http://www.computerica.

ro/conversie-pdf-in-word-online/ LUCRARI DE PRIMAVARA IN APICULTURA
Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru : anul apicol incepe toamna ! De felul cum sunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul : productia, starea de sanatate, marimea stupinei si in general tot ce tine de buna desfasurare a lucrurilor. Totusi pentru a nu crea confuzii, vom suprapune anul apicol cu cel calendaristic, urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie executate sa faceti aceasta separare singuri. Acestea fiind spuse sa trecem la treaba . Odata cu ridicare sensibila a temperaturilor, primavara in stupina trebuie facute mai multe lucrari. In ordine cronologica (subliniem ca toate au importanta lor) acestea ar fi :

Pregatirea vetrei stupinei Pe la inceputul lunii martie(functie de starea vremii)demaram primele actiuni : - curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea, adunam si inlaturam crengile, frunzele si in general toate resturile, urmarind o igienizare totala - asezam stupii pe locurile definitive, functie de sistemul ales, urmarind ca urdinisurile sa fie orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze de caldura soarelui - curatam prin urdinis( cu o sarma) stupii de albine moarte si alte resturi ; acestea se vor arde neaparat - instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturile reci ale inceputului de primavara Supravegherea zborului de curatire In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup, au acumulat in intestine reziduri care acum trebuie eliminate. De aceea in primele zile calduroase( temperatura ajunge la peste 15 grade C), trebuie sa stimulam efectuarea acestor zboruri de curatire. Daca inca mai este zapada pe vatra stupinei este recomandat sa intindem paie pe jos. Urdinisele se vor deschide larg iar capacele se vor salta pentru ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul stupului. Tot acum unii dintre stuparii cu experienta mai fac o lucrare importanta : introduc in mijlocul cuibului un fagure gol, bine cladit, in care toarna 1-2kg de sirop de zahar caldut. Cand observam ca zborul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor, reducem urdinisele la 3 cm si bineanteles asezam capacele care au fost saltate. Primul control si stramtorarea cuiburilor Profitand de una din zilele calduroase executam primul control de primavara, in care vom evalua starea familiilor de albine, operatiune dublata de o stramtorare a cuibului. La deschiderea stupului constatam : - prezenta hranei care exista in faguri, stiind ca o rama standard contine 3,5kg miere pe ambele fete - prezenta matcii, dupa puietul de pe fagurii din mijlocul cuibului ; daca puietul nu exista totusi nu trebuie sa ne ingrijoram : unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea este necesara repetarea controlului dupa o saptamana, pana cand tragem o concluzie corecta. Tot in timpul acestui control, scoatem din stupi fagurii mucegaiti, cu pete de diaree, si pe cei ce contin multe celule de trantori. S-a constatat ca dezvoltarea familiilor de albine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim. In acest scop stuparii vor "stramtora cuibul". Cuibul se aranjeaza catre peretele stupului care este cel mai expus soarelui astfel : fagurii cu puiet se aseaza in mijloc, ei fiind marginiti de faguri cu miere si

pastura ; in cuib se lasa strict atati faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare ; in ce priveste rezerva de hrana familia trebuie sa dispuna de min.4-5 kg miere si bineinteles pastura. Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nu orfanizati accidental familia. Cuibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta, dincolo de ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere, aceasta delimitand compartimentul de hranire. Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazi curatate, reparate si dezinfectate. Trebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi, urmand ca pe masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi. Lucrarea este foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte, sa pastram o stare de igiena perfecta. Toate aceste lucrari sunt decisive, necesita sa avem ceva timp la dispozitie si mai ales sa avem "ingaduinta" vremii. Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in orice stupina chiar daca apicultorul este lipsit de experienta. In acest scop folosim urmatoarele rezerve: - proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem, sau in celulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial - proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie - mierea in faguri, miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem, se afla cate 12 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine. Asta se intampla din cauza ca odata format ghemul de iernare, albinele nu mai au acces decat la proviziile de pe fata fagurilor unde se afla. Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele care contin provizii, si care din motivul mentionat au ramas neconsumate. Se descapacesc aceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 2-3 gauri de grosimea unui creion. Apoi se indeparteaza ramele cu faguri si putine albine din ambele margini ale ghemului. Se introduc fagurii gauriti, cu miere descapacita in spatiu liber care tocmai a fost creat. Fagurii scosi(cu putine albine pe ei) se alatura de fagurii cu miere, bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor. In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup, se procedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate. Introducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus. Cand nu dispunem de acesti faguri, se poate folosi mierea diluata un pic, incalzita si apoi turnata in faguri goi. Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere cristalizata si framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita, cat si cu serbet de zahar. Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor. Este de dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta, putand evita aceste situatii neplacute printr-o buna organizare a cuibului inca din toamna. Completarea rezervelor de pastura Pe langa miere, albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana proteica. Aceasta este asigurata de pastura, lipsa ei fiind un handicap major in dezvoltarea favorabila a familiilor de albine. Pentru cresterea unui kg de albina este nevoie de 1,5 kg de pastura. Pastura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure plin si la nevoie prin completarile de primavara. In primavara modurile de administrare sunt: - Scoatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii ; apoi frecam fasiile in mana pana la separare. La pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o cantitate dubla de miere. Se mai adauga sare 1% din cantitatea amestecului si se omogenizeaza. Se toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate 200g, pana la aparitia culesului de polen.

- Un kg de pastura se amesteca cu 0,750kg miere si se administreaza deasupra ramelor sub forma de turtite proteice de completare. - Amestecam cantitati egale de polen si miere, administrand la fel deasupra cuibului sub forma de turtite. Concluzionand, hranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de la rezerva, apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si miere sau pastura si miere. Dezinfectia stupilor Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara (din diferite motive) sa stiti ca acum a sosit momentul. Dezinfectia se face cu scopul pastrarii sanatatii familiilor de albine. O casa curata inseamna eliminarea unor probleme grave. Lucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi, pe care i-am curatat si dezinfectat. In principiu lazile se curata de resturi de ceara, propolis, pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o solutie recomandata. Urmeaza o limpezire, o uscare si neaparat flambarea cu flacara. Largirea cuiburilor Lucrarea este deosebit de importanta, avand in vedere ca interventia stuparului poate face mult bine, dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect. Prin largirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua. Trebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale: - existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine doici ; la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica - prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere - conditiile interne si externe, precum si caracteristicile biologice. Acestea tin de temperatura externa, de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in stup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaza activitatea matcii. In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupa cei cu pastura. - aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare ; printr-o hranire abundenta se pot introduce in stup dezechilibre importante Efectiv largirea se face astfel : semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib sunt ocupati cu puiet (excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura). Se adauga un fagure bine cladit. Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu puiet. Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet, se introduc treptat alti faguri tinand seama de cresterea populatiei. Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care s-au mai crescut cateva generatii de albine, apoi putand fi introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut puiet. Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere (care vor fi descapacite) este un factor favorizant. O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi, este aceea de ai stropi cu apa calduta sau miere diluata. La incalzirea timpului si in prezenta unui mic cules largirea se poate face si cu un fagure artificial. Acest fagure se aseaza dupa ultimul fagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta in mijlocul cuibului. Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cu precadere la stupii orizontali si verticali cu magazine. Stupul multietajat, beneficiind de o constructie aparte se manuiete diferit. La acest tip de stup largirea se face prin inversarea corpurilor, manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind necesare. Intarirea familiilor slab dezvoltate Oricat s-ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp, se constata ca in stupina o

ridicarea partiala a podisorului sau inlocuirea acestuia cu o sita . albinele se inghesuie la urdinis. In anii de exceptie se pot obtine si cateva kg de miere marfa. apte biologic si genetic pentru performanta .fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc mierea. La urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui "organism". zmeuris). dintre care 8-9 cu puiet . Trebuie sa fiti convinsi ca aplicand corect si la timp tehnologiile o sa aveti in preajma primului cules major stupi puternici. floarea soarelui) si tarzii.inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere.albinele ventilatoare isi intensifica activitatea. . . pentru a evapora apa din nectarul proaspat cules. . In general culesurile sunt de mare intensitate. Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen. Concluzii Citind aceasta pagina v-ati putut face o parere despre lucrarile de primavara ce se executa in stupina.pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii. faneata. insa durata lor este scurta. capabili sa valorifice resursele nectarifere.speciile melifere infloresc abundent . Conditiile necesare sunt : . Si pentru asta nu mai aveti nevoie decat de vreme buna ! LUCRARI DE VARA IN STUPINA Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara si acum asteapta roadele muncii lor. aceasta operatiune prevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei .ridicarea periodica de rame cu puiet capacit.familiile sa fie in stare activa. stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau in preajma roitului isi diminuiaza mult activitatea Cum obtinem acest deziderat ? Cu lucrari facute la timp : . de vara (tei.intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor. cu albina aferenta.parte din familii raman in urma cu dezvoltarea. Conditii pentru valorificarea culesurilor Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel experimentat ca nu orice familie de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules. 12 faguri standard.familiile sa fie puternice si sa ocupe min. dar marea multumire este ca albinele au hrana din abundenta. aparent fara o cauza anume definita. Aceste culesuri pot fi timpurii (salcam. depozitarea mierii sa fie asigurata si a caror volum se poate mari sau micsora .intensitatea zborurilor creste exponential. Pentru a uniformiza puterea stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiile puternice si ajutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea. Recunoasterea unui cules .familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera posibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal.

La tei si floarea soarelui. pot impedica pagubele ce vor urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare. fanete. vom aseza stupii la umbra. Pentru reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca : lucrarile legate de pregatirea si manuirea stupilor inainte si in timpul transportului . Se va avea in vedere ca stupii sa fie umbriti. trebuind sa ne intereseze atat starea familiilor cat si a cutiilor. se practica deplasarea stupinelor la masivele melifere. Zonele cu salcii. In acest fel stabilim cu precizie locul unde va fi amplasata stupina. cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi cantitati importante de miere. Odata cu sfarsitul primaverii.marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea.dat fiind faptul ca acest cules are loc la sfarsit de mai . prin depozitarea mierii in coroane. Formarea de noi familii si aplicarea stricta a tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada. Cateodata mai este nevoie a se introduce si alte rame cu faguri claditi sau artificiali. posibilitatea ca stupina sa fie evacuata usor in caz de urgenta (deci drumuri practicabile). ventilatie etc. fagurii cu puiet. organizam cuibul astfel : la capatul stupului dinspre urdinis se aseaza un fagure cu pastura.pot fi compromise. frunze). Alegem vetre de stupina la marginea padurilor. fiecare familie trebuie asigurata cu 5-6 faguri. Toti stupii vor fi verificati inainte de plecare. locul efectiv de amplasare a stupinei. Ce se intampla in timpul culesului : albinele vor umple intai fagurii din cuib. Pregatirea familiilor . in care culesul incepe timpuriu.pentru ca albinele sa primeasca soarele inca de la primele ore ale diminetii. in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o productie pe masura . inca un fagure cu pastura si miere. urmand apoi fagurii goi. stupina se aseaza pe locuri insorite . acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare-tei. familiile de albine ating capacitatea maxima de dezvoltare. in poienite sau locuri cu raritura de arbori. existenta unei surse de apa (care este foarte necesara). Daca nu se intervine ferm. Stuparitul pastoral . pentru a crea loc suficient depozitarii nectarului. faguri cu miere. se pregatesc toate sistemele de fixare. Daca nu putem asigura o umbrire naturala o vom crea prin aplicarea pe capacele stupilor de diferite materiale (paie.folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajma culesului. artar.. contingente intregi de albine vor ventila stupul.Stupii orizontali : cu o saptamana inaintea debutului unui cules.generalitati In cautarea surselor variate si permanente de nectar. baza melifera. obtin rezultate remarcabile. sursele de apa si tot ce tine de locatia respectiva din punctul de vedere al asigurarii unui pastoral reusit. La culesul de salcam. Cand cuibul este completat in totalitate. floarea soarelui . depozitarea se continua in fagurii goi.manuirea stupilor Pregatirea stupilor . Daca nu facem aceasta. La introducerea acestor faguri. Inainte de a efectua deplasarea la locul de cules se face recunoasterea masivului melifer. . Deplasarea la sursele de cules se va face de preferinta noaptea : odata ajunsi la masivul melifer stupii se aseaza paralel si nu perpendicular pe sursa. neparticipand la cules. Se astupa crapaturile. Stuparii care au in zona asemenea "comori". prin imputernicirea lor cu puiet capacit ridicat din stupii puternici Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine. timpul de inflorire specific fiecarei zone si drumurile de acces spre masiv . Vom scoate fagurii plini si extragem mierea.se face diferentiat : .implicit si a familiilor de albine . sau cei care practica stuparitul pastoral. cules care are loc in perioada de canicula.

Sunt insa situatii in care din cauza vremii umede cantitatea de apa depaseste acest procent. Urmarind culesul si daca constatam ca albinele au umplut magazinul. Extractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari : descapacirea fagurilor si extragerea propiu-zisa a mierii din faguri. O prima concluzie ar fi aceea ca ramele pline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru o buna maturare. Executam operatiunea cu grija si rapid pentru a nu starni furtisagul in stupina.E si exportul actual spre aceste tari au introdus noi norme de calitate pentru miere. Cum scoatem ramele pline : aceasta lucrare se face cu ajutorul afumatorului si a daltii apicole. cu un curent de aer cald. unii apicultori fac hraniri suplimentare cu sirop de zahar 1/1.Stupii multietajati : In cazul unui cules abundent se adauga un al treile corp peste celelalte doua. Toate aceste utilaje se recomanda sa fie din inox sau un alt material agreat de norme. Populatia creste si sursa de hrana scade. Se apreciaza ca la 1/3 de suprafata capacita. care reprezinta poate cel mai important produs al stupului. mai adaugam un magazin suplimentar. dupa care punem rama in ladita de transport. pentru ca prin continutul lor de substanta activa. Ce fel de echipament folosim : la un nivel mic se poate folosi un vas descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara. lucru valabil si pentru utilajele de extractie. Daca extragerea mierii se face mai tarziu fagurii trebuie preancalziti la 35 grade C. se procedeaza la sortarea fagurilor dupa culoare. riscam sa contaminam mierea. .Stupii verticali cu magazine : crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unui magazin deasupra cuibului. Camera in care facem extractia va fi curata si dezinfectata. un maturator. cutit sau furculita de descapacit. peste cuib. De multe ori se prefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea prematura a celor pline.. Acum este momentul ca modulul 3 sa fie schimbat cu modulul 2. Albinele depoziteaza mierea in corpul 2(care are puiet) si incep sa o capaceasca. un extractor tangential. Dupa incetarea culesului urmeaza o perioada dificila in viata familiilor. un vas unde se scurge mierea. Albinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala. In acest fel depozitarea mierii continua in corpul 3. acum devenit 2. Pentru a crea loc matcii sa oua (cuibul fiind blocat cu miere) se introduc faguri goi in mijlocul cuibului. Aderarea Romaniei la U. iar deasupra acestuia magazinul plin. mierea are un continut de apa de 18-20%. Inainte de toate trebuie sa spunem ca mierea este un "organism viu" si de modul in care o recoltam si preconditionam. strecuratori diferite. Fagurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scuturam albinele. Atentie mare la matca : din diferite motive aceasta poate fi aici si riscam sa o vatamam. Albinele vor umple si magazinul adaugat si vor capaci mierea in celalalt. Inainte de inceperea lucrarii efective de extragere a mierii. chimice" nu se vor folosi. Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in jos. Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele au capacit cel putin jumatate din suprafata lor. Mult hulitele "podisoare izgonitoare. In schimb se pot folosi izgonitoare cu sicana. La descapacire cutitul se tine in pozitie orizontala. cu partea inferioara a lamei in unghi de 35 grade fata de suprafata fagurelui. Folosirea extractorului tangential se face intr-o prima faza cu multa atentie pentru ca fagurii . depinde finalizarea cu succes a muncii noastre de 1 an. Extragerea si conditionarea mierii In urma unor culesuri bogate rezulta mari cantitati de miere. In scopul mentinerii albinelor in stare activa.

putem mari turatia pana la 200-250 ture/min.. vara se numara .. stuparul fiind foarte solicitat. Ce masuri trebuie avute in vedere: Asigurarea de matci tinere si viabile: S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului. bine hranita si intr-o stare de sanatate perfecta. Acest lucru nu este usor de obtinut.sunt grei si s-ar putea rupe.bidoanele.. Deblocarea cuiburilor O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere . Depozitarea finala se face in recipiente de inox. Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca in primavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autori procentul este de 0.5%). sau altele agreate de cumparator. Limpezirea unui vas cu miere inalt de 1m se face la temperatura de 20 grade C in 3 zile. Sa trecem iarasi la treaba ! Lucrarile de toamna demareaza la inceputul lunii august si se impart in trei mari categorii : Lucrari de intensificare a cresterii puietului.. unde procentul de apa scade pana la limita admisa de norme. asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare. carora trebuie sa le faca fata.. Dupa cum si singuri v-ati dat seama. Producerea si imperecherea matcilor. si cele mai usoare se salta la suprafata. Dupa extractie. Biologic matcile batrane isi limiteaza depunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat de nectar si polen. pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate. atat ca timp. mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari. au fost deja expuse in alte pagini asa ca nu mai are rost sa insistam asupra lor. pe cand cele tinere se comporta altfel : isi mentin ritmul bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere). iar la 25 grade C in 36 ore. formarea noilor familii si ingrijirea lor. trebuie ca inca din toamna sa asiguram o populatie numeroasa.. Limpezirea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele. Dupa decantare mierea se va trece in vasele maturatoare. Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat in cazuri de urgenta. fagurii goliti se dau familiilor pentru a fi curatati. toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta treapta a performantei.cat si ca volum de munca. INTENSIFICAREA CRESTERII PUIETULUI Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna... Dupa cum am mai spus acum incepe anul apicol.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare.! LUCRARI DE TOAMNA IN APICULTURA Vine toamna. Concluzii Lucrarile din timpul verii sunt si ele numeroase.! Succes. cad la fund. Dupa ce intoarcem fagurii pe partea opusa.

marginiti de faguri cu miere si pastura. Atentie insa. Atentie : nu se lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma. hraniri cu sirop de zahar concentratie 1/1. Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua. aici limitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri : descapacirea a 2-3 dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului . Stuparii pot pune familiile in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri tarzii.sau pastura. fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegerea unei vetre permanente adecvate. Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua. la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc periodic in mijlocul cuibului faguri claditi (recomandati cei in care s-au crescut cateva generatii de puiet). Fagurii scosi se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib. Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zona fierbinte" a cuibului. La stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se realizeaza prin inversarea periodica a corpurilor. adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii. Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a populatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire. asta pentru a impedica o formare gresita a ghemului de iernare. deasemeni o alta metoda este stimularea cu zahar tos. numarul celulelor libere scazand drastic. Pentru a inlatura acest neajuns. . cate 200-300 g la interval de 2-3 zile . pentru ca trebuie sa avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care gazduieste rezervele de hrana Asigurarea cu faguri de calitate Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti. aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine. prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial. Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei. Ce putem spune despre culesurile tarzii ? Cert este faptul ca prezenta lor are un impact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare. albinele recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules. umectat putin cu apa sau miere. Reducerea si impachetarea cuiburilor Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o stramtorare a cuibului . Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara (a nu se comfunda cu impachetarea finala din toamna). cand familiile nu ajung la nivelul de dezvoltare cerut. in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine. Nu trebuie sa ignoram un fapt:hranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice. In lipsa unui cules se administreaza ca turtite (pregatite in acelasi mod ca in primavara) deasupra cuibului. Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie. albinele blocheaza cuibul. Cand stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia (sirop de zahar). cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de hrana. Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe ganduri. Aceste spatii libere se creeaza prin scoaterea fagurilor marginasi. Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati. fara celule de trantori sau alte defecte. Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu. instinctiv.

adica imediat dupa ce s-au terminat culesurile de vara. asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet crescute. cu un adaos de 1 gr acid .urmand ca odata cu imbunatatirea vremii. Dupa cum bine stiti albinele ce ierneaza (datorita conditiilor specifice) traiesc aprox. Ca o prima conditie ar trebui sa mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi. Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema hranei? Cateva deziderate de atins: Calitatea hranei Mierea din faguri sa fie numai miere florala. pe suprafete mici de fagure . Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata.fiecare familie trebuie sa aiba min. 1 fagure cu pastura. Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului. Sunt cazuri cand familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo . sau cand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere. Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si hranirile de stimulare. Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a fi capacita) se poate deteriora. familia de albine demareaza cresterea puietului .5-6 luni.8-2 kg.fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui) facute la cei cu miere. este foarte daunatoare si trebuie inlaturata. fiecare avand rolul si scopul sau. mierea alterata produce boli grave.ASIGURAREA REZERVELOR DE HRANA Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de o miscare continua a lor. Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine 2. prin puterea mare de cristalizare. cresterea sa fie accelerata. Daca iernam familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele (acestea neputand face zboruri de curatire).7-3 kg miere iar una de multietajat 1. Ramele de miere si pastura De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara. inspre primavara. Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1. La completare se va folosi un sirop de zahar. Daca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup (ele vor muri inainte de a creste generatiile noi de puiet).5 kg miere. hranirea de completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va face iernarea. Consumata de albine. Ca rezerva de pastura. Bineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti. 2/3 din suprafata.la inceput timid. Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza. iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita. deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta. In cazul stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte. Cand conditiile externe permit. Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu. In special mierea de rapita. O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie capacita. In cazul in care hranirea de completare se face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in iarna. Hranirile de completare Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare. O familie fara prea multa hrana risca sa se piarda in iarna. dar acestea trebuie folosite cu multa precautie. O rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min. 2/1. apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita. Ca un principiu general.

Langa diafragma se aseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere. ea se aplica familiilor de albine slabe.pentru ca toata lumea sa se simta bine. La stupii multietajati iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri. In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp (situatie care nu e de dorit) se va prefera o asezare centrala a fagurilor.5 kg miere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv). Literatura de specialitate recomanda doua metode de impachetare : bilaterala si unilaterala. si consta in aranjarea fagurilor mai plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda. iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine momentul ales. Sunt trei metode de aranjare a fagurilor : . PREGATIREA CUIBULUI FAMILIILOR DE ALBINE Cu ce am putea compara aceasta lucrare ? Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr-o casa .amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda. la litru. Experientele ultimilor ani au aratat ca o impachetare bilaterala nu este necesara pentru ca izoleaza prea mult cuibul. pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma. siropul de zahar se poate inlocui cu serbet. in corpul superior trebuind sa existe 14-15 kg de miere. urmatorii (asezati simetric) fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina. Se stie ca albinele nu incalzesc stupul ci doar interiorul ghemului. In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de albine. pentru familiile normale fiind recomandata cea . cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului. Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor. Lucrarile pe care le-am facut in toamna acum isi arata roadele. Trebuie sa stim ca izolarea termica nu se face pentru a creste temperatura in stup ci pentru a feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii. . Venirea noptilor reci si foarte reci le obliga sa se grupeze in "ghemul de iernare". Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere. seara. urmand fagurii cu cantitati descrescatoare. LUCRARI DE IARNA IN STUPINA Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult.amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de miere. Timpul acestei aranjari difera de la an la an. Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(2-3 kg). In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali. La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1. Ce mai putem face pana la deplina instalare a iernii? Izolarea termica a cuibului In toamna am facut deja o impachetare sumara. O sa observam ca nu toate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz devine necesara micsorarea portiilor. . starea vremii si prezenta puietului.citric(sare de lamaie). Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei. Este de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate pana in 20 august. Totusi. iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna. Cand timpul este inaintat.amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un stup. insa acum va trebui sa o facem pe cea recomandata pentru iernare.

5cm pentru fiecare spatiu dintre rame. se va pozitiona asfel incat sa fie asigurata o fanta pe 1/3 din suprafata. O ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti. Impachetajul este sumar. fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit al stupului. Aceasta masura este benefica. Stupina se va proteja cu garduri de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor de aer. Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup. La diafragma se astupa toate fantele (se poate folosi si banda scotci) si se izoleaza cu materiale care nu creaza condens. inlaturand total aceasta tabla obturatoare. in eventualitatea ca apa rezultata din condens va fi eliminata. familia de albine sta ca intr-un clopot. Din punct de vedere al avantajelor si dezavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat. Sunt stupari care isi ierneaza familiile de albine.trebuie sa fie de marimea unei palme". lucrurile devin si mai simple.s tupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare. Daca curentii de aer vor circula numai intre aceste doua fante(urdinis-podisor). antivarroa.de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente. Acest lucru se intampla mai tarziu in toamna. Supravegherea albinelor iarna Odata cu venirea iernii. dintre urdinis si fanta din podisor. care nu mai . veti asigura albinelor dumneavoastra o traversare in bune conditii a iernii. exista o anumita categorie de stupari. Si asta datorita greselilor care au fost facute. daca ne ghidam dupa experienta trecutului .unilaterala. Deasupra podisorului se aplica o alta impachetare din aceleasi materiale. In ambele cazuri. avand grija ca sa li se asigure o anumita inclinare. Stupii multietajati . pe podisor fiind aplicata doar o simpla paturica textila sau din papura. Pentru tipurile de stupi care sunt prevazuti cu sita de fund. bioxidul de carbon fiind evacuat numai prin partea inferioara a stupului. care s-ar situa undeva la valoarea de 0. Stupii vor fi asezati pe postamente speciale. deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt "Toma necredinciosul" si se ghideaza dupa principiul "totul e bun. Recomandat insa este o iernare in aer liber. spre inceputul iernii. cand nu s-a asigurat o ventilatie corespunzatoare. Aceasta tehnica se aplica la toate tipurile de stupi existenti in exploatare. Aplicarea tratamentelor de toamna Tratamentele cele mai eficiente impotriva varrozei se aplica in lipsa puietului. In acest scop. In ce consta impachetarea unilaterala : la stupii orizontali si cei verticali cu magazine.din nou cel mai usor de manevrat-se impacheteaza numai superior. Protectia generala a stupinei Conditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. Exista 3 metode de iernare : iernarea in aer liber. Tabla obturatoare a fundului antivarroa. au iesit din iarna ca niste umbre de nerecunoscut. cu luarea masurilor mai sus mentionate. Ventilatia stupului Ventilatia stupului este foarte importanta. etc . familii de albine puternice in toamna. Deci prima masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate) sa fie astupat. Este recomandata si o anumita marime a urdinisului. un mare stupar roman recomanda : "orificiul de aerisire din podisor. altii dacat aceia proveniti din schimbul de aer. iernarea in cojoc si iernarea in adapost.lucrarile din stupina s-au incheiat. Pentru stuparii care au facut toate lucrarile "ca la carte" urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele la stupina reprezinta simple vizite de supraveghere. In ceea ce priveste marimea fantei din podisor. Stuparii trebuie sa profite de zilele putine ce-i drept . Mai mult. daca nu dauneaza".

framantata cu zahar pudra. administrat in faguri. in lunile decembrie. Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie ? La cate 3 saptamani interval. imprastie paie. sau pur si simplu aceasta lipseste. ridica capacele si saltelutele izolatoare. La stupii orizontali unde "foaia de control" nu se poate instala. . prima vizita fiind facuta pe la inceputul lunii martie.familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta . Indreptarea starilor nedorite In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuie rezolvate. . . dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere. Ce ne-ar putea indica ele ? . Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de pe ea. . Cand nu avem miere indemna la boli.zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii. Iernarea acestor matci fiind o chestiune destul de dificila.un bazait puternic ne indica. Se pot face si hraniri cu sirop de zahar dens. Din acest amestec se fac turte de 1. O alta metoda este hranirea cu miere cristalizata fin.ca si in primavara . albinele aflate intr-o astfel de situatie necesita o hranire suplimentara. Aceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara. Un indemn : profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supraveghea zborurile de curatire. fapt care are influente pozitive in ce priveste iernarea. . De aceea . Zborurile de curatire iarna Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire". Introducem apoi fagurele in locul in care lipseste hrana.trec in aceasta perioada pe la albinele lor. se foloseste serbetul de zahar administrat ca in cazul precedent(turte). pentru a inlesni circulatia albinelor.un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula. Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna.un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate. Acestia sunt "meseriasii". aceasta numindu-se "foaia de control". asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara daca acestea nu se fac de toate familiile. Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 12 grade C .familia a ramas orfana: la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara matca. localizam ghemul de iernare.trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarele masuri : . nu inainte insa de a gauri fagurii de 2-3 ori. se examineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cu o sarma. ca familia are probleme si ca exista o stare anormala in stup. O practica des folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite si in acest fel sa iasa. Aprovizionarea se face cu faguri de la rezerva. Dupa ce deschidem stupul. dar cateodata totusi se intalnesc in practica apicola (cele mai multe fiind provocate chiar de noi).curata urdinisurile. ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa din stup. Inainte de inceputul iernii albinele fac zboruri de curatire.5 kg ambalate in pungi gaurite sau hartie (deasemeni gaurita) si se administreaza albinelor deasupra intervalelor gasite in suferinta. se ajunge in situatia in care acestea lipsesc. cei care pe baza experientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune. Stuparul . curata zapada. Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva. vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(si improvizat) ascultam zgomotele din stupi. ne putem da seama daca exista probleme.

Deci mare atentie ! . este un adevar. .practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o alta (mai slaba dar care are o matca buna) Toate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita(aprox. sau de zgomote de alta natura.daca albinele vor fi deranjate de pasari sau animale. cea afanata asigura o mai buna izolare termica.sa asigure linistea necesara albinelor. 15 grade C) in care ferim stupul de temperatura scazuta de afara. . se vor agita.sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca) Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul cand prinde o crusta de gheata . Atentie : instalati si gratare la urdinis impotriva soarecilor (nu uitati cum am uitat eu acum sa va spun). Ce trebuie sa urmarim : . Conditii generale de iernare Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija.sa poata fi protejata de vanturile reci. Concluzii La o prima vedere stuparii incepatori cred ca programul de iarna este mai lejer in ce priveste lucrarile ce trebuie facute . numai ca asta se intampla cand lucrarile din toamna si de la inceputul iernii au fost bine facute. Aceste probleme ce apar trebuie neaparat rezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu. vor consuma multa miere si se vor imbolnavi.

A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestarea instinctului de roire este foarte greu.predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia excitanti interni sau externi care favorizeaza roitul. .Amplasarea stupilor .faguri insuficienti sau necorespunzatori pentru depunerea oualelor. dar nu au suficiente larve pe care sa le poata creste.ventilatia necorespunzatoare a acestora.Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia de albine intra in frigurile roitului. ROIREA ARTIFICIALA Roirea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii naturale.INMULTIREA ARTIFICIALA SI NATURALA A FAMILIILOR DE ALBINE Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care corespunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei. In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matci tinere si de mare productivitate. Ea se efectueaza la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului biologic.In functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali.Este bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nu atrage caldura razelor de soare.glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor.iar la un spor zilnic de 8 kg vor fi necesari 15-20 faguri.Culesul nectarului si polenului . In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase avantaje fiind executata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.Sunt elemente care actioneaza ca stimulenti.Daca primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matcii si aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului.Calculele au aratat ca la un spor zilnic de 1 kg a capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari 2-3 faguri. lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor.putandu-se analiza numai fiecare in parte si sintetiza corelatia care exista intre ele.Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoie astfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-se blocarea cuibului.Stupi de mare capacitate . Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si masurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului.aparitia unei necorespondente intre cantitatea de albine tinere care pot hrani puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa-l hraneasca. .Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de maxima insolatie(orele 12-17)deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul de roire.insa exista o serie intreaga de operatiuni preventive care pot evita sau reduce mult roirea naturala. Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila.determinand . Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor. .expunerea lor la soare si supraincalzirea acestora prin insolatie.deci aglomerarea cuibului.evitand riscul unor pierderi de roi pe care nu-i putem supraveghea si recupera.

Cand aceasta operatie se efectueaza in ajunul recoltarii productia de miere scade mult.cand aceasta cantitate insa se reduce.In timpul culesului se recomanda deschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei.Carenta de feromoni a matcii .De asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa practicam stuparitul pastoral.S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de unde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune familii de albine.de unde concluzia ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic. .Aglomeratia de albine tinere .neobservata.fiindca familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea botcilor contribuie la prelungirea acestei stari.contribuind la cresterea puterii familiei.Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale matcii produc o secretie denumita "substanta de matca" dupa care albinele percep si recunosc matca stupului.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie la sporirea productiei de miere.Varsta matcii .Un cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza principala a roirii daca apicultorul nu intervine la timp. Cum intrerupem roitul Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin distrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea.In literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor .totul este normal.Blocarea cuibului cu miere si pastura .Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient de eficace.Existenta unui numar excesiv de albine tinere indeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in care matca depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci.Lipsa de spatiu si ventilatie .o mai buna hranire a matcii.Producerea laptisorului de matca destinat hranirii larvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unui numar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor larvelor.Aceasta operatie este grea si anevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea si distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa.Rezultatul este acelasi:cladirea de botci.albinele hotarasc inlocuirea matcii.Cat timp albinele primesc o cantitate determinata din aceasta substanta. .o mai buna depozitare a nectarului si polenului care produc caldura in stup.Operatia se repeta la 10 zile si apoi din nou la 7 zile pentru distrugerea noilor botci cladite intre timp.predispunand familia de albine la roire.acestea ajung sa cladeasca botci in care depoziteaza hrana glandulara stimuland roirea. .acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matcii cand se diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauza suprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoni primiti.toata operatiunea devine inutila.mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu puiet necapacit reprezinta o metoda eficienta de prevenire a roitului.Excesul de laptisor de matca .Familia respectiva trece prin frigurile roitului mai ales in cazul unei perioade mai lungi de timp nefavorabil. .La un cules intensiv de nectar si polen cand cuibul nu este corespunzator marit acesta se blocheaza iar matca nu mai are celule goale pentru a depune oua diminuandu-se activitatea albinelor si favorizand roirea. . Metode de roire artificiala Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai complexa si cere un volum mare de munca. .

Cu scopul de a forma familia noua.Legat de data cand parasesc stupul.o parte din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.roiul se invarteste in apropierea .Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine acoperite de albine. . Obisnuit.se introduce o matca tanara imperecheata.Ramele se aseaza in stupul ce va gazdui roiul.se impart aproape egal in cei doi stupi.iar in zona de munte-deal in prima jumatate a lunii mai.puiet si miere a familiei de baza.In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unul din stupi.apicultorul ajungand intr-un timp relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei.divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut. .In functie de ordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului.Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in care stup a ramas.Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor se realizeaza un spor efectiv de 100%.Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numar mic de familii.in general.acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se faca cat mai egal.in roi. In timpul formarii roiului. familia nou-formata se dezvolta dupa tehnica obisnuita in vederea valorificarii culesurilor.roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos.cand familiile roiesc in luna iulie.din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.In lipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de zahar in concentratie de 1/1 sau 1/2. ROIREA NATURALA Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca.Roirea artificiala prin divizare .Albinele culegatoare.Dupa cateva ore.in diviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura.intr-o colivie.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai puternice.pe masura ce se inapoiaza de la cules. Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruri intense.roiurile se impart in : timpurii.care se caracterizeaza prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.Roirea artificiala prin stolonare colectiva .folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor: .intre orele 11-15.In zona de stepa.Dupa imperecherea matcii si inceperea depunerii oualelor.Dupa ce matca iese din stup insotita de albine.Aici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple si eficace).roiul se formeaza din 4 rame bine acoperite de albine. Spre seara.dimensionata dupa dorinta.Presupune ridicarea a cate doi faguri cu puiet si albina de la fiecare familie de baza.o matca imperecheata sau neimperecheata.sub protectia coliviei.se aduce langa familia ce urmeaza sa fie divizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine.atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii.de o parte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familia noua.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale.Aceasta face ca puterea familiilor donatoare sa nu fie influentata.artificiali.In acest fel noile familii participa la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare.in familia orfana se introduce.urdinisul stupului se tine inchis pentru a se evita depopularea.In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore.

Roirea naturala a familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea unor productii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit.Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa fie incluse in grupa familiilor de baza. . .Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0.Stupul in care se introduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficienta pentru a putea incepe cresterea puietului. Dupa 2-3 zile roiul se controleaza.spre deosebire de roiurile secundare si tertiare.8-1kg albine si in faguri rezerve de miere de 10-12 kg.pregatit in acest scop.iar albinele. Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate botcile cu exceptia celei mai mari. .Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltare corespunzatoare se desfiinteaza. Dupa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre seara se scutura direct intr-un stup nou.se verifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar.Roiul primar cu matca varstnica.Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic cu puiet capacit.iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie hranite stimulent.stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda. Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta a roiurilor dupa formare.Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii. .La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreaza in faguri apa.nu se indeparteaza prea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva ore.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.puietul si rezervele de hrana se folosesc la intarirea celorlalte roiuri.asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul sezonului.iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stup numai fagurii ocupati de albine.Se asigura existenta de culesuri abundente. .In vederea ajungerii la acest deziderat se iau urmatoarele masuri: . Ingrijirea roiurilor Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de hrana.Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau botci)sa aiba in cat mai scurt timp matci imperecheate.

daca lucrarile din toamna au fost bine facute. alti 2-3 faguri cu miere. cu cei goi de la extremitati. apoi fagurii care formeaza cuibul(purtatori de puiet). urmati iarasi de faguri goi pana la completarea totala a cutiei. albinele vor depozita si prelucra nectarul florilor. Bineinteles toate tehnologiile au un caracter general. De aceea.INTRETINEREA ALBINELOR IN DIFERITE TIPURI DE STUPI In Romania sunt folosite cu precadere trei modele de stupi : orizontali. operatiune dublata de o impachetare cu materiale izolatoare. Prin mentinerea caldurii necesare cresterii puietului se asigura o dezvoltare rapida. Cum procedam : de la inceputul primaverii cuibul se organizeaza la unul din urdinisuri. Cand culesul inceteaza. Dezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linie orizontala.totusi facand parte dintr-un intreg. prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cel cu puiet. Sa trecem la descrieri concrete . INTRETINEREA IN STUPI ORIZONTALI Stupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit. Iernarea se face pe vetre linistite cu un control minim din partea apicultorului. iar in mijloc se aseaza fagurii cu puiet. Metoda se bazeaza pe reducerea la minim a lucrarilor de sezon. In luna iunie. verticali cu magazine si multietajati. Pentru a preveni intrarea in frigurile roitului se practica ridicarea de faguri cu puiet gata de eclozionare pentru formarea de noi familii. apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib (pentru a asigura spatiul necesar matcii sa oua) si sa schimbe fagurii plini din vecinatatea cuibului. Atentie mare insa!Nu fortati dezvoltarea printr-o largire necontrolata a cuibului pentru ca in acest caz veti obtine rezultate nefaste. La aparitia unui cules principal. cuiburile se completeaza cu faguri goi si faguri artificiali. ele urmand sa fie adaptate apoi in raport cu conditiile specifice zonei in care vreti sa amplasati stupina. aceasta largire se poate face si prin introducerea de faguri in mijlocul cuibului. din acest motiv el fiind recomandat incepatorilor. Cum veti proceda cu albinele dumneavoastra ? Nimic mai simplu daca alegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste. Familiile de albine au tendinta de a depozita mierea in fagurii din apropierea cuibului si chiar in cei din cuib. O alta metoda de intretinere a unei singure familii Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de "metoda Layens" si este creata special pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa de albine. iar cuiburile se stramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine. cuibul se impacheteaza si se asigura o ventilatie corespunzatoare a stupului.familiile ajung la dezvoltarea maxima. Totul se poate compara cu o casa sistem vagon. se opreste in cuib hrana necesara iernarii. Adaugati faguri numai cand fagurii introdusi inainte sunt insamantati si bine acoperiti de albine. apicultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albine sau cand apare un cules principal. . fagurii neacoperiti de albine se scot. fara etaj si in care locuiesc mai multe generatii. In acesti faguri. Odata cu venirea timpului frumos. Odata cu terminarea culesurilor de vara. Extinderea spatiului locuibil se face prin adaugarea de noi camere. La peretele stupului asezam doi faguri(unul cu miere si altul cu miere si pastura). Fiecare rama cu hrana trebuie sa contina coroane de miere pe 3/4 din suprafata ei. In cele ce urmeaza va vom prezenta tehnologia de intretinere a familiilor de albine asa cum este ea descrisa in literatura de specialitate. mierea se extrage avand grija sa lasam pentru fiecare familie 7-8 kg miere ca rezerva de hrana. Toamna. O sa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facuta periodic.fiecare dotata cu utilitatile ei. 2-3 faguri claditi. In acest scop cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bine acoperiti de albine. Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si dezavantajelor fiecarui model se orienteaza la folosirea unuia din ele. goi. Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal Primavara cuibul familiilor se organizeaza astfel : spre fiecare perete lateral al stupului se lasa cate un fagure cu miere si unul cu pastura.

traduse in importante sporuri de productie. primul control fiind facut dupa incheierea culesurilor. toamna cuibul se restrange si se impacheteaza. Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoare O metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosirea matcilor ajutatoare. Stuparii cu mai multa experienta isi propun in fiecare an sa obtina cat mai multe matci ajutatoare pentru familiile de albine. alegerea a fost inspirata !!! Cum se lucreaza cu acest stup? In principiu el este o combinatie intre stupul orizontal si cel multietajat. largiri ale cuibului prin adaugarea de faguri claditi sau artificiali . Familia ajutatoare se formeaza imediat dupa ce culesul la salcam se incheie. iar restul de faguri cu albine se strang intr-o familie puternica capabila sa valorifice culesurile tarzii. Roiul stolon astfel obtinut se aseaza in partea cu urdinisul mic. Bineinteles ca si stupul vertical cu magazine are dezavantajele lui dar acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea tehnologiilor elaborate de-a lungul timpului. Se formeaza din nou un nucleu stolon pe 3 faguri care cuprinde matca mai in varsta. se scot 3 faguri din care cel putin 1-2 cu puiet. recoltati din familiile de baza. Daca matca nu este imperecheata se asteapta imperecherea ei. Cand familia de albine ajunge sa ocupe cei 10 faguri ai cuibului. iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi. Daca acest lucru se aplica la 50-60% din numarul total de familii din stupina si rezultatele vor fi pe masura. pot fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente.In aceasta organizare familia se autoguverneaza. Metoda Layens este o metoda usoara fiind apreciata mai ales de apicultorii care considera stuparitul un hobby. Acesti stupi pot fi folositi pentru a face pastoral. Aceasta familie(in formare) primeste o matca valoroasa si imperecheata. Daca vrem sa inmultim familia de albine. impachetari. De aceea intretinerea albinelor in perioada de primavara este identica cu cea aplicata la stupii orizontali. Din familia de baza.etc. divizam stupul cu o diafragma etansa (avand grija ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba oua proaspete). apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisiv spre practicarea unui stuparit profesionist. Procedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi orizontali sunt multe si se gasesc descrise in literatura de specialitate. INTRETINEREA IN STUPI VERTICALI CU MAGAZINE Alegand acest tip de stup. Stuparii incepatori insa trebuie sa si le insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea timpului pot incerca tehnici care acum par atat de complicate. Pentru ca familiile sa ierneze in mod satisfacator. Familiile ajutatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu puiet gata de eclozionare. Trebuie sa va ganditi ca puteti obtine cantitati insemnate de miere curata (in fagurii de recolta) si mai ales miere pe sortimente. Se fac restrangeri de cuib. In toamna dupa ce culesurile au incetat. Bineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si in acest caz se pot ridica faguri cu puiet gata de eclozionare. familia ajutatoare se uneste cu familia de baza care ierneaza cu matca tanara. Acest lucru se . Scopul metodei este acela de a valorifica culesurile din vara si pentru a intari familiile de baza in vederea iernarii. Metoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim stupi orizontali cu 16 rame. mai bine spus preia tehnologii caracteristice ambelor. stim ca a sosit momentul sa adaugam primul magazin. In orice caz daca l-ati ales. Cand familia ajunge sa ocupe 7-8 faguri se face o noua organizare.

in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta. Cand familiile au matci tinere si prolifice. stim ca a venit momentul sa adaugam un al doilea magazin. Ghemul de iarna se formeaza in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara a celor din corpul superior. Dupa terminarea culesurilor mierea se recolteaza (asta daca nu a-ti facut-o deja) !!! La acest tip de stup intervine o problema majora : mierea depozitata in fagurii din cuib nu asigura cantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari(nu e insa o regula).intampla de obicei in preajma primului cules la salcam.inainte de aparitia culesurilor de productie de vara. Aceasta schimbare de pozitie a corpurilor "indeamna" si "obliga" familiile sa creasca puiet atat in corpurile de jos (care mai inainte se gaseau deasupra). deasupra fundurilor). Folosit in zonele tarii in care clima permite ca familiile de albine sa ajunga la o dezvoltare buna. cu puiet fagurii din corpul de sus. Acesta se aseaza deasupra cuibului. matca este nevoita sa-si desfasoare. Odata cu venirea timpului racoros. Se asigura in acest mod o iernare din cele mai corespunzatoare. majoritatea proviziilor de hrana se gasesc in corpul superior. Catre sfarsitul perioadei de cules . La sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiile ocupa. Datorita acestui fapt populatia de albine din ghem are posibilitatea de a se deplasa pe verticala. avand fagurii din corpul superior plini cu miere capacita. inainte de inflorirea salcamului sau . Lucrarea se face cand timpul frumos si caldura s-au statornicit. celulele eliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii. se trece la intensificarea cresterii de puiet prin simpla inversare a corpurilor. INTRETINEREA IN STUPI MULTIETAJATI Stupul multietajat este stupul care naste cele mai multe controverse. de calitate superioara. cel mai bine pe timpul infloririi pomilor roditori. Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de jos. si de aceea la terminarea verii trebuie facute hraniri de completare. populatii numeroase. Pentru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa o distanta mai mare intre ei. intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului orizontal. in continuare. cat si in fagurii goi din corpurile superioare (care mai inainte se gaseau dedesubt. primind deasupra magazinul cu miere unde bineinteles va continua procesul de capacire.S igur este un lucru : este un stup pentru adevaratii profesionisti si care impune ca apicultorul sa posede un bagaj vast de cunostinte apicole. care ocupa pana la refuz fagurii din cuib. din cauza multimii albinelor. cantitatea de puiet creste de la o zi la alta si in curand se poate ajunge la o aglomerare a celor doua corpuri cu albine tinere. Unii il considera ca fiind cel mai bun stup. De aceea pentru a se preveni intrarea unei familii in frigurile roitului natural se recurge la o noua restructurare a cuibului respectiv : intre cele doua corpuri se introduce al treilea corp.poate fi si el ocupat cu puiet si albine. in functie si pe masura consumului proviziilor din celulele fagurilor ocupate de ghem. Cand albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales cand se observa capacirea superioara a acestora. Magazinul este completat cu faguri claditi si 2-3 faguri artificiali. succesul este asigurat. activitatea de ouat pe acesti faguri. Altfel fagurii din corpurile de jos ar fi ramas neocupati de puiet.cel mai tarziu .provizii suficiente si pot valorifica economic culesurile de intretinere. Prin forma inalta a ramelor din cele doua corpuri. unde sunt conditii mai bune pentru mentinerea caldurii ! Cand corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos exista faguri cu celule goale.I ata cum se manuieste: Familiile normale si puternice ierneaza in doua corpuri suprapuse. Asezarea unui magazin de recolta devine necesara uneori si pe timpul cand nu este cules. care-in anii favorabili . forma pe care o dobandeste in urma suprapunerii. altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tarii noastre. odata sau la scurt timp dupa transvazarea familiilor respective in stupi curatati si dezinfectati. treptat.

Va prezentam doua scheme de lucru (cu si fara gratie Hanneman) . Incepeti cu tehnici simple si pe masura ce va acomodati si capatati experienta treceti la un nivel superior. Concluzii Stuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce in exploatare. In aceasta situatie . peste corpul cu puiet de jos se aseaza corpul cu provizii de miere si pastura de buna calitate. INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE Intretinerea familiilor de albine in stupii multietajati presupune abandonarea manevrarii ramelor. pe tot parcursul anului . intr-un cuvant isi alege "stilul de lucru". cel mai des intalnite in practica apicola . fiecare alege ce i se potriveste mai bine. Nu uitati : progresul se obtine pas cu pas. d . apicultorul manevreaza corpurile de stup. nu sarind peste etape ! STUPI MULTIETAJATI . La pregatirea familiei pentru iarna.intens corpurile cu miere de extras se ridica incepand cu cel de deasupra. Intretinere fara folosirea gratiei Hanneman a) Corpurile in care a iernat familia (primavara) b) Corpurile inversate pentru intensificarea cresterii de puiet c . In privinta tehnicilor de intretinere. e) Corpuri introduse pe masura dezvoltarii si pentru valorificarea culesurilor f) Corpuri in care familia de albine ierneaza (toamna) .

e) Corpuri introduse deasupra corpului cu gratie despartitoare f) Corpuri in care familia de albine ierneaza (toamna) NARCOTIZAREA ALBINELOR In stupina apar cazuri cand trebuie sa narcotizam familia de albine pentru o perioada scurta. este cunoscut ca un gaz ilariant din anul 1800. fara a avea insa pretentia ca este cea mai buna. Protoxidul de azot se obtine prin arderea in afumator a unei mici cantitati de azotat de amoniu. Practic sunt mai multe metode pentru a face acest lucru.Intretinere cu folosirea gratiei Hanneman a) Corpurile in care a iernat familia (primavara) b) Corpurile in care a iernat familia . insa dupa cum v-am obisnuit vom descrie metoda folosita de noi. In cantitati mici provoaca asupra omului o "buna dispozitie". Protoxidul de azot . pentru a elimina riscurile legate de protectia albinelor. Trebuie sa va atentionam ca o aplicare corecta a substantei . pentru intensificarea cresterii de puiet c . d . insa odata doza marita are efectul eterului si . Substanta folosita la narcotizarea familiei de albine este protoxidul de azot. Puteti fi insa convinsi ca este o metoda sigura si eficienta. inversate . O sa intrebati : "de unde iau eu protoxid de azot". presupune respectarea catorva pasi obligatorii. Raspunsul este simplu si solutia cunoscuta probabil de multa lume. protectia la contaminare si nu in ultimul rand de protectia apicultorului. aplicarea facandu-se sub forma de fumigatii.

ce v-a fi rasucita ulterior.afumatorul se curata de gudroane si se incarca cu carbuni incinsi (jar viu). ridicam sacul si podisorul. Grosimea ideala a stratului de jar este de 3-4 cm . se mai dau 2-3 jeturi pe urdinis. a se evita descompunerea in gaze toxice (datorita temperaturii mari). realizand cuplajul cu ajutorul unei reductii. Pentru a executa lucrarea fara riscuri nu este recomandata marirea dozei ! Deoarece dupa narcotizare. a protoxidului de azot. In acest fel familia in dificultate nu v-a fi atacata de alte albine.cloroformului. . Este recomandat sa nu se depaseasca aceasta grosime pentru. este recomandat ca operatiunea sa se faca spre seara iar urdinisul sa fie redus. Pregatirea azotatului de amoniu .se poate gasi in combinatii cu alte substante. fara a depasi dozele si numai in caz de necesitate. Furtunul atasat la afumator se introduce prin urdinis si de dau 4-5 jeturi. albinele au o faza de dezorientare. Cu solutia obtinuta se impregneaza un material textil care dupa uscare poate fi ars in afumator. Totusi problema rezidurilor ramase in miere sau ceara nu este pe deplin clarificata si de aceea recomandam ca narcotizarea sa fie facuta cu prudenta. Deoarece modul de prezentare a acestuia este sub forma de praf sau granule si arderea directa in afumator s-ar produce rapid.trebuie compactat. Se ridica capacul. Din punct de vedere a toxicitatii s-a constatat ca protoxidul de azot este o substanta inofensiva. iar daca albinele nu sunt imobile. Dupa ce nu mai sesizam zgomote in stup. Un sfat de final : dupa stiinta noastra folosirea protoxidului de azot in apicultura nu este daunatoare familiei de albine. In cazul in care avem de narcotizat mai multe familii de albine trebuie sa avem pregatita o rezerva de "jar viu". Narcotizarea familiei de albine incepe cu cateva operatiuni de pregatire : Pregatirea afumatorului .pentru o narcotizare eficienta cutia stupului trebuie sa fie etansa.azotatul folosit pentru producerea protoxidului de amoniu este cel folosit ca ingrasamant in agricultura. ATENTIE : azotatul de amoniu (folosit ca ingrasamant). Compactarea se face introducand 2 g de azotat de amoniu intr-o bucata de hartie. Pentru uz apicol se foloseste numai azotatul de amoniu simplu! Pregatirea stupului si narcotizarea albinelor .este dizolvarea intr-un litru de apa a unei cantitati de 215 g de azotat de amoniu. In prealabil ciocul afumatorului se doteaza cu un furtun. O alta varianta de preparare a substantei (la fel de eficienta). ramele se distanteaza intre ele si peste podisor se aseaza o panza deasa de sac. Mult timp a fost folosit in industria alimentara la prepararea de frisca. Trebuie avut grija ca jetul cald sa nu loveasca direct albinele.

CUM INMULTIM FAMILIILE DE ALBINE .

In lipsa culesului. albinele consuma din rezervele puse la construirea roiului si din aceleasi considerente vor primi apa in hranitor. Roii odata constituiti. pentru ca albina . Roirea artificiala prin divizare Consta in formarea unui roi artificial dintr-o familie puternica. Este necesara o atentie sporita atunci cand la formarea roiurilor se scot fagurii cu puiet. Roirea artificiala prin stolonare Foarte simplu de realizat. cu atat este mai bine. inaintea culesului de la salcam.Inmultirea familiilor de albine este o lucrare foarte importanta intr-o stupina. care pot fi aplicate de orice apicultor in stupina proprie. Spre a evita intrarea in frigurile roitului. Comentarii : metoda expusa este una dintre cele mai simple . puiet si provizii se impart egal intre cei doi stupi. unul la stanga. altul la dreapta. Cand o folosim inaintea culesului la salcam . pentru a nu se ridica din greseala una din matcile familiilor donatoare respective. trebuie sa avem grija sa nu slabim prea mult familiile de albine si de aceea se ridica o singura rama de puiet capacit . Indiferent de perioada aplicarii metodei . Se poate aplica pe toata perioada sezonului activ . fiind la indemana oricarui apicultor . va recomandam sa formati roiuri pe 6 rame cu puiet . absolut necesare roiului. roii se stimuleaza administrandu-se sirop de zahar in hranitor. cand familiile sunt foarte populate si in stupi exista 7-8 faguri cu puiet pe rama mare. se deplaseaza la distanta (peste 3 km) de vatra din care provin unde trebuie sa existe un cules de intretinere. daca este posibil. Trebuie sa retinem ca ei raman 2-3 zile fara albina culegatoare . Vom prezenta in aceasta pagina cateva metode de inmultire. pe fagurii din centrul cuibului. imperecheate . mai ales daca roii raman pe aceeasi vatra cu familiile din care s-au format. ajungand astfel rapid la nivelul de putere al familiilor de baza. O alta conditie este asigurarea cu matci tinere . Cei doi stupi cu urdinisurile apropiate. pentru toate roiurile formate. se poate aplica aceasta metoda pentru formarea de roi sau nuclee si introducerea in familia de baza a unor faguri artificiali in locul celor cu puiet.ea consta in ridicarea din 4-5 familii puternice cu tendinta de a intra in frigurile roitului. fara a tine seama in care a ramas matca. a cate 1-2 faguri cu puiet capacit cu albina acoperitoare. se aseaza unul langa altul pe locul stupului golit. cu suficiente rezerve de iernare in cele mai bune conditii. Pana la refacerea acestei noi unitati biologice. prin divizare. dupa culesul de la floarea-soarelui. Fagurii cu albine. Stupul golit in care a stat familia de baza se indeparteaza. in cusca cu dop din serbet sau foaie de fagure artificial perforat ori se aplica o botca gata de eclozionare. Cand roii se formeaza spre toamna. Metoda se preteaza a fi folosita foarte bine in primavara. sanatoasa si productiva. necesar constituirii unor unitati biologice puternice. stupii avand urdinisurile micsorate la 1-2 cm. Cu cat roii se fac mai devreme.iar de la alte familii a altor doi faguri cu provizii. O conditie de baza este aceea ca toate familiile care participa la donarea de rame cu puiet capacit sa fie intr-o stare de sanatate buna . imediat sub speteaza de sus a ramei. pentru a avea cat mai mult timp la dispozitie. Printre fagurii cu provizii trebuie sa fie cel putin unul cu polen si cu pastura. pentru a obtine entitati viabile. seara la fiecare 2-3 zile. trebuie sa aiba 6-8 rame cu puiet. Roiul astfel format primeste o matca imperecheata. impreuna cu albina tanara aferenta . Se aduc doi stupi goi de o parte si de alta a stupului in care se afla familia ce urmeaza a fi divizata.

Se executa tratamentul cu Varachet la corpul 1 inferior in care a ramas matca si aceasta cat mai repede posibil. Roiurilor li se altoieste cate o botca gata de eclozionare astfel ca pana la imperecherea tinerei matci. pentru ca de obicei in fiecare stupina pe langa familii foarte bune exista si familii slabe si foarte slabe. Imediat ce s-a terminat recoltarea de miere la culesul de salcam . din pacate nu poate fi generalizata la intregul efectiv din stupina. insa ea trebuie aplicata numai familiilor puternice. Aici matca va cauta sa-si refaca puietul in . se procedeaza la impartirea familiilor de albine in doua unitati biologice. dupa caz. formand noi unitati biologice (roi). in functie de perioada calendaristica la care ne aflam si de albina acoperitoare de care dispune familia. Aceasta o realizam in scopul inmultirii. ori foaia de fagure artificial perforat. folosesc o varianta simplificata a metodei . Se lasa in corpul o matca stupului cu o rama cu puiet necapacit cat mai tanar posibil. pana ajung pe locul destinat fiecarei familii. cat si la roi cand nu mia exista puiet capacit se executa rapid tratamentul cu Varachet conform prospectului. Unii apicultori . lasand stupul fara matca sa-si creasca singur regina. cam 20 cm/zi. sau o botca gata de eclozionare. La corpul superior se da o botca. valorificand superior culesurile.La stupul multietajat. cei doi stupi se departeaza zilnic cate putin.culegatoare sa se imparta egal intre cei doi stupi. pentru un cules tarziu sau pentru iernare fara pierderi. in paralel cu combaterea acarianului Varroa. Roirea artificiala prin golirea de puiet a familiei de baza Este o metoda folosita cu reale avantaje in conditiile in care Varroa jacobsoni afecteaza alaturi de viroze . Treptat.din ce in ce mai mult albinele. La culesul urmator sau in toamna. Astfel la familia de baza. intreg puietul sa eclozioneze. Sesizand absenta puietului. Aceasta varianta trebuie insa abandonata . se ridica toate ramele cu puiet capacit si necapacit in corpul 2 sau 3. din familia de baza se scoate tot puietul capacit si necapacit. datorita perioadei mari in care cresterea de puiet este stopata (pana la imperecherea noii matci ). dezvoltarii accelerate si efectuarii unor tratamente eficiente cu Varachet in perioada de dezvoltare maxima a puietului in familie. Comentarii : metoda este buna si viabila . Metoda are avantajul omogenitatii materialului si da posibilitatea apicultorului sa echilibreze la ambele familii atat cantitatea de puiet cat si cea de albina culegatoare . daca dezvoltarea separata a roiului si a familiei de baza nu a fost satisfacatoare. deci si a parazitului. Corpul 1 se separa de cele superioare cu ajutorul unui podisor cu urdinis lateral. se unifica formand astfel o familie foarte puternica. lasand familia cu matca si albina culegatoare. Familia ramasa fara matca va primi una imperecheata in colivia cu dop de serbet. Perioada de aplicare optima este dupa culesul de la salcam . un termen maxim fiind 15 iunie . matca cauta sa modifice starea anormala si insamanteaza rapid 3-5 faguri cu puiet. pentru a surprinde intreaga populatie de Varroa jacobsoni libera pe faguri. mai ales cei incepatori . Metoda dublarii efectivului familiilor de albine Este o metoda expusa de Ioan Stancu si care are drept scop inmultirea familiilor de albine prin dublarea efectivului. Ramele cu puiet si albina acoperitoare care au fost scoase din famila de baza se aseaza in una sau mai multe ladite in functie de numarul ramelor de puiet. diminuand puterea si capacitatea productiva a familiilor. din botci de salvare .Daca familia de baza ramane prea slaba se pot lasa 1-2 faguri cu puiet necapacit. Imediat ce culesul de la salcam s-a terminat.

2. acest pachet are o constructie simpla si ieftina. se strange cuibul pe ramele cu puiet si albina acoperitoare.3 rame de puiet necapacit si se aseaza intr-o lada noua sau intr-un corp superior ca roi de sine statator. In mod asemanator se procedeaza si la familiile intretinute in stupi orizontali si verticali impartindu-se familia cu ajutorul unei diafragme si practicarea unui urdinis lateral. Sipca din interior este folosita pentru sprijinirea hranitorului. exista o metoda care se detaseaza net prin avantajele aduse. Metoda este cunoscuta sub numele de "roi la pachet" si practicata pe scara larga in toata lumea.Din pacate in Romania. nu este indeajuns exploatata .care desi cunoscuta teoretic nu este utilizata decat arareori. ROIURI DE ALBINE LA PACHET .principalul echipament folosit este o ladita de transport(pachet). Printre metodele de inmultire a familiilor de albine. Pagina se doreste a fi o pledoarie in favoarea acestei metode de inmultire. Alte doua echipamente utilizate sunt colivia de transport a matcii (care devine si colivie de . Pagina se doreste a fi o pledoarie in favoarea acestei metode de inmultire. Familia de baza ramane de obicei cu matca tanara si intraga familie din corpul inferior la care se adauga puietul si albina culegatoare de la familia din corpul superior de la care s-a scos matca cu 1.2. Cu cel putin 10 zile inainte de cules. Hranitorul este utilizat cand intre formarea roiului si instalare. in scopul asigurarii unei bune ventilatii. Matca tanara. se executa tratamentul cu Varachet in corpul superior. de la care vine practic si numele metodei. Acest roi se va dezvolta cat mai bine pana la intrarea in iarna prin valorificarea culesurilor urmatoare si stimulare permanenta. Metoda este cunoscuta sub numele de "roi la pachet" si practicata pe scara larga in toata lumea. beneficiind si de toata albina culegatoare care se intoarce la vechiul urdinis. dupa ce albina culegatoare s-a intors in vechea familie.exista o metoda care se detaseaza net prin avantajele aduse. Din pacate in Romania. In corpul superior. Se ia una dintre matci cu 1. Dupa cum vedeti in imagine.Peretii frontali sunt din plasa de sarma . se ridica podisorul dintre corpuri ce separa cele doua familii. trec mai mult de 12 ore.FORMARE SI INSTALARE Printre metodele de inmultire a familiilor de albine. lipsind apicultorii de o arma puternica in combaterea bolilor.cel mai scurt timp. lipsind apicultorii de o arma puternica in combaterea bolilor.3 rame cu puiet si s-a facut roiul de sine statator. vietuind ca o familie de sine statatoare. Se poate chiar valorifica una din matci scotandu-se apoi podisorul dintre corpuri si formandu-se astfel o familie foarte puternica capabila sa valorifice culesul urmator. dupa ce s-a imperecheat incepe sa insamanteze fagurii din care a eclozionat puietul. Cand intreg puietul a eclozionat si puietul matcii tinere nu a apucat sa fie capacit. nu este indeajuns exploatata . Echipamentul folosit . care desi cunoscuta teoretic nu este utilizata decat arareori.

5 kg albina. Fagurele cu matca se ridica si il vom depozita temporar intr-o cutie(corp de stup). iar cel inferior un pic mai mic decat trapa de introducere a pachetului.introducere) si o palnie mare din carton. la noua vatra aflata la min. Este foarte important ca perioada calendaristica sa fie cea optima.care sa aiba sanse maxime de dezvoltare si transformare in familii puternice.Cei ce isi pot creste singuri matcile se pot considera niste fericiti.2. cand albina batrana este la cules. aceasta putand fi inlocuita cu un sac.11). Repetam operatiunile pentru fiecare pachet in parte. Nu se administreaza drept hrana miere ! Ingrijirea roiurilor .In aceasta faza.In maxim 46 zile de la instalare se face un tratament cu Varachet Forte. Transportul pachetelor . In prealabil orificiul de eliberare va fi infundat cu un dop de serbet.pachetele cu albine se transporta. Stupul vizat se deschide si identificam matca. pachetul cu palnia montata se afla instalat pe un cantar.este o operatiune la fel de importanta ca si instalarea. 3 km de cea veche. Recomandari finale .Introducem in pachete coliviile cu matci si pregatim hranitoarele.un cos de nuiele etc ! Respectati intocmai fazele .aceasta fiind cuprinsa intre 20 mai si 15 iunie. Cea mai utilizata colivie este cea din fig. albinele in palnia pachetului.pentru a reusi formarea de roiuri viabile.dupa formare si depozitare. se poate face si in lipsa lazii-pachet. In acest ultim caz albinele parasesc singure pachetul. urmand ca acesta sa fie recuperat in ziua urmatoare. Lucrarea incepe dimineata (ora 10 . Palnia din carton are diametrul superior mare.pentru eliminarea acarianului Varroa.5 kg. acestea trebuie dotate cu matci tinere si imperecheate. Se pot forma si pachete cu 1 kg de albina. Se indeparteaza hranitorul(care are si rol de capac).producerea si transportul roiului . dotati cu 5-6 faguri artificiali. Comanda matcilor se va face din timp. Instalarea roiurilor . Este interzisa folosirea fagurilor crescuti datorita riscului de transmitere a bolilor. Albinelor li se va asigura un hranitor cu 1-2 kg de sirop de zahar 2/1. Matcile . Odata ajunse la noua destinatie se vor depozita intr-o camera racoroasa(sau pivnita) pana in dimineata urmatoare.instalam roiurile formate in stupi noi sau vechi (dezinfectati insa). Noi recomandam ca procurarea acestora sa se faca de la apicultori care stiu a creste matci si pot respecta termenul de livrare. Scuturam atati faguri incat sa ajungem la greutatea de 1.in zilele urmatoare se urmareste de catre apicultor eliberarea si inceperea pontei matcii.La intervale de 3-4 zile se va administra sirop de zahar. care sunt mai performante. de preferinta noaptea. Formarea roiurilor . scuturam cu o perie moale. se scoate colivia cu matca si se fixeaza intre fagurii artificiali. Dupa ce am ajuns la cantitatea dorita fixam hranitorul si mutam intr-un loc umbrit pachetul astfel pregatit.De pe fagurii cu puiet(acolo este albina tanara). pentru conditiile din Romania. insa noi le recomandam pe cele de 1. Tranzvazarea albinelor poate fi facuta prin scuturarea directa a albinelor sau prin introducerea pachetului direct in stup.

descrise ! Nu folositi miere drept hrana ! Nu folositi faguri claditi ! Executati un tratament antivarooa ! Desi "adversarii" acestei metode de inmultire reproseaza lenta dezvoltare a roiului . Martie . deasupra ramelor(in contact direct cu ele). o neliniste a familiilor. reparam. au loc zboruri de curatire .pregatirea teoretica a stuparilor . pentru prevenirea aparitiei starilor anormale .indepartarea zapezii de pe stupi . . .supraveghem zborurile de curatire . . nu este deloc asa .va pierdeti timpul de pomana. supraveghem familiile facand controale auditive . utilajelor . . Acesta fiind faptul.A .curatam dezinfectam inventarul apicol ramas. completarea se va face numai cu faguri de la rezerva. in aceasta perioada cand sunteti mai liberi.curatam urdinisul stupilor.C. determinandu-le sa consume hrana suplimentara . . stuparii recolteaza si conditioneaza primele cantitati de polen de la alun si arin . .albinele fac in aceasta perioada zboruri de curatire care au un rol benefic. curatirea si dezinfectarea stupilor de rezerva. asta in cazul in care avem noroc de o vreme favorabila . curatam zapada. soarecii intrati in stup creaza acelasi discomfort . am considerat necesar ca prezenta in paginile site-ului a calendarului apicol este justificata. imprastiem paie . Iata ce aveti de facut : Ianuarie . o diploma nu o sa va strice. pentru stimulare(in zilele favorabile)se inlatura impachetajul superior al stupilor. . Februarie . . stuparii iau masurile necesare.animalele pot provoca prin zgomotele pe care le fac. tineti cont ca numai zapada inghetata(care are crusta)dauneaza intr-o oarecare masura .continuam sa supraveghem zborul de curatire care poate avea loc si in aceasta luna . e timpul sa faceti si un curs de stuparit la A.asigurarea linistii familiilor de albine . daca este nevoie se pune in functiune adapatorul. insarmarea ramelor.in unele zone(mai reci). turte de miere si zahar pudra sau serbet .in zonele mai calde ale tarii.supravegherea permanenta a stupilor. curatirea urdinisului stupilor pentru asigurarea unei bune ventilatii.completam rezervele de hrana la familiile aflate in dificultate . nu exagerati insa pentru ca daca v-ati facut treaba bine in toamna. si daca vom proceda corect vom obtine in toamna familii pe 6-8 faguri cu albina ! CALENDARUL APICULTORULUI De multe ori stuparii fara prea multa experienta se intreaba ce au de facut in decursul anului apicol.eventual si capacele. daca vremea permite. ramelor.matca incepe sa depuna primele oua . pasarile. aplicam aceste turte(1-2 kg)in folie perforata.repararea. .

intarim roii artificiali formati in iunie. prin formarea de roi artificiali .introducem primii faguri artificiali in vederea cladirii lor . topim ceara obtinuta .pentru a ne mari rezerva de polen. instalam topitorul solar pentru a prelucra primele loturi de ceara . deasemeni formam nuclee cu matci de rezerva imperecheate sau neanperecheate .foarte important) .la stupii verticali cu magazine a sosit momentul adaugarii magazinelor de stransura .. tratamentele se fac cu respectarea stricta a recomandarii producatorului . extragem mierea de la culesurile de vara. .egalizam ca putere familiile din stupina . pregatim deplasarile la culesurile de vara . largim cuiburile acolo unde este nevoie . valorificam . largirea cuibului la toate familiile devine absolut necesara . .deplasam familiile de albine la pomii fructiferi .impachetam suplimentar stupii .. uscam impachetajul existent .demararea lucrarilor pregatitoare in vederea cresterii matcilor. . . luam masuri pentru preintampinarea furtisagului. .extragem primele cantitati de miere . introducem rama claditoare. formarea de familii temporare etc. Iulie .continuam largirea cuiburilor . formam nuclee de imperechere a matcilor. unim familiile slabe pentru a forma entitati puternice in vederea valorificarii culesului la salcam . soseste vremea primelor deplasari la masivele melifere . . pentru cei ce vor sa faca hraniri de stimulare acum este momentul de incepere a lor.continuam cresterea artificiala a matcilor.face primele rezerve de faguri cu miere de calitate .acolo unde stuparii nu au putut sa faca controlul general de primavara. . . il fac acum . mutam familiile in casa noua . Iunie . executam primele schimbari de matci. Aprilie . . la stupii orizontali se introduc faguri goi pentrui asigurarea depozitarii mierii . executarea acestor tratamente este foarte importanta.executam tratamente pentru a combate cele doua boli grave(varroza si nosemoza) .dezinfectam stupii. adeptii "spargerii cuibului" au cale libera. indreptam starile anormale. . aplicam o inmultire dirijata a familiilor de albine .. la stupii multietajati se procedeaza la inversarea si adaugarea de corpuri. .extragem mierea . recoltam mierea de la culesurile tarzii. micsoram urdinisul dupa puterea fiecarei familii. Mai . intarim familiile temporare cu puiet capacit .continuam hranirile de stimulare .alegem rame pline cu miere de calitate pentru a fi trecute la rezerva stupinei . . .crestem artificial matci aceasta perioada fiind una propice . organizam imperecherea si introducerea lor in familii . prelevati de la familiile puternice. imputernicim familiile slabe prin completarea cu faguri cu puiet capacit. . largirea se face cu mare prudenta. . aplicam lucrarile necesare prevenirii frigurilor roitului.mentinem in stare activa toate familiile.executam controlul sumar al familiilor de albine . stramtoram cuiburile . acum introducem si faguri artificiali .in zilele favorabile facem revizia de primavara(atentie.formam un numar mare de roiuri . se valorifica culesul la salcam . acum putem recolta polen de la porumb . . continuam sa introducem faguri artificiali la cladit. executam controlul general si in amanunt la toate familiile .alimentam adapatorul cu apa calduta si putin sarata(5g/l) . .

Septembrie . .) . . Octombrie . . folosind culesurile tarzii acolo unde este posibil . lucrarea este foarte importanta). instalam gratiile contra soarecilor. .scoatem fagurii cu defecte si cei care nu corespund calitativ(celule de trantori etc. sortam. continuam instalarea de gratii impotriva soarecilor . . extragem mierea de prisos.impachetam cuiburile cu materiale izolatoare . asiguram o liniste deplina in stupina. nu impachetati exagerat cuiburile .facem tratamentul contra varrozei . selectam si bagam in stupi cate 2 familii (cand vrem sa aplicam acest procedeu) . Decembrie .supraveghem familiile de albine . curatam urdinisul stupilor . . preintampinarea furtisagului care acum devine extrem de periculos. echilibram si facem ultimile completari cu hrana(numai cu miere) . .amenajam vatra stupinei .reparam stupi si in general executam orice lucrare este necesara pentru mentinerea echipamentului in buna stare. continuam masurile de prevenire a roitului si de mentinere in stare activa. Concluzii .unim familiile slabe . . stimulam zborurile de curatire tarzii. supraveghem zborurile de curatire.reparam inventarul. unim familiile slabe si roiurile necorespunzatoare. ultimul tratament obligatoriu fara puiet. ne pregatim teoretic. stimularea cu miere. micsoram corespunzator urdinisul .curatam si tratam fagurii de la rezerva. aceasta operatiune se face prin deblocarea cuibului . insarmam ramele.continuam deblocarea cuiburilor acolo unde este cazul . pregatim matcile de rezerva pentru iernare .culesurile tarzii. . inlocuim matcile necorespunzatoare .introducem fasiile de Mavrirol (contra varrozei) daca albinele nu s-au strans in ghemul de iernare. conditionam ceara si propolisul.acest calendar apicol are un caracter strict orientativ. .executam lucrari de intensificare a cresterii noilor generatii de puiet .echilibram puterea familiilor.stramtoram cuibul la numarul de rame ocupate . 3 tratamente repetate la interval de 7 zile .stimulam ouatul matcii pentru ca familiile sa intre puternice in iarna . stimulam si supraveghem zborurile de curatire . oprim hranirile de stimulare. construim perdele de protectie .terminam ultimile lucrari de pregatire a iernarii .stramtoram si organizam definitiv cuibul familiilor de albine in vederea iernarii(atentie. in urma carora putem obtine cantitati importante de miere . se vor evita acele materiale care provoaca condensul. .indepartam zapada (numai cand are crusta) . . gen polistiren .controlam calitatea mierii pe care o lasam ca hrana pentru iarna .supraveghem cum ierneaza familiile de albine . . . sirop de zahar sau faguri cu putina miere care ii descapacim dupa diafragma . Perioada de executie a diferitelor lucrari poate sa difere de la o zona la alta. Noiembrie . facem hraniri de completare acolo unde este nevoie(mai ales la stupii verticali cu magazine) . August .

sunt cele obtinute cand familia roieste natural. Cresterea matcilor fara transvazare . Taietura sub forma de arc(vezi fig.1). Introducerea matcii in familia de albine Din multitudinea de colivii care se folosesc la introducerea matcilor . . Se pot folosi drept adapost stupi orizontali.part.CRESTEREA MATCILOR Totul despre matci Aceasta sectiune prezinta articole despre cresterea..ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfanizata complet.part. totul decurgand de la sine in mod natural. Din acest fagure. tinand seama ca in mijloc se afla larve mai batrane. Dupa 2 zile ridicam fagurele cu oua si eliberam matca. Alt dezavantaj scos in evidenta de literatura de specialitate... Cresterea matcilor cu metoda Miller Cand cantitatea de oua este suficienta. 1 Pe acest fagure se practica o taietura in lungul zonei cu larvele cele mai tinere. impreuna cu matca din care vrem sa tragem descendenti. Metoda profesionista de cresterea matcilor Pentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii din apicultura. Roirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea.fiind o metoda buna si sigura.. o colivie de separare s-a detasat net prin asigurarea unui procent mare de acceptare a matcilor. Cresterea si imperecherea matcilor in stupina Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul.. se face cu ajutorul unui cutit cu lama subtire si incalzita in apa clocotita... corpuri Dadant sau chiar magazine. vom prezenta un exemplu practic de crestere si imperechere al matcilor. Cum pastram si iernam matcile de rezerva Aceasta metoda se practica in stupinele amatorilor cand se doreste iernarea unui numar mai mare de matci.Orfanizarea o facem astfel : identificam matca si impreuna cu cu fagurii cu puiet. 2 Obtinerea materialului de pornire se face introducand un fagure in care nu s-a mai crescut puiet. intr-un izolator cu gratie Hanneman.... Cresterea matcilor fara transvazare .Aceasta familie are ca principal scop sa ia in crestere un numar cat mai mare de oua. imperecherea si introducerea matcilor in familiile de albine . Aceasta colivie este cunoscuta de mai mult timp si este colivia tip "capac".

Explicatia este aceea ca in anumite conditii. mai rar insa. In literatura de specialitate este mentionat un grad de acceptare a matcilor de 95 %. Aceasta colivie este cunoscuta de mai mult timp si este colivia tip "capac". inclusiv de romani. Indiferent de varianta aleasa.este introducerea matcii sub protectia vaporilor de alcool. ce trebuie sa retinem este faptul ca aceasta metoda se numara printre cele mai sigure. dupa care distrug botcile aparute. caz in care vom practica prin partea opusa a fagurelui o gaura.95 % O alta metoda folosita de noi. dupa 4-6 ore de la orfanizare. In acest timp albinele familiei vor inlatura dopul de pasta (miere+zahar) si vor elibera matca.INTRODUCEREA MATCILOR In apicultura. incepe sa depuna oua la 24-72 ore dupa izolare. In principal metoda consta in izolarea matcii sub protectia coliviei pe un fagure din mijlocul cuibului . Aceasta colivie poate fi confectionata de orice apicultor din plasa de sarma cu ochiuri de 3 mm . fara mari variatii de temperatura si umiditate. cat si toamna tarziu. folosite de noi de-a lungul anilor de stuparit. Acestia trebuie sa decida asupra metodei pe care o folosesc pentru ca lucrarea sa fie incununata de succes. Istoric . Inaltimea coliviei trebuie sa asigure (infipta fiind in fagure) miscarea nestingherita a matcii. Atunci putem constata (in putine cazuri ) ca albinele nu au eliberat matca. Matca. Metoda coliviei tip "capac" : acceptare 95 % Din multitudinea de colivii care se folosesc la introducerea matcilor . Si acest tub se umple cu pasta. apoi fiind preluata de intreaga Europa. In cele ce urmeaza vom descrie 4 metode de succes. Consideram ca acestea sunt printre cele mai sigure si pot fi abordate de orice apicultor. Portiunea de fagure acoperita de colivie trebuie sa cuprinda o suprafata cu puiet capacit si ceva miere. metoda este pusa la punct de vecinii nostrii de peste Tisa. Acestea sunt primavara devreme. viteza de evaporare a alcoolului este diminuata sau marita si aceasta metoda poate avea mai putin succes. Fara a insista asupra problematicii. in cele mai multe cazuri . . dupa care putem verifica acceptarea matcii. Introducerea cu alcool : acceptare 80 . o colivie de separare sa detasat net prin asigurarea unui procent mare de acceptare a matcilor. decat in anii nefavorabili apiculturii. Din punct de vedere practic nu am observat diferente mari de procentaj. Ca forma aceasta este un capac patrat cu latura de 10 cm (suprafata finala 100 cm patrati). operatiunea de introducere a matcilor in familiile de albine reprezinta o piatra de incercare pentru stupari. In unul din peretii laterali se practica un orificiu care se astupa cu pasta de miere si zahar. trebuie sa stiti ca sunt trei perioade cand introducerea unei matci este mult usurata. lung de 4-5 cm si diametru care sa permita iesirea matcii. Colivia capac o folosim in stupina pe tot parcursul sezonului activ si este favorita noastra. De pilda unii apicultori prelungesc perioada de orfanizare a familiei pana la 6 zile. Metoda descrisa are cateva variante care tin de conditiile locale. Acest orificiu poate fi inlocuit cu un tub . Familia nu se deranjeaza timp de 4-5 zile. Noi o folosim in anii cu clima mai constanta . in timpul culesurilor intense. factori care pot influenta acceptarea. Izolarea matcii se face fara albina insotitoare pentru ca in scurt timp vor ecloziona noile albine si o vor ingriji.

Iata cum procedam noi pentru a introduce matcile : In jur de ora 11. Metoda roiului artificial . Dozele de alcool 95 grade sunt de 5-7 ml pentru un nucleu si 15 ml pentru o familie. Metoda roiului artificial in aer liber . cusca cu matca tanara. dar care necesita ulterior o ingrijire adecvata a entitatii nou create (roiului nou) si de aceea este considerata un pic mai greoaie.insa per ansamblu putem sa ne declaram multumiti de ea. aflata in aer liber. Din pacate. Pe aceasta rama. cu o matca tanara acceptata. In final trebuie sa retinem ca acceptarea se produce in 100% din cazuri si ca folosirea acestei metode trebuie generalizata in stupina.Alcoolul folosit este cel etilic de 95 grade . iar pentru rachiu se maresc cu 30%. Despre aceasta operatiune vom vorbi in alta pagina de sit. Stratul de serbet trebuie sa fie subtire pentru ca albinele sa poata elibera matca pana nu dispare efectul narcotizarii cu alcool. In urmatoarele 14 zile avem grija sa mai aprovizionam cu sirop. cand majoritatea albinelor batrane sunt angrenate in cules. izolam in cusca matca vizata si o agatam pe o rama cu un fagure nou.cu fagurii claditi si insamantati. avand grija insa sa nu scuturam si matca familiei de baza. Este de preferat ca matca sa fie izolata pe fagurii cu puiet. ca in toate lucrurile bune. ramane peste noapte afara. In aceasta faza avem posibilitatea de a continua dezvoltarea entitatii nou formate sau de a o uni cu familia a carei matca vrem sa o schimbam. exista si un impediment. In fapt metoda "roiului artificial" consta in formarea unei noi familii folosind albina tanara si o matca performanta. Pentru a ne asigura ca albina este tanara se scutura doar ramele cu puiet. urmand ca in dimineata urmatoare sa procedam ca in varianta 1.prin rezultatele obtinute .matca incepand cateodata sa depuna oua chiar in ziua introducerii. Urdinisul se reduce la jumatate. introducem intr-o roinita(fara faguri). care au format roi "la pachet" stiu care este procedura de introducere a matcilor. Roiul astfel format. Mentionam ca matca se scoate din cusca si se introduce odata cu fluxul de albine fara a mai lua nici o masura de precautie. Metoda este eficienta. Lunile mai si iunie reprezinta intervalul ideal de aplicare. cusca avand orificiul de eliberare obturat cu un strat subtire de serbet de zahar.nu putem decat sa o recomandam cu caldura tuturor apicultorilor. Sa concluzionam : dupa doua saptamani avem o familie noua. Ca procent de acceptare este sub metoda "custii capac". In roinita. anume cel legat de perioada limitata in care se poate folosi. cusca cu matca. pe fagure. dotat cu 4 faguri artificiali. .rapida.5-1 kg de sirop si il ducem in pivnita pentru 48 de ore. cu ajutorul unei palnii mari din carton se scutura cca. Introducem rapid in preajma. La expirarea celor doua zile de izolare se muta familia nou formata intr-un corp de stup curat. mai ales cand avem de introdus matci valoroase. Se ridica matca batrana din familia vizata si se administreaza alcoolul pe o bucata de material textil. Probabil ca multi dintre dv. un hranitor cu sirop si unul cu apa. Este o metoda simpla. 1 Kg de albina tanara. Cum procedam : seara.Albina batrana se intoarce in stupul de baza iar cea tanara se strange in jurul matcii. scuturam albina de pe 5-6 rame cu puiet. Din punctul nostru de vedere.acceptare 100 % Cu aceasta metoda putem spune ca intram in zona de acceptare de 100 %. acolo unde se gaseste albina tanara din abundenta. sau un rachiu de fructe dublu rafinat (palinca) de 60 grade.acceptare 100 % Metoda roiului artificial format in aer liber este o varianta a celei descrise mai sus si asigura acelasi procentaj de acceptare de 100%. Dotam roiul cu un hranitor ce contine 0.pentru ca fagurii artificiali sa fie crescuti.

dopuri port-botci . diafragme de separare cu fereastra de 200 cm patrati.amplasate pe mai multe vetre. Pastoralul si cresterea matcilor fiind doua lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s-a preferat aceasta formula. care depinde de decizia personala a stuparului. Procedeele enumerate au fost folosite de autorii acestui site in cele doua stupine propii. . izolatoare rama cu gratii Hanneman . dintre cele cu o buna dezvoltare in toamna si primavara. Selectia si pregatirea familiilor Selectiei ii dam o atentie deosebita. putand asigura atat nevoile curente cat si obtinerea catorva sute de matci pentru comercializare. Dat fiind faptul ca tehnologiile se bazeaza pe abordarea profesionista a domeniului.fie el amator sau profesionist. cu mentiunea ca scopul principal este acela de a pune accentul in primul rand pe calitate. pregatirea ramei de crestere . cu mentiunea ca pe primul loc se afla productia de miere. sunt urmarite pe o perioada de 2-3 ani. acoperita cu gratie Hanneman . vom prezenta un exemplu practic de crestere si imperechere al matcilor. TEHNOLOGIA OBTINERII MATCILOR Pentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii. Singurele deplasari sunt cele de la salcam (ocazionale). lanteta transvazare . Folosirea uneia sau alteia din variante este doar o chestiune optionala. acceptarea si cresterea partiala in familii cu matca . care poate fi folosit de orice apicultor. finalizarea cresterii in familii orfanizate . Locatia stupinelor este in zona central-subcarpatica a Moldovei si asigura un cules lung si de intensitate mica (faneata). Grupa de elita este an de an schimbata prin introducerea unor noi familii sau eliminarea altora. Ambele grupe sunt ingrijite in mod special.in ideea obtinerii de familii puternice. de 120 si respectiv 150 familii de albine. nuclee imperechere 2-3 faguri. sablon confectionat botci artificiale 1-5 capete . iernand un roi stolon langa familia de baza. formarea nucleelor de imperechere. Principalele caractere urmarite sunt cele arhicunoscute de toata lumea. numarul matcilor imperecheate obtinute poate fi dimensionat dupa dorinta si aspiratiile fiecarui apicultor. scopul principal fiind acela de a avea populatii masive de albina in preajma demararii cresterii. introducerea botcilor si imperecherea . deci cele ale caror matci sunt vizate pentru tragerea de urmase. Conditii generale Stupinele sunt in stationar. Perioada de crestere a matcilor este cuprinsa intre 15 mai si 30 iulie. In acest sens familiile de albine donatoare de larve. valorificarea matcilor imperecheate. rame de crestere cu hranitor si un leat . Tehnologii folosite Obtinerea larvelor din familiile vizate . Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma.Trebuie mentionat si aici ca ambele variante au aceeasi valabilitate si ca din observatiile noastre nu am sesizat nici o diferenta calitativa semnificativa. O mentiune pentru familiile doici : practicam metoda familiilor ajutatoare. sursele de polen fiind asigurate constant. Unelte si utilaje folosite Stupi orizontali 16 rame .

restructuram familia doica formand doua entitati despartite de o diafragma cu fereastra acoperita cu gratie Hanneman (aprox. pentru a depista prezenta unor eventuale botci naturale. ea fiind dotata cu un hranitor in partea superioara si cu un singur leat de crestere.Acest fagure ramane in mijlocul cuibului inca 3-3 1/2 zile. In concluzie lucrarea de obtinere a familiei orfanizate . albinele vor capaci puietul. Pe leatul de crestere sunt amplasate uniform un numar de 14 botci artificiale. 2) Fagure cu puiet capacit . Pentru a orfaniza familia ridicam matca impreuna cu cei 3 faguri(fara albina). Pe cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua (desi spatiul este limitat) . fara puiet necapacit si care sa asigure o continuare favorabila a cresterii folosim "metoda Jordan".1. Dupa 24 de ore avem suprafete de fagure insamantate si scoatem matca. conditia de baza fiind aceea ca familia sa aiba cel putin 6 faguri cu puiet si o matca tanara. Rama de crestere arata ca in fig. putem introduce fara grija rama cu botci.finalizarea cresterii Pentru a obtine o familie orfanizata. Acceptarea botcilor . 4) Rama cu puiet capacit gata de eclozionare . In ceea ce priveste metoda de transvazare. Obtinem aceste larve astfel : se ia un fagure cladit(culoarea nu conteaza) si se separa matca pe o singura fata aplicand o gratie Hanneman. operatiune repetata peste 2 zile.La primul control verificam rama de crestere si daca acceptarea merge bine vom avea un numar variabil de botci acceptate(7-12 buc). Pentru ca matca sa nu treaca pe partea cealalta de fagure. In compartiment mutam matca cu fagurele pe care o gasim si adaugam de ambele parti cate un fagure gol. Inainte de introducerea ramei cu botci. practicand restructurari periodice.pentru o crestere de matci pe tot sezonul. cresterea primara Rama de crestere o introducem intr-o familie gazduita in stup orizontal de 16 rame. Fixarea dopului de leat si a botcilor de dop se face cu ceara topita. 5) Diafragma despartitoare cu fereastra acoperita. Astfel restructurata. Aceasta metoda consta in izolarea matcii cu ajutorul unei gratii Hanneman intr-un compartiment separat al stupului. 200 cm patrati). Dupa 7-8 zile de la transvazare scoatem rama de crestere si o introducem intr-o familie orfanizata. 3) Rama de crestere cu hranitor . fara puiet capacit trebuie sa demareze cu 9 zile inaintea introducerii ramei de crestere. cu ajutorul dopurilor de fixare. Motivul pentru care nu ridicam si albina acoperitoare este acela ca aceasta albina este tanara.Obtinerea si transvazarea larvelor Metoda aplicata de noi pentru obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varsta de 1 1/2 zile. practicam o transvazare simpla stiind fiind faptul ca cea dubla nu aduce mari beneficii. Compartimentul cu matca : 6) .timp in care materialul de crestere o sa ajunga in stadiul de larva tanara.Organizarea cuibului este urmatoarea : Compartimentul de crestere : 1) Fagure cu miere si polen proaspat . deci apta pentru continuarea cresterii. deci pentru a limita spatiul de ouat. rama cu rama.16) restul de faguri existenti in stup cu mentiunea ca imediat dupa diafragma se aseaza puietul si terminam cu fagurii cu miere si pastura. 24-36 de ore. Dupa un control atent. lasam familia fara sa o deranjam. Putem folosi familia doica . cu matca. iar in compartimentul 2. . Tot la primul control umplem hranitorul de pe rama cu sirop de zahar. numai buna de transvazare. toate fantele existente intre rama si fagure se infunda cu staniol(nu poate fi ros). Orfanizarea familiei crescatoare .

unul cu hrana. asteptam sa apara primele oua pe fagure. Inainte de a incepe sa expunem metodele pe care le aveti la dispozitie o sa ne permitem un sfat : atat apicultorii cu experienta cat si cei incepatori trebuie sa abordeze si aceasta problematica. Totusi.pentru ca la urma urmei nu "lansam rachete".Iernarea se poate face atat intr-un stup orizontal cat si intr-un corp Dadant. PASTRAREA SI IERNAREA MATCILOR DE REZERVA In practica curenta apicultorii se intalnesc cu urmatoarea situatie : dupa ce au produs un numar anume de matci imperecheate. fiind folosita prin anii 80` de unul din marii producatori de matci ai Europei( Piana .daca conditiile meteo au fost proaste si matcile nu au putut iesi pentru imperechere. care sa permita supravietuirea cat mai indelungata a matcilor in afara familiilor. Iernarea in nuclee adapostite langa familia de baza Aceasta metoda este poate cea mai facila si mai larg folosita de catre apicultorii amatori. Solutionarea acestor probleme necesita aplicarea unor metode practice si sigure. La fel si in cazul iernarii matcilor de rezerva intervine aceeasi situatie. In aceste nuclee matcile eclozioneaza din botci si se imperecheaza.. Iernarea matcilor de rezerva Necesarul de matci de rezerva intr-o stupina bine administrata este de 10-15% din numarul de familii.. Avand in vedere faptul ca metoda aplicata de noi este una care asigura un aflux mic(dar constant). Aprecieri finale Acesta tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza profesionist problema .Italia). In luna septembrie. Acestea pot fi intretinute usor si facand completari periodice cu puiet capacit pot fi folosite tot sezonul.Recoltarea botcilor . Numarul de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor iar pentru simplificare se pot elimina unele verigi (ex:continuarea si finalizarea cresterii in familia doica pornitoare). trebuie sa gaseasca metode pentru a le stoca pentru o perioada determinata.. de matci pentru imperechere am preferat sa formam nuclee pe 3 rame. ci doar facem un pas spre a pune apicultura pe un fagas profesionist. sau chiar de la inceputul lui octombrie daca conditiile ne permit. Dupa 24 de ore de la formarea lor se poate introduce botca. In nucleu se mai adauga o rama goala(in care punem si putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta. Modificarile de ordin personal aduse tehnologiei sunt minime si au vizat doar adaptarea la conditiile locale.imperecherea in nuclee La 14-15 zile de la depunerea oualelor. ambele sisteme fiind la fel de bune. Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri. matcile care nu depun oua in 15 zile de la eclozionare sunt distruse. distrugerea lor o amanam cu 3-4 zile. O sa avem nevoie de aceste matci pentru a le inlocui pe cele care au pierit din anumite motive sau pentru a forma in primavara familii temporare. Pentru a simplifica fluxul de imperechere. langa o familie de baza se aseaza un nucleu din 3-4 rame cu matca pe care dorim . Pentru a verifica daca matca este imperecheata. impreuna cu albina acoperitoare. unul cu puiet capacit. recoltam botcile care vor fi introduse in nucleele de imperechere. Aici matcile vor ecloziona si apoi se vor imperechea.

cat si de atentia cu care tratam problematica. Conditiile de iernare a nucleului sunt mult imbunatatite. Se pot folosi drept adapost stupi orizontali.Plasa de sarma trebuie sa aiba ochiurile mici . corpuri Dadant sau chiar magazine. la fel si controalele din timpul iernii. Intr-un stup orizontal se pot gazdui 5 nuclee pe 3 rame. inca din 1952. procentul de matci care pier este mai mare (25 %) indeosebi la nucleii marginasi. se preteaza pentru stupul orizontal. Ca experienta personala trebuie sa va spunem ca si noi am incercat metoda. in stupinele proprii si rezultatele au fost multumitoare. inclusiv variantele lor. fapt pentru care trebuie sa mentionam ca succesul lucrarii depinde atat de conditiile meteo specifice iernii.fiind o metoda buna si sigura. In principiu la cele doua metode pierderea de matci nu depaseste 10-20 %.3 kg (1-2 faguri) si de hrana la 2-3 kg pe compartiment. Nucleele le organizam perechi. metoda elaborata si experimentata de N. Aprecieri personale .2-0.pentru a impedica albinele si matcile sa treaca dintr-un compartiment in altul. iar intr-un corp Dadant 3 nuclee pe 3 rame. Iernarea matcilor in stupi compartimentati Aceasta metoda se practica in stupinele amatorilor cand se doreste iernarea unui numar mai mare de matci. De multe ori insa (nu e obligatoriu). procentul de matci pierdute scazand simtitor. Totusi diferentele de la un an la altul a procentului de marci pierdute au fost mari (5-25 %).6 kg de albina si 46 kg de miere de calitate. putand scade pana la 5 % in anii cu ierni mai blande. insa rezultatele au fost nesatisfacatoare. Pentru aceasta metoda simpla mai exista si varianta gazduirii nucleului cu matca de rezerva intre doua familii de baza. Familia de baza este despartita de nucleu printr-o diafragma etansa (fig. Corpul respectiv se compartimenteaza cu diafragme etanse in mai multe "camere". Probabil ca aceste rezultate au fost determinate de unele greseli pe care leam facut pe parcursul lucrarilor. Nucleul gazda contine o cantitate de 400-500 g albina si 5-6 kg miere de calitate. Un impachetaj corect al stupului este de dorit.metoda este sigura.sa o iernam. Iernarea matcilor in afara familiilor In cele ce urmeaza vom expune o metoda de iernare a matcilor in afara familiilor. Foti. Fiecare compartiment contine 0. iar la sosirea vremii nefavorabile se vor impacheta cu materiale izolatoare.1). Aceasta varianta (fig. pentru a vedea cum se comporta albinele. matcile de rezerva se folosesc acolo unde avem nevoie. Pe tot parcursul iernii apicultorul trebuie sa faca 2-3 controale auditive.Realizatorii acestui site au folosit aceste metode de iernare.2). . acolo unde spatiul mare permite gazduirea celor trei entitati. Una dintre greseli a fost ca am administrat mierea netratata cu un produs anti-nosema. Ceea ce trebuie sa retinem specialitate aparuta din descrisa ca una valabila si este faptul ca in toata literatura de anul `52 pana in prezent. in scopul mentinerii caldurii.4-0. Aceasta metoda de iernare are si o alta varianta care consta in inlocuirea diafragmelor de etansare normale cu diafragme prevazute cu mici fereste (200-300 cm patrati) acoperite de plasa. Avantajul metodei este acela ca se micsoreaza cantitatea de albina la 0. Primavara. in speta Fumidil B.

prin prindere directa sau cu ajutorul unui tub de sticla. se clatesc si se usuca. 2)Daca matcile provin din nuclee slabe. Cusca mai este prevazuta cu un hranitor montat in peretele superior. in interior se monteaza un faguras de 60/50 mm. Albinele de schimb. Corpul custii se inchide cu un capac glisant. Dulap depozitat custi : Pentru o mai buna protejare termica si fonica a matcilor si albinelor. Montam fagurasii dezinfectati cu ajutorul cerii lichide. se aerisesc si se dimensioneaza. . Fagurele de pe care am ridicat matca. transferul de hrana fiind facut printr-un orificiu de 2 mm. 3 generatii de puiet. necesar pentru iernarea matcilor la nivel de amator se confectioneaza din scandura de brad (20 mm grosime). se aseaza in pozitie verticala si prelevam direct cu cusca de iernare un numar de 40-50 de albine. Cum procedam : Perioada propice pentru trecerea matcilor din nuclee este intre 10-15 octombrie. Cateva reguli care trebuie respectate obligatoriu : 1)Inlocuirea albinei insotitoare uzate. cand dorim sa depozitam fara cheltuieli substantiale un numar mai mare de matci imperecheate (pentru vanzare sau nevoi proprii).introducem matca . In loc de colivii se pot folosi cu succes si cutii goale de chibrituri. cu dimensiunile interioare 70/50/45 mm. Inainte se deparaziteaza fagurii facand fumigatii cu acid acetic industrial(3-5 zile). umplem hranitoarele cu miere(20 g) si transferam custile in dulap. Saptamanal controlam modul de iernare operatiune ce consta in verificarea starii matcii. cu sarmele scoase si taiati la dimensiunea custilor. 3)Temperatura in spatiile unde iernam matcile sa nu scada sub 16 grade C. lucrarea putand fi facuta si in septembrie sau noiembrie. Un dulap pentru 20 de matci.Aceasta tehnologie poate fi folosita atat vara. se folosesc inca de la prima populare albine provenite din familii puternice. in cantitate de 200 g/matca (pentru intreaga perioada). in acest fel cusca fiind apta sasi primeasca oaspetii. Faguri pentru echiparea custilor : Se folosesc faguri vechi in care s-au crescut min. Dupa ce indepartam albinele agatate pe exterior . Din cand in cand. Acest dulap are dimensiunile interioare de 330/250/250 mm fiind prevazut in interior cu sipci de sprijin.a albinelor insotitoare. Schimbul de albine insotitoare se face la 3-4 saptamani in perioada octombrie ianuarie si la 2-3 saptamani in februarie martie. cat si iarna cand vrem sa iernam matci de rezerva. Popularea custilor se face in aer liber (daca avem un numar mic de matci). cate 25-30 g(250300 albine)/matca . in perfecta stare de sanatate. a hranei etc.Custile se spala cu apa si detergent. Hrana si albine insotitoare : Ca hrana se foloseste mierea de salcam fluida . Ridicam matca si o asezam provizoriu in colivie.4).soc) si are forma dreptunghiulara(vezi fig. In principiu metoda consta in introducerea matcii intr-o mica cusca impreuna cu un numar de 40-50 de albine si hrana necesara. albinele insotitoare se schimba si se fac completari cu hrana. cantitate necesara pentru intreaga iarna. fara cristale. se face numai cu albine provenite din familii puternice astfel avand garantia ca acestea vor supravetui si vor avea grija de matca. Nu este un termen batut in cuie. Colivii de matca : Aceste colivii se folosesc pentru pastrarea provizorie a matcilor cand se face schimbul de albine.23 grade C. Pentru reusita lucrarii avem nevoie de urmatoarele materiale : Custi tip Foti : Cusca este construita din material plastic (polistiren . custile sunt tinute in dulapuri simple. stiind ca o temperatura optima este cuprinsa intre 20 .

Deasemeni. Chiar daca la iernare am obtinut rezultate slabe( repet. peste corpul de baza se aseaza un magazin. iar pentru detalii mai recomandam si consultarea "Manualului apicultorului".4.. Se ia un corp de Dadant si se imparte in 3 compartimente. 5)Mierea folosita trebuie sa fie de salcam .depozitam 100-150 de matci de vanzare (pentru 30-60 de zile). un fagure cu miere si un fagure gol. Dupa cum am mai spus.Daca nu respectam aceasta regula . De obicei durata stocarii unei matci care a ouat in nucleu nu depaseste 15 zile.4)Cand facem schimbul de albine insotitoare. operatiune pe care o repetam si la extragerea matcii 2.Problema este multiplicata si de lipsa de experienta pe care o resimte fiecare incepator. ed. important insa este sa le si aplicati. Nucleele sunt organizate pe trei rame si contin un fagure cu albina si puiet.Aceasta problema este reprezentata de procurarea matcilor necesare inmultirilor curente din stupina. metoda este sigura si nu trebuie sa va temeti ca o sa dati rateuri daca o sa respectati tehnologia descrisa. acolo unde o sa gasiti tehnologia mai amplu descrisa. Fiecare compartiment este prevazut cu un urdinis. Dupa o anumita perioada. in toata literatura de specialitate de la noi. din anul 2001 am mai experimentat o alta metoda care a dat rezultate favorabile.pana in momentul cand gasim cumparatori pentru ele. In concluzie recomandam aceasta metoda. Trebuie sa mentionam ca in lipsa unui cules albinele din fiecare nucleu trebuie hranite cu sirop de zahar. respectiv matca. cele trei podisoare se pot inlocui cu gratii Hanneman. In paginile acestui site am expus mai multe metode de crestere.unele mai simple.5 l sirop. Conluzii finale Aceste metode sunt descrise. unificam nucleul orfan cu cel alaturat. 1979. Desigur ca mai sunt si multe altele.In aceste conditii asigurarea cu matci crescute in stupina proprie devine o prioritate.si sa nu ramaneti la stadiul de "cititor".fiecare matca se va introduce in cusca ei. avand grija ca podisoarele si diafragmele sa asigure o etanseizare perfecta (foarte important). CRESTEREA MATCILOR CU METODA MILLER Micul apicultor se loveste de o problema majora inca din anul doi de activitate. unde albinele din nuclee (circuland liber prin gratiile Hanneman).naclairea matcii este obligatorie. doar fiinca nu am respectat tehnologia).altele mai .. Pastrarea matcilor in perioada de vara Pe langa metoda stocarii matcilor in afara familiilor. Cand folosim o matca. iar cele doua marginase pe peretii laterali. lucrurile s-au schimbat cand am folosit aceasta metoda pentru a pastra matci in perioada de vara. Astfel. cu o cheltuiala minima. cel din mijloc pe peretele frontal. fara cristale si obligatoriu tratata cu 1 la mie Fumidil B. Cand spunem 30-60 de zile asta nu inseamna ca o matca este tinuta in cusca toata aceasta perioada. Daca apare un cules. fiecare compartiment este prevazut cu podisor propriu. mai bine sau nu. Pentru fiecare sectiune se asigura si un hranitor cu capacitatea de 1. depun mierea. cand matcile incep sa oua si puietul sa eclozioneze. Este o metoda usoara si sigura care o sa va ofere mari satisfactii..

Datorita conditiilor create in cuib.cand vrem sa schimbam matca.Lipirea fagurasilor artificiali o facem cu ceara topita . Dupa formarea familiei crescatoare si introducerea ramei cu fagurasii insamantati. astfel : pe o rama goala (fara fagure) lipim de speteaza superioara 4-5 bucati de fagure artificial. Cele doua familii.triunghiulare cu baza de 5-6 cm. Botcile recoltate inainte de eclozionarea matcilor se folosesc direct in familii. avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele.scotand una dintre ramele cu hrana.pentru a nu ramane nici o celula cu puiet. albinele ramase fara matca vor lua in crestere ouale existente.matca sesizeaza deficitul de puiet si insamanteaza rapid fagurasii nou crescuti.lasam toate ramele cu hrana . 1.albinele vor incepe sa cladeasca fagurasii din rama de crestere. Alegem din stupina o familie cu performante mari.in centru .in asa fel incat sa nu se desprinda de stinghia superioara. albinele acoperitoare si matca.unde dupa .Orfanizarea o facem astfel : identificam matca si impreuna cu cu fagurii cu puiet (capacit sau nu). fagure cu puiet capacit .Aceasta metoda simpla este metoda Miller si poate asigura tot necesarul de matci intr-o stupina de pana in 50 de familii de albine.adica miere si polen din abundenta.pentru apicultorul cu un numar mic de stupi.fig.Aceasta familie are ca principal scop sa ia in crestere un numar cat mai mare de oua.Trebuie sa avem mare grija ca albinele sa nu fie intrate in frigurile roitului si sa aiba deja trase botci naturale. asezand ramele dupa schema : de o parte si de alta a cuibului . Daca hranim stimulent cu 300-400 ml sirop pe zi.populatie numeroasa si compacta pe faguri.complicate. Toti fagurii ramasi in familia crescatoare vor fi scuturati de albine si controlati.ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfanizata complet.fig 3. faguri cu miere si polen .vor trage mai multe botci pe fiecare faguras din rama cu oua.In principiu fagurii ramasi trebuie sa fie acoperiti din abundenta cu albina. doua rame cu puiet gata de eclozionare.Acest lucru se intampla in 3-5 zile de la introducerea ramei. Pregatim familia in felul urmator : scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi .Bineinteles numarul matcilor obtinute poate fi mult mai mare insa se presupune ca odata cu cresterea numerica a stupinei trebuie abordate alte cai.Daca consideram ca albina acoperitoare nu este indeajuns putem sa mai restrangem cuibul. Cand cantitatea de oua este suficienta.operatiunea nu poate da mari batai de cap. Pregatim rama de crestere. Hranite suplimentar daca nu exista un cules de intretinere.care poate reprezenta un punct de plecare. Pregatim stupul ca in fig.sa nu treaca mai mult de 14 zile.in roiurile nou formate sau mai bine le vom transfera in nuclee . o mutam intr-un alt corp.La inceput.furnizoare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind suplimentar. 2.Botcile pot fi recoltate dupa 9 zile de la introducerea fagurelui.Din aceasta familie vom trage noi matci. fagure cu puiet capacit . In familia astfel restructurata .avand grija ca intre depunerea oului si recoltare. rama de crestere .a carei matca ne-a multumit.Pentru a veni in ajutorul apicultorului incepator o sa aprofundam o metoda (deja expusa).

fara a fi nevoie ca apicultorul sa aiba un bagaj consistent de experienta. rezulta un numar variabil de botci (30-50 buc. ci si la o divizare a lor in 2. apare in mintea oricui. Satisfactia de a produce aceste matci cu forte proprii. CRESTEREA MATCILOR FARA TRANSVAZARE Necesitatea tratarii pe larg a acestui subiect. deriva din complexitatea problematicii aparute odata cu demararea operatiunilor de crestere.cu aceasta metoda se obtin matci destul de usor.Roirea naturala. Aceste familii se comporta un pic ciudat daca se ia in considerare comportamentul celorlalte. pe marginile fagurilor. urmand sa expunem intreaga problematica legata de obtinerea matcilor. de calificarea apicultorului. vom prezenta avantajele si dezavantajele fiecarei metode in parte. celule ce contin larve de lucratoare. albinele pot ramane fara matca. referitoare la cresterea matcilor fara transvazare. Apoi intervine si factorul legat de numarul de matci ce se urmareste a se obtine. sa alegeti. METODE DE CRESTERE FARA TRANSVAZARE Pentru a nu plictisi cititorii acestor pagini. Sunt o serie de familii de albine la care instinctul de roire este mult atenuat. Aceste pagini cuprind informatii cu caracter practic.incat micile diferente nici nu mai sunt bagate in seama. Puse in situatii favorabile roirii. Pentru schimbarea linistita a matcii.). familia de baza sa dispara. Albinele sunt puse in situatia de a creste matci in trei cazuri : . Metodele expuse sunt multe si diverse. Calitativ matcile obtinute prin metoda Miller sunt bune.inca din anul doi de apicultura este insa asa mare. Pentru a creste o noua matca. Pentru o mai buna intelegere. In urma pregatirii procesului de roire naturala. botci care sunt pozitionate pe extremitatile fagurilor. . Dupa cum vedeti. larvele primind drept hrana laptisor de matca. ulterior. iar intrebarea "de ce nu se expune o singura metoda. urmand ca dv.4 noi familii(roiuri).eclozionare.acolo unde se gasesc si larvele. . climatice etc. care este considerata cea mai buna". Se poate ajunge ca prin roirea consecutiva.). functie de puterea familiei si de apetitul acesteia pentru crestere. Din diferite cauze accidentale. vom trece la abordarea directa a metodelor de crestere. cele doua matci convietuind chiar impreuna cateodata. Numarul botcilor de salvare este de 20-30 buc. Acest fapt duce nu numai la o simpla crestere de matci. . Motivul este foarte simplu : o singura metoda nu este niciodata potrivita tuturor apicultorilor si mai ales pentru toate conditiile de intretinere. ele transforma in botci. insa divizarea ulterioara(roirea)nu se produce.3..Schimbarea linistita a matcii.fara a depasi prin performanta insa pe cele obtinute prin tranzvazare simpla sau dubla. aceste botci fiind pozitionate pe suprafata interioara a fagurelui. acestea se vor multumi sa-si schimbe linistit matca. matcile se pot imperechea.Cresteri de salvare. Este unica cale prin care familiile de albine se inmultesc in mod natural. la nivel de amatori. albinele cladesc un numar mic de botci(3-5 buc. In orice caz fiecare apicultor va avea si o versiune proprie a metodei puse in discutie.

Avantaje : metoda este simpla si usoara. urmand ca cealalta sa-si creasca matca. Daca se urmareste si recoltarea unor botci pentru a fi folosite in alte familii.anul 2). Taietura sub forma de arc(vezi fig. sesizeaza lipsa reginei si incepe sa-si cladeasca botci. si implicit sa obtina un numar de matci. Cate din cauzele ce duc la cresterea de matci necorespunzatoare au fost eliminate. metoda expusa mai sus a fost perfectionata. in aceste celule s-a mai crescut puiet iar "camasile" generatiilor trecute. Se are grija ca taietura efectuata sa nu distruga larvele vizate. acestea se vor recolta dupa capacire si vor fi introduse in stupii vizati. O diviziune ramane cu matca batrana.albinele construiesc botci mici pentru ca nu reusesc sa largeasca cat trebuie celulele de lucratoare . se face cu ajutorul unui cutit cu lama subtire si incalzita in apa clocotita.1). in care nu s-a depus pentru prima oara puiet. Din nou dupa capacirea botcilor. Se alege un fagure insamantat. puietul necapacit(de toate varstele) fiind asezat concentric pe restul suprafetei. si nu cere decat o calificare minima a stuparului.Taietura in arc (varianta occidentala) : A reprezentat mult timp principala metoda recomandata incepatorilor. Aceasta metoda nu este recomandata apicultorilor. numarul mic de interventii in cuib. Metoda "decuparea fagurelui" Pentru obtinerea de matci mai mari. Motivele care influenteaza slaba calitate a matcilor obtinute sunt : . O alta varianta este obtinerea directa a matcilor. deschis la culoare. decat ocazional. acestea se vor recolta si folosi unde este nevoie. consolideaza prea tare peretii acestor celule. fac ca aceasta sa fie agreata. . lasand restul sa decurga de la sine. iar daca fagurele este insarmat. sa adopte alte variante de crestere a matcilor. . Pe acest fagure se practica o taietura in lungul zonei cu larvele cele mai tinere. Pe acest fagure situatia sta cam asa : in partea superioara se gaseste coronita de miere. Diviziunea fara matca. urmeaza sa ne lamurim. . In principiu este vorba numai de suprimarea matcii batrane. tinand seama ca in mijloc se afla larve mai batrane.recoltarea botcilor este greoaie datorita pozitiei pe fagure si implica riscuri mari vizavi de distrugerea matcilor ce le gazduiesc.S implitatea si usurinta cu care se obtin matci. cu toate ca matcile obtinute au o calitate indoielnica. Botcile vor fi construite prin modificarea celulelor cu larve de lucratoare.albinele iau in crestere larve de varste diferite.Metoda "matcilor de salvare" In Romania (si nu numai). aceasta metoda este mult indragita de apicultorii incepatori. . bucatile taiate se scot cu mare atentie. urmand ca pe masura ce se se familiarizeaza cu problematica apicola. care evident o sa-si ucida suratele. Iata pe scurt care sunt pasii de urmat : cand apicultorul doreste sa inmulteasca o familie de albine. de calitate. iar o selectie ulterioara a botcilor nu poate fi facuta. fara a diviza familia. cand acestia sunt lipsiti de experienta (anul 1. asezata intr-o cutie noua. Dezavantaje : Se obtin matci mici si de o calitate indoielnica. Apicultorul nu are de facut decat sa astepte eclozionarea primei matci. Sigur este ca "decuparea fagurelui" are variante care se aplica atat in Romania cat si in Occident. divizeaza acea familie in doua.

sau o omoram. Dupa 10-11 zile. vom avea botci capacite gata de recoltare. . care se vor putea controla mai usor. pentru a obliga albinele sa ia in crestere larvele din fagurele introdus. In tot acest timp(4-5 zile).Dezavantaje : metoda nu elimina toate inconvenientele si limitarile legate de crestere. pentru a o obliga sa oua numai acolo. O precizare : pentru a trece dincolo de expunerea literara a metodei. In varianta folosita la noi. construind un numar mare de botci. vor lua in crestere larvele de pe conturul taieturii. In principiu este vorba despre inlaturarea tuturor fagurilor care contin puiet necapacit sau oua. familia de albine ramanand numai pe fagurii de hrana. sau putem sa o omoram. insa fara albina de acoperire. introducem un fagure gol in care nu s-a mai crescut puiet si care este stropit cu sirop de zahar. formam un roi.Decuparea fagurelui (varianta romaneasca) : Stim deja ca taierea fagurelui are ca principal scop selectarea larvelor tinere si facilitarea construirii botcilor de catre albine. orfanizata si fara oua sau larve(sau numai cu puiet capacit). avand grija ca aceste celule sa nu se afle dispuse simetric fata de vecina corespunzatoare fetei celelalte.matca o sa umple fagurele cu oua.Avantaje : folosind aceasta metoda relativ simpla. . Cand spunem ca rarim larvele. Dupa incetarea culesului la salcam procedam astfel : In mijlocul cuibului familiei de albine. alegem 15 celule cu oua pe o fata si 15 pe cealalta. primeste in mijlocul cuibului fagurele cu cele 30 de oua. Este foarte important ca in familia crescatoare sa nu ramana nici o celula cu ou sau larva. pentru a fi introduse in nucleele de imperechere. sa fie fata in fata. . trebuie sa ne ocupam si de familia de albine. Fagurii scosi se vor da altor familii de albine. radem toate celelalte celule in afara de cele 30 alese pentru crestere. daca vrem sa o pastram. daca este posibil. Apoi vom lua fiecare fagure in parte si scuturat de albine il vom cerceta vizual. O alta precizare : pentru a mari sansele ca ouale sa fie luate in crestere. Cu matca batrana se poate forma un roi. Pentru siguranta putem introduce fagurele si matca intr-un izolator cu gratie Hanneman.Dupa indepartarea bucatii inferioare. ne referim bineinteles la celulele de pe conturul "taieturii in arc". dupa ce in prealabil l-am scuturat de albina de acoperire. scoatem fagurele insamantat si il ducem in cabana. Astfel pregatite albinele. Astfel pregatita familia de albine. daca avem noroc. timp in care familia nu va fi deranjata decat pentru 1-2 controale a acceptarii. aceasta taiere are un alt scop si anume acela de a inchide lantul de crestere. calitatea matcilor se imbunatateste considerabil (mai ales in varianta romaneasca). Aceasta se va restructura inlaturand toti fagurii care contin puiet necapacit. Fagurii cu puiet necapacit sau oua se vor da altor familii de albine. hranim stimulent albinele cu sirop sau serbet de zahar. mai exista si varianta ridicarii tuturor fagurilor ce contin puiet. trebuie mentionat ca ordinea fireasca si practica a etapelor este aceea in care prima oara se face restructurarea si orfanizarea si apoi pregatirea fagurelui. in scopul impiedicarii aparitiei botcilor lipite. Astfel albinele doici se vor regasi in numar mai mare in preajma larvelor de luat in crestere. albinele preferand sa construiasca acolo botcile. Dupa 4-5 zile. decupam jumatatea inferioara. Avand fagurele astfel pregatit.cu ajutorul unui cutit cu lama subtire(cater). Cu acelasi cutit. Din familia de baza ridicam matca. Aici. urmeaza rarirea larvelor. miere sau pastura. incalzit in apa clocotita. In stup vor ramane numai fagurii cu puiet capacit. Rarirea se face cu ajutorul unei spatule de lemn(betigas). La expirarea perioadei. . urmarind ca larvele ramase de pe o parte sau alta a fagurelui. Pe jumatatea superioara.

aceasta fiind un tub de tabla despicat in doua. calitatea matcilor fiind mai buna. prevazuta cu sipci(2 buc. orfanizata de 2-6 ore si fara puiet. Aceste fasii se sectioneaza in bucati de 5-6 celule intregi.MATCI FARA TRANSVAZARE (part. La taierea sau stantarea celulelor cu larve se urmareste decuparea unei singure celule. in afara de unul. Din acest fagure se taie cu un cater incalzit fasii orizontale care sa cuprinda pe latime 2 celule intregi si de lungimea fagurelui. Celulele stantate se vor prinde pe cele doua sipci ale ramei de crestere.Avantaje : albinele iau in crestere un procent mai mare de larve. In acest scop partea opusa se modeleaza intre degete pentru a forma un dinte. O alta varianta este aceea in care nu se folosesc fasii de fagure.urmand ca fiecare fasie sa fie prinsa separat pe leat.). Rama cu cele 20-30 de celule se introduce intr-o familie doica. presupune si practicarea de noi procedee. Aceste fasii se mai pot fragmenta in 2-3 buc. . Pentru stantare K. se aseaza pe o suprafata plana. stanta strapunge fagurele. Procedeul presupune si folosirea ramei de crestere.care este de fapt o rama normala. Cu ajutorul unui cater incalzit se taie fasii de fagure.Weiss recomanda stanta elvetiana. ce pot fi folosite de micul apicultor . cu varsta cunoscuta. 2) Alte metode de crestere a matcilor fara transvazare . cele doua jumatati fiind prinse cu un elastic si avand la un capat marginea foarte bine ascutita. Metoda este cunoscuta sub denumirea de "metoda Alley". Pe acestea se vor fixa fasiile de fagure cu larvele selectate in vederea cresterii. urmand sa executam operatiunea pentru fiecare cuib in parte. mai complexe si performante. care trebuie sa cuprinda larve tinere. iar matcile nu ajung la greutatea celor obtinute prin transvazare. In aceasta categorie se incadreaza si metoda fasiilor de fagure sau diferitele ei variante. Cu o scobitoare se distrug apoi toate ouale. partea opusa care cuprinde celula simetrica fiind apoi modelata ca baza pentru suport. Pe toata lungimea fasiei de fagure. Dupa ce am obtinut aceste cuiburi de celule. sunt : Metoda fasiilor de fagure. urmeaza sa le prelucram pentru a le putea fixa pe leatul de crestere. se raresc larvele astfel ca in final larvele ramase sa aiba o distanta de 1-2 cm intre ele. Etapele care trebuie urmate sunt : Obtinerea materialului de pornire se face introducand un fagure in care nu s-a mai crescut puiet. la 2 cm una de alta cu ajutorul unor tablite sau dopuri despicate.Dezavantaje : metoda necesita o manopera mare. Decupand o celula. intr-un izolator cu gratie Hanneman. asfel incat aceasta sa contina si cate un sfert din celulele vecine.. . ci doar celule taiate cu un cater sau cu o stanta. in stupina proprie . se introduce in familia doica. In final rama de crestere. Dupa 2 zile ridicam fagurele cu oua si eliberam matca. dupa o orfanizare prealabila a acesteia. de pe fiecare leat. impreuna cu matca din care vrem sa tragem descendenti. celulelor taiate sau stantate Imbunatatirea metodelor de crestere a matcilor. sau cu ajutorul unor bride de sarma. . Fixarea se face prin lipirea in 3-4 puncte cu ceara topita.cu cele doua leaturi pe care au fost fixate fasiile de faguri cu larve rarite. de lungimea luminii interioare a fagurelui. operatie urmata de aceeasi rarire a larvelor. Fagurele in care nu s-a mai crescut puiet si insamantat de matca captiva intre cele doua gratii Hanneman. Metoda Erlnagen : cresterea din ou cu cuiburi de celule Aceasta metoda poarta denumirea de Erlangen si are la baza cresterea din ou.

celulele cuibului se pot scurta la jumatate.Avantaje : metoda poate fi o alternativa la transvazare. care botci pot fi recoltate dupa 9 zile de la introducerea fagurelui. fagure cu puiet capacit. In acest timp. introduse intr-un nucleu de 2-3 faguri fara puiet. in centru. Daca hranim stimulent cu 300 ml sirop pe zi. fagure cu puiet capacit. Pregatim o rama de crestere astfel: pe o rama goala (fara fagure) lipim de speteaza superioara 5 bucati de fagure artificial. Din aceasta familie scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi. Dopurile ce contin cuiburile se lipesc pe leat cu ceara la 2 cm unul de altul(masurat de la centru la centru). . familia crescatoare. . furnizoare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind suplimentar. dupa care aplicam elasticul de fixare. . faguri cu miere si polen. hranita suplimentar. albinele vor incepe sa cladeasca fagurele din rama de crestere.care practic contine un ou. Conform tehnologiei nu este recomandata acceptarea si cresterea in colonie cu matca. care botci pot fi recoltate. De avut in vedere : oul de 1 1/2 zi rezista in afara coloniei 2 ore. lasam toate ramele cu hrana. avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele. fiind si o metoda sigura. triunghiulare cu baza de 5 cm. al carui puiet necapacit a fost ridicat(inclusiv ouale). si intre cele doua parti se v-a introduce dintele cuibului.Fixam fiecare cuib.Dezavantaje : matcile sunt putin mai mici decat cele obtinute prin transvazarea larvelor. iar matca depune oua. a carei matca ne-a multumit.Dezavantaje : aceleasi ca si la celelalte metode ce nu folosesc transvazarea. construiesc cateva botci de calitate. Familiile care isi schimba linistit matca. Matci de schimbare linistita Cu toate ca practic nu reprezinta o metoda in care apicultorul intervine decisiv (se limiteaza numai la recoltarea botcilor) trebuie neaparat mentionata. iar dupa imperecherea matcii nucleul se uneste cu familia a carei matca vrem sa o schimbam (dupa orfanizarea prealabila). se vor prefera oua mai batrane 2-2 1/2 zile daca dorim sa depasim aceste 2 ore . In familia astfel restructurata. Se ia un dop. trage botci pe fagurele cu oua. Metoda Miller Alegem din stupina o familie cu performante mari. ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfanizata complet (ridicand puietul si matca). In stup asezam ramele dupa schema : de o parte si de alta a cuibului. albinele acoperitoare si matca. . rama de crestere. Toti fagurii din familia orfanizata vor fi scuturati de albine si controlati. Cand cantitatea de oua este suficienta. cu ajutorul dopurilor. deci pregatirea cuiburilor nu trebuie sa depaseasca aceast interval de timp . Rama cu cuiburile ce contin fiecare cate un ou se introduce in mijlocul unei familii orfanizate de 2-6 ore. pentru a nu ramane nici o celula cu puiet. calitatea matcilor fiind buna. . Cele doua familii. Aceste dopuri vor fi despicate si prevazute cu un elastic pentru a putea fi unite cele doua parti. doua rame cu puiet gata de eclozionare.Avantaje : metoda este la indemana oricarui apicultor. nici chiar in varianta separarii prin diafragma cu gratie.

considerand ca este prea complicata si ca necesita un mare volum de munca. Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos. In toate cazurile (indiferent de metoda aleasa).in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cu puiet . Producerea matcilor . introducerea matcilor in familiile de albine. O matca valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate : productia de miere. CRESTEREA SI IMPERECHEREA MATCILOR IN STUPINA Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile taica . Se v-a respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca sa introducem si elemente "novatoare". cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si folosind tehnologii sigure. In unele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica a stupinei. Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci .provocarea frigurilor roitului Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul.Dezavantaje : numarul mic de botci si implicit de familii care au acest instinct. decat aceea de a produce regine (poate doar obtinerea unei productii apicole mari). Ei se multumesc cu procurarea de matci din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala.conditii generale De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare. cu un instinct minim de roire.Avantaje : se obtin matci de calitate.. imperecherea matcilor in nuclee . E perfect si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati. sunt cele obtinute cand familia roieste natural. stupii trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii: . dar din pacate nu toti apicultorii o pot face. Producerea matcilor . Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca. cand in natura exista un cules bun si albinele pot hrani abundent puietul. blandetea albinelor. Roirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea. sa aiba cuiburile bine impachetate . Vom trata urmatoarele subiecte : . insa nici o satisfactie nu e mai mare.cresterea controlata a matcilor de calitate . Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie. Alt dezavantaj scos in evidenta de literatura de specialitate. O treaba buna se obtine insa si tintind spre obiective mai mici. Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru finalizarea lucrarii. apetitul mai mare sau mai mic pentru roit. matcile". . sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute. este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta. Exista diferite criterii de apreciere a unei familii de albine (parca am mai vorbit de ele) si de aceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultate foarte bune. totul decurgand de la sine in mod natural. sa aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie. starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic. In acest scop o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv.

familia orfanizata. Atentie. Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor. Toate celulele. Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul cuibului. Ce avem de facut : inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) se hraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cu vata. Inainte de a taia. In final acestea se folosesc imediat. daca nu imposibil. Acesta se va scoate din roi si se duce in cabana. unul cu puiet capacit si un altul gol. avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi loc pe ambele fete. prelevate din alti stupi. lama se incalzeste la o lampa cu spirt. sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta. Natural. In cateva minute familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile. populatia de albina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire. avand grija sa nu le turtim. procentul familiilor neroitoare se situeaza la 4-5 % din totalul familiilor pe care le avem. care intre timp a fost insamantat de matca. impreuna cu un fagure de hrana si altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire. Roiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul. Putem stimula albinele si cu zahar candi sau tos. La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un numar mare de botci. se recolteaza cele mai frumoase. prin aparitia noilor generatii.peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri . fie formand nuclee de imperechere. cat si in functie de dorinta apicultorului . Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara. Tehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia Voiculescu este o imbunatatire a uneia mai vechi( cunoscuta in anii 50). . Fagurele se scurteaza la jumatate. Din aceasta se scot toti fagurii cu puiet necapacit.peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut. pe o fata si 15 pe cealalta. Acestea se scutura de albine cu maxima atentie. se distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit. imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit.momentul difera de la o zona la alta. cat si de o stramtorare a cuibului.Aici se vor marca 15 celule cu ou. Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate. . care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire). Producerea matcilor . . recomandat apicultorilor incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere fara transvazare". . Cand numarul de rame cu puiet ajunge la 7-8 buc.neroitoare. .metoda fara transvazare Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres. cu oua pentru crestere. . urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve necapacite. si exista un numar mare de albine tinere. pregatit.alegem din stupina stupul cel mai performant. Iata cum se procedeaza : . se ridica din familia de baza si se aseaza in alt stup formand un roi. Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului. asa ca a insista in acest sens este o greseala. In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de nectar si polen. indepartand jumatatea inferioara.in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat. se vor verifica toti fagurii. numai ca dezideratul este greu de atins. fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca.acest fagure insamantat cu oua pentru crestere. cu o buna dezvoltare de primavara.dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata. . Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam . Acum este momentul sa introducem fagurele. in tot acest timp. In scurt timp. Este recomandat ca in natura sa fie un bun cules. in afara de cele 30 alese. Albinele se vor stimula zilnic. umectat cu apa sau miere si livrat in hranitor. inclusiv cei cu hrana.introducem un fagure cu puiet capacit. cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita.

asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului. botcile pot fi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere. pe o suprafata cu miere necapacita.la 1-2 zile. Comportarea albinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii : . apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care sunt considerate mai sigure. pentru ca matca sa se poata hrani. In acest timp albinele rod bucatica de fagure si elibereaza matca. Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii (in colivie).formarea nucleelor Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore. nu intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclozioneaza le va distruge.albinele se adapostesc in cutii speciale numite "nuclee de . trebuie sa remarcam din nou ca exista mai multe metode. .existenta sau lipsa culesului . .in cazul in care familia nu este orfana .la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul. . introducand un fagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala. Formarea nucleelor . . apicultorul trebuind sa-si invinga curiozitatea de a deschide stupul.introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare. Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii ajutatoare. Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile. sub un capacel protector(ca un degetar) sau folie de aluminiu. In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci. .o matca imperecheata. In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri stimulente inainte cu 3-4 zile. se introduce noua matca in colivie. . Atentie. in cazul prezentei celui capacit se face mai greu . inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe locuri. . Bineinteles ca imperecherea poate fi facuta si in familiile beneficiare. care incepe imediat sa oua. . decat cele batrane.primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite. pentru mai multa siguranta. primirea matcii este favorizata de existenta unui cules bun.albinele tinere accepta mai bine matcile.peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere. trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct.. prezenta botcilor face introducerea imposibila.cu sirop de zahar.se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele.lipsa totala puietului este o situatie favorizanta . Introducerea matcilor Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali. se identifica matca si se scoate din stup. decat in perioada ce corespunde roirii naturale. Daca acestea nu mai sunt agresive. dar aceasta este o metoda neproductiva si paguboasa. se verifica daca matca a fost eliberata si daca a inceput sa depuna oua. Imperecherea matcilor . este primita mai bine decat una neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga (aviz celor ce cumpara matci). Pentru introducerea botcilor.urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile (calculate dupa cele 4).dupa 4-5 ore de la orfanizare. . decat in cazul celor introduse ziua. Cum se procedeaza : .

se verifica din nou prezenta matcii.matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita schimbarea matcii. Se populeaza aceste compartimente cu 1-2 faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure cu hrana.in mijloc. La fiecare compartiment se face cate un urdinis separat. . si daca lucrurile merg bine matca se elibereaza. compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri separate. Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca protejata de colivie. cu timpul totul o sa vi se para mai usor. sau in corpuri de stup. pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va amintiti desigur ca albina tanara e mai toleranta). Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 15-20% luand in calcul pierderile inerente.imperechere".de succes. . Daca inca din primii ani deprindem tehnicile corect..insa. . . din diferite motive vom mai face verificari zilnice pana in ziua a 16-a de la introducerea botcilor. pentru a impedica albinele sa o nimiceasca. Popularea se face cand albinele in varsta sunt plecate la cules.dupa alte 7-8 zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate imperecherea matcii.. Abordand curajos domeniul.la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine. pozitionat astfel : doua la un perete. .trebuie sa-si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasca problema.nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita bezmeticirea lor (numai cele in care se imperecheaza mai multe matci) Concluzii Obtinerea matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata. Stuparii incepatori . pe capete si un al treilea pe peretele opus.. Dupa ce matca se imperecheaza nucleul se poate refolosi. Ce avem de facut dupa ce introducem botca : .nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa . veti deveni adevarati apicultori. Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a unuia multietajat.daca matca nu s-a imperecheat. . introducand o alta botca.

Produsul final se toarna in tavite captusite cu hartie cerata. Se poate "fabrica" o cantitate mai mare de serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de 8-12 grade C. se lichefiaza in prealabil. Prepararea serbetului de zahar. cand trecand polenul dintr-o mana in alta se aude un sunet metalic. Framantarea se face energic. Dincolo de toate. Pasta se prepara din 1 parte polen si 1. pentru albine Mierea folosita trebuie sa nu fie zaharisita sau daca este. Zahar candi cu miere. O alta modalitate de constatare a uscarii este aceea de a freca cateva granule intre degete.. insa exista o problema. in toate cazurile.. Cand preparam siropul la rece. Daca sfaramaturile nu se omogenizeaza si raman independente. in caz contrar aparand cristalizarea "mierii"... Atat mierea cat si polenul trebuie sa provina de la familii de albine sanatoase. care poate fi actionata manual sau de un motor. miere.25 parti miere. racim amestecul pana la 40-50 grade C si amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului. recomandam procurarea unei rasnite mari. Polenul strans de albine. este recomandata tot timpul anului.. retete de preparare a diferitelor produse folosite in stupina. Prepararea siropului de zahar pentru albine Siropul de zahar se prepara la rece sau la cald.. Polenul in hrana albinelor Granulele de polen sunt bine uscate (8% apa). Dupa ridicarea vasului de pe foc. punem in vas apa necesara si apoi turnam zaharul in reprize. pentru albine Intr-o anumita perioada acest produs era des folosit de catre apicultorii romani. Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului tos. zaharul pudra este un component de baza. sau zahar cu miere. conditionat si conservat se macina fin. placile de zahar candi raman in topul preferintelor. Serbetul de zahar folosit in apicultura Folosirea serbetului de zahar. Pregatirea ingredientelor pentru hranirea artificiala In diferitele retete. etc .. datorita usurintei in administrare si pentru ca se gasea de vanzare la magazinele ACA. impachetat in pungi.. framantand cele doua ingrediente. totul este in ordine.. Paste si amestecuri pentru hranirea albinelor Pasta de polen si miere. . sau in recipiente etanse. Deoarece macinarea este destul de dificila. cu exceptia hranirilor de completare..HRANIREA ARTIFICIALA A ALBINELOR Aceasta sectiune prezinta articole despre hranirea artificiala a albinelor.. Insistam asupra faptului ca zaharul trebuie dizolvat total. care se poate macina cu o rasnita universala(manuala). Paste de zahar si miere folosite in apicultura In principiu se procedeaza amestecand la rece 4 parti de zahar pudra si o parte miere (mierea usor incalzita). amestecand continutul pana la dizolvarea totala. trebuind sa rezulte un produs de consistenta aluatului.

cand trecand polenul dintr-o mana in alta se aude un sunet metalic. datorita faptului ca este foarte fin.Temperatura incintei trebuie sa depaseasca 25 grade C. . necesar formarii corpului gras. uscat). iar umiditatea sa fie cat mai scazuta. PASTRARE Pentru a avea cantitati suficiente de polen. este cel pe care il recoltam manual. pentru a lasa liber zborul trantorilor. CONDITIONARE. folosite in hranirea artificiala a albinelor. totul este in ordine. Se stie ca prin folosirea colectorului. Recoltarea polenului de catre albine Se face de catre albine.etanse si bine sigilate.RECOLTARE. se pot strange cantitati importante de polen. se cunosc mai multe metode: O conservare buna si simpla se poate face prin ambalarea polenului bine uscat in pungi de polietilena. folosirea acestora inceteaza. conditionarea si conservarea acestuia. pentru ca in aceasta perioada albinele au nevoie de cantitati mari de polen. Un principiu de baza este acela ca temperatura de uscare sa nu depaseasca 45 grade C. Recoltarea polenului de catre apicultor Un polen sigur. colectoarele se ridica. aplecand si scuturand aceste spice. Daca sfaramaturile nu se omogenizeaza si raman independente. intr-un sac usor de panza subtire sau deasupra unui sort cu care suntem legati. Incepand cu data de 1 august. Bineinteles cei care au un uscator de polen. prin instalarea de catre apicultor a colectorului de polen. salcie se pot recolta cantitati mari. Polenul recoltat manual se usuca in acelasi mod. se retine max. necesitand insa o mai mare atentie. se va mai face o cernere pentru o mai buna separare. Polenul recoltat de albine se intinde pe coli mari de hartie in straturi de 1 cm. Conservarea polenului Dupa ce stuparul si-a uscat polenul. De 2-3 ori pe zi rascolim polenul pentru a grabi evaporarea apei. cand avem cel putin 4 faguri cu puiet de marimea 415/270 sau 6 faguri de marimea 415/205. In aeasta directie. In timpul culesurilor mari. Asezarea colectoarelor se face seara. vor executa uscarea mult mai rapid. Vara cand porumbul este in spic (in preajma polenizarii stiuletelui). Conditionarea polenului Indiferent de modul colectarii polenului. Granulele de polen sunt bine uscate (8% apa). pentru ca stanjenesc albinele culegatoare de nectar. indiferent de modalitatea uscarii. acesta trebuie conditionat (cernut. se alege de corpuri straine mari si se usuca in curent de aer. Deoarece polenul este un produs hidroscopic. necesar prepararii amestecurilor si pastelor proteice. O alta modalitate de constatare a uscarii este aceea de a freca cateva granule intre degete. La intervale de 7-8 zile. depozitarea acestor pungi se face in incaperi racoroase si lipsite de umiditate excesiva.POLENUL . colectoarele de polen nu se folosesc. 20% din cantitatea totala recoltata de albine. arin. se cerne. stuparul trebuie sa se ingrijeasca din timp de recoltarea. La fel si primavara de la alun. Conform recomandarilor. pentru ca dimineata albinele sa faca o recunoastere sumara. instalarea se face primavara. trebuie sa-l conserve pentru a rezista pana in momentul folosirii. Dupa uscare. necontaminat.

1 parte miere lichida.25 parti miere. Una consta in introducerea unui anume volum de CO2 in sacul cu polen si sigilarea ulterioara. Se administreaza sub forma de turtite de 200-250 g. polen. unde se foloseste ca reactiv. miere. Inainte vreme se goleau doua capsule de autosifon. faina de soia . zahar pudra si drojdie de bere In practica apicola polenul poate fi inlocuit cu drojdia de bere inactivata. acum se impune deplasarea la un centru de sifoane care poseda butelii de CO2. folosirea lor este foarte indicata. Exista pentru conservarea polenului si doua metode chimice. Doza uzitata este 20 picaturi la kg de polen. Polenul strans de albine. Un kg de polen se amesteca bine cu 0. Se framanta toate ingredientele. Conservarea polenului in miere lichida. Se corecteaza consistenta adaugand zahar pudra sau miere. Se administreaza in turtite pe folie sau tifon. zahar pudra si lapte praf Un alt inlocuitor al polenului este laptele praf degresat. Amestec de sirop. PASTE SI AMESTECURI PROTEICE PENTRU ALBINE Amestecurile proteice sunt folosite des in practica apicola. Atat mierea cat si polenul trebuie sa provina de la familii de albine sanatoase. Pasta de miere. Tetraclorura de carbon se gaseste in farmacii. Fiecare kg de polen se amesteca cu 1/2 kg zahar pudra si se ambaleaza in recipiente ermetic inchise. Corectia consistentei se face adaugand polen sau miere dupa nevoie. si se corecteaza consistenta prin adaugarea de zahar pudra sau miere. Borcanele se tin la frigider pana la folosire. 1/2 parte drojdie de bere. primavara sau vara. framantand cele doua ingrediente. conditionat si conservat se macina fin. Pasta de miere. bine hranite si dezvoltate. Pe langa administrarea diferitelor produse glucidice. In cele ce urmeaza va vom prezenta retete de amestecuri proteice in care igredientele sunt diferite : Pasta de polen si miere Pasta se prepara din 1 parte polen si 1.O alta metoda cu un grad mai mare de siguranta este amestecarea polenului cu zahar pudra. avand un strat suplimentar de zahar la fund si deasupra.4 kg miere lichida si usor incalzita si se ambaleaza in borcane cu capac. Turtitele se prepara din 1/2 parte lapte praf degresat. Deasupra amestecului se mai pune un strat de miere pentru protectie. Amestecul se face din 3 parti zahar pudra. Asa vom avea generatii tinere de albine. deasupra ramelor. este o metoda larg folosita. 2 parti zahar pudra si 1. Cealalta modalitate este introducerea in sacul cu polen a catorva bucati de vata impregnate cu teraclorura de carbon.5 kg. in perioadele de crestere a puietului (cand nu exista polen suficient in natura).

de pasta. polenul recoltat de albine se macina fin cu o rasnita . amestecurile si pastele cu adaos de drojdie de bere sau alti inlocuitori. care fasii se freaca intre palme. inlocuitorii de polen se folosesc in ultima instanta. prelucrat si conservat. alun etc. drojdie Se realizeaza un amestec din urmatoarele ingrediente: 3 parti faina de soia degresata. pastura nu trebuie sa fie veche(max. 1 litru apa calda. se prepara in ziua hranirii si se livreaza albinelor in doze mici . Componentele se amesteca bine.5 kg polen macinat fin si 1. Administrarea poate dura pana la aparitia polenului in natura. In locul polenului se poate folosi drojdia de bere sau alti inlocuitori ai acestuia. De avut in vedere Cea mai buna hrana proteica este pastura in faguri (de la rezerva stupinei) . La 2 kg. Pasta de miere si pastura O reteta mai veche. Pentru prevenirea aparitiei nosemozei. in care am dizolvat 20 g sare de bucatarie. Principiul de baza este acela de a nu se folosi miere sau polen recoltat de albine. mierea folosita in amestecuri trebuie lichefiata . Se administreaza vara in hranitor. Peste aceste componente se toarna miere sau sirop de zahar dens pana se ajunge la consistenta dorita. Cum se procedeaza : in luna ianuarie se expun fagurii cu pastura la ger. se taie in fasii prin mijlocul celulelor. se adauga 0. Pastura astfel obtinuta se amesteca cu o cantitate egala de miere lichefiata si se pune in borcane. se depreciaza) si cand devin casanti.Siropul de zahar poate fi folosit si el ca baza in amestecurile proteice. 1 an) sau inghetata . in acest sens trebuind luate masuri de preventie .putem avea familii sanatoase in anul urmator formarii acestor roiuri. Amestecurile se obtin astfel : se framanta sau se amesteca sirop de zahar sau serbet cu o cantitate de polen de porumb. cand nu dispunem de polen sau pastura. cand vrem sa hranim albinele. Amestec miere. sirop. deasupra. pentru a nu face cocolosi si se administreaza familiilor de albine in cantitate de 500 g la cateva zile. recoltat manual de catre apicultor. 1 parte drojdie de bere uscata (instant). . Cantitatea de polen sau inlocuitori nu trebuie sa depaseasca 10-15% din cantitatea zaharului sau siropului. se poate umezi usor cu putina apa sau miere. se toarna deasupra inca un strat de miere. trecem amestecul de miere si pastura prin masina de tocat. primavara se pot activa sporii de nosema. dar totusi de actualitate este pasta de miere si pastura. Se fac turtite de 0. La 6 litri de sirop de zahar. Spre sfarsitul iernii. Cand borcanul este aproape plin. 1 parte lapte praf degresat. Amestec zahar tos si lapte praf Se amesteca 1 kg zahar tos cu 50 grame de lapte praf degresat. lapte praf. faina de soia.5 kg. si se administreaza deasupra ramelor. Respectand acest principiu . prin folosirea amestecurilor proteice.5 kg faina de soia degresata. Pentru a creste interesul albinelor pentru amestec. Inainte de a ingheta pastura (atentie. la intervale de 1-2 saptamani. se toarna picurand si amestecand. Amestecuri proteice pentru "roiurile la pachet" Sunt special concepute pentru hranirea acestor roiuri. o parte din apa se poate inlocui cu ceai medicinal sau Protofil. din 10 in 10 zile. Se livreaza albinelor sub forma de turtite. cel mai sigur polen(din punct de vedere sanitar) este cel recoltat manual de catre apicultor .

Adaugati 2 g sare de lamaie/litru sirop pentru o buna invertire a zaharului. dupa care se ia vasul de pe foc si se inglobeaza in reprize prin amestecare zaharul." Mod de preparare Siropul de zahar se prepara la rece sau la cald. amestecand continutul pana la dizolvarea totala. la 2/1. Siropul nu se fierbe sub nici un motiv.5 litri de sirop 2/1 sau 3/1 sau doze mai mari daca albinele reusesc sa preia cantitatea. Hraniri medicamentoase de primavara. punem in vas apa necesara si apoi turnam zaharul in reprize. stimulare in primavara Cu sirop 1/1.PREPARAREA SIROPULUI DE ZAHAR PENTRU ALBINE Este un inlocuitor al mierii. Hraniri de stimulare la sfarsitul verii (august) . Completarea cu sirop se face dupa ce s-a reorganizat cuibul urmarindu-se in special capacirea mierii depozitate. Aceasta metoda este mai practica si mai rapida.adica 2 kg zahar si 1 litru apa rezulta 2. Siropul de zahar se prepara in urmatoarele concentratii : 1/1 . De retinut Cea mai avantajoasa concentratie este 2/1 sau 3/2. Mod de folosire Completarea rezervelor pentru iernat : aceasta lucrare incepe pe 1-5 august si are ca termen de finalizare data de maxim 20-25 august(cu cat mai repede cu atat mai bine). insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este sub miere. vara sau toamna . Se administreaza dupa nevoi. Apare intrebarea : ce concentratie folosim ? Costica Antonescu recomanda :"cat priveste concentratia siropului . zilnice. adica 3 kg zahar si 2 litri apa rezulta 3. concomitent cu reducerea cuibului si impachetarea de primavara. Se folosesc doze de 2-2. concentratie 1/1 conform prospectului. 3/2.La 1/1. O indicatie care trebuie respectata intotdeauna : nu fierbeti siropul pentru ca aveti toate sansele sa cristalizeze. Hraniri de salvare. Insistam asupra faptului ca zaharul trebuie dizolvat total.2 litri sirop de zahar. concentratiile 2/1 sau 3/2. concentratie 2/1 in doze mici.8 litri sirop de zahar. Hranirea si stimularea roiurilor : in doze zilnice de 200 g sirop/zi pana la aparitia unui cules natural. in caz contrar aparand cristalizarea "mierii". Prepararea siropului la cald se face incalzind apa necesara pana la fierbere. . subliniez faptul ca sunt mai avantajoase atat pentru albina cat si pentru crescator. Alte situatii de urgenta aparute in stupina. Cand preparam siropul la rece. 2/1. Perioada de folosire este cuprinsa intre debutul primaverii (1-10 martie) si inceputul toamnei(maxim 15 septembrie).6 l sirop de zahar. la 3/2. Acest lucru se impune prin aceea ca la concentratiile mai reduse albinele consuma mai mult zahar pentru prelucrarea siropului "mierea" (20% zahar in cazul concentratiei 1/1 si numai 10% in cazul concentratiei 2/1). adica 1 litru apa si 1 kg zahar rezulta 1. In schimb la completarea rezervelor de hrana in decursul primaverii sau in cazul hranirilor medicamentoase se foloseste siropul in concentratie de 1/1.

Folosirea serbetului de zahar. numai ca de data asta suspensia trebuie sa formeze o boaba care se poate modela intre degete (de consistenta medie). Se poate "fabrica" o cantitate mai mare de serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de 8-12 grade C. Cam dupa 15-20 min. sau putem incorpora prin framantare energica diferite adaosuri de polen.850 litri intr-un vas de 10 litrii. Vasul cu amestecul rezultat se aseaza pe aragaz si se ferbe la foc moale. acizi pentru corectarea ph-ului. O operatiune foarte importanta este indepartarea cristalelor de zahar (cu o carpa uda si stoarsa) ce se depun pe peretii vasului. Amestecand cele doua produse se constata ca zaharul este bine umezit iar apa nu balteste. In acest moment se adauga 800 g miere si se mai clocoteste inca 3 min. . inlocuitori de polen. Administrarea si depozitarea serbetului Serbetul obtinut prin aceste doua metode se poate folosi ca atare. 1 kg. functie de taria focului. Mierea folosita trebuie sa nu fie zaharisita sau daca este. Se amesteca intr-un vas emailat sau din inox. se controleaza concentratia siropului. la fel cum am procedat in cazul serbetului simplu. zahar si 0. Iata reteta de preparare: Mod de preparare Se amesteca 5kg zahar tos. Dupa ridicarea vasului de pe foc. destul de usor de pregatit este preferatul multor apicultori. in toate cazurile. Spumuirea amestecului si stergerea peretilor vasului este obligatorie.2 litri apa. Vasul se aseaza pe foc si fierbem 20-30 min.. PENTRU ALBINE Dupa ce ati invatat cum se prepara serbetul. medicamente. Nu trebuie sa grabiti fierberea . Grosimea placilor nu trebuie sa depaseasca 11. cu exceptia hranirilor de completare. Durata fierberii este de 15-30 min. In acest moment se ia vasul de pe foc si se introduce in apa sa se raceasca usor (70-80 grade C). Produsul final se toarna in tavite captusite cu hartie cerata. este recomandata tot timpul anului. Se ia cu o lingurita sirop si se introduce intr-un pahar cu apa rece. Verificarea concentratiei se face tot cu lingurita si paharul cu apa rece. Acest serbet contine pe langa zahar si o anumita cantitate de miere . etc. SERBET DE ZAHAR PENTRU ALBINE Unul din cele mai folosite produse in hranirea artificiala a albinelor este serbetul de zahar. se lichefiaza in prealabil. cand acesta ramane inchegat pe lingurita. sau zahar cu miere.ceea ce face ca albinele sa-l consume cu o placere mare. Usor de administrat. a venit timpul sa pregatiti un serbet mai pe gustul albinelor dv. pergament.SERBET DE ZAHAR CU MIERE.(in tot acest timp amestecam ingloband mierea). apa 0. nu o sa mai aveti probleme. dar trebuie sa va prevenim ca primele incercari s-ar putea transforma in esecuri.5 cm. Mod de preparare In cele ce urmeaza va vom descrie modul de preparare . impachetat in pungi. Vom sti ca amestecul ajunge la concentratia optima. Nu disperati pentru ca odata insusita tehnologia. De aceea incepeti cu prepararea unei cantitati mici de zahar. racim amestecul pana la 40-50 grade C si amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului. spuma rezultata(la inceput) se indeparteaza. sau in recipiente etanse. etc.

trebuind sa rezulte un produs de consistenta aluatului. iar focul trebuie sa fie domol. Framantarea se face energic. Daca serbetul este prea tare. Administrarea si depozitarea serbetului Serbetul se poate folosi ca atare. Mod de preparare La preparare se vor avea in vedere urmatoarele : folosirea unui zahar pudra de calitate. Corectia produsului se face prin adaugare de miere. Spumuiti amestecul. In caz de esec. este recomandata tot timpul anului.2-1 kg. Este ideala pentru hranirile de stimulare sau de salvare a familiilor ramase fara provizii in timpul iernii sau primaverii. . pentru ca sunt greu de manevrat(amestecat). pentru aceasta cantitate oala trebuie sa fie de 10 litri. inlocuitori de polen. mai putin la hranirea de completare. cu exceptia hranirilor de completare. unde albinele au acces direct. ceaiuri medicinale. tifon. in toate cazurile. sau putem incorpora prin framantare energica diferite adaosuri de polen. Nu preparati doze mai mari de 5 kg. medicamente. in toate cazurile. deasupra ramelor. PASTA DE ZAHAR PUDRA SI MIERE PENTRU ALBINE Un alt produs cu o eficienta mare. Este recomandat ca pentru o mai buna invertire a zaharului sa se aduge si 1-2 g sare de lamaie pe kg. Dupa fierbere si o oarecare racire. Daca prima incercare a insemnat un esec.mierea sa provina de la familii sanatoase . medicamente . inglobati cateva picaturi de apa si framantati. Mod de administrare Pasta se administreaza sub forma de turtite a 0..apoi se albeste. De retinut Nu preparati cantitati mari de serbet decat dupa ce v-ati insusit tehnologia de preparare. solutia de zahar apa se amesteca continu. asezate pe folii de plastic gaurit. usor de preparat si administrat este pasta de zahar pudra si miere. etc. Protofil. nu retopiti amestecul mai mult de 3 ori. Se poate folosi in tot timpul anului. In principiu se procedeaza amestecand la rece 4 parti de zahar pudra si o parte miere (mierea usor incalzita). Odata cu trecerea timpului se constata ca solutia devine opaca. inlocuitori de polen.Cu ajutorul unei linguri mari. daca este prea tare sau de zahar pudra daca este prea moale. amestecati energic crescand ritmul spre final(sensul nu conteaza). Se poate "fabrica" o cantitate mai mare de serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de 8-12 grade C.etc. mierea sa nu fie cristalizata (sau cristalizata fin. stergeti permanent peretii vasului. se adauga apa din nou si o luam de la capat. de consistenta untului). Ne oprim din amestecat cand serbetul ajunge la consistenta si granulatia dorita. etc. sau zahar cu miere. consumat cu placere de albine. acizi pentru corectarea ph-ului. sau in recipiente etanse. impachetat in pungi. de lemn. Folosirea serbetului de zahar. In aceasta pasta se pot ingloba polen.

pentru a nu se prinde de fundul vasului. Tavile trebuie in prealabil pregatite astfel : se umezesc usor si se tapeteaza cu hartie pergament. vasul se ia de pe foc si se lasa la racit. se fierbe continutul 15 min. amestecam timp de 1 min. Dupa topire.. Cand termometrul arata 116 grade C. Pentru obtinerea acestor placi de zahar candi cu miere. Dupa 5-8 minute se incepe amestecatul. Dupa racirea totala a placilor de zahar. recomandam procurarea unei rasnite mari. datorita usurintei in administrare si pentru ca se gasea de vanzare la magazinele ACA. se procedeaza ca si in varianta simpla. Pana incepe fierberea mai amestecam cu lingura. lichefierea mierii zaharisite Obtinerea zaharului pudra In diferitele retete. exista varianta adaugarii unei cantitati de miere. spumuim si stergem cu carpa uda peretii oalei.) si amestecand continu sa nu se prinda. Odata turnata compozitia in tavi. In literatura de specialitate se recomanda maruntirea zaharului pe o placa dura. Ceaiuri medicinale . care poate fi actionata manual sau de un motor. Mod de administrare Aceste placi de zahar candi se pot da albinelor in iarna (la familiile ramase fara provizii) si in stimularea de primavara si sfarsit de vara. Dincolo de toate. exista in comert zahar pudra gata preparat.pentru a face mai atractiv produsul. termometru industrial +120/+150 grade C. care se poate macina cu o rasnita universala(manuala). Mod de preparare Se amesteca in oala. In continuare procedam ca pentru reteta fara miere. Mod de preparare. care in ciuda faptului ca este mai scump. elimina "bataile de cap". zaharul pudra este un component de baza. Din fericire. Obtinem aceasta miere cu ajutorul unui vas cu fundul gros (tuci.ZAHAR CANDI SIMPLU SAU CU MIERE . ceaiurile medicinale.zahar candi cu miere Ca si la serbet. 5 kg de zahar tos si 1 litru de apa. aceasta se lasa nemiscata pana ce cristalizeaza. Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului tos. tavi 150/250/10 mm. PENTRU ALBINE Intr-o anumita perioada acest produs era des folosit de catre apicultorii romani. Ustensilele necesare "fabricarii" sunt : oala smaltuita sau de inox 10 litri. se adauga 5-600 g miere in clocot. inox etc. pentru stuparii care nu au timp pentru aceasta lucrare. si luam de pe foc. Cand compozitia devine mai deschisa(catre crem) si opune rezistenta marita. se toarna in tavi. coli hartie pergament. Dupa ce am adaugat mierea. se scot prin ridicarea de hartia pergament si se depoziteaza in locuri uscate si racoroase. Prepararea necesita un instrumentar mai divers si o mai mare atentie din partea apicultorului. PREPARATE PENTRU ALBINE Zaharul pudra. placile de zahar candi raman in topul preferintelor. Deoarece macinarea este destul de dificila. lingura de lemn sau paleta. In momentul cand amestecul ajunge la temperatura de 116 grade C. dupa care se masoara temperatura lichidului. insa exista o problema. din cand in cand. cu ajutorul unei merdenele.

cu mentiunea ca pastrarea lui la frigider nu trebuie sa depaseasca 48 ore...150 l apa si dupa 10-15 minute turnam apa clocotita in cantitate de 0. Ceaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante : sunatoare. . nu lichefiem mierea la flacara directa.Dupa cum ati observat. folosita in diferitele retete trebuie lichefiata.. pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de hrana.nimic mai simplu. Lichefierea mierii Mierea cristalizata(zaharisita). Obtinem ceaiul folosind 3-4 g din fiecare planta uscata. coada soricelului. Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de 45 grade C . combatand cu succes nosemoza. In rest. indiferent de consistenta lor se poate ingloba si o anumita cantitate de ceai medicinal. etc. Din acest ceai folosim dozele necesare. ci doar cu vasul introdus intr-un alt vas cu apa care fierbe. In prealabil plantele se umezesc cu 0. roinita. in toate preparatele. isma. musetel.850 l. Acest ceai este benefic albinelor. cimbrisor. catre sfarsitul iernii sau in primavara.

numarul interventiilor din cuib creste. viespi. mortalitate mare in faze avansate..Insecticidul combate afidele . . face parte din fam. albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar parasesc stupul. larvele moarte sunt rasucite in celule. Fie ca acestia sunt molii...Aethina Tumida Aethina tumida (Murray)– gandacul mic de stup.. prigorii etc.. În 1998 a fost identificat si pe continentul american. Gandacul mic de stup . acarienii .Trebuie sa va atragem atentia insa ca solutionarea neajunsurilor create de daunatori. Klartan. Nosemoza. multe dintre acestea putand fi evitate.. In literatura de specialitate se afirma ca puietul varos ar fi o "boala secundara". Nitidulidae.care are ca principiu activ tau-fluvalinate. cineva a venit cu ideea sa foloseasca insecticidul diluat Diagnosticarea familiilor de albine fara sa deschidem stupul Multi apicultori (mai ales cei incepatori).Cum si varroa face parte din aceeasi familie .... Coleoptera. fiind vizibile numai cand incarcatura per individ de paraziti ajunge la o anumita limita. Practic nosemoza netratata la timp scurteaza viata albinelor. Este originar din Africa de Sud si initial traia numai în zonele cu climat subtropical. Trebuie sa va ganditi ca un numar redus de controale.. Tratamentul puietului varos La aparitia puietului varos stuparii au o contributie decisiva. DAUNATORI. cuibul largit fara discernamant. TRATAMENTE PENTRU ALBINE Articole recente Prevenirea si combaterea bolilor micotice la albine Combaterea daunatorilor in apicultura Fiecare dintre noi apicultorii a avut probleme mai mari sau mai mici cauzate de atacurile daunatorilor. Varroza albinelor Albinele si trantorii prezinta malformatii.. larvele mor in pozitii nefiresti. sunt factori favorizanti. Loca europeana la albine Familiile atacate prezinta urmatoarele semne clinice : faguri pestriti . atacul lor reprezinta o problema care trebuie rezolvata. ord. furnici.. umiditatea crescuta in stup. polenul umed.. Familiile slabe.BOLI. metode de tratament La o infestare incipienta cu nosema. clasa Insecta. o substanta folosita in apicultura Pentru a combate Varroa s-au folosit diferite substante printre care si Klartan(Mavrik). semnele clinice sunt mascate. puietul este pestrit. Din aceasta cauza. intampina dificultati deosebite in a diagnostica starea de sanatate sau de comfort biologic a familiilor de albine. paianjenii in agricultura.

In acest scop apicultorul trebuie sa-si construiasca un dulap pentru .. precum si a puietului de albine. Tratarea cu antibiotice a familiilor bolnave de loca americana si europeana In stupinele unde diagnosticul de loca americana si europeana a fost confirmat prin analize de laborator. COMBATEREA DAUNATORILOR IN APICULTURA Fiecare dintre noi apicultorii a avut probleme mai mari sau mai mici cauzate de atacurile daunatorilor. Protejarea fagurilor de rezerva : Conservarea fagurilor de rezerva se face cu ajutorul substantelor chimice. tratamentele cu antibiotice se aplica in familie. restrangem cuibul pentru a crea o densitate mare de albine pe faguri. larvele descompuse sunt de culoare cafenie inchisa . substante dezinfectante si modul lor de folosire. furnici. In orice caz nu va limitati la aplicarea unei singure metode si mai ales nu abandonati lupta. viespi. dupa ce fagurii cu puiet afectat de boala au fost topiti si inlocuiti cu faguri din rezerva... mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli. Iata ce posibilitati de aparare aveti : Molia de ceara (gaselnita) Este un parazit care nu ataca direct albinele. Putem insa ajuta albinele sa se apere singure. prigorii etc.. Medicamente si dezinfectanti de uz apicol In aceasta pagina vom prezenta medicamentele folosite in combaterea bolilor si daunatorilor albinelor. nu este intotdeauna chiar simpla. acestea fiind atacate numai in stadiul de larva. intarim familiile slabe atacate de molie cu albine din alti stupi. La familiile puternice se distrug numai fagurii care prezinta semne de boala. daca adoptam cateva masuri simple : fagurii atacati se curata manual de larvele si gogosile parazitului. Fie ca acestia sunt molii. Antibioticele folosite in tratament sunt . cantitatilor de ceara provenite din fagurii reformati. Loca americana la albine Combaterea locii americane incepe prin distrugerea familiilor slabe. Molia se remarca insa prin pagubele pe care le produce fagurilor de ceara. iar rezultatul final depinde mult de seriozitatea cu care abordati problematica.Trebuie sa va atragem atentia insa ca solutionarea neajunsurilor create de daunatori. atacul lor reprezinta o problema care trebuie rezolvata.fiind atacate cu precadere larvele necapacite (nu lipsesc insa si cele capacite). Mentionam ca nu toate aceste produse sunt aprobate in Romania si ca eficienta lor depinde de mai multi factori : respectarea dozajelor si modului de administrare.. Combaterea moliei in stupii populati : Nu poate fi facuta prin procedee chimice deoarece substantele folosite sunt daunatoare pentru albine.. atat din stupii populati cat si celor de la rezerva.

apicultorul incepe combaterea. fagurii se aerisesc 48 de ore inainte de a fi introdusi in stupi. Prigoria Prigoria este o mare consumatoare de albine. Acest sirop se prepara din apa. Apicultorul trebuie sa se protejeze si sa nu inspire fumul toxic. iar pe aceasta panza substanta activa. Viespea(viespea comuna . Se umplu 20% sticlele cu acest sirop si fara capac se agata in stupina. Batoanele de sulf le gasiti in magazinele metalo-chimice. magazinele cu produse chimice de combaterea daunatorilor in agricultura. Construiti aceste capcane folosind sticle de plastic(peturi). floarea de sulf. prevazut cu rastele. cate 2 ml acid la litru de volum. aplicarea tratamentului trebuind repetata la trei saptamani. Cea mai eficienta metoda de combatere a lor este depistarea si distrugerea cuiburilor. Cand atacul lor devine suparator si pagubos. Trebuie insa sa stim ca fumigatiile cu sulf omoara numai molia adulta.) Nu vom insista cu o clasificare a viespilor pentru ca toate pot crea pagube in stupina. operatiune care daca este facuta primavara are o eficienta marita. etc. nimfa si molia adulta mor asa ca iarna nu mai sunt necesare tratamente. in care se introduce un sirop aromatizat.depozitare. miere sau zahar 5-8% si 1% otet pentru aromatizare. din care primul trebuie lasat gol. Ca substante de ungere putem folosi fenolul. Distrugerea cuiburilor se face prin pulverizarea cu un spray insecticid. O alta metoda de combatere destul de eficienta este instalarea in stupine sau pavilioanele apicole a unor capcane. se prafuiesc cu substante insecticide si apoi se acopera. Daca nu dispuneti de un dulap. doza fiind de 50 g sulf la 1m cub volum. . sticla se agita de 2-3 ori pe zi astfel ca peretii interiori sa fie umezi. Partea superioara a stivei de corpuri se astupa cu o panza de sac.La temperatura de 0 grade C. Peste deschiderea din partea de sus a stivei se pune o panza de sac. Batonul de sulf se aprinde. Incercarea distrugerii acestor pasari prin . camera trebuind a fi bine ventilata. Se desfac musuroaiele de furnici. tratarea si depozitarea fagurilor se face in corpuri de stupi. Aplicarea unui numar mare de tratamente cu acid acetic industrial poate duce insa la corodarea sarmei de fixare a fagurilor. Dozajul ideal este de 30-50 cm cubi/un m cub ocupat cu faguri. Furnicile Sunt situatii in care si furnicile pot cauza mari prejudicii in stupina. Atentie mare pentru ca substanta este foarte toxica. Fagurii se aseaza in dulap sau in 2-3-4 corpuri de stup stivuite. se aseaza pe o cutie metalica. In incheiere trebuie sa va mai dam doua informatii utile : . larva.Dupa executarea unui tratament contra gaselnitei. Pentru a spori eficienta capcanei. Ideal este sa avem fiecare stup asezat pe un suport . Dibromura de etilena : Cei ce pot procura aceasta substanta au la dispozitie un tratament foarte eficient. astfel incat picioarele sa poata fi unse la nevoie. in partea de jos a dulapului sau a stivei de corpuri. Acid acetic industrial : Se poate folosi cu succes in combaterea daunatorului. Substantele chimice folosite sunt : Anhidrida sulfuroasa(batoane de sulf) : Sulful este o substanta eficienta in combaterea moliei. Pentru o mai buna fixare in prealabil se aplica un strat subtire de ulei ars sau orice substanta lipicioasa. acestea fiind folosite si la dezinfectarea butoaielor pentru vin. Se aseaza tavite cu acid acetic industrial in concentratie de 65-95%. Viespile atrase de aroma siropului intra in capcana si se inneaca. naftalina. Fagurii se depoziteaza in stive de corpuri de stup. gaurita si prevazuta cu un grilaj.

Sub cutele tiglei se aseaza(pana se obisnuiesc soarecii). daca in lunile iunie si iulie cad intre 5-10 bucati/zi. patrunderea in stupina a materialului genetic fara certificat sanitar etc. In apicultura varroza a devenit prioritatea nr 1. In principiu. Infestarea coloniilor are loc treptat. fiind imaginate tot felul de tratamente pentru a-i limita efectele nefaste. mortalitate mare in faze avansate. Tigla este folosita pentru a evita ca alte animale sa ajunga la otrava. Soarecii Atacul soarecilor este periculos mai ales iarna cand familia de albine este stransa in ghemul de iernare si nu se poate apara.In acest scop agatam de prajini inalte pasari moarte cu aripile desfacute. albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar parasesc stupul. vecinatati) nu favorizeaza aceasta stare. raspandita prin fumigatii. Boala este produsa de un acarian . pe o perioada de 2-3 ani . acarianul are o predilectie pentru acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata cu usurinta cat de grava e situatia. acarienii pot fi observati si cu ochiul liber pe albine si trantori daca privim cu atentie. Un lucru trebuie inteles de la inceput : cand ne tratam albinele obtinem numai o reducere masiva a numarului de acarieni. trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta. larvele mor in pozitii nefiresti. Raspandirea bolii se face prin ratacirea albinelor infestate. Tratament Varroza cu Varachet Substanta activa. insa circulatia facila a albinelor (pastoral. este poate cea mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raza de speranta pentru eradicarea ei. Singura metoda buna pentru a scapa de atacul pasarilor este amplasarea de sperietori.stupina ar trebui sa fie un "spatiu inchis". actioneaza asupra parazitilor prin contact . e chiar mai bine. VARROZA ALBINELOR Despre varroza s-au scris teancuri de carti si articole. iar dupa 7-8 zile acest grau se inlocuieste cu grau otravit. Pentru a depista la timp boala si a stabili gradul de infestare procedam in mai multe feluri: o metoda ar fi examinarea foii de control si constatarea numarului de acarieni morti si cazuti pe ea. ducand in final la distrugerea acestora.iar daca avem chiar prigorii moarte(impuscate). aflata la limita inlaturarii pericolului. Varroa Jacobsoni . la sfarsitul deceniului 7. Pentru o buna eficienta se are in vedere ca instalarea sa se faca la timp. care ataca albinele in toate fazele vietii. In ultima faza de infestare. O posibila capcana se construieste asezand pe o caramida o bucata de tigla. O masura de precautie pentru a opri patrunderea in stup a soarecilor este instalarea banalei gratii antisoareci la urdinis. Depistarea bolii La inceputul infestarii prezenta acarianului nu se face remarcata. grau curat. puietul este pestrit. Aparuta pe la noi . furtisag.amplasarea de diferite capcane este o masura fantezista si fara eficienta. O alta metoda este examinarea celulelor ce contin puiet de trantor . Manifestarea clinica Albinele si trantorii prezinta malformatii. Daca atacul este puternic se trece la starpirea sistematica a rozatoarelor prin instalarea de capcane cu momeli otravite.

Se poate afirma ca tratamentul cu Mavrirol este o prelungire fericita a celui cu Varachet. Folosirea lui de catre stuparii romani este insa la scara redusa. cu un bun randament. Este un medicament de sinteza. care administrat corect duce la reducerea masiva a parazitilor. Substanta activa este "mavrik" si se administreaza sub forma de benzi textile impregnate.5 mm grosime. profitand de faptul ca puietul este putin extins. Este recomandat ca placuta de carton sa fie asezata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma cu ochiuri mici. astfel fiind eliminati si parazitii care eventual au scapat in toamna. Intervalul intre tratamente este de 7 zile. se imbiba cu acid formic in concentratie de 60%. De aceea cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna. facem o pauza de alte 7 .molecular. ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu. Prin urdinis. insa avand in vedere eficienta scazuta. Tratamentele se fac dimineata devreme sau seara cand majoritatea albinelor sunt in stup. asezata pe o tablita. se introduce o banda speciala. Unii autori mai indica si un al treilea tratament dupa extragerea mierii de salcam. Pentru un fagure standard se folosesc 2 ml acid formic diluat. Un dezavantaj : prin modul de administrare(fumigatii). Prezentarea este in role de 5 m. 3 picaturi pentru un corp Dadant si 4 picaturi pentru un stup orizontal. Tratamentul cu acid formic nu se face inainte sau in timpul culesului. Nu mariti doza de substanta activa pentru a nu intoxica albinele. Atentie la aprinderea benzii : nu inhalati fumul si mai ales supravegheati stupii. actionand latent prin contact. cand in stupi nu mai exista acest puiet capacit. Astfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii. insa cel de-al treilea se face neaparat fara prezenta acestuia. Acestea vor ramane 3-4 luni in cuib. pe care picuram substanta activa : 2 picaturi pentru un corp multietajat.Acidul formic fiind o componenta care se gaseste in multe alimente a devenit un produs preferat. cea mai buna perioada de aplicare fiind la sfarsitul verii dupa ce ridicam mierea din stupi. cand puietul capacit a disparut se fac 3 tratamente. se introduc fasii de Mavrirol in mijlocul cuibului si avand grija ca acestea sa nu intre in contact cu fagurii(pe cat posibil). Este permisa existenta unei cantitati mici de puiet la primele doua tratamente. In primavara se mai face un tratament(o singura administrare). Retineti acest lucru pentru ca este foarte important. pentru ca este pericol de incendiu. Modul de administrare Toamna. actionand prin contact. pentru ca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa. 20 ml. nu actioneaza si asupra puietului capacit. aprinsa. la sfarsit de septembrie (sau functie de vreme). o cutie fiind folosita la 10 familii.Mare atentie insa la inceputul primaverii sa scoateti benzile (si pe cele cazute pe fundul stupului). Dupa terminarea tratamentului cu Varachet si inainte de strangerea albinelor in ghemul de iernare. Tratament Varroza cu Mavrirol Mavrirolul este destinat combaterii varozei cat si a braulozei la albine. Conform literaturii de specialitate si tratamentele de primavara duc la cresterea procentului de reziduri din miere si ceara. iar temperatura exterioara sa fie peste 12 grade C. si pericolul mare de contaminare. deci pentru un corp Dadant aprox.Tinem placuta in stup 5-7 zile. Modul de administrare O placuta de carton de 20/30 cm si 1. pentru ca riscati sa contaminati mierea. Tratament Varroza cu Acid Formic In Occident pentru a limita cat mai mult efectul nefast al medicamentelor de sinteza asupra produselor stupului se practica asa numita "chimie biologica".

NOSEMOZA ALBINELOR Denumita de multi si "boala mizeriei". Trebuie spus ca aceste metode nu ne scapa de acarieni insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei. In final se ajunge pana la disparitia definitiva a familiilor. Ca o recomandare suplimentara . punerea unui diagnostic sigur este mai complicata. reduce drastic capacitatea de productie. este o boala parazitara care apare in urma existentei factorilor favorizanti in stup :lipsa zborurilor de curatire in timpul iernii . Practic nosemoza netratata la timp scurteaza viata albinelor. Concluzii Lupta cu acest adevarat distrugator este o lupta de durata. puietul de trantor . neingrijirea adecvata a puietului. semnele clinice sunt mascate. Sunt o serie de medicamente si metode de care romanii doar au citit. Temperatura la care se face tratamentul este de 12-25 grade C. Ceea ce trebuie sa stim este ca aplicand cu discernamant si la timp ceea ce avem. In urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi chiar si parazitii din celulele capacite. La o infestare incipienta cu nosema. insamantati si capaciti sa fie recoltati. Semnele clinice Urdinisul si interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice de forma unor mici cordoane intrerupte . umiditatea crescuta . Tratament Varroza cu metode bio Am mai vorbit ca acarianul varooa are o mare preferinta.necapacita) . Bineinteles ca mijloacele de combatere in Romania si in lume. iernarea grea si neconfortabila.zile. albinele prezinta abdomenul umflat . rezerve de hrana slab calitativa (miere de mana. Asezarea placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a ramelor protejeaza matca. necesitand examinarea probelor de catre un laborator . o prima varianta ar fi aceea de a folosi rama claditoare pe tot parcursul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt construiti. sunt mult mai largi.Boala este cauzata de un protozoar care se gaseste in toti stupii in stare latenta si se activeaza la aparitia conditiilor prielnice. Simpla lor enumerare nu ar ajuta cu nimic. o stare de slabiciune a intregii familii . apicultorii trebuie sa profite de aceasta "slabiciune" a parazitului si sa procedeze astfel pentru a-l inlatura . lipsa curateniei si nedezinfectarea stupilor . fiind vizibile numai cand incarcatura per individ de paraziti ajunge la o anumita limita. Deoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli(vezi diareea).adaosuri proteice necorespunzatoare . restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a mari efectul si fiti atenti la manevrarea acidului pentru ca este puternic coroziv. printr-o decimare rapida. la marginea cuibului si ridicarea acesteia in primavara dupa ce a fost insamantata si capacita. Cealalta varianta consta in introducerea unei rame cu celule de trantor in toamna. in total fiind facute 4 tratamente. si apoi repetam operatiunea de 3 ori. putem obtine rezultate bune.

pe cand la cea bolnava culoarea este alb-laptoasa. Tratament Nosemoza . cu o singura conditie : cantitativ doza de Protofil sa nu depaseasca 80 ml/familie/an. aceste dezinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu apa. dar daca macar la 3 ani albinele stau pe un cuib nou. scoatem intestinele.colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata. Se administreaza toamna in siropul pentru stimulare sau completare sau primavara in pasta sau siropul de stimulare. miere si zahar. In tarile U. iar prin faptul ca principiul activ este un antibiotic.intre administrare. adus din import si din pacate nu prea folosit de stuparii romani este Fumidil B. cate 34 ml/kg.E este singurul preparat folosit pentru tratamentul nosemozei. stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor si larvelor. livrat ca hrana. Fumidil B. sau de cate ori este nevoie(dupa constatarea bolii) . Recomandam mare precautie. Masuri igienico-sanitare de preventie si combatere a nosemozei . Sunt doua moduri de administrare : in hrana albinelor. Tratamentul se executa de cate ori este nevoie. Administrare : Se administreaza amestecat in sirop astfel : la o colonie mare 25 g principiu activ la 1litru sirop.Neconventional Unii stupari romani mai folosesc un ceai de plante (cimbru. Este un extract din ingrediente naturale care nu creaza prejudicii. Totusi cand boala este avansata si stuparii pot pune un diagnostic corect.supravegherea permanenta a familiilor si executarea masurilor adecvate fara intarzieri sau amanari.folosirea cu precautie a hranirilor proteice de primavara (adaos de polen sau pastura in miere) si interzicerea cu desavarsire a hranirilor cu inlocuitori ai polenului si miere. nici produselor stupului.500litri sirop. Se procedeaza in felul urmator : se ia albina. si ramele vechi care nu mai pot fi dezinfectate corect. Tratament Nosemoza cu FumidilB Un alt preparat. exista riscul de contaminare a mierii daca este facut in plin sezon activ. nici albinelor. prin pulverizarea pe rame si peretii stupului iar siropul ramas .curatarea anuala a stupilor cu soda caustica 4% (preventiv).inlocuirea la max. Prin continutul de principii active (vitamine si microelemente). la una medie 18 g/0.distrugerea fagurilor vechi sau noi care contin pete diareece . indiferent de varsta si calitati. cu preparatul livrat in hranitor . Ca principiu activ. In total se fac 8 administrari la interval de 7 zile. are la baza antibioticul fumagilina.750 litri sirop. la utilajele si uneltele metalice. prin cercetarea catorva albine moarte. .specializat. Tratament Nosemoza cu Protofil In Romania aceasta boala se trateaza cu preparatul "Protofil". Aceste cantitati se administreaza saptamanal. exista metode de inlocuire anuala a fagurilor. este perfect. . . inhiband parazitul.in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile. Dupa cum vedeti tratamentul este de durata. Pentru o reusita deplina cititi cu atentie prospectul producatorului si respectati dozele de administrare. mai vechi. coada soricelului etc) la care . La albina sanatoasa intestinul este galben sau maroniu. Mod de administrare : Protofilul se administreaza in sirop cate 17 ml/l sau in pasta de zahar. . . se fac fumigatii cu formol 3% .2-3 ani a tuturor fagurilor din stupi . . separam capul de corp si cu o penseta fina. se distrug. iar pentru un roi 18 g/0.

este stadiul din dezvoltarea insectei care provoaca cele mai grave daune unei colonii de albine. Conform celor spuse in multe cazuri s-au obtinut rezultate bune. lungime. cu aspect sidefiu si are aprox. care se termina printr-o celula. 1cm. Nitidulidae. Oul de Aethina tumida este alb sidefiu. unde pana in prezent s-a raspandit cu repeziciune în 8 state.pupa si stadiul adult. Coleoptera. isi formeaza o galerie. unde se va transforma în pupa. Gandacul mic de stup apare în urma unei metamorfoze complete: ou – larva .adauga o mica cantitate de macerat de usturoi.Aethina Tumida Autor : Drd. face parte din fam. fara o cauza determinata se pot observa multe larve moarte. În 1998 a fost identificat si pe continentul american. dar se deosebeste de aceasta prin cele 3 perechi de picioare anterioare. Perioada de incubatie dureaza de la 1 zi pana la 6 zile. deci este posibil sa apara si în alte tari. în SUA.modul de administrare recomandat. Deci. Stadiul larvar dureaza de la 10 la 14 zile. Dublati tratamentele medicamentoase cu masuri igienico-sanitare draconice. Concluzii Orice tratament folositi. Femela prefera sa depuna ouale în mici excavatii. Consideram oportun cunoasterea unor elemente de identificare pentru a impiedica intrarea accidentala si raspandirea în tara noastra a parazitului. proeminente. pentru ca altfel rezultatele vor fi minime. Ouale sunt depuse sub forma unor mici gramezi de dimensiuni variabile si cu aspect neregulat. Se înregistreaza mortalitate naturala crescuta în stadiul în care larva ajunge la maturitate si se transforma în pupa. În perioada de tranzitie de la larva la pupa. dar poate dura chiar mai mult.26 mm latime similar ca aspect cu oul de albina dar de dimensiuni mai mici. functie de conditiile de microclimat. ord. precum si posibilitatea alertarii specialistilor în cazul semnalarii acestuia. . Acest aspect trebuie sa alerteze apicultorul.Componentele se amesteca cu 750 g sirop de zahar si se da albinelor in portii de 200 g. în stup la un moment dat. insecta este foarte vulnerabila. S-a observat ca s-a adaptat foarte usor la conditii climaterice noi. respectati dozele .4 mm lungime si 0. dupa aceea începe si se pigmenteze. clasa Insecta. Gandacul mic de stup . deci pot exista oriunde în interiorul unui stup atat pe inventarul apicol cât si fagure.biolog expert Chioveanu Gabriela Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala . cu care este prevazuta larva gandacului mic de stup. de 1. perioada etc. dar majoritatea gandacilor ies din sol dupa 4 saptamâni. Poate fi usor confundat cu larva de gaselnita mare (molia de ceara) Galleria melonella. Este de culoare alb-galbuie . Este originar din Africa de Sud si initial traia numai în zonele cu climat subtropical.Bucuresti Aethina tumida (Murray)– gandacul mic de stup. Stadiul de pupa dureaza între 15 si 60 de zile. Larva . Larva intra în pamântul din fata stupului. Pupa este la început de culoare alba.

Identificarea acestuia în multe state din SUA a fost facuta concomitent cu semnalarea unor depopulari masive înregistrate de catre apicultorii. aspect luminos. Nu sunt autorizate pâna în prezent folosirea pesticidelor sub forma unor medicamente specifice de combatere. Apicultorii relatau faptul ca desi luau masuri pentru combaterea gaselnitei. pentru ca în scurt timp chitina devine maro închis si în final neagra. In primele doua zile dupa ce au iesit din pamant. Desi Comisiile de specialitate din Uniunea Europeana au alertat statele membre de pericolul pe care îl reprezinta acest parazit si a interzis importul de material biologic (matci. aripi chitinoase care nu acopera întregul abdomen. Gandacul mic de stup nu este considerat o problema majora pentru coloniile de albine din Africa de Sud.Dezvoltare pentru Apicultura. Parazitarea coloniei determina stoparea depunerii pontei de catre matci si parasirea stupului. Se stie cu certitudine ca gandacul mic de stup traieste ca parazit în cadrul coloniei de albine. la stupinele din aceleasi regiuni. Deci. lungime si 0. treptat activitatea lor se reduce si se localizeaza initial in zonele mai putin luminate. îsi iau zborul foarte repede si se orienteaza dupa lumina. are la maturitate aprox. chitina de culoare neagra si acoperita de peri fini. Aethina tumida cauzeaza alterarea si fermentarea mierii datorita produsilor de excretie rezultati în urma metabolismului intens al larvelor si adultilor. Atragem atentia si pe aceasta cale despre necesitatea de a nu : introduce în stupina . Când infestatia este puternica albinele împreuna cu matca parasesc stupul. familii) din tari terte. s-a dovedit ca aceasta insecta nu face parte din entomofauna României. 25 cm latime. sunt mai susceptibile de a fi parazitate. Adultii nou iesiti au o culoare galben – maronie.Acesta. de aceea orice suspiciune de existenta a unui astfel de parazit într-o stupina din Romania. In tarile în care a fost semnalat (tari din Africa si America de Nord). In urma unor studii proprii facute în colaborare cu specialistii de la Institutul de Agronomie Bucuresti si Facultatea de Biologie. roiuri.Dezvoltare pentru Apicultura Bucuresti. Depopularea coloniilor de albine se accelera pâna la disparitia totala a acestora. De asemenea s-a dovedit ca insecta prefera uneori habitatul pajistilor si crengile copacilor. se hraneau cu rezervele din stup. este un argument în plus pentru a se întelege de ce trebuie ca oglinda stupului sa fie permanent curatata si dezinfectata. Dupa ce patrund în colonia de albine. adultul paraziteaza colonia de albine. adultii sunt foarte activi. cum ar fi fundul stupilor sau la îmbinarile peretilor acestora. pana intalnesc o colonie de albine. 0. iar excrementele lor provocau fermentarea si alterarea mierii. În functie de conditiile de mediu traiesc de la câteva zile (1-2 saptamani) pâna la 6 luni. Se considera ca stupinele care nu practica pastoralul si stau pe vatra permanenta. Aceste larve ca urmare a metabolismului foarte intens. dar a devenit o problema pentru cele din America. acesta nu a fost semnalat pâna în prezent în nici o tara din Europa.5 cm. eradicarea este posibila numai prin distrugerea stupilor infestati si arderea acestora sau congelarea inventarului apicol. Parazitul sapa galerii prin fagurii din interiorul stupului si provoaca distrugerea puietului de albine si a rezervei de hrana (miere si polen). laboratorul de Patologie apicola. la solicitarea Institutului de Cercetare . la Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala direct sau la Institutul de Cercetare . Femelele încep sa depuna oua numai la o saptamâna dupa propria emergenza din sol. se sesizeaza autoritatile sanitare veterinare. care face dificila apucarea lor cu mana. ducând în final la distrugerea totala a coloniei de albine. Consideram ca acest articol contine elementele minime de identificare. Ulterior s-a dovedit ca larvele apartin acestui gandac mic de stup si nu gaselnitei. un numar foarte mare de larve de culoare alb-galbuie persista in stupi si în magazia de faguri.

material biologic (matci, roiuri, colonii de albine) necontrolat de catre autoritatea sanitara veterinara, sau alt specialist autorizat în domeniu, importa material biologic, indiferent de tara de provenienta, fara certificat sanitar veterinar care sa ateste starea de sanatate a acestuia. Este dovedit faptul ca, schimburile comerciale de matci si roiuri, sau familii de albine, pe baza de "troc" care ies de sub monitorizarea autoritatilor sanitare veterinare sunt cele mai frecvente surse pentru agentii etiologici ai bolilor parazitare si infectioase, existente.

PUIETUL VAROS
Puietul varos face parte din seria de boli micotice - adica acele boli care sunt provocate de ciuperci. Nu este o boala exagerat de grava, insa prin faptul ca in ultimul deceniu inregistreaza o crestere a frecventei de aparitie, am considerat necesar sa o aducem in prim-plan.

Manifestare clinica - pe oglinda si fundul stupului sunt larve moarte, uscate si mumificate - puietul moare in stadiu de larva si preninfa - culoarea puietului atacat este alba, gri sau negricioasa - fagurele produce un sunet caracteristic cand este scuturat - boala prefera (pentru a cata oara ?), puietul de trantori fara a ocoli totusi si pe cel de lucratoare. Raspandire si frecventa de aparitie - ratacirea albinelor sau furtisag - schimbul de faguri - folosirea de unelte si utilaje (inclusiv stupi) contaminate, etc. Boala apare la cateva familii si se raspandeste daca nu ii dam atentia cuvenita. Dupa cum am mai spus, numarul stupinelor infectate creste alarmant. Prevenire si combatere La aparitia puietului varos stuparii au o contributie decisiva. Familiile slabe, umiditatea crescuta in stup, polenul umed, cuibul largit fara discernamant, sunt factori favorizanti. In literatura de specialitate se afirma ca puietul varos ar fi o "boala secundara", si ca aparitia are o frecventa crescuta la familiile atacate de varooza. Practic puietul varos "nu se dezvolta in tesutul larvelor sanatoase". Tratament Puiet Varos In Romania boala se trateaza cu medicamentul MICOCIDIN. Acesta se presara pe rame si pe albine, cate 100-150 g de substanta activa. Se fac 4-6 tratamente la diferenta de 7 zile intre ele. Inainte de a trece la tratamentul medicamentos, incercati sa eliminati boala astfel : - reducerea cuibului prin scoaterea fagurilor de prisos, neocupati bine de albine - eliminarea fagurilor cu puiet afectat de boala si introducerea de faguri artificiali sau claditi si dezinfectati - dezinfectati fundul stupului, pentru ca acolo au cazut larvele moarte si care au fost scoase de albine - imbunatatiti ventilatia, reduceti umiditatea stupului - stropiti fagurii cu sirop de zahar pentru a stimula instinctul de curatire. Dupa cele mai recente cercetari , cea mai importanta si eficienta masura de eradicare a

bolii, este schimbarea matcii in familiile afectate. Schimbarea matcii se va face numai dupa ce s-au luat masurile expuse mai sus .

KLARTAN , MAVRIK O substanta folosita in apicultura
Aceste informatii despre Klartan (Mavrik) , au ca sursa de inspiratie internetul . Le-am pus cap la cap si le prezint aici pentru a lamuri problematica folosirii acestui insecticid in apicultura. Articolul nu reprezinta un studiu de specialitate si nu promoveaza produsul .Totodata va atrag atentia ca folosirea lui nu este aprobata in Romania .Denumirea comerciala a produsului in America este Maverik , iar pentru Europa , Klartan.Comercializarea in Romania se face sub denumirea de Maverik 2 F . Klartan(Mavrik 2 F),contine 240 g tau-fluvalinate / litru.

Pentru a combate Varroa s-au folosit diferite substante printre care si Klartan(Mavrik),care are ca principiu activ tau-fluvalinate.Insecticidul combate afidele , acarienii , paianjenii in agricultura.Cum si varroa face parte din aceeasi familie , cineva a venit cu ideea sa foloseasca insecticidul diluat , avand in vedere ca nu afecteaza albinele si nu are un grad mare de toxicitate pentru om. Si a mers ! Exista pe piata un produs similar , de uz apicol , numit Apistan , ce are ca substanta activa acelasi tau-fluvalinate in concentratie de 10% . Pentru multe tari a devenit un produs de baza in lupta contra varroa . Varianta romaneasca se numeste Mavrirol . Practica de a folosi insa produsul necomercial in apicultura, Klartan(Mavrik) a ramas , ba mai mult s-a raspandit peste tot in lume (Europa , in cele doua Americi , inclusiv in Romania) avand in vedere pretul mai mic (de 10-15 ori fata de Apistan). Klartan(Mavric) se livreaza familiilor de albine in doua moduri : benzi impregnate si prin stropiri directe

Klartan in benzi impregnate
Tehnologia aplicata este similara cu a celor doua produse de uz apicol , Apistan si Mavrirol . 1) Confectionarea benzilor Ca suport de baza se folosesc fasii de lemn de pin(sau orice rasinoasa) , de preferinta lemnul fiind uscat. Fasiile au dimensiunea de 200 mm/ 20 mm/ 2 mm , dimensiuni oarecum calculate, pentru a absorbi numai o anumita cantitate de solutie apa/Klartan(Mavrik).Se afirma in unele tari ca fasiile de lemn ar fi cel mai bun suport , datorita faptului ca elibereaza constant principiul activ cu care sunt impregnate . Bineinteles ca suportul poate fi realizat si din alte materiale(carton , fitil bumbac ,etc),insa lemnul de rasinoase este considerat solutia optima. In partea superioara dam o gaura , prin care cu ajutorul unei sarme agatam benzile de rame.

2) Proportia Klartan si apa Insecticidul Klartan(Mavrik) trebuie diluat cu apa pentru a obtine o solutie de baza care sa nu afecteaze albinele si sa distruga acarianul varroa. In Spania se foloseste un procent de 5 % Klartan , in Franta si Italia 2 % , iar in tarile Americii de Sud 2,5 % . Producatorul Apistanului realizeaza 3 concentratii de tau-fluvalinate , 1 % , 2,5 % si 10 %, aceasta din urma fiind cea mai folosita.
-1-

3) Impregnarea benzilor Dupa toate informatiile gasite , concentratia cea mai uzitata de catre apicultori este de 2,5 %. Pentru a realiza solutia cu care impregnam benzile vom amesteca 2,5 ml de Klartran cu 100 ml de apa . Pentru a nu gresi masuram cantitatea de Klartan(Mavrik) cu ajutorul unei seringi , dupa care agitam intens solutia, obtinand o buna omogenizare. Daca avem un numar mare de benzi vom prepara o cantitate mai mare de solutie , respectand dozajul . In aceasta solutie scufundam benzile de lemn , unde le vom lasa 24 de ore . La expirarea celor 24 de ore , acestea vor fi scoase si dupa o usoara zvantare , pot fi introduse in familii. 4) Introducerea benzilor impregnate Benzile de lemn , impregnate cu solutia apa/klartan se introduc intre ramele 3-4 si 7-8 , la mijlocul intervalelor . Se folosesc 2 benzi pentru 10 rame acoperite cu albine . Pentru familiile de albine slabe ( 5 rame) si roiuri se foloseste o singura banda , iar pentru cele foarte puternice (15 rame) putem folosi 3 benzi . Dupa introducere , benzile sunt mentinute in stupi o perioada de 6 saptamani (42 de zile) , in asa fel incat sa eclozioneze 2 generatii de albine lucratoare . Perioada se poate prelungi pana la 8 saptamani in cazul cand inca mai exista trantori in familii . Atentie ! Nu prelungiti tratamentul mai mult de 8 saptamani ! 5) Perioada de tratament Pentru Romania , tratamentul antivarroa cu solutie de Klartan(Mavrik) impregnat in benzi de lemn se face o singura data pe an , demarand lucrarea la sfarsitul verii(15-20 august) , sau in toamna(sfarsit de septembrie) , avand grija ca temperatura sa depaseasca 10 grade C. Este foarte important ca tratamentul sa fie efectuat corect si sa nu se depaseasca durata (6-8 saptamani). Este interzisa efectuarea tratamentului inainte de a extrage mierea marfa din faguri !

Klartan prin stropiri directe

5) Tratamentul cu Klartan(Mavrik) nu exclude folosirea alternativa a altor acaricide antivarroa (vezi Varachet). prin stropire directa . Procentul de Klartan(Mavrik)/apa este in general de 0. poate fi contaminata in cazul folosirii abuzive si necorespunzatoare a Klartanului .Cu toate ca tratamentul familiilor de albine .In Romania este principala metoda de administrare . decat in cazul metodei prin stropiri directe . Un exemplu clasic este acela cand apicultorul uita peste iarna benzile impregnate in stupi. se amesteca 2 ml de Klartan(Mavrik) cu 1 litru de apa si se agita puternic pentru o buna omogenizare.Hotararea de a-l folosi sau nu . 6) S-a constatat ca in primele primele 10 zile de tratament .3 % . cu solutie de Klartan/apa se face peste tot in lume . incepe sa se instaleze rezistenta varroa la produs . 3) Klartan(Mavrik) . 7 din 10 apicultori . desi a fost (si este) folosit peste tot in lume. cu conditia ca temperatura sa depaseasca 10 grade C. in conditiile in care se respecta tehnologia si nu este instalata rezistenta varroa la fluvalinate din solutia de Klartan/apa. 2) Administrarea tratamentului Pentru fiecare interval de rame . Pentru a obtine solutia corecta .95 % . mor 63 % din varroa . ceara din faguri . cate 1 ml de solutie Klartan/apa in proportia recomandata . etc. in urmatoarele 10 zile . Se fac 3 tratamente la interval de 7 zile . 2) Dozajul si administrarea trebuie facute conform celor recomandate. In schimb . intre sfarsitul verii si mijlocul toamnei . este decizia personala a fiecarui apicultor. iar substanta activa este livrata mai corect . Franta . trebuie sa tinem seama de faptul ca nu este un produs de uz apicol .care nu inpurifica mierea) . daca a fost respectata tehnologia . -2- Diverse 1) In administrarea insecticidului Klartan(Mavrik) .2 % . se administreaza prin stropire cu o seringa .0. iar in ultima parte 7 % . distruge varroa in proportii de peste 91 % . 3) Perioada de tratament Se face un singur tratament pe an ( 3 reprize) . 1) Proportia Klartan si apa Pentru stropiri directe se foloseste o solutie mai diluata decat cea folosita pentru impregnarea benzilor . 4) Se constata ca dupa o folosire de 8 ani a produsului Klartan(Mavrik) . 7) Nu s-a constatat prezenta fluvalinate din Klartan(Mavrik) in miere (sau cel mult in cantitati rezonabile. 8) Tratamentul antivarroa cu Klartan(Mavrik) in benzi impregnate este mai facil . 30 % . informatiile gasite sunt foarte putine . Fenomenul este intalnit in Italia . . Germania . practicand procedeul (constatari personale) .

9) Mavrik 2 F este o suspensie fina, omogena , mobila , cu tendinta de depunere in timp, dar cu o foarte buna capacitate de revenire in sistem, ce contine 240 g/l tau-fluvalinate , de culoare crem , cu miros specific. Nu este corosiv. In Romania este comercializat de firma , Alcedo SRL

DIAGNOSTICAREA FAMILIILOR DE ALBINE
Multi apicultori (mai ales cei incepatori), intampina dificultati deosebite in a diagnostica starea de sanatate sau de comfort biologic a familiilor de albine. Din aceasta cauza,numarul interventiilor din cuib creste, multe dintre acestea putand fi evitate. Trebuie sa va ganditi ca un numar redus de controale au un impact pozitiv atat asupra familiilor de albine cat si asupra productivitatii muncii. Apicultorii trebuie sa invete a depista problemele aparute fara sa faca interventii majore in cuib.

Observatii vizuale ale apicultorului - zborul albinelor Simpla observatie a zborului albinelor ne poate oferi informatii utile, apicultorul avizat tragand concluziile necesare : 1 - La zborul de curatire albinele nu ies din stup. Verificam daca urdinisul este liber, curatam cu o sarma resturile daca este obturat. In cel mai rau caz familia este moarta. 2 - Albinele ezita sa intre in stup si se plimba dezorientate pe peretele frontal,cautand parca ceva, trebuie sa ne asteptam ca acestea sa-si fi pierdut matca. 3 - Albinele intra fara ezitare in stup,inseamna ca familia de albine are matca deci nu trebuie sa ne facem griji in aceasta privinta. 4 - Albinele ies din stup si pe vreme rece, indica o lipsa acuta de apa datorata cresterii puternice de puiet. Este un semn ca lucrurile merg bine in dezvoltarea generala. La fel, frecventarea masiva a adapatorului, in aceleasi conditii meteo dificile este legata de cresterea accelerata a puietului. 5 - Albinele aduc mult polen, inseamna cresterea masiva de puiet de toate categoriile si varstele. Este un semn de normalitate. 6 - Albinele frecventeaza gramezi de rumegus umed, scurgeri de balegar de langa grajduri, ne indica o lipsa acuta de substante proteice(polen).Polenul fiind insuficient ,ele cauta sa suplineasca cumva aceasta lipsa. 7 - Albine multe pe scandura de zbor, care isi balanseaza abdomenul, si au capul orientat spre camp,indica un cules bun. Daca albinele au capul orientat inspre urdinis culesul este la final, sau nu exista cules. 8 - Albinele care zboara dansand in fata urdinisului (aparent fara un motiv anume), sunt albine tinere care fac zborul de recunoastere. 9 - Albinele moarte in fata stupului , situatie dublata de lupta dintre albine pe scandura de zbor ne indica un furtisag puternic. 10 - Albinele care intra sau ies sunt fara stransura,cele de pe scandura de zbor stau nelinistite, trantorii isi intensifica activitatea inseamna ca familia se pregateste de roire. 11 - Albinele incep sa alunge trantorii din stup, acestia incercand sa intre dar fara a fi lasati, inseamna ca familia se pregateste de iernare. Examinarea de catre apicultor a resturilor eliminate din stup O alta sursa de documentare si de apreciere a situatiei este examinarea resturilor scoase de albine in fata stupului sau scoase de apicultor de pe fundul stupului. 1 - Puietul mort scos primavara devreme de catre albine in fata stupului indica existenta asa numitului "puiet racit". Vina pentru prezenta acestui puiet mort apartine de multe ori apicultorului care nu a stiut sa extinda cuibul in raport cu puterea familiei. 2 - Cristale de miere pe fundul sau in fata stupului indica prezenta mierii cristalizate care nu

poate fi valorificata de albine in lipsa apei. Situatia se intalneste mai ales iarna. 3 - Albine moarte si mucegaite ne indica prezenta bolii numita aspergiloza, care apare in principal din cauza umiditatii crescute in stup. Umiditatea excesiva este provocata de ventilatia ineficienta. 4 - Albine moarte cu aripile detasate de corp, cu malformatii, indica o acarioza in stadiu avansat datorata lipsei tratamentelor sau a tratamentelor facute incorect. 5 - Puiet pietrificat scos de albine pe scandura de zbor, indica prezenta bolii numita popular "puiet varos". La aparitia acestor simptome stuparul trebuie sa ia masuri sanitare urgente. 6 - Gramezi de ceara si/sau albine fara cap indica prezenta unui soarece in stup. Fenomenul se intampla in perioada rece, cand nu s-au pus gratii de protectie la urdinis. Examinarea acustica a familiilor de albine de catre apicultor Si examinarea acustica a familiilor de albine se inscrie in seria de metode folosite de apicultor pentru a depista situatiile nedorite aparute iarna in familiile de albine. Iata cateva situatii : 1 - Familia de albine nu raspunde la nici un stimul extern aplicat de apicultor(cicaniri in cutia stupului). Daca nu se obtine nici o reactie cel mai probabil familia de albine este moarta. 2 - Un zumzet slab si prelungit, de parca am ravasi niste frunze uscate ne arata ca familia de albine a ramas fara provizii si ca este in pericol sa moara de foame daca nu intervenim la timp. 3 - Un zumzet slab si plangator indica ca familia de albine a ramas fara matca. Stuparii au denumit acest sunet caracteristic "bocetul albinelor". 4 - Daca familia de albine raspunde cu un zumzet uniform, care creste rapid in intensitate si scade la fel de rapid, indica ca familia ierneaza in conditii normale, fara probleme deosebite. Examinarea olfactiva a familiilor de albine. La simpla ridicare a capacului apicultorul poate sa depisteze unele boli aparute, folosindu-si simtul olfactiv , asta mai cu seama in perioadele calde ale anului. 1 - Mirosul neplacut de otet, indica imbonlavirea familiei de albine de loca europeana. Acest miros este dat de descompunerea puietului necapacit. 2 - Mirosul caracteristic de clei de oase, indica prezenta locii americane. Mirosul este dat de puietul capacit descompus. 3 - Mirosul acru care de multe ori il simtim si prin urdinis ne indica ca albinele sufera de diaree sau de nosemoza. Ambele boli au cauze bine stiute si se vor aplica masurile adecvate. 4 - Mirosul placut, intalnit mai ales vara si primavara, pe care il emana familia de albine indica ca totul merge perfect si ca ne-am facut treaba asa cum trebuie,spre avantajul nostru si al albinelor. Dupa cum ati citit in cele scrise mai sus, o cunoastere buna a albinelor ne scuteste de mari neplaceri. Bineinteles ca pe langa toate acestea, daca o sa cititi cu atentie literatura de specialitate si cu timpul din experienta proprie o sa gasiti si alte indicii....Succes si mai ales....sapati adanc. Aveti o viata inainte !

LOCA EUROPEANA
Trebuie sa spunem din start despre loca europeana ca este o boala tratabila. Loca europeana nu trebuie niciodata confundata cu cea americana, pentru ca nu are un impact la fel de grav, decat daca nu o combatem. Primul sfat : daca constatati prezenta bolii , nu va repeziti direct la antibiotice, pentru ca de multe ori albinele reusesc sa invinga boala, daca luam masurile adecvate.

Manifestare clinica Boala are o incidenta mai scazuta asupra familiilor de albine, decat loca americana. Cu precadere ataca puietul in stadiul de larva tanara(3-4 zile) si mai rar larvele capacite. Perioada de aparitie este in primavara, in preajma primului cules principal(salcam) sau intre culesuri,de unde se trage concluzia ca ataca familiile de albine cand sunt in dificultate. Familiile atacate prezinta urmatoarele semne clinice : faguri pestriti ; larvele moarte sunt rasucite in celule, fiind atacate cu precadere larvele necapacite (nu lipsesc insa si cele capacite); larvele descompuse sunt de culoare cafenie inchisa ; capacelele celulelor atacate sunt infundate si cel mai probabil si gaurite ; mirosul larvelor moarte este de "acru", fiind similar cu cel al otetului. Daca ati citit la loca americana despre "proba betigasului", aflati ca la loca europeana nu se formeaza filamente(masa descompusa nu se intinde, decat in cazuri rare). Modul de raspandire - Boala se raspandeste in acelasi mod ca in cazul locii americane : albine hoate sau ratacite, miere contaminata, unelte contaminate si toate celelalte. Combatere si tratament Se observa ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesit slabite din iarna. Prezenta altor boli si mai cu seama a nosemozei, constituie un factor favorizant, la fel si absenta culesurilor in primavara. Din fericire familiile afectate reusesc de foarte multe ori sa inlature natural boala, instinctul lor de curatire fiind cel care le ajuta. Ce avem noi ca "stupari responsabili" de facut : In primul rand ar fi asigurarea unui bun cules, sau daca nu hranim artificial ; indepartam toti fagurii afectati de boala pentru a ajuta albinele sa-si faca curatenie ; stropim toti fagurii cu sirop de zahar cu acelasi scop de stimulare a instinctului de curatenie ; in cazurile mai grave se poate proceda la inlocuirea matcii, banuit fiind faptul ca o intrerupere a oatului, ar da un ragaz albinelor sa curete fagurii. In cazuri foarte grave, daca nu putem controla boala, se fac tratamente cu antibiotice TERAMICINA , ERITROMICINA , LOCAMICIN - insa stiti ca aceasta masura are si consecinte nedorite. Toate masurile si tratamentele trebuie completate de o dezinfectare la "sange" a stupilor, ramelor, uneltelor, fagurilor cu hrana, etc. Sfaturi finale Incercati sa eliminati boala fara folosirea antibioticelor ; NU faceti tratamente preventive cu antibiotice ; aplicati masurile igienico-sanitare ; schimbati toti fagurii la 2 ani, ca masura de preventie.

LOCA AMERICANA
Loca americana este o boala bacteriana, foarte contagioasa, produsa de agentul patogen Bacillus larvae. Boala apare catre sfarsitul primaverii sau pe tot parcursul verii si afecteaza numai puietul, a carei moarte survine dupa capacire. Putem afirma ca loca americana este boala puietului capacit, iar prin efectele nefaste pe care le are asupra familiilor, este una dintre cele mai periculoase si de temut. Contaminarea se face prin circulatia albinelor de la un stup la altul(sau stupina), unelte , miere sau polen infestat, achizitii de roiuri si familii afectate de boala.

Manifestare clinica Aspect imprastiat al puietului, moartea larvelor (numai a celor capacite), miros de clei de tamplarie a larvelor moarte, aderenta la celule a larvelor, prezenta solzisorilor uscati.

mentinerea in stupina numai a familiilor puternice (cele slabe se unesc sau se distrug). TERAMICINA . In principiu boala se poate trata cu antibiotice. La familiile puternice se distrug numai fagurii care prezinta semne de boala.are o anumita politica in domeniul apicol. Cum procedeaza "puritanii" din U. schimbarea la max. ramelor. in Romania unii specialisti considera ca familiile bolnave de loca americana pot fi salvate. ceara. care poate fi prescris de catre medicul veterinar (uite ca si-au lasat si ei o portita de iesire). cu repopulari masive cu material genetic indemn de boli (oare asa o fi?. numai ca de aici pleaca toate divergentele. o alta alegere este aceea de aplicare a procedeului "roiului artificial" . Lucrul bun care trebuie luat de la ei este acela ca pun mare pret pe o preventie anuala a bolii. mergand pana la culoarea cafelei cu lapte. Practic metoda reprezinta punerea familiei in stare de roi artificial. etc. chibrit sau scobitoare si se introduce in celulele cu puiet mort .in orice caz asa se intampla la modul declarativ) . Albinele impreuna cu matca se trec in alt stup dezinfectat.E cu familiile bolnave Unii distrug toate familiile de albine si o iau de la capat. limitarea pe cat posibil a pastoralului . albinele urmand sa fie hranite cu sirop de zahar 1/1. neajungandu-se la un punct comun. prin scuturare si introduse cu ajutorul unei palnii mari de carton. Antibioticele folosite in tratament sunt LOCAMICIN. procedeul consta in eliminarea tuturor fagurilor din stup si distrugerea sau prelucrarea lor in locuri autorizate. 2 ani a tuturor fagurilor din stupi . modul de administrare. .. iar prin tratament acestea trec in miere. contine o cantitate mica de spori care nu mai duce la o noua infestare. In literatura de specialitate. se poate face si de catre stupar prin interpretarea semnelor clinice si prin asa numita "metoda a betigasului" . Noul stup se doteaza numai cu faguri artificiali. lichidul dens (larva moarta) are culoarea galben-cafenie. dozele si alte reguli de administrare le gasiti in prospectul pus la dispozitie de producator.americanii). fiecare tara din U. Cert este ca pe plan legislativ. pastura si produsele devin impropii exportului. Combaterea si tratarea bolii Combaterea locii americane incepe prin distrugerea familiilor slabe. prevenirea furtisagului . Toate metodele sunt urmate de o dezinfectare puternica.E. stuparii ramanand cu satisfactia ca si-au salvat stupinele. Din nou trebuie spus ca tratamentul care nu este urmat de masuri igienico-sanitare se face in zadar. fagurilor de la rezerva . mai este o referire la tratamentul cu antibiotice. polen. intreaga cantitate de produse este compromisa (cel putin la export). dezinfectarea de cate ori este nevoie a uneltelor. Antibioticele sunt "proscrise" in U. atatea obicee". Tratament Loca Americana Fiind o boala intalnita in toata lumea tratamentul locii americane se poate caracteriza astfel prin "cate bordeie. dezinfectarea anuala a stupilor. Pretul este insa mare. mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli. mentinerea stupinei ca un teritoriu "inchis". se ia un betigas. Acum sa trecem la Romania Ca si altii (ex. Se afirma ca mierea care mai exista in gusa albinelor. cu recuperarea cerii. procurarea de material genetic indemn de boli .E. sigur este loca americana . daca nu exista cules in natura. O diagnosticare destul de sigura (in faza mai avansata a bolii). SULFATIAZOL. Bineinteles daca avem nenorocul ca stupina noastra sa fie afectata de loca americana.Diagnosticare Cea mai sigura diagnosticare se face de catre un laborator specializat. Toti stuparii romani trebuie sa inteleaga ca trebuie sa ia masuri de preventie . daca lichidul (larva moarta) se intinde intr-un filament lung.

4. antibioticul nu se amesteca cu siropul decat inainte de administrarea acestuia. folosirea antibioticelor in apicultura nu este recomandata. flambam usor ramele cu flacara .75 g oxitetraciclina la 1 l de sirop. Tratamentul cu OXITETRACICLINA. 5. cat se suporta prin incercare cu mana). Tratamentele cu antibiotice recomandate de autoritatile sanitare veterinare din Romania si autorizate a se folosi sunt: 1. 3. apoi inca de 3 ori la interval de 7 zile. curatam stupii de urme de ceara. sulfatiazol. In SUA se foloseste ca antibiotic alternativ pentru tulpinile rezistente la oxitetraciclina. Doua sfaturi de incheiere NU faceti tratamente preventive cu antibiotice. Celalalt sfat este : preveniti boala. propolis. biolog expert Chioveanu Gabriela Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala . pentru ca sunt unele tulpini bacterinene care au capatat rezistenta la oxitetraciclina. Totusi . clatim bine cu multa apa. cu respectarea precautiilor recomandate . indepartam fara mila fagurii cu puiet afectat de boala. Stupina afectata se va trata si in primavara anului urmator. ii spalam cu lesie de soda caustica 4%. mierea extrasa este buna numai pentru consumul uman. tratamentele cu antibiotice se aplica in familie. curatam toate resturile si le ardem .Sa recapitulam ce avem de facut : distrugem familiile slabe .0. In acest sens am primit de la cer. De asemenea. de 2 ori la interval de 3 zile. Asa riscati sa pierdeti (prin contaminare) toata recolta de produse. fiind total interzisa hranirea albinelor . Eritromicina este antibioticul alternativ acceptat si autorizat.500 ml/familie.5 administrari cu sirop medicamentat/familie. apoi flambam lemnul cu lampa de benzina sau gaz . Doza este de 0. spalam si dezinfectam toate uneltele si utilajele .Gabriela Chioveanu urmatoarele precizari : Tratarea cu antibiotice a familiilor bolnave de loca americana si europeana Autor : Drd. nitrofuran.3 g eritromicina la 1 l sirop. pentru ca nu sunt necesare.Bucuresti In stupinele unde diagnosticul de loca americana si europeana a fost confirmat prin analize de laborator. sunt cazuri de forta majora in care acestea se pot utiliza . Tratamentul cu LOCAMICIN conform prospectului redactat de producator. Deci. Doza este de 0. cate 250-500 ml / administrare/ familie. pentru ca altfel o sa aveti mari necazuri ! TRATAMENTUL ALBINELOR CU ANTIBIOTICE Dupa cum se stie . si pentru a nu se degrada. nu se adauga in siropul fierbinte (este acceptata o temperatura de 40 C. Mierea depozitata de albine in faguri dupa aplicarea tratamentului cu antibiotice nu poate fi comercializata la export. dupa ce fagurii cu puiet afectat de boala au fost topiti si inlocuiti cu faguri din rezerva. la interval de 4-5 zile. 2. cate 250 .5 . . in functie de puterea familiei si gravitatea bolii. Sunt interzise in UE si Romania folosirea de: streptomicina. Tratamentul cu ERITROMICINA se face numai la indicatia specialistului care a diagnosticat boala. Pentru a avea eficacitatea scontata. acid nalidixic si cloramfenicol. se efectueaza neaparat 4 . daca specialistul a identificat o tulpina rezistenta la oxitetraciclina atunci va indica aplicarea unui tratament cu eritromicina.

Mentionam ca nu toate aceste produse sunt aprobate in Romania si ca eficienta lor depinde de mai multi factori : respectarea dozajelor si modului de administrare. masuri de precautie sporite pentru apicultor deoarece inhalarea produsului este nociva. 6. 12 grade C. iar dupa ultimul tratament cu Varachet din toamna sunt lasate toata iarna. Mult mai indicata este folosirea medicamentului Varachet Forte. Totodata trebuie sa fac precizarea ca : oxitetraciclina este totuna cu teramicina si ca LOCAMICINUL are ca substanta activa tot oxitetraciclina. Mod de administrare. din care ultimul (foarte important) in lipsa puietului capacit. Substanta activa actioneaza prin contact direct cu toate categoriile de indivizi din familia de albine. etansarea perfecta a stupului.BANDA IMPREGNATA Mavrirol este un medicament aprobat in Romania. Dozajul se refera la volumul delimitat de diafragma intr-un stup. MEDICAMENTE SI SUBSTANTE DE UZ APICOL In aceasta pagina vom prezenta medicamentele folosite in combaterea bolilor si daunatorilor albinelor. 3 picaturi/corp Dadant . MEDICAMENTE ANTIVARROA -ACARICIDE VARACHET . pe tot parcursul sezonului activ. un tratament la 10 zile dupa primul . O eficacitate marita a Varachetului se constata cand tratamentul este urmat de folosirea Mavrirolului. Acest medicament este comercializat sub forma de benzi textile impregnate cu substanta activa. substante dezinfectante si modul lor de folosire. aprobat si folosit in Romania de mai multa vreme. 4 picaturi/corp orizontal.E. O schema de tratare clasica este urmatoarea : un tratament primavara cand albinele isi incep activitatea . iar dupa 7-8 zile se suspenda vertical intre ramele 3-4 si 7-8. MAVRIROL . cu 7-10 zile interval intre ele. dozaj : se folosesc 2 picaturi de substanta activa/corp multietajat . conditii externe de mediu. Conditii de indeplinit : temperatura mediului min. un tratament in luna august dupa extragerea mierii de floarea soarelui. Benzile se aseaza deasupra ramelor transversal. un tratament dupa extragerea mierii de salcam . Urdinisul se tine inchis 15-20 min. Primavara se mentin in stup 45 de zile.Se administreaza mai multe tratamente familiilor de albine. gradul de infestare etc. avand ca substanta activa amitraz-ul.TYLOSINA. Aprecieri finale : in ultimii ani eficacitatea Varachetului a scazut in unele cazuri. care este o formula imbunatatita(sa adaugat o noua substanta).VARACHET FORTE Varachet un medicament folosit in combaterea varroozei. Toamna se mai fac 3 tratamente in septembrie si octombrie. Cele mai eficiente tratamente se fac toamna cand in stup nu mai exista puiet capacit. rezistenta biologica a familiilor de albine. ACEST PRODUS NU ESTE TESTAT IN C. arderea completa si fara flacara a suportului. Banda se taie in bucati de 25 cm care se introduc cate doua pentru familiile puternice si cate una pentru roi sau familii slabe. Se impregneaza benzile(in prealabil ondulate) cu substanta activa corespunzatoare volumului si asezate pe mici gratare de sarma se introduc aprinse in stup. SI NICI IN ROMANIA PENTRU FAMILIILE DE ALBINE. Aprecieri finale : instalarea benzilor cu substanta activa se face cand albinele nu sunt .

iar urdinisul se tine inchis 30 min. substanta activa trecand spre albine prin contact direct.PUDRA Timolul este folosit in medicina veterinara. APITOL . Fiecare interval dintre faguri se pudreaza cu 0. Se fac 4 tratamente in toamna la 4-7 zile diferenta intre tratamente. Modul de administrare este prin picurare .5 grame timol sau 1 gram timol amestec cu zahar.in orice perioada a anului. Se fac doua tratamente in toamna la interval de 4-7 zile. Familia de albine nu trebuie sa aiba puiet.BENZI FUMIGENE Folbex este produs de firma CIBA si are ca substanta activa brompropylat. Se face un singur tratament prin introducerea fasiilor in stup si mentinerea acestora acolo timp de 5-6 saptamani. Practic aceste benzi se atarna intre rame o singura data pe an. APISTAN . iar in timpul tratamentului nu se da hrana albinelor. Firmele care certifica aceste stupine bio il recomanda sau chiar il impun. Temperatura exterioara a mediului trebuie sa depaseasca 12 grade C pe toata perioada tratamentului. Se face un tratament in toamna introducand placile in stup pe o perioada de 5-6 saptamani. iar benzile cazute pe fundul stupului se vor scoate neintarziat pentru a nu fi uitate acolo. BAYVAROL . Nu are alte restrictii de utilizare.LIFE .cand nu este cules. totusi in perioadele de cules nu este recomandata folosirea.VAR Este un produs Bayer format dintr-un amestec de uleiuri volatile ce impregneaza niste placi de evaporare. Alte conditii deosebite nu sunt specificate. PERIZIN . la o temperatura de peste 5 grade C si in absenta puietului.SOLUTIE Perizin este un produs Bayer folosind ca substanta activa cumafos. TIMOL . care actioneaza prin contact direct. Administrarea (fumigatiile)se fac seara cand temperatura mediului este peste 8 grade C. ulei de eucalipt. Prezentarea comerciala este sub forma de 4 benzi impregnate . timp de 5-6 saptamani.SOLUTIE Apitol este un produs al firmei Ciba si are ca substanta activa cymazol.impregnat in benzi. Familia de albine nu trebuie sa aiba puiet (la ultimul tratament). In Romania acest medicament este folosit pe scara larga in stupinele care produc miere bio. FOLBEX . API . Se fac 3 tratamente la 2 zile interval cand temperatura depaseste 10 grade C. Temperatura mediului trebuie sa fie min. Forma de prezentare este in fasii impregnate cu fluvalinat . Componentele principale a medicamentului sunt Timolul(70%).stranse in ghem. datorita rezidurilor care raman in miere. Preparatul se prezinta sub forma de solutie apoasa cu 350 mg substanta activa. seara.BANDA IMPREGNATA Bayvarol este un produs al firmei Bayer avand ca substanta activa flumethrin. mentol si camfor(in varianta initiala).10 grade C. Prezentare este in flacoane de solutie apoasa cu 64 mg substanta activa. Dupa o folosire indelungata si mai ales necorespunzatoare se poate instala o anumita rezistenta a varroa la tratament. In rest se iau precautiile intalnite la alte medicamente administrate prin fumigatii. Modul de administrare este prin picurare si se aplica 2 tratamente in toamna la interval de 7 zile. In apicultura are un efect bun in combaterea varroa si se foloseste atat in stare pura cat si in amestec cu zahar pudra. Se poate folosi tot anul. inchizand si .BANDA IMPREGNATA Apistan este un medicament aprobat in Romania si produs de firma Sandoz.

cand temperatura exterioara este de 12-25 grade C. Concomitent cu primele 3 tratamente se fac si 3 administrari de cate 250 ml de sirop preparat din 1 kg Locamicin la 1 litru de apa. Se administreaza amestecat in sirop in urmatoarele cantitati: la o colonie mare 25 g/l sirop. la interval de 4-5 zile. ACID FORMIC . Albinele vor elimina singure substanta. la un roi 18g/0.SIROP Protofil este un produs romanesc avand la baza extracte din ingrediente naturale.50. Se administreaza in sirop de zahar sau paste in urmatoarele cantitati : in sirop 17ml/litru sirop .500 ml sirop.CONCENTRAT 60 % Acidul formic concentrat 60% se foloseste atat in Romania cat si in tarile UE. Se administreaza de cate ori este nevoie cu o conditie : cantitatea totala administrata unei familii sa nu depaseasca 80 ml/an. Introducerea se face seara si se lasa suportul cu acid formic 24 de ore in stup. Se administreaza in hrana albinelor cantitatea de sirop medicamentos in mai multe reprize sau prin stropirea peretilor si ramelor stupului. ANTIBIOTICE DE UZ APICOL ATENTIONARE : Folosirea antibioticelor in tratamentele familiilor de albine este interzisa !! Nu se vor folosi decat in cazuri exceptionale. ACID LACTIC .75 g substanta pura se amesteca de catre apicultor cu 1 litru de sirop.PUDRA Este un medicament produs in Romania. Practic se imbiba de catre apicultor o placuta de carton. in paste 34 ml/kg de pasta. Asezarea pe fundul stupului mai are avantajul ca se evita pierderea matcii. fiecare fagure se stropeste cu 5 ml de solutie. minerale care stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor. perioada optima fiind dupa ridicarea corpului cu miere(in toamna). cate 250-500 ml. MEDICAMENTE ANTI . Familiile de albine afectate de loca se pudreaza cu 80-100 g Locamicin. la una medie 18g/750 ml sirop. Contine principii active ca vitamine. FUMIDIL B . Tratamentul se repeta de 3 ori la interval de 3 zile si inca de 2 ori la interval de 5-7 zile. indiferent daca este capacit sau nu. Suportul impregnat se aseaza pe fundul stupului. stiind faptul ca impurifica produsele albinelor !! LOCAMICIN . In functie de puterea familiei si de gravitatea bolii se aplica 4-5 administrari.5 g oxitetraciclina si se obtine produsul final.CONCENTRAT 15% Acidul lactic se foloseste in apicultura diluat 15%. Se fac 2-3 tratamente cand temperatura exterioara depaseste 6 grade C.NOSEMOZA PROTOFIL . sub gratar de sarma(se evita contactul direct cu albinele). iar cantitatea ramasa in hranitor spre consum. folosit in tratamentul locii americane sau europene. Substanta activa este oxitetraciclina. La 1 kg de zahar pudra se amesteca 2.PUDRA Fumidil B contine ca principiul activ antibioticul fumagilina. OXITETRACICLINA Oxitetraciclina se foloseste in tratamentul locii americane si europene.urdinisul pana dimineata. O cantitate de 0. Inainte de cules si in timpul culesului nu se fac tratamente. un burete sau se poate administra cu un evaporator (depinde de apicultor)doza fiind de 2 ml/rama sau 20ml/corp. Se aplica 3-4 tratamente la interval de 4-7 zile. Tratamentele se fac si in prezenta puietului. cand nu mai exista puiet in familia de albine. . In toamna.

ALTE ANTIBIOTICE In apicultura se mai folosesc si alte antibiotice cum sunt TERAMICINA . Prepararea lesiei trebuie facuta cu atentie pentru ca prezinta un risc mare de accidentare al apicultorului. sectiune perpendiculara pe urdinis. Fagurii se depoziteaza in corpuri de stup asezati in stive si bine etansati. 60-95 %. cantitate de 2 ml acid acetic tehnic conc. altele se folosesc numai in cazuri exceptionale. operatiune urmata de o clatire puternica cu apa. ALTE DEZINFECTANTE In apicultura se mai folosesc substante dezinfectante cum sunt cloramina . Schite stupi orizontali Schite pentru constructia unui stup orizontal ..LESIE Soda caustica se foloseste dezinfectarea echipamentelor apicole din lemn.. STUPI SI ALTE ECHIPAMENTE APICOLE Aceasta sectiune prezinta articole despre stupi si alte echipamente apicole folosite in stupina. parti componente . la litrul de volum. STREPTOMICINA . Se aplica fierbinte pe stupi. Criterii de procurare a echipamentelor apicole Sunt principalul utilaj intr-o stupina si necesita investitia cea mai mare. Unele dintre ele au devenit total interzise spre folosinta.. Are un efect dezinfectant bun daca se prepara o solutie cu concentratiea de 5-6% (6 parti soda calcinata la 100 parti apa). Pentru a obtine o solutie dezinfectanta se combina apa si soda caustica pura in proportie de 4/100 (4 parti soda caustica la 100 parti apa).. parti componente. Se aseaza la fundul stivei. Stupii trebuie sa fie construiti din lemn de calitate. alcool 96 . sectiuni stup. Folosite in concentratiile recomandate sunt eficiente in dezinfectarea diferitelor echipamente. apa oxigenata . . bine uscat . SUBSTANTE DEZINFECTANTE SODA CAUSTICA . Schite stupi multietajati ( pdf ) Schite pentru constructia unui stup multietajat. SODA CALCINATA . batoane de sulf etc. ci doar ce sa urmariti la cumparare.SOLUTIE Soda calcinata este un alt produs folosit in dezinfectarea echipamentului apicol din lemn. SULFATIAZOL . ACID ACETIC TEHNIC . Daca lesia obtinuta nu se foloseste in momentul prepararii se incalzeste ulterior pentru a potenta efectul dezinfectant. intr-o tava.LICHID Acidul acetic tehnic este folosit la dezinfectarea fagurilor. sectiune transversala . sectiune paralela cu urdinisul . ERITROMICINA etc. dimensiuni. mai putin periculos pentru apicultor. Ce trebuie sa avem in vedere ? Nu vom pune in discutie tipul stupului (presupunem ca deja alegerea a fost facuta). Dupa ce lesia se aplica pe stupi acestia se vor clati in mai multe ape.

insarmarea orizontaloblica . sectiune transversala ...). Pentru cei ce cred ca viitorul lor economic si profesional este legat de aceasta frumoasa indeletnicire o sa detaliem lista cu echipamentele si materialele necesare infiintarii unei stupine. insarmarea orizontal-verticala (vezi fig. Indiferent de cate randuri de sarma sunt montate pe rama. STUPI ORIZONTALI . parti componente .Inventarul necesar infiintarii unei stupine Cand incepem o afacere trebuie sa avem toate datele despre respectiva activitate . Cum insarmam ramele pentru stupi In ceea ce priveste tehnicile insarmarii exista o mare diversitate.. apicultura nefacand exceptie de la aceasta regula.SCHITE Schite pentru constructia unui stup orizontal . sectiune perpendiculara pe urdinis. putem spune ca sunt trei mari categorii : insarmarea orizontala . sectiune paralela cu urdinisul .. .

.

.

Schite stup multietajat model RO .

scaunul de lucru Afumatoarele sunt de mai multe feluri. Exemplu : daca doriti sa practicati apicultura bio. una din conditii este aceea ca stupii sa fie confectionati din materiale naturale. unii stupari evitand folosirea lui. uscat si fara noduri cazatoare. Finisarea ramelor este foarte importanta pentru ca altfel o sa aveti probleme cu igienizarea si curatirea lor. Nu este o rusine sa porti un asemenea echipament. Nu cumparati rame cu pete de mucegai pe ele pentru ca acesta e un semn ca au fost facute din material insuficient uscat. deschise. Evitati cumpararea de stupi invechiti sau noi de oriunde. chiar daca familia este blanda. sau nut-feder. dalta.Raspunsul este "da". sa asigure debitul de aer necesar. singurul reper care poate fi ignorat fiind manusile . Stupii Sunt principalul utilaj intr-o stupina si necesita investitia cea mai mare. Ambele versiuni sunt bune cu conditia sa fie bine incleiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie de siguranta. Evitati mastile din plasa metalica si costumele din materiale inchise la culoare. care sunt folosite numai de cei cu mari probleme alergice. pentru a nu avea pierderi mari de fum.PROCURAREA ECHIPAMENTELOR FOLOSITE IN APICULTURA Ce echipamente folosite in apicultura cumparam ? Ce trebuie sa avem in vedere cand cumparam aceste echipamente ? Aceasta pagina incearca sa dea cateva solutii apicultorilor . care in ciuda unor avantaje nu sunt folositi pe scara larga nici in Occident. Stupii trebuie sa fie construiti din lemn de calitate. De cele mai multe ori materialul folosit nu este de calitate sau bine uscat (astfel se explica si pretul mai mic). ci doar ce sa urmariti la cumparare. pentru a va putea da seama de existenta defectelor. Ramele pot fi facute din doua esente de lemn : rasinoase sau tei. Vara un costum inchis la culoare se incinge la soare si provoaca disconfort. pentru ca folosirea acestui echipament va fereste de riscul intepaturilor. Evitati stupii din polistiren greu. Ce trebuie sa avem in vedere ? Nu vom pune in discutie tipul stupului (presupunem ca deja alegerea a fost facuta). Verificati daca stupii corespund ofertei producatorului ca numar de elemente si caracteristici. Trebuie sa respecte cotele si tolerantele admise de standard. Ca si stupii. bine uscat (atentie. Cumparati doar stupi nevopsiti (pot fi simplu impregnati). . aici puteti avea mari surprize). Ramele Desi pare ca aici nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este asa. fiind bun si unul de tabla zincata. sa fie usor de manevrat. ramele trebuie sa fie construite din lemn de calitate. Discutati cu producatorul toate amanuntele. bine incleiati si finisati. toate fiind bune daca respecta urmatoarele : tabla sa fie bine incheiata. Intrebarea este daca aveti nevoie de echipament de protectie. fiind de preferat. peria. Amandoua sunt bune daca materialul este de calitate. Achizitionarea unui afumator din inox nu se justifica. Afumatorul. culorile pastelate. fara noduri cazatoare. Costumul si masca de protectie Acestea trebuie sa va asigure protectia deplina. Stupii pot fi imbinati in doua feluri : cant-cant .

Topitorul solar Se construieste din lemn.sunt bune si periile din par naturat. acestea trebuind sa fie destul de robuste. Se vor evita daltile prea ascutite. Placa activa trebuie sa aiba ochiurile calibrate pentru a nu rani albinele. Evitati topitoarele complicate constructiv. diferenta dintre ele fiind doar de productivitatea muncii si pret. Se are in vedere grija cu care sunt construite. Se foloseste si ca ladita de scule. recolta fiind compromisa prin impurificare. Cutitul . vasele pentru depozitare Inoxul trebuie sa fie materialul preferat sau in cel mai rau caz. Coliviile pentru matci Sunt de mai multe feluri : de transport.Peria apicola .este un accesoriu util. Marimea ochiurilor plasei de sarma sa fie cea recomandata. Evitati recipientele prea mari (sute de kg) pentru ca sunt greu de manevrat. Scaunul de lucru . ceara. tabla si sticla. Tava . Sunt bune si centrifugile tangentiale cat si cele radiale. de eclozionare. Alegeti modele clasice si mare atentie la cele cu incalzire electrica.. acestea putand provoca raniri. Cat despre modele. ramane la alegerea dv. La inceput puteti achizitiona cateva vase din inox care pot fi folosite si ca maturatoare. Daca vreti sa vindeti mierea (la intern sau extern) . functie de buget. Centrifuga Necesita o investitie mare. dur). Cele care au in componenta lemnul trebuie sa fie bine finisate. usor si bine incheiat. Singura conditie este aceea ca trebuie sa fie destul de moale pentru a nu rani sau omora albinele.si acestea sunt de mai multe feluri. care trebuie sa corespunda din punct de vedere a protectiei muncii. cat si cele din sintetic. Prima trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar urmatoarele sa faca o separare totala. mari si grele. existand riscul contaminarii. Atentie la trainicia lor.etc. orice alt material nefiind agreat. .). numai ca sunt mai greu de manevrat si exista pericolul deteriorarii smaltului prin lovire. Nu se mai admit cele construite din tabla zincata pentru ca mierea intra in reactie cu zincul. dar care odata facuta inseamna o investitie durabila. construit din lemn de rasinoase. Colectoarele de propolis si polen Sunt bune majoritatea modelelor existente pe piata. Acestea trebuie sa fereasca polenul (pana la recoltare) de intemperii. Se recomanda un sistem de trei site cu o finete a ochiurilor progresiva. Trebuie sa fie ergonomic. masa de descapacit Materialul din care sunt fabricate este acelasi inox alimentar. Materialul este inoxul alimentar. materialul din care sunt facute trebuind sa fie de calitate. material agreat la nivel legislativ. Dezinfectia lor poate fi facuta usor si nici nu lasa reziduri in miere. plasticul alimentar (acel plastic alb. Daltile . de introducere. Sitele Trebuie sa asigure o buna separare a mierii de resturile existente (cadavre albine. furculita de descapacit Sunt recomandate cele din inox. numai inoxul va asigura puritatea ceruta. Sunt utilaje care trebuie achizitionate pentru diversificarea productiei. Maturatoarele . necesara si utila. Trebuie sa fie trainic si bine finisat. Materialul din care sunt construite este inoxul alimentar. Sunt bune si recipientele din tabla smaltuita. Se evita cu desavarsire depozitarea mierii in vase improprii.

sipci port-botci 40 buc.100 buc. . .90 buc. cuie . gratii urdinis . . .2 buc. . . perii apicole . . pinten lipit faguri . . . cabana apicola 1 buc. . Dezvoltarea unei stupine insa se face in timp (cativa ani). Utilaje principale de intretinere . Utilaje conditionat ceara . sablon botci .2 buc. masa pentru decapacit . sarma pentru rame . colectoare propolis .. nuclee de imperechere . . colivii introducere matci . .Topitor solar .105 buc. Materiale consumabile . site pentru strecurat mierea .1 buc. doze gaz butan .Faguri artificiali . . corpuri rezerva .3 buc. perforator rame . Trebuie sa se asigure o separare totala a albinelor. . planseta calapod faguri . . . dar va asiguram ca in comparatie cu alt tip de afacere. cantar de control .oameni noi. cutit decapacit . Niste stupi vechi.3 buc. afumator .1 buc .2 buc. Lista prezentata in aceasta pagina este valabila pentru o stupina de 100 de familii de albine. Utilaje pentru extragerea mierii . .2 buc.25 buc. ladita scaun . rame goale de rezerva . matci .1 buc. vechiturile oricat de avantajoase ar fi ca pret nu au nici o valoare. deci si investitia este esalonata si poate fi platita partial din vanzarea produselor obtinute in anul precedent.5 buc. . colectore polen . deci mare atentie la etanseitati.Centrifuga .3 buc.si scule noi . dulap pentru pastrat fagurii .100 buc. . ciocan lipit botci . legate de "gatul" unei afaceri de succes.3 buc. tava decapacit . o sa vedeti ca nu este deloc asa. Pentru cei ce cred ca viitorul lor economic si profesional este legat de aceasta frumoasa indeletnicire o sa detaliem lista cu echipamentele si materialele necesare infiintarii unei stupine. forme ceara . medicamente .90 buc.1 buc. INVENTAR DE STUPINA Cand incepem o afacere trebuie sa avem toate datele despre respectiva activitate . . ladita transport rame . .1 buc. achizitionarea lor fiind costisitoare. .1 buc. substante dezinfectante etc..2 buc.2 buc.2 buc. . Poate la o prima vedere o sa credeti ca investitia este destul de consistenta.1 buc. Dupa cum vedeti sunt multe repere care trebuie intr-o stupina . reprezinta adevarate pietre de moara. acesta fiind numarul minim de stupi de la care putem spune ca abordam domeniul din postura de semiprofesionisti. cu lemnul putred.. . apicultura nefacand exceptie de la aceasta regula. . lampa butan . . . costume protectie + masti . plini de spori ai diferitelor boli sau o centrifuga ruginita.1 buc. . .Nucleele de imperechere Se construiesc din lemn de rasinoase de calitate.10 buc.. . Este recomandat nucleul pe trei compartimente in corp.1 buc.1 buc. presa ceara . . roinita . bidoane depozitare miere Scule diverse pentru intretinere . carucior stupi .30 buc..1 buc. maturator inox /300 kg. Aceeasi atentie la calitate ca si la stupi.1 buc. . . adapator .Stupi sistematici completi . .2 buc. . La vremuri noi. Tot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare. gratii Hanemann .1 buc. O regula de baza este sa achizitionam numai echipamente noi . . vopsele .3 buc. .1 buc. .10 buc/stup . vase diverse . .Dalti apicole . izolator fagure . biostimulatori apicoli .

cand apar defecte de cladire. Ce conditii trebuie indeplinite pentru a reusi o insarmare eficace? 1) Modul de distribuire al sarmelor sa fie in corelatie cu scopul urmarit si cat mai uniform. una fata de alta. 2) In timpul cladirii de catre albine a fagurelui artificial. stiind ca intervine o anume dilatare termica. Analizand cauzele deteriorarii fagurilor. Indiferent de cate randuri de sarma sunt montate pe rama. cedeaza mecanic desprinzandu-se de pe sarme se rup sau se indoaie. cat si cel rezultat dupa cladire. In acest fel. scopul urmarit in final fiind acelasi : sa rezulte o insarmare de calitate. insarmarea orizontal-oblica . au o rezistenta marita. ruperi si indoituri. deformarea sau deteriorarea fagurilor : 1) In timpul executarii lucrarilor curente de intretinere. pastura ori puiet si acoperiti de albine. iar cele de magazin cu 3 sarme.care trebuie protejate de rupere sau alt tip de deteriorare. Cu timpul s-a constatat ca rezistenta fagurilor artificiali montati in rame si claditi de albine lasa de dorit. 3) In timpul extragerii mierii cu ajutorul centrifugii manuale sau electrice. In ceea ce priveste tehnicile insarmarii exista o mare diversitate. restul sarmelor fiind distribuite in mod simetric. putem spune ca sunt trei mari categorii : insarmarea orizontala . 2) Fagurele artificial sa fie foarte bine fixat de sarme. 5) Montajul foii de ceara sa se faca asigurand tolerantele necesare. Conditii de insarmare Intrebarea care se naste automat este legata de tehnica si modul de insarmare al ramelor. cand la manevrarea ramelor. de multietajat cu 4 sarme.INSARMAREA RAMELOR DE STUPI Aparitia stupului cu rame mobile si implicit a fagurilor artificiali. fagurii plini cu miere. care maresc rezistenta la centrifugare. apare necesitatea insarmarii ramelor. se poate trage concluzia ca o insarmare cat mai corecta si atenta a ramelor inseamna mai putina bataie de cap pentru apicultor. In scopul eliminarii acestor neajunsuri. Se intampla deseori ca fagurii sa cedeze in apropierea spetezei superioare. cu sarma ingropata in ceara pe toata lungimea ei. insarmarea orizontal-verticala (vezi fig. deformari. 3) O atentie deosebita trebuie data marginilor fagurelui. au insemnat pentru apicultura o dezvoltare accelerata. Rezultate bune se obtin atunci cand ramele de orizontal sunt prevazute cu 5 sarme. cand forta centrifugala exercitata asupra ramelor cu faguri este mare. 4) In timpul transportului stupilor spre locurile de pastoral. Practic fagurele este mai rezistent (datorita camasilor de nimfa ramase in celule) pe suprafetele unde se face cresterea puietului. putand face fata tensiunilor aparute din diferite motive. Insarmare orizontala Este cel mai cunoscut si uzitat tip de insarmare.) Toate acestea au avantajele si dezavantajele lor. fiind in permanenta prezenta o coroana de miere. operatiune care inseamna teserea unei retele de sarma pe cadrul ramei. avand grija sa nu apara gauri in foaie. Factorii favorizanti degradarii fagurilor sunt temperatura marita din timpul transportului si balansul mijlocului de transport. 4) Fixarea fagurelui sub speteaza superioara cu un numar marit de sarme. deoarece acolo nu a fost crescut puiet. atat fagurele artificial ca atare. Este foarte important ca sarma de sus sa fie pozitionata la 10-15 mm de leatul superior. . Deteriorarea fagurilor Sa vedem cand se intampla ruperea.

Dar care este scopul pe care il urmarim. cele orizontale de o parte. Fixarea sarmei pe cuisor se face rasucind de 2-3 ori. adica 1. presupune ca si manopera operatiunii sa fie un pic mai complicata. care vor asigura o trainicie sporita. dupa marcarea initiala. pentru rama de multietajat. fata de laterale 5 mm.batand cu ciocanul. expuse mai sus.). asta neinsemnand ca dorim sa impunem metoda. Asezarea sarmelor in rama se face cu atentie. Se va folosi o masina de gaurit electrica(mica). cu ajutorul unei bucatele de sarma si a unui cuisor.).6 m. de 0. Intre cele doua retele se formeaza un buzunar. Pentru montarea fagurelui artificial se au in vedere aceleasi deziderate. astfel fiind asigurata planeitatea sarmelor. de 3 mm.5 cm de toate stinghiile ramei (vezi fig. Bineinteles. Insarmarea orizontal . Acestea trebuie sa fie subtiri si scurte(1 mm grosime. Pentru rama de multietajat cele doua lungimi sunt egale. fixand in mandrina un burghiu de lemn. lucioasa si maleabila. Dupa ce fixam un capat al sarmei. Pentru asigurarea a 3 orizontale si 5 verticale se taie bucati de 3. se introduce lateral jos. gaurirea se va face pe partea interioara a elementelor ramelor. Montarea si fixarea sarmelor Sarma taiata la dimensiune. zincata.verticala Este tipul de insarmare care asigura trainicia cea mai mare unui fagure. apoi capul cuiului se ingroapa in rama . vom dezbate mai pe larg subiectul. sa se afle pozitionate la 2.5 m. reteaua de sarme fiind mai deasa. Daca sarmele nu sunt montate corect. si se trag cele 3 randuri orizontale. Atentie : este foarte important ca gaurile sa fie date in asa fel incat ca sarmele marginale.6 m pentru traseul orizontal si 1. Recomandam in prealabil sa se faca o proba si sa se stabileasca lungimea necesara. daca nu acela de a face o treaba buna? Deoarece intentionam sa promovam acest tip de insarmare. prima sarma se ancoreaza pe mijloc. La urma urmei. se vor respecta aceleasi norme.oblica Principial. totul se rezuma la optiunea personala a fiecarui apicultor. unde se aseaza fagurele artificial. In scopul situarii gaurilor in acelasi plan. orizontale sau verticale. Noutatea consta in adaugarea altor 2 sarme dispuse oblic pe verticala(vezi fig. iar fata de leatul inferior 5-10 mm. . Fixarea sarmei se face cu ajutorul cuisoarelor. aceasta se intinde cu grija pentru a evita curbarea ramei si se fixeaza cu cel de-al doilea cuisor. Principalele operatiuni executate sunt : Gaurirea ramelor Pozitia gaurilor se marcheaza cu un sablon si un creion. Tipul sarmei si taierea ei Sarma folosita este o sarma subtire. ca in cazul insarmarii orizontale.10 mm lungime).4 mm. iar cele verticale de alta. Insarmarea orizontal . Practic vor rezulta 2 lungimi : una de 1. pentru rama de orizontal si 3. atunci si cladirea ulterioara a fagurelui de catre albine va fi defectuoasa. de acelasi leat superior.9 m pentru traseul vertical (rama de orizontal).2 m. La montarea fagurelui se are in vedere lasarea unui spatiu liber astfel : fata de leatul superior 3-4 mm.Pentru asigurarea unei trainicii sporite.

Fixarea fagurelui artificial Foaia de fagure se introduce intre sarmele orizontale si cele verticale. spre cea superioara. albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele. se recomanda ca in timpul infloririi pomilor fructiferi.... Se aseaza rama cu fagurele montat pe calapodul apicol umezit si se corecteaza pozitia. distanta. Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci. care nu se incadreaza in alte sectiuni ale site-ului. Pozitia corecta a fagurelui este cea in care se asigura urmatoarele distante : la speteaza inferioara. stie ca in anumite cazuri poate intampina dificultati in a o repera usor. dulapuri speciale. nu este deloc asa. reusind lucrul acesta daca este lasata de albine.. randalina apicola.. Aceste reziduri cat si cele ramase de la strecurare se lasa la uscat pentru ca mai contin inca destula ceara. urmand a fi utilizati la nevoie... fagurele aproape lipit. un ciocan de electronist cu ciocul modificat sau mai modern transformatoare de c. Prelucrarea cerii in stupina Putem lasa la racit si decantat pana a doua zi cand calupul rezultat se scoate usor din cratita. dinspre speteaza inferioara. Unde din neatentie fagurele a fost gaurit se procedeaza la astuparea gaurii cu ceara topita. se trec la rezerva . DIVERSE IN APICULTURA Aceasta sectiune prezinta diverse articole de apicultura . Cladirea si pastrarea fagurilor Pentru a avea si faguri bine claditi. Pentru lipire se pot folosi pintenul apicol. Dupa 1-2 zile se scot. iese intaia matca tanara. pe laterale si speteaza superioara 2-3 mm.. Daca familia ramane in frigurile roitului. Fiecare apicultor care deschide stupul si cauta sa identifice matca familiei de albine. sa fie dati familiilor de albine pentru ai cladi partial. obligatoriu in pozitie verticala pentru a preintampina deformarea lor. Stupii sunt de doua feluri : stupi orizontali si stupi verticali.a cu o tensiune mica. Depozitarea se face in corpuri de stup. In partea inferioara calupul o sa contina reziduri ce se pot rade cu un cutit. Primii pasi in apicultura Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de albine. Ce trebuie stiut despre stupi : de orice tip ar fi. Deci se poate afirma ca marcarea matcilor are doua motivatii. Metode si instrumente de marcare a matcilor Desi pare ca operatiunea de marcare a matcilor este doar o "hachita" a stuparilor mai pretentiosi. Viata familiei de albine In familia de baza. Facelia. o planta valoroasa pentru apicultura Avand perioada de vegetatie scurta. In toate aceste cazuri se are in vedere ca lipirea sa se faca fara a gauri fagurele si pe toata lungimea sarmelor. In cadrul fiecarei categorii. sunt diferite variante constructive. la 8 zile de la capacirea primei botci. facelia poate fi cultivata in miriste dupa culturile ce elibereaza devreme .

Metoda este simpla iar ustensilele folosite usor de procurat. Metoda pentru stupinele mici si medii Aceasta metoda este recomandata pentru apicultorul care detine un numar mai mic de stupi. raciti lent pentru o buna separare . intre acestea fiind si graul.. obtinuta din fagurii vechi. Apilarnilul. Aceste reziduri cat si cele ramase de la strecurare se lasa la uscat pentru ca mai contin inca destula ceara. Sfaturi finale : respectati proportia de 1/1 dintre ceara si apa . Cratita se acopera cu materiale textile groase in scopul racirii cat mai lente a mixturii. Putem lasa la racit si decantat pana a doua zi cand calupul rezultat se scoate usor din cratita. descapacire etc. cultura ce ocupa suprafete mari in tara noastra. In partea inferioara calupul o sa contina reziduri ce se pot rade cu un cutit.. Metoda pentru stupinele mari Cand numarul familiilor de albine este mare sau cand apicultorul doreste sa transforme prelucrarea cerii intr-o afacere conexa se simte nevoia unei metode cel putin semiprofesioniste. producere. Asta presupune ca utilajul simpludescris mai sus sa fie inlocuit cu o presa. sa se stabileasca toate amanuntele de calitate. inclusiv tipul recipientului. daca nu sunt prelucrate. un kg de ceara .. Temperatura de conservare a produsului . colectati si uscati rezidurile ramase. Setul de prelucrare este compus din : o oala smaltuita de 4-5 litri. Repetam operatiunea de cate ori mai strangem alte cantitati de fagure. Cu cat racirea este mai lenta cu atat se produce o separare mai buna a cerii de rezidurile ramase. Mixtura rezultata o strecuram in cratita. depozitare Apilarnilul recoltat se depoziteaza in recipiente de plastic alimentar(tip PET).. Oala cu apa si ceara se aseaza pe aragaz si amestecand din cand in cand asteptam sa se topeasca fagurii. un litru de apa). si o alta considerata calitativ inferioara . In cele ce urmeaza vom prezenta doua metode de prelucrare a cerii care pot fi folosite atat in stupinele mari . In oala se pun fagurii de prelucrat si se adauga apa de ploaie . conditionare. PRELUCRAREA CERII IN STUPINA Ceara de albine este o resursa importanta in apicultura. cat si in cele mici. o lingura mare de lemn . dar care din pacate nu este indeajuns exploatata . mixtura nu trebuie sa dea in clocot pentru ca se pot produce accidente sau deteriora produsul final . In toamna toate calupurile de ceara se retopesc dupa acelasi procedeu si se toarna intr-o forma mai mare. care poate . o strecuratoare mare careia ia fost atasata o bucata de tifon . Trebuie sa avem grija ca amestecul sa nu dea in clocot pentru a nu degrada ceara (reactia de hidroliza). in cantitate egala cu masa de ceara (ex.mucegaiuri etc.. Importanta culturilor de facelia semanate esalonat in vara este deosebita asigurand familiilor de albine. Micile cantitati de ceara pe care stuparul le recolteaza se pot deteriora fiind atacate de gaselnita. Ceara in stare bruta poate fi impartita in doua categorii : o ceara de prima calitate care are o culoare deschisa obtinuta din rama claditoare. Este bine ca odata cu incheierea unui contract cu un cumparator. o cratita smaltuita de 4-5 l.terenul. Este recomandata folosirea unei ape dedurizate pentru a da o culoare frumoasa si consistenta produsului final. folositi apa dedurizata(apa de ploaie) . de capacitate mica.

MARCAREA MATCILOR IN STUPINA Desi pare ca operatiunea de marcare a matcilor este doar o "hachita" a stuparilor mai pretentiosi.Deasupra . acestea fiind legate de usurarea reperarii matcii pe faguri cat si de cunoasterea varstei reale.culorile se repeta la fiecare 5 ani . sfaramati. este o varianta imbunatatita care asigura un randament de extractie si o productivitate marita. operatie care se repeta pana la umplerea corpului presei.Este prevazuta cu un reductor de turatie si forta 1/18.manetele 7 . Realizand un astfel de utilaj se poate incropi chiar o mica afacere. Presa Antonescu 2 . cat si un bun randament al muncii( 30-80 faguri/ora). cu sau fara sarme. Deasupra gratarului de lemn 1 se asterne un strat de paie 2 cu o grosime de 20-25 mm.decantor este eliminata . aproape 75% din inaltimea acestuia. prelucrand fagurii vechi pentru alti apicultori.fig.asigura un rezultat mult superior.se trece la extractia cerii. se pun la topit. Peste ultimul strat de paie . Codul culorilor . apa reziduala de la fundul colectorului . Cand acestia s-au topit si corpul presei s-a incalzit.presele de tip Antonescu se pot realiza de orice apicultor la un pret mult mai mic decat alte prese de aceeasi capacitate existente in comert.pe un foc potrivit intr-un vas emailat sau din inox cu o cantitate egala de apa de ploaie. se aseaza discul de lemn 4. Un utilaj de acest fel este reprezentat de presele tip Antonescu. Prin actionarea volanului 5 se alatura de acesta discul metalic 6.1. sporind astfel veniturile personale. Ulterior ceara obtinuta se retopeste si se toarna in calupuri mai mici sau mai mari. Consideratii personale . in centrul sau .presa manuala de ceara . nu este deloc asa. Fiecare apicultor care deschide stupul si cauta sa identifice matca familiei de albine. Deci se poate afirma ca marcarea matcilor are doua motivatii. pe baza cunoscutului principiu de functionare al vaselor comunicante si a diferentei de densitate dintre ceara si apa.D. Se asterne un nou strat de paie si apoi inca o portie de miscela . Extractia cerii cu presele Antonescu (descrierea autorului) Fagurii vechi.spre dreapta . Capacitatea de prelucrare este de 80 faguri/ora la un randament de 16 g/dm patrat. stie ca in anumite cazuri poate intampina dificultati in a o repera usor. se toarna 800-1000 g miscela ( faguri topiti + apa ) 3. Constructiv presa este un simplu teasc care insa este prevazut cu izolatie termica a cuvei.decantor C. care trebuie sa fie de 3-4 ori mai gros fata de celelalte . are o capacitate de prelucrare de 30 faguri reformati/ora cu un randament de 16 g ceara purificata/dm patrat. Ceara si apa reziduala se scurg in colectorul . Cand acestea au atins nivelul superior al conductei "t" . Folosirea acestor prese asigura apicultorului un bun randament de extragere (aprox. 2 . pana ce discul metalic 6 a coborat lent in corpul presei .o cuva cu pereti dubli si un generator de aburi.fig. Apoi se actioneaza . 190 g ceara/fagure Dadant) . Presa Antonescu 1 . conform schemei .

Oja folosita trebuie sa fie de culoarea anului. Este solutia cea mai ieftina si nu trebuie sa ne facem griji pentru procurarea materialului. Eventual se poate folosi si un dispoziti de imobilizare ca cel din fig. mijlociu si a degetului mare de la mana stanga. noi am ales doua care se detaseaza prin eficienta si simplitatea lor. Stantarea se face cu o preducea construita dintr-o mina metalica de pix.2. Acesta are forma si lungimea unui creion obisnuit. Tehnica marcarii . si are o viteza de uscare optima. Cu acest capac se poate imobiliza matca prin presarea pe fagure sau pe o suprafata moale(burete etc.). Cu capatul indoit la 45 de grade (in prealabil umezit). daca operatiunea nu se face direct in stupina. ascutita la unul dintre capete. Nimic mai simplu. cu capetele rotunjite si tesite. Confectionarea lui poate fi facuta de oricine in mai putin de 10 min.2 mm. La marcarea cu placute.din punct de vedere tehnic marcarea matcii se poate face oricand . tamponam scutul dorsal al matcii cu adezivul special sau oja incolora. Marimea rondelelor nu trebuie sa depaseasca 1.8 . se foloseste un lac de unghii incolor.luam placuta marcatoare si o aplicam peste adeziv.cautand sa obtinem o fixare cat mai centrala si trainica. acestea vor fi obtinute prin stantarea unei foite de staniol de culoarea anului respectiv. Cand marcajul se face cu placute de staniol sau opalit. folosind capatul drept al creionului marcator. . Daca nu gasim oja de culoarea anului respectiv . pentru lipire se foloseste o oja incolora pentru staniol. Marcarea incepe prin imobilizarea matcii. Oja are calitatea de a forma un marcaj vizibil. compact. Practic. Pentru cineva care face pentru prima oara lucrarea. Noi recomandam insa ca marcarea sa se faca inaintea introducerii matcii in nucleul de imperechere. Daca avem numai placute de opalit(fara adeziv). rezistent in timp. imobilizam matca.iar in capatul celalalt alt ac indoit la 45 de grade. Cu mana dreapta introducem creionul de marcat in oja(cu boldul drept). scuturam surplusul de oja si tamponam scutul dorsal al matcii(mijlocul primului segment dupa cap). Cateva recomandari importante . La unul din capete se infinge un ac cu gamalie drept. Aceasta se prinde cu varfurile degetului aratator. sau adezivul aferent setului pentru opalit. Vopsele .la aplicarea vopselei sau adezivului se urmareste cu mare atentie ca acestea sa nu atinga radacinile aripilor sau sa intre in segmentul cervical al matcii.dintre toate vopselele incercate la marcare cea mai eficienta s-a dovedit a fi banala oja pentru unghii. care asigura un bun control asupra matcii.Din toate metodele prezentate in literatura de specialitate. sa fie in termenul de garantie. se poate folosi cu succes aceeasi oja incolora. Ce si cum folosim : Instrumentul de marcat . poate parea complicat si de aceea incepatorilor li se recomanda folosirea capacului din fig. Placute de marcare . eficient si ieftin.un instrument ieftin si eficient se confectioneaza din lemn si doua ace cu gamalie(bolduri). pe care il coloram cu o cantitate mica de vopsea de oua(netoxica). cu acest instrument de marcare se poate atat aplica vopseaua aleasa cat si lipi o placuta.in cazul in care folosim pentru marcare rondele mici .3 . Bineinteles pentru cine are posibilitatea sa-si procure de "afara" rondele speciale de opalit este si mai bine.

. Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat. numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu. Sa incepem cu . au o lungime de 15-17 mm. albinele lucratoare si trantorii. depune peste 2000 de oua/zi.. ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi.3 sau chiar 4. Pe masura ce timpul se incalzeste. Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii. Au talia mai mica(12-14 mm).). abdomenul foarte dezvoltat. 100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul. Matca este hranita puternic. ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare. osciland de la 10000 in perioada de iarna.. Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor. Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil.. albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat. Noi va recomandam (celor neinitiati) sa o cititi cu atentie. Concluzii : pentru marcarea matcilor se pot folosi si alte vopsele ( alcool cu schellack . fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna. capul globulos si o greutate de 200 mg. sau truse de marcat. ventilatie . De obicei in stup este o singura matca. deci nu ezitati !! FAMILIA DE ALBINE Poate o sa credeti ca lecturarea acestei pagini care cuprinde informatii despre viata familiilor de albine nu are sens. avand corpul mai lung(20-25 mm). matca depune din ce in ce mai multe oua. Indivizii dintr-o familie In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi : matca. Dupa ce albinele fac zborul de curatire. nuclee se face dupa uscarea marcajului si disparitia mirosului vopselei(30-40 min. Pentru a va face "mana".Reintoarcerea matcilor in familii. pentru ca o cunoastere aprofundata a albinei si a modului ei de viata o sa va fie de mare ajutor in activitatea de apicultor. pana la 40000-80000 in vara. capul mic. nou iesita din celule primavara. cu albina tanara. Dezvoltarea familiei de albine Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita. vopsea auto). Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere. acetona cu celuloid .inceputul . Ba mai mult se gasesc pe piata si creioane marcatoare (gen "marker"). acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet. In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate. fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine. Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti( lipsa de spatiu. Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg. Matca : Este singura femela fecundata din stup. putand hrani 2. Trantorii : Sunt masculii care imperecheaza matca. Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie inlocuita. puteti exersa marcajul pe trantori si asa veti verifica si calitatea si toxicitatea materialelor folosite. In numar de cateva sute. de unde va fi eliberata de albine. Pentru mai multa siguranta matca marcata se introduce intr-o cusca de izolare . matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului. aripi ce depasesc abdomenul. duco . Pe la sfarsitul lui februarie. numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o larva. o greutate de aprox.

In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere. Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august. albinele doici depun in celula laptisor de matca. spre sfarsitul celei de-a treia zi. oul sta vertical in celula. matca micsorand ponta. traiesc pana in primavara urmatoare. ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului. O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C. fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza. Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului. perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere. albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului. o familie consumand iarna 610 kg de miere. iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi. Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate.insuficienta etc. nimfa. insotite de multi trantori parasind stupul. Catre sfarsitul lunii iulie. are loc prima roire. in care matca depune oua la interval de cateva zile. trantorii fiind alungati din stup. matca cu o parte din albinele tinere. Inmultirea familiilor de albine Se poate spune despre albine ca au o viata scurta.). apar frigurile roirii. picioare produc caldura necesara. a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei. La aceasta. Albinele construiesc botci de roire. mai cu seama la sfarsitul lunii august. In prima parte a iernarii familia nu creste puiet. asigurand cresterea noilor larve. Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou . reusind lucrul acesta daca este lasata de albine. iar cele din interior (mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi. Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci. Invelisul oului se moaie si din el iese larva. Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C. Cand se intampla asta. acest roi contine mai multe matci tinere. puterea familiei se micsoreaza treptat. Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele. In primele zile larvele stau incolacite pe . Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare. In familia de baza. de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie. nici in perioadele cele mai geroase. iese intaia matca tanara. Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere. larva . la 8 zile de la capacirea primei botci. in sezonul activ traind 35-40 zile. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport. miere si apa. albina care neparticipand la cules are un organism neuzat. Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci. Catre sfarsitul celei de a treia zi. septembrie si octombrie. abdomen. Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen. In toamna la aparitia primelor nopti reci. Generatiile de albine iesite toamna. iese al doilea roi cu matca neimperecheata. Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila (ploioasa). Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox. In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca. Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere. Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri. albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura. Daca familia ramane in frigurile roitului. produs de glandele lor salivare. La urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup. iar in cel inactiv 6-8 luni.

ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor. albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul . si anume intre a 6-a si a 12-a zi. Daca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv. Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor. aerisesc stupul. Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii. Cand albinele se pregatesc de roire. Stadiul dezvoltarii Ou Larva Larva capacita. Intre a 3-a si a 13 zi. cuibul si hrana albinelor Dupa iesirea din celula. in care matca depune oua. adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm. albinele pazesc intrarea in stup. Matca 3 5 1/2 7 1/2 16 Lucratoare 3 6 12 21 Trantor 3 6 1/2 14 1/2 24 Trantorii : Provin din oua nefecundate. prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile. celule de trantor cu diametrul de 6. Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau vegetala. In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa. In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura.fundul celulei. celule de matca (botci) care au forma unei ghinde.5 mm si adancimea de 11-12 mm . iar durata de dezvoltare este cea mai mare(24 de zile). . nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara. preseaza polenul si curata stupul. Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa(celula). cu capul spre deschiderea ei. viata albinei lucratoare se imparte in doua etape. In primele 20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup. In ziua a 21-a iese albina lucratoare. Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta. albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare.4 mm si adancimea de 10-12 mm . O schema arata astfel : in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul. Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara. Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de 5. In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare. la trantor difera si oul. Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare. cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. ele construiesc botci pe marginea fagurilor. Activitatea. In primele zile. functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului. Fiecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule hexagonale. In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei. iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile. botci de roire. iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina culegatoare.prenimfa. Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca. Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de hranire. Tot in acest timp. Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare. Intre a 18 si a 21-a zi de viata. depoziteaza nectarul.nimfa Total zile Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare. atunci polenul este hrana proteica(painea). amestecata cu polen. albinele hranesc puietul.

Primul pas in apicultura De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi(2-3 buc.)iar pe masura ce stuparul incepator capata experienta si stupina va creste numeric si calitativ. pastura. Stupi care pulseaza de viata. Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 30 familii de albine. Stuparii incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat. sa perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa apara. Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care speram sa le obtinem. albine. Ce poate fi mai inaltator? Ce alta indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine? Raspunsul e simplu: stupi. tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol 90 kg de miere si 30 kg de polen. si nu in ultimul rand incapatori.si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. polen. Procurarea de stupi. Un adevar . propolis)cat si una spirituala. Nimic nu se compara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta. Organizarea unei stupine Ca in orice activitate. Nu se porneste la drum cu stupi din vechituri. trantori in permanenta cautare a dragostei. Trebuie doar sa avem rabdare. In cadrul fiecarei categorii. Trebuie sa fie rezistenti. aer liber. Apicultura are o latura materiala (se obtine miere. la o distanta de 2 m pe rand si 4-5 m intre randuri. departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari. trebuie sa fie o distanta de 2-3 km. stupari. depinde in mare masura si de tipul de echipament apicol folosit. bine incheiati. propolis. 800 g ceara si 3-4 kg polen. tot felul de echipamente si materiale apicole nu sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme. Totul trebuie facut cu atentie si numai dupa o prealabila documentare(literatura de specialitate se gaseste)si mai ales cu multa tenacitate. Se poate ajunge ca in 3-4 ani sa avem creata o stupina frumoasa. cat si de calitatea acestuia. Aceasta suprafata (2826 hectare)trebuie sa asigure un cules bogat. toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. asta in functie de potentialul melifer al zonei. Conditiile de baza sunt acelea care tin de realizarea lor. Ce trebuie stiut despre stupi : de orice tip ar fi. sunt diferite variante constructive. pastura. Intre doua stupine vecine. Amplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna. Raza de zbor a albinei este de 3 km. In final rezultatele depind numai de priceperea noastra. Consultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege. natura. PASIUNE SI AFACERE Apicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii. Deci mare atentie la ce cumparati!Prin alegerea stupilor. Stupii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud-est. De obicei intr-un an bun se pot realiza de la un stup 25-30 kg miere. Alegerea vetrei stupinei Se face pe baza mai multor criterii. Iubitorii de stuparit. ceara. familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse apicole. sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste apicultura.APICULTURA . natura. trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de cele din natura. ceara. sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun : dragostea de albine. intins pe toata durata sezonului activ. matci care perpetueaza viata. Stupii sunt de doua feluri : stupi orizontali si stupi verticali. realizati dupa standard. familii de albine. albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere. in locuri linistite. Productia de miere. Alegerea tipului de stup Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de albine. departe de surse poluante. polen.

Apicultura . De obicei. De aceasta insusire trebuie sa se tina seama. nefiind nevoie de mult fum.este valoroasa. intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti sa le instalati. . pe rame cu faguri necladiti. totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna. intreprinzatorul trebuind pe rand sa fie apicultor. La fel si zona in care aveti amplasata stupina are o mare influienta. Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim: . Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup. Avantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite. sofer. Procurarea familiilor de albine La cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (7-8 faguri.Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumita lucrare. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa (1.un spatiu cu mai putini factori agresivi externi. Un sfat : participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este de preferat ! Nu incercati sa faceti totul singuri.aprox. .Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor.Este indiciul principal! O familie care la sfarsitul sezonului activ si-a asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa. Ca in orice afacere. intr-o anumita perioada de timp stupul se va transforma. ca succesul actiunii sa fie asigurat. Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune.Prolificitatea matcii . Aceste cerinte sunt minime. Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere. numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt relevante. O matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii. din care 56 cu puiet). . Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite. contabil.e sigur : un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar. Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii multietajati. pentru ca asa vom putea evita bolile. un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada. iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu. stupi verticali cu magazine cat si stupi orizontali. pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi(120-150 zile). Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua . medic veterinar.Productia de miere . hamal. O casa mai curata . Felul depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii. Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar. investitia materiala si implicarea personala sunt destul de considerabile.Blandetea albinelor .Rezistenta la iernare .5 kg) si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica. se intampla ca la oameni. calitatile matcii fiind transmise la descendenti.In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit. Este recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi.Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii. Exemplu : prin schimbarea unei matci. urmand ca la urmatoarele achizitii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult de experienta avuta.Rezistenta la boli . manager. Primii pasi spre realizarea obiectivului au . iar in zonele de deal.Harnicia la cules . Nu degeaba se spune ca matca da tonul. consumul de hrana. Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze familii de albine. cu precizarea ca volumul de munca. montane si nordice.o afacere de succes Suntem convinsi ca majoritatea vizitatorilor acestui site isi pun intrebarea daca apicultura poate fi o afacere. iar unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral. Acestea trebuie alese! Prin comparatie. Parametrii luati in calcul sunt : mortalitatea albinelor. etc. 150-180000.Este unul din factorii principali care determina puterea uneii familii. care prin ajutorul pe care vi-l vor da o sa faca. . Raspunsul este din start unul pozitiv. au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna. . se aplica politica pasilor marunti. au un numar mare de zboruri pe zi. in decursul unui sezon.

Aici lucrurile se schimba radical. fiind necesara angajarea de muncitori sezonieri. Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei. Stupina "pastorala" . nu trebuie sa sperie pe nimeni. tractoare. devenind rentabil la un numar de peste 300 de familii. dat fiind cheltuielile mari cu transportul. pentru ca in acest domeniu se poate face o treaba buna si bani frumosi ! . subventiile vor fi prezente si totul o sa intre pe un fagas normal. Albinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport (camioane.E se face mult mai usor. se considera amator stuparul care are 1-100 familii de albine. dar se schimba si generatiile de apicultori. care vor deprinde altfel de comportamente economice. Semiprofesionisti .se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate 30-35 buc. volumul de munca 1200-1300 ore/an. un numar optim fiind undeva spre 600 de buc. Cum ar trebui sa arate structural o "intreprindere" al carui obiect de activitate este apicultura ? Sunt doua posibilitati. cerintele in domeniul veterinar-apicol. pavilioane). unde sunt granitele dintre amatori. Se schimba conditiile de functionare intr-un mediu economic. Numarul de ore munca/an creste dramatic. mediul concurential.fost expusi mai sus. O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea./vatra). Penetrarea pietei U. stuparitul pastoral fiind absolut necesar. De obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele : volum de munca mediu(la sfarsit de saptamana) .Ingradirile privind calitatea produselor. Un alt obiectiv este construirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor. apicultorul are o alta munca de baza. legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat numarul de km.Se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi. intre ele.matci) se obtine prin mijloace propii . Pentru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale. Un singur gand trebuie sa va calauzeasca : nu ratati oportunitatea oferita de apicultura. Potrivit normelor. se poate practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor. Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra.E cat si in America. La un numar de 300 de stupi sunt necesare 8-10 locatii. facuti cu masina sa fie cat mai mic. semiprofesionisti si profesionisti : Amatori . pentru ca supravegherea sa fie facuta mai usor si cheltuielile sa se reduca. materialul genetic (roiuri. se prelucreaza primar unele produse ale stupului etc. Profesionisti . Uneltele si utilajele vor fi folosite in comun pentru tot numarul de familii. Existenta a 1-2 mijloace de transport constituie o necesitate.Este un alt sistem care se practica atat in tarile U. asta functie de nazuintele intreprinzatorului si de sistemul ales : Stupina stationara . urmand ca in pauzele dintre "expeditii" sa fie cantonate pe 2-3 vetre. tren. Sistemul expus cere o investitie si o implicare maxima.E deschide noi orizonturi apiculturii in general si apicultorilor in special. cu o distanta de 5-6 km.obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit.numarul de familii este de 100-300 buc. Aderare Romaniei la U. Aceste locatii se inchiriaza de la diversi propietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor. materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate.

Acesta planta speciala este facelia. poate fi folosita si ca furaj..Cei ce doresc formarea unei baze melifere proprii. originara din America de Nord unde creste si spontan. Proportiile de semanat cele mai bune sunt mazariche 100 kg/ha + ovaz 40-50 kg/ha + facelia 3-4 kg/ha. dar cele mai bune rezultate da amestecul cu borceag de primavara (mazariche + ovaz). pe langa valoarea melifera. fiind si un bun nutret pentru animale. trebuie sa cultive facelia. dar patul germinativ trebuie bine maruntit incat samanta sa fie ingropata la 2-3 cm si in mod uniform. . Intretinerea culturilor cere atentie in prima faza de vegetatie cand plantele sunt mici. Planta.In zona de campie cu arsite mari. distanta dintre randuri 12-15 cm sau 40-60 cm. cultura de vara a faceliei are o durata de inflorire de 25-30 zile.In aceste conditii rasarirea are loc in 6-7 zile de la semanat.CULTIVAREA FACELIEI Flora spontana sau cultivata care prezinta un real interes pentru apicultura este destul de numeroasa.cat si pe cele aflate in propietatea tertilor. Recoltarea se face cu combina.s. folosind o norma de 6-8 kg samanta la hectar. Apicultorii trebuie sa stie ca exista o planta de cultura.cu o tulpina ramificata purtand mai multe inflorescente in forma de evantai a caror inflorire incepe cu florile de la baza. productiile de samanta variaza intre 200 si 500 kg /ha in functie de conditiile pedoclimatice si de agrotehnica aplicata. cultura ce ocupa suprafete mari in tara noastra. furnizand culesuri intr-o perioada deficitara in flora melifera. Planta creste inalta de 40-60 cm. mazarichea. atat pe terenurile propietate personala . Pentru loturile semincere sau apicole se recomanda insamantarea in lunile martie-aprilie cand sunt intrunite conditiile optime pentru germinarea semintelor cat si pentru rasarirea si dezvoltarea plantelor. Semanatul se face cu masina. foarte valoroasa. In amestecuri furajero-melifere facelia aduce o sporire cantitativa a masei furajere si constituie o sursa sigura de nectar. situata in imediata apropiere a stupinei. care asigura productii mari de miere si a carei cultivare reprezinta un mare beneficiu atat pentru albine cat si pentru apicultori. soia. lupin. Pregatirea terenului pentru insamantarea faceliei sa face obisnuit. Facelia este putin pretentioasa la conditiile de clima si sol. pentru a se evita imburuienarea. prelungind culesul cu 2-3 saptamani. in timp ce in zonele mai umede si cu temperaturi moderate durata de inflorire este mult mai mare. facelia poate fi cultivata in miriste dupa culturile ce elibereaza devreme terenul. Agrotehnica faceliei Insamantarea poate fi facuta in pragul iernii (noiembrie-decembrie) sau primavara in mustul zapezii (februarie-martie). o dezvoltare viguroasa si o productie de nectar buna.de la rasarire pana la inflorire trecand 45-55 zile. Se pot face amestecuri de facelia cu plante leguminoase ca: mazarea. in aceste cazuri inflorirea se produce catre sfarsitul infloririi salcamului. intre acestea fiind si graul. iar plantele au un ritm de vegetatie rapid.a. gasind in tara noastra conditii bune de cultura in toate regiunile.facelia a fost introdusa in tara noastra ca planta specific melifera dar care poate intra si in componenta amestecurilor melifero-furajere. Rezistand bine la brumele tarzii de primavara si timpurii de toamna se poate cultiva de primavara timpuriu pana toamna tarziu. Avand perioada de vegetatie scurta. " Specie anuala.Perioada de vegetatie la facelia este scurta. Importanta culturilor de facelia semanate esalonat in vara este deosebita asigurand familiilor de albine un cules continuu pana toamna tarziu. iar durata infloritului este de 30-50 zile depinzand de evolutia factorilor climatici.

ca fiind profitabila. a evolutiei timpului in perioada de vegetatie.Caracteristici melifere Perioada de vegetatie a faceliei este scurta. Ambele forme de asociere sunt profitabile in urmatoarele conditii : suprafetele de teren sa se afle in aceeasi locatie . O forma de colaborare contractuala este aceea in care apicultorul vine cu samanta pentru cultura. urmata fiind de recoltare. .iar inflorirea dureaza 30-50 zile. favorabila in conditiile din Romania este intre 15 mai si 1 iulie. poate asigura apicultorilor profesionisti sau amatori.a epocii de semanat si a agrotehnicii aplicate. Totusi se poate estima ca perioada aprox. in schimbul careia primeste un procent modic din furaj dupa recoltare si dreptul de a folosi cultura in perioada infloririi pentru albine. pentru ca principala problema de aici vine. recolteaza furajul si achita contravaloarea arendei din beneficiile obtinute." -----------------------------------------------------------------------------------------In incheiere dorim sa va dam cateva sfaturi legate de procurarea terenului pe care o sa fie cultivata facelia. Cantitatea de nectar secretata de o floare si implicit productia de miere la hectar variaza foarte mult sub influenta factorilor pedologici.de la rasarire pana la inflorire trecand 45-55 zile. totul se reduce la o crestere continua de trantori pana la un anumit stadiu larvar. suprafata de teren cultivata sa fie destul de mare pentru a se asigura un potential melifer care justifica investitia. dand productii de miere la hectar de 600-1000 kg.In contract se stabilesc clar toate detaliile privind drepturile si obligatiile partilor.se incheie contracte de cultivare cu cat mai multi proprietari. fapt ce determina albinele sa o viziteze intens in tot cursul zilei. Vremea apiculturii bazate exclusiv pe productia de miere este pe cale sa apuna si doar o diversificare a produselor poate defini aceasta activitate. Momentul variaza de la an la an( functie de stadiul dezvoltarii familiei). insa cu mai putin . o importanta sursa de crestere a veniturilor. decat cele legate de cultura in sine si procurarea banilor pentru infiintarea si intretinerea culturii. in principiu. Sunt cazuri cand apicultorii au in proprietate suprafete mari de teren si pentru ei nu sunt obstacole.infiinteaza cultura. Deci. In conditii de cultura mai putin favorabile cantitatea de miere la hectar poata sa fie intre 300 si 600 kg. Valoarea melifera a faceliei este mare. Pentru cine nu are teren exista doua posibilitati : . Un pic de teorie : cand si cum cresc albinele trantori Din punct de vedere practic inceputul cresterii naturale a trantorilor de catre familiile de albine nu poate fi estimat cu precizie. Cererea mare pentru acest produs. APILARNILUL . Cresterea puietului de trantor se poate face si in afara perioadei optime. o foloseste in scop apicol.venita din partea producatorilor romani de medicamente naturiste. obtinut din larvele de trantor si din continutul nutritiv aflat in respectivele celule de faguri.Productia de apilarnil in familiile de albine se obtine prin folosirea ramei claditoare si insamantarea acesteia cu oua de trantor de catre matca. biologic activ. producanduse din mai pana in octombrie in functie de data semanatului. Apilarnilul este un produs apicol natural. recoltate intr-un anumit stadiu larvar. influentata de evolutia factorilor climatici.Colaborarea cu terti : In anul cand se doreste infiintarea culturii.5 mg cu o concentratie in zahar a nectarului de 28% (Cirnu 1973).Arendarea pamantului : Apicultorul arendeaza suprafete de teren de la propietari. In conditii favorabile cantitatea de nectar secretata de o floare variaza intre 1 si 4.PRODUCERE SI CONDITIONARE Apilarnilul este unul dintre cele mai cautate produse din stupina.

astfel incat la inceputul lui aprilie sa aiba minim 6-7 faguri bine acoperiti de albine. Deosebirea este aceea ca dupa obtinerea a 1-2 rame cladite/familie.succes.mai sunt si alti factori care determina o buna crestere a trantorilor (ex. se poate afirma ca daca rama cu pastura si miere se afla in imediata apropiere a ramei cu larve de trantor. Obtinerea larvelor de trantor (apilarnilului) In scurt timp de la cladire. Aprovizionarea cu polen . La 10 zile de la depunerea oualelor. este indicat.2 . Deoarece majoritatea . incepe cresterea mai devreme si cu un numar mai mare de trantori. insa acestia sunt considerati ca fiind secundari. sau o rama ca in fig. numarul acestora creste. cand vremea s-a stabilizat se stimuleaza cu sirop de zahar 1/1 si polen sau inlocuitori. dupa taierea vechiului fagure). Perioada optima extinsa in care se poate produce apilarnil la un potential maxim incepe odata cu inflorirea pomilor fructiferi si se incheie odata cu terminarea ultimelor culesuri de productie (1 august). matcile de 1-2 ani fiind cele mai performante. In jur de 1 aprilie. Daca demararea productiei de apilarnil incepe in iunie nu se vor folosi acele familii care au matci nascute in anul respectiv. Recoltarea se face manual sau semiautomat cu ajutorul aparatului cu vid folosit la recoltarea laptisorului de matca.prezenta unei matci care a stat o iarna in familia de albine este benefica pentru cantitatea de puiet de trantor.o familie puternica. continuand si stimularea. Varsta matcii . obtinem fagurii necesari productiei. Prezenta unui bun cules de polen din natura reprezinta un factor favorizant.s au chiar in timpul cladirii fagurilor.atat mierea cat si pastura. pe care o folositi curent in stupina. Alti factori . inclusiv puietul de trantor. putem recolta prima productie de apilarnil a anului. intre ultima rama de puiet si rama cu miere si pastura. matca insamanteaza acesti faguri. familiile de albine pe care le alegem pentru producerea apilarnilului trebuie sa indeplineasca cateva conditii de baza. Factorii interni si externi ce influenteaza cresterea sunt : Puterea familiei de albine . Hrana. Obtinerea fagurilor cu celule de trantor Pentru a obtine cei 1-2 faguri cu celule de trantor se foloseste o rama obisnuita. Mai indicat este sa folosim ca stimulent o pasta de zahar pudra si miere sau un serbet. trebuie sa asigure o buna crestere. In anul doi de viata matca creste cantitatea de oua nefecundate depuse. deci in a 7-a zi de stadiu larvar. ci se vor reintroduce in cuib dupa fiecare sarja de apilarnil. intr-un anumit timp (dupa puterea si harnicia familiei). insarmata pentru a da trainicie fagurelui. Dupa aprox. Referitor la prezenta polenului in faguri(pastura).se stie ca odata cu aparitia puternica a polenului in natura. datorita dezvoltarii accelerate din primavara . Producerea apilarnilului Dupa cum am citit mai sus. in comparatie cu una mai slaba . ca rama introdusa sa contina urme de ceara (o rama reformata. In acest fel. Pentru a grabi cresterea fagurelui. cu faguri naturali ce contin celule de trantor.1. datorita usurintei in administrare. Ca utilaj de obtinere a larvelor de trantor se foloseste banala rama claditoare. In primul rand aceste familii sa fie destul de puternice. acestia nu se vor taia. 10-15 zile de hraniri se introduce rama crescatoare conform fig. situatia genetica). in familii creste si cantitatea de puiet.

apicultorilor nu au la dispozitie un asemenea aparat. de capacitate mica. Depozitarea si conservarea apilarnilului Apilarnilul recoltat se depoziteaza in recipiente de plastic alimentar(tip PET). fagurii se reintroduc in familii. cu care se recolteaza continutul ramas in celula. In familiile puternice din stupii orizontali sau multietajati se pot introduce concomitent cate 2 rame de productie. Dupa recoltarea apilarnilului.) . Temperatura de conservare a produsului este de minus 5-20 grade C. Acest instrument are un capat ascutit. usor curbata. Alte detalii Numarul si marimea sarjelor de apilarnil depinde de fiecare familie in parte. o spatula din lemn. folosirea acestuia este recomandata. Putem spune ca este si profitabila daca ne ingrijim din timp sa incheiem un contract ferm cu un cumparator (producator medicamente. in lateralele cuibului(intre puiet si provizii). sa se stabileasca toate amanuntele de calitate. continuand cresterea. Concluzii finale : Producerea apilarnilului este o activitate relativ usoara. se va folosi pentru delarvare. Este bine ca odata cu incheierea unui contract cu un cumparator. variaza intre minus 15-20 grade C. Pe toata perioada producerii apilarnilului se fac usoare hraniri de stimulare(inclusiv proteice). cu care se face delarvarea iar la capatul celalalt o spatula de 3 mm. Avand in vedere ca temperatura de functionare a unui congelator obisnuit. os sau plastic. care cere insa multa atentie si timp.etc. inclusiv tipul recipientului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful