
XV, Londra; El Greco, sec. XV, Budapesta;
Delacroix, 1826, Paris, St. Paul-St. Louis.
Muz. Ludwig van Beethoven, pe
Muntele Ma.,Jjnilor, oratoriu, IS01. Francis
Poulenc, Dialogul Cannelitelor, 1957, opera, dupa
scrierile lui Bernanos. Hjalmar Borgstrom, sec.
XX, [,,u", Getsemane.
Cin. Robert Bresson, fumalul unui preot de
tara, 1950, inspirat din opera lui Bernanos; Pro-
cesul foanei d'Arc, 1961: preotul din Ambricourt
imagini ale lui Cristos In agonie.
AHAB
Fiu allui Omri, cel de-al rege al
lui Israel (874-853; vezi 1R 16-22). Atras la
idolatrie de sotia sa Izabela, fiica regelui fe-
nician al Sidonului, este blestemat de prorocul
IIie". Mai apoi, neluand In seama avertismen-
tul prorocului Miheia, Ii infrunta pe arameeni
pierde viata pe campul de luptii.
Lit. Jean Racine, Atalia, 1691. Herman Melville,
Moby Dick, 1851: mama capitanului Ahab i-a dat
fiului ei un nume biblic, parca predestinat unui
destin sangeros.
Cin. Romanullui Melville a fost ecranizat In
1956 de John Huston.
(ASUERUS)
Rege ahemenid al Persiei, Ksayarsa I
(485-465) este cunoscut sub numele grecesc
Xerxes, iar in Biblie, sub numele ebraic
(latinizat, Asuerus) (Ezd 4,6).
Devenit celebru In urma luptelor sale
impotriva grecilor (victoria de la Termopile,
Infrangerea de la Salamina), a 0
revoWi in Egipt 0 alta in Babilon. In
cetatea Susa, a luat-o de sotie pe evreica
Estera, in locul La cererea
acesteia, a revocat ordinul de exterminare a
poporului evreu obtinut de Aman (Est 4,8).
Lit. Jean Racine, Estera, 1689.
p
ALELUIA
(Eb. hallelu-yah, "Iaudati-l pe Dumnc-
zeu".) Aclamatie liturgicii. -+ HALLEL.
. ]Ir[l/z. Aria "Aleluia" din oratoriul Mesia de
Haendel, 1742. este cantatii adesea ca piesii
separata.
Cin. King Vidor. H;i1lcIuy;;h. 1929. Drama din
IUl11ea negrilor al11ericani: emu!. Zeke. devme
evanahelisL boteaza In apele iluviului predicii
In care se Indrcaptii spre lad spre Rai.
ALES
Estc numita "alcasa" pcrsoana, comuni-
[atca sau colcctivitatea a\"llta 111 vcdere de
Dumnezeu pentru () \"()c<ltic (chemare) sau 0
misiunc.
In VT, alcgerca lui lsrad scmnifidi
faptul ca Dumnczcu a dcscmnat un
care ii va apartine: aceastrl idec a c1ectlUlll.l
este stnlns legata de cea a Legamantului"
(Dt 14,2). Inauntrul poporului sau, Dumne-
zeu a ales de asemenca anumite pcrsoane:
patriarhii, Moise Aaron, levitii, rcgii (Gn
12-22; 11,26-37; lS3; 16,l-13).Nuscindi-
ca nici 0 justificare pentru aceasta
fiindca Dumnezeu este stapan atotputermc
si Iiber. Dar faptul de a fi ales presupune
unor responsabilitati.
In NT, cuvantul se apJica
alesi de Isus pentru a vesti Imparatia lui
(Lc 6,13; 9, 57-61). Isus este nu-
mit el Insusi "alesul lui Dumnezeu" (Lc
9,35).-+ HAR, LEGAMANT.
L.&P. Multi chemati. putini (Mt 22,14):
se spune, de exemplu, despre un concurs, despre
o cariera Tn care multi pot incerca norocul, dar
pufini
Lit. Dante, Divina Comedie, 1307-132/: poetul
este condus de Beatrice de pe muntele purgato-
riului* catre paradisul* cclor Agrippa
d'Aubigne, Tragicele, 1616 (VII, "Judecata"): la
sfiirsitul Judeditii de Apoi, Dumnezeu Ii
dreapta sa pe cei judecatorul - devenit
de-acum fratele lor - Ii invita "sa triumfe In
veci/ln Imparafia a biruintei a pacii".
Massillon (sec. XVIII): Predica de.'pre numi1rul
mic al ce/or include a impresionanta evocare
a ludeditii de Apoi.
ANA 23
In nUl11eroase opere literare alegerea divinii
apare ca ambivalentii: ea constitllie 0 ragiiduint
a
de marire. dar 'ii de sufcrima. ,A,stfel cstc traitii de
Moise si losua. III Poeme ;tnticc si modcme de
Vianv, '1 X37: ca marchea;;:a poporui cvrell. rapt cc
din opera lui Wiesel. lui Singer )i a
multor altora. "Un ale, cste lin om pe degetul
lui Dumnezeu II la zid": Dhwolul ,i
Bunul DUlllllezcu de Sartrc. 1951:. ilustreadl
dintrc cxistcnta lui DlI!11l1elel!
libcrtatea
ALFA SI OME(iA
si ultima litera din alfahctul grc-
cesc. In Apocalipsa'. bus dec lara: .. Ell sunt
alfa si omel!a", ceca cc II1SC<lmna lilceputul
ultimul, Cel Viu prin
cxcclcntil.
Lit. VCI.i intcrprctarca inspil'utll!ui pak
o
l1t(lill"
Pierre de CharJin 111 Fl'i]()lllcf)ui um;ill.
1955 (epilog): DUIliIlCZCU. supn::l11a l'inalit:IIC carc
triiieste ,i :!ftndcste. c .... te plinctul omega. "cxistand
frtptui'l1cllll stl:iii"undul clIget:itoarc".
AMIN
Cuvant ebraic a carui radilcina trimitc la
mai multe idei: statornicie, incrcdere, ade-
var. A rosti amin inscamna a proclama ca
fiind adevarat ceea ce s-a spus. Traducerea
"asa sa fie", care exprima 0 dorinta, nu reda
exact al termenului.
L.&P. A spline amin Ia toute: a aproba orice, a
consimti la orice.
lWUZ. Cuvantul amin a servit adesea ca subiect
pentru compozitorii ge muzicii religiii
asa
(Palestrina, Haendel, Cararo etc.) .
AMOS
Unul dintre cei doisprezece proroci mici.
Acest cultivator iudeu a profetit in regatul
lui Israel pe timpul domniei lui Ieroboam al
II-lea (sec. IX i. Cr.). El s-a ridicat in ter-
meni foarte energici impotriva nedreptatilor
a idolatriei.
ANA
Nume purtat de mai multe personaje fe-
minine din VT NT, cum ar fi: mama

24 ANATEMA
prorocului Samuel, nevasta biHranului Tobit
0 prorocita care, dupa evangheIia lui Luca
(Lc 2,36-37), I-a Intampinat pe pruncul Isus
In Templul din Ierusalim.
Dupa 0 traditie acesta este
numele mamei Mariei, sotia lui Ioachim.
Foarte multe reprezentari 0 Inva-
tand-o carte pe Maria; unele dintre ele relJ-
ncsc cele trei generatii ale Sfintei Familii:
Ana, Maria Isus.
De asemenea, este numele marelui preot
cvrcu, socrullui Caiafa, care I-a interogat pe
Isus, dupa ce acesta a fost prins.
Icon. Fedoara "i Sffinta Ana, Leonardo da Vinci,
i -199. l.uvru; sculptura In Icmn, Semur-en-Auxois.
"c.: . .\ V. Rembrandt. Strinta A na, I 63 I . Amsterdam.
ANATEMA.
(Gr. anathema, "of rand a votiva"; eb.
herem, "a pune deoparte", "a interzice folo-
sirii profane".) Acest cuvant desernneaza 0
regula pe care Israel trebuia s-o respecte ill
razboaiele lui Iehova: prada uneori
nii Infranti erau Inchinati lui Iehova -
nimiciti. Sc aplica de asemenea la pedepsirea
idolatrilor. "Daca se cu adevarat ca
s-a petrecut aceasta In mijlocul tau,
sa treci prin sabiei pe locuitorii
cetatii aceIeia, iar cetatea toata prada din ea
sa fie arse inaintea Dornnului Durnnezeului
tau" (Dt 13,13-19).
In textele iudaice mai recentc .:;i in NT,
anafemaii pe indivizi; prin exdude-
rea lui din comunitate, vinovatul - eel care
a mintit sau eel care nu s-a tinut de cuvLt-
lasat in seama judecatii lui Dumnczeu.
In Fp 23,12, evreii ai lui PavcI*
jura ca vor face greva foamei pana cand 11
vor ucide, chemand asupra lor cele mai
cumplite pedepse (anatema)
daca vor tine promisiunea.
Conciliile au formulat anateme pana la
primul ConciIiu de la Vatican (1869-70),
Vatican II fiind poate eel dintai care nu a
mai rJ")J1untat nici una.
Musulmanii i-au pastrat anatemei, ca
blestem, intreaga fort a pasionala.
ANDREI
(Gr. andreios, "viril".) Unul dintre cei
doisprezece apostoli *. Era fratele lui Simon-
pescar ca ella Capernaum; mai
intai ucenic al lui loan Botezatorul, I-a
urmat dupa aceea pe Isus (Mt 4,18-20).
Conform unei traditii, dupa moartea lui Isus,
lui i-ar fi fost incredintata evanghelizarea
Rusiei (n. tr.: .'5i a popoarelor de la gurile
Dunarii, romanilor). Se crede ca a
murit la Patras, in Grecia, rastignit pe 0
cruce In forma de X, numita mai apoi
"Crucea Smntului Andrei".
Lit. Bossuet. P:.megiricul Sffinw/ui Andrei.
apo"to/u/. predici1 carmelitelor din cartierul
Saint-Jacques (Sf. Iacov), Paris, la 3() noiembrie
I 66X. Paul Claudel, Corona benignitatis anni Dei,
"Sfantul Andrei", I 9 I 5.
ANGELUS
In traditia catolica, rugacmne rostita
dimineara, la pranz seara, amintind
Buna-Vestire* - mesajul ad us de arhan-
ghelul GavriiI Mariei, mama lui Isus.
Icon. Jean-Fran90is Millet, Angelus, [858,
Luvru.
ANTICRIST
Dupa Epistolele* Sfantului Pavel si
Apocalipsa*, lui Dumnezeu -
Anticrist -ineearea sa se impuna prin fort
a
ori prin vicIenie, dar pan a la urma va fi
nimicit de Cristos. EI nu se intrupeaza
intr-un personaj istoric anume, ci ii des em-
neaza tori aceia care se impotrivese inte-
meierii Imparatiei lui Cristos (lIn 2,18; Ap
13; Mt 24,24; 2Tes 2,4). --+ SATANA.
Lit. Fiecare cu Anticristul lui! De exemplu,
pentru Agrippa d'Aubigne, In Tragicele, [616,
Anticristul este papa, "fiul cel mai mare al Sata-
nei" - dupa parerea reformafilor. La Dostoievski,
In Fratii Karamazov, [880, marele inchizitor este
fntruchipare a lui Anticrist; papa al zbirilor, el
p
rcprczinta catolicismul !"Oman. dar totodata
so'cialisl1lul atcu capitalisl1lul l1lodcrn. care
pl'Ol1lit l1lul\imii t'cricirea l1latcrialft In schimbu[
liberta\ii. Dupa i\ictzsche, Anticristul nu e altul
. decat .. Dul1lnezeu degencrat In antiteza vietii. In
10': sa fie ctcrna ei transforl1larc. ctcrna ei
aCirmarc": Anticristu/. I XXX. Pcguy .In ')\'ot;1 in.,o-
ritoarc asupra D-Jui Dc.,carte.'. 191-1. considcra
banii ca fiind Anticristul IUl1lii l1lodcrnc,
Cin. John Huston. Cel I'ic/c:m. 1979.
ANTIOHUS
Nume purtat de treisprezeee regi
Seleucizi (una dintrc dinastiile ee
Impartit imperilll lui Alexandru) care
au domnit In Asia Mica. Antiohus al III-lea
(223-1 X7 I. CL). rege al Siriei, a trchuit sa se
Inchine wmanilor. Antiohus al IV-lea
Epiranul (175-164) a ocupat Egiptul. de
unde a Cost izgonit dc romani. Politica lui de
elenizarc fort;ta a pwvoeat revolta e"reilor.
condusa de fratii Maeabci' (cartca Maca-
hcilor sau cartea martirilor lui Israel).
APA.
Apa
Apa estc un simbol universal al vietii al
puritatii. Cosmogoniile celc mai diverse evo-
ca apele primordiale; de pilda, In expunerea
creatiunii din Geneza se arata: "Duhul lui
plutea deasupra apelor" (Gn 1,2).
In numeroase pasaje din Biblie se sub-
liniaza cat de neeesara este apa pentru viata
eotidiana. Dar, fiindca se greu, tre-
buie sapate fantani sau instalate cisterne
pentru strangerea apei de ploaie trebuie
construite sisteme de irigatie.
In VT, poporul lui Dumnezeu, ehinuit
de sete In mijlocul Ii cere lui
Moise sa-i aduea apa. Dumnezeu ii spune
lui Moise: "Ia-ti toiagul In mana; vei lovi
stafrea, din ea va apa poporul va avea
ce sa bea" (Ex 17). Sunt reunite astfel trei
teme esentiale: grija lui Dumnezeu; increde-
rea evlaviosului; daruirea apei sau daruirea
vietii.
APA 25
Insemnand viata sub to ate formelc, apa
joaca un wI In vindecarea bolilor: prorocul
'Elisei, de excmplu, I-a trimis pe un general
sirian Iepros, Naaman, sa se scalde In
Iordan. Accsta a din apa cu piclea
vindccat, fiindca avusese crcdinta In
Dumnczcu, care vorbea prin gura lui Elisci
(2R 5). Istorisirca a fost interpretata In
ca prcfigurarca botezului care
,.vindedf' de piicat.
Orice puriricarc este un fcl de vindccare.
Legea I ui Israel prcscria folosirea apdor
lustralc pentru a curati oamcnii 5i lucrurilc
impure (Num I lJ): se rcspectau In mod ritual
prescrip!iiic de ablutiuni de a
cupc!or. a \aselor. a In
evreii indeplincall ritual uri de purificarc -
deopotrid. ri/.ica moralJ - prin cufun-
darea in hazine cu apa curata (la intrarca In
T cmplu) sau in piscine ritllale (Qumran).
In NT, loan Evangbclistlll amintqte
Intalnirca lui Isus, In apropierca unui din
Samaria, cu 0 femeic care venea sa ia apa
dintr-o i'antana. Isus i-a eerut sa bea
potolindu-5i setea, i-a vestit apa vietii
ce spunand: "Cel ce va bea apa ce-i voi da eu
nu va mai Inseta In veci" (In 4). aici izvorul
simbolizeaza daruirea vietii
celui care crede. --+ SAMARITEANCA.
Apa distrugatoare
Simbol ambivalent, apa poate fi
aducatoare de prapad de moarte; astfel
sunt apele potopului*, ape de sus ce tree prin
stavilarele cerului deschise de Dumnezeu.
Marea", lacuriIe, Intinderile vaste de apa
Ii Inspaimantau pe evrei, care nu aveau vo-
calie de navigatori, ca fenicieniL Se temeau
de furtuni, naufragii, revarsari de ape.
Datorita lui Isus, In apeIe adanci ale lacului
Tiberiadei sunt scufundate, sub forma de
porci, duburile necurate care-l chinuiau pe
un demonizat (Mc 5,12-13).
Apa Botezulu(
Asociaza cele doua valori, viata/moarte:
se scufundii In apa omul cel vechi (omul

24 ANATEMA
prorocului Samuel, nevasta biHranului Tobit
0 prorocita care, dupa evangheIia lui Luca
(Lc 2,36-37), I-a Intampinat pe pruncul Isus
In Templul din Ierusalim.
Dupa 0 traditie acesta este
numele mamei Mariei, sotia lui Ioachim.
Foarte multe reprezentari 0 Inva-
tand-o carte pe Maria; unele dintre ele relJ-
ncsc cele trei generatii ale Sfintei Familii:
Ana, Maria Isus.
De asemenea, este numele marelui preot
cvrcu, socrullui Caiafa, care I-a interogat pe
Isus, dupa ce acesta a fost prins.
Icon. Fedoara "i Sffinta Ana, Leonardo da Vinci,
i -199. l.uvru; sculptura In Icmn, Semur-en-Auxois.
"c.: . .\ V. Rembrandt. Strinta A na, I 63 I . Amsterdam.
ANATEMA.
(Gr. anathema, "of rand a votiva"; eb.
herem, "a pune deoparte", "a interzice folo-
sirii profane".) Acest cuvant desernneaza 0
regula pe care Israel trebuia s-o respecte ill
razboaiele lui Iehova: prada uneori
nii Infranti erau Inchinati lui Iehova -
nimiciti. Sc aplica de asemenea la pedepsirea
idolatrilor. "Daca se cu adevarat ca
s-a petrecut aceasta In mijlocul tau,
sa treci prin sabiei pe locuitorii
cetatii aceIeia, iar cetatea toata prada din ea
sa fie arse inaintea Dornnului Durnnezeului
tau" (Dt 13,13-19).
In textele iudaice mai recentc .:;i in NT,
anafemaii pe indivizi; prin exdude-
rea lui din comunitate, vinovatul - eel care
a mintit sau eel care nu s-a tinut de cuvLt-
lasat in seama judecatii lui Dumnczeu.
In Fp 23,12, evreii ai lui PavcI*
jura ca vor face greva foamei pana cand 11
vor ucide, chemand asupra lor cele mai
cumplite pedepse (anatema)
daca vor tine promisiunea.
Conciliile au formulat anateme pana la
primul ConciIiu de la Vatican (1869-70),
Vatican II fiind poate eel dintai care nu a
mai rJ")J1untat nici una.
Musulmanii i-au pastrat anatemei, ca
blestem, intreaga fort a pasionala.
ANDREI
(Gr. andreios, "viril".) Unul dintre cei
doisprezece apostoli *. Era fratele lui Simon-
pescar ca ella Capernaum; mai
intai ucenic al lui loan Botezatorul, I-a
urmat dupa aceea pe Isus (Mt 4,18-20).
Conform unei traditii, dupa moartea lui Isus,
lui i-ar fi fost incredintata evanghelizarea
Rusiei (n. tr.: .'5i a popoarelor de la gurile
Dunarii, romanilor). Se crede ca a
murit la Patras, in Grecia, rastignit pe 0
cruce In forma de X, numita mai apoi
"Crucea Smntului Andrei".
Lit. Bossuet. P:.megiricul Sffinw/ui Andrei.
apo"to/u/. predici1 carmelitelor din cartierul
Saint-Jacques (Sf. Iacov), Paris, la 3() noiembrie
I 66X. Paul Claudel, Corona benignitatis anni Dei,
"Sfantul Andrei", I 9 I 5.
ANGELUS
In traditia catolica, rugacmne rostita
dimineara, la pranz seara, amintind
Buna-Vestire* - mesajul ad us de arhan-
ghelul GavriiI Mariei, mama lui Isus.
Icon. Jean-Fran90is Millet, Angelus, [858,
Luvru.
ANTICRIST
Dupa Epistolele* Sfantului Pavel si
Apocalipsa*, lui Dumnezeu -
Anticrist -ineearea sa se impuna prin fort
a
ori prin vicIenie, dar pan a la urma va fi
nimicit de Cristos. EI nu se intrupeaza
intr-un personaj istoric anume, ci ii des em-
neaza tori aceia care se impotrivese inte-
meierii Imparatiei lui Cristos (lIn 2,18; Ap
13; Mt 24,24; 2Tes 2,4). --+ SATANA.
Lit. Fiecare cu Anticristul lui! De exemplu,
pentru Agrippa d'Aubigne, In Tragicele, [616,
Anticristul este papa, "fiul cel mai mare al Sata-
nei" - dupa parerea reformafilor. La Dostoievski,
In Fratii Karamazov, [880, marele inchizitor este
fntruchipare a lui Anticrist; papa al zbirilor, el
p
rcprczinta catolicismul !"Oman. dar totodata
so'cialisl1lul atcu capitalisl1lul l1lodcrn. care
pl'Ol1lit l1lul\imii t'cricirea l1latcrialft In schimbu[
liberta\ii. Dupa i\ictzsche, Anticristul nu e altul
. decat .. Dul1lnezeu degencrat In antiteza vietii. In
10': sa fie ctcrna ei transforl1larc. ctcrna ei
aCirmarc": Anticristu/. I XXX. Pcguy .In ')\'ot;1 in.,o-
ritoarc asupra D-Jui Dc.,carte.'. 191-1. considcra
banii ca fiind Anticristul IUl1lii l1lodcrnc,
Cin. John Huston. Cel I'ic/c:m. 1979.
ANTIOHUS
Nume purtat de treisprezeee regi
Seleucizi (una dintrc dinastiile ee
Impartit imperilll lui Alexandru) care
au domnit In Asia Mica. Antiohus al III-lea
(223-1 X7 I. CL). rege al Siriei, a trchuit sa se
Inchine wmanilor. Antiohus al IV-lea
Epiranul (175-164) a ocupat Egiptul. de
unde a Cost izgonit dc romani. Politica lui de
elenizarc fort;ta a pwvoeat revolta e"reilor.
condusa de fratii Maeabci' (cartca Maca-
hcilor sau cartea martirilor lui Israel).
APA.
Apa
Apa estc un simbol universal al vietii al
puritatii. Cosmogoniile celc mai diverse evo-
ca apele primordiale; de pilda, In expunerea
creatiunii din Geneza se arata: "Duhul lui
plutea deasupra apelor" (Gn 1,2).
In numeroase pasaje din Biblie se sub-
liniaza cat de neeesara este apa pentru viata
eotidiana. Dar, fiindca se greu, tre-
buie sapate fantani sau instalate cisterne
pentru strangerea apei de ploaie trebuie
construite sisteme de irigatie.
In VT, poporul lui Dumnezeu, ehinuit
de sete In mijlocul Ii cere lui
Moise sa-i aduea apa. Dumnezeu ii spune
lui Moise: "Ia-ti toiagul In mana; vei lovi
stafrea, din ea va apa poporul va avea
ce sa bea" (Ex 17). Sunt reunite astfel trei
teme esentiale: grija lui Dumnezeu; increde-
rea evlaviosului; daruirea apei sau daruirea
vietii.
APA 25
Insemnand viata sub to ate formelc, apa
joaca un wI In vindecarea bolilor: prorocul
'Elisei, de excmplu, I-a trimis pe un general
sirian Iepros, Naaman, sa se scalde In
Iordan. Accsta a din apa cu piclea
vindccat, fiindca avusese crcdinta In
Dumnczcu, care vorbea prin gura lui Elisci
(2R 5). Istorisirca a fost interpretata In
ca prcfigurarca botezului care
,.vindedf' de piicat.
Orice puriricarc este un fcl de vindccare.
Legea I ui Israel prcscria folosirea apdor
lustralc pentru a curati oamcnii 5i lucrurilc
impure (Num I lJ): se rcspectau In mod ritual
prescrip!iiic de ablutiuni de a
cupc!or. a \aselor. a In
evreii indeplincall ritual uri de purificarc -
deopotrid. ri/.ica moralJ - prin cufun-
darea in hazine cu apa curata (la intrarca In
T cmplu) sau in piscine ritllale (Qumran).
In NT, loan Evangbclistlll amintqte
Intalnirca lui Isus, In apropierca unui din
Samaria, cu 0 femeic care venea sa ia apa
dintr-o i'antana. Isus i-a eerut sa bea
potolindu-5i setea, i-a vestit apa vietii
ce spunand: "Cel ce va bea apa ce-i voi da eu
nu va mai Inseta In veci" (In 4). aici izvorul
simbolizeaza daruirea vietii
celui care crede. --+ SAMARITEANCA.
Apa distrugatoare
Simbol ambivalent, apa poate fi
aducatoare de prapad de moarte; astfel
sunt apele potopului*, ape de sus ce tree prin
stavilarele cerului deschise de Dumnezeu.
Marea", lacuriIe, Intinderile vaste de apa
Ii Inspaimantau pe evrei, care nu aveau vo-
calie de navigatori, ca fenicieniL Se temeau
de furtuni, naufragii, revarsari de ape.
Datorita lui Isus, In apeIe adanci ale lacului
Tiberiadei sunt scufundate, sub forma de
porci, duburile necurate care-l chinuiau pe
un demonizat (Mc 5,12-13).
Apa Botezulu(
Asociaza cele doua valori, viata/moarte:
se scufundii In apa omul cel vechi (omul po
26 APOCALIPSA
paeatos), care moare, iese un am nou,
spalat de toate paeatele. -+ CREA TIUNE,
FURTUNA DOMOLITA.
Lit. Paul Claudel, Cinci Illuri ode. 191 () ... Duhul
Apa". Jean-Claude Renard, De.Kilntecul ,tpelor.
1961.
APOCALIPSA
(Din gr. apocaiuptci"n, "a dezvalui".) Gen
literar in care, fntr-o cpoea de criza, pentru a
mentine credinta speranta
prorocii" dezvaluic istoriei. Pesimist
rata dc un prezent plin de pacatc, nenorociri
::;i sufcrinte, discurslll apocaliptic cste
optimist raUi de viitor. care va
instaurarc Imparatici lui Dumnezeu.
Un anllmit numar de textc apocaliptice
rigllrcaza in VT (Is 24-27, On 10-12). dar
aces! gcn literar va inllori mai ales In
pcrioada intertcstamentara, din sec. II f. Cr.
pana In sec. I d. Cr. Ascmenea apoealipse,
prceum Tcstamcntui cclar 12 patriarhi sau
Apocaiipsa saptamiiniior, sunt considerate
apocrife.
Apocalipsa lui loan, ultima earte din
NT, a fost serisa cu siguranta in jurul anilor
95-100, probabil nu de apostolul loan,
ei sub influenta acestuia. Cristos in slava ii
apare lui loan, exilat la Patmos, ii porun-
sa serie catre biserici din Asia.
Apoi loan este eondus in eer. Aeolo i'l vede
pe Dumnezeu pe tron, inconjurat de eetele
tinand in mana cartea cu
peceti pe care i-a da mielului jertfit*. Mielul
sfarama pecetile, fiecare sfaramare fiind
semnul unor aparitii. Primele patru fac sa
apara calaretii: part, pe atunci
spaima romanilor, Razboiul, Foametea
Ciuma(Moartea) pe un cal balan, care vor
face prapad pe pamant (Ap 6). Apare apoi
Femeia, mama a unui copil de parte
biirbateasca pe care Balaurul Satana* vrea
sa-l devoreze. Izgonit de Mihail* de
ingere$ti, Balaurul i$i transmite puterea
Fiarei care sus tine Babilonul: marea eurva
(simbol al Imperiului Roman prigonitor al
Ap 17). loan evoca in continuare
Noul Icrusalim", cetatea smnta pogorata din
eer unde Dumnczcu impreuna
eu oamenii CAp 21).
In aceasta apocalipsa Isus este
reeunoseut ea Mcsia"', promisiunile lui
Dumnezeu sc Indeplinese sc
Rcvclatia. -+ JUDECATA DE APOI, MAN-
TUIRE. PARUSIE, RAsCUMPARARE.
Ut. Genul apncaliptic a inllorit in antichitatca
i na: Hernws. Pi/stom/. ciitrc 1.:1{) d. Cr.
Apocalipsa poatc fi ulll11nd dc a citi istoria IUl11ii:
unui pro.cm sau unlli \ iitor apropial plin dc
cataclisl11c dC7.oiare ii va url11a 0 cpnca dc
Opcrclc apocal ipticc sc prezint;l
adcsca slih Conn:.! cpid. intr-un dccor cosmic.
l.'l11bcrto Eco. in ,\'ulllc1c Tmf)(/;lfi'rului. 19XO.
ill1agincazCi dl,irul crimelor Ia
mflilastire In 1327 unncazu ordinca prevc,airilor
de la deschidcrca cclei dc-a peccti (roman
transpus pc eCl'Hn dc Jean-Jacljucs Annaud).
Prin Crllmusetea sa alegoridi prin rona
viziunilor, Apocalipsa a hrallit il11agillatia multor
poeti. ca Blake. Lamartine sau Hugo. Aeeente
apocalipticc se gascsc la Shelley, Prometeu
eliberut, IX20, drama In care, III actul al IV-lea,
este debandada ce a cuprins for(ele
raului, la Wagner, Alllurgul Zeilor, lX74,
autori flIpt legaturile eu giindirea
bibliciL aidoma lui D.H. Lawrence, care serie
Apoculypse (1931) dintr-un sentiment de ura
impotriva Revelatiei, socotita speranta celor slabi.
Convulsiile istoriei - revolutii, razboaie uria-
- suscita adesea in literatura 0 intoarcere la
acest tip de inspiratie, complet laicizata in
literatura printre altele.
Icon. Apocalip .. ;a de la Suint-Sever, manuseris
ilustrat, 102X. Timpanul de la Moissac, sec. XII.
Tapiserii de Nicolas Bataille, 13X7, Angers; de
Jean Lun;at, 1950, Assy. Correggio, Viziunea
Sfantului 101m la Patmos, 1524. Albrecht DUrer,
De"'chiderea pecetilor dupli Apocalip.'ili, gravura,
149X; EI Greco, 1614, New York. William Blake,
Moartea pe un cal bitlan, 1 X05, Londra. Frae:is
Danby, sec. XIX, Dublin. Arnold BOcklin, Rliz-
boil/I, I X96, Dresda. Edward Goerg, Apoculip,,a.
serie de gravuri. 1943.
. 1\f1lZ. Franz Schmidt, Cartea cu peceti.
1937. Olivier Messiaen: Cl'urtet pcntru
F
Plimanwlui, 1941; cea de-a treia Midi Liturghie,
1944; Cu/orile Cetlitii 1963; De la Canioane
Ia Stele, 1974. Pierre Henry, Apocalipsa lui loan,
1968. Twelve gates to the City, negro-spiritual.
'. Cin. Bergman, fn A !japtCii pecete, 1956, ilustrea-
za cele doua sensuri ale cuviintului apoeaJipsa:
sfiirsitullumii, cu foamete ciuma in Evul Mediu,
dar revelatia eshatologicil analoga deschiderii
celei de-a pece(i in Apocalipsa lui loan.
Francis Ford Coppola, Apocalypse now, 1979: tn
aeest film despre ri1zboiui american din Vietnam
este re(inut numai sensul modern de catastrofii.
APOCRIFE
Scrieri care n-au fost recunoscute ca
facand parte din "canonul" Sfintei Scripturi.
Exista numeroase apocrife ale VT: cartea lui
Enoh, cea dc-a patra carte a lui Ezdra, Testa-
mentul celor 12 patriarhi etc., adesea marc ate
accentuat de curentul apoca:!iptic*. Se cunosc
evanghelii apocrife: Evanghelia lui Toma,
Evanghelia lui Petru a:!tele. Acestea,
neautorizate, au pastrat uneori vechi traditii
valoroase, dar caracterizate printr-un gust
excesiv pentru miraculos.
Unele texte sunt numite apoerife de tradi-
!ia protestanta $i deuterocanonice * de cea
catoIica.
APOSTOL
(Gr. apostolos, "trimis", de1egat ,?ficial,
persoana care a primit 0 misiune.) In sens
strict, cei 12 ucenici ale$i de Isus pentru a-i
fi cei mai apropiati martorii sai
inaintea 1umii propovaduitorii Evanghe-
liei* sale. NT ii in genera:!, "cei
doisprezece". Ei sunt: Petru*, Andrei*,
Iacov* si loan * - cei dintai chemati; Filip *,
Matei*, Toma*, fiul1ui
A1feu*, Tadeu (sau Iuda), Simon* Iuda*
Iscarioteanul (Me 3,17-19). Petru apare
totdeauna in frunte. Iuda, dupa tradare, a
fost Inlocuit de Matia (Fp 1,15-26).
Cat despre Pavel*, dupa moartea lui Isus,
l$i ia nume1e de "apostol a:! neamurilor",
ARAMAICA 27
adicii al neevreilor, ca urmare a convertirii
lui 1?e drumul Damascului".
In sens mai larg, cuvantul "apostol" 11
desemneaza pe cel care trans mite mesajul
Evangheliei, sau, la modul genera:! astazi, pe
cel care apiira 0 idee sau 0 cauza generoasa.
L.&P. Drojdia in alaat (Lc 13,20-21): cum
ajunge doar pu\ina drojdie in trei masuri de filina
ca sa dospeasca tot aluatlll, cei 12 apostoli, vestind
lmparat
ia
lui Dumnezell, vor transforma numai ei
fntreg pamantul. tn vorbirea curenta, expresia Ii
desemneaza pe toti aceia care. Tn ciuda numaruiui
lor mic, fac sa "dospeasca" idei, sentimente,
pasiuni 1'ntr-o lume care, filra ei, ar fi inertil.
Lit. Paul Claudel, Corona benignitati.'i itnni
Dei.,.CeataApostolilor",1915.
Icon. Trimitereu ilpG.'itolilor. sculpt., sec. XII,
Vezelay. Hugo Van derGoes, Moarteu Feciourei.
Bruges. Apo.,tolii, Di.irer, 1526, Mtinchen;
EI Greco, 16()X, Toledo. Eugene BlImand, Ucenicii
Petru ,,'i Io<m a/erl!ilnd la mormilnt, 1898, Paris .....
CINA'CEA DE TAINA, RUSALII.
APROAPELE
Legea mozaica stipula respectul pentru
aproape, in primul rand pentru fratele israe-
lit: "Sa iube$ti pe aproapele tau ca pe tine
insut
i
" (Lv 19,17-18), dar pentru straini
(Lv 19,34).
Intrebat de un invatator a:! Legii, Isus
raspunde ca mantuirea se 'afla in dragostea * de
Dumnezeu de aproape, iar pentru a contura
identitatea acestuia, e1 poveste$te pilda
bunului samaritean* (Lc 10,30). Isus arata aid
cii orice om "care se mi10stive$te" devine
aproapele celuila:!t, mergand chiar panll 1a a
predica dragostea de (Mt 5,45).
ARAMAIC A
Limba micilor triburi arameene a
in importanta: cand, spre anul 500 1. Cr., a
devenit limba oficiala a Imperiu1ui Persan,
exercita pe atunci dominatia asupra
intregului Orient Mijlociu, din India pana
in Egipt. Evreii din Pa1estina 0 vor folosi
pana in sec. II d. Cr. Deci este limba vorbita
pe timpu11ui lsus. Cateva pasaje din caqile po
26 APOCALIPSA
paeatos), care moare, iese un am nou,
spalat de toate paeatele. -+ CREA TIUNE,
FURTUNA DOMOLITA.
Lit. Paul Claudel, Cinci Illuri ode. 191 () ... Duhul
Apa". Jean-Claude Renard, De.Kilntecul ,tpelor.
1961.
APOCALIPSA
(Din gr. apocaiuptci"n, "a dezvalui".) Gen
literar in care, fntr-o cpoea de criza, pentru a
mentine credinta speranta
prorocii" dezvaluic istoriei. Pesimist
rata dc un prezent plin de pacatc, nenorociri
::;i sufcrinte, discurslll apocaliptic cste
optimist raUi de viitor. care va
instaurarc Imparatici lui Dumnezeu.
Un anllmit numar de textc apocaliptice
rigllrcaza in VT (Is 24-27, On 10-12). dar
aces! gcn literar va inllori mai ales In
pcrioada intertcstamentara, din sec. II f. Cr.
pana In sec. I d. Cr. Ascmenea apoealipse,
prceum Tcstamcntui cclar 12 patriarhi sau
Apocaiipsa saptamiiniior, sunt considerate
apocrife.
Apocalipsa lui loan, ultima earte din
NT, a fost serisa cu siguranta in jurul anilor
95-100, probabil nu de apostolul loan,
ei sub influenta acestuia. Cristos in slava ii
apare lui loan, exilat la Patmos, ii porun-
sa serie catre biserici din Asia.
Apoi loan este eondus in eer. Aeolo i'l vede
pe Dumnezeu pe tron, inconjurat de eetele
tinand in mana cartea cu
peceti pe care i-a da mielului jertfit*. Mielul
sfarama pecetile, fiecare sfaramare fiind
semnul unor aparitii. Primele patru fac sa
apara calaretii: part, pe atunci
spaima romanilor, Razboiul, Foametea
Ciuma(Moartea) pe un cal balan, care vor
face prapad pe pamant (Ap 6). Apare apoi
Femeia, mama a unui copil de parte
biirbateasca pe care Balaurul Satana* vrea
sa-l devoreze. Izgonit de Mihail* de
ingere$ti, Balaurul i$i transmite puterea
Fiarei care sus tine Babilonul: marea eurva
(simbol al Imperiului Roman prigonitor al
Ap 17). loan evoca in continuare
Noul Icrusalim", cetatea smnta pogorata din
eer unde Dumnczcu impreuna
eu oamenii CAp 21).
In aceasta apocalipsa Isus este
reeunoseut ea Mcsia"', promisiunile lui
Dumnezeu sc Indeplinese sc
Rcvclatia. -+ JUDECATA DE APOI, MAN-
TUIRE. PARUSIE, RAsCUMPARARE.
Ut. Genul apncaliptic a inllorit in antichitatca
i na: Hernws. Pi/stom/. ciitrc 1.:1{) d. Cr.
Apocalipsa poatc fi ulll11nd dc a citi istoria IUl11ii:
unui pro.cm sau unlli \ iitor apropial plin dc
cataclisl11c dC7.oiare ii va url11a 0 cpnca dc
Opcrclc apocal ipticc sc prezint;l
adcsca slih Conn:.! cpid. intr-un dccor cosmic.
l.'l11bcrto Eco. in ,\'ulllc1c Tmf)(/;lfi'rului. 19XO.
ill1agincazCi dl,irul crimelor Ia
mflilastire In 1327 unncazu ordinca prevc,airilor
de la deschidcrca cclei dc-a peccti (roman
transpus pc eCl'Hn dc Jean-Jacljucs Annaud).
Prin Crllmusetea sa alegoridi prin rona
viziunilor, Apocalipsa a hrallit il11agillatia multor
poeti. ca Blake. Lamartine sau Hugo. Aeeente
apocalipticc se gascsc la Shelley, Prometeu
eliberut, IX20, drama In care, III actul al IV-lea,
este debandada ce a cuprins for(ele
raului, la Wagner, Alllurgul Zeilor, lX74,
autori flIpt legaturile eu giindirea
bibliciL aidoma lui D.H. Lawrence, care serie
Apoculypse (1931) dintr-un sentiment de ura
impotriva Revelatiei, socotita speranta celor slabi.
Convulsiile istoriei - revolutii, razboaie uria-
- suscita adesea in literatura 0 intoarcere la
acest tip de inspiratie, complet laicizata in
literatura printre altele.
Icon. Apocalip .. ;a de la Suint-Sever, manuseris
ilustrat, 102X. Timpanul de la Moissac, sec. XII.
Tapiserii de Nicolas Bataille, 13X7, Angers; de
Jean Lun;at, 1950, Assy. Correggio, Viziunea
Sfantului 101m la Patmos, 1524. Albrecht DUrer,
De"'chiderea pecetilor dupli Apocalip.'ili, gravura,
149X; EI Greco, 1614, New York. William Blake,
Moartea pe un cal bitlan, 1 X05, Londra. Frae:is
Danby, sec. XIX, Dublin. Arnold BOcklin, Rliz-
boil/I, I X96, Dresda. Edward Goerg, Apoculip,,a.
serie de gravuri. 1943.
. 1\f1lZ. Franz Schmidt, Cartea cu peceti.
1937. Olivier Messiaen: Cl'urtet pcntru
F
Plimanwlui, 1941; cea de-a treia Midi Liturghie,
1944; Cu/orile Cetlitii 1963; De la Canioane
Ia Stele, 1974. Pierre Henry, Apocalipsa lui loan,
1968. Twelve gates to the City, negro-spiritual.
'. Cin. Bergman, fn A !japtCii pecete, 1956, ilustrea-
za cele doua sensuri ale cuviintului apoeaJipsa:
sfiirsitullumii, cu foamete ciuma in Evul Mediu,
dar revelatia eshatologicil analoga deschiderii
celei de-a pece(i in Apocalipsa lui loan.
Francis Ford Coppola, Apocalypse now, 1979: tn
aeest film despre ri1zboiui american din Vietnam
este re(inut numai sensul modern de catastrofii.
APOCRIFE
Scrieri care n-au fost recunoscute ca
facand parte din "canonul" Sfintei Scripturi.
Exista numeroase apocrife ale VT: cartea lui
Enoh, cea dc-a patra carte a lui Ezdra, Testa-
mentul celor 12 patriarhi etc., adesea marc ate
accentuat de curentul apoca:!iptic*. Se cunosc
evanghelii apocrife: Evanghelia lui Toma,
Evanghelia lui Petru a:!tele. Acestea,
neautorizate, au pastrat uneori vechi traditii
valoroase, dar caracterizate printr-un gust
excesiv pentru miraculos.
Unele texte sunt numite apoerife de tradi-
!ia protestanta $i deuterocanonice * de cea
catoIica.
APOSTOL
(Gr. apostolos, "trimis", de1egat ,?ficial,
persoana care a primit 0 misiune.) In sens
strict, cei 12 ucenici ale$i de Isus pentru a-i
fi cei mai apropiati martorii sai
inaintea 1umii propovaduitorii Evanghe-
liei* sale. NT ii in genera:!, "cei
doisprezece". Ei sunt: Petru*, Andrei*,
Iacov* si loan * - cei dintai chemati; Filip *,
Matei*, Toma*, fiul1ui
A1feu*, Tadeu (sau Iuda), Simon* Iuda*
Iscarioteanul (Me 3,17-19). Petru apare
totdeauna in frunte. Iuda, dupa tradare, a
fost Inlocuit de Matia (Fp 1,15-26).
Cat despre Pavel*, dupa moartea lui Isus,
l$i ia nume1e de "apostol a:! neamurilor",
ARAMAICA 27
adicii al neevreilor, ca urmare a convertirii
lui 1?e drumul Damascului".
In sens mai larg, cuvantul "apostol" 11
desemneaza pe cel care trans mite mesajul
Evangheliei, sau, la modul genera:! astazi, pe
cel care apiira 0 idee sau 0 cauza generoasa.
L.&P. Drojdia in alaat (Lc 13,20-21): cum
ajunge doar pu\ina drojdie in trei masuri de filina
ca sa dospeasca tot aluatlll, cei 12 apostoli, vestind
lmparat
ia
lui Dumnezell, vor transforma numai ei
fntreg pamantul. tn vorbirea curenta, expresia Ii
desemneaza pe toti aceia care. Tn ciuda numaruiui
lor mic, fac sa "dospeasca" idei, sentimente,
pasiuni 1'ntr-o lume care, filra ei, ar fi inertil.
Lit. Paul Claudel, Corona benignitati.'i itnni
Dei.,.CeataApostolilor",1915.
Icon. Trimitereu ilpG.'itolilor. sculpt., sec. XII,
Vezelay. Hugo Van derGoes, Moarteu Feciourei.
Bruges. Apo.,tolii, Di.irer, 1526, Mtinchen;
EI Greco, 16()X, Toledo. Eugene BlImand, Ucenicii
Petru ,,'i Io<m a/erl!ilnd la mormilnt, 1898, Paris .....
CINA'CEA DE TAINA, RUSALII.
APROAPELE
Legea mozaica stipula respectul pentru
aproape, in primul rand pentru fratele israe-
lit: "Sa iube$ti pe aproapele tau ca pe tine
insut
i
" (Lv 19,17-18), dar pentru straini
(Lv 19,34).
Intrebat de un invatator a:! Legii, Isus
raspunde ca mantuirea se 'afla in dragostea * de
Dumnezeu de aproape, iar pentru a contura
identitatea acestuia, e1 poveste$te pilda
bunului samaritean* (Lc 10,30). Isus arata aid
cii orice om "care se mi10stive$te" devine
aproapele celuila:!t, mergand chiar panll 1a a
predica dragostea de (Mt 5,45).
ARAMAIC A
Limba micilor triburi arameene a
in importanta: cand, spre anul 500 1. Cr., a
devenit limba oficiala a Imperiu1ui Persan,
exercita pe atunci dominatia asupra
intregului Orient Mijlociu, din India pana
in Egipt. Evreii din Pa1estina 0 vor folosi
pana in sec. II d. Cr. Deci este limba vorbita
pe timpu11ui lsus. Cateva pasaje din caqile
r
28 AReA
bibIice (Ezdra* Daniel'') sunt scrise In
aceasta Iimbii semitica, apropiata de ebrai-
cli'; folosind caractere.
Pentru cult, lecturile In ebraica nemai-
fiind Intelese, a fost nevoie de traduceri In
aramaica: targum. Dintre
acestea, ciiteva ne-au parvenit (unele tacand
parte din manuscrisele gasite la Qumran*).
Literatura veche In limba aramaica este
de mare importanta.
NT. Incheie Epistola catre Co-
rinteni cu urmatoarele cuvinte aramaice:
marana tha, "Vino, Doamne", care corespund
apelului final din ApocaIipsa (Ap 22,20).
Prezenta, In textul grecesc, a acestei formule
liturgice aramaice arata riidacinile ei in
traditia palestiniana.
ARCA.
cuvant latin: area, "sipet", tradu-
ce doi termeni ebraici: unul (aron) des em-
neaza chivotul Legamantului, iar celalalt
(tevah) e intrebuintat pentru a numi leaganul
lui Moise arca lui Noe.
Area lui Noe
o corabie construita la porunca lui Dum-
nezeu, in care Noe a Imbarcat cate doua
exemplare, mascul femela, din toate spe-
ciile traitoare. Dumnezeu vroia sa salveze
astfel creatiunea de la potopul pe care mania
sa II starnise (Gn 6,19-22).
Arca lui Noe simbolizeaza ocrotirea pe
care 0 acorda Dumnezeu celor drepti atunci
cand se afia In nenorocire; ea reprezinta
leaganul unei vieti noi dupa Incercare. Este
interesant de facut 0 apropiere Intre aceasta
corabie leaganul Impletit din papirus,
plutind pe Nil, In care fiica lui Faraon I-a
gasit pe Moise, dupa ce suveranul egiptean
poruncise uciderea tuturor copiilor de parte
barbateasca ai evreilor (Ex 2). --. POTOP.
Lit. SupervieIle, Area lui Nae, 1938: culegere
de dintre care unele sunt inspirate din
Biblie.
Icon. Area lui Nae, mozaic la San Marco,
Vene(ia. sec. XIV; sculpt. Tn Catedrala din
Bourges. sec. XIII; Paolo Ucello. 145(J. Floren(a;
Michelangelo. 1512, Roma. Jacopo Bassano.
Canstruirea areei, sec. XVI. Marsilia. Vitraliul de
la St. Etienne-du-Mont. sec. XVII. Paris. Jean
Lun;:at. Canteeul Lumii. tapiserie. 1957. Angers.
11,1uz. Benjamin Britten. Area lui Nae. 1957.
dupa un mister din sec. XIV. Erich Sternberg.
Area lui Nae. 196(J.
Chivotul Legamantului (Chivot de
Legamant)
Un fel de sipet din lemn ce continea
tablcle Legii (Ex 25,10-22). Era
cu ajutorul unor stinghii din lernn, sub un cort
sfintit, invelit in piei de berbec. Cortul care
acopera chivotul e considerat lacasul lui
Dumnezeu, iar chivotul reprezinta ;emnul
vizibil al prezentei sale printre Astfel,
chivotul este stant nimeni nu trebuie sa-l
atinga (vezi IS 5). David I-a adus cu mare
veseIie In Ierusalim, pe care tocmai iI cuce-
rise (2S 6), iar Solomon a construit Templul
ca sa-l adaposteasca. Descrierea pe care ne-o
da Exodul (Ex 37,1-9) corespunde chiv.otului
din Templul lui Solomon, sub aripile
intinse ale heruvirnilor; toate erau placate cu
aur. Chivotul a disparut la nimicirea
Ierusalimului, in anul 587 1. Cr.
Icon. Fresca, Doura-Europos, sec. III. Basore-
lief, sinagoga din Capernaum, sec. III. Mozaic,
Germigny, sec. IX. Vitraliu, St. Denis, sec. XII.
Timpan, Notre-Dame din Paris, sec. XII.
Cin. Steven Spielberg, A venturierii ehivatului
pierdut, 1981. Un arheoIog, care este un mare
aventurier, fntreprinde 0 expeditie In Egipt ca sa
gaseasca chivotul Legamantului evreilor, cautat
deopotriva de
ARGILA. (LUT)
Prelucrarea argilei se practica din cele
mai vechi timpuri. Framantata cu picioarele,
amestecata cu nisip sau cu var, argila era
lucrata la roata de olar, rezultand obiecte
utilitare figurine de oameni sau animale.
Biblia II compara pe Dumnezeu-creatorul
p
cu olarul pe om cu un vas de lut (Iv 10,8;
Ir 18,6; Is 64,7).
Lit. Imaginea unui Dumnezeu-olar prelucrand
lutul este luata din Ieremia (Ir 18) de Pierre
Emmanuel, Babel, 1952: .,Iata omul, Tn mainile
olarului nebun ce se l'ncapataneaza sihi creeze
capodopera din nimic."
ARHANGHEL
Inseamna "conducator" (in
arkhos) al ingerilor. Traditia Ii
numeste pe trei dintre MihaiI" (Dn
10,13; Ap 12,7), Rafail* (Tb 3,17), Gavriil*
(Dn 8,16; Lc 1,26); traditia evreiasca, pe
mai multi. --. INGER.
Lit. Edgar Quinet, Aha.werus. 1833; Tn prolog.
arhanghelii joaca. Inaintea lui Dumnczeu a
sfintilor.o piesa ce prezinta istoria lumii apusc.
Icon. --. GAVRIIL, MIHAIL. RAFAIL.
ARHIEREU (MARE PREOT)
Arhiereul era preotul cu rangul cel mai
inalt printre fratii sai (Lv 21,10), singurul
caruia ii era ingiiduit sa intre, 0 data pe an, in
Smnta Sfintelor"', de Sarbiitoarea
(Yom Kipur).
Aaron"', frateIe lui Moise"', a fost primul
mare preot; BibIia descrie ungerea lui
solemna (Ex 28-29). Incepand de la David
pana in sec. II 1. Cr., alegerea arhiereilor s-a
fkut din semintia lui Sadoc. De la dornnia
lui lrod (37 1. Cr.), ei au fost desemnati
autoritatea politica, adica de ocupantuI"
roman si contestati de unii. Caiafa era cel
care functie In momentul
mortii lui Isus. De la nimicirea Templului
din Ierusalim, in anul 70 d. Cr., nu mai
exista arhiereu de origine evreiasca.
Autorul Epistolei catre Evrei
figura profetica a arhiereului pentru a-I
pe Isus: "Un astfel de arhiereu se
cuvenea sa avem: sfant, fara de rautate, rara
de pata, osebit de cei fiind mai
presus decat cerurile" (Bv 7,26).
Icon. Imaginea despre arhiereu este aplicatii
preotului Zaharia In Oil;iitaria Feeiaarei, unde
AVE MARIA
29
oficiaza casatoria Mariei cu losif. -+ CASATO-
RIA SFINTEI FECIOARE.
ATALIA
Piica lui Ahab'" si a Izabelei, regina a
Ierusalimului. In sec. IX 1. Cr., poporul evreu
este scindat in doua regate: Israel Iuda.
Israel isi uita credinta In Yehova si se inchina
unor straini. Ahab, Ataliei,
in Samaria un templu lui Baal.
In epoca, familiiIe conducatoare ale
celor doua rivale se intr-o serie
de masacre. In cursul unuia dintre acestea,
Izabela, mama Ataliei, este aruncata la caini.
Atunci fiica ei neamul lui David ca
sa poata domni la Icrusalim. Va fi Intr-ade-
var regina intre anii 841 835. Dar un copil
scapat de la macel crescut in taina, Ioas, 0
va expulza. MareIe preot load va porunci
uciderea Ataliei, precum distrugerea
idolilor (2R 11; 2Cr 22-23).
Lit. Accasta poveste siingeroasa I-a inspirat pe
Racine, astfel Iuiind tragedia Atalia (169 1);
Jean-Baptiste Moreau a compus muzica coruriIor,
iar Franc,:ois-Adrien Boieidieu a rescris-o In 1810.
Muz. HaendeI, Atalia, oratoriu, 1733.
A V ACUM (HABACUC)
Proroc contemporan cu Ieremia (sec.
VII -VI). Lanseaza imprecatii fulminante
impotriva asupritorilor (asirieni sau cal-
deeni) se arata scandalizat de tacerea lui
Dumnezeu "cand cel nelegiuit pe
omul cel drept" (A v 1,13), dar continua
puna nadejdea in interventia lui Dumnezeu
"impotriva neamului care ne .
Lit. Edouard Roditi, "Habacuc", sec. XX,
poem dtat de Pierre Hai'at, Antalagia poeziei
evreieljti,1985.
AVE MARIA
"A ve Maria, gratia plena; Dominus
tecum: benedicta tu in mulieribus, et
benedictus fructus ventris tui, Jesus. Sancta
Maria, Mater Dei, ora pro nobis peccatoribus,
r
28 AReA
bibIice (Ezdra* Daniel'') sunt scrise In
aceasta Iimbii semitica, apropiata de ebrai-
cli'; folosind caractere.
Pentru cult, lecturile In ebraica nemai-
fiind Intelese, a fost nevoie de traduceri In
aramaica: targum. Dintre
acestea, ciiteva ne-au parvenit (unele tacand
parte din manuscrisele gasite la Qumran*).
Literatura veche In limba aramaica este
de mare importanta.
NT. Incheie Epistola catre Co-
rinteni cu urmatoarele cuvinte aramaice:
marana tha, "Vino, Doamne", care corespund
apelului final din ApocaIipsa (Ap 22,20).
Prezenta, In textul grecesc, a acestei formule
liturgice aramaice arata riidacinile ei in
traditia palestiniana.
ARCA.
cuvant latin: area, "sipet", tradu-
ce doi termeni ebraici: unul (aron) des em-
neaza chivotul Legamantului, iar celalalt
(tevah) e intrebuintat pentru a numi leaganul
lui Moise arca lui Noe.
Area lui Noe
o corabie construita la porunca lui Dum-
nezeu, in care Noe a Imbarcat cate doua
exemplare, mascul femela, din toate spe-
ciile traitoare. Dumnezeu vroia sa salveze
astfel creatiunea de la potopul pe care mania
sa II starnise (Gn 6,19-22).
Arca lui Noe simbolizeaza ocrotirea pe
care 0 acorda Dumnezeu celor drepti atunci
cand se afia In nenorocire; ea reprezinta
leaganul unei vieti noi dupa Incercare. Este
interesant de facut 0 apropiere Intre aceasta
corabie leaganul Impletit din papirus,
plutind pe Nil, In care fiica lui Faraon I-a
gasit pe Moise, dupa ce suveranul egiptean
poruncise uciderea tuturor copiilor de parte
barbateasca ai evreilor (Ex 2). --. POTOP.
Lit. SupervieIle, Area lui Nae, 1938: culegere
de dintre care unele sunt inspirate din
Biblie.
Icon. Area lui Nae, mozaic la San Marco,
Vene(ia. sec. XIV; sculpt. Tn Catedrala din
Bourges. sec. XIII; Paolo Ucello. 145(J. Floren(a;
Michelangelo. 1512, Roma. Jacopo Bassano.
Canstruirea areei, sec. XVI. Marsilia. Vitraliul de
la St. Etienne-du-Mont. sec. XVII. Paris. Jean
Lun;:at. Canteeul Lumii. tapiserie. 1957. Angers.
11,1uz. Benjamin Britten. Area lui Nae. 1957.
dupa un mister din sec. XIV. Erich Sternberg.
Area lui Nae. 196(J.
Chivotul Legamantului (Chivot de
Legamant)
Un fel de sipet din lemn ce continea
tablcle Legii (Ex 25,10-22). Era
cu ajutorul unor stinghii din lernn, sub un cort
sfintit, invelit in piei de berbec. Cortul care
acopera chivotul e considerat lacasul lui
Dumnezeu, iar chivotul reprezinta ;emnul
vizibil al prezentei sale printre Astfel,
chivotul este stant nimeni nu trebuie sa-l
atinga (vezi IS 5). David I-a adus cu mare
veseIie In Ierusalim, pe care tocmai iI cuce-
rise (2S 6), iar Solomon a construit Templul
ca sa-l adaposteasca. Descrierea pe care ne-o
da Exodul (Ex 37,1-9) corespunde chiv.otului
din Templul lui Solomon, sub aripile
intinse ale heruvirnilor; toate erau placate cu
aur. Chivotul a disparut la nimicirea
Ierusalimului, in anul 587 1. Cr.
Icon. Fresca, Doura-Europos, sec. III. Basore-
lief, sinagoga din Capernaum, sec. III. Mozaic,
Germigny, sec. IX. Vitraliu, St. Denis, sec. XII.
Timpan, Notre-Dame din Paris, sec. XII.
Cin. Steven Spielberg, A venturierii ehivatului
pierdut, 1981. Un arheoIog, care este un mare
aventurier, fntreprinde 0 expeditie In Egipt ca sa
gaseasca chivotul Legamantului evreilor, cautat
deopotriva de
ARGILA. (LUT)
Prelucrarea argilei se practica din cele
mai vechi timpuri. Framantata cu picioarele,
amestecata cu nisip sau cu var, argila era
lucrata la roata de olar, rezultand obiecte
utilitare figurine de oameni sau animale.
Biblia II compara pe Dumnezeu-creatorul
p
cu olarul pe om cu un vas de lut (Iv 10,8;
Ir 18,6; Is 64,7).
Lit. Imaginea unui Dumnezeu-olar prelucrand
lutul este luata din Ieremia (Ir 18) de Pierre
Emmanuel, Babel, 1952: .,Iata omul, Tn mainile
olarului nebun ce se l'ncapataneaza sihi creeze
capodopera din nimic."
ARHANGHEL
Inseamna "conducator" (in
arkhos) al ingerilor. Traditia Ii
numeste pe trei dintre MihaiI" (Dn
10,13; Ap 12,7), Rafail* (Tb 3,17), Gavriil*
(Dn 8,16; Lc 1,26); traditia evreiasca, pe
mai multi. --. INGER.
Lit. Edgar Quinet, Aha.werus. 1833; Tn prolog.
arhanghelii joaca. Inaintea lui Dumnczeu a
sfintilor.o piesa ce prezinta istoria lumii apusc.
Icon. --. GAVRIIL, MIHAIL. RAFAIL.
ARHIEREU (MARE PREOT)
Arhiereul era preotul cu rangul cel mai
inalt printre fratii sai (Lv 21,10), singurul
caruia ii era ingiiduit sa intre, 0 data pe an, in
Smnta Sfintelor"', de Sarbiitoarea
(Yom Kipur).
Aaron"', frateIe lui Moise"', a fost primul
mare preot; BibIia descrie ungerea lui
solemna (Ex 28-29). Incepand de la David
pana in sec. II 1. Cr., alegerea arhiereilor s-a
fkut din semintia lui Sadoc. De la dornnia
lui lrod (37 1. Cr.), ei au fost desemnati
autoritatea politica, adica de ocupantuI"
roman si contestati de unii. Caiafa era cel
care functie In momentul
mortii lui Isus. De la nimicirea Templului
din Ierusalim, in anul 70 d. Cr., nu mai
exista arhiereu de origine evreiasca.
Autorul Epistolei catre Evrei
figura profetica a arhiereului pentru a-I
pe Isus: "Un astfel de arhiereu se
cuvenea sa avem: sfant, fara de rautate, rara
de pata, osebit de cei fiind mai
presus decat cerurile" (Bv 7,26).
Icon. Imaginea despre arhiereu este aplicatii
preotului Zaharia In Oil;iitaria Feeiaarei, unde
AVE MARIA
29
oficiaza casatoria Mariei cu losif. -+ CASATO-
RIA SFINTEI FECIOARE.
ATALIA
Piica lui Ahab'" si a Izabelei, regina a
Ierusalimului. In sec. IX 1. Cr., poporul evreu
este scindat in doua regate: Israel Iuda.
Israel isi uita credinta In Yehova si se inchina
unor straini. Ahab, Ataliei,
in Samaria un templu lui Baal.
In epoca, familiiIe conducatoare ale
celor doua rivale se intr-o serie
de masacre. In cursul unuia dintre acestea,
Izabela, mama Ataliei, este aruncata la caini.
Atunci fiica ei neamul lui David ca
sa poata domni la Icrusalim. Va fi Intr-ade-
var regina intre anii 841 835. Dar un copil
scapat de la macel crescut in taina, Ioas, 0
va expulza. MareIe preot load va porunci
uciderea Ataliei, precum distrugerea
idolilor (2R 11; 2Cr 22-23).
Lit. Accasta poveste siingeroasa I-a inspirat pe
Racine, astfel Iuiind tragedia Atalia (169 1);
Jean-Baptiste Moreau a compus muzica coruriIor,
iar Franc,:ois-Adrien Boieidieu a rescris-o In 1810.
Muz. HaendeI, Atalia, oratoriu, 1733.
A V ACUM (HABACUC)
Proroc contemporan cu Ieremia (sec.
VII -VI). Lanseaza imprecatii fulminante
impotriva asupritorilor (asirieni sau cal-
deeni) se arata scandalizat de tacerea lui
Dumnezeu "cand cel nelegiuit pe
omul cel drept" (A v 1,13), dar continua
puna nadejdea in interventia lui Dumnezeu
"impotriva neamului care ne .
Lit. Edouard Roditi, "Habacuc", sec. XX,
poem dtat de Pierre Hai'at, Antalagia poeziei
evreieljti,1985.
AVE MARIA
"A ve Maria, gratia plena; Dominus
tecum: benedicta tu in mulieribus, et
benedictus fructus ventris tui, Jesus. Sancta
Maria, Mater Dei, ora pro nobis peccatoribus,
30 AVRAAM
nunc et in hora mortis nostrae. Amen." -
ANGELUS, BVNA-VESTIRE.
Lit. "Te salut (Bucura-te), Marie", acest Ince-
put de mgaciune tradifionala a catolicilor, apare ca
refren In ,.Rugaciunea", text de Francis Jammes
(Biserica 'imbracata in fnmze) , popularizat de
interpretareadlntarefului Georges Brassens, 1953.
Se rediseste In strofele consacrate de Louis
pr1zonierelor de la Auschwitz (Muzeul
Grevin, 1946).
Icon. Petrus Christus, Fccioara ,'} pomul uscut.
1452, Lugano: de crengile copacului atarna
Iitere "A" simbolizand rugaciunea Ave Maria.
Muz. Ave IVfariu. messa pc voci de
Palestrina, sec. XVI. Melodii de Schubert de
Gounod, sec. XIX.
Cin. Jean-Luc Godard, Bucurii-te. Marie. 19!16.
A VRAAM (ABRAHAM)
Avraam (vezi Gn 12-25) a trait la i'nce-
putul mileniului al II-lea i. Cr. al
unui neam politeist stabilit la Ur, in Caldeea,
a primit de la Dumnezeu porunca
paraseasca patria sa pIece intr-o tara
necunoscuta, ce avea sa devina Tara Faga-
duintei* .
Dupa 0 in Egipt, se in
Canaan* cu femeia lui, Sara, cu nepotul
sau, Lot.
Acolo Dumnezeu face legamant cu el
Ii acel pamant pentru el urma-
lui. Dar Sara, neavand copii, 11 indeamna
sa se impreuneze cu slujnica ei Agar, care ii
un fiu, pe Ismail; dar nu acesta
este promis.
Un nou Legamant* intre Dumnezeu
Avraam taierea imprejur (circum-
cizia*) ca sernn al acestuia.
Inca 0 data Dumnezeu i se arata lui
Avraam (Gn 18,1 urm.), acum sub forma
a trei oameni care-l vestesc ca in curand i se
va un fiu, in ciuda varstei i'naintate a
Sarei. Ca sa-l puna la incercare, Dumnezeu
ii cere apoi patriarhului sa i-I jertfeasca pe
acest fiu, Isaac*, dar in fata credintei a su-
punerii sale, jertfa interzice orice
sacrificiu omenesc in vii tor.
A vraam, numit "Parintele
lor" (Rm 4), este recunoscut a trei
religii monoteiste: iudaism,
islamism.
Copiii lui Avraam
Impreuna cu Isaac cu Iacov, A vraam e
considerat poporului ales. EI este
parintele poporului caruia i-a fost data Tara
Fagaduintei. Expresia "copiii lui A vraam"
(Mt 3,9; Lc 13,16; 19,9 ... ) nu indica numai
o descendenta camala. Toti cei care martu-
risesc credinta sunt de asemenea "fiji lui
Avraam" (Mt 1,1; Rm 4).
Sanul lui A vraam
Sanul lui A vraam desemneaza locul de
odihna al dreptilor, unde nu exista durere. E
un loc de ce precede 0 fericire de-
plina. Imaginea apare in parabola bogatului
nemilostiv a sarmanului Lazar (Lc 16,19).
Lit. Povestea jertfirii lui Isaac i-a inspirat pe
scriitori s-a suprapus In imaginarul occidental
peste tema sacrificiului Ifigeniei.
In Evul Mediu, numeroase mistere
istoria lui Avraam, punand In lumina diferite
aspecte ale dramei sale. Nici nu e mai
saraca In aceasta privinta. Sa-l citam pe Theodore
de Beze, Avraam la sacrificiu, 1550 (teatm). In
Paradisul pierdut de Milton, 1667, cartea XII,
arhanghelul Mihailli lui Adam misiunea
lui AVraam, barbat plin de credinta care, urmand
cuvantullui Dumnezeu, va parasi patria adoratii
Ur, din Caldeea, pentm a ca,5tiga Tara Fagaduintei
pentm siii a deveni parintele credin-

Pascal, In Memorial, 1654, Ii opune pe "Dum-
nezeullui Avraam, Dumnezeullui Isaac, Dumne-
zeul lui Iacov" pe "Dumnezeul filozofilor, al
savantilor"; altfel spus, exista un Dumnezeu care
a stabilit 0 legatura personala cu oamenii un
altul, abstract, descoperit prin speculatie intelec-
tualii.
Kierkegaard, Spaima Cutremur, 1843: eseu
asupra spaimei ce 0 alesului
rnaintea lui Dumnezeu. Pentru Kierkegaard, Incer-
carea dificilii careia i se supune AVraal1l este
F
modul cel mai acut In care poate triii
credinciosuI propria-i convingere.
Icon. Avraam cei trei ingeri, sau Ospitalitatea
lui Avraam: San Zeno, sec. XII, Verona; San
Vitale, sec. VI, Ravena; Andrei Rubliov, 1427,
Moscova; Marc ChagaIl, 1954, Nisa. Sacrificiullui
Avraam, Alonso Bemlguete, sculpt. In Iemn, sec.
XVI, Valladolid: Rembrandt, pe aceea5i tema, la
Leningrad; Andrea Del Sarto, la Prado. A vraam
tinandu-i la san pc cei Catedrala din BOllrges,
sec. XIV. Agar in Fnmcisco Cozza, sec.
XVII, Amsterdam; Camille Corot, I !l35, New York.
Muz. A vraam Isaac, Giacomo Carissimi,
oratorill, sec. XVII; Igor Stravinski, balada sacra,
1964. Rock my sOLlI, .,Leganafi-mi sufletlll In
sanllilui Avraam", negro-spiritual.
AlIMA 31
AZIMA
(Gr. a - privativ dzume, "drojdie".)
Se spune despre painea fad drojdie, ne-
dospita. Evreii consumau asemenea paini,
numite matsot, in timpul sarbatorilor de
in amintirea parasirii Egiptului:
poporul, urmandu-l pe Moise, plecase in
graba, tara sa sa creasca painea (Ex
12,39). Isus, la Cina cea de Taina*, a mancat
tara indoiala 0 astfel de paine. bise-
ricilor latine, armene, maronite se impar-
cu (bucatele) de paine nedospi-
ta, "paine azima".
30 AVRAAM
nunc et in hora mortis nostrae. Amen." -
ANGELUS, BVNA-VESTIRE.
Lit. "Te salut (Bucura-te), Marie", acest Ince-
put de mgaciune tradifionala a catolicilor, apare ca
refren In ,.Rugaciunea", text de Francis Jammes
(Biserica 'imbracata in fnmze) , popularizat de
interpretareadlntarefului Georges Brassens, 1953.
Se rediseste In strofele consacrate de Louis
pr1zonierelor de la Auschwitz (Muzeul
Grevin, 1946).
Icon. Petrus Christus, Fccioara ,'} pomul uscut.
1452, Lugano: de crengile copacului atarna
Iitere "A" simbolizand rugaciunea Ave Maria.
Muz. Ave IVfariu. messa pc voci de
Palestrina, sec. XVI. Melodii de Schubert de
Gounod, sec. XIX.
Cin. Jean-Luc Godard, Bucurii-te. Marie. 19!16.
A VRAAM (ABRAHAM)
Avraam (vezi Gn 12-25) a trait la i'nce-
putul mileniului al II-lea i. Cr. al
unui neam politeist stabilit la Ur, in Caldeea,
a primit de la Dumnezeu porunca
paraseasca patria sa pIece intr-o tara
necunoscuta, ce avea sa devina Tara Faga-
duintei* .
Dupa 0 in Egipt, se in
Canaan* cu femeia lui, Sara, cu nepotul
sau, Lot.
Acolo Dumnezeu face legamant cu el
Ii acel pamant pentru el urma-
lui. Dar Sara, neavand copii, 11 indeamna
sa se impreuneze cu slujnica ei Agar, care ii
un fiu, pe Ismail; dar nu acesta
este promis.
Un nou Legamant* intre Dumnezeu
Avraam taierea imprejur (circum-
cizia*) ca sernn al acestuia.
Inca 0 data Dumnezeu i se arata lui
Avraam (Gn 18,1 urm.), acum sub forma
a trei oameni care-l vestesc ca in curand i se
va un fiu, in ciuda varstei i'naintate a
Sarei. Ca sa-l puna la incercare, Dumnezeu
ii cere apoi patriarhului sa i-I jertfeasca pe
acest fiu, Isaac*, dar in fata credintei a su-
punerii sale, jertfa interzice orice
sacrificiu omenesc in vii tor.
A vraam, numit "Parintele
lor" (Rm 4), este recunoscut a trei
religii monoteiste: iudaism,
islamism.
Copiii lui Avraam
Impreuna cu Isaac cu Iacov, A vraam e
considerat poporului ales. EI este
parintele poporului caruia i-a fost data Tara
Fagaduintei. Expresia "copiii lui A vraam"
(Mt 3,9; Lc 13,16; 19,9 ... ) nu indica numai
o descendenta camala. Toti cei care martu-
risesc credinta sunt de asemenea "fiji lui
Avraam" (Mt 1,1; Rm 4).
Sanul lui A vraam
Sanul lui A vraam desemneaza locul de
odihna al dreptilor, unde nu exista durere. E
un loc de ce precede 0 fericire de-
plina. Imaginea apare in parabola bogatului
nemilostiv a sarmanului Lazar (Lc 16,19).
Lit. Povestea jertfirii lui Isaac i-a inspirat pe
scriitori s-a suprapus In imaginarul occidental
peste tema sacrificiului Ifigeniei.
In Evul Mediu, numeroase mistere
istoria lui Avraam, punand In lumina diferite
aspecte ale dramei sale. Nici nu e mai
saraca In aceasta privinta. Sa-l citam pe Theodore
de Beze, Avraam la sacrificiu, 1550 (teatm). In
Paradisul pierdut de Milton, 1667, cartea XII,
arhanghelul Mihailli lui Adam misiunea
lui AVraam, barbat plin de credinta care, urmand
cuvantullui Dumnezeu, va parasi patria adoratii
Ur, din Caldeea, pentm a ca,5tiga Tara Fagaduintei
pentm siii a deveni parintele credin-

Pascal, In Memorial, 1654, Ii opune pe "Dum-
nezeullui Avraam, Dumnezeullui Isaac, Dumne-
zeul lui Iacov" pe "Dumnezeul filozofilor, al
savantilor"; altfel spus, exista un Dumnezeu care
a stabilit 0 legatura personala cu oamenii un
altul, abstract, descoperit prin speculatie intelec-
tualii.
Kierkegaard, Spaima Cutremur, 1843: eseu
asupra spaimei ce 0 alesului
rnaintea lui Dumnezeu. Pentru Kierkegaard, Incer-
carea dificilii careia i se supune AVraal1l este
F
modul cel mai acut In care poate triii
credinciosuI propria-i convingere.
Icon. Avraam cei trei ingeri, sau Ospitalitatea
lui Avraam: San Zeno, sec. XII, Verona; San
Vitale, sec. VI, Ravena; Andrei Rubliov, 1427,
Moscova; Marc ChagaIl, 1954, Nisa. Sacrificiullui
Avraam, Alonso Bemlguete, sculpt. In Iemn, sec.
XVI, Valladolid: Rembrandt, pe aceea5i tema, la
Leningrad; Andrea Del Sarto, la Prado. A vraam
tinandu-i la san pc cei Catedrala din BOllrges,
sec. XIV. Agar in Fnmcisco Cozza, sec.
XVII, Amsterdam; Camille Corot, I !l35, New York.
Muz. A vraam Isaac, Giacomo Carissimi,
oratorill, sec. XVII; Igor Stravinski, balada sacra,
1964. Rock my sOLlI, .,Leganafi-mi sufletlll In
sanllilui Avraam", negro-spiritual.
AlIMA 31
AZIMA
(Gr. a - privativ dzume, "drojdie".)
Se spune despre painea fad drojdie, ne-
dospita. Evreii consumau asemenea paini,
numite matsot, in timpul sarbatorilor de
in amintirea parasirii Egiptului:
poporul, urmandu-l pe Moise, plecase in
graba, tara sa sa creasca painea (Ex
12,39). Isus, la Cina cea de Taina*, a mancat
tara indoiala 0 astfel de paine. bise-
ricilor latine, armene, maronite se impar-
cu (bucatele) de paine nedospi-
ta, "paine azima".
BAAL
(Eh. ha 'ai . .. so\. stap,ln propriclar'.)
Nut11c dallui Hadad. zcul turtllnii.dc scmitii
oceidentali. EI trimitea atat ploaia aduCil-
10are de roadc. dtt si trasnctul dislrll0:alur.
In Biblic. Baal Ii descmneaza pc 17)\i zcii
Dupa () scccla Indclungata im-
pusa de Dumnczcu, proroeul Ilic" i-a ehc-
mat pe pro[c\ii lui Baal pe Muntc1c Carmel
ca sa Ie dovedeasca cvrcilor ca Baal nu
exist!L Intr-adevar. jcrtfa pregatita de pro-
roeii nu a luat foe, In timp ce
jcrtfa pregatita de IJie, udata mai rnainte
cu apa la porunca lui, a f()st mistuita de focul
lui Dumnczeu. Dupa cc a dovcdit existenta
Dumnezeului sau, IIie i-a Injunghiat pe cei
450 de proroci ai lui Baal OR 18,20-40).
Icon. Baal din Ugarit, sculpt., I'nceputul mile-
niului II, Luvru.
BABEL
(Eb. Babel; gr. Babylon.) Descrierea
biblica a tumului Babel se inspira de la pira-
midele In trepte numite Zigurat, din care
s-au gasit numeroase vestigii In Mesopo-
tamia. Dupa ce au descoperit arderea cara-
mizii, oamenii au vrut sa construiasca un
strajuit de un turn Inalt pan a la ceL Ca
sa Ie pedepseasca trufia, Dumnezeu i-a dez-
binat prin Inmuitirea limbilor i-a Im-
(Gn 11,9). Etimologia populara data
de textul biblic conduce la folosirea cuvan-
B
tului .. Babel" in sensul Ineurcarii limbilor,
pe cand Bahilon i'nscamn,l poarta zcului. --.
RUSALII.
In afara pcclepsirii vinii colcctive. accst
cpisod poale fi cilit ea () condamnarc it
civilizatici urbane.
L&P. Aici c Wnwllui B;lbc!: toata IlIl11C:! \'01"-
bc)tc dcudata.
Lit. Dante .. ,lnfcrnul" din Diy-ina Comcdic
(1307-1321), cantu I 31: in jurul filntanii din cel
de-al 9-lca cere al Infemuilli sunt adllnati toti cei
care au tradal: printre ci Nimrod, care, Inccrcand
sa Inalte turnul Babel. In lume vrajba.
discordia. Jorge Luis Borges. Fictillni, 1942,
,.Biblioteca din Babel": Roger Caillois observa ca
aceasta biblioteca ilustreaza simbolisl11ul nonbi-
blic al labirintuilli, real sau metaforic, matern,
moral sau cerebral. Pierre Emmanuel, Babel,
1952: omul vrea sa fie asemenea lui Dumnezeu
prin proicCtlll de a constrlli lumea va fi pedepsit
pentru !ipsa lui de masura.
Icon. TlIrnlil Babel. St. Savin, fresca din sec.
XII; Pieter Bruegel, 1563, Viena; Hippolyte
Flandrin, IX62, St. Germain-des-Pres, Paris.
Construirea Tumului Babel, San Marco din
mozaic din sec. XIII.
Muz. Anton Rubinstein, Tumul Babel. ora-
torill, I X72. Igor Stravinski, Babel, cantatiL 1944.
BABILON
(Akk. Bab-ilu, "poarta zeului".) Oras
antic situat pe Eufrat. Intemeiat probabii
prin mileniul III de sumerieni, capata
importanta sub dinastia I (2225-1925) in
special sub domnia lui Hammurabi. Dupa
p
aceea este distrus, apoi reconstruit de cal-
deeni si, sub Nabucodonosor*, frumusetea
edificihor face din el una dintre minunile
lumii (ruine1e constructiilor de aeolo au fost
la lumina de Koldervey, la Inceputul
sec. XX).
Nabucodonosor Ierusalimul
fl distrucre, iar pe locuitori Ii deporteaza. Dar
lsaia* itvestise pe Ezechia* ca intr-o zi bo-
cratii1e din palatul sau vor lua drumul Babi-
Exilul dureaza 50 de ani (587-538).
in aceasta perioada, leremia* Ii indeamna
pe exilati sa nu dea ascultare
mincinosi, sa nu-i venereze pe zen babllo-
nienilor: Caderea Babilonului, prevestita
adesea de profeti ca fiind pedeapsa lui
Dumnezeu raZbuna poporul asuprit
(Ir 50-51), are loc In cand al
Persiei cucereste orasul. Intoarcerea evrellor
in ludeea apa;e ca 0 'replica a dezrobirii din
Egipt.
Babilonul reprezinta simbolul tuturor
care se impotrivese lui Dumne-
zeu poporului sau, iar regele Nabucodo-
nosor, tipul al pangaritorului.
Orasul este "eurva cea mare", aliata lui
Antierist*. In Apocalipsa* (Ap 18,9-24),
Roma e numita "Babilonul eel mare"; ea va
fi nimicita pentru idolatria perseeutiile
praeticate acolo. -t EXIL .
Lit. Sf. Augustin, Cetatea lui Dumnezeu,
413-424: in eartea XIX, autorullatin opune cele
doua cetap - Babilonul, cea profana, Ierusali-
mul, cea sfanta.
Icon. Degas, Semiramida construind Babilo-
nUl, 1861, Paris.
Muz. Rossini, Cirofn Babylorua,oratorill, 1812.
Cin. In partea a doua a filmului lntoleranta de
Griffith, 1917, Babilonul este ocupatde trupele lui
Cirus. In Good Morning, Babylonia al
Taviani, 1986, eroii descopern America - Babilonul
modern. Partial, actiunea se petrece in momentul
turnarii filmului lntoleranfi[ de Griffith.
BALAAM (V ALAAM)
Proroc* pe care rege1e din Moab, Balae, II
aduce din Mesopotamia ca sa-i blesteme pe
BALTAZAR 33
israeliti. Desi nu doreste s-o faca, Balaam
la drum'spre Moab, spun and
insa ca nu va putea sa-i dea ascultare decat
lui Dumnezeu. Textul biblic, intr-o relatare
bogata in fapte, ca Dumnezeu,
nemultumit ca-l vede plecand, ii In
drum un Inger, iar magarita lui Balaam,
speriata, refuza de trei ori sa mai Inainteze.
Ajuns, in fine, la Balac, proroculli binecu-
vanteaza pe israelitii pe care trebuia sa-i
blesteme (Num 22-24).
Icon. Balaam magarita lui. St. Andoche din
Saulieu, sec. XII; Rembrandt, sec. XVII, Paris.
BALAUR
Animal fabulos, reprezentat in general
cu gheare de leu, cu aripi cu coada de
In Apocalipsa lui loan, balaurul flin-
truchipeaza pe Satana", infruntat de Mihail
de ingerii sai, care II doboara la pamant.
El trans mite puterea Fiarei (lmperiul
Roman,Ap 12; 13; 16; 20).-t LEVlATAN.
Icon. DUrer, ApocaJipsa Sfiintului loan,
gravuri, 149X. Rafael, Sfiintlll Mihail omoriind
balaurul, 1518, Luvru. Sfantul Mihail* este
adesea rapunand balaurul din Apocalipsa.
Sfantul Gheorghe Tnfrunta un alt balaur, care nu e
Satana: Paolo UeeIlo, 1460, Londra; Vittore
Carpaccio, Sfantul Gheorghe "dei Schiavoni",
1507,
BALTAZAR
Regent al Babilonului*, a fost detronat
ucis de Cirus in anul 539 1. CL Cartea lui
Daniel* ea, la un ospat, Baltazar
a adus, din trufie, vase1e sfintite ce fuses era
luate odinioara de Nabucodonosor din Tem-
plul de la lerusalim. Atunci a vazut 0 mana
seriind pe perete semne misterioase:
mene, teqel, parsin ("masurat, cantlirit, Im-
paqit"). Proroeul Daniel i-a talmaeit aeeste
semne: ele ii prevesteau moartea impar-
tirea regatului sau (Dn 5).
Baltazar este (dimpreuna cu Melchior
Gaspar) numele traditional al unuia dintre
BAAL
(Eh. ha 'ai . .. so\. stap,ln propriclar'.)
Nut11c dallui Hadad. zcul turtllnii.dc scmitii
oceidentali. EI trimitea atat ploaia aduCil-
10are de roadc. dtt si trasnctul dislrll0:alur.
In Biblic. Baal Ii descmneaza pc 17)\i zcii
Dupa () scccla Indclungata im-
pusa de Dumnczcu, proroeul Ilic" i-a ehc-
mat pe pro[c\ii lui Baal pe Muntc1c Carmel
ca sa Ie dovedeasca cvrcilor ca Baal nu
exist!L Intr-adevar. jcrtfa pregatita de pro-
roeii nu a luat foe, In timp ce
jcrtfa pregatita de IJie, udata mai rnainte
cu apa la porunca lui, a f()st mistuita de focul
lui Dumnczeu. Dupa cc a dovcdit existenta
Dumnezeului sau, IIie i-a Injunghiat pe cei
450 de proroci ai lui Baal OR 18,20-40).
Icon. Baal din Ugarit, sculpt., I'nceputul mile-
niului II, Luvru.
BABEL
(Eb. Babel; gr. Babylon.) Descrierea
biblica a tumului Babel se inspira de la pira-
midele In trepte numite Zigurat, din care
s-au gasit numeroase vestigii In Mesopo-
tamia. Dupa ce au descoperit arderea cara-
mizii, oamenii au vrut sa construiasca un
strajuit de un turn Inalt pan a la ceL Ca
sa Ie pedepseasca trufia, Dumnezeu i-a dez-
binat prin Inmuitirea limbilor i-a Im-
(Gn 11,9). Etimologia populara data
de textul biblic conduce la folosirea cuvan-
B
tului .. Babel" in sensul Ineurcarii limbilor,
pe cand Bahilon i'nscamn,l poarta zcului. --.
RUSALII.
In afara pcclepsirii vinii colcctive. accst
cpisod poale fi cilit ea () condamnarc it
civilizatici urbane.
L&P. Aici c Wnwllui B;lbc!: toata IlIl11C:! \'01"-
bc)tc dcudata.
Lit. Dante .. ,lnfcrnul" din Diy-ina Comcdic
(1307-1321), cantu I 31: in jurul filntanii din cel
de-al 9-lca cere al Infemuilli sunt adllnati toti cei
care au tradal: printre ci Nimrod, care, Inccrcand
sa Inalte turnul Babel. In lume vrajba.
discordia. Jorge Luis Borges. Fictillni, 1942,
,.Biblioteca din Babel": Roger Caillois observa ca
aceasta biblioteca ilustreaza simbolisl11ul nonbi-
blic al labirintuilli, real sau metaforic, matern,
moral sau cerebral. Pierre Emmanuel, Babel,
1952: omul vrea sa fie asemenea lui Dumnezeu
prin proicCtlll de a constrlli lumea va fi pedepsit
pentru !ipsa lui de masura.
Icon. TlIrnlil Babel. St. Savin, fresca din sec.
XII; Pieter Bruegel, 1563, Viena; Hippolyte
Flandrin, IX62, St. Germain-des-Pres, Paris.
Construirea Tumului Babel, San Marco din
mozaic din sec. XIII.
Muz. Anton Rubinstein, Tumul Babel. ora-
torill, I X72. Igor Stravinski, Babel, cantatiL 1944.
BABILON
(Akk. Bab-ilu, "poarta zeului".) Oras
antic situat pe Eufrat. Intemeiat probabii
prin mileniul III de sumerieni, capata
importanta sub dinastia I (2225-1925) in
special sub domnia lui Hammurabi. Dupa
p
aceea este distrus, apoi reconstruit de cal-
deeni si, sub Nabucodonosor*, frumusetea
edificihor face din el una dintre minunile
lumii (ruine1e constructiilor de aeolo au fost
la lumina de Koldervey, la Inceputul
sec. XX).
Nabucodonosor Ierusalimul
fl distrucre, iar pe locuitori Ii deporteaza. Dar
lsaia* itvestise pe Ezechia* ca intr-o zi bo-
cratii1e din palatul sau vor lua drumul Babi-
Exilul dureaza 50 de ani (587-538).
in aceasta perioada, leremia* Ii indeamna
pe exilati sa nu dea ascultare
mincinosi, sa nu-i venereze pe zen babllo-
nienilor: Caderea Babilonului, prevestita
adesea de profeti ca fiind pedeapsa lui
Dumnezeu raZbuna poporul asuprit
(Ir 50-51), are loc In cand al
Persiei cucereste orasul. Intoarcerea evrellor
in ludeea apa;e ca 0 'replica a dezrobirii din
Egipt.
Babilonul reprezinta simbolul tuturor
care se impotrivese lui Dumne-
zeu poporului sau, iar regele Nabucodo-
nosor, tipul al pangaritorului.
Orasul este "eurva cea mare", aliata lui
Antierist*. In Apocalipsa* (Ap 18,9-24),
Roma e numita "Babilonul eel mare"; ea va
fi nimicita pentru idolatria perseeutiile
praeticate acolo. -t EXIL .
Lit. Sf. Augustin, Cetatea lui Dumnezeu,
413-424: in eartea XIX, autorullatin opune cele
doua cetap - Babilonul, cea profana, Ierusali-
mul, cea sfanta.
Icon. Degas, Semiramida construind Babilo-
nUl, 1861, Paris.
Muz. Rossini, Cirofn Babylorua,oratorill, 1812.
Cin. In partea a doua a filmului lntoleranta de
Griffith, 1917, Babilonul este ocupatde trupele lui
Cirus. In Good Morning, Babylonia al
Taviani, 1986, eroii descopern America - Babilonul
modern. Partial, actiunea se petrece in momentul
turnarii filmului lntoleranfi[ de Griffith.
BALAAM (V ALAAM)
Proroc* pe care rege1e din Moab, Balae, II
aduce din Mesopotamia ca sa-i blesteme pe
BALTAZAR 33
israeliti. Desi nu doreste s-o faca, Balaam
la drum'spre Moab, spun and
insa ca nu va putea sa-i dea ascultare decat
lui Dumnezeu. Textul biblic, intr-o relatare
bogata in fapte, ca Dumnezeu,
nemultumit ca-l vede plecand, ii In
drum un Inger, iar magarita lui Balaam,
speriata, refuza de trei ori sa mai Inainteze.
Ajuns, in fine, la Balac, proroculli binecu-
vanteaza pe israelitii pe care trebuia sa-i
blesteme (Num 22-24).
Icon. Balaam magarita lui. St. Andoche din
Saulieu, sec. XII; Rembrandt, sec. XVII, Paris.
BALAUR
Animal fabulos, reprezentat in general
cu gheare de leu, cu aripi cu coada de
In Apocalipsa lui loan, balaurul flin-
truchipeaza pe Satana", infruntat de Mihail
de ingerii sai, care II doboara la pamant.
El trans mite puterea Fiarei (lmperiul
Roman,Ap 12; 13; 16; 20).-t LEVlATAN.
Icon. DUrer, ApocaJipsa Sfiintului loan,
gravuri, 149X. Rafael, Sfiintlll Mihail omoriind
balaurul, 1518, Luvru. Sfantul Mihail* este
adesea rapunand balaurul din Apocalipsa.
Sfantul Gheorghe Tnfrunta un alt balaur, care nu e
Satana: Paolo UeeIlo, 1460, Londra; Vittore
Carpaccio, Sfantul Gheorghe "dei Schiavoni",
1507,
BALTAZAR
Regent al Babilonului*, a fost detronat
ucis de Cirus in anul 539 1. CL Cartea lui
Daniel* ea, la un ospat, Baltazar
a adus, din trufie, vase1e sfintite ce fuses era
luate odinioara de Nabucodonosor din Tem-
plul de la lerusalim. Atunci a vazut 0 mana
seriind pe perete semne misterioase:
mene, teqel, parsin ("masurat, cantlirit, Im-
paqit"). Proroeul Daniel i-a talmaeit aeeste
semne: ele ii prevesteau moartea impar-
tirea regatului sau (Dn 5).
Baltazar este (dimpreuna cu Melchior
Gaspar) numele traditional al unuia dintre
34 BARABA
magii veniti sa se fnchine pruncului Isus la
Bctlcem. -+ EPIFANIE.
Lit. Torgny Lindgren. Bii(,'ebil. 19X5:cumcsii
Cii una dintre fellleilc puternicului rege David sa
participi la condl/cere.
Lit. Michel Toumier, Giisp;lrd. Mc!chior.
B;litha/.ar. 19HtJ.
Icon. B;it,;ebii. -"eria de tilpi.,'erii ;tlc lui Dilvid.
1520. Bmxclies. [mMindu-se. Rembrandt.
1564. Luvru, D;wid Bat,;'ebii. Marc ChagalJ.
1956. Nisa.
IcUll. OspJ.wl lui Bidtaziir. capitel. Vczelay.
'cc. XI L sculpt.. Catedrala din Amiens, scc. XIII:
J(1I111 iV!artin. scc. XIX. Toronto.
.lIlIy.. Willial11 Walton. BeI,hanar's rei/st.
oJ"aloriu.1931.
BATRANI
BAR ABA
Talhar sau al rczistcntei fmpotriva
romanilor, In celc din urma a fost intemnitat.
Cu prikjul sarhatoririi Pa5tclui". Pilat pro-
punc cJiherarea unui prizonicr: Isu<;" sau
Saraoa. \1ultimca. la IndcmnuI arhicreilor.
II akge pe Baraoa (Mt27,15-17).
tit. Chl-islopher \lariowe. EvrclJI dill .\htltil.
I {J3(J. Baral);l. crou!. cstc pril11ul eHeu important
din (catrul cnglcz. in pofida dragO,'itci salc pcntru
b;lfli. rezistcn\a pc care 0 opllnc crc)tinilor II
rran'i/lllllli! Illtr-lIll per'ioni(i demn de respect: Ia slar-
situl picsci. c1 de\'inc un lIciga) illsetat de razbullarc.
\lichcl dc Ghcldcrodc. Biiraba. 192X. tcatrll. Par
Lagcrkvist. Barabii. 1950: alltonil recompunc
bingrafia personajului biblic; erolll caliti! crcdin1a.
i'ar,'i sa 0 poata gasi.
Cillo Biirabii. AII' Sjliberg. 1952: Richard
Flcischer. 1961, inspirat din opera lui Lagerkvist.
BARUH
Discipol secretar al prorocului Ieremia
(sec. VII 1. Cr.). Bibliile ii atribuie
o culcgere compozita care reflecta senti-
mentele evreilor din diaspora *, In particular
ale celor apaI1inand comunitatii din Alexan-
dria (sec. III 1. Cr.).
BATSEBA
Intr-o seara, de pe teras a palatului sau,
regele a zarit 0 femeie care se scal-
da. Cuprins de dorinta, a s-o seduca.
Dar femeia era casatorita cu un mercenar
din slujba lui David, pe nume Urie Hititul;
David I-a trimis pe acesta lntr-o misiune
prime.i9ioasa, ca gaseasca moartea
acolo. Intr-adevar, soldatul a pierit. David
s-a casatorit cu care I-a nascut apoi
pc (2S 11-12).
Sunt capii de 1'amilie ai unci scmintii (Dt
31,28), fnteleptii al caror cuvant este respec-
tat. Ei impart dreptatea. Inca de la drumuI
prin Moise reune5tc 0 adunarc for-
mata din 70 de hatrani (Num 11,16). Aceasta
institutic va deveni Sanhedrinul".
In NT. hatr<.lnii (gr. prcsbutcroi) apartin
cornunitatii (Lc 7,3) sau grupului
(Fp 15,2). La smr5itul ccici dc-a
trcia calatorii. Pavel ia rarnas-hun de Ia
hatranii din Efcs. raspunzatori de soarta
comunitatii fncurajandu-i sa fie huni
pazitori (gr. cpiscopoi) ai accstci Biscrici
locale (Fp 20,17-28). -+ SACERDOTIU.
BENIAMIN
Ultimul dintre cei doisprezcce iii ai lui
Iacov*, a costat viata mamei sale,
Aceasta II numise Ben-Oni: fiu al neno-
rocirii meIe. Tatal sau i-a schimbat numele
In Beniamin: fiu al dreptei mele, al bucuriei
mele. Impreuna cu Iosie, este copilul
preferat allui Iacov (Gn 35; 43-45).
In timpul foametei, trimite
fiii sa caute grane In Egipt, dar 1I pastreaza
pe Beniamin langa sine. Puternicul guver-
nator al Faraonului accepta sa le dea strai-
nilor ceva merinde, dar 11 pe unul
dintre ei ca ostatic, cerand sa-l vada pe cel
mai mic fiu allui Iacov. Astfel, Beniamin Ii
pe fratii sai mai mari lntr-o a
doua calatorie. In cele din urma, guverna-
torul Ie dezvaluie ca nu este altcineva decat
fratele lor, Iosif, pe care odinioara 11 van-
dused conducatorului unei caravane, din
gelozie. Iosif 1I pe Beniamin cu
daruri aduce toatil familia In Egipt.
F
Semintia care poarta numele lui Benia-
min, desi e intr-un loc impor-
tant: se afla pe teritoriul ei.
Fiind un neam de luptiitori, numai sHit va fi
de ryge aI Israelului,
Saul, este un belllamllllt.
L.&P. In vorbirea curenta (n. tr.: franceza),
beniaminul familiei n desemneaza pe copilul cel
maimic.
BETANIA
Sat pe versantul oriental. al
Muntclui Maslinilor, la 5 km de Ierusahm,
astazi El Azarieyh. Isus avea cativa prieteni
acolo: pe Simon leprosul (Mc 14,3) - la el
se afla Isus cand s-a apropiat 0 femeie cu un
vas din aIabastru continand un parfum foarte
pretios pe care i I-a viirsat pe cap, In
mesei, spre marea indignare" a
care osandeau risipa; pe Laziir-' pe suronle
lui Marta* si Maria*.
, Dupa In '11, in Betania I-a inviat Isus pe
Lazar, care murise de trei zile.
BETLEEM
(Eb. bet iehem, "casa painii".) Sat din
Iudeea la 8 km de Ierosalim, celebru pentro
faptul 'ca acolo s-a nascut Isus, aidoma
sau David.
Icon. Pieter Bruegel eel Battan, NUmifrJtoarea
din Redeem, 1566, Bruxelles.
BIBLIA -+ BIBLIA, p. 11
L.&P. Legea Prorocii: partea esentiala a
revelatiei lui Dumnezeu a lui (Mt
7,12; Rm 3,21). Se spune astazi despre ceva ce se
impune fara discutie.
Lit. -+ BIBLIA LITERATURA, p. 225
Primele texte Iiterare inspirate de
Biblie sunt adunate sub numele cuprinzator de
Patristica: scrierile Parintilor Bisericii. Inca din
sec. II d. Cr., scriitorii Antichitatii, greci latini,
apoi tncepand din sec. IV, sirieni.
facut exegeza comentariul VechlUIUl Noullll
Testament. Dintte Tertulian, Origene,
Amobe, Sfilntul Ambrozie Sfilntul
BIBLIA
35
Augustin au avut 0 considerabiUifn Evul
Mediu chiar mai tarziu.
Alltorii evrei, la randul lor, au de-a
lun"ul veacurilor 0 importanta activitate de
explicare a Legii Prorocilor. sec. X,II,
Spania araba a cunoscut apogeulltteraturIl ebralce
medievale: Moise Maimonide (1135-1204) este
filozoful care exprima cel mai bine iudaismul
ortodox. -+ IUDAISM, TALMUD.
Nasterea criticii istorice filozofice, tn sec.
XVII (Richard Simon 5i Spinoza), a trezit, scrii-
torii de mai tarziu, interesul pentru cronologla fap-
telor In Biblie 5i pentnt cercetarea auto-
rilar cartilor biblice: fn Encic/opedie, 1751-1772,
"Biblie", "Canon", "Cronologie sfilnta";
Voltaire, Biblia. In sffir..';it explicatii. 1776. Conser-
vatorii i-au lnvinuit de impietate pe aceia care pu-
neau la fndoiala Iiteralitatea afirm4iilor din
pe cand trageau concluzia
ell mesajui biblic 5i-a pierdut lnsemnatatea in
tilllpurile modeme.
Sec. XIX inspiratiei bi-
blice In literatura. Scriitorii sunt In mod
diferit de l110da orientalisl11ului, de progresele
istorice., de refleqiile politice asupra
istoriei omenirii.
tn sec. XX, Paul Claude! a reluat traditia pa-
tristica si medievala a cOlllentariilor a interpre-
tarilor Bibliei. Mai recent, Elie Wieselnu rezerva
numai evreilor meditatiile sale inspirate
din Biblie si din evreiasdi: Celebrat1e
biblica, 1975; Celebratie ha.,idicii. 1976.
Pentru 0 teorie a Bibliei ca "sllrsa" ori "cod" al
literaturii, a se consulta: Northrop Frye, Mare/e
Cod, Paris, 1984.
In sfilrsit, traducerea Bibliei a fost 0 ocazie
pentru unor veritabile opere.
Ancrlia Versiunea autorizatii a Sfmtel Rlblll ,
160'4-/611; tn Germania, Luther a contribuit prin
traducerea sa la formarea limbii germane moderne
(1534) .In zilele poetii sunt ei de
acest exercitiu fascinant: Jean GrosJean,
Apocalipsa, 1962, Henri Meschonnic, Cele
cinci suiuri, 1970.
Icon. Gustave Dore, Santa Ribiie, 1866,240
de gravuri.
Muz. Giacomo Carissimi, 18 Povestiri bibIice,
In latineste, sec. XVII. Marc Antoine Charpentier,
24 Sfinte. sec. XVII. Johann Kuhnau,
Sonate biblice, 1700. Biblia este cantata .rn
negro-spirituals; dupa cum explidi Marguerite
Y ourcenar, cantaretii negri au atins un asemenea
34 BARABA
magii veniti sa se fnchine pruncului Isus la
Bctlcem. -+ EPIFANIE.
Lit. Torgny Lindgren. Bii(,'ebil. 19X5:cumcsii
Cii una dintre fellleilc puternicului rege David sa
participi la condl/cere.
Lit. Michel Toumier, Giisp;lrd. Mc!chior.
B;litha/.ar. 19HtJ.
Icon. B;it,;ebii. -"eria de tilpi.,'erii ;tlc lui Dilvid.
1520. Bmxclies. [mMindu-se. Rembrandt.
1564. Luvru, D;wid Bat,;'ebii. Marc ChagalJ.
1956. Nisa.
IcUll. OspJ.wl lui Bidtaziir. capitel. Vczelay.
'cc. XI L sculpt.. Catedrala din Amiens, scc. XIII:
J(1I111 iV!artin. scc. XIX. Toronto.
.lIlIy.. Willial11 Walton. BeI,hanar's rei/st.
oJ"aloriu.1931.
BATRANI
BAR ABA
Talhar sau al rczistcntei fmpotriva
romanilor, In celc din urma a fost intemnitat.
Cu prikjul sarhatoririi Pa5tclui". Pilat pro-
punc cJiherarea unui prizonicr: Isu<;" sau
Saraoa. \1ultimca. la IndcmnuI arhicreilor.
II akge pe Baraoa (Mt27,15-17).
tit. Chl-islopher \lariowe. EvrclJI dill .\htltil.
I {J3(J. Baral);l. crou!. cstc pril11ul eHeu important
din (catrul cnglcz. in pofida dragO,'itci salc pcntru
b;lfli. rezistcn\a pc care 0 opllnc crc)tinilor II
rran'i/lllllli! Illtr-lIll per'ioni(i demn de respect: Ia slar-
situl picsci. c1 de\'inc un lIciga) illsetat de razbullarc.
\lichcl dc Ghcldcrodc. Biiraba. 192X. tcatrll. Par
Lagcrkvist. Barabii. 1950: alltonil recompunc
bingrafia personajului biblic; erolll caliti! crcdin1a.
i'ar,'i sa 0 poata gasi.
Cillo Biirabii. AII' Sjliberg. 1952: Richard
Flcischer. 1961, inspirat din opera lui Lagerkvist.
BARUH
Discipol secretar al prorocului Ieremia
(sec. VII 1. Cr.). Bibliile ii atribuie
o culcgere compozita care reflecta senti-
mentele evreilor din diaspora *, In particular
ale celor apaI1inand comunitatii din Alexan-
dria (sec. III 1. Cr.).
BATSEBA
Intr-o seara, de pe teras a palatului sau,
regele a zarit 0 femeie care se scal-
da. Cuprins de dorinta, a s-o seduca.
Dar femeia era casatorita cu un mercenar
din slujba lui David, pe nume Urie Hititul;
David I-a trimis pe acesta lntr-o misiune
prime.i9ioasa, ca gaseasca moartea
acolo. Intr-adevar, soldatul a pierit. David
s-a casatorit cu care I-a nascut apoi
pc (2S 11-12).
Sunt capii de 1'amilie ai unci scmintii (Dt
31,28), fnteleptii al caror cuvant este respec-
tat. Ei impart dreptatea. Inca de la drumuI
prin Moise reune5tc 0 adunarc for-
mata din 70 de hatrani (Num 11,16). Aceasta
institutic va deveni Sanhedrinul".
In NT. hatr<.lnii (gr. prcsbutcroi) apartin
cornunitatii (Lc 7,3) sau grupului
(Fp 15,2). La smr5itul ccici dc-a
trcia calatorii. Pavel ia rarnas-hun de Ia
hatranii din Efcs. raspunzatori de soarta
comunitatii fncurajandu-i sa fie huni
pazitori (gr. cpiscopoi) ai accstci Biscrici
locale (Fp 20,17-28). -+ SACERDOTIU.
BENIAMIN
Ultimul dintre cei doisprezcce iii ai lui
Iacov*, a costat viata mamei sale,
Aceasta II numise Ben-Oni: fiu al neno-
rocirii meIe. Tatal sau i-a schimbat numele
In Beniamin: fiu al dreptei mele, al bucuriei
mele. Impreuna cu Iosie, este copilul
preferat allui Iacov (Gn 35; 43-45).
In timpul foametei, trimite
fiii sa caute grane In Egipt, dar 1I pastreaza
pe Beniamin langa sine. Puternicul guver-
nator al Faraonului accepta sa le dea strai-
nilor ceva merinde, dar 11 pe unul
dintre ei ca ostatic, cerand sa-l vada pe cel
mai mic fiu allui Iacov. Astfel, Beniamin Ii
pe fratii sai mai mari lntr-o a
doua calatorie. In cele din urma, guverna-
torul Ie dezvaluie ca nu este altcineva decat
fratele lor, Iosif, pe care odinioara 11 van-
dused conducatorului unei caravane, din
gelozie. Iosif 1I pe Beniamin cu
daruri aduce toatil familia In Egipt.
F
Semintia care poarta numele lui Benia-
min, desi e intr-un loc impor-
tant: se afla pe teritoriul ei.
Fiind un neam de luptiitori, numai sHit va fi
de ryge aI Israelului,
Saul, este un belllamllllt.
L.&P. In vorbirea curenta (n. tr.: franceza),
beniaminul familiei n desemneaza pe copilul cel
maimic.
BETANIA
Sat pe versantul oriental. al
Muntclui Maslinilor, la 5 km de Ierusahm,
astazi El Azarieyh. Isus avea cativa prieteni
acolo: pe Simon leprosul (Mc 14,3) - la el
se afla Isus cand s-a apropiat 0 femeie cu un
vas din aIabastru continand un parfum foarte
pretios pe care i I-a viirsat pe cap, In
mesei, spre marea indignare" a
care osandeau risipa; pe Laziir-' pe suronle
lui Marta* si Maria*.
, Dupa In '11, in Betania I-a inviat Isus pe
Lazar, care murise de trei zile.
BETLEEM
(Eb. bet iehem, "casa painii".) Sat din
Iudeea la 8 km de Ierosalim, celebru pentro
faptul 'ca acolo s-a nascut Isus, aidoma
sau David.
Icon. Pieter Bruegel eel Battan, NUmifrJtoarea
din Redeem, 1566, Bruxelles.
BIBLIA -+ BIBLIA, p. 11
L.&P. Legea Prorocii: partea esentiala a
revelatiei lui Dumnezeu a lui (Mt
7,12; Rm 3,21). Se spune astazi despre ceva ce se
impune fara discutie.
Lit. -+ BIBLIA LITERATURA, p. 225
Primele texte Iiterare inspirate de
Biblie sunt adunate sub numele cuprinzator de
Patristica: scrierile Parintilor Bisericii. Inca din
sec. II d. Cr., scriitorii Antichitatii, greci latini,
apoi tncepand din sec. IV, sirieni.
facut exegeza comentariul VechlUIUl Noullll
Testament. Dintte Tertulian, Origene,
Amobe, Sfilntul Ambrozie Sfilntul
BIBLIA
35
Augustin au avut 0 considerabiUifn Evul
Mediu chiar mai tarziu.
Alltorii evrei, la randul lor, au de-a
lun"ul veacurilor 0 importanta activitate de
explicare a Legii Prorocilor. sec. X,II,
Spania araba a cunoscut apogeulltteraturIl ebralce
medievale: Moise Maimonide (1135-1204) este
filozoful care exprima cel mai bine iudaismul
ortodox. -+ IUDAISM, TALMUD.
Nasterea criticii istorice filozofice, tn sec.
XVII (Richard Simon 5i Spinoza), a trezit, scrii-
torii de mai tarziu, interesul pentru cronologla fap-
telor In Biblie 5i pentnt cercetarea auto-
rilar cartilor biblice: fn Encic/opedie, 1751-1772,
"Biblie", "Canon", "Cronologie sfilnta";
Voltaire, Biblia. In sffir..';it explicatii. 1776. Conser-
vatorii i-au lnvinuit de impietate pe aceia care pu-
neau la fndoiala Iiteralitatea afirm4iilor din
pe cand trageau concluzia
ell mesajui biblic 5i-a pierdut lnsemnatatea in
tilllpurile modeme.
Sec. XIX inspiratiei bi-
blice In literatura. Scriitorii sunt In mod
diferit de l110da orientalisl11ului, de progresele
istorice., de refleqiile politice asupra
istoriei omenirii.
tn sec. XX, Paul Claude! a reluat traditia pa-
tristica si medievala a cOlllentariilor a interpre-
tarilor Bibliei. Mai recent, Elie Wieselnu rezerva
numai evreilor meditatiile sale inspirate
din Biblie si din evreiasdi: Celebrat1e
biblica, 1975; Celebratie ha.,idicii. 1976.
Pentru 0 teorie a Bibliei ca "sllrsa" ori "cod" al
literaturii, a se consulta: Northrop Frye, Mare/e
Cod, Paris, 1984.
In sfilrsit, traducerea Bibliei a fost 0 ocazie
pentru unor veritabile opere.
Ancrlia Versiunea autorizatii a Sfmtel Rlblll ,
160'4-/611; tn Germania, Luther a contribuit prin
traducerea sa la formarea limbii germane moderne
(1534) .In zilele poetii sunt ei de
acest exercitiu fascinant: Jean GrosJean,
Apocalipsa, 1962, Henri Meschonnic, Cele
cinci suiuri, 1970.
Icon. Gustave Dore, Santa Ribiie, 1866,240
de gravuri.
Muz. Giacomo Carissimi, 18 Povestiri bibIice,
In latineste, sec. XVII. Marc Antoine Charpentier,
24 Sfinte. sec. XVII. Johann Kuhnau,
Sonate biblice, 1700. Biblia este cantata .rn
negro-spirituals; dupa cum explidi Marguerite
Y ourcenar, cantaretii negri au atins un asemenea
r
36
BlelUlHE
Iirism gratie cadentelor de mare fntindere ale tra-
ducerii engleze. Antonin Dvohik. Clntecc biblicc.
I X94. Darius Milhaud. Cantatil biblicii. 1965.
John Huston, Bibliil, 1966:
ce ilustreaza VT de la Creatiune pana la sacrificiul
lui Avraam. Marcel Carne, Biblia. 1975: de la
facerea lumii pana la Invierea lui Isus: film
inspirat din mozaicurile de la Monrcalc. Sicilia. si
dominat de figura Pantocratorului. .
BICIUIRE (FLAGELARE)
Biciuirea era 0 pedeapsa prevazuta In
Iegca ebraidl (Dt 25,1 -3): bici cu trci cureJe
ecl mult patruzeci de lovituri.
de ascmenea 0 pedeapsa aplicata de romani
soldatilor )i sclavilor: biei din franghie
prevawt eu oseioare sau cu hucatelc din
metal. Inainte de rastignire, era de
obicei bieiuit pentru a i se mic)ora rezistenta.
Dc aceea Pilat'" a poruncit ea Isus sa 1:ie
hiciuit (Mt 27,26).
Icon. Holbein. Biciuirea lui Isu.,. 1495'
Sebastiano del Piombo, 1525. Roma. Velazljuez:
Cnstos dup,I biciuire su17etului crestin.
162X. Londra. William Bouguereau. Biciufrea.
I XXO. La Rochelle. Georges Desvallieres. O'i,tos
la Mfilp. 1910, Saint-Germain-en-Laye.
BISERICA
(Eb. qahal gr. ekklesia, "adunare".)
Cuvantul ebraic numeste adunarea
poporului lui Israel chemat de Dumnezeu la
(Dt 5) co.munitatea evreiasca dupa
mtoarcerea eI dm exil (Ne 8,2). Pavel*
cuvantul grecesc ekklesia cand se
adreseaza bisericilor (comunitati locale).
Dupa Evanghelia lui Matei, Isus i-a spus
ucenicului sau Simon-Petru*: "Tu esti Petru
(Piatra), pe aceasta piatra vol ridica
Biserica mea" (Mt 16,18).
Lit. Eusebill (265-340 d. Cr.J.istoria ec!ezii:lsticii:
de. informatii despre Biseriea la
el (scaune episeopale. literatura .
perseeutll); Cronica: Eusebiu se sa aseze
fn istoria universal!L fncepand la
Avraam. Pascal. Scrisori ciitre DOlllni''()i:lra de
Roannez. 1656: profesiune de credintii fn 'Biserica
socotita ca fiind tnJpullui Isus '
J'\I!lIz. <.?Iivier Messiaen. Aparilia Bi.'ericii
vC,mlce.19,,1. .
BLASFEMIE (HULA)
(G:'
A
bJasphCmia, "cuvant de rau augur".)
A huh lllseamna a pronun(a 0 vorha sau a
co mite 0 fapta injurioasa [a (a de Dumnezeu.
cel care blestema numelc Dumne-
zeului sau ori eel care i'l invodf pentru a susti-
ne 0 minciuna: "Sa nu ici In desert nume'le
!?umnezeului tau" '(Ex 20,7);
legea lUi MOise prevcdea pelltru aecasta vina
moartea prin lapidare (Lv 24,10-16). Hulqte,
de asemenea, cel care In zadar
Dumnczcu; din respect, evreii au
aJuns pana la a nu-l mai pronunta.
I-a invinuil marele preot pe Isus,
atuncl cand a fost adus inaintea sa (Mc 14
in ochii evreilor, Isus se
mtr-adevar vinovat de a fi revendicat un
rang divino
te:ma, mai mult sau mai putin su--
perstltlOasa, de a folosi numele lui Dumne-
zeu, in injuraturi au ramas doar niste aluzii
(n. tr.: este yorba de cele
parbleu, morbleu, palsambleu ...
Don Juan, II, 1 3), unde "bleu" tine loc
"Dieu" (Dumnezeu). '
Lit. In Don Juan de Moliere, 1665, Don Juan
0 de aur saraeuiui daca aecepta
sa lllJure, adlca sa huleasca, blestemandu-I pe
DlImnezeu pentru ca-I lasa prada nevoilor fn
pofida rugaciunilor sale; saracul refuza sa comita
unA asemenea (Don JUi:ln, III, 2). Lautreamont,
Cantece/e llii Mi:lldoror, iX69. Rimbaud, Poezii.
i R71 , "Omui eel drept".
Bisericile (Ortodoxa, Reformata, Catoli-
cit) se recunosc ca "popor al lui Dumnezeu *".
se considera un trup* al carui cap este
Cnstos, dupa formularea lui Pavel (Col
1,18).
(fara majuscula) desemneaza
cIadlrea in care se aduna
BOGAr
In VT, bogatia, un dar allui Dumnezeu
constituie rasplata sau a muncii. E ud
F
bun demn de ravnit, iar bogatul, demn de
admiral. Insa bogatia poate sa indepilrteze
de oameni sau de Dumnezeu, mai ales cand
agonisita pe cai necinstite. Serierile
sapientiale subliniaza primejdia bogatiei (Si
5,1; 27,1; 31,1) faptul cit ea nu este de
ajuns pentru a asigura fericirea CPr 15,16-17;
16,8). In NT, Isus arata de unde vine peri-
colul: "Nu puteti sluji lui Dumnczeu, lui
Mamona" (Lc 16,13; Mt 6, 24). Evanghelia
lui Luca se cea mai critica rata de
bogatic. In epistolcle neotestamentare se
promite 0 alta bogatie: cea a bunurilor
spirituale. ---+ MAMONA. SARAC.
L&I'. ,\1ai u,,'or Ii va Ii e,/milei .. ;;1 tread prill
urechile <lcului. "cdt bO!lawlui ,,,I illtre III
Imp;ir,Iria cerurilor (Le I X .25 J.
BOOZ
Cartea lui Rut ne povestea
unei farnilii din Betlecm':' izgonitc de foamete
In tinutul Moab. Barbatul eei doi fii mor
acolo. Femeia, Noemina, se intoarce acasa
Insotita de una dintre nurori, Rut - de origine
moabita - care n-a vrut sa 0 paraseasca, ba
chiar a trecut la credinta ei. Booz, ruda cu
Noemina, 0 0 protejeaza pe
straina, dandu-i voie sa adune spicele ramase
nestranse dupa platind-o mai mult
decat prevedea Legea pentru cei sarmani.
Apoi actioneaza ca gael ("rascumparator",
ruda apropiata care avea datoria sa nu lase sa
se instraineze patrimoniul familial) rascum-
para ogorul ce Ii aparpnuse sotului Noerninei.
In "leviratul"*, Booz 0
ia de sotie pe Rut, care ii un fiu,
Obed, tatal lui Iesei, tatal lui David.
Cartea lui Rut arata cum este rasplatita
credinta in Dumnezeul lui Israel. Aceasta
povestire, in spirit universalist, insista asupra
faptului cit 0 femeie straina face parte dintre
regelui David. Booz Rut, moa-
bita, apar ei in genealogia lui Isus (Mt 1).
Lit. Victor Hugo. Legendi:l .,eco/e/or. IX59,
"Booz adormir'; "Poem de pace biblica, patriar-
BOTEl 37
hala, noeturnii". scrie Peguy comentandu-I afec-
tuos fn Victor-Marie Conte Hugo (1910).
Icon. Rut Booz. Nicolas Poussin, In Vant.
1660. LuvnJ; Aert de Gelder, sec. XVII, Budapcsta.
l'dllz. Jean-Fran<;;ois Le Sueur. Rut .yi Booz.
IX35.
Cin. Henry Koster. POI'C.'(C,t Illi Rut. 1960.
BOTEZ
(Gr. baptizcin, "a se cufunda".) E vorba
de 0 imersie In apa, de 0 scufundare in
moarte pentru a la 0 viata purifieata.
In biscricile ritul a evoluat de la
imersia totaJa la stropirea pe frunte cu pu(inii
apa. Astazi. hotezul marcheaza inlrarea III
comunitatea Bisericii. ---+ SARE. SEMN
(AL CRUCIl). TArNA..
Botewl lui loan Botezatorur"
loan Botezatorul ii boteza In Iordan pc
toti eei care verreau.la cl: acesta era un rit
purificator ee trebuia sa fie Inso(it de 0
convertire morala; dar el ave a 0 valoare
profetidi: prevestea sosirea lui cel
care, mai mare decat loan, va boteza "cu
Duh Sfant cu foc" (Mt 3,11).
Botezul lui Isus* (primit de)
Isus a venit sa fie botezat de loan in ape-
Ie lordanului. Mai intai loan a dat inapoi:
"Eu am trebuin!a sa fiu botezat de Tine,
Tu vii la mine?" (Mt 3,13). lsus a staruit:
primind botezul din mainile lui loan,
asuma solidaritatea cu oamenii Cei
patru descriu teofania* care a
urmat dupa botezul lui Isus: Duhul lui
Dumnezeu coborand asupra lui sub forma
unui porumbel* (Lc 3,22).
Botezul ucenicilor lui Isus
lsus nu botezat ucenicii. Dar, dupa
Inviere. el le-a poruncit sa boteze toate nea-
murile "in numele Tatalui, al Fiului, al
Sfantului Duh" (Mt 28,18-20). Dupa
Rusalii*, botezul a fost practicat la crestini ca
un rit de la sine inteles (Fp 2,38-41). acele
timpuri, botezul se Iacea prin imersiune co-
lectiva. Sensul lui este cel al unei noi
r
36
BlelUlHE
Iirism gratie cadentelor de mare fntindere ale tra-
ducerii engleze. Antonin Dvohik. Clntecc biblicc.
I X94. Darius Milhaud. Cantatil biblicii. 1965.
John Huston, Bibliil, 1966:
ce ilustreaza VT de la Creatiune pana la sacrificiul
lui Avraam. Marcel Carne, Biblia. 1975: de la
facerea lumii pana la Invierea lui Isus: film
inspirat din mozaicurile de la Monrcalc. Sicilia. si
dominat de figura Pantocratorului. .
BICIUIRE (FLAGELARE)
Biciuirea era 0 pedeapsa prevazuta In
Iegca ebraidl (Dt 25,1 -3): bici cu trci cureJe
ecl mult patruzeci de lovituri.
de ascmenea 0 pedeapsa aplicata de romani
soldatilor )i sclavilor: biei din franghie
prevawt eu oseioare sau cu hucatelc din
metal. Inainte de rastignire, era de
obicei bieiuit pentru a i se mic)ora rezistenta.
Dc aceea Pilat'" a poruncit ea Isus sa 1:ie
hiciuit (Mt 27,26).
Icon. Holbein. Biciuirea lui Isu.,. 1495'
Sebastiano del Piombo, 1525. Roma. Velazljuez:
Cnstos dup,I biciuire su17etului crestin.
162X. Londra. William Bouguereau. Biciufrea.
I XXO. La Rochelle. Georges Desvallieres. O'i,tos
la Mfilp. 1910, Saint-Germain-en-Laye.
BISERICA
(Eb. qahal gr. ekklesia, "adunare".)
Cuvantul ebraic numeste adunarea
poporului lui Israel chemat de Dumnezeu la
(Dt 5) co.munitatea evreiasca dupa
mtoarcerea eI dm exil (Ne 8,2). Pavel*
cuvantul grecesc ekklesia cand se
adreseaza bisericilor (comunitati locale).
Dupa Evanghelia lui Matei, Isus i-a spus
ucenicului sau Simon-Petru*: "Tu esti Petru
(Piatra), pe aceasta piatra vol ridica
Biserica mea" (Mt 16,18).
Lit. Eusebill (265-340 d. Cr.J.istoria ec!ezii:lsticii:
de. informatii despre Biseriea la
el (scaune episeopale. literatura .
perseeutll); Cronica: Eusebiu se sa aseze
fn istoria universal!L fncepand la
Avraam. Pascal. Scrisori ciitre DOlllni''()i:lra de
Roannez. 1656: profesiune de credintii fn 'Biserica
socotita ca fiind tnJpullui Isus '
J'\I!lIz. <.?Iivier Messiaen. Aparilia Bi.'ericii
vC,mlce.19,,1. .
BLASFEMIE (HULA)
(G:'
A
bJasphCmia, "cuvant de rau augur".)
A huh lllseamna a pronun(a 0 vorha sau a
co mite 0 fapta injurioasa [a (a de Dumnezeu.
cel care blestema numelc Dumne-
zeului sau ori eel care i'l invodf pentru a susti-
ne 0 minciuna: "Sa nu ici In desert nume'le
!?umnezeului tau" '(Ex 20,7);
legea lUi MOise prevcdea pelltru aecasta vina
moartea prin lapidare (Lv 24,10-16). Hulqte,
de asemenea, cel care In zadar
Dumnczcu; din respect, evreii au
aJuns pana la a nu-l mai pronunta.
I-a invinuil marele preot pe Isus,
atuncl cand a fost adus inaintea sa (Mc 14
in ochii evreilor, Isus se
mtr-adevar vinovat de a fi revendicat un
rang divino
te:ma, mai mult sau mai putin su--
perstltlOasa, de a folosi numele lui Dumne-
zeu, in injuraturi au ramas doar niste aluzii
(n. tr.: este yorba de cele
parbleu, morbleu, palsambleu ...
Don Juan, II, 1 3), unde "bleu" tine loc
"Dieu" (Dumnezeu). '
Lit. In Don Juan de Moliere, 1665, Don Juan
0 de aur saraeuiui daca aecepta
sa lllJure, adlca sa huleasca, blestemandu-I pe
DlImnezeu pentru ca-I lasa prada nevoilor fn
pofida rugaciunilor sale; saracul refuza sa comita
unA asemenea (Don JUi:ln, III, 2). Lautreamont,
Cantece/e llii Mi:lldoror, iX69. Rimbaud, Poezii.
i R71 , "Omui eel drept".
Bisericile (Ortodoxa, Reformata, Catoli-
cit) se recunosc ca "popor al lui Dumnezeu *".
se considera un trup* al carui cap este
Cnstos, dupa formularea lui Pavel (Col
1,18).
(fara majuscula) desemneaza
cIadlrea in care se aduna
BOGAr
In VT, bogatia, un dar allui Dumnezeu
constituie rasplata sau a muncii. E ud
F
bun demn de ravnit, iar bogatul, demn de
admiral. Insa bogatia poate sa indepilrteze
de oameni sau de Dumnezeu, mai ales cand
agonisita pe cai necinstite. Serierile
sapientiale subliniaza primejdia bogatiei (Si
5,1; 27,1; 31,1) faptul cit ea nu este de
ajuns pentru a asigura fericirea CPr 15,16-17;
16,8). In NT, Isus arata de unde vine peri-
colul: "Nu puteti sluji lui Dumnczeu, lui
Mamona" (Lc 16,13; Mt 6, 24). Evanghelia
lui Luca se cea mai critica rata de
bogatic. In epistolcle neotestamentare se
promite 0 alta bogatie: cea a bunurilor
spirituale. ---+ MAMONA. SARAC.
L&I'. ,\1ai u,,'or Ii va Ii e,/milei .. ;;1 tread prill
urechile <lcului. "cdt bO!lawlui ,,,I illtre III
Imp;ir,Iria cerurilor (Le I X .25 J.
BOOZ
Cartea lui Rut ne povestea
unei farnilii din Betlecm':' izgonitc de foamete
In tinutul Moab. Barbatul eei doi fii mor
acolo. Femeia, Noemina, se intoarce acasa
Insotita de una dintre nurori, Rut - de origine
moabita - care n-a vrut sa 0 paraseasca, ba
chiar a trecut la credinta ei. Booz, ruda cu
Noemina, 0 0 protejeaza pe
straina, dandu-i voie sa adune spicele ramase
nestranse dupa platind-o mai mult
decat prevedea Legea pentru cei sarmani.
Apoi actioneaza ca gael ("rascumparator",
ruda apropiata care avea datoria sa nu lase sa
se instraineze patrimoniul familial) rascum-
para ogorul ce Ii aparpnuse sotului Noerninei.
In "leviratul"*, Booz 0
ia de sotie pe Rut, care ii un fiu,
Obed, tatal lui Iesei, tatal lui David.
Cartea lui Rut arata cum este rasplatita
credinta in Dumnezeul lui Israel. Aceasta
povestire, in spirit universalist, insista asupra
faptului cit 0 femeie straina face parte dintre
regelui David. Booz Rut, moa-
bita, apar ei in genealogia lui Isus (Mt 1).
Lit. Victor Hugo. Legendi:l .,eco/e/or. IX59,
"Booz adormir'; "Poem de pace biblica, patriar-
BOTEl 37
hala, noeturnii". scrie Peguy comentandu-I afec-
tuos fn Victor-Marie Conte Hugo (1910).
Icon. Rut Booz. Nicolas Poussin, In Vant.
1660. LuvnJ; Aert de Gelder, sec. XVII, Budapcsta.
l'dllz. Jean-Fran<;;ois Le Sueur. Rut .yi Booz.
IX35.
Cin. Henry Koster. POI'C.'(C,t Illi Rut. 1960.
BOTEZ
(Gr. baptizcin, "a se cufunda".) E vorba
de 0 imersie In apa, de 0 scufundare in
moarte pentru a la 0 viata purifieata.
In biscricile ritul a evoluat de la
imersia totaJa la stropirea pe frunte cu pu(inii
apa. Astazi. hotezul marcheaza inlrarea III
comunitatea Bisericii. ---+ SARE. SEMN
(AL CRUCIl). TArNA..
Botewl lui loan Botezatorur"
loan Botezatorul ii boteza In Iordan pc
toti eei care verreau.la cl: acesta era un rit
purificator ee trebuia sa fie Inso(it de 0
convertire morala; dar el ave a 0 valoare
profetidi: prevestea sosirea lui cel
care, mai mare decat loan, va boteza "cu
Duh Sfant cu foc" (Mt 3,11).
Botezul lui Isus* (primit de)
Isus a venit sa fie botezat de loan in ape-
Ie lordanului. Mai intai loan a dat inapoi:
"Eu am trebuin!a sa fiu botezat de Tine,
Tu vii la mine?" (Mt 3,13). lsus a staruit:
primind botezul din mainile lui loan,
asuma solidaritatea cu oamenii Cei
patru descriu teofania* care a
urmat dupa botezul lui Isus: Duhul lui
Dumnezeu coborand asupra lui sub forma
unui porumbel* (Lc 3,22).
Botezul ucenicilor lui Isus
lsus nu botezat ucenicii. Dar, dupa
Inviere. el le-a poruncit sa boteze toate nea-
murile "in numele Tatalui, al Fiului, al
Sfantului Duh" (Mt 28,18-20). Dupa
Rusalii*, botezul a fost practicat la crestini ca
un rit de la sine inteles (Fp 2,38-41). acele
timpuri, botezul se Iacea prin imersiune co-
lectiva. Sensul lui este cel al unei noi
38 BUNA-VESTIRE
(se regasc$te In expresiilc popularc: "a primi
hotezul focului, al aerului" etc.).
Lit. Voltaire. Scrisori !//ozo{icc. 173-L
"Quakerii"; ;\';1ivul. 1767: parodie a ritului
bapti ,mal.
Icon. Botczul lui Cristo,.;. Baptisteriul arta-
sec. V. Ravena; Piero della Francesca.
I-lAX. Londra: Gerard David. 150X. Bruges;
Jllachim Patenier. sec. XVI. Viena: Jean-Baptiste
Lemoyne. ,wtuie. sec. XVI II. St. Rocll. Paris:
George" Rouetult. 191 I. Paris.
BUNA-VESTIRE
McsajulingcruJui Gavriil caIre Fccioara
Maria, ca sa 0 anunte ca va fi maica lui ISlls
(Lc 1 ,16-3Xl. esle

rugaciunii A H.' Nlaria: ,.Bueura-tc, Marie. eea
plina de har, Domnul este cu tine; bine-
cuvantata e$ti tu Intre femei, $i binecuvantat
este Isus, rodul pantecclui tau." Traditia
ulterioara a adiiugat: "Sfanta Marie,
lui Dumnczcu, roagii-te pentru noi, sarmani
paciito$i, acum $i In ccasul moriii noastre."
........ AVE MARIA, MARIA.
Ut. Paul Claude!. \/c"tirca adu,';,1 M;1rici. 1912.
Marie Noel. .Vi:itJniilc bucuriilor. 1930 .. ,Bu ..
n,t- V estire". Pierre EIl1I1l,tIluel. Evan!!iJc/i:lr.
197X ... Buna-Ve.;tire",
[COil. Bunil- \festire. Simone Martini. 132X. si
Fra Angelico. 1'+50. Floren[a: Carlo Crivelli, I'+X2.
Londra: Rogier Van der Wevden. sec. XV. Luvru;
Donatello. statuie. I.+.+(). Florellla: Martin
Sch\)ngauer. sec. XV, Colmar: 'Griinewald.
Rctablul dill 1,,'ClliJcillJ. 1516. Colmar: ElI\!cnc
Amaury-Du\',tI. XIX. :Vlllzeul din Orsay."
F
c
CAFARNAUM (CAPERNAUM)
din Galileca, pc malul lacului
Tiberiadei. loe de ad optic pentru Isus
eentru de aetiune la ineeputul vie\ii sale pu-
blicc. Aeolo adunat ucenicii. A predical
in sinagoga din Cafarnaum (In 6,22-55) a
facut vindccari. Indco:-ehi cea a unui para ..
litic (sHihiinog): easa unde se ana Isus era
atat de plina, Incat infirmul a trehuit sa fie
coborat pc acopcri$ (Mc 2,1-12). Dar entu ..
ziasmul a Cost urmat curand de neincredere
de atunci Isus a parasit Galileea
pentru Iudeea.
L&P. In limbaj familiar. Lin cafarnau/11 desem-
neaza un loe Linde domnesc dezordinea confuzia,
CAIAFA
Ginerele lui Ana, mare preot al evreilor
de la anul 18 la 36; prezidand Sanhedrinul*,
a recomandat eliminarea lui lsus ca sa se
asigure pacea publica (In 11 ,48). Colabo-
rand de buna voie cu proeuratoruI roman
Pilat*, Caiafa a eondus proeesullui Isus (Mt
26,57 .. 66), precum $i pc eel al apostolilor
Petru loan, dupa Rusalii (Fp 4,6-21) .........
TEMPLU.
Lit. Victor Hugo tn Sfarliiwllui Satan, IRR6,II
pe Caiafa: "Spanzuratoarea", "Irod
Caiafa".
CAIN
Fiul cel mai mare allui al
Numele sau ebraic, Quayin, inseamna "uerar"
In uncle limbi semite. Dar Genoa apropie
aeest nume de vcrhul qwwh . .. a dohan'eli":
.. Eva I-a naseul pc Cain a spus: am dohan-
dit un om eu ajutorullui Dumnczcu" (Gn 4,1).
Fiind agrieultor, Cain Ii okra lui Dum ..
nezeu produsul reeoltelor sale. Dar Dumne-
zeu prel'crii ofrandelc fratcl ui mai mic.
Ahe!", pastorul. Gclos, Cain 11 omoara pc
Abel, devcnind ast[el primul din isto-
ria umanitiitii. Atunci Dumnezcu 11 osan ..
sa rataceascii prin !ume, erutandu-i
astfel viata. Traditia spune cii dupa
lui Enoh, fiu! sau, Cain a devcnit constructor
de (Gn 4,1-24) ......... PACAT .
L..&P. Expresia: Sunt eu oare piizitorul fratelui
mell? are 'In acest episod criminal. Ea
semnifidi refuzul de a-ti aSLIma responsabilitatca
pentru faptele unei persoane apropiate.
Lit. Pana'ln sec. XIX, confonTI traditiei, Figura
lui Cain este 'In primul rand cea a lInui uciga5, a
unui vinovat, 'In opozitie cu Abel, cel pur. In partea
a doua din ioculllli Adam, sec. XII, Cain, (aran
zgarcit, refuza sa plateasca dijma dupa crima, va
ajunge In iad. Pentru d' Aubigne. 'In Tragice/e,
1616, Cain II reprezinta pe calilul hughenotilor.
Imaginea lui Cain evollleaza tn sec. XVIII. Per-
sonaj chinuit de tndoieli 'In Illcrarea lui Klopstock
(Moartea lui Adam, 1757), Cain II personifica mai
apoi, la Hugo, pe vinovatulLirmarit de
tn Legenda ... eco/e/or. I X59): "EI se
temea de toate, 5i toate se temeall de el :'
Pentru Baudelaire. ca ,i, anterior, pentru
Byron (Cain. 1 R21), Cain apartine categoriei cclor
revoltati LAbel 5i Cain", Fiorile nit/lui, I X57), a
celar care se revolta tmpotriva insesi ordinii lumii.
38 BUNA-VESTIRE
(se regasc$te In expresiilc popularc: "a primi
hotezul focului, al aerului" etc.).
Lit. Voltaire. Scrisori !//ozo{icc. 173-L
"Quakerii"; ;\';1ivul. 1767: parodie a ritului
bapti ,mal.
Icon. Botczul lui Cristo,.;. Baptisteriul arta-
sec. V. Ravena; Piero della Francesca.
I-lAX. Londra: Gerard David. 150X. Bruges;
Jllachim Patenier. sec. XVI. Viena: Jean-Baptiste
Lemoyne. ,wtuie. sec. XVI II. St. Rocll. Paris:
George" Rouetult. 191 I. Paris.
BUNA-VESTIRE
McsajulingcruJui Gavriil caIre Fccioara
Maria, ca sa 0 anunte ca va fi maica lui ISlls
(Lc 1 ,16-3Xl. esle

rugaciunii A H.' Nlaria: ,.Bueura-tc, Marie. eea
plina de har, Domnul este cu tine; bine-
cuvantata e$ti tu Intre femei, $i binecuvantat
este Isus, rodul pantecclui tau." Traditia
ulterioara a adiiugat: "Sfanta Marie,
lui Dumnczcu, roagii-te pentru noi, sarmani
paciito$i, acum $i In ccasul moriii noastre."
........ AVE MARIA, MARIA.
Ut. Paul Claude!. \/c"tirca adu,';,1 M;1rici. 1912.
Marie Noel. .Vi:itJniilc bucuriilor. 1930 .. ,Bu ..
n,t- V estire". Pierre EIl1I1l,tIluel. Evan!!iJc/i:lr.
197X ... Buna-Ve.;tire",
[COil. Bunil- \festire. Simone Martini. 132X. si
Fra Angelico. 1'+50. Floren[a: Carlo Crivelli, I'+X2.
Londra: Rogier Van der Wevden. sec. XV. Luvru;
Donatello. statuie. I.+.+(). Florellla: Martin
Sch\)ngauer. sec. XV, Colmar: 'Griinewald.
Rctablul dill 1,,'ClliJcillJ. 1516. Colmar: ElI\!cnc
Amaury-Du\',tI. XIX. :Vlllzeul din Orsay."
F
c
CAFARNAUM (CAPERNAUM)
din Galileca, pc malul lacului
Tiberiadei. loe de ad optic pentru Isus
eentru de aetiune la ineeputul vie\ii sale pu-
blicc. Aeolo adunat ucenicii. A predical
in sinagoga din Cafarnaum (In 6,22-55) a
facut vindccari. Indco:-ehi cea a unui para ..
litic (sHihiinog): easa unde se ana Isus era
atat de plina, Incat infirmul a trehuit sa fie
coborat pc acopcri$ (Mc 2,1-12). Dar entu ..
ziasmul a Cost urmat curand de neincredere
de atunci Isus a parasit Galileea
pentru Iudeea.
L&P. In limbaj familiar. Lin cafarnau/11 desem-
neaza un loe Linde domnesc dezordinea confuzia,
CAIAFA
Ginerele lui Ana, mare preot al evreilor
de la anul 18 la 36; prezidand Sanhedrinul*,
a recomandat eliminarea lui lsus ca sa se
asigure pacea publica (In 11 ,48). Colabo-
rand de buna voie cu proeuratoruI roman
Pilat*, Caiafa a eondus proeesullui Isus (Mt
26,57 .. 66), precum $i pc eel al apostolilor
Petru loan, dupa Rusalii (Fp 4,6-21) .........
TEMPLU.
Lit. Victor Hugo tn Sfarliiwllui Satan, IRR6,II
pe Caiafa: "Spanzuratoarea", "Irod
Caiafa".
CAIN
Fiul cel mai mare allui al
Numele sau ebraic, Quayin, inseamna "uerar"
In uncle limbi semite. Dar Genoa apropie
aeest nume de vcrhul qwwh . .. a dohan'eli":
.. Eva I-a naseul pc Cain a spus: am dohan-
dit un om eu ajutorullui Dumnczcu" (Gn 4,1).
Fiind agrieultor, Cain Ii okra lui Dum ..
nezeu produsul reeoltelor sale. Dar Dumne-
zeu prel'crii ofrandelc fratcl ui mai mic.
Ahe!", pastorul. Gclos, Cain 11 omoara pc
Abel, devcnind ast[el primul din isto-
ria umanitiitii. Atunci Dumnezcu 11 osan ..
sa rataceascii prin !ume, erutandu-i
astfel viata. Traditia spune cii dupa
lui Enoh, fiu! sau, Cain a devcnit constructor
de (Gn 4,1-24) ......... PACAT .
L..&P. Expresia: Sunt eu oare piizitorul fratelui
mell? are 'In acest episod criminal. Ea
semnifidi refuzul de a-ti aSLIma responsabilitatca
pentru faptele unei persoane apropiate.
Lit. Pana'ln sec. XIX, confonTI traditiei, Figura
lui Cain este 'In primul rand cea a lInui uciga5, a
unui vinovat, 'In opozitie cu Abel, cel pur. In partea
a doua din ioculllli Adam, sec. XII, Cain, (aran
zgarcit, refuza sa plateasca dijma dupa crima, va
ajunge In iad. Pentru d' Aubigne. 'In Tragice/e,
1616, Cain II reprezinta pe calilul hughenotilor.
Imaginea lui Cain evollleaza tn sec. XVIII. Per-
sonaj chinuit de tndoieli 'In Illcrarea lui Klopstock
(Moartea lui Adam, 1757), Cain II personifica mai
apoi, la Hugo, pe vinovatulLirmarit de
tn Legenda ... eco/e/or. I X59): "EI se
temea de toate, 5i toate se temeall de el :'
Pentru Baudelaire. ca ,i, anterior, pentru
Byron (Cain. 1 R21), Cain apartine categoriei cclor
revoltati LAbel 5i Cain", Fiorile nit/lui, I X57), a
celar care se revolta tmpotriva insesi ordinii lumii.
40
CALVAR
consideraru ca nedreapta; la fel la Leconte de
Lisle ("Qain", Poeme barbaJ"C, 1862). In sec. XX,
Michel Toumier, i'n "Familia Adam", de
munte. 197R, prezinta confnmtarea dintre Cain
Abel ca 0 imagine a i'nfruntarii dintre pastori
agricultori, dintre nomazi sedentari, conflict
care se i'ncheie cu victoria lui Cain.
Icon. Of rand a lui Cain ,,'i a lui Abel, fresca la
St. Savin, sec. XII. Rubens, Cain omorandu-l pe
Abel, 1610, Londra. Pierre-Paul Prudhon, Drepta-
tea Si Razbunarea urmarind Crima. 1808, Luvru.
Gustave Dore. Sfflnta Biblie, 1866, Paris.
Muz. Darius Milhaud, Cain ,"i Abel, 1942.
Cin. Gerard Benhamou. Adam SiW lui
Abel. 1977.
CALVAR
Din latina: calvariae locus, "locul capa-
tanii", traducerea aramaicului golgotha*,
colina unde a avut loc rastignirea lui Isus.
"Calvarullui Cristos" desemneaza martiriul
acestuia pe Golgota. Prin urmare, Cuvantul
cvoca 0 lunga grea suferinta ..
Lit. Victor Hligo, Satan. 1886,
"Spanzuratoarea" .
Icon. Calvaruri bretone sculptate: Tronoen,
sec. XV; Pleyben, 1555; St. Thegonnec, 1610.
Paul Gauguin, Calvarul breton, 1889, Bruxelies.
Calvaruri baroce germanice: Arzl, Tyrol, 1664;
Schontal, Wurtemberg, sec .. XVII; Bamberg,
1714; Fulda, 1734. Calvar,Budapesta, 1747.
Muz. Pierre Cal mel , Maria la Calvar,oratoriu
pe un text de Peguy, sec. XX.
Cin. julien Duvivier, Golgota, 1935: drama po-
litica rasiala.
CANA (Nunta din"')
Lit. Max Jacob, Poemele lui Morvan Gaelicul,
1953, "Nunta din Cana".
Icon. Nunta din Cana, Veronese, 1563, Luvru;
Murillo, 1650. Birmingham; Abraham Bosse, sec.
XVII, Paris; Julius Schnorr von Carosfeld, 1819,
Hamburg.
Cin. David Griffith, Intoleranta, 1916: 0 sec-
venta, cea a nuntii din Cana, evoca fericirea dra-
gostei binecuvantate de Dumnezeu. Luis BUlluel,
Calea Lactee, J 969.
CANAAN
(Eb., "tara purpurei".) Acest teritoriu se
intindea din sudul Feniciei (Tyr* Sidon)
pana la Negeb. Vechii locuitori erau
grupati in neamuri (Gn 10,15-18); cel mai
des pomeniti sunt amori!ii, ghirgasit
ii
, hititii,
hevitii, iebusitii ferezitii (Dt 7,1; los 3,10).
Tara Canaanului spre care la drum
Avraam* (Gn 11,31), unde se stabileste
impreuna cu familia si unde traiesc Isaac'si
Iacov, este Fagactuintei", ca,;e
trebuie cercetat apoi cucerit prin Iupta.
Ca urmare a blestemului lui Noe:
Canaan, fiul lui Ham, este supus lui Sem,
strabunullui Israel (Gn 9,24-26). In pofida
anatemelor* aruncate de israeliti impotriva
canaaneenilor a lor, sub-
zista; sunt numeroase casatoriile mixte, ca si
practicile idolatre (Iud 3,5-6; Ezd 9,1-2),
dupa cum arata 0 serie de avertismente (Ex
34,15-16; Lv 18,3; Dt 7,4-6). -t EVREr.
Lit. Canaanul este evocat de Apollinaire In
Cflntecul celui Neiubit, 1909, drept tara binecu-
vilntata a dragostei care acum s-a stins: "Cale
Lactee, tu sora luminoasl!! A dalbelor parauri din
Canaan."
Zeii canaaneeni (Baal, Astarte etc.) i-au
inspirat pe poetii evrei Saul Cernikovski
Jonathan Ratosh, sec. XX. Claude Vigee, Canaan
aJ exiJului, 1962; din Canaan, 1967.
Icon. Gustave Dore, "infrangerea amoritilor".
Sfanta Biblie, 1866.
Intr-o zi, Isus este invitat la Cana, un
din Galileea, la un ospa! de nunta. In
cursul petrecerii, mama lui observa ca
gazdele nu mai au yin pentru oaspeti. Maria
il roaga pe fiul ei sa intervina. Atunci Isus .
cere, in mod discret, sa fie umplute cu apa
vase mari; starostele mesei se mira cat
de bun este vinul ce i s-a adus la urma (In
2,1-12). Aceasta minune, ca si cea a inmultirii
painilor, a fost interpretata'drept un simbol
al euharistiei *. -t NUNT A.
CANAANEANCA
Femeie neevreica din tinutul fenician
care tine piept aparentei duritati a lui Isus,
p
eerandu-i sa-i vindece copila. Isus ii admira
credinta 0 pe fiica ei (Mt
15,22; Me 7,26).
CANON (al Scripturilor)
(Gr. kanon, "norma" .) Ansamblu al carp-
lor recunoscute ca fiind ins pirate de Durnne-
zeu acceptate de 0 comunitate religioasa:
Listele s-au constituit incetul cu incetul, uneon
aparand discutii in
Canonul evreiesc, ZlS palestIman (care
va fi adoptat de protestanti), a fost stabilit de
Academia din Yabne (sau Iamnia) spre sfar-
sec. I d. Cr. EI cuprinde numai cartile in
ebraica.
Canonul catolic ortodox a urmat ale-
gerea Septuagintei*, adoptand cateva carti
redactate ill .
Pentru NT au fost selectionate progreslV
27 de carti, primele la sec. II d.
(canonul zis "de Muratori"). Lista lor defim-
tiva apare in scrisoarea lui Atanasie din anul
367. unele carti (Ev, Iuda, Ap, Ie) au
fost inlaturate de Luther in sec. XVI, ele
figureaza acum in editiile protestante. -t
APOCRIFE, BIBLIA, DEUTEROCA-
NONIC.
CAPTIVITATEA (ROBIA) iN BABILON
Biblia relateaza doua deportari colective:
cea a triburilor din Nord, dupa caderea
Samariei in anul 721, cea a locuitorilor
regatului Iuda, intre 606 586, deportati la
Babilon de Nabueodonosor. Unii prizonieri
au fost luati in slujba regelui Asiriei, altii au
practicat comequl.
perioada a fost fecunda pe planA
Psalmii (indeosebi al 137-lea), Plangenle,
cartea lui Iezechiel, Isaia 2, "traducerile
sacerdotale" .
Cirus, regele Persiei, a cucerit Babilonul
a pus capat robiei israelitilor in anul 538
1. Cr. -t EXIL.
Muz. -+ NABUCODONOSOR.
CARNE 41
CARMEL (Muntele"')
Lant calcaros formand un promontoriu
cu inaItimea de 500 de metri, ce apara golful
Sfantuiui loan din Accra, care altfel ar fi
inghitit de nisipuri. Acolo s-au
urme ale "omului de la Muntele Carmel ,
din epoca paleolitica. .
Pe acest munte se oficia, in aer hber,
cultullui Baal*; impotriva preotilor lui, !lie
a Iacut un apella minune pentru a dovedi ca
Dumnezeul sau era singurul Dumnezeu (lR
18,19-43). Prorocii au recunoscut maretia
rodnicia muntelui, cea din urma indicata
chiar de numele "Carmel" (eb. "livada") (Is
35,2; Ir 46,18; 50,19).
Loaodnica din Cantarea Cantarilor com-
o
para capul barbatului preaiubit cu varfuI
acestui munte (Ct 7,6).
Ascetii crestini care traiau pe Muntele
Carmel 'in cruciadelor au fondat
Ordinul Carmelului.
Lit. Chateaubriand. Itinerarde la Paris fa Jeru-
.o;alim, 1806: dupa caIatoria pe mare, pelerinii so-
sesc in Tara Sfanta. Ceea ce zarescmai intai este
Carmel, "ca 0 pata rotunda sub razele
soarelui"; vederea lui "teama respect".
CARNE (TRUP)
In VT, termenul basar trupul
viu, omulin intregime. Gandirea ebraica nu
desparte trupul de suflet, considerat a se afla
in sange; in NT, "carnea sangele" defi-
nesc faptura umana (In 1,14).
Cartea Intelepciunii* Pavel*, sub
influenta filozofiilor veld in carne 0
inchisoare in care sufletul e eaptiv, de unde
o depreciere a trupului - supus patimilor
sclav al pikatului*. "Duhul este plin de
ravna, dar carnea este neputincioasa", zice
Matei (Mt 26,41). Spre deosebire de greci,
pentru care trupul lua calea mortii fa:a
intoarcere, rei au ideea evrelasca
tarzie despre 0 inviere a trupului, adica a
omului intreg. -t INTRUPARE, TRUP.
40
CALVAR
consideraru ca nedreapta; la fel la Leconte de
Lisle ("Qain", Poeme barbaJ"C, 1862). In sec. XX,
Michel Toumier, i'n "Familia Adam", de
munte. 197R, prezinta confnmtarea dintre Cain
Abel ca 0 imagine a i'nfruntarii dintre pastori
agricultori, dintre nomazi sedentari, conflict
care se i'ncheie cu victoria lui Cain.
Icon. Of rand a lui Cain ,,'i a lui Abel, fresca la
St. Savin, sec. XII. Rubens, Cain omorandu-l pe
Abel, 1610, Londra. Pierre-Paul Prudhon, Drepta-
tea Si Razbunarea urmarind Crima. 1808, Luvru.
Gustave Dore. Sfflnta Biblie, 1866, Paris.
Muz. Darius Milhaud, Cain ,"i Abel, 1942.
Cin. Gerard Benhamou. Adam SiW lui
Abel. 1977.
CALVAR
Din latina: calvariae locus, "locul capa-
tanii", traducerea aramaicului golgotha*,
colina unde a avut loc rastignirea lui Isus.
"Calvarullui Cristos" desemneaza martiriul
acestuia pe Golgota. Prin urmare, Cuvantul
cvoca 0 lunga grea suferinta ..
Lit. Victor Hligo, Satan. 1886,
"Spanzuratoarea" .
Icon. Calvaruri bretone sculptate: Tronoen,
sec. XV; Pleyben, 1555; St. Thegonnec, 1610.
Paul Gauguin, Calvarul breton, 1889, Bruxelies.
Calvaruri baroce germanice: Arzl, Tyrol, 1664;
Schontal, Wurtemberg, sec .. XVII; Bamberg,
1714; Fulda, 1734. Calvar,Budapesta, 1747.
Muz. Pierre Cal mel , Maria la Calvar,oratoriu
pe un text de Peguy, sec. XX.
Cin. julien Duvivier, Golgota, 1935: drama po-
litica rasiala.
CANA (Nunta din"')
Lit. Max Jacob, Poemele lui Morvan Gaelicul,
1953, "Nunta din Cana".
Icon. Nunta din Cana, Veronese, 1563, Luvru;
Murillo, 1650. Birmingham; Abraham Bosse, sec.
XVII, Paris; Julius Schnorr von Carosfeld, 1819,
Hamburg.
Cin. David Griffith, Intoleranta, 1916: 0 sec-
venta, cea a nuntii din Cana, evoca fericirea dra-
gostei binecuvantate de Dumnezeu. Luis BUlluel,
Calea Lactee, J 969.
CANAAN
(Eb., "tara purpurei".) Acest teritoriu se
intindea din sudul Feniciei (Tyr* Sidon)
pana la Negeb. Vechii locuitori erau
grupati in neamuri (Gn 10,15-18); cel mai
des pomeniti sunt amori!ii, ghirgasit
ii
, hititii,
hevitii, iebusitii ferezitii (Dt 7,1; los 3,10).
Tara Canaanului spre care la drum
Avraam* (Gn 11,31), unde se stabileste
impreuna cu familia si unde traiesc Isaac'si
Iacov, este Fagactuintei", ca,;e
trebuie cercetat apoi cucerit prin Iupta.
Ca urmare a blestemului lui Noe:
Canaan, fiul lui Ham, este supus lui Sem,
strabunullui Israel (Gn 9,24-26). In pofida
anatemelor* aruncate de israeliti impotriva
canaaneenilor a lor, sub-
zista; sunt numeroase casatoriile mixte, ca si
practicile idolatre (Iud 3,5-6; Ezd 9,1-2),
dupa cum arata 0 serie de avertismente (Ex
34,15-16; Lv 18,3; Dt 7,4-6). -t EVREr.
Lit. Canaanul este evocat de Apollinaire In
Cflntecul celui Neiubit, 1909, drept tara binecu-
vilntata a dragostei care acum s-a stins: "Cale
Lactee, tu sora luminoasl!! A dalbelor parauri din
Canaan."
Zeii canaaneeni (Baal, Astarte etc.) i-au
inspirat pe poetii evrei Saul Cernikovski
Jonathan Ratosh, sec. XX. Claude Vigee, Canaan
aJ exiJului, 1962; din Canaan, 1967.
Icon. Gustave Dore, "infrangerea amoritilor".
Sfanta Biblie, 1866.
Intr-o zi, Isus este invitat la Cana, un
din Galileea, la un ospa! de nunta. In
cursul petrecerii, mama lui observa ca
gazdele nu mai au yin pentru oaspeti. Maria
il roaga pe fiul ei sa intervina. Atunci Isus .
cere, in mod discret, sa fie umplute cu apa
vase mari; starostele mesei se mira cat
de bun este vinul ce i s-a adus la urma (In
2,1-12). Aceasta minune, ca si cea a inmultirii
painilor, a fost interpretata'drept un simbol
al euharistiei *. -t NUNT A.
CANAANEANCA
Femeie neevreica din tinutul fenician
care tine piept aparentei duritati a lui Isus,
p
eerandu-i sa-i vindece copila. Isus ii admira
credinta 0 pe fiica ei (Mt
15,22; Me 7,26).
CANON (al Scripturilor)
(Gr. kanon, "norma" .) Ansamblu al carp-
lor recunoscute ca fiind ins pirate de Durnne-
zeu acceptate de 0 comunitate religioasa:
Listele s-au constituit incetul cu incetul, uneon
aparand discutii in
Canonul evreiesc, ZlS palestIman (care
va fi adoptat de protestanti), a fost stabilit de
Academia din Yabne (sau Iamnia) spre sfar-
sec. I d. Cr. EI cuprinde numai cartile in
ebraica.
Canonul catolic ortodox a urmat ale-
gerea Septuagintei*, adoptand cateva carti
redactate ill .
Pentru NT au fost selectionate progreslV
27 de carti, primele la sec. II d.
(canonul zis "de Muratori"). Lista lor defim-
tiva apare in scrisoarea lui Atanasie din anul
367. unele carti (Ev, Iuda, Ap, Ie) au
fost inlaturate de Luther in sec. XVI, ele
figureaza acum in editiile protestante. -t
APOCRIFE, BIBLIA, DEUTEROCA-
NONIC.
CAPTIVITATEA (ROBIA) iN BABILON
Biblia relateaza doua deportari colective:
cea a triburilor din Nord, dupa caderea
Samariei in anul 721, cea a locuitorilor
regatului Iuda, intre 606 586, deportati la
Babilon de Nabueodonosor. Unii prizonieri
au fost luati in slujba regelui Asiriei, altii au
practicat comequl.
perioada a fost fecunda pe planA
Psalmii (indeosebi al 137-lea), Plangenle,
cartea lui Iezechiel, Isaia 2, "traducerile
sacerdotale" .
Cirus, regele Persiei, a cucerit Babilonul
a pus capat robiei israelitilor in anul 538
1. Cr. -t EXIL.
Muz. -+ NABUCODONOSOR.
CARNE 41
CARMEL (Muntele"')
Lant calcaros formand un promontoriu
cu inaItimea de 500 de metri, ce apara golful
Sfantuiui loan din Accra, care altfel ar fi
inghitit de nisipuri. Acolo s-au
urme ale "omului de la Muntele Carmel ,
din epoca paleolitica. .
Pe acest munte se oficia, in aer hber,
cultullui Baal*; impotriva preotilor lui, !lie
a Iacut un apella minune pentru a dovedi ca
Dumnezeul sau era singurul Dumnezeu (lR
18,19-43). Prorocii au recunoscut maretia
rodnicia muntelui, cea din urma indicata
chiar de numele "Carmel" (eb. "livada") (Is
35,2; Ir 46,18; 50,19).
Loaodnica din Cantarea Cantarilor com-
o
para capul barbatului preaiubit cu varfuI
acestui munte (Ct 7,6).
Ascetii crestini care traiau pe Muntele
Carmel 'in cruciadelor au fondat
Ordinul Carmelului.
Lit. Chateaubriand. Itinerarde la Paris fa Jeru-
.o;alim, 1806: dupa caIatoria pe mare, pelerinii so-
sesc in Tara Sfanta. Ceea ce zarescmai intai este
Carmel, "ca 0 pata rotunda sub razele
soarelui"; vederea lui "teama respect".
CARNE (TRUP)
In VT, termenul basar trupul
viu, omulin intregime. Gandirea ebraica nu
desparte trupul de suflet, considerat a se afla
in sange; in NT, "carnea sangele" defi-
nesc faptura umana (In 1,14).
Cartea Intelepciunii* Pavel*, sub
influenta filozofiilor veld in carne 0
inchisoare in care sufletul e eaptiv, de unde
o depreciere a trupului - supus patimilor
sclav al pikatului*. "Duhul este plin de
ravna, dar carnea este neputincioasa", zice
Matei (Mt 26,41). Spre deosebire de greci,
pentru care trupul lua calea mortii fa:a
intoarcere, rei au ideea evrelasca
tarzie despre 0 inviere a trupului, adica a
omului intreg. -t INTRUPARE, TRUP.
42 CAOERE
Luerarea trupului: unirea sexual a (Me
10,8).
Caderea Ingerilor: Milton, Pitradi.,ul pierciut.
J Lamartine, Ciiderea unui Inger. I X3X.
Vietor Hugo. Sutun. IXX6.
dupa trup: familia, "legaturile
de sange".
Faptura carnii: oriee fiinta vie.
L.&P. DlIhll/ e vrednie. diU' c"mea e .--li/b,r.
Lit. !extele literare de inspirarie biblicii sau
pseudoblblieii folosesc cLlvantul cu (l dublii retea
Illai frecventii este
tarana. slablclune, sexualitate. vil1oviirie.l1loarte.
.. legiituri ale truplIlui si IUllliiJCe 1111
mii piiriisiri eand eu V-am (Corneille.
Po/yellete. 1(43). Cealaltii se rct'erii la soliditatea
tlimensiul1ii l10astre (ii!.!iiciuitc eter-
Ilitiitii. de pildii. la pClltru piimflll-
:ulul carnal. .. trllpul .si sulktul Sllll[ ca dou:! Illiilli
IIlC
Obsesia .,trupului" care conduce I:t riitiiciri
se.xllalc apare ciaI' III operele ll1arcate de sL'nsibilitatc
puntanii: Hawthorne. Scri,oare;; purpuric. 1 X5().
CADERE
"Caderea omului"
expresie a i'ost folosita de
pcntru a desemna consecintele (Tre-
lui Adarr:", eonsiderat drept
eazut, el trebUIc sa paraseasea Raiuf' paman-
tese, 0 lume a armoniei a nevinovatiei.
!extul biblie (Gn 3) nu nici
"cade!e", nici eel de "greseala". ---.
MANTUIRE, MANTlrrTOR.
Caderea ingerilor rebeli
Apocalipsa* evoca lupta lui MihaiI eu
eel care este numit Diavolul* sau
doborat la pamant impreuna
eu sal, cadere ee simbolizeaza biruin-
!a lUI Dumnezeu asupra puterilor raului (Ap
12,7-10).
Tema vine de departe, din Genezii,
.5
1
ciiderea legata de piieat. Ea intra fn
Sllnetne eu tema fnaltarii (Lamartine, Baudelaire).
Ciiderea omului: "Omlll este lin dllmnezeu
care f5i de eeruri", Lamartine
meditatii poetiee. I X20, "Omlll".
rela notillnea fn povestirea sa Crderea. 1966, dar
despnnziind-o din contextul biblic.
CAMILA
de Arabia, de rapt dromaderul,
de povanl ideal in Re-
gma dm Sa?a; exemplu, a ajuns la regelc
iolosmd camile "ineareatc cu
aur pietrc prefioase" OR 10).
EvreIlor nu Ie era ingaduit sa consume
acestui animal impur, nici pc cea de
sau de pore (Dt 14,7-8). Parul de ca-
mIla servea la eonfcqionarea unor vesmin-
te de klul celor purtatc dc' Toan
BOlczatorul (Mc 1,6).
aparc In uncle expresii plastiee:
Ma.tci 0 invectiva a lui Isus Ia adre-
:a care "strccoara tantarul. dar
mghlt. canllla" (Mt 23.24) a
care cu greu vor intra In Imparatia
Ccrunlor (Mt 19,24). .
L&P. 5,1 vrei s,l treei c;lmil" prin lIreehi/e
acullll (Mt 19,24).
CARTURARI (INV ATATORI)
Carturarii erau cei ea;e transmiteau Inva-
!atura eu privire la Lege.
. 0 intamplare din copilana
lUI m care apar Isus copil
In fiecare an eu parin!ii sai la
pentru sarbatorile ui. La
de la 0 asemenea sarbatoare,
IOSlf Marla I-au pierdut din oehi pe fiullor
de dOlsprezeee ani in inghesuiala (Trupurilor
foarte numeroase
b
in acea
Speria!i, I-au gas it pana la urma
m. Templu, printre earturarii care se
mmunau de priceperea de inteli(Tenta lui
"Oare nu ea intre eele ale
sa fiu?" Ie-a raspuns Isus
pann!Ilor sal.. Iar ad aug a ca
aeeste vorbe II s-au parut eiudate (Le 2,50).
Lit. Pierre Emmanuel. Tll, 197X, "lsus
cartllrarii" .
F
Icon. hu.' In mijloeul dirturilrilor: Duccio di
Buoninsegna. 131 X. Siena: DOrer, 1505. Roma.
Holman Hunt. M,lnttJitoflll af7itt la Templll, I X60,
Birmingham; Georges Rouault. I X93. Colmar.
cAsATORIE
In veehime, In tot Orientul Apropiat,
poligamia era dar cvreii par s-o fi
practicat in general eu moderatie (vczi jude-
cata numeroaselor femei ale regclui Solomon,
1 R,11 ). Dc altfel, easatoria costa seump:
trebuia ca logodnieul sa plateasea 0 suma de
bani (mohar) sau eehivalcntul In munca al
acesteia(Gn 29,15-30). Mohar-ulli ramanca
sotici In caz de rcpudicrc. Ccrcmonia casato-
rici constituia un prilcj de fcstivitiW prclun-
giteA(Jud 14JO-12: vezi In 2,1 urm.).
Incetul eu incetul s-a impus valoarca
monogamiei. Povestirea Genezei Ii prezinUi
pc Adam pc Eva ea prototip al euplului
monogam, semn al eredin!ei Intr-un singur
Dumnczeu.
Proroeul de una dintre sotii,
pc care 0 iubea, a InreJes ca Dumnezeu era
de Israel, cand acesta Ie aducea jertfe
Baal-ilor, zeilor straini (Os 3). La fel ea pro-
roeul Isaia (54,6), el a ajuns sa compare rapor-
tul dintre Dumnezeu poporul sau cu eel din-
tre un SO! soria lui multiubita. ---. NUNT A.
Ointarea Cantarilor*, eulegere de poeme
de dragoste considerate drept canteee de
nunta, a fost soeotita ea fiind 0 oda a
dintre Dumnezeu poporul sau.
In NT, textele des pre easatorie sunt rare.
Pavel insista asupra faptului ea responsabilii
eomunitiHii nu trebuie sa fi fost casatoriti
decat 0 singura data. Pentru a te eonsac;a
Domnului, el erede ea eelibatul este prefera-
bil, dar intelege rostul casatoriei: "Mai
bine sa se casatoreasea, decat sa arda"
(lCor 7,1-9). In Ef 5,21-23, legatura dintre
barbat femeie este eomparata cu legatura
dintre Cristos si Biserica. ---. LOGODNA
NUNTA. . ,
L.&P. Ce a fmprellllitt DlImnezell omll/ :;anll
de.'parta (Mt 19,6).
CANTAREA CANTARILOR 43
Casatoria Stintei Fecioare
Conform evangheliilor apocrife", Maria
a fost creseuta la Tcmplu. Ca sa 0 marite,
preotii au facut ape I la vaduvii din cas a lui
David. Vointa divina I-a desemnat pe Iosie
fiindca toiagul lui Intlorise un porumbel
se pc el.
Icon. Rcprezentarea Cih,ltoriei Fecio;trei, CLi
Inccpere de la Giotto. evocii unirea mftinilor si
pllnerca pe deget a ineluilli In fata preotull;i
Zaharia: Giotto. 1305. Padova: Jean FOlil/liet.
1455. Chal1tilly: Perugil1o. 150". Cacn: Rafael.
15()4.l\lil,(no.
Casatoria mistica
[COli. T:lbltlllri din sec:. XV si XVI Ini'iitiseal.a
Ch;'iloria mi.-lic;! ;r S/if)[ci Ea
de Ia prul1cullsus. aSCl.at pc gellul1chii milmci s:t1c.
inellil de CClsCltorie care 0 Cll Cristos, mirelc
L'i: :vtcllliing. let/'). Bruges; Correggio, sec. XVI.
Napoli: Verollese. 1575. Venetia. Montpellier.
CA.NTAREA C\NTARILOR
hnn de dragostc omeneasca. In einei
pocme de un lirism pasionat, Preaiubitul si
Preaiubita canta unul altuia
parfumul, comparandu-se eu plantele (Ct
5,13), eu fruetele, cu pietrele pretioase (Ct
6,11), ba ehiar eu muntii Libanului si
Carmelului. Ei se cauta unul pe altul pri'n
gradini se regasese in voioase:
ea 0 peeete pe inima ta, ca 0
peeete pe bratul tau. Caci dragostea e tare ea
moartea" (Ct 8,6).
Intr-o epoca in care femeia era cons ide-
rata slujitoarea barbatului, aeeste eanteee
care eelebreaza iubirea unuia pentru celalalt
exprima 0 mare tandrete. Atribuite regelui
Solomon, ele reprezinta probabil 0 culegere
de veehi poeme de dragoste cantate la nunti
la Gradina din Cantarea Cantari-
lor pare a fi un al doilea Eden *, loe al iubirii
In care toate eele cinei sim!uri sunt eople-
Interpretat ea 0 alegorie, aeest poem
simbolizeaza, pentru evrei, iubirea lui Dum-
nezeu pentru poporul sau a lui Israel pen-
tru Dumnezeul sau. au vazut in el
42 CAOERE
Luerarea trupului: unirea sexual a (Me
10,8).
Caderea Ingerilor: Milton, Pitradi.,ul pierciut.
J Lamartine, Ciiderea unui Inger. I X3X.
Vietor Hugo. Sutun. IXX6.
dupa trup: familia, "legaturile
de sange".
Faptura carnii: oriee fiinta vie.
L.&P. DlIhll/ e vrednie. diU' c"mea e .--li/b,r.
Lit. !extele literare de inspirarie biblicii sau
pseudoblblieii folosesc cLlvantul cu (l dublii retea
Illai frecventii este
tarana. slablclune, sexualitate. vil1oviirie.l1loarte.
.. legiituri ale truplIlui si IUllliiJCe 1111
mii piiriisiri eand eu V-am (Corneille.
Po/yellete. 1(43). Cealaltii se rct'erii la soliditatea
tlimensiul1ii l10astre (ii!.!iiciuitc eter-
Ilitiitii. de pildii. la pClltru piimflll-
:ulul carnal. .. trllpul .si sulktul Sllll[ ca dou:! Illiilli
IIlC
Obsesia .,trupului" care conduce I:t riitiiciri
se.xllalc apare ciaI' III operele ll1arcate de sL'nsibilitatc
puntanii: Hawthorne. Scri,oare;; purpuric. 1 X5().
CADERE
"Caderea omului"
expresie a i'ost folosita de
pcntru a desemna consecintele (Tre-
lui Adarr:", eonsiderat drept
eazut, el trebUIc sa paraseasea Raiuf' paman-
tese, 0 lume a armoniei a nevinovatiei.
!extul biblie (Gn 3) nu nici
"cade!e", nici eel de "greseala". ---.
MANTUIRE, MANTlrrTOR.
Caderea ingerilor rebeli
Apocalipsa* evoca lupta lui MihaiI eu
eel care este numit Diavolul* sau
doborat la pamant impreuna
eu sal, cadere ee simbolizeaza biruin-
!a lUI Dumnezeu asupra puterilor raului (Ap
12,7-10).
Tema vine de departe, din Genezii,
.5
1
ciiderea legata de piieat. Ea intra fn
Sllnetne eu tema fnaltarii (Lamartine, Baudelaire).
Ciiderea omului: "Omlll este lin dllmnezeu
care f5i de eeruri", Lamartine
meditatii poetiee. I X20, "Omlll".
rela notillnea fn povestirea sa Crderea. 1966, dar
despnnziind-o din contextul biblic.
CAMILA
de Arabia, de rapt dromaderul,
de povanl ideal in Re-
gma dm Sa?a; exemplu, a ajuns la regelc
iolosmd camile "ineareatc cu
aur pietrc prefioase" OR 10).
EvreIlor nu Ie era ingaduit sa consume
acestui animal impur, nici pc cea de
sau de pore (Dt 14,7-8). Parul de ca-
mIla servea la eonfcqionarea unor vesmin-
te de klul celor purtatc dc' Toan
BOlczatorul (Mc 1,6).
aparc In uncle expresii plastiee:
Ma.tci 0 invectiva a lui Isus Ia adre-
:a care "strccoara tantarul. dar
mghlt. canllla" (Mt 23.24) a
care cu greu vor intra In Imparatia
Ccrunlor (Mt 19,24). .
L&P. 5,1 vrei s,l treei c;lmil" prin lIreehi/e
acullll (Mt 19,24).
CARTURARI (INV ATATORI)
Carturarii erau cei ea;e transmiteau Inva-
!atura eu privire la Lege.
. 0 intamplare din copilana
lUI m care apar Isus copil
In fiecare an eu parin!ii sai la
pentru sarbatorile ui. La
de la 0 asemenea sarbatoare,
IOSlf Marla I-au pierdut din oehi pe fiullor
de dOlsprezeee ani in inghesuiala (Trupurilor
foarte numeroase
b
in acea
Speria!i, I-au gas it pana la urma
m. Templu, printre earturarii care se
mmunau de priceperea de inteli(Tenta lui
"Oare nu ea intre eele ale
sa fiu?" Ie-a raspuns Isus
pann!Ilor sal.. Iar ad aug a ca
aeeste vorbe II s-au parut eiudate (Le 2,50).
Lit. Pierre Emmanuel. Tll, 197X, "lsus
cartllrarii" .
F
Icon. hu.' In mijloeul dirturilrilor: Duccio di
Buoninsegna. 131 X. Siena: DOrer, 1505. Roma.
Holman Hunt. M,lnttJitoflll af7itt la Templll, I X60,
Birmingham; Georges Rouault. I X93. Colmar.
cAsATORIE
In veehime, In tot Orientul Apropiat,
poligamia era dar cvreii par s-o fi
practicat in general eu moderatie (vczi jude-
cata numeroaselor femei ale regclui Solomon,
1 R,11 ). Dc altfel, easatoria costa seump:
trebuia ca logodnieul sa plateasea 0 suma de
bani (mohar) sau eehivalcntul In munca al
acesteia(Gn 29,15-30). Mohar-ulli ramanca
sotici In caz de rcpudicrc. Ccrcmonia casato-
rici constituia un prilcj de fcstivitiW prclun-
giteA(Jud 14JO-12: vezi In 2,1 urm.).
Incetul eu incetul s-a impus valoarca
monogamiei. Povestirea Genezei Ii prezinUi
pc Adam pc Eva ea prototip al euplului
monogam, semn al eredin!ei Intr-un singur
Dumnczeu.
Proroeul de una dintre sotii,
pc care 0 iubea, a InreJes ca Dumnezeu era
de Israel, cand acesta Ie aducea jertfe
Baal-ilor, zeilor straini (Os 3). La fel ea pro-
roeul Isaia (54,6), el a ajuns sa compare rapor-
tul dintre Dumnezeu poporul sau cu eel din-
tre un SO! soria lui multiubita. ---. NUNT A.
Ointarea Cantarilor*, eulegere de poeme
de dragoste considerate drept canteee de
nunta, a fost soeotita ea fiind 0 oda a
dintre Dumnezeu poporul sau.
In NT, textele des pre easatorie sunt rare.
Pavel insista asupra faptului ea responsabilii
eomunitiHii nu trebuie sa fi fost casatoriti
decat 0 singura data. Pentru a te eonsac;a
Domnului, el erede ea eelibatul este prefera-
bil, dar intelege rostul casatoriei: "Mai
bine sa se casatoreasea, decat sa arda"
(lCor 7,1-9). In Ef 5,21-23, legatura dintre
barbat femeie este eomparata cu legatura
dintre Cristos si Biserica. ---. LOGODNA
NUNTA. . ,
L.&P. Ce a fmprellllitt DlImnezell omll/ :;anll
de.'parta (Mt 19,6).
CANTAREA CANTARILOR 43
Casatoria Stintei Fecioare
Conform evangheliilor apocrife", Maria
a fost creseuta la Tcmplu. Ca sa 0 marite,
preotii au facut ape I la vaduvii din cas a lui
David. Vointa divina I-a desemnat pe Iosie
fiindca toiagul lui Intlorise un porumbel
se pc el.
Icon. Rcprezentarea Cih,ltoriei Fecio;trei, CLi
Inccpere de la Giotto. evocii unirea mftinilor si
pllnerca pe deget a ineluilli In fata preotull;i
Zaharia: Giotto. 1305. Padova: Jean FOlil/liet.
1455. Chal1tilly: Perugil1o. 150". Cacn: Rafael.
15()4.l\lil,(no.
Casatoria mistica
[COli. T:lbltlllri din sec:. XV si XVI Ini'iitiseal.a
Ch;'iloria mi.-lic;! ;r S/if)[ci Ea
de Ia prul1cullsus. aSCl.at pc gellul1chii milmci s:t1c.
inellil de CClsCltorie care 0 Cll Cristos, mirelc
L'i: :vtcllliing. let/'). Bruges; Correggio, sec. XVI.
Napoli: Verollese. 1575. Venetia. Montpellier.
CA.NTAREA C\NTARILOR
hnn de dragostc omeneasca. In einei
pocme de un lirism pasionat, Preaiubitul si
Preaiubita canta unul altuia
parfumul, comparandu-se eu plantele (Ct
5,13), eu fruetele, cu pietrele pretioase (Ct
6,11), ba ehiar eu muntii Libanului si
Carmelului. Ei se cauta unul pe altul pri'n
gradini se regasese in voioase:
ea 0 peeete pe inima ta, ca 0
peeete pe bratul tau. Caci dragostea e tare ea
moartea" (Ct 8,6).
Intr-o epoca in care femeia era cons ide-
rata slujitoarea barbatului, aeeste eanteee
care eelebreaza iubirea unuia pentru celalalt
exprima 0 mare tandrete. Atribuite regelui
Solomon, ele reprezinta probabil 0 culegere
de veehi poeme de dragoste cantate la nunti
la Gradina din Cantarea Cantari-
lor pare a fi un al doilea Eden *, loe al iubirii
In care toate eele cinei sim!uri sunt eople-
Interpretat ea 0 alegorie, aeest poem
simbolizeaza, pentru evrei, iubirea lui Dum-
nezeu pentru poporul sau a lui Israel pen-
tru Dumnezeul sau. au vazut in el
44
CEI DINTAIICEI DE PE URMA
lui Cristos cu Biserica, precum
dlalogul dintre suf1et Dumnezeu.
Lit. Poemele de iubire mistica se inspirii
adesea. in privin(a nllldului de exprimare, din
Cilntarea Cilntiirilor: de pildii, Clntilreil spirilililli1
a Sfilntului loan al Crucii, sec. XVI. In Tilti11
lImilit de Paul Claude!' 1916. Pensee (Gilndirea).
so(ul. ,e exprimii ca Preaiubita.
Icon. Gustave rvioreau. Cdnrare,l ClnrJrilor.
I X53. Marc Chagall consacrii Cilntiirii Cantiirilor
cinci pilnze. in culoarc predominant trandafirie.
din ciclul Mesaj Biblic (1950. Nisa).
,\Juz. Clntarl-'a ClnUri/or: ivlonteverdi.
Palestrina. Arthur Honegger (operii coraliil, Daniel
1953. Darius .\lilhaucl.Cantata 1l1lpri,,"I.
I )-, /. HtldJllg Rosenberg. SlIn/OIJl,t a \I-a. 19.+-L
CE! DlNT..\IICEI DE PE URMA
In VT, Dumnczcu nistoarna adcsca
ordinca de valori sau rangurile stabilite de
oameni (vezi primul nascut''). Tn NT. acest
lucru este exprimat roarte explicit:
Dumnezeu "cobonlt-a pc cei puternici de pe
tronuri a Inaltat pe cei smeriri" (Le 1,52).
.. dintrc cei dintai vor fi pe urma,
cel de pe urma vor fi cei dintai" (Mt 19,30).
L.&P. Cei de pe lIJ"mi1 vor fi cei dintili: acestei
formul.e i se atribuie adesea un Intcles apropiat
dc: "CJIle se va Iniilta pc sine se va smeri; cine se
va smeri pc sine se va 1niilta" (Mt 23,12).
CENACLU
(Lat. cenacuJum, "sufragerie".) Asa este
numita incaperea in care, la IerusaIim: Isus a
serbat ultimul cinand cu apostolii
(Mc 14,14-16). In indipere, desigur,
s-au strans dupa moartea lui, acolo Ii
Isus aeolo au primit, dupa
Duhul Rusaliilor* (Fp 2,1).
Lit. "Cenaclul": numele gmpului de tineri
romantici eare au colaborat, In 1 X23 1824, la
Muza frallcezi1. Ei se adunau 111 salonul lui
Charles Nodier de la Arsenal, apoi, Incepilnd din
1827, la Victor Hugo.
CER
Firmamentul. Tn Biblie, cerul ca firma-
ment este balta ce des parte lumea de jos de
apele de sus care potopesc distrug. Acest
tavan solid, luminat de astre (Iuminatoare)
se sprijina pc coloane ce se continua
stiilpii pamantului, i'nfipti In adancuri.
Im'iltime inaccesibila omului, cerul
constituie locul simbolic al transcendentei
divine: "Tatal nostru care In ceruri".
Dumnczeul bihlic estc desemnat uncori prin
tcrmenul metaforic "Preai'naltul""; cerul e
lui (Gn 14,18). Tn Macahci si In
Evanghclia dupa Malci, mai ales, cuvintul
"Cer" II pc cel de Dumnezeu, pc
care cvrClI se icrcau sa-I rosteasca din respect
pcnlru marctia divina. Limha franceza cla-
sica a paslral metonimia.
. Bihlia ,[sociaza imaginii ccrului pe cca a
JuIgerului' a trasnctului, simholuri ale
puterii divine (Ps 29): dar oUlul trehuie sa se
fcreasca de a-I confunda pe creator cu
opc[c1c sale inchiniindu-sc astrelor din cer.
Imparatia cenlrilor, sala?ul cclor alesi.
Paradisul. intrebuinteaza In
cchivalcnt tcrmenii "Rai" (Paradis) sau
"Cer" pentru a cvoca nemaruinita bucurie de _ b
a h pururi cu Dumnezeu dupa moarte. Ter-
menul "Rai" grildina incantiltoare
"A se ridica la Cer" trimite la
lui Isus (Lc 24,50; Fp 1,6).
Llmbajul popular actual continua sa aso-
cieze cerul eu ferieirea: "a fi in al noualea
eer" .
Sub influenta tardiva a Greciei si a aan-
dirii astronomice, eerul a eapatat o' altl va-
loare in lumea cea a unei minunate
armonii, a unei perfeqiuni absolute, eonee-
pute de 0 inteligenta divina. Sfera celesta si
regulata al astrelor Ii dau
imaginea unui destin ordonat, luminos con-
trastand cu dezordinea intunecimea
lui pamantene. Aeeasta ar fi semnificatia
eupolei bisericilor bizantine romanice.
Lit. In tcxtelc mistice, imaginea cerului Instelat
inspirii dorinta de a rupe legiiturile ce ne Inliintuie
de piimilnt, pentru a ajunge la arll10nia
Luis dc Leon, Noche seremt, sec. XVI.
F
Autorii romantici piistreazii simbo-
listica: cerul este Idealulla care aspirii omui. Unii.
sub influenta lui Swedenborg. Centl lnfemtll.
I 75H.cred Intr-o .. corespondentii a tuturor lucrurilor
cu toate cdc Aceastii teorie
ilull1inista i-a inspirat pc Balzac In Ser<tphita. 1835,
pe Baudelaire In .,Elevatie. Fiorile r,tlllui. 1857.
Sceptic, Mallanne nu-i mai atribuic Azurului decat
o .,scninii ironic" fata de cianllrilc nnastrc spre
pcrfcctiune: AzurllI. I X60.
CER8/CApRIOARA
Caprioarclc, cerbii gazelclc sunt ani-
male aprcciatc pcntru frumusetea ginga?ia
lor: de accea cle figureaza in uncle tcxte
hiblicc(2S 22J4: Ps 18,34). Undcya Icrcmia
evoca dragostca materna a caprioarci
(Ir 14,5).
Dc asemcnca, in BibJic aparc comparatia
dintrc caprioara cel drcpt, insctat de izvo-
rul cu apa vic care cstc cuviintullui Dumne-
zeu: "Cum tiinje5tc caprioara dupa apa vie,
sut1etul mcu catre Tine, Dum-
nezeul meu" (Ps 42).
CETATE
In traditia lumii occidentale, are
ddacinile in Grccia antica, termenul desem-
neaza creatia tipica geniului uman: omul
modeleaza lumea formuleaza legi carora,
libe! responsabiI, Ii se supune.
In semnifieatia lui teologica, cuvantul nu
se refera la opera omului, ci la aceea pe care
Dumnezeu a pregatit-o pentru lume, prefi-
gurata de Ierusalim * .
Ierusalimul este Cetatea prin excelenta
pentru ca aici Dumnezeu aici
se afla Templur:', ea fiind totodata semnul
intangibil al mantuirii lui Israel
prin eI, tuturor popoarelor. Intr-o zi,
va fi locul unde toti oamenii iI vor intalni pe
Dumnezeu (Is 60-62).
In NT, Cetatea este Imparatia* lui Dum-
nezeu, care se mai noul Ierusa-
lim, Ierusalimul ceresc (Ev 12,22; Gal 4,26;
Ap 3,12), Cetatea Dumnezeului celui viu
CEZAR 45
(Ev 12,22) sau Cetatea ce va veni (Ev
13,14), avand temelii trainice pentru ca
Dumnezeu ii este arhitectul constructorul.
Aceasta imparatie va fi ceea ce Ierusalimul
nu facea dedit sa vesteasca, in chipuri luate
din realitatca pamanteasca sprc a rct1ccta
realitatea dumnezeiasca. i'ndrep-
tandu-se catre accasta cetate, 15i dorcsc sa
ajunga la ea 1ntr-o zi.
Lit, Ierusalilllul. cetatea prin excclenta. ClI
momentclc grcle prill carc a trecut. c pr'ezentii la
loc de i"runte In opera scriitorilor de origille
evreiasca: Elie Wiese!. Isaac Bashevis Singer'.
David Shahar IERUS,-\UIvl.
Augustin cste pril11l1i care aseaza In opozitie
Cetatea pall1:'lltea,ca si Cetatea ccrcasca: .. Dou,'
iubiri au I.idit dOll[, cetati. Ilibirea de sine pfll1:i I"
dispre[lil de DUll1nc/.eu. Cetatea pall1iinteasc:i.
lubirca de DUl11nczcu pana la disprqul de sinc.
Cetatea cereascii" (Cct.ttca lui DUl11nCLcu.
.+ 13-.+2.+). Cclc doua cctati sc Il1trcpiitrund aici pe
pamfmt, iar apartencnta la ambclc
dificliitati In via(a politica, pc care idealuI
unui stat Ie va putea evita .
Antiteza biblica - cetatea"sfilntii, Icrusalimul,
cetatea blestclllatii, Babilonul - strabate poczia.
pennitilnd interpretarca evenimentelor istorice.
Astfcl, Rimbaud In "Orgia pariziana", Poezii. 1 H71.
drcpt "Cetatea aleasii", "Cetatea
sfilntii, la occident", dar, In timp,
drept "curva Paris", "curtezana
Combinilnd utopia platonicianii a unei cetiiti
perfecte eea a primelor
despre care vorbesc Faptele'" Apostolilor, cetiitile
utopice schiteaza planurilc
ideale: Thomas Moms, Utopia, 1516. Peguy, In
DiaIogul istoriei :ji aI sLlfietulLli carnal, 1909, ima-
gineazii Biserica drept cetatea cea nouii, deopotrivii
temporaUi camalii, al ciirei prim este
Isus "In datii In drept,ln cauza, 111 fapt, In ardine,
111 ierarhie, In demnitate, In eminen\ii" - cetate pe
care 0 prefigura vremeinic cetatea anticii, ai ciirci
locuitori erau
CEZAR
Supranumele gintei (gens) Iulia, deve-
nita celebra prin Iuliu Cezar (100-441. Cr.).
Cezar August este titlul oficial al tuturor
imparatilor romani. Pentru a-I pune in
44
CEI DINTAIICEI DE PE URMA
lui Cristos cu Biserica, precum
dlalogul dintre suf1et Dumnezeu.
Lit. Poemele de iubire mistica se inspirii
adesea. in privin(a nllldului de exprimare, din
Cilntarea Cilntiirilor: de pildii, Clntilreil spirilililli1
a Sfilntului loan al Crucii, sec. XVI. In Tilti11
lImilit de Paul Claude!' 1916. Pensee (Gilndirea).
so(ul. ,e exprimii ca Preaiubita.
Icon. Gustave rvioreau. Cdnrare,l ClnrJrilor.
I X53. Marc Chagall consacrii Cilntiirii Cantiirilor
cinci pilnze. in culoarc predominant trandafirie.
din ciclul Mesaj Biblic (1950. Nisa).
,\Juz. Clntarl-'a ClnUri/or: ivlonteverdi.
Palestrina. Arthur Honegger (operii coraliil, Daniel
1953. Darius .\lilhaucl.Cantata 1l1lpri,,"I.
I )-, /. HtldJllg Rosenberg. SlIn/OIJl,t a \I-a. 19.+-L
CE! DlNT..\IICEI DE PE URMA
In VT, Dumnczcu nistoarna adcsca
ordinca de valori sau rangurile stabilite de
oameni (vezi primul nascut''). Tn NT. acest
lucru este exprimat roarte explicit:
Dumnezeu "cobonlt-a pc cei puternici de pe
tronuri a Inaltat pe cei smeriri" (Le 1,52).
.. dintrc cei dintai vor fi pe urma,
cel de pe urma vor fi cei dintai" (Mt 19,30).
L.&P. Cei de pe lIJ"mi1 vor fi cei dintili: acestei
formul.e i se atribuie adesea un Intcles apropiat
dc: "CJIle se va Iniilta pc sine se va smeri; cine se
va smeri pc sine se va 1niilta" (Mt 23,12).
CENACLU
(Lat. cenacuJum, "sufragerie".) Asa este
numita incaperea in care, la IerusaIim: Isus a
serbat ultimul cinand cu apostolii
(Mc 14,14-16). In indipere, desigur,
s-au strans dupa moartea lui, acolo Ii
Isus aeolo au primit, dupa
Duhul Rusaliilor* (Fp 2,1).
Lit. "Cenaclul": numele gmpului de tineri
romantici eare au colaborat, In 1 X23 1824, la
Muza frallcezi1. Ei se adunau 111 salonul lui
Charles Nodier de la Arsenal, apoi, Incepilnd din
1827, la Victor Hugo.
CER
Firmamentul. Tn Biblie, cerul ca firma-
ment este balta ce des parte lumea de jos de
apele de sus care potopesc distrug. Acest
tavan solid, luminat de astre (Iuminatoare)
se sprijina pc coloane ce se continua
stiilpii pamantului, i'nfipti In adancuri.
Im'iltime inaccesibila omului, cerul
constituie locul simbolic al transcendentei
divine: "Tatal nostru care In ceruri".
Dumnczeul bihlic estc desemnat uncori prin
tcrmenul metaforic "Preai'naltul""; cerul e
lui (Gn 14,18). Tn Macahci si In
Evanghclia dupa Malci, mai ales, cuvintul
"Cer" II pc cel de Dumnezeu, pc
care cvrClI se icrcau sa-I rosteasca din respect
pcnlru marctia divina. Limha franceza cla-
sica a paslral metonimia.
. Bihlia ,[sociaza imaginii ccrului pe cca a
JuIgerului' a trasnctului, simholuri ale
puterii divine (Ps 29): dar oUlul trehuie sa se
fcreasca de a-I confunda pe creator cu
opc[c1c sale inchiniindu-sc astrelor din cer.
Imparatia cenlrilor, sala?ul cclor alesi.
Paradisul. intrebuinteaza In
cchivalcnt tcrmenii "Rai" (Paradis) sau
"Cer" pentru a cvoca nemaruinita bucurie de _ b
a h pururi cu Dumnezeu dupa moarte. Ter-
menul "Rai" grildina incantiltoare
"A se ridica la Cer" trimite la
lui Isus (Lc 24,50; Fp 1,6).
Llmbajul popular actual continua sa aso-
cieze cerul eu ferieirea: "a fi in al noualea
eer" .
Sub influenta tardiva a Greciei si a aan-
dirii astronomice, eerul a eapatat o' altl va-
loare in lumea cea a unei minunate
armonii, a unei perfeqiuni absolute, eonee-
pute de 0 inteligenta divina. Sfera celesta si
regulata al astrelor Ii dau
imaginea unui destin ordonat, luminos con-
trastand cu dezordinea intunecimea
lui pamantene. Aeeasta ar fi semnificatia
eupolei bisericilor bizantine romanice.
Lit. In tcxtelc mistice, imaginea cerului Instelat
inspirii dorinta de a rupe legiiturile ce ne Inliintuie
de piimilnt, pentru a ajunge la arll10nia
Luis dc Leon, Noche seremt, sec. XVI.
F
Autorii romantici piistreazii simbo-
listica: cerul este Idealulla care aspirii omui. Unii.
sub influenta lui Swedenborg. Centl lnfemtll.
I 75H.cred Intr-o .. corespondentii a tuturor lucrurilor
cu toate cdc Aceastii teorie
ilull1inista i-a inspirat pc Balzac In Ser<tphita. 1835,
pe Baudelaire In .,Elevatie. Fiorile r,tlllui. 1857.
Sceptic, Mallanne nu-i mai atribuic Azurului decat
o .,scninii ironic" fata de cianllrilc nnastrc spre
pcrfcctiune: AzurllI. I X60.
CER8/CApRIOARA
Caprioarclc, cerbii gazelclc sunt ani-
male aprcciatc pcntru frumusetea ginga?ia
lor: de accea cle figureaza in uncle tcxte
hiblicc(2S 22J4: Ps 18,34). Undcya Icrcmia
evoca dragostca materna a caprioarci
(Ir 14,5).
Dc asemcnca, in BibJic aparc comparatia
dintrc caprioara cel drcpt, insctat de izvo-
rul cu apa vic care cstc cuviintullui Dumne-
zeu: "Cum tiinje5tc caprioara dupa apa vie,
sut1etul mcu catre Tine, Dum-
nezeul meu" (Ps 42).
CETATE
In traditia lumii occidentale, are
ddacinile in Grccia antica, termenul desem-
neaza creatia tipica geniului uman: omul
modeleaza lumea formuleaza legi carora,
libe! responsabiI, Ii se supune.
In semnifieatia lui teologica, cuvantul nu
se refera la opera omului, ci la aceea pe care
Dumnezeu a pregatit-o pentru lume, prefi-
gurata de Ierusalim * .
Ierusalimul este Cetatea prin excelenta
pentru ca aici Dumnezeu aici
se afla Templur:', ea fiind totodata semnul
intangibil al mantuirii lui Israel
prin eI, tuturor popoarelor. Intr-o zi,
va fi locul unde toti oamenii iI vor intalni pe
Dumnezeu (Is 60-62).
In NT, Cetatea este Imparatia* lui Dum-
nezeu, care se mai noul Ierusa-
lim, Ierusalimul ceresc (Ev 12,22; Gal 4,26;
Ap 3,12), Cetatea Dumnezeului celui viu
CEZAR 45
(Ev 12,22) sau Cetatea ce va veni (Ev
13,14), avand temelii trainice pentru ca
Dumnezeu ii este arhitectul constructorul.
Aceasta imparatie va fi ceea ce Ierusalimul
nu facea dedit sa vesteasca, in chipuri luate
din realitatca pamanteasca sprc a rct1ccta
realitatea dumnezeiasca. i'ndrep-
tandu-se catre accasta cetate, 15i dorcsc sa
ajunga la ea 1ntr-o zi.
Lit, Ierusalilllul. cetatea prin excclenta. ClI
momentclc grcle prill carc a trecut. c pr'ezentii la
loc de i"runte In opera scriitorilor de origille
evreiasca: Elie Wiese!. Isaac Bashevis Singer'.
David Shahar IERUS,-\UIvl.
Augustin cste pril11l1i care aseaza In opozitie
Cetatea pall1:'lltea,ca si Cetatea ccrcasca: .. Dou,'
iubiri au I.idit dOll[, cetati. Ilibirea de sine pfll1:i I"
dispre[lil de DUll1nc/.eu. Cetatea pall1iinteasc:i.
lubirca de DUl11nczcu pana la disprqul de sinc.
Cetatea cereascii" (Cct.ttca lui DUl11nCLcu.
.+ 13-.+2.+). Cclc doua cctati sc Il1trcpiitrund aici pe
pamfmt, iar apartencnta la ambclc
dificliitati In via(a politica, pc care idealuI
unui stat Ie va putea evita .
Antiteza biblica - cetatea"sfilntii, Icrusalimul,
cetatea blestclllatii, Babilonul - strabate poczia.
pennitilnd interpretarca evenimentelor istorice.
Astfcl, Rimbaud In "Orgia pariziana", Poezii. 1 H71.
drcpt "Cetatea aleasii", "Cetatea
sfilntii, la occident", dar, In timp,
drept "curva Paris", "curtezana
Combinilnd utopia platonicianii a unei cetiiti
perfecte eea a primelor
despre care vorbesc Faptele'" Apostolilor, cetiitile
utopice schiteaza planurilc
ideale: Thomas Moms, Utopia, 1516. Peguy, In
DiaIogul istoriei :ji aI sLlfietulLli carnal, 1909, ima-
gineazii Biserica drept cetatea cea nouii, deopotrivii
temporaUi camalii, al ciirei prim este
Isus "In datii In drept,ln cauza, 111 fapt, In ardine,
111 ierarhie, In demnitate, In eminen\ii" - cetate pe
care 0 prefigura vremeinic cetatea anticii, ai ciirci
locuitori erau
CEZAR
Supranumele gintei (gens) Iulia, deve-
nita celebra prin Iuliu Cezar (100-441. Cr.).
Cezar August este titlul oficial al tuturor
imparatilor romani. Pentru a-I pune in
46 CHEIE
incurelitura pe Isus, fariseii I-au intrebat
dadi era ingaduit sa se plateaseli impozit
Cezarului. Dupa ce a privit efigia inscrip-
de pe un dinar, el a raspuns afirmativ:
"Dati Cezarului ce este al CezaruIui lui
Dumnezeu ce este allui Dumnezeu", refu-
zand sa confunde sa opuna puterea Iu-
measeli puterea spiri!uala (Mt 22,17). ---.
OCUPATIA ROMANA.
L.&P. Dati Cezarului ce este al Cezarului.
CHEIE
In Biblie, cheile sunt semn de putere (Is
22,22).
Cel care detine cheiIe unei case are puterea
de a patrunde Inauntrul ei de a permite sau
de a refuza accesul altor persoane.
Imparatia') cerurilor este comparata cu
un antic Inconjurat de ziduri prevazute
cu portio In Mt 16,19; Ap 3,7, Isus of era
puterea de a ingadui sau de a refuza accesul
in Imparatie. EI cheia
(Ap 1,18), adica puterea de a
invia. In schimb, Ie invatatoriIor
Legii eli ii impiedieli pe oameni sa ajunga la
ei au cheile, dar nu
Ie foIosesc nici pentru ei, nici pentru ceilalti
(Lc 11,52). -+ (A) LEGA/(A) DEZLEGA.
L.&P. Chei/e Sfiintullli Petru: autoritatea
Sfantului Scaun. Cheile impariitiei.
CHIP
(Lat. imago, "reproducere exacta sau
reprezentare analogica a unei fapturi, a unui
lucru; asemanare".)
"Sa nu-ti faci chip cioplit... Sa nu te
inchini lor; nici sa Ie (Ex 20,4-5).
DecaloguI'" interzicea orice reprezentare fi-
gurativa, pentru a-I indepiicta pe Israel de
slujirea zeilor a intan ideea uni-
tatii, a transcendentei a spiritualitatii divi-
ne. Interdiqia nu a fost absoluta, din mo-
ment ce s-au admis in chivot doi heruvimi
0 vreme, de arama - dar aici nu
era yorba de idoli*, cum fusese viteluI de
aur; israelitii nu au facut niciodata 'chipuri
ale lui Dumnezeu.
SmntuI Pavel arata ca Isus Cristos este
chipul lui Dumnezeu cel nevazut (Coli ,15);
Tatal ceresc poate fi deci cunoscut prin fiul
sau, fara sa existe imagini materiale ale lui
Dumnezeu.
In sec. xv XVI, imaginile reIigioase,
tablouri sculpturi, erau adesea obiectul
unui adevarat cult, tinzand catre idolatrie in
ochii unora. Reformatorii au respins vene-
rare a acelor reprezentari, mergand uneori
pana la a ordona sa fie distruse. Calvin, mai
ales, va recomanda ca eIe sa fie tndepartate
din de cult. Luther se va arata mai
concesiv, recunoscandu-le 0 anumita va-
loare pedagogica.
Icon. ---+ DUMNEZEU (traditia catolicil).
Lit. Hai'm Potok, Mil nUIllesc Lev,
roman al dirui subiect este ostilitatea fata de arta
figurativiL .
CINA (CEA DE TAINA.)
(Lat. cena, "masa de seara".) este
nurnita ultima masa pe care a luat-o Isus cu
apostolii, in ajunul mortii sale, pentru a
celebra Dupa In 13 ,1-30, e momen-
tul in care Isus a spruat picioareIe ucenicilor
sai, pentru a Ie da un exemplu 0 porunca
de smerenie de milostenie frateasca. Dupa
cei patru Isus, in cursul acele-
mese, a anuntat tradarea lui Iuda.
Matei, Marcu,Luca Pavel (lCo 11,23-
25) relateaza, inainte sau dupa dialogul
dintre Isus Iuda, instituirea EUharistiei*:
Isus a luat painea, a pronuntat binecuvantarea
rituala, apoi a frant-o a impaqit-o aposto-
IiIor zicand: "Luati, mancati, acesta este
trupul meu." Apoi a luat 0 cupa, a inchinat
le-a dat-o zicand: "Acesta este sangele meu,
sangele legamantului*, care pentru multi se
varsa." Dupa Luca Pavel, eI a adaugat:
"Faceti aceasta intru pomenirea mea."
nii amintesc cuvintele gesturile lui Isus,
r
rcpetandu-Ic, in ritul frangerii painii la Sfanta
Cina (protestanti), al messer' (catolici) sau al
Srintei Jertfe - masa simbolieli
fratcaseli.
Lit. Masa In jurul careia se aduna Cavalerii
Mcsci Rotunde e asemanata eu masa Cinei eelci
dc Taina. Evoeata de Victor Hugo In ,.Dupa
Pastc" (Starsitullui S'lt:,m. Cin<.! cea de
Taina este p'arodiata irevercntios de Prcvert In
"Cina" (\forbe. 1946).
Icon. Cinu CCll de Tain.l. Lconardo da Vinci.
1497. Milano; Martin Sehongauer. sec. XV.
Ccllmm; Tintorctto. 1547. Madrid. 1594.
Venctia: Emil Nolde. 1909. ScebuIl: Salvador
Dali. 1955. Washinl!toll. Cristo., .,p;1/Dlldll-i
picimrdc SI:lllwllli Petru. Pietro LOIcl1l.ctti. I 32().
Assisi; ford jvhtddox Brown. I X51 . Londra.
Muz. Wagner. CiIw :Jp0.'ilnliloL I X43.
Cill. Luis Bllll11el. Virhlial1a. 19() I: pal'()dic
dllPCt Cina cca de TainCt.
CIRCUMCIZIE
Excizie rituala a practicata
hiiictilor cvrci si musulmani. In Biblic, cstc
Icgamintului':' dintrc Dumnezeu
Avraam (Gn 17,11). Ca dovada a respectarii
acestuia, Avraam I-a circumcis pe Isaac intr-
a opta zi dupa (Gn 21,4). La fel a
fkut si cu fiul sau Ismael. In conformitate
cu Legea (Lv 12,3); Isus a fost el circum-
cis in a opt a zi de la (Lc 2,21).
Aceasta practieli a fost parasita de Biserica"
primitiva. Dupa Srantul Pavel, circumcizia
nu trebuie practicata asupra trupwui: "Ea
este a inimii, cea care tine de Duh, nu de
litera", cum propovactuisera prorocii
mai inainte (Ir 4,4).
Icon. Usa de bronz din Benevent, sec. XI.
Mantegna, 1468, Florenta. Luea Signorelli, sec.
XV, Londra. Giovanni Bellini, 1510, Londra.
Philippe Quentin, 1635, Dijon. Zurbanln, 1639,
Grenoble. Guereino, sec. XVII, Lyon.
CIRUS AL II-LEA CEL MARE
Fiul lui Cambize si intemeietorul Impe-
riului persan ahemenid pe ruinele Imperiului
medic, 550-530 i. Cr. Dupa cucerirea Lydici,
COAPSE 47
Cirus a atacat coloniile ioniene din Asia
Midi, apoi a cucerit Babilonur:', de un de i-a
eJiberat pe evrcii captivi. continuat
inaintarea spre est, pana dnd persanii au
ajuns sa domine tot dintre Marea
Caspica India. A sa asocieze diferite1e
populatii la prosperitatea impcriului.
Prorocul anunta poporului exilat
sosirea unui clihcrator (Is 41), apoi II
dcscmneaza pe Cirus ca fiind mana dreapta
a lui Dumnezcu, pastorul, unsul (Is 45,1).
Cirus a hotarat rcconstruirca Tcmplului din
Icrusalim a inapoiat vasek sfintc luatc de
Nahucoclollosor (Ezd 1.1-5: 1,7).
CIUMA
Accasta hoala'colltagioasa, originarii din
Asia, a taClIt mari ravagii in Europa il1 sec .
VI, in sec. XIV (ciuma ncagra), apoi adesea
din sec. XV pana 111 sec. XVIU; dupa aceea
nu s-a mai manifcstat dedit In Asia. Tral1smi-
sa de puriccle ea se raspandea
prin contagiunc In porturi, necesittl.nd pune-
rea In carantina a vapoarelor.
In Biblie, ciuma desemneaza toate ma-
rile cpidemii inspaimantatoare, fiind adesea
anuntata ca 0 pedeapsa dumnezeiaseli. Al
patruiea cruaret al Apocalipset este Ciuma,
eliIare pe un cal balan, e urmat de Hades
(Ap 6,7).
Lit. Albert Camus, CiuIlla, 1947: iezuitul
Paneloux se adreseaza concetatenilor sai de
flagel, evodlnd plagile Egiptului Inaintea Exo-
dului cerandu-Ie sa se pocaiasca. Dar autorul,
prin gur.l eroului sau Rieux, obiecteaza: "Am trait
prea mult prin spitale ca sa pot ideea de
pedeapsa eolectiva."
Icon. William Blake. Moartea pe Ull cal Mlan,
1805, Londra.
COAPSE (RARUNCHI)
Coapsele desemneaza sediul vigorii fizi-
ce a barbatului, al puterii sale procreatoare;
Pavel despre cei care au din
"coapsa" lui A (Ev 7,5).
46 CHEIE
incurelitura pe Isus, fariseii I-au intrebat
dadi era ingaduit sa se plateaseli impozit
Cezarului. Dupa ce a privit efigia inscrip-
de pe un dinar, el a raspuns afirmativ:
"Dati Cezarului ce este al CezaruIui lui
Dumnezeu ce este allui Dumnezeu", refu-
zand sa confunde sa opuna puterea Iu-
measeli puterea spiri!uala (Mt 22,17). ---.
OCUPATIA ROMANA.
L.&P. Dati Cezarului ce este al Cezarului.
CHEIE
In Biblie, cheile sunt semn de putere (Is
22,22).
Cel care detine cheiIe unei case are puterea
de a patrunde Inauntrul ei de a permite sau
de a refuza accesul altor persoane.
Imparatia') cerurilor este comparata cu
un antic Inconjurat de ziduri prevazute
cu portio In Mt 16,19; Ap 3,7, Isus of era
puterea de a ingadui sau de a refuza accesul
in Imparatie. EI cheia
(Ap 1,18), adica puterea de a
invia. In schimb, Ie invatatoriIor
Legii eli ii impiedieli pe oameni sa ajunga la
ei au cheile, dar nu
Ie foIosesc nici pentru ei, nici pentru ceilalti
(Lc 11,52). -+ (A) LEGA/(A) DEZLEGA.
L.&P. Chei/e Sfiintullli Petru: autoritatea
Sfantului Scaun. Cheile impariitiei.
CHIP
(Lat. imago, "reproducere exacta sau
reprezentare analogica a unei fapturi, a unui
lucru; asemanare".)
"Sa nu-ti faci chip cioplit... Sa nu te
inchini lor; nici sa Ie (Ex 20,4-5).
DecaloguI'" interzicea orice reprezentare fi-
gurativa, pentru a-I indepiicta pe Israel de
slujirea zeilor a intan ideea uni-
tatii, a transcendentei a spiritualitatii divi-
ne. Interdiqia nu a fost absoluta, din mo-
ment ce s-au admis in chivot doi heruvimi
0 vreme, de arama - dar aici nu
era yorba de idoli*, cum fusese viteluI de
aur; israelitii nu au facut niciodata 'chipuri
ale lui Dumnezeu.
SmntuI Pavel arata ca Isus Cristos este
chipul lui Dumnezeu cel nevazut (Coli ,15);
Tatal ceresc poate fi deci cunoscut prin fiul
sau, fara sa existe imagini materiale ale lui
Dumnezeu.
In sec. xv XVI, imaginile reIigioase,
tablouri sculpturi, erau adesea obiectul
unui adevarat cult, tinzand catre idolatrie in
ochii unora. Reformatorii au respins vene-
rare a acelor reprezentari, mergand uneori
pana la a ordona sa fie distruse. Calvin, mai
ales, va recomanda ca eIe sa fie tndepartate
din de cult. Luther se va arata mai
concesiv, recunoscandu-le 0 anumita va-
loare pedagogica.
Icon. ---+ DUMNEZEU (traditia catolicil).
Lit. Hai'm Potok, Mil nUIllesc Lev,
roman al dirui subiect este ostilitatea fata de arta
figurativiL .
CINA (CEA DE TAINA.)
(Lat. cena, "masa de seara".) este
nurnita ultima masa pe care a luat-o Isus cu
apostolii, in ajunul mortii sale, pentru a
celebra Dupa In 13 ,1-30, e momen-
tul in care Isus a spruat picioareIe ucenicilor
sai, pentru a Ie da un exemplu 0 porunca
de smerenie de milostenie frateasca. Dupa
cei patru Isus, in cursul acele-
mese, a anuntat tradarea lui Iuda.
Matei, Marcu,Luca Pavel (lCo 11,23-
25) relateaza, inainte sau dupa dialogul
dintre Isus Iuda, instituirea EUharistiei*:
Isus a luat painea, a pronuntat binecuvantarea
rituala, apoi a frant-o a impaqit-o aposto-
IiIor zicand: "Luati, mancati, acesta este
trupul meu." Apoi a luat 0 cupa, a inchinat
le-a dat-o zicand: "Acesta este sangele meu,
sangele legamantului*, care pentru multi se
varsa." Dupa Luca Pavel, eI a adaugat:
"Faceti aceasta intru pomenirea mea."
nii amintesc cuvintele gesturile lui Isus,
r
rcpetandu-Ic, in ritul frangerii painii la Sfanta
Cina (protestanti), al messer' (catolici) sau al
Srintei Jertfe - masa simbolieli
fratcaseli.
Lit. Masa In jurul careia se aduna Cavalerii
Mcsci Rotunde e asemanata eu masa Cinei eelci
dc Taina. Evoeata de Victor Hugo In ,.Dupa
Pastc" (Starsitullui S'lt:,m. Cin<.! cea de
Taina este p'arodiata irevercntios de Prcvert In
"Cina" (\forbe. 1946).
Icon. Cinu CCll de Tain.l. Lconardo da Vinci.
1497. Milano; Martin Sehongauer. sec. XV.
Ccllmm; Tintorctto. 1547. Madrid. 1594.
Venctia: Emil Nolde. 1909. ScebuIl: Salvador
Dali. 1955. Washinl!toll. Cristo., .,p;1/Dlldll-i
picimrdc SI:lllwllli Petru. Pietro LOIcl1l.ctti. I 32().
Assisi; ford jvhtddox Brown. I X51 . Londra.
Muz. Wagner. CiIw :Jp0.'ilnliloL I X43.
Cill. Luis Bllll11el. Virhlial1a. 19() I: pal'()dic
dllPCt Cina cca de TainCt.
CIRCUMCIZIE
Excizie rituala a practicata
hiiictilor cvrci si musulmani. In Biblic, cstc
Icgamintului':' dintrc Dumnezeu
Avraam (Gn 17,11). Ca dovada a respectarii
acestuia, Avraam I-a circumcis pe Isaac intr-
a opta zi dupa (Gn 21,4). La fel a
fkut si cu fiul sau Ismael. In conformitate
cu Legea (Lv 12,3); Isus a fost el circum-
cis in a opt a zi de la (Lc 2,21).
Aceasta practieli a fost parasita de Biserica"
primitiva. Dupa Srantul Pavel, circumcizia
nu trebuie practicata asupra trupwui: "Ea
este a inimii, cea care tine de Duh, nu de
litera", cum propovactuisera prorocii
mai inainte (Ir 4,4).
Icon. Usa de bronz din Benevent, sec. XI.
Mantegna, 1468, Florenta. Luea Signorelli, sec.
XV, Londra. Giovanni Bellini, 1510, Londra.
Philippe Quentin, 1635, Dijon. Zurbanln, 1639,
Grenoble. Guereino, sec. XVII, Lyon.
CIRUS AL II-LEA CEL MARE
Fiul lui Cambize si intemeietorul Impe-
riului persan ahemenid pe ruinele Imperiului
medic, 550-530 i. Cr. Dupa cucerirea Lydici,
COAPSE 47
Cirus a atacat coloniile ioniene din Asia
Midi, apoi a cucerit Babilonur:', de un de i-a
eJiberat pe evrcii captivi. continuat
inaintarea spre est, pana dnd persanii au
ajuns sa domine tot dintre Marea
Caspica India. A sa asocieze diferite1e
populatii la prosperitatea impcriului.
Prorocul anunta poporului exilat
sosirea unui clihcrator (Is 41), apoi II
dcscmneaza pe Cirus ca fiind mana dreapta
a lui Dumnezcu, pastorul, unsul (Is 45,1).
Cirus a hotarat rcconstruirca Tcmplului din
Icrusalim a inapoiat vasek sfintc luatc de
Nahucoclollosor (Ezd 1.1-5: 1,7).
CIUMA
Accasta hoala'colltagioasa, originarii din
Asia, a taClIt mari ravagii in Europa il1 sec .
VI, in sec. XIV (ciuma ncagra), apoi adesea
din sec. XV pana 111 sec. XVIU; dupa aceea
nu s-a mai manifcstat dedit In Asia. Tral1smi-
sa de puriccle ea se raspandea
prin contagiunc In porturi, necesittl.nd pune-
rea In carantina a vapoarelor.
In Biblie, ciuma desemneaza toate ma-
rile cpidemii inspaimantatoare, fiind adesea
anuntata ca 0 pedeapsa dumnezeiaseli. Al
patruiea cruaret al Apocalipset este Ciuma,
eliIare pe un cal balan, e urmat de Hades
(Ap 6,7).
Lit. Albert Camus, CiuIlla, 1947: iezuitul
Paneloux se adreseaza concetatenilor sai de
flagel, evodlnd plagile Egiptului Inaintea Exo-
dului cerandu-Ie sa se pocaiasca. Dar autorul,
prin gur.l eroului sau Rieux, obiecteaza: "Am trait
prea mult prin spitale ca sa pot ideea de
pedeapsa eolectiva."
Icon. William Blake. Moartea pe Ull cal Mlan,
1805, Londra.
COAPSE (RARUNCHI)
Coapsele desemneaza sediul vigorii fizi-
ce a barbatului, al puterii sale procreatoare;
Pavel despre cei care au din
"coapsa" lui A (Ev 7,5).
48 COBORAREA DE PE CRUCE
Rarunchii indica adeseori sediul sentimen-
tel or ascunse al patimilor violente. Iov*
(16,13) se plange ca Dumnezeu "i-a strapuns
rarunchii fara mila"; Matatia, vazand cum un
evreu aduce jertfe pe aItarullui Madin, simte
ca "i se zbuciuma rarunchii" se lasa cuprins
de furie lndreptiitita (lM 2,24).
In acest sens, rarunchii sunt asociati ade-
sea inimii, intr-un cuplu complementar: In
timp ce inima este sediul cugetarii, al inteli-
gentei, al sentimentelor rarunchii
sunt sediul patimilor al pornirilor in-
"Inima rarunehii" desemneaza
ansamblul foqelor interioare ale tap-
turii
L.&P. A cerceta inima riinmchii fnseamna a
patrunde gandurile cele mai intime
cele mai secrete. Singur Dumnezeu poate sa 0
facii CPs 7,10; 26,2; Ir 11,20; Int 1,6).
COBORAREA DE PE CRUCE
Iosif din Arimateea, un evreu de vaza,
membru al Sanhedrinului*, i-a cerut lui Pilat
eorpullui Isus rastignit pentru a se conforma
legii care interzicea ca trupul unui
osandit sa fie lasat peste noapte atarnat pe
lemn, mai ales de Sabat (Dt 21 ,22). L-a
desprins din cuie I-a lntr-un
giulgiu, apoi I-a lntr-un mormant (Mt
27,58).
Icon. tn jurul trupului lui Isus coborat de pe
cruce, au reprezentat-o pe Fecioara Maria
de durere, sustinuta de Sfantul loan, pe
sfintele femei, pe Iosif din Arimateea cu slujitorii
sai. Punerea in mormiJnt sau coborfirea de pe
cruce: Rogier Van der Weyden, sec. XV, Madrid;
Albrecht DUrer, 1500, MUnchen; Louis Brea,
1515, Nisa; Juan de Juni, sec. XVI, Segovia;
Rubens, 1614, Anvers; Rembrandt, 1633,
MUnchen; lohan Thorn Prikker, 1892, OtterIo;
Lovis Corinth, sec. XX, Koln.
Cin. tn Speran{a, Sierra de TerueI, 1939, de
Andre Malraux, scena In care un aviator mort si
unul ranit sunt scosi dintre riimasitele
este 0 "coborare de'pe cruce". ..
COBORAREA LUI ISUS LA lAD
Dupa eosmologia evreiasca, universul
este compus din trei spatii suprapuse: eeru-
rile, pamantul "cele de sub pamant" (Fil
2,10). "Cele de sub pamant"* (traducere a
termenului ebraie se afla la nivelul
cel mai de jos, cel mai indepiirtat de prezen-
ta divina, este moqilor; dupa unii,
tot acolo se afla ingerii cazuti, demonii,
legati in lanturi (cartea lui Enoh*); dupa
altii, duhurile vor
acolo sufletele dreptilor, care
venirea lui Isus ca sa intre dupa el in Ceta-
tea cereasca*.
Evangheliile nu vorbesc explicit despre
eoborarea lui Isus la iad in rastimpul dintre
moartea lnvierea sa. Dar Pavel (lCo
15,20), Petru intr-una dintre epistole* OP
3,19) loan in Apocalipsa* (Ap 1,18) fae
aluzie la ea; pictori se vor inspira
din aceasta tema.
Coborarea lui Isus la iad lnseamna dom-
nia lui asupra lntregului univers, puterea lui
eIiberatoare pentru toate spiriteIe biruinta
lui asupra raului a moqii.
Lit. Elzear de Sabran (apropiat al Doamnei de
Stael), RemLl\icare, 1817: va trebui ca Isus Cristos
sa coboare la iad pentru mantuirea Ingerului
Ithuriel, pe care Satana I-a tarat In revolta sa.
Alexandre Soumet, Divina Epopee, 1840: {sus, Fiul
lui Dumnezeu, s-a coborlit la iad ca sa Indure 0 a
doua patimire, pentru rascumpararea osanditilor.
Satana este primul cuprins de chiar eI
II va alina pe Isus In timpul celor "trei ceasuri ale
noului
Icon. Anastasis (gr. "inaltare" la ceruri a celor
ce se afla in Iimburi): mozaicuri la Daphni,
Grecia, sec. XI. Fresce la Kariye Jami, Istanbul,
sec. XIV. Sf. Clement din Ohrida, sec. XIV,
pictura pe lemn. Andrea da Firenze, frescele de la
Santa Maria Novella, 1437, FIorenta. Tintoretto,
San Cassiano, sec. XVI, Venetia.
COLOS CU PICIOARE DE LUT
Regelui Nabucodonosor, suveranul Ba-
bilonului, i s-a aratat intr-un vis 0 statuie
mas iva din aur si bronz ce se InaIta in fata
lui. Picioarele erau din lut
statuie s-a dnd a fost atinsa de' 0
pietricica (Dn 2).
r
L.&P. A spune despre cineva sau ceva: E LIn
Llria., CLI picioare de /Lltinseamna a subinrelege ca
puterea lui nu este dedit aparenta.
COPILARIA LUI CRISTOS
La lneeputul evangheliilor lor, Matei
Luca descriu tineretea lui Isus*.
Aceste povestiri apartin unui' gen literar
eunoscut in VT (de exemplu, copiHiria lui
Isaac, a lui Samson, a lui Samuel). Mai tarziu,
apoerifi* au infrumusetat dupa
plae relatarile lui Matei Luea.
Matei arata modulln care Isus, inca de la
apoi de-a lungul copilariei sale,
ragilduielile racute lui Israel: ca
" fiu adoptiv al lui Iosif, el este din spit
a
regal a a lui David; ca fiu al Fecioarei Maria,
cl este aceI Emanuel promis de Isaia lui
Ahaz; nascut la Betleem, el este pastorullui
Israel tagilduit de profetul Miheia; perse-
eutat de lrod, care vrea sa-l omoare, el este
noul Moise prigonit de Faraon; instalat la
Nazaret dupa intoarcerea sa din Egipt, este
numit "Nazarineanul" dupa oracolul proro-
eului (Mt 2,23).
Perspectiva lui Luca e diferita: el face
paralela dintre loan Botezatorul*, ultimul
profet" allui Israel, Isus, Mesia* pe care
Israel 11 pentru eliberarea lui defini-
tiva. In aceasta calitate a fost intampinat la
Templul din Ierusalirp. de Simion
de prorocita Ana. -t INT AMPINAREA LA
TEMPLU, NUNC DIMITTIS.
Doisprezece ani dupa dnd
Maria si Iosif11 gas esc pe Isus la Templu, in
invatatorilor Legii, copilul
dupa Luca - este cel care se pe sine
fiu al TataIui. "Oare nu ca intre cele ale
Piirintelui meu se cildea sa fiu?" ii intreabii
el pe parinti (Lc 2,49).
Lit. Pierre Emmanuel, TLI, 1978, "Isus
dirturarii" .
Icon. Simone Martini, La Maesta, copiJ,
1315, Siena. Giovanni BeIlini, Fecioara CLI pmncuI,
sec. XV, Venetia. Leonardo da Vinci, SfiJnta
Familie, 1500, Luvru. DUrer, [sus in mijlocu/
CRAclUN 49
ciirturari/or, sec. XVI, Roma. Rembrandt, Simion
/a Temp/u, 1669, Stockholm. John Evarist MilJais.
Cri.,'tos in ca.\'8 pJrinti/or sJi, 1849, Londra. Sfimta
Fami/ie, pictura pe sticla, sec. XIX. col. part.
Muz. Hector Berlioz, Copi/iiria lui
oratoriu. 1 R56. Olivier Messiaen, DOLliizeci de
asupra copilului Isus. piese pentru pian,
1944.
CORAN
Numele dat de musulmani Revelatiei
proclamate de Mahomed (in araba, koran
inseamna proclamare sau recitare) intre anii
610 si 632 ai erei noastre. Auditorii lui
se straduiau sa invete Coranul pe
dinafara 11 transeriau eu grafisme simple
pe diferite suporturi. Hafsa, sotia lui
Mahomed si fiiea lui Omar, calif de la 634
la 644, a la constituirea celei
dintai culegeri a acestor Revelatii, adunate
in Surate. Cele 114 capitole sunt in
ordinea descrescatoare a lungimii lor. Dupa
perfectionarea scrierii arabe, textul Coranu-
lui, cu unele variante, a fost difuzat in marile
centre de viata religioasa: Bassra, Damasc,
apoi Bagdad.
Pentru musulmani, Coranul este expresia
araba a Cuvantului pururea prezent intru
Dumnezeu, transmis mai intai lui A vraam" ,
Moise" si Isus", iar in cele din urma lui
Mahomdd prin arhanghelul Gavriil*.
Musulmanii invata sa citeasca sa scrie
studiind recitand Coranul. ---. ISLAM .
CRACIUN
Sarbiitoare a nasterii lui Isus, inserisa in
ealendarul inca din anul 336, la
Roma. Sarbatoarea Craciunului apare, la
origini, ca 0 celeb rare a soarelui in apropie-
rea solstitiului de iarna.
In Orlent, predicatorii preotii pun ac-
centul pe taina uniunii divinului eu umanul
in faptura lui Isus, pe dnd in Occident, mai
ales incepand din sec. XIII, se insista asupra
smereniei aspectului omenesc al impreju-
riirilor lui Isus.
48 COBORAREA DE PE CRUCE
Rarunchii indica adeseori sediul sentimen-
tel or ascunse al patimilor violente. Iov*
(16,13) se plange ca Dumnezeu "i-a strapuns
rarunchii fara mila"; Matatia, vazand cum un
evreu aduce jertfe pe aItarullui Madin, simte
ca "i se zbuciuma rarunchii" se lasa cuprins
de furie lndreptiitita (lM 2,24).
In acest sens, rarunchii sunt asociati ade-
sea inimii, intr-un cuplu complementar: In
timp ce inima este sediul cugetarii, al inteli-
gentei, al sentimentelor rarunchii
sunt sediul patimilor al pornirilor in-
"Inima rarunehii" desemneaza
ansamblul foqelor interioare ale tap-
turii
L.&P. A cerceta inima riinmchii fnseamna a
patrunde gandurile cele mai intime
cele mai secrete. Singur Dumnezeu poate sa 0
facii CPs 7,10; 26,2; Ir 11,20; Int 1,6).
COBORAREA DE PE CRUCE
Iosif din Arimateea, un evreu de vaza,
membru al Sanhedrinului*, i-a cerut lui Pilat
eorpullui Isus rastignit pentru a se conforma
legii care interzicea ca trupul unui
osandit sa fie lasat peste noapte atarnat pe
lemn, mai ales de Sabat (Dt 21 ,22). L-a
desprins din cuie I-a lntr-un
giulgiu, apoi I-a lntr-un mormant (Mt
27,58).
Icon. tn jurul trupului lui Isus coborat de pe
cruce, au reprezentat-o pe Fecioara Maria
de durere, sustinuta de Sfantul loan, pe
sfintele femei, pe Iosif din Arimateea cu slujitorii
sai. Punerea in mormiJnt sau coborfirea de pe
cruce: Rogier Van der Weyden, sec. XV, Madrid;
Albrecht DUrer, 1500, MUnchen; Louis Brea,
1515, Nisa; Juan de Juni, sec. XVI, Segovia;
Rubens, 1614, Anvers; Rembrandt, 1633,
MUnchen; lohan Thorn Prikker, 1892, OtterIo;
Lovis Corinth, sec. XX, Koln.
Cin. tn Speran{a, Sierra de TerueI, 1939, de
Andre Malraux, scena In care un aviator mort si
unul ranit sunt scosi dintre riimasitele
este 0 "coborare de'pe cruce". ..
COBORAREA LUI ISUS LA lAD
Dupa eosmologia evreiasca, universul
este compus din trei spatii suprapuse: eeru-
rile, pamantul "cele de sub pamant" (Fil
2,10). "Cele de sub pamant"* (traducere a
termenului ebraie se afla la nivelul
cel mai de jos, cel mai indepiirtat de prezen-
ta divina, este moqilor; dupa unii,
tot acolo se afla ingerii cazuti, demonii,
legati in lanturi (cartea lui Enoh*); dupa
altii, duhurile vor
acolo sufletele dreptilor, care
venirea lui Isus ca sa intre dupa el in Ceta-
tea cereasca*.
Evangheliile nu vorbesc explicit despre
eoborarea lui Isus la iad in rastimpul dintre
moartea lnvierea sa. Dar Pavel (lCo
15,20), Petru intr-una dintre epistole* OP
3,19) loan in Apocalipsa* (Ap 1,18) fae
aluzie la ea; pictori se vor inspira
din aceasta tema.
Coborarea lui Isus la iad lnseamna dom-
nia lui asupra lntregului univers, puterea lui
eIiberatoare pentru toate spiriteIe biruinta
lui asupra raului a moqii.
Lit. Elzear de Sabran (apropiat al Doamnei de
Stael), RemLl\icare, 1817: va trebui ca Isus Cristos
sa coboare la iad pentru mantuirea Ingerului
Ithuriel, pe care Satana I-a tarat In revolta sa.
Alexandre Soumet, Divina Epopee, 1840: {sus, Fiul
lui Dumnezeu, s-a coborlit la iad ca sa Indure 0 a
doua patimire, pentru rascumpararea osanditilor.
Satana este primul cuprins de chiar eI
II va alina pe Isus In timpul celor "trei ceasuri ale
noului
Icon. Anastasis (gr. "inaltare" la ceruri a celor
ce se afla in Iimburi): mozaicuri la Daphni,
Grecia, sec. XI. Fresce la Kariye Jami, Istanbul,
sec. XIV. Sf. Clement din Ohrida, sec. XIV,
pictura pe lemn. Andrea da Firenze, frescele de la
Santa Maria Novella, 1437, FIorenta. Tintoretto,
San Cassiano, sec. XVI, Venetia.
COLOS CU PICIOARE DE LUT
Regelui Nabucodonosor, suveranul Ba-
bilonului, i s-a aratat intr-un vis 0 statuie
mas iva din aur si bronz ce se InaIta in fata
lui. Picioarele erau din lut
statuie s-a dnd a fost atinsa de' 0
pietricica (Dn 2).
r
L.&P. A spune despre cineva sau ceva: E LIn
Llria., CLI picioare de /Lltinseamna a subinrelege ca
puterea lui nu este dedit aparenta.
COPILARIA LUI CRISTOS
La lneeputul evangheliilor lor, Matei
Luca descriu tineretea lui Isus*.
Aceste povestiri apartin unui' gen literar
eunoscut in VT (de exemplu, copiHiria lui
Isaac, a lui Samson, a lui Samuel). Mai tarziu,
apoerifi* au infrumusetat dupa
plae relatarile lui Matei Luea.
Matei arata modulln care Isus, inca de la
apoi de-a lungul copilariei sale,
ragilduielile racute lui Israel: ca
" fiu adoptiv al lui Iosif, el este din spit
a
regal a a lui David; ca fiu al Fecioarei Maria,
cl este aceI Emanuel promis de Isaia lui
Ahaz; nascut la Betleem, el este pastorullui
Israel tagilduit de profetul Miheia; perse-
eutat de lrod, care vrea sa-l omoare, el este
noul Moise prigonit de Faraon; instalat la
Nazaret dupa intoarcerea sa din Egipt, este
numit "Nazarineanul" dupa oracolul proro-
eului (Mt 2,23).
Perspectiva lui Luca e diferita: el face
paralela dintre loan Botezatorul*, ultimul
profet" allui Israel, Isus, Mesia* pe care
Israel 11 pentru eliberarea lui defini-
tiva. In aceasta calitate a fost intampinat la
Templul din Ierusalirp. de Simion
de prorocita Ana. -t INT AMPINAREA LA
TEMPLU, NUNC DIMITTIS.
Doisprezece ani dupa dnd
Maria si Iosif11 gas esc pe Isus la Templu, in
invatatorilor Legii, copilul
dupa Luca - este cel care se pe sine
fiu al TataIui. "Oare nu ca intre cele ale
Piirintelui meu se cildea sa fiu?" ii intreabii
el pe parinti (Lc 2,49).
Lit. Pierre Emmanuel, TLI, 1978, "Isus
dirturarii" .
Icon. Simone Martini, La Maesta, copiJ,
1315, Siena. Giovanni BeIlini, Fecioara CLI pmncuI,
sec. XV, Venetia. Leonardo da Vinci, SfiJnta
Familie, 1500, Luvru. DUrer, [sus in mijlocu/
CRAclUN 49
ciirturari/or, sec. XVI, Roma. Rembrandt, Simion
/a Temp/u, 1669, Stockholm. John Evarist MilJais.
Cri.,'tos in ca.\'8 pJrinti/or sJi, 1849, Londra. Sfimta
Fami/ie, pictura pe sticla, sec. XIX. col. part.
Muz. Hector Berlioz, Copi/iiria lui
oratoriu. 1 R56. Olivier Messiaen, DOLliizeci de
asupra copilului Isus. piese pentru pian,
1944.
CORAN
Numele dat de musulmani Revelatiei
proclamate de Mahomed (in araba, koran
inseamna proclamare sau recitare) intre anii
610 si 632 ai erei noastre. Auditorii lui
se straduiau sa invete Coranul pe
dinafara 11 transeriau eu grafisme simple
pe diferite suporturi. Hafsa, sotia lui
Mahomed si fiiea lui Omar, calif de la 634
la 644, a la constituirea celei
dintai culegeri a acestor Revelatii, adunate
in Surate. Cele 114 capitole sunt in
ordinea descrescatoare a lungimii lor. Dupa
perfectionarea scrierii arabe, textul Coranu-
lui, cu unele variante, a fost difuzat in marile
centre de viata religioasa: Bassra, Damasc,
apoi Bagdad.
Pentru musulmani, Coranul este expresia
araba a Cuvantului pururea prezent intru
Dumnezeu, transmis mai intai lui A vraam" ,
Moise" si Isus", iar in cele din urma lui
Mahomdd prin arhanghelul Gavriil*.
Musulmanii invata sa citeasca sa scrie
studiind recitand Coranul. ---. ISLAM .
CRACIUN
Sarbiitoare a nasterii lui Isus, inserisa in
ealendarul inca din anul 336, la
Roma. Sarbatoarea Craciunului apare, la
origini, ca 0 celeb rare a soarelui in apropie-
rea solstitiului de iarna.
In Orlent, predicatorii preotii pun ac-
centul pe taina uniunii divinului eu umanul
in faptura lui Isus, pe dnd in Occident, mai
ales incepand din sec. XIII, se insista asupra
smereniei aspectului omenesc al impreju-
riirilor lui Isus.
50 CREATIUNE
"Colindele" sunt cantarile In limba vulga-
ra (alta decat latina) din perioada Cdiciunului.
Lit. Juan del Encina, Egioga de Craciun, sec.
XVI. Dickens, Povestiri de Craciun, 1843.
Poveste de Craciun, 1880. Theophile
Gautier, Smalfuri Camee, 1852, "Criiciun".
Marie Noel, Mataniile bucuriiior, 1930. Paul
Claudel, "Noaptea de Criiciun", 1914, sub titlul
general: Poeme de razboi, 1915. Lucien Scheler
(apropiat al lui Eluard), Lampa-Furtuna, 1945,
"Criieiun cu svastieii".
CREATIQ,NE (F ACE REA LUMII)
(Povestiri despre-)
Toate popoarele au In traditia lor 0 po-
veste despre originile lumii (cosmogonie).
Pentru Biblie, cosmogonia nu e
de 0 teogonie (originea zeilar), caci Dum-
nezeu este necreat.
Geneza ofera doua relatari ale facerii
lumii omului, lntre care se deceleaza
diferente sensibile. Numai prima relatare
(Gn 1-2, 4a), posterioara celei din Gn 2,
4a-25, este cu adevarat 0 cosmogonie,
descriind aparitia luminii, despilrtirea apelor
de uscat arhitectura universului. Ea a
suferit probabil influenta cosmogoniilor me-
sopotamiene, cunoscute din vremea exilului
la Babilon.
In Gn 1 sunt etapele care au
premers omului, marcand astfel
lnceputul istoriei:
1. crearea luminii a zilei ca unitate de
timp;
2. lntocmirea arhitecturii generaIe a uni-
versului;
3. despaqirea pamantului de ape;
4. crearea plantelor;
5. crearea stelelor a marilor luminatori

6. crearea rapturilor vii, a barbatului si a
femeii dupa chipul asemanarea' lui
Dumnezeu.
Aceasta organizare rezulta din Cuvantul
divin: "Dumnezeu a zis: Sa fie lumina, si
a fost lumina" (Fiat lux). Ea se
prin vointa sa atotputernica libera.
Scrisa lntr-o epoca In care Sabatul* era
important, aceasta relatare prezinta facerea
lumii in zile, cea de-a fiind zi de
odihna. Autorii au transferat asupra crea-
tiuni
i
legea care Ie guverna modul de via!a
lntr-un scop religios, nu lntr-unul
tific; e zadarnic sa cautam 0 co-
respondenta lntre "zilele" Genezei si erele
geologice.' ,
Cea de-a doua relatare cuprinde facerea
omului din tarana pamantului pe cea a fe-
meii din trupul barbatului. Ea evoca raiul -
Eden * cu patru fluvii. In pune pro-
blema originii raului a condi!iei umane,
afirmand, ca prima relatare, existen!a unui
Dumnezeu unic, care Ii incredinteaza omului
creatia sa pentru a deveni domeniul acestuia.
Viziunea biblica da dovada de un opti-
mism temperat prin luciditatea privind lirni-
tele umane: ea invita la credinta fntr-un Dum-
nezeu bun, care 0 plina de via!a,
oamenii fiind sortiti sa fie stilpanii paman-
tului. "Cresteti si va inmultiti": aceasta for-
mula de in'vitade la viatil 0 varianta a
cuvintelor din Gn 1,28: :,Si i-a binecuvantat
Durnnezeu pe ei le-a Fi!i roditori va
lnmultiti..." ....... ADAM, EVA, HAOS.
Lit. Sfantul Vasile, Hexameron, sec. IV, eo-
rnentariu asupra lucriirii celor zile. Sfantul
Grigorie din Nyssa, Tratat despre facerea omului,
sec. IV.
Spiritul bibIic, optimist (creatiunea este 0
binecuvantare) irnpregneazii 0 serle de opere:
Maurice Seeve, Microcosm, 1562. G. du Bartas,
Saptamana sau Facerea iumii, 1578. Milton,
Paradisul pierdut, 1667, cartea VII. rnai aproape
de noi,Jules SupervieIIe, Fabula Lumii, 1938.
Pentru Lope de Vega (Facerea Lumii $i prima
gre$eaia a omului, spre 1630), facerea lurnii con-
duce spre povestea ornului care se naste fericit
apoi cade, iar in cele din urmii este d;
Cristos.
in sec. XVIII, fiIozofii contestii, in nurnele
ideea faeerii lurnii in zile.
Rarnanand "intr-o indoialii respectuoasii" fata de
F
,
Revelatie,Rousseau scrie: ,Jdeea de crea(iune rna
scapa Intelegerii mde: 0 cred doar
In masura In care 0 pot concepe; dar )tiu ea EI a
zamislit universul tot ceca ce exista, ca a fiicut
. totul. a ordonat totul" (,.Profesiunea de credinta a
vicarului savoiard", Emile. 1762).
Tema unui creator care, dintI'll Inceput. I-a
osandit pe om la nenorocire este raspandita in
literatura sec. XIX, aparand mai intai la Byron .. ,Ce
crima Wll fiicut pentru a Ii meritat sa ne se
intreaba Lamartine In ISIS. Asemenea lui Ivan
Karamazov (Dostoievski, Fnlfii K:.mmwzov. ISSO).
Rieux. eroul lui Camus (Ciullla. 1947). exclama:
.. Voi respingc pana la nloarte aceasta creatiune In
care sunt
Valerv SUi!ereazii ideea ca IUlllea nu poate fi
dedit cil mice crcatic e,te (]
Fwmccc . .. Schita de 1922.
IcolJ. Faccrc;/ lumii. LorenZe) Ghiberti.
din bronz ale baptisteriului de Ia Floren(a. sec.
XV. Hieronymus Bosch. panourilc exterioare ale
Gn7dillii dc.,IJt;iri/or. sec. X V. Prade). Rafael.
C!aleriile Vaticanului la Roma, 150S. Capcla St.
Gonery de Ia Plougreseant. sec. XVI. Biblia III
inwgilli. Schnorr von Carosreld, IS52.
.1Wllz. Joseph Haydn, Creatiunea. 1790, orato-
riu inspirat din Paradislil picrdut al lui Milton.
Darius Milhaud. 11Imii. 1923. Mauricio
Kagel, Desfacerea lumii, 19S0, parodie: un zeu
rilu ii pe muritori.
Cin. Jean Eiffel, Facerea lumii. desen animat.
Pierre Alibert, Geneza. 1974, desen animat pentm
copii.
CREDINTA/CREDINCIOS
Cuvantul ;,credinW' inseamna astazi
"credin!a In Dumnezeu"; dar pentru omul
Bibliei, ipoteza unei necredinte in sensul
modern nu exista. In Biblie, credinta este
adeziunea neclintita a omului, in ciuda in-
cercarilor, la cuvantul Dornnului la voin-
ta divina. A avea credin!a, a fi credincios,
inseamna a te conforma toata viata angaja-
mentului reciproc al Legamantului*.
Potrivit etimologiei Iatine (fides, "cuvan-
tul dat") , credinciosul (fidelul) e cel care se
leaga prin cuvantul dat altcuiva. Dumnezeu
este cel dintai credincios, deoarece nu
ia inapoi promisiunea iubirii pentru
CREDINTA 51
poporul sau. Primul model de om credincios
11 constituic A justificat prin crcdin-
ta sa; Pavel, in Epistola catre Romani, dez-
voM pe larg tema mantuirii') prin eredintiL
Necrcdinciosul, in schimb, lSi tradeaza
promisiunile: el este precum un sot
care camite aduiterul. Iezechiel 11 compara
pc Israel ccl nclegiuit cu 0 sotie care sc
prostitucaza in mod nerusinat (Iez 16).
Asemenca sotului, Dumnezcu 0 va face
dcscopcre dar 0 va ierta pentru tot cc
a t'acut. nclcgiuiti Si
sunt oamcnii care aite culturi
decat pc eel al Dumnezeului lui A vraam si
nu respccUi porunciic Dccaloguluj".
lncredcrea cstc Icgata de credinta: "Pu(in
Ii sc adrcscaza Isus uccni-
cilor inspaimanta(i de 0 i'urtuna (Mt 8,26).
Credinciosul arc incrcdere in cficaeitatea
rugaciunii, intcmeiata pc i'agaduinta rcluata
dc Isus: "Ccrqi Si vi se va da, cautati veti
gasi" (Mt 7,7).
L.&P. 0 crcdint;i cc Illllt;i Illuiltii dill loc:
credinta face minuni. Aceasta expresie vine de la
Mt 17.20-21.
A {j ascmellea lui Toma necredincioslI/: a nl!
erede decat In fapte atestate sau pe care le-ai
verificat tl! insuti. -> TOMA.
Limbajul curent (francez) opune acestei
atitudini credinta carbunarului, credulitatea naiva .
Tot plini de iluzii, fiindca imposibilul.
sunt cei despre care intelepciunea populara
spune ironic: Numai credinfa te mBntuie. Aluzie la
prin credintii prin fapte (Ie
2,14), se pare ca expresia ar fi de origine pro-
testanta.
Lit. I. Credinta si Ratiune
Gandirea filozofica, atat la cat la evrei, s-
-a'oprit asupra raporturilor dintre credinta ratiune.
Clement din Alexandria in Stromate, sec. II d. Cr.
(titiul tratatului evoca 0 tesaturii, 0 Incurcatura), se
sa demonstreze compatibilitatea lor sa
construiasca 0 filozofie cre)tina. Sfantul Vasile.
Omilie de . .,pre credinfii, sec. IV. Moise Maimonide,
CJ!auza nltiicitilor, sec. XII.
Pentru Montaigne Pascal, Dumnczcu nu
poate face obiectulunei credinta IlU
se printr-un rationament. Montaigne.
50 CREATIUNE
"Colindele" sunt cantarile In limba vulga-
ra (alta decat latina) din perioada Cdiciunului.
Lit. Juan del Encina, Egioga de Craciun, sec.
XVI. Dickens, Povestiri de Craciun, 1843.
Poveste de Craciun, 1880. Theophile
Gautier, Smalfuri Camee, 1852, "Criiciun".
Marie Noel, Mataniile bucuriiior, 1930. Paul
Claudel, "Noaptea de Criiciun", 1914, sub titlul
general: Poeme de razboi, 1915. Lucien Scheler
(apropiat al lui Eluard), Lampa-Furtuna, 1945,
"Criieiun cu svastieii".
CREATIQ,NE (F ACE REA LUMII)
(Povestiri despre-)
Toate popoarele au In traditia lor 0 po-
veste despre originile lumii (cosmogonie).
Pentru Biblie, cosmogonia nu e
de 0 teogonie (originea zeilar), caci Dum-
nezeu este necreat.
Geneza ofera doua relatari ale facerii
lumii omului, lntre care se deceleaza
diferente sensibile. Numai prima relatare
(Gn 1-2, 4a), posterioara celei din Gn 2,
4a-25, este cu adevarat 0 cosmogonie,
descriind aparitia luminii, despilrtirea apelor
de uscat arhitectura universului. Ea a
suferit probabil influenta cosmogoniilor me-
sopotamiene, cunoscute din vremea exilului
la Babilon.
In Gn 1 sunt etapele care au
premers omului, marcand astfel
lnceputul istoriei:
1. crearea luminii a zilei ca unitate de
timp;
2. lntocmirea arhitecturii generaIe a uni-
versului;
3. despaqirea pamantului de ape;
4. crearea plantelor;
5. crearea stelelor a marilor luminatori

6. crearea rapturilor vii, a barbatului si a
femeii dupa chipul asemanarea' lui
Dumnezeu.
Aceasta organizare rezulta din Cuvantul
divin: "Dumnezeu a zis: Sa fie lumina, si
a fost lumina" (Fiat lux). Ea se
prin vointa sa atotputernica libera.
Scrisa lntr-o epoca In care Sabatul* era
important, aceasta relatare prezinta facerea
lumii in zile, cea de-a fiind zi de
odihna. Autorii au transferat asupra crea-
tiuni
i
legea care Ie guverna modul de via!a
lntr-un scop religios, nu lntr-unul
tific; e zadarnic sa cautam 0 co-
respondenta lntre "zilele" Genezei si erele
geologice.' ,
Cea de-a doua relatare cuprinde facerea
omului din tarana pamantului pe cea a fe-
meii din trupul barbatului. Ea evoca raiul -
Eden * cu patru fluvii. In pune pro-
blema originii raului a condi!iei umane,
afirmand, ca prima relatare, existen!a unui
Dumnezeu unic, care Ii incredinteaza omului
creatia sa pentru a deveni domeniul acestuia.
Viziunea biblica da dovada de un opti-
mism temperat prin luciditatea privind lirni-
tele umane: ea invita la credinta fntr-un Dum-
nezeu bun, care 0 plina de via!a,
oamenii fiind sortiti sa fie stilpanii paman-
tului. "Cresteti si va inmultiti": aceasta for-
mula de in'vitade la viatil 0 varianta a
cuvintelor din Gn 1,28: :,Si i-a binecuvantat
Durnnezeu pe ei le-a Fi!i roditori va
lnmultiti..." ....... ADAM, EVA, HAOS.
Lit. Sfantul Vasile, Hexameron, sec. IV, eo-
rnentariu asupra lucriirii celor zile. Sfantul
Grigorie din Nyssa, Tratat despre facerea omului,
sec. IV.
Spiritul bibIic, optimist (creatiunea este 0
binecuvantare) irnpregneazii 0 serle de opere:
Maurice Seeve, Microcosm, 1562. G. du Bartas,
Saptamana sau Facerea iumii, 1578. Milton,
Paradisul pierdut, 1667, cartea VII. rnai aproape
de noi,Jules SupervieIIe, Fabula Lumii, 1938.
Pentru Lope de Vega (Facerea Lumii $i prima
gre$eaia a omului, spre 1630), facerea lurnii con-
duce spre povestea ornului care se naste fericit
apoi cade, iar in cele din urmii este d;
Cristos.
in sec. XVIII, fiIozofii contestii, in nurnele
ideea faeerii lurnii in zile.
Rarnanand "intr-o indoialii respectuoasii" fata de
F
,
Revelatie,Rousseau scrie: ,Jdeea de crea(iune rna
scapa Intelegerii mde: 0 cred doar
In masura In care 0 pot concepe; dar )tiu ea EI a
zamislit universul tot ceca ce exista, ca a fiicut
. totul. a ordonat totul" (,.Profesiunea de credinta a
vicarului savoiard", Emile. 1762).
Tema unui creator care, dintI'll Inceput. I-a
osandit pe om la nenorocire este raspandita in
literatura sec. XIX, aparand mai intai la Byron .. ,Ce
crima Wll fiicut pentru a Ii meritat sa ne se
intreaba Lamartine In ISIS. Asemenea lui Ivan
Karamazov (Dostoievski, Fnlfii K:.mmwzov. ISSO).
Rieux. eroul lui Camus (Ciullla. 1947). exclama:
.. Voi respingc pana la nloarte aceasta creatiune In
care sunt
Valerv SUi!ereazii ideea ca IUlllea nu poate fi
dedit cil mice crcatic e,te (]
Fwmccc . .. Schita de 1922.
IcolJ. Faccrc;/ lumii. LorenZe) Ghiberti.
din bronz ale baptisteriului de Ia Floren(a. sec.
XV. Hieronymus Bosch. panourilc exterioare ale
Gn7dillii dc.,IJt;iri/or. sec. X V. Prade). Rafael.
C!aleriile Vaticanului la Roma, 150S. Capcla St.
Gonery de Ia Plougreseant. sec. XVI. Biblia III
inwgilli. Schnorr von Carosreld, IS52.
.1Wllz. Joseph Haydn, Creatiunea. 1790, orato-
riu inspirat din Paradislil picrdut al lui Milton.
Darius Milhaud. 11Imii. 1923. Mauricio
Kagel, Desfacerea lumii, 19S0, parodie: un zeu
rilu ii pe muritori.
Cin. Jean Eiffel, Facerea lumii. desen animat.
Pierre Alibert, Geneza. 1974, desen animat pentm
copii.
CREDINTA/CREDINCIOS
Cuvantul ;,credinW' inseamna astazi
"credin!a In Dumnezeu"; dar pentru omul
Bibliei, ipoteza unei necredinte in sensul
modern nu exista. In Biblie, credinta este
adeziunea neclintita a omului, in ciuda in-
cercarilor, la cuvantul Dornnului la voin-
ta divina. A avea credin!a, a fi credincios,
inseamna a te conforma toata viata angaja-
mentului reciproc al Legamantului*.
Potrivit etimologiei Iatine (fides, "cuvan-
tul dat") , credinciosul (fidelul) e cel care se
leaga prin cuvantul dat altcuiva. Dumnezeu
este cel dintai credincios, deoarece nu
ia inapoi promisiunea iubirii pentru
CREDINTA 51
poporul sau. Primul model de om credincios
11 constituic A justificat prin crcdin-
ta sa; Pavel, in Epistola catre Romani, dez-
voM pe larg tema mantuirii') prin eredintiL
Necrcdinciosul, in schimb, lSi tradeaza
promisiunile: el este precum un sot
care camite aduiterul. Iezechiel 11 compara
pc Israel ccl nclegiuit cu 0 sotie care sc
prostitucaza in mod nerusinat (Iez 16).
Asemenca sotului, Dumnezcu 0 va face
dcscopcre dar 0 va ierta pentru tot cc
a t'acut. nclcgiuiti Si
sunt oamcnii care aite culturi
decat pc eel al Dumnezeului lui A vraam si
nu respccUi porunciic Dccaloguluj".
lncredcrea cstc Icgata de credinta: "Pu(in
Ii sc adrcscaza Isus uccni-
cilor inspaimanta(i de 0 i'urtuna (Mt 8,26).
Credinciosul arc incrcdere in cficaeitatea
rugaciunii, intcmeiata pc i'agaduinta rcluata
dc Isus: "Ccrqi Si vi se va da, cautati veti
gasi" (Mt 7,7).
L.&P. 0 crcdint;i cc Illllt;i Illuiltii dill loc:
credinta face minuni. Aceasta expresie vine de la
Mt 17.20-21.
A {j ascmellea lui Toma necredincioslI/: a nl!
erede decat In fapte atestate sau pe care le-ai
verificat tl! insuti. -> TOMA.
Limbajul curent (francez) opune acestei
atitudini credinta carbunarului, credulitatea naiva .
Tot plini de iluzii, fiindca imposibilul.
sunt cei despre care intelepciunea populara
spune ironic: Numai credinfa te mBntuie. Aluzie la
prin credintii prin fapte (Ie
2,14), se pare ca expresia ar fi de origine pro-
testanta.
Lit. I. Credinta si Ratiune
Gandirea filozofica, atat la cat la evrei, s-
-a'oprit asupra raporturilor dintre credinta ratiune.
Clement din Alexandria in Stromate, sec. II d. Cr.
(titiul tratatului evoca 0 tesaturii, 0 Incurcatura), se
sa demonstreze compatibilitatea lor sa
construiasca 0 filozofie cre)tina. Sfantul Vasile.
Omilie de . .,pre credinfii, sec. IV. Moise Maimonide,
CJ!auza nltiicitilor, sec. XII.
Pentru Montaigne Pascal, Dumnczcu nu
poate face obiectulunei credinta IlU
se printr-un rationament. Montaigne.
52
Escuri, 11.12 (I SX(J-XX), .. Apologia lui Raymond
Sebonu": dadi nn1ll1 nu poatc avea 0 cunoa)tere
sigma. nu cu ra(illnca va putca cl jlldcca desprc
Dumnczcu. a ciirui natura difcra radical de cca
umana. Pascal. CugctJri (Br 241.)i 27X):
,.Crcdinta c altccva dccat dovada: una cste
omcncasca. ccalalta cstc un dar dc]a Dumnczcll":
.. Cu inima II simti pe DlImnczcll, nu cu mintca.
lata tc Inscamna credinta:'
Ra(ionalismul scc. XVlfl II cauta pc Dumnczcu
altfel dccftt prin crcdinta. Dumnczcul pc carc-i
admitc - atitudine deista - cste autonil natllrii:
.. l' ni \'ersul pune In Incurcatura )i nu pot gfll1di
c::i acest (lml(1giu exist::i C::ira un ceasornicar"
Caha/de. satir::i In ver,uri. 1772).
Adcliutle:l la 0 re\ciatic obscur::i e luat::i In
lkr:lderc'. Crnlinta devine incompatibil::i cu
.. Cr'cdir*l consta In a credc nu ceca ce
e,te :lrat. c'i tm:lllai ceca ce c"te t"als pentru
rl<1aQrX' (Volt:lire. Dictionar Ii/om/Ie.
176-1.. ar-riuliul .. Credin(::i"),
II. Credinta clatm-ata vizrhilului. sau cut"undata
dineolo dc vizibiP
Rousseau (Emile. 1762. ..Profesiul1ca de
crcdin(a a vicarului savoiard") Inccarca sa puna dc
acord ,.Iuminilc" naturalc si scntimentul sau
liiuntric. pc carc-Inumc)tc credinta: "Privi(i specta-
colul naturii. asculta(i vocca intcrioara: amandGua
vorbcsc despre existenta Fiintei Supreme:'
Chateaubriand va dezvolta aceea)i idee, In dorinta
dc a-i aducc la Dumnezeu pc contemporanii sai
(Geniul lX()2). Fiinta Suprema )i
Dumnezeul vencrat de crcdinta nu ar
fi dccat unul )i Dumnezeu. Totu)i, Musset
constata ca crcdinta a naruita din Incercarea
scepticismului 5i a rationalismului (RoIIa, I X33).
De unde paradoxul surprinzatGarei declaratii a lui
Peguy (Poarta mi...-teru/ui celei de-a dOlla virtllti.
191 [) (Dumnezeu estecel care "Credinta
vine de la sine ... credinta nu ma ... Eu
stralucesc atilt de putemic In creatia mea ... I'n to ate
creaturile mele." Textul pare a se afla In contradiqie
cu expcrienta mistica a Credintei In noapte: "A nu
Te vedea Inseamna a Te vedea. Prezenta Ta ma
declara Pierre Emmanuel, Iacov. [970.
Dar cum ar putea sa fie descrisa experienta
credinciosului'l ,.Limbile au ostenit sa explice,
ideile celor inteligenti all ramas In urma" (Iuda
Halevi, sec, XI-XIf).
Cin. Patimilc Ioanei d'Arc. de Carl Dreyer, 1917,
Procesu/ Ioanei d'Arc, de Robert Bresson, 1962,
rcprezinta mcditatii asupra misterului crcdintei.

Cre5tinismul s-a constituit pornind de la
invatatura lui Isus" din Nazaret, a5a cum au
redat-o comunitatile primitive in evanghe-
Iii". Crqtinii vad 1n Isus mai muIr decat un
proroc: EI cste Trimisul care intemeiaza Im-
paratia' lui Dumnezeu.
Dupa moartea lui Cristos", uccnicii ii
aduna pc toti aceia care cred in invierea sa:
putin cate putin, ei descifreaza In viata Tri-
misuJui semncJc prezentei lui Dumnezeu
cauta in Scripturile sfintc vestiri ale figurii
sale mesianice, Rcprczentand la Inceput 0
sccti"i e\Tciasca printrc altele, ci se dcspart de
iudaism. rcnuntand la circumcizic inte-
grand nee\Tei, dar un timp continua sa parti-
cipe la rugaciunilc din sinagoga. Caderea
Icrusalimului. In anul 70, criza cvreiasd
ce a urmat au sapat 0 prapastie intre
nismuJ proaspat IncoJtit iudaism.
FapteJe Apostojjjor EpjstolcJc", Indco-
scbi scrisorilc lui Pavel, aduc 0 marturie
despre viata acestor prime grupuri crc?tinc,
asuPEa intrebarilor ?i a lor: Ce
cste Invierea? Dar viata cand va
incepe domnia definitiva a lui Dumnezeu?
Trcbuie sa despartit de lume, sau sa
cauti sa aduci semcnilor mesajul lui Isus?
Elaborarea tcologica a credintei crestine
prinde viata din raspunsurile pc ?i
evangheli?tii Ie dau la aceste intrebiiri; Pavel
dezvolta de asemenea 0 refleqie etid im-
portanta, intemeiata pe libertatea de constiin-
ta individuala pe milostenie. '
Prin hati?ul unor aprige controverse asu-
pra Treimii*, a divinitatii lui Isus, a harulut
etc. ce jaloneaza primele veacuri ale erei
Biserica define?te crezul, mai
ales la conciliul de la Niceea, reunit in anul
325, in timpul domniei lui Constantin. In
perioada, se institutio-
nalizeaza, devenind 0 societate
cu doctrinele cu riturile ei (rugaciunea
Tatal Nostru"', Euharistia"'),
Diferentierile culturale treptate dintre
Orient Occident duc mai tilrziu la 0 sepa-
rare intre Ortodoxia greco-bizantina tra-
ditia latina (1054). Ulterior, refor-
matoare agita comunitatile pun in
discutie rolul ierarhiei ecleziastice predica
intoarcerea la izvoare.
Saracia sexualitatea sunt in centrul
dezbaterilor morale din Evul Mediu. Refor-
ma cea mai importanta, in sec. XVI - sub
impulsullui Luther, apoi allui Calvin - da
Protestantismului. Acesta afirma
autoritatea suverana a Bibliei in materie de
Credinta, propovaduind citirea Cartii de
fiecare credincios. "Orice protestant e papa,
cu 0 Biblie in mana" (Boileau, Satira XII,
1711). Fata de protestanti, Catolicismul
insista asupra autoritatii Bisericii a im-
portantei Traditiei in transmiterea mesajului
crestin. ---. EV ANGHELIE, MESIA,
RA'sCUMPARARE.
CREZ
Crezul desemneaza una dintre formu-
liirile scurte ale credintei ce se folo-
in Biserica (i se mai spune "simbolul
credintei") .
Crezul este recitat la fiecare slujba
de duminica: ori e yorba de simbolul*
Apostolilor, numit astfel fiindca multa vreme
s-a crezut ca acest text a fost redactat de ei in
ziua de Rusalii* (in realitate, in versiunea
actuala, Crezul dateaza din sec. IX); ori se
recita simbolul de laNiceea-Constantinopole,
dupa numele celor doua concilii ecumenice
(Niceea, 325; Constantinopole, 381) care au
redactat cea mai mare parte a textului.
NT cuprinde numeroase formuliiri scurte
in care se enunta credinta in Isus - Domn
Mantuitor (Fp 8,37). S-ar putea spune ca
aceste formule sunt embrionul Crezului.
CRISMA
Monograma lui Cristos, ce figureaza
adesea pe vechile monumerite Este
CRISTOS 53
constituita din literele khi IO in-
trepatrunse - primele doua litere ale
numelui Cristos.
CRISTOS
(Gr. christos, "uns, sfintit prin mirungere";
traducere a eb. mashiah, de unde "mesia".)
In VT, regii arhiereii erau (pri-
meau mirungerea), ceea ce ii investea cu 0
autoritate provenita de la Dumnezeu .
In NT, cuvantul Cristos, ca adjectiv sau
substantiv, il desemneaza numai pe Isus":
Cristos, Cristosul, Isus Cristosul, adica un-
suI lui Dumnezeu, Mesia. Cuvantul apare
doar rareori in Evanghelii. Isus Ie
recomanda ucenicilor sai sa nu spuna
nimanui ca eI este Cristos, de teama ca
evreii sa nu-I numeasd regele lor con-
ducatorul unei posibile de eliberare
nationala. inainte de Patimi*, arhie-
reului care-l intreaba dad el este Cristosul,
Fiul Celui Binecuvantat, Isus ii raspunde:
"Eu sunt" (Mc 14,61-62). Dar gasim deseori
numele "Cristos" cand se despre
Isus in Faptele Apostolilor"', la Pavel ill
Apocalipsa*: acest nume se asociaza atunci
slavei sale de inviat din mo:qi: "Dumnezeu
I-a Iacut Domn Cristos pe acest Isus pe
care voi l-ati rastignit" (Fp 2,36).
Termenul a devenit obisnuit la crestini
pentru a-I desemna pe subs'tan-
tivul vine de la "Cristos"; el apare
in jurul anului 40 d. Cr. (mai intai ca 0 po-
recla) pentru a-i numi pe ucenicii lui Isus din
Antiohia (Fp 11,26), dovada ca ei formau 0
comunitate distincta de iudaism. ---. MESIA.
Lit. ---. ISUS.
Icon. Cristos binecuvantand, mozaic la Sfanta
Sofia din Istanbul, 912, Cristos In slava, fresca
din Tahull, I [23, Barcelona; vitraliula Strasbourg,
sec. XI; sculpturi, timpane din Autun, Conques,
Vezelay, Beaulieu, Chartres, Moissac, sec. XII.
Cristos atotp[lternic (pantocrator), mozaicuri din
sec. XII In Sicilia, la Monreale, Cefalu, Palermo.
Giovanni Bellini, Cri,,'tos mort plans de doi Ingeri,
sec. XV, Venetia. Holbein, Cristos mort, 1521,
52
Escuri, 11.12 (I SX(J-XX), .. Apologia lui Raymond
Sebonu": dadi nn1ll1 nu poatc avea 0 cunoa)tere
sigma. nu cu ra(illnca va putca cl jlldcca desprc
Dumnczcu. a ciirui natura difcra radical de cca
umana. Pascal. CugctJri (Br 241.)i 27X):
,.Crcdinta c altccva dccat dovada: una cste
omcncasca. ccalalta cstc un dar dc]a Dumnczcll":
.. Cu inima II simti pe DlImnczcll, nu cu mintca.
lata tc Inscamna credinta:'
Ra(ionalismul scc. XVlfl II cauta pc Dumnczcu
altfel dccftt prin crcdinta. Dumnczcul pc carc-i
admitc - atitudine deista - cste autonil natllrii:
.. l' ni \'ersul pune In Incurcatura )i nu pot gfll1di
c::i acest (lml(1giu exist::i C::ira un ceasornicar"
Caha/de. satir::i In ver,uri. 1772).
Adcliutle:l la 0 re\ciatic obscur::i e luat::i In
lkr:lderc'. Crnlinta devine incompatibil::i cu
.. Cr'cdir*l consta In a credc nu ceca ce
e,te :lrat. c'i tm:lllai ceca ce c"te t"als pentru
rl<1aQrX' (Volt:lire. Dictionar Ii/om/Ie.
176-1.. ar-riuliul .. Credin(::i"),
II. Credinta clatm-ata vizrhilului. sau cut"undata
dineolo dc vizibiP
Rousseau (Emile. 1762. ..Profesiul1ca de
crcdin(a a vicarului savoiard") Inccarca sa puna dc
acord ,.Iuminilc" naturalc si scntimentul sau
liiuntric. pc carc-Inumc)tc credinta: "Privi(i specta-
colul naturii. asculta(i vocca intcrioara: amandGua
vorbcsc despre existenta Fiintei Supreme:'
Chateaubriand va dezvolta aceea)i idee, In dorinta
dc a-i aducc la Dumnezeu pc contemporanii sai
(Geniul lX()2). Fiinta Suprema )i
Dumnezeul vencrat de crcdinta nu ar
fi dccat unul )i Dumnezeu. Totu)i, Musset
constata ca crcdinta a naruita din Incercarea
scepticismului 5i a rationalismului (RoIIa, I X33).
De unde paradoxul surprinzatGarei declaratii a lui
Peguy (Poarta mi...-teru/ui celei de-a dOlla virtllti.
191 [) (Dumnezeu estecel care "Credinta
vine de la sine ... credinta nu ma ... Eu
stralucesc atilt de putemic In creatia mea ... I'n to ate
creaturile mele." Textul pare a se afla In contradiqie
cu expcrienta mistica a Credintei In noapte: "A nu
Te vedea Inseamna a Te vedea. Prezenta Ta ma
declara Pierre Emmanuel, Iacov. [970.
Dar cum ar putea sa fie descrisa experienta
credinciosului'l ,.Limbile au ostenit sa explice,
ideile celor inteligenti all ramas In urma" (Iuda
Halevi, sec, XI-XIf).
Cin. Patimilc Ioanei d'Arc. de Carl Dreyer, 1917,
Procesu/ Ioanei d'Arc, de Robert Bresson, 1962,
rcprezinta mcditatii asupra misterului crcdintei.

Cre5tinismul s-a constituit pornind de la
invatatura lui Isus" din Nazaret, a5a cum au
redat-o comunitatile primitive in evanghe-
Iii". Crqtinii vad 1n Isus mai muIr decat un
proroc: EI cste Trimisul care intemeiaza Im-
paratia' lui Dumnezeu.
Dupa moartea lui Cristos", uccnicii ii
aduna pc toti aceia care cred in invierea sa:
putin cate putin, ei descifreaza In viata Tri-
misuJui semncJc prezentei lui Dumnezeu
cauta in Scripturile sfintc vestiri ale figurii
sale mesianice, Rcprczentand la Inceput 0
sccti"i e\Tciasca printrc altele, ci se dcspart de
iudaism. rcnuntand la circumcizic inte-
grand nee\Tei, dar un timp continua sa parti-
cipe la rugaciunilc din sinagoga. Caderea
Icrusalimului. In anul 70, criza cvreiasd
ce a urmat au sapat 0 prapastie intre
nismuJ proaspat IncoJtit iudaism.
FapteJe Apostojjjor EpjstolcJc", Indco-
scbi scrisorilc lui Pavel, aduc 0 marturie
despre viata acestor prime grupuri crc?tinc,
asuPEa intrebarilor ?i a lor: Ce
cste Invierea? Dar viata cand va
incepe domnia definitiva a lui Dumnezeu?
Trcbuie sa despartit de lume, sau sa
cauti sa aduci semcnilor mesajul lui Isus?
Elaborarea tcologica a credintei crestine
prinde viata din raspunsurile pc ?i
evangheli?tii Ie dau la aceste intrebiiri; Pavel
dezvolta de asemenea 0 refleqie etid im-
portanta, intemeiata pe libertatea de constiin-
ta individuala pe milostenie. '
Prin hati?ul unor aprige controverse asu-
pra Treimii*, a divinitatii lui Isus, a harulut
etc. ce jaloneaza primele veacuri ale erei
Biserica define?te crezul, mai
ales la conciliul de la Niceea, reunit in anul
325, in timpul domniei lui Constantin. In
perioada, se institutio-
nalizeaza, devenind 0 societate
cu doctrinele cu riturile ei (rugaciunea
Tatal Nostru"', Euharistia"'),
Diferentierile culturale treptate dintre
Orient Occident duc mai tilrziu la 0 sepa-
rare intre Ortodoxia greco-bizantina tra-
ditia latina (1054). Ulterior, refor-
matoare agita comunitatile pun in
discutie rolul ierarhiei ecleziastice predica
intoarcerea la izvoare.
Saracia sexualitatea sunt in centrul
dezbaterilor morale din Evul Mediu. Refor-
ma cea mai importanta, in sec. XVI - sub
impulsullui Luther, apoi allui Calvin - da
Protestantismului. Acesta afirma
autoritatea suverana a Bibliei in materie de
Credinta, propovaduind citirea Cartii de
fiecare credincios. "Orice protestant e papa,
cu 0 Biblie in mana" (Boileau, Satira XII,
1711). Fata de protestanti, Catolicismul
insista asupra autoritatii Bisericii a im-
portantei Traditiei in transmiterea mesajului
crestin. ---. EV ANGHELIE, MESIA,
RA'sCUMPARARE.
CREZ
Crezul desemneaza una dintre formu-
liirile scurte ale credintei ce se folo-
in Biserica (i se mai spune "simbolul
credintei") .
Crezul este recitat la fiecare slujba
de duminica: ori e yorba de simbolul*
Apostolilor, numit astfel fiindca multa vreme
s-a crezut ca acest text a fost redactat de ei in
ziua de Rusalii* (in realitate, in versiunea
actuala, Crezul dateaza din sec. IX); ori se
recita simbolul de laNiceea-Constantinopole,
dupa numele celor doua concilii ecumenice
(Niceea, 325; Constantinopole, 381) care au
redactat cea mai mare parte a textului.
NT cuprinde numeroase formuliiri scurte
in care se enunta credinta in Isus - Domn
Mantuitor (Fp 8,37). S-ar putea spune ca
aceste formule sunt embrionul Crezului.
CRISMA
Monograma lui Cristos, ce figureaza
adesea pe vechile monumerite Este
CRISTOS 53
constituita din literele khi IO in-
trepatrunse - primele doua litere ale
numelui Cristos.
CRISTOS
(Gr. christos, "uns, sfintit prin mirungere";
traducere a eb. mashiah, de unde "mesia".)
In VT, regii arhiereii erau (pri-
meau mirungerea), ceea ce ii investea cu 0
autoritate provenita de la Dumnezeu .
In NT, cuvantul Cristos, ca adjectiv sau
substantiv, il desemneaza numai pe Isus":
Cristos, Cristosul, Isus Cristosul, adica un-
suI lui Dumnezeu, Mesia. Cuvantul apare
doar rareori in Evanghelii. Isus Ie
recomanda ucenicilor sai sa nu spuna
nimanui ca eI este Cristos, de teama ca
evreii sa nu-I numeasd regele lor con-
ducatorul unei posibile de eliberare
nationala. inainte de Patimi*, arhie-
reului care-l intreaba dad el este Cristosul,
Fiul Celui Binecuvantat, Isus ii raspunde:
"Eu sunt" (Mc 14,61-62). Dar gasim deseori
numele "Cristos" cand se despre
Isus in Faptele Apostolilor"', la Pavel ill
Apocalipsa*: acest nume se asociaza atunci
slavei sale de inviat din mo:qi: "Dumnezeu
I-a Iacut Domn Cristos pe acest Isus pe
care voi l-ati rastignit" (Fp 2,36).
Termenul a devenit obisnuit la crestini
pentru a-I desemna pe subs'tan-
tivul vine de la "Cristos"; el apare
in jurul anului 40 d. Cr. (mai intai ca 0 po-
recla) pentru a-i numi pe ucenicii lui Isus din
Antiohia (Fp 11,26), dovada ca ei formau 0
comunitate distincta de iudaism. ---. MESIA.
Lit. ---. ISUS.
Icon. Cristos binecuvantand, mozaic la Sfanta
Sofia din Istanbul, 912, Cristos In slava, fresca
din Tahull, I [23, Barcelona; vitraliula Strasbourg,
sec. XI; sculpturi, timpane din Autun, Conques,
Vezelay, Beaulieu, Chartres, Moissac, sec. XII.
Cristos atotp[lternic (pantocrator), mozaicuri din
sec. XII In Sicilia, la Monreale, Cefalu, Palermo.
Giovanni Bellini, Cri,,'tos mort plans de doi Ingeri,
sec. XV, Venetia. Holbein, Cristos mort, 1521,
54
CRUCE
Basel (in Idiotu/ de Dostoievski, Hippolyte
mediteazii in fata aceswi tablou). Jean Delville.
Omu!-Dulllne7.Cu. 1903, Bruges.
,tIlIZ. Franz Liszt. Christu.". I X67. Anton
Rubinstein. Cri.''{O.', I X95. Gustav Mahler, Simfonia
a J1I-a. IX96. Francis Poulenc. [mINarea. sec. XX.
Cin. -. ISUS.
CRUCE/RA.STIGNIREA PE CRUCE
Crucea (Iat. crux) este un fcl de spanzura-
((lare formati din doua bucati de lemn a5ezate
perpendicular una pc cealalta. Supliciul cru-
cii reprezenta, la romani, pedeapsa capitala
rezervata sclavilor rehclilor - 0
infamanta. Osanditul era tintuit In
cuic de 1l1cheieturilc muinilor (cuielc nu i sc
Infigeau in palme) de picioare. Moartca
survcnca prin asfixic progrcsivLl.
fsus, din ordinul proeuratorului roman al
fudeei, Pilat, la instigarca Sanhcdrinulut,
autoritatea suprema a cvreilor, a fost con-
damnat la supliciul erucii. A fost rastignit pc
Goigota"'. Crucea lui se ana Intre ccle rielicate
pentru doi raufacatori - doi talharj"'. Agonia
i-a fost rclativ scurta: rastignit la ceasul al
3-lea (ora 9 diminea!a) sau, dupa loan, la
ceasul al 6-lea, dat duhul catre ceasul al
9-lea (ora 3 dupa-amiaza), dupa ce scosese
un strigat puternic. Langa el se aflau Maria",
mama sa, Maria din Magdala"', sfintele
femei''' precum apostolul loan" (In 19,25).
Dupa loan, soldatii romani nu i-au mai
zdrobit picioarele pentru a-i scurta agonia,
fiindca la sosirea lor era deja mort, dar unul
dintre ei I-a strapuns cu sulita Intr-o coasta,
iar din rana a sange apa (In 19,31-
35). -. CAL V AR, MIEL.
Crucea, instrument al unui supliciu infa-
mant, a devenit pentru simbolul
rascumpararii" oamenilor prin Isus. -.
MANTUITOR.
L&P. A-$i pllrta crllcea (In 19,17): a tndura
toate tneercarile precum ISllS.
Lit. Lactantill, InMitutionlim Divinal'llm
Epitome ( .. Rezumatul Institutiilor divine"), ciltre
3()5: autorulapara aici taina mortii dezonorante a
lui Isus pe cruce, 0 pentru pagiini.
Punand accentul pe valoarea rascumparatoare
a suferintei, Bossuet, in Predica i/!iUpnt Putimi/or,
1661, invita sa se alature calvarului lui
Isus: "Sa mergem la cruce, acoin vom
putea sa ne scufundam tntr-un potop din siingele
lui Isus:'
Imaginea lui Cristos pe cruce ii pe
romantici. Pentru multi dintre ei. durerea este cea
care pe Isus. ,"vlusset. Spovedu-
nhl lI11lli copil 'II !ieco/u/Ili. IX36: "DurerC<1 te-<t
(acut Dumnezeu:' Patill1ile devin () Ia
Victor Hugo: "Crucil'ixul se Isus Cristos
devine azur" (Contemphlrii. I X56, 1.29). Dar in
dolorismul lamartinian crucii'ixul IllI Ilwi e dedit
un 0 rei icvil de fall1i1 ic (;Voi/e Mcdil;ttii.
I X23. "Cnlcifixul"). Dc pe .. Cruce:! de abal1()':' a
lui Jvlussct, .. cadavrul cel'esc" s-a dcstrCtll1at in
pulbere impreuntl cu el. credin[a poctului
(Ro/Ia. I X33).
Joris-Kw'l Huysmans. Ac%. 1:-<91: Durtal
in anull1ite opere de artCt 0
l11ijlocire intre gusturile sale de artist si clwwrile
sale ll1istice; el II evodi In speci,t1 pe C'ristosullui
M'lthias GrOnewald. "capodopera artei somate sa
sublill1eze deznadejde a sul1etului".
Paul Claudel, Un poet crucea. 1938.
Albert Camus, traducere din 1953 a inchinJrii In
fara crucii de Calder6n, 1633, piesa istorica
religioasa.
Icon. Masaecio, 1426, Napoli;
Antonello da Messina, sec. XV. Anvers: Mathias
Griinewald, retabIul din Issenheim, 1516. Colmar;
Veronese, sec. XVI, Paris. El Greco,
dezbriIcat de 1577, MUnchen. Rubens,
Lovitura de 1620, Anvers. Van Dyck,
pe cruce, 1630, Genova, Rembrandt, Cele
trei cruci, gravura, sec. XVII, Paris. Pierre-Paul
Prudhon, RiIstignirea, sec. XIX, Lllvru: llnul
dintre cele mai copiate tablouri din Franta tn sec.
XIX. Gauguin, ga/ben, I XXX.
Ernst StOhr, 1914, Viena; Graham Sutherland:
1947, Roma. Salvador Dali, Sfilntului
loan al Crucii, 1951, Glasgow. Paul Delvaux,
RiIstignire, 1952, Bruxelles.
Muz. Cele 8<Jpte cLivinte ale lui Cn\to.\ pe
cruce, Heinrich SchUtz, sec. XVII; Haydn, 1796 .
Cin. Pier Paolo Pasolini, Mamma Roma. 1962.
Fiul unei prostituate (tn rolul feminin:' Anna
Magnani) moare - victima rastignita - pe un pat
de spital.
r
CUPTOR
In cartea lui Danie(, cel care nu eon-
simtea sa se inchine la statuia din aur pe
0 ridicase regele Nabucodonosor tre-
buia sa fie aruncat In "cuptorul cu foe ar-
zator". Trei tineri evrei denuntat
i
condam-
nati au fost azvarliti in cuptor; ei au fost
izbaviti de (Dn 3).
Icon. lcoana Sfintei Ecaterina din Sinai, sec.
VIL Capitel din Moissac, sec. XII. Gustave Dorc.
.,Tinerii In cuptor". Sfi111ta Biblic. I X6(,. William
Turner, $udrac In ('[[ptor. I X31. Londra.
Mllz. Shadnlck. negro-spi ritual.
CURA.TIRE (PUIUFICARE)
fcmeie cvrcica, In urma unci
nastcri. trebuia sa sc la Templu"
a Ii curatita. La treizeci trei de zilc
dupa unui biliat sau la
de ziJc dupa unci fete ca trebuia sa
aduca jertfa un mid" sau doua turturclc pentru
ardcrea de to{ (holocaust) ca jertfa pcntru
pacat (Lv 12). -. IERTARE, NECURATIE.
CUVA.NT
(Latinescul verbum, "cuvant, vorba" tra-
duce ebraicul dabar, "cuvant" "eveni-
ment".) Notiunea ebraica de cuvant este
mult mai cuprinzatoare mai putin abstrac-
ta decat conceptul grecesc de logos ("rat
iu
-
ne, intelepciune") ca semnifica-
tie sensulliteral al termenului latin verbum.
CUVANT
55
Cuvantul viu, faptuitor II pe cel
de la care emana. Dc aceea are fort a crea-
toare mantuitoare: prin cuvantullui Dum-
nezeu a fast creata lumea (Gn 1) prin ell$i
comunica Dumnezeu intentia de Mantuire"
prin intermediul Legii (Decaloguj"), a pro-
rocirilor, a 'intelepciunii popoarelor, a ru-
gaciunii.
Cuvantul lui Dumnezeu. inca din Vc-
chiul Testament, "Iucrcaza" lumca (crearea
unui univers autonom, transformarea inimi-
lor a raporturilor umane). In cartca Intclcp-
ciunii, acest cuvant pare Srl aiba chiar 0 oare-
care personalitatc ,.pc Hinga Dumnczeu'.
o nuua semnifica\ie apare 0 data cu KT.
111 E\'anghclia lui loan: ,.La Inccput era
Cuvrllltul si Cuvantul era la Dumnezcu
era Cllvuntul. .. Si Cuvantul s-a
facut trup s-a (ntre noi" (In 1,1-
14). Cuvantullui Dumnczeu un
ehip - pc cel al iui Isus din Nazaret. Aceasta
afirmatic i-a I'ascinat pe poeti, pe filozofi
tcologi, nu numai prin statutul pe care i-I da
Cuvantului (la i'nceput), ci prin afirmarea
unei difercnticri In faptura lui Dumnezcu.
Accst text cstc unul dintre fundamentele
doctrinei Sfintei Treimi'< (Dumnezeu: Tata,
Fiu Duh) a Intruparii" (Isus: om
Dumnezeu).
Lit. lean-Claude Renard, [ntr-o singLIriI vie,
1959, .,Limba sfinreniei": ,.lntiilnirea cuviintului
cu Cuviintul" (Andre Alter).
54
CRUCE
Basel (in Idiotu/ de Dostoievski, Hippolyte
mediteazii in fata aceswi tablou). Jean Delville.
Omu!-Dulllne7.Cu. 1903, Bruges.
,tIlIZ. Franz Liszt. Christu.". I X67. Anton
Rubinstein. Cri.''{O.', I X95. Gustav Mahler, Simfonia
a J1I-a. IX96. Francis Poulenc. [mINarea. sec. XX.
Cin. -. ISUS.
CRUCE/RA.STIGNIREA PE CRUCE
Crucea (Iat. crux) este un fcl de spanzura-
((lare formati din doua bucati de lemn a5ezate
perpendicular una pc cealalta. Supliciul cru-
cii reprezenta, la romani, pedeapsa capitala
rezervata sclavilor rehclilor - 0
infamanta. Osanditul era tintuit In
cuic de 1l1cheieturilc muinilor (cuielc nu i sc
Infigeau in palme) de picioare. Moartca
survcnca prin asfixic progrcsivLl.
fsus, din ordinul proeuratorului roman al
fudeei, Pilat, la instigarca Sanhcdrinulut,
autoritatea suprema a cvreilor, a fost con-
damnat la supliciul erucii. A fost rastignit pc
Goigota"'. Crucea lui se ana Intre ccle rielicate
pentru doi raufacatori - doi talharj"'. Agonia
i-a fost rclativ scurta: rastignit la ceasul al
3-lea (ora 9 diminea!a) sau, dupa loan, la
ceasul al 6-lea, dat duhul catre ceasul al
9-lea (ora 3 dupa-amiaza), dupa ce scosese
un strigat puternic. Langa el se aflau Maria",
mama sa, Maria din Magdala"', sfintele
femei''' precum apostolul loan" (In 19,25).
Dupa loan, soldatii romani nu i-au mai
zdrobit picioarele pentru a-i scurta agonia,
fiindca la sosirea lor era deja mort, dar unul
dintre ei I-a strapuns cu sulita Intr-o coasta,
iar din rana a sange apa (In 19,31-
35). -. CAL V AR, MIEL.
Crucea, instrument al unui supliciu infa-
mant, a devenit pentru simbolul
rascumpararii" oamenilor prin Isus. -.
MANTUITOR.
L&P. A-$i pllrta crllcea (In 19,17): a tndura
toate tneercarile precum ISllS.
Lit. Lactantill, InMitutionlim Divinal'llm
Epitome ( .. Rezumatul Institutiilor divine"), ciltre
3()5: autorulapara aici taina mortii dezonorante a
lui Isus pe cruce, 0 pentru pagiini.
Punand accentul pe valoarea rascumparatoare
a suferintei, Bossuet, in Predica i/!iUpnt Putimi/or,
1661, invita sa se alature calvarului lui
Isus: "Sa mergem la cruce, acoin vom
putea sa ne scufundam tntr-un potop din siingele
lui Isus:'
Imaginea lui Cristos pe cruce ii pe
romantici. Pentru multi dintre ei. durerea este cea
care pe Isus. ,"vlusset. Spovedu-
nhl lI11lli copil 'II !ieco/u/Ili. IX36: "DurerC<1 te-<t
(acut Dumnezeu:' Patill1ile devin () Ia
Victor Hugo: "Crucil'ixul se Isus Cristos
devine azur" (Contemphlrii. I X56, 1.29). Dar in
dolorismul lamartinian crucii'ixul IllI Ilwi e dedit
un 0 rei icvil de fall1i1 ic (;Voi/e Mcdil;ttii.
I X23. "Cnlcifixul"). Dc pe .. Cruce:! de abal1()':' a
lui Jvlussct, .. cadavrul cel'esc" s-a dcstrCtll1at in
pulbere impreuntl cu el. credin[a poctului
(Ro/Ia. I X33).
Joris-Kw'l Huysmans. Ac%. 1:-<91: Durtal
in anull1ite opere de artCt 0
l11ijlocire intre gusturile sale de artist si clwwrile
sale ll1istice; el II evodi In speci,t1 pe C'ristosullui
M'lthias GrOnewald. "capodopera artei somate sa
sublill1eze deznadejde a sul1etului".
Paul Claudel, Un poet crucea. 1938.
Albert Camus, traducere din 1953 a inchinJrii In
fara crucii de Calder6n, 1633, piesa istorica
religioasa.
Icon. Masaecio, 1426, Napoli;
Antonello da Messina, sec. XV. Anvers: Mathias
Griinewald, retabIul din Issenheim, 1516. Colmar;
Veronese, sec. XVI, Paris. El Greco,
dezbriIcat de 1577, MUnchen. Rubens,
Lovitura de 1620, Anvers. Van Dyck,
pe cruce, 1630, Genova, Rembrandt, Cele
trei cruci, gravura, sec. XVII, Paris. Pierre-Paul
Prudhon, RiIstignirea, sec. XIX, Lllvru: llnul
dintre cele mai copiate tablouri din Franta tn sec.
XIX. Gauguin, ga/ben, I XXX.
Ernst StOhr, 1914, Viena; Graham Sutherland:
1947, Roma. Salvador Dali, Sfilntului
loan al Crucii, 1951, Glasgow. Paul Delvaux,
RiIstignire, 1952, Bruxelles.
Muz. Cele 8<Jpte cLivinte ale lui Cn\to.\ pe
cruce, Heinrich SchUtz, sec. XVII; Haydn, 1796 .
Cin. Pier Paolo Pasolini, Mamma Roma. 1962.
Fiul unei prostituate (tn rolul feminin:' Anna
Magnani) moare - victima rastignita - pe un pat
de spital.
r
CUPTOR
In cartea lui Danie(, cel care nu eon-
simtea sa se inchine la statuia din aur pe
0 ridicase regele Nabucodonosor tre-
buia sa fie aruncat In "cuptorul cu foe ar-
zator". Trei tineri evrei denuntat
i
condam-
nati au fost azvarliti in cuptor; ei au fost
izbaviti de (Dn 3).
Icon. lcoana Sfintei Ecaterina din Sinai, sec.
VIL Capitel din Moissac, sec. XII. Gustave Dorc.
.,Tinerii In cuptor". Sfi111ta Biblic. I X6(,. William
Turner, $udrac In ('[[ptor. I X31. Londra.
Mllz. Shadnlck. negro-spi ritual.
CURA.TIRE (PUIUFICARE)
fcmeie cvrcica, In urma unci
nastcri. trebuia sa sc la Templu"
a Ii curatita. La treizeci trei de zilc
dupa unui biliat sau la
de ziJc dupa unci fete ca trebuia sa
aduca jertfa un mid" sau doua turturclc pentru
ardcrea de to{ (holocaust) ca jertfa pcntru
pacat (Lv 12). -. IERTARE, NECURATIE.
CUVA.NT
(Latinescul verbum, "cuvant, vorba" tra-
duce ebraicul dabar, "cuvant" "eveni-
ment".) Notiunea ebraica de cuvant este
mult mai cuprinzatoare mai putin abstrac-
ta decat conceptul grecesc de logos ("rat
iu
-
ne, intelepciune") ca semnifica-
tie sensulliteral al termenului latin verbum.
CUVANT
55
Cuvantul viu, faptuitor II pe cel
de la care emana. Dc aceea are fort a crea-
toare mantuitoare: prin cuvantullui Dum-
nezeu a fast creata lumea (Gn 1) prin ell$i
comunica Dumnezeu intentia de Mantuire"
prin intermediul Legii (Decaloguj"), a pro-
rocirilor, a 'intelepciunii popoarelor, a ru-
gaciunii.
Cuvantul lui Dumnezeu. inca din Vc-
chiul Testament, "Iucrcaza" lumca (crearea
unui univers autonom, transformarea inimi-
lor a raporturilor umane). In cartca Intclcp-
ciunii, acest cuvant pare Srl aiba chiar 0 oare-
care personalitatc ,.pc Hinga Dumnczeu'.
o nuua semnifica\ie apare 0 data cu KT.
111 E\'anghclia lui loan: ,.La Inccput era
Cuvrllltul si Cuvantul era la Dumnezcu
era Cllvuntul. .. Si Cuvantul s-a
facut trup s-a (ntre noi" (In 1,1-
14). Cuvantullui Dumnczeu un
ehip - pc cel al iui Isus din Nazaret. Aceasta
afirmatic i-a I'ascinat pe poeti, pe filozofi
tcologi, nu numai prin statutul pe care i-I da
Cuvantului (la i'nceput), ci prin afirmarea
unei difercnticri In faptura lui Dumnezcu.
Accst text cstc unul dintre fundamentele
doctrinei Sfintei Treimi'< (Dumnezeu: Tata,
Fiu Duh) a Intruparii" (Isus: om
Dumnezeu).
Lit. lean-Claude Renard, [ntr-o singLIriI vie,
1959, .,Limba sfinreniei": ,.lntiilnirea cuviintului
cu Cuviintul" (Andre Alter).
D
DALILA
Femeia de care s-a indragostit Samson".
Tocl1lit:l de Cilistel1i. i-a accstuia
sccrctul putcrii. care sc alla ill p1ctc!e lui.
Dalila a porul1cit sa i se taie parul I-a dat
pc mina (Jud J6,4-20).
, lui. Ultime1c capito1c. scrise In grc-
sunt prin urmare deuterocanonic;:'.
Lit . .fonil lui O;tI7id. ,;cc . .\ I I. Victor Hu;:o.
Lit. Alfrcd (Ie Vigny. Dc,tine/c. IX6.+ ... \1fll1ia
lui Samsoil": .. $i. mai l11ult saul11ai putin. fcmcia
estc totdciluna Dalila."
[COIl. SilJlJm17 Dalila. Rubcns. scc. XVII.
Londra: Solomol1 J. Solol11on. scc. XIX.
Liverpool.
11,1uz. SaJlJ.\Dn Dalila. Etienne Mchlli. opera.
IXO?: Camille Saint-Saens. IX77.
DANIEL
Biblia il prezinta pe Daniel drept un tanar
iudeu deportat la curtea din Babilon sub
Nabucodonosor, Baltazar':', Darius si Cirus*
Inzestrat cu cIarviziune, el poate
teze visurile (statui a cu picioare de lut, po-
mul cel mare) $i viziunile (de la ospatul lui
Baltazar). din invidie, de mai-ma-
rii Imparatiei, este aruncat In groapa cu lei,
dar scapa nevatamat prime$te multe ono-
ruri. Cariera lui de cea a lui Iosit'
la curtea faraonului. Viziunile lui Daniel vor
fi reluate In Apocalipsi:C'.
Cartea lui Daniel a fost elaborata in tim-
pul persecutiei lui Epifanul, ca
sa-i incurajeze pe evreii persecutati prin
excmplul edificator al lui Daniel al tova-
Le,!'.enL/a ",ccole/or. I X50. cu'lc'a II ... Lci i".
[COIl. Ctrtca lui Danid. 1l1,1I111scrj, ilustr'at cu
l11iniatllri. allat in continuarca Apocalip,'ci de la
Saint-ScI cr. scc. XI. Oanid Tn ,!'.ro,tpa ell lei.
capitcl Lie la .\10i..;sac. sec. XII. \1iniatura din
Ore/e lui Henrie al II-lea. IS'+7. Bibliotcca
Na(ionala. Profetlll Daniel. statui: Claus Slutcr.
ffll1tfll1:t Miln<'istirii din Champmol. 1404. Dijon;
Bernini. 166 I. Roma: Alei iadinho. la Con;:onhas
do Campo. sec. XV!!!. Br;lzilia. Britten Rivierc.
Dctniel in groapa eLI lei, scc. X I X. Li verpoo l. .
Afuz. Darius Milhaud. Minunile credintei
(Daniel lnaintea lui Nabucodonosor.
Darius), sec. XX. '
DANS
Dansul a insemnat 0 forma importanta
de expresie reIigioasa la israeliti: ei executau
dansuri rituaIe In Templu (Ps' 87,7; 149,3;
150,4); la inapoierea triumfala a
Ia Ierusalim, David casa lui I-au Insotit
dans and (2S 6; lCr 13,8). Dansurile
indispensabile pentru ceIebrarea CulesuIui
ViiI or (J ud 21,19) sau a unei biruinte (Ex
15,20; J ud 11 ,34). EIe Insoteau si
ospetele: la intoarcerea fiului s-'a
dansat s-a taiat vitelul cel gras (Lc 15,25).
Cind lrod* sarbatorit ziua de nastere
a dansat Inaintea lui (Me 6,22). '
[COIl. Gustave Moreau, Salomeect dctm;ind
desen, I X76. Paris. '
r
DANS MACABRU
Termenul apare in see. XIV desem-
neaza un dans in care moartea, reprezcntata
de schclete, Ii tragc dupa ca pc cei vii,
bogati saraci deopotriva. Epidemia de
ciuma neagra $i nclncetatelc razboaie expli-
ea spaima in fata mortii exprimata de arta
rcligioasa.
[COIl. La Chaisc-Dieu (Tronul lui DU1l1nc/.cu).
frcsce din sec. XV. Hans Holbcin cel Tanar.
Simulacrc/e morrii. gravuri. 153X. Lyon. Siam.
sculpturile din ()suar. scc. XVI. Fini..;tcr.
DAVID
Regc al I ui Israel de la I () 10 la 970
(aprox.): Ciullui Iesei, strahul1ul lui bus (vczi
IS 16la IR2). In timpul \ic\ii lui Sau]".
Da\'id la Bctlccm ungcrca. care faee
din cI rcgele ales de Dumnczeu (IS 16). Ad-
mis ca muzician la curte, se Cace rcmarcat
omorandu-l dintr-o singura lovitura de
pc filistcan Goliat. In pofida prietcniei
eu Ionatan", fiullui Saul, a casatoriei sale
eu MihaIa, fiiea regelui. estc urmarit de
gelozia suvcranuIui fugc in pustie.
La moartea lui Saul, David e rccunoscut
drcpt rege de triburile din Sud, iar apoi i se
alatura ceIe din Nord. Alege drept capitala
IerusaIimul, unde aduce Chivotul Legaman-
tuIui. In cursul domniei sale, obtine victoria
definitiva asupra filistenilor teri-
toriullui Israel.
David apare ca un barbat plin de curaj,
marinimos foarte cucernic. patima
lui adultera pentru ii atrage re-
profetului Natan. vietii ii
este intunecat de revolta fiului sau, Absalon.
Inainte de a muri, llfncoroneaza ca rege pe
celalalt fiu, Solomon, nascut de
Poet muzician, David a compus, con-
form tradiriei, 73 de psalmi. El a marcat re-
galitatea cu 0 amprenta definitiva, astfel ca
tronullui I.srael a devenit "tronuI lui David".
Lui i-a Iacut Dumnezeu promisiunea: "fi voi
un loc poporului meu, Israel... Nu va
DEBORA 57
mai fi stramutat eei rai nu-l vor mai asu-
pri" (2S 7,10).
Pentru Petru cre$tini, Isus e eel care va
indeplini promisiunca divina Intemeind
Imparatia ceruriIor, cea fara de prin
biruinta sa asupra mortii (Fp 2,29).
Lit. David cstc 0 figura schimbatoarc.ln operc
dramatice incgale: plina dc contraste in dramcie
rcligioasc ale EIlIlui :Y1cdiu (Misteml Vcchiuiui
Testament. scc. XV): pUS[l In slujba
militantis1l1ului religios In Tnt,!'.cdiile ,";'I/ntc de
Louis Dcs1l1asurcs. scc. XVI: caricaturizata in
tragicomcdia lui Voltaire. Saul. 1763: pioasa In
drama lui Klops[()ck. David. 1767: complcx:! in
opcra lui AICicri. S,tUl. 17X3: patctica in Saul allui
Gidc.1903,
Crcatia litcrarf, nu rc\ine dcdit anu!11itc
tr:lsaturi ale pcrsol1aiului biblic: dar in 1l1111.icii
Cigura lui cap:tta () dil11cnsiunc l11itic:1.
[con. David ,i Co/iat. fl'c..;d din Tahul!. 1123.
Barcclona. David. Dc'natclio. sculpt.. 1'+'+(1.
Floren\a. :vlichelangclo. sculpt.. IS()'+. Florcn\a:
tapiscria lui David. atciicrcle din Bruxellcs. 152(J.
Ecouen. Bernini. sculpt., 1623. Roma: Orazio
Gcntileschi. Roma: Guido Reni. Luvru.
Rcmbrandt. Saulyi David. sec. XVII. La Hayc.
Georges Rouault. RTtdinul Rege. 1936, Pittsburgh.
+ lVIuz. Josljuin Des Pres, Pla17xit ;wtelll Dctvid.
motet pe 4 voci, sec. XV-XVI. Clement Janeljuin.
Doi p,almi ai lui Dctvid, sec. XVI. Heinrich Schlitz.
Douiizeci ,,'ilse de psctlmi ai lui David, sec. XVII.
Carissimi, Dctvid ,,'i [oncttan. sec. XVII. Marc
Antoine Charpentier, David "i [onatctn, drama
sacra, [688. Domenico Scarlatti, Davidis pugnct et
victorict, sec. XVIII. Haendel. Saul, sec. XVIII.
Mozart. Dctvid penitente, [78S. Arthur Honegger,
Regele Dctvid, oratoriu, [921. Erich Sternberg,
Pove,,'tect lui David Coliat, 1927. Igor Stravinski,
Simfonia psctImilor, 1930. Darius Milhaud, Dctvid,
1955. PendereckL P"ialmii Illi David, 1952- [968.
Este tema multor negro-spirituals, de exemplu:
Little Dctvid. plcty on your hctlp.
Cin. Henry King, David,:;i Bctt,'ieba. 1951. Bruce
Beresford, Regele David, [984: reconstituire,
pornind de la textele biblice, a vie(ii lui David cu
ajutoruI unor tablouri succesive. adeseori specta-
culoase, dar lIneori frizilnd ridicolul.
DEBORA
(Eb., "albina".) Prorocita care se bucura
de increderea israelitilor Ie judeca litigiilc.
D
DALILA
Femeia de care s-a indragostit Samson".
Tocl1lit:l de Cilistel1i. i-a accstuia
sccrctul putcrii. care sc alla ill p1ctc!e lui.
Dalila a porul1cit sa i se taie parul I-a dat
pc mina (Jud J6,4-20).
, lui. Ultime1c capito1c. scrise In grc-
sunt prin urmare deuterocanonic;:'.
Lit . .fonil lui O;tI7id. ,;cc . .\ I I. Victor Hu;:o.
Lit. Alfrcd (Ie Vigny. Dc,tine/c. IX6.+ ... \1fll1ia
lui Samsoil": .. $i. mai l11ult saul11ai putin. fcmcia
estc totdciluna Dalila."
[COIl. SilJlJm17 Dalila. Rubcns. scc. XVII.
Londra: Solomol1 J. Solol11on. scc. XIX.
Liverpool.
11,1uz. SaJlJ.\Dn Dalila. Etienne Mchlli. opera.
IXO?: Camille Saint-Saens. IX77.
DANIEL
Biblia il prezinta pe Daniel drept un tanar
iudeu deportat la curtea din Babilon sub
Nabucodonosor, Baltazar':', Darius si Cirus*
Inzestrat cu cIarviziune, el poate
teze visurile (statui a cu picioare de lut, po-
mul cel mare) $i viziunile (de la ospatul lui
Baltazar). din invidie, de mai-ma-
rii Imparatiei, este aruncat In groapa cu lei,
dar scapa nevatamat prime$te multe ono-
ruri. Cariera lui de cea a lui Iosit'
la curtea faraonului. Viziunile lui Daniel vor
fi reluate In Apocalipsi:C'.
Cartea lui Daniel a fost elaborata in tim-
pul persecutiei lui Epifanul, ca
sa-i incurajeze pe evreii persecutati prin
excmplul edificator al lui Daniel al tova-
Le,!'.enL/a ",ccole/or. I X50. cu'lc'a II ... Lci i".
[COIl. Ctrtca lui Danid. 1l1,1I111scrj, ilustr'at cu
l11iniatllri. allat in continuarca Apocalip,'ci de la
Saint-ScI cr. scc. XI. Oanid Tn ,!'.ro,tpa ell lei.
capitcl Lie la .\10i..;sac. sec. XII. \1iniatura din
Ore/e lui Henrie al II-lea. IS'+7. Bibliotcca
Na(ionala. Profetlll Daniel. statui: Claus Slutcr.
ffll1tfll1:t Miln<'istirii din Champmol. 1404. Dijon;
Bernini. 166 I. Roma: Alei iadinho. la Con;:onhas
do Campo. sec. XV!!!. Br;lzilia. Britten Rivierc.
Dctniel in groapa eLI lei, scc. X I X. Li verpoo l. .
Afuz. Darius Milhaud. Minunile credintei
(Daniel lnaintea lui Nabucodonosor.
Darius), sec. XX. '
DANS
Dansul a insemnat 0 forma importanta
de expresie reIigioasa la israeliti: ei executau
dansuri rituaIe In Templu (Ps' 87,7; 149,3;
150,4); la inapoierea triumfala a
Ia Ierusalim, David casa lui I-au Insotit
dans and (2S 6; lCr 13,8). Dansurile
indispensabile pentru ceIebrarea CulesuIui
ViiI or (J ud 21,19) sau a unei biruinte (Ex
15,20; J ud 11 ,34). EIe Insoteau si
ospetele: la intoarcerea fiului s-'a
dansat s-a taiat vitelul cel gras (Lc 15,25).
Cind lrod* sarbatorit ziua de nastere
a dansat Inaintea lui (Me 6,22). '
[COIl. Gustave Moreau, Salomeect dctm;ind
desen, I X76. Paris. '
r
DANS MACABRU
Termenul apare in see. XIV desem-
neaza un dans in care moartea, reprezcntata
de schclete, Ii tragc dupa ca pc cei vii,
bogati saraci deopotriva. Epidemia de
ciuma neagra $i nclncetatelc razboaie expli-
ea spaima in fata mortii exprimata de arta
rcligioasa.
[COIl. La Chaisc-Dieu (Tronul lui DU1l1nc/.cu).
frcsce din sec. XV. Hans Holbcin cel Tanar.
Simulacrc/e morrii. gravuri. 153X. Lyon. Siam.
sculpturile din ()suar. scc. XVI. Fini..;tcr.
DAVID
Regc al I ui Israel de la I () 10 la 970
(aprox.): Ciullui Iesei, strahul1ul lui bus (vczi
IS 16la IR2). In timpul \ic\ii lui Sau]".
Da\'id la Bctlccm ungcrca. care faee
din cI rcgele ales de Dumnczeu (IS 16). Ad-
mis ca muzician la curte, se Cace rcmarcat
omorandu-l dintr-o singura lovitura de
pc filistcan Goliat. In pofida prietcniei
eu Ionatan", fiullui Saul, a casatoriei sale
eu MihaIa, fiiea regelui. estc urmarit de
gelozia suvcranuIui fugc in pustie.
La moartea lui Saul, David e rccunoscut
drcpt rege de triburile din Sud, iar apoi i se
alatura ceIe din Nord. Alege drept capitala
IerusaIimul, unde aduce Chivotul Legaman-
tuIui. In cursul domniei sale, obtine victoria
definitiva asupra filistenilor teri-
toriullui Israel.
David apare ca un barbat plin de curaj,
marinimos foarte cucernic. patima
lui adultera pentru ii atrage re-
profetului Natan. vietii ii
este intunecat de revolta fiului sau, Absalon.
Inainte de a muri, llfncoroneaza ca rege pe
celalalt fiu, Solomon, nascut de
Poet muzician, David a compus, con-
form tradiriei, 73 de psalmi. El a marcat re-
galitatea cu 0 amprenta definitiva, astfel ca
tronullui I.srael a devenit "tronuI lui David".
Lui i-a Iacut Dumnezeu promisiunea: "fi voi
un loc poporului meu, Israel... Nu va
DEBORA 57
mai fi stramutat eei rai nu-l vor mai asu-
pri" (2S 7,10).
Pentru Petru cre$tini, Isus e eel care va
indeplini promisiunca divina Intemeind
Imparatia ceruriIor, cea fara de prin
biruinta sa asupra mortii (Fp 2,29).
Lit. David cstc 0 figura schimbatoarc.ln operc
dramatice incgale: plina dc contraste in dramcie
rcligioasc ale EIlIlui :Y1cdiu (Misteml Vcchiuiui
Testament. scc. XV): pUS[l In slujba
militantis1l1ului religios In Tnt,!'.cdiile ,";'I/ntc de
Louis Dcs1l1asurcs. scc. XVI: caricaturizata in
tragicomcdia lui Voltaire. Saul. 1763: pioasa In
drama lui Klops[()ck. David. 1767: complcx:! in
opcra lui AICicri. S,tUl. 17X3: patctica in Saul allui
Gidc.1903,
Crcatia litcrarf, nu rc\ine dcdit anu!11itc
tr:lsaturi ale pcrsol1aiului biblic: dar in 1l1111.icii
Cigura lui cap:tta () dil11cnsiunc l11itic:1.
[con. David ,i Co/iat. fl'c..;d din Tahul!. 1123.
Barcclona. David. Dc'natclio. sculpt.. 1'+'+(1.
Floren\a. :vlichelangclo. sculpt.. IS()'+. Florcn\a:
tapiscria lui David. atciicrcle din Bruxellcs. 152(J.
Ecouen. Bernini. sculpt., 1623. Roma: Orazio
Gcntileschi. Roma: Guido Reni. Luvru.
Rcmbrandt. Saulyi David. sec. XVII. La Hayc.
Georges Rouault. RTtdinul Rege. 1936, Pittsburgh.
+ lVIuz. Josljuin Des Pres, Pla17xit ;wtelll Dctvid.
motet pe 4 voci, sec. XV-XVI. Clement Janeljuin.
Doi p,almi ai lui Dctvid, sec. XVI. Heinrich Schlitz.
Douiizeci ,,'ilse de psctlmi ai lui David, sec. XVII.
Carissimi, Dctvid ,,'i [oncttan. sec. XVII. Marc
Antoine Charpentier, David "i [onatctn, drama
sacra, [688. Domenico Scarlatti, Davidis pugnct et
victorict, sec. XVIII. Haendel. Saul, sec. XVIII.
Mozart. Dctvid penitente, [78S. Arthur Honegger,
Regele Dctvid, oratoriu, [921. Erich Sternberg,
Pove,,'tect lui David Coliat, 1927. Igor Stravinski,
Simfonia psctImilor, 1930. Darius Milhaud, Dctvid,
1955. PendereckL P"ialmii Illi David, 1952- [968.
Este tema multor negro-spirituals, de exemplu:
Little Dctvid. plcty on your hctlp.
Cin. Henry King, David,:;i Bctt,'ieba. 1951. Bruce
Beresford, Regele David, [984: reconstituire,
pornind de la textele biblice, a vie(ii lui David cu
ajutoruI unor tablouri succesive. adeseori specta-
culoase, dar lIneori frizilnd ridicolul.
DEBORA
(Eb., "albina".) Prorocita care se bucura
de increderea israelitilor Ie judeca litigiilc.
58
DECALOG
In epoca ei (sec. XII I. Cr.), Israel este asuprit
de eanaaneeni. Ea ii da ordin lui Barae sa
mearga rara teama impotriva regelui canaa-
neenilor (Iud 4). Dupa biruin!a, Debora
intoneaza un cantee - probabil eel mai vechi
text din Biblie. Razboinieii, bine-
cuvanteaza puterea lui Dumnezeu: "Cei eare
te iubesc sa fie ascmenca soarclui cand
rasarc in toata stralucirca lui" (Iud 5,31).
DECALOG
(Gr. d6ka, ..zeec" logos, .,euvant".)
"Zcec euvinte" sau "zeec porunei" date de
Dumnczeu evreilor.ln prin interme-
diullui Moise". Text seris pc tahle din piatra
(Ex 24,12) numitc .. Tahlc!c !cgii".
Biblia nu cuvantul .. decalog",
ci cnun!a precepte!c Legamantului'" eu Dum-
nezeu (Ex 20 ,2-17 Dt 5,6-21). Cde doua
versiuni ineep eu formula solcmna: "Eu sunt
Domnul Dumnezcul tau, care tc-a seos din
tara Egiptului, din easa robici." Urmeaza 0
enumcrare:
"Sa nu ai alti dumnezei afara de Mine.
Sa nu-ti faci ehip cioplit...
Lucreaza zile ... Iar ziua a este
odihna Domnului Dumnezeului tau ...
Sa nu iei numele, Domnului Dumne-
zeului tau in
pe tatal tau pe mama ta ...
Sa nu ucizi.
Sa nu fii desfranat.
Sa nu furi.
Sa nu stramb impotriva
aproapelui tau.
Sa nu femeia aproapelui tau ... "
(Dt 5).
Esentialul dreptului lui Dumnezeu al
dreptului oamenilor este prezentat in zece
articole, mult mai condensate mai explicite
In comparatie cu alte coduri stravechi, ca de
cxemplu codullui Hammurabi.
Decalogul ramane fundamentul moralei
ebraice Coranul" s-a inspirat de
ascmcnea din cl.
Lit. In BlIcittc/e piimiintullli. 1 X97. Andre Gide
se ridica impotriva poruncilor lui Dumnezeu, care
.. i-au indurerat sutletul".
Cin. Cecil B. De Mille, Ccle zece porunci.
1956, film de mare spectacoL (intind succesul
comercial. Krzysztof Kieslowski. Decalogul.
serie TV. 19XX.
'DEMON
Etimologic, eu vantul grceesc daii110n
dcscmncaza, la singular, 0 Hiptura divina,
In particular un zcu protector: la pI ural,
tapturi inferioarc, spiritc niutaditoare.
VT sc face ccoul ercdin!clor populare
care divinizcaza for!e!c ascunse In spatelc
rclelor omenirii. dar suhliniaza totdcauna
atotputernieia lui Dumnczcu.
NT uncle dintre aeeste cre-
dinte, de exemplu 1Clulln care descmneaza
rcIcIc: cand prin tcrmcnul de stapanirc a
demonilor, cand prin eel de hoala: Isus "ta-
sau demonii (Lc 8,27).
Tot astfel.ln literatura demonul
care in om pcrsonifica raul: el a
devcnit sinonimul diavolului", al Satanei, In
timp ce in literatura greaea, demonul era
"voce a intcrioara", indrumatorul actiunilor
omului, ca de pilda demonullui Socrate. -+
LUCIFER, VICLEAN.
Iudaismul tarziu dezvolta 0 adevarata
demonologie, in particular privitoare la ar-
mata Satanei*, legiune de demoni care-i
ehinuiesc pe oameni.
L.&P. Demonul amiezii: ispita pe care 0 poate
incerca omul ajuns la maturitate in privinta
simturilor a sentimentelor. Expresia vine de la
Psalmul 91: "Nu te vei teme de noapte, de sageata
ce zboara ziua in amiaza."
Lit. Literatura dezvolta din abundenta tema
stapanirilor fie elc colective, in
fenomenele de vrajitorie (Michelet, VriIjitoarca,
I !!62), fie individuale (Bernanos, Sub soare/e
Satanei, 192X). Dupa Baudelaire, demonii sunt
interiori: "Tn creierele noastre colcaie un popor
de demoni" (FIorile riiului, 1 !!57, "Cititorului").
Dostoievski, Po.,cd.lrii, 1 R73, citeaza din Lc 7,32-
36 ca sa explice titlul romanului, carllia ii da 0
interprctare in cap. VII: lumea moderna a caZllt
r
prada demonilor - ateism. nihilism etc.; aceasta
concep(ie se in opere ale sec XX, cum
ar fi Domnul Quine de Bernanos. 1946 .
Icon. Demonii cei mici sunt reprezenta(i cu
coarne si CLl gheare atat In reprezenti1rile Judedtii
de Apoi. und; Ii chinuiesc pc cei osanditi: cat in
scenele Coboriirii lui Cri.o;tm, la iaci. Luca Signorelli,
JudecaW de Apoi, sec. XV, Orvieto:
Hieronymus Bosch, in sec. XVI. picteazii dcmol1l
combinand trupLlri de animale diferite.
In Caw! {lin Gri1dinu (b1i7ti1ri/or. Madrid.
Prado. sallin Jucicc,lta de Apoi. Brllges.
Cin. Roman Polanski. buby. 196)\.
Ken Russel. Di:wo/ii. 1971. adaptarc a cscului lui
Huxley. Di,II'C)/ii dill LOllcilln. Alan Parkcr. Allg.::!
He'lIt. 19X7.
DESERT
Estc dcopotrivu 0 realitate geowal:ica
un simbol foarte important 111 rciIgla lUi
Israel in din primclc
In Biblic. simbolismul este
dublu: Exodul, Numcrii. Deuteronomul in-
sista asupra greutatilor ispitelor intalnitc
de evrei In cursul cclor 40 de ani In care au
strabatut in NT apare,
asemenea, ca fiind locul ispitirii (Lc 4,1
urm.) si domeniul demonilor (Mt 4,1-8).
acest loc de temut e totodata cel al
Intalnirii cu Dumnezeu, de la revelatia lui
Moise pe Muntele Sinai". Pentru proroci,
desertul reprezinti1 idealul puriHitii al ere-
originare, inainte de a fi aparut
vietii usuratice si a idolatriei in Canaan (vezl
" '
Os 2,16-17).
Desertul va alimenta 0 importanta expe-
rient
a
pe linia prorocului Ille (vezi
1R 19,4), apoi a pustnicilor In Evul
Mediu, pustnici (sau eremiti, gre-
cescul eremos, oameni sfint
1
care
vietuiau in locuri retrase saIbatice, eel mai
in pacturi, devin personaje specifice
ale basmelor legendelor, biruitoare in lupta
impotriva diavolului.
L.&P. A predica in a vorbi fara a .n
ascultat. Expresia, care vine de la prorocul Isala
("Un glas striga: in prcgatiti caile Dom-
DE$ERTACIUNE
59
nului"J. se referii, conform NT. la loan Botezii-
tond, cu punctua(ia Septuagintei a Vulgatei
e.gla' ce striga In putin diferitii de
originalul ebraic.
Lit. In marc parte, opera lui Edmond Jabes este
o Illedita(ie asupra experien(ei Cilrtca
intreb;/ri/o['. 1963. Cartell
1976-19XO.
DESERTA.CIUNE
Termenul ebraic tradus prin
ne. vanitatc" inseamna "ahur, sul1are de
vunt". EI parte din rcpcrtoriul de ima-
gini care, 111 gandirca cbraica, ilustreaza
fragilitatea omcncasca (impreuna cu apa.
umhra fumul).
Tel11a .. dqcrtaciunii" cstc tema Eclc-
ziastului (sau Qoi1cld').
L&P. ce ,IIlWi !()st Vii /lwi Ii. ,.;i cecil cc
,,'-a ;llt<lll1plat ,"e v,lll1i1i pctr'Ccc. c<1ci Iltt e,.;te nilllic
IlOLl "LIb ,';O'lrc (Qo 1.9 J.
Lit. Sfilntui loun Guru de Aur (Crisostol11ul).
Pel1tru Eutropie. omilie, sec. IV: Eutropie
dizgmtiat se adapostise la picioarele cruell;
reia comenteazi1 pentru el
ciunea desertuciunilor" din Qohelet: .. Unde sunt
acum stri1'lucitoarele tnsemne ale consulatului?
U nde sunt aplauzele, corurile. ospctele, serbarile? ...
Toate acestea erau noapte vis:'
De rcmarcat traducerea cartii Ecleziastului tn
versiunea uutorizata a Bibliei tn
( 1611 ), de 0 mare valoare poetica.
Montaicrne In II, 12 (15XO-XX) se
'" I
refera implicit la Qohelet ca sa-I intoarca pc om .a
smerenie, denuntand relele antropocentnsmllllll:
"Intelepciunea noastra nll este decat In
fata lui Dumnezeu; dintre toate cea
este omul."
Bossuet, Qrarie funebriI pentru Henriette Il
Angliei, rostitala 21 august 1670 la Saint-Denis:
inaintea acestei tinere prin(ese. moarta la 21 de
ani oratorul lsi invita auditorii sa cugete aSllpra
nes'tatorniciei . iluziei a tot ce este mare(ie
pamanteasca, referindu-se la (,,0,
desertaciune! 0, nimicnicie! 0. munton necu-
ai soartei lor").
Camus. In Miwllui 1942, refuza sa vadi1
tn Don "un om hranit cu Ecleziastul": pentrll
Don Juan, Intr-adcvar. nimic tn viata nu este
.. .In afara sperantei intr-o alta via(a.
58
DECALOG
In epoca ei (sec. XII I. Cr.), Israel este asuprit
de eanaaneeni. Ea ii da ordin lui Barae sa
mearga rara teama impotriva regelui canaa-
neenilor (Iud 4). Dupa biruin!a, Debora
intoneaza un cantee - probabil eel mai vechi
text din Biblie. Razboinieii, bine-
cuvanteaza puterea lui Dumnezeu: "Cei eare
te iubesc sa fie ascmenca soarclui cand
rasarc in toata stralucirca lui" (Iud 5,31).
DECALOG
(Gr. d6ka, ..zeec" logos, .,euvant".)
"Zcec euvinte" sau "zeec porunei" date de
Dumnczeu evreilor.ln prin interme-
diullui Moise". Text seris pc tahle din piatra
(Ex 24,12) numitc .. Tahlc!c !cgii".
Biblia nu cuvantul .. decalog",
ci cnun!a precepte!c Legamantului'" eu Dum-
nezeu (Ex 20 ,2-17 Dt 5,6-21). Cde doua
versiuni ineep eu formula solcmna: "Eu sunt
Domnul Dumnezcul tau, care tc-a seos din
tara Egiptului, din easa robici." Urmeaza 0
enumcrare:
"Sa nu ai alti dumnezei afara de Mine.
Sa nu-ti faci ehip cioplit...
Lucreaza zile ... Iar ziua a este
odihna Domnului Dumnezeului tau ...
Sa nu iei numele, Domnului Dumne-
zeului tau in
pe tatal tau pe mama ta ...
Sa nu ucizi.
Sa nu fii desfranat.
Sa nu furi.
Sa nu stramb impotriva
aproapelui tau.
Sa nu femeia aproapelui tau ... "
(Dt 5).
Esentialul dreptului lui Dumnezeu al
dreptului oamenilor este prezentat in zece
articole, mult mai condensate mai explicite
In comparatie cu alte coduri stravechi, ca de
cxemplu codullui Hammurabi.
Decalogul ramane fundamentul moralei
ebraice Coranul" s-a inspirat de
ascmcnea din cl.
Lit. In BlIcittc/e piimiintullli. 1 X97. Andre Gide
se ridica impotriva poruncilor lui Dumnezeu, care
.. i-au indurerat sutletul".
Cin. Cecil B. De Mille, Ccle zece porunci.
1956, film de mare spectacoL (intind succesul
comercial. Krzysztof Kieslowski. Decalogul.
serie TV. 19XX.
'DEMON
Etimologic, eu vantul grceesc daii110n
dcscmncaza, la singular, 0 Hiptura divina,
In particular un zcu protector: la pI ural,
tapturi inferioarc, spiritc niutaditoare.
VT sc face ccoul ercdin!clor populare
care divinizcaza for!e!c ascunse In spatelc
rclelor omenirii. dar suhliniaza totdcauna
atotputernieia lui Dumnczcu.
NT uncle dintre aeeste cre-
dinte, de exemplu 1Clulln care descmneaza
rcIcIc: cand prin tcrmcnul de stapanirc a
demonilor, cand prin eel de hoala: Isus "ta-
sau demonii (Lc 8,27).
Tot astfel.ln literatura demonul
care in om pcrsonifica raul: el a
devcnit sinonimul diavolului", al Satanei, In
timp ce in literatura greaea, demonul era
"voce a intcrioara", indrumatorul actiunilor
omului, ca de pilda demonullui Socrate. -+
LUCIFER, VICLEAN.
Iudaismul tarziu dezvolta 0 adevarata
demonologie, in particular privitoare la ar-
mata Satanei*, legiune de demoni care-i
ehinuiesc pe oameni.
L.&P. Demonul amiezii: ispita pe care 0 poate
incerca omul ajuns la maturitate in privinta
simturilor a sentimentelor. Expresia vine de la
Psalmul 91: "Nu te vei teme de noapte, de sageata
ce zboara ziua in amiaza."
Lit. Literatura dezvolta din abundenta tema
stapanirilor fie elc colective, in
fenomenele de vrajitorie (Michelet, VriIjitoarca,
I !!62), fie individuale (Bernanos, Sub soare/e
Satanei, 192X). Dupa Baudelaire, demonii sunt
interiori: "Tn creierele noastre colcaie un popor
de demoni" (FIorile riiului, 1 !!57, "Cititorului").
Dostoievski, Po.,cd.lrii, 1 R73, citeaza din Lc 7,32-
36 ca sa explice titlul romanului, carllia ii da 0
interprctare in cap. VII: lumea moderna a caZllt
r
prada demonilor - ateism. nihilism etc.; aceasta
concep(ie se in opere ale sec XX, cum
ar fi Domnul Quine de Bernanos. 1946 .
Icon. Demonii cei mici sunt reprezenta(i cu
coarne si CLl gheare atat In reprezenti1rile Judedtii
de Apoi. und; Ii chinuiesc pc cei osanditi: cat in
scenele Coboriirii lui Cri.o;tm, la iaci. Luca Signorelli,
JudecaW de Apoi, sec. XV, Orvieto:
Hieronymus Bosch, in sec. XVI. picteazii dcmol1l
combinand trupLlri de animale diferite.
In Caw! {lin Gri1dinu (b1i7ti1ri/or. Madrid.
Prado. sallin Jucicc,lta de Apoi. Brllges.
Cin. Roman Polanski. buby. 196)\.
Ken Russel. Di:wo/ii. 1971. adaptarc a cscului lui
Huxley. Di,II'C)/ii dill LOllcilln. Alan Parkcr. Allg.::!
He'lIt. 19X7.
DESERT
Estc dcopotrivu 0 realitate geowal:ica
un simbol foarte important 111 rciIgla lUi
Israel in din primclc
In Biblic. simbolismul este
dublu: Exodul, Numcrii. Deuteronomul in-
sista asupra greutatilor ispitelor intalnitc
de evrei In cursul cclor 40 de ani In care au
strabatut in NT apare,
asemenea, ca fiind locul ispitirii (Lc 4,1
urm.) si domeniul demonilor (Mt 4,1-8).
acest loc de temut e totodata cel al
Intalnirii cu Dumnezeu, de la revelatia lui
Moise pe Muntele Sinai". Pentru proroci,
desertul reprezinti1 idealul puriHitii al ere-
originare, inainte de a fi aparut
vietii usuratice si a idolatriei in Canaan (vezl
" '
Os 2,16-17).
Desertul va alimenta 0 importanta expe-
rient
a
pe linia prorocului Ille (vezi
1R 19,4), apoi a pustnicilor In Evul
Mediu, pustnici (sau eremiti, gre-
cescul eremos, oameni sfint
1
care
vietuiau in locuri retrase saIbatice, eel mai
in pacturi, devin personaje specifice
ale basmelor legendelor, biruitoare in lupta
impotriva diavolului.
L.&P. A predica in a vorbi fara a .n
ascultat. Expresia, care vine de la prorocul Isala
("Un glas striga: in prcgatiti caile Dom-
DE$ERTACIUNE
59
nului"J. se referii, conform NT. la loan Botezii-
tond, cu punctua(ia Septuagintei a Vulgatei
e.gla' ce striga In putin diferitii de
originalul ebraic.
Lit. In marc parte, opera lui Edmond Jabes este
o Illedita(ie asupra experien(ei Cilrtca
intreb;/ri/o['. 1963. Cartell
1976-19XO.
DESERTA.CIUNE
Termenul ebraic tradus prin
ne. vanitatc" inseamna "ahur, sul1are de
vunt". EI parte din rcpcrtoriul de ima-
gini care, 111 gandirca cbraica, ilustreaza
fragilitatea omcncasca (impreuna cu apa.
umhra fumul).
Tel11a .. dqcrtaciunii" cstc tema Eclc-
ziastului (sau Qoi1cld').
L&P. ce ,IIlWi !()st Vii /lwi Ii. ,.;i cecil cc
,,'-a ;llt<lll1plat ,"e v,lll1i1i pctr'Ccc. c<1ci Iltt e,.;te nilllic
IlOLl "LIb ,';O'lrc (Qo 1.9 J.
Lit. Sfilntui loun Guru de Aur (Crisostol11ul).
Pel1tru Eutropie. omilie, sec. IV: Eutropie
dizgmtiat se adapostise la picioarele cruell;
reia comenteazi1 pentru el
ciunea desertuciunilor" din Qohelet: .. Unde sunt
acum stri1'lucitoarele tnsemne ale consulatului?
U nde sunt aplauzele, corurile. ospctele, serbarile? ...
Toate acestea erau noapte vis:'
De rcmarcat traducerea cartii Ecleziastului tn
versiunea uutorizata a Bibliei tn
( 1611 ), de 0 mare valoare poetica.
Montaicrne In II, 12 (15XO-XX) se
'" I
refera implicit la Qohelet ca sa-I intoarca pc om .a
smerenie, denuntand relele antropocentnsmllllll:
"Intelepciunea noastra nll este decat In
fata lui Dumnezeu; dintre toate cea
este omul."
Bossuet, Qrarie funebriI pentru Henriette Il
Angliei, rostitala 21 august 1670 la Saint-Denis:
inaintea acestei tinere prin(ese. moarta la 21 de
ani oratorul lsi invita auditorii sa cugete aSllpra
nes'tatorniciei . iluziei a tot ce este mare(ie
pamanteasca, referindu-se la (,,0,
desertaciune! 0, nimicnicie! 0. munton necu-
ai soartei lor").
Camus. In Miwllui 1942, refuza sa vadi1
tn Don "un om hranit cu Ecleziastul": pentrll
Don Juan, Intr-adcvar. nimic tn viata nu este
.. .In afara sperantei intr-o alta via(a.
60 DEUTEROCANONIC
In ochii lui Camus ... acest nebun este un marc
JIl(clept". deoarece .. viata 1l daruieste eu daruri
din belsug".
,\1uz. Brahms. Patru e2nteee grave. I ?-:9(i.
Georgcs \ligot. Ec!ezia,rul. 1963.
DEUTEROCANONIC
Intru sfintenia adevarului" (El' 422-24). ---.
ADAM.
Text admis Intr-o a doua etapa In Cano-
nul" Scripturii. Evreii, urmati de protestanti, .
au limitat textele eanonice (din gr. kaIloIl.
.. regula, norma") la cdc pastrate In ebraica
In aramaidl). Catolicii (n. tr.: 0110-
admit, In afara accstora, un anumit
numar de tcxtc pastratc doar In
care nc-au fost transmisc de versiunea Bi-
b.!iei numita Scptuaginta". Elc sunt numite
apocriCc de catrc protestanti, care Ie intro-
duc uneori in Bihlia lor. dar lc deosebesc de
tcxtcJe canonice. Pcntru unele dintre aecste
serieri a fost gasit originalul ebraic.
Acestor eonvertiti Ii se cere sa renunte Ia
raul care i-ar fi putut atrage inainte de bo-
tez". spre a deveni oameni noi ("a se im-
braca" face aluzie Ia ve$mantul alb ce se
pune la botcz).
DIACON
(Gr. (/iakollos. "slujitor".) Tntr-un sens
Ian.>:, accst cm'ant din NT cste tradus prin
slujitur (vezi: sluga") sau ministru, dar el
mai dcscmncaza 0 funqie anume: cand
Pavel Ie scrie din Filipi.
..;e rckra la diaconi ca la ni)tc oamcni carc
au rcsponsahilitati rata de semeni. Lui
Ti!11otci Ii prccizcaza calitatilc diaconilor
alc diaconcselor (lTm
Putin catc putin, In Biserica Catolica
(n. tr.: Ortodoxa) diaconatul a devcnit 0
ctapa catre sacerdotiu. Astazi el cstc conl'erit
unor barbati ce pot fi casatoriti $i accept a 0
misiunc: acc5tia sunt diaconii permanenti.
DEUTERONOM
(Gr. dcuteronomion. "a doua lege".)
Cartea a cincea a PentateucuIui". Sc prczinta
ca 0 suita de discursuri ale lui Moise", care
dezvaluie sensu! evenimentclor din Exod"
de pe Muntele Sinat, chemand poporul Le-
gamantu!ut la Se termina printr-o
bineeuvantare a lui Moise catre cele doua-
sprezeee neamuri $i prin relatarea mortii
sale pe Muntde Nebo. Originea aeestei cart
i
trebuie cautata in regatul din Nord. Adusa la
Ierusa!im dupa caderea Samariei (721), ea
este desigur eartea deseoperita in Templu
(4R 22,8-10) eare a inspirat reforma regelui
Iosia (640-609 i. Cr.).
DEZBRAcAREA DE OMUL CEL
VECHI
Pave! folose$te aeeasta expresie adre-
safldu-se adul!ilor proaspat botezati: "Sa va
dezbraeati de vietuirea voastra de mai
inainte, de omu! eel veehi ... Si sa va in-
noiti ... Si sa va imbracati In omu! eel nou,
eel dupa Dumnezeu, zidit intru dreptate $i
DIASPORA
Cuvantul grceese diaspora desemneaza,
ill acela$i timp, exilul comunitatilor evreic$ti
in afara Israelului $i ansamblul acestor
comunitati.
este leg at a de exilurile in-
durate de poporul lui Israel dupa cueerirea
Samariei, in 721, sau dupa cea a Ierusali-
mului, in 586: evreii nu s-au mai intors eu
totii in Israel. Comunitati numeroase se sta-
bilisera in sec. IV In Babilonia" in Egipt.
Cea din Alexandria, in curs de elenizare,
ne-a lasat traducerea Bibliei in limba greaca
(traducere'a Septuagintei), In sec. III 1. Cr.
Deportarea prizonierilor de razboi de catre
Pompei (631. Cr.), Titus (70 d. Cr.) Hadrian
(135 d. Cr) au statomicit aIte la
Roma $i in jurul intregii Mediterane. Inee-
pand din 135 nu s-a mai vorbit des pre
diaspora, fiindea toti evreii erau dispersati,
Ierusalim fiindu-le interzis.
De la crearea statului Israel, la 15 mai
1948, se din nou termenul de di-
aspora pentru a desemna cele 12 de
evrei care traiese in afara statulm evreu,
unde se afla trei milioane.
Prin extensie, termenul a fost folosit
pentru alte popoare, ea de exemplu pentru
armem.
DIAVOL
(Gr. diabolos, "calomniatorul", traduce
ebraicul Satan.) In NT, el devine personi-
ficarea raului, ispititorul (Le 4,1), capetenia
demonilor (Mt 25,41). Ineepand din sec. XI,
Diavolul ocupa un loc din ce in ce mai
important in mentalitatea religioasa, $i multe
fenomene tulburiltoare (boala mintala, per-
versiune, vrajitorie) sunt atribuite stapanirii
diavolesti. Chiar daca Biserica afirma
Diavolului In fata lui Dumnezeu,
tendinta maniheista ce-i opune pe unul
ca doua forte egale se pastreaza
intr-un mod mai mult sau mai putin explieit.
--t ANTICRIST, DEMON, SATANA.
Lit. In Evul Mediu Uoeul lui Adam, sec. XII)
diavolul este considerat ispititoml care ti lingu-
pe oameni dezbina primul cuplu, ridican-
du-I fmpotriva lui Dumnezeu.
Tema pactului cu diavolul (care a dat
mitului lui Faust) nu are legatura cu Blbha:
Rutebeuf, Miracolullui TMophile, sec. XIII.
Reprezentat sub 0 forma monstmoasa ori
burlesca, diavolul a prin a intra tn foldoml
international si a deveni subiect de parodie
(Molie;e, $coala femeilor, 1662); el poate aparea
chiar glumet simpatic (Luis Velez de Guevara,
Diavolul '7chiop, 1641, adaptat de Lesage, 1707;
Frederic Soulie, Memoriile diavolului, 1838).
Diavolul, figura fantastica, sufera tot felul de
metamorfoze: Cazotte, Diavolullndriigostit, 1767.
Nodier. Valea omului mort. Balzac, "Melmoth
tmpacat" tn Studii Filozofice, 1835.
Personajul Mefisto (Goethe, Faust, 1808-1832)
se ridica deasupra acestor categorii simple: el este
tn timp diavol medieval, Don Juan
luciferic destin antic.
DRAGOSTE 61
Henri Pichette, Epifaniile, 1948: unui Domn
Diavol. seducator blazat caliiu, proiecfie a unei
dorinte de putere de distrugere, Poetulli opune
creatia artistica - veritabila forta eliberatoare. Se
pot 'consulta lucrarile lui Bern.ard Teyssedn.::
Nasterea diavolului Diavolul $1 Infemul, 198).
Dupa el, diavolul, tn sec. XX, se afla in noi in
afara noastra.
Avatarurile diavolului In sec. XX apar mai
ales in cinema.
Icon. Diavolul este un personaj Inspaiman-
tator: DUrer, Ciiliiretul, Moartea !ji Diavolul,
"ravura. 1513. Urs Graf, Stafia
diavoluiui, gravura, 1512. Goya, In Scenele de
vriijitorie, pic tate In 1798, II pe
"Marele tap", care n-are nimic biblic.
Muz. Hector Berlioz, Damnatiunea lui Fau.,t,
1846. Charles Gounod, 1859, opera. Peter
Benoit Lucifer. 1866. Krzysztof Penderecki,
Diavolli din Loudun, 1969, opera. Mauricio
Kagel, TrJdarea, 1983, " veritabila epopee
a diavolului", dupa cum afirma
autontl ei.
Cin. Rene Clair, Frumllsetea diavoluilli, 1930.
Marcel Carne, Musafirii de 1942.
DINAR
Moneda romana, de aproximativ 3,86 g
de argint, eu efigia $i inscriptia imparatu.lui.
Pe timpul lui Isus ea servea la plata 1m-
pozitului (Mt
platii pentru 0 Zl de munca a unm lucra!or
agricol (Mt 20,2).
DRAGOSTE
VT. In ebraica, verbul ahab, "a iubi", e
intrebuintat curent, oricare ar fi obiectul
Dumnezeu, aproapele, bogatiile.
Termenii folositi pentru a vorbi despre dra-
gostea pe care i-a poarta Dumne.zeu
rului sau evoea un lreversibil
(hesed) 0 dragoste duioasa (rahamim).
voi logodi cu mine in unire In
(Os 2,21), Ii spune Dumnezeu omulUl.
Rugaciunea psalmilor constituie celebra-
rea acestei iubiri, chemarea Increzatoare
adresata lui Dumnezeu: "Cum este dra-
gostea unui parinte pentru fiii sai, iubitor
60 DEUTEROCANONIC
In ochii lui Camus ... acest nebun este un marc
JIl(clept". deoarece .. viata 1l daruieste eu daruri
din belsug".
,\1uz. Brahms. Patru e2nteee grave. I ?-:9(i.
Georgcs \ligot. Ec!ezia,rul. 1963.
DEUTEROCANONIC
Intru sfintenia adevarului" (El' 422-24). ---.
ADAM.
Text admis Intr-o a doua etapa In Cano-
nul" Scripturii. Evreii, urmati de protestanti, .
au limitat textele eanonice (din gr. kaIloIl.
.. regula, norma") la cdc pastrate In ebraica
In aramaidl). Catolicii (n. tr.: 0110-
admit, In afara accstora, un anumit
numar de tcxtc pastratc doar In
care nc-au fost transmisc de versiunea Bi-
b.!iei numita Scptuaginta". Elc sunt numite
apocriCc de catrc protestanti, care Ie intro-
duc uneori in Bihlia lor. dar lc deosebesc de
tcxtcJe canonice. Pcntru unele dintre aecste
serieri a fost gasit originalul ebraic.
Acestor eonvertiti Ii se cere sa renunte Ia
raul care i-ar fi putut atrage inainte de bo-
tez". spre a deveni oameni noi ("a se im-
braca" face aluzie Ia ve$mantul alb ce se
pune la botcz).
DIACON
(Gr. (/iakollos. "slujitor".) Tntr-un sens
Ian.>:, accst cm'ant din NT cste tradus prin
slujitur (vezi: sluga") sau ministru, dar el
mai dcscmncaza 0 funqie anume: cand
Pavel Ie scrie din Filipi.
..;e rckra la diaconi ca la ni)tc oamcni carc
au rcsponsahilitati rata de semeni. Lui
Ti!11otci Ii prccizcaza calitatilc diaconilor
alc diaconcselor (lTm
Putin catc putin, In Biserica Catolica
(n. tr.: Ortodoxa) diaconatul a devcnit 0
ctapa catre sacerdotiu. Astazi el cstc conl'erit
unor barbati ce pot fi casatoriti $i accept a 0
misiunc: acc5tia sunt diaconii permanenti.
DEUTERONOM
(Gr. dcuteronomion. "a doua lege".)
Cartea a cincea a PentateucuIui". Sc prczinta
ca 0 suita de discursuri ale lui Moise", care
dezvaluie sensu! evenimentclor din Exod"
de pe Muntele Sinat, chemand poporul Le-
gamantu!ut la Se termina printr-o
bineeuvantare a lui Moise catre cele doua-
sprezeee neamuri $i prin relatarea mortii
sale pe Muntde Nebo. Originea aeestei cart
i
trebuie cautata in regatul din Nord. Adusa la
Ierusa!im dupa caderea Samariei (721), ea
este desigur eartea deseoperita in Templu
(4R 22,8-10) eare a inspirat reforma regelui
Iosia (640-609 i. Cr.).
DEZBRAcAREA DE OMUL CEL
VECHI
Pave! folose$te aeeasta expresie adre-
safldu-se adul!ilor proaspat botezati: "Sa va
dezbraeati de vietuirea voastra de mai
inainte, de omu! eel veehi ... Si sa va in-
noiti ... Si sa va imbracati In omu! eel nou,
eel dupa Dumnezeu, zidit intru dreptate $i
DIASPORA
Cuvantul grceese diaspora desemneaza,
ill acela$i timp, exilul comunitatilor evreic$ti
in afara Israelului $i ansamblul acestor
comunitati.
este leg at a de exilurile in-
durate de poporul lui Israel dupa cueerirea
Samariei, in 721, sau dupa cea a Ierusali-
mului, in 586: evreii nu s-au mai intors eu
totii in Israel. Comunitati numeroase se sta-
bilisera in sec. IV In Babilonia" in Egipt.
Cea din Alexandria, in curs de elenizare,
ne-a lasat traducerea Bibliei in limba greaca
(traducere'a Septuagintei), In sec. III 1. Cr.
Deportarea prizonierilor de razboi de catre
Pompei (631. Cr.), Titus (70 d. Cr.) Hadrian
(135 d. Cr) au statomicit aIte la
Roma $i in jurul intregii Mediterane. Inee-
pand din 135 nu s-a mai vorbit des pre
diaspora, fiindea toti evreii erau dispersati,
Ierusalim fiindu-le interzis.
De la crearea statului Israel, la 15 mai
1948, se din nou termenul de di-
aspora pentru a desemna cele 12 de
evrei care traiese in afara statulm evreu,
unde se afla trei milioane.
Prin extensie, termenul a fost folosit
pentru alte popoare, ea de exemplu pentru
armem.
DIAVOL
(Gr. diabolos, "calomniatorul", traduce
ebraicul Satan.) In NT, el devine personi-
ficarea raului, ispititorul (Le 4,1), capetenia
demonilor (Mt 25,41). Ineepand din sec. XI,
Diavolul ocupa un loc din ce in ce mai
important in mentalitatea religioasa, $i multe
fenomene tulburiltoare (boala mintala, per-
versiune, vrajitorie) sunt atribuite stapanirii
diavolesti. Chiar daca Biserica afirma
Diavolului In fata lui Dumnezeu,
tendinta maniheista ce-i opune pe unul
ca doua forte egale se pastreaza
intr-un mod mai mult sau mai putin explieit.
--t ANTICRIST, DEMON, SATANA.
Lit. In Evul Mediu Uoeul lui Adam, sec. XII)
diavolul este considerat ispititoml care ti lingu-
pe oameni dezbina primul cuplu, ridican-
du-I fmpotriva lui Dumnezeu.
Tema pactului cu diavolul (care a dat
mitului lui Faust) nu are legatura cu Blbha:
Rutebeuf, Miracolullui TMophile, sec. XIII.
Reprezentat sub 0 forma monstmoasa ori
burlesca, diavolul a prin a intra tn foldoml
international si a deveni subiect de parodie
(Molie;e, $coala femeilor, 1662); el poate aparea
chiar glumet simpatic (Luis Velez de Guevara,
Diavolul '7chiop, 1641, adaptat de Lesage, 1707;
Frederic Soulie, Memoriile diavolului, 1838).
Diavolul, figura fantastica, sufera tot felul de
metamorfoze: Cazotte, Diavolullndriigostit, 1767.
Nodier. Valea omului mort. Balzac, "Melmoth
tmpacat" tn Studii Filozofice, 1835.
Personajul Mefisto (Goethe, Faust, 1808-1832)
se ridica deasupra acestor categorii simple: el este
tn timp diavol medieval, Don Juan
luciferic destin antic.
DRAGOSTE 61
Henri Pichette, Epifaniile, 1948: unui Domn
Diavol. seducator blazat caliiu, proiecfie a unei
dorinte de putere de distrugere, Poetulli opune
creatia artistica - veritabila forta eliberatoare. Se
pot 'consulta lucrarile lui Bern.ard Teyssedn.::
Nasterea diavolului Diavolul $1 Infemul, 198).
Dupa el, diavolul, tn sec. XX, se afla in noi in
afara noastra.
Avatarurile diavolului In sec. XX apar mai
ales in cinema.
Icon. Diavolul este un personaj Inspaiman-
tator: DUrer, Ciiliiretul, Moartea !ji Diavolul,
"ravura. 1513. Urs Graf, Stafia
diavoluiui, gravura, 1512. Goya, In Scenele de
vriijitorie, pic tate In 1798, II pe
"Marele tap", care n-are nimic biblic.
Muz. Hector Berlioz, Damnatiunea lui Fau.,t,
1846. Charles Gounod, 1859, opera. Peter
Benoit Lucifer. 1866. Krzysztof Penderecki,
Diavolli din Loudun, 1969, opera. Mauricio
Kagel, TrJdarea, 1983, " veritabila epopee
a diavolului", dupa cum afirma
autontl ei.
Cin. Rene Clair, Frumllsetea diavoluilli, 1930.
Marcel Carne, Musafirii de 1942.
DINAR
Moneda romana, de aproximativ 3,86 g
de argint, eu efigia $i inscriptia imparatu.lui.
Pe timpul lui Isus ea servea la plata 1m-
pozitului (Mt
platii pentru 0 Zl de munca a unm lucra!or
agricol (Mt 20,2).
DRAGOSTE
VT. In ebraica, verbul ahab, "a iubi", e
intrebuintat curent, oricare ar fi obiectul
Dumnezeu, aproapele, bogatiile.
Termenii folositi pentru a vorbi despre dra-
gostea pe care i-a poarta Dumne.zeu
rului sau evoea un lreversibil
(hesed) 0 dragoste duioasa (rahamim).
voi logodi cu mine in unire In
(Os 2,21), Ii spune Dumnezeu omulUl.
Rugaciunea psalmilor constituie celebra-
rea acestei iubiri, chemarea Increzatoare
adresata lui Dumnezeu: "Cum este dra-
gostea unui parinte pentru fiii sai, iubitor
62 DREPT
este Dumnezcu pentru cei ce se tern de EI"
(Ps 103). Acesteia Ii n'ispunde dragostca'lui
Israel catre Dumnezeu: "Asculta, Israele,
spune Icgea mozaica, sa-I pe Dum-
nezcul tau din toata inima, din tot sui1etul
cu toata puterea ta" (Dt 6,4).
NT. Limba greaca numqte eros (de
unde vine erotism) dragostea-dorinta a carci
forma cste, pentru Platon,
aspiratia catre frumosul absolut. NT 1'010-
cuvantul agape" (ce pare a fi 1'0st
cunoscut inaintca crqtinismului) pentru a
desemna dragostca-daruirc: dragostca lui
Dumnezeu pentru fiinta creata de cI merge
p,lna la daruirca fiului sau. "Dumnezcu cstc
dragoste", scric loan (1 In 4,1 6). Dragostca
oamenilor pentru Dumnezeu iubirca Intrc
scmcni propovaduita de Isus rczuma escn-
Oal ul din mesajul Lcgii 5i Prorocilor in doua
porunci: "Sa-I iubqti pc Domnul Dumnc-
zeul tau din toata inima ta, din tot sui1ctul
tau din tot duhul tau" - iata cca dintai 5i
cca mai importanta porunca. Cea de-a doua
este asemanatoare: "Sa-I pe aproa-
pc Ie " tau ca pe tine insuti" (Mt 22,37-38).
Pavel Ie va scrie corintenilor: "Daca imi lip-
dragostea, nimic nu sunt..." (lCo 13).
In limbaj teologic, una dintre eele trei
virtuti teologale este Milostenia (alaturi de
Credinta de Speranta). Deoareee cuvantul
"milostenie" capata adesea sensul restrans
de "pomana", In traducerile curente ale Bi-
bliei este adoptat astazi cuvantul "dragoste".
L.&P. Mana ta stanga sa nil ce face dreapta
(Mt 6,3): Isus explidi, In mod plastic, discretia pe
care e bine sii 0 arate cei ce fac gestul milosteniei:
dam rile nu trebuie Iacute cu ostentatie.
Lit. De la Cantarea Cantarilor*, limbajul poe-
ziei mistiee este eel al poeziei de dragoste. Sfiinta
Tereza d' Avila, lallntric, 1577. Sfiintul
Franeise din Sales, Tratat de dragoste pentru
DlIl11neZell, 1616, introdueere In viata mistieii,
inspirat de Sfiinta Tereza d' Avila.
Pascal, In ClIgetari, 1670, subliniazii intaie-
tatea milosteniei In raport eu adeviirul: "Ne faeem
un idol din adeviir, dar adeviirul fiirii milostenie nu
este Dumnezeu, ei este 0 Inchipuire, un idol. care
nu trebuie nici iubit. nici sliivit" (ed. Brunsehvicg.
5X2) .. 1o,1ilostenia are ordinea ei proprie,
puternica decat eea a spiritelor. cum aeeasta e
mai puternidi decat cea a trupurilor (ibid., 793).
peguy. in Poart,t mistcrullli celei de-a dOlla
virtll(i. 1911. concepe milostenia ea fiind (1 mamii
iubitoare, inimoasii. mediteazii asupra miste-
rului milostelliei lui Dumnezeu ratii de om.
Pelltru dOll1eniul evreiesc. a se vedea Anto-
loght poczici din to'ltii lumc,t, de Pierre
Ha'(at. 19X5,
DREPTIDREPTATE
Drcptatca divina nu Inscamna rcpartitia
cchitahila a bincfacerilor Intrc toti oamenii.
In Bihlie. Dumnezcu e drept pen'tru ca raz-
huna ncdreptatilc facute poporului sau slab.
ncvinovat. victima a unor adversari ne-
Icgiuiti. EI face aceasta din fidcJitatc rata de
Legamantul" eu Israel. -. RAzBUNATOR.
Psalmii proroeii vorbcsc despre spe-
ranta In Dumnezeu, Soarele dreptatii (Ps 19;
MI 3,20) care, In Ziua'" lui Yahve, va face
deosebirea Intre cei drepti cei rai (soarele
In vechiul Orient simboliza dreptatea). -.
JUDECATA DE APOI.
Pentru Iaptura omeneasca, dreptatea este
raspunsul la iubirea lui Dumne-
zeu. Cel drept 11 pe Dumnezeu, nu
se abate de la legea lui pastreaza 0 Incre-
dere absoluta in dreptatea divina, in ciuda
tuturor Incercarilor (Ps 22,92,119).
in NT, cel drept prin exce1enta este Isus,
nevinovatul prigonit (Mt 27 ,46). EI
In parabola'" lucratorilor viei, arata ca iubi-
rea divina trece dincolo de dreptatea paman-
teasca (Mt 20,1-16).
La Smntul Pavel, tema dreptatii ia 0 am-
ploare deosebita, mai ales In Epistola catre
Romani. Adevarata dreptate ce caracteri-
zeaza viata nu vine din faptele
pe care Ie faci, ci este un har", "coboara din
cer" (Rm 1,17; 3,21) si transforma omenirea.
invierea lui Isus Cristos are ca scop "indrep-
tarea no astra" (Rm 4,25).
r
i
De la Smntul Pavel se va revendica
Luther dnd va insista asupra Indreptarii
numai numai prin credinta (sola fide).
, Lit. Arthur Rimbaud, Poezii, 1857, "Cel drept
riimanea nepleeat..:: invectivii la adresa omului
supunerilor (Isus), "plangiiretul de la Miislini",
ciimia poetul i-I preferii pe "eel Blestemat", man-
dru de revolta dezgustul pe care Ie fncearcii.
tncepand din sec. XIX, scriitori se
revoltii fmpotriva nedreptiitii lui Dllmnezeu, care
ingiiduie suferinta celor nevinovati, ba chiar pe
cea a propriullii siiu fiu: Vigny, Muntele
niJor, 1844; Nerval, la MasIini, 1844;
Dostoievski, Fratii Karamazov, 1880; Camus,
Cilll11a, 1947, Omul revoltat. 195 I.
Andre Schwartz-Bart, Cel din urma dintre
drepti, 1959: neprihiinitii cad pe rugurile istoriei,
stillpii lumii se Cel drept tot
riiul care se afla pc piimant 11 ia In inima lui". -+
IOV,SOAH.
DRUMUL CRUCII
Este drumul - via dolorosa: "calea du-
rerii" - pe care I-a urmat Isus, cu crucea In
spate, strabatand Ierusalimul de la pretoriu
guvernatorului roman), unde a
fost condamnat la moarte, pana pe Golgota" ,
unde a fost rastignit. Nu se itinera-
rul exact, dar, din epoca cruciatilor, traditia
a propus un traseu bazat pe identificarea
pretoriului cu fortareata Antonia din apro-
pierea Templului.
in majoritatea bisericilor catolice exista
tablouri, basoreliefuri sau simple cruci care
evoca In 14 "statii" acest drum: 1. Isus este
osandit la moarte. 2. Lui Isus i se pune cru-
cea In spate. 3. Isus cade pentru Intaia oara.
4. Isus se IntaIneste cu maica sa. 5. Isus este
ajutat de Simon din Cirene. 6. Veronica* Ii
fata lui Isus. 7. Isus cade pentru a
doua oara. 8. Isus femeile din
Ierusalim. 9. lsus cade pentru a treia oara.
10. Isus este dezbracat de 11. Isus
este tintuit pe cruce. 12. Isus moare pe
cruce. 13. Isus este coborat de pe cruce. 14.
Isus este pus in mormant.
DUH 63
mediteaza asupra acestui
drum dureros mai cu seama In Vinerea
Mare, zi In care se comemoreaza moartea
lui Isus. -. CRUCE, RASTIGNIRE.
Muz. Franz Liszt, Via crtlcis, 1879. Marcel
Dupre, Drul11ul crucii, 1932.
DRUMUL DAMASCULUI
Aluzie la celebrul episod al convertirii
lui Pavel (Fp 9). Pe cand era In drum spre
Damasc cu 0 trupa Inarmata pentru a-i cauta
pe considerati de evreii
drept disidenti nelegiuiti, Pavel, care Inca
se numea Saul, a fost cuprins deodata de 0
tulburare a vederii. Cu totii au fost inv<lluiti
Intr-o lumina orbitoare au auzit un glas
din cer: "Saule, Saule, de ce rna
Atunci el pierdut vazul. Ajuns In a
aderat la cultul pe care il prigonea a primit
botezul. vederea, a Inceput
sa propovaduiasca credinta in Invierea lui
Isus.
L.&P. Expresia: A-iji gasi drtll11l1l DamasclIiui
a devenit proverb, desemnand 0 schimbare radi-
calii a ideilor, 0 tntorsiitura completli, 0 convertire,
aparutii uneori dupii 0 i1uminare.
Lit. Victor Hugo, Willial11 Shakespeare, 1864.
Printre cei care condue omenirea, autonil 11
pe Sfantul Pavel: "Drumul Damaseului
este necesar pcntm existenta progresului. A
elidea In adevlir a te ridiea om drept, 0 cli-
dere-transfigllrare, iatii ceva sublim. Este povestea
Sfantului Pavel. Istoria omenirii tncepe de la
Sfantul Pavel. Progresul se va realiza printr-o
serie de pierderi ale viizului."
Icon. -+ PAVEL.
Cin. Max Glass, Drul11ui DamascIIlui, 1953:
reconstituire ce se 'vrea grandioasli, dar trlideazli
textele saere.
DUH/DUHUL SF ANT (SPIRIT)
(N. tr.: Cuvantul romanesc este de ori-
gine slava.) (Lat. spiritus, care traduce gr.
pneuma eb. ruah, cuvinte desemneaza
sufiarea, vantul sau Spiritul.) In VT, sufiarea
omului vine de la Dumnezeu (Gn 2,6) se
intoarce la Dumnezeu In c1ipa moqii (I v
62 DREPT
este Dumnezcu pentru cei ce se tern de EI"
(Ps 103). Acesteia Ii n'ispunde dragostca'lui
Israel catre Dumnezeu: "Asculta, Israele,
spune Icgea mozaica, sa-I pe Dum-
nezcul tau din toata inima, din tot sui1etul
cu toata puterea ta" (Dt 6,4).
NT. Limba greaca numqte eros (de
unde vine erotism) dragostea-dorinta a carci
forma cste, pentru Platon,
aspiratia catre frumosul absolut. NT 1'010-
cuvantul agape" (ce pare a fi 1'0st
cunoscut inaintca crqtinismului) pentru a
desemna dragostca-daruirc: dragostca lui
Dumnezeu pentru fiinta creata de cI merge
p,lna la daruirca fiului sau. "Dumnezcu cstc
dragoste", scric loan (1 In 4,1 6). Dragostca
oamenilor pentru Dumnezeu iubirca Intrc
scmcni propovaduita de Isus rczuma escn-
Oal ul din mesajul Lcgii 5i Prorocilor in doua
porunci: "Sa-I iubqti pc Domnul Dumnc-
zeul tau din toata inima ta, din tot sui1ctul
tau din tot duhul tau" - iata cca dintai 5i
cca mai importanta porunca. Cea de-a doua
este asemanatoare: "Sa-I pe aproa-
pc Ie " tau ca pe tine insuti" (Mt 22,37-38).
Pavel Ie va scrie corintenilor: "Daca imi lip-
dragostea, nimic nu sunt..." (lCo 13).
In limbaj teologic, una dintre eele trei
virtuti teologale este Milostenia (alaturi de
Credinta de Speranta). Deoareee cuvantul
"milostenie" capata adesea sensul restrans
de "pomana", In traducerile curente ale Bi-
bliei este adoptat astazi cuvantul "dragoste".
L.&P. Mana ta stanga sa nil ce face dreapta
(Mt 6,3): Isus explidi, In mod plastic, discretia pe
care e bine sii 0 arate cei ce fac gestul milosteniei:
dam rile nu trebuie Iacute cu ostentatie.
Lit. De la Cantarea Cantarilor*, limbajul poe-
ziei mistiee este eel al poeziei de dragoste. Sfiinta
Tereza d' Avila, lallntric, 1577. Sfiintul
Franeise din Sales, Tratat de dragoste pentru
DlIl11neZell, 1616, introdueere In viata mistieii,
inspirat de Sfiinta Tereza d' Avila.
Pascal, In ClIgetari, 1670, subliniazii intaie-
tatea milosteniei In raport eu adeviirul: "Ne faeem
un idol din adeviir, dar adeviirul fiirii milostenie nu
este Dumnezeu, ei este 0 Inchipuire, un idol. care
nu trebuie nici iubit. nici sliivit" (ed. Brunsehvicg.
5X2) .. 1o,1ilostenia are ordinea ei proprie,
puternica decat eea a spiritelor. cum aeeasta e
mai puternidi decat cea a trupurilor (ibid., 793).
peguy. in Poart,t mistcrullli celei de-a dOlla
virtll(i. 1911. concepe milostenia ea fiind (1 mamii
iubitoare, inimoasii. mediteazii asupra miste-
rului milostelliei lui Dumnezeu ratii de om.
Pelltru dOll1eniul evreiesc. a se vedea Anto-
loght poczici din to'ltii lumc,t, de Pierre
Ha'(at. 19X5,
DREPTIDREPTATE
Drcptatca divina nu Inscamna rcpartitia
cchitahila a bincfacerilor Intrc toti oamenii.
In Bihlie. Dumnezcu e drept pen'tru ca raz-
huna ncdreptatilc facute poporului sau slab.
ncvinovat. victima a unor adversari ne-
Icgiuiti. EI face aceasta din fidcJitatc rata de
Legamantul" eu Israel. -. RAzBUNATOR.
Psalmii proroeii vorbcsc despre spe-
ranta In Dumnezeu, Soarele dreptatii (Ps 19;
MI 3,20) care, In Ziua'" lui Yahve, va face
deosebirea Intre cei drepti cei rai (soarele
In vechiul Orient simboliza dreptatea). -.
JUDECATA DE APOI.
Pentru Iaptura omeneasca, dreptatea este
raspunsul la iubirea lui Dumne-
zeu. Cel drept 11 pe Dumnezeu, nu
se abate de la legea lui pastreaza 0 Incre-
dere absoluta in dreptatea divina, in ciuda
tuturor Incercarilor (Ps 22,92,119).
in NT, cel drept prin exce1enta este Isus,
nevinovatul prigonit (Mt 27 ,46). EI
In parabola'" lucratorilor viei, arata ca iubi-
rea divina trece dincolo de dreptatea paman-
teasca (Mt 20,1-16).
La Smntul Pavel, tema dreptatii ia 0 am-
ploare deosebita, mai ales In Epistola catre
Romani. Adevarata dreptate ce caracteri-
zeaza viata nu vine din faptele
pe care Ie faci, ci este un har", "coboara din
cer" (Rm 1,17; 3,21) si transforma omenirea.
invierea lui Isus Cristos are ca scop "indrep-
tarea no astra" (Rm 4,25).
r
i
De la Smntul Pavel se va revendica
Luther dnd va insista asupra Indreptarii
numai numai prin credinta (sola fide).
, Lit. Arthur Rimbaud, Poezii, 1857, "Cel drept
riimanea nepleeat..:: invectivii la adresa omului
supunerilor (Isus), "plangiiretul de la Miislini",
ciimia poetul i-I preferii pe "eel Blestemat", man-
dru de revolta dezgustul pe care Ie fncearcii.
tncepand din sec. XIX, scriitori se
revoltii fmpotriva nedreptiitii lui Dllmnezeu, care
ingiiduie suferinta celor nevinovati, ba chiar pe
cea a propriullii siiu fiu: Vigny, Muntele
niJor, 1844; Nerval, la MasIini, 1844;
Dostoievski, Fratii Karamazov, 1880; Camus,
Cilll11a, 1947, Omul revoltat. 195 I.
Andre Schwartz-Bart, Cel din urma dintre
drepti, 1959: neprihiinitii cad pe rugurile istoriei,
stillpii lumii se Cel drept tot
riiul care se afla pc piimant 11 ia In inima lui". -+
IOV,SOAH.
DRUMUL CRUCII
Este drumul - via dolorosa: "calea du-
rerii" - pe care I-a urmat Isus, cu crucea In
spate, strabatand Ierusalimul de la pretoriu
guvernatorului roman), unde a
fost condamnat la moarte, pana pe Golgota" ,
unde a fost rastignit. Nu se itinera-
rul exact, dar, din epoca cruciatilor, traditia
a propus un traseu bazat pe identificarea
pretoriului cu fortareata Antonia din apro-
pierea Templului.
in majoritatea bisericilor catolice exista
tablouri, basoreliefuri sau simple cruci care
evoca In 14 "statii" acest drum: 1. Isus este
osandit la moarte. 2. Lui Isus i se pune cru-
cea In spate. 3. Isus cade pentru Intaia oara.
4. Isus se IntaIneste cu maica sa. 5. Isus este
ajutat de Simon din Cirene. 6. Veronica* Ii
fata lui Isus. 7. Isus cade pentru a
doua oara. 8. Isus femeile din
Ierusalim. 9. lsus cade pentru a treia oara.
10. Isus este dezbracat de 11. Isus
este tintuit pe cruce. 12. Isus moare pe
cruce. 13. Isus este coborat de pe cruce. 14.
Isus este pus in mormant.
DUH 63
mediteaza asupra acestui
drum dureros mai cu seama In Vinerea
Mare, zi In care se comemoreaza moartea
lui Isus. -. CRUCE, RASTIGNIRE.
Muz. Franz Liszt, Via crtlcis, 1879. Marcel
Dupre, Drul11ul crucii, 1932.
DRUMUL DAMASCULUI
Aluzie la celebrul episod al convertirii
lui Pavel (Fp 9). Pe cand era In drum spre
Damasc cu 0 trupa Inarmata pentru a-i cauta
pe considerati de evreii
drept disidenti nelegiuiti, Pavel, care Inca
se numea Saul, a fost cuprins deodata de 0
tulburare a vederii. Cu totii au fost inv<lluiti
Intr-o lumina orbitoare au auzit un glas
din cer: "Saule, Saule, de ce rna
Atunci el pierdut vazul. Ajuns In a
aderat la cultul pe care il prigonea a primit
botezul. vederea, a Inceput
sa propovaduiasca credinta in Invierea lui
Isus.
L.&P. Expresia: A-iji gasi drtll11l1l DamasclIiui
a devenit proverb, desemnand 0 schimbare radi-
calii a ideilor, 0 tntorsiitura completli, 0 convertire,
aparutii uneori dupii 0 i1uminare.
Lit. Victor Hugo, Willial11 Shakespeare, 1864.
Printre cei care condue omenirea, autonil 11
pe Sfantul Pavel: "Drumul Damaseului
este necesar pcntm existenta progresului. A
elidea In adevlir a te ridiea om drept, 0 cli-
dere-transfigllrare, iatii ceva sublim. Este povestea
Sfantului Pavel. Istoria omenirii tncepe de la
Sfantul Pavel. Progresul se va realiza printr-o
serie de pierderi ale viizului."
Icon. -+ PAVEL.
Cin. Max Glass, Drul11ui DamascIIlui, 1953:
reconstituire ce se 'vrea grandioasli, dar trlideazli
textele saere.
DUH/DUHUL SF ANT (SPIRIT)
(N. tr.: Cuvantul romanesc este de ori-
gine slava.) (Lat. spiritus, care traduce gr.
pneuma eb. ruah, cuvinte desemneaza
sufiarea, vantul sau Spiritul.) In VT, sufiarea
omului vine de la Dumnezeu (Gn 2,6) se
intoarce la Dumnezeu In c1ipa moqii (I v
64 DUMNEZEU
34,14). A-ti da ruah-ul In mainile Domnului
lnseamna a-i lncredinta comoara vietii, in-
faptura ta.
Duhul lui Dumnezeu constituie 0 forta
ce transforma personalita!ile -
regi, proroci (Is 61,1). Intregul popor al lui
Israel este chemat sa primeasdi acest Duh
(Iez 39,29), de pe atunci numit Duh smnt (Is
63,10-11). Cuvantullui Dumnezeu Duhul
lui ac!ioneaza impreuna: eel dintai se face
auzit cunoscut din exterior; Duhul lui
Dumnezeu, nevazut, se reveleaza in taina
spiritului uman. Biblia despre el cu
ajutorul simbolurilor: vantul, apa, focuI...
Evangheliile ne spun ca Duhul smnt II
face pe Isus fiul lui Dumnezeu inca din pan-
tecele mamei sale (Lc 1,35). Prezentat de
loan Botezatorul drept eel care va boteza cu
Duh smnt cu foe (Mt 3,11), Isus fap-
intru Duhul smnt de-a lungul Intregii
sale vieti promite ca va trimite alor sai
Duhul, atunci eand el va fi alaturi de Tatal
ceresc (In 14,16).
NT prezinta lucrarea Duhului ca 0 putere
ce-i mana pe apostoli pana la marginile
pamantului (Fp l,8), transformandu-i atat
pe pagani, eat pe evrei. Pentru credincios
pentru Intreaga el este izvor de viata,
de rugaciune de unitate. -. RUSALII,
TREIME.
L.&P. Duhulsuflii unde (In 3,8): inspi-
ratia divina este imprevizibilii.
Litera ucide, iar duhul dii viata (2Co 3,6).
Prin lucrarea Duhului Sfant printr-un mijloc
misterios eficient, precum Duhul stant In
conceperea lui Isus din Fecioara.
Lit. Stantul Vasile, Tratat despre Sfantul Duh,
sec. IV. Imn In latina: Veni creatorspiritus,cfultat
mai ales de Rusalii.
Claudel, Corona benignitatis anni Dei, 1915,
"Imnul Rusaliilor"; Cinci mari ode, 1906, "Duhul
Apa": duhul e suflul creator care a dat nastere
pamantului omului. EI continua sa
din haos, sa rapeascii sufletul ca sa n aducii
In preajma lui Dumnezeu. EI este "dragostea, mai
presus de orice cuvfult".
Teilhard de Chardin. "Puterea spiritllaIa a
naturii'" 1919, In Imnul Universului. 1961:
spiritul se desprinde progresiv de el fUnd
mai degraba sorocul decM originea. ,,0, cat de
frumos este Spiritul curarat de
ciiutarile in Natura, fiu al
omuluilCufunda-te in ea ... Si te va purta pana la
Dumnezeu:'
DUMNEZEU
(Lat. domine, deus.) In Biblie, Dumne-
zeu apare ca 0 persoana. Ceilalti i se adre-
seaza chemandu-l pe unul dintre 'numele lui:
Adonai", El*, Eloah*, Elohim", Sfantul" lui
Israel, Preainaltul, Cel dar pentru
Israel, numele lui adevarat, revel at lui Moise,
este YHVH, nume at at de smnt, in eat nu e
permisa pronuntarea lui. In NT, Dumnezeu
este numit Domn Tata. -. Y AHVE.
Chiar daca Dumnezeul Bibliei apare ca 0
faptura in sine, el este foarte deosebit de zeii
antropomorfi ai religiilor politeiste. Intreaga
Biblie afirma cu putere unicitatea lui Dum-
nezeu: jnainte de Mine n-a fost Dumnezeu
nici dupa Mine nu va mai fi! Eu, eu sunt
Domnul nu este izbavitor afara de Mine!"
(Is 43,10-12). Cele trei religii care au la baza
Biblia (iudaism, islamism) sunt
monoteiste. -. ISRAEL.
Geneza" II arata pe Dumnezeu drept
creatorul a tot ceea ce exista. Biblia, in an-
samblul ei, II vede ca pe "Atotputernicul lui
Iacov" (Gn 49,24), stapan al universului si
al timpului, care intervine in istoria
niIor; ca pe "Cel Viu" (lR 17,1), care "nu
doarme nici nu (Ps 121,4); ca
fiind "izvorul de apa vie" (Ir 2,13). Scriptura
mai de Dumnezeu ca de Smntul*,
de Smntullui Israel, de Cel de trei ori Sfant,
avand semnificatia: Cel Altfel, eel Desplli.1it,
Negraitul, dlruia omul nu-i poate vedea
fara sa moara (Ex 33,20).
In decursul timpului se afmna - in VT,
apoi in NT - imaginea unui Durnnezeu-Tarn:
paternitatea lui se intinde mai rntai in mod
privilegiat asupra poporului pe care El I-a
r
ales, Israel (Ex 4,22), oriearc ar fi
accstuia (Is 64,8), Dupa exil (Is 56,7) tn
NT (Mt 21,13), ea sc cxtindc asupra intregii
omcniri - evrei ncevrei. Dumnczcu aparc
s(ca un Dumnczeu-Mama, de cxemplu in Is
49,15: "Oarc femeia uita pc pruncul ci de
rodul pantecelui ci n-are ea mila'?" sau in
Os 11,8. In cclc din urma, un Dumnezcu al
dragostci al sc rcvcleaza putin
cate putin prin proroci !5i (Ps
103,13), iar tn NT prin Isus, care
aceasta revclatic In centrul mesajuilli sau
(I In 4,16: ,.DumnczclI cste dragoste"). --
DRAGOSTE.
Dupa intcrprctarea pc (:arc 0 da tcxtuilli
NT cca mai marc parte a Biscridlor
accst Dumnczell al dragoslci cstc un Intrcit
Dumnezeu. Dcsigur, Dllmnczcu clinic, dar
Dumnezeu In trei .,pcrsoanc": Tatril, Fi ul -
Cuvantu!':' lui Dumnezeu Intrupat tn Isus -
Srantul Duh. Intrc aceste trci 1'apturi exista {)
dragostc atat de tl1cat, trci,
elc slint Unul. -. TREIME.
L&P. Miinu lui DUlllnczeu. bratul lui
Dumnezeu. expresii care desemneaza puterea
divina. Dellewllui Dumnezeu - intervenria lui In
evenimentelor lumii. A sti! de-u
dreaptuilli Dumnezeulnseamna a sta pe loeul de
onoare, la dreapta stapanului caseL
Lit. Ne Yom man!ini sa eitam 0 antologie, cea
a lui Pierre Hai'at, poetii siii, 19X7,
sa prezentam In linii mari acest concept In
literatura franeeza.
Evul Mediu Ii confera lui Dumnezeu 0
imagine de creator de tata. EI Ii judeca pe
oameni, care spera. tn Indurarea lui se tern de
dreptatea divina: Putimile de Arnoul Greban, sec.
XV. Literatura sec. XVI devine uneori militanta
(Tragicele de Agrippa d' Aubigne, Imnuri
Discllrsllri de Ronsard), alteori scepticii (Eseuri,
cartea III, de Michel de Montaigne).
Acest scepticism inspira, In parte, curenwl
libertin din sec. XVII: Theophile de Viau, Cyrano
de Ber!!crac. Pascal se straduiestc sa convinga
spiritel; Incapatanate de existenta lui Dumnezcu
(CllgetiIri: disproportia omului)
despre un Dumnezeu "sim(it cu inima",
DUMNEZEU 65
iar Bossuet reafirma lucrarea lui DUlllnezeli In
istorie.
f n sec. XVlll. scepticismul se radical izeaza
faUl de literalitatea textelor biblice: B'IYIc. apoi
V;lltairc In al sau Dictionur filozonc. Voltaire
refuza ideea de Dumllezeu-"providell!a"
(emdiC/c). vazfmd In el doar pc arhitectul suprcm
al uni versului. Apare Ull material ism (La
Mcttrie. Didcrot). pc cand Rousseau vrea sa
l'I'cada Intr-un Dumllczeu care II va justi fica .,i 11
va (llIlSOla.
In sec. XIX ,lfC 1m: .uncori prin rcdcscopcrirca
valorilor Evului rvlcdiu. () 111toarccrc la iZ\llarclc
(Clwtcallbriand. Gcniul Crc.,{i-
ni.,mllillil. D,lr In timp poqii crccal.[1
propria lor imaginc a lui DlIlllnCI.ClI (Lamartinc.
Vigny. Hugo -Indcosebi In pocll1ul cpic intitlll,lt
f)UIl1I1C/L'U. public<lt in I Xl) I).
Scc. XX prcl.inta un contrast violent intrc
scriitorii I pcguy. Claudcl. Bcman"s.
Picrre Emmanuel etc.) cei pentru carc. lII'm[ln-
dll-I pc :"o1ictzschc. moartca lui DlIl11l1C1.ClI estc (1
C\'idcnp (Beckett. Artalld. Bataillc): unii lupta
chim ell cOl1vingere Il11potriva accstlli .. cadavrll
vechi" SartI"c. Prcvcrt).
Icon. DlIl1ll1C7.ell Tatal nll a 1'ost repraentat In
Occident dedit Incepfmd di 11 sec. X I. Cll tras::itllrile
lInlii Imparat Incoronat: apoi. Incepand din sec.
XII. asociat Cll Filii rastignit Cll porllmbelul*
Sfantullii Duh. Se atunci despre tronul
harullli: Trcimeil. aparrinfmd din
Flel11aIle, Frankfllrt.
In sec. XIV, Treil1lea este lIneori reprezentata
printr-lin cap cu trei fere un singur tnlp. Aceasta
ima!!ine a fost In scurt timp interzisa ca nefireasca,
Dumnezeu I-a creat pe om dupa chipul
asemanarea sa.
in sec. XVsunt lIneori trei persoane
egale: Tatal ca un batran - dar alblll pletelor este
- Fiul ca un adult Sfantul
Dlih ca un tanar. Rafael Michelangelo au sta-
bilit, desigur fara lor, imaginea TatiHui ca un
Jupiter. "foarte Bun. foarte Mare", dar Inspaiman-
tator; prin uzura, ea a devenit Figura bllnicuilli
binevoitor din iconografia pioasa de pana tn sec.
XIX. Dumnezeu, vitraliu la Chartres, sec. XII.
"Dumnezeu fiidindu-I pe Adam", Michel de
Wohlaemuth. 1498, Cronicile de lu Niimberg.
luilezechiel, Rafael, l5 1 8, Floren!a.
B,ltranul zilelor, William Blake, 1795. Manchester:
Miinu lui Dumnezeu. Rodin. 1898.
64 DUMNEZEU
34,14). A-ti da ruah-ul In mainile Domnului
lnseamna a-i lncredinta comoara vietii, in-
faptura ta.
Duhul lui Dumnezeu constituie 0 forta
ce transforma personalita!ile -
regi, proroci (Is 61,1). Intregul popor al lui
Israel este chemat sa primeasdi acest Duh
(Iez 39,29), de pe atunci numit Duh smnt (Is
63,10-11). Cuvantullui Dumnezeu Duhul
lui ac!ioneaza impreuna: eel dintai se face
auzit cunoscut din exterior; Duhul lui
Dumnezeu, nevazut, se reveleaza in taina
spiritului uman. Biblia despre el cu
ajutorul simbolurilor: vantul, apa, focuI...
Evangheliile ne spun ca Duhul smnt II
face pe Isus fiul lui Dumnezeu inca din pan-
tecele mamei sale (Lc 1,35). Prezentat de
loan Botezatorul drept eel care va boteza cu
Duh smnt cu foe (Mt 3,11), Isus fap-
intru Duhul smnt de-a lungul Intregii
sale vieti promite ca va trimite alor sai
Duhul, atunci eand el va fi alaturi de Tatal
ceresc (In 14,16).
NT prezinta lucrarea Duhului ca 0 putere
ce-i mana pe apostoli pana la marginile
pamantului (Fp l,8), transformandu-i atat
pe pagani, eat pe evrei. Pentru credincios
pentru Intreaga el este izvor de viata,
de rugaciune de unitate. -. RUSALII,
TREIME.
L.&P. Duhulsuflii unde (In 3,8): inspi-
ratia divina este imprevizibilii.
Litera ucide, iar duhul dii viata (2Co 3,6).
Prin lucrarea Duhului Sfant printr-un mijloc
misterios eficient, precum Duhul stant In
conceperea lui Isus din Fecioara.
Lit. Stantul Vasile, Tratat despre Sfantul Duh,
sec. IV. Imn In latina: Veni creatorspiritus,cfultat
mai ales de Rusalii.
Claudel, Corona benignitatis anni Dei, 1915,
"Imnul Rusaliilor"; Cinci mari ode, 1906, "Duhul
Apa": duhul e suflul creator care a dat nastere
pamantului omului. EI continua sa
din haos, sa rapeascii sufletul ca sa n aducii
In preajma lui Dumnezeu. EI este "dragostea, mai
presus de orice cuvfult".
Teilhard de Chardin. "Puterea spiritllaIa a
naturii'" 1919, In Imnul Universului. 1961:
spiritul se desprinde progresiv de el fUnd
mai degraba sorocul decM originea. ,,0, cat de
frumos este Spiritul curarat de
ciiutarile in Natura, fiu al
omuluilCufunda-te in ea ... Si te va purta pana la
Dumnezeu:'
DUMNEZEU
(Lat. domine, deus.) In Biblie, Dumne-
zeu apare ca 0 persoana. Ceilalti i se adre-
seaza chemandu-l pe unul dintre 'numele lui:
Adonai", El*, Eloah*, Elohim", Sfantul" lui
Israel, Preainaltul, Cel dar pentru
Israel, numele lui adevarat, revel at lui Moise,
este YHVH, nume at at de smnt, in eat nu e
permisa pronuntarea lui. In NT, Dumnezeu
este numit Domn Tata. -. Y AHVE.
Chiar daca Dumnezeul Bibliei apare ca 0
faptura in sine, el este foarte deosebit de zeii
antropomorfi ai religiilor politeiste. Intreaga
Biblie afirma cu putere unicitatea lui Dum-
nezeu: jnainte de Mine n-a fost Dumnezeu
nici dupa Mine nu va mai fi! Eu, eu sunt
Domnul nu este izbavitor afara de Mine!"
(Is 43,10-12). Cele trei religii care au la baza
Biblia (iudaism, islamism) sunt
monoteiste. -. ISRAEL.
Geneza" II arata pe Dumnezeu drept
creatorul a tot ceea ce exista. Biblia, in an-
samblul ei, II vede ca pe "Atotputernicul lui
Iacov" (Gn 49,24), stapan al universului si
al timpului, care intervine in istoria
niIor; ca pe "Cel Viu" (lR 17,1), care "nu
doarme nici nu (Ps 121,4); ca
fiind "izvorul de apa vie" (Ir 2,13). Scriptura
mai de Dumnezeu ca de Smntul*,
de Smntullui Israel, de Cel de trei ori Sfant,
avand semnificatia: Cel Altfel, eel Desplli.1it,
Negraitul, dlruia omul nu-i poate vedea
fara sa moara (Ex 33,20).
In decursul timpului se afmna - in VT,
apoi in NT - imaginea unui Durnnezeu-Tarn:
paternitatea lui se intinde mai rntai in mod
privilegiat asupra poporului pe care El I-a
r
ales, Israel (Ex 4,22), oriearc ar fi
accstuia (Is 64,8), Dupa exil (Is 56,7) tn
NT (Mt 21,13), ea sc cxtindc asupra intregii
omcniri - evrei ncevrei. Dumnczcu aparc
s(ca un Dumnczeu-Mama, de cxemplu in Is
49,15: "Oarc femeia uita pc pruncul ci de
rodul pantecelui ci n-are ea mila'?" sau in
Os 11,8. In cclc din urma, un Dumnezcu al
dragostci al sc rcvcleaza putin
cate putin prin proroci !5i (Ps
103,13), iar tn NT prin Isus, care
aceasta revclatic In centrul mesajuilli sau
(I In 4,16: ,.DumnczclI cste dragoste"). --
DRAGOSTE.
Dupa intcrprctarea pc (:arc 0 da tcxtuilli
NT cca mai marc parte a Biscridlor
accst Dumnczell al dragoslci cstc un Intrcit
Dumnezeu. Dcsigur, Dllmnczcu clinic, dar
Dumnezeu In trei .,pcrsoanc": Tatril, Fi ul -
Cuvantu!':' lui Dumnezeu Intrupat tn Isus -
Srantul Duh. Intrc aceste trci 1'apturi exista {)
dragostc atat de tl1cat, trci,
elc slint Unul. -. TREIME.
L&P. Miinu lui DUlllnczeu. bratul lui
Dumnezeu. expresii care desemneaza puterea
divina. Dellewllui Dumnezeu - intervenria lui In
evenimentelor lumii. A sti! de-u
dreaptuilli Dumnezeulnseamna a sta pe loeul de
onoare, la dreapta stapanului caseL
Lit. Ne Yom man!ini sa eitam 0 antologie, cea
a lui Pierre Hai'at, poetii siii, 19X7,
sa prezentam In linii mari acest concept In
literatura franeeza.
Evul Mediu Ii confera lui Dumnezeu 0
imagine de creator de tata. EI Ii judeca pe
oameni, care spera. tn Indurarea lui se tern de
dreptatea divina: Putimile de Arnoul Greban, sec.
XV. Literatura sec. XVI devine uneori militanta
(Tragicele de Agrippa d' Aubigne, Imnuri
Discllrsllri de Ronsard), alteori scepticii (Eseuri,
cartea III, de Michel de Montaigne).
Acest scepticism inspira, In parte, curenwl
libertin din sec. XVII: Theophile de Viau, Cyrano
de Ber!!crac. Pascal se straduiestc sa convinga
spiritel; Incapatanate de existenta lui Dumnezcu
(CllgetiIri: disproportia omului)
despre un Dumnezeu "sim(it cu inima",
DUMNEZEU 65
iar Bossuet reafirma lucrarea lui DUlllnezeli In
istorie.
f n sec. XVlll. scepticismul se radical izeaza
faUl de literalitatea textelor biblice: B'IYIc. apoi
V;lltairc In al sau Dictionur filozonc. Voltaire
refuza ideea de Dumllezeu-"providell!a"
(emdiC/c). vazfmd In el doar pc arhitectul suprcm
al uni versului. Apare Ull material ism (La
Mcttrie. Didcrot). pc cand Rousseau vrea sa
l'I'cada Intr-un Dumllczeu care II va justi fica .,i 11
va (llIlSOla.
In sec. XIX ,lfC 1m: .uncori prin rcdcscopcrirca
valorilor Evului rvlcdiu. () 111toarccrc la iZ\llarclc
(Clwtcallbriand. Gcniul Crc.,{i-
ni.,mllillil. D,lr In timp poqii crccal.[1
propria lor imaginc a lui DlIlllnCI.ClI (Lamartinc.
Vigny. Hugo -Indcosebi In pocll1ul cpic intitlll,lt
f)UIl1I1C/L'U. public<lt in I Xl) I).
Scc. XX prcl.inta un contrast violent intrc
scriitorii I pcguy. Claudcl. Bcman"s.
Picrre Emmanuel etc.) cei pentru carc. lII'm[ln-
dll-I pc :"o1ictzschc. moartca lui DlIl11l1C1.ClI estc (1
C\'idcnp (Beckett. Artalld. Bataillc): unii lupta
chim ell cOl1vingere Il11potriva accstlli .. cadavrll
vechi" SartI"c. Prcvcrt).
Icon. DlIl1ll1C7.ell Tatal nll a 1'ost repraentat In
Occident dedit Incepfmd di 11 sec. X I. Cll tras::itllrile
lInlii Imparat Incoronat: apoi. Incepand din sec.
XII. asociat Cll Filii rastignit Cll porllmbelul*
Sfantullii Duh. Se atunci despre tronul
harullli: Trcimeil. aparrinfmd din
Flel11aIle, Frankfllrt.
In sec. XIV, Treil1lea este lIneori reprezentata
printr-lin cap cu trei fere un singur tnlp. Aceasta
ima!!ine a fost In scurt timp interzisa ca nefireasca,
Dumnezeu I-a creat pe om dupa chipul
asemanarea sa.
in sec. XVsunt lIneori trei persoane
egale: Tatal ca un batran - dar alblll pletelor este
- Fiul ca un adult Sfantul
Dlih ca un tanar. Rafael Michelangelo au sta-
bilit, desigur fara lor, imaginea TatiHui ca un
Jupiter. "foarte Bun. foarte Mare", dar Inspaiman-
tator; prin uzura, ea a devenit Figura bllnicuilli
binevoitor din iconografia pioasa de pana tn sec.
XIX. Dumnezeu, vitraliu la Chartres, sec. XII.
"Dumnezeu fiidindu-I pe Adam", Michel de
Wohlaemuth. 1498, Cronicile de lu Niimberg.
luilezechiel, Rafael, l5 1 8, Floren!a.
B,ltranul zilelor, William Blake, 1795. Manchester:
Miinu lui Dumnezeu. Rodin. 1898.
66 DUMNEZEU
Spiritul rati<lnalist al sec. XVII si XVIII a
rreferal adcsea. in loeul i'l1rmci' omencsti.
eehilateral. semn al perCcqiunii. 'eu
sau iarCl ochiul divino Papa Benedict al XIV-lea
a hotarat asupra legitimitatii illlaginilor lui
DUlllncl.eu. rcamintind printr-un lext din
17-+5. ca cl e,lc Spirit Pur.
. /vil/x. Olivier Messiaen. CVartct pcntrll vizill-
nile. Drago.,-rei. Trci mici liturghii ille prezcnrei
tiJvlne. 196.4. Pierre Henry. Dllmnezcll. dupa
poel11ul lUI Hugo. 1977. Nenul11arate Tc
DClltll-uri: Marc Antoine Charpentier. Lullv.
Delalande. Purcell. Clcral11bault. Haydn.
Bruckner. Goullod.
r
E
EBRAICA.
Una dintrc limhik SCl11ltlee (impreuna
eu limhile din Mesopotamia. aramaiea.
araha etc.). Dcnul11itii . .Iimha lui Canaan"
sau .. iudaica". chraiea reprczinUllimba VT.
Ea este eunOscllta si dintr-o serie de inserip-
(ii ::;i (cxtc ncbihliee (manllscriselc din
Qumran, drti Ie apoeri rc). Pentru a 0 seric.
'i-a folosit mai i'ntai alfahetul fcnieian,
format cxclusiv din consoane; accstuia i s-a
substituit apoi alfahetul ce sc azi
(ebraic patrat), proven it din scrierea oficiaHi
din epoea pcrsanii. Notatia vocalelor In
textul bib lie , efeetuata de catre "massoret
i
",
dateaza din sec. VII-IX d. Cr.
Ebraica a fost inloeuita treptat de ara-
maidi, limba ee s-a raspandit mai intai In
paturile superioare ale populatiei (Is 36,11),
iar apoi, dupa exil, s-a impus ea limba de
eireulat
ie
in tot Orientul persan.
ebraiea a supravietuit ea limba a textelor
sfinte in liturghie de-a lungul Evului Me-
diu, in literatura savanta (teologie, mistica,
filozofie, poezie,
Aeeasta supravietuire a limbii ebraice
pana In epoea eontemporana i-a favorizat
a permis instituirea ei ea limba
ofieiala a statului Israel. Ebraiea modema
(ivrit) nu difera de ebraiea veehe niei prin
seriere, niei prin struetura (eonstructia pomind
de la radaeini de trei litere). Este limba
imbogatita. eu termeni ereati
pentru a raspundc ncvoilor vietii modcmc.
ECCE HOMO
AecslL' eU\'inte - .,latJ ()l11ul!" - au fost
rostilL' dc procuratorul Pilat din Pont
pc !sus Illultimii. dupJ ec II
judccasc(\n 19j).
l.it. Vid,)r Hl!go. SI;1r-iwl lui Sa!;Jn. IXXh.
.. EeL'<:: 1 j0I110". :\ ictzsche. ee'c',' Homo. au top' lrtret
al lui .. Dionys()s rClstignitlll" III chip de geniu.
Aragon. Diana 1;;111(.'(;1. 1 ':J-l--+: .. Cantccul i'rancti-
rorllllli" COlllpara Franta Re/.istcntei cu Crist<ls
b'ltjocorit.
Icun. !sus a 1'ost biciuit: cl este ineoronat eu
spini':'.ul11crii Ii sunt acoperili cu 0 mantic
tine 0 trestie In chip de seeptru: un rege al iudeilor
ciizut In deriziune. In luerarile intitulate Ecce
Homo. Isus apare Inaintea multimii: Quentin
Matsys. Inceputul sec. XVI, Madrid; DUrer.
gravura, 1505, Paris; Titian, (54)\, Venetia;
Caravaggio, 1604, Genova. Alteori, Cristos este
singur: Catedrala din Viena, sculpt., sec. XVI;
Constantin Meunier, sculpt. In bronz, sec. XIX;
Georges Rouault, 1939, Paris. Luerari preeum
Cristos ill milei. Cristos batjocorit, /.<;us intristat.
seulptate In Polonia, sau Omul durerilorilustreaza
aproape tema.
Cin. Carl Dreyer, Patimile IOanei d'Arc, (92)\:
ehipul loanei pe rug n evoea pe eel al lui "Cristos
batjoeorit" din pieturi. La fel ehipullui Manfredi.
militalltul eOl11unist care moare torturat, din filmul
Ramo.. ora!' deschi,'i de Robelto Rossellini, 1945.
Luis Bunuel, Nazarin, 195X: preotul raspopit
devine subieet de b<ottjocura, la fel ea Isus.
EDEN
Nume!e unui tinut fad localizare geo-
grafica precisa. "Dumllczeu a rasadit 0
66 DUMNEZEU
Spiritul rati<lnalist al sec. XVII si XVIII a
rreferal adcsea. in loeul i'l1rmci' omencsti.
eehilateral. semn al perCcqiunii. 'eu
sau iarCl ochiul divino Papa Benedict al XIV-lea
a hotarat asupra legitimitatii illlaginilor lui
DUlllncl.eu. rcamintind printr-un lext din
17-+5. ca cl e,lc Spirit Pur.
. /vil/x. Olivier Messiaen. CVartct pcntrll vizill-
nile. Drago.,-rei. Trci mici liturghii ille prezcnrei
tiJvlne. 196.4. Pierre Henry. Dllmnezcll. dupa
poel11ul lUI Hugo. 1977. Nenul11arate Tc
DClltll-uri: Marc Antoine Charpentier. Lullv.
Delalande. Purcell. Clcral11bault. Haydn.
Bruckner. Goullod.
r
E
EBRAICA.
Una dintrc limhik SCl11ltlee (impreuna
eu limhile din Mesopotamia. aramaiea.
araha etc.). Dcnul11itii . .Iimha lui Canaan"
sau .. iudaica". chraiea reprczinUllimba VT.
Ea este eunOscllta si dintr-o serie de inserip-
(ii ::;i (cxtc ncbihliee (manllscriselc din
Qumran, drti Ie apoeri rc). Pentru a 0 seric.
'i-a folosit mai i'ntai alfahetul fcnieian,
format cxclusiv din consoane; accstuia i s-a
substituit apoi alfahetul ce sc azi
(ebraic patrat), proven it din scrierea oficiaHi
din epoea pcrsanii. Notatia vocalelor In
textul bib lie , efeetuata de catre "massoret
i
",
dateaza din sec. VII-IX d. Cr.
Ebraica a fost inloeuita treptat de ara-
maidi, limba ee s-a raspandit mai intai In
paturile superioare ale populatiei (Is 36,11),
iar apoi, dupa exil, s-a impus ea limba de
eireulat
ie
in tot Orientul persan.
ebraiea a supravietuit ea limba a textelor
sfinte in liturghie de-a lungul Evului Me-
diu, in literatura savanta (teologie, mistica,
filozofie, poezie,
Aeeasta supravietuire a limbii ebraice
pana In epoea eontemporana i-a favorizat
a permis instituirea ei ea limba
ofieiala a statului Israel. Ebraiea modema
(ivrit) nu difera de ebraiea veehe niei prin
seriere, niei prin struetura (eonstructia pomind
de la radaeini de trei litere). Este limba
imbogatita. eu termeni ereati
pentru a raspundc ncvoilor vietii modcmc.
ECCE HOMO
AecslL' eU\'inte - .,latJ ()l11ul!" - au fost
rostilL' dc procuratorul Pilat din Pont
pc !sus Illultimii. dupJ ec II
judccasc(\n 19j).
l.it. Vid,)r Hl!go. SI;1r-iwl lui Sa!;Jn. IXXh.
.. EeL'<:: 1 j0I110". :\ ictzsche. ee'c',' Homo. au top' lrtret
al lui .. Dionys()s rClstignitlll" III chip de geniu.
Aragon. Diana 1;;111(.'(;1. 1 ':J-l--+: .. Cantccul i'rancti-
rorllllli" COlllpara Franta Re/.istcntei cu Crist<ls
b'ltjocorit.
Icun. !sus a 1'ost biciuit: cl este ineoronat eu
spini':'.ul11crii Ii sunt acoperili cu 0 mantic
tine 0 trestie In chip de seeptru: un rege al iudeilor
ciizut In deriziune. In luerarile intitulate Ecce
Homo. Isus apare Inaintea multimii: Quentin
Matsys. Inceputul sec. XVI, Madrid; DUrer.
gravura, 1505, Paris; Titian, (54)\, Venetia;
Caravaggio, 1604, Genova. Alteori, Cristos este
singur: Catedrala din Viena, sculpt., sec. XVI;
Constantin Meunier, sculpt. In bronz, sec. XIX;
Georges Rouault, 1939, Paris. Luerari preeum
Cristos ill milei. Cristos batjocorit, /.<;us intristat.
seulptate In Polonia, sau Omul durerilorilustreaza
aproape tema.
Cin. Carl Dreyer, Patimile IOanei d'Arc, (92)\:
ehipul loanei pe rug n evoea pe eel al lui "Cristos
batjoeorit" din pieturi. La fel ehipullui Manfredi.
militalltul eOl11unist care moare torturat, din filmul
Ramo.. ora!' deschi,'i de Robelto Rossellini, 1945.
Luis Bunuel, Nazarin, 195X: preotul raspopit
devine subieet de b<ottjocura, la fel ea Isus.
EDEN
Nume!e unui tinut fad localizare geo-
grafica precisa. "Dumllczeu a rasadit 0
68 EFATA
gdidina In Eden, la rasarit" (Gn 2,8). Edenul
este preafericit de unde au fost iz-
goniti Adam" Eva" ca l!lrmare a nesupu-
nerii lor (Gn 3,24). Din acest cuvant se trage
adjectivul "edenic", ce evodi 0 fericire ab-
solum. -. CREATIUNE, RAI (PARADIS).
Lit. Cel dintai Eden sau Edenul biblic.
Milton, Paradi,ml pierdut, 1667, plaseaza
Edenul pe varful alunei stancoase.
In descrierea lui se armonizeaza spiritul Bibliei cu
visele 0 griidinii primaviiraticii,
fnfiorita, luminoasa, tmbalsiimata, tn care dmta
privighetoarea fngerii neviizuti. In mijloc,
pomul vietii, cu fnlctullui de aur vegetal; alaturi,
pomul
Hugo, "Sfintirea Femeii" tn Legenda secole-
lor. I X59, recreeazii un paradis de nevinovatie
de fraternitate piitruns de panteism: "Fiiptura fn-
florea. Unul tn Toate, Toate in Unul"; "Natura
radea, naiva colosala."
Peguy, la Inceputul poemului Eva, 19 13.
evocii prima griidina in care Dumnezeu,
deopotrivii taniir ... Veghea cu 0 privire
parinteasca... Lumea ridiciind ancora pentru
caliitorie."
Edenul regiisit.
In Evul Mediu, gr:idinile dmgostei sunt locuri
imprejmuite tn care cele cinci simturi sunt
(poezia de curte). Apoi urmeazii epoca
navigatorilor: se va redescoperi oare Edenul
pierdut, va fi el aflat undeva departe, tn tinuturi
exotice unde omul nu piicatul (Bernardin
de Saint-Pierre, Paul Iii Virginia, 1788), sau po ate
fi reinstaurat in sanul generos al Naturii (Jean-
Jacques Rousseau, Noua Eloiza, 1761: griidina
Iuliei la Clarens)?
EFATA
(Aram., "deschide-te".) Marcu
cum I-a vindecat Isus pe un surdomut pu-
nandu-i degetele In urechi atingandu-i
limba cu saliva lui. Apoi i-a spus: Eiata!
urechile is-au deschis legatura limbii lui
Indata s-a dezlegat" (Mc 7,34-35).
EFRAIM
Fiullui Iosif*, nascut in Egipt, este adop-
tat de Iacov", care-l prefera fratelui sau mai
mare, Manase (Gn 48,1-20). Strabun epo
nim al poporului ce da numele teritoriului pe
care 11 ocupa. Neamul teritoriul
prin lupte devine atat de important, Incat
In sec. VIII este sinonimullui Israel (regatul
din Nord) (los 16,5-10; Ir 31,18-20; Is
11,13).
EGIPT
, Tara aflata pe cursul inferior al Nilului,
la extremitatea sud-vestica a eomului (triun-
ghiului) fertil, Egiptul a cunoscut, eu ince-
pere din mileniul III, organizarea unui
imperiu. EI intra In istoria biblica In epoca
patriarhilor ca loc de refugiu pentru
Avraam" (Gn 12,10; 13,1). Iacov" trimite
fiii In Egipt pentru a se aproviziona In
vremea unei foamete; acolo 11 afla pe fratele
lor Iosif, pe care II vandusera candva,
devenit intre timp ministru al faraonului.
Iacov se el in Egipt (Gn 46,6-
27), iar lui se (Ex 1,6-7).
Tara devine un pamant al asupririi sub
faraonii Hyksos, intre 1720 1552 (Ex 1,8-
14), prin intermediullui Moise" allui
Aaron (Ex 3,10-12), Dumnezeu deter-
mina poporul sa paraseasca acele loeuri
inmultind semnele minunile, plagile"
Egiptului (Ex 7-12), catre anul1250 1. Cr.
in timpul Exodului, evreii vor re-
greta aeeasta tara a (Num 11,4-6)
dupa lor in Canaan, Israel va fi
uneori ademenit de 0 alianta politidi cu
Egiptul (2R 18,21-24). Prorocii amintesc
atunci ca acest focar de cultura intelep-
ciune este de fapt un perieol de contaminare
idolatrica (Lv 18,3; Ezd 9,1); Dumnezeu se
va ridica impotriva trufiei egiptene (lez
32,12-15).
In mai multe randuri egiptenii au con-
trolat Partial sau total Palestina - de la 2030
la 1720, de la 1550 la 1070 si, in sfarsit, de
la 304la 197. Incepand din IV 1. Cr., 0
colonie evreiasca puternica se la
Elefantina Alexandria (2M 1,1-10; Fp
r
I
I
I
2,5-10). Romanii pun stapanire pe Egipl
dupa Infrangcrca lui Antaniu, sotul Clco-
patrci a Vll-a Filopalor, la Actium, In anul
311. Cr.
losif Ii ducc In Egipt pe Maria pc
pruncul Isus, I'!. adilpost de cruzimca lui
lrod. -. FUGA IN EGIPT .
EL
L&1'. Cepelc din Egipt. aluzic la rccriminiil'iIe
poporului C\'rcu rat[K'ind prin pustic dupel clibe-
I I j-7). ccpclc din Egipt sClllnil'icCt
unei \'ic(i ll1atcrialc l11ai indc,(ulate. dar
lipsitc de libertatc.
,\lIIZ. llacndcl. I.'Tad ill nrat(lriu. I -:::;l) ,
Eslc eel mai vcclli numc scmilic "I di-
vinilatii. Insc<lmna. t'ilra i'ndoialil. ooPUlCI-c".
Evrcii'i'l t'oloscsc ca dcnumirc a I)umllczcu-
lui lor, vorhind dcspre .,EI al lui A\Taam
OO
sau dcsprc .,EI al lui Isaac" penlru a-I nUl11i
pe Dumnezcul carc a t'acut Icgilmant cu
lor.
rildilcinil, "cI", sc ai1a Intr-unclc
1l11!l1C proprii: IIie (Dumnezeul meu), Elisci,
(judeciltorul meu: Dumnezeu),
Gauiil/Gabriel (viteazul lui Dumnczeu),
Millail (eel asemenea lui Dumnezeu), Rafail
(Dunmczeu vindecil), Emanuel (Dumnezeu
eu noi) etc. -. ADONA!, ELOAH, ELOHIM,
IEHOVA, PREAINALT, SFANT, Y AHVE /
IAHVE.
ELI, ELI, LEMA SABAHT ANI
Dupa Mt 27 ,46 Mc 15,34, Isus, In
cursul agoniei sale pe cruce, a rostit cu glas
putemic aceste cuvinte ce Insearnna: "Dum-
nezcul meu, Dumnezeul meu, pentru ce
m-ai parasit?" Printre eei de fata, unii, au-
zind cuvantul Eli, au erezut ori s-au preHicut
a erede, pentru a-I Iua in deradere pe Isus, cil
implorii ajutorul sau venirea profetului Ilie,
precursor aI lui Cristos.
Aceste cuvinte ale lui Isus par a fi 0
marturisire a a disperarii. De [apt,
cle sunt inceputul psalmuluj') 22, care sc In-
ELlOOOR 69
cheie cu un cant dc Incredere In Dumnezeu:
asadar, este In timp strigatul de dcz-
rugaciunea de multumire'" a cclui
drcpt" anat In suferintil. Farillndoiala, Isus
pc moartc a continuat recitarea lui in Hh.:cre,
-. RASTIGNIRE.
Ccle "euvinte" (haze) alc lui
Cristos pe cruce: Eli, Eli, lema saiJ<lht<lIli
C.Dumnezeul meu, Dumnezcul meu, pcntru
cc m-ai pilrasit?" Ps 22, Mt 27.46 Me
15.34): "TaHi. iarUi-1c lor, cil nu ec fac'"
(Lc 23,34): ditre lfl.lharul eel bun: ooAdcvilr
lie. astazi vei n Cll minc In rai" (Le
23.43): .'.TaULi'1l mainilc talc i'l1)i dau duhul
mcu" (Lc 23.46): maicii sale Maria lui
loan: ooFcmcic. iata fiul tau: riule. iata l11aiea
ta" (In 10.26-27): ,.Mi-e sclc" (In 10.2X:
\'CI.i Ps 6')22): (In 10JO).
Lit. Chark, PCl!uv. Mi,,'(crul milo.;{cniL'i IO;1I1L'i
,1'Arl'. 19 Ill: .. Singu;' ccl drcpt dat glas plfll1gcl'ii
crerne ... Stril![ltui ce va raslIlla dc-a pururi.
dc-a plIrllri, cc IlU sc va stinge in vccii vc-
cilnr." Jean Grosjean, Profcrii. 1955 ... PIangcrilc'".
JJlIZ. Hcinrich Schlitz. Celc cUliintc alc
lui Cri;;to,,' pe cruce, sec. XVII. 1.S, Bach. Cantata
BWV 56: . Ich will kreuztab gerne tmgen. sec.
XVII. Haydn. Cele cuvinte ale lui Cri;;to" pc
cruce. I 796. Charles Tournemire, $itpte poe-
Illc-coritle pentru cde c[lvinte ale lui Cristo;;.
piesa pentru orga, 1937.
Cin. Ber(!man, CIIIllineditorii. 1962: dascalul
fi pastorului tulburarca spairna lui
bus la apropierea moI1ii, precum strigatllllui:
.. Eli. Eli .. :' .In fata tiicerii lui Dumnczeu.
ELIACIN
(Eb. Elyaqin, "Dumnezeu ridica".) Este
numele mai multor personaje secundare din
Biblie. Racine 11 astfel pe Ioas",
capilul scilpat din masacrul familiei regale
poruncit de Atalia'".
ELIODOR
Prim-ministru al suveranul ui seleueid
Seleucus al IV-lea FiIopatar (187-1751. Cr.).
Trimis Ia Ierusalim pentru a sustrage tezaurul
din Templu, a fost aruncat la pilmant de
68 EFATA
gdidina In Eden, la rasarit" (Gn 2,8). Edenul
este preafericit de unde au fost iz-
goniti Adam" Eva" ca l!lrmare a nesupu-
nerii lor (Gn 3,24). Din acest cuvant se trage
adjectivul "edenic", ce evodi 0 fericire ab-
solum. -. CREATIUNE, RAI (PARADIS).
Lit. Cel dintai Eden sau Edenul biblic.
Milton, Paradi,ml pierdut, 1667, plaseaza
Edenul pe varful alunei stancoase.
In descrierea lui se armonizeaza spiritul Bibliei cu
visele 0 griidinii primaviiraticii,
fnfiorita, luminoasa, tmbalsiimata, tn care dmta
privighetoarea fngerii neviizuti. In mijloc,
pomul vietii, cu fnlctullui de aur vegetal; alaturi,
pomul
Hugo, "Sfintirea Femeii" tn Legenda secole-
lor. I X59, recreeazii un paradis de nevinovatie
de fraternitate piitruns de panteism: "Fiiptura fn-
florea. Unul tn Toate, Toate in Unul"; "Natura
radea, naiva colosala."
Peguy, la Inceputul poemului Eva, 19 13.
evocii prima griidina in care Dumnezeu,
deopotrivii taniir ... Veghea cu 0 privire
parinteasca... Lumea ridiciind ancora pentru
caliitorie."
Edenul regiisit.
In Evul Mediu, gr:idinile dmgostei sunt locuri
imprejmuite tn care cele cinci simturi sunt
(poezia de curte). Apoi urmeazii epoca
navigatorilor: se va redescoperi oare Edenul
pierdut, va fi el aflat undeva departe, tn tinuturi
exotice unde omul nu piicatul (Bernardin
de Saint-Pierre, Paul Iii Virginia, 1788), sau po ate
fi reinstaurat in sanul generos al Naturii (Jean-
Jacques Rousseau, Noua Eloiza, 1761: griidina
Iuliei la Clarens)?
EFATA
(Aram., "deschide-te".) Marcu
cum I-a vindecat Isus pe un surdomut pu-
nandu-i degetele In urechi atingandu-i
limba cu saliva lui. Apoi i-a spus: Eiata!
urechile is-au deschis legatura limbii lui
Indata s-a dezlegat" (Mc 7,34-35).
EFRAIM
Fiullui Iosif*, nascut in Egipt, este adop-
tat de Iacov", care-l prefera fratelui sau mai
mare, Manase (Gn 48,1-20). Strabun epo
nim al poporului ce da numele teritoriului pe
care 11 ocupa. Neamul teritoriul
prin lupte devine atat de important, Incat
In sec. VIII este sinonimullui Israel (regatul
din Nord) (los 16,5-10; Ir 31,18-20; Is
11,13).
EGIPT
, Tara aflata pe cursul inferior al Nilului,
la extremitatea sud-vestica a eomului (triun-
ghiului) fertil, Egiptul a cunoscut, eu ince-
pere din mileniul III, organizarea unui
imperiu. EI intra In istoria biblica In epoca
patriarhilor ca loc de refugiu pentru
Avraam" (Gn 12,10; 13,1). Iacov" trimite
fiii In Egipt pentru a se aproviziona In
vremea unei foamete; acolo 11 afla pe fratele
lor Iosif, pe care II vandusera candva,
devenit intre timp ministru al faraonului.
Iacov se el in Egipt (Gn 46,6-
27), iar lui se (Ex 1,6-7).
Tara devine un pamant al asupririi sub
faraonii Hyksos, intre 1720 1552 (Ex 1,8-
14), prin intermediullui Moise" allui
Aaron (Ex 3,10-12), Dumnezeu deter-
mina poporul sa paraseasca acele loeuri
inmultind semnele minunile, plagile"
Egiptului (Ex 7-12), catre anul1250 1. Cr.
in timpul Exodului, evreii vor re-
greta aeeasta tara a (Num 11,4-6)
dupa lor in Canaan, Israel va fi
uneori ademenit de 0 alianta politidi cu
Egiptul (2R 18,21-24). Prorocii amintesc
atunci ca acest focar de cultura intelep-
ciune este de fapt un perieol de contaminare
idolatrica (Lv 18,3; Ezd 9,1); Dumnezeu se
va ridica impotriva trufiei egiptene (lez
32,12-15).
In mai multe randuri egiptenii au con-
trolat Partial sau total Palestina - de la 2030
la 1720, de la 1550 la 1070 si, in sfarsit, de
la 304la 197. Incepand din IV 1. Cr., 0
colonie evreiasca puternica se la
Elefantina Alexandria (2M 1,1-10; Fp
r
I
I
I
2,5-10). Romanii pun stapanire pe Egipl
dupa Infrangcrca lui Antaniu, sotul Clco-
patrci a Vll-a Filopalor, la Actium, In anul
311. Cr.
losif Ii ducc In Egipt pe Maria pc
pruncul Isus, I'!. adilpost de cruzimca lui
lrod. -. FUGA IN EGIPT .
EL
L&1'. Cepelc din Egipt. aluzic la rccriminiil'iIe
poporului C\'rcu rat[K'ind prin pustic dupel clibe-
I I j-7). ccpclc din Egipt sClllnil'icCt
unei \'ic(i ll1atcrialc l11ai indc,(ulate. dar
lipsitc de libertatc.
,\lIIZ. llacndcl. I.'Tad ill nrat(lriu. I -:::;l) ,
Eslc eel mai vcclli numc scmilic "I di-
vinilatii. Insc<lmna. t'ilra i'ndoialil. ooPUlCI-c".
Evrcii'i'l t'oloscsc ca dcnumirc a I)umllczcu-
lui lor, vorhind dcspre .,EI al lui A\Taam
OO
sau dcsprc .,EI al lui Isaac" penlru a-I nUl11i
pe Dumnezcul carc a t'acut Icgilmant cu
lor.
rildilcinil, "cI", sc ai1a Intr-unclc
1l11!l1C proprii: IIie (Dumnezeul meu), Elisci,
(judeciltorul meu: Dumnezeu),
Gauiil/Gabriel (viteazul lui Dumnczeu),
Millail (eel asemenea lui Dumnezeu), Rafail
(Dunmczeu vindecil), Emanuel (Dumnezeu
eu noi) etc. -. ADONA!, ELOAH, ELOHIM,
IEHOVA, PREAINALT, SFANT, Y AHVE /
IAHVE.
ELI, ELI, LEMA SABAHT ANI
Dupa Mt 27 ,46 Mc 15,34, Isus, In
cursul agoniei sale pe cruce, a rostit cu glas
putemic aceste cuvinte ce Insearnna: "Dum-
nezcul meu, Dumnezeul meu, pentru ce
m-ai parasit?" Printre eei de fata, unii, au-
zind cuvantul Eli, au erezut ori s-au preHicut
a erede, pentru a-I Iua in deradere pe Isus, cil
implorii ajutorul sau venirea profetului Ilie,
precursor aI lui Cristos.
Aceste cuvinte ale lui Isus par a fi 0
marturisire a a disperarii. De [apt,
cle sunt inceputul psalmuluj') 22, care sc In-
ELlOOOR 69
cheie cu un cant dc Incredere In Dumnezeu:
asadar, este In timp strigatul de dcz-
rugaciunea de multumire'" a cclui
drcpt" anat In suferintil. Farillndoiala, Isus
pc moartc a continuat recitarea lui in Hh.:cre,
-. RASTIGNIRE.
Ccle "euvinte" (haze) alc lui
Cristos pe cruce: Eli, Eli, lema saiJ<lht<lIli
C.Dumnezeul meu, Dumnezcul meu, pcntru
cc m-ai pilrasit?" Ps 22, Mt 27.46 Me
15.34): "TaHi. iarUi-1c lor, cil nu ec fac'"
(Lc 23,34): ditre lfl.lharul eel bun: ooAdcvilr
lie. astazi vei n Cll minc In rai" (Le
23.43): .'.TaULi'1l mainilc talc i'l1)i dau duhul
mcu" (Lc 23.46): maicii sale Maria lui
loan: ooFcmcic. iata fiul tau: riule. iata l11aiea
ta" (In 10.26-27): ,.Mi-e sclc" (In 10.2X:
\'CI.i Ps 6')22): (In 10JO).
Lit. Chark, PCl!uv. Mi,,'(crul milo.;{cniL'i IO;1I1L'i
,1'Arl'. 19 Ill: .. Singu;' ccl drcpt dat glas plfll1gcl'ii
crerne ... Stril![ltui ce va raslIlla dc-a pururi.
dc-a plIrllri, cc IlU sc va stinge in vccii vc-
cilnr." Jean Grosjean, Profcrii. 1955 ... PIangcrilc'".
JJlIZ. Hcinrich Schlitz. Celc cUliintc alc
lui Cri;;to,,' pe cruce, sec. XVII. 1.S, Bach. Cantata
BWV 56: . Ich will kreuztab gerne tmgen. sec.
XVII. Haydn. Cele cuvinte ale lui Cri;;to" pc
cruce. I 796. Charles Tournemire, $itpte poe-
Illc-coritle pentru cde c[lvinte ale lui Cristo;;.
piesa pentru orga, 1937.
Cin. Ber(!man, CIIIllineditorii. 1962: dascalul
fi pastorului tulburarca spairna lui
bus la apropierea moI1ii, precum strigatllllui:
.. Eli. Eli .. :' .In fata tiicerii lui Dumnczeu.
ELIACIN
(Eb. Elyaqin, "Dumnezeu ridica".) Este
numele mai multor personaje secundare din
Biblie. Racine 11 astfel pe Ioas",
capilul scilpat din masacrul familiei regale
poruncit de Atalia'".
ELIODOR
Prim-ministru al suveranul ui seleueid
Seleucus al IV-lea FiIopatar (187-1751. Cr.).
Trimis Ia Ierusalim pentru a sustrage tezaurul
din Templu, a fost aruncat la pilmant de
70 ELiSABETA
fapturi supranaturale, ramanand In
viata numai datorita rugaciunii arhiereului.
Ca urmare a acestei incercari, s-a convertit
(2M 3). L-a asasinat pe Seleucus al IV-lea,
dar nu a izbutit sa ia puterea.
Icon. pe gree
bIeIuIt de mgeri (1512). Eugene Delaeroix a reluat
tern a la Saint-Sulpiee, Paris, I H62.
ELISABETA
(Eb., "Dumnezeul meu este pliniHate"
sau "Dumnezeu a jurat".) Descendenta a lui
Aaron':', sotia lui Zaharia".
Asemenea Sarei Rebecai, ea a fost
multa vreme stearpa (Gn 11 ,30; 25,21)
I-a intr-un tarziu pe Toan Boteza-
toru}"', prorocuI (Lc 1 urm.). Ruda ei,
Maria, a venit sa 0 viziteze. - VIZIT AREA.
ELISEI
Ucenicul lui Ilie", care 0 parte
dubla din duhul prorociei cum fiul mai
mare 0 parte dubla din mostenirea
parinteasca); imbracand mantaua
rului, el apare ca adevaratuI sau urmas.'
Ciclul lui Elisei (vezi 2R 2-13)
o serie de minuni, in special cea a inmultirii
pilinilor, a Invierii fiului unei vaduve si a
decani unui lepros, Neeman, capetenia ostirii
regelui Siriei, care s-a convertit Intru Yaiwe.
ELOAH
Termen ce inseamna "Dumnezeu" In
ebraica, In aramaica fn araba (flah - AIah -
Al flah: Dumnezeul). II Intalnim mai ales In
cartea lui Iov. - ADONAI, EL, ELOHIM,
IEHOVA, PREAINALTUL, PREAS FAN-
TUL, Y AHVEIIAHVE.
ELOHIM
Numele cel mai des Intrebuintat In Biblia
ebraica pentru a-I desemna pe Dumnezeu.
De fapt, este pluralul de la Eloah *, "Dumne-
zeu". Acest plural de excelenta si de abstrac-
tie inscamna: "divinitatea". -' ADONAI, EL,
IEHOVA, PREAINALTUL, PREAS FAN-
TUL, Y AHVE/lAHVE.
Lit. Printr-o sehimbare de sens. datorata pro-
babil eontaminarii eu religiile orientale, Elohim
devine la Gerard de Nerval, in Ciiliitorie in Orient
IH5I. inAurelia, IH55, un plural de
eitate: Elollnii. genii primitive din neamul lui
Cain. fiul foeului. Adonai" sau lehova" n-ar fi
dedit unlil dintre aee5tia.
EMANUEL
(Eb. imanu el, "Dumnezeu cu noi".)
Numele copilului fagi'iduit de Isaia* lui
Ahaz,regele lui Iuda" (736-716i. Cr.),ca un
scmn de mantuire in fata sai:
"lata, Fecioara va ramane insarcinaUi, va
un fiu va pune numele Emanuel"
(Is 7,14).
Evanghelistul Matei vede in nasterea lui
Tsus", fiul Marie(', implinirea ace;tei faaa-
duinte in cele din urma (Mt 1,22-23), ia; in
Isus pe Emanuel cel promis de
Dumnezeu.
EMAUS
Locul unde Iuda Macabeul 0 lupta
impotriva lui Nicanor (lM 3,40) si unde
Bacchide 0 fortareata (lM 9,5'0). Isus
inviat Ii s-a aratat in acest loc Ia doi ucenici'
dupa ce au umblat impreuna cu el, I-au
noscut dupa frangerea * painii (Lc 24,13-31).
Localizarea acestui sat, despre care Luca
precizeaza ca se afia la 60 de stadii (12 km)
de Ierusalim, nu e pe deplin lamurita.
Lit. Pierre Emmanuel, Iacov, 1970, "Emaus":
"Bineeuvantat Cuvantul care la fiecare
pe Emaus."
Icon. Caravaggio, Gna de fa Emaus, 1600,
Londra. Rembrandt, Pelerinii de la Emaus, 1629
$i 1648, Paris.
Muz. Peregrinus, drama liturgica din sec. XII,
euprinde un episod privitor la Emaus.
ENOH
biblic de dinainte de Potop; fiu
alIm Cam' , constructor de (Gn 4,17)
r
sau, dupa alta genealogie, al lui Set
(Gn 5,18) care "a mers cu Dumnezeu" a
fost rapit de el cum va fi IIie*. Traditia bi-
blica ii face elogiul (Si 44,16; 49,14) nu-
meroase apocrife* reclama patronajul sau.
EPIFANIE
(Gr., "aparitie".) Trei "magi"*
de aparitia unei stele Yin din Rasarit la leru-
salim sa se inchine lui lsus, regele evreilor.
In pofida cererii lui ei pleaca inapoi
[ilra sa-i dea de veste (Mt 2,1-l3). Traditia
le-a dat numcle Gaspar, Melchior si
Epifania este drep-
turilor mesianice ale lui Isus din Nazaret de
catre neevrei, este acceptarea lui Isus In
lumea pagana. 0 traditie tarzie a vorbit
des pre regi. (crai) magi, fara indoiala pentru
a intari slava lui Isus.
L.&P. SErbiitourea Regilor e, pentru catolicii
francezi, numele familiar al sarbatorii Epifaniei.
(N. tr.: la data, adica la 6 ianuarie, orto-
sarbatorese Boboteaza - botezul lui lsus
primit de la loan Botezatorul.)
Lit. Fenelon, Predica de"pre Epifanie, 1685:
raspandirea Evangheliei atinge hotarele Orien-
tului. Jose-Maria de Heredia, Trofeele, IH93,
"Epifanie" .
Icon. Pentru pictori, vizita regilor magi la iesle
este 0 ocazie de a personaje orientale
imbracate somptuos: mozaicurile de la San
Apollinario Nuovo, Ravenna, sec. VI. fnchinarea
magilor. Dieriek Bouts, sec. XV, Madrid; Fra
Angelico, sec. XV, Pieter Bruegel eel
Batran, 1564, Londra; Rubens, 1624, Anvers.
Capitelurile de la Saint-Lazare d' Autun, sec.
XII, fnchinarea regilor magi
magilor. Jean Fouquet, Orele llli Etienne
Chevalier, sec. XV, "tnt1l.lnirea regilor magi".
Muz. Luciano Berio, Epifanie, 1961.
EPISTOLE
Cuvantul vine din gr. epistoIe, "scrisoare".
Sub acest titlusunt grupate treisprezece
scrisori ale lui Pavel* catre diferiti desti-
natari, Epistola catre Evrei, anonima, uneori
atribuita (fapt contestat i'nca din
EPISTOLE 71
Antichitate), epistole catolice, adica
adresate intregii Biserici.
Epistolele lui Pavel
Unele sunt foarte personale: catre
Filimon, catre Tit catre Timotei. Celelalte
sunt adresate unei comunitati sau mai
multora: doua tesalonicenilor, doua corinte-
nilor, una galatenilor, una romanilor. Mai
sunt, i'n scrisori catre filipeni, catre
coloseni catre efescni.
Aceste epistole cuprind 0 fnvatatura doc-
trinara centrata pe persoana lui lsus pe
mesajul sau de Corintenii, foarte
elenizati, trebuie facuti sa accepte "nehunia
crucii" invierea In trup; galatenilor ro-
manilor e necesar sa Ii se explice raporturile
dintre legea lui Moise lucrarea lui Cristos.
Colosenilor efesenilor Ie este expusa di-
mensiunea cosmicil a mantuirii aduse de
Cristos at at pentru pagani, cat pentru
evrei.
Pe plan moral, apostolul Pavel cheama
adeseori la unire intru milostenie fata de
aproape.
In fine, epistolele ne ofera date asupra
personalitatii autorului lor, a zbuciumatei
sale vie!i dedicate misiunii religioase, ca
asupra diverselor polemici ce framantau
tinerele comunita!i.
Epistola ditre Evrei
Reprezinta un fel de tratat metodic desti-
natunor de origine evreiasca; auto-
rulle arata acestora superioritatea lui Cristos
asupra arhiereilor vechiului leg amant. Fiind
mai presus de i'ngeri de Moise, Cristos este
adevaratul arhiereu al unui nou leg amant.
Epistolele catolice
Autorii acestora suntlacov*, Petru* (2),
luda, loan (3). Scrisoarea intai a lui Petru
evoca furtuna persecutiilor pe
fiecare poarte curajos crucea. lacov
compune 0 lectie de morala (lucru frecvent
intalnit in Biblie), ridicandu-se i'mpotriva
bogatilor. loan, in prima epistola, reia tema lui
Cristos-Iumina, a Dumnezeului-dragoste, ce
70 ELiSABETA
fapturi supranaturale, ramanand In
viata numai datorita rugaciunii arhiereului.
Ca urmare a acestei incercari, s-a convertit
(2M 3). L-a asasinat pe Seleucus al IV-lea,
dar nu a izbutit sa ia puterea.
Icon. pe gree
bIeIuIt de mgeri (1512). Eugene Delaeroix a reluat
tern a la Saint-Sulpiee, Paris, I H62.
ELISABETA
(Eb., "Dumnezeul meu este pliniHate"
sau "Dumnezeu a jurat".) Descendenta a lui
Aaron':', sotia lui Zaharia".
Asemenea Sarei Rebecai, ea a fost
multa vreme stearpa (Gn 11 ,30; 25,21)
I-a intr-un tarziu pe Toan Boteza-
toru}"', prorocuI (Lc 1 urm.). Ruda ei,
Maria, a venit sa 0 viziteze. - VIZIT AREA.
ELISEI
Ucenicul lui Ilie", care 0 parte
dubla din duhul prorociei cum fiul mai
mare 0 parte dubla din mostenirea
parinteasca); imbracand mantaua
rului, el apare ca adevaratuI sau urmas.'
Ciclul lui Elisei (vezi 2R 2-13)
o serie de minuni, in special cea a inmultirii
pilinilor, a Invierii fiului unei vaduve si a
decani unui lepros, Neeman, capetenia ostirii
regelui Siriei, care s-a convertit Intru Yaiwe.
ELOAH
Termen ce inseamna "Dumnezeu" In
ebraica, In aramaica fn araba (flah - AIah -
Al flah: Dumnezeul). II Intalnim mai ales In
cartea lui Iov. - ADONAI, EL, ELOHIM,
IEHOVA, PREAINALTUL, PREAS FAN-
TUL, Y AHVEIIAHVE.
ELOHIM
Numele cel mai des Intrebuintat In Biblia
ebraica pentru a-I desemna pe Dumnezeu.
De fapt, este pluralul de la Eloah *, "Dumne-
zeu". Acest plural de excelenta si de abstrac-
tie inscamna: "divinitatea". -' ADONAI, EL,
IEHOVA, PREAINALTUL, PREAS FAN-
TUL, Y AHVE/lAHVE.
Lit. Printr-o sehimbare de sens. datorata pro-
babil eontaminarii eu religiile orientale, Elohim
devine la Gerard de Nerval, in Ciiliitorie in Orient
IH5I. inAurelia, IH55, un plural de
eitate: Elollnii. genii primitive din neamul lui
Cain. fiul foeului. Adonai" sau lehova" n-ar fi
dedit unlil dintre aee5tia.
EMANUEL
(Eb. imanu el, "Dumnezeu cu noi".)
Numele copilului fagi'iduit de Isaia* lui
Ahaz,regele lui Iuda" (736-716i. Cr.),ca un
scmn de mantuire in fata sai:
"lata, Fecioara va ramane insarcinaUi, va
un fiu va pune numele Emanuel"
(Is 7,14).
Evanghelistul Matei vede in nasterea lui
Tsus", fiul Marie(', implinirea ace;tei faaa-
duinte in cele din urma (Mt 1,22-23), ia; in
Isus pe Emanuel cel promis de
Dumnezeu.
EMAUS
Locul unde Iuda Macabeul 0 lupta
impotriva lui Nicanor (lM 3,40) si unde
Bacchide 0 fortareata (lM 9,5'0). Isus
inviat Ii s-a aratat in acest loc Ia doi ucenici'
dupa ce au umblat impreuna cu el, I-au
noscut dupa frangerea * painii (Lc 24,13-31).
Localizarea acestui sat, despre care Luca
precizeaza ca se afia la 60 de stadii (12 km)
de Ierusalim, nu e pe deplin lamurita.
Lit. Pierre Emmanuel, Iacov, 1970, "Emaus":
"Bineeuvantat Cuvantul care la fiecare
pe Emaus."
Icon. Caravaggio, Gna de fa Emaus, 1600,
Londra. Rembrandt, Pelerinii de la Emaus, 1629
$i 1648, Paris.
Muz. Peregrinus, drama liturgica din sec. XII,
euprinde un episod privitor la Emaus.
ENOH
biblic de dinainte de Potop; fiu
alIm Cam' , constructor de (Gn 4,17)
r
sau, dupa alta genealogie, al lui Set
(Gn 5,18) care "a mers cu Dumnezeu" a
fost rapit de el cum va fi IIie*. Traditia bi-
blica ii face elogiul (Si 44,16; 49,14) nu-
meroase apocrife* reclama patronajul sau.
EPIFANIE
(Gr., "aparitie".) Trei "magi"*
de aparitia unei stele Yin din Rasarit la leru-
salim sa se inchine lui lsus, regele evreilor.
In pofida cererii lui ei pleaca inapoi
[ilra sa-i dea de veste (Mt 2,1-l3). Traditia
le-a dat numcle Gaspar, Melchior si
Epifania este drep-
turilor mesianice ale lui Isus din Nazaret de
catre neevrei, este acceptarea lui Isus In
lumea pagana. 0 traditie tarzie a vorbit
des pre regi. (crai) magi, fara indoiala pentru
a intari slava lui Isus.
L.&P. SErbiitourea Regilor e, pentru catolicii
francezi, numele familiar al sarbatorii Epifaniei.
(N. tr.: la data, adica la 6 ianuarie, orto-
sarbatorese Boboteaza - botezul lui lsus
primit de la loan Botezatorul.)
Lit. Fenelon, Predica de"pre Epifanie, 1685:
raspandirea Evangheliei atinge hotarele Orien-
tului. Jose-Maria de Heredia, Trofeele, IH93,
"Epifanie" .
Icon. Pentru pictori, vizita regilor magi la iesle
este 0 ocazie de a personaje orientale
imbracate somptuos: mozaicurile de la San
Apollinario Nuovo, Ravenna, sec. VI. fnchinarea
magilor. Dieriek Bouts, sec. XV, Madrid; Fra
Angelico, sec. XV, Pieter Bruegel eel
Batran, 1564, Londra; Rubens, 1624, Anvers.
Capitelurile de la Saint-Lazare d' Autun, sec.
XII, fnchinarea regilor magi
magilor. Jean Fouquet, Orele llli Etienne
Chevalier, sec. XV, "tnt1l.lnirea regilor magi".
Muz. Luciano Berio, Epifanie, 1961.
EPISTOLE
Cuvantul vine din gr. epistoIe, "scrisoare".
Sub acest titlusunt grupate treisprezece
scrisori ale lui Pavel* catre diferiti desti-
natari, Epistola catre Evrei, anonima, uneori
atribuita (fapt contestat i'nca din
EPISTOLE 71
Antichitate), epistole catolice, adica
adresate intregii Biserici.
Epistolele lui Pavel
Unele sunt foarte personale: catre
Filimon, catre Tit catre Timotei. Celelalte
sunt adresate unei comunitati sau mai
multora: doua tesalonicenilor, doua corinte-
nilor, una galatenilor, una romanilor. Mai
sunt, i'n scrisori catre filipeni, catre
coloseni catre efescni.
Aceste epistole cuprind 0 fnvatatura doc-
trinara centrata pe persoana lui lsus pe
mesajul sau de Corintenii, foarte
elenizati, trebuie facuti sa accepte "nehunia
crucii" invierea In trup; galatenilor ro-
manilor e necesar sa Ii se explice raporturile
dintre legea lui Moise lucrarea lui Cristos.
Colosenilor efesenilor Ie este expusa di-
mensiunea cosmicil a mantuirii aduse de
Cristos at at pentru pagani, cat pentru
evrei.
Pe plan moral, apostolul Pavel cheama
adeseori la unire intru milostenie fata de
aproape.
In fine, epistolele ne ofera date asupra
personalitatii autorului lor, a zbuciumatei
sale vie!i dedicate misiunii religioase, ca
asupra diverselor polemici ce framantau
tinerele comunita!i.
Epistola ditre Evrei
Reprezinta un fel de tratat metodic desti-
natunor de origine evreiasca; auto-
rulle arata acestora superioritatea lui Cristos
asupra arhiereilor vechiului leg amant. Fiind
mai presus de i'ngeri de Moise, Cristos este
adevaratul arhiereu al unui nou leg amant.
Epistolele catolice
Autorii acestora suntlacov*, Petru* (2),
luda, loan (3). Scrisoarea intai a lui Petru
evoca furtuna persecutiilor pe
fiecare poarte curajos crucea. lacov
compune 0 lectie de morala (lucru frecvent
intalnit in Biblie), ridicandu-se i'mpotriva
bogatilor. loan, in prima epistola, reia tema lui
Cristos-Iumina, a Dumnezeului-dragoste, ce
72 ESAU
apare In cea dc-a patra Evanghclie; eI Ii
combate pc "ereticii" care refuza sa admita In-
lruparea, adica realitatea unui Dumnezeu-om.
ESAU
(Eb., "paros".) Fiullui Isaac al Rebccai,
nascut Inaintea geamanului sau, Iacov':'.
Vanator iscusit. de accea prct'cratul lui
Isaac. Ii cedeaza lui lacO\:, pastoruL dreptul
sau de Tntai-nascut pentru un blid de linte
(GI1 25,29-34).0 data cu hinecuvantarca ce
II1Sotca acest drept. ia ca sotii fiicc ale
Canaanului. se desparte de t'ratcle sau se
111 ram Scir. apoi se fmpaca cu c1 (Gn
:;:;.1 - 1 (Y'. Esau cste identi fieat ell Edotl1.
cdomitilor. adcseori ri\'ali ai israc-
lililnf". E1 pare a fi respins de DUl11l1CZell,ln
timp ,:c Lleu\ se hucura de favoarea divina.
PRIi\IUL NAsCUT.
L.&I'. A-Ii vil1de dn:pru/ de illt,li-I1,l.oiClit pe lin
blid de linte.
[COil. Corneille de Lyon. E."ilU ced.tndu-i lui
lacol' dreptul .. iilu de Intili-Il,1.o;Clll. sec, XVI. Orleans,
ESHATO LOG IE
(Gr. cskhatos. oollltimu1.) Antichitatea,
In general, admite lumii. Eshatolo-
gia prcsupune un al lumii.
In VT, de la Intoarcerea din exit In sec.
VI 1. Cr., evrl'ii 0 Innoire a univer-
su1ui. ,.eu ccruri noi un pamant nou" (Is
65,17). Accasta spcranta sc exprima in apo-
cal ipse':': cca a lui Isaia (24) salt cea a lui
Daniel (10-12).
In NT, discursul al
lui Isus (Mt 24) alinge In timp trei
teme: nimicirea Icrusalimullli. accstei
lumi sosirea plina de slava a Filllui':' onmlui.
Imaginile stilului apocaliptic Illl rae prcci/ari
niei asupra epocii cand se va pl'trl'ce, niei
asupra modalitatiIor lumii.
ESTERA
(In traditia rabinicii, "cea ascunsa".)
E' ,'[' L'anii cu nume - un soi de
povestc populara. Estera e 0 evreica I"ru-
moasa care la Susa; ea dcvinc sotia
regelui La indemnul unchiului si
tatalui ei adoptiv, Mardocheu, exercit'a
int1uenta sprc a Impiedica genocidul evrei-
lor pHinuit de viziru1 Aman. Cel din urma
este ucis cvrcii pc tree timp de doua zile,
bucurandu-sc de elibcrarea lor: aceasta e
sarbi'itoarea Purim. Cartca Esterei rcprczinta
eel mai important dintre "eelc cinci su1uri"
(cinci scurle seril'ri cititl' solemn cu ocazia
anumitor sarhatori Cantarca Can-
tarilor, Rut, Plangerilc. Ecleziaslul. Estcra.
Lit. In E\'lIl ;\kdiu. ll1ai Il1l1lle ll1ist..:rc se
din bk'r;t. dc I.'XCll1plll (\ p;trl..: din .\li'le-
I'lII Vcchiului Ti..,t'i1llclll (s..:c. XV J: ac..:c;tsi
de inspirati..: pcntrll Anloine d..: 7n
Alllill1 ,',Ill Adc\'i;rul. dC,!:!ie dr.ll1lillid. I (if) I.
Acest text af0st clinosclit. fiir:"t 7ndnial:"t. de
Racine, a drui tragcdie E"tcr:l. f6X9. a rn,t snisi!
pcntrll tinerclc fetc de fa pensionlll S;tint-Cvr. la
cererca DO,lJ1lnci de Mainlcnon: prin
blanda ESlera. Dlimnezell duce la Indeplinire
intcn(iile. In Spania, Lope de Vega In
Frumoil .. ia E."ten.J. 1610,0 eroinii care cste instrll-
mentlll naiv al providentei divine. In timp ce In
Italia, Federico della Valle (E.,'tefu, (627) face din
ea un personaj foarte UJ1lan.
[COil. Antoine Coypel, E,tera In fut" lui
sec. XVII, Paris. Theodore Chasseriau.
Toulet" E.,terei. IX46,Paris.
Muz. Mario Castelnuovo Tedesco, The Book
ofE.'ither.1962.
Cin. Raoul Walsh, E,teru Regele. 1960.
EUHARISTIE
(Gr., "rugaciune de multumire"; cf. in gr.
moderna efcharisto, "multumesc!") La cea
de pe urma dna pe care a Iuat-o impreuna cu
apostolii, in ajunul mortii sale, Isus i-a mul-
tumit lui Dumnezeu, apoi a impartit painea
vinuI zicand: "Luati, mancati, acesta este
trupul meu; beti dintru acesta toti, acesta
este
A
sangele meu" (Sfintirea).
IncetuI cu incetul, cuvantul "euharistie"
a ajuns sa desemneze comemorarea rituala a
Cinei eelei de Tainii" de catre crestini, si In
particular, sf1ntirea impartirea painii a
r
vinului. --+ FRANGEREA pAINII, aSTIE,
SLUJBA.
EVA
(Eb. Havvah, interpretat ca 0 forma
verbului hayah, "a trai".) Conform
de-a doua relatari a creatiunii din Geneza",
este numele pe care i-I da Adam", dupa
cadere*, femeii pe care Dumnezeu a creat-o
dintr-o coasta de-a lui ca sa-i fie sotie:
"Offiul a chemat-o pe femeia sa pe numele
Eva, pentru cii ea a fost mama tuturor celor
vii" (Gn 3,20). --+ ISPITIRE, SARPE.
Lit. Eva din literatllra estc femeia prezentaru In
raport cu barbatul cu umanitatea. Deoarece au-
tonI! fie ramane lidelliterei Genezei (SupervieIle),
fie lsi elaboreaza un sincretism personal (van
ea apare In ipostaze foarte diferitc.
In operele medievale. e 0 personificare a
harului, dar a slabiciunii, fiind instrumentul
cUderii omului: JocLlllui Adam, sec. XII.
Incetlll cu lncetul, figura Evei se
la Lope de Vega (Faeereu LLlmii.'ji
u omu/Lli, catre 1630), ca la Milton (Paradl.'wl
pierdut, 1667), ea ,dorin5a de
Chiar daca Eva a lUi Milton
mai slaba dedit Adam, se femela
gradinarita, gazda a Ingerilor,
cu seama tndragostita - dragoste deopotnva
carnal a si spirituala pe care tngeml Rafail i-a
elogiaza'lui Adam: "E seara pe care poti sa urci
pana la dragostea cereasca."
Eva apare ca un simbol al matemirutii. "Vei
fi numita maica neamului omenesc", Ii spune
tncrerul femeii proaspat create, tn Paradi.owl
M . E
pierdut, ea 0 pe ana, noua va.
Dupa Hugo ("Sfintirea femeii", tn Legenda
... eeolelor, 1859), Eva, vinovaru de un. pacat
necunoscut, n-a avut dreptul din partea naturii la
respect ca Adam, pana tn zi ua ea ,.'i -va
aparut mai augusru" decat barbatul: pahda,
Eva simti ell pantecele i se
Pecruy, in Eva, 1913, mediteaza tndelung
asupraoEvei, "tnhumaru tn afara celei dintili
dini": te iubesc atat de mult, 0, tu, cea dmtal
sarmana, prima supusa a legii moI1ii."
Tot de aceastlJ. Eva alungata din Eden se
apropie Marie-Jeanne Durry tn ZiLla a opta;
1949-1967, si in Eden, 1970: aventura umana
lncepe, fiind pusa tn de dragoste.
EVAN6HELIE
Foarte personala ramane viziunea propusa de
Charles van Lerberghe tn CBnteeul Evei, 19()4:
"Femeia este ispitita de tflOarul zeu Amor, de
Venus de fortele personificate ale Naturii; In
Natura, Eva descopera moartea de asemenea,
absenta lui Dumnezeu: EI nu existlL EI nu mai
exista. canta ea, triumful ei orchestreaza
marile idei nietzscheene despre moartea lui
Dumnezeu despre nevinovatia universala"
(Pierre Albouy).
Icon. Gislebertus, I.,pitireu Evei, 1130, Autun.
Jan Van Eyek, Evu, retablul Miclu/ui* mi ... tic,
1432. Gand. Michel de Wohlgemuth, Faeereil Evei,
149X. EVil. Lucas Cranach, sec, XVI, Florenra;
Albrecht DOrer. 1507, Madrid. William Blake,
Dumnezeu 0 binec(JvBnteuziIpe EI''', I XOO, Boston.
Muz. Julcs Massenet. Evu, I X75. Georges
Migot. El'u 1945.
EVANGHELIE
(Lat. evangclium; gr. profan evangelion,
"veste buna".) In Iimbajul curent, evan-
crhelia este 0 scriere ce viata lui
e '" ........
Isus. De fapt, cuvantul grecesc mseamna, In
primul rand, 0 1mbucuratoare, ca de
pilda 0 biruinta sau pacea romana.
In VT, Isaia * misiunea de ',;a
duce vestea cea buna saracilor" (Is 61,1). In
NT Isus isi insuseste acest cuvant (Lc 4,16-
21)' se propovaduitor al
Evangheliei (Mt 4,23). In acest sens ("vestea
cea buna"), "Evanghelia" este totdeauna la
singular, semnificand fericita anuntare a
venirii lui Dumnezeu in persoana lui Isus.
In decursul sec. II, cand se
canonul* Scripturilor, comunitatile
primesc si recunosc patru texte, denumite
Evangheliile dupa Matei*,
Luca* Marcu* si Ioan*, fiecare cu stilul sau
cu aIegeri teologice. Nu
niste biografii ale lui Isus, ci patru mar-tum
de'spre persoana lui, in care il
viid pe acela ce Scripturile.
L.&P. Nu e JiteriI de evanghelie: nu e 0
afirmatie sigura, indiscutabila.
De 0 ,simplitate evanghe1iciI sau bibliei1: un
lucru foarte de tnteles.
72 ESAU
apare In cea dc-a patra Evanghclie; eI Ii
combate pc "ereticii" care refuza sa admita In-
lruparea, adica realitatea unui Dumnezeu-om.
ESAU
(Eb., "paros".) Fiullui Isaac al Rebccai,
nascut Inaintea geamanului sau, Iacov':'.
Vanator iscusit. de accea prct'cratul lui
Isaac. Ii cedeaza lui lacO\:, pastoruL dreptul
sau de Tntai-nascut pentru un blid de linte
(GI1 25,29-34).0 data cu hinecuvantarca ce
II1Sotca acest drept. ia ca sotii fiicc ale
Canaanului. se desparte de t'ratcle sau se
111 ram Scir. apoi se fmpaca cu c1 (Gn
:;:;.1 - 1 (Y'. Esau cste identi fieat ell Edotl1.
cdomitilor. adcseori ri\'ali ai israc-
lililnf". E1 pare a fi respins de DUl11l1CZell,ln
timp ,:c Lleu\ se hucura de favoarea divina.
PRIi\IUL NAsCUT.
L.&I'. A-Ii vil1de dn:pru/ de illt,li-I1,l.oiClit pe lin
blid de linte.
[COil. Corneille de Lyon. E."ilU ced.tndu-i lui
lacol' dreptul .. iilu de Intili-Il,1.o;Clll. sec, XVI. Orleans,
ESHATO LOG IE
(Gr. cskhatos. oollltimu1.) Antichitatea,
In general, admite lumii. Eshatolo-
gia prcsupune un al lumii.
In VT, de la Intoarcerea din exit In sec.
VI 1. Cr., evrl'ii 0 Innoire a univer-
su1ui. ,.eu ccruri noi un pamant nou" (Is
65,17). Accasta spcranta sc exprima in apo-
cal ipse':': cca a lui Isaia (24) salt cea a lui
Daniel (10-12).
In NT, discursul al
lui Isus (Mt 24) alinge In timp trei
teme: nimicirea Icrusalimullli. accstei
lumi sosirea plina de slava a Filllui':' onmlui.
Imaginile stilului apocaliptic Illl rae prcci/ari
niei asupra epocii cand se va pl'trl'ce, niei
asupra modalitatiIor lumii.
ESTERA
(In traditia rabinicii, "cea ascunsa".)
E' ,'[' L'anii cu nume - un soi de
povestc populara. Estera e 0 evreica I"ru-
moasa care la Susa; ea dcvinc sotia
regelui La indemnul unchiului si
tatalui ei adoptiv, Mardocheu, exercit'a
int1uenta sprc a Impiedica genocidul evrei-
lor pHinuit de viziru1 Aman. Cel din urma
este ucis cvrcii pc tree timp de doua zile,
bucurandu-sc de elibcrarea lor: aceasta e
sarbi'itoarea Purim. Cartca Esterei rcprczinta
eel mai important dintre "eelc cinci su1uri"
(cinci scurle seril'ri cititl' solemn cu ocazia
anumitor sarhatori Cantarca Can-
tarilor, Rut, Plangerilc. Ecleziaslul. Estcra.
Lit. In E\'lIl ;\kdiu. ll1ai Il1l1lle ll1ist..:rc se
din bk'r;t. dc I.'XCll1plll (\ p;trl..: din .\li'le-
I'lII Vcchiului Ti..,t'i1llclll (s..:c. XV J: ac..:c;tsi
de inspirati..: pcntrll Anloine d..: 7n
Alllill1 ,',Ill Adc\'i;rul. dC,!:!ie dr.ll1lillid. I (if) I.
Acest text af0st clinosclit. fiir:"t 7ndnial:"t. de
Racine, a drui tragcdie E"tcr:l. f6X9. a rn,t snisi!
pcntrll tinerclc fetc de fa pensionlll S;tint-Cvr. la
cererca DO,lJ1lnci de Mainlcnon: prin
blanda ESlera. Dlimnezell duce la Indeplinire
intcn(iile. In Spania, Lope de Vega In
Frumoil .. ia E."ten.J. 1610,0 eroinii care cste instrll-
mentlll naiv al providentei divine. In timp ce In
Italia, Federico della Valle (E.,'tefu, (627) face din
ea un personaj foarte UJ1lan.
[COil. Antoine Coypel, E,tera In fut" lui
sec. XVII, Paris. Theodore Chasseriau.
Toulet" E.,terei. IX46,Paris.
Muz. Mario Castelnuovo Tedesco, The Book
ofE.'ither.1962.
Cin. Raoul Walsh, E,teru Regele. 1960.
EUHARISTIE
(Gr., "rugaciune de multumire"; cf. in gr.
moderna efcharisto, "multumesc!") La cea
de pe urma dna pe care a Iuat-o impreuna cu
apostolii, in ajunul mortii sale, Isus i-a mul-
tumit lui Dumnezeu, apoi a impartit painea
vinuI zicand: "Luati, mancati, acesta este
trupul meu; beti dintru acesta toti, acesta
este
A
sangele meu" (Sfintirea).
IncetuI cu incetul, cuvantul "euharistie"
a ajuns sa desemneze comemorarea rituala a
Cinei eelei de Tainii" de catre crestini, si In
particular, sf1ntirea impartirea painii a
r
vinului. --+ FRANGEREA pAINII, aSTIE,
SLUJBA.
EVA
(Eb. Havvah, interpretat ca 0 forma
verbului hayah, "a trai".) Conform
de-a doua relatari a creatiunii din Geneza",
este numele pe care i-I da Adam", dupa
cadere*, femeii pe care Dumnezeu a creat-o
dintr-o coasta de-a lui ca sa-i fie sotie:
"Offiul a chemat-o pe femeia sa pe numele
Eva, pentru cii ea a fost mama tuturor celor
vii" (Gn 3,20). --+ ISPITIRE, SARPE.
Lit. Eva din literatllra estc femeia prezentaru In
raport cu barbatul cu umanitatea. Deoarece au-
tonI! fie ramane lidelliterei Genezei (SupervieIle),
fie lsi elaboreaza un sincretism personal (van
ea apare In ipostaze foarte diferitc.
In operele medievale. e 0 personificare a
harului, dar a slabiciunii, fiind instrumentul
cUderii omului: JocLlllui Adam, sec. XII.
Incetlll cu lncetul, figura Evei se
la Lope de Vega (Faeereu LLlmii.'ji
u omu/Lli, catre 1630), ca la Milton (Paradl.'wl
pierdut, 1667), ea ,dorin5a de
Chiar daca Eva a lUi Milton
mai slaba dedit Adam, se femela
gradinarita, gazda a Ingerilor,
cu seama tndragostita - dragoste deopotnva
carnal a si spirituala pe care tngeml Rafail i-a
elogiaza'lui Adam: "E seara pe care poti sa urci
pana la dragostea cereasca."
Eva apare ca un simbol al matemirutii. "Vei
fi numita maica neamului omenesc", Ii spune
tncrerul femeii proaspat create, tn Paradi.owl
M . E
pierdut, ea 0 pe ana, noua va.
Dupa Hugo ("Sfintirea femeii", tn Legenda
... eeolelor, 1859), Eva, vinovaru de un. pacat
necunoscut, n-a avut dreptul din partea naturii la
respect ca Adam, pana tn zi ua ea ,.'i -va
aparut mai augusru" decat barbatul: pahda,
Eva simti ell pantecele i se
Pecruy, in Eva, 1913, mediteaza tndelung
asupraoEvei, "tnhumaru tn afara celei dintili
dini": te iubesc atat de mult, 0, tu, cea dmtal
sarmana, prima supusa a legii moI1ii."
Tot de aceastlJ. Eva alungata din Eden se
apropie Marie-Jeanne Durry tn ZiLla a opta;
1949-1967, si in Eden, 1970: aventura umana
lncepe, fiind pusa tn de dragoste.
EVAN6HELIE
Foarte personala ramane viziunea propusa de
Charles van Lerberghe tn CBnteeul Evei, 19()4:
"Femeia este ispitita de tflOarul zeu Amor, de
Venus de fortele personificate ale Naturii; In
Natura, Eva descopera moartea de asemenea,
absenta lui Dumnezeu: EI nu existlL EI nu mai
exista. canta ea, triumful ei orchestreaza
marile idei nietzscheene despre moartea lui
Dumnezeu despre nevinovatia universala"
(Pierre Albouy).
Icon. Gislebertus, I.,pitireu Evei, 1130, Autun.
Jan Van Eyek, Evu, retablul Miclu/ui* mi ... tic,
1432. Gand. Michel de Wohlgemuth, Faeereil Evei,
149X. EVil. Lucas Cranach, sec, XVI, Florenra;
Albrecht DOrer. 1507, Madrid. William Blake,
Dumnezeu 0 binec(JvBnteuziIpe EI''', I XOO, Boston.
Muz. Julcs Massenet. Evu, I X75. Georges
Migot. El'u 1945.
EVANGHELIE
(Lat. evangclium; gr. profan evangelion,
"veste buna".) In Iimbajul curent, evan-
crhelia este 0 scriere ce viata lui
e '" ........
Isus. De fapt, cuvantul grecesc mseamna, In
primul rand, 0 1mbucuratoare, ca de
pilda 0 biruinta sau pacea romana.
In VT, Isaia * misiunea de ',;a
duce vestea cea buna saracilor" (Is 61,1). In
NT Isus isi insuseste acest cuvant (Lc 4,16-
21)' se propovaduitor al
Evangheliei (Mt 4,23). In acest sens ("vestea
cea buna"), "Evanghelia" este totdeauna la
singular, semnificand fericita anuntare a
venirii lui Dumnezeu in persoana lui Isus.
In decursul sec. II, cand se
canonul* Scripturilor, comunitatile
primesc si recunosc patru texte, denumite
Evangheliile dupa Matei*,
Luca* Marcu* si Ioan*, fiecare cu stilul sau
cu aIegeri teologice. Nu
niste biografii ale lui Isus, ci patru mar-tum
de'spre persoana lui, in care il
viid pe acela ce Scripturile.
L.&P. Nu e JiteriI de evanghelie: nu e 0
afirmatie sigura, indiscutabila.
De 0 ,simplitate evanghe1iciI sau bibliei1: un
lucru foarte de tnteles.
74 EVANGHELI$TI
EV ANGHELISTI
In NT, sunt pur simplu eei care anunta
Evanghelia * , in sensul de "veste buna" . Dar
de la sfarsitul sec. II, aeest termen ii des em-
neaza strict pe Matei, Mareu, Luca loan,
autorii evangheliilor canonice.
Monumente primitive ale
1l infatiseaza adeseori pe Cristos pe un
munte care izvorasc patru curs uri de apa,
simbol al celor patru
au fost reprezentati mai tarziu prin patru
embleme. Matei: un barhat tanar, deoarece
evanghelia lui incepe cu genealogia lui Isus.
Marcu: un leu, animal al fiinddi
Marcu descrie mai intai propovaduirea lui
loan Botezatorul in Luca: un taur,
animal al sacrificiilor,pentru ca evanghelia
lui incepe in Templu. loan: un in
zhor, fiindd in deschiderea evangheliei lui
face 0 serie de consideratii teologice inalte.
Aceste simboluri provin din viziunea lui
Iezechiel (Iez 1,10), reluata in Apocalipsa
(Ap 4,7-8). Patru animale ii apar lui
Iezechiel, fiecare avand dite patru aripi
patru fete: una de leu, una de taur, una de
om si una de vultur (Iez 1,4-13). Aspectul
lor trimite eu gandul la anumite statui din
palatele babiloniene.
Lit. Victor Hugo, 1854, cu sim-
bolurile respective, poem aparut In Toata lira
(1893).
Icon. Reprezentandu-i pe cei patru evanghe-
cele patru fapturi din viziunea lui Iezechiel*
Il Inconjoara pe Cristos Tn slava: Apocalipsa, la
Chartres Ia Moissac (sculpt., sec. XII). Evan-
sunt arareori pictati Tmpreuna In
tablou: Jacob Jordaens, Cei patru
sec. XVII, Anvers.
EVREI
(Eb. ibri, de la strabunul eponim Eber,
descendent al lui Sem; radacina 1l desem-
neaza pe "eel de dineolo" de fluviul Eufrat.)
Termenul "evrei" este eitat de 34 de ori in
Biblie (Geneza cartea lui Samuel), in
opozi!ie eu egiptenii filistenii.
S-a propus apropierea acestui termen de
habiru apiru men!ionati in textele meso-
potamiene egiptene, dar nu e sigur dad el
se refera la un popor, sau mai degraba la 0
"clasa" social a (muncitori itineranti, merce-
nari, banditi).
Bihlia (Gn 11 ,31) ca, in
fruntea unui neam evreu de pastori semino-
mazi, A vraam pleaca din Ur indreptandu-se
spre Haran eu tatal sau, Terah, apoi para-
Haranul pentru Canaan. Neamul se
practicand vitelor agri-
cultura. Aproape un seeol mai tarziu, eu
oeazia unei foamete, neamul lui Iacov se
instaleaza in Egipt. Catre 1250, sub con-
ducerea lui Moise, evreii paras esc Egiptul
cucerese CanaanuI, sub eondueerea lui losua.
La adunarea de la Sichem, acesta constituie
poporul lui Israel din neamurile risipite,
dintre care unele nici nu au trait Exodul*.
Termenul "evreu" dispare, fiind inlocuit
de "israelit"*, in timpul domniei lui David. EI
nu mai este folosit de profetul Ierernia, in sec.
VI, decat i'ntr-un sens solemn dupa i'ntoar-
cerea din exil, devine mai frecvent termenul
"iudeu"* (de la Iuda, unul dintre fiii lui
Iacov). In Faptele Apostolilor, "evrei" sunt
numi!i iudeii autohtoni, spre deosebire de
iudeii eleniza!i (Fp 6,1). Epistola catre Evrei
Ie este adresata aeestora, in anul67 d. Cr.
EXIL
Aeest termen desemneaza deportarea in
Babilon, dupa cucerirea Ierusalimului de
catre Nabucodonosor* in anul586 1. Cr. Re-
gele, aristocratia au fost
deporta!i (Ir 39,1-14). Inca din anul 605,
Nabucodonosor luase ca!iva tineri evrei in
serviciul sau (Dn 1,1-3). Exilatii au practicat
comequl; unii dintre ei au
refuzat sa se mai intoardi in Palestina in
anul 538, atunci cand Cirus, regele Persiei,
care invinsese Imperiul babilonian, le-a
oferit aceasta posibilitate (Ezd 1-2).
r
Pcntru majoritatea israclitilor, exilurilc
ulterioare au dezvoltat grija pentru pastrarca
'dentitatii si dorinta de a se intoaree. -.
I .. A
CAPTIVIT A TEA IN BABILON.
Lit. Robcrt Garnier. EHcice/c. 15X3. tragedic
liric;1: co nil tincrelnr evreice sc
1l1:l11d teama de riizbllnarea lui Nabucodonosor
Jeportarea In Babilon.
E\'enimcntele din yiata politidi a see. XIX
rcinsulletesl' tcma a exilului departc de
patrie (CI;atcaubriand. Hugo.i.c.c ,e intrepiitrunde cu
teIlla il.>.!\lnirii din rai.;I cCldem. Lamartine: "OIllul
c,tc un" I.CU e:vul de cerun"
(.\1ccfilafii pOL'licc. ! X2(). "OIllul"):
"OIllul c.;tc un c,Xilat pc piimilnt. adc\ iirata lUI patne
['iind In ,'cr", ClJlinlcIc lI11ui crc<iillcio.';. I X3.+).
Durcrc"'';'' lc'lnii a cxilului hr:ineste 0 Inarc
partc a Iltcraluri i C\ rciesti. din to,ltc
PC>.!UV. Ti/lc'r\'!c':! /lo;!,lr;/. [<J[O. "Sd III In ,Iit.1
[Xl;tc ... 111,lrc'a \cK'atic a acestui pllpor;".po?or
pentru care piau'a easel va II totdcauna panza.
tului"). TeIlla rcvine ca un IaltIllotl\' Ia
din secolul XX: Elie Wiesel. Nelly Sach,. Stelan
Zweig (vezi Pierre Ha'(at. Alll%gia poc/iei
cvreic',-ri.capitolul "Dc Ia r[ltiicire la ex""). Claude
POCJ17l1/ illloarccrii. 1962.
-[con. Basorclief de !a Ninive. palatul lui
Sennacherib. sec. VII. Londra. David Roberts.
P/ccnrca EvreiJor. see. XIX. Birmingham.
EXOD A ..
(Gr., "pleeare".) In sec. XIII 1. Cr.,
eondusi de Moise* au plecat din Eglpt' ,
unde in robie, ea sa mearga in
Canaan. Dupa ce au scapat de soldatn
faraonului, au petrecut 40 de ani in
Cartea Exodului, eea de-a doua dIll
Pentateuc*, israeli!ilor din
ElDRA 75
Egipt. Ea rohia I"or, $i
chemarea lui Moise, plagile' EglptulUl,
eerca Marii Rosii. Drumul prin de$crt tn:
mite la ccle do wi rclatari ale Legamantului"
ee incadreaza episodul vitelului de
Sanetuarul, eu alcatuirea mobilicrul lUI:
estc dcscris amanunlit. Aeecntul eade mal
ales pc cliberarca din robie pc
lui Dumnezeu eu poporul sau prIn mtcr-
mcdiul lui Moise.
I it. In ROJ17;tllll/ .\lulllici. 1 X5X. Thc\lphilc
Gau;ici' I'cia unek cpisoadc din cal'tca biblid a
Exodului.
EXTERl\lINATOR AI. PIER-
ZANfEI)
. Mcsacr insarcinat ell razhunilrik di\'inc
(Ex J 2 Accst ingcr"
crutiind doar easclc fiilor lui Israel Il1SCI11-
eu siingclc miclului pascal.
Lit. Camus. CillJ17<l. I <J.+ 7. Piirimclc Pancloux
0 predid clesprc urgiik trimise de
nezeu. pcntru a sili poporul sf, retleeteze:
accst Inger al ciul11ei. i'ruIllos ca LUClier
str:ilucitc;;: ca riiul Insu-:;i, lniiltat peste .....
Cin. Luis BlInliel. ingeru/ cxterminalor. 1962.
EZDRA
Urmas al lui Aaron*, scrib insareinat cu
afaeerile la curtea regelui
Artaxerxes (sec. V I. Cr.), a contribUIt .la
refacerea comunitatii din Ierusahm
dupa intoarcerea din e.xilul Este
prezentat in cartea ce poarta
(cap. 7) In cartea lUI Neemla, unde da cltrre
Legii In mod solemn (cap. 8).
74 EVANGHELI$TI
EV ANGHELISTI
In NT, sunt pur simplu eei care anunta
Evanghelia * , in sensul de "veste buna" . Dar
de la sfarsitul sec. II, aeest termen ii des em-
neaza strict pe Matei, Mareu, Luca loan,
autorii evangheliilor canonice.
Monumente primitive ale
1l infatiseaza adeseori pe Cristos pe un
munte care izvorasc patru curs uri de apa,
simbol al celor patru
au fost reprezentati mai tarziu prin patru
embleme. Matei: un barhat tanar, deoarece
evanghelia lui incepe cu genealogia lui Isus.
Marcu: un leu, animal al fiinddi
Marcu descrie mai intai propovaduirea lui
loan Botezatorul in Luca: un taur,
animal al sacrificiilor,pentru ca evanghelia
lui incepe in Templu. loan: un in
zhor, fiindd in deschiderea evangheliei lui
face 0 serie de consideratii teologice inalte.
Aceste simboluri provin din viziunea lui
Iezechiel (Iez 1,10), reluata in Apocalipsa
(Ap 4,7-8). Patru animale ii apar lui
Iezechiel, fiecare avand dite patru aripi
patru fete: una de leu, una de taur, una de
om si una de vultur (Iez 1,4-13). Aspectul
lor trimite eu gandul la anumite statui din
palatele babiloniene.
Lit. Victor Hugo, 1854, cu sim-
bolurile respective, poem aparut In Toata lira
(1893).
Icon. Reprezentandu-i pe cei patru evanghe-
cele patru fapturi din viziunea lui Iezechiel*
Il Inconjoara pe Cristos Tn slava: Apocalipsa, la
Chartres Ia Moissac (sculpt., sec. XII). Evan-
sunt arareori pictati Tmpreuna In
tablou: Jacob Jordaens, Cei patru
sec. XVII, Anvers.
EVREI
(Eb. ibri, de la strabunul eponim Eber,
descendent al lui Sem; radacina 1l desem-
neaza pe "eel de dineolo" de fluviul Eufrat.)
Termenul "evrei" este eitat de 34 de ori in
Biblie (Geneza cartea lui Samuel), in
opozi!ie eu egiptenii filistenii.
S-a propus apropierea acestui termen de
habiru apiru men!ionati in textele meso-
potamiene egiptene, dar nu e sigur dad el
se refera la un popor, sau mai degraba la 0
"clasa" social a (muncitori itineranti, merce-
nari, banditi).
Bihlia (Gn 11 ,31) ca, in
fruntea unui neam evreu de pastori semino-
mazi, A vraam pleaca din Ur indreptandu-se
spre Haran eu tatal sau, Terah, apoi para-
Haranul pentru Canaan. Neamul se
practicand vitelor agri-
cultura. Aproape un seeol mai tarziu, eu
oeazia unei foamete, neamul lui Iacov se
instaleaza in Egipt. Catre 1250, sub con-
ducerea lui Moise, evreii paras esc Egiptul
cucerese CanaanuI, sub eondueerea lui losua.
La adunarea de la Sichem, acesta constituie
poporul lui Israel din neamurile risipite,
dintre care unele nici nu au trait Exodul*.
Termenul "evreu" dispare, fiind inlocuit
de "israelit"*, in timpul domniei lui David. EI
nu mai este folosit de profetul Ierernia, in sec.
VI, decat i'ntr-un sens solemn dupa i'ntoar-
cerea din exil, devine mai frecvent termenul
"iudeu"* (de la Iuda, unul dintre fiii lui
Iacov). In Faptele Apostolilor, "evrei" sunt
numi!i iudeii autohtoni, spre deosebire de
iudeii eleniza!i (Fp 6,1). Epistola catre Evrei
Ie este adresata aeestora, in anul67 d. Cr.
EXIL
Aeest termen desemneaza deportarea in
Babilon, dupa cucerirea Ierusalimului de
catre Nabucodonosor* in anul586 1. Cr. Re-
gele, aristocratia au fost
deporta!i (Ir 39,1-14). Inca din anul 605,
Nabucodonosor luase ca!iva tineri evrei in
serviciul sau (Dn 1,1-3). Exilatii au practicat
comequl; unii dintre ei au
refuzat sa se mai intoardi in Palestina in
anul 538, atunci cand Cirus, regele Persiei,
care invinsese Imperiul babilonian, le-a
oferit aceasta posibilitate (Ezd 1-2).
r
Pcntru majoritatea israclitilor, exilurilc
ulterioare au dezvoltat grija pentru pastrarca
'dentitatii si dorinta de a se intoaree. -.
I .. A
CAPTIVIT A TEA IN BABILON.
Lit. Robcrt Garnier. EHcice/c. 15X3. tragedic
liric;1: co nil tincrelnr evreice sc
1l1:l11d teama de riizbllnarea lui Nabucodonosor
Jeportarea In Babilon.
E\'enimcntele din yiata politidi a see. XIX
rcinsulletesl' tcma a exilului departc de
patrie (CI;atcaubriand. Hugo.i.c.c ,e intrepiitrunde cu
teIlla il.>.!\lnirii din rai.;I cCldem. Lamartine: "OIllul
c,tc un" I.CU e:vul de cerun"
(.\1ccfilafii pOL'licc. ! X2(). "OIllul"):
"OIllul c.;tc un c,Xilat pc piimilnt. adc\ iirata lUI patne
['iind In ,'cr", ClJlinlcIc lI11ui crc<iillcio.';. I X3.+).
Durcrc"'';'' lc'lnii a cxilului hr:ineste 0 Inarc
partc a Iltcraluri i C\ rciesti. din to,ltc
PC>.!UV. Ti/lc'r\'!c':! /lo;!,lr;/. [<J[O. "Sd III In ,Iit.1
[Xl;tc ... 111,lrc'a \cK'atic a acestui pllpor;".po?or
pentru care piau'a easel va II totdcauna panza.
tului"). TeIlla rcvine ca un IaltIllotl\' Ia
din secolul XX: Elie Wiesel. Nelly Sach,. Stelan
Zweig (vezi Pierre Ha'(at. Alll%gia poc/iei
cvreic',-ri.capitolul "Dc Ia r[ltiicire la ex""). Claude
POCJ17l1/ illloarccrii. 1962.
-[con. Basorclief de !a Ninive. palatul lui
Sennacherib. sec. VII. Londra. David Roberts.
P/ccnrca EvreiJor. see. XIX. Birmingham.
EXOD A ..
(Gr., "pleeare".) In sec. XIII 1. Cr.,
eondusi de Moise* au plecat din Eglpt' ,
unde in robie, ea sa mearga in
Canaan. Dupa ce au scapat de soldatn
faraonului, au petrecut 40 de ani in
Cartea Exodului, eea de-a doua dIll
Pentateuc*, israeli!ilor din
ElDRA 75
Egipt. Ea rohia I"or, $i
chemarea lui Moise, plagile' EglptulUl,
eerca Marii Rosii. Drumul prin de$crt tn:
mite la ccle do wi rclatari ale Legamantului"
ee incadreaza episodul vitelului de
Sanetuarul, eu alcatuirea mobilicrul lUI:
estc dcscris amanunlit. Aeecntul eade mal
ales pc cliberarca din robie pc
lui Dumnezeu eu poporul sau prIn mtcr-
mcdiul lui Moise.
I it. In ROJ17;tllll/ .\lulllici. 1 X5X. Thc\lphilc
Gau;ici' I'cia unek cpisoadc din cal'tca biblid a
Exodului.
EXTERl\lINATOR AI. PIER-
ZANfEI)
. Mcsacr insarcinat ell razhunilrik di\'inc
(Ex J 2 Accst ingcr"
crutiind doar easclc fiilor lui Israel Il1SCI11-
eu siingclc miclului pascal.
Lit. Camus. CillJ17<l. I <J.+ 7. Piirimclc Pancloux
0 predid clesprc urgiik trimise de
nezeu. pcntru a sili poporul sf, retleeteze:
accst Inger al ciul11ei. i'ruIllos ca LUClier
str:ilucitc;;: ca riiul Insu-:;i, lniiltat peste .....
Cin. Luis BlInliel. ingeru/ cxterminalor. 1962.
EZDRA
Urmas al lui Aaron*, scrib insareinat cu
afaeerile la curtea regelui
Artaxerxes (sec. V I. Cr.), a contribUIt .la
refacerea comunitatii din Ierusahm
dupa intoarcerea din e.xilul Este
prezentat in cartea ce poarta
(cap. 7) In cartea lUI Neemla, unde da cltrre
Legii In mod solemn (cap. 8).
FAMILIE (Sfanta"")
Expresia desemneaza familia lui Isus
adiea Iosif, Maria fiullor. '
Hlmilie Ii de obicci pc
pruncul Isus Inconjurati sau nu de
stln(1 de donatori; uncori apar alilturi de ei si loan
Botezatorul sau Sfanta Ana: Rafael. Sfanw Familie
(a lui Francisc I), 151 S, Paris. Michclan!!elo. 1504,
Floren(a. El.Grcco, 1547. Toledo.
F APTELE (APOSTOLILOR)
Carte a NT pe care evanghelistul Luca"
o prezinta drept continuarea evangheliei
sale. Amandoua sunt adresate unui anume
1.:P' 0 relatru:e a Inceputu-
nlor Blsencu' , de la IniHtarea" lui Isus pana
la captivitatea lui Pavel" la Roma, In 61-63.
Dupa 0 privire asupra tinerei
din Ierusalim compuse
dm evrel, Faptele evidentiaza deschiderea
catre pagani (neevrei).
In prima jumatate a cartii, Petru" este
personajul principal, iar In cea de-a doua
Pavel, prin calatoriile sale misionare. Textui
poate fi datat In jurul anului 70 d. Cr. Luca,
care traditia 11 identifica drept
lUI Pavel (Col 4,14), a folosit In scrieri amin-
tiri personale marturii ale comunitatilor
primitive. .
Lit. Arno,ut Simon Greban, Faptele Aposto-
Mar, a doua Jumatate a sec. XV; unul dintre miste-
din Evul Mcdiu,
Cin. Rossellini, Faptele Apostolilor,
1965, reahzat pcntm televiziune: lIcenicii lui Isus,
F
sc zbat In sarlicie, Infrunta institutiile carc
rcfuzil sa vadli In el pe Mesia. '
FARAON
(Egipteana pcr-aa, "casa cea mare", asa
cum se spune.a des pre "curte" In Franta'.)
Acest substantIv comun 11 desemna pe regele
Egiptului antic.
FARISEU
(Eb. peru$im, "cei despartiti".) Aproape
de era evreii se Impart In mai multe
grupari politico-religioase: saducheii" ese-
nie?ii din Qumran *, zelotii fariseii (cei
:n
al
din urma, organizati
m mlCl fratn, aveau printre ei un mare
numar de scribi de cilcturari* -Invatatori
ai legii: Ei pun accentul pe studiul Tore] pe
o foarte stricti! In respectarea legii,
deosebmdu-se de saduchei (care urmau
preceptele din textele scrise) prin respectul
pentru "Tora oral a" .
Dupa cucerirea Ierusalimului de catre
romani (70 d. Cr.), a supravietuit numai
curentul fariseic. EI formeaza nucleul
rabin.ic: care garanteaza pastra-
tradltnlor rehgloase In ciuda pierderii
mdependentei politice.
Cu toate ca doctrina lor cea a lui Isus
aveau multe puncte comune, fariseii s-au
In cu proaspat
El sunt de evanghelisti (mai
cu seama de Matei) Intr-o lumina extrem de
r
,
nefavorabila, ea "fiitarnici", Icgati mai
mult de litera Icgii dccat de spiritul ei (vezi
Mt 23,13-32).
Cuvantul "fariseu" a pastrat In timp, pc
nedrcpt, un sens peiorativ pentru a desemna
o ostentatie ipoerita de virtute de pietate,
care, dc fapt, nu arc nimic de-a facc cu ade-
varatul spirit fariseie.
I,it. Fran<;ois Mal/hac. F:lri.'icc<l. 19.+ I:
f;lriscismul unci I'cmei din mare;l burghezic
provinciala de 141 Inccputul sccolului XX, SigUl'Cl
de propria-i pcrl'cc\iunc. sc V[lrClln sullctul altura
ca sa Ie il11punCllcgea ci rigida. convingClIldusc pe
sine ca c Icgea lui DUl11nCICU, Ea eslc aeuzala din
pl'llcesul intcnt;ll de !vlauriac religici pe l'arc a
CulltlScUl-oln c()pilClric,
FATA (CHIP)
Fata lui Dumnt!zt!u
In sens strict, omul nu poalc sta .Ja\a
catre raW' cu Dumnezeu, intr-atat cstc de
orhitoare slava':' lui. "Fata mea insa nu vei
putea sa 0 vezi, ca nu poate vcdea omul rata
mea sa traiasca", i-a spus Dumnezcu lui
Moise'" (Ex 33,20; Is 6,5). -+ SLA vA.
Dar "fata" lui Dumnezeu mai semnifiea
prezenta sa invizibila in sanetuarul din
lerusalim la modul general, In mijloeul
poporului sau. "A cauta rata lui Dumnezeu"
Inseamna a vrea sa-l sa In
preajma lui (Ps 27,8-9; 42,3) sa respeqi
legea lui (Os 5,15).
Fata lui Cristos sau Sfanta Fata
Isus avea chipul unui barb at.
dupa Matei, Mareu Luca, Intr-o zi "el s-a
schimbat la [ata" Inaintea lui Petru, Iacov
loan: "Chipul i-a stralucit ea soarele" (Mt
17,1): figura sa omeneasea se
in slava lui Dumnezeu. -+ SCHIMBAREA
LA FArA.
Dupa 0 traditie apocrifa, una dintre
femeile care I-au urmat pe Cristos pe drumul
Cal varul ui" , numita Veronica * , s-a indreptat
spre el, a luat 0 panza i-a sudoarea
sangcle ce-i curgeau pe rata: se spune ca
FAGADUINTA 77
trasaturilc chipului au ram as imprimate pe
panza: cstc "naframa" Veronicai.
Dupa moartca lui Isus, ucenicii sai I-au
intr-un lintoliu i-au acoperit rata
cu un giulgiu. La Torino sc poate vedea un
asemenea val, impropriu numit "smntul
giulgiu", cc poarta urmclc ehipului ale
trupului unui harbat supliciat. Multi
vor sa rccunoasca in cle urmelc trupului
mort al lui Isus; dar dupa ultimcIc cercetari
(carhon 14), acest Iintoliu ar data din Evul
Mediu, -+ GIULGIU,
LS:P. <lcopcri /;I{:I (Ex -'hi, gcst dc
spai1l1:1 Inaimca tr;lIlsccndcnici divinc, [n lil11baj
a rci'llza SCI \'czi 0 rc;t\ilah.' (Intrc
buinial adcsc(lri IlllllOd il'(lnici,
Lit. Rcne-Guy Cadou. E!clw sail
Icgctal. 1'151: .. :\Ia Illdn.:pl.Cll singuf'. ,pre (a\a slr;'i-
Illcitoare a lui DUl11neZcll," Pierrc Emmanucl.
lacoI', 197t1 ... Cuv[lIlt Chip": .. Fata ;1 lui Cristos.
L'nica aSClllanarc / Niciciind IllI a :
Pcale tale bUIC sfiinta noastra idcntitate,"
ICOI1. !cO;tlW Smnwlui Chip. scc, XII. Mosco-
va, Georgcs Rouault. Sl'fin(a Fat.L 1933. Paris,
FA.GA.DUINTA
Dumnezeul Bibliei cstc Dumnezeul Fa-
giiduintei. Inca din povcstirea Genezei, crea-
torullasa sa se inteleaga ca, in lupta omului
impotriva biruinta va fi a celui
dintai. Dupa Potop", Dumnezeu Incheie un
Lcgaman( eu Noe, fagaduindu-i ca-l va
ocroti eu credinta: Inchei aeest legamant
eu voi, cit nici 0 faptura nu va mai 11 nimicita
de ape1e potopului nu va mai veni potop
ca sa pustiasca pamantul" (Gn 9,11).
Istoria poporului ales Incepe eu faga-
duinta lui Dumnezeu facuta lui el
va fi parintele multora, sai vor
stapani tara Canaan. Dupa aeeasta, alte faga-
duinte jaloneaza istoria poporului lui Dum-
nezeu: de eliberare din robie, de perenitate a
casei lui David, de i'ntoarcere din captivitate
de nimieire a (Ir 46,27-28) .
Pcntru Isus, "fiu" al lui David,
promisiunilc din VT. La randul
I
!
FAMILIE (Sfanta"")
Expresia desemneaza familia lui Isus
adiea Iosif, Maria fiullor. '
Hlmilie Ii de obicci pc
pruncul Isus Inconjurati sau nu de
stln(1 de donatori; uncori apar alilturi de ei si loan
Botezatorul sau Sfanta Ana: Rafael. Sfanw Familie
(a lui Francisc I), 151 S, Paris. Michclan!!elo. 1504,
Floren(a. El.Grcco, 1547. Toledo.
F APTELE (APOSTOLILOR)
Carte a NT pe care evanghelistul Luca"
o prezinta drept continuarea evangheliei
sale. Amandoua sunt adresate unui anume
1.:P' 0 relatru:e a Inceputu-
nlor Blsencu' , de la IniHtarea" lui Isus pana
la captivitatea lui Pavel" la Roma, In 61-63.
Dupa 0 privire asupra tinerei
din Ierusalim compuse
dm evrel, Faptele evidentiaza deschiderea
catre pagani (neevrei).
In prima jumatate a cartii, Petru" este
personajul principal, iar In cea de-a doua
Pavel, prin calatoriile sale misionare. Textui
poate fi datat In jurul anului 70 d. Cr. Luca,
care traditia 11 identifica drept
lUI Pavel (Col 4,14), a folosit In scrieri amin-
tiri personale marturii ale comunitatilor
primitive. .
Lit. Arno,ut Simon Greban, Faptele Aposto-
Mar, a doua Jumatate a sec. XV; unul dintre miste-
din Evul Mcdiu,
Cin. Rossellini, Faptele Apostolilor,
1965, reahzat pcntm televiziune: lIcenicii lui Isus,
F
sc zbat In sarlicie, Infrunta institutiile carc
rcfuzil sa vadli In el pe Mesia. '
FARAON
(Egipteana pcr-aa, "casa cea mare", asa
cum se spune.a des pre "curte" In Franta'.)
Acest substantIv comun 11 desemna pe regele
Egiptului antic.
FARISEU
(Eb. peru$im, "cei despartiti".) Aproape
de era evreii se Impart In mai multe
grupari politico-religioase: saducheii" ese-
nie?ii din Qumran *, zelotii fariseii (cei
:n
al
din urma, organizati
m mlCl fratn, aveau printre ei un mare
numar de scribi de cilcturari* -Invatatori
ai legii: Ei pun accentul pe studiul Tore] pe
o foarte stricti! In respectarea legii,
deosebmdu-se de saduchei (care urmau
preceptele din textele scrise) prin respectul
pentru "Tora oral a" .
Dupa cucerirea Ierusalimului de catre
romani (70 d. Cr.), a supravietuit numai
curentul fariseic. EI formeaza nucleul
rabin.ic: care garanteaza pastra-
tradltnlor rehgloase In ciuda pierderii
mdependentei politice.
Cu toate ca doctrina lor cea a lui Isus
aveau multe puncte comune, fariseii s-au
In cu proaspat
El sunt de evanghelisti (mai
cu seama de Matei) Intr-o lumina extrem de
r
,
nefavorabila, ea "fiitarnici", Icgati mai
mult de litera Icgii dccat de spiritul ei (vezi
Mt 23,13-32).
Cuvantul "fariseu" a pastrat In timp, pc
nedrcpt, un sens peiorativ pentru a desemna
o ostentatie ipoerita de virtute de pietate,
care, dc fapt, nu arc nimic de-a facc cu ade-
varatul spirit fariseie.
I,it. Fran<;ois Mal/hac. F:lri.'icc<l. 19.+ I:
f;lriscismul unci I'cmei din mare;l burghezic
provinciala de 141 Inccputul sccolului XX, SigUl'Cl
de propria-i pcrl'cc\iunc. sc V[lrClln sullctul altura
ca sa Ie il11punCllcgea ci rigida. convingClIldusc pe
sine ca c Icgea lui DUl11nCICU, Ea eslc aeuzala din
pl'llcesul intcnt;ll de !vlauriac religici pe l'arc a
CulltlScUl-oln c()pilClric,
FATA (CHIP)
Fata lui Dumnt!zt!u
In sens strict, omul nu poalc sta .Ja\a
catre raW' cu Dumnezeu, intr-atat cstc de
orhitoare slava':' lui. "Fata mea insa nu vei
putea sa 0 vezi, ca nu poate vcdea omul rata
mea sa traiasca", i-a spus Dumnezcu lui
Moise'" (Ex 33,20; Is 6,5). -+ SLA vA.
Dar "fata" lui Dumnezeu mai semnifiea
prezenta sa invizibila in sanetuarul din
lerusalim la modul general, In mijloeul
poporului sau. "A cauta rata lui Dumnezeu"
Inseamna a vrea sa-l sa In
preajma lui (Ps 27,8-9; 42,3) sa respeqi
legea lui (Os 5,15).
Fata lui Cristos sau Sfanta Fata
Isus avea chipul unui barb at.
dupa Matei, Mareu Luca, Intr-o zi "el s-a
schimbat la [ata" Inaintea lui Petru, Iacov
loan: "Chipul i-a stralucit ea soarele" (Mt
17,1): figura sa omeneasea se
in slava lui Dumnezeu. -+ SCHIMBAREA
LA FArA.
Dupa 0 traditie apocrifa, una dintre
femeile care I-au urmat pe Cristos pe drumul
Cal varul ui" , numita Veronica * , s-a indreptat
spre el, a luat 0 panza i-a sudoarea
sangcle ce-i curgeau pe rata: se spune ca
FAGADUINTA 77
trasaturilc chipului au ram as imprimate pe
panza: cstc "naframa" Veronicai.
Dupa moartca lui Isus, ucenicii sai I-au
intr-un lintoliu i-au acoperit rata
cu un giulgiu. La Torino sc poate vedea un
asemenea val, impropriu numit "smntul
giulgiu", cc poarta urmclc ehipului ale
trupului unui harbat supliciat. Multi
vor sa rccunoasca in cle urmelc trupului
mort al lui Isus; dar dupa ultimcIc cercetari
(carhon 14), acest Iintoliu ar data din Evul
Mediu, -+ GIULGIU,
LS:P. <lcopcri /;I{:I (Ex -'hi, gcst dc
spai1l1:1 Inaimca tr;lIlsccndcnici divinc, [n lil11baj
a rci'llza SCI \'czi 0 rc;t\ilah.' (Intrc
buinial adcsc(lri IlllllOd il'(lnici,
Lit. Rcne-Guy Cadou. E!clw sail
Icgctal. 1'151: .. :\Ia Illdn.:pl.Cll singuf'. ,pre (a\a slr;'i-
Illcitoare a lui DUl11neZcll," Pierrc Emmanucl.
lacoI', 197t1 ... Cuv[lIlt Chip": .. Fata ;1 lui Cristos.
L'nica aSClllanarc / Niciciind IllI a :
Pcale tale bUIC sfiinta noastra idcntitate,"
ICOI1. !cO;tlW Smnwlui Chip. scc, XII. Mosco-
va, Georgcs Rouault. Sl'fin(a Fat.L 1933. Paris,
FA.GA.DUINTA
Dumnezeul Bibliei cstc Dumnezeul Fa-
giiduintei. Inca din povcstirea Genezei, crea-
torullasa sa se inteleaga ca, in lupta omului
impotriva biruinta va fi a celui
dintai. Dupa Potop", Dumnezeu Incheie un
Lcgaman( eu Noe, fagaduindu-i ca-l va
ocroti eu credinta: Inchei aeest legamant
eu voi, cit nici 0 faptura nu va mai 11 nimicita
de ape1e potopului nu va mai veni potop
ca sa pustiasca pamantul" (Gn 9,11).
Istoria poporului ales Incepe eu faga-
duinta lui Dumnezeu facuta lui el
va fi parintele multora, sai vor
stapani tara Canaan. Dupa aeeasta, alte faga-
duinte jaloneaza istoria poporului lui Dum-
nezeu: de eliberare din robie, de perenitate a
casei lui David, de i'ntoarcere din captivitate
de nimieire a (Ir 46,27-28) .
Pcntru Isus, "fiu" al lui David,
promisiunilc din VT. La randul
I
!
78 FANTANA
lui, face eI fiigaduinte: "Oricine
crede In mine nu va muri nicicand" (In
11 ,26); "Va voi trimite Duhul Adevarului"
(In 15,,26). sunt oameni de credinta,
copii ai Fagaduintei ......... IMPA.RA TIE, MAN-
TUIRE.
L.&P. Perifraza "popor al fagiiduintei" ii de-
semneaza pe evreii ai fagaduin(ei fa-
cute de Dumnezeu lui A vraam: credinfa lor ramane
nezdruncinata oricat de lung ar fi timpul scurs pana
la indeplinirea promisiunii, in pofida perioadelor de
deznadejde sau de orbire (Is 42,1 X-22) ,
FANTANA
De 0 Insemnatate capitala Intr-un tinut
arid, fantanile sunt disputate intre pastori.
Saparea unei fantani reprezinta 0 sarcina
grea, la care participa conducatorii semin-
tiilor (Num 21 ,16-17). FantaniIe sunt astupa-
te adesea cu piituri (2S 17,19) sau cu lespezi
de piatra; Iacov da lespedea la 0 parte ca sa
adape vite1e Rahilei (Gn 29,2-10).
E locul de intalnire de formare a
cuplurilor: Isaac - prin rnijlocirea lui Eliazar
- Rebeca (Gn 24,15), Moise Sefora (Ex
2,16-22).
Fantanile pastreaza amintirea patriar-
hilor. Isus 0 pe samariteanca* la
fantana lui Iacov" (In 4,6-15).
FECIOARAIFECIORIE
Fecioria face parte din dispozitiile legale
privitoare la casatorie. Deuteronomul" pre-
vede pedeapsa cu moartea prin lapidare pen-
tru rnireasa pe care sotul 0 acuza public, daca
nu poate aduce dovezile de virginitate in ziua
casatoriei. In ceea ce-l pe sot, invi-
nuit de defiiimare in cazul in care rnireasa
este nevinovata, el 0 pedeapsa
trebuie sa-i plateasca 0 amenda tatalui fetei ca
sa spele dezonoarea (Dt 22,13-20).
In NT, la aceasta lege face aluzie Evan-
ghelia lui Matei dnd este yorba de Maria*
de Iosif*, care a vrut s-o repudieze pe 10-
godnica sa vazand ca e insarcinata
(Mt 1,18-20).
Fecioarele nebunelFecioarele
Aluzie la 0 parabola evanghelica eMt
25,1-13). Zeee fete mireIe toata
noaptea; cinci "nebune" (neprevazatoare) nu
luat destul ulei pentru lampa se due
sa cumpere, iar dnd mirele ele nu
sunt acolo pentru a intra cu elin sala nuntii.
Dupa interpretarea alegorica, fecioarcle
reprezinta sufletele" In lui Dum-
nezeu sau ajudecatii: "Vegheati, fiindca nu
cunoasteti nici ziua, nici eeasul." ........ IMPA-
RA TIE, NUNT A.
Lit. Drama I iturgica In FeciOarefe
fnrefepte FeciOarefe nebune, sec, XL la limita
dintre teatrll ceremonia religioasa.
Icon. Cele zece fecioare au fost sculptate in
arcadele bisericilor roman ice gotice, gravate in
Cllpru de Martin Schongauer, sec. XV.
Abraham Bosse, sec. XVII. Exista pu(ine scene de
ansamblu: fresca de la Sf. Cecilia din Albi, 1512;
William Blake, acuareJa. I X26, Londra.
FEMEI (Sfintele .... )
Termenulle desemneaza pe femeile care
I-au urmat pe Isus au jucat un rol mai ales
in timpul Rastignirii", Invelirii punerii In
mormant. Maria Salomeea, nevasta lui
Zevedei, mama apostolilor Iacov" eel Mare
loan, II urmeaza pe Isus pomind din
Galileea, paua la cruce se duce
la mormant sa-i imbalsameze trupul (Mt
27,55-56; Me 15,40; 16). Maria, mama lui
Iacov" eel Mic, asista la Ingroparea lui Isus
e martora la Inviere (Mt 28,9-10). Maria,
mama lui Marcu, In casa ei prima
eomunitate din Ierusalim (Fp 12,12).
........ MARIA DIN BETANIA, MARIA DIN
MAGDALA (zisa Maria-Magdalena).
FENICIENI
Popor semit stabilit pe tarmul Meditera-
nei, intre Muntele Carmel golful A1exan-
dretta, fenicienii au fost eivili-
zatiei canaaneene din mileniile III II. Au
r
i
construit regale: Arvad. Biblos, Sidon,
Tvr. Traind din din comert,
intemeiat colonii In Cipru, pe tarmul
Marii Egee, In Mediterana occidental a pana
la Peninsula Iherica au fondat Cartagina,
In anul 8141. Cr. Alfabetullor (spre 1350) a
fost adoptat dc popoarc1e vccine, iar
sugarii fcnieicni. rceunoseuti pentru pricc-
pe;ca lor, au fost angajati la eonstruirea
Templului din Icrusalim (Hiram din Tyr).
Atinsi de c1enizare In sec. IV, au fost Ineor-
111 pro\'ineia [Omana a Siriei In anul
MI. Cr.
FENIX
(Gr. phoinix. In milologia egip-
Leana. pasare fahuloasa eare lraia ll1ai ll1ulte
seeole: ardea pc rug, apoi din pro-
pria-i Psalmul 103, eu loale ca v.or-
despre vultur, face aluzie ciaI' la 1111tul
pasarii fenix (Ps 103,5). Aeeasta apare
ulleori ea simholul lui Isus, mort lnviat.
Lit. Apollinaire. A/con/uri. 1913. ,.zona": pen-
tnlun rei de apoteozacristicii, sosesc pasiiri-soli ai
diferitelor continente reiigii; printre ele. fcnixul.
"acest rug ce s,e aprinde singur". II pc
Isus la InaIpre'.
FERICIRILE
(Lat. beatitudo, "fericire" , substantiv creat
de Cicero plecand de Ia beatus, "fericit,
preaferieit".) La inceputul "Predicii de pe
Munte" (Mt 5,1-11; vezi Lc 6,20-26), Isus,
in fraze solemne paradoxaIe, Ii proclama
,,fericiti" tocmai pe aceia pe care lumea Ii
considera necajiti, naivi ori sortiti
Fericiti cei saraci cu duhul.. .
" .
Fericiti cei blanzi ...
Fericiti cei ce plang... ,
Fericiti cei ce flamanzesc si Inseteaza de
. '
dreptate ...
Ferieiti cei milostivi ...
Ferieiti eei eurati eu inima ...
Fericiti fiiditorii de pace ...
FILACTERE
79
Fcriciti eci pcntru dreptate ... "
(Mt 5,3-10). -. SARAC.
Lit. La Incepuwl romanului picaresc spaniol
Lr7.ariJlo de Tonllc". sec, XVI, lntalnilll 0 aluzic
parodica la cea de-a opta rcricirc: . Ferici\i cei cc
sufcra din caUl-a Justi[ici" (in !'Oman c vorba
dcsprc un hot ajuns la InchisoCllC). Andre Gide.lll
"'ni/e Bucatc. 1935. astlel eca de-a
trcia fericirc: "Pril11ul cu"fmt al lui Cristos cstc
pcntl'll a tristc\eCl inti'll bucurie:
Fcriei\i eei cc plang .. ." rilu In[clcge accasta
vorba eel ce IllI \'ede In ea dedIt de a
plan\!c," Luc [:C'/kiri/c. 19-+5, Pierrc
l',l/(),
'\IlIz. Cesar Frall,k. i"criciri/c.<)r;ltoriu. IN91,
FIAT
(Lat.. conjuneti\'. p<.'rs. a trcia. de la fieri.
.. a fi faeut": ,.Sa se raea!") Ingerului GavriiJ'.
care 0 vesteste ca va un fill diruia
Dumnczeu Ii 'va da twnul lui David. Maria"
Ii raspundc: "Fic-mi mic dupa euvantul
tau!" - In VUlgata": Fjat mihj secundum
verbum tuum (Le Prin accste
euvintc ea aecepta sa devina mama lui lsus.
-. BUNA-VESTIRE.
L&P. Formula preseurtata Fiat Inseamna
acceptarea vointci lui Dumnezcll;;r splIne . .fiilt":
a consimti la misiunca sau Ia 111CerCarea propusa
de Dumnezeu.
FIERE
(Lat. tel, "bila, fiere".) Evanghelistul
Matei ca, pe Golgota, lui Isus i
s-a dat sa bea vin amestecat cu fiere (Mt
27,34).
Mentiunea evanghelistului trirnite la psaI-
mul 69 (,,$i mi-au dat spre mancarea
fiere si In setea mea m-au adapat cu otet"). In
supliciatii erau Imbatati eu Yin
l::l " '
amestecat cu smirna, pentru a Ii se
suferintele. Isus a refuzat.
FILACTERE
(Gr. phylacterion, "ceca ce ocrote?te"; eb.
tefilin, ri'id1icina ca tcfilah, "ruga-
ciune".) Cutiute cilindrice conti nand suluri
78 FANTANA
lui, face eI fiigaduinte: "Oricine
crede In mine nu va muri nicicand" (In
11 ,26); "Va voi trimite Duhul Adevarului"
(In 15,,26). sunt oameni de credinta,
copii ai Fagaduintei ......... IMPA.RA TIE, MAN-
TUIRE.
L.&P. Perifraza "popor al fagiiduintei" ii de-
semneaza pe evreii ai fagaduin(ei fa-
cute de Dumnezeu lui A vraam: credinfa lor ramane
nezdruncinata oricat de lung ar fi timpul scurs pana
la indeplinirea promisiunii, in pofida perioadelor de
deznadejde sau de orbire (Is 42,1 X-22) ,
FANTANA
De 0 Insemnatate capitala Intr-un tinut
arid, fantanile sunt disputate intre pastori.
Saparea unei fantani reprezinta 0 sarcina
grea, la care participa conducatorii semin-
tiilor (Num 21 ,16-17). FantaniIe sunt astupa-
te adesea cu piituri (2S 17,19) sau cu lespezi
de piatra; Iacov da lespedea la 0 parte ca sa
adape vite1e Rahilei (Gn 29,2-10).
E locul de intalnire de formare a
cuplurilor: Isaac - prin rnijlocirea lui Eliazar
- Rebeca (Gn 24,15), Moise Sefora (Ex
2,16-22).
Fantanile pastreaza amintirea patriar-
hilor. Isus 0 pe samariteanca* la
fantana lui Iacov" (In 4,6-15).
FECIOARAIFECIORIE
Fecioria face parte din dispozitiile legale
privitoare la casatorie. Deuteronomul" pre-
vede pedeapsa cu moartea prin lapidare pen-
tru rnireasa pe care sotul 0 acuza public, daca
nu poate aduce dovezile de virginitate in ziua
casatoriei. In ceea ce-l pe sot, invi-
nuit de defiiimare in cazul in care rnireasa
este nevinovata, el 0 pedeapsa
trebuie sa-i plateasca 0 amenda tatalui fetei ca
sa spele dezonoarea (Dt 22,13-20).
In NT, la aceasta lege face aluzie Evan-
ghelia lui Matei dnd este yorba de Maria*
de Iosif*, care a vrut s-o repudieze pe 10-
godnica sa vazand ca e insarcinata
(Mt 1,18-20).
Fecioarele nebunelFecioarele
Aluzie la 0 parabola evanghelica eMt
25,1-13). Zeee fete mireIe toata
noaptea; cinci "nebune" (neprevazatoare) nu
luat destul ulei pentru lampa se due
sa cumpere, iar dnd mirele ele nu
sunt acolo pentru a intra cu elin sala nuntii.
Dupa interpretarea alegorica, fecioarcle
reprezinta sufletele" In lui Dum-
nezeu sau ajudecatii: "Vegheati, fiindca nu
cunoasteti nici ziua, nici eeasul." ........ IMPA-
RA TIE, NUNT A.
Lit. Drama I iturgica In FeciOarefe
fnrefepte FeciOarefe nebune, sec, XL la limita
dintre teatrll ceremonia religioasa.
Icon. Cele zece fecioare au fost sculptate in
arcadele bisericilor roman ice gotice, gravate in
Cllpru de Martin Schongauer, sec. XV.
Abraham Bosse, sec. XVII. Exista pu(ine scene de
ansamblu: fresca de la Sf. Cecilia din Albi, 1512;
William Blake, acuareJa. I X26, Londra.
FEMEI (Sfintele .... )
Termenulle desemneaza pe femeile care
I-au urmat pe Isus au jucat un rol mai ales
in timpul Rastignirii", Invelirii punerii In
mormant. Maria Salomeea, nevasta lui
Zevedei, mama apostolilor Iacov" eel Mare
loan, II urmeaza pe Isus pomind din
Galileea, paua la cruce se duce
la mormant sa-i imbalsameze trupul (Mt
27,55-56; Me 15,40; 16). Maria, mama lui
Iacov" eel Mic, asista la Ingroparea lui Isus
e martora la Inviere (Mt 28,9-10). Maria,
mama lui Marcu, In casa ei prima
eomunitate din Ierusalim (Fp 12,12).
........ MARIA DIN BETANIA, MARIA DIN
MAGDALA (zisa Maria-Magdalena).
FENICIENI
Popor semit stabilit pe tarmul Meditera-
nei, intre Muntele Carmel golful A1exan-
dretta, fenicienii au fost eivili-
zatiei canaaneene din mileniile III II. Au
r
i
construit regale: Arvad. Biblos, Sidon,
Tvr. Traind din din comert,
intemeiat colonii In Cipru, pe tarmul
Marii Egee, In Mediterana occidental a pana
la Peninsula Iherica au fondat Cartagina,
In anul 8141. Cr. Alfabetullor (spre 1350) a
fost adoptat dc popoarc1e vccine, iar
sugarii fcnieicni. rceunoseuti pentru pricc-
pe;ca lor, au fost angajati la eonstruirea
Templului din Icrusalim (Hiram din Tyr).
Atinsi de c1enizare In sec. IV, au fost Ineor-
111 pro\'ineia [Omana a Siriei In anul
MI. Cr.
FENIX
(Gr. phoinix. In milologia egip-
Leana. pasare fahuloasa eare lraia ll1ai ll1ulte
seeole: ardea pc rug, apoi din pro-
pria-i Psalmul 103, eu loale ca v.or-
despre vultur, face aluzie ciaI' la 1111tul
pasarii fenix (Ps 103,5). Aeeasta apare
ulleori ea simholul lui Isus, mort lnviat.
Lit. Apollinaire. A/con/uri. 1913. ,.zona": pen-
tnlun rei de apoteozacristicii, sosesc pasiiri-soli ai
diferitelor continente reiigii; printre ele. fcnixul.
"acest rug ce s,e aprinde singur". II pc
Isus la InaIpre'.
FERICIRILE
(Lat. beatitudo, "fericire" , substantiv creat
de Cicero plecand de Ia beatus, "fericit,
preaferieit".) La inceputul "Predicii de pe
Munte" (Mt 5,1-11; vezi Lc 6,20-26), Isus,
in fraze solemne paradoxaIe, Ii proclama
,,fericiti" tocmai pe aceia pe care lumea Ii
considera necajiti, naivi ori sortiti
Fericiti cei saraci cu duhul.. .
" .
Fericiti cei blanzi ...
Fericiti cei ce plang... ,
Fericiti cei ce flamanzesc si Inseteaza de
. '
dreptate ...
Ferieiti cei milostivi ...
Ferieiti eei eurati eu inima ...
Fericiti fiiditorii de pace ...
FILACTERE
79
Fcriciti eci pcntru dreptate ... "
(Mt 5,3-10). -. SARAC.
Lit. La Incepuwl romanului picaresc spaniol
Lr7.ariJlo de Tonllc". sec, XVI, lntalnilll 0 aluzic
parodica la cea de-a opta rcricirc: . Ferici\i cei cc
sufcra din caUl-a Justi[ici" (in !'Oman c vorba
dcsprc un hot ajuns la InchisoCllC). Andre Gide.lll
"'ni/e Bucatc. 1935. astlel eca de-a
trcia fericirc: "Pril11ul cu"fmt al lui Cristos cstc
pcntl'll a tristc\eCl inti'll bucurie:
Fcriei\i eei cc plang .. ." rilu In[clcge accasta
vorba eel ce IllI \'ede In ea dedIt de a
plan\!c," Luc [:C'/kiri/c. 19-+5, Pierrc
l',l/(),
'\IlIz. Cesar Frall,k. i"criciri/c.<)r;ltoriu. IN91,
FIAT
(Lat.. conjuneti\'. p<.'rs. a trcia. de la fieri.
.. a fi faeut": ,.Sa se raea!") Ingerului GavriiJ'.
care 0 vesteste ca va un fill diruia
Dumnczeu Ii 'va da twnul lui David. Maria"
Ii raspundc: "Fic-mi mic dupa euvantul
tau!" - In VUlgata": Fjat mihj secundum
verbum tuum (Le Prin accste
euvintc ea aecepta sa devina mama lui lsus.
-. BUNA-VESTIRE.
L&P. Formula preseurtata Fiat Inseamna
acceptarea vointci lui Dumnezcll;;r splIne . .fiilt":
a consimti la misiunca sau Ia 111CerCarea propusa
de Dumnezeu.
FIERE
(Lat. tel, "bila, fiere".) Evanghelistul
Matei ca, pe Golgota, lui Isus i
s-a dat sa bea vin amestecat cu fiere (Mt
27,34).
Mentiunea evanghelistului trirnite la psaI-
mul 69 (,,$i mi-au dat spre mancarea
fiere si In setea mea m-au adapat cu otet"). In
supliciatii erau Imbatati eu Yin
l::l " '
amestecat cu smirna, pentru a Ii se
suferintele. Isus a refuzat.
FILACTERE
(Gr. phylacterion, "ceca ce ocrote?te"; eb.
tefilin, ri'id1icina ca tcfilah, "ruga-
ciune".) Cutiute cilindrice conti nand suluri
80 FILISTENI
mici de pergament pc carc sunt scrisc diferitc
vcrscte hiblicc; cvrcii Ie poarta Icgate la
hrate pc fruntc In timpul rugaciunii, confor-
mandu-se poruncii bihlicc CDt 6,8): "Cuvin-
tde accstca ... Sa Ie lcgi ca scmn la mana si sa
Ie ai ca pe 0 tablita ta." In Mt 2'3,5,
Isus Ie carturarilor" fariscilor':' ca
latcsc filactcrelc", dar n u sunt
spiritului Lcgii lui Dumnczcu.
FILISTENI
"Popor al l11arii" de origine erctana
(ncscmiUi). au navalit In Egipt catrc anul
1175 I. Cr .. dar au i"ost respin::;i sprc Canaan,
undc au Intclllciat Gala,
Gat Eqron (Pentapolis). Au dat
nlllllck lor acestei regiuni de eoasUi, nume
extins apoi. suh forma lui latinizata - Pa-
kstina - la toata tara.
A vand l1lonopolul lierului ( 1 S 13 .19-20),
rilistcnii crau hinc Inarl1lati. Au rcpurtat
numcroasc victorii asupra lui Israel In cpoca
ludecatorilor la inecputurilc rcgalitiitii (SCc.
XI-X i. Cr.); au chiar sa eapturcze
Chivotul (Arca':') Lcgamantului (1S 4-6).
Episodul cel mai eunoseut al luptei
Impotriva filistenilor este batalia tanarului
David':' Impotriva Goliat"'. Saul'" a
Ineereat zadarnie sa scuture jugul filistean
a murit In lupta, Impreuna eu eci trei fii ai
sai (1 S 31,8). David Solomon au
sa-i tina In frau. Ulterior, fiIistenii au devenit
vasalii asirienilor ai babilonienilor, iar In
eele din urma au fost Incorporati In Imperiul
persan, apoi elenistic.
Civilizatia lor, care a fost stralucita, a
lasat 0 serie de vestigii. Filistenii adorau In
special trei divinitati: Dagon, Astarte
Baal-Zebu!.
FIRMAMENT
Tennen provenit din latina Vulgatei"'. Este
ereat pornind de la 0 radaeina care Inseamna
tane, fennitate, stabilitate. Confonn Genezei,
ecru!'" - finnamentul - ascmcnea unei holti
solide, dcspartc apcle dc sus de pamant, ceea
ce permite cxistenta vietii (Gn 1,6).
FIUL LUI DUMNEZEU
In VT, Israel, la modul coJcctiv (Ex
4,22), precum israelitii ca indivizi (Dt
14,1) sunt numiti "fii ai lui Dumnczeu"
(vczi Os 2,1). Regclc-mcsia cstc cI
adoptat de Dumnczcu, devenindu-i fiu (Ps
2,7; 89,27-28).
Dc asemcnca, NT accastii cx-
prcsic pcntru a-i dcsemna pc toti eci oolezati
inlr-un sens superior, pe !sus.
Evanghclia lui loan (' stnlhiituta dc
laitlllotivul uniunii lui Isus eu tatal sau (vezi
In 14,11). Aeeastii filiatie ce sc
situcaza in afara oricarui proces biologic
natural, exprima 0 cOl11uniune structural,l
Intrc Isus Dumnezeu. Cei botezati devin
la randul lor fii ai lui DUl1lnezeu, Insa prin
adoptiunc, nu prin firca lor; ca Ufl11arC, ci
Ii pot spune: "Tatal Nostru ... " (Mt 6,9).
Fiul lui David
Denumire a lui lsus carc-l Intr-o
stirpe (deseendenta) pamantcasca. Evanghe-
Matei Luca stabilese 0 genealogie'" a
lui Isus: prin tatal sau dupa lege, Iosif, el
s-ar trage din barhatii A vraam
David. In Evanghclia dupa Marcu, Isus
face 0 exegeza asupra lui Cristos ca fiu
Domn allui David, dar nu afinna explicit ca
el este Mesia" (Mc 12,35-37). --. MOSTE-
NIRE, TATA. .
Fiul Omului
Expresia, folosita de prorocul Daniel
(Dn 7,13), se apJica unui personaj ce vine pe
nori, a carui Imparatie asupra popoarelor va
fi Impanitia are deci 0 semnificatie
mesianica.
Isus da titlul de Fiu al Omului:
"Fiul Omului nu are rezema capul"
(Mt 8,20), subliniind contrastul dintre con-
ditia lui omeneasca viitoarea Intoarcere
In atotputernicie 5i slava (Mt 24, 30). -+
MESIA.
r
Lit, Jean Grosjean. Fiul Ol11ului. 1953. Fran\;ois
Mauriac, Fiu/ Of1)ului. 195X: meditatie asupra lui
lsus dedicata lui Elie Wiesel. "care'a fost un prune
evreu rastignit".
FLORII
Cu 0 saptamana'inainte de Isus a
intrat In Ierusalim ciilare pc un asin;
muitimea celor sositi pentru sarbatoare a
tiliat ramuri din eopaeii din jur 5i I-a aclamat
pc Isus: "Osana"! Binccuvantat este eel cc
vine Intru numclc Domnului!" (Mt 21,1-11;
Me 11,1-1 L Lc 19,2H-38; In 12,12-16).
Accasta Inseamna di oamenii
In cI pc Mcsia' regesc. cel de evrei.
celchreazii intrarca lui Isus In
Icrusalim In Duminiea Floriilor, cu ()
saptamana inaintea
Icoll. Cri"lo.o; itltdnd ill icru":llim ill i'iuiI (Ic
F/orii: St-Etienne dAuxerre. i'resca din criptfl. sec.
XI: Daphni.Grecia.mozaic din sec. XI: Dliccio di
Blioninsegna. sec. Xli I. Siena; Friedrich
Overbeck, I X24. LUbeck: Hippolyte Flandrin.
I X54. St-Germain-c1es-Pres. James Ensor./tltfilrca
lui Cristo,,' in Bruxcllcs. I XXX. Anvers.
FOAMETE
Este un flagel deseori mention at In
Biblie, printre cauze numarandu-sc: ari-
ditatea solului, seceta, grindina, invazia
lileustelor, molimeIe, razboaiele (Ir 14,1-6;
II 1); eo pedeapsa a cerului (Ps 105,16). In
Apocalipsa, sosirea urgiilor - foamete,
ciuma, razboi, navala fiarelor salbatice -
anunta Imperiului Roman
(Ap 6).
In afara perioadelor de foamete pro-
priu-zisa, evreii au suferit de lipsa hranei In
dupa plecarea lor din Egipt. Atunci Ii
s-a intamplat uneori sa regrete vremea ro-
biei, cand cel putin puteau sa manance carne
paine (Num 11). Prin contrast, fagiiduin-
tele lui Durnnezeu Izbavitorul (II 2,19-26; Is
25,6) Intemeierea Imparatiei* sunt traduse
adeseori de Biblie prin viziuni ale
gului. --. OSPA.r.
Foe 81
FOC
Focul oeupa un loc aparte in imaginarul
biblic. Apare rarcori in folosirile lui
curente - In camin, In vatra, In curte sau la
gatit. Ceca ce frapeaza imaginatia evreilor
este foeul furtunii, admirat In dubla sa
ipostaza: trasnetul care distruge furluna
carc aduce ploaia binefacatoarc.
Foeul devine semn al lui Dumnezeu,
decor al l11anifestarilor sale. AstfeL Dum-
nezcu a Incheiat Icgamantul eu A vraam
trimitand 0 para de foc (Gn 15,17). 1 i se
arata lui Moisc printr-un rug de milrikini
aprins (Ex 3,2). In pustic. merge Inaintea
poporului, noaptea, sub forma unui stalp dc
foc (Ex 13.2 I). I se arata lui Isaia lui
Iczeehicl In mijlocul focului. IIie cste rapit
la Dumnezeulntr-un car de foc (2R 2.11) .
Semn al lui Dumnezeu, foeul cudi-
te5te necuratia: ingcrul apropic un carbunc
aprins dc buzele tanarului Isaia, in ziua
ehemarii sale (Is 6,6-7); Israel estc curiitit
prin focul exilului (Is 48,10). Autorii psal-
milor eunosc valoarea purificatoare a
f'oeului (Ps 26,2), la fcl cei ai Apocalipsci,
care vild In foe imagineajudeciitii discrimi-
natorii a lui Dumnezeu (Ap 20,9-10,14-15):
focul vqnic, nestins, e menit sa arda ceca ce
nu a putut fi curatit mai Inainte.
Aceasta tema, preluata din VT, apare
frecvent In evanghelii.
Focul este simbolul lui Dumnezeu
care izbaveste si lumineaza. De Rusalii CFp
2,1-4), primesc un dar aparte. In
odaia In care fae rugaciunea, se
aude un vuiet ca de vant, pc fiecare dintre ei
se "limbi" ca de foc: sunt
de Duhul Smnt capata darul de a vorbi In
aIte limbi. -+ GHEENA, lAD, RUSALII.
Lit. Focul iadului este reprezentarea cea mai
a chinurilor care-l pe pacatosul
inrait. In Paradisul picrdutde Milton, 1667, ingerii
rebeli sunt azv1trIi!i In .,focul ce Don
Juan, in Don Juan de Moliere, 1665, estc ars, In
cele din unna, de un foe nevazut cade Intr-un
hau din care ies t1acari mari.
80 FILISTENI
mici de pergament pc carc sunt scrisc diferitc
vcrscte hiblicc; cvrcii Ie poarta Icgate la
hrate pc fruntc In timpul rugaciunii, confor-
mandu-se poruncii bihlicc CDt 6,8): "Cuvin-
tde accstca ... Sa Ie lcgi ca scmn la mana si sa
Ie ai ca pe 0 tablita ta." In Mt 2'3,5,
Isus Ie carturarilor" fariscilor':' ca
latcsc filactcrelc", dar n u sunt
spiritului Lcgii lui Dumnczcu.
FILISTENI
"Popor al l11arii" de origine erctana
(ncscmiUi). au navalit In Egipt catrc anul
1175 I. Cr .. dar au i"ost respin::;i sprc Canaan,
undc au Intclllciat Gala,
Gat Eqron (Pentapolis). Au dat
nlllllck lor acestei regiuni de eoasUi, nume
extins apoi. suh forma lui latinizata - Pa-
kstina - la toata tara.
A vand l1lonopolul lierului ( 1 S 13 .19-20),
rilistcnii crau hinc Inarl1lati. Au rcpurtat
numcroasc victorii asupra lui Israel In cpoca
ludecatorilor la inecputurilc rcgalitiitii (SCc.
XI-X i. Cr.); au chiar sa eapturcze
Chivotul (Arca':') Lcgamantului (1S 4-6).
Episodul cel mai eunoseut al luptei
Impotriva filistenilor este batalia tanarului
David':' Impotriva Goliat"'. Saul'" a
Ineereat zadarnie sa scuture jugul filistean
a murit In lupta, Impreuna eu eci trei fii ai
sai (1 S 31,8). David Solomon au
sa-i tina In frau. Ulterior, fiIistenii au devenit
vasalii asirienilor ai babilonienilor, iar In
eele din urma au fost Incorporati In Imperiul
persan, apoi elenistic.
Civilizatia lor, care a fost stralucita, a
lasat 0 serie de vestigii. Filistenii adorau In
special trei divinitati: Dagon, Astarte
Baal-Zebu!.
FIRMAMENT
Tennen provenit din latina Vulgatei"'. Este
ereat pornind de la 0 radaeina care Inseamna
tane, fennitate, stabilitate. Confonn Genezei,
ecru!'" - finnamentul - ascmcnea unei holti
solide, dcspartc apcle dc sus de pamant, ceea
ce permite cxistenta vietii (Gn 1,6).
FIUL LUI DUMNEZEU
In VT, Israel, la modul coJcctiv (Ex
4,22), precum israelitii ca indivizi (Dt
14,1) sunt numiti "fii ai lui Dumnczeu"
(vczi Os 2,1). Regclc-mcsia cstc cI
adoptat de Dumnczcu, devenindu-i fiu (Ps
2,7; 89,27-28).
Dc asemcnca, NT accastii cx-
prcsic pcntru a-i dcsemna pc toti eci oolezati
inlr-un sens superior, pe !sus.
Evanghclia lui loan (' stnlhiituta dc
laitlllotivul uniunii lui Isus eu tatal sau (vezi
In 14,11). Aeeastii filiatie ce sc
situcaza in afara oricarui proces biologic
natural, exprima 0 cOl11uniune structural,l
Intrc Isus Dumnezeu. Cei botezati devin
la randul lor fii ai lui DUl1lnezeu, Insa prin
adoptiunc, nu prin firca lor; ca Ufl11arC, ci
Ii pot spune: "Tatal Nostru ... " (Mt 6,9).
Fiul lui David
Denumire a lui lsus carc-l Intr-o
stirpe (deseendenta) pamantcasca. Evanghe-
Matei Luca stabilese 0 genealogie'" a
lui Isus: prin tatal sau dupa lege, Iosif, el
s-ar trage din barhatii A vraam
David. In Evanghclia dupa Marcu, Isus
face 0 exegeza asupra lui Cristos ca fiu
Domn allui David, dar nu afinna explicit ca
el este Mesia" (Mc 12,35-37). --. MOSTE-
NIRE, TATA. .
Fiul Omului
Expresia, folosita de prorocul Daniel
(Dn 7,13), se apJica unui personaj ce vine pe
nori, a carui Imparatie asupra popoarelor va
fi Impanitia are deci 0 semnificatie
mesianica.
Isus da titlul de Fiu al Omului:
"Fiul Omului nu are rezema capul"
(Mt 8,20), subliniind contrastul dintre con-
ditia lui omeneasca viitoarea Intoarcere
In atotputernicie 5i slava (Mt 24, 30). -+
MESIA.
r
Lit, Jean Grosjean. Fiul Ol11ului. 1953. Fran\;ois
Mauriac, Fiu/ Of1)ului. 195X: meditatie asupra lui
lsus dedicata lui Elie Wiesel. "care'a fost un prune
evreu rastignit".
FLORII
Cu 0 saptamana'inainte de Isus a
intrat In Ierusalim ciilare pc un asin;
muitimea celor sositi pentru sarbatoare a
tiliat ramuri din eopaeii din jur 5i I-a aclamat
pc Isus: "Osana"! Binccuvantat este eel cc
vine Intru numclc Domnului!" (Mt 21,1-11;
Me 11,1-1 L Lc 19,2H-38; In 12,12-16).
Accasta Inseamna di oamenii
In cI pc Mcsia' regesc. cel de evrei.
celchreazii intrarca lui Isus In
Icrusalim In Duminiea Floriilor, cu ()
saptamana inaintea
Icoll. Cri"lo.o; itltdnd ill icru":llim ill i'iuiI (Ic
F/orii: St-Etienne dAuxerre. i'resca din criptfl. sec.
XI: Daphni.Grecia.mozaic din sec. XI: Dliccio di
Blioninsegna. sec. Xli I. Siena; Friedrich
Overbeck, I X24. LUbeck: Hippolyte Flandrin.
I X54. St-Germain-c1es-Pres. James Ensor./tltfilrca
lui Cristo,,' in Bruxcllcs. I XXX. Anvers.
FOAMETE
Este un flagel deseori mention at In
Biblie, printre cauze numarandu-sc: ari-
ditatea solului, seceta, grindina, invazia
lileustelor, molimeIe, razboaiele (Ir 14,1-6;
II 1); eo pedeapsa a cerului (Ps 105,16). In
Apocalipsa, sosirea urgiilor - foamete,
ciuma, razboi, navala fiarelor salbatice -
anunta Imperiului Roman
(Ap 6).
In afara perioadelor de foamete pro-
priu-zisa, evreii au suferit de lipsa hranei In
dupa plecarea lor din Egipt. Atunci Ii
s-a intamplat uneori sa regrete vremea ro-
biei, cand cel putin puteau sa manance carne
paine (Num 11). Prin contrast, fagiiduin-
tele lui Durnnezeu Izbavitorul (II 2,19-26; Is
25,6) Intemeierea Imparatiei* sunt traduse
adeseori de Biblie prin viziuni ale
gului. --. OSPA.r.
Foe 81
FOC
Focul oeupa un loc aparte in imaginarul
biblic. Apare rarcori in folosirile lui
curente - In camin, In vatra, In curte sau la
gatit. Ceca ce frapeaza imaginatia evreilor
este foeul furtunii, admirat In dubla sa
ipostaza: trasnetul care distruge furluna
carc aduce ploaia binefacatoarc.
Foeul devine semn al lui Dumnezeu,
decor al l11anifestarilor sale. AstfeL Dum-
nezcu a Incheiat Icgamantul eu A vraam
trimitand 0 para de foc (Gn 15,17). 1 i se
arata lui Moisc printr-un rug de milrikini
aprins (Ex 3,2). In pustic. merge Inaintea
poporului, noaptea, sub forma unui stalp dc
foc (Ex 13.2 I). I se arata lui Isaia lui
Iczeehicl In mijlocul focului. IIie cste rapit
la Dumnezeulntr-un car de foc (2R 2.11) .
Semn al lui Dumnezeu, foeul cudi-
te5te necuratia: ingcrul apropic un carbunc
aprins dc buzele tanarului Isaia, in ziua
ehemarii sale (Is 6,6-7); Israel estc curiitit
prin focul exilului (Is 48,10). Autorii psal-
milor eunosc valoarea purificatoare a
f'oeului (Ps 26,2), la fcl cei ai Apocalipsci,
care vild In foe imagineajudeciitii discrimi-
natorii a lui Dumnezeu (Ap 20,9-10,14-15):
focul vqnic, nestins, e menit sa arda ceca ce
nu a putut fi curatit mai Inainte.
Aceasta tema, preluata din VT, apare
frecvent In evanghelii.
Focul este simbolul lui Dumnezeu
care izbaveste si lumineaza. De Rusalii CFp
2,1-4), primesc un dar aparte. In
odaia In care fae rugaciunea, se
aude un vuiet ca de vant, pc fiecare dintre ei
se "limbi" ca de foc: sunt
de Duhul Smnt capata darul de a vorbi In
aIte limbi. -+ GHEENA, lAD, RUSALII.
Lit. Focul iadului este reprezentarea cea mai
a chinurilor care-l pe pacatosul
inrait. In Paradisul picrdutde Milton, 1667, ingerii
rebeli sunt azv1trIi!i In .,focul ce Don
Juan, in Don Juan de Moliere, 1665, estc ars, In
cele din unna, de un foe nevazut cade Intr-un
hau din care ies t1acari mari.
82 FRATI
Prin roc au fast trecu[isi cei invinui[i de erezie:
In Tragiccle. 1616 (IV, .,Focuri), Agrippa
d' Aubignc evodi lungul almartirilor protestan[i.
Asemenea Sfantului Augustin, autorii rran-
cezi din sec. XVI! concep hanI! ca fiind un roc
divin care-I dezrobeste pe om de patillli dorin[e.
chiar de ccle mai legitime.
Atins de har. Polyeucte allui Corneille spune:
.. Tu. roc divin pc care nimic nu-I poute stinge
/
!\,1a
wi race s-o vad pe Pauline fiirCt sama tem de ca"
(Po/yeucte IV. 3.16-1-3), Misticii compara cu un
roc in l10apte iluillinarea datoratCt Intiilnirii cu
DUlllnezeu: P'lscal. CugetJri. 16 7(J ... lv1clllorial.
Descl'iind dragostea pcntru DUlllnezeu. SffLnwl
loan al Crucii t"olo'ie,te Illctafol'a Iladirii:
vic;t dr,u.!.m(ci. J 5X-I-. Acee,lsi Illctafora este imre-
huin(at:i -ill lillliJa.illl pl\:tios '- d,lr de Racine -
c:t1KJ se \'ol'heste dcspre' dl'a"llsk'a (11l1ClleaSca,
lubil'ca pcntru DlIlllnc/cli C f(lcul purincator
carc nilllicc)te p(lcatuJ. Vcrlainc. f17!c!cpciunc.
J XX I: .. Dra"o,tc'llllea cstc roeu! cc di,tru"c pen-
tru totdcaun,uTrupul nccugctat.. ...
Hayilll Nahraille B iali k (Palestina. 1);73-193-1-)
sllb semnul focului for!a a
unui Dumnezeu al .. calm cUlllplit.
zat pc un tron de foe in Illijlocul unci mari de
tladiri. ;\1antia sa este purpuric. estrada ii c
Invilluita de jaratic (Su/u/ de lac. eb.).
Icon. --, NORI DE FOe.
FRATI
Cuvantul, destul de des folosit in Biblie,
se aplica unor copii avand tata
mama, dar:;;i unor rude apropiate. In
sensul acesta ii mentioneaza Evanghclia pe
fratii lui Isus. Mai mult, Isus ii
,,fraW' pc toti cei care, crezand in misiunea
lui divina, i se alatura (Lc 8,21).
Petru se adreseaza celor care ii imparta-
credinta cu apclativul: "FratiIor" (Fp
1,15). Aceasta legatura frateasca nu se
bazeaza pe rudenia de sange, ci pe inrudirea
intru Spirit (Rm 8). --+ APROAPELE.
Deoarece toti se considera frati
prin botez, Bossuet :;;i predicatorii
pana de curand, in anii din urma, Ince-
peau predicile cu: "Fratilor. .. "
Lit. Cfintarea fiipturi/or, atribuita Sfiintului
Francise din Assisi (sec. XIII). extinde calitatea de
Crate la toate creariile lui DUl11nezeu: .,Fratele meu
soareIe .....
Franr,:ois Villon. Bahlda .'pfinzurati/oL 1462:
.. Fra[ilor oameni ce triiiri dupa noi/Nu va
Impietriti inimile Impotriva noastra": eriminalii
llsiindi[i de .iustitia omeneasca. amintind dl to!i
oalllenii au din Adam din Eva, implora
mila trecatorilor.
Pentru acelewii motive. Voltaire se arata in-
lii"nat de groaznicul tratament la care I-au supus
aibii pe negrul din Surinam. varul lor primal'
(Candide. cap. XIX. 175-1-).
Albert Cohen. O. I'oi, li'ari o;ll11cni, 1972: prin
antiscmiti"nlllilor dovedcsc d
.. lin1i'ostca de aproape". fratel'l1itate'l intemciata
pc' I'cculwastcrca unui .. Dumncl.clI cvreu". tata al
lUlul"I. IHI c dedt D,lr al' trebui ca
l11aC,lr <, Ilu-i untsc;} pc l'ci care. In fa!a n1Urtii. k
SlllH c"aIi.
FRAN(;EREA PAINII
La ultima cina pe care a luat-o cu aposto-
Iii sai, Isus a frant painca lc-a Impartit-o
zicand: "Luati, mancati, accsta este trupul
meu" (Mt 26,26). In NT, ,,frangcrca painii"
desemncaza adunarca la care crqtinii, In
amintirea acestui gcst al lui Isus, Impart
rntre ei painea sfintita (Fp 2,42). --+ CINA
CEA DE TAINA., EUHARISTIE, MESSA..
FRUCT (ROD)
Tennenul ebraic peri cel grecesc karpos
numesc in Biblie toate produsele comestibile
ale pomilor ale plantelor lemnoase (Gn
3,2), respectiv toate alimentele de origine
vegetal a (Gn 4,3). Dar termeni sunt
intrebuintati adeseori la figurat: copiii sunt
roadcle pantecelor (Lc 1,42); cuvintele,
roadele buzelor (Is 57,18). Faptele oamenilor
poarta roadele lor, bune sau rele (Ir 17,1 0).
L.&P. A judeca pomu/ dupii made, inspirat din
Mt 12,33: "Caei dupa roade se pomul",
inseal11na a judeca 0 hotarare, 0 aqiune, 0 ideolo-
gic dllpa rezllltatele lor.
FUGA iN EGIPT
Dupa 0 revclatie nocturna asupra inten-
tiilor criminale ale lui Irod"', IosiC" ii duce pc
r
Maria pc pruncul.Isus In Egipt, unde ra-
man pana la moartea regelui; apoi, In urma
aJtci revclatii, Ii aduce Inapoi in Galileea .
Matei estc singurul cvanghelist care po-
accasta intamplare, interpretata de
unii ca un nou Exod" (Mt 2,13).
Icon. Flipil /n Egipt: l'apiteluri sculptate la
St-Laz'lre d' Autun. St-Andoche din Saulieu, sec.
XII. In pictura: Giotto. 13()5, Padova. Mclchi(1['
Brocderiam. sec. XIV, Dijon. Adam Eisheimer.
J(,(J9. Mlincilen. Philipp Otto Runge. IX()).
H.lmbur". Schnorr von CarosCcld. I X2X.
Dli ssc ill< 1rl".
FlJLGEI{, TRAsNET
SCI11ne tradi(ionalc cc inso\esC mani-
(cstarea majestii!ii divine (Teofanii'').
FULGER 83
Cand poporul evreu a ajuns la poalele
Sinaiului dupa din Egipt, Dum-
nezeu i-a vorbit lui Moise sub ochii
Intregului popor, manifcstat puterea
prin hubuituri de tunet fulgere pc munte
(Ex 19,16). Dar fulgerul nu e un atribut
specific lui Dumnezeu, preCUI11 trasnetul
lui Jupiter: el nu este decat 0 exprcsie
vizihila, simboliea a fortei sale transcen-
dente. Nici un fenol11en natural, nu po ate
satisfacator prczenta supra-
naturalului. InUllnirca eu IIie" 0 dove-
DUl11l1cZCU nu s-a aratat nici In
vijelie, nici In cutrel11ur de pamiint, niei In
f(;e, ci intr-o .,adkre de v.tnt lin" (IR 19.9
Llrm.).-- FOe.
82 FRATI
Prin roc au fast trecu[isi cei invinui[i de erezie:
In Tragiccle. 1616 (IV, .,Focuri), Agrippa
d' Aubignc evodi lungul almartirilor protestan[i.
Asemenea Sfantului Augustin, autorii rran-
cezi din sec. XVI! concep hanI! ca fiind un roc
divin care-I dezrobeste pe om de patillli dorin[e.
chiar de ccle mai legitime.
Atins de har. Polyeucte allui Corneille spune:
.. Tu. roc divin pc care nimic nu-I poute stinge
/
!\,1a
wi race s-o vad pe Pauline fiirCt sama tem de ca"
(Po/yeucte IV. 3.16-1-3), Misticii compara cu un
roc in l10apte iluillinarea datoratCt Intiilnirii cu
DUlllnezeu: P'lscal. CugetJri. 16 7(J ... lv1clllorial.
Descl'iind dragostea pcntru DUlllnezeu. SffLnwl
loan al Crucii t"olo'ie,te Illctafol'a Iladirii:
vic;t dr,u.!.m(ci. J 5X-I-. Acee,lsi Illctafora este imre-
huin(at:i -ill lillliJa.illl pl\:tios '- d,lr de Racine -
c:t1KJ se \'ol'heste dcspre' dl'a"llsk'a (11l1ClleaSca,
lubil'ca pcntru DlIlllnc/cli C f(lcul purincator
carc nilllicc)te p(lcatuJ. Vcrlainc. f17!c!cpciunc.
J XX I: .. Dra"o,tc'llllea cstc roeu! cc di,tru"c pen-
tru totdcaun,uTrupul nccugctat.. ...
Hayilll Nahraille B iali k (Palestina. 1);73-193-1-)
sllb semnul focului for!a a
unui Dumnezeu al .. calm cUlllplit.
zat pc un tron de foe in Illijlocul unci mari de
tladiri. ;\1antia sa este purpuric. estrada ii c
Invilluita de jaratic (Su/u/ de lac. eb.).
Icon. --, NORI DE FOe.
FRATI
Cuvantul, destul de des folosit in Biblie,
se aplica unor copii avand tata
mama, dar:;;i unor rude apropiate. In
sensul acesta ii mentioneaza Evanghclia pe
fratii lui Isus. Mai mult, Isus ii
,,fraW' pc toti cei care, crezand in misiunea
lui divina, i se alatura (Lc 8,21).
Petru se adreseaza celor care ii imparta-
credinta cu apclativul: "FratiIor" (Fp
1,15). Aceasta legatura frateasca nu se
bazeaza pe rudenia de sange, ci pe inrudirea
intru Spirit (Rm 8). --+ APROAPELE.
Deoarece toti se considera frati
prin botez, Bossuet :;;i predicatorii
pana de curand, in anii din urma, Ince-
peau predicile cu: "Fratilor. .. "
Lit. Cfintarea fiipturi/or, atribuita Sfiintului
Francise din Assisi (sec. XIII). extinde calitatea de
Crate la toate creariile lui DUl11nezeu: .,Fratele meu
soareIe .....
Franr,:ois Villon. Bahlda .'pfinzurati/oL 1462:
.. Fra[ilor oameni ce triiiri dupa noi/Nu va
Impietriti inimile Impotriva noastra": eriminalii
llsiindi[i de .iustitia omeneasca. amintind dl to!i
oalllenii au din Adam din Eva, implora
mila trecatorilor.
Pentru acelewii motive. Voltaire se arata in-
lii"nat de groaznicul tratament la care I-au supus
aibii pe negrul din Surinam. varul lor primal'
(Candide. cap. XIX. 175-1-).
Albert Cohen. O. I'oi, li'ari o;ll11cni, 1972: prin
antiscmiti"nlllilor dovedcsc d
.. lin1i'ostca de aproape". fratel'l1itate'l intemciata
pc' I'cculwastcrca unui .. Dumncl.clI cvreu". tata al
lUlul"I. IHI c dedt D,lr al' trebui ca
l11aC,lr <, Ilu-i untsc;} pc l'ci care. In fa!a n1Urtii. k
SlllH c"aIi.
FRAN(;EREA PAINII
La ultima cina pe care a luat-o cu aposto-
Iii sai, Isus a frant painca lc-a Impartit-o
zicand: "Luati, mancati, accsta este trupul
meu" (Mt 26,26). In NT, ,,frangcrca painii"
desemncaza adunarca la care crqtinii, In
amintirea acestui gcst al lui Isus, Impart
rntre ei painea sfintita (Fp 2,42). --+ CINA
CEA DE TAINA., EUHARISTIE, MESSA..
FRUCT (ROD)
Tennenul ebraic peri cel grecesc karpos
numesc in Biblie toate produsele comestibile
ale pomilor ale plantelor lemnoase (Gn
3,2), respectiv toate alimentele de origine
vegetal a (Gn 4,3). Dar termeni sunt
intrebuintati adeseori la figurat: copiii sunt
roadcle pantecelor (Lc 1,42); cuvintele,
roadele buzelor (Is 57,18). Faptele oamenilor
poarta roadele lor, bune sau rele (Ir 17,1 0).
L.&P. A judeca pomu/ dupii made, inspirat din
Mt 12,33: "Caei dupa roade se pomul",
inseal11na a judeca 0 hotarare, 0 aqiune, 0 ideolo-
gic dllpa rezllltatele lor.
FUGA iN EGIPT
Dupa 0 revclatie nocturna asupra inten-
tiilor criminale ale lui Irod"', IosiC" ii duce pc
r
Maria pc pruncul.Isus In Egipt, unde ra-
man pana la moartea regelui; apoi, In urma
aJtci revclatii, Ii aduce Inapoi in Galileea .
Matei estc singurul cvanghelist care po-
accasta intamplare, interpretata de
unii ca un nou Exod" (Mt 2,13).
Icon. Flipil /n Egipt: l'apiteluri sculptate la
St-Laz'lre d' Autun. St-Andoche din Saulieu, sec.
XII. In pictura: Giotto. 13()5, Padova. Mclchi(1['
Brocderiam. sec. XIV, Dijon. Adam Eisheimer.
J(,(J9. Mlincilen. Philipp Otto Runge. IX()).
H.lmbur". Schnorr von CarosCcld. I X2X.
Dli ssc ill< 1rl".
FlJLGEI{, TRAsNET
SCI11ne tradi(ionalc cc inso\esC mani-
(cstarea majestii!ii divine (Teofanii'').
FULGER 83
Cand poporul evreu a ajuns la poalele
Sinaiului dupa din Egipt, Dum-
nezeu i-a vorbit lui Moise sub ochii
Intregului popor, manifcstat puterea
prin hubuituri de tunet fulgere pc munte
(Ex 19,16). Dar fulgerul nu e un atribut
specific lui Dumnezeu, preCUI11 trasnetul
lui Jupiter: el nu este decat 0 exprcsie
vizihila, simboliea a fortei sale transcen-
dente. Nici un fenol11en natural, nu po ate
satisfacator prczenta supra-
naturalului. InUllnirca eu IIie" 0 dove-
DUl11l1cZCU nu s-a aratat nici In
vijelie, nici In cutrel11ur de pamiint, niei In
f(;e, ci intr-o .,adkre de v.tnt lin" (IR 19.9
Llrm.).-- FOe.
G
(;ALILEEA
Rcgiune din nordul pamantului lui
IsraeL Intre Kinncrct",
eu altitudini Intre SOO I20() m. A rost
teritoriul scminnilor lui Zcbulon 5i Ncftali.
Ra/boaielc dcporlariic au amcstccat po-
poarele de aici, ca dovada porecla dc "Gali-
Icea neamurilor" (Is 8,23-9,1), Foartc desehi-
sa inl1uentelor paganc, era privita eu dispret
dc cei din Iudeea. In epoea lui Isus fikea
parte din tetrarhia lui lrod Antipas"; eapitala
ei era pe atunci Tiberiada,
Isus, care petrecut tineretea in
Galileca, recrutat apostolii de acolo (Mt
4,18); pc acele meleaguri a propovaduit
Vestea eea buna. Tot aeolo Ie-a dat intalnire
ueenicilor sai dupa Inviere (Mt 26,32),
GAVRIIL
(Eb" "viteazul sau omullui Dumnezeu" ,)
El dezvaluie tainele lui Dumnezeu, expli-
candu-i lui Daniel viziunile pe care Ie avu-
sese (Dn 8,16; 9,21), Ii lui Zaharia
lui loan Botezatorul Mariei
rea lui Isus (Le 1 ,19 26-37), -. ARHAN-
GHEL, INGER,
Icon. Gavriil este reprezentat mai ales In
BlInele- Vestirt: Filippo Lippi, sec. XV, Napoli.
La pictorii italieni,el apare In chip de adolescent;
uneoricapatii trasaturile unui barbat
il11petuos (Mathias Grunewald, la Colmar). In
lumea hispanicii din sec. XVI XVII, Gavriil, In
costUI11 de curte, poarta 0 archebuza. Miniaturile
II arutCI dil,iul.illdu-I pc :\!ahoilled 111 ,'ala-
toria lui Illistica de Ia !\lcca Ia lerusalillli sec. XVI.
Istanbul ).
GELOS
Epitet ec i se aplid lui Dlll11naeu:
"Domnul Dllmnc/cul tau cstc un foe
mistuitor, un Dumne/cll gelos" (Dt 4.24);
aeest eali1ieativ traduce euvantul ebraie qClnCl,
.. zelos.plin de ravna".
Gelozia e descrisa ca tiind grija banuitoare eu
care-i ineonjuram pc cei iubiti pcntru a-i
proteja. Aceasta forma de dragoste a lui
Dumnezeu se totodata exigenta
exclusiva: ea nu tolereaza infidelitatea lui
Israel, ispitit de cultele idolatriee (Ir 7). -.
MANIE, RAZBUNATOR.
Lit. Racine, Atalia. 1691: "Unde sunt sage(ile
ce Ie aruneai, Dumnezeule Mare, In Indrepta(ita-(i
l11iinie?IAu nu mai tu Dumnezeul cel gelos?
Au nu mai tu Dumnezeul razbunarilor?"
(IV,6).
GENEALOGIE
Geneza rezuma (Gn 10,11), sub forma
unei genealogii, ideea pe care 0 aveau cei
vechi despre unitatea omenirii: toti oamenii
se trag din cei trei fii ai lui Noe se rasp an-
dese pe fata pamantului intemeind diferitele
natiuni, cu limbile lor. 0 alta povestire
introduce tema turnului Babel.
VT cuprinde numeroase genealogii, in
particular la inceputul primei caqi a Cronic i-
r
I
I
lor: gcncalogia lui David (lCr 2,10); rudclc
lui Moise Aaron (Num 3,14). Cartea lui
Rut subliniaza ca aceasta, 0 straina, estc
strabuna lui David CRt 4,18-22). -. BOOZ.
. In NT, Matci incepc cvanghelia eu 0
genealogic a lui Isus, pomind dc la stra-
sau A vraam; Luca mcrge pan a la
Adam (Mt 1,1 Lc 3,23-38). Doar put inc
nume sc rcgascsc pc ambclc liste.
Lit. Rabelais. PiintagrllcI. 15.:12. cap. I. paro-
diazii genealllgiile antice. Ascendenta ef'Oului sau
('ste anterill<lrii potopului. dar. dupa cum se Illtrea-
ba ironic uutoruI: .. Cum se po ate sa i'ie de
Heme ce In tilllpul potopului a pierit t(lata
Intr-un cu totul alt registru. pcguy. In \Iicto/,-
;\hric. Conte 191().mediteaza asupra genea-
logiei descendcnte a lui Matei geneulogicj
asccndente ,I lui Luca.ce merge de la Isus I"
EI sc amuzii Incerc:1nd sa ckscopcrc 111 cc miisurii a
rcspectat Dumnczcu Icgile ereditiitii In
Intruparea':' fiului sau: ,.Trcbuie s-o miirturisilll:
lui Isus este Illspiiimfll1tiitor. Putini
oameni. al(i oamcni. au avut poute atltia
Inca atiit de criminali. Indcosebi atatde
carnal criminali. In parte. acest Iucru dii Intrupiirii
Intregul ei pre(.; --> INTRUPARE.
GENEZA (F ACEREA)
(Gr. genesis, "origine".) Prima carte din
Pentateuc':' (Tora) din Biblie. Geneza este
un vast ansamblu de texte ce povestesc felul
cum creat Dumnezeu un popor pentru
a-i fi martor intre to ate neamurile.
Prima parte se refera la originile univer-
sului ale omenirii (ereatiunea*, raiul*
ispitirea*, potopul* povestea lui Noe*, tur-
nul Babel*).
Parte a a doua constituie povestea origi-
nilor lui Israel: istoria patriarhilor
Isaac*, Iaeov) a lui Iosif'. Este vremea ta-
gaduintelor lui Dumnezeu, a pregatirii po-
porului ce se va din Exod .
Alcatuirea ciirtii Facerii (Geneza) a durat
mult timp, incheindu-se abia dupa exil.
Intamplarile din vcchime, transmise mai
Intai oral, mereu actualizate, au fost intre-
tesute spre a se obtine forma [inala.
GHEENA 85
Textul nu trcbuie citit ca 0 expuncre
istorica, ci mai degraba ca afirmarea vointei
a intentiei lui Dumnezeu In vremea oamc-
nilor - lucru valabil mai ales pcntru prima
parte. Autorii au preluat uncle clemente
(potop, turnul Babel etc.) din tradi\iile poli-
teistc alc Orientului Apropiut, dar accstea
nu sunt decat cadrul in care sc cxprima cre-
dinta intr-unul Dumnezeu, Dumnc/cul unic,
crcatorul cerului al pamantului. .-+
CREATIUNE.
(;HEDEON
AI cincilea dintre cd doispre/ccc jll-
deditori mcntiortati In eartea .I udcdttorilor"
(vczi .Iud a-H). Originar din ncamul lui
Manasc. cstc trimis dc Dumnc/cll pcntru a-I
dczrobi pc Isracl de asuprirca madianitilor
(trib nomad din tinutul Sinai). Luptator al lui
Yahvc Impotriva lui Baa(, al carlli altar II
el poarta un adevarat razboi sfant,
caci Dumnczeu Ii aducc biruinta.
Ghedcon are i'ntelepciunca de a rcfuza
tronul regal ce Ii estc atunci propus; va muri
Indestulat respectat, inconjurat de cci 70
de fii.
Din nefericire, dupa moartea lui, in tim-
pul domniei fiului sau Abimelec, Israel se
va rei'ntoarce la idolatrie.
GHEENA
(Eb. Gc-Hinnom.) Rapa la sud de Ierusa-
lim. Acolo se afla "loeul arderii", al sacrifica-
rii unor copii prin foe, dupa un rit canaanean
condamnat violent de Biblie (Lv 18,21; 2R
16,3; 21,6 etc.). Numele a ajuns sa desernneze
locul de tortura, ba chiar i'nsa.5i tortura paca-
dupa moarte: "Serpi, pui de vipere,
cum Yeti sdipa de osanda gheenei?" exclama
Isus (Mt 23,33). -. lAD (INFERN).
L.&P. Acolo va fi p/{ingerea
dintilor. Isus despre Iocul linde, la
Iumii, vor fi azviirii(i to(i faptuitorii de
faradelegi (Mt 13,42). In vorbirea curentii. ame-
nin(area Cll gheena Inseamna un avertisment
pelltru cei rai.
G
(;ALILEEA
Rcgiune din nordul pamantului lui
IsraeL Intre Kinncrct",
eu altitudini Intre SOO I20() m. A rost
teritoriul scminnilor lui Zcbulon 5i Ncftali.
Ra/boaielc dcporlariic au amcstccat po-
poarele de aici, ca dovada porecla dc "Gali-
Icea neamurilor" (Is 8,23-9,1), Foartc desehi-
sa inl1uentelor paganc, era privita eu dispret
dc cei din Iudeea. In epoea lui Isus fikea
parte din tetrarhia lui lrod Antipas"; eapitala
ei era pe atunci Tiberiada,
Isus, care petrecut tineretea in
Galileca, recrutat apostolii de acolo (Mt
4,18); pc acele meleaguri a propovaduit
Vestea eea buna. Tot aeolo Ie-a dat intalnire
ueenicilor sai dupa Inviere (Mt 26,32),
GAVRIIL
(Eb" "viteazul sau omullui Dumnezeu" ,)
El dezvaluie tainele lui Dumnezeu, expli-
candu-i lui Daniel viziunile pe care Ie avu-
sese (Dn 8,16; 9,21), Ii lui Zaharia
lui loan Botezatorul Mariei
rea lui Isus (Le 1 ,19 26-37), -. ARHAN-
GHEL, INGER,
Icon. Gavriil este reprezentat mai ales In
BlInele- Vestirt: Filippo Lippi, sec. XV, Napoli.
La pictorii italieni,el apare In chip de adolescent;
uneoricapatii trasaturile unui barbat
il11petuos (Mathias Grunewald, la Colmar). In
lumea hispanicii din sec. XVI XVII, Gavriil, In
costUI11 de curte, poarta 0 archebuza. Miniaturile
II arutCI dil,iul.illdu-I pc :\!ahoilled 111 ,'ala-
toria lui Illistica de Ia !\lcca Ia lerusalillli sec. XVI.
Istanbul ).
GELOS
Epitet ec i se aplid lui Dlll11naeu:
"Domnul Dllmnc/cul tau cstc un foe
mistuitor, un Dumne/cll gelos" (Dt 4.24);
aeest eali1ieativ traduce euvantul ebraie qClnCl,
.. zelos.plin de ravna".
Gelozia e descrisa ca tiind grija banuitoare eu
care-i ineonjuram pc cei iubiti pcntru a-i
proteja. Aceasta forma de dragoste a lui
Dumnezeu se totodata exigenta
exclusiva: ea nu tolereaza infidelitatea lui
Israel, ispitit de cultele idolatriee (Ir 7). -.
MANIE, RAZBUNATOR.
Lit. Racine, Atalia. 1691: "Unde sunt sage(ile
ce Ie aruneai, Dumnezeule Mare, In Indrepta(ita-(i
l11iinie?IAu nu mai tu Dumnezeul cel gelos?
Au nu mai tu Dumnezeul razbunarilor?"
(IV,6).
GENEALOGIE
Geneza rezuma (Gn 10,11), sub forma
unei genealogii, ideea pe care 0 aveau cei
vechi despre unitatea omenirii: toti oamenii
se trag din cei trei fii ai lui Noe se rasp an-
dese pe fata pamantului intemeind diferitele
natiuni, cu limbile lor. 0 alta povestire
introduce tema turnului Babel.
VT cuprinde numeroase genealogii, in
particular la inceputul primei caqi a Cronic i-
r
I
I
lor: gcncalogia lui David (lCr 2,10); rudclc
lui Moise Aaron (Num 3,14). Cartea lui
Rut subliniaza ca aceasta, 0 straina, estc
strabuna lui David CRt 4,18-22). -. BOOZ.
. In NT, Matci incepc cvanghelia eu 0
genealogic a lui Isus, pomind dc la stra-
sau A vraam; Luca mcrge pan a la
Adam (Mt 1,1 Lc 3,23-38). Doar put inc
nume sc rcgascsc pc ambclc liste.
Lit. Rabelais. PiintagrllcI. 15.:12. cap. I. paro-
diazii genealllgiile antice. Ascendenta ef'Oului sau
('ste anterill<lrii potopului. dar. dupa cum se Illtrea-
ba ironic uutoruI: .. Cum se po ate sa i'ie de
Heme ce In tilllpul potopului a pierit t(lata
Intr-un cu totul alt registru. pcguy. In \Iicto/,-
;\hric. Conte 191().mediteaza asupra genea-
logiei descendcnte a lui Matei geneulogicj
asccndente ,I lui Luca.ce merge de la Isus I"
EI sc amuzii Incerc:1nd sa ckscopcrc 111 cc miisurii a
rcspectat Dumnczcu Icgile ereditiitii In
Intruparea':' fiului sau: ,.Trcbuie s-o miirturisilll:
lui Isus este Illspiiimfll1tiitor. Putini
oameni. al(i oamcni. au avut poute atltia
Inca atiit de criminali. Indcosebi atatde
carnal criminali. In parte. acest Iucru dii Intrupiirii
Intregul ei pre(.; --> INTRUPARE.
GENEZA (F ACEREA)
(Gr. genesis, "origine".) Prima carte din
Pentateuc':' (Tora) din Biblie. Geneza este
un vast ansamblu de texte ce povestesc felul
cum creat Dumnezeu un popor pentru
a-i fi martor intre to ate neamurile.
Prima parte se refera la originile univer-
sului ale omenirii (ereatiunea*, raiul*
ispitirea*, potopul* povestea lui Noe*, tur-
nul Babel*).
Parte a a doua constituie povestea origi-
nilor lui Israel: istoria patriarhilor
Isaac*, Iaeov) a lui Iosif'. Este vremea ta-
gaduintelor lui Dumnezeu, a pregatirii po-
porului ce se va din Exod .
Alcatuirea ciirtii Facerii (Geneza) a durat
mult timp, incheindu-se abia dupa exil.
Intamplarile din vcchime, transmise mai
Intai oral, mereu actualizate, au fost intre-
tesute spre a se obtine forma [inala.
GHEENA 85
Textul nu trcbuie citit ca 0 expuncre
istorica, ci mai degraba ca afirmarea vointei
a intentiei lui Dumnezeu In vremea oamc-
nilor - lucru valabil mai ales pcntru prima
parte. Autorii au preluat uncle clemente
(potop, turnul Babel etc.) din tradi\iile poli-
teistc alc Orientului Apropiut, dar accstea
nu sunt decat cadrul in care sc cxprima cre-
dinta intr-unul Dumnezeu, Dumnc/cul unic,
crcatorul cerului al pamantului. .-+
CREATIUNE.
(;HEDEON
AI cincilea dintre cd doispre/ccc jll-
deditori mcntiortati In eartea .I udcdttorilor"
(vczi .Iud a-H). Originar din ncamul lui
Manasc. cstc trimis dc Dumnc/cll pcntru a-I
dczrobi pc Isracl de asuprirca madianitilor
(trib nomad din tinutul Sinai). Luptator al lui
Yahvc Impotriva lui Baa(, al carlli altar II
el poarta un adevarat razboi sfant,
caci Dumnczeu Ii aducc biruinta.
Ghedcon are i'ntelepciunca de a rcfuza
tronul regal ce Ii estc atunci propus; va muri
Indestulat respectat, inconjurat de cci 70
de fii.
Din nefericire, dupa moartea lui, in tim-
pul domniei fiului sau Abimelec, Israel se
va rei'ntoarce la idolatrie.
GHEENA
(Eb. Gc-Hinnom.) Rapa la sud de Ierusa-
lim. Acolo se afla "loeul arderii", al sacrifica-
rii unor copii prin foe, dupa un rit canaanean
condamnat violent de Biblie (Lv 18,21; 2R
16,3; 21,6 etc.). Numele a ajuns sa desernneze
locul de tortura, ba chiar i'nsa.5i tortura paca-
dupa moarte: "Serpi, pui de vipere,
cum Yeti sdipa de osanda gheenei?" exclama
Isus (Mt 23,33). -. lAD (INFERN).
L.&P. Acolo va fi p/{ingerea
dintilor. Isus despre Iocul linde, la
Iumii, vor fi azviirii(i to(i faptuitorii de
faradelegi (Mt 13,42). In vorbirea curentii. ame-
nin(area Cll gheena Inseamna un avertisment
pelltru cei rai.
86 GHETSEMANI
GHETSEMANI
(Aram., "teasc de masline".) Dupa Cina
cea de Taina", Isus apostolii s-au dus
lntr-o griidina lmprejmuita de la marginea
Ierusalimului, la poalele Muntelui Masli-
nilor: griidina Ghetsemani. ---. AGONIE
(A LUI ISUS).
GIULGIU
Panza folosita pentru a inveli fata unui
mort; prin extensie, lintoliu.
La punerea in mormant, fata lui a
fost acoperita cu un giulgiu. ---. FATA.
GOG
Personaj identificat uneori cu Gyges,
rege in Lydia. Pentru Iezechiel (38-39),
acest "print din Magog" este cucerito-
rului barbar venit din Nord. Intr-o viziune
apocaliptica, prorocul descrie batalia cran-
cena pe care Gog 0 va purtaJmpotriva popo-
rului lui Durnnezeu pacea
ce va urma dupa infrangerea lui.
In NT, Gog Magog sunt doi regi, sim-
boluri ale neamurilor pagane ce lupta impo-
triva cetatii lui Dumnezeu (Ap 20,7-10).
GOLGOTA
(Aram., "capatana".) Locul unde a fost
rastignit Isus, aflat pe atunci in afara zidu-
rilor cetiWi Ierusalimului. -. CAL V AR,
PA TIMI, RASTIGNIRE.
r
GOLIAT
In cursulluptei dintre filisteni armata
lui Saul", Goliat, purtand de
arama, lanseaza 0 provocare israeli til or.
Tanarul pastor David, care se ridica impo-
triva lui in chip de luptator allui Dumnezeu,
il rapune cu 0 lovitura de piatra pornita
dintr-o apoi ii taie capul, consfintind
astfel biruinta lui Israel (1 S 17,4 urm.). ---.
DAVID.
GOYIM
Pluralul ebraic goyim desemneaza nea-
murile pagane, implicand 0 nuanta de
dispret. Traducerea greceasca a Septua-
gintei" transcrie: ethnikoi, iar Vulgata":
gentiles, adica "neamuri, natiuni".
GRAUNTE
"Daca grauntele de grau nu cade in
pamant nu moare, ramane singur; daca
moare, poarta multa roada. Cel ce
sufletul 11 va pierde, iar cel ce
sufletul in lumea aceasta il va pastra pentru
viata (In 12,24). Isus compara
moartea cu cea a grauntelui ajuns in pamant,
care aduce apoi 0 recolta bogata.
Lit. Andre Gide, Dad! griiuntele nu moare,
1926.
H
HALLEL
(Eb., "lauda".) Hallel este un ansamblu
de psalmi de lauda recitati la anumite
sarbatori, mai ales micul Hallel, psalmii
113-118, marele Hallel, psalmul136. Isus
apostolii sai, la Cinei celei de
Taina*, au intonat un asemenea cantec de
slava (Mt 26,30; Mc 14,26).
HAM
Cel de-al doilea fiu allui Noe" tata al
lui Canaan. Dupa potop, Noe, om al
pamantului, a rasiidit vita de vie. Intr-o zi,
imbatandu-se, s-a dezgolit in somn. Ham i-a
vazut goliciunea a Iacut haz de aceasta in
fata fratilor scli, Sem* si Iafet. Cei doi I-au
pe tatallor cu 0 haina. Cand s-a trezit
a aflat ce se intamplase, Noe I-a blestemat
pe Ham pe fiul acestuia: "Blestemat fie
Canaan! Robul robilor sa fie la fratii sai!"
(Gn 9,25). In sec. XIX, unii au considerat ca
Ham sm la originea rasei negre, justifican-
rasismul prin pretinse argumente
biblice.
Lit. "Fiul eu rasul infam": Victor Hugo, In
lui Satan, t886, 11 pe Ham
Nimrod' , legendarullntemeietor al
dinastiei babiloniene "eel dintai rege din
domnia sabiei".
HAOS
Poemul Facerii (Geneza) descrie paman-
tul creat de Dumnezeu mai intai ca "netoc-
mit gol", in eb. tohu wabohu, de unde
vine "tohu-bohu". Acest pustiu inconjurat
de jPtuneric este Haosul (Gn 1). Cuvantul
apartine vocabularului grecesc, opu-
nand HaosuI Cosmosul, adica lumea fara
forma lumea organizata ce va din ea.
-. CREATIUNE.
L.&P. Termenul "tahu-bohu" a intrat In lim-
bajul curent (n. tr,: francez) pentru a desemna 0
mare dezordine.
Lit. Sa semnalam, printre dlatoriile fanteziste
ale lui Pantagruel, treeerea lui prin insulele Tohu
Bohu: Rabelais, Quart Livre (A patra carte
despre Pantagruel), 1552.
HAR (GRATIE)
(Lat. gratia, "favoare, har, iertare, recu-
.)
Rugaciunea de muIfumire: rugaciune
ce exprima lauda pentru darnl
primit. -. EUHARISTIE, MAGNIFICAT.
HaruI: In NT, cuvantul har (gr. charis)
rezuma caracterizeaza era cea noua
instaurata prin venirea lui Isus Cristos, in
opozitie cu vremea vechiului Legamant,
dominam de Lege (Rm 6,14; In 1,17). Harul
este un dar de la Dumnezeu care Ie cuprinde
pe toate ce1elalte. Inca din VT (cf. eb. hesed) ,
a dilrui a ierta, raspandi dragostea,
bunatatea, binecuvantarile reprezentau
gesturi facute de Dumnezeu. Venirea lui
Isus Cristos arata pana unde merge genero-
zitatea divina: pana la a-I dilrui pe propriul
86 GHETSEMANI
GHETSEMANI
(Aram., "teasc de masline".) Dupa Cina
cea de Taina", Isus apostolii s-au dus
lntr-o griidina lmprejmuita de la marginea
Ierusalimului, la poalele Muntelui Masli-
nilor: griidina Ghetsemani. ---. AGONIE
(A LUI ISUS).
GIULGIU
Panza folosita pentru a inveli fata unui
mort; prin extensie, lintoliu.
La punerea in mormant, fata lui a
fost acoperita cu un giulgiu. ---. FATA.
GOG
Personaj identificat uneori cu Gyges,
rege in Lydia. Pentru Iezechiel (38-39),
acest "print din Magog" este cucerito-
rului barbar venit din Nord. Intr-o viziune
apocaliptica, prorocul descrie batalia cran-
cena pe care Gog 0 va purtaJmpotriva popo-
rului lui Durnnezeu pacea
ce va urma dupa infrangerea lui.
In NT, Gog Magog sunt doi regi, sim-
boluri ale neamurilor pagane ce lupta impo-
triva cetatii lui Dumnezeu (Ap 20,7-10).
GOLGOTA
(Aram., "capatana".) Locul unde a fost
rastignit Isus, aflat pe atunci in afara zidu-
rilor cetiWi Ierusalimului. -. CAL V AR,
PA TIMI, RASTIGNIRE.
r
GOLIAT
In cursulluptei dintre filisteni armata
lui Saul", Goliat, purtand de
arama, lanseaza 0 provocare israeli til or.
Tanarul pastor David, care se ridica impo-
triva lui in chip de luptator allui Dumnezeu,
il rapune cu 0 lovitura de piatra pornita
dintr-o apoi ii taie capul, consfintind
astfel biruinta lui Israel (1 S 17,4 urm.). ---.
DAVID.
GOYIM
Pluralul ebraic goyim desemneaza nea-
murile pagane, implicand 0 nuanta de
dispret. Traducerea greceasca a Septua-
gintei" transcrie: ethnikoi, iar Vulgata":
gentiles, adica "neamuri, natiuni".
GRAUNTE
"Daca grauntele de grau nu cade in
pamant nu moare, ramane singur; daca
moare, poarta multa roada. Cel ce
sufletul 11 va pierde, iar cel ce
sufletul in lumea aceasta il va pastra pentru
viata (In 12,24). Isus compara
moartea cu cea a grauntelui ajuns in pamant,
care aduce apoi 0 recolta bogata.
Lit. Andre Gide, Dad! griiuntele nu moare,
1926.
H
HALLEL
(Eb., "lauda".) Hallel este un ansamblu
de psalmi de lauda recitati la anumite
sarbatori, mai ales micul Hallel, psalmii
113-118, marele Hallel, psalmul136. Isus
apostolii sai, la Cinei celei de
Taina*, au intonat un asemenea cantec de
slava (Mt 26,30; Mc 14,26).
HAM
Cel de-al doilea fiu allui Noe" tata al
lui Canaan. Dupa potop, Noe, om al
pamantului, a rasiidit vita de vie. Intr-o zi,
imbatandu-se, s-a dezgolit in somn. Ham i-a
vazut goliciunea a Iacut haz de aceasta in
fata fratilor scli, Sem* si Iafet. Cei doi I-au
pe tatallor cu 0 haina. Cand s-a trezit
a aflat ce se intamplase, Noe I-a blestemat
pe Ham pe fiul acestuia: "Blestemat fie
Canaan! Robul robilor sa fie la fratii sai!"
(Gn 9,25). In sec. XIX, unii au considerat ca
Ham sm la originea rasei negre, justifican-
rasismul prin pretinse argumente
biblice.
Lit. "Fiul eu rasul infam": Victor Hugo, In
lui Satan, t886, 11 pe Ham
Nimrod' , legendarullntemeietor al
dinastiei babiloniene "eel dintai rege din
domnia sabiei".
HAOS
Poemul Facerii (Geneza) descrie paman-
tul creat de Dumnezeu mai intai ca "netoc-
mit gol", in eb. tohu wabohu, de unde
vine "tohu-bohu". Acest pustiu inconjurat
de jPtuneric este Haosul (Gn 1). Cuvantul
apartine vocabularului grecesc, opu-
nand HaosuI Cosmosul, adica lumea fara
forma lumea organizata ce va din ea.
-. CREATIUNE.
L.&P. Termenul "tahu-bohu" a intrat In lim-
bajul curent (n. tr,: francez) pentru a desemna 0
mare dezordine.
Lit. Sa semnalam, printre dlatoriile fanteziste
ale lui Pantagruel, treeerea lui prin insulele Tohu
Bohu: Rabelais, Quart Livre (A patra carte
despre Pantagruel), 1552.
HAR (GRATIE)
(Lat. gratia, "favoare, har, iertare, recu-
.)
Rugaciunea de muIfumire: rugaciune
ce exprima lauda pentru darnl
primit. -. EUHARISTIE, MAGNIFICAT.
HaruI: In NT, cuvantul har (gr. charis)
rezuma caracterizeaza era cea noua
instaurata prin venirea lui Isus Cristos, in
opozitie cu vremea vechiului Legamant,
dominam de Lege (Rm 6,14; In 1,17). Harul
este un dar de la Dumnezeu care Ie cuprinde
pe toate ce1elalte. Inca din VT (cf. eb. hesed) ,
a dilrui a ierta, raspandi dragostea,
bunatatea, binecuvantarile reprezentau
gesturi facute de Dumnezeu. Venirea lui
Isus Cristos arata pana unde merge genero-
zitatea divina: pana la a-I dilrui pe propriul
88 HARISMA
sau fiu (Rm 8.32), asupra earuia haru!,
adevarul (veli In 1,17), dreptatea" se revarsa
din ea asupra Mariei. eea "plina de
har" (Le 1,28).
In teologia harul este un dar al
lui Dumnezeu care Ie ingaduic oamenilor sa
ia parte la viata lui cat timp traiese, dar
d upa moartc. De-a I ungul seeolclor, in
comunitatilc crc5tine s-au purtat dezbateri
In Icgatura cu harul.
In' scc. XVI, Erasm 5i Luther se despart
In privinta prohlcmci mantuirii. Pcntru
umanistul olandc/. Ol11ul ia cl parte la
propria-i mantuirc: Dc fihcf'() !lrhitrio, 1524,
caUi Hemc Luther prctinde dt mantuirea
este numai nllmai un dar allui Dumnclcu,
.. n Imlntuire prin hal"': Dc servo arhdrio,
J 525. Calvin,ln In"titll?iii Rcligici Crc!jtinc,
afirma cii Dumnc/ell, In lihertatea-i suvc-
rana, acorda harullui cdor pe care vrea sa-i
Im'intuiasca, refuzandu-I celorlalti, care vor
fi osanditi". Aceasta este doctrina predesti-
narii, declarata ereticii de Biserica Catoliea.
In sec. XVII, In Franta, dezbaterea asu-
pra harului devine mai aprinsa, opu-
nandu-i pe pc iezuiti. Oeniullui
Pascal, eare a intervenit In disputa de partea
a dat 0 stralueire durabila aeestei
dezbateri teologiee. sustineau
ideilc din Augustinus, publieat In 1640 de
catre Jansenius, episeop de Ypres: dupa ei,
haru1 nu este daruit tuturor oamenilor;
Dumnezeu, In deplina lui libertate, poate sa
Ii-I refuze ehiar dreptilor*, iar Isus n-a
murit decat pentru mantuirea unui mic nu-
mar de (aeeasta Inseamna, tara Indo-
iaHi, bratele In forma de "V" - nu larg
desfaeute - ale lui Isus In erueifixurilc de
inspiratie jansenista).
La randullor, iezuitii, mai eu seama
iezuitul spaniol Molina, sustineau un punet
de vedere mai putin lipsit de speranta: fieeare
daca praetica insufletit de eredinta
sfintele taine, rugaeiunea virtutile, poate
sa merite harul lui Dumnezeu sa fie
mantuit. Molinismul voia astfel sa Impaee
teza lihertatii omului eu aeeea a efieacitatii
atotputemiee a harului dumnezeiese.
Intre iezuiti, (domi-
nieani, discipoli ai Srantului Toma d' Aquino)
aparau 0 pozitie de mijloe: Dumnezeu Ie
tuturor oamenilor un har Indestu-
lator, dar numai unora lc dil harul eficace
nccesar pentru ca harul Indestulator
arate roadek. Pascal ave a de ce sa ironizeze
acest har indcstulator care nu e de
ajuns!
In spalclc acestor dezhateri Inlre experti -
fncepute de fapt Inca din sec. V d. Cr. fntre
Augustin Pclagius. continuate In sec.
XVIII In pofida hulei papale Unigcnitlls
(171:) care condamna doctrina jansenista -
se punca, pentru 0 Intrehare grava:
cum sa impaci, In straduinta pentru mantuire,
libertatca umana ell atotputernicia divina?
Ut. Srftntul Augustin. M:irturi.,iri. 39X. Jean
Calvin. /m;titutia Rcligici 1541. Pascal,
Provincialcle. scriso(lrea IV. 165i. John Bunyan
(seriitor mistie englez). At7uxul Hurului, 1666,
Cilliltoriit Pclerinului, 16X4. Paul Claude!. Cinci
nwri ode, 1913, "Muza care este hanIl": dialogul
poctului ell muza care, pu\in cate pu\in, devine har.
Cin. Eroii filmului lui Robert Bresson, pana
In agonie, sunt harului, ea preotul din
Ambrieollrt: jUITIit/u/ unui preot de {itri/, 1950,
dupa Georges Bernanos.
HARISMA.
(Or. kharisma, de la kharis, "har".) Cu-
vant utilizat mai ales de apostolul Pavel*:
Israel a primit darurile lui Dumnezeu (ha-
risme) care "nu se pot Iua inapoi", fiind date
pentru totdeauna (Rm 11,29); pentru
acest dar nepretuit este "viata Intru
Cristos Isus" (Rm 6,23).
Cuvantul are un sens mai res trans:
"Ficeare a primit de la Dumnezeu darulIui"
(lCo 7,7). "Darurile sunt felurite, dar e ace-
Duh" (lCo 12,4). Toate sunt oferite
"spre folos" (lCo 12,7).
r
Uncle grupuri religioase acorda astazi
mare importanta unor harisme (darul tama-
duirii, darul limbilor) eunoseute de
din Corint. In ceca ce-I pe Sfantul
Pavel, cI insista asupra milosteniei (dra-
gostei), cea mai importanta dintre toate
harismcIe (lCo 12,31; 13,8).
HERUVIM
Creaturi mitologice provenite din cultura
bahiloniana, hcruvimii sunt reprczentati
sustinand twnul lui Dumnczeu (Ps 80,2:
99,1), tragandu-i carul (Ex 25,20) sau
purtandu-lin spate (Ps I ILl I): dc ascmenea,
apar pc capacul Ch ivotul ui (Ex 25.20).
In iconograria Evului Mediu. sunt picta\i
In alhastru pentru a simholiza eerul: fiecare
dintre hcruvimi arc catc patm aripi. Traditia
Ii In randul ingcrilor':'.
l-it. Cintccullui Roland. sec. XII: la Illoartea
lui Roland. DUl1lnezeu .,11 trimite pe ingerul sau
heruvim (Rai'ail) pe Sfilntul Mihail al Primej-
diei; Ii Sfiintul Guvriil. Ei due sutletul
eontelui In Parudis" (strofa CLXXVI).
HOLOFERN 89
HOLOCAUST (ARDERE DE TOT)
(Or. ho10s, "tot, intrcg" kausis, "ac-
tiunea de a arde".) Holoeaustul reprezinta
saerificarea unui animal (taUf, mid, pasarc)
eonsumata In intregime pe altar - ritual
deseris de Levitic (Lv 1). Este mai eu seama
un sacrifieiu expiator. Cuvantul 0 desem-
ncaza uneori chiar pe vietima
In zilele noastrc, tcrmenul se fO/(lse5tc
curent pentru a numi cxterminarea evreilor
de catre dar multi prefera Inlocuirea
lui Cll !joa1{': catastrofa. -. DREPT, rO\!.
I,it. Salllul'i Joseph /\gl1tln. Foeul,i LClllllul.
sec. XX. Nelly Sachs. Rlltlul cniglllc/o('. 1967.
Cill. \1ani 11 Cholllsky. l1o/o(,;IlI.,-r. [9i9.
HOLOFERN
General allui Nahucodonosor". in cursul
unci expeditii la vestul rcgatuJui asirian, d
ameninta ludcea (fdt 4,7). Pc cand are Joc
asediul Bctulici, Iudita'" sa-i taic
capul, datorita ercdin{ci, a a
Indraznelii ei (Jdt 13,6-10).
88 HARISMA
sau fiu (Rm 8.32), asupra earuia haru!,
adevarul (veli In 1,17), dreptatea" se revarsa
din ea asupra Mariei. eea "plina de
har" (Le 1,28).
In teologia harul este un dar al
lui Dumnezeu care Ie ingaduic oamenilor sa
ia parte la viata lui cat timp traiese, dar
d upa moartc. De-a I ungul seeolclor, in
comunitatilc crc5tine s-au purtat dezbateri
In Icgatura cu harul.
In' scc. XVI, Erasm 5i Luther se despart
In privinta prohlcmci mantuirii. Pcntru
umanistul olandc/. Ol11ul ia cl parte la
propria-i mantuirc: Dc fihcf'() !lrhitrio, 1524,
caUi Hemc Luther prctinde dt mantuirea
este numai nllmai un dar allui Dumnclcu,
.. n Imlntuire prin hal"': Dc servo arhdrio,
J 525. Calvin,ln In"titll?iii Rcligici Crc!jtinc,
afirma cii Dumnc/ell, In lihertatea-i suvc-
rana, acorda harullui cdor pe care vrea sa-i
Im'intuiasca, refuzandu-I celorlalti, care vor
fi osanditi". Aceasta este doctrina predesti-
narii, declarata ereticii de Biserica Catoliea.
In sec. XVII, In Franta, dezbaterea asu-
pra harului devine mai aprinsa, opu-
nandu-i pe pc iezuiti. Oeniullui
Pascal, eare a intervenit In disputa de partea
a dat 0 stralueire durabila aeestei
dezbateri teologiee. sustineau
ideilc din Augustinus, publieat In 1640 de
catre Jansenius, episeop de Ypres: dupa ei,
haru1 nu este daruit tuturor oamenilor;
Dumnezeu, In deplina lui libertate, poate sa
Ii-I refuze ehiar dreptilor*, iar Isus n-a
murit decat pentru mantuirea unui mic nu-
mar de (aeeasta Inseamna, tara Indo-
iaHi, bratele In forma de "V" - nu larg
desfaeute - ale lui Isus In erueifixurilc de
inspiratie jansenista).
La randullor, iezuitii, mai eu seama
iezuitul spaniol Molina, sustineau un punet
de vedere mai putin lipsit de speranta: fieeare
daca praetica insufletit de eredinta
sfintele taine, rugaeiunea virtutile, poate
sa merite harul lui Dumnezeu sa fie
mantuit. Molinismul voia astfel sa Impaee
teza lihertatii omului eu aeeea a efieacitatii
atotputemiee a harului dumnezeiese.
Intre iezuiti, (domi-
nieani, discipoli ai Srantului Toma d' Aquino)
aparau 0 pozitie de mijloe: Dumnezeu Ie
tuturor oamenilor un har Indestu-
lator, dar numai unora lc dil harul eficace
nccesar pentru ca harul Indestulator
arate roadek. Pascal ave a de ce sa ironizeze
acest har indcstulator care nu e de
ajuns!
In spalclc acestor dezhateri Inlre experti -
fncepute de fapt Inca din sec. V d. Cr. fntre
Augustin Pclagius. continuate In sec.
XVIII In pofida hulei papale Unigcnitlls
(171:) care condamna doctrina jansenista -
se punca, pentru 0 Intrehare grava:
cum sa impaci, In straduinta pentru mantuire,
libertatca umana ell atotputernicia divina?
Ut. Srftntul Augustin. M:irturi.,iri. 39X. Jean
Calvin. /m;titutia Rcligici 1541. Pascal,
Provincialcle. scriso(lrea IV. 165i. John Bunyan
(seriitor mistie englez). At7uxul Hurului, 1666,
Cilliltoriit Pclerinului, 16X4. Paul Claude!. Cinci
nwri ode, 1913, "Muza care este hanIl": dialogul
poctului ell muza care, pu\in cate pu\in, devine har.
Cin. Eroii filmului lui Robert Bresson, pana
In agonie, sunt harului, ea preotul din
Ambrieollrt: jUITIit/u/ unui preot de {itri/, 1950,
dupa Georges Bernanos.
HARISMA.
(Or. kharisma, de la kharis, "har".) Cu-
vant utilizat mai ales de apostolul Pavel*:
Israel a primit darurile lui Dumnezeu (ha-
risme) care "nu se pot Iua inapoi", fiind date
pentru totdeauna (Rm 11,29); pentru
acest dar nepretuit este "viata Intru
Cristos Isus" (Rm 6,23).
Cuvantul are un sens mai res trans:
"Ficeare a primit de la Dumnezeu darulIui"
(lCo 7,7). "Darurile sunt felurite, dar e ace-
Duh" (lCo 12,4). Toate sunt oferite
"spre folos" (lCo 12,7).
r
Uncle grupuri religioase acorda astazi
mare importanta unor harisme (darul tama-
duirii, darul limbilor) eunoseute de
din Corint. In ceca ce-I pe Sfantul
Pavel, cI insista asupra milosteniei (dra-
gostei), cea mai importanta dintre toate
harismcIe (lCo 12,31; 13,8).
HERUVIM
Creaturi mitologice provenite din cultura
bahiloniana, hcruvimii sunt reprczentati
sustinand twnul lui Dumnczeu (Ps 80,2:
99,1), tragandu-i carul (Ex 25,20) sau
purtandu-lin spate (Ps I ILl I): dc ascmenea,
apar pc capacul Ch ivotul ui (Ex 25.20).
In iconograria Evului Mediu. sunt picta\i
In alhastru pentru a simholiza eerul: fiecare
dintre hcruvimi arc catc patm aripi. Traditia
Ii In randul ingcrilor':'.
l-it. Cintccullui Roland. sec. XII: la Illoartea
lui Roland. DUl1lnezeu .,11 trimite pe ingerul sau
heruvim (Rai'ail) pe Sfilntul Mihail al Primej-
diei; Ii Sfiintul Guvriil. Ei due sutletul
eontelui In Parudis" (strofa CLXXVI).
HOLOFERN 89
HOLOCAUST (ARDERE DE TOT)
(Or. ho10s, "tot, intrcg" kausis, "ac-
tiunea de a arde".) Holoeaustul reprezinta
saerificarea unui animal (taUf, mid, pasarc)
eonsumata In intregime pe altar - ritual
deseris de Levitic (Lv 1). Este mai eu seama
un sacrifieiu expiator. Cuvantul 0 desem-
ncaza uneori chiar pe vietima
In zilele noastrc, tcrmenul se fO/(lse5tc
curent pentru a numi cxterminarea evreilor
de catre dar multi prefera Inlocuirea
lui Cll !joa1{': catastrofa. -. DREPT, rO\!.
I,it. Salllul'i Joseph /\gl1tln. Foeul,i LClllllul.
sec. XX. Nelly Sachs. Rlltlul cniglllc/o('. 1967.
Cill. \1ani 11 Cholllsky. l1o/o(,;IlI.,-r. [9i9.
HOLOFERN
General allui Nahucodonosor". in cursul
unci expeditii la vestul rcgatuJui asirian, d
ameninta ludcea (fdt 4,7). Pc cand are Joc
asediul Bctulici, Iudita'" sa-i taic
capul, datorita ercdin{ci, a a
Indraznelii ei (Jdt 13,6-10).
IACOV
(Duhla hazata pe un joc de
cuvinte - populara: ;J(jch . .. eare vine din
urmiL savanta: din chrai-
eul ya 'aqoh-cf, Inscmniind, Cad Indoiala,
,.Doamnc ajuta".) Fiu al lui Isaac':' al
Rcbecai", frate geaman cu Esau':' (Isav).
naseut tinand In mana calciiiul i"ratelui sau,
lacov Ii ia kicul acestuia
dreptul de Intiii-nascut numai cu un blid de
linte (Gn apoi obtinand prin
latorie de Ia tatal sau, care orbise, binecu-
vantarea cuvenita fiului cclui mai mare (Gn
27 ,1-40).
Ca sa scape de mania lui Esau, pleaca in
Mesopotamia; pe drum, ailandu-se Ia Betel,
vede in vis 0 scara pe care urea ingerii ee-l
slujese pe Dumnezeu; atunei Domnul il
bineeuvanteaza ii promite 0 descendenta
numeroasa (Gn 28,10-20). Unehiul sau
Laban il ia ca pentru ani, dar il
dandu-i-o de sotie pe fiica sa Lia,
eand Iaeov voia sa se insoare eu Rahila,
cealalta fiidL AstfeI, trebuie sa mai siujeasca
inca ani ca sa 0 ia de solie pe cea
ravnita; in urmatorii ani se
in dauna unehiului sau. Pe drumul de
intoarcere, Iacov infrunta un neeunoseut (Gn
32,25-31) in care-I pe Dumnezcu:
acesta il binccuvanteaza si ii schimba numele
in Israel *, "biruitorul lui Dumnezeu". Apoi
Iacov se impaca, in finc,eu Esau.
I
Spre vietii, Iacov cmigrcaza In
Egipt din prieina Coametei II pc
fiul [osit'. Inaintc de a muri. Ii hine-
cuviintcaza pc cci doisprczccc fii ai sai (Gn
.:J.9.I-2X). cponimi ai eclor doua-
sprezece ncamuri arc lui Israel.
In istoria patriarhilor, lacov cstc consi-
derat omul se credc ca
viclcnia 11 ajuta numai pcntru ca cl c cel pc
carc libera vointa divina il prcfera lui Esau,
el fiind cel caruia Dumnezeu ii
promisiunile [acute lui Avraam.
Lit. Agrippa d' Aubigne, Trilgicele, 1616 (I.
,.Suferinte'): partidul catolic partidul protestant
mama, Fmnta. sunt asemenea lui Esau
lacov certandu-se "pentru sfiircurile hriinitoare";
Iacov, alcsul lui Dumnezeu, reprezintii partidul
protestant. Lamartine, Noile Meditatii poctice.
1 X23, "Duhul lui Dumnezeu": lupta lui Iacov cu
ingerul. Norge, BlIcllriil in sliflete, 1941, "Iacov si
[ngerul'. Thomas Mann, fOI;if Iii fratii .,iii, 1943:
aici lacov este, fiirii Indoialii, sprijinit de harul divino
dar dragostea nemiisuratii pentru Iosif, pe care-\
cu daruri In dauna celorla\ti fii, va fi
sursii de conflicte Intre descendenti.
Pierre Emmanuel, filcov, 1970: dincolo de fi-
gum biblicii a lui Iacov, paetul urmeazii ciiu-
tarea sensului, a In(eJesului. Elie Wiesel: "Iacov
sau lupta Cll noaptea" constituie 0 parte din
CeIebriltii bib/ice. 1975.
Icon. fntEInirea lui facov ClI RahiliI: Luca
Giordano, sec. XVII, Lausanne; William Dyee,sec.
XIX. Leicester; Josef von Flihrich. IX36, Viena.
Visul Illi facov: $coala de la Avi(!non. 1490.
Avignon; Jose de Ribera, 1639. Mad;id; William
Turner. sec. XIX. Londra. Llipta lui lacol' ClI
r
fngcru/: Salvator Rosa. sec. XVI!. Derbyshire:
Delacroix. 1 X62, St-Slilpice. Paris. Jacopo Bassano.
fntoarccrca lui facov. 1565, Venetia. Gauguin.
Vi7iullca dup;7 PrcciiC<i, 1 XXX. Edinburg. Ford
!,vladdox Brown. colorat,l, sec. XIX,
Liverpool.
+ lHuz. Arnold Sch()nberg, Scaril Illi hicov.
oratoriu. 1917.
laeov eel Mare: riullui Zcvedci, [ratelc
mai marc allui loan, ea acesta unul dintre
eei doispre/eee apostoli", ca acesta supra-
I1u11lit Boanen!hcs, adica .,fiu al tunetului".
Impreuna ell Petru eu loan, a fost prezent
la evenimente importante din viata lui Isus:
Sehimharea la Fata" (Mt 17.1). invierea
fiieci lui lair (le XAO-56). agonia in gradi-
na Ghctsemani (Mt 26.37).
[aem" a murit ea un martir':',
catre anul41 d. Cr. din ordinullui lrod Agripa
[ (Fp 12,2). Dupa Matci Marcu. Isus
ii prevcstise aceasta moarte care urma
sa-I uneasca de-a pururi cu el, cand Iacov
fratele lui avuscsera Indrazneala de a-i cerc
sa fie Ul1ul dc-a dreapta. celalalt dc-a
stanga lui, In siava (Me 10,35-40). Conform
unei legende, Iacov cel Mare ar fi evanghc-
lizat Spania; el este cinstit indeosebi la Sfan-
tuI Iacov din Compostella.
Iaeov fiul lui Alfeu: unul dintre cei
doisprezece apostoli" (Mc 3,18).
Iaeov eel Mic: este adesea confundat cu
Iacov fiullui Aifeu. De fapt, Iacov cel Mic,
ruda cu Isus, fiul lui Cleopa al Mariei,
una dintre sfintele femei*, nu se numara
printre cei doisprezece apostoli*; el nu a fost
nici macar ucenic allui Isus in timpul vietii
acestuia. Dar dupa aceea a devenit condu-
catorul a jucat un rol
de prim rang in comunitatea din Ierusalim,
indeosebi cu ocazia controversei asupra ne-
cesitatii de a Ie impune circumcizia paga-
nilor convertiti (Fp 15,13-21).
I sc atribuie Epistola lui Iacov, prima
epistola catolica (vezi Biblia catolicilor,
p. 14), atribuire contestata astazi. Dupa
lAD 91
spuscle istorieului Josephus Flavius (37-100
d. Cr.), a fost ucis cu pietre in anul 62.
lAD (lNFERN)
(Lat. infcrnum, de la inferum, "cel de
dedcsubt, de .ios".) In cosmologia evrciasca,
de dedesubt, numitc sunt
partea inferioara a universului.
Initial, VT desprc iad ea despre
.. loeul de intaInire al tutuwr muritorilor" (Iv
3(),23), fiind Evreii
imagincaza supravietuirca lor acolo In-
tr-o .. umhra de cxistenta". intr-o lumina eare
seamana eu eea a noptii. Soarta a tuturor
oamenilor. pentru ei nu cste obiect
de re\olta. dad sc ajungc aeolo dupa 0 viata
Indclungata: in aeel loe I(i pori intiilni stra-
Conotatii dramatice apar ahia atunci
cand iadul inghitc un 0111 III plina putcre,,,la
amiaza zilclor" sale (Is 0).
Dar in decursul timpului, aceasta con-
eeptic desprc .>co1 se modifica: din
propriu-zis al mortilor, cI devine loc de pc-
deapsa pcntru sulletelc rcle. Isaia il ame-
ninta cu .:;co1-uI pc regele Babilonului: "In
iad s-a pogorat l11arirea ta, in cantecul harfe-
lor tale. Sub tine sc vor vicrmii,
viermii vor fi acoperiimantul tau" (Is 14,11).
Imaginile Sodomei Gomorei* mistuite
de foc (Gn 19,23) sau a Tofetului in valea
gheenei, devenita Ioc al groazei, schimba
putin cate putin ideea pe care formasera
evreii despre .:;eol: moqilor devine
lac al pedepsei eshatologice*, al unor
chinuri atroce. In paralel apare ideea unei
riisplatiri a celor drepti a unei invieri (2M
12,43; Int 3,1-10). n-au facut
altceva decat sa preia imaginile cele mai
inspaimantatoare din stilul profetic. Predica-
tarii Ie-au asigurat raspan-
dire de mai tarziu. - COBORAREA LUI
ISUS LA lAD.
Lit. [mpiirii(ie a lui Satana a osanditilor, iadul
este tiiramlll de dincolo evocat In Vi.'lIl de"pre iad
de Raoul de Houdenc. Ilingii povcstire datand de
IACOV
(Duhla hazata pe un joc de
cuvinte - populara: ;J(jch . .. eare vine din
urmiL savanta: din chrai-
eul ya 'aqoh-cf, Inscmniind, Cad Indoiala,
,.Doamnc ajuta".) Fiu al lui Isaac':' al
Rcbecai", frate geaman cu Esau':' (Isav).
naseut tinand In mana calciiiul i"ratelui sau,
lacov Ii ia kicul acestuia
dreptul de Intiii-nascut numai cu un blid de
linte (Gn apoi obtinand prin
latorie de Ia tatal sau, care orbise, binecu-
vantarea cuvenita fiului cclui mai mare (Gn
27 ,1-40).
Ca sa scape de mania lui Esau, pleaca in
Mesopotamia; pe drum, ailandu-se Ia Betel,
vede in vis 0 scara pe care urea ingerii ee-l
slujese pe Dumnezeu; atunei Domnul il
bineeuvanteaza ii promite 0 descendenta
numeroasa (Gn 28,10-20). Unehiul sau
Laban il ia ca pentru ani, dar il
dandu-i-o de sotie pe fiica sa Lia,
eand Iaeov voia sa se insoare eu Rahila,
cealalta fiidL AstfeI, trebuie sa mai siujeasca
inca ani ca sa 0 ia de solie pe cea
ravnita; in urmatorii ani se
in dauna unehiului sau. Pe drumul de
intoarcere, Iacov infrunta un neeunoseut (Gn
32,25-31) in care-I pe Dumnezcu:
acesta il binccuvanteaza si ii schimba numele
in Israel *, "biruitorul lui Dumnezeu". Apoi
Iacov se impaca, in finc,eu Esau.
I
Spre vietii, Iacov cmigrcaza In
Egipt din prieina Coametei II pc
fiul [osit'. Inaintc de a muri. Ii hine-
cuviintcaza pc cci doisprczccc fii ai sai (Gn
.:J.9.I-2X). cponimi ai eclor doua-
sprezece ncamuri arc lui Israel.
In istoria patriarhilor, lacov cstc consi-
derat omul se credc ca
viclcnia 11 ajuta numai pcntru ca cl c cel pc
carc libera vointa divina il prcfera lui Esau,
el fiind cel caruia Dumnezeu ii
promisiunile [acute lui Avraam.
Lit. Agrippa d' Aubigne, Trilgicele, 1616 (I.
,.Suferinte'): partidul catolic partidul protestant
mama, Fmnta. sunt asemenea lui Esau
lacov certandu-se "pentru sfiircurile hriinitoare";
Iacov, alcsul lui Dumnezeu, reprezintii partidul
protestant. Lamartine, Noile Meditatii poctice.
1 X23, "Duhul lui Dumnezeu": lupta lui Iacov cu
ingerul. Norge, BlIcllriil in sliflete, 1941, "Iacov si
[ngerul'. Thomas Mann, fOI;if Iii fratii .,iii, 1943:
aici lacov este, fiirii Indoialii, sprijinit de harul divino
dar dragostea nemiisuratii pentru Iosif, pe care-\
cu daruri In dauna celorla\ti fii, va fi
sursii de conflicte Intre descendenti.
Pierre Emmanuel, filcov, 1970: dincolo de fi-
gum biblicii a lui Iacov, paetul urmeazii ciiu-
tarea sensului, a In(eJesului. Elie Wiesel: "Iacov
sau lupta Cll noaptea" constituie 0 parte din
CeIebriltii bib/ice. 1975.
Icon. fntEInirea lui facov ClI RahiliI: Luca
Giordano, sec. XVII, Lausanne; William Dyee,sec.
XIX. Leicester; Josef von Flihrich. IX36, Viena.
Visul Illi facov: $coala de la Avi(!non. 1490.
Avignon; Jose de Ribera, 1639. Mad;id; William
Turner. sec. XIX. Londra. Llipta lui lacol' ClI
r
fngcru/: Salvator Rosa. sec. XVI!. Derbyshire:
Delacroix. 1 X62, St-Slilpice. Paris. Jacopo Bassano.
fntoarccrca lui facov. 1565, Venetia. Gauguin.
Vi7iullca dup;7 PrcciiC<i, 1 XXX. Edinburg. Ford
!,vladdox Brown. colorat,l, sec. XIX,
Liverpool.
+ lHuz. Arnold Sch()nberg, Scaril Illi hicov.
oratoriu. 1917.
laeov eel Mare: riullui Zcvedci, [ratelc
mai marc allui loan, ea acesta unul dintre
eei doispre/eee apostoli", ca acesta supra-
I1u11lit Boanen!hcs, adica .,fiu al tunetului".
Impreuna ell Petru eu loan, a fost prezent
la evenimente importante din viata lui Isus:
Sehimharea la Fata" (Mt 17.1). invierea
fiieci lui lair (le XAO-56). agonia in gradi-
na Ghctsemani (Mt 26.37).
[aem" a murit ea un martir':',
catre anul41 d. Cr. din ordinullui lrod Agripa
[ (Fp 12,2). Dupa Matci Marcu. Isus
ii prevcstise aceasta moarte care urma
sa-I uneasca de-a pururi cu el, cand Iacov
fratele lui avuscsera Indrazneala de a-i cerc
sa fie Ul1ul dc-a dreapta. celalalt dc-a
stanga lui, In siava (Me 10,35-40). Conform
unei legende, Iacov cel Mare ar fi evanghc-
lizat Spania; el este cinstit indeosebi la Sfan-
tuI Iacov din Compostella.
Iaeov fiul lui Alfeu: unul dintre cei
doisprezece apostoli" (Mc 3,18).
Iaeov eel Mic: este adesea confundat cu
Iacov fiullui Aifeu. De fapt, Iacov cel Mic,
ruda cu Isus, fiul lui Cleopa al Mariei,
una dintre sfintele femei*, nu se numara
printre cei doisprezece apostoli*; el nu a fost
nici macar ucenic allui Isus in timpul vietii
acestuia. Dar dupa aceea a devenit condu-
catorul a jucat un rol
de prim rang in comunitatea din Ierusalim,
indeosebi cu ocazia controversei asupra ne-
cesitatii de a Ie impune circumcizia paga-
nilor convertiti (Fp 15,13-21).
I sc atribuie Epistola lui Iacov, prima
epistola catolica (vezi Biblia catolicilor,
p. 14), atribuire contestata astazi. Dupa
lAD 91
spuscle istorieului Josephus Flavius (37-100
d. Cr.), a fost ucis cu pietre in anul 62.
lAD (lNFERN)
(Lat. infcrnum, de la inferum, "cel de
dedcsubt, de .ios".) In cosmologia evrciasca,
de dedesubt, numitc sunt
partea inferioara a universului.
Initial, VT desprc iad ea despre
.. loeul de intaInire al tutuwr muritorilor" (Iv
3(),23), fiind Evreii
imagincaza supravietuirca lor acolo In-
tr-o .. umhra de cxistenta". intr-o lumina eare
seamana eu eea a noptii. Soarta a tuturor
oamenilor. pentru ei nu cste obiect
de re\olta. dad sc ajungc aeolo dupa 0 viata
Indclungata: in aeel loe I(i pori intiilni stra-
Conotatii dramatice apar ahia atunci
cand iadul inghitc un 0111 III plina putcre,,,la
amiaza zilclor" sale (Is 0).
Dar in decursul timpului, aceasta con-
eeptic desprc .>co1 se modifica: din
propriu-zis al mortilor, cI devine loc de pc-
deapsa pcntru sulletelc rcle. Isaia il ame-
ninta cu .:;co1-uI pc regele Babilonului: "In
iad s-a pogorat l11arirea ta, in cantecul harfe-
lor tale. Sub tine sc vor vicrmii,
viermii vor fi acoperiimantul tau" (Is 14,11).
Imaginile Sodomei Gomorei* mistuite
de foc (Gn 19,23) sau a Tofetului in valea
gheenei, devenita Ioc al groazei, schimba
putin cate putin ideea pe care formasera
evreii despre .:;eol: moqilor devine
lac al pedepsei eshatologice*, al unor
chinuri atroce. In paralel apare ideea unei
riisplatiri a celor drepti a unei invieri (2M
12,43; Int 3,1-10). n-au facut
altceva decat sa preia imaginile cele mai
inspaimantatoare din stilul profetic. Predica-
tarii Ie-au asigurat raspan-
dire de mai tarziu. - COBORAREA LUI
ISUS LA lAD.
Lit. [mpiirii(ie a lui Satana a osanditilor, iadul
este tiiramlll de dincolo evocat In Vi.'lIl de"pre iad
de Raoul de Houdenc. Ilingii povcstire datand de
92 lAIR
la Inccputul sec. XII. precum locul chinLlrilor
descris de Dante In prima parte a Divinei Comeciii
(/n/ernul) (13m-1321). sumii poeticii a spaimelor
umanitiitii mcdievalc. Aici. gcografia IllfcrnLllui e
aleiituitii din llouii eercuri. lmpiir(ite la nlndullor
III zone gropi. unde se dczliin(Llie uraganele. tlii-
ciirile. Pentru Agrippa dAubigne.
In Tra!:Jicclc. 1610 (VII. "Judecata'). iadul
constituie Incul pcdepsei .... .Dill iad nu
ieselDecflt imposibila sete de imposibila moarte."
Baudelaire situeazii iadul ciliar III om. el fiind
piicatlll In care omlll se afundii l'iira sperantii.
Rimbuud. eel din Un :Illo(imp III iild. IX73
(..Carnetlll mell de oS[lI1dit). l'iillrit un iud
mental sub inriucnta. III acelasi timp
detest'lta. a S'ltanei: .. Ca sii 0 g::ttlli. pc oricc
bucuric al11 .;iirit Cll salail surd al i'iarei siilbatice."
ill FraTii K"rama/.()\ dc Dostoie\ski. I XX(J.
stmclul Zosillla iadlll drept ... ,uferinta
de a nu l11ai putea illbi". Dupa Nerval. Aurelia.
I X55. nebunia .11' ri un rei de cuborare In in/crnul
din interiorul I'iintei pl'Opdi.
Re,ditatca exterioara poate de\eni ea
iadul. Astfel este Incilisoarea Chiitelet. unde a fost
Il1tcmni(at Marot: ladul. 1539; u,Hcl sllnt
moderne pc care Ie deserie Aragon In ROlllilllul
neterminat, 1956, ori Primul cere (aluzie la
Infernul lui Dante) ul lIniversului peniteneiur
sovietie de Soljenitln.
Icon. ladul este reprezentat In iudeditile de
Apot. Auguste Rodin s-a inspirat dill Divin;/ Co-
medie pentru Poartil iildului, care n-a fost nicio-
data terminatii.
lAIR
Una dintre persoanele de vaza din
Capernaum, tatal unei fetite care moare la
varsta de 12 ani. La rugamintea lui lair, Isus
reinvie fetita (Mt 9,18-19; 23-26).
Icon. invierea fiicei ILii lair, sareofage Ia ArIes
Latran, see. IV; mozaie la Monreale, sec. XU;
Rembrandt, desen In penita, 1632, Rotterdam.
ICOANA
(Gr. eikon, "chip, portret".) Imagini
pictate ale lui Cristos*, ale Fecioarei Maria*,
ale ingerilor sfintilor, icoanele fac obiec-
tul unui cult privat deopotriva liturgic in
bisericile orientale. Ele au fost autorizate in
mod solemn la conciliul din Niceea II, in
T
anul 787. Veneratia (rugaciune, candela,
sarutare) nu se adreseaza ohiectului, ci pro-
totipului, adica fapturii reprezentate, eu care
credinciosul comunica prin privire.
Iconoclasm: de protest mani-
testata prin distrugerea imaginilor religioase
In Imperiul bizantin (sec. VIII IX).
lc()n. Icouncle sunt pictute dupa rcguli I'ourtc
striete. dar nu prctind vreo uscmanarc. Fccio;Jra
din Vli/dimir. scc. XII, iVloscova. Sfi7nta Pap. sec.
XIII. \1oseova. Fccio;/ra Cris(o." R:hcllmp;)-
r:ltorul. sec. XrV.Oilrid. Andrci Rublinv. Trcimc:l.
1..+25. Moscovu. Illi ISII'. scc. XVI.
,\1l1SCOVH. Cri.,{o.' arhicrcli Intrc Fccio:/ril yi loan
inilinlc-;\1i:ry;)(onti. sec. XVI. Sofia. SI/nlc/C lo..'l11ci
iil.Hoo)):int. $l'oala din Nord. 'icc. XVII.
Cill . .. \lllli"ei T;Jrk(\\'ski . . -\ndrci Rllh/iol. 1l)(17.
mol.,
Tefmcnul grc,,'cse' cid%ll numca 0
rcprczcntare oareeare, matcriala sau ima-
ginativa. A prin a Inscmna 0 imagine
0 divinitatc careia i sc aduee un
cult (sacrificiu, libatie, tamaiere) ca cum
ar fi ea acea divinitate.
Textele biblice (Exodul, Deuteronomul)
au Indepartat cu scarba imaginilc';' sacre ale
zeilor straini, dar pe cea a lui Dumnczeu,
ca vitelul de aur (sau mai curand taurul de
aur) adoptat de poporul lui Israel atunci
cand Moise era pe Muntele Sinai (Ex 32).
Lupta i'mpotriva idolilor este 0 temii i'ndra-
gitii a prorocilor (Is 40,19-20; 44,9-20; Ir
10,1-5).
L.&P. inchinatorii la vite/LiI de aLII'. Astiizi, ex-
presia Ii desemneaza pc cei care divinizeaza banul.
Lit. Tertulian, In Despre idalatrie, Inceputul
sec. III, se ridica violent Impotri va eelor mai mici
eoneesii fiieute obiceiurilor pagane. Minucius
Felix, Octavil/!;, sec. III: dialog Intre un pagan
un autorul bate joe de idolii pagani,
care iau ochii nUlTIai gra(ie talentului
Calvin, Tratat de"pre relicve, 1543. eondamna
idolatria ce s-a streeurat. dupa piirerea lui, In cuitul
eatolic 0 data eu Inchinarea Ia ehipuri
Comeille, Polyeucte, 1643: tanarul pagan
Polyeuete. abia botezat, fuge sa darame idolii,
"zei din piatra sau din lemn".
I
tn cea de-a treia mare 0di1, "Magnificat", 1907,
Ciaudelli lui Dumnezeu pentru cal-a
scapat de idolii care sunt ideologiile - Dreptatea,
Progresul, Adevarul, Divinitatea, Umanitatea,
_ Legile Naturii, Arta, - convingandu-l
sa se Inchine numai numai lui Dumnezeu. Pierre
Emmanuel, TLI, 1978, "Taurul de aur".
Muz. Charles Gounod, FaLl.,t, 1859: Mefisto,
deghizat In nobi!, dinta Intr-o taverna cantecul
vitelului de aur.
IEFTAE
Ieftae Galaaditul a fost unul dintre cei
doisprezece judecatori" ai lui Israel. Cartea
Judecatorilor ne spune ca, dupa biruinta sa
asupra amonitilor, a trebuit, pentru a respec-
ta legamantul, s-o jertfeascii pe fiica sa prin
ardere de tot (holocausf). In mod curios,
naratorul nu pare a condamna acest sacrifi-
ciu omenesc, un asemenea act era inter-
zis categoric de povestirea cauta mai
ales sa explice, printr-un rit de doliu, 0
sarbatoare canaaneima* (Jud 10,6-12,7).
Lit. Vigny, Poeme antice .,i mocierne, "Fata lui
Ieftae", 1837: Vigny pune sub acuzare pc Dumne-
zeu "cruzimea" sa.
Icon. Fiica lLii leftae, capitel de la Vezelay, sec.
XII; Lucas din Leyda, sec. XVI, Rotterdam;
Simon Vouet, tapiserie de Ia Gobelins, 1627;
Antoine Coypel, 1711, Laon; Degas, sec. XIX,
Smith College.
Muz. Giacomo Carissimi, leftae, oratoriu,
1656. Haendel, lefta, oratoriu, 1752.
IEHOIADA (lOAD)
Mai-marele preotilor din Ierusalim, Ieho-
iada (sau load) a condus 0 revolta impotriva
Ataliei* I-a proclamat rege pe tfularul Ioas*,
regatului (2R 11).
Lit. Racine, Atalia, 1691.
IEHOVA
Nume creat pomind de la consoanele
numelui divin YHVH (care, din respect, nu
era pronuntat) de la vocale ce amin-
tesc, mai mult sau mai putin, de cuvantul
IEREMIA 93
Adonai (Domnul). - TETRAGRAMA,
Y AHVE/IAHVE.
Lit. Prin acest nume II desemneaza mai ales
Lamartine Victor Hugo pe Dumnezeu aI Ve-
ehiullli Testament". Lamartine, Annanii poetice
religioase, 1830, "Iehova sau ideea de Dumnezeu"
(Armonia a opta). Victor Hugo: In poemul
"Nomen, numen, lumen" (Contemplatii, VI), scris
In 1855, cele litere ale numelui "Iehovah" de-
yin "cei ai negrului septentrion".
IEREMIA
Niiscut in jurul anului 6501. Cr. intr-o fa-
milie sacerdotala din Anatot, un sat de langii
Ierusalim, Ieremia exercitii ministeriul
i'ntre 627 si 587, lntr-una dintre perioadele
cele mai i'ntunecate ale istoriei Ierusalimu-
lui; el a vazut sosirea babilonienilor, distru-
gerea incendierea Templului, ple-
carea i'n robie - pe scurt, nimicirea a tot ceea
ce simboliza religia speranta lui Israel.
Viata personala a lui Ieremia a fost mar-
cata ea de suferinta, iar cartea lui este 0
marturie foarte emotionanta in acest sens,
Ieremia se ridica impotriva idolatriei a
coruptiei morale. Prin cuvinte actiuni
simbolice, el ataca falsele certitudini nestra-
mutate - cult, templu, circumcizie -
vesteste nenorocirea. _
cuvintele sale nu au pliicut, a
fost prins supus la cazne (Ir 26). Cu aju-
torul scribului Baruh, a inceput sa transmita
mesaje scrise (Ir 36). Atunci a fost momen-
tul cand, proroc plin de i'ntelepciune,
scris plangerile, necontenind afirme
credinta in Dumnezeu (Ir 19,7-18).
La 'cucerirea Ierusalimului, in anul 587,
Ieremia a fost luat cu sila in Egipt, unde
scris ultimele profetii.
Lui Ieremia i-a fost atribuita in mod
eronat cartea PIangerilor, ansamblu de dnci
tanguiri la ruinele Ierusalimului.
L.&P. leremiade: necontenite. Nu-
mele vine de la cartea PIangerilor
atribuita lui Ieremia.
------1
92 lAIR
la Inccputul sec. XII. precum locul chinLlrilor
descris de Dante In prima parte a Divinei Comeciii
(/n/ernul) (13m-1321). sumii poeticii a spaimelor
umanitiitii mcdievalc. Aici. gcografia IllfcrnLllui e
aleiituitii din llouii eercuri. lmpiir(ite la nlndullor
III zone gropi. unde se dczliin(Llie uraganele. tlii-
ciirile. Pentru Agrippa dAubigne.
In Tra!:Jicclc. 1610 (VII. "Judecata'). iadul
constituie Incul pcdepsei .... .Dill iad nu
ieselDecflt imposibila sete de imposibila moarte."
Baudelaire situeazii iadul ciliar III om. el fiind
piicatlll In care omlll se afundii l'iira sperantii.
Rimbuud. eel din Un :Illo(imp III iild. IX73
(..Carnetlll mell de oS[lI1dit). l'iillrit un iud
mental sub inriucnta. III acelasi timp
detest'lta. a S'ltanei: .. Ca sii 0 g::ttlli. pc oricc
bucuric al11 .;iirit Cll salail surd al i'iarei siilbatice."
ill FraTii K"rama/.()\ dc Dostoie\ski. I XX(J.
stmclul Zosillla iadlll drept ... ,uferinta
de a nu l11ai putea illbi". Dupa Nerval. Aurelia.
I X55. nebunia .11' ri un rei de cuborare In in/crnul
din interiorul I'iintei pl'Opdi.
Re,ditatca exterioara poate de\eni ea
iadul. Astfel este Incilisoarea Chiitelet. unde a fost
Il1tcmni(at Marot: ladul. 1539; u,Hcl sllnt
moderne pc care Ie deserie Aragon In ROlllilllul
neterminat, 1956, ori Primul cere (aluzie la
Infernul lui Dante) ul lIniversului peniteneiur
sovietie de Soljenitln.
Icon. ladul este reprezentat In iudeditile de
Apot. Auguste Rodin s-a inspirat dill Divin;/ Co-
medie pentru Poartil iildului, care n-a fost nicio-
data terminatii.
lAIR
Una dintre persoanele de vaza din
Capernaum, tatal unei fetite care moare la
varsta de 12 ani. La rugamintea lui lair, Isus
reinvie fetita (Mt 9,18-19; 23-26).
Icon. invierea fiicei ILii lair, sareofage Ia ArIes
Latran, see. IV; mozaie la Monreale, sec. XU;
Rembrandt, desen In penita, 1632, Rotterdam.
ICOANA
(Gr. eikon, "chip, portret".) Imagini
pictate ale lui Cristos*, ale Fecioarei Maria*,
ale ingerilor sfintilor, icoanele fac obiec-
tul unui cult privat deopotriva liturgic in
bisericile orientale. Ele au fost autorizate in
mod solemn la conciliul din Niceea II, in
T
anul 787. Veneratia (rugaciune, candela,
sarutare) nu se adreseaza ohiectului, ci pro-
totipului, adica fapturii reprezentate, eu care
credinciosul comunica prin privire.
Iconoclasm: de protest mani-
testata prin distrugerea imaginilor religioase
In Imperiul bizantin (sec. VIII IX).
lc()n. Icouncle sunt pictute dupa rcguli I'ourtc
striete. dar nu prctind vreo uscmanarc. Fccio;Jra
din Vli/dimir. scc. XII, iVloscova. Sfi7nta Pap. sec.
XIII. \1oseova. Fccio;/ra Cris(o." R:hcllmp;)-
r:ltorul. sec. XrV.Oilrid. Andrci Rublinv. Trcimc:l.
1..+25. Moscovu. Illi ISII'. scc. XVI.
,\1l1SCOVH. Cri.,{o.' arhicrcli Intrc Fccio:/ril yi loan
inilinlc-;\1i:ry;)(onti. sec. XVI. Sofia. SI/nlc/C lo..'l11ci
iil.Hoo)):int. $l'oala din Nord. 'icc. XVII.
Cill . .. \lllli"ei T;Jrk(\\'ski . . -\ndrci Rllh/iol. 1l)(17.
mol.,
Tefmcnul grc,,'cse' cid%ll numca 0
rcprczcntare oareeare, matcriala sau ima-
ginativa. A prin a Inscmna 0 imagine
0 divinitatc careia i sc aduee un
cult (sacrificiu, libatie, tamaiere) ca cum
ar fi ea acea divinitate.
Textele biblice (Exodul, Deuteronomul)
au Indepartat cu scarba imaginilc';' sacre ale
zeilor straini, dar pe cea a lui Dumnczeu,
ca vitelul de aur (sau mai curand taurul de
aur) adoptat de poporul lui Israel atunci
cand Moise era pe Muntele Sinai (Ex 32).
Lupta i'mpotriva idolilor este 0 temii i'ndra-
gitii a prorocilor (Is 40,19-20; 44,9-20; Ir
10,1-5).
L.&P. inchinatorii la vite/LiI de aLII'. Astiizi, ex-
presia Ii desemneaza pc cei care divinizeaza banul.
Lit. Tertulian, In Despre idalatrie, Inceputul
sec. III, se ridica violent Impotri va eelor mai mici
eoneesii fiieute obiceiurilor pagane. Minucius
Felix, Octavil/!;, sec. III: dialog Intre un pagan
un autorul bate joe de idolii pagani,
care iau ochii nUlTIai gra(ie talentului
Calvin, Tratat de"pre relicve, 1543. eondamna
idolatria ce s-a streeurat. dupa piirerea lui, In cuitul
eatolic 0 data eu Inchinarea Ia ehipuri
Comeille, Polyeucte, 1643: tanarul pagan
Polyeuete. abia botezat, fuge sa darame idolii,
"zei din piatra sau din lemn".
I
tn cea de-a treia mare 0di1, "Magnificat", 1907,
Ciaudelli lui Dumnezeu pentru cal-a
scapat de idolii care sunt ideologiile - Dreptatea,
Progresul, Adevarul, Divinitatea, Umanitatea,
_ Legile Naturii, Arta, - convingandu-l
sa se Inchine numai numai lui Dumnezeu. Pierre
Emmanuel, TLI, 1978, "Taurul de aur".
Muz. Charles Gounod, FaLl.,t, 1859: Mefisto,
deghizat In nobi!, dinta Intr-o taverna cantecul
vitelului de aur.
IEFTAE
Ieftae Galaaditul a fost unul dintre cei
doisprezece judecatori" ai lui Israel. Cartea
Judecatorilor ne spune ca, dupa biruinta sa
asupra amonitilor, a trebuit, pentru a respec-
ta legamantul, s-o jertfeascii pe fiica sa prin
ardere de tot (holocausf). In mod curios,
naratorul nu pare a condamna acest sacrifi-
ciu omenesc, un asemenea act era inter-
zis categoric de povestirea cauta mai
ales sa explice, printr-un rit de doliu, 0
sarbatoare canaaneima* (Jud 10,6-12,7).
Lit. Vigny, Poeme antice .,i mocierne, "Fata lui
Ieftae", 1837: Vigny pune sub acuzare pc Dumne-
zeu "cruzimea" sa.
Icon. Fiica lLii leftae, capitel de la Vezelay, sec.
XII; Lucas din Leyda, sec. XVI, Rotterdam;
Simon Vouet, tapiserie de Ia Gobelins, 1627;
Antoine Coypel, 1711, Laon; Degas, sec. XIX,
Smith College.
Muz. Giacomo Carissimi, leftae, oratoriu,
1656. Haendel, lefta, oratoriu, 1752.
IEHOIADA (lOAD)
Mai-marele preotilor din Ierusalim, Ieho-
iada (sau load) a condus 0 revolta impotriva
Ataliei* I-a proclamat rege pe tfularul Ioas*,
regatului (2R 11).
Lit. Racine, Atalia, 1691.
IEHOVA
Nume creat pomind de la consoanele
numelui divin YHVH (care, din respect, nu
era pronuntat) de la vocale ce amin-
tesc, mai mult sau mai putin, de cuvantul
IEREMIA 93
Adonai (Domnul). - TETRAGRAMA,
Y AHVE/IAHVE.
Lit. Prin acest nume II desemneaza mai ales
Lamartine Victor Hugo pe Dumnezeu aI Ve-
ehiullli Testament". Lamartine, Annanii poetice
religioase, 1830, "Iehova sau ideea de Dumnezeu"
(Armonia a opta). Victor Hugo: In poemul
"Nomen, numen, lumen" (Contemplatii, VI), scris
In 1855, cele litere ale numelui "Iehovah" de-
yin "cei ai negrului septentrion".
IEREMIA
Niiscut in jurul anului 6501. Cr. intr-o fa-
milie sacerdotala din Anatot, un sat de langii
Ierusalim, Ieremia exercitii ministeriul
i'ntre 627 si 587, lntr-una dintre perioadele
cele mai i'ntunecate ale istoriei Ierusalimu-
lui; el a vazut sosirea babilonienilor, distru-
gerea incendierea Templului, ple-
carea i'n robie - pe scurt, nimicirea a tot ceea
ce simboliza religia speranta lui Israel.
Viata personala a lui Ieremia a fost mar-
cata ea de suferinta, iar cartea lui este 0
marturie foarte emotionanta in acest sens,
Ieremia se ridica impotriva idolatriei a
coruptiei morale. Prin cuvinte actiuni
simbolice, el ataca falsele certitudini nestra-
mutate - cult, templu, circumcizie -
vesteste nenorocirea. _
cuvintele sale nu au pliicut, a
fost prins supus la cazne (Ir 26). Cu aju-
torul scribului Baruh, a inceput sa transmita
mesaje scrise (Ir 36). Atunci a fost momen-
tul cand, proroc plin de i'ntelepciune,
scris plangerile, necontenind afirme
credinta in Dumnezeu (Ir 19,7-18).
La 'cucerirea Ierusalimului, in anul 587,
Ieremia a fost luat cu sila in Egipt, unde
scris ultimele profetii.
Lui Ieremia i-a fost atribuita in mod
eronat cartea PIangerilor, ansamblu de dnci
tanguiri la ruinele Ierusalimului.
L.&P. leremiade: necontenite. Nu-
mele vine de la cartea PIangerilor
atribuita lui Ieremia.
------1
94 IERIHON
Lit. Robert Garnier. bTCicelc. 15X3: proi"etul
care intervine Tn actul I ca sa ill1plme Tndurarea lui
DUll1nel.eu Tn actul V ca sa relatel.e cUlllplitul
deznodaillant al revoltei lui Sedechia. regele
lerusal ill1ului. Tll1potriva lui N
regele Asiriei (sec. VI T. Cr.). nu este altul dedtl
proi"etulleremia din Biblie. La cl
zile Ill,ai bune pentru lerusalim venirca lui
Mesia'. Stefan Zweig. Icremi;/s. 191 X.
[con. Prof'ctllllcrcmiil. statuie la Moissac. sec.
XII. Clm!s Sluter. FJIlI;IIl;/ promcilor. Dijun.
I..j.()..j.. Rembrandt. Icremia plJIlp.c /;/ willdc Icru-
s;tiimlllui. 163('. A Il1sterdal11.
.l1I1z. Igor Str'(I'inski. Thrclli. ill C,[ lamell-
t.ltiolle" .fcremi;/e prophet;/c. I 93:::.
Bernslein. Jeremiah ".I/llphoIlY. I')+:::.
IEIUHON
situat la eca mai jo;tsa altitudinc din
lumc (,3()O m suh nivelul McditcranciL
Icrihonul se ana la 35 km nord-cst de
Icrusalim, la nordul Marii Moarte. Intr-o
oaza vestita pentru 1Crtilitatca ei. Sapaturilc
arhcologicc au atestat existenta a 17
succcsive pc acclloc, Incepand dinmilcniul
VII, ceea ce face din Ierihon unul dintre
cde mai vechi orase.
In cartea lui se arata ca cctatea a
inceput sa se dariime la sunetul tdimbitelor
din corn de berbcc din cercmoniile
liturgice) strigatului de razboi scos de
poporullui Israel in timp ce ChivotuL (Arca*)
Legamantului era purtat In procesiune In
jurul asediat (los 6). Iosua a aruncat
asupra cetatii i-a maceUirit pe
locuitori, lasand-o In viata numai pe prosti-
tuata Rahab, care Ie gazduise pe iscoadele
lui Israel (los 2,1-21).
Istorisire tipica de razboi sfant toto-
data povestire liturgica, acest text nu este
confirmat de arheologie, Intrucat nu s-a gasit
nici 0 urma a vreunei distrugeri a Ierihonu-
I ui In jurul sec. XIII I. Cr.
Oricum, a fost reeonstruit de
Ahab In sec. IX, apoi fortificat In sec. III, In
vremea Macabeilor". Irod cIadit aeolo
un palat.
Isus s-a oprit adesea la Icrihon: e locul
un de a vindecat doi 'orbi, I-a impaeat eu
Dumnezeu pc Zahcu" vamqui (Le 19,1-9);
pc drumul dintre Icrusalim Ierihon
plaseaza Isus actiunea din parabola "bunului
samaritcan" (Lc 10,30).
Icon. Cadcrea zidurilor lerihonului eslc
!epn:l.entata Tn l11ol.aic la Santa l'vlaria iVi<lggiore .
Roma. 'ec. IV. Lorellzo Ghiberti. in
brollz. baptisteriului din sec. XV.
de Jean FouLJuet in AllIichit;7ri iudaice.
1..j.7(l. Paris.
. \[11:1.. .I()shu;/ J( llIp.ht the !J;JttIc' oj' Jericho.
IlC,SI'< l-spi ritual.
IERTARE
In l3ihlie. icrlarca Ill! cstc Ilumai Illla-
turarca pedcpsei pentru sau lJ<lcat".
ci 1l11pacarca dintre ecl care a (pa-
cat<;sul) eel caruia i-a (Dumnczcu).
In VT, eonditiilc acestci Impacari sun!
marturisirea pacatului supuncrca In rata
hotararii lui Dumnezeu, care e un .,Dumne-
zeu al icrtarilor, ncgrabnic la manic bogat
in mila" (Nc 9,17). pacatu-
lui ca ruperc a Legamantulut ca necredinta
dc se In cult prin
practica rituala a sacrificiului de animale In
ziua Iertarii celei Mari (Yom Kipur): varsa-
rea sangelui realizeaza purificarea. Astazi,
aceasta sarbatoare* evreiasca se ceIebreaza
post rugaciuni.
In NT, pacatelor se savarseste
prin jertfa lui Cristos (Ev 1,3), Ii
Impaca atat pe oameni cu Dumnezeu, cat
pe muritori intre ei; epistolele lui Pavel
dezvoIta aceasta tema. -. ABSOL VIREA
DE PACATE, TAllON.
L.&P. A intinde ccliilalt obraz (Lc 6,29).
Isus Ie spune ucenicilor siii: "Celui care te
peste un obraz Tntoarce-i obrazul celiilalt:'
Lit. lertarea greselilor
Sfantul loan Crisostomul. Omilie
intoarcerea lui Flaviall, sec .IV: oratorul face apel
la clementa lui Teodosie pentru a-i ierta pe locuito-
rii Antiohiei fiindca au daramat statuile Tmparatului.
Mateo Aleman, Guzman de Alfarache, 1.4, 16( )4:
contine un lung cOlllentariu asupra generol.itatii
fata de asupra iertarii
Boui-daloue, Predica de.'pre iertarea imultclor.
sec. XVII.
[eltarea raeatelor
Liturghia i"ace din inceputul psalmu-
lui 130 rugaciunea pacatosului Tncrezator ill ier-
tarca lui Dumllezeu: Dc proillndi.,.
Villon implora iertarea divina Tn acel Dc
pro/llndi., care este Epilafiil In f(mn;7 de balad.7.
",tU 8alada sp.11J7.lImrilor. sec. XV: .. Dar ruga[i-I pc
Dumnel.eu sCI vrea sa ne absolve pe toti."
Un i"r,tgment de coni'csiulle a lui O,scar Wilde
int:ep.: t:u cu\inte: Dc pm/llndis.
:-':um:.ti 1i'.olda.I't picio<1I'ele pustnicului. IlU se
simte Ilici raspull/.iil(lare. nici I'illo\alii: Ogrill.
ii Tndcamna p.: :.tman[ii adulleri sii se
ciiiasc:1. deoaret:e .. Ilimcni Ilu-I pu,tle absolvi pc
piiciilosul Ilcpociiit": RO/lwnul lui Tristan "i
,/O/c!;/. sprc I 362-1..j.:::O.
mRUSALIM
sfant al iudaismul ui, venerat
dcopotriva de de musulmani. Fara
Indoiala, este cu Ursalimmu,
pacii", despre care vorbesc textele asiriene.
Traditia biblica il In Salem,
regelui Melhisedec (Gn 14,18); car-
tea Cronicilor il Iebus, dupa nume-
Ie primilor sai locuitori, iebusitii (1 Cr 11,4).
Catre anul 1000 I. Cr., David" a ales Ie-
rusalimul drept capitala a eel or douaspre-
zece neamuri ale lui Israel. De la aducerea in
a Chivotului de Legamant mai ales
de la construirea Templului" in timpul rege-
lui Solomon *, a devenit centrul religios al
evreilor: aeolo se eelebra maretia lui Dum-
nezeu cea a casei lui David.
Ierusalimul a cunoscut apoi numeroase
drame: mai intai schisma de la 933 dintre
regatul din Nord eel din Sud, In urma
careia a ramas doar capital a micului tinut al
lui Iuda; a urmat nimicirea sa, in 587, si
exilullocuitorilor la BabiIon*. '
Reconstruit incetul eu incetul ca urmare
a edictului lui Cirus (538 1. Cr.) care a per-
IERUSALIM 95
mis intoarcerea exilatilor, a ciizut apoi sub
elcnistica. A fost eliberat pentru
scurta vremc prin revo/ta Macabeilor, in 166
I. Cr., dupa care a 1'ost cucerit de Pompei
(681. Cr.) supus Romci.
In anul 70 d. Cr., Titus, in fruntea legiu-
nilor romane, a nimicit apoi Tem-
plul. In 135, Hadrian a ras din temelii ceca
ee mai ramascsc din lerusalim; a
trecut, dc-a lungul sceolclor, dintr-o mana
Intr-alta.
Dad de la i'ntoarcerca din exil Icrusa-
limul nu mai avca politica, cl
pastra un !'OI dc prima importanta pc
plan religios. Dc prctutindcni, evrcii sc
i'ntorceau catre cl vcnind In pelerinaj (Ps
122). Era socotit lui Dumnezcu (Ps
46), chcmat sa dcvina mama tuturor
neamurilor (Ps avea 0 vocatie de sfin-
tcnic, dc crcdinta. amintita dc profeti, care
nu incctau sa-I chemc la convertire.
In NT, Ierusalimul arc un loc important
In ceIc patru evanghclii, mai ales in cea a lui
Luca. Aici Inccpc el
marturia des pre fiul Domnului, in
relief inaintarea lui Isus catre capitala unde
trebuie sa se patimile moartea
sa (Lc 9,31).
In anul50 d. Cr., la Ierusalim s-a 0
adunare a responsabililor pentru a
hotari ee atitudine sa fie adoptata fata de
acesta a fost primul conciliu.
Inca de pe atunei prorocii aspirau la un
Ierusalim ideal, cel al timpurilor.
Reluand aeeasta speranta, Epistolele lui
Pavel Apocalipsa vorbesc 1a modul
simbolic despre noul Ierusalim: ,,$i am
vazut Cetatea Sfanta, noul Ierusalim,
pogorandu-se din cer, de la Dumnezeu" (Ap
21,2).
Lit. In literatura religioasa, lerusalimul este
visaL nadajduit; dar, dad lerusa-
limul autorilor inspirati de iudaism (Salomon Ibn
Gabirol. sec. XI; luda Halevi, Sionizii, sec. XII)
ramane situat geografic Tn Palestina.
scriitorii de origine se Tntorc de cde mai
94 IERIHON
Lit. Robert Garnier. bTCicelc. 15X3: proi"etul
care intervine Tn actul I ca sa ill1plme Tndurarea lui
DUll1nel.eu Tn actul V ca sa relatel.e cUlllplitul
deznodaillant al revoltei lui Sedechia. regele
lerusal ill1ului. Tll1potriva lui N
regele Asiriei (sec. VI T. Cr.). nu este altul dedtl
proi"etulleremia din Biblie. La cl
zile Ill,ai bune pentru lerusalim venirca lui
Mesia'. Stefan Zweig. Icremi;/s. 191 X.
[con. Prof'ctllllcrcmiil. statuie la Moissac. sec.
XII. Clm!s Sluter. FJIlI;IIl;/ promcilor. Dijun.
I..j.()..j.. Rembrandt. Icremia plJIlp.c /;/ willdc Icru-
s;tiimlllui. 163('. A Il1sterdal11.
.l1I1z. Igor Str'(I'inski. Thrclli. ill C,[ lamell-
t.ltiolle" .fcremi;/e prophet;/c. I 93:::.
Bernslein. Jeremiah ".I/llphoIlY. I')+:::.
IEIUHON
situat la eca mai jo;tsa altitudinc din
lumc (,3()O m suh nivelul McditcranciL
Icrihonul se ana la 35 km nord-cst de
Icrusalim, la nordul Marii Moarte. Intr-o
oaza vestita pentru 1Crtilitatca ei. Sapaturilc
arhcologicc au atestat existenta a 17
succcsive pc acclloc, Incepand dinmilcniul
VII, ceea ce face din Ierihon unul dintre
cde mai vechi orase.
In cartea lui se arata ca cctatea a
inceput sa se dariime la sunetul tdimbitelor
din corn de berbcc din cercmoniile
liturgice) strigatului de razboi scos de
poporullui Israel in timp ce ChivotuL (Arca*)
Legamantului era purtat In procesiune In
jurul asediat (los 6). Iosua a aruncat
asupra cetatii i-a maceUirit pe
locuitori, lasand-o In viata numai pe prosti-
tuata Rahab, care Ie gazduise pe iscoadele
lui Israel (los 2,1-21).
Istorisire tipica de razboi sfant toto-
data povestire liturgica, acest text nu este
confirmat de arheologie, Intrucat nu s-a gasit
nici 0 urma a vreunei distrugeri a Ierihonu-
I ui In jurul sec. XIII I. Cr.
Oricum, a fost reeonstruit de
Ahab In sec. IX, apoi fortificat In sec. III, In
vremea Macabeilor". Irod cIadit aeolo
un palat.
Isus s-a oprit adesea la Icrihon: e locul
un de a vindecat doi 'orbi, I-a impaeat eu
Dumnezeu pc Zahcu" vamqui (Le 19,1-9);
pc drumul dintre Icrusalim Ierihon
plaseaza Isus actiunea din parabola "bunului
samaritcan" (Lc 10,30).
Icon. Cadcrea zidurilor lerihonului eslc
!epn:l.entata Tn l11ol.aic la Santa l'vlaria iVi<lggiore .
Roma. 'ec. IV. Lorellzo Ghiberti. in
brollz. baptisteriului din sec. XV.
de Jean FouLJuet in AllIichit;7ri iudaice.
1..j.7(l. Paris.
. \[11:1.. .I()shu;/ J( llIp.ht the !J;JttIc' oj' Jericho.
IlC,SI'< l-spi ritual.
IERTARE
In l3ihlie. icrlarca Ill! cstc Ilumai Illla-
turarca pedcpsei pentru sau lJ<lcat".
ci 1l11pacarca dintre ecl care a (pa-
cat<;sul) eel caruia i-a (Dumnczcu).
In VT, eonditiilc acestci Impacari sun!
marturisirea pacatului supuncrca In rata
hotararii lui Dumnezeu, care e un .,Dumne-
zeu al icrtarilor, ncgrabnic la manic bogat
in mila" (Nc 9,17). pacatu-
lui ca ruperc a Legamantulut ca necredinta
dc se In cult prin
practica rituala a sacrificiului de animale In
ziua Iertarii celei Mari (Yom Kipur): varsa-
rea sangelui realizeaza purificarea. Astazi,
aceasta sarbatoare* evreiasca se ceIebreaza
post rugaciuni.
In NT, pacatelor se savarseste
prin jertfa lui Cristos (Ev 1,3), Ii
Impaca atat pe oameni cu Dumnezeu, cat
pe muritori intre ei; epistolele lui Pavel
dezvoIta aceasta tema. -. ABSOL VIREA
DE PACATE, TAllON.
L.&P. A intinde ccliilalt obraz (Lc 6,29).
Isus Ie spune ucenicilor siii: "Celui care te
peste un obraz Tntoarce-i obrazul celiilalt:'
Lit. lertarea greselilor
Sfantul loan Crisostomul. Omilie
intoarcerea lui Flaviall, sec .IV: oratorul face apel
la clementa lui Teodosie pentru a-i ierta pe locuito-
rii Antiohiei fiindca au daramat statuile Tmparatului.
Mateo Aleman, Guzman de Alfarache, 1.4, 16( )4:
contine un lung cOlllentariu asupra generol.itatii
fata de asupra iertarii
Boui-daloue, Predica de.'pre iertarea imultclor.
sec. XVII.
[eltarea raeatelor
Liturghia i"ace din inceputul psalmu-
lui 130 rugaciunea pacatosului Tncrezator ill ier-
tarca lui Dumllezeu: Dc proillndi.,.
Villon implora iertarea divina Tn acel Dc
pro/llndi., care este Epilafiil In f(mn;7 de balad.7.
",tU 8alada sp.11J7.lImrilor. sec. XV: .. Dar ruga[i-I pc
Dumnel.eu sCI vrea sa ne absolve pe toti."
Un i"r,tgment de coni'csiulle a lui O,scar Wilde
int:ep.: t:u cu\inte: Dc pm/llndis.
:-':um:.ti 1i'.olda.I't picio<1I'ele pustnicului. IlU se
simte Ilici raspull/.iil(lare. nici I'illo\alii: Ogrill.
ii Tndcamna p.: :.tman[ii adulleri sii se
ciiiasc:1. deoaret:e .. Ilimcni Ilu-I pu,tle absolvi pc
piiciilosul Ilcpociiit": RO/lwnul lui Tristan "i
,/O/c!;/. sprc I 362-1..j.:::O.
mRUSALIM
sfant al iudaismul ui, venerat
dcopotriva de de musulmani. Fara
Indoiala, este cu Ursalimmu,
pacii", despre care vorbesc textele asiriene.
Traditia biblica il In Salem,
regelui Melhisedec (Gn 14,18); car-
tea Cronicilor il Iebus, dupa nume-
Ie primilor sai locuitori, iebusitii (1 Cr 11,4).
Catre anul 1000 I. Cr., David" a ales Ie-
rusalimul drept capitala a eel or douaspre-
zece neamuri ale lui Israel. De la aducerea in
a Chivotului de Legamant mai ales
de la construirea Templului" in timpul rege-
lui Solomon *, a devenit centrul religios al
evreilor: aeolo se eelebra maretia lui Dum-
nezeu cea a casei lui David.
Ierusalimul a cunoscut apoi numeroase
drame: mai intai schisma de la 933 dintre
regatul din Nord eel din Sud, In urma
careia a ramas doar capital a micului tinut al
lui Iuda; a urmat nimicirea sa, in 587, si
exilullocuitorilor la BabiIon*. '
Reconstruit incetul eu incetul ca urmare
a edictului lui Cirus (538 1. Cr.) care a per-
IERUSALIM 95
mis intoarcerea exilatilor, a ciizut apoi sub
elcnistica. A fost eliberat pentru
scurta vremc prin revo/ta Macabeilor, in 166
I. Cr., dupa care a 1'ost cucerit de Pompei
(681. Cr.) supus Romci.
In anul 70 d. Cr., Titus, in fruntea legiu-
nilor romane, a nimicit apoi Tem-
plul. In 135, Hadrian a ras din temelii ceca
ee mai ramascsc din lerusalim; a
trecut, dc-a lungul sceolclor, dintr-o mana
Intr-alta.
Dad de la i'ntoarcerca din exil Icrusa-
limul nu mai avca politica, cl
pastra un !'OI dc prima importanta pc
plan religios. Dc prctutindcni, evrcii sc
i'ntorceau catre cl vcnind In pelerinaj (Ps
122). Era socotit lui Dumnezcu (Ps
46), chcmat sa dcvina mama tuturor
neamurilor (Ps avea 0 vocatie de sfin-
tcnic, dc crcdinta. amintita dc profeti, care
nu incctau sa-I chemc la convertire.
In NT, Ierusalimul arc un loc important
In ceIc patru evanghclii, mai ales in cea a lui
Luca. Aici Inccpc el
marturia des pre fiul Domnului, in
relief inaintarea lui Isus catre capitala unde
trebuie sa se patimile moartea
sa (Lc 9,31).
In anul50 d. Cr., la Ierusalim s-a 0
adunare a responsabililor pentru a
hotari ee atitudine sa fie adoptata fata de
acesta a fost primul conciliu.
Inca de pe atunei prorocii aspirau la un
Ierusalim ideal, cel al timpurilor.
Reluand aeeasta speranta, Epistolele lui
Pavel Apocalipsa vorbesc 1a modul
simbolic despre noul Ierusalim: ,,$i am
vazut Cetatea Sfanta, noul Ierusalim,
pogorandu-se din cer, de la Dumnezeu" (Ap
21,2).
Lit. In literatura religioasa, lerusalimul este
visaL nadajduit; dar, dad lerusa-
limul autorilor inspirati de iudaism (Salomon Ibn
Gabirol. sec. XI; luda Halevi, Sionizii, sec. XII)
ramane situat geografic Tn Palestina.
scriitorii de origine se Tntorc de cde mai
96 IESLE
multe ori catre lerusalimul ceresc: Racine, Atalia,
1691, viziunca lui load: William Blake,Jeru,,'aJem,
I X2().
istoric apare ca un loc generator de
contlicte Intrc cOl11unitati rivale, ca 0 cetate
divizata. pradata. Cuccrirea icrusiiiimuiui
(franc. veche. sec. X I I) descrie cucerirea
lerusalil11ului de catre Godefroi de Bouillon. Si
Tasso. icru,,'.tlimul elibcr<lt. 1593. evoca acest
eyeniment sangeros. La reI. Y.L. Gordon Vilna.
Ciidcrc<licrus:tlimului. poeme. scc. XIX,
In sec. nUlllai atrage clow'pelerini
soldati. ci deopotri\::! calatori arhcologi:
Chatcaubriand. Itillcr<Jr dc hi Paris la [erusalim.
I X II: Lamartinc. Cihitorie /17 Orient, I X33: Pierrc
Loti. !crus<Jlim. 1 X,)6. imaginc a Icrusalil11ului
contclllp<)r,iIl (ste okrit::i dc scriitorii israclieni.ln
particular de Salllucl.loscpil Agnon. POlc"tiri din
!cru,,,dim. 1959: D,,\id ShahaI'. cu titlll.
Palatul \';I/clor,p:ll'Ic. 197:-1: Elic Wicsel. Ccr-
dill Icru"alim. 196:-1. Revista Autremcnt
(Alttcl) i-a con,acrat Icrusalilllului nUIll::!rul4 (111'.
special) din 19X3.
+ leon. Cetatea lerlisalilllului aparc uneori ea
decor al unei scene: Vittore Carpaecio, $tc/ill1
propov.lduind la icrus;ilim. 152(), Paris. Marc
Chagall. Clllt<Jrc<J Clnt.irilor. 1956, Nisa. Vitraliu,
Cateclraia din Sens. sec. XII.
lerusalilllul eeresc al Apoealipsei este repre-
zentat l11ult l11ai des: mozaic'urile de la Sf.
Prudentiana, sec. IV: Santa Maria Maggiore, sec.
V; Sf. Praxedra. sec. IX.la ROllla. Frescele de la
St-Savin, sec. XII; Sf. Petru din Civate (Lombar-
dia), sec. XII. Tot In sec. XII, miniaturi de evan-
gheliare: St-Medard de Soissons; eel al Cetiitii lui
Dumnezeu a Sf. Augustin, Praga. Obiecte de cult:
coroana de lumina, Hildesheim, Aix-Ia-ChapelIe;
ciidelnita, Seitenstetten (Austria).
Muz. Antonio Vivaldi, Liilldii Jemsiilem,
compozitie cu cor dublu, sec. XVlII.
IESLE
Locul unde se pune nutretul pentru hrana
vitelor. Dupa evanghelia lui Luca, Intr-o
iesle I-a culcat Fecioara Maria pe prune
dupa ce s-a nascut, la Betleem, Intr-un staul
sau Intr-o (Lc 2,7).
De la catolici, In case In
biserici sunt improvizate "iesle" care amin-
tesc de staulul sau din Betleem.
Cinstirca ieslei Incepe din timpul Sfantului
Francisc din Assisi (sec. XIII). -.
NASTEREA DOMNULUI.
IEZECHIEL
Proven it dintr-o familie sacerdotala, el
preoL Iczechiel este unul dintre cei
patru proroci mari. E deportat la Babilon '"
Impreuna cu regele Ioiachim In anul 597.
Tulburat de acest cxil, trecc de la mutenie
(3,26) la 0 bruscii cxuberanta (6,1 I). Int;ebat
asupra proximiUitii Intuarcerii la Icrusalim"',
proroeul iminenta a ora-
(R) )i dcnun\a idolalria care ameninta
[Joporul (I4A-II). Dupa dldcrea Ierusali-
mului In SR7, III rata unui [Jopor deznadaj-
duit, cl pedcpsirca neamuri lor
(prilltre altelc, Tyrul cel bogat
croeodilul egiplcan etc., 25-2R), In-
toarcerea pe pamantul natal reeonstruirea
sanctuarului lui Dumnezeu.
Textul sau abunda In viziuni grandioase:
carul eu patru roti purtand animale
fabuloase pc ale caror aripi se sprijina tronul
lui Dumnezeu (l,4-27), oasele uscate ce
prind viata (37), Templul eel nou fluviul
care din eI (40-48).
IezechieI, ca ceilalti proroci,denunta
idolatria (20,7), aduce aminte de Lege,
insista asupra lui Dumnezeu
in semnele date lui Israel. Dar este singurul
care explica responsabilitatea individuala a
paciitosului: parintilor nu vor ciidea
asupra fiilor. De asemenea, el critica ne-
dreptatea sociala promovata de cei bogati.
Interpretarea pe care 0 da istoriei lui
Israel este pesimista (16, 20-23; 36,16-20):
el descurajeaza orice speranta politica
nascuta din Infriingerea Babilonului sau
Intemeiata pe sprijinuI egiptean. Dar expli-
cand nimicirea Ierusalimului exilul, Ieze-
chiel restructureaza gandirea contempo-
rani lor sai In jurul unui Dumnezeu exigent.
+ leon. Sinagoga de la Doura-Europos, invierea
morrilor. dllp;l lezechieJ, 245 d. Cr. Rafael:
r
Viziunea lui [ezechiel, 15 I (), FIore nta,
canil lui Dumnezeu. J. Saecleler, lezeehiel. gra-
vura, sec. XIX. Paris.
+ /\Juz. Olivier Mcssiaen, Cartea pentru orgii, In
-care sunt evocate viziunile lui IezechieL 1951.
EzeehicI "<lW the whecI, negro-spiritual.
ILIE
eEb. cJiyah sau cJiyau, "Dumnezeul meu
estc Yah".) Accst proroc allui Israel (vczi 1 R
17; 2R 2) cste unul dintrc ceIe mai populare
pcrsonaje din Biblie: In prima carte a Regilor
si la Ineeputul eelei de-a doua a rust inserat
eielu de povestiri despre persoana lui
despre minunile i'nJ'aptuite de el.
Ilie traic)te In rcgatul de Nord III vrcmea
lui Ahal-{ (R74-RS3) a sotiei sale, Izabda".
La porunea lui Dumnezeu, ploaia
timp de lrei ani; c! sc aseunde la pa-
raul Cherit, unde eorbi i'i adue de man-
care dimineata seara. In timpul unei foa-
mete, 0 vaduva din Sarepta (i'ntre Tyr 5i
Sidon) II hranc5te cu ultimul pumn de faina
cu ultimele picaturi de ulei ce-i mai rama-
sesera pentru ea fiul ei. Dupa aceea, pro-
viziile vaduvei nu aveau sa se mai ispra-
veasca niciodata.
Hie II provoaca pe regele Ahab, care ac-
eepta, sa adune pe Muntele Carmel* poporul
pe preotii lui Baal*. Izabelei 11
pe IIie sa fuga, dar se Intoarce ca sa-i
miruiasca pe Iehu Elisei*; pe cel din urma
il lasa lui, apoi e rapit la cer
intr-un car de foe (2R 2,11). Aceasta ridi-
care la cer sta la originea unei Intregi mistici,
eea a Inaltarii* sufletelor catre Dumnezeu.
Prorocii vestesc Intoarcerea lui Hie In
I timpuri mesianice, astfel ca, In NT,
unii 11 iau pe Isus drept IIie (Me 6, 15).
Cand are loc Schimbarea la Fata* (Mt
17), Moise IIie sunt martori ai slavei ai
maririi lui Cristos.
+ leon. Rubens, /lie hriinit de eorbi, 1625, Paris.
Gianbattista Piazetta, lfie riipit ia eer i'ntr-un car de
foe. sec. XVIII, Washington.
IMN 97
+ llJlIz. Felix Mendelssohn-Bartholdy, lIie. ora-
toriu,
IMACULAT A CONCEPTIE
(Lat. in-macula, "fiira pata".) Este privi-
legiul de a fi fost conceput fara pacat.
Dupa 0 dogma a Bisericii Catolicc ro-
mane formulata in lR54 de papa Pius al
IX-lea, Maria a fost singura dintre toate
fapturilc, de la Adam Eva, scutita de pata
pacatului'" originar.
Aeeasta dogma nu sc Intemeiaza pe
textuI scripturilor. ei arc radacinilc i'ntr-o
traditie populara ['oarte vcche. Bernadette
poveste)te c3. atunei cand i-a aparut Doamna
la Lourdes, ea i s-a prezentat astl'cl: "Eu sunt
Imaculata Conceptic:'
Dupa cum se vede, Imaculala Concep\ie
nu trebuie confundata neaparat cu virginala
eoneeperc a lui Isus de catre Maria. --t
BUNA- VESTIRE.
IMN
(Din grecescuI hymnos, care Inseamna
"cantec", Indeosebi "cantec In einstea unui
zeu sau a unui erou".) Compozitie poeticii
religioasa formata din mai multe strofe can-
tate. Poemele lirice ale Bibliei sunt numite
mai free vent cantari sau psalmi. -. RU-
GACIUNE.
Imnurile sau psalmii i'l lauda eele-
breaza pe Dumnezeu. Numeroase pasaje din
Coran ce-l glorifica pe Allah creatiunea
prezinta asemanari cu imnuriIe.
+ Lit. In sec. IV, Sfiintlll Ambrozie creeazil. 0
poezie liturgica popularil. cu patru imnuri, dintre
care Duminica de Laude.
Prudentiu (sec. IV-V), Liber Cathemerinon
(Cartea ocuparjjJor de peste Zl): douasprezece im-
nuri celebrand diferite ore ale zilei cateva sarba-
tori din an, dupa simbolismul - "Imn inainte
de somn"; "Imn de Craciun"; "Imnul fOClllui cel
nOll la sabatu! de Libel' Peri,,'tephanon
(Despre eomane) glorifica eroismul martirilor:
"Oda despre martiriul Sfintei Eulalia".
Imne liturgice In sec. VI-XII (aici
cuvantul este de gen feminin): Vexilla regis, de
------1
96 IESLE
multe ori catre lerusalimul ceresc: Racine, Atalia,
1691, viziunca lui load: William Blake,Jeru,,'aJem,
I X2().
istoric apare ca un loc generator de
contlicte Intrc cOl11unitati rivale, ca 0 cetate
divizata. pradata. Cuccrirea icrusiiiimuiui
(franc. veche. sec. X I I) descrie cucerirea
lerusalil11ului de catre Godefroi de Bouillon. Si
Tasso. icru,,'.tlimul elibcr<lt. 1593. evoca acest
eyeniment sangeros. La reI. Y.L. Gordon Vilna.
Ciidcrc<licrus:tlimului. poeme. scc. XIX,
In sec. nUlllai atrage clow'pelerini
soldati. ci deopotri\::! calatori arhcologi:
Chatcaubriand. Itillcr<Jr dc hi Paris la [erusalim.
I X II: Lamartinc. Cihitorie /17 Orient, I X33: Pierrc
Loti. !crus<Jlim. 1 X,)6. imaginc a Icrusalil11ului
contclllp<)r,iIl (ste okrit::i dc scriitorii israclieni.ln
particular de Salllucl.loscpil Agnon. POlc"tiri din
!cru,,,dim. 1959: D,,\id ShahaI'. cu titlll.
Palatul \';I/clor,p:ll'Ic. 197:-1: Elic Wicsel. Ccr-
dill Icru"alim. 196:-1. Revista Autremcnt
(Alttcl) i-a con,acrat Icrusalilllului nUIll::!rul4 (111'.
special) din 19X3.
+ leon. Cetatea lerlisalilllului aparc uneori ea
decor al unei scene: Vittore Carpaecio, $tc/ill1
propov.lduind la icrus;ilim. 152(), Paris. Marc
Chagall. Clllt<Jrc<J Clnt.irilor. 1956, Nisa. Vitraliu,
Cateclraia din Sens. sec. XII.
lerusalilllul eeresc al Apoealipsei este repre-
zentat l11ult l11ai des: mozaic'urile de la Sf.
Prudentiana, sec. IV: Santa Maria Maggiore, sec.
V; Sf. Praxedra. sec. IX.la ROllla. Frescele de la
St-Savin, sec. XII; Sf. Petru din Civate (Lombar-
dia), sec. XII. Tot In sec. XII, miniaturi de evan-
gheliare: St-Medard de Soissons; eel al Cetiitii lui
Dumnezeu a Sf. Augustin, Praga. Obiecte de cult:
coroana de lumina, Hildesheim, Aix-Ia-ChapelIe;
ciidelnita, Seitenstetten (Austria).
Muz. Antonio Vivaldi, Liilldii Jemsiilem,
compozitie cu cor dublu, sec. XVlII.
IESLE
Locul unde se pune nutretul pentru hrana
vitelor. Dupa evanghelia lui Luca, Intr-o
iesle I-a culcat Fecioara Maria pe prune
dupa ce s-a nascut, la Betleem, Intr-un staul
sau Intr-o (Lc 2,7).
De la catolici, In case In
biserici sunt improvizate "iesle" care amin-
tesc de staulul sau din Betleem.
Cinstirca ieslei Incepe din timpul Sfantului
Francisc din Assisi (sec. XIII). -.
NASTEREA DOMNULUI.
IEZECHIEL
Proven it dintr-o familie sacerdotala, el
preoL Iczechiel este unul dintre cei
patru proroci mari. E deportat la Babilon '"
Impreuna cu regele Ioiachim In anul 597.
Tulburat de acest cxil, trecc de la mutenie
(3,26) la 0 bruscii cxuberanta (6,1 I). Int;ebat
asupra proximiUitii Intuarcerii la Icrusalim"',
proroeul iminenta a ora-
(R) )i dcnun\a idolalria care ameninta
[Joporul (I4A-II). Dupa dldcrea Ierusali-
mului In SR7, III rata unui [Jopor deznadaj-
duit, cl pedcpsirca neamuri lor
(prilltre altelc, Tyrul cel bogat
croeodilul egiplcan etc., 25-2R), In-
toarcerea pe pamantul natal reeonstruirea
sanctuarului lui Dumnezeu.
Textul sau abunda In viziuni grandioase:
carul eu patru roti purtand animale
fabuloase pc ale caror aripi se sprijina tronul
lui Dumnezeu (l,4-27), oasele uscate ce
prind viata (37), Templul eel nou fluviul
care din eI (40-48).
IezechieI, ca ceilalti proroci,denunta
idolatria (20,7), aduce aminte de Lege,
insista asupra lui Dumnezeu
in semnele date lui Israel. Dar este singurul
care explica responsabilitatea individuala a
paciitosului: parintilor nu vor ciidea
asupra fiilor. De asemenea, el critica ne-
dreptatea sociala promovata de cei bogati.
Interpretarea pe care 0 da istoriei lui
Israel este pesimista (16, 20-23; 36,16-20):
el descurajeaza orice speranta politica
nascuta din Infriingerea Babilonului sau
Intemeiata pe sprijinuI egiptean. Dar expli-
cand nimicirea Ierusalimului exilul, Ieze-
chiel restructureaza gandirea contempo-
rani lor sai In jurul unui Dumnezeu exigent.
+ leon. Sinagoga de la Doura-Europos, invierea
morrilor. dllp;l lezechieJ, 245 d. Cr. Rafael:
r
Viziunea lui [ezechiel, 15 I (), FIore nta,
canil lui Dumnezeu. J. Saecleler, lezeehiel. gra-
vura, sec. XIX. Paris.
+ /\Juz. Olivier Mcssiaen, Cartea pentru orgii, In
-care sunt evocate viziunile lui IezechieL 1951.
EzeehicI "<lW the whecI, negro-spiritual.
ILIE
eEb. cJiyah sau cJiyau, "Dumnezeul meu
estc Yah".) Accst proroc allui Israel (vczi 1 R
17; 2R 2) cste unul dintrc ceIe mai populare
pcrsonaje din Biblie: In prima carte a Regilor
si la Ineeputul eelei de-a doua a rust inserat
eielu de povestiri despre persoana lui
despre minunile i'nJ'aptuite de el.
Ilie traic)te In rcgatul de Nord III vrcmea
lui Ahal-{ (R74-RS3) a sotiei sale, Izabda".
La porunea lui Dumnezeu, ploaia
timp de lrei ani; c! sc aseunde la pa-
raul Cherit, unde eorbi i'i adue de man-
care dimineata seara. In timpul unei foa-
mete, 0 vaduva din Sarepta (i'ntre Tyr 5i
Sidon) II hranc5te cu ultimul pumn de faina
cu ultimele picaturi de ulei ce-i mai rama-
sesera pentru ea fiul ei. Dupa aceea, pro-
viziile vaduvei nu aveau sa se mai ispra-
veasca niciodata.
Hie II provoaca pe regele Ahab, care ac-
eepta, sa adune pe Muntele Carmel* poporul
pe preotii lui Baal*. Izabelei 11
pe IIie sa fuga, dar se Intoarce ca sa-i
miruiasca pe Iehu Elisei*; pe cel din urma
il lasa lui, apoi e rapit la cer
intr-un car de foe (2R 2,11). Aceasta ridi-
care la cer sta la originea unei Intregi mistici,
eea a Inaltarii* sufletelor catre Dumnezeu.
Prorocii vestesc Intoarcerea lui Hie In
I timpuri mesianice, astfel ca, In NT,
unii 11 iau pe Isus drept IIie (Me 6, 15).
Cand are loc Schimbarea la Fata* (Mt
17), Moise IIie sunt martori ai slavei ai
maririi lui Cristos.
+ leon. Rubens, /lie hriinit de eorbi, 1625, Paris.
Gianbattista Piazetta, lfie riipit ia eer i'ntr-un car de
foe. sec. XVIII, Washington.
IMN 97
+ llJlIz. Felix Mendelssohn-Bartholdy, lIie. ora-
toriu,
IMACULAT A CONCEPTIE
(Lat. in-macula, "fiira pata".) Este privi-
legiul de a fi fost conceput fara pacat.
Dupa 0 dogma a Bisericii Catolicc ro-
mane formulata in lR54 de papa Pius al
IX-lea, Maria a fost singura dintre toate
fapturilc, de la Adam Eva, scutita de pata
pacatului'" originar.
Aeeasta dogma nu sc Intemeiaza pe
textuI scripturilor. ei arc radacinilc i'ntr-o
traditie populara ['oarte vcche. Bernadette
poveste)te c3. atunei cand i-a aparut Doamna
la Lourdes, ea i s-a prezentat astl'cl: "Eu sunt
Imaculata Conceptic:'
Dupa cum se vede, Imaculala Concep\ie
nu trebuie confundata neaparat cu virginala
eoneeperc a lui Isus de catre Maria. --t
BUNA- VESTIRE.
IMN
(Din grecescuI hymnos, care Inseamna
"cantec", Indeosebi "cantec In einstea unui
zeu sau a unui erou".) Compozitie poeticii
religioasa formata din mai multe strofe can-
tate. Poemele lirice ale Bibliei sunt numite
mai free vent cantari sau psalmi. -. RU-
GACIUNE.
Imnurile sau psalmii i'l lauda eele-
breaza pe Dumnezeu. Numeroase pasaje din
Coran ce-l glorifica pe Allah creatiunea
prezinta asemanari cu imnuriIe.
+ Lit. In sec. IV, Sfiintlll Ambrozie creeazil. 0
poezie liturgica popularil. cu patru imnuri, dintre
care Duminica de Laude.
Prudentiu (sec. IV-V), Liber Cathemerinon
(Cartea ocuparjjJor de peste Zl): douasprezece im-
nuri celebrand diferite ore ale zilei cateva sarba-
tori din an, dupa simbolismul - "Imn inainte
de somn"; "Imn de Craciun"; "Imnul fOClllui cel
nOll la sabatu! de Libel' Peri,,'tephanon
(Despre eomane) glorifica eroismul martirilor:
"Oda despre martiriul Sfintei Eulalia".
Imne liturgice In sec. VI-XII (aici
cuvantul este de gen feminin): Vexilla regis, de
------1
98 I.N.R.I.
Venantius Fortunat (StindardeIe ref!elui fnain-
teazii): cantata fn Vinerea Mare celebreaza
biruinfa lui Isus prin cruce. Veni, Creator Spiritus
Wino, Duh Creator), cantata la Rusalii cu ocazia
confirmarii fn bisericile catolice. Ave. mari., StelIa
(SaIutare, Stea a mari,), fn cinstea Mariei. Te Iucis
ante terminum (/nainte de sfarliitul ziIeI), cantata
la slujba de vecernie, adica la caderea
Martin Luther, Jmnuri sfinte, sec. XVI, dintre
care uneJe sunt inspirate de psalmi. Paul Gerhardt,
sec. XVII: Imnurile sale, celebre pan a azi, Imbina
misticismul inspirat cu 0 stricta ortodoxie luterana.
Ronsard, Jmnuri, 1556:
miturile pagune se amesteca.
I.N.R.I.
Abreviatie a formulei Iesus Nazarenus
Rex Judaeorum, care de titulus,
adica de inscriptia ce indica, cum era
obiceiulla romani, motivul condamnarii lui
lsus: "Accsta cstc lsus, rcgele iudeilor" (Mt
27,37).
Cin. Robert Wiene, IN.R.J.. 1923: film care
trimite cu gandulla pictura expresionista germana.
lOAN
(Eb. Yohanan, "Dumnczeu da har".
. Luca evanghelistul - Lc 1,59-63 - insista
asupra valorii aeestui nume ce i s-a dat fiului
Elisabctei.) NT mentioncaza eel putin doua
pcrsonajc numitc loan.
loan, "ueenicul eel mult-iubit"
Unul dintre cei doisprezece apostoli*,
fiullui Zevedei si fratele lui laeov*. Autorul
celei de-a patra' evanghelii. In mare parte
independenta de primele trei (Sinopticele*),
evanghelia lui loan nu deserie instituirea
Euharistiei*, dar este singura care relateaza
despre spaIarea picioarelor la ultima cina
luata de lsus impreuna cu ucenicii sai (13,1-
20). De-a lungul intregii evanghelii, loan
insista asupra semnificatiei unor "semne"
(2,11) care permit lui Mesia,
Fiul Domnului, in persoana lui lsus. Este
indoielnic ca Apocalipsa * lui loan din Patmos
i-ar putea fi atribuita, dar cu siguranta in ea
se resimte influenta evanghelistului. A fost
martor al Sehimbarii la Fata* a lui lsus'
, ,
inainte de a muri, acesta i-a Incredintat-o pe
mama sa (In 19,25-27).
Lit. Victor Hugo, Contemplatiil!:(V, 14), 1856:
"Ascultati, eu sunt loan. Am vawt lucruri Intune_
cate ... ", poem consacrat presupusului autor al
Apocalipsei. Guy Hocquenghem, Mania mieIullli,
roman, 1985: "Pavel este omul pacatului si loan al
fnvierii" (postfata). Autorul se inspira In parte din
D.H. Lawrence, Apoca/ipsa, 193 I, pe fondulunor
sangeroase.
Icon. loan apare alaturi de Maria la picioarele
crucii: --> PUNEREA IN MORMANT, RASTIG-
NIREA. Singur: Suplicilll cazanllllli cu ulei
clocotit (din care iese nevatamat), porticul de la
Sf. loan din Lateran, Roma, sec. VII. de
la Moulins, Anne de Beaujell Cll Sfantul loan
evanghelistuI, 1500, Paris. Sfanwl loan: fresca de
la St-Macaire, Gironde, sec. XIV; Tilman
Riemenschneider, Inceputul sec. XVI, Berlin.
loan 1a Patmos: Matteo Giovanetti, 1347,
Avignon; Hans Memling, 1489, Bruges;
Hieronymus Bosch, sec. XVI, Berlin; Velazquez,
sec. XVII, Londra.
Muz. J.S. Bach, Patimile dupii SfanwI Joan,
1723. Musorgski, Noaptea de Sf. loan pe Muntele
Ple$uv,1867.
loan Botezatorul
Fiullui Zaharia* al Elisabetei* - pere-
che in varsta, socotita stearpa (Lc 1,7).
sa, anuntata de arhanghelul
Gavriil, 0 precede cu putin pe eea a lui lsus,
a carui mama era ruda cu Elisabeta. Proroc
fiind, el propovaduia in de$ertul ludeei eon-
vertirea inimilor, vestind totodata apropierea
Imparatiei* lui Dumnezeu. lsus s-a dus la el
pentru a primi botezul* inainte de a-si
incepe misiunea sfanta. Intemnitat de lrod
Antipas*, pe care nu se sfiise mustre
pentru eea de-a doua disatorie a sa, loan a
fost decapitat la porunca reginei lrodiada.
Uneori e supranumit "Inainte-Mergatorul"
(cel care vine inaintea altuia spre a-I
anunta).
Lit. Flaubert, Trei povestiri, 1877, face din eJ
un personaj esential al povestirii "Herodias", sub
numeJe "exotic" Iaokannan.
Icon. Donatello, loan BoteziitoruI, 1456, Paris,
Siena. Memling, Ciisiitoria misticii a Sfintei
Caterina, sec. XV, Bmges. Gerard de Saint-Jean,
foan Botezatorul in de$ert, sec. XV, Berlin.
Leonardo da Vinci, loan Boteziitorul, 1515, Paris .
. Abraham Bloemaert, loan Botezatoml predic/ind,
sec. XVI, Amsterdam. Angiolo Bronzino, Bote-
ziitoml taniir, sec. XVI, Roma. Rodin, Joan Bo-
teziitoml, 1880, Paris.--> BOTEZUL LUI ISUS.
lOAS
Fiul lui Ahazia, regele lui luda*, $i
nepotul Ataliei *. A sdipat de la masacrul fa-
miliei regale poruncit de bunica lui $i a fost
crescut pe ascuns in Templu. Iehoiada* I-a
suit pe tron, dar apoi a trebuit sa i se supuna
regelui Damaseului care asedia lerusalimuI
(2R 11). - IZABELA.
Lit. Racine, Atalia, 1691.
lOIACHIM
Rege allui luda* (609-598), Vasal allui
Nabucodonosor* timp de trei ani, s-a rascu-
lat impotriva Babilonului. Fiind idolatru
persecutandu-i pe proroci, $i-a atras mania
lui leremia* ("Vai de cel care i$i zide$te casa
cu nedreptate" - Ir 22,13-19) .
lONA
Cartea lui lana este 0 fictiune literara al
earei erou, un proroc din sec. VIII, e mentio-
nat in 2R 14,25. Neascultandu-l pe Dumne-
zeu atunci cand acesta I-a trimis sa propova-
duiasca impotriva eelor din Ninive, ar fi fost
aruncat in mare de marinari ea sa domo-
leasca furtuna. Inghitit de 0 balena (chit),
seapa cu viata $i, dupa trei zile, e azvarlit pe
uscat. rona se hotara$te sa mearga la Ninive,
care se converte$te dupa ce - asemenea
multor profeti - el i-a prorocit nimicirea
(Ion 3,4). Povestirea insista asupra uni-
versalitatii lui Dumnezeu $i asupra mantuirii
paganilor.
Inghitirea lui lana de chit ie$irea lui
dupa trei zile au fost soc6tite de lsus ca fiind
o imagine a mormantului $i a invierii sale
IONATAN 99
(Mt 12,39); "semnul lui lona" despre care
vorbe$te fiul Domnului sugereaza totodata
faptul ca mantuirea este daruita tuturor.
Lit. Smntul Hilarie. fmpotriva fmpiiratullli
Constantill, sec. IV: autorul regreta vremea perse-
"dici prin Iona prin Pavel, Tu (Dumne-
zeu) ne-ai Invat8t ca marea este pentru acei
care cred".
Jean-Paul de Dadelsen, lona, 1962, opera
postuma. Mitul biblic este reinterpretat: aruncati
afara din balena-mama, de balena-so-
cietate, de balena cosmica, oamenii
ratacesc fntr-o lume necunoscuta. Jean Grosjean,
lona,1985.
Icon. Povestea lui Iona este sClIlptata pe
sarcofagul din Lateran, Roma, sec. III. Mozaic In
Catedrala din Ravello, ItaIia, sec. XIII. lona dat
afarii de chit, Jan Bruegel, sec. XVI, Mlinchen;
Hippolyte Flandrin, 186(), St-Germain-des-Pres,
Paris.
Muz. Giacomo Carissimi, lona,oratorill, 1669.
Castelnuovo Tedesco, Cartea lui lona, 1952.
Jonah and the whale, negro-spiritual.
IONATAN
Fiullui Saul prietenullui David, el se
afla in centrul mai multor povestiri.
Tara fiind ocupata de filisteni, Ionatan
preia initiativa razboiului de eliberare dorit
de Saul: 11 omoara pe guvernatorul filistean
(1S 13,2-3), apoi ataca 0 tabara
ceea ee aduce victoria. Fiindca se abiituse -
de$i fara sa vrea - de la postul * impus de
Saul inainte de lupta, soqii cad asupra lui $i
este condamnat la moarte, dar poporul il
rascumpara (IS 14,24-25). Devine prietenul
lui David, caruia ii da hainele armele sale
(IS 18,1-4); ii ia apararea in fata lui Saul (IS
19), sau, dupa alta traditie, 11 ajuta sa fuga
(IS 20). Mai apoi, afland despre moartca lui
lonatan, ucis de filisteni, David 11 plange pe
acela a ciirui prietenie "a fost mai presus de
iubirea femeiasca" (2S 1,4-12; 17-27). Ca-
Iauzit de fidelitate, David il ia la el pe
Meribaal, fiullui Ionatan, $i depune osemin-
tele prietenului drag in mormantul familiei
sale.
98 I.N.R.I.
Venantius Fortunat (StindardeIe ref!elui fnain-
teazii): cantata fn Vinerea Mare celebreaza
biruinfa lui Isus prin cruce. Veni, Creator Spiritus
Wino, Duh Creator), cantata la Rusalii cu ocazia
confirmarii fn bisericile catolice. Ave. mari., StelIa
(SaIutare, Stea a mari,), fn cinstea Mariei. Te Iucis
ante terminum (/nainte de sfarliitul ziIeI), cantata
la slujba de vecernie, adica la caderea
Martin Luther, Jmnuri sfinte, sec. XVI, dintre
care uneJe sunt inspirate de psalmi. Paul Gerhardt,
sec. XVII: Imnurile sale, celebre pan a azi, Imbina
misticismul inspirat cu 0 stricta ortodoxie luterana.
Ronsard, Jmnuri, 1556:
miturile pagune se amesteca.
I.N.R.I.
Abreviatie a formulei Iesus Nazarenus
Rex Judaeorum, care de titulus,
adica de inscriptia ce indica, cum era
obiceiulla romani, motivul condamnarii lui
lsus: "Accsta cstc lsus, rcgele iudeilor" (Mt
27,37).
Cin. Robert Wiene, IN.R.J.. 1923: film care
trimite cu gandulla pictura expresionista germana.
lOAN
(Eb. Yohanan, "Dumnczeu da har".
. Luca evanghelistul - Lc 1,59-63 - insista
asupra valorii aeestui nume ce i s-a dat fiului
Elisabctei.) NT mentioncaza eel putin doua
pcrsonajc numitc loan.
loan, "ueenicul eel mult-iubit"
Unul dintre cei doisprezece apostoli*,
fiullui Zevedei si fratele lui laeov*. Autorul
celei de-a patra' evanghelii. In mare parte
independenta de primele trei (Sinopticele*),
evanghelia lui loan nu deserie instituirea
Euharistiei*, dar este singura care relateaza
despre spaIarea picioarelor la ultima cina
luata de lsus impreuna cu ucenicii sai (13,1-
20). De-a lungul intregii evanghelii, loan
insista asupra semnificatiei unor "semne"
(2,11) care permit lui Mesia,
Fiul Domnului, in persoana lui lsus. Este
indoielnic ca Apocalipsa * lui loan din Patmos
i-ar putea fi atribuita, dar cu siguranta in ea
se resimte influenta evanghelistului. A fost
martor al Sehimbarii la Fata* a lui lsus'
, ,
inainte de a muri, acesta i-a Incredintat-o pe
mama sa (In 19,25-27).
Lit. Victor Hugo, Contemplatiil!:(V, 14), 1856:
"Ascultati, eu sunt loan. Am vawt lucruri Intune_
cate ... ", poem consacrat presupusului autor al
Apocalipsei. Guy Hocquenghem, Mania mieIullli,
roman, 1985: "Pavel este omul pacatului si loan al
fnvierii" (postfata). Autorul se inspira In parte din
D.H. Lawrence, Apoca/ipsa, 193 I, pe fondulunor
sangeroase.
Icon. loan apare alaturi de Maria la picioarele
crucii: --> PUNEREA IN MORMANT, RASTIG-
NIREA. Singur: Suplicilll cazanllllli cu ulei
clocotit (din care iese nevatamat), porticul de la
Sf. loan din Lateran, Roma, sec. VII. de
la Moulins, Anne de Beaujell Cll Sfantul loan
evanghelistuI, 1500, Paris. Sfanwl loan: fresca de
la St-Macaire, Gironde, sec. XIV; Tilman
Riemenschneider, Inceputul sec. XVI, Berlin.
loan 1a Patmos: Matteo Giovanetti, 1347,
Avignon; Hans Memling, 1489, Bruges;
Hieronymus Bosch, sec. XVI, Berlin; Velazquez,
sec. XVII, Londra.
Muz. J.S. Bach, Patimile dupii SfanwI Joan,
1723. Musorgski, Noaptea de Sf. loan pe Muntele
Ple$uv,1867.
loan Botezatorul
Fiullui Zaharia* al Elisabetei* - pere-
che in varsta, socotita stearpa (Lc 1,7).
sa, anuntata de arhanghelul
Gavriil, 0 precede cu putin pe eea a lui lsus,
a carui mama era ruda cu Elisabeta. Proroc
fiind, el propovaduia in de$ertul ludeei eon-
vertirea inimilor, vestind totodata apropierea
Imparatiei* lui Dumnezeu. lsus s-a dus la el
pentru a primi botezul* inainte de a-si
incepe misiunea sfanta. Intemnitat de lrod
Antipas*, pe care nu se sfiise mustre
pentru eea de-a doua disatorie a sa, loan a
fost decapitat la porunca reginei lrodiada.
Uneori e supranumit "Inainte-Mergatorul"
(cel care vine inaintea altuia spre a-I
anunta).
Lit. Flaubert, Trei povestiri, 1877, face din eJ
un personaj esential al povestirii "Herodias", sub
numeJe "exotic" Iaokannan.
Icon. Donatello, loan BoteziitoruI, 1456, Paris,
Siena. Memling, Ciisiitoria misticii a Sfintei
Caterina, sec. XV, Bmges. Gerard de Saint-Jean,
foan Botezatorul in de$ert, sec. XV, Berlin.
Leonardo da Vinci, loan Boteziitorul, 1515, Paris .
. Abraham Bloemaert, loan Botezatoml predic/ind,
sec. XVI, Amsterdam. Angiolo Bronzino, Bote-
ziitoml taniir, sec. XVI, Roma. Rodin, Joan Bo-
teziitoml, 1880, Paris.--> BOTEZUL LUI ISUS.
lOAS
Fiul lui Ahazia, regele lui luda*, $i
nepotul Ataliei *. A sdipat de la masacrul fa-
miliei regale poruncit de bunica lui $i a fost
crescut pe ascuns in Templu. Iehoiada* I-a
suit pe tron, dar apoi a trebuit sa i se supuna
regelui Damaseului care asedia lerusalimuI
(2R 11). - IZABELA.
Lit. Racine, Atalia, 1691.
lOIACHIM
Rege allui luda* (609-598), Vasal allui
Nabucodonosor* timp de trei ani, s-a rascu-
lat impotriva Babilonului. Fiind idolatru
persecutandu-i pe proroci, $i-a atras mania
lui leremia* ("Vai de cel care i$i zide$te casa
cu nedreptate" - Ir 22,13-19) .
lONA
Cartea lui lana este 0 fictiune literara al
earei erou, un proroc din sec. VIII, e mentio-
nat in 2R 14,25. Neascultandu-l pe Dumne-
zeu atunci cand acesta I-a trimis sa propova-
duiasca impotriva eelor din Ninive, ar fi fost
aruncat in mare de marinari ea sa domo-
leasca furtuna. Inghitit de 0 balena (chit),
seapa cu viata $i, dupa trei zile, e azvarlit pe
uscat. rona se hotara$te sa mearga la Ninive,
care se converte$te dupa ce - asemenea
multor profeti - el i-a prorocit nimicirea
(Ion 3,4). Povestirea insista asupra uni-
versalitatii lui Dumnezeu $i asupra mantuirii
paganilor.
Inghitirea lui lana de chit ie$irea lui
dupa trei zile au fost soc6tite de lsus ca fiind
o imagine a mormantului $i a invierii sale
IONATAN 99
(Mt 12,39); "semnul lui lona" despre care
vorbe$te fiul Domnului sugereaza totodata
faptul ca mantuirea este daruita tuturor.
Lit. Smntul Hilarie. fmpotriva fmpiiratullli
Constantill, sec. IV: autorul regreta vremea perse-
"dici prin Iona prin Pavel, Tu (Dumne-
zeu) ne-ai Invat8t ca marea este pentru acei
care cred".
Jean-Paul de Dadelsen, lona, 1962, opera
postuma. Mitul biblic este reinterpretat: aruncati
afara din balena-mama, de balena-so-
cietate, de balena cosmica, oamenii
ratacesc fntr-o lume necunoscuta. Jean Grosjean,
lona,1985.
Icon. Povestea lui Iona este sClIlptata pe
sarcofagul din Lateran, Roma, sec. III. Mozaic In
Catedrala din Ravello, ItaIia, sec. XIII. lona dat
afarii de chit, Jan Bruegel, sec. XVI, Mlinchen;
Hippolyte Flandrin, 186(), St-Germain-des-Pres,
Paris.
Muz. Giacomo Carissimi, lona,oratorill, 1669.
Castelnuovo Tedesco, Cartea lui lona, 1952.
Jonah and the whale, negro-spiritual.
IONATAN
Fiullui Saul prietenullui David, el se
afla in centrul mai multor povestiri.
Tara fiind ocupata de filisteni, Ionatan
preia initiativa razboiului de eliberare dorit
de Saul: 11 omoara pe guvernatorul filistean
(1S 13,2-3), apoi ataca 0 tabara
ceea ee aduce victoria. Fiindca se abiituse -
de$i fara sa vrea - de la postul * impus de
Saul inainte de lupta, soqii cad asupra lui $i
este condamnat la moarte, dar poporul il
rascumpara (IS 14,24-25). Devine prietenul
lui David, caruia ii da hainele armele sale
(IS 18,1-4); ii ia apararea in fata lui Saul (IS
19), sau, dupa alta traditie, 11 ajuta sa fuga
(IS 20). Mai apoi, afland despre moartca lui
lonatan, ucis de filisteni, David 11 plange pe
acela a ciirui prietenie "a fost mai presus de
iubirea femeiasca" (2S 1,4-12; 17-27). Ca-
Iauzit de fidelitate, David il ia la el pe
Meribaal, fiullui Ionatan, $i depune osemin-
tele prietenului drag in mormantul familiei
sale.
100 IORDAN
IORDAN
Este singurul fluviu din Palestina. Cursul
lui, de la poalele Hermonului de unde
pana la Marea Moarta un de se
varsa marcheaza frontiera orientala a
"', Pamantul Fagaduintet (Num
34,12; Ez 47,19). Are mai multe vaduri-
locuri de trecere - pomenite in toata istoria
biblica. Cea mai celebra travers are a Iorda-
nului este cea a poporului evreu sub condu-
cerea lui pentru cucerirea Pamantului
Fagaduintei (los 1,2; Num 35,10).
In Iordan ii boteza loan pe cei care
veneau la el sa i-a ceara; acolo I-a botezat
pe Isus (Mt 3,5-6; 3,13; Mc 1,5; 1,9).
Dincolo de Iordan, la est, se afla Trans-
iordania, iar la vest, Cisiordania.
IOSAFAT
AI patrulea rege al lui Iuda* (870-848
1. Cr.), fiul lui
ranul regilor lui Israel Ahab'" Ahazia. II
insoara pe fiul sau Ioram cu Atalia*, fiica lui
Ahab. Domnia ii este marcata de pacea cu
poporul lui Israel (lR 22,45).
Cronicile subliniaza fermitatea lui
Iosafat, grija acestuia pentru respectarea
legii, armata lui bine structurata, reformele
sale in materie de justitie (2Cr 17 20,32).
Valea Iosafat - nume simboIic, caci
Iosafat inseamna "Dumnezeu judeca" - re-
prezinta un loc imaginar unde Dumnezeu
judecata popoarelor.
IOSIF
Primul fiu al Rahilei* (Gn 30,22-24),
sotia favorita a lui Iacov*, ramasa multa vre-
stearpa; nascut la Haran, Iosif este pre-
feratul tataIui sau. Fratii lui, il inchid
intr-o mntana secata 11 vand unor ne-
gustori madianiti (sau, dupa alta traditie,
ismaeliti), apoi este rev.anput capeteniei
garzii faraonului, Putifar"'. Invinuit pe ne-
drept de sotia acestuia ca ar fi incercat sa 0
seduca, e intemnitat, dar priceperea lui de a
interpreta visele ii aduce eliberarea ri-
dicarea la ranguI de "mai-mare al palatului"
(sau "mare vizir"). Apoi se insoara cu fiica
unui preot egiptean, de la care are doi fii,
Efraim Manase. e
Pregatindu-se pentru foametea prevestita
de visele lui Faraon, face provizii de hrana;
dnd Iipsurile ii silesc pe fratii sai sa vina
dupa provizii, decide impacarea cu ei
aducerea intregii familii in Egipt. Iosif
moare la 110 ani - varsta ideala, dupa inte-
lepciunea egipteana.
Aceasta lunga povestire (Gn 37-50),
construita asemenea unui basm, arata ca
pronia cereasca se po ate folosi chiar de
rautatea oamenilor pentru a conduce la
mantuire.
Lit. Dostoievski, Fratjj Karamazov, 1880:
fnainte de a muri, Zosima Ie
istoria vanzarii lui losif de catre fratii
sai, cu ,,0 blanda simplitate", de parca ar dori sa Ie
fie repetata copiilor, ca s-o Misterul lno-
centilor, de Charles Peguy, 1912, evocarea
pe doua voci a lui Iosif, cel vandut de fratii sai cel
care familia cu binefaceri. Thomas
Mann, losif fratii sai, 1943: losif este viizut ca un
om al progresului care intreprinde in Egipt 0 opera
sociala spiriruala, urmlirind triumful dreptlitii al
Elie Wiesel, Celebratie biblica, 1975,
"Iosif sau educatia unui om drept".
Icon. Tintoretto, Femeia lui Putifar, sec. XVI,
Madrid. Rembrandt, losif invinuit de femeia lui
Putifar, 1655, Washington; losif
visul, Amsterdam. Fran90is Gerard, losif
fratii, 1789, Angers. Cornelius
Overbeck, Povestea lui losif, fresce din cas a
Bartholdy, 1816, Berlin.
Muz. Etienne Mehul, losif, opera, 1807. Erich
Sternberg, losif fratii sai, 1959.
IOSIF din Arimateea
--+ COBOAAREA DE PE CRUCE,
POTIR.
IOSIF (Sfantul"")
Sotul Mariei* (Mt 1,16-24; Lc 1,27)
tatal legal al lui Isus (Lc 3,23; 4,22) care, prin
el, este legat de casa lui David*. EvangheIiile
sunt ioarte discrete in privinta lui: se ca
era "un om drept" (Mt 1,19), ca lucra ca
dulgher (Mt 13,55) locuia la Nazaret (Lc
? .39-40). Dupa Matei, Dumnezeu i-a cerut
;.1. recunoasca pruncul logodnicei'" sale
Maria sa-i dea numelc lsus.
leon. Capite!. fnchinarca rA(icmlriil) A1;tgi/ur.
Catcdrala din Autun. sec. XII. Georges de La
Tour. S[[llltu/ losir du/ghcr. I ()-fll. Besan','on.
Paris: Visu//ui /O!;it: 16.+1. Nantes.
IOSUA
(Eh. YC;iwt. "Dumnezeu muntuiqtc".
nume ea Isus.) Ajutor, apoi
al lui Moise'" (los 1.1), esk eel sub care
poporul lui Israel treee Iordanul (los 35)
conduc<1ndu-1 la cueerirea Canaanului-- -
I'ntamplari povestite dc-a lungul Intrcgii
carti a lui Iosua. Din aeeasta allam, printrc
cum a oprit c1 mersul soarelui al
lunii, ca sa aiba timp sa-i Infranga pc
dusmanii lui Israel (los 10,12-13).
'Tot el, adunand poporul la Siehem, a
Il1chciat un lcgamant solcmn prin care Israel
se angaja sa-i slujeasca In excIusivitate lui
Yahve se supuna Legii.
Lit. Alfred de Vigny, Poeme anticc ,,_i modeme.
1 X37 ... Moise": la moartea lui Moise, [osua apare
.,gfmditor palid", clici de pe atunci este "alesul
Celui Atotpllternic". Victor Hugo, Pedepse/e,
1853, "Sunati, mereu ... ": poetul
in Inchipuirc episodul cuceririi cetatii lerihon' In
sunetlll trambitelor lui [osua. Paul Claudel,
Maanificat, 1907: Pamantul Fligaduintei Ii apare
lui Ioslla "Intr-o lumina stralucitoare ca 0 proaspata
fecioarli..."
Icon. losua soare/e, mozaic la Santa
Maria Maggiore, Roma, sec. IV; Gianbattista
Tiepolo, sec. xvm, Milano; John Martin, 1816,
Londra.
IOV
Barbat pios drept, lov ducea viata
In fericire. Insa Dumnezeu i-a
ingiiduit "satanei" (acuzatorul, adversarul)
sa-i puna la Incercare credinta. Dc aceea Iov
pierdut copiii turmele; eI s-a
IOV 101
acoperit de bube pc tot corpul. Dar a indurat
toate chinurile fara piarda credinta.
cIamandu-$i nevinovatia atunci cand prie-
tenii Ii diideau ghes sa se caiasca, neaecep-
tand traditia conform carcia toate neno-
rocirile pedcapsa pacatelor comise. In
cele din urma, Dumnelcu Jntors rata
catre lov I-a eu hincfacerilc lui.
Iov estc imai!inea nevinovatului care
lupta cu tcncbrele .... 5i demonstreazii
tezelor prea facile asupra scnsului nenoro-
cirii. lata noutatea originalitatca cartii lui
[OY, care marcheaza marea cotitura III
gandirea eyreiasca despre rau. Arc loe lre-
eereCt de la 0 teorie simplista: cei buni sunt
raspliititi, eei riii sunt pedcpsi(i, Ia () rellcqie
asupra tainci riiului ec intcIcgerea
omcneasca. Aceasta povcstirc nu apartinc
i!enului istorie (Iov n-a cxistat): ea arata apa-
;cnta nedreptate a victii 5i imposibilitatca
. de a-I reduce pe Dumnezeu la wlul de jan-
darm universal.
Lit. lov este rigura exe111plara a disper:iri i
In fata sut'erintei pc care nimic n-o pllate
Indreptati.
Sec. XV: Mi.,"{erul R,lbdfirii lui 101'; Fran\=ois
Villon, 1461: ,Zilele mi s-au dus
ratikind/precum, zis-a lov, se destmma firele/unei
panze."
In sec. XVI apare In prim-plan imaginea lInlli
lov stoic In fata Incerci1rilor: Chassignet, lov .,au
despre carie. Aceasta imagine se tn
saloanele mondene, in sec. XVII, lov va Figura
alatllri de marii suplicia(i ai mitologiei
eroi ai poemelor amoroase: Benserade, SonetuJ
lui lev. 1653. Dar lov pastreaza chiplli tragic la
Pascal, Racine Bossliet.
Sec. XVIII: Frederic alII-lea, eitind Candide
de Voltaire (1759), exclama: "Este lov imbracat
In haine moderne!"
Sec. XIX: lov al romanticilor este martorul
omuilli. allngrijorffi9i lui, al dorului sau de
infinit. Chateaubriand cu sora lui, Lucile,
.,cele mai triste pasaje din lov": Memorii de din-
co/a de mormant. 1841 . Hugo vede In [ov un far
un "titan al mizeriei"; dezolarea lui
impregneaza poe1l1ullui Yigny Moi.,c (I X26).
100 IORDAN
IORDAN
Este singurul fluviu din Palestina. Cursul
lui, de la poalele Hermonului de unde
pana la Marea Moarta un de se
varsa marcheaza frontiera orientala a
"', Pamantul Fagaduintet (Num
34,12; Ez 47,19). Are mai multe vaduri-
locuri de trecere - pomenite in toata istoria
biblica. Cea mai celebra travers are a Iorda-
nului este cea a poporului evreu sub condu-
cerea lui pentru cucerirea Pamantului
Fagaduintei (los 1,2; Num 35,10).
In Iordan ii boteza loan pe cei care
veneau la el sa i-a ceara; acolo I-a botezat
pe Isus (Mt 3,5-6; 3,13; Mc 1,5; 1,9).
Dincolo de Iordan, la est, se afla Trans-
iordania, iar la vest, Cisiordania.
IOSAFAT
AI patrulea rege al lui Iuda* (870-848
1. Cr.), fiul lui
ranul regilor lui Israel Ahab'" Ahazia. II
insoara pe fiul sau Ioram cu Atalia*, fiica lui
Ahab. Domnia ii este marcata de pacea cu
poporul lui Israel (lR 22,45).
Cronicile subliniaza fermitatea lui
Iosafat, grija acestuia pentru respectarea
legii, armata lui bine structurata, reformele
sale in materie de justitie (2Cr 17 20,32).
Valea Iosafat - nume simboIic, caci
Iosafat inseamna "Dumnezeu judeca" - re-
prezinta un loc imaginar unde Dumnezeu
judecata popoarelor.
IOSIF
Primul fiu al Rahilei* (Gn 30,22-24),
sotia favorita a lui Iacov*, ramasa multa vre-
stearpa; nascut la Haran, Iosif este pre-
feratul tataIui sau. Fratii lui, il inchid
intr-o mntana secata 11 vand unor ne-
gustori madianiti (sau, dupa alta traditie,
ismaeliti), apoi este rev.anput capeteniei
garzii faraonului, Putifar"'. Invinuit pe ne-
drept de sotia acestuia ca ar fi incercat sa 0
seduca, e intemnitat, dar priceperea lui de a
interpreta visele ii aduce eliberarea ri-
dicarea la ranguI de "mai-mare al palatului"
(sau "mare vizir"). Apoi se insoara cu fiica
unui preot egiptean, de la care are doi fii,
Efraim Manase. e
Pregatindu-se pentru foametea prevestita
de visele lui Faraon, face provizii de hrana;
dnd Iipsurile ii silesc pe fratii sai sa vina
dupa provizii, decide impacarea cu ei
aducerea intregii familii in Egipt. Iosif
moare la 110 ani - varsta ideala, dupa inte-
lepciunea egipteana.
Aceasta lunga povestire (Gn 37-50),
construita asemenea unui basm, arata ca
pronia cereasca se po ate folosi chiar de
rautatea oamenilor pentru a conduce la
mantuire.
Lit. Dostoievski, Fratjj Karamazov, 1880:
fnainte de a muri, Zosima Ie
istoria vanzarii lui losif de catre fratii
sai, cu ,,0 blanda simplitate", de parca ar dori sa Ie
fie repetata copiilor, ca s-o Misterul lno-
centilor, de Charles Peguy, 1912, evocarea
pe doua voci a lui Iosif, cel vandut de fratii sai cel
care familia cu binefaceri. Thomas
Mann, losif fratii sai, 1943: losif este viizut ca un
om al progresului care intreprinde in Egipt 0 opera
sociala spiriruala, urmlirind triumful dreptlitii al
Elie Wiesel, Celebratie biblica, 1975,
"Iosif sau educatia unui om drept".
Icon. Tintoretto, Femeia lui Putifar, sec. XVI,
Madrid. Rembrandt, losif invinuit de femeia lui
Putifar, 1655, Washington; losif
visul, Amsterdam. Fran90is Gerard, losif
fratii, 1789, Angers. Cornelius
Overbeck, Povestea lui losif, fresce din cas a
Bartholdy, 1816, Berlin.
Muz. Etienne Mehul, losif, opera, 1807. Erich
Sternberg, losif fratii sai, 1959.
IOSIF din Arimateea
--+ COBOAAREA DE PE CRUCE,
POTIR.
IOSIF (Sfantul"")
Sotul Mariei* (Mt 1,16-24; Lc 1,27)
tatal legal al lui Isus (Lc 3,23; 4,22) care, prin
el, este legat de casa lui David*. EvangheIiile
sunt ioarte discrete in privinta lui: se ca
era "un om drept" (Mt 1,19), ca lucra ca
dulgher (Mt 13,55) locuia la Nazaret (Lc
? .39-40). Dupa Matei, Dumnezeu i-a cerut
;.1. recunoasca pruncul logodnicei'" sale
Maria sa-i dea numelc lsus.
leon. Capite!. fnchinarca rA(icmlriil) A1;tgi/ur.
Catcdrala din Autun. sec. XII. Georges de La
Tour. S[[llltu/ losir du/ghcr. I ()-fll. Besan','on.
Paris: Visu//ui /O!;it: 16.+1. Nantes.
IOSUA
(Eh. YC;iwt. "Dumnezeu muntuiqtc".
nume ea Isus.) Ajutor, apoi
al lui Moise'" (los 1.1), esk eel sub care
poporul lui Israel treee Iordanul (los 35)
conduc<1ndu-1 la cueerirea Canaanului-- -
I'ntamplari povestite dc-a lungul Intrcgii
carti a lui Iosua. Din aeeasta allam, printrc
cum a oprit c1 mersul soarelui al
lunii, ca sa aiba timp sa-i Infranga pc
dusmanii lui Israel (los 10,12-13).
'Tot el, adunand poporul la Siehem, a
Il1chciat un lcgamant solcmn prin care Israel
se angaja sa-i slujeasca In excIusivitate lui
Yahve se supuna Legii.
Lit. Alfred de Vigny, Poeme anticc ,,_i modeme.
1 X37 ... Moise": la moartea lui Moise, [osua apare
.,gfmditor palid", clici de pe atunci este "alesul
Celui Atotpllternic". Victor Hugo, Pedepse/e,
1853, "Sunati, mereu ... ": poetul
in Inchipuirc episodul cuceririi cetatii lerihon' In
sunetlll trambitelor lui [osua. Paul Claudel,
Maanificat, 1907: Pamantul Fligaduintei Ii apare
lui Ioslla "Intr-o lumina stralucitoare ca 0 proaspata
fecioarli..."
Icon. losua soare/e, mozaic la Santa
Maria Maggiore, Roma, sec. IV; Gianbattista
Tiepolo, sec. xvm, Milano; John Martin, 1816,
Londra.
IOV
Barbat pios drept, lov ducea viata
In fericire. Insa Dumnezeu i-a
ingiiduit "satanei" (acuzatorul, adversarul)
sa-i puna la Incercare credinta. Dc aceea Iov
pierdut copiii turmele; eI s-a
IOV 101
acoperit de bube pc tot corpul. Dar a indurat
toate chinurile fara piarda credinta.
cIamandu-$i nevinovatia atunci cand prie-
tenii Ii diideau ghes sa se caiasca, neaecep-
tand traditia conform carcia toate neno-
rocirile pedcapsa pacatelor comise. In
cele din urma, Dumnelcu Jntors rata
catre lov I-a eu hincfacerilc lui.
Iov estc imai!inea nevinovatului care
lupta cu tcncbrele .... 5i demonstreazii
tezelor prea facile asupra scnsului nenoro-
cirii. lata noutatea originalitatca cartii lui
[OY, care marcheaza marea cotitura III
gandirea eyreiasca despre rau. Arc loe lre-
eereCt de la 0 teorie simplista: cei buni sunt
raspliititi, eei riii sunt pedcpsi(i, Ia () rellcqie
asupra tainci riiului ec intcIcgerea
omcneasca. Aceasta povcstirc nu apartinc
i!enului istorie (Iov n-a cxistat): ea arata apa-
;cnta nedreptate a victii 5i imposibilitatca
. de a-I reduce pe Dumnezeu la wlul de jan-
darm universal.
Lit. lov este rigura exe111plara a disper:iri i
In fata sut'erintei pc care nimic n-o pllate
Indreptati.
Sec. XV: Mi.,"{erul R,lbdfirii lui 101'; Fran\=ois
Villon, 1461: ,Zilele mi s-au dus
ratikind/precum, zis-a lov, se destmma firele/unei
panze."
In sec. XVI apare In prim-plan imaginea lInlli
lov stoic In fata Incerci1rilor: Chassignet, lov .,au
despre carie. Aceasta imagine se tn
saloanele mondene, in sec. XVII, lov va Figura
alatllri de marii suplicia(i ai mitologiei
eroi ai poemelor amoroase: Benserade, SonetuJ
lui lev. 1653. Dar lov pastreaza chiplli tragic la
Pascal, Racine Bossliet.
Sec. XVIII: Frederic alII-lea, eitind Candide
de Voltaire (1759), exclama: "Este lov imbracat
In haine moderne!"
Sec. XIX: lov al romanticilor este martorul
omuilli. allngrijorffi9i lui, al dorului sau de
infinit. Chateaubriand cu sora lui, Lucile,
.,cele mai triste pasaje din lov": Memorii de din-
co/a de mormant. 1841 . Hugo vede In [ov un far
un "titan al mizeriei"; dezolarea lui
impregneaza poe1l1ullui Yigny Moi.,c (I X26).
102 IROD ANTI PAS
La sfiir,itul sccolului, lov, din omul ccl drcpt
all at In sliferin(a, devine filozoC. Ca lIrmare a
traducerii lui Renan, Incepc sa fie perceput ca un
mesia al umanita(ii, Acum lsi si
dimensiunea sa modcrna, de om
lume absurda. Pentru Flaubert. cartea biblicii a lui
lov devine una dintre cartile de capatiii: Rimbaud
si Lautreamont se inspira din ea spre lansa sar-
casl11ele la adrcsa unui Dumnczcu crud )i gelos.
In sec. XX, lov ne apare foartc apropiat prin
spaima pc carc Ie rcsimte. In Dad
gf"iluntc!c nl! moarc. 192(1. Gidc m[lrturiscste
inlluenta hotariltoarc a lui lov asupra sulletuilli
s:1L1 de copil. :Vlalraux \edc In el pc prill1ul carc a
Indriiznit s:1-1 intcrpclezc pc Dlrll1nCl-Cl1. Inccl'cand
,:1-1 scoata din taccl'ea lui. 1m' estc () rcfcrinta
con,tanta pcntru Julien Grcen: 0 Illic de druf))l;!"i
(/cschisc. 19(,,+.
De la al doilea r:"lzboi IllUndialincoacc, ccoul
strigatului lui Inv dc\ inc si mai putcrnic.lllncsco
.. sc sill1tc lov" )i sc opreste la inrrcbarca funda-
Il1cntala: .. Cc arc cu mine')" (L'n Of)) tn discl!tie.
1977). 0pcl'a lui Beckctt. .. acest al
lui 10\/", cum II dcfinc.,te lonesco. e patrunsa de
angoasa singLirata[ii. a parasirii. Nu cstc oare si
cazul multora dintrc tcxtcle lui Kafka"? .
La scriitorii evrci. lov devine 0 obsc-
danta. Elie Wiesel I-a Intiilnit pc toate
Europci (CeJebriitie bibfiCi1. 1975). Identificfllld
soarta evreilor In .yoah* cu destinul lui lov, unii nu
ezita sa se pronun(e aSlipra mortii lui Dumnezeu
la Auschwitz (Adorno) sau a nebuniei sale
(Wiesel); altii, precum Karl Wolfskehl (lov si eeJe
patfll ogJjnzi, 1950), regasesc speranta
fiindca "lacrimile sunt vinul aspru al sufletului".
(Dupa M. Bochet In revista Coneilium, nov. 19X7,
pentru literatura franceza.)
Icon. Sculpturi la Daurade, Toulouse, sec. XII;
Reims, sec. XI!L Miniatura de Jean Fouquet,
"Iov", Grefe fui Etienne Chevalier, 1455, Chantilly.
DUrer, lov sotia lui, sec. XVI, Frankfurt.
William Blake, Satana azvarlind buba rea asupra
lUI loy. I X26, Londra. loy. Leon Bonnat I XXO
Paris; Francis Gruber, 1945, Londra. ' ,
Muz. Orlando di Lasso, motete, sec. XVI.
Brahms, MotetuJ op. 74 nr. J. lX77.
Williams, balet, 1931, dupa Blake, Nikolai
Nabokov, oratoriu. pe un text de Jacques
Maritain, 1933.
On. Bergman. Strigate 1972: eroina,
Agnes, va muri de cancer; din jurnalul pe care 11
tine razbat ecouri ale spaimei lui lov.
IROD ANTI PAS
Tetrari1 al Galileei al Perei (4 i. Cr.-39
d. Cr.), fiullui lrod cel Mare. S-a instalat la
Tiberiada", pc care 11 intemeiase. A
poruncit exccutarea lui loan
deoarece blamase ciisiitoria lui cu lrodiada
sotia fratc1ui sau Filip (Mc 6,14-29). '
Icon. Benozzo Gozzoli, Dan-'lIJ SaJolllcci.
[-1-62. Washington.
IROD eEL MARE
Guvemator al Galilcei, a fost 1acut rege al
iudeilor de catre romani: a trehuit sa
cucereasca Icrusalimul. In 37, luptand lm-
potriva lui Antigon, ultimul dintre suveranii
asmoneeni. A Infrumusetat cu palate, a
disPllS ridicarea noului Templu' a f()rtarqei
Antonia. A Intemeiat Cczarcca; de
asemenca. a edifieat un numar de palate-!()[-
tareata (Masada, Machcronte Herodium).
Dictator sangeros, a poruncit masacrul
de sex din Betlecm putin
dupa lui Isus (uciderca pruneilor
nevinovatt, Mt 2,16), ba chiar si-a asasinat
fiii (73 i. Cr.-4 d. Cr.). .
L.&P. BatrEn ea '!rod: [oarte batran. lrod cel
Mare a fost numit Irod eel Batran,
Lit. Vietor Hugo, SfEr,yituJ Jui SaWn, IXX6,
"Irod Caiafa".
Icon. Lorenzo Ghiberti, G"patu! lui lrod,
baptisteriul din Floren\a, see. XV, bronz.
On. Viaeeslav Turjanski, Rege/e eeJ crud, 1959.
ISAAC
(Eb., "eI [Dumnezeu] a zambit",) Nascut
din A vraam * , centenar si Sara * nona
'. , ,
Isaac este fiul fagaduit (Gn 15,4-5; 18,9-15;
vezi Rm Legamantulut
permanentei aeestuia (Gn 17).
Avraam aecepta sa-I jertfeasca (Gn 22), dar,
in uitimul moment, IngeruI* Domnului H
in locul lui Isaac este omorat un
?erbec gasit intr-un Aceasta povestire a
Jucat un rol insemnat in condamnarea sacri-
ficiilor de copii. Pe de alta parte, Isaac apare
aici ca prefigurarea lui Cristos. EI 0 va lua de
sot
ie
pe Rebeca" va deveni tatill gemenilor
Iacov':' Esau" (Isav).
Lit. Elie Wiesel, CeJcbratie bibliC<1. 1975.
' .. Sacrificarea lui Isaac: povestea supravie[uitoru-
lui". losif Brodsky, Popus III 1970 .. ,Isaac
Avraam", poem.
Icon. Sacrificarea lui Isaac cuprinde patrll
. .razc": pregatirca altarului de sacririciu, Avraam
ridiciind clltitul ca sa-l Injunghie pc riul sau,
prindcrea berbecului Intr-un turi) In
mana lui DUl11nCZeU (sau Ingerllilui) oprinci bra\ul
lui Avraam: fresca din sinagoga de la Doura-
Eumpos. sec. III: sculpt.: usile din bronz de [a sr.
Zcnon din VC!"l1na, ale baptisteriului din Florenta
de LorenlO Ghibcrti. 1-1-25: Caravaggio. 1 o()3.
Florenta: Rembrandt. 1635. ;'vllinchen. Govaert
Flinck. haac bincclIl";ill[Endu-1 pc /;ICOI". 163X.
.-\msterdaill.
ISAIA
Prorocul Isaia, nascut in jurul anului 765
I. Cr., activitatea intrc anii
740 701, in timpul domnici lui Ahaz" a
lui Ezechia. Apropiat al putcrii regale, a
participat activ la viata politiciL A murit, pro-
babil martirizat, in timpul domniei nele-
giuitului rege Manase.
Isaia a fost un mare scriitor, dupa cum 0
cartea ce-i poarta numele (chiar
daca numai capitolele 1-23 28-35ii pot fi
atribuite). Anumite pasaje, precum povesti-
rea viziunii sale din Templu (cap. 6) sau
prorociile Impotriva neamurilor (10,13) ori
descrierea pacii viitoare (cap. 11) se numara
printre cele mai frumoase pagini din intrea-
ga literatura biblica.
Temele dragi lui Isaia sunt maretia lui
Dumnezeu totala incredere pe care 0
pretinde (deopotriva in domeniul politicii),
denuntarea nedreptatilor, precum speranta
in viitor.
Cea de-a doua parte a cartii lui Isaia (Is
40-55) este un mesaj de consolare catre cei
exilati in Babilon (550). Ea cuprinde patru
piese lirice foarte cunoscute, numite "poe-
mele slugii". Partea a treia, mai eterogena,
ISLAM 103
aduna elemente de origini diverse care, in
ansamhlullor, datcaza de la i'ntoarcerea din
exil. recunosc unanim, in partile
a doua 5i a trcia, opera unor discipoli
continuatori ai marelui profet care au dorit
sa-i dudi. mai dcparte mesajul.
Lit.' PROROC.
Icon. Pro/CtlIJ ].;ai;c SOli iliac. scul pt., sec. XII:
de la Aix. 1-1--1-5. Rotterdam: McloZ7.o da
Forli. 1.+77, Loretto.
.Huz' .-'\le,Xandre Tal1slllan. h;lia promclIl.
[lJ5(). Darius ivlillnud. F;ig;1duinta lui DUiJ1IlC7.cu.
[971 (pc textc de I,aia si de k:zechicl).
ISLAM
(Araha. pune nJdejdca In Dumnc-
zeu".) Mailol11cd. 57()-o32. negLlstor din
cetatca Mecca. 111 Arahia, a primit de la
ingerul Gavriil revdatia divina. pc care Ie-a
recitat-o (recitare = ill-koran) cOl11patriot
il
o
r
sai Incepand din 610. Izhindu-se de ostili-
tatea c1anurilor din a plecat in anul 622
(hegira) In oaza Yatrib, la 430 km spre nord.
A recucerit Mecca sfaramand idolii
pagani, a dcdicat pelerinajul singurului
Dumnezcu, Allah. Revelatiile sale, notate
de discipoli, au fost adunate intre 634 644.
Coranu!'" este cartea sranta a Islamului, a
di.rui comunitate, Umma, e formata din
musulmani.
Mahomed bine mediul evreiesc
din Yatrib (Medina). Acesta atirma ca este
ultimul dintre profeti - dupa Adam, A vraam,
Moise Isus - venit sa aduca Cuvantul
divin arabilor, descendenti ai lui
prin Ismael*, cum li-I transmi-
sese evreilor. Mahomed considera Pentateu-
cul* drept inceputul revelatiei Dumnezeului
unic, el primind sarcina de a risipi
erorile. Astfel, Isus, nascut din Fecioara
Maria, este trimisul lui Dumnezeu, nu fiul
sau; el nu este intruparea* lui Dumnezeu
nu a murit pc cruce ea sa rascumpere
lile oamenilor, dar va prezida Judecata din
urma la Ierusalim. Mortii inviati vor fi
102 IROD ANTI PAS
La sfiir,itul sccolului, lov, din omul ccl drcpt
all at In sliferin(a, devine filozoC. Ca lIrmare a
traducerii lui Renan, Incepc sa fie perceput ca un
mesia al umanita(ii, Acum lsi si
dimensiunea sa modcrna, de om
lume absurda. Pentru Flaubert. cartea biblicii a lui
lov devine una dintre cartile de capatiii: Rimbaud
si Lautreamont se inspira din ea spre lansa sar-
casl11ele la adrcsa unui Dumnczcu crud )i gelos.
In sec. XX, lov ne apare foartc apropiat prin
spaima pc carc Ie rcsimte. In Dad
gf"iluntc!c nl! moarc. 192(1. Gidc m[lrturiscste
inlluenta hotariltoarc a lui lov asupra sulletuilli
s:1L1 de copil. :Vlalraux \edc In el pc prill1ul carc a
Indriiznit s:1-1 intcrpclezc pc Dlrll1nCl-Cl1. Inccl'cand
,:1-1 scoata din taccl'ea lui. 1m' estc () rcfcrinta
con,tanta pcntru Julien Grcen: 0 Illic de druf))l;!"i
(/cschisc. 19(,,+.
De la al doilea r:"lzboi IllUndialincoacc, ccoul
strigatului lui Inv dc\ inc si mai putcrnic.lllncsco
.. sc sill1tc lov" )i sc opreste la inrrcbarca funda-
Il1cntala: .. Cc arc cu mine')" (L'n Of)) tn discl!tie.
1977). 0pcl'a lui Beckctt. .. acest al
lui 10\/", cum II dcfinc.,te lonesco. e patrunsa de
angoasa singLirata[ii. a parasirii. Nu cstc oare si
cazul multora dintrc tcxtcle lui Kafka"? .
La scriitorii evrci. lov devine 0 obsc-
danta. Elie Wiesel I-a Intiilnit pc toate
Europci (CeJebriitie bibfiCi1. 1975). Identificfllld
soarta evreilor In .yoah* cu destinul lui lov, unii nu
ezita sa se pronun(e aSlipra mortii lui Dumnezeu
la Auschwitz (Adorno) sau a nebuniei sale
(Wiesel); altii, precum Karl Wolfskehl (lov si eeJe
patfll ogJjnzi, 1950), regasesc speranta
fiindca "lacrimile sunt vinul aspru al sufletului".
(Dupa M. Bochet In revista Coneilium, nov. 19X7,
pentru literatura franceza.)
Icon. Sculpturi la Daurade, Toulouse, sec. XII;
Reims, sec. XI!L Miniatura de Jean Fouquet,
"Iov", Grefe fui Etienne Chevalier, 1455, Chantilly.
DUrer, lov sotia lui, sec. XVI, Frankfurt.
William Blake, Satana azvarlind buba rea asupra
lUI loy. I X26, Londra. loy. Leon Bonnat I XXO
Paris; Francis Gruber, 1945, Londra. ' ,
Muz. Orlando di Lasso, motete, sec. XVI.
Brahms, MotetuJ op. 74 nr. J. lX77.
Williams, balet, 1931, dupa Blake, Nikolai
Nabokov, oratoriu. pe un text de Jacques
Maritain, 1933.
On. Bergman. Strigate 1972: eroina,
Agnes, va muri de cancer; din jurnalul pe care 11
tine razbat ecouri ale spaimei lui lov.
IROD ANTI PAS
Tetrari1 al Galileei al Perei (4 i. Cr.-39
d. Cr.), fiullui lrod cel Mare. S-a instalat la
Tiberiada", pc care 11 intemeiase. A
poruncit exccutarea lui loan
deoarece blamase ciisiitoria lui cu lrodiada
sotia fratc1ui sau Filip (Mc 6,14-29). '
Icon. Benozzo Gozzoli, Dan-'lIJ SaJolllcci.
[-1-62. Washington.
IROD eEL MARE
Guvemator al Galilcei, a fost 1acut rege al
iudeilor de catre romani: a trehuit sa
cucereasca Icrusalimul. In 37, luptand lm-
potriva lui Antigon, ultimul dintre suveranii
asmoneeni. A Infrumusetat cu palate, a
disPllS ridicarea noului Templu' a f()rtarqei
Antonia. A Intemeiat Cczarcca; de
asemenca. a edifieat un numar de palate-!()[-
tareata (Masada, Machcronte Herodium).
Dictator sangeros, a poruncit masacrul
de sex din Betlecm putin
dupa lui Isus (uciderca pruneilor
nevinovatt, Mt 2,16), ba chiar si-a asasinat
fiii (73 i. Cr.-4 d. Cr.). .
L.&P. BatrEn ea '!rod: [oarte batran. lrod cel
Mare a fost numit Irod eel Batran,
Lit. Vietor Hugo, SfEr,yituJ Jui SaWn, IXX6,
"Irod Caiafa".
Icon. Lorenzo Ghiberti, G"patu! lui lrod,
baptisteriul din Floren\a, see. XV, bronz.
On. Viaeeslav Turjanski, Rege/e eeJ crud, 1959.
ISAAC
(Eb., "eI [Dumnezeu] a zambit",) Nascut
din A vraam * , centenar si Sara * nona
'. , ,
Isaac este fiul fagaduit (Gn 15,4-5; 18,9-15;
vezi Rm Legamantulut
permanentei aeestuia (Gn 17).
Avraam aecepta sa-I jertfeasca (Gn 22), dar,
in uitimul moment, IngeruI* Domnului H
in locul lui Isaac este omorat un
?erbec gasit intr-un Aceasta povestire a
Jucat un rol insemnat in condamnarea sacri-
ficiilor de copii. Pe de alta parte, Isaac apare
aici ca prefigurarea lui Cristos. EI 0 va lua de
sot
ie
pe Rebeca" va deveni tatill gemenilor
Iacov':' Esau" (Isav).
Lit. Elie Wiesel, CeJcbratie bibliC<1. 1975.
' .. Sacrificarea lui Isaac: povestea supravie[uitoru-
lui". losif Brodsky, Popus III 1970 .. ,Isaac
Avraam", poem.
Icon. Sacrificarea lui Isaac cuprinde patrll
. .razc": pregatirca altarului de sacririciu, Avraam
ridiciind clltitul ca sa-l Injunghie pc riul sau,
prindcrea berbecului Intr-un turi) In
mana lui DUl11nCZeU (sau Ingerllilui) oprinci bra\ul
lui Avraam: fresca din sinagoga de la Doura-
Eumpos. sec. III: sculpt.: usile din bronz de [a sr.
Zcnon din VC!"l1na, ale baptisteriului din Florenta
de LorenlO Ghibcrti. 1-1-25: Caravaggio. 1 o()3.
Florenta: Rembrandt. 1635. ;'vllinchen. Govaert
Flinck. haac bincclIl";ill[Endu-1 pc /;ICOI". 163X.
.-\msterdaill.
ISAIA
Prorocul Isaia, nascut in jurul anului 765
I. Cr., activitatea intrc anii
740 701, in timpul domnici lui Ahaz" a
lui Ezechia. Apropiat al putcrii regale, a
participat activ la viata politiciL A murit, pro-
babil martirizat, in timpul domniei nele-
giuitului rege Manase.
Isaia a fost un mare scriitor, dupa cum 0
cartea ce-i poarta numele (chiar
daca numai capitolele 1-23 28-35ii pot fi
atribuite). Anumite pasaje, precum povesti-
rea viziunii sale din Templu (cap. 6) sau
prorociile Impotriva neamurilor (10,13) ori
descrierea pacii viitoare (cap. 11) se numara
printre cele mai frumoase pagini din intrea-
ga literatura biblica.
Temele dragi lui Isaia sunt maretia lui
Dumnezeu totala incredere pe care 0
pretinde (deopotriva in domeniul politicii),
denuntarea nedreptatilor, precum speranta
in viitor.
Cea de-a doua parte a cartii lui Isaia (Is
40-55) este un mesaj de consolare catre cei
exilati in Babilon (550). Ea cuprinde patru
piese lirice foarte cunoscute, numite "poe-
mele slugii". Partea a treia, mai eterogena,
ISLAM 103
aduna elemente de origini diverse care, in
ansamhlullor, datcaza de la i'ntoarcerea din
exil. recunosc unanim, in partile
a doua 5i a trcia, opera unor discipoli
continuatori ai marelui profet care au dorit
sa-i dudi. mai dcparte mesajul.
Lit.' PROROC.
Icon. Pro/CtlIJ ].;ai;c SOli iliac. scul pt., sec. XII:
de la Aix. 1-1--1-5. Rotterdam: McloZ7.o da
Forli. 1.+77, Loretto.
.Huz' .-'\le,Xandre Tal1slllan. h;lia promclIl.
[lJ5(). Darius ivlillnud. F;ig;1duinta lui DUiJ1IlC7.cu.
[971 (pc textc de I,aia si de k:zechicl).
ISLAM
(Araha. pune nJdejdca In Dumnc-
zeu".) Mailol11cd. 57()-o32. negLlstor din
cetatca Mecca. 111 Arahia, a primit de la
ingerul Gavriil revdatia divina. pc care Ie-a
recitat-o (recitare = ill-koran) cOl11patriot
il
o
r
sai Incepand din 610. Izhindu-se de ostili-
tatea c1anurilor din a plecat in anul 622
(hegira) In oaza Yatrib, la 430 km spre nord.
A recucerit Mecca sfaramand idolii
pagani, a dcdicat pelerinajul singurului
Dumnezcu, Allah. Revelatiile sale, notate
de discipoli, au fost adunate intre 634 644.
Coranu!'" este cartea sranta a Islamului, a
di.rui comunitate, Umma, e formata din
musulmani.
Mahomed bine mediul evreiesc
din Yatrib (Medina). Acesta atirma ca este
ultimul dintre profeti - dupa Adam, A vraam,
Moise Isus - venit sa aduca Cuvantul
divin arabilor, descendenti ai lui
prin Ismael*, cum li-I transmi-
sese evreilor. Mahomed considera Pentateu-
cul* drept inceputul revelatiei Dumnezeului
unic, el primind sarcina de a risipi
erorile. Astfel, Isus, nascut din Fecioara
Maria, este trimisul lui Dumnezeu, nu fiul
sau; el nu este intruparea* lui Dumnezeu
nu a murit pc cruce ea sa rascumpere
lile oamenilor, dar va prezida Judecata din
urma la Ierusalim. Mortii inviati vor fi
104 ISMAEl
judeca(i dupa faptcle lor: dreptii vor fi
primiti In paradis, iar cei dii vor merge In
iad, la Satana.
Mahomed a stahilit pcntru
cinci reguli, stalpii Islamului: profesiunea
de crcdinta - "Allah este singurul Dumne-
zeu Mahomcd cste profetul sau"; ruga-
ciunea de cinci ori pc zi. precedata de abluti-
uni; postul diurn din luna Ramadanului;
pomana pentru saraci; pelerinajulla Mecca
o data In via(a. Indeplinirea rituri a
fost explicitata dc Traditie, sau Surma, por-
nind de la h'l(fjl. marturii ale pro-
I'ctului. care au dat la patru de
Islamul ilU dcsparte viata rcligioasa
de via(a socialii de cea politica. ---+ SAR-
BATORI.
ISMAEL
Inaintea l1<l:;terii lui Isaac", fiul Sarei",
Avraam" a avut de la slujnica ei, Agar, un
aIt fiu, pc Tsmacl. Sara a izgonit-o pc Agar,
Imprcuna cu Ismael, pcn.tru ca acesta din
urma sa nu capete lui Avraam
(Gn 21,12-14). Ismacl este epo-
nim ("care a dat numele") al celor doua-
sprezece triburi arabe din Transiordania
din nordul Arabiei (Gn 25,12).
ISOP
Nume dat unei plante aromatice neiden-
tificate precis (po ate maghiran) care servea
pentru riturile de purificare (Lv 14,4; vezi Ps
51,9); 0 ramura eu frunze se folosea pentru
aspersiuni, iar plantei intra in eom-
pozi!ia apei lustrale (Num 19,6).
ISPITIRE
Viata omului este socotita In Biblie ea
fiind un drum ee trebuie strabatut avandu-l
pe Dumnezeu drept eruauza (Le-
gamantu('): ehemarea lui Avraam,
din Egipt intrarea in Tara Fifgaduintei etc.
Fieeare om - sau poporul intreg - mai poate
sa urmeze alte cifHiuze (reIe), Insa atunei
r
se pc dnlmul eel diu. Fiind liber sa
alcaga Intre mai multe drumuri, omul este
expus ispitei, care Inseamna at at 0 pun ere la
ineercare, un factor de progres, dar un rise
major. De unde earaeterul sau ambiguu:
poate sa vina de la Dumnezeu, dar de la
ciflauzelc celc mincinoase, mai mult sau mai
putin diavolqti.
Loeul de predilectie al Bihlici pentru
ispitire estc cci 40 de ani ai Exo-
dului. eelc 40 de zile ale drumului lui Ilie
ciltre Sinai ale lui Isus In dqcrt (Mt 4).
Ascmenca cxpericn(e au avut loc ulterior,
mai ales In Egipt, In cazul unor calugari sau
pustnici, dintre carc eel mai vcstit S cantul
Antol1.-+ OIA VOL.
L&I'. A PUIlC pc CinCI;! pc arip:i tcmplu/ui
Uvlt 4.5): diavolul. ca sa-I ispitcascii pc Isus. Ii
suic pc Tel11plului (aripa) si Ii propunc
o glorie ol11cnc'lscii. De unde sensul de a Inalta pc
cineva cleasupra tuturor celorlalti.
Lit. originea In doua povestiri biblice
esentiale - i,pitirea lui Adam a Evei. precum
cea a lui Isus In - tema ispitirii a clevenit
frecventa: este vorb,l despre to ate primejdiile ce-I
panclesc pe am pe drumul mantuirii. Joeu/ lui
Adam. sec. XII: ispitirea Evei de catre diavol.
Pierre Emmanuel, Tu, 197H. ,,/spitirea In pustie".
"fmbrikati-va cu annura lui Dumnezeu, ca sa
pllteti sta Impotriva uneitirilordiavolllllli ... Tn toate
IUati pavaza credintei... Lua(i 5i eoiflll mantllirii, si
sabia Duhului Sfilnt" (Ef 6,11-17). Aceste
stau la originea a numeroase alegorii,
fiind reprezentat ca un dilare( asaltat de
puterile raului (Edmund Spenser, zanelor,
1596) sau ca 0 cetate asediata de DiaboIus (John
Bunyan, RJzboilil "fant, 16X2).
John Bunyan, Ciiliitoria Pelerinlilui, 16X4.
Thackeray, BEleM 1 X42. Fiaubert,
J.'pitirea Sfantuilli Anton, 1 X74. Dostoievski,
Fratii Karamazov, I XXO: mareIe inchizitor Ii re-
pro5eaza lui Isus ca nu a cedat la ceIe trei ispitiri
ale lui Satan; vrand ca oamenii sa ramana Iiberi,
refuzand sa-i subjuge prin faima minunilor, i-a
lasat nefericiti 5i descumpani(i, i-a osandit sa
caute ve5nic inaintea cui sa se inchine.
Apollinaire, Aleoo/uri, 1913, "Pustnicul".
T.S. Eliot, 01110r In eatedl'lilJ, 1935, tragedie cu
cor: Thomas Becket, lord cancelaI' al Angliei,
ajuns arhiepiscop de Canterbury, este hotarat sa
apere autonomia Bisericii in fata puterii regale.
Thomas Infrunta patru ispititori - alegorii ale unor
ispite viclenc: sellzualitatea, setea de putcre, tra-
darca. slava mucenicici.
Icon. Llicrari Ie cu tcma I,'pitirca lui Cristos
doua personaje, Isus Satana, 5i
lIneori mai llluite scene: St-Lazare dAutun.
St-Andoche de Saulieu.capiteluri din scc. XII; Pol
de Lilllbourg. Orefe Ducc/lli de BeflY, 1416,
Chantilly: Ghiberti. U5a din bronz a baptistcriullii
din Florcn(a. 1425: Bottieclli. Capcla Sixtinala
ROl11u. 14X I: altorelicl'ul din eorul Catedralei din
Chartres. 1612: Ary Schcl'rer. I X54. Liverpool.
r'pitirc:I Sttillwllli Anton cstc pentru pictori 0
('cal.ic de a illlagina diferiti Malhias
Griincwald. rctablul din Isscnhcim. la Colmai'.
1516: \htnin Schongaucr. gr:lvura. 1+73:
H ierol1vl11us Bosch. triplicul /.'pitiri i. Lisabol1a.
in scc: XIX. la Bruxelles. Fclicicl1 Rc)ps
Fcrnand Khnopfi'.
ISRAEL
Cand Iacov'" s-a luptat eu Ingcrul, a
primit numele Israel, caruia erimologia
populara Ii da Intelcsul de "biruitorul lui
Dumnezcu" (Gn 32,28).
La moartea regelui Solomon':', tara s-a
despartit In doua: regatullui Israel In nord
regatul lui Iuda In sud. Numele Israel de-
semna pe atunei 0 parte a populatiei (IR
12,19). Dupa eueerirea regatului de Nord de
catre asirieni, in anul 7211. Cr., tennenul a
ajuns sa desemneze comunitatea politieo-
religioasa a evreilor. Israel are intelesul
spiritual de popor al lui Dumnezeu, ere-
dincios Legamantului* lui Avraam allui
Moise, fiind folosit ehiar de cu aeest
sens.
La 14 mai 1948, David ben Gurion a
procIamat crearea statului Israel, dupa ple-
earea trupelor engleze ee ocupau Palestina
Impartirea acesteia de catre ONU.
Israelian: locuitor al statului Israel
Intemeiat In 1948. Majoritatea israelienilor
sunt israeliti, iar restul - musul-
mani (palestinienii).
IS US 105
Israelit: termenul a aparut In limha
franeeza In 1583. Este sinonim cu evreu
In sens restrans, Inseamna adept al religiei
mozaiee (iudaism").
Lit. Credinta religioasa evreiasdi are
radacinile In chemarea lui Avraal11. care pa-
rasit pentru a merge catre Pamantul Faga-
dllintei. Eret Israel, Palestina. este patria rcli-
gioasa. centrul lumii pentru toti evreii rilspanditi
In cele patru colturi ale pamantului. lucIa Halevi
(spaniol, sec. XI-XII). Siollii'ii: .. Dar cfllld visez la
Intoarcerea robilor Uii. sunt 0 vibrfll1d dc
imnurile talc."
Multi exilati s-au rclntors In (:Ira duptl pogl"(\-
murilc sal1geroasc din Rusia. din ce,l dc-a doua
treimc a scc. XIX. Treptat s-a constitllit () litera-
tura nationala 111 cbraidi ... tat:ll" accsteia i'iind
Hayill1 Kahrull1c Bialik (IX73-1034). Cando in
1917. accHsta cl11igratie dupCt
exprcsia ebraidi) c frfmata de Re\'olutia din
Octoll1brie.litcratura ebraica se alla In plin proccs
de Inllorirc. ce a\ca sa continue In trei locuri: 111
Polonia.ln Statelc Unite In Palestina - decIaratCt
..rocar national".
De la crearea statului ls rae I In 194X sosirea
noilor valuri de emigranti.literatura ebraica natio-
nala este dominata de Figura lui Samuel Joseph
Agnon. Premiyl Nobel 1966: fnzclit!'ilrCa logod-
Ilicei, 1931; III adElleu/ Oceanului, 1935 (vezi
Simon Halkine, Istoria literaturii cbraiec modcl7lc.
1964).
Cin. Otto Preminger, 1960, dupa ro-
manullui Leon Uris.
ISTORIA SF ANT A
o istorie sfanta este 0 prezentare In rezu-
mat a marilor episoade ale Bibliei, Incer-
dnd sa evidentieze intaptuirile divine prin
care omenirea - in particular poporul lui
Israel - a fost pregatita pentru rascumpara-
rea" prin Isus Cristos.
ISUS
(Eb. Ye$ua Yeho$ua, adica "Dumne-
zeu Numele lui Iosua al
multor altora.) Isus este figura principal a a
evangheliilor" . Existenta istoriea a lui Isus e
atestata de serierile ucenicilor sai eonfir-
mata de seriitori antiei: Iosephus
104 ISMAEl
judeca(i dupa faptcle lor: dreptii vor fi
primiti In paradis, iar cei dii vor merge In
iad, la Satana.
Mahomed a stahilit pcntru
cinci reguli, stalpii Islamului: profesiunea
de crcdinta - "Allah este singurul Dumne-
zeu Mahomcd cste profetul sau"; ruga-
ciunea de cinci ori pc zi. precedata de abluti-
uni; postul diurn din luna Ramadanului;
pomana pentru saraci; pelerinajulla Mecca
o data In via(a. Indeplinirea rituri a
fost explicitata dc Traditie, sau Surma, por-
nind de la h'l(fjl. marturii ale pro-
I'ctului. care au dat la patru de
Islamul ilU dcsparte viata rcligioasa
de via(a socialii de cea politica. ---+ SAR-
BATORI.
ISMAEL
Inaintea l1<l:;terii lui Isaac", fiul Sarei",
Avraam" a avut de la slujnica ei, Agar, un
aIt fiu, pc Tsmacl. Sara a izgonit-o pc Agar,
Imprcuna cu Ismael, pcn.tru ca acesta din
urma sa nu capete lui Avraam
(Gn 21,12-14). Ismacl este epo-
nim ("care a dat numele") al celor doua-
sprezece triburi arabe din Transiordania
din nordul Arabiei (Gn 25,12).
ISOP
Nume dat unei plante aromatice neiden-
tificate precis (po ate maghiran) care servea
pentru riturile de purificare (Lv 14,4; vezi Ps
51,9); 0 ramura eu frunze se folosea pentru
aspersiuni, iar plantei intra in eom-
pozi!ia apei lustrale (Num 19,6).
ISPITIRE
Viata omului este socotita In Biblie ea
fiind un drum ee trebuie strabatut avandu-l
pe Dumnezeu drept eruauza (Le-
gamantu('): ehemarea lui Avraam,
din Egipt intrarea in Tara Fifgaduintei etc.
Fieeare om - sau poporul intreg - mai poate
sa urmeze alte cifHiuze (reIe), Insa atunei
r
se pc dnlmul eel diu. Fiind liber sa
alcaga Intre mai multe drumuri, omul este
expus ispitei, care Inseamna at at 0 pun ere la
ineercare, un factor de progres, dar un rise
major. De unde earaeterul sau ambiguu:
poate sa vina de la Dumnezeu, dar de la
ciflauzelc celc mincinoase, mai mult sau mai
putin diavolqti.
Loeul de predilectie al Bihlici pentru
ispitire estc cci 40 de ani ai Exo-
dului. eelc 40 de zile ale drumului lui Ilie
ciltre Sinai ale lui Isus In dqcrt (Mt 4).
Ascmenca cxpericn(e au avut loc ulterior,
mai ales In Egipt, In cazul unor calugari sau
pustnici, dintre carc eel mai vcstit S cantul
Antol1.-+ OIA VOL.
L&I'. A PUIlC pc CinCI;! pc arip:i tcmplu/ui
Uvlt 4.5): diavolul. ca sa-I ispitcascii pc Isus. Ii
suic pc Tel11plului (aripa) si Ii propunc
o glorie ol11cnc'lscii. De unde sensul de a Inalta pc
cineva cleasupra tuturor celorlalti.
Lit. originea In doua povestiri biblice
esentiale - i,pitirea lui Adam a Evei. precum
cea a lui Isus In - tema ispitirii a clevenit
frecventa: este vorb,l despre to ate primejdiile ce-I
panclesc pe am pe drumul mantuirii. Joeu/ lui
Adam. sec. XII: ispitirea Evei de catre diavol.
Pierre Emmanuel, Tu, 197H. ,,/spitirea In pustie".
"fmbrikati-va cu annura lui Dumnezeu, ca sa
pllteti sta Impotriva uneitirilordiavolllllli ... Tn toate
IUati pavaza credintei... Lua(i 5i eoiflll mantllirii, si
sabia Duhului Sfilnt" (Ef 6,11-17). Aceste
stau la originea a numeroase alegorii,
fiind reprezentat ca un dilare( asaltat de
puterile raului (Edmund Spenser, zanelor,
1596) sau ca 0 cetate asediata de DiaboIus (John
Bunyan, RJzboilil "fant, 16X2).
John Bunyan, Ciiliitoria Pelerinlilui, 16X4.
Thackeray, BEleM 1 X42. Fiaubert,
J.'pitirea Sfantuilli Anton, 1 X74. Dostoievski,
Fratii Karamazov, I XXO: mareIe inchizitor Ii re-
pro5eaza lui Isus ca nu a cedat la ceIe trei ispitiri
ale lui Satan; vrand ca oamenii sa ramana Iiberi,
refuzand sa-i subjuge prin faima minunilor, i-a
lasat nefericiti 5i descumpani(i, i-a osandit sa
caute ve5nic inaintea cui sa se inchine.
Apollinaire, Aleoo/uri, 1913, "Pustnicul".
T.S. Eliot, 01110r In eatedl'lilJ, 1935, tragedie cu
cor: Thomas Becket, lord cancelaI' al Angliei,
ajuns arhiepiscop de Canterbury, este hotarat sa
apere autonomia Bisericii in fata puterii regale.
Thomas Infrunta patru ispititori - alegorii ale unor
ispite viclenc: sellzualitatea, setea de putcre, tra-
darca. slava mucenicici.
Icon. Llicrari Ie cu tcma I,'pitirca lui Cristos
doua personaje, Isus Satana, 5i
lIneori mai llluite scene: St-Lazare dAutun.
St-Andoche de Saulieu.capiteluri din scc. XII; Pol
de Lilllbourg. Orefe Ducc/lli de BeflY, 1416,
Chantilly: Ghiberti. U5a din bronz a baptistcriullii
din Florcn(a. 1425: Bottieclli. Capcla Sixtinala
ROl11u. 14X I: altorelicl'ul din eorul Catedralei din
Chartres. 1612: Ary Schcl'rer. I X54. Liverpool.
r'pitirc:I Sttillwllli Anton cstc pentru pictori 0
('cal.ic de a illlagina diferiti Malhias
Griincwald. rctablul din Isscnhcim. la Colmai'.
1516: \htnin Schongaucr. gr:lvura. 1+73:
H ierol1vl11us Bosch. triplicul /.'pitiri i. Lisabol1a.
in scc: XIX. la Bruxelles. Fclicicl1 Rc)ps
Fcrnand Khnopfi'.
ISRAEL
Cand Iacov'" s-a luptat eu Ingcrul, a
primit numele Israel, caruia erimologia
populara Ii da Intelcsul de "biruitorul lui
Dumnezcu" (Gn 32,28).
La moartea regelui Solomon':', tara s-a
despartit In doua: regatullui Israel In nord
regatul lui Iuda In sud. Numele Israel de-
semna pe atunei 0 parte a populatiei (IR
12,19). Dupa eueerirea regatului de Nord de
catre asirieni, in anul 7211. Cr., tennenul a
ajuns sa desemneze comunitatea politieo-
religioasa a evreilor. Israel are intelesul
spiritual de popor al lui Dumnezeu, ere-
dincios Legamantului* lui Avraam allui
Moise, fiind folosit ehiar de cu aeest
sens.
La 14 mai 1948, David ben Gurion a
procIamat crearea statului Israel, dupa ple-
earea trupelor engleze ee ocupau Palestina
Impartirea acesteia de catre ONU.
Israelian: locuitor al statului Israel
Intemeiat In 1948. Majoritatea israelienilor
sunt israeliti, iar restul - musul-
mani (palestinienii).
IS US 105
Israelit: termenul a aparut In limha
franeeza In 1583. Este sinonim cu evreu
In sens restrans, Inseamna adept al religiei
mozaiee (iudaism").
Lit. Credinta religioasa evreiasdi are
radacinile In chemarea lui Avraal11. care pa-
rasit pentru a merge catre Pamantul Faga-
dllintei. Eret Israel, Palestina. este patria rcli-
gioasa. centrul lumii pentru toti evreii rilspanditi
In cele patru colturi ale pamantului. lucIa Halevi
(spaniol, sec. XI-XII). Siollii'ii: .. Dar cfllld visez la
Intoarcerea robilor Uii. sunt 0 vibrfll1d dc
imnurile talc."
Multi exilati s-au rclntors In (:Ira duptl pogl"(\-
murilc sal1geroasc din Rusia. din ce,l dc-a doua
treimc a scc. XIX. Treptat s-a constitllit () litera-
tura nationala 111 cbraidi ... tat:ll" accsteia i'iind
Hayill1 Kahrull1c Bialik (IX73-1034). Cando in
1917. accHsta cl11igratie dupCt
exprcsia ebraidi) c frfmata de Re\'olutia din
Octoll1brie.litcratura ebraica se alla In plin proccs
de Inllorirc. ce a\ca sa continue In trei locuri: 111
Polonia.ln Statelc Unite In Palestina - decIaratCt
..rocar national".
De la crearea statului ls rae I In 194X sosirea
noilor valuri de emigranti.literatura ebraica natio-
nala este dominata de Figura lui Samuel Joseph
Agnon. Premiyl Nobel 1966: fnzclit!'ilrCa logod-
Ilicei, 1931; III adElleu/ Oceanului, 1935 (vezi
Simon Halkine, Istoria literaturii cbraiec modcl7lc.
1964).
Cin. Otto Preminger, 1960, dupa ro-
manullui Leon Uris.
ISTORIA SF ANT A
o istorie sfanta este 0 prezentare In rezu-
mat a marilor episoade ale Bibliei, Incer-
dnd sa evidentieze intaptuirile divine prin
care omenirea - in particular poporul lui
Israel - a fost pregatita pentru rascumpara-
rea" prin Isus Cristos.
ISUS
(Eb. Ye$ua Yeho$ua, adica "Dumne-
zeu Numele lui Iosua al
multor altora.) Isus este figura principal a a
evangheliilor" . Existenta istoriea a lui Isus e
atestata de serierile ucenicilor sai eonfir-
mata de seriitori antiei: Iosephus
106 ISUS
Flavius (catre 93 d. Cr.), Pliniu cel Tanar
(112 d. Cr.), Tacit (116 d. Cr.), Suetoniu
(120 d. Cr.).
Despre viata lui putine lucruri:
evangheliile nu se constituie intr-o biografie
a lui Isus. S-a nascut la Betleem*, in timpul
domniei lui Irod cel Mare", in anul 4 sau 6
i. Cr. Era fiul Mariei; parinteIe sau legal,
rosiC, dulgher la Nazare(, se tragea din
neamullui David". Timp de 30 de ani, Isus
a dus acolo viata obscura a unui copil, apoi
a unui tanar evreu: a studiat Scripturile"
s-a patruns de ele. Singurul episod cunoscut
din 30 de ani de "viata ascunsa" ni-l
arata, la varsta de 12 ani, la Ierusalim, in
mijlocul carturarilor* al invatatorilor
Legii, "ascuItandu-i intrebandu-i" (Lc
2,46). Para indoiala, a exercitat me-
serie ca Iosif.
A urmat "viata sa publica"; ea a durat,
dupa unii, trei ani, iar dupa altii, doar un an.
Aceasta a inceput prin botezul" pe care I-a
prirnit de la roan Botezatorul* in raul Iordan'".
Apoi, impreuna cu cei doisprezece
pe care alesese, a strabatut Palestina pro-
poviiduind venirea Imparatiei* lui Dumne-
zeu, tamiiduind bolnavi, atragand langa el
ucenici, adresandu-se adesea in parabole*
unor multirni de ascultatori uneori
osti!i, sau, alteori, cuceriti de spuse1e lui.
Intr-o zi a lunii Nisan (aprilie), in anul30
sau 33, a fost prins de autorWitile
deferit puterii romane, judecat condam-
nat; a doua zi a fost distignit, apoi in-
morrnantat. In duminica urrnatoare, femeile
care-l insotisera in cursul anilor de "viata
publica" au afrrmat ca, ducandu-se acolo sa
terrnine imbalsamarea trupului sau, au gasit
morrnantul gol. Apostolii au sustinut ca I-au
intalnit, viu, ca au vorbit cu el cii au man-
cat impreuna; pana la moarte, ei au miirturisit
despre invierea* lui.
Evanghelii1e se vor un ecou cat mai fidel
al invataturii sale, destinat celor care nu 0
cunosc'. In esenta, Isus afirrna cu tarie -
uneori chiar in mod provocator - intaietatea
dragostei de Dumnezeu de aproape"
asupra tuturor celorlalte precepte ale Legit.
Unind faptele cu vorbele, el langa
sine fapturi dispretuite in vremea
aceea: (perceptori) care strang im-
pozite pentm ocupantur:. roman, cum este
samariteni* pe care evreii ii
urasc, femei - inclusiv prostituate. Toate
aces tea ar putea fi acceptabile pentru un bun
fariseu'". Dar Isus merge mai departe: el
declara ca se afla intr-o relatie deosebita cu
Dumnezeu", pe care sa-l nu-
meascii Tatal sau (in aramaica: Abba). Cu-
vintele faptele deopotriva ii atrag ostili-
tatea autoritatilor.
cand vorbesc despre Isus,
evangheliile il prezinta drept Mesia, Unsul
lui Dumnezeu, cel pe care il Israel,
cel care pentru
totdeauna promisiunile facute
relatate in VT.
vad in Isus pe Mesia" cel
fagiiduit lui Israel, mergand pana la a afirma
ca acest Mesia este singurul fiu" allui Dum-
nezeu intmpat - concept care nu a fost
admis nici imediat, nici farii greutate. Isus e
acela care, prin viata, moartea invierea
lui, deschide omenirii intregi accesul in
Imparatia lui Dumnezeu. Ei il numesc Isus
Cristos, Isus Mesia.
Evreii admit istoricitatea lui Isus. Sunt
sensibili la ceea ce, in invatatura lui, merge
pe fiml drept al traditiei iudaice. Dar nu
recunosc in el pe Mesia cel fagiiduit de
Durnnezeu parintilor lor pentru mantuirea
lui Israel. Astfel incat evreilor
continua inca.
Islamul il considera pe Isus un profet
care-l anunta pe Mahomed. Coranul 11 nu-
"Mesia", "Slujitorullui Durnnezeu",
"Cuvantullui Allah", dar altrninteri refuza
sa vada in el mai mult decat un om sfant. -+
CRISTOS, PATIMI.
Lit. Scriitorii si personajul istoric
David Friedrich Strauss, Viil{a lui Isus. I X35:
wate faptele prezentate In evanghelii nu sunt dedit
mit. Isus este 0 Figura mesianica a carei realitate
istorica nu are consisten(a. Ernest Renan, Via{a lui
ISlI.'. I X63: .,crisa Intr-un spirit ra(ionalist. dar
respectuos fa(a de "individul care a Ingiiduit
speciei sale sa faci! celmai mare pas catre divin",
Franc;ois Mauriac. Via {a lui I;;us, 1937: autorul
Inlreprinde 0 analiza psihologici! pornind de la
cele mai importante episoade ale evangheliilor.
Mika Waltari, Taina fl7lpiini(iei, 1979: povestire
roman(ata. bazata pe 0 docul11enta(ie sol ida. a
ultil11elor zile ale lui Isus.
Isus Ra<;cul11paratOI'ul. sall inviitiitor al
Iiloralei
Penlru scriitorii crestini.lsus nu poate fi dual'
initiatorul unci morale sau un indep:lJ'tal I11:tcslru
spiritual. Faplura supt'analmala. l11ijl()citnr :ntrc
Dutllnc/cu si oailleni. Rascumpiiriitor, cl rcprc-
zinlii iz\orul intregii viqi spiritualc, Pascal. Cu<!c-
r;iri. I () 7( t: .. acest mijlocitor nu cste cu putintii
comunicarea cu Dumnezeu,"
Via(a crestina tincic spre unit'ca. "pre
identiCicarea cu Isus. Corneillc. In scc. XVII. si
Lamellilais. In sec. XIX. traduc ImiCa!ia lui Isll.';
Cri.,t(h'. lucrare allonimii III latillii din sec. XV.
Pascal In spirit Patimile lui Isus: .. Taina
lui Isus" (Cugetiin). La fel. eroii obidi(i, bolnavii.
siiracii'" lui Dostoievski Bernanos sunt chipuri
ale lui [sus In suferin(ii: Bernanos, iurnalllillnui
preotde (ara, 1936.
Chiar atunci cand e supus chinurilor. unirea
cu Dumnezeu prin Isus Ii dii omului putere
miire(ie, datorita grandorii celui ne triiie:;te
via(a" (Pascal, "Taina lui Isus"). In elanul mistie
se contopirea preafericitii a sufietului,
caruia Ii Cuvantut", cu Dumnezeu:
"Sufietul II vede doar pe [sus/care face ca
dragostea lui sa fie (Madame Guyon,
MijloclIl SClIrt Iji lIljor de a (inc predica, 1685).
Isus filra Cristos
Negand divinitatea lui lsus, din
sec. XVIII fac 0 paraleli! Intre acesta Socrate.
Rousseau 11 prefera pe Isus ("Profdiunea de
. a viearului savoiard", Emile, 1762, cartea
IV). opun "figura blanda simpla" a lui
Isus, pe de-a parte, puternicei intolerantei Bise-
rici, pe de alta: Voltaire, "Religie'" In Chestiuni
a.'lIpra Enciclopediei, 1771.
In see, XrX,literatura anticlericala va relnnoi
aceasta opozi(ie. Hugo, Pedep.,ele, 1853: Isus este
eel asuprit, iar Biserica. aliata asupritorilor.
ISUS 107
Toistoi. aflat In contlict cu autoritatile religioase
ruse, neaga divinitatea lui Isus. pe care-l admira
totu;;i pentru a-i fi dat omcnirii un ideal de
perfeqiune moralii: postf'a(a la SonaCa KreLIl7.er,
IX9(),
Dimpotriv[l. Nietzsche dctesta din instinct
acest ideal .. al inimilor curate. al suferinzilor. al
rata(ilor" (Ancicriscul. I XXX). Rimbaud. sensibil ca
,:;i giinditorul german la vointa de putere la glo-
rificarea \'iqii.1I acuzii pc Isus de a n .. ve;;nicul Cur
de energii": Poc7.ii. I X71, .,Primele COl11uniuni'.
I,us mitic
Unii scriilori ai Renasterii. prelufll1d ideilc lui
Erasm ,:;i Bude, au cautat in mitologia antica
prci'igurat'i ale .. rcligici cclei adevarate", Ei au
:.tpropiat cu indriizncal::i pcrsonajele Hcrcule;;i
Isu,. c'onsidcrandu-I pc ecl din urm[t .. adc\aratlll
Iktude carc. pt'i n \ pi i na dc dun.:re. a birllit
,i :t imblftllzit toti 111011;;trii" (Bude). lar Ronsard.
.. HcrclIlc ne)titl", Iml1uri. 1556. cl1l1mcrii optsprc-
Ieee :ll1alogii intrc inccrC:lrilc lui Hcrculc .,i ale lui
Isus. RntJ'Ou. Hcrculc pc f))o;trCc. 1636.
,\Ite rcintrebuin(:tri ale miturilor alltice
combinate cu imaginea lui Isus incearc:t. In sec.
XX. Pierre Jean Jouve Pierre Emmanuel. ale
caror Illedita(ii slitera inlluen(e l'reudiene: Pierre
Emmanuel. Monmintullui Orrell. 1941. Orfiee.
1942. Cat despre Jean I' Anselme. acesta istori-
seste cu umor viata lui Isus. Insa Wrii a-I
blasfemia, In Copilul cel trist, 1955.
Isus al romanticilor este mai cu seamii omul
dureri i, al deznade jdi i atiit de Incat
ajunge sa provoace descumpanirea, ba chiar
incredulitatea unor poe(i ca Vigny Nerval. AI(i
au tori afirma pcntru Cristos eel
din copilaria lor, ca Lamartine: Annonii poetice:ji
re/igioi1!.e, 1830, "Imn lui Cristos'.
Isus devine 0 Figura legendara, fiindca "Vai!
Astazi omul nu mai crede, ci viseaza": Hugo, Ra-
zele Umbrele, 1840. Idealist visator, cel dintai
revolu(:ionar, eel dintai socialist, "vagabondul
biciuit" (Hugo),el este protagonistul unui gigantic
mit al omenirii. In aceasta ealitate, Ie inspira
respect chiar celor (Michelet,
Biblia Omenirii, 1864) Inca speran(e
mesianice, Intr-o epoca ce are nevoie sa creada.
In sec. XX, Faulkner, Parabola, 1954, moder-
nizeaza figura mitici! a lui Isus, pc care-I face sa
retraiasca In timpul primului razboi mondial.
Icon. -4 CRISTOS. Emil Nolde, Cristos In
mUloclll copiilor, 1910, New York. Pawel Joez,
lsus din 1\iazaret, sculpt., 19X2. Paris.
106
ISUS
Flavius (catre 93 d. Cr.), Pliniu cel Tanar
(112 d. Cr.), Tacit (116 d. Cr.), Suetoniu
(120 d. Cr.).
Despre viata lui putine lucruri:
evangheliile nu se constituie intr-o biografie
a lui Isus. S-a nascut la Betleem*, in timpul
domniei lui Irod cel Mare", in anul 4 sau 6
i. Cr. Era fiul Mariei; parinteIe sau legal,
rosiC, dulgher la Nazare(, se tragea din
neamullui David". Timp de 30 de ani, Isus
a dus acolo viata obscura a unui copil, apoi
a unui tanar evreu: a studiat Scripturile"
s-a patruns de ele. Singurul episod cunoscut
din 30 de ani de "viata ascunsa" ni-l
arata, la varsta de 12 ani, la Ierusalim, in
mijlocul carturarilor* al invatatorilor
Legii, "ascuItandu-i intrebandu-i" (Lc
2,46). Para indoiala, a exercitat me-
serie ca Iosif.
A urmat "viata sa publica"; ea a durat,
dupa unii, trei ani, iar dupa altii, doar un an.
Aceasta a inceput prin botezul" pe care I-a
prirnit de la roan Botezatorul* in raul Iordan'".
Apoi, impreuna cu cei doisprezece
pe care alesese, a strabatut Palestina pro-
poviiduind venirea Imparatiei* lui Dumne-
zeu, tamiiduind bolnavi, atragand langa el
ucenici, adresandu-se adesea in parabole*
unor multirni de ascultatori uneori
osti!i, sau, alteori, cuceriti de spuse1e lui.
Intr-o zi a lunii Nisan (aprilie), in anul30
sau 33, a fost prins de autorWitile
deferit puterii romane, judecat condam-
nat; a doua zi a fost distignit, apoi in-
morrnantat. In duminica urrnatoare, femeile
care-l insotisera in cursul anilor de "viata
publica" au afrrmat ca, ducandu-se acolo sa
terrnine imbalsamarea trupului sau, au gasit
morrnantul gol. Apostolii au sustinut ca I-au
intalnit, viu, ca au vorbit cu el cii au man-
cat impreuna; pana la moarte, ei au miirturisit
despre invierea* lui.
Evanghelii1e se vor un ecou cat mai fidel
al invataturii sale, destinat celor care nu 0
cunosc'. In esenta, Isus afirrna cu tarie -
uneori chiar in mod provocator - intaietatea
dragostei de Dumnezeu de aproape"
asupra tuturor celorlalte precepte ale Legit.
Unind faptele cu vorbele, el langa
sine fapturi dispretuite in vremea
aceea: (perceptori) care strang im-
pozite pentm ocupantur:. roman, cum este
samariteni* pe care evreii ii
urasc, femei - inclusiv prostituate. Toate
aces tea ar putea fi acceptabile pentru un bun
fariseu'". Dar Isus merge mai departe: el
declara ca se afla intr-o relatie deosebita cu
Dumnezeu", pe care sa-l nu-
meascii Tatal sau (in aramaica: Abba). Cu-
vintele faptele deopotriva ii atrag ostili-
tatea autoritatilor.
cand vorbesc despre Isus,
evangheliile il prezinta drept Mesia, Unsul
lui Dumnezeu, cel pe care il Israel,
cel care pentru
totdeauna promisiunile facute
relatate in VT.
vad in Isus pe Mesia" cel
fagiiduit lui Israel, mergand pana la a afirma
ca acest Mesia este singurul fiu" allui Dum-
nezeu intmpat - concept care nu a fost
admis nici imediat, nici farii greutate. Isus e
acela care, prin viata, moartea invierea
lui, deschide omenirii intregi accesul in
Imparatia lui Dumnezeu. Ei il numesc Isus
Cristos, Isus Mesia.
Evreii admit istoricitatea lui Isus. Sunt
sensibili la ceea ce, in invatatura lui, merge
pe fiml drept al traditiei iudaice. Dar nu
recunosc in el pe Mesia cel fagiiduit de
Durnnezeu parintilor lor pentru mantuirea
lui Israel. Astfel incat evreilor
continua inca.
Islamul il considera pe Isus un profet
care-l anunta pe Mahomed. Coranul 11 nu-
"Mesia", "Slujitorullui Durnnezeu",
"Cuvantullui Allah", dar altrninteri refuza
sa vada in el mai mult decat un om sfant. -+
CRISTOS, PATIMI.
Lit. Scriitorii si personajul istoric
David Friedrich Strauss, Viil{a lui Isus. I X35:
wate faptele prezentate In evanghelii nu sunt dedit
mit. Isus este 0 Figura mesianica a carei realitate
istorica nu are consisten(a. Ernest Renan, Via{a lui
ISlI.'. I X63: .,crisa Intr-un spirit ra(ionalist. dar
respectuos fa(a de "individul care a Ingiiduit
speciei sale sa faci! celmai mare pas catre divin",
Franc;ois Mauriac. Via {a lui I;;us, 1937: autorul
Inlreprinde 0 analiza psihologici! pornind de la
cele mai importante episoade ale evangheliilor.
Mika Waltari, Taina fl7lpiini(iei, 1979: povestire
roman(ata. bazata pe 0 docul11enta(ie sol ida. a
ultil11elor zile ale lui Isus.
Isus Ra<;cul11paratOI'ul. sall inviitiitor al
Iiloralei
Penlru scriitorii crestini.lsus nu poate fi dual'
initiatorul unci morale sau un indep:lJ'tal I11:tcslru
spiritual. Faplura supt'analmala. l11ijl()citnr :ntrc
Dutllnc/cu si oailleni. Rascumpiiriitor, cl rcprc-
zinlii iz\orul intregii viqi spiritualc, Pascal. Cu<!c-
r;iri. I () 7( t: .. acest mijlocitor nu cste cu putintii
comunicarea cu Dumnezeu,"
Via(a crestina tincic spre unit'ca. "pre
identiCicarea cu Isus. Corneillc. In scc. XVII. si
Lamellilais. In sec. XIX. traduc ImiCa!ia lui Isll.';
Cri.,t(h'. lucrare allonimii III latillii din sec. XV.
Pascal In spirit Patimile lui Isus: .. Taina
lui Isus" (Cugetiin). La fel. eroii obidi(i, bolnavii.
siiracii'" lui Dostoievski Bernanos sunt chipuri
ale lui [sus In suferin(ii: Bernanos, iurnalllillnui
preotde (ara, 1936.
Chiar atunci cand e supus chinurilor. unirea
cu Dumnezeu prin Isus Ii dii omului putere
miire(ie, datorita grandorii celui ne triiie:;te
via(a" (Pascal, "Taina lui Isus"). In elanul mistie
se contopirea preafericitii a sufietului,
caruia Ii Cuvantut", cu Dumnezeu:
"Sufietul II vede doar pe [sus/care face ca
dragostea lui sa fie (Madame Guyon,
MijloclIl SClIrt Iji lIljor de a (inc predica, 1685).
Isus filra Cristos
Negand divinitatea lui lsus, din
sec. XVIII fac 0 paraleli! Intre acesta Socrate.
Rousseau 11 prefera pe Isus ("Profdiunea de
. a viearului savoiard", Emile, 1762, cartea
IV). opun "figura blanda simpla" a lui
Isus, pe de-a parte, puternicei intolerantei Bise-
rici, pe de alta: Voltaire, "Religie'" In Chestiuni
a.'lIpra Enciclopediei, 1771.
In see, XrX,literatura anticlericala va relnnoi
aceasta opozi(ie. Hugo, Pedep.,ele, 1853: Isus este
eel asuprit, iar Biserica. aliata asupritorilor.
ISUS 107
Toistoi. aflat In contlict cu autoritatile religioase
ruse, neaga divinitatea lui Isus. pe care-l admira
totu;;i pentru a-i fi dat omcnirii un ideal de
perfeqiune moralii: postf'a(a la SonaCa KreLIl7.er,
IX9(),
Dimpotriv[l. Nietzsche dctesta din instinct
acest ideal .. al inimilor curate. al suferinzilor. al
rata(ilor" (Ancicriscul. I XXX). Rimbaud. sensibil ca
,:;i giinditorul german la vointa de putere la glo-
rificarea \'iqii.1I acuzii pc Isus de a n .. ve;;nicul Cur
de energii": Poc7.ii. I X71, .,Primele COl11uniuni'.
I,us mitic
Unii scriilori ai Renasterii. prelufll1d ideilc lui
Erasm ,:;i Bude, au cautat in mitologia antica
prci'igurat'i ale .. rcligici cclei adevarate", Ei au
:.tpropiat cu indriizncal::i pcrsonajele Hcrcule;;i
Isu,. c'onsidcrandu-I pc ecl din urm[t .. adc\aratlll
Iktude carc. pt'i n \ pi i na dc dun.:re. a birllit
,i :t imblftllzit toti 111011;;trii" (Bude). lar Ronsard.
.. HcrclIlc ne)titl", Iml1uri. 1556. cl1l1mcrii optsprc-
Ieee :ll1alogii intrc inccrC:lrilc lui Hcrculc .,i ale lui
Isus. RntJ'Ou. Hcrculc pc f))o;trCc. 1636.
,\Ite rcintrebuin(:tri ale miturilor alltice
combinate cu imaginea lui Isus incearc:t. In sec.
XX. Pierre Jean Jouve Pierre Emmanuel. ale
caror Illedita(ii slitera inlluen(e l'reudiene: Pierre
Emmanuel. Monmintullui Orrell. 1941. Orfiee.
1942. Cat despre Jean I' Anselme. acesta istori-
seste cu umor viata lui Isus. Insa Wrii a-I
blasfemia, In Copilul cel trist, 1955.
Isus al romanticilor este mai cu seamii omul
dureri i, al deznade jdi i atiit de Incat
ajunge sa provoace descumpanirea, ba chiar
incredulitatea unor poe(i ca Vigny Nerval. AI(i
au tori afirma pcntru Cristos eel
din copilaria lor, ca Lamartine: Annonii poetice:ji
re/igioi1!.e, 1830, "Imn lui Cristos'.
Isus devine 0 Figura legendara, fiindca "Vai!
Astazi omul nu mai crede, ci viseaza": Hugo, Ra-
zele Umbrele, 1840. Idealist visator, cel dintai
revolu(:ionar, eel dintai socialist, "vagabondul
biciuit" (Hugo),el este protagonistul unui gigantic
mit al omenirii. In aceasta ealitate, Ie inspira
respect chiar celor (Michelet,
Biblia Omenirii, 1864) Inca speran(e
mesianice, Intr-o epoca ce are nevoie sa creada.
In sec. XX, Faulkner, Parabola, 1954, moder-
nizeaza figura mitici! a lui Isus, pc care-I face sa
retraiasca In timpul primului razboi mondial.
Icon. -4 CRISTOS. Emil Nolde, Cristos In
mUloclll copiilor, 1910, New York. Pawel Joez,
lsus din 1\iazaret, sculpt., 19X2. Paris.
108 IUDA
;WlIZ. Charles Gounod, Istl.\ pe lactll Tibe-
riiidei, 1 xn. Michel Ciry, Tainii lui I.,u.,, sec. XX.
Cin. Filme de mare spectacol
Cecil B. De Mille, Regele Regilor, 1927.
Nicholas Ray. Regele Regilor, 1961: remake al
celui precedent. Cll 0 interpretare politica a datelor
biblice Intr-o tonalitate antinazistii. Georf!e
Stevens, Ceilnwi m{irea(.1 pove"'(e pove.,tit,1 vre";-
datJ, 1965: lin ISllS viril, destLlI de crcdibil.
Norman lewison, Jesus Chri.,t Super.,IaL 1973:
mimodramii dansatii pe lll11zica pop rock: ulti-
mele zilc din vielta lui ISll';.
Fillllc de autor
Luis Buiiucl, ViricliillW. 1961: parodic a v
Illi ISllS: textclc NOllllli Testament servesc :tdcsea
ca pretcxt pentrll caricatura, satira umor
Calc,1 Llctcc, 1969: ISllS, lin om ascmenca
cclur/al[i. carui,1 Ii placc sa r[lda. sa bca sa ma-
nftncc. iar uncori sc Infuric. Calltarca adev[trllllli')
BatjoclIrii'! Provocarc.' Picr Paolo Pasolini.
EI'lIJghelia dupil Sh7n/ul Miltci, I <)6'+. Roberto
Rossellini. Mesiil. 1976. Martin Scorsese. Ultillli!
i.'pitire iI lui Oi,(o.,. 19XX.
Franco ZclTirclii. /.;'u.\ din NaZi/ret, 1977:
ofcrii 0 imagine dcstul de a Illi Isus,
dar sc amtil grijuliu Cll autenticitatea socio-isto-
rica. Denys Arcand, ISll!; din Montreal, 19X9: un
personaj care In ficcare seariijoaca rolullui Isus.
Filme inspiratc de romane de succes
William Wyler, Ben Hur, 1959. Quo Vi/di.,.
dupa romanul lui Henryk Sienkiewicz (lX96):
Invatatura lui ISllS se la Roma In
vremea lui Neron; realizatori: Ferdinand Zecca,
190 I 1907, Enrico Guazzoni, 19 I 2 (epopee
profana bibl ica), Georg J aeoby, 1924, Mervyn
Lc Roy, 1951.
Se constata abundenta filmelor inspirate din
viata lui Isus, dar mediocritatea multora dintre
ele, cu exceptia eelor eu aeeente parodice.
IUDA
AI patrulea fiu al lui Iacov* al Liei.
Apare ca un moderator in certurile familiale
dintre Iosif" ceilalti frati ai sai, iritati de
preferinta paterna pentru acesta. Din gelo-
zie, au vrut chiar sa-l omoare pe Iosif; dupa
traditia yahvista, Iuda s-a impotrivit, propu-
nand sa fie vandut unor nomazi care plecau
in Egipt (Gn 37,25-27). Mult mai tarziu, In
timpul unei foamete, fiii lui Iacov s-au dus
in Egipt pentru a cumpara grane, tara sa
ca Iosif ajunsese acolo un inalt dregator.
Acesta a pretins sa-l pastreze ca selav pe
Beniamin, ultimul nascut al lui lacov; atunci
Iuda a intcrvenit din nou, ofcrindu-se ca
ostatic in locul copilului (Gn 44,18-34).
Nearnul lui Iuda
Estc cel mai numeros mai important
din istoria lui Israel. A asimilat diL'erite
populatii strainc, in particular pe canaanccni
(Gn 38). "Binccuvantarea lui Iacov" (Gn
49,8-12) proclama int<iietatea puterea lui
luda (,Juda cstc un leu tanar") asupra nca-
murilor invecinatc. MultJ Hcmc s-a dezvol-
tat independent de celclalte. ins a David",
.Jiu al lui luda". i-a asigurat suprcl1latia.
Iuda ocupa sudul Palcstinci (capitala:
Sion"'), in timp cc la nord domina Efraim
(sau "casa lui Iosil"). Isus, riu al lui David,
cste "rasarit din Iuda" (Ev 7,14).
Regatul lui Iuda
Reunite sub David Solomon (2S 5,1-
3), Iuda si Israel au ramas totusi entitati
distincte '(lR 1,35). Regele era' cel
asigura unitatea acestui regat dublu. Iuda
ocupa partea de sud a teritoriului palestinian
Hebron, Ierusalim, Betleem). Dupa
moartea lui Solomon (931), neamurile din
nord s-au despartit de neamul lui Iuda
timp de mai bine de doua secole, au
coexistat doua reg ate - Israel Iuda - ade-
sea rivale. Neamullui Iuda a ramas credin-
cios "casei lui David".
Senaherib, regele Asiriei, a atacat si a
pustiit in anul 701 (2Cr 32,1-8).
limul a scapat ca prin minune de la nimicire
(2R 19). imperiului asirian
reformele lui Iosia (640-609) i-au favorizat
intlorirea pentru 0 vreme. prins in
intre Egipt Babilon, regatul s-a
(sec. VI); poporul lui Iuda a fost
dus in robie la Babilon (587).
Cand edictullui Cirus (538) a autorizat
rcIntoarcerea, "un mic rest" a venit inapoi in
palestina, dar evrei, deveniti
prosperi, au ramas in Babilon.
Incepand din acest moment, nu se mai
de regatul lui luda, ci de provincia
lu'i Iuda, sau Iudeea') (dupa grecescul
Ioudaia) , sau tara evrcilor, cu toate ca multi
dintre ei traiau in afara granitelor - in
GaliJeea Samaria - ba chiar in afara
PaJcstinei. ---. IUDAISM, IUDEEA.
lUDA ISCARIOTEANUL
("Omul din Keriot", din Iuda, sau
"omul minciunii", sau naimit".)
Era unul dintrc cei doisprezecc apostoli" pe
carc aJcsesc lsus, poatc trczorierul
grupului. EI a fost eel care I-a predat pc Isus
autoritatiloc ca pret al trJdarii sale, a capiitat
30 de arginti ("sicli", nu dinari, cum
se spune in mod curcnt). adica pretul unui
scla v. Apoi, dupa Matei (27,3-10), cuprins
de a dat hanii lnapoi s-a
spanzurat.
Evangheli!:itii propun di1Critc motivatii
pentru tradarea lui luda: likomia de bani
(Mt 26,15; In 12,4-6) sau stapanirea Satanei
(Lc 22,3; In 6,70; 13,2). Marcu sugereaza 0
alta explicatie: Iuda ar fi apartinut ramurii
inarmate a unui partid extremist (vezi
naimit"), cel al zelotilor*; el ar fi
vazut in Isus pe eliberatorul po sibil al lui
Israel, pe cel capabil sa indemne poporulla
rascoala impotriva ocupantului* roman;
refuzul lui Isus de a folosi de a
Incerca luarea puterii l-ar fi dezamagit, ceea
ce l-ar fi determinat sa-l predea autorita!ilor.
Iuda a devenit simbolul tradatorului in
tradi!ia occidentala; in un
"judas" inseamna 0 mica deschiziltura pe
care un rauvoitor 0 poate folosi pentru a
spiona fara sa fie vazut. ---. SARUTAREA
LUI IUDA.
Lit. CJliitorii/ SfiintuJui Brendam, povestire
multa vreme celebra, scrisa la tnceputul sec. XII,
reprezinta odiseea unui ciilugar irlandez din sec. V
care vrea sa vada Raiul; In cursulunei ciilatorii de
IUDA MACABEUL 109
100 de ani, bogatii In Incerciiri Intil.mpliiri
minunate, Stantul Brendam pe luda In
intern: "Eu sunt luda, cel care I-a sllljit pc Isus
I-a tradat. Eu I-am vandut pe Domnul meu
m-am spanzurat de durere. prefacandu-ma ca-I
sarut din dragoste, cand de fapt II uralll:' luda
apare Intr-o scena din Patil7lile de ArnOlil Greban,
sec. XV: ispitit de deillonul Dczniidcjde, el se 111-
toarce de la pociiintii se sinucide, ceea ce II
definitiv; (rumos dialogul Illtre Dez-
Iliidejdc luda.
Victor Hugo. S{;7r.,itul lui Satall. 1 XX6:
"Grinda". "lucia" ... Sabia". "Mai riiu dedlt [uda".
,.Ogorul olarului".
Paul Claude!. Moartca Illi lud", 1933: schita
ullci pscudoreabilitari a lui luda.
[COil. Moartealui lu(/a. sculptura din sec. XII.
Catcdrala din Autull. CJi,HtO. SiIrutul lui luda.
1306. Pack)\a. Rcmbrandt. luda illapohl7il t'ci
trei7.cci de al'Fin!i. 1()2X. Yorkshirc.
Cill. Cincmatograi'ul prezinta pcntru luda fi-
S!uri foarte banalc. de oameni slabi si lasi. conform
publicului. In fapt, intrupiiri
ale riiului.
Armand Bour. Silrutullui ludi/, 1909. Cecil B.
De Mille, Regcle RegiloL 1927. Julien Duvivicr.
GoJgota, 1935. Henry Koster, TuniCa, 1953.
Nicholas Ray, Regcle Regilor, 196 I. Irving
Rapper, POn(ill Pilat. 1961 actorli' inter-
preteazii pe Isus, pe luda). Pier Paolo
Pasolini, EVangheJia dup.1 Sfiintlll Matei, 1964.
George Stevens, Cea fwli miireLI{ii poveste
povestitii vreodatii, [965. Andrzej Wajda, Pilat
ceilalti, 1972. David Greene, GodspelJ, 1973.
Norman Jewison, JeSllH Christ Sllperstar, 1973.
Franco Zeffirelli, din Ni/zaret. 1977.
IUD A MACABEUL
(Poreda vine poate de la cuvantul ebraic
maqqebet, "ciocan".) Iuda Macabeul,
renumit pentru vitejia sa, era al trei1ea dintre
cei cinci fii ai marelui preot Matatia. EI a
organizat rezisten!a impotriva asupritorului
grec, adunand in juru-i partizani.
A luptat mai ales impotriva lui Antiohus al
IV-lea Epifanul, in 166-164, apoi impotriva
lui Antiohus al V-lea Demetrius 1. A pur-
tat numeroase campanii impotriva popoare-
lor vecine a armatelor comandate
de Nicanor Bachides; a incheiat 0 alianta
108 IUDA
;WlIZ. Charles Gounod, Istl.\ pe lactll Tibe-
riiidei, 1 xn. Michel Ciry, Tainii lui I.,u.,, sec. XX.
Cin. Filme de mare spectacol
Cecil B. De Mille, Regele Regilor, 1927.
Nicholas Ray. Regele Regilor, 1961: remake al
celui precedent. Cll 0 interpretare politica a datelor
biblice Intr-o tonalitate antinazistii. Georf!e
Stevens, Ceilnwi m{irea(.1 pove"'(e pove.,tit,1 vre";-
datJ, 1965: lin ISllS viril, destLlI de crcdibil.
Norman lewison, Jesus Chri.,t Super.,IaL 1973:
mimodramii dansatii pe lll11zica pop rock: ulti-
mele zilc din vielta lui ISll';.
Fillllc de autor
Luis Buiiucl, ViricliillW. 1961: parodic a v
Illi ISllS: textclc NOllllli Testament servesc :tdcsea
ca pretcxt pentrll caricatura, satira umor
Calc,1 Llctcc, 1969: ISllS, lin om ascmenca
cclur/al[i. carui,1 Ii placc sa r[lda. sa bca sa ma-
nftncc. iar uncori sc Infuric. Calltarca adev[trllllli')
BatjoclIrii'! Provocarc.' Picr Paolo Pasolini.
EI'lIJghelia dupil Sh7n/ul Miltci, I <)6'+. Roberto
Rossellini. Mesiil. 1976. Martin Scorsese. Ultillli!
i.'pitire iI lui Oi,(o.,. 19XX.
Franco ZclTirclii. /.;'u.\ din NaZi/ret, 1977:
ofcrii 0 imagine dcstul de a Illi Isus,
dar sc amtil grijuliu Cll autenticitatea socio-isto-
rica. Denys Arcand, ISll!; din Montreal, 19X9: un
personaj care In ficcare seariijoaca rolullui Isus.
Filme inspiratc de romane de succes
William Wyler, Ben Hur, 1959. Quo Vi/di.,.
dupa romanul lui Henryk Sienkiewicz (lX96):
Invatatura lui ISllS se la Roma In
vremea lui Neron; realizatori: Ferdinand Zecca,
190 I 1907, Enrico Guazzoni, 19 I 2 (epopee
profana bibl ica), Georg J aeoby, 1924, Mervyn
Lc Roy, 1951.
Se constata abundenta filmelor inspirate din
viata lui Isus, dar mediocritatea multora dintre
ele, cu exceptia eelor eu aeeente parodice.
IUDA
AI patrulea fiu al lui Iacov* al Liei.
Apare ca un moderator in certurile familiale
dintre Iosif" ceilalti frati ai sai, iritati de
preferinta paterna pentru acesta. Din gelo-
zie, au vrut chiar sa-l omoare pe Iosif; dupa
traditia yahvista, Iuda s-a impotrivit, propu-
nand sa fie vandut unor nomazi care plecau
in Egipt (Gn 37,25-27). Mult mai tarziu, In
timpul unei foamete, fiii lui Iacov s-au dus
in Egipt pentru a cumpara grane, tara sa
ca Iosif ajunsese acolo un inalt dregator.
Acesta a pretins sa-l pastreze ca selav pe
Beniamin, ultimul nascut al lui lacov; atunci
Iuda a intcrvenit din nou, ofcrindu-se ca
ostatic in locul copilului (Gn 44,18-34).
Nearnul lui Iuda
Estc cel mai numeros mai important
din istoria lui Israel. A asimilat diL'erite
populatii strainc, in particular pe canaanccni
(Gn 38). "Binccuvantarea lui Iacov" (Gn
49,8-12) proclama int<iietatea puterea lui
luda (,Juda cstc un leu tanar") asupra nca-
murilor invecinatc. MultJ Hcmc s-a dezvol-
tat independent de celclalte. ins a David",
.Jiu al lui luda". i-a asigurat suprcl1latia.
Iuda ocupa sudul Palcstinci (capitala:
Sion"'), in timp cc la nord domina Efraim
(sau "casa lui Iosil"). Isus, riu al lui David,
cste "rasarit din Iuda" (Ev 7,14).
Regatul lui Iuda
Reunite sub David Solomon (2S 5,1-
3), Iuda si Israel au ramas totusi entitati
distincte '(lR 1,35). Regele era' cel
asigura unitatea acestui regat dublu. Iuda
ocupa partea de sud a teritoriului palestinian
Hebron, Ierusalim, Betleem). Dupa
moartea lui Solomon (931), neamurile din
nord s-au despartit de neamul lui Iuda
timp de mai bine de doua secole, au
coexistat doua reg ate - Israel Iuda - ade-
sea rivale. Neamullui Iuda a ramas credin-
cios "casei lui David".
Senaherib, regele Asiriei, a atacat si a
pustiit in anul 701 (2Cr 32,1-8).
limul a scapat ca prin minune de la nimicire
(2R 19). imperiului asirian
reformele lui Iosia (640-609) i-au favorizat
intlorirea pentru 0 vreme. prins in
intre Egipt Babilon, regatul s-a
(sec. VI); poporul lui Iuda a fost
dus in robie la Babilon (587).
Cand edictullui Cirus (538) a autorizat
rcIntoarcerea, "un mic rest" a venit inapoi in
palestina, dar evrei, deveniti
prosperi, au ramas in Babilon.
Incepand din acest moment, nu se mai
de regatul lui luda, ci de provincia
lu'i Iuda, sau Iudeea') (dupa grecescul
Ioudaia) , sau tara evrcilor, cu toate ca multi
dintre ei traiau in afara granitelor - in
GaliJeea Samaria - ba chiar in afara
PaJcstinei. ---. IUDAISM, IUDEEA.
lUDA ISCARIOTEANUL
("Omul din Keriot", din Iuda, sau
"omul minciunii", sau naimit".)
Era unul dintrc cei doisprezecc apostoli" pe
carc aJcsesc lsus, poatc trczorierul
grupului. EI a fost eel care I-a predat pc Isus
autoritatiloc ca pret al trJdarii sale, a capiitat
30 de arginti ("sicli", nu dinari, cum
se spune in mod curcnt). adica pretul unui
scla v. Apoi, dupa Matei (27,3-10), cuprins
de a dat hanii lnapoi s-a
spanzurat.
Evangheli!:itii propun di1Critc motivatii
pentru tradarea lui luda: likomia de bani
(Mt 26,15; In 12,4-6) sau stapanirea Satanei
(Lc 22,3; In 6,70; 13,2). Marcu sugereaza 0
alta explicatie: Iuda ar fi apartinut ramurii
inarmate a unui partid extremist (vezi
naimit"), cel al zelotilor*; el ar fi
vazut in Isus pe eliberatorul po sibil al lui
Israel, pe cel capabil sa indemne poporulla
rascoala impotriva ocupantului* roman;
refuzul lui Isus de a folosi de a
Incerca luarea puterii l-ar fi dezamagit, ceea
ce l-ar fi determinat sa-l predea autorita!ilor.
Iuda a devenit simbolul tradatorului in
tradi!ia occidentala; in un
"judas" inseamna 0 mica deschiziltura pe
care un rauvoitor 0 poate folosi pentru a
spiona fara sa fie vazut. ---. SARUTAREA
LUI IUDA.
Lit. CJliitorii/ SfiintuJui Brendam, povestire
multa vreme celebra, scrisa la tnceputul sec. XII,
reprezinta odiseea unui ciilugar irlandez din sec. V
care vrea sa vada Raiul; In cursulunei ciilatorii de
IUDA MACABEUL 109
100 de ani, bogatii In Incerciiri Intil.mpliiri
minunate, Stantul Brendam pe luda In
intern: "Eu sunt luda, cel care I-a sllljit pc Isus
I-a tradat. Eu I-am vandut pe Domnul meu
m-am spanzurat de durere. prefacandu-ma ca-I
sarut din dragoste, cand de fapt II uralll:' luda
apare Intr-o scena din Patil7lile de ArnOlil Greban,
sec. XV: ispitit de deillonul Dczniidcjde, el se 111-
toarce de la pociiintii se sinucide, ceea ce II
definitiv; (rumos dialogul Illtre Dez-
Iliidejdc luda.
Victor Hugo. S{;7r.,itul lui Satall. 1 XX6:
"Grinda". "lucia" ... Sabia". "Mai riiu dedlt [uda".
,.Ogorul olarului".
Paul Claude!. Moartca Illi lud", 1933: schita
ullci pscudoreabilitari a lui luda.
[COil. Moartealui lu(/a. sculptura din sec. XII.
Catcdrala din Autull. CJi,HtO. SiIrutul lui luda.
1306. Pack)\a. Rcmbrandt. luda illapohl7il t'ci
trei7.cci de al'Fin!i. 1()2X. Yorkshirc.
Cill. Cincmatograi'ul prezinta pcntru luda fi-
S!uri foarte banalc. de oameni slabi si lasi. conform
publicului. In fapt, intrupiiri
ale riiului.
Armand Bour. Silrutullui ludi/, 1909. Cecil B.
De Mille, Regcle RegiloL 1927. Julien Duvivicr.
GoJgota, 1935. Henry Koster, TuniCa, 1953.
Nicholas Ray, Regcle Regilor, 196 I. Irving
Rapper, POn(ill Pilat. 1961 actorli' inter-
preteazii pe Isus, pe luda). Pier Paolo
Pasolini, EVangheJia dup.1 Sfiintlll Matei, 1964.
George Stevens, Cea fwli miireLI{ii poveste
povestitii vreodatii, [965. Andrzej Wajda, Pilat
ceilalti, 1972. David Greene, GodspelJ, 1973.
Norman Jewison, JeSllH Christ Sllperstar, 1973.
Franco Zeffirelli, din Ni/zaret. 1977.
IUD A MACABEUL
(Poreda vine poate de la cuvantul ebraic
maqqebet, "ciocan".) Iuda Macabeul,
renumit pentru vitejia sa, era al trei1ea dintre
cei cinci fii ai marelui preot Matatia. EI a
organizat rezisten!a impotriva asupritorului
grec, adunand in juru-i partizani.
A luptat mai ales impotriva lui Antiohus al
IV-lea Epifanul, in 166-164, apoi impotriva
lui Antiohus al V-lea Demetrius 1. A pur-
tat numeroase campanii impotriva popoare-
lor vecine a armatelor comandate
de Nicanor Bachides; a incheiat 0 alianta
110 IUDAISM
eu romanii (l M 8,19), dar a fost ueis de
Baehides. Iuda a instituit doua sarbatori:
Hanuka, pentru a edebra purifiearea Tem-
plului (2M 10,1-8), ziua lui Nieanor (2M
15,36). -+ SARBATORI.
IUDAISM
Istoria lui Incept eu exilu( In Babilon
(587 I. Cr.) care mareheaza rega-
tului evrcu. Termenul pare a n Cost ales In
sec. II I. Cr. de evreii din diaspora pentru a
se defini In raport cu elenism'ul (2M 2,21):
In NT, nu este Intrehuinpt dedit 0 data (Ga
1,13-14),
Evreii din Palcstina cei care traiesc
dcparte (la Alexandria. In Babilonia etc)
formeaza 0 comunitatc religioasa unita prin
crcdinta monoteista. prin studiul Lcgii
(Tora) 5i prin speranta mesianica.
Putin dupa Intoarecrea din exil, activi-
tatea rcligioasa la Templul din lcrusalim" e
rcluata, iudaismul palestinian 15i Inte-
meiaza noi institutii: Sanhedrinur" sina-
goga':', In eadrul carora scribii, carturarii
Invatatorii* Legii caplita din ee In ee mai
multa importanta.
Inca din seeolul I I. Cr., iudaismul de-
vine 0 lume polimorfa, eea pe care a eu-
noscut-o Isus; este fragmentat In numeroase
curente: farisei*, saduehei*, esenieni din
Qumran*, zeloti*, etc. In mijlocul
acestei multitudini de tendinte ia
crestinismul.
Dupa distrugerea Templului* (70 d. Cr.),
se mai mentin doar fariseii; unul dintre ei,
Johanan ben Zakkai, intemeiaza academia din
Iamnia (labne) reorganizeaza iudaismuI,
permitandu-i sa supravietuiasea dupa ea-
tastrofa din anul 135 d. Cr. -+ OCUPA TIA
ROMANA..
In aeest mediu se dezvolta traditia rabi-
nica, ee separa "Tora serisa", cuprinsa in
Pentateue, de" Tora orala" (Talmud); ambele
sunt considerate de origine divina, fiindu-i
revel ate In timp lui Moise pe Mun-
tele Sinai.
Ca sa traiasdi intru Tora, un evreu ere-
dincios respeeta, mai presus de toate, patru
demente: bineeuvantarea ("Fii binecuvan-
tat, Cel ee ... "), studiul biblie,
rugaeiunea" (textuI eel mai imp<)rtant este
.5cma") poruneilc (mirvot). Printre aecstea,
circumcizia", eelebrarea Sabatulur'
respectarea interdictiilor alimcntare (mfmeare
cliscr) sunt, astazi ea ieri, semnele iden-
titatii evreiqti. -+ EVREU.
Suh ,efcctul de emancipare,
unii evrei care au parasit practicarea riturilor
se declara ca apartinfll1d iudaismului prin
patrimoniul cultural intclectual com un.
Secolul XX marcheaza unor
politice laice asimilarea iudaismului cu 0
entitate nationaliL Obieetivul urmarit de
aeum Inainte este rdntemeierea unui stat
evreiese chiar pc pamantul strabunilor.
Aceasta a dus la fondarea statu lui
Israel In anul 1948, Stat laic la Ineeput,
importanta aspectului rcligios pe zi
ce treee. Astfel, iudaismul, eea mai veehe
dintre eele trei religii monoteiste - ferment
Inca aetiv In lumea moderna - cauta sa
rdnnoade Iegatura eu propriile lui izvoare
ehiar pc pamantul unde s-a naseut, conti-
nuand sa cuitive relatii privilegiate cu toate
comunitatile din diaspora.
Religie de la sa, eultura speci-
fica vreme de muite secole, entitate nation a-
la de putin timp, realitatea complex a a iu-
daismului scapa unci definitii simple.
Lit. Samuel Joseph Agnon, Mu.,afirul in
trecere, 1968, roman scris in ebraidi: document
despre 0 comunitate evreiasdi din Europa de Est
a anului 1930, despre credinta, pietatea, riturile
acesteia. Traditiile obiceiurile iudaismului polo-
nez sunt adeseori descrise, In de povestitorul
Isaac Bashevis Singer (Premiul Nobel, 1978) mai
ales in Nuvele.
Edmond Jabes, Cartea intrebiirilor, 1963-73.
Elic Wiesel, Celebrafie 1973; Celebra[ie
biblici1, 1975. Pierrc Habt, Antologia poezici
19H5.
Nll trebuie sllbestimata nici importanta gan-
dirii filozofice nilscllte din iudaism, de la Moise
Maimonide pan a la Emmanuel Levinas, contem-
poranul nastru. (A. Neher. Chci pcntru ilidili.\'llJ.
1976). -+ EVREU, IERUSAUM. ISRAEL.
TALMUD.
Icun. Mane-Katz, Rabinul ell Toril. 192H,
Genna. Sulul Torei In teaca lui. inceputul sec
XVIII, Cluny.
Cin. Michael Waszynski. Dibllk. 1937.
IUDEEA
Aeest termen (vezi Iuda) dcsemneaza, 111
pcrioada persana (583-333), rcgiunea din
jurul Icrusalimului unde se a)czasera repa-
lriatii din exil (care au Inccput sa fie numi\i
"cvrci", "jidovi"); acolo sc bucurau de () ma-
rc autonomic rcligioasa politica. fn epoea
Maeabeilor". teritoriul s-a marit datorita
unor euecriri succcsive. fn cpoea romana,
provincia Iudeca, carcia i se adaugase Sa-
maria, a fost Incredintata unui "procurator"
sau guvernator (Lc 3,1), total
autonomia. Dupa raseoala din 132-135, ea a
devenit colonic romana evreii au fost
izgoniti. -+ OCUPATIA ROMANA..
IUDEU (JIDOV, JIDAN)
(Gr. Ioudaios.) Termen care, la origine,
Ii desemneaza pe Iocuitorii Iudeei. Ineepand
din era elenistica, Ii se aplica tuturor loeui-
tori lor Paiestinei ee apartin religiei poporu-
lui evreu. De la infrangerea de clitre romani
(70 d. Cr.) dispersarea aeestora, termenul
Ii pe toti eei care adera Ia iudaism *,
fara considerente geografiee. Termenii
distinqi "iudeu" (jidov) "israelit"* se im-
pun 0 data cu aparitia unui iudaism laic, mai
[ntai intelectual, apoi de inspiratie nationala,
pentru a-i deosebi pe cei care continua sa
practice riturile religioase de cei care, Ie
parasese, Ie eonsidera ca apaqinand unui pa-
trimoniu cultural comun. Definirca jidovilor
JUDEU 111
(jidanilor) ca rasa este 0 inventie aberanta a
ideologiei naziste.
Lit. Suntem siliti sa constatilm cil Europa, unde
predominantc sunt confesiunile a dispre-
(uit )i a tinut Il.1Ultil vrcme deoparte comllnitatile
cvreiqti. lucht'" reprezenta arhetipuillnanim recu-
noscut al evreullli deicid. lacolll tradator; OITIul
de ori!2ine evreia,ca era considerat si fratele eel
mare ::;i bIcstemat preellI11 Cain ,:': ExcIuderile
,()ciale pre,iudeciitiIc deellrgand din aeestea au
dat na.,tere unor tipuri literare celebre, de pilda
camiltarii: Shylock din Ncgur,Itorul din Vcneti,/
de Shakespeare. 1596; Gobseck din Gob,cd de
Balzac. IX3(J. sau Yanke!. lllodcIul evreului
respingalor ,i ridicol din literatura rusa. III Tilra.\
Bulba de Gog"!' 1 X35. Pcrsccutarea cvreilor lua
ades..:a i'orl1l": \iolcntc. pe c,lre Ie vor condal11na
i'ilnwi'ii din sec. XVIII in lupta lor Impotr'iva ill-
loIcranlei rdigi\laSe .'ii a bnatisllllllui: Montesljllieu:
Seri.,uri {Jc'I\:lIlC. 1721. .. Prea lllllile repI\lSllri
catre inchizilorii din Spania .,i Portugalia".
Spirirullcgi/orlXXV, 13). 174H: .,Va rugam sta-
ruitor SCI vii purtari cu noi cum s-ar pllrta chiar
el I!sus) daca err mai fi pe pam ant. ..
In Europa de Est, comllnitiltiIc adll-
nate In ghetouri sau .:otctl IPolonia) I)i ll;entillcau
neatillse traditiile::;i credinteIc. faurindll-.,i 0 limba
comllna. limba Operele lui Salom Alchem
(Tcvic hIpt<trul, 1925), Isaac Lcib Peretz (Basme
populare, hasidice, Inceputul sec. XX)
Isaac Bashevis Singer (Cornul berbccului, 1935,
Familia 1950) viata aces tor
populatii cazute prada batjocurilor, insultelor (n.
tr.: denllmirea de .. jidov' sau "jidan" are 0
conotatie insul tatoare), v iolen\ei. Vezi, de aseme-
nea, III ebraica: Samuel Joseph Agnon, "Zestrea
logodnicei", Opere complete, 1964.
Treptat, in Europa oceidentala, sub infiuenta lui
Spinoza, se produce 0 desacralizare a istoriei sfinte.
Evreulmodem se dezbara de strilvechiul mod de a
privi lucruri1c de riturile separatiste; integrandu-se
in lume, eJ se avanta in inima Iuptelor progresiste,
universaliste, In vreme ce Lessing predica to1cranta
Intre cele trei religii-surori: islamul, iudaismul
crestinismul, creand un alt tip de personaj - evreul
simpatie: Nathan inteleptl.ll, 1779. Dar prejudeciifile
ura persista. AsimiIarea este ImposibiIa. Heine
se Intoarce atunci la revendicarea originilor: lvfelodii
cbraice, I H5 1 .
De fapt, mitllrile au viata lunga: eel aI jido-
vului ratacitor, izvorat dintr-o Iegenda medievala,
rccapata vigoare In sec. XIX. PoporuI evreu,
110 IUDAISM
eu romanii (l M 8,19), dar a fost ueis de
Baehides. Iuda a instituit doua sarbatori:
Hanuka, pentru a edebra purifiearea Tem-
plului (2M 10,1-8), ziua lui Nieanor (2M
15,36). -+ SARBATORI.
IUDAISM
Istoria lui Incept eu exilu( In Babilon
(587 I. Cr.) care mareheaza rega-
tului evrcu. Termenul pare a n Cost ales In
sec. II I. Cr. de evreii din diaspora pentru a
se defini In raport cu elenism'ul (2M 2,21):
In NT, nu este Intrehuinpt dedit 0 data (Ga
1,13-14),
Evreii din Palcstina cei care traiesc
dcparte (la Alexandria. In Babilonia etc)
formeaza 0 comunitatc religioasa unita prin
crcdinta monoteista. prin studiul Lcgii
(Tora) 5i prin speranta mesianica.
Putin dupa Intoarecrea din exil, activi-
tatea rcligioasa la Templul din lcrusalim" e
rcluata, iudaismul palestinian 15i Inte-
meiaza noi institutii: Sanhedrinur" sina-
goga':', In eadrul carora scribii, carturarii
Invatatorii* Legii caplita din ee In ee mai
multa importanta.
Inca din seeolul I I. Cr., iudaismul de-
vine 0 lume polimorfa, eea pe care a eu-
noscut-o Isus; este fragmentat In numeroase
curente: farisei*, saduehei*, esenieni din
Qumran*, zeloti*, etc. In mijlocul
acestei multitudini de tendinte ia
crestinismul.
Dupa distrugerea Templului* (70 d. Cr.),
se mai mentin doar fariseii; unul dintre ei,
Johanan ben Zakkai, intemeiaza academia din
Iamnia (labne) reorganizeaza iudaismuI,
permitandu-i sa supravietuiasea dupa ea-
tastrofa din anul 135 d. Cr. -+ OCUPA TIA
ROMANA..
In aeest mediu se