Universitatea de Vest din Timişoara Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării Programul de studiu: Comunicare şi relaţii

publice

Lucrare de licenţă

Coordonator: Asist. Dr. Iasmina Petrovici

Absolvent: Sperlea Elena-Iliuţa

Timişoara 2012

Universitatea de Vest din Timişoara Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării Programul de studiu: Comunicare şi relaţii publice

Specificul emoţiilor în publicitate

Coordonator: Asist. Dr. Iasmina Petrovici

Absolvent: Sperlea Elena Iliuţa Timişoara 2012

CUPRINS INTRODUCERE....................................................................................................3 CAP. 1. PUBLICITATEA- ELEMENTE INTRODUCTIVE
1.1. 1.2. 1.3.

Scurtă introducere…………………………………………………………....................7 Istoria publicităţii………………………………………………………….....................8 Importanţa publicităţii………………………………………..........................................9

1.3.1 Rolul creaţiei în publicitate………………………………………………………........10 1.4.

Funcţiile publicităţii……………………………………………………………...........12 Tipuri de publicitate………………………………………………………...................13

1.5.

CAP.2. AFECTIVITATEA - NOŢIUNI GENERALE
2.1. 2.2. Emoţiile. Definiţii……………………………………………………..........................15 Emoţiile pozitive şi emoţiile negative…………………………………........................17

2.2.1. Funcţia comunicativă a emoţiilor……………………………………...........................20 2.3. Teorii ale emoţiilor……………………………………………………........................21

CAP. 3. EMOŢIILE ÎN PUBLICITATE
3.1. Impactul emoţiilor pozitive……………………………………………….........................24 3.2. Impactul emoţiilor negative……………………………………………............................26 3.3. Umorul……………………………………………………………………........................28 3.4. Procesele interne care influenţează emoţia în publicitate………………...........................30 3.4.1. Considerente tehnice cu privire la utilizarea emoţiilor în reclame................................31 3.5. Frica sub formă de emoţie.................................................................................................33

CAP.4. STUDIU DE CAZ

4.1. Analiza unor reclame româneşti.........................................................................................35 4.2. Analiza unei reclame străine...............................................................................................45 CONCLUZII............................................................................................................................48 BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................50

INTRODUCERE

În ceea ce priveşte conţinutul acestei lucrări, am evidenţiat şi descris cele mai importante şi des întâlnite caracteristici ale emoţiilor, precum şi rolul pe care îl au acestea în cadrul publicităţii. Făcând o scurtă referire la publicitatea modernă de azi şi implicit la emoţiile care intervin aici, pot spune că, în publicitate, emoţia este indispensabilă, fiind considerată cheia succesului, întrucât are o intensitate puternică în luarea unei decizii. În principiu, emoţiile sunt mai puternice decât raţiunea, oamenii ghidându-se şi lasându-se, într-o măsură mai mare copleşiţi de partea emotivă respectiv de intuiţi, experienţe, şi nu de cea raţională. Astfel spus, mesajul publicitar care recurge la emoţie, este mai bine receptat decât cel care se bazează pe raţiune. În termeni cât mai simpli, publicitatea vinde cu ajutorul emoţiei, câştigând de partea sa un număr însemnat de persoane. Necesitatea emoţiilor în vieţile noastre este fundamentală, ele contribuind la o mai bună relaţionare cu ceilalţi. În altă ordine de idei, lucrarea de faţă este structurată în patru capitole, fiecare având mai multe subcapitole, urmate de explicaţii cât mai concise şi relevante. Aşadar, în primul capitol al lucrării am făcut o introducere a publicităţii şi am arătat evoluţia acesteia în societate, precum şi importanţa ei în zilele noastre. În acest prim capitol, numit „Publicitatea-Elemente introductive”, m-am documentat din mai multe cărţi, însă cea care a avut o reală relevanţă şi de unde am extras multe informaţii cu privire la acest subiect, este Publicitate şi Reclamă scrisă de Dan, Petre şi Mihaela, Nicola. Datorită acestei cărţi am putut da o explicaţie clară şi concretă a publicităţii în societatea în care trăim şi la rândul meu am înţeles semnificaţia acesteia. În primul rând, publicitatea a avut o implicare puternică în viaţa socială, ea devenind un element de neînlocuit în societatea de azi. Publicitatea trebuie, totodată, să trezească atenţia atât prin imaginea unor produse, cât şi prin emoţiile pe care le transmite, prin anumite reclame şi mesaje.

Cu ajutorul acestei bibliografii. şi trebuie să le dăm frâu liber ca să poată să se exprime. În capitolul al doilea. faptul că. publicitatea utilizează mai multe mijloace pentru a capta atenţia. Consider că. pentru că. indiferent în ce postură.În al doilea rând. Altfel spus. „Spiriduşul” şi „Thank you Mom”. Cu prilejul acestui studiu de caz. am ales această temă tocmai din pricina faptului că sunt o persoană care trăieşte din emoţii şi fară de care. care este de fapt. cartea Emoţiile pozitive şi emoţiile negative şi sănatatea. am utilizat într-o proporţie asemănătoare. pătrunzând până în sufletele oamenilor. emoţia este prezentă mereu în vieţile noastre. În esenţă. contribuind la influenţarea publicului în vederea cumpărării unui produs. În altă ordine de idei. negative sau pozitive. Cu siguranţă fiecare om la rândul său a trecut prin anumite emoţii sau a trăit emoţiile altora. Concluzionând. şi anume „Fluturele”. dar şi în societatea actuală. obiectivul publicităţii cel mai important. indiferent cum ar fi acestea. este de a se evidenţia. am definit emoţiile şi am făcut o clasificare a acestora. prin cele descrise si menţionate în această lucrare. oamenii primesc şi recepţionează altfel mesajele care au un anumit caracter emoţional. pe care le-am analizat arătând latura emoţională a acestora şi contribuţia pe care au stârnit-o în ceea ce priveşte modul de influenţare al oamenilor. cred că viaţa nu şi-ar avea rostul. am scos în evidenţă. emoţiile reprezintă cheia succesului. studiul de caz. emoţiile şi provocarea. În acest scop. am ales trei spoturi publicitare. am detaliat aspectele şi obiectivul pe care îl au emoţiile în arsenalul publicităţii. fie vizualizând o reclamă cu caracter emoţional sau un film. Aceste trei reclame. În capitolul al treilea. au captat atenţia publicului prin mesajul transmis. scrisă de Monique Brillon. în cadrul publicităţii. două româneşti şi una străină. emoţiile reprezintă oglinda sufletului nostru. pot spune că. respectiv Jacques Cosnier Introducere în psihologia emoţiilor şi a sentimentelor. stârnind acţiunea de cumpărare a anumitor produse. Pentru ultimul capitol al acestei lucrări. sensibilizându-i. . numit „Activitatea umană”. am arătat şi explicat care este scopul emoţiilor în publicitate şi de ce sunt ele importante atat în viaţa noastră. aceiaşi bibliografie ca şi în capitolul anterior. am consultat o gamă variată de cărţi. precum şi alte cărţi. cum sunt umorul.

a unei companii. promoţiile. p. Este important de ştiut că industria advertising-ului presupune plătirea unor anumite costuri pentru difuzarea în cadrul canalelor media a unor mesaje publicitare. în special de marketing.. termenul de publicity desemnează publicitatea gratuită. relaţiile publice. sau să considere că aceste concepte se referă la acelaşi lucru. tocmai din dorinţa de identificare a cumpărătorilor cu aceste vedete. Scurtă introducere „Publicitatea este o formă de comunicare de tip persuasiv. 4.PUBLICITATEA. sociologie. în mod general de toate celelalte domenii. Bucureşti. marketing-ul.8. apud O’Guinn T. Aceasta este strâns legată de comunicarea de masă. publicity. şi astfel de activităţi de promovare sunt primordiale pentru ca nişte produse/servicii să se poziţioneze distinct în mintea consumatorilor. De regulă. precum: advertising-ul. Advertising. relaţii publice. iar produsul acestora este constituit din sisteme de valori şi reprezentări sociale. Există destul de multe confuzii în ceea ce priveşte publicitatea. având rolul de a modifica atitudinea receptorilor în sensul achiziţiei unui produs sau serviciu anume ale cărui calităţi anunţate sunt reale. şi poate conţine orice fel de apariţii. psihologie. Petre. 1998. Publicitate şi reclamă.CAPITOLUL 1. deoarece concurenţa este tot mai evidentă. ELEMENTE INTRODUCTIVE 1. pe de altă parte. Mihaela. şi. reclamele sunt cele care apelează la tot felul de persoane publice.. la notorietate şi prestigiul acestora. fiind înrudită cu mai multe domenii. USA. Publicitatea a devenit un lucru indispensabil în societatea actuală. Editura South Western College Publishing. publicitatea a reuşit să se impună puternic în viaţa socială. Semenik R.ro. publicitatea presupune domeniul 1 Dan.1. deoarece există mai multe sensuri ale acesteia. p. Nicola. pur informative sau de promovare. reuşind să elaboreze un limbaj care uneşte toate acţiunile umane. În altă ordine de idei. 2001. dar. oamenii tind să confunde publicitatea cu reclama. Editura Comunicare.. Allen T. .”1 De-a lungul timpului.

Nicola. din dorinţa oamenilor de a afla cine produce bunurile respective. Petre. tăbliţe de lut. de gresie. Bucureşti. p. în al doilea rând de perioada comunicării de masă. Mihaela. din aceste motive. procesul.ro. În fine. imaginaţia. se pare că ar exista trei mari perioade ale publicităţii. Astfel. 2009. odată cu procesul de instituţionalizare. Leo Burnett. concurenţa a fost din ce în ce mai acerbă. precum inscripţiile în lemn. a publicităţii ştiinţifice. pentru a exista procesul de identificare.29. este vorba în primul rând de perioada pre-marketing. reclamele reprezintă produsul finit al acestei activităţi. şi. Introducere în publicitate.2. în urma cercetărilor. Istoria publicităţii Încă din cele mai vechi timpuri. cea de-a treia perioadă. putem spune că este o perioadă de maturitate pentru domeniul publicitar. inovând idei noi privind creativitatea. datează din anul 1950 şi persistă până în prezent. Thomas Dillon. avantajele produselor.2 Nume precum William Bernbach. Perioada comunicării de masă. Editura Comunicare. precum şi indivizi care strigau cu voce tare anumite anunţuri. ştiinţa întocmirii reclamelor. au pus o amprentă putenică aupra publicităţii deoarece au ieşit din obişnuit. fidelitatea consumatorului. excesul de bunuri şi servicii a căpătat o amploare foarte accentuată. este reprezentată de mijloace străvechi de comunicare. 1. întrucât tehnicile şi strategiile publicitare au început să fie foarte atent create şi asimilate. activitatea. reclame interactive. şi. acestea au apărut odată cu schimbul de mărfuri. din anii 1800 până la mijlocul secolului XX. Perioada pre-marketing dinainte de Antichitate şi până la apariţia mijloacelor comunicării de masă. a fost puternic influenţată de revoluţia industrială. Jack Trout. originalitate. din prisma faptului că. . în piatră. în vreme ce. deoarece. în al treilea rând de perioada publicităţii ştiinţifice. credibilitate. nonconformism. David Ogilvy.propriu-zis. Aceştia au reuşit să 2 Dan. s-au instaurat progrese considerabile în toate domeniile. au existat diverse forme de publicitate.

Pe de altă parte. era una dintre cele mai trainice mărci româneşti. a fondat în anul 1886. reuşind chiar să câştige anumite premii şi nominalizări la concursuri locale. metodologie. George Albert Tacid. din cauza faptului că domeniul a intrat sub rigorile economiei socialiste. legăturile cu tendinţele internaţionale au fost micşorate. cel puţin din prisma aspectelor legate de implementare. a lansat expresia celebră conform căreia reclama este sufletul comerţului. În jurul anilor 2000. a fost creată de David Adania. publicitatea reprezintă un domeniu vast şi diversificat. în perioada comunistă. prima companie care s-a ocupat exclusiv de activităţi publicitare. însă acestea aveau un stoc limitat. din dorinţa de a obţine un feedback pozitiv din partea receptorilor. urmând modelul publicităţii străine. din cauza faptului că exista o multitudine şi o diversitate de agenţii. În luna mai a anului 1990. sunt promovate doar produse 100% româneşti. pe parcurs este nevoie ca aceste baze teoretice să fie puse în . şi. oamenii au început să-şi exprime satisfacţia privind calităţile produselor cumpărate. situaţia domeniului publicitar din România este destul de similară cu ceea ce se întâmplă la nivel internaţional. iar.3. aceasta fiind un imbold pentru ca. Oficiul de Publicitate România. unele dintre acestea reuşind să se poziţioneze în mod deosebit pe piaţă. sub denumirea de Centrade. cu diferite departamente. în anul 1880. Importanţa publicităţii în zilele noastre La ora actuală. în acea perioadă firma de încălţăminte Guban. cererea era mult mai mare decât oferta. dorinţa firmelor era de dezvoltare pe cont propriu. Astfel. mai apoi. iar în acest fel. Radu Florescu este cel care înfiinţează prima agenţie de publicitate. să apară din ce în ce mai multe agenţii. şi. În ţara noastră. tocmai din acest motiv este nevoie de strategii şi tehnici unice şi creative de promovare.depăşească tiparele obişnuite de creaţie publicitară. Putem spune că. deoarece există o multitudine de produse şi de servicii. 1.

în cartea Publicitate şi reclamă: ● se bazează pe o strategie puternică. un fenomen aflat într-o continuă evoluţie şi schimbare. iar în acest sens.practică. 1. emoţiile şi provocarea. publicitatea se foloseşte de o gamă variată de mijloace pentru captarea a atenţiei. Aceasta înseamnă că ele trebuie să atragă atenţia şi să rămână în memoria privitorilor. Reprezentată prin intermediul imaginilor. inedit. . având un rol important în economia fiecărei ţări. Pentru a fi eficiente. fie prin emoţiile pe care le generează. mai ales în ceea ce priveşte deschiderea consumatorilor faţă de industria advertisingului. publicitatea trebuie să stârnească atenţia fie prin imaginea produselor. doarece este un lucru indispensabil. vizionăm cel puţin câte o reclamă în fiecare zi. în toate activităţile pe care le desfăşoară. şi acest lucru are loc şi în mod inconştient. Publicitatea a devenit un aspect important al vieţii moderne. câte un gram de publicitate. În acelaşi timp reclama trebuie să stabilească o interacţiune relavantă cu audienţa şi să prezinte o idee într-un mod neaşteptat. fiind un fel de domeniu specializat al comunicării. pliante. primim flyere. dintre care cele mai importante sunt umorul. Astfel că.1. Astfel că. publicitatea este vizibilă. ideile trebuie să aibă un impact. În primul rând. creaţia trebuie să vândă marca pentru care este realizată. La ora actuală. exact ca şi aerul pe care îl repirăm. colorat şi atrage atenţia. Creaţiile publicitare de calitate prezintă o serie de caracteristici comune. în spatele oricărei reclame eficiente se regăseşte o idee creativă. un concept creativ care are drept scop implementarea unei anumite strategii de comunicare astfel încât mesajul să fie unul memorabil şi uşor de întipărit în mintea receptorilor. citim ziare. publicitatea a devenit un fel de industrie. Aşadar.3. în strânsă legătură cu societatea de consum. putem spune că primul principiu şi poate cel mai important al publicităţii este de a se evidenţia. deoarece oamenii sunt atraşi de tot ce e nou. Rolul creaţiei în publicitate Pentru ca o reclamă să fie eficientă ea trebuie să conţină un mesaj persuasiv care să îndemne oamenii spre acţiunea de a cumpăra. fiecare om consumă zilnic. fie prin reclamele sau mesajele utilizate. precum consemnează şi autorii Dan Petre şi Mihaela Nicola.

Nicola.70 Ibidem. Petre. .  orientează sau modifică atitudinile grupurilor ţintă în direcţia stabilită prin strategia de publicitate.  generează notorietate pentru marcă.  dezvoltă afacerea clientului. Chiar şi cea mai plictisitoare informaţie poate fi transmisă sub forma unei povestiri interesante.73 . Evaluarea unei creaţii publicitare se face prin găsirea răspunsurilor la întrebări de genul:  Corespunde strategiei?  Ce înţelege consumatorul din această creaţie?  Prima impresie a fost pozitivă sau negativă? De ce?  Este o execuţie bună?  Este beneficiul vizualizat în mod eficient? În ce fel?  Este vizibil numele mărcii? Este exprimată clar ideea centrală?  Execuţia lasă loc dezvoltării unei campanii ulterioare? Dacă da. Mihaela. cum ar putea arăta celelalte execuţii?  Atrage ceva atenţia în mod deosebit?  Crează un sentiment pozitiv faţă de produs.cit. p. p.  sunt suficient de flexibile încât să permită realizarea unor execuţii adaptate diverselor canale de comunicare sau pieţe.  au impact în cât mai multe media şi nu doar în unul singur. se bazează pe o idee clară şi au un stil care impune. reclamă.3 Weiss consideră că „publicitatea de calitate spune poveşti” 4.  se constituie într-o campanie.  sunt relavante (ceea ce produsul promite trebuie să aibă ecou în experienţa consumatorilor şi să joace un rol în viaţa lor).  au un impact îndelungat asupra grupurilor ţintă.Op. producător? Există ceva în reclamă ce poate fi îmbunătăţit? Cum poate fi îmbunătăţit? 3 4 Dan.

având rolul de a face cunoscut produsul/serviciul.J. prima funcţie este cea de comunicare sau de informare. Sequela afirma următorul lucru: „publicitatea trebuie să şteargă plictiseala cumpărăturilor cotidiene. în vreme ce alt gen de publicitate se axează pe concentrarea consumatorilor asupra preţurilor. principalele funcţii ale acesteia.Op.4. În al treilea rând. În altă ordine de idei. creativitatea reprezintă o parte a artei. „Creaţia este o cale de a crea şi de a menţine legătura dintre produs şi consumator. care merită descoperită şi cunoscută. pe de de o parte. Funcţiile publicităţii Publicitatea este un domeniu vast. fără ea. credinţe. în continuare. Aşadar. . funcţia socială are un impact aparte asupra indivizilor. dar este puternic influenţată de tot ceea ce se întâmplă în realitate.cit. Petre. o comunicare inedită. inedită care rămâne întipărită în mintea receptorului tocmai pentru că reprezintă o idee nouă. oferind adevărate modele. Mihaela. coerentă şi onestă despre un produs. p. iar. cât şi asupra instituţiilor sociale. De-a lungul timpului s-a ajuns la concluzia că mesajele publicitare cele mai valoroase sunt cele care dispun de o creativitate ieşită din comun. probabil cea mai importantă dintre toate aceste funcţii. ea îndeplineşte mai multe funcţii. publicitatea doreşte să distragă atenţia oamenilor de la preţ. care să vorbească pe limba consumatorilor.”6 1. Această funcţie a 5 6 Dan. atitudini. îmbrăcând în vis produsele care. în sensul că. 146 .”5 Acest autor consideră că procesul de creaţie constituie cel mai important element din cadrul elaborării unui mesaj publicitar. avem în vedere funcţia economică. Nicola. considerând că.145 Ibidem. tocmai din acest motiv. roluri. p. ea presupune primul contact dintre producător şi consumator. vom prezenta pe scurt. iar. nu ar fi decât ceea ce sunt.

oferte. Op. este denumită funcţia de bază a publicităţii. are drept obiectiv principal încurajarea consumului de produse/servicii. Nicola. Această categorie.45-48. În primul rând. p. pentru a se diferenţia de concurenţă. şi presupune un mesaj direct către potenţialii cumpărători. deoarece ea urmăreşte să influenţeze într-o anumită direcţie comportamentul consumatorilor. creează valori şi reguli de conduită acceptate de comunitatea în care convieţuiesc. de a influenţa.5. care are rolul de a informa publicul privind naşterea unor noi produse. Pe de altă parte.cit. si multe alte informaţii de acest gen. având drept scop cultivarea sensibilităţii şi a bunului gust al cumpărătorilor. se referă la calitatea artistică a mesajelor publicitare. conform autorilor Dan Petre şi Mihaela Nicola. iar în luarea deciziei de cumpărare intervin două elemente principale. Aceste două tipuri sunt cele mai importante. potrivit diverşilor cercetători în domeniu. putem spune că există mai multe tipuri de publicitate. deoarece şi societatea în care trăim este în plină schimbare. avantajele acestora reduceri. din mai multe tipuri: publicitatea de informare. presupune întipărirea mesajelor publicitare în mintea oamenilor. din dorinţa de a sensibiliza consumatorii privind puterea lor de cumpărare. putem spune că publicitatea are abilitatea de a educa. care foloseşte un model 7 Dan. o primă categorie este cea referitoare la publicul ţintă. primul tip. Dintre acestea. primul presupune ca publicitatea să fie capabilă să convingă publicul privind avantajul unui anumit produs. Având în vedere funcţia politică. publicitatea de poziţionare. apelând la strategii cât mai originale şi cât mai specifice publicurilor ţintă vizate. de reamintire. Funcţia persuasivă. de a propune şi chiar impune modele. constă.7 1. dar există şi unele secundare precum: publicitatea comparativă. .publicităţii ajută la integrarea în societate. Tipuri de publicitate Având în vedere faptul că domeniul publicitar este unul dinamic. la rândul ei. în funţie de diferite categorii.. Mihaela. Astfel. publicitate pentru organizaţii. Petre. pentru consumatorul final. Ultima funcţie. iar cel de-al doilea element ţine seama de forma de prezentare şi de comunicare a produsului. cea culturală. şi anume: publicitate pentru consumatorul final.

Următoarea clasificare. regională. După efectul intenţionat de campania de comunicare. publicitatea în care produsul e tratat ca o vedetă în sine. publicitatea emoţională. avem în vedere următoarele tipuri: publicitate raţională. se împarte în două ramuri: publicitatea comercială şi noncomercială. distingem între publicitatea cu acţiune directă şi publicitatea cu acţiune întârziată. de tip mărturie. după scopul campaniei. şi este alcătuită din mai multe tipuri: comercială. publicitate aparent negativă. iar după tipul mesajului. industrială. . după canalul de comunicare folosit. naţională şi internaţională. schimbarea unor comportamente ale publicului. publicitatea pentru nonproduse. prima se referă la faptul că se urmăreşte obţinerea unui profit. distingem între următoarele tipuri: publicitatea raţională. O altă clasificare. se disting două tipuri de publicitate: cea conotativă şi cea denotativă. După mecanismul psihologic la care face apel pentru convingerea consumatorilor. avem în vedere două tipuri de publicitate: publicitatea pentru produse/servicii concrete. şi este formată din următoarele tipuri: locală. se referă la criteriul geografic. profesională.comportamental. după conţinutul mesajului publicitar. de corporaţie. publicitatea integrativă. mecanicistă/behavioristă. având drept obiectiv strângerea de voluntari. avem în vedere publicitatea de tip ATL. Cea de-a treia clasificare. endorsment. BTL. de tip demonstraţie. Cea de-a doua categorie. iar după tonul comunicării se regăseşte publicitatea agresivă şi publicitatea blândă. după tipul bunurilor pentru care se realizează comunicarea. TTL. publicitatea pentru companii şi categorii profesionale este un fel de intermediar între anunţător şi consumatorul final. În fine. care foloseşte fetişul. care foloseşte vedete. iar cea de-a doua este elaborată pentru organizaţii nonprofit. psihodinamică.

9 Punctul de vedere biologic asupra emoţiilor Este foarte clar faptul că orice manifestare comportamentală. exprimată la nivel fizic prin intermediul unor funcţii fiziologice. emoţia este definită ca o modalitate de percepţie a elementelor şi a relaţiilor dintre realitate şi imaginaţie. Emoţiile. am regăsit următoarea semnificaţie pentru conceptul de emoţie: „reacţie afectivă de intensitate mijlocie şi de durată relativ scurtă. 10 Jacques. În domeniul psihologiei. emoţia face parte din natura umană.22. dar de o importanţă vitală. p. asupra structurilor de trezire şi de pregătire la acţiune şi asupra patternurilor proprii fiecărei stări afective. Iaşi. Se poate spune că astăzi biologia „oferă informaţii asupra sistemelor motivaţionale. se diversifică. Editura Iri. Consultând Dicţionarul explicativ al Limbii Române.”8 Potrivit lui Darwin. p. 2002. ducând la diverse reacţii de conduită precum agresivitatea sau plânsul. şi constituie reacţii indispensabile. cum nici comportament fără corp. precum expresia facială. Bucureşti. deoarece nu există gândire fără creier.NOŢIUNI GENERALE 2. Putem spune că emoţia este comparabilă cu timpul. pentru că emoţiile se schimbă.1. Bucureşti. la fel ca şi orice stare mentală sunt susţinute de procese organice. se rafinează. 1997.AFECTIVITATEA UMANĂ . p. ritmul cardiac. Cosnier. Introducere în psihologia emoţiilor şi a sentimentelor. Editura Univers Enciclopedic. oamenii nu pot trăi fără emoţii deoarece nu ar avea o viaţă care ar merita trăită.”10 8 9 Dicţionarul Explicativ al Limbii Române . care înseamnă impulsul ce aduce reacţii. Definiţii Din punct de vedere etimologic. iar domeniul vieţii afective nu face excepţie de la aceste norme. Psihologia emoţiei. existenţa acestora ar fi lipsită de orice sens. Sartre.CAPITOLUL 2. termenul de emoţie provine din latinescul emotionis. însoţită adesea de modificări în activităţile organismului. fiind adevărate vestifii. oglindind atitudinea individului faţă de realitate.10.350 Jean Paul. . 1998. Editura Polirom.

sprâncenele sunt apropiate şi coborâte . ritualizarea expresiilor emoţionale reglează viaţa socială. fiind foarte cunoscută metoda lor. iar prin expresia lor ritualizată. cât şi cantitativ. iar muşchiul labial se contractă. p. De exemplu.Punctul de vedere etologic Etologia este considerată biologia comportamentului. pentru că în toate cazurile de furie. În conluzie. Ibidem. în cazul speciilor sociale. 23-24.11 Emoţiile de bază Literatura de specialitate consemnează faptul că există un număr exact de emoţii discrete. p. insistând mult mai mult pe legăturile dintre afectele trăite şi unităţile de acţiune utilizate. Facial Action Coding System. au lăsat o amprentă puternică asupra acestui domeniu. iar. Acestea sunt: animalele au un comportament care dezvăluie o viaţă emoţională foarte bogată. astfel că există anumite date ale etologiei care sunt capabile să ghideze reflecţiile oamenilor asupra emoţiilor. numite emoţii de bază sau primare. fără existenţa emoţiilor nu ar exista comunicare. dar destul de apropiate între ele. precum şi manifestări fiziologice specifice.32. Aceşti autori au ajuns la concluzia că „expresia şi recunoaşterea emoţiilor este universală şi are loc prin utilizarea unei mimici faciale specifice. comportamente. în viaţa animală. . Lucrările a doi cercetători. atât calitativ. pentru s-au elaborat în jur de şaizeci de expresii. un element de bază al oganizării şi al reglării vieţii sociale. expresia emoţiilor este integrată în sistemele proprii de comunicare ale fiecărei specii în parte. Ekman şi colaboratorul său W.”12 11 12 Ibidem. ea aparţine ramurii istoriconaturale a biologiei. emoţiile reprezintă un element fundamental în perioada reglărilor individuale ale acţiunii. Friesen. acestea se caracterizează prin trăiri. pleoapa superioară este înălţată. implicit fără comunicare nu există viaţă socială. P.

astfel că emoţiile dau culoare vieţii noastre de zi cu zi. şi lipsa acestora ar crea o lume ternă şi monotonă. Emoţiile sunt o parte considerabilă în funcţionarea fiziologică a oamenilor. ne impregnează memoria. familiare şi misterioase. Introducere în psihologia emoţiilor şi a sentimentelor. sunt. În Antichitate. principalele caracteristici ale emoţiilor de bază. EMOŢIILE POZITIVE ŞI EMOŢIILE NEGATIVE În contextual actual în care trăim. de-a lungul timpului.2.Caracteristicile emoţiilor de bază Mai departe. iertarea. ele se desfăşoară în mod continuu în corpul nostru. respingând durerea. chiar şi astăzi există anumite persoane care consideră că emoţiile perturbă judecata şi că e preferabil să nu avem prea multe pentru a acţiona în mod raţional. vom expune schematic. p. ● importanţa manifestărilor nonverbale. deopotrivă. Astfel că. sunt însoţite de stări fiziologice favorabile sănătăţii organismului uman şi sunt menite să suscite plăcere. deoarece le consideram relevante pentru lucrarea de faţă. aşa cum sunt ele prezentate în cartea lui Jacques Cosnier. . ● efectele recurente ale controlului emoţiilor. recunoştinţa. numeroase şi variate. ne afectează modul de relaţionare.13 2. emoţiile influenţează atât deciziile pe care le luăm. ● diferenţele individuale. era o idee general acceptată conform căreia emoţiile sunt sfetnici răi pentru că ne tulbură capacitatea de reflecţie. şi de evaluare a experienţelor. Emoţiile sunt cele care nuanţează starea de spirit în fiecare moment a oamenilor. cât şi atitudinea pe care o adoptăm faţă de ceilalţi. speranţa. odată cu evoluţia cercetărilor ştiinţifice s-a constatat că bucuria. emoţiile 13 Ibidem. ne nuanţează atitudinea faţă de viaţă. 39. iubirea. şi anume: ● durata şi intensitatea sunt variabile. însă ne oprim asupra celor pozitive şi a celor negative. Tot aceste persoane le consideră un fel de lux fantezist.

avem în vedere anumite manifestări corporale precum: acceleraţia ritmului bătăilor inimii. buzele tremură. emoţiile sunt primordiale. sindromul de stres posttraumatic. utile se pot transforma în unele dăunătoare. respiraţia devine mai alertă. dar totuşi ea . iar atunci când acesta este simţit. vom încerca să observăm cum anumite emoţii pozitive.pozitive fiind percepute ca un plus de plăcere mai mult sau mai puţin util unei reflecţii serioase. generează o stare de bine şi de siguranţă. Există anumite tulburări apărute din cauza fricii. incomodează. muscular şi cardiovascular. În cele ce urmează. În domeniul comunicării. Mânia şi agresivitatea Cei mai mulţi dintre oameni consideră mânia ca fiind una dintre cele mai deranjante emoţii din gama emotivă. Dragostea şi ataşamentul Este general acceptat faptul că dragostea este un sentiment pozitiv prin excelenţă. pentru a putea lua decizii înţelepte şi pentru a putea face aprecieri adecvate trebuie să luăm în considerare imperativele supravieţuirii noastre. deoarece avem de a face cu o reacţie fiziologică automată şi independentă de voinţa umană. de îndată ce. ea este declanşată automat de anumiţi stimuli. Frica este o emoţie primară programată la naştere. de pildă. precum: anxietatea cronică. Frica În momentul în care vorbim despre frică. pentru ca reacţiile noastre la mediul înconjurăror să fie adaptate. pielea păleşte. încordarea muşchilor. în interacţiunea cu apropiaţii noştrii. din cauza faptului că aceasta perturbă relaţiile interpersonale. menţine veselia. Este foarte important de ştiut că o emoţie nu minte. deoarece ele apar în mod spontan şi se manifestă la nivel corporal. un zgomot sau vederea unui obiect apărut pe furiş. fiind foarte devreme resimţită de bebeluş. atacurile de panică. Pe de altă parte. iar emoţiile negative sunt percepute ca fiind nişte factori dăunători. Dragostea este o emoţie socială a cărei sursă este programată genetic. dar şi speranţa. Agresivitatea este o emoţie foarte importantă. a cărei intensitate e resimţită în sistemele respirator. ceva anume ne incită interesul. agresivitatea transmite o puternică încărcătură energetică.

persoana în cauză crede în posibilitatea unui viitor mai bun. Din primele clipe ale vieţii. este sentimentul resimţit atunci când. în ciuda dificultăţii trăite şi a suferinţei care decurge din ea. pe de o parte bucuria reliefează o stare de echilibru a corpului uman. emoţiile negative şi sănătatea. Pe de altă parte. Speranţa şi disperarea Cele două tipuri reprezintă nişte emoţii complexe care pot avea un impact puternic asupra echilibrului homeostatic al corpului. pentru că emoţia atracţiei rămâne dominată de nevoia de celălalt.”15 14 15 Monique.trebuie să respecte anumite condiţii pentru a creşte şi pentru a ajunge la manifestarea ei adultă. în timp ce bucuria scoate în evidenţă echilibrul organismului uman. bebeluşul simte o atracţie înnăscută pentru expresia chipului uman. favorizând sănătatea. Numai odată cu experienţa. se instaurează astfel o relaţie de ataşament care va constitui bazele dorinţei de a iubi. o anumită plăcere. p.”14 Bucuria şi tristeţea Aceste două tipuri de emoţii sunt prezente încă de la începuturile vieţii omului. insecuritatea care face ca solitudinea să devină intolerabilă sunt suferinţe induse de un sentiment de dragoste care nu a putut să ajungă la maturitatea deplină.45 . Posesivitatea. şi. gelozia maladivă. Iaşi. Tulburările privind ataşamentul prejudiciază dobândirea capacităţii de a iubi altruist. Bucuria şi tristeţea generează două stări emotive distincte. Ibidem. „Speranţa. bucuria conferă o senzaţie de bine. pentru că cel mai mărunt semn de dezacord între propriile nevoi şi răspunsul celuilalt naşte temerea de a pierde afecţiunea indispensabilă. tristeţea se descrie ca o dezactivare a aceloraşi zone corticale. Editura Polirom. aceea adevărată.43. pe de altă parte. p. în vreme ce disperarea generează o scădere a imunităţii corpului uman. dar şi un anumit nivel de activitate. 2010. „dragostea dominată de dependenţă afectivă este deseori o sursă de suferinţă morală. Brillon. speranţa creează o stare de bine. manifestările bucuriei şi a tristeţii se pot cizela şi modela. Tristeţea intensă şi permanentă afectează funcţionarea sistemului imunitar. Emoţiile pozitive. în unele cazuri chiar fiind vorba de o oarecare durere fizică. în vreme ce tristeţea presupune o suferinţă morală.

fiind influenţată de aspecte afective.167. Ruşinea include şi sentimentul neplăcut al propriei incompetenţe sau chiar neputinţe. întărită de dorinţa de îndreptare. generând o stare de hiperactivitate fiziologică semnalizată prin hipertranspiraţie. Cosnier. Ruşinea Ruşinea presupune o emoţie strâns legată de reacţia fiziologică la anumiţi factori de stres. dar şi cognitive.”16 După cum a demonstrat Darwin. conştientizarea profundă a corpului. care este informat de starea şi dispoziţiile celui dintâi. Editura Polirom. care afirma că „expresia individului produce o anumită impresie asupra partenerului. patternurile expresive pot realiza un repertoriu propriu speciei şi pot permite comunicarea interindividuală. coordonare motrice defectuoasă. şi constituie o bază pentru dezvoltarea sistemului de comunicare care este limbajul şi se construieşte ulterior. numeroase argumente dovedesc că. oferind informaţii cu privire la efectul perturbator al unei întâlniri sociale asupra organismului. şi. „emoţia este soclul comunicării interumane şi al organizării sociale. FUNCŢIA COMUNICATIVĂ A EMOŢIILOR Funcţia de comunicare a emoţiilor este amintită la Darwin. Culpabilitatea Această emoţie este una destul de complexă. fiind rezultatul unui conflict interior dintre agresivitate şi dragoste. dimpotrivă. Introducere în psihologia emoţiilor şi a sentimentelor. unde sentimentul predominant este dragostea.2. disperarea are drept urmare depresia. sistemul expresiv emoţional este primul. intensificarea percepţiei. care accentuează percepţia durerii şi supraveghează bunul mers al sistemului imunitar. Dat fiind că forma expresiilor este fixată ereditar. . astfel că sistemul emoţional posedă o funcţie semiotică subordonată în mod normal 16 Jacques.Astfel că speranţa reprezintă o emoţie învăţată.1. 2002. p. 2. Abilitatea de a simţi un anumit nivel de culpabilitate corespunzătoare unei anumite situaţii este dovada unei maturităţi afective şi a aptitudinii de a menţine relaţii interpersonale sănătoase. Potrivit lui Max Pages. Iaşi.

emoţiile. emoţiile fac parte din experienţa umană. De exemplu. de profesie filosof.168. William James şi Carl Lange. În literatura de specialitate dar şi în limbajul de zi cu zi. emoţiile sunt adesea asociate cu sentimentele. Teorii fiziologice periferice Aceste teorii sunt legate de două nume. ne însoţesc în fiecare clipă. au elaborat. acestea constituie un aspect important fără de care existenţa umană ar fi destul de clasică. precum iubirea respectiv ura. stimul  percepţia stimulului  expresii emoţionale  emoţie. primul dintre ei. şi întocmeşte o nouă variantă. admiraţie-dispreţ.sistemului discursiv. deoarece simpla 17 Ibidem. emoţii stenice. dar. teoria intelectualistă. însă comunicarea emoţională este cea care furnizează baza comunicării discursive. referitoare la sporirea acţiunilor. pasiunile şi dispoziţiile însufleţesc viaţa cotidiană şi constituie elementele esenţiale ale acesteia. la prima vedere. Teorii ale emoţiilor Încă din prima zi de viaţă a omului. simpatie-antipatie. emoţii astenice. neimportantă. . acordul dintre două reprezentări generează o stare de bucurie. sentimentele. Există o diviziune tradiţională a emoţiilor.”17 În esenţă. însă convenţiile sociale constrâng uneori canalizarea într-o anumită direcţie. suntem predispuşi la reacţii emotive la fiecare pas. o teorie simplă. acestea se formează în cupluri antonime de gen bucurie-tristeţe. de pildă. în vreme ce conflictul dintre acestea ar declanşa o anumită tristeţe. constituind un imbold pentru energia şi forţa indivizilor. la începutul secolului XX. p. care avea drept caracteristică principală faptul că emoţia este reductibilă la actul de cunoaştere. relaxare-oboseală. ea modifică total sensul. unilaterală.3. descurajând gradul de activitate şi energia persoanelor. şi. renunţă la succesiunea clasică a procesului emoţional ( stimul  percepţa stimulului  emoţie  expresii emoţionale). putem spune că. sunt opusul emoţiilor stenice. Teoria intelectualistă Herbart şi Nahlowski. astfel. adepţii unei psihologii asociaţioniste. Această schimbare a ordinii conceptelor pare. 2.

spre cele ale sistemului nervos. . şi a fost numită fiziologică întrucât schimbărilor de tip fiziologic li se oferă cel mai important loc în generarea unei stări afective conştiente. Această teorie a fost denumită periferică tocmai pentru că ea limitează ansamblul vieţii emoţionale la banale senzaţii inseparabile. Însuşirea de central a acestei teorii reiese din ideea că atât partea subiectivă. sub formă de sistem intermediar între situaţia care declanşează emoţia respectivă şi starea care rezultă de aici. spre exemplu. o persoană nu plânge pentru că e tristă. Teoriile cognitiv-fiziologice Acestea se axează pe realizarea unor experimente cu indivizi umani. iar cea mai reprezentativă fiind teoria lui Cannon şi Bard. unde sunt antrenaţi doi factori: elementul fiziologic şi cel cognitiv. Ideea centrală care apare în prim plan este că emoţia apare prin deducţia cognitivă a modificărilor organice. Teorii fiziologice centrale Teoriile fiziologice centrale urmăresc să distragă atenţia de la aspectele de ordin periferic. din contră.conştientizare a anumitor reacţii declanşează o stare afectivă. este tristă pentru că plânge sau invers. dar lăturalnice psihicului uman. Teoriile cognitive explică foarte detaliat rolul precum şi procesele informative specifice auxiliare emoţiilor. cât şi acţiunile vegetative şi comportamentale sunt condiţionate de activitatea sistemului nervos central.

simpatia. emoţiile propriu-zise sunt mai interiorizate şi mai moderate decât procesele emoţionale primare. plăcerea. sau izbucniri de furie. fie grăbeşte cumpărarea produsului. iar dacă este asociată şi emoţia lângă acest mesaj publicitar. de pildă neplăcerea. antipatia. euforie. avem în vedere mai multe procese emoţionale. în reclamele din campaniile electorale. Emoţia este strâns legată de dispoziţiile afective al unei persoane.EMOŢIILE ÎN PUBLICITATE În cadrul publicităţii. generând stări de nelinişte. dar şi emoţii negative. care au rolul de a fi intensificatori ai mesajului publicitar. 3. ea poate utiliza atât emoţii pozitive. Pe de altă parte. Pe de o parte. obiecte şi chiar evenimente. emoţiile sunt utilizate ca amplificatori ai motivaţiei. admiraţia.1. sunt stări emoţionale de o mai mare complexitate şi mult mai durabile şi se exprimă prin intermediul atitudinilor afective faţă de oameni. Impactul emoţiilor pozitive Vizavi de memorarea unui mesaj publicitar. repetiţia . unde se prezintă viaţa amoroasă sau activităţile culinare ale candidaţilor. fie o împiedică. sentimentele reies din trăirile afective repetate. oboseală. prin simpla repetare a unei reclame. chiar dacă a mai receptat încă o dată mesajul respectiv. precum bucuria. aducându-se în lumină mai degrabă aspectele fiziologice pentru a trimite produsul sau serviciul pe care îl promovează spre un cadru motivaţional primar. se obţine o părere pozitivă a celui care cumpără produsele respective. În momentul în care este vorba despre o receptare a unei reclame. relaxarea. În funcţie de obiectivele pe care le urmăreşte o reclamă. groază. de aspectele emoţionale ale comportamentului acestuia. Precum există un vechi proverb în poporul românesc. spre exemplu. Se poate spune că motivaţia oferă un impuls privind procesul de achiziţionare. ele fiind controlate în mod conştient. de maximă importanţă pentru publicul ţintă. teama. şi se pretează la învăţarea şi modelarea din punct de vedere social.CAPITOLUL 3. cum ar fi.

participarea la diverse evenimente sociale. presupune comunicarea. iar dacă încrederea în propria persoană este scăzută. şi. nevoia de autorealizare. pentru a se genera o atitudine pozitivă din partea acestora. nevoile de securitate. Am făcut această trecere în revistă. ceea ce în reclamă este redat prin plăcerea de a savura o băutură răcoritoare pe o vreme toridă. la fiecare activitate pe care o realizăm. somn. în momentul în care oamenii vizionează acelaşi spot publicitar de mai ori. iar . în primul rând. comparabile cu vârful piramidei. de apartenenţă la grup. fără de care omul nu poate supravieţui. deoarece această iubire faţă de sine se reliefează în exterior. automat acesta rămâne întipărit în mintea acestora. În fine. perfecţiunea. precum achiziţonarea de haine. o firmă care produce băuturi răcoritoare. devenind mult mai fragile. În al doilea rând. este foarte importantă întrucât oamenii trăiesc pentru a fi doriţi de celelalte persoane. presupune atingerea unor obiective mult mai înalte precum dreptatea. Aceste nevoi au fost ierarhizate de către Abraham Maslow. adevărul.este mama învăţăturii. se folosesc de impactul asupra altor consumatori privind avantajele produsului achiziţionat. deoarece este foarte important să observăm că emoţiile ne însoţesc pretutindeni. considerând că nevoile pot fi structurate pe cinci niveluri. nevoia de autorespect se referă la respectul de sine. automat vor apărea anumite complexe de inferioritate. la fel şi aici. legate de satisfacerea nevoilor. foloseşte setea drept nevoie fiziologică. Spre exemplu. în fiecare moment. la fiecare pas. siguranţa în familie. iar în anul 1954 a reuşit să întocmească o sinteză a cercetărilor numeroase asupra nevoii. Reclamele care utilizează emoţiile naturale asociate cu imaginea unui produs sau serviciu. deoarece acestea sunt primordiale pentru fiecare om în parte. implicarea în viaţa socială. Pe de altă parte. iar lipsa acestor sentimente poate genera anumite dezechilibre mintale. nevoia de dragoste şi apartenenţă. Un aspect important de care ţin cont creatorii de mesaje publicitare este legat de faptul că se doreşte exploatarea emoţiilor pozitive declanşate în mod spontan. În al treilea rând. astfel că prima categorie este cea referitoare la nevoile elementare/ existenţiale/ fiziologice precum sete. foame. din dorinţa producătorilor ca şi consumatorii să memoreze mesajul transmis. în al treilea rând. Se apelează tot mai frecvent la simpla repetare a unei reclame. publicitarii ţintesc spre aceste nevoi. mizând pe fidelitatea acestora faţă de un anumit produs. nevoia socială. de protecţie. şi. unelte.

totodată. care au devenit un fel de simbol pentru serviciile de turism destinate în special tinerilor. care dispune în mod absolut de o emoţie pozitivă. într-o campanie publicitară. cum ar fi. dar neconştientizat al repetării. deoarece. la rândul lui. în sensul că nu i se mai face reclamă prin asocierea cu stimulul necondiţionat. În acest sens. Turism. trebuie să fie foarte accentuat. spre exemplu. iar prin anumite elemente precum culoare. reflex condiţionat. şi destul de vag. se repetă în mod continuu. Succesul acestui gen de campanii difuzate continuu. De pildă. plaja domină. numită. călătoriile. În momentul în care. în literatura de specialitate stimul necondiţionat. stimulul necondiţionat în proximitatea produsului promovat. Tinereţe” este destul de sugestiv dar. această sursă externă fiind numită. dar şi acesta. din cauza faptului că utilizarea acestor produse nu creează în mod spontan o anumită stare afectivă plăcută. la rândul ei întreg obeliscul. arată două peisaje. Sloganul reclamei – „Bucurie. o culoare caldă. pentru că exprimă mult prea puţin în comparaţie cu imaginile vizuale prezentate.această condiţionare emoţională pozitivă nu depinde de credibilitatea mesajului. prin corelarea produsului sau serviciului promovat cu o sursă externă. un peisaj deosebit de pitoresc. constă în faptul că trebuie să se ţină cont de repetarea cât mai frecventă. automat aceasta îi va declanşa senzaţia de plăcere. Astfel că. creatorii de reclame recurg la formula lui Pavlov de condiţionare clasică. apare în plan imaginea plajei din Costineşti. ci presupune un efect automat. acest lucru are drept scop ideea că produsul respectiv va fi asociat treptat cu acea stare agreabilă. Imaginea plajei este dominată de silueta obeliscului încă de la răsărit. având o influenţă considerabilă asupra luării deciziei de cumpărare. altfel. animaţie şi dimensiune reliefează tocmai bucuria asociată cu aspecte precum tinereţea. în privinţa cercetătorilor. vacanţele. dar. Emoţiile pozitive în cadrul reclamelor pot fi destul de greu manipulate pentru tot felul de mărfuri sau servicii banale. reflexul condiţionat dispare destul de repede după ce obiectul este oarecum izolat. . reclamele BTT. o muzică frumoasă. dacă un consumator se află într-un magazin şi este nedumerit în ceea ce priveşte alegerea unui produs dintr-o varietate de produse asemănătoare. dacă acesta va observa o reclamă de tip pavilovian a unui produs dintre mai multe. Tocmai din acest motiv. Spre exemplu. pentru anumite servicii de turism se pot evoca locuri şi amintiri plăcute care să-i incite pe receptori să repete aceste experienţe agreabile. întrucât doar o reacţie fiziologică semnificativă poate ajuta la crearea reflexului condiţionat.

prin care. uneori la domeniul ipotezei. sau cea mai bună. produsul promovat este pus în situaţia de a preîntâmpina anumite emoţii negative. Moldoveanu. însă acestea intră în acţiunile emisferei stângi. Editura Libra. alteori la domeniul experienţei personale. prin implementarea unei senzaţii de confort psihic. IMPACTUL EMOŢIILOR NEGATIVE În cadrul reclamelor. Maria. Precum reliefam în paragrafele de la subcapitolul anterior. Pentru ca o reclamă cu spectru emoţional negativ să fie eficientă. 1995. prin prezentarea produsului/serviciului ca fiind o soluţie unică. reclama promite o anumită recuperare a achiziţiei. ci. cu precădere de raţionalizarea şi pozitivarea mesajului per ansamblu. apar şi anumite tactici persuasive cu efecte destul de puternice. mesaj utilizat pentru o reclamă a unei firme de deratizare. p. în timp ce. şi. deoarece acestea au tendinţa de a şoca. „Decupaţi insectele din acest afiş şi puneţi-le în pat. precum este sugerat în textul următor: „Aţi văzut unde poate duce condusul maşinii în stare de ebrietate? În prăpastie”). şi ţin cont de calitatea şi coerenţa argumentelor logice. Numeroase cercetări asupra substratului nervos al emoţiilor pozitive au reliefat faptul că emisfera dreaptă este implicată mai mult în emoţiile negative decât în cele pozitive. Miron. lângă copilul dumneavoastră”.„Aminteşte-ţi ce înseamnă folosirea unui detergent prost: mâini aspre şi unghii crăpate”). de pildă frica de atacurile nocturne ale unor hoţi poate constitui baza pentru o reclamă a unui serviciu foarte rapid de intervenţii de poliţie sau accidentele provocate de derapaj poate fi punctul de plecare pentru elaborarea unei reclame pentru anvelope cu profil special de canalizare a apei de pe carosabil. ea nu trebuie să fie condiţionată doar de impactul afectiv.141 .2. De exemplu dacă o reclamă sperie oarecum receptorul însă aceasta nu este capabilă să îi ofere o soluţie prin produsul sau serviciul salvator.18 În domeniul publicitar sunt folosite acest gen de emoţii negative. în cazul emoţiilor negative. şi contrastează cu peisajul publicitar contemporan dominat cu precădere de 18 Dorina. ea nu îşi atinge scopul publicitar dorit. prin eliminarea unei senzaţii de disconfort fizic sau psihic. Psihologia reclamei. Bucureşti. emoţiile pozitive încurajează consumatorul să achiziţioneze un produs.3. Emoţiile negative în cadrul publicităţii recurg de cele mai multe ori la domeniul observaţiei. adică la experienţa altor persoane.

3. cu cât emoţia negativă este mai puternică. o firmă distribuitoare de computere. iar faptul că acest gen de mesaje sunt tipărite cu litere mici. cu atât riscul este perceput ca un fel de tentaţie. La polul opus apre un alt fenomen. . cel mult se pot prezenta anumite imagini comparative de înainte şi de după utilizarea cremei respective pentru a convinge consumatoarele de calităţile acestei creme. sugerează un fel de mustrare. strategia de atac pentru concurenţă este indirectă. nicidecum instinctul de conservare. care a realizat o reclamă cu un automobil ars. Vorbim aici despre binecunoscutul efect bumerang. comparabil cu o incitare spre sfidarea pericolului. iar mesajul pe care aceştia l-au elaborat scoate în evidenţă că orice alt computer creează grave probleme. Este foarte clar că nu poţi câştiga încrederea unui public alcătuit din femei pentru o cremă Gerovital de exemplu. cu o imagine a ridurilor.19 3. impus de unele ţări. astfel că. Există un mare dezavantaj în ceea ce priveşte manipularea emoţiilor negative în influenţarea cumpărătorului este asocierea numelui brandului cu afectele neplăcute evocate în reclamă. Un exemplu relevant pentru impactul emoţiilor negative în industria advertising-ului este o reclamă a Agenţiei DBF pentru AREXIM. iar acest lucru este vizibil cel mai bine pe pachetele de ţigări Fumatul dăunează grav sănătăţii. cum ar fi de pildă. si un slogan de genul. simbolizate prin intermediul unui morcov. În această situaţie. cu atât riscul formării unei imagini defavorabile este mai mare. iar compătimirea celor care utilizează alte computere reprezintă o formă voalată de ameninţare.aspectele pozitive ale produselor/serviciilor. cu cât o ameninţare este mai discretă.vai ce bătrâna sunt!. în cazul unei firme de asigurări. UMORUL 19 Idem.

privind acţiunea de achiziţionare şi de utilizare a produsului. „Legea de aur a reclamei este să facă publicul să se simtă bine privind. trebuie să fie atenţi ca nu cumva cumpărătorul să fie pus într-o situaţie penibilă. În ultimă instanţă. este important şi necesar ca produsul/serviciul să fie în centrul atenţiei. dacă gluma făcută este prea banală. Totuşi. reprezintă o formulă cu şanse considerabile de succes. deoarece amândouă atrag privirea într-un mod spontan. temerile. generarea unui zâmbet din partea privitorilor. şi în cazul umorului destul de multe contradicţii pentru că. p. însă. Tocmai din acest considerent. fiind cu atât mai îndrăgit cu cât inventivitatea creatorilor lungeşte mai mult serialul comic. după ce ai vizionat reclama de două. sunt acelea care utilizează caricaturile şi benzile desenate. pentru că în acest fel umorul creează simpatie şi memorabilitate pentru obiectul pe care îl promovează. În industria publicităţii. Chiar dacă umorul are drept rol principal înveselirea. în acest context. de încredere în sine. trei ori. în momentul în care receptorul ţine minte doar o glumă bună. nu ne putem baza doar pe asta.În cazul reclamelor tipărite. Putem spune că publicitatea bazată pe umor are viaţă relativ scurtă deoarece chiar dacă gluma este una reuşită. începi să te obişnuieşti cu ea. O reclamă este eficace în măsura în care îi risipeşte consumatorului incertitudinile. umorul nu este o armă sigură în cadrul reclamelor. de control asupra situaţiei de achiziţie şi utilizare. atenţia sa nu mai este focalizată asupra produsului sau serviciului. Pot exista. îl devalorizează. neconfortabilă. animaţia este cea care are cel mai garantat succes. tendinţele care au cel mai mare succes. comicul să fie legat în mod direct de ulilizarea acestuia. Creatorii de reclame umoristice. ajungând să te plictiseşti de ea sau chiar sa nu îţi mai placă. reclama trebuie să-i stimuleze omului plăcerea de a acţiona. de a cumpăra. produsul apare ca un erou de minicomedii.142 . O campanie construită pe baza unui umor situaţional. ea produce anumite stări de dezamăgire şi stârneşte reacţii defavorabile asupra imaginii produsului. nemulţumirile şi îi dă un sentiment de siguranţă. pentru că. cumpărând şi folosind produsul/serviciul promovat.”20 Măsurarea emoţiilor 20 Ibidem.

dar. activitatea cardiacă şi circulatorie. ca de exemplu: respiraţia. ● maniestări comportamentale. în acest fel se obţine o descriere fenomenologică a procesului emoţional din perspectiva experienţelor individuale ale subiecţilor anchetaţi. de regulă în vederea încadrării în normele societăţii. tensiunea musculară. Precum afirma şi cercetătorul Jean Piaget. mai poate exista şi riscul privind deformarea intenţionată în descrierea din partea cumpărătorilor a reacţiilor lor emoţionale. în timp ce contracţia ei este un semn al neplăcerii. tehnica raportului introspectiv. utilizând ca instrument. De cele mai multe ori. . prin prisma faptului că unii clienţi nu îşi pot exterioriza exact ceea ce simt. O altă metodă utilizată cu succes este aceea care constă în determinarea răspunsului pupilar la stimulii publicitari. după nişte cercetări mai amănunţite. s-a ajuns la concluzia că gradul de intensitate al unei emoţii determină un anumit procent de modificare a dimensiunii pupilei. ceea ce gândesc. iar conform anumitor interpretări. emoţiile sunt însoţite de modificările unor parametrii fiziologici.21 Astfel că. mobilitatea gastrointestinală. care presupune următoarele: ● trăiri afective ale relaţiei cu mediul.Emoţia este un fenomen psihofiziologic extrem de complex. deoarece receptorii nu pot conştientiza decât parţial experienţele lor emoţionale. întregul context nu poate fi sesizat printr-o introspecţie pură. Pe de altă parte.p. secreţia salivară. până la urmă. vegetative. fie ea dilatare sau contracţie. pot exista şi anumite dificultăţi în ceea ce priveşte limbajul utilizat. 143. fiind cercetată mai în amănunt cu ajutorul metodei autoobservaţiei. ● modificări organice. trăirile afective sunt strâns legate de experienţa unei persoane. În altă ordine de idei. compoziţia chimică a sângelui. sau aşa-zisele aşteptări ale cercetătorilor care întocmesc ancheta respectivă. 21 Ibidem . un indice de emoţie pozitivă ar fi şi dilatarea pupilelor. modul de exprimare.

ceva ne stârneşte interesul. 144 .4. deoarece acestea apar în mod spontan. în interacţiunea cu cei apropiaţi nouă.”22 În acest context. inflexiuni. Emoţiile generate de pe urma vizionării unei reclame se studiază prin intermediul metodei observaţiei. măsoară transpiraţia rezultată de apariţia unei emoţii. la mâini şi la degete. Vorbind despre memorie. raţionale. Pe de altă parte. care se desfăşoară la nivelul corpului. p. iar în al treilea rând se au în vedere gesturile precum şi mişcarea. Este cunoscut faptul că percepţia poate declanşa în mod spontan emoţii. Însă este bine de ştiut că această memorie nu poate dura la 22 Ibidem. de explicaţie cauzală. În vreme ce sentimentele oamenilor sunt intime. metoda cunoscută sub numele de răspuns galvanic cutanat. Astfel de analize facilitează delimitarea unei stări faţă de alta. cunoaşterea. prin credibilitatea sursei de informare. PROCESELE INTERNE CARE INFLUENŢEAZĂ EMOŢIA ÎN PUBLICITATE Emoţia este un aspect esenţial în procesul de comunicare. Potrivit cercetătorilor Schachter şi Singer „o experienţă emoţională constă într-o excitaţie fiziologică şi o cunoaştere în sensul interpretării cauzelor excitaţiei.Pe de altă parte. făcând abstracţie de spaţiul socio-cultural de care aparţin observatorii. împreună cu martorii care sunt aduşi în lumină tocmai pentru a ilustra faptul că produsele dispun de acreditarea necesară. acel lichid sărat mărind conductivitatea pielii. referindu-ne aici la tonalitate. putem spune că doar aceea de mai lungă durată poate avea un anumit impact privind procesul de condiţionare clasică. urmărindu-se cu precădere expresia facială precum grimase sau încruntare. imediat ce. prin asocierea unei emoţii pozitive cu produsele/serviciile promovate. şi se manifestă sub forma unor gesturi sau legat de mimică. pauze. 3. putem spune că emoţiile sunt vizibile de cele mai multe ori. se îmbină efectul de excitaţie spontană cu aspectele cognitive. în al doilea rând expresia vocală. însă aceasta nu este singura lor sursă de provenienţă.

142 . fiind folosit în domeniul publicitar tocmai pentru a îndemna consumatorii să acţioneze favorabil pentru creatorii de mesaje publicitare. CONSIDERENTE TEHNICE CU PRIVIRE LA UTILIZAREA EMOŢIILOR ÎN RECLAME În esenţă. New York. acest lucru devine un fel de rutină. realizează o analiză a 880 de reclame câştigătoare ale IPA Effectivenes Awards din Marea Britanie.nesfârşit. Ea poate doar să ia speranţele. Efectul învăţării se referă. 1966. profit. Motivaţia reprezintă una dintre cele mai importante procese. Traducere personală. 23 Eugene. deoarece oamenii se obişnuiesc cu reclama respectivă şi astfel emoţiile generate de aceasta se diminuează. temerile şi dorinţele care există deja în inimile a milioane de oameni şi să orienteze aceste deja-existente dorinţe către un anumit produs.1. în urma căreia s-a ajuns la următoarele concluzii: ● Campaniile publicitare emoţionale au depăşit campaniile centrate pe mesaje raţionale în toate domeniile: vânzări. Legendarul copywriter Eugen Schwarts afirma următorul lucru despre scopul unei reclame: „Reclama nu poate crea dorinţă pentru un produs. loialitate şi sensibilitate la preţuri. în mod paradoxal la dez-emoţionalizarea clientelei. p. deoarece orice decizie de cumpărare este bazată pe un substrat de tip emoţional. visele. Breakthrough Advertising. emoţia reprezintă o armă foarte puternică în cadrul fenomenului publicitar. Schwartz. ● Mesajele emoţionale au o probabilitate de două ori mai ridicată să genereze profituri mari faţă de mesajele raţionale.”23 În altă ordine de idei. prin manipularea unor reacţii emoţionale de plăcere sau neplăcere. În momentul în care un cumpărător învaţă despre un anumit produs. putem spune că. M. acesta îşi pierde din valoarea sa afectivă. Editura Edelston. iar în vreme ce intensitatea emoţiilor scade tot mai mult. întrucât aceasta influenţează emoţiile receptorului de reclame publicitare într-un mod destul de accentuat. Masha Appeal. 3.4.

pe de altă parte.”26 Aşadar. acestea fiind anticipate de către cel căruia i se adresează reclama şi doar ele vor duce spre acţiunea de cumpărare. Appeal. J. iar acest tip de emoţie incită consumatorul să vizioneze reclama încă o dată. 4. 7090.60 26 Deborah. estetică. În publicitate. pe de o parte. Haimerl. cea de-a doua categorie are în vedere avantajele brandului. p.1 25 Elmar. pentru că este inutil să creezi o reclamă în care eroii să tresară de fericire. acesta fiind definit în următorul fel: „măsura în care utilizarea. astfel că reclama cea mai eficientă este cea care are puţin mesaj raţional sau nu au deloc. Macinnis. Vol. - Emoţiile legate de utilizarea brandului.25 În practică însă.10. Measures and Preliminary E vidence. 05. Focal and Emotional Integration: Constructs. Journal of Advertising vol XXII. GFK Yearbook of Marketing and Consumer Research. identificare. 2008. 52 . Bulletin No. dar să nu cumpere produsul în cauză. Elmar Haimler elaborează o distincţie între: - Emoţiile declanşate direct de reclamă prin muzică. În acest context. Un alt procedeu frecvent utilizat este cel de flux emoţional. neutilizarea sau întrebuinţarea greşită a unui produs este descrisă drept cauză a emoţiilor trăite de către oamenii. prima categorie de emoţii sunt legate de anumite caracteristici psiho-demografice ale gupurilor ţintă vizate. pentru că ceea ce contează este tocmai relaţia care se instaurează între emoţiile acestora şi brandul pe care îl reprezintă. 1993. p. Emotional or Rational Advertising? A Fatal Eror in Communication and Advertising Research. Douglas M.2009. animalele sau personajele animate din reclamă. ci este necesar ca emoţia respectivă să fie relevantă pentru brandul.Emotional advertising is more effective than rational appeals. implicit şi impactul economic va fi mult mai mare. Stayman. p. este dorit ca acest concept să se regăsească într-un procent cât mai mare într-o reclamă.● Atâta vreme cât mesajul emoţional domină mesajul raţional într-o reclamă. iar. Dec. pe 24 Marsha.24 Este important de ştiut că simpla prezenţă a emoţiilor într-o reclamă nu garantează succesul acesteia.. Research Matters. No. care se referă la faptul că emoţiile întâlnite în interiorul unei reclame se pot modifica în natura şi intensitatea lor. 6. o reclamă reuşită trebuie să conţină ambele tipuri de emoţii întrucât. gradul de emoţie din cadrul reclamelor poate fi cuantificat prin intermediul conceptului de integrare emoţională. poveste.

printre care şi frica. În reclamele tv. iar practica ne arată faptul că se creează legături destul de puternice între fluxul emoţional şi dimensiuni ale brandului privind eficienţa comunicării şi motivaţia. la sfârşit. iar prima dintre acestea fiind experienţa traumatică unică. de exemplu dacă o persoană a fost victima unui accident de maşină. teama de întoarcerea morţilor. puternice. FRICA SUB FORMĂ DE EMOŢIE În cadrul procesului emoţional intervin mai mulţi factori. iar. sau cel puţin pentru a diminua efectele produse de aceste temeri.timpul unei reclame. dar într-un mod pozitiv. acestea fiind aduse în relief pentru a evidenţia anumite produse care pot stopa astfel de temeri. sunt realizate diverse spoturi privind existenţa anumitor insecte. de impact şi care să dispară foarte greu din atenţia cumpărătorilor. ce ţine de personalitatea fiecărui creator de publicitate. spaţii închise.5. Cu toate că. teama de sfârşitul lumii. apare în cadru produsul minune care are rolul de a stopa apariţia acestora şi de a ucide cele existente. dar fără a avea posibilitatea de a le putea controla. s-a constatat că rolul creativităţii este cel care îşi lasă amprenta puternic asupra apariţiei emoţiilor survenite în urma vizionării unei reclame. Cea de-a doua formă de învăţare este cea a micilor experienţe stresante repetate. Frica este cea care ne pregăteşte pentru o acţiune fizică. Există şi anumite temeri culturale folosite în cadrul reclamelor. Este primordial în societatea în care trăim să avem parte de mesaje unice. muşchii se contractă şi mâinile tremură. 3. teama de duşmani. de moarte. de iad. prin trei modalităţi. Aceasta reprezintă o emoţie cu un mare impact psihologic. insecte. temeri legate de cunoaştere şi inovaţii ştiinţifice. furtuni. de pildă. iar în publicitate este utilizată pentru a stârni interesul şi şocul. cum . iar creativitatea este o caracteristică esenţială în acest sens. Cercetătorii în domeniu au ajuns la concluzia că frica poate fi învăţată prin experienţă directă. deoarece în momentul în care intervine această emoţie. înălţime. după ce s-a prezentat frica faţă de aceste insecte. este posibil ca aceasta să rămână cu o spaimă durabilă de a merge cu maşina. de-a lungul timpului s-au elaborat diverse şi variate strategii teoretice de creare a unor reclame cât mai eficiente. se accelerează bătăile inimii şi ritmul respiraţiei. de diavol. apă. În domeniul advertisingului. paianjeni. se utilizează frica de animale.

Andre.ar fi spre exemplu. 2003. p. Lelord. Francois. după un eveniment oarecare. Editura Trei. de exemplu.27 27 Christophe. iar. Bucureşti. zborurile mai agitate cu avionul. 249 . ultima modalitate este cea a efectului retroactiv. Cum să ne exprimăm emoţiile şi sentimentele.

Charles Pierce este cel care consideră că imaginea face parte din categoria semnelor iconice. un desen. cum sunt. iar discursul argumentativ prin limbajul vorbit a fost înlocuit cu cel prin cadrul imaginilor. 2003. naşterea semnificaţiei. Fiske. a lui John Fiske28. În societatea actuală. 139-146 . Editura Polirom. în acest sens vom utiliza o metodă calitativă. considerând că acestea sunt de trei feluri. O analiză calitativă are drept scop cercetarea în amănunt a tuturor detaliilor prezente într-o imagine.CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ Studiul de faţă are drept scop punerea în practică a aspectelor reliefate în partea teoretică a lucrării. Semiotica este disciplina care s-a preocupat în mod special de studiul imaginilor. de la 28 29 John. iar conceptul de semn presupune tot ceea ce poate fi perceput şi interpretat cu ajutorul simţurilor umane. şi în mod special a televiziunii. Astfel că. p. ducând astfel spre perfecţiune. şi anume analiza de imagine. de pildă. de pildă fotografiile. este nevoie de o astfel de analiză deoarece în domeniul publicitar este necesar să se pună accent pe fiecare detaliu în parte. vom utiliza drept sursă bibliografică cartea Introducere în ştiinţele comunicării. Iaşi. o imagine dintr-un film. implicit. dar şi aceea a lui Petru Iluţ. să respecte rostul mesajelor publicitare de a convinge sau de a influenţa anumite atitudini sau comportamente. Iluţ. Iaşi. p.29 Analiza de imagine are anumite roluri cum ar fi identificarea semnelor şi stabilirea relaţiilor dintre ele. cum se construieşte un discurs publicitar. de aici rezultă că decizia de cumpărare a oamenilor a fost puternic influenţată de prezenţa imaginilor vizuale. Editura Polirom. În publicitate s-a ajuns la concluzia că mesajele transmise prin imagini sunt mult mai bine reţinute şi amintite decât cele reliefate cu ajutorul cuvintelor. Comunicarea vizuală s-a răspândit tot mai mult. pentru a se acorda semnificaţii fiecărui element în parte. şi. definirea şi tipologizarea diverselor categorii de public. evidenţierea simbolurilor. Abordarea calitativă a socioumanului. 1997. rolul imaginii vizuale a crescut considerabil datorită apariţiei mijloacelor mass-media. şi anume: ● Imaginea propriu-zisă care presupune o relaţie de tip analogie cantitativă între semnificant şi referent. aranjarea semnelor în cadrul imaginilor. Introducere în ştiinţele comunicării. 60-114 Petru. Abordarea calitativă a socioumanului.

Editura Humanitas.56 Roland. ● Diagrama se referă la o relaţie analogică. nr. Seuil . Barthes. este şi ultimul pas în cadrul analizei. Paris. proporţia referentului lor. hiperbola. având rolul de a interpreta diversele semnificaţii care apar în reclamă. culoarea. personificarea. Cele mai frecvent utilizate figuri retorice prezente în reclamele publicitare sunt: metafora. De pildă se pot aduce în vedere detalii de genul: caracteristicile principale ale produsului/serviciului promovat. ieşit din comun.31 30 31 Charles S. Retorica imaginii constituie cea de-a doua etapă şi presupune analizarea figurilor de stil sau de retorică prezente în reclama avută în vedere. fără a oferi niciun fel de semnificaţii. Aşadar. comparaţia. Retorique de l’image în Communications. urmând ca apoi să se compare rezultatele şi să se stabilească interpretarea cea optimă. Cea de-a treia etapă. Pierce. prin combinarea diverselor variante.tv. epitetul. modul de adresare. antiteza. care sugerează organizarea sa ierarhică.. precum forma. publicul ţintă căruia i se adresează mesajul publicitar. această primă etapă trebuie să se limiteze doar la a descrie elementele care intervin în cadrul reclamei. sinecdoca. 1990.reprezintă cea mai importantă parte a întregii analize. ca obiect de studiu al semioticii. care are la bază sinteza informaţiilor obţinute din etapele precedente.30 Modelul semiotic de analiză a unei reclame Rolland Barthes este printre primii care au studiat reclama din punctul de vedere al prezenţei imaginii. însă de tip relaţional între referent şi semnificant. Semnificaţie şi acţiune. modelul acestuia de analiză cuprinde următoarele etape: Descrierea. tonul discursului publicitar. numită interpretarea reclamei. 4. figurile de retorică folosite. spre exemplu organigrama unei instituţii reprezintă un semn iconic. omofonia. ● Metafora are în vedere o analogie calitativă care are rolul de a prezenta imaginea într-un mod mai particular. p. O recomandare în această direcţie este că ar trebui ca această descriere să se realizeze de către mai multe persoane. toate acestea sunt semne iconice care reiau calităţile formale. Astfel că. ce mijloace de persuasiune sunt adoptate. deoarece această etapă presupune exprimarea în limbaj verbal a ceea ce este perceput în mod vizual într-o reclamă. Bucureşti. metonimia.

Tot emoţia este cea care determină cumpărarea unui produs sau stompează achiziţionarea altuia. emoţiile sunt aştri care întăresc sau pun în valoare obiectele ce ne înconjoară. Analiza unor reclame româneşti În interiorul reclamelor. Fiind un spot publicitar de imagine.4. Prima reclamă pe care o vom analiza este reclama cu “Fluturele” de la Cosmote. având o forţă şi un impact emoţional în rândul oamenilor. care te loveşte cu emoţii de fiecare dată când îl revezi. care încă de la lansare s-a bucurat de un real succes contribuind la o creştere considerabilă în rândul vânzărilor de telefonie mobilă Cosmote. şi care a demonstrat că reuşita în domeniul publicitar autohton poate fi clădită şi pe lacrimi. reclama Fluture este un spot memorabil. În cele ce urmează vom prezenta analiza unor reclame pe care le considerăm reprezentative pentru lucrarea de faţă şi care au un impact emoţional în domeniul publicitar. nu doar pe umor şi picanterii.1. .

putem deduce de aici faptul că. încărcat de culoare şi lumină. nuanţele care se află în această reclamă le regăsim şi în sigla telefoniei mobile Cosmote. care semnifică vindecare. În reclamă apare un bărbat cu tatăl său. Făcând o paralelă în ceea ce priveşte simbolistica culorilor. inocenţă. care este una inedită. speranţă. dar cele cu impact emoţional ocupă un loc mai aparte . calm. Pe fundal se aude ciripit de păsări. foarte lentă. timp suficient pentru a întelege mesajul principal şi pentru a transimte trăirile personajelor. printre care se zăreşte un fluture de culoare galbenă. tocmai pentru a ne permite să ascultăm şi să fim atenţi la ceea ce se discută în reclamă. vom analiza pe rând simbolistica acestora. pace. iar în domeniul afacerilor.În ceea ce priveşte durata acestui spot publicitar. buna dispoziţie. mai exact ale unui tată şi fiul acestuia. Întrucât aceste culori au o importanţă deosebită atât în reclamă cât şi în ceea ce priveşte compania Cosmote. siguranţă. De fapt. un peisaj frumos. simţindu-le şi noi înşine datorită încărcăturii emoţionale. purificare. determină echilibru. nou. . aşa numită culoarea reuşitei financiare. în spatele lor se poate zări o casă de culoare albă. toate spoturile Cosmote sunt foarte naturale si originale. iar în jurul lor multă verdeaţă. meditaţie. Cea de-a doua culoare pe care o vom analiza este culoarea albă. Verdele este totodată culoarea care exprimă siguranţă. aceasta este una de scurtă durată. linişte. o muzică care te înduioşează. verdele este o culoare reprezentativă pentru domeniul financiar. linişte. putere. arătând că o reclamă de acest gen poate să sensibilizeze un public numeros şi chiar să-l determine pe acesta să plângă. aceştia aflându-se într-un parc aşezaţi pe o bancă de culoare verde. acesta fiind punctul de plecare al discuţiilor dintre tată si fiu. la replicile pe care urmează să le rostească personajele acestui spot publicitar emoţionant până la lacrimi. concentrare. aproximativ de două minute. neatins. care parcă se aude în surdină. Aşadar. puritate. care domină cel mai mult atât în peisajul reclamei cât şi în imaginea companiei Cosmote. prospeţime. Prima culoare pe care o vom analiza este culoarea verde. Încă de la început ne putem da seama că această reclamă poate să facă sufletele noastre să nu rămână insensibile şi asta se poate datora coloanei sonore. În natură verdele emană relaxare. În cadrul spotului publicitar albul exprimă împăcare. iniţiativă. sinceritate.

04. Într-un final bătrânul deschide jurnalul pe care îl mângaie cu ambele mâini.ora15:30. fiul acestuia îşi pierde cumpătul şi izbucneşte răspunzând: ”De ce faci asta? E un fluture! Ce nu-nteţelegi?”. Totodată această culoare captează şi atenţia. cunoscută drept culoarea geloziei.com/watch?v=sc-76rGfVBk. cu un nivel ridicat de aspiraţie. iar ca răspuns la replicile dure şi necontrolate ale fiului. M-a întrebat de 21 de ori ce este şi i-am răspuns de fiecare dată că este un fluture .06.youtube. iar lacrimile stă numai să cadă. aşa cum am mai precizat şi anterior.îmbrăţişându-l şi iubindu-l mai mult de fiecare dată”. Pe care bătrânul le-a trecut in jurnal. Astfel. este culoarea galben.04. expansiv. deschizându-l exact la paragraful unde erau trecute vorbele rostite de acesta când avea numai trei ani. După care urmează replica celui de-al doilea personaj. un jurnal vechi peste care au trecut mulţi ani.fiul meu a împlinit trei ani. Bărbatul care e în vârsta îşi întreabă fiul de mai multe ori. care deabea îşi stăpâneşte şi el lacrimile. La fel este şi bătrânul tată. ca şi cum în poala acestuia ar sta cea mai de preţ comoară pe care acesta ar avea-o.com/watch?v=sc-76rGfVBk. discuţia dintre tată şi fiu începe în momentul apariţiei fluturelui. acesta deschide jurnalul pe care l-a păstrat cu mult drag şi grijă.2012. .33 Citind acest pasaj din jurnalul tatălui său. investigativ. rugându-şi fiul să citească cu voce tare paragraful respectiv. aici putem face referire la fluturele galben care apare în reclamă şi care zboară stingher în natură aşa cum zboară timpul preţios pentru noi. Conştientizând cele întâmplate şi durerea pe care i-a provocat-o tatălui în momentul în care i-a raspuns urât la întrebare şi nu a avut timp să-l asculte. acesta fiind fiul bătrânului care îi raspunde tatălui său pe un ton mai ridicat că este vorba de un fluture.ora15:30 http://www. fară să ne dăm seama cât de important este în ascultarea celorlalţi. vocea îi devine tremurândă. după mai multe întrebări ale bătrânului cu privire la „ce-i ăsta?”. şi anume: „Astăzi. bărbatul este copleşit de emoţie.06. considerând că alte lucruri sunt 32 33 http://www. Galbenul este culoarea caracteristică tipului activ. acolo fiind trecute amintirile cele mai frumoase şi emoţionante din viaţa sa şi a copilăriei fiului său. acelaşi lucru. ca mai apoi să îl înmâneze fiului său.2012. bătrânul rămâne înmărmurit şi trist. şi anume „ce-i ăsta?” aceasta fiind prima replică pe care o rosteşte unul dintre personajele acestui spot publicitar emoţionant. Am fost în parc unde a văzut un fluture.youtube. În altă ordine de idei.32 Auzind spusele fiului său. care are o semnificaţie importantă pentru el.Ce-a dea treia culoare prezentată atât în reclamă cât şi în imaginea agenţiei Cosmote.

deoarece uneori un singur cuvânt. fiul şi-a îmbrăţişat cu regret tatăl. care spuse la momentul oportun ne pot scoate dintr-un impas sau o problemă. Această reclamă este una dintre cele mai înduioşătoare reclame. Mesajul spotului este unul serios: „Ni se oferă atât de mult timp să vorbim. Cea de-a doua reclamă pe care o vom analiza este reclama cu „Spiriduşul”. unde emoţia este simţită şi trăită la cote maxime atât de personajele acestui spot publicitar cât şi de public. Considerăm că. a fost un mesaj de impact. tot de la agenţia de telefonie mobilă Cosmote.mai importante şi trebuie să le acorde mai mult timp acestora. în orice moment al vieţii noastre trebuie să ne facem timp şi pentru ceilalţi. cu care ne putem confrunta într-un moment al vieţii noastre. în special pentru cei dragi nouă. pe care oamenii l-au descifrat foarte bine. Trebuie să ne gandim bine şi să conştientizăm faptul că într-o zi putem fi noi cei care vom avea nevoie ca cineva să ne asculte şi să fie acolo pentru noi cu un sfat sau o vorbă bună. Nu găsim timp să ascultăm”. Reflectând asupra acestui mesaj putem spune că. punându-se totodată accent pe timpul pe care îl dedicăm în ascultarea celor din jur. . o vorbă bună poate face cât o suta de cuvinte şi pot fi de ajutor atunci când cineva are mare nevoie de ele. decât cele cu care ne-a obişnuit până acum. care şi-a propus să arate publicului alte tipuri de spoturi publicitare.

remarcând dorinţa şi neliniştea unui copil pentru a încheia o convorbire telefonică. „Cu acest spot publicitar. nu tocmai din pricina faptului că ar putea consuma credit sau minute. extrem de pregătiţi. am decis să continuăm în spiritul conceptului „Fluturele” şi să apelăm la latura afectivă a fiecărui utilizator de telefonie mobilă. care de-a lungul anilor au dat dovadă de seriozitate. noi le putem oferi serviciul de care are nevoie. mai concret „Fluturele” şi reclama „Mama şi fiul”. concentrare. compania pune accent pe abonamentele de voce şi date ale companiei. Cosmote adaugă astfel . Persoanele care au stat în spatele acestui spot publicitar şi a făcut posibilă realizarea acestuia sunt numeroşi. fiind un spot publicitar încărcat de emoţii la fel ca cele două. dintr-un moment în altul tatăl acesteia ar putea suna. iniţiativă şi capacitate intelectuală. Prin intermediul acestui spot publicitar „Spiriduşul”. arătând că oricât de mult ar avea de vorbit. ci din cauza faptului că.Acest nou spot publicitar întregeşte noţiunea reclamelor care au contribuit la promovarea companiei Cosmote.

dar suficient pentru a capta atenţia oamenilor şi pentru a reuşi să-i emoţioneze şi să pătrundă în sufletele acestora. Aceasta îi înmânează fiicei sale telefonul. fară a şti de fapt că la capătul celălalt al telefonului se află chiar tatăl ei. Mama fetiţei răspunde la telefon şi îi transmite acesteia că este căutată de nimeni altul decât de spiriduşul din povestea lor. inocenţă. fiind în momentul de faţă doar povestea căreia ele au dat naştere. dacă nu în faţa ochiilor măcar auzindu-i şi ascultându-i la telefon. singura preocupare a acesora. compusă din mamă.o notă emoţională mesajului adresat tuturor consumatorilor”. Acestea două.05. care semnifică puritate. putem observa că este foarte scurt.34 Reclama „Spiriduşul” se încadrează în seria „Timp să ascultăm” de la Cosmote. iar fetiţa foarte entuziasmată şi totodată preocupată începe conversaţia. Pe fundalul reclamei se aude o melodie foarte veselă. Totul pare a fi perfect până în clipa în care începe să sune telefonul mobil a cărui culoare este albă. . tipică pentru un basm.marketingportal. După cum se poate observa. evidenţiind doleanţa şi importanţa de a-i avea mereu alături pe cei dragi nouă. în care se rosteşte frecvent cuvântul „smile”. Personajele acestui spot publicitar sunt de fapt o familie frumoasă.ro/articole/ultima-ora/spiridusul-noua-reclama-a-cosmote324 4. lucru pe care acesta îl face foarte rar. fetiţa şi mama se află în interiorul locuinţei lor. Atât mama cât si fiica sunt liniştite şi fericite. marketing communications senior manager în cadrul companiei. care provine din limba engleză şi care înseamnă „zâmbet”. ducându-ne cu gândul la denumirea reclamei „Spiriduşul”. tată şi fetiţa acestora. de care îi este foarte dor şi pe care îl aşteaptă cu mare nerăbdare să o sune. Ea îi comunică acestuia foarte repede problemele pe care le întâmpină ea în viaţa ei. pe chipul acestora se pot vedea numai zâmbete. sinceritate. fetiţa face un monolog cu spiriduşul. aceste semnificaţii care se regăsesc şi la fetiţă sau la oricare alt copil a cărui suflet este mereu pur şi inocent. este parcă desprinsă dintr-un basm cu zâne şi spiriduşi. ursuleţului său i-a 34 http://www. într-o încăpere luminoasă. Făcând o referire la timpul în care se desfăşoară acest spot publicitar.ora 14:00. locul de unde începe acţiunea propriu-zisă a reclamei. Putem observa că. de exemplu: faptul că. a declarat Dana Bursuc. am putea spune chiar dansantă.2012. vestimentaţia fetiţei cât şi a mamei acesteia.

unul dintre principalele motive pentru care îşi vede şi ascultă fiica atât de rar. Cu toate că. viaţa lui prinde contur. privirea blândă şi zâmbetul de pe faţă încep să piară. Prin urmare. simţind-o mereu aproape de sufletul său. arătându-i latura sensibilă şi familistă. Fotografia putând fi totodată. mai ales atunci când e vorba de familia pe care am întemeiat-o şi că trebuie să dedicăm măcar un minut din timpul nostru preţios în ascultarea celorlaţi. Conştientizând cât de importantă este familia. O cameră frumoasă plină de jucării şi păpuşi. În altă ordine de idei. el mereu îşi poate aminti de familie. locurile în care se află cei doi. lucru pe care acesta îl face foarte rar. la un moment dat. bărbatul are o fotografie cu familia la locul de muncă. la locul său de muncă. familia este de neînlocuit şi trebuie să ştim să-i acordăm locul cuvenit în vieţile noastre. O cameră primitoare şi luminoasă la fel ca sufletul ei. Deoarce. Fetiţa se află în camera ei. fiica îi mărturiseşte că trebuie să închidă. până când. unde s-a refugiat ca să poată vorbi în linişte cu aşa zisul spiriduş. în spatele căruia zăreşte fotografia cu el şi fiica sa.picat un ochi şi că lipiciul pe care îl foloseşte la stele s-a terminat. iar pentru toate trăirile pe care le simte acum. un univers de basm special creat pentru ea. deoarece s-ar putea ca tatăl său să o sune. însă fetiţa îi spune pe un ton foarte blând şi politicos spiriduşului că. zâmbetul îi revine din nou pe chip. spune multe despre personalitatea acestuia. Pe cealaltă parte. lista ar putea continua. care de altfel o sună foarte rar şi nu ar vrea ca telefonul să sune ocupat. prilej care îl determină pe bărbat sa sune acasă la fetiţa sa. bărbatul realizează că uneori trebuie să ne facem timp şi pentru cei dragi. radiază de fericire. Faptul că. cu siguranţă pe viitor nu o să mai facă aceiaşi . Pe tot parcursul convorbirii telefonice. şi nu ar vrea ca telefonul să sune ocupat exact atunci. pusă la vedere şi nu undeva ascunsă sau uitată într-un sertar. În esenţă. pentru că s-ar putea să o sune tatăl său. tatăl si fiica sunt total diferite. bărbatul renunţă la sarcinile pe care ar trebui să le îndeplinescă la locul de muncă şi îşi închide laptopul. pentru că astfel şi-ar putea pierde din concentrare. iar în acest fel bărbatul nu trebuie să-şi sune familia din oră în oră. o sursă de inspiraţie pentru el. acesta nu face altceva decât să-şi asculte fiica. dar văzând fotografia. El zâmbeşte frumos auzind ce poate să rostească micuţa lui. Încă din clipa în care îi aude vocea. tatăl se află într-un birou. care crede că vorbeşte cu însuşi spiriduşul. nu mai poate vorbi şi că trebuie să închidă.

Mesaj care nu ne lasă indiferenţi. putem afirma că. care ne motivează mai mult şi putem spune că ne obligă într-un mod sau altul. să nu neglijăm relaţia de familie. care nu ar putea rămâne indiferent la vizualizarea acestei reclame.2. Cosmote a făcut o alegere foarte bună în privinţa spotului publicitar. Analiza unei reclame străine . inteligentă şi care prin felul ei minunat de a fi. mai ales după vizualizarea videoclipului. semnalul pe care îl trage compania Cosmote îi pune pe gânduri şi trezeşte în sufletele lor un sentiment de responsabilitate mai mare faţă de copiii lor. determinând oamenii să înveţe să-i asculte pe ceilalţi şi să utilizeze serviciile Cosmote. Aşadar. reuşeşte să transmită foarte multe într-un timp scurt. Mesajul spotului publicitar este foarte simplu şi pe înţelesul tuturor. Cosmote. Prin urmare. spiritual vorbind. Emoţia care reiese din acest spot publicitar. dând dovadă de multă inspiraţie şi creativitate. emoţia în acest spot publicitar are o mare influenţă asupra publicului şi implicit asupra decizilor de achiziţionare a produsului/serviciului pe care ni-l pune la dispoziţie compania de telefonie mobilă. că numai aşa putem realiza cât de important este să ascultăm şi să ne facem timp şi pentru persoanele din jurul nostru. omul cât trăieşte învaţă şi că uneori este bine venită o lecţie de acest gen. declarându-ne plictisiţi de acele reclame care nu reuşeau să ne transmită nimic. Iar pentru cei care sunt părinţi şi cunosc deja sentimentul de familie. Reflectând asupra acestei situaţii de viaţă. emotivitatea în cadrul spoturilor publicitare este una bine gândită pe care mulţi dintre noi. Cum nimic nu poate sensibiliza şi ne poate face sufletul să vibreze şi să se emoţioneze mai bine decât atunci când este vorba de imaginea unui copil. ascultându-i poate mai mult şi iubindu-i necondiţionat. a cărei protagoniste principale este o fetiţă cu chip angelic. este una pozitivă. respectiv: „Când ascultăm înţelegem ce e cu adevărat important pentru cei dragi”. apelând la latura emoţională a publicului.greşeală de două ori şi o să fie acolo atunci când fiica lui va avea nevoie să o asculte şi să i se confeseze. putem afirma cu tarie că. 4. poate am aşteptat-o.

. iar titlul acesteia spune totul: „Thank you Mom”. dar şi multă luptă pentru a fi cei mai buni. cunoscută pentru produsele pe care le promovează. Reclama începe prin prezentarea mai multor sportivi olimpici. de exemplu: gimnastică. la fel de bine. Compania care vine în sprijinul acestui spot publicitar. sporturi care sunt practicate atât de femei cât şi de bărbaţi. întrucât se află într-o competiţie din care unii ies învingători. mamelor. fotbal. acestea fiind adresate în principal femeilor. scrisă şi difuzată în limba engleză. cele mai importante şi de prestigiu companii se întrec unele pe altele în susţinerea acestei competiţii sportive într-un mod cât mai original şi creativ.. În acest scop. şi anume la persoanele care le-au dat viaţă. „Mulţumesc mamă”. pentru a învinge. concentrare şi devotament. cu multă seriozitate. La finalul momentului de prezentare al acestor sportivi extrem de talentaţi. indiferent de profesiile pe care le avem fiecare dintre noi. este compania Procter&Gamble. la Londra. care se află în competiţii. fiecare executând câte un alt tip de sport. înot. ridicarea de greutăţi. etc.Ultima reclamă analizată este reclama internaţională „Thank you Mom”. Aceasta reclamă este foarte bine gândită şi totodată emoţionantă. deoarece sunt produse care nu lipsesc din gospodăria unei case. Aşadar. iar alţii pierd. întotdeauna trebuie să avem consideraţie şi respect faţă de persoanele care neau dat viaţă şi datorită cărora suntem mai presus de orice oameni. urmează şi replica care ne duce cu gândul în altă parte. reclamă care a fost creată în pragul Jocurilor Olimpice care urmează să se desfăşoare în acest an.

de către mamele lor care sunt şi ele „responsabile” într-o oarecare masură pentru ceea ce au devenit copiii lor. fapt care ne arată cum aceşti copii au fost crescuţi de mamele lor. dragoste si multe emoţii. Totodată în acest spot publicitar. Iar copiii în semn de mulţumire faţă de ele. fiindu-le alături mereu indiferent dacă aceştia au parte de o victorie sau de o înfrângere. După cum se poate observa şi deduce din reclamă. Aceşti olimpici nu s-au născut olimpici. deveniţi sportivi de renume.„Ei au fost crescuţi în acest fel”. atunci când îşi văd copiii ajunşi persoane importante şi respectate de oamenii din jur. Ultimul mesaj. întrucât contribuie în mod direct la sensiblizarea publicului. le-au fost alături atunci când au suferit o lovitură. au pierdut multe nopţi în care şiau legănat şi vegheat pruncii. vindecându-le ranile. ele au îndurat şi înfruntat greutăţile care apar zi de zi. fară de care nu am fi în viaţă astăzi: este mama. ele i-au hrănit şi i-au învăţat diferite activitaţi de joacă. Un al doilea mesaj este: „They were just raised that way”. cum ar fi: mersul pe bicicletă.Această replică constând în următorul mesaj: „They weren’t born Olympians”. au fost crescuţi la fel ca oricare alţii copii. prima personă pe care o strâng în . plâng de fericire. sacrificiul cel mare a fost făcut de mame. Meritul le revine mamelor acestora. Un al treilea mesaj scoate în evidenţă un lucru important şi anume să nu uităm persoana care i-a ajutat să ajungă acolo: „Let’s not forget the person who got them there”. care este de altfel cel mai important şi de la care pleacă totul şi ne determină ca niciodată să nu uităm să spunem mulţumesc celei mai importante fiinţe din viaţa noastră. Pe parcursul reclamei apar şi mamele acestor copii.„Ei nu s-au născut olimpici”. ea fiind mai lentă. cu câtă grijă. Coloana sonoră din acest spot publicitar este şi ea un element indispensabil. mame care le-au dat viaţă şi care i-au învăţat primii paşi. mamele sunt foarte emoţionate. care se bucură şi cunosc sentimentul de a fi mamă. Mesaj care sună aşa: „Thank you Mom”. Aceasta fiind doar unul dintre mesajele pe care doreşte să le transmită această reclamă. le-au dat o educaţie aleasă şi i-au transformat în persoanele cunoscute care sunt în ziua de azi. efort şi dragoste. fiind o fereastră deschisă către sufletele oamenilor şi în special al mamelor. care i-au crescut cu mare grijă. care i-au crescut şi i-au învăţat să deosebească binele de rău. după finalul competiţiei.

. transmiţându-i aceleaşi emoţii pe care le-au avut mamele acestor copii minunaţi şi deosebit de talentaţi. indiferent dacă practică sportul sau orice altă profesie. reprezintă piatra de temelie a dezvoltării noastre timpurii. care vorbeşte despre cea mai dificilă. mesajul pe care doresc să ni-l transmită cei de la Procter&Gamble prin intermediul acestei camapnii. este nimeni alta decât mama. şi care a sensibilizat publicul. personajul central în jurul căreia se clădesc relaţiile de familie”. Campanie. Această campanie Procter&Gamble a adunat câteva sute de mii de vizualizări. a căror ţel în viaţă a fost să-şi crească odraslele frumos.utilecopii. ci mai ales la persoanele care le-au dat viaţă şi i-au îndrumat şi crescut în acest fel. dar în acelaşi timp.35 În concluzie. Aşadar: „mama este fiinţa cea mai dragă şi importantă din viaţa noastră. Concluzie 35 http://www. dar care au sărit în sus de fericire atunci când aceştia au avut o victorie. care a reuşit. să schimbe modul în care diferite firme s-au poziţionat în raport cu competiţiile sportive. campania „Thank you Mom”. o adevarată comoară.ora 16:00. este acela că.2012.braţe şi căreia îi sărută obrazul. cu un chip sfânt datorită căreia existăm.ro/articole/psihologie/mama-startul-unui-inceput-perfect/9752/. lăsând la o parte Jocurile Olimpice care se apropie cu paşi repezi. de cea mai frumoasă şi unică meserie din lume. În paragraful ce urmează ne vom referi strict la rolul pe care îl are mama în vieţiile fiecăruia. transformându-i în campioni. Prin urmare. aceea de a fi mamă. Mama este. este o campanie extrem de înduioşătoare şi emoţionantă. de regulă. devenind ca o manifestare adresată mamelor de pe întregul glob pământesc. care poate de multe ori au plâns şi suferit la fiecare eşec al lor. 04. nu trebuie să ne gândim doar la evoluţia sportivă a olimpicilor pe care o vedem la televizor.06.

generând reacţii dintre cele mai diverse. şi anume acela că emoţiile au un rol semnificativ în receptarea mesajelor publicitare. care au drept urmare acţiunea propriu-zisă de cumpărare. emoţiile sunt folositoare pentru o evaluare rapidă a unei situaţii date. în publicitate acestea sunt o componentă esenţială în funcţionarea acesteia în mod eficient. dar întotdeauna ne animă. Aşadar. iar. emoţia constituie un aspect foarte important în domeniul publicităţii. ne tulbură şi ne stânjenesc câteodată. CONCLUZII . fiind agreabile. Se spune că lumea ar fi monotonă şi fără luciu dacă emoţiile nu ar exista. dureroase. cât şi atitudinea pe care o adoptăm faţă de ceilalţi. emoţiile au capacitatea de a influenţa atât deciziile pe care le luăm. Tot emoţiile au rolul de a da o culoare vieţii noastre cotidiene. stimulante sau uneori. prin manifestarea unei reacţii prompte. însă un lucru este cert. deoarece poate avea capacitatea de a influenţa destul de puternic deciziile oamenilor pe o durată mai lungă sau mai scurtă de timp.Putem spune că. în urma acestui studiu. Acest studiu doreşte să scoată în evidenţă faptul că oamenii sunt destul de receptivi când vine vorba de mesaje cu un puternic caracter emoţional.

simpatia. vitală în societatea modernă în care trăim. În cadrul primului capitol m-am referit la caracteristicile publicităţii şi la cât de importantă este aceasta în zilele noastre. indiferent de situaţie şi de context sensibilizează orice persoană. mai exact la cele pozitive şi la cele negative. cum ar fi calitatea produsului şi caracteristicile lui. În ceea ce priveşte al doilea capitol. contribuind la decizile pe care le săvârşesc aceştia. având un grad mare de implicare în viaţa zilnică a oamenilor. În capitolul al treilea am arătat rolul pe care îl au emoţiile în publicitate şi cum pot influenţa acestea publicul. Ea trebuie să stârnească atenţia fie prin imaginea produselor cât şi prin emoţiile generate de aceasta sau prin intermediul mesajelor şi reclamelor utilizate. oamenii nu pot trăi fară emoţii. Consumatorii cumpără produse ţinând seama şi de anumiţi factori. Lucrarea este structurată în patru capitole. pentru ca o reclamă sa dea randament. respectiv ce înseamnă emoţiile şi de câte tipuri sunt acestea. arătând starea de spirit a oamenilor în fiecare moment al vieţii lor. Obiectivul fundamental al lucrării constă în faptul că. emoţiile sunt numeroase şi variate. Tot aici. care reprezintă un aspect important atât în acestă lucrare cât şi în societate. ea poate utiliza atât emoţii pozitive. În altă ordine de idei. întrucât emotivitatea. recurgerea la emoţii în cadrul publicităţii reprezintă o armă puternică în ceea ce priveşte luarea decizilor în vederea achiziţionării unui produs. precum bucuria. dar şi rolul pe care îl are acesta în interiorul unei reclame. orice persoană reacţionează atunci când este vorba de un spot publicitar. iar dacă acesta apelează la emoţii poate influenţa mult mai uşor publicul. m-am referit la rolul pe care îl au emoţiile în arsenalul publicităţii. ea trebuie să aibe un mesaj convingător care să determine oamenii şi să-i motiveze să cumpere un anumit produs/serviciu. aici am precizat semnificaţia aspectelor afectivităţii umane. Altfel spus. Emoţia este şi ea un element indispensabil care face parte din natura umană. m-am referit şi la tipurile de emoţii. emoţia fiind rădăcina care stă la baza existenţei lor. Publicitatea este. Cert este că. dar şi emoţii . admiraţia. fără doar şi poate. plăcerea.În lucrarea de faţă. fiind o modalitate de a convinge. În funcţie de obiectivele pe care le urmăreşte o reclamă.

Cu prilejul acestor spoturi publicitare de imagine. determinându-i să achiziţioneze un produs.negative. pot spune că. contribuie şi ne afectează modul de relaţionare. În esenţă. dar şi atitudinea pe care o avem faţă de ceilalţi. ne împrospătează memoria. aşadar emoţiile sunt localizate în centrul sănătăţii oamenilor. fie ele pozitive sau negative. deoarece ele se desfăşoară în corpul nostru. În ceea ce priveşte emoţiile prezente în cursul vieţii oamenilor. emoţiile sunt primordiale şi existenţiale atât la nivel uman cât şi în cadrul publicităţii. întrucât au rolul de a ne ajuta să stabilim legături mai puternice cu cei din jurul nostru. pentru a ne cunoaşte mai bine. emoţiile pot stârni diverse reacţii. cât şi mentală. am arătat că succesul în domeniul publicitar autohton. iar lipsa acestora conduc la privarea minţii de materia prima care îi este necesară în procesul de gândire şi de adaptare la mediul înconjurător. stilul sănătos de viaţă se desfăşoară distinct referitor la emoţiile de care suntem stăpâniţi. Este foarte clar că. emoţiile influenţează atât decizile pe care le luăm. care încă de la lansare sau bucurat de un real succes. totodată. respectiv reclama „Fluturele”şi „Spiriduşul”. în societatea în care trăim. iar lipsa acestora ar crea o lume monotonă şi fară relief. Reflectând asupra acestei lucrări. de exemplu neplăcerea. pot spune că. Acestea datorită sentimentelor. şi totodată au reuşit să sensibilizeze oamenii datorită gradului lor de emotivitate. impactul pe care îl au emoţiile în domeniul publicitar şi modul în care acestea contribuie la sensibilizarea publicului. . pot afirma că. este de preferat ca acestea să fie exteriorizate. Aşadar. Altfel spus. astfel că. emoţia este un aspect fundamental în procesul de comunicare. antipatia. servesc la generarea unei conexiuni între corp şi minte. Mai mult decât atât. pentru a ne simţi mult mai bine din punct de vedere moral şi psihologic. emoţiile fiind cele care dau contur vieţii noastre. În ultimul capitol al acestei lucrări am scos în evidenţă prin intermediul a trei spoturi publicitare. poate fi clădit şi pe lacrimi. atât fiinţa umană cât şi mintea interacţionează permanent. dar şi reclama străină „Thank you Mom”. am ales trei reclame. Emoţiile se află la cumpăna dintre sănătatea noastră atât fizică. nu doar pe umor şi picanterii. acestea din urmă având rolul de a fi intensificatori ai mesajului publicitar. dar. care sunt încărcate de emoţii.

Conştientizând asupra acestor chestiuni. în vederea achiziţionării unor produse/servicii. şi cât de mult pot contribui la influenţarea şi totodată. prin lucrarea de faţă am reuşit să nuanţez şi să demonstrez cât de importante sunt emoţiile în vieţiile noastre. la sensibilizarea oamenilor. . ce impact pot avea asupra societăţii. sper că.

2009. Publicitate şi societate. Bucuresti. Bonnie L. Editura Libra. Editura Polirom. 10. Sartre. 16. Editura Trei. Strategia creativă în publicitate . Editura Humanitas. Introducere în psihologia emoţiilor. 2009. Dora.vol. Bucureşti. Stănciulescu. Chevalier. 6. Editura Polirom. Emoţiile pozitive. .BIBLIOGRAFIE 1. Andre. Editura SNSPA. 2003. A. Drewniany. 19. 2000. 2008. Moldoveanu. Christophe. emoţiile negative şi sănătatea. 11. 8. Bucureşti. Comunicarea nonverbală. Grigoruţă. Angela. Rolland. Editura Humanitas. Publicitate. Elmar. Editura All. Mirela. Iaşi. Iaşi. 1997. 2005. Editura Polirom. Psihologia emoţiei. Editura Polirom. Editura Niculescu . Semnificaţie şi acţiune. 2009. Bucureşti. Publicitatea eficientă . Cathelat. Evans. Lelord. Editura Polirom.. 15. Iaşi. Maria.6. 4. 14. Bernard. Dan. Editura Trei. S. Dicţionar de simboluri. Editura . Bucureşti.Yearbook of Marketing and Consumer Reaserch. Andersen.D. 2005. Editura Polirom. Bathes. Cosnier.1995 17. Bucureşti. 5. Emotional or Rational Advertising. 2006. 1990. GFK. Retorique de l’image en Communications.4. 2011. Peter. Psihologia reclamei. Nicola. Iaşi. 3. Petre. Iaşi. Semnificaţii şi simboluri ale culorilor. Editura Polirom. Bucureşti. Haimerl.. 2010. 12. Bucureşti. Emoţia : foarte scurtă introducere.Bucureşti. 2005.A. 7. Charles. Cum să ne exprimăm emoţiile şi sentimentele. 2006. Bucureşti. nr. Limbajul trupului . Mihaela. Limbajul Trupului. Miron. Bucureşti. 13. Farbey. Editura Iri. 2. Emoţia. 18. Francois. Goddard. Paris. Dorina. Pierce. Monique.2008. 2002. Bucureşti. Peter. Seuil. Chelcea. 9. Jean. Jean Paul. Brillon. Dylan. Jacques. Septimiu.

BIBLIOGRAFIE ONLINE http://www.ro/articole/ultima-ora/spiridusul-noua-reclama-a-cosmote3241.html .marketingportal.utilecopii.ro/articole/psihologie/mama-startul-unui-inceput-perfect/9752 http://www.