http://www.computerica.

ro/conversie-pdf-in-word-online/ LUCRARI DE PRIMAVARA IN APICULTURA
Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru : anul apicol incepe toamna ! De felul cum sunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul : productia, starea de sanatate, marimea stupinei si in general tot ce tine de buna desfasurare a lucrurilor. Totusi pentru a nu crea confuzii, vom suprapune anul apicol cu cel calendaristic, urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie executate sa faceti aceasta separare singuri. Acestea fiind spuse sa trecem la treaba . Odata cu ridicare sensibila a temperaturilor, primavara in stupina trebuie facute mai multe lucrari. In ordine cronologica (subliniem ca toate au importanta lor) acestea ar fi :

Pregatirea vetrei stupinei Pe la inceputul lunii martie(functie de starea vremii)demaram primele actiuni : - curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea, adunam si inlaturam crengile, frunzele si in general toate resturile, urmarind o igienizare totala - asezam stupii pe locurile definitive, functie de sistemul ales, urmarind ca urdinisurile sa fie orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze de caldura soarelui - curatam prin urdinis( cu o sarma) stupii de albine moarte si alte resturi ; acestea se vor arde neaparat - instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturile reci ale inceputului de primavara Supravegherea zborului de curatire In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup, au acumulat in intestine reziduri care acum trebuie eliminate. De aceea in primele zile calduroase( temperatura ajunge la peste 15 grade C), trebuie sa stimulam efectuarea acestor zboruri de curatire. Daca inca mai este zapada pe vatra stupinei este recomandat sa intindem paie pe jos. Urdinisele se vor deschide larg iar capacele se vor salta pentru ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul stupului. Tot acum unii dintre stuparii cu experienta mai fac o lucrare importanta : introduc in mijlocul cuibului un fagure gol, bine cladit, in care toarna 1-2kg de sirop de zahar caldut. Cand observam ca zborul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor, reducem urdinisele la 3 cm si bineanteles asezam capacele care au fost saltate. Primul control si stramtorarea cuiburilor Profitand de una din zilele calduroase executam primul control de primavara, in care vom evalua starea familiilor de albine, operatiune dublata de o stramtorare a cuibului. La deschiderea stupului constatam : - prezenta hranei care exista in faguri, stiind ca o rama standard contine 3,5kg miere pe ambele fete - prezenta matcii, dupa puietul de pe fagurii din mijlocul cuibului ; daca puietul nu exista totusi nu trebuie sa ne ingrijoram : unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea este necesara repetarea controlului dupa o saptamana, pana cand tragem o concluzie corecta. Tot in timpul acestui control, scoatem din stupi fagurii mucegaiti, cu pete de diaree, si pe cei ce contin multe celule de trantori. S-a constatat ca dezvoltarea familiilor de albine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim. In acest scop stuparii vor "stramtora cuibul". Cuibul se aranjeaza catre peretele stupului care este cel mai expus soarelui astfel : fagurii cu puiet se aseaza in mijloc, ei fiind marginiti de faguri cu miere si

pastura ; in cuib se lasa strict atati faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare ; in ce priveste rezerva de hrana familia trebuie sa dispuna de min.4-5 kg miere si bineinteles pastura. Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nu orfanizati accidental familia. Cuibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta, dincolo de ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere, aceasta delimitand compartimentul de hranire. Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazi curatate, reparate si dezinfectate. Trebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi, urmand ca pe masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi. Lucrarea este foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte, sa pastram o stare de igiena perfecta. Toate aceste lucrari sunt decisive, necesita sa avem ceva timp la dispozitie si mai ales sa avem "ingaduinta" vremii. Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in orice stupina chiar daca apicultorul este lipsit de experienta. In acest scop folosim urmatoarele rezerve: - proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem, sau in celulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial - proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie - mierea in faguri, miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem, se afla cate 12 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine. Asta se intampla din cauza ca odata format ghemul de iernare, albinele nu mai au acces decat la proviziile de pe fata fagurilor unde se afla. Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele care contin provizii, si care din motivul mentionat au ramas neconsumate. Se descapacesc aceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 2-3 gauri de grosimea unui creion. Apoi se indeparteaza ramele cu faguri si putine albine din ambele margini ale ghemului. Se introduc fagurii gauriti, cu miere descapacita in spatiu liber care tocmai a fost creat. Fagurii scosi(cu putine albine pe ei) se alatura de fagurii cu miere, bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor. In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup, se procedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate. Introducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus. Cand nu dispunem de acesti faguri, se poate folosi mierea diluata un pic, incalzita si apoi turnata in faguri goi. Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere cristalizata si framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita, cat si cu serbet de zahar. Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor. Este de dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta, putand evita aceste situatii neplacute printr-o buna organizare a cuibului inca din toamna. Completarea rezervelor de pastura Pe langa miere, albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana proteica. Aceasta este asigurata de pastura, lipsa ei fiind un handicap major in dezvoltarea favorabila a familiilor de albine. Pentru cresterea unui kg de albina este nevoie de 1,5 kg de pastura. Pastura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure plin si la nevoie prin completarile de primavara. In primavara modurile de administrare sunt: - Scoatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii ; apoi frecam fasiile in mana pana la separare. La pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o cantitate dubla de miere. Se mai adauga sare 1% din cantitatea amestecului si se omogenizeaza. Se toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate 200g, pana la aparitia culesului de polen.

- Un kg de pastura se amesteca cu 0,750kg miere si se administreaza deasupra ramelor sub forma de turtite proteice de completare. - Amestecam cantitati egale de polen si miere, administrand la fel deasupra cuibului sub forma de turtite. Concluzionand, hranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de la rezerva, apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si miere sau pastura si miere. Dezinfectia stupilor Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara (din diferite motive) sa stiti ca acum a sosit momentul. Dezinfectia se face cu scopul pastrarii sanatatii familiilor de albine. O casa curata inseamna eliminarea unor probleme grave. Lucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi, pe care i-am curatat si dezinfectat. In principiu lazile se curata de resturi de ceara, propolis, pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o solutie recomandata. Urmeaza o limpezire, o uscare si neaparat flambarea cu flacara. Largirea cuiburilor Lucrarea este deosebit de importanta, avand in vedere ca interventia stuparului poate face mult bine, dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect. Prin largirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua. Trebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale: - existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine doici ; la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica - prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere - conditiile interne si externe, precum si caracteristicile biologice. Acestea tin de temperatura externa, de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in stup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaza activitatea matcii. In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupa cei cu pastura. - aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare ; printr-o hranire abundenta se pot introduce in stup dezechilibre importante Efectiv largirea se face astfel : semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib sunt ocupati cu puiet (excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura). Se adauga un fagure bine cladit. Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu puiet. Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet, se introduc treptat alti faguri tinand seama de cresterea populatiei. Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care s-au mai crescut cateva generatii de albine, apoi putand fi introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut puiet. Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere (care vor fi descapacite) este un factor favorizant. O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi, este aceea de ai stropi cu apa calduta sau miere diluata. La incalzirea timpului si in prezenta unui mic cules largirea se poate face si cu un fagure artificial. Acest fagure se aseaza dupa ultimul fagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta in mijlocul cuibului. Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cu precadere la stupii orizontali si verticali cu magazine. Stupul multietajat, beneficiind de o constructie aparte se manuiete diferit. La acest tip de stup largirea se face prin inversarea corpurilor, manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind necesare. Intarirea familiilor slab dezvoltate Oricat s-ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp, se constata ca in stupina o

Aceste culesuri pot fi timpurii (salcam.speciile melifere infloresc abundent . zmeuris).pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii.intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor.albinele ventilatoare isi intensifica activitatea. 12 faguri standard.intensitatea zborurilor creste exponential. ridicarea partiala a podisorului sau inlocuirea acestuia cu o sita . apte biologic si genetic pentru performanta . capabili sa valorifice resursele nectarifere. Recunoasterea unui cules . Pentru a uniformiza puterea stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiile puternice si ajutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea.ridicarea periodica de rame cu puiet capacit. floarea soarelui) si tarzii. cu albina aferenta. .fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc mierea. dintre care 8-9 cu puiet .familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera posibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal. In anii de exceptie se pot obtine si cateva kg de miere marfa.parte din familii raman in urma cu dezvoltarea. pentru a evapora apa din nectarul proaspat cules. de vara (tei. insa durata lor este scurta. Conditiile necesare sunt : .familiile sa fie puternice si sa ocupe min. dar marea multumire este ca albinele au hrana din abundenta. . stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau in preajma roitului isi diminuiaza mult activitatea Cum obtinem acest deziderat ? Cu lucrari facute la timp : . faneata. Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen. Conditii pentru valorificarea culesurilor Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel experimentat ca nu orice familie de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules. In general culesurile sunt de mare intensitate.inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere. aceasta operatiune prevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei .familiile sa fie in stare activa. . Concluzii Citind aceasta pagina v-ati putut face o parere despre lucrarile de primavara ce se executa in stupina. depozitarea mierii sa fie asigurata si a caror volum se poate mari sau micsora . La urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui "organism". Trebuie sa fiti convinsi ca aplicand corect si la timp tehnologiile o sa aveti in preajma primului cules major stupi puternici. Si pentru asta nu mai aveti nevoie decat de vreme buna ! LUCRARI DE VARA IN STUPINA Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara si acum asteapta roadele muncii lor. aparent fara o cauza anume definita. albinele se inghesuie la urdinis.

fiecare familie trebuie asigurata cu 5-6 faguri.Stupii orizontali : cu o saptamana inaintea debutului unui cules. Inainte de a efectua deplasarea la locul de cules se face recunoasterea masivului melifer. depozitarea se continua in fagurii goi.implicit si a familiilor de albine .se face diferentiat : . Cand cuibul este completat in totalitate. Odata cu sfarsitul primaverii. in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o productie pe masura . Ce se intampla in timpul culesului : albinele vor umple intai fagurii din cuib. stupina se aseaza pe locuri insorite . baza melifera. in care culesul incepe timpuriu.marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea. Formarea de noi familii si aplicarea stricta a tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada. Stuparii care au in zona asemenea "comori". pot impedica pagubele ce vor urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare.pot fi compromise. La introducerea acestor faguri. faguri cu miere. Vom scoate fagurii plini si extragem mierea. prin depozitarea mierii in coroane. Alegem vetre de stupina la marginea padurilor. prin imputernicirea lor cu puiet capacit ridicat din stupii puternici Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine. trebuind sa ne intereseze atat starea familiilor cat si a cutiilor. Daca nu facem aceasta. In acest fel stabilim cu precizie locul unde va fi amplasata stupina. La tei si floarea soarelui. Daca nu putem asigura o umbrire naturala o vom crea prin aplicarea pe capacele stupilor de diferite materiale (paie. Deplasarea la sursele de cules se va face de preferinta noaptea : odata ajunsi la masivul melifer stupii se aseaza paralel si nu perpendicular pe sursa. Stuparitul pastoral . existenta unei surse de apa (care este foarte necesara). posibilitatea ca stupina sa fie evacuata usor in caz de urgenta (deci drumuri practicabile). sursele de apa si tot ce tine de locatia respectiva din punctul de vedere al asigurarii unui pastoral reusit.pentru ca albinele sa primeasca soarele inca de la primele ore ale diminetii. Cateodata mai este nevoie a se introduce si alte rame cu faguri claditi sau artificiali. ventilatie etc. in poienite sau locuri cu raritura de arbori. Toti stupii vor fi verificati inainte de plecare. floarea soarelui . cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi cantitati importante de miere. artar. timpul de inflorire specific fiecarei zone si drumurile de acces spre masiv .generalitati In cautarea surselor variate si permanente de nectar. organizam cuibul astfel : la capatul stupului dinspre urdinis se aseaza un fagure cu pastura. fagurii cu puiet. acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare-tei. fanete. inca un fagure cu pastura si miere. pentru a crea loc suficient depozitarii nectarului. Pentru reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca : lucrarile legate de pregatirea si manuirea stupilor inainte si in timpul transportului . contingente intregi de albine vor ventila stupul. urmand apoi fagurii goi. Se va avea in vedere ca stupii sa fie umbriti.manuirea stupilor Pregatirea stupilor . Daca nu se intervine ferm.folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajma culesului. se practica deplasarea stupinelor la masivele melifere. La culesul de salcam. Zonele cu salcii. frunze). neparticipand la cules. familiile de albine ating capacitatea maxima de dezvoltare. sau cei care practica stuparitul pastoral. obtin rezultate remarcabile. locul efectiv de amplasare a stupinei. Se astupa crapaturile. . se pregatesc toate sistemele de fixare..dat fiind faptul ca acest cules are loc la sfarsit de mai . vom aseza stupii la umbra. cules care are loc in perioada de canicula. Pregatirea familiilor .

iar deasupra acestuia magazinul plin. In scopul mentinerii albinelor in stare activa. Urmarind culesul si daca constatam ca albinele au umplut magazinul.Stupii multietajati : In cazul unui cules abundent se adauga un al treile corp peste celelalte doua. Daca extragerea mierii se face mai tarziu fagurii trebuie preancalziti la 35 grade C. lucru valabil si pentru utilajele de extractie. Ce fel de echipament folosim : la un nivel mic se poate folosi un vas descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara. se procedeaza la sortarea fagurilor dupa culoare.Stupii verticali cu magazine : crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unui magazin deasupra cuibului. pentru ca prin continutul lor de substanta activa. Albinele depoziteaza mierea in corpul 2(care are puiet) si incep sa o capaceasca. acum devenit 2. Extragerea si conditionarea mierii In urma unor culesuri bogate rezulta mari cantitati de miere. Populatia creste si sursa de hrana scade. O prima concluzie ar fi aceea ca ramele pline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru o buna maturare. care reprezinta poate cel mai important produs al stupului. In acest fel depozitarea mierii continua in corpul 3. chimice" nu se vor folosi. un maturator.. Se apreciaza ca la 1/3 de suprafata capacita. Aderarea Romaniei la U. In schimb se pot folosi izgonitoare cu sicana. Albinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala. Dupa incetarea culesului urmeaza o perioada dificila in viata familiilor. Albinele vor umple si magazinul adaugat si vor capaci mierea in celalalt. cu un curent de aer cald. . Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele au capacit cel putin jumatate din suprafata lor. strecuratori diferite. Fagurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scuturam albinele. Acum este momentul ca modulul 3 sa fie schimbat cu modulul 2. Camera in care facem extractia va fi curata si dezinfectata. Executam operatiunea cu grija si rapid pentru a nu starni furtisagul in stupina. Mult hulitele "podisoare izgonitoare. La descapacire cutitul se tine in pozitie orizontala. Inainte de inceperea lucrarii efective de extragere a mierii. peste cuib. cu partea inferioara a lamei in unghi de 35 grade fata de suprafata fagurelui.E si exportul actual spre aceste tari au introdus noi norme de calitate pentru miere. riscam sa contaminam mierea. Folosirea extractorului tangential se face intr-o prima faza cu multa atentie pentru ca fagurii . Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in jos. dupa care punem rama in ladita de transport. cutit sau furculita de descapacit. Sunt insa situatii in care din cauza vremii umede cantitatea de apa depaseste acest procent. Inainte de toate trebuie sa spunem ca mierea este un "organism viu" si de modul in care o recoltam si preconditionam. mai adaugam un magazin suplimentar. Atentie mare la matca : din diferite motive aceasta poate fi aici si riscam sa o vatamam. un vas unde se scurge mierea. Extractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari : descapacirea fagurilor si extragerea propiu-zisa a mierii din faguri. unii apicultori fac hraniri suplimentare cu sirop de zahar 1/1. un extractor tangential. Cum scoatem ramele pline : aceasta lucrare se face cu ajutorul afumatorului si a daltii apicole. depinde finalizarea cu succes a muncii noastre de 1 an. Pentru a crea loc matcii sa oua (cuibul fiind blocat cu miere) se introduc faguri goi in mijlocul cuibului. mierea are un continut de apa de 18-20%. De multe ori se prefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea prematura a celor pline. Toate aceste utilaje se recomanda sa fie din inox sau un alt material agreat de norme.

bine hranita si intr-o stare de sanatate perfecta. pe cand cele tinere se comporta altfel : isi mentin ritmul bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere). sau altele agreate de cumparator. Sa trecem iarasi la treaba ! Lucrarile de toamna demareaza la inceputul lunii august si se impart in trei mari categorii : Lucrari de intensificare a cresterii puietului. Dupa cum am mai spus acum incepe anul apicol..5%). Dupa extractie. Acest lucru nu este usor de obtinut. Concluzii Lucrarile din timpul verii sunt si ele numeroase. Depozitarea finala se face in recipiente de inox. Dupa ce intoarcem fagurii pe partea opusa. au fost deja expuse in alte pagini asa ca nu mai are rost sa insistam asupra lor. toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta treapta a performantei. Producerea si imperecherea matcilor. Deblocarea cuiburilor O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere .. cad la fund. Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca in primavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autori procentul este de 0. iar la 25 grade C in 36 ore. trebuie ca inca din toamna sa asiguram o populatie numeroasa. Dupa cum si singuri v-ati dat seama. carora trebuie sa le faca fata. Limpezirea unui vas cu miere inalt de 1m se face la temperatura de 20 grade C in 3 zile... si cele mai usoare se salta la suprafata.. fagurii goliti se dau familiilor pentru a fi curatati. Ce masuri trebuie avute in vedere: Asigurarea de matci tinere si viabile: S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului. unde procentul de apa scade pana la limita admisa de norme.! LUCRARI DE TOAMNA IN APICULTURA Vine toamna.! Succes. Biologic matcile batrane isi limiteaza depunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat de nectar si polen. putem mari turatia pana la 200-250 ture/min. Dupa decantare mierea se va trece in vasele maturatoare. Limpezirea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele. stuparul fiind foarte solicitat.cat si ca volum de munca....sunt grei si s-ar putea rupe.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare.bidoanele. Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat in cazuri de urgenta. pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate. atat ca timp. asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare. formarea noilor familii si ingrijirea lor. INTENSIFICAREA CRESTERII PUIETULUI Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna. vara se numara . mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari.

Aceste spatii libere se creeaza prin scoaterea fagurilor marginasi. Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zona fierbinte" a cuibului. La stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se realizeaza prin inversarea periodica a corpurilor. Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara (a nu se comfunda cu impachetarea finala din toamna). Ce putem spune despre culesurile tarzii ? Cert este faptul ca prezenta lor are un impact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare. Stuparii pot pune familiile in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri tarzii. cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de hrana. asta pentru a impedica o formare gresita a ghemului de iernare. Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua. Fagurii scosi se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib. In lipsa unui cules se administreaza ca turtite (pregatite in acelasi mod ca in primavara) deasupra cuibului. pentru ca trebuie sa avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care gazduieste rezervele de hrana Asigurarea cu faguri de calitate Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti. albinele recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules. numarul celulelor libere scazand drastic. aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine. Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu. cand familiile nu ajung la nivelul de dezvoltare cerut. umectat putin cu apa sau miere. adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii. instinctiv. aici limitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri : descapacirea a 2-3 dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului . Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei. Reducerea si impachetarea cuiburilor Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o stramtorare a cuibului . Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a populatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire. cate 200-300 g la interval de 2-3 zile . la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc periodic in mijlocul cuibului faguri claditi (recomandati cei in care s-au crescut cateva generatii de puiet). Pentru a inlatura acest neajuns. Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe ganduri.sau pastura. . Cand stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia (sirop de zahar). fara celule de trantori sau alte defecte. fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegerea unei vetre permanente adecvate. Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua. prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial. Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati. in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine. Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie. hraniri cu sirop de zahar concentratie 1/1. marginiti de faguri cu miere si pastura. Nu trebuie sa ignoram un fapt:hranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice. Atentie : nu se lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma. deasemeni o alta metoda este stimularea cu zahar tos. Atentie insa. albinele blocheaza cuibul.

prin puterea mare de cristalizare. cu un adaos de 1 gr acid . 1 fagure cu pastura. La completare se va folosi un sirop de zahar. pe suprafete mici de fagure .ASIGURAREA REZERVELOR DE HRANA Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de o miscare continua a lor. este foarte daunatoare si trebuie inlaturata. Hranirile de completare Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare. Ca o prima conditie ar trebui sa mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi. Sunt cazuri cand familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo . Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu. Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a fi capacita) se poate deteriora.fiecare familie trebuie sa aiba min.urmand ca odata cu imbunatatirea vremii. O familie fara prea multa hrana risca sa se piarda in iarna. inspre primavara.8-2 kg. In cazul in care hranirea de completare se face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in iarna. Ca rezerva de pastura. sau cand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere.5 kg miere. apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita. Ca un principiu general. Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata. dar acestea trebuie folosite cu multa precautie. asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet crescute. O rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min. Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema hranei? Cateva deziderate de atins: Calitatea hranei Mierea din faguri sa fie numai miere florala.7-3 kg miere iar una de multietajat 1. Daca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup (ele vor muri inainte de a creste generatiile noi de puiet).la inceput timid. Ramele de miere si pastura De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara. cresterea sa fie accelerata. Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1. In special mierea de rapita. fiecare avand rolul si scopul sau. In cazul stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte. hranirea de completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va face iernarea. mierea alterata produce boli grave. 2/3 din suprafata. O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie capacita. 2/1. iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita. adica imediat dupa ce s-au terminat culesurile de vara. Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza. Consumata de albine. deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta. Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului. Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine 2. Daca iernam familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele (acestea neputand face zboruri de curatire).fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui) facute la cei cu miere. Bineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti. familia de albine demareaza cresterea puietului . Cand conditiile externe permit. Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si hranirile de stimulare. Dupa cum bine stiti albinele ce ierneaza (datorita conditiilor specifice) traiesc aprox.5-6 luni.

iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna. starea vremii si prezenta puietului. Langa diafragma se aseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere. Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor. iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine momentul ales. Venirea noptilor reci si foarte reci le obliga sa se grupeze in "ghemul de iernare". PREGATIREA CUIBULUI FAMILIILOR DE ALBINE Cu ce am putea compara aceasta lucrare ? Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr-o casa . Literatura de specialitate recomanda doua metode de impachetare : bilaterala si unilaterala. In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp (situatie care nu e de dorit) se va prefera o asezare centrala a fagurilor. si consta in aranjarea fagurilor mai plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda. Totusi.amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda. Se stie ca albinele nu incalzesc stupul ci doar interiorul ghemului. Experientele ultimilor ani au aratat ca o impachetare bilaterala nu este necesara pentru ca izoleaza prea mult cuibul.amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de miere. in corpul superior trebuind sa existe 14-15 kg de miere. Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(2-3 kg). Este de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate pana in 20 august. ea se aplica familiilor de albine slabe. Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere.amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un stup. Trebuie sa stim ca izolarea termica nu se face pentru a creste temperatura in stup ci pentru a feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii. In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de albine. LUCRARI DE IARNA IN STUPINA Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult. cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului. La stupii multietajati iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri. urmatorii (asezati simetric) fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina. la litru. Cand timpul este inaintat. urmand fagurii cu cantitati descrescatoare. . seara. La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1. O sa observam ca nu toate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz devine necesara micsorarea portiilor. Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei. Lucrarile pe care le-am facut in toamna acum isi arata roadele. insa acum va trebui sa o facem pe cea recomandata pentru iernare. pentru familiile normale fiind recomandata cea .5 kg miere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv). .pentru ca toata lumea sa se simta bine. Timpul acestei aranjari difera de la an la an. Sunt trei metode de aranjare a fagurilor : . Ce mai putem face pana la deplina instalare a iernii? Izolarea termica a cuibului In toamna am facut deja o impachetare sumara. In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali.citric(sare de lamaie). pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma. siropul de zahar se poate inlocui cu serbet.

Din punct de vedere al avantajelor si dezavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat. daca ne ghidam dupa experienta trecutului . cu luarea masurilor mai sus mentionate. spre inceputul iernii. Deci prima masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate) sa fie astupat. Stuparii trebuie sa profite de zilele putine ce-i drept . iernarea in cojoc si iernarea in adapost. deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt "Toma necredinciosul" si se ghideaza dupa principiul "totul e bun. Aceasta tehnica se aplica la toate tipurile de stupi existenti in exploatare.5cm pentru fiecare spatiu dintre rame. La diafragma se astupa toate fantele (se poate folosi si banda scotci) si se izoleaza cu materiale care nu creaza condens. Tabla obturatoare a fundului antivarroa. Exista 3 metode de iernare : iernarea in aer liber. avand grija ca sa li se asigure o anumita inclinare. Protectia generala a stupinei Conditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. au iesit din iarna ca niste umbre de nerecunoscut. Deasupra podisorului se aplica o alta impachetare din aceleasi materiale. Pentru tipurile de stupi care sunt prevazuti cu sita de fund. se va pozitiona asfel incat sa fie asigurata o fanta pe 1/3 din suprafata. in eventualitatea ca apa rezultata din condens va fi eliminata.din nou cel mai usor de manevrat-se impacheteaza numai superior. O ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti. Ventilatia stupului Ventilatia stupului este foarte importanta. inlaturand total aceasta tabla obturatoare. Supravegherea albinelor iarna Odata cu venirea iernii. daca nu dauneaza". Stupii multietajati . Aplicarea tratamentelor de toamna Tratamentele cele mai eficiente impotriva varrozei se aplica in lipsa puietului. cand nu s-a asigurat o ventilatie corespunzatoare. Impachetajul este sumar. lucrurile devin si mai simple. In ceea ce priveste marimea fantei din podisor. Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup. fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit al stupului.lucrarile din stupina s-au incheiat. In ce consta impachetarea unilaterala : la stupii orizontali si cei verticali cu magazine. Stupii vor fi asezati pe postamente speciale. familii de albine puternice in toamna.trebuie sa fie de marimea unei palme". Sunt stupari care isi ierneaza familiile de albine. pe podisor fiind aplicata doar o simpla paturica textila sau din papura. Stupina se va proteja cu garduri de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor de aer. care s-ar situa undeva la valoarea de 0. familia de albine sta ca intr-un clopot.unilaterala. In ambele cazuri. dintre urdinis si fanta din podisor. veti asigura albinelor dumneavoastra o traversare in bune conditii a iernii. Recomandat insa este o iernare in aer liber. In acest scop. Pentru stuparii care au facut toate lucrarile "ca la carte" urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele la stupina reprezinta simple vizite de supraveghere. altii dacat aceia proveniti din schimbul de aer. Mai mult. Si asta datorita greselilor care au fost facute. Daca curentii de aer vor circula numai intre aceste doua fante(urdinis-podisor). bioxidul de carbon fiind evacuat numai prin partea inferioara a stupului. Aceasta masura este benefica. care nu mai . antivarroa. Este recomandata si o anumita marime a urdinisului. un mare stupar roman recomanda : "orificiul de aerisire din podisor. etc . exista o anumita categorie de stupari.de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente. Acest lucru se intampla mai tarziu in toamna.s tupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare.

se foloseste serbetul de zahar administrat ca in cazul precedent(turte). framantata cu zahar pudra. albinele aflate intr-o astfel de situatie necesita o hranire suplimentara. ne putem da seama daca exista probleme. localizam ghemul de iernare. .trec in aceasta perioada pe la albinele lor. Se pot face si hraniri cu sirop de zahar dens. ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa din stup. Inainte de inceputul iernii albinele fac zboruri de curatire. fapt care are influente pozitive in ce priveste iernarea. La stupii orizontali unde "foaia de control" nu se poate instala. O practica des folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite si in acest fel sa iasa. aceasta numindu-se "foaia de control".zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii. Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie ? La cate 3 saptamani interval. De aceea . Zborurile de curatire iarna Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire". nu inainte insa de a gauri fagurii de 2-3 ori. Introducem apoi fagurele in locul in care lipseste hrana. Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva. .un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula. .un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate.familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta .5 kg ambalate in pungi gaurite sau hartie (deasemeni gaurita) si se administreaza albinelor deasupra intervalelor gasite in suferinta.curata urdinisurile. Dupa ce deschidem stupul. sau pur si simplu aceasta lipseste. O alta metoda este hranirea cu miere cristalizata fin. Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna. Cand nu avem miere indemna la boli.trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarele masuri : . imprastie paie. in lunile decembrie.ca si in primavara . . Stuparul . Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de pe ea. Aprovizionarea se face cu faguri de la rezerva. asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara daca acestea nu se fac de toate familiile. . se examineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cu o sarma. Indreptarea starilor nedorite In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuie rezolvate. Ce ne-ar putea indica ele ? . dar cateodata totusi se intalnesc in practica apicola (cele mai multe fiind provocate chiar de noi). vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(si improvizat) ascultam zgomotele din stupi. Un indemn : profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supraveghea zborurile de curatire. se ajunge in situatia in care acestea lipsesc. curata zapada. Aceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara.familia a ramas orfana: la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara matca. Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 12 grade C .un bazait puternic ne indica. ridica capacele si saltelutele izolatoare. Acestia sunt "meseriasii". Din acest amestec se fac turte de 1. cei care pe baza experientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune. pentru a inlesni circulatia albinelor. Iernarea acestor matci fiind o chestiune destul de dificila. administrat in faguri. prima vizita fiind facuta pe la inceputul lunii martie. dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere. ca familia are probleme si ca exista o stare anormala in stup.

este un adevar. 15 grade C) in care ferim stupul de temperatura scazuta de afara. Aceste probleme ce apar trebuie neaparat rezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu. numai ca asta se intampla cand lucrarile din toamna si de la inceputul iernii au fost bine facute. Atentie : instalati si gratare la urdinis impotriva soarecilor (nu uitati cum am uitat eu acum sa va spun). Ce trebuie sa urmarim : . vor consuma multa miere si se vor imbolnavi. . sau de zgomote de alta natura. cea afanata asigura o mai buna izolare termica.sa poata fi protejata de vanturile reci.daca albinele vor fi deranjate de pasari sau animale. Deci mare atentie ! .sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca) Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul cand prinde o crusta de gheata . Conditii generale de iernare Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija.sa asigure linistea necesara albinelor. Concluzii La o prima vedere stuparii incepatori cred ca programul de iarna este mai lejer in ce priveste lucrarile ce trebuie facute .practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o alta (mai slaba dar care are o matca buna) Toate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita(aprox. . se vor agita.

Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si masurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului. .expunerea lor la soare si supraincalzirea acestora prin insolatie.Sunt elemente care actioneaza ca stimulenti.Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de maxima insolatie(orele 12-17)deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul de roire.In functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali.Calculele au aratat ca la un spor zilnic de 1 kg a capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari 2-3 faguri.predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia excitanti interni sau externi care favorizeaza roitul.iar la un spor zilnic de 8 kg vor fi necesari 15-20 faguri. Ea se efectueaza la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului biologic.Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoie astfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-se blocarea cuibului.INMULTIREA ARTIFICIALA SI NATURALA A FAMILIILOR DE ALBINE Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care corespunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei.Stupi de mare capacitate .Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia de albine intra in frigurile roitului.evitand riscul unor pierderi de roi pe care nu-i putem supraveghea si recupera.aparitia unei necorespondente intre cantitatea de albine tinere care pot hrani puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa-l hraneasca.Culesul nectarului si polenului .glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor. A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestarea instinctului de roire este foarte greu. .Amplasarea stupilor . Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila. dar nu au suficiente larve pe care sa le poata creste. In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase avantaje fiind executata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului. . In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matci tinere si de mare productivitate.ventilatia necorespunzatoare a acestora.insa exista o serie intreaga de operatiuni preventive care pot evita sau reduce mult roirea naturala. Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor.deci aglomerarea cuibului. ROIREA ARTIFICIALA Roirea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii naturale.faguri insuficienti sau necorespunzatori pentru depunerea oualelor.Daca primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matcii si aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului. lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor.Este bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nu atrage caldura razelor de soare.determinand .putandu-se analiza numai fiecare in parte si sintetiza corelatia care exista intre ele.

Cat timp albinele primesc o cantitate determinata din aceasta substanta.Producerea laptisorului de matca destinat hranirii larvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unui numar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor larvelor.o mai buna depozitare a nectarului si polenului care produc caldura in stup. .Aceasta operatie este grea si anevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea si distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa.Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient de eficace.de unde concluzia ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic.In timpul culesului se recomanda deschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie la sporirea productiei de miere.o mai buna hranire a matcii. Cum intrerupem roitul Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin distrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea. .In literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor .fiindca familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea botcilor contribuie la prelungirea acestei stari.Aglomeratia de albine tinere .cand aceasta cantitate insa se reduce.De asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa practicam stuparitul pastoral. Metode de roire artificiala Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai complexa si cere un volum mare de munca.Familia respectiva trece prin frigurile roitului mai ales in cazul unei perioade mai lungi de timp nefavorabil.S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de unde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune familii de albine.acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matcii cand se diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauza suprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoni primiti.La un cules intensiv de nectar si polen cand cuibul nu este corespunzator marit acesta se blocheaza iar matca nu mai are celule goale pentru a depune oua diminuandu-se activitatea albinelor si favorizand roirea.neobservata.Carenta de feromoni a matcii . .Existenta unui numar excesiv de albine tinere indeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in care matca depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci.Un cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza principala a roirii daca apicultorul nu intervine la timp.Cand aceasta operatie se efectueaza in ajunul recoltarii productia de miere scade mult.albinele hotarasc inlocuirea matcii.Excesul de laptisor de matca .Operatia se repeta la 10 zile si apoi din nou la 7 zile pentru distrugerea noilor botci cladite intre timp.Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale matcii produc o secretie denumita "substanta de matca" dupa care albinele percep si recunosc matca stupului.Rezultatul este acelasi:cladirea de botci.totul este normal.Lipsa de spatiu si ventilatie .contribuind la cresterea puterii familiei.toata operatiunea devine inutila.acestea ajung sa cladeasca botci in care depoziteaza hrana glandulara stimuland roirea.Blocarea cuibului cu miere si pastura .predispunand familia de albine la roire. . .mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu puiet necapacit reprezinta o metoda eficienta de prevenire a roitului.Varsta matcii . .

iar in zona de munte-deal in prima jumatate a lunii mai.urdinisul stupului se tine inchis pentru a se evita depopularea.apicultorul ajungand intr-un timp relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata.pe masura ce se inapoiaza de la cules. familia nou-formata se dezvolta dupa tehnica obisnuita in vederea valorificarii culesurilor.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului. ROIREA NATURALA Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca.roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos.care se caracterizeaza prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut.In functie de ordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare. .folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor: .In zona de stepa.In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unul din stupi.intre orele 11-15.in diviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura.se aduce langa familia ce urmeaza sa fie divizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine. Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruri intense. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale.Dupa ce matca iese din stup insotita de albine.In lipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de zahar in concentratie de 1/1 sau 1/2.In acest fel noile familii participa la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare.atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii.o matca imperecheata sau neimperecheata.in general.In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore.Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in care stup a ramas.intr-o colivie.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai puternice.in familia orfana se introduce.se impart aproape egal in cei doi stupi. Spre seara.din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.in roi.Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numar mic de familii.o parte din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.de o parte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familia noua.Aici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple si eficace). Obisnuit.dimensionata dupa dorinta.artificiali.Albinele culegatoare.Ramele se aseaza in stupul ce va gazdui roiul.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.Dupa imperecherea matcii si inceperea depunerii oualelor.Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor se realizeaza un spor efectiv de 100%.Aceasta face ca puterea familiilor donatoare sa nu fie influentata. .Cu scopul de a forma familia noua.Dupa cateva ore.roiurile se impart in : timpurii.Roirea artificiala prin stolonare colectiva . In timpul formarii roiului.puiet si miere a familiei de baza.Roirea artificiala prin divizare .roiul se formeaza din 4 rame bine acoperite de albine.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei.se introduce o matca tanara imperecheata.roiul se invarteste in apropierea .cand familiile roiesc in luna iulie.sub protectia coliviei.Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine acoperite de albine.Legat de data cand parasesc stupul.acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se faca cat mai egal.Presupune ridicarea a cate doi faguri cu puiet si albina de la fiecare familie de baza.

In vederea ajungerii la acest deziderat se iau urmatoarele masuri: . . Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta a roiurilor dupa formare.Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltare corespunzatoare se desfiinteaza. .Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau botci)sa aiba in cat mai scurt timp matci imperecheate.La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreaza in faguri apa.asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul sezonului.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0.pregatit in acest scop.spre deosebire de roiurile secundare si tertiare.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii.iar albinele.Roirea naturala a familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea unor productii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit.se verifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar.Se asigura existenta de culesuri abundente. Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate botcile cu exceptia celei mai mari. Dupa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre seara se scutura direct intr-un stup nou.stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.puietul si rezervele de hrana se folosesc la intarirea celorlalte roiuri.Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic cu puiet capacit.nu se indeparteaza prea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva ore.Roiul primar cu matca varstnica.iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie hranite stimulent.Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa fie incluse in grupa familiilor de baza. Ingrijirea roiurilor Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de hrana.iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stup numai fagurii ocupati de albine.8-1kg albine si in faguri rezerve de miere de 10-12 kg.Stupul in care se introduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficienta pentru a putea incepe cresterea puietului. . Dupa 2-3 zile roiul se controleaza. . .

se opreste in cuib hrana necesara iernarii. In acesti faguri. Extinderea spatiului locuibil se face prin adaugarea de noi camere. din acest motiv el fiind recomandat incepatorilor. O alta metoda de intretinere a unei singure familii Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de "metoda Layens" si este creata special pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa de albine. alti 2-3 faguri cu miere. Metoda se bazeaza pe reducerea la minim a lucrarilor de sezon. goi. mierea se extrage avand grija sa lasam pentru fiecare familie 7-8 kg miere ca rezerva de hrana. Cum procedam : de la inceputul primaverii cuibul se organizeaza la unul din urdinisuri. In cele ce urmeaza va vom prezenta tehnologia de intretinere a familiilor de albine asa cum este ea descrisa in literatura de specialitate. Prin mentinerea caldurii necesare cresterii puietului se asigura o dezvoltare rapida.fiecare dotata cu utilitatile ei. apoi fagurii care formeaza cuibul(purtatori de puiet). ele urmand sa fie adaptate apoi in raport cu conditiile specifice zonei in care vreti sa amplasati stupina. Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si dezavantajelor fiecarui model se orienteaza la folosirea unuia din ele. Cand culesul inceteaza. Odata cu terminarea culesurilor de vara. Familiile de albine au tendinta de a depozita mierea in fagurii din apropierea cuibului si chiar in cei din cuib. cu cei goi de la extremitati. iar cuiburile se stramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine. verticali cu magazine si multietajati.familiile ajung la dezvoltarea maxima. cuiburile se completeaza cu faguri goi si faguri artificiali. O sa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facuta periodic. apicultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albine sau cand apare un cules principal. Atentie mare insa!Nu fortati dezvoltarea printr-o largire necontrolata a cuibului pentru ca in acest caz veti obtine rezultate nefaste. aceasta largire se poate face si prin introducerea de faguri in mijlocul cuibului. cuibul se impacheteaza si se asigura o ventilatie corespunzatoare a stupului. Adaugati faguri numai cand fagurii introdusi inainte sunt insamantati si bine acoperiti de albine.INTRETINEREA ALBINELOR IN DIFERITE TIPURI DE STUPI In Romania sunt folosite cu precadere trei modele de stupi : orizontali. Odata cu venirea timpului frumos. Toamna. Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal Primavara cuibul familiilor se organizeaza astfel : spre fiecare perete lateral al stupului se lasa cate un fagure cu miere si unul cu pastura. Dezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linie orizontala. INTRETINEREA IN STUPI ORIZONTALI Stupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit. Bineinteles toate tehnologiile au un caracter general. Iernarea se face pe vetre linistite cu un control minim din partea apicultorului. fagurii neacoperiti de albine se scot. . La peretele stupului asezam doi faguri(unul cu miere si altul cu miere si pastura). Cum veti proceda cu albinele dumneavoastra ? Nimic mai simplu daca alegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste. operatiune dublata de o impachetare cu materiale izolatoare. Pentru a preveni intrarea in frigurile roitului se practica ridicarea de faguri cu puiet gata de eclozionare pentru formarea de noi familii. 2-3 faguri claditi. daca lucrarile din toamna au fost bine facute. In luna iunie. fara etaj si in care locuiesc mai multe generatii. Sa trecem la descrieri concrete . Fiecare rama cu hrana trebuie sa contina coroane de miere pe 3/4 din suprafata ei.totusi facand parte dintr-un intreg. albinele vor depozita si prelucra nectarul florilor. Totul se poate compara cu o casa sistem vagon. apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib (pentru a asigura spatiul necesar matcii sa oua) si sa schimbe fagurii plini din vecinatatea cuibului. De aceea. In acest scop cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bine acoperiti de albine. iar in mijloc se aseaza fagurii cu puiet. prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cel cu puiet. urmati iarasi de faguri goi pana la completarea totala a cutiei. La aparitia unui cules principal.

Metoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim stupi orizontali cu 16 rame. Acest lucru se . Aceasta familie(in formare) primeste o matca valoroasa si imperecheata. Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoare O metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosirea matcilor ajutatoare.In aceasta organizare familia se autoguverneaza. iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi. primul control fiind facut dupa incheierea culesurilor. Daca vrem sa inmultim familia de albine. se scot 3 faguri din care cel putin 1-2 cu puiet. toamna cuibul se restrange si se impacheteaza. recoltati din familiile de baza. Roiul stolon astfel obtinut se aseaza in partea cu urdinisul mic. Daca matca nu este imperecheata se asteapta imperecherea ei. largiri ale cuibului prin adaugarea de faguri claditi sau artificiali . Se fac restrangeri de cuib. Trebuie sa va ganditi ca puteti obtine cantitati insemnate de miere curata (in fagurii de recolta) si mai ales miere pe sortimente. Pentru ca familiile sa ierneze in mod satisfacator. In orice caz daca l-ati ales. Cand familia de albine ajunge sa ocupe cei 10 faguri ai cuibului. stim ca a sosit momentul sa adaugam primul magazin. Stuparii incepatori insa trebuie sa si le insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea timpului pot incerca tehnici care acum par atat de complicate. Daca acest lucru se aplica la 50-60% din numarul total de familii din stupina si rezultatele vor fi pe masura.etc. mai bine spus preia tehnologii caracteristice ambelor. De aceea intretinerea albinelor in perioada de primavara este identica cu cea aplicata la stupii orizontali. Familiile ajutatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu puiet gata de eclozionare. Procedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi orizontali sunt multe si se gasesc descrise in literatura de specialitate. traduse in importante sporuri de productie. Se formeaza din nou un nucleu stolon pe 3 faguri care cuprinde matca mai in varsta. divizam stupul cu o diafragma etansa (avand grija ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba oua proaspete). INTRETINEREA IN STUPI VERTICALI CU MAGAZINE Alegand acest tip de stup. Din familia de baza. Familia ajutatoare se formeaza imediat dupa ce culesul la salcam se incheie. Acesti stupi pot fi folositi pentru a face pastoral. impachetari. Bineinteles ca si stupul vertical cu magazine are dezavantajele lui dar acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea tehnologiilor elaborate de-a lungul timpului. Bineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si in acest caz se pot ridica faguri cu puiet gata de eclozionare. apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisiv spre practicarea unui stuparit profesionist. Metoda Layens este o metoda usoara fiind apreciata mai ales de apicultorii care considera stuparitul un hobby. Stuparii cu mai multa experienta isi propun in fiecare an sa obtina cat mai multe matci ajutatoare pentru familiile de albine. alegerea a fost inspirata !!! Cum se lucreaza cu acest stup? In principiu el este o combinatie intre stupul orizontal si cel multietajat. Scopul metodei este acela de a valorifica culesurile din vara si pentru a intari familiile de baza in vederea iernarii. Cand familia ajunge sa ocupe 7-8 faguri se face o noua organizare. iar restul de faguri cu albine se strang intr-o familie puternica capabila sa valorifice culesurile tarzii. In toamna dupa ce culesurile au incetat. familia ajutatoare se uneste cu familia de baza care ierneaza cu matca tanara. pot fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente.

altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tarii noastre. Magazinul este completat cu faguri claditi si 2-3 faguri artificiali. cel mai bine pe timpul infloririi pomilor roditori.intampla de obicei in preajma primului cules la salcam. odata sau la scurt timp dupa transvazarea familiilor respective in stupi curatati si dezinfectati. Pentru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa o distanta mai mare intre ei. Lucrarea se face cand timpul frumos si caldura s-au statornicit. cantitatea de puiet creste de la o zi la alta si in curand se poate ajunge la o aglomerare a celor doua corpuri cu albine tinere. deasupra fundurilor). Altfel fagurii din corpurile de jos ar fi ramas neocupati de puiet. celulele eliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii. cat si in fagurii goi din corpurile superioare (care mai inainte se gaseau dedesubt.poate fi si el ocupat cu puiet si albine. inainte de inflorirea salcamului sau .cel mai tarziu . Catre sfarsitul perioadei de cules . care-in anii favorabili . treptat. Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de jos. Asezarea unui magazin de recolta devine necesara uneori si pe timpul cand nu este cules. Se asigura in acest mod o iernare din cele mai corespunzatoare. Unii il considera ca fiind cel mai bun stup. in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta. in continuare. primind deasupra magazinul cu miere unde bineinteles va continua procesul de capacire. INTRETINEREA IN STUPI MULTIETAJATI Stupul multietajat este stupul care naste cele mai multe controverse. matca este nevoita sa-si desfasoare. care ocupa pana la refuz fagurii din cuib. Prin forma inalta a ramelor din cele doua corpuri. forma pe care o dobandeste in urma suprapunerii. stim ca a venit momentul sa adaugam un al doilea magazin. din cauza multimii albinelor. in functie si pe masura consumului proviziilor din celulele fagurilor ocupate de ghem. Folosit in zonele tarii in care clima permite ca familiile de albine sa ajunga la o dezvoltare buna. Aceasta schimbare de pozitie a corpurilor "indeamna" si "obliga" familiile sa creasca puiet atat in corpurile de jos (care mai inainte se gaseau deasupra). Dupa terminarea culesurilor mierea se recolteaza (asta daca nu a-ti facut-o deja) !!! La acest tip de stup intervine o problema majora : mierea depozitata in fagurii din cuib nu asigura cantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari(nu e insa o regula). si de aceea la terminarea verii trebuie facute hraniri de completare. Acesta se aseaza deasupra cuibului. se trece la intensificarea cresterii de puiet prin simpla inversare a corpurilor. Cand familiile au matci tinere si prolifice. de calitate superioara.I ata cum se manuieste: Familiile normale si puternice ierneaza in doua corpuri suprapuse. populatii numeroase. succesul este asigurat. activitatea de ouat pe acesti faguri. intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului orizontal.inainte de aparitia culesurilor de productie de vara. Datorita acestui fapt populatia de albine din ghem are posibilitatea de a se deplasa pe verticala. avand fagurii din corpul superior plini cu miere capacita. Ghemul de iarna se formeaza in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara a celor din corpul superior.provizii suficiente si pot valorifica economic culesurile de intretinere. unde sunt conditii mai bune pentru mentinerea caldurii ! Cand corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos exista faguri cu celule goale. Odata cu venirea timpului racoros. La sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiile ocupa.S igur este un lucru : este un stup pentru adevaratii profesionisti si care impune ca apicultorul sa posede un bagaj vast de cunostinte apicole. De aceea pentru a se preveni intrarea unei familii in frigurile roitului natural se recurge la o noua restructurare a cuibului respectiv : intre cele doua corpuri se introduce al treilea corp. majoritatea proviziilor de hrana se gasesc in corpul superior. Cand albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales cand se observa capacirea superioara a acestora. cu puiet fagurii din corpul de sus.

Va prezentam doua scheme de lucru (cu si fara gratie Hanneman) . intr-un cuvant isi alege "stilul de lucru". d . In privinta tehnicilor de intretinere. e) Corpuri introduse pe masura dezvoltarii si pentru valorificarea culesurilor f) Corpuri in care familia de albine ierneaza (toamna) . pe tot parcursul anului . INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE Intretinerea familiilor de albine in stupii multietajati presupune abandonarea manevrarii ramelor. La pregatirea familiei pentru iarna.intens corpurile cu miere de extras se ridica incepand cu cel de deasupra. Intretinere fara folosirea gratiei Hanneman a) Corpurile in care a iernat familia (primavara) b) Corpurile inversate pentru intensificarea cresterii de puiet c . apicultorul manevreaza corpurile de stup. fiecare alege ce i se potriveste mai bine. Nu uitati : progresul se obtine pas cu pas. nu sarind peste etape ! STUPI MULTIETAJATI . In aceasta situatie . Concluzii Stuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce in exploatare. peste corpul cu puiet de jos se aseaza corpul cu provizii de miere si pastura de buna calitate. cel mai des intalnite in practica apicola . Incepeti cu tehnici simple si pe masura ce va acomodati si capatati experienta treceti la un nivel superior.

Puteti fi insa convinsi ca este o metoda sigura si eficienta. insa odata doza marita are efectul eterului si . inversate . este cunoscut ca un gaz ilariant din anul 1800. Trebuie sa va atentionam ca o aplicare corecta a substantei .Intretinere cu folosirea gratiei Hanneman a) Corpurile in care a iernat familia (primavara) b) Corpurile in care a iernat familia . protectia la contaminare si nu in ultimul rand de protectia apicultorului. Protoxidul de azot . Raspunsul este simplu si solutia cunoscuta probabil de multa lume. In cantitati mici provoaca asupra omului o "buna dispozitie". insa dupa cum v-am obisnuit vom descrie metoda folosita de noi. Practic sunt mai multe metode pentru a face acest lucru. e) Corpuri introduse deasupra corpului cu gratie despartitoare f) Corpuri in care familia de albine ierneaza (toamna) NARCOTIZAREA ALBINELOR In stupina apar cazuri cand trebuie sa narcotizam familia de albine pentru o perioada scurta. aplicarea facandu-se sub forma de fumigatii. Substanta folosita la narcotizarea familiei de albine este protoxidul de azot. fara a avea insa pretentia ca este cea mai buna. pentru a elimina riscurile legate de protectia albinelor. presupune respectarea catorva pasi obligatorii. d . pentru intensificarea cresterii de puiet c . O sa intrebati : "de unde iau eu protoxid de azot". Protoxidul de azot se obtine prin arderea in afumator a unei mici cantitati de azotat de amoniu.

Furtunul atasat la afumator se introduce prin urdinis si de dau 4-5 jeturi. Este recomandat sa nu se depaseasca aceasta grosime pentru. a se evita descompunerea in gaze toxice (datorita temperaturii mari). Compactarea se face introducand 2 g de azotat de amoniu intr-o bucata de hartie.trebuie compactat.pentru o narcotizare eficienta cutia stupului trebuie sa fie etansa. In acest fel familia in dificultate nu v-a fi atacata de alte albine.cloroformului. O alta varianta de preparare a substantei (la fel de eficienta). Trebuie avut grija ca jetul cald sa nu loveasca direct albinele. Pentru a executa lucrarea fara riscuri nu este recomandata marirea dozei ! Deoarece dupa narcotizare.azotatul folosit pentru producerea protoxidului de amoniu este cel folosit ca ingrasamant in agricultura. Mult timp a fost folosit in industria alimentara la prepararea de frisca. albinele au o faza de dezorientare. . In prealabil ciocul afumatorului se doteaza cu un furtun. Totusi problema rezidurilor ramase in miere sau ceara nu este pe deplin clarificata si de aceea recomandam ca narcotizarea sa fie facuta cu prudenta. ridicam sacul si podisorul. Din punct de vedere a toxicitatii s-a constatat ca protoxidul de azot este o substanta inofensiva. Cu solutia obtinuta se impregneaza un material textil care dupa uscare poate fi ars in afumator.ce v-a fi rasucita ulterior. Deoarece modul de prezentare a acestuia este sub forma de praf sau granule si arderea directa in afumator s-ar produce rapid. Dupa ce nu mai sesizam zgomote in stup. Narcotizarea familiei de albine incepe cu cateva operatiuni de pregatire : Pregatirea afumatorului .se poate gasi in combinatii cu alte substante.afumatorul se curata de gudroane si se incarca cu carbuni incinsi (jar viu). In cazul in care avem de narcotizat mai multe familii de albine trebuie sa avem pregatita o rezerva de "jar viu". ramele se distanteaza intre ele si peste podisor se aseaza o panza deasa de sac. iar daca albinele nu sunt imobile. fara a depasi dozele si numai in caz de necesitate. Se ridica capacul. realizand cuplajul cu ajutorul unei reductii. este recomandat ca operatiunea sa se faca spre seara iar urdinisul sa fie redus. se mai dau 2-3 jeturi pe urdinis. a protoxidului de azot. Grosimea ideala a stratului de jar este de 3-4 cm . Pregatirea azotatului de amoniu .este dizolvarea intr-un litru de apa a unei cantitati de 215 g de azotat de amoniu. Un sfat de final : dupa stiinta noastra folosirea protoxidului de azot in apicultura nu este daunatoare familiei de albine. Pentru uz apicol se foloseste numai azotatul de amoniu simplu! Pregatirea stupului si narcotizarea albinelor . ATENTIE : azotatul de amoniu (folosit ca ingrasamant).

CUM INMULTIM FAMILIILE DE ALBINE .

seara la fiecare 2-3 zile. altul la dreapta. prin divizare. se aseaza unul langa altul pe locul stupului golit. a cate 1-2 faguri cu puiet capacit cu albina acoperitoare. imediat sub speteaza de sus a ramei. Pana la refacerea acestei noi unitati biologice. inaintea culesului de la salcam. mai ales daca roii raman pe aceeasi vatra cu familiile din care s-au format. Vom prezenta in aceasta pagina cateva metode de inmultire. trebuie sa avem grija sa nu slabim prea mult familiile de albine si de aceea se ridica o singura rama de puiet capacit . pe fagurii din centrul cuibului. In lipsa culesului. trebuie sa aiba 6-8 rame cu puiet. se deplaseaza la distanta (peste 3 km) de vatra din care provin unde trebuie sa existe un cules de intretinere. in cusca cu dop din serbet sau foaie de fagure artificial perforat ori se aplica o botca gata de eclozionare. impreuna cu albina tanara aferenta . albinele consuma din rezervele puse la construirea roiului si din aceleasi considerente vor primi apa in hranitor. imperecheate . Cand roii se formeaza spre toamna. puiet si provizii se impart egal intre cei doi stupi. Stupul golit in care a stat familia de baza se indeparteaza. O conditie de baza este aceea ca toate familiile care participa la donarea de rame cu puiet capacit sa fie intr-o stare de sanatate buna .Inmultirea familiilor de albine este o lucrare foarte importanta intr-o stupina. pentru ca albina . Printre fagurii cu provizii trebuie sa fie cel putin unul cu polen si cu pastura. Comentarii : metoda expusa este una dintre cele mai simple . stupii avand urdinisurile micsorate la 1-2 cm. Roirea artificiala prin stolonare Foarte simplu de realizat. Roirea artificiala prin divizare Consta in formarea unui roi artificial dintr-o familie puternica. Cu cat roii se fac mai devreme. Cei doi stupi cu urdinisurile apropiate. va recomandam sa formati roiuri pe 6 rame cu puiet . unul la stanga. Fagurii cu albine. Roiul astfel format primeste o matca imperecheata. Indiferent de perioada aplicarii metodei . cand familiile sunt foarte populate si in stupi exista 7-8 faguri cu puiet pe rama mare. se poate aplica aceasta metoda pentru formarea de roi sau nuclee si introducerea in familia de baza a unor faguri artificiali in locul celor cu puiet.ea consta in ridicarea din 4-5 familii puternice cu tendinta de a intra in frigurile roitului. dupa culesul de la floarea-soarelui. O alta conditie este asigurarea cu matci tinere . fara a tine seama in care a ramas matca. pentru toate roiurile formate. absolut necesare roiului. daca este posibil. Trebuie sa retinem ca ei raman 2-3 zile fara albina culegatoare . Se aduc doi stupi goi de o parte si de alta a stupului in care se afla familia ce urmeaza a fi divizata. necesar constituirii unor unitati biologice puternice. ajungand astfel rapid la nivelul de putere al familiilor de baza. pentru a nu se ridica din greseala una din matcile familiilor donatoare respective. pentru a avea cat mai mult timp la dispozitie. Cand o folosim inaintea culesului la salcam . fiind la indemana oricarui apicultor . care pot fi aplicate de orice apicultor in stupina proprie.iar de la alte familii a altor doi faguri cu provizii. roii se stimuleaza administrandu-se sirop de zahar in hranitor. pentru a obtine entitati viabile. Se poate aplica pe toata perioada sezonului activ . Este necesara o atentie sporita atunci cand la formarea roiurilor se scot fagurii cu puiet. cu suficiente rezerve de iernare in cele mai bune conditii. sanatoasa si productiva. cu atat este mai bine. Spre a evita intrarea in frigurile roitului. Roii odata constituiti. Metoda se preteaza a fi folosita foarte bine in primavara.

Astfel la familia de baza. Unii apicultori . Sesizand absenta puietului. din botci de salvare . Roirea artificiala prin golirea de puiet a familiei de baza Este o metoda folosita cu reale avantaje in conditiile in care Varroa jacobsoni afecteaza alaturi de viroze . ori foaia de fagure artificial perforat. pentru ca de obicei in fiecare stupina pe langa familii foarte bune exista si familii slabe si foarte slabe. un termen maxim fiind 15 iunie . Aici matca va cauta sa-si refaca puietul in . cei doi stupi se departeaza zilnic cate putin. Se lasa in corpul o matca stupului cu o rama cu puiet necapacit cat mai tanar posibil. dezvoltarii accelerate si efectuarii unor tratamente eficiente cu Varachet in perioada de dezvoltare maxima a puietului in familie. La culesul urmator sau in toamna. insa ea trebuie aplicata numai familiilor puternice. in paralel cu combaterea acarianului Varroa. Familia ramasa fara matca va primi una imperecheata in colivia cu dop de serbet. Imediat ce culesul de la salcam s-a terminat. Comentarii : metoda este buna si viabila . Perioada de aplicare optima este dupa culesul de la salcam . matca cauta sa modifice starea anormala si insamanteaza rapid 3-5 faguri cu puiet. mai ales cei incepatori . formand noi unitati biologice (roi).culegatoare sa se imparta egal intre cei doi stupi. La corpul superior se da o botca. Ramele cu puiet si albina acoperitoare care au fost scoase din famila de baza se aseaza in una sau mai multe ladite in functie de numarul ramelor de puiet. se procedeaza la impartirea familiilor de albine in doua unitati biologice. Treptat.La stupul multietajat. Se executa tratamentul cu Varachet la corpul 1 inferior in care a ramas matca si aceasta cat mai repede posibil. datorita perioadei mari in care cresterea de puiet este stopata (pana la imperecherea noii matci ). Aceasta o realizam in scopul inmultirii. deci si a parazitului. lasand stupul fara matca sa-si creasca singur regina. diminuand puterea si capacitatea productiva a familiilor. daca dezvoltarea separata a roiului si a familiei de baza nu a fost satisfacatoare. Aceasta varianta trebuie insa abandonata . valorificand superior culesurile. Roiurilor li se altoieste cate o botca gata de eclozionare astfel ca pana la imperecherea tinerei matci. sau o botca gata de eclozionare.Daca familia de baza ramane prea slaba se pot lasa 1-2 faguri cu puiet necapacit. Imediat ce s-a terminat recoltarea de miere la culesul de salcam . lasand familia cu matca si albina culegatoare. pentru a surprinde intreaga populatie de Varroa jacobsoni libera pe faguri. intreg puietul sa eclozioneze. cat si la roi cand nu mia exista puiet capacit se executa rapid tratamentul cu Varachet conform prospectului. din pacate nu poate fi generalizata la intregul efectiv din stupina. se unifica formand astfel o familie foarte puternica. dupa caz. pentru un cules tarziu sau pentru iernare fara pierderi. Metoda dublarii efectivului familiilor de albine Este o metoda expusa de Ioan Stancu si care are drept scop inmultirea familiilor de albine prin dublarea efectivului. folosesc o varianta simplificata a metodei . cam 20 cm/zi. Corpul 1 se separa de cele superioare cu ajutorul unui podisor cu urdinis lateral. din familia de baza se scoate tot puietul capacit si necapacit.din ce in ce mai mult albinele. pana ajung pe locul destinat fiecarei familii. in functie de perioada calendaristica la care ne aflam si de albina acoperitoare de care dispune familia. Metoda are avantajul omogenitatii materialului si da posibilitatea apicultorului sa echilibreze la ambele familii atat cantitatea de puiet cat si cea de albina culegatoare . se ridica toate ramele cu puiet capacit si necapacit in corpul 2 sau 3.

Pagina se doreste a fi o pledoarie in favoarea acestei metode de inmultire. Din pacate in Romania. vietuind ca o familie de sine statatoare.Din pacate in Romania. Metoda este cunoscuta sub numele de "roi la pachet" si practicata pe scara larga in toata lumea. Echipamentul folosit . dupa ce s-a imperecheat incepe sa insamanteze fagurii din care a eclozionat puietul.care desi cunoscuta teoretic nu este utilizata decat arareori. In mod asemanator se procedeaza si la familiile intretinute in stupi orizontali si verticali impartindu-se familia cu ajutorul unei diafragme si practicarea unui urdinis lateral. Metoda este cunoscuta sub numele de "roi la pachet" si practicata pe scara larga in toata lumea. trec mai mult de 12 ore. Familia de baza ramane de obicei cu matca tanara si intraga familie din corpul inferior la care se adauga puietul si albina culegatoare de la familia din corpul superior de la care s-a scos matca cu 1. se ridica podisorul dintre corpuri ce separa cele doua familii.3 rame de puiet necapacit si se aseaza intr-o lada noua sau intr-un corp superior ca roi de sine statator. de la care vine practic si numele metodei. lipsind apicultorii de o arma puternica in combaterea bolilor. se executa tratamentul cu Varachet in corpul superior.FORMARE SI INSTALARE Printre metodele de inmultire a familiilor de albine.Peretii frontali sunt din plasa de sarma . Cand intreg puietul a eclozionat si puietul matcii tinere nu a apucat sa fie capacit. In corpul superior. Se poate chiar valorifica una din matci scotandu-se apoi podisorul dintre corpuri si formandu-se astfel o familie foarte puternica capabila sa valorifice culesul urmator. nu este indeajuns exploatata . exista o metoda care se detaseaza net prin avantajele aduse. Matca tanara.exista o metoda care se detaseaza net prin avantajele aduse. lipsind apicultorii de o arma puternica in combaterea bolilor. Acest roi se va dezvolta cat mai bine pana la intrarea in iarna prin valorificarea culesurilor urmatoare si stimulare permanenta.cel mai scurt timp. acest pachet are o constructie simpla si ieftina. in scopul asigurarii unei bune ventilatii. dupa ce albina culegatoare s-a intors in vechea familie. Printre metodele de inmultire a familiilor de albine. Se ia una dintre matci cu 1.2. Pagina se doreste a fi o pledoarie in favoarea acestei metode de inmultire. Alte doua echipamente utilizate sunt colivia de transport a matcii (care devine si colivie de . Cu cel putin 10 zile inainte de cules. care desi cunoscuta teoretic nu este utilizata decat arareori. Dupa cum vedeti in imagine. se strange cuibul pe ramele cu puiet si albina acoperitoare. ROIURI DE ALBINE LA PACHET .principalul echipament folosit este o ladita de transport(pachet). nu este indeajuns exploatata . Sipca din interior este folosita pentru sprijinirea hranitorului.3 rame cu puiet si s-a facut roiul de sine statator. beneficiind si de toata albina culegatoare care se intoarce la vechiul urdinis.2. Hranitorul este utilizat cand intre formarea roiului si instalare.

se scoate colivia cu matca si se fixeaza intre fagurii artificiali. Lucrarea incepe dimineata (ora 10 .introducere) si o palnie mare din carton.aceasta fiind cuprinsa intre 20 mai si 15 iunie. Comanda matcilor se va face din timp. In prealabil orificiul de eliberare va fi infundat cu un dop de serbet. Fagurele cu matca se ridica si il vom depozita temporar intr-o cutie(corp de stup). acestea trebuie dotate cu matci tinere si imperecheate.este o operatiune la fel de importanta ca si instalarea. Dupa ce am ajuns la cantitatea dorita fixam hranitorul si mutam intr-un loc umbrit pachetul astfel pregatit. Tranzvazarea albinelor poate fi facuta prin scuturarea directa a albinelor sau prin introducerea pachetului direct in stup.In maxim 46 zile de la instalare se face un tratament cu Varachet Forte. albinele in palnia pachetului. de preferinta noaptea. Se pot forma si pachete cu 1 kg de albina. Repetam operatiunile pentru fiecare pachet in parte. care sunt mai performante.Introducem in pachete coliviile cu matci si pregatim hranitoarele. aceasta putand fi inlocuita cu un sac.un cos de nuiele etc ! Respectati intocmai fazele . Formarea roiurilor .2.in zilele urmatoare se urmareste de catre apicultor eliberarea si inceperea pontei matcii. iar cel inferior un pic mai mic decat trapa de introducere a pachetului. Se indeparteaza hranitorul(care are si rol de capac).La intervale de 3-4 zile se va administra sirop de zahar. Transportul pachetelor .pentru eliminarea acarianului Varroa. Recomandari finale . Matcile . pachetul cu palnia montata se afla instalat pe un cantar.11). scuturam cu o perie moale.pachetele cu albine se transporta. Cea mai utilizata colivie este cea din fig. Instalarea roiurilor . Albinelor li se va asigura un hranitor cu 1-2 kg de sirop de zahar 2/1.dupa formare si depozitare. Noi recomandam ca procurarea acestora sa se faca de la apicultori care stiu a creste matci si pot respecta termenul de livrare. se poate face si in lipsa lazii-pachet.In aceasta faza. pentru conditiile din Romania. Este interzisa folosirea fagurilor crescuti datorita riscului de transmitere a bolilor.producerea si transportul roiului . Palnia din carton are diametrul superior mare. cand albina batrana este la cules. dotati cu 5-6 faguri artificiali.Cei ce isi pot creste singuri matcile se pot considera niste fericiti.5 kg albina.5 kg. insa noi le recomandam pe cele de 1.care sa aiba sanse maxime de dezvoltare si transformare in familii puternice. Nu se administreaza drept hrana miere ! Ingrijirea roiurilor . In acest ultim caz albinele parasesc singure pachetul.instalam roiurile formate in stupi noi sau vechi (dezinfectati insa).pentru a reusi formarea de roiuri viabile. Este foarte important ca perioada calendaristica sa fie cea optima. Scuturam atati faguri incat sa ajungem la greutatea de 1. Stupul vizat se deschide si identificam matca. 3 km de cea veche. urmand ca acesta sa fie recuperat in ziua urmatoare.De pe fagurii cu puiet(acolo este albina tanara). la noua vatra aflata la min. Odata ajunse la noua destinatie se vor depozita intr-o camera racoroasa(sau pivnita) pana in dimineata urmatoare.

supravegherea permanenta a stupilor. stuparii iau masurile necesare. asta in cazul in care avem noroc de o vreme favorabila . . tineti cont ca numai zapada inghetata(care are crusta)dauneaza intr-o oarecare masura .va pierdeti timpul de pomana. soarecii intrati in stup creaza acelasi discomfort . insarmarea ramelor.animalele pot provoca prin zgomotele pe care le fac.descrise ! Nu folositi miere drept hrana ! Nu folositi faguri claditi ! Executati un tratament antivarooa ! Desi "adversarii" acestei metode de inmultire reproseaza lenta dezvoltare a roiului . e timpul sa faceti si un curs de stuparit la A. Martie .indepartarea zapezii de pe stupi . . determinandu-le sa consume hrana suplimentara .repararea. in aceasta perioada cand sunteti mai liberi. pentru stimulare(in zilele favorabile)se inlatura impachetajul superior al stupilor. stuparii recolteaza si conditioneaza primele cantitati de polen de la alun si arin . nu exagerati insa pentru ca daca v-ati facut treaba bine in toamna. . Iata ce aveti de facut : Ianuarie .eventual si capacele.C. . deasupra ramelor(in contact direct cu ele). si daca vom proceda corect vom obtine in toamna familii pe 6-8 faguri cu albina ! CALENDARUL APICULTORULUI De multe ori stuparii fara prea multa experienta se intreaba ce au de facut in decursul anului apicol. ramelor. supraveghem familiile facand controale auditive .A . aplicam aceste turte(1-2 kg)in folie perforata. curatirea si dezinfectarea stupilor de rezerva.supraveghem zborurile de curatire . curatirea urdinisului stupilor pentru asigurarea unei bune ventilatii.curatam dezinfectam inventarul apicol ramas.pregatirea teoretica a stuparilor .curatam urdinisul stupilor. . curatam zapada. . pasarile. am considerat necesar ca prezenta in paginile site-ului a calendarului apicol este justificata.completam rezervele de hrana la familiile aflate in dificultate . daca este nevoie se pune in functiune adapatorul. Acesta fiind faptul. Februarie .matca incepe sa depuna primele oua .albinele fac in aceasta perioada zboruri de curatire care au un rol benefic. nu este deloc asa .in zonele mai calde ale tarii.asigurarea linistii familiilor de albine . pentru prevenirea aparitiei starilor anormale . turte de miere si zahar pudra sau serbet .in unele zone(mai reci). daca vremea permite. au loc zboruri de curatire .continuam sa supraveghem zborul de curatire care poate avea loc si in aceasta luna . reparam. o neliniste a familiilor. utilajelor . . . imprastiem paie . completarea se va face numai cu faguri de la rezerva. o diploma nu o sa va strice. .

in zilele favorabile facem revizia de primavara(atentie. aplicam lucrarile necesare prevenirii frigurilor roitului. .demararea lucrarilor pregatitoare in vederea cresterii matcilor.alegem rame pline cu miere de calitate pentru a fi trecute la rezerva stupinei . . Iunie . . extragem mierea de la culesurile de vara. il fac acum . soseste vremea primelor deplasari la masivele melifere . la stupii multietajati se procedeaza la inversarea si adaugarea de corpuri. . .extragem primele cantitati de miere . . . .la stupii verticali cu magazine a sosit momentul adaugarii magazinelor de stransura .face primele rezerve de faguri cu miere de calitate .foarte important) .impachetam suplimentar stupii . Iulie . pregatim deplasarile la culesurile de vara . .mentinem in stare activa toate familiile. micsoram urdinisul dupa puterea fiecarei familii. adeptii "spargerii cuibului" au cale libera.alimentam adapatorul cu apa calduta si putin sarata(5g/l) . tratamentele se fac cu respectarea stricta a recomandarii producatorului . .egalizam ca putere familiile din stupina . . . . prin formarea de roi artificiali . topim ceara obtinuta . mutam familiile in casa noua . executam controlul general si in amanunt la toate familiile .formam un numar mare de roiuri . acum introducem si faguri artificiali .. recoltam mierea de la culesurile tarzii. largirea cuibului la toate familiile devine absolut necesara . largim cuiburile acolo unde este nevoie . instalam topitorul solar pentru a prelucra primele loturi de ceara .continuam hranirile de stimulare . . Aprilie . prelevati de la familiile puternice. luam masuri pentru preintampinarea furtisagului. uscam impachetajul existent .continuam largirea cuiburilor . formam nuclee de imperechere a matcilor. unim familiile slabe pentru a forma entitati puternice in vederea valorificarii culesului la salcam . executarea acestor tratamente este foarte importanta. imputernicim familiile slabe prin completarea cu faguri cu puiet capacit. executam primele schimbari de matci. introducem rama claditoare. Mai . se valorifica culesul la salcam .acolo unde stuparii nu au putut sa faca controlul general de primavara.pentru a ne mari rezerva de polen. largirea se face cu mare prudenta. . continuam sa introducem faguri artificiali la cladit.executam tratamente pentru a combate cele doua boli grave(varroza si nosemoza) ..continuam cresterea artificiala a matcilor. . formarea de familii temporare etc. deasemeni formam nuclee cu matci de rezerva imperecheate sau neanperecheate . intarim familiile temporare cu puiet capacit . acum putem recolta polen de la porumb . stramtoram cuiburile .. aplicam o inmultire dirijata a familiilor de albine .crestem artificial matci aceasta perioada fiind una propice .extragem mierea . la stupii orizontali se introduc faguri goi pentrui asigurarea depozitarii mierii . intarim roii artificiali formati in iunie.introducem primii faguri artificiali in vederea cladirii lor .dezinfectam stupii. valorificam .deplasam familiile de albine la pomii fructiferi .executam controlul sumar al familiilor de albine . . indreptam starile anormale. pentru cei ce vor sa faca hraniri de stimulare acum este momentul de incepere a lor. organizam imperecherea si introducerea lor in familii .

unim familiile slabe si roiurile necorespunzatoare.stramtoram si organizam definitiv cuibul familiilor de albine in vederea iernarii(atentie. sirop de zahar sau faguri cu putina miere care ii descapacim dupa diafragma . . . . gen polistiren . Septembrie . curatam urdinisul stupilor .executam lucrari de intensificare a cresterii noilor generatii de puiet .curatam si tratam fagurii de la rezerva.supraveghem familiile de albine . sortam. 3 tratamente repetate la interval de 7 zile . Noiembrie . Octombrie . extragem mierea de prisos. continuam masurile de prevenire a roitului si de mentinere in stare activa. supraveghem zborurile de curatire.amenajam vatra stupinei .indepartam zapada (numai cand are crusta) .introducem fasiile de Mavrirol (contra varrozei) daca albinele nu s-au strans in ghemul de iernare. . . insarmam ramele. lucrarea este foarte importanta). continuam instalarea de gratii impotriva soarecilor . in urma carora putem obtine cantitati importante de miere . stimularea cu miere. . micsoram corespunzator urdinisul .stimulam ouatul matcii pentru ca familiile sa intre puternice in iarna .echilibram puterea familiilor. facem hraniri de completare acolo unde este nevoie(mai ales la stupii verticali cu magazine) . ultimul tratament obligatoriu fara puiet.terminam ultimile lucrari de pregatire a iernarii .stramtoram cuibul la numarul de rame ocupate . stimulam zborurile de curatire tarzii.impachetam cuiburile cu materiale izolatoare . folosind culesurile tarzii acolo unde este posibil .facem tratamentul contra varrozei . .acest calendar apicol are un caracter strict orientativ. preintampinarea furtisagului care acum devine extrem de periculos. se vor evita acele materiale care provoaca condensul.reparam stupi si in general executam orice lucrare este necesara pentru mentinerea echipamentului in buna stare.supraveghem cum ierneaza familiile de albine . selectam si bagam in stupi cate 2 familii (cand vrem sa aplicam acest procedeu) . echilibram si facem ultimile completari cu hrana(numai cu miere) .) . .reparam inventarul.controlam calitatea mierii pe care o lasam ca hrana pentru iarna . . pregatim matcile de rezerva pentru iernare . aceasta operatiune se face prin deblocarea cuibului .culesurile tarzii. . asiguram o liniste deplina in stupina. oprim hranirile de stimulare. . inlocuim matcile necorespunzatoare . construim perdele de protectie . Decembrie .unim familiile slabe . stimulam si supraveghem zborurile de curatire . . conditionam ceara si propolisul. nu impachetati exagerat cuiburile . . ne pregatim teoretic. . instalam gratiile contra soarecilor. Perioada de executie a diferitelor lucrari poate sa difere de la o zona la alta. Concluzii . August .scoatem fagurii cu defecte si cei care nu corespund calitativ(celule de trantori etc.continuam deblocarea cuiburilor acolo unde este cazul .

.. Taietura sub forma de arc(vezi fig. Metoda profesionista de cresterea matcilor Pentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii din apicultura. Aceasta colivie este cunoscuta de mai mult timp si este colivia tip "capac"..ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfanizata complet... 2 Obtinerea materialului de pornire se face introducand un fagure in care nu s-a mai crescut puiet..Aceasta familie are ca principal scop sa ia in crestere un numar cat mai mare de oua. Dupa 2 zile ridicam fagurele cu oua si eliberam matca. impreuna cu matca din care vrem sa tragem descendenti..1)..part.CRESTEREA MATCILOR Totul despre matci Aceasta sectiune prezinta articole despre cresterea. Se pot folosi drept adapost stupi orizontali. Cum pastram si iernam matcile de rezerva Aceasta metoda se practica in stupinele amatorilor cand se doreste iernarea unui numar mai mare de matci. o colivie de separare s-a detasat net prin asigurarea unui procent mare de acceptare a matcilor. Alt dezavantaj scos in evidenta de literatura de specialitate.part. intr-un izolator cu gratie Hanneman. 1 Pe acest fagure se practica o taietura in lungul zonei cu larvele cele mai tinere.. vom prezenta un exemplu practic de crestere si imperechere al matcilor. . Cresterea matcilor cu metoda Miller Cand cantitatea de oua este suficienta. sunt cele obtinute cand familia roieste natural. Cresterea matcilor fara transvazare . corpuri Dadant sau chiar magazine. Roirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea. imperecherea si introducerea matcilor in familiile de albine .fiind o metoda buna si sigura. Cresterea si imperecherea matcilor in stupina Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul.. tinand seama ca in mijloc se afla larve mai batrane. Din acest fagure. se face cu ajutorul unui cutit cu lama subtire si incalzita in apa clocotita. Introducerea matcii in familia de albine Din multitudinea de colivii care se folosesc la introducerea matcilor .Orfanizarea o facem astfel : identificam matca si impreuna cu cu fagurii cu puiet. Cresterea matcilor fara transvazare . totul decurgand de la sine in mod natural.

Indiferent de varianta aleasa. inclusiv de romani. Aceasta colivie poate fi confectionata de orice apicultor din plasa de sarma cu ochiuri de 3 mm . Familia nu se deranjeaza timp de 4-5 zile. dupa 4-6 ore de la orfanizare. operatiunea de introducere a matcilor in familiile de albine reprezinta o piatra de incercare pentru stupari. factori care pot influenta acceptarea. viteza de evaporare a alcoolului este diminuata sau marita si aceasta metoda poate avea mai putin succes. In acest timp albinele familiei vor inlatura dopul de pasta (miere+zahar) si vor elibera matca. In unul din peretii laterali se practica un orificiu care se astupa cu pasta de miere si zahar. in cele mai multe cazuri .95 % O alta metoda folosita de noi. Noi o folosim in anii cu clima mai constanta . De pilda unii apicultori prelungesc perioada de orfanizare a familiei pana la 6 zile. o colivie de separare sa detasat net prin asigurarea unui procent mare de acceptare a matcilor. Acestia trebuie sa decida asupra metodei pe care o folosesc pentru ca lucrarea sa fie incununata de succes. Aceasta colivie este cunoscuta de mai mult timp si este colivia tip "capac". lung de 4-5 cm si diametru care sa permita iesirea matcii. folosite de noi de-a lungul anilor de stuparit. cat si toamna tarziu. Portiunea de fagure acoperita de colivie trebuie sa cuprinda o suprafata cu puiet capacit si ceva miere. Din punct de vedere practic nu am observat diferente mari de procentaj. fara mari variatii de temperatura si umiditate. mai rar insa. metoda este pusa la punct de vecinii nostrii de peste Tisa.este introducerea matcii sub protectia vaporilor de alcool. Introducerea cu alcool : acceptare 80 . caz in care vom practica prin partea opusa a fagurelui o gaura. Istoric . In literatura de specialitate este mentionat un grad de acceptare a matcilor de 95 %. In cele ce urmeaza vom descrie 4 metode de succes. Matca. Fara a insista asupra problematicii. Atunci putem constata (in putine cazuri ) ca albinele nu au eliberat matca. Izolarea matcii se face fara albina insotitoare pentru ca in scurt timp vor ecloziona noile albine si o vor ingriji. trebuie sa stiti ca sunt trei perioade cand introducerea unei matci este mult usurata. Ca forma aceasta este un capac patrat cu latura de 10 cm (suprafata finala 100 cm patrati). Explicatia este aceea ca in anumite conditii. Si acest tub se umple cu pasta. apoi fiind preluata de intreaga Europa.INTRODUCEREA MATCILOR In apicultura. in timpul culesurilor intense. . Acest orificiu poate fi inlocuit cu un tub . dupa care putem verifica acceptarea matcii. Colivia capac o folosim in stupina pe tot parcursul sezonului activ si este favorita noastra. Consideram ca acestea sunt printre cele mai sigure si pot fi abordate de orice apicultor. In principal metoda consta in izolarea matcii sub protectia coliviei pe un fagure din mijlocul cuibului . dupa care distrug botcile aparute. decat in anii nefavorabili apiculturii. Inaltimea coliviei trebuie sa asigure (infipta fiind in fagure) miscarea nestingherita a matcii. Metoda descrisa are cateva variante care tin de conditiile locale. Acestea sunt primavara devreme. ce trebuie sa retinem este faptul ca aceasta metoda se numara printre cele mai sigure. Metoda coliviei tip "capac" : acceptare 95 % Din multitudinea de colivii care se folosesc la introducerea matcilor . incepe sa depuna oua la 24-72 ore dupa izolare.

ca in toate lucrurile bune. pe fagure. In urmatoarele 14 zile avem grija sa mai aprovizionam cu sirop. avand grija insa sa nu scuturam si matca familiei de baza. ramane peste noapte afara. mai ales cand avem de introdus matci valoroase. un hranitor cu sirop si unul cu apa. In final trebuie sa retinem ca acceptarea se produce in 100% din cazuri si ca folosirea acestei metode trebuie generalizata in stupina. Sa concluzionam : dupa doua saptamani avem o familie noua. cusca avand orificiul de eliberare obturat cu un strat subtire de serbet de zahar. 1 Kg de albina tanara. Din punctul nostru de vedere. urmand ca in dimineata urmatoare sa procedam ca in varianta 1. exista si un impediment. Metoda roiului artificial in aer liber .rapida. Despre aceasta operatiune vom vorbi in alta pagina de sit.Albina batrana se intoarce in stupul de baza iar cea tanara se strange in jurul matcii. In roinita. care au format roi "la pachet" stiu care este procedura de introducere a matcilor. Pe aceasta rama. Ca procent de acceptare este sub metoda "custii capac". introducem intr-o roinita(fara faguri). Se ridica matca batrana din familia vizata si se administreaza alcoolul pe o bucata de material textil. scuturam albina de pe 5-6 rame cu puiet.5-1 kg de sirop si il ducem in pivnita pentru 48 de ore. cu o matca tanara acceptata. aflata in aer liber. dotat cu 4 faguri artificiali. Este de preferat ca matca sa fie izolata pe fagurii cu puiet. sau un rachiu de fructe dublu rafinat (palinca) de 60 grade. Dotam roiul cu un hranitor ce contine 0. cu ajutorul unei palnii mari din carton se scutura cca. Este o metoda simpla.Alcoolul folosit este cel etilic de 95 grade . La expirarea celor doua zile de izolare se muta familia nou formata intr-un corp de stup curat. Dozele de alcool 95 grade sunt de 5-7 ml pentru un nucleu si 15 ml pentru o familie. Lunile mai si iunie reprezinta intervalul ideal de aplicare. Din pacate. anume cel legat de perioada limitata in care se poate folosi.insa per ansamblu putem sa ne declaram multumiti de ea. Introducem rapid in preajma. cusca cu matca tanara. cand majoritatea albinelor batrane sunt angrenate in cules. izolam in cusca matca vizata si o agatam pe o rama cu un fagure nou. Roiul astfel format.pentru ca fagurii artificiali sa fie crescuti. dar care necesita ulterior o ingrijire adecvata a entitatii nou create (roiului nou) si de aceea este considerata un pic mai greoaie. Cum procedam : seara.cu fagurii claditi si insamantati. Metoda este eficienta. Urdinisul se reduce la jumatate.matca incepand cateodata sa depuna oua chiar in ziua introducerii. Mentionam ca matca se scoate din cusca si se introduce odata cu fluxul de albine fara a mai lua nici o masura de precautie.Iata cum procedam noi pentru a introduce matcile : In jur de ora 11. Probabil ca multi dintre dv. Metoda roiului artificial .acceptare 100 % Cu aceasta metoda putem spune ca intram in zona de acceptare de 100 %. Stratul de serbet trebuie sa fie subtire pentru ca albinele sa poata elibera matca pana nu dispare efectul narcotizarii cu alcool. In fapt metoda "roiului artificial" consta in formarea unei noi familii folosind albina tanara si o matca performanta.acceptare 100 % Metoda roiului artificial format in aer liber este o varianta a celei descrise mai sus si asigura acelasi procentaj de acceptare de 100%. acolo unde se gaseste albina tanara din abundenta. Pentru a ne asigura ca albina este tanara se scutura doar ramele cu puiet. iar pentru rachiu se maresc cu 30%. cusca cu matca. In aceasta faza avem posibilitatea de a continua dezvoltarea entitatii nou formate sau de a o uni cu familia a carei matca vrem sa o schimbam.prin rezultatele obtinute . .nu putem decat sa o recomandam cu caldura tuturor apicultorilor.

Grupa de elita este an de an schimbata prin introducerea unor noi familii sau eliminarea altora. dopuri port-botci . Conditii generale Stupinele sunt in stationar. izolatoare rama cu gratii Hanneman . de 120 si respectiv 150 familii de albine. care poate fi folosit de orice apicultor.Trebuie mentionat si aici ca ambele variante au aceeasi valabilitate si ca din observatiile noastre nu am sesizat nici o diferenta calitativa semnificativa. pregatirea ramei de crestere .fie el amator sau profesionist. care depinde de decizia personala a stuparului. nuclee imperechere 2-3 faguri. Unelte si utilaje folosite Stupi orizontali 16 rame . O mentiune pentru familiile doici : practicam metoda familiilor ajutatoare. putand asigura atat nevoile curente cat si obtinerea catorva sute de matci pentru comercializare. formarea nucleelor de imperechere. Procedeele enumerate au fost folosite de autorii acestui site in cele doua stupine propii.amplasate pe mai multe vetre. rame de crestere cu hranitor si un leat . TEHNOLOGIA OBTINERII MATCILOR Pentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii. Principalele caractere urmarite sunt cele arhicunoscute de toata lumea. Perioada de crestere a matcilor este cuprinsa intre 15 mai si 30 iulie. vom prezenta un exemplu practic de crestere si imperechere al matcilor. scopul principal fiind acela de a avea populatii masive de albina in preajma demararii cresterii. sunt urmarite pe o perioada de 2-3 ani. Singurele deplasari sunt cele de la salcam (ocazionale). deci cele ale caror matci sunt vizate pentru tragerea de urmase. diafragme de separare cu fereastra de 200 cm patrati. finalizarea cresterii in familii orfanizate . sablon confectionat botci artificiale 1-5 capete . Pastoralul si cresterea matcilor fiind doua lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s-a preferat aceasta formula. Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma. Locatia stupinelor este in zona central-subcarpatica a Moldovei si asigura un cules lung si de intensitate mica (faneata). sursele de polen fiind asigurate constant. Dat fiind faptul ca tehnologiile se bazeaza pe abordarea profesionista a domeniului. Ambele grupe sunt ingrijite in mod special. Folosirea uneia sau alteia din variante este doar o chestiune optionala. acceptarea si cresterea partiala in familii cu matca . . iernand un roi stolon langa familia de baza. valorificarea matcilor imperecheate. cu mentiunea ca scopul principal este acela de a pune accentul in primul rand pe calitate. In acest sens familiile de albine donatoare de larve. Tehnologii folosite Obtinerea larvelor din familiile vizate . introducerea botcilor si imperecherea . cu mentiunea ca pe primul loc se afla productia de miere. lanteta transvazare . numarul matcilor imperecheate obtinute poate fi dimensionat dupa dorinta si aspiratiile fiecarui apicultor. dintre cele cu o buna dezvoltare in toamna si primavara. Selectia si pregatirea familiilor Selectiei ii dam o atentie deosebita. acoperita cu gratie Hanneman .in ideea obtinerii de familii puternice.

Dupa un control atent. Dupa 24 de ore avem suprafete de fagure insamantate si scoatem matca.finalizarea cresterii Pentru a obtine o familie orfanizata. Compartimentul cu matca : 6) . fara puiet necapacit si care sa asigure o continuare favorabila a cresterii folosim "metoda Jordan". Astfel restructurata. 2) Fagure cu puiet capacit . toate fantele existente intre rama si fagure se infunda cu staniol(nu poate fi ros). albinele vor capaci puietul. cu matca. 4) Rama cu puiet capacit gata de eclozionare .1. Putem folosi familia doica .Acest fagure ramane in mijlocul cuibului inca 3-3 1/2 zile. Obtinem aceste larve astfel : se ia un fagure cladit(culoarea nu conteaza) si se separa matca pe o singura fata aplicand o gratie Hanneman.timp in care materialul de crestere o sa ajunga in stadiul de larva tanara. .16) restul de faguri existenti in stup cu mentiunea ca imediat dupa diafragma se aseaza puietul si terminam cu fagurii cu miere si pastura. Tot la primul control umplem hranitorul de pe rama cu sirop de zahar. cresterea primara Rama de crestere o introducem intr-o familie gazduita in stup orizontal de 16 rame. restructuram familia doica formand doua entitati despartite de o diafragma cu fereastra acoperita cu gratie Hanneman (aprox. Acceptarea botcilor . deci apta pentru continuarea cresterii. 5) Diafragma despartitoare cu fereastra acoperita. ea fiind dotata cu un hranitor in partea superioara si cu un singur leat de crestere. Pentru ca matca sa nu treaca pe partea cealalta de fagure. Pe leatul de crestere sunt amplasate uniform un numar de 14 botci artificiale. Dupa 7-8 zile de la transvazare scoatem rama de crestere si o introducem intr-o familie orfanizata. putem introduce fara grija rama cu botci. In ceea ce priveste metoda de transvazare. 200 cm patrati). Inainte de introducerea ramei cu botci. 24-36 de ore.Organizarea cuibului este urmatoarea : Compartimentul de crestere : 1) Fagure cu miere si polen proaspat . practicand restructurari periodice. In concluzie lucrarea de obtinere a familiei orfanizate .La primul control verificam rama de crestere si daca acceptarea merge bine vom avea un numar variabil de botci acceptate(7-12 buc). fara puiet capacit trebuie sa demareze cu 9 zile inaintea introducerii ramei de crestere. Fixarea dopului de leat si a botcilor de dop se face cu ceara topita. 3) Rama de crestere cu hranitor . Rama de crestere arata ca in fig. rama cu rama. Pe cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua (desi spatiul este limitat) . practicam o transvazare simpla stiind fiind faptul ca cea dubla nu aduce mari beneficii. deci pentru a limita spatiul de ouat. iar in compartimentul 2. In compartiment mutam matca cu fagurele pe care o gasim si adaugam de ambele parti cate un fagure gol. lasam familia fara sa o deranjam.pentru o crestere de matci pe tot sezonul.Obtinerea si transvazarea larvelor Metoda aplicata de noi pentru obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varsta de 1 1/2 zile. pentru a depista prezenta unor eventuale botci naturale. numai buna de transvazare. operatiune repetata peste 2 zile. Orfanizarea familiei crescatoare . Motivul pentru care nu ridicam si albina acoperitoare este acela ca aceasta albina este tanara. Aceasta metoda consta in izolarea matcii cu ajutorul unei gratii Hanneman intr-un compartiment separat al stupului. conditia de baza fiind aceea ca familia sa aiba cel putin 6 faguri cu puiet si o matca tanara. Pentru a orfaniza familia ridicam matca impreuna cu cei 3 faguri(fara albina). cu ajutorul dopurilor de fixare.

asteptam sa apara primele oua pe fagure. recoltam botcile care vor fi introduse in nucleele de imperechere. Inainte de a incepe sa expunem metodele pe care le aveti la dispozitie o sa ne permitem un sfat : atat apicultorii cu experienta cat si cei incepatori trebuie sa abordeze si aceasta problematica. fiind folosita prin anii 80` de unul din marii producatori de matci ai Europei( Piana . Aici matcile vor ecloziona si apoi se vor imperechea. Solutionarea acestor probleme necesita aplicarea unor metode practice si sigure. In aceste nuclee matcile eclozioneaza din botci si se imperecheaza. Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri.imperecherea in nuclee La 14-15 zile de la depunerea oualelor.. Dupa 24 de ore de la formarea lor se poate introduce botca. Pentru a simplifica fluxul de imperechere. Modificarile de ordin personal aduse tehnologiei sunt minime si au vizat doar adaptarea la conditiile locale. langa o familie de baza se aseaza un nucleu din 3-4 rame cu matca pe care dorim . Avand in vedere faptul ca metoda aplicata de noi este una care asigura un aflux mic(dar constant). impreuna cu albina acoperitoare. La fel si in cazul iernarii matcilor de rezerva intervine aceeasi situatie. Numarul de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor iar pentru simplificare se pot elimina unele verigi (ex:continuarea si finalizarea cresterii in familia doica pornitoare). trebuie sa gaseasca metode pentru a le stoca pentru o perioada determinata. Aprecieri finale Acesta tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza profesionist problema . In nucleu se mai adauga o rama goala(in care punem si putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta. Totusi.. PASTRAREA SI IERNAREA MATCILOR DE REZERVA In practica curenta apicultorii se intalnesc cu urmatoarea situatie : dupa ce au produs un numar anume de matci imperecheate. O sa avem nevoie de aceste matci pentru a le inlocui pe cele care au pierit din anumite motive sau pentru a forma in primavara familii temporare. unul cu puiet capacit. matcile care nu depun oua in 15 zile de la eclozionare sunt distruse.. unul cu hrana. care sa permita supravietuirea cat mai indelungata a matcilor in afara familiilor. In luna septembrie. distrugerea lor o amanam cu 3-4 zile. Acestea pot fi intretinute usor si facand completari periodice cu puiet capacit pot fi folosite tot sezonul.daca conditiile meteo au fost proaste si matcile nu au putut iesi pentru imperechere. de matci pentru imperechere am preferat sa formam nuclee pe 3 rame.Iernarea se poate face atat intr-un stup orizontal cat si intr-un corp Dadant. Iernarea matcilor de rezerva Necesarul de matci de rezerva intr-o stupina bine administrata este de 10-15% din numarul de familii.pentru ca la urma urmei nu "lansam rachete". Pentru a verifica daca matca este imperecheata. sau chiar de la inceputul lui octombrie daca conditiile ne permit.Recoltarea botcilor . Iernarea in nuclee adapostite langa familia de baza Aceasta metoda este poate cea mai facila si mai larg folosita de catre apicultorii amatori.Italia). ci doar facem un pas spre a pune apicultura pe un fagas profesionist. ambele sisteme fiind la fel de bune.

insa rezultatele au fost nesatisfacatoare. Aceasta metoda de iernare are si o alta varianta care consta in inlocuirea diafragmelor de etansare normale cu diafragme prevazute cu mici fereste (200-300 cm patrati) acoperite de plasa. matcile de rezerva se folosesc acolo unde avem nevoie.2-0. Probabil ca aceste rezultate au fost determinate de unele greseli pe care leam facut pe parcursul lucrarilor. Corpul respectiv se compartimenteaza cu diafragme etanse in mai multe "camere". Aceasta varianta (fig. iar la sosirea vremii nefavorabile se vor impacheta cu materiale izolatoare. fapt pentru care trebuie sa mentionam ca succesul lucrarii depinde atat de conditiile meteo specifice iernii.Realizatorii acestui site au folosit aceste metode de iernare.1). Familia de baza este despartita de nucleu printr-o diafragma etansa (fig.metoda este sigura. .3 kg (1-2 faguri) si de hrana la 2-3 kg pe compartiment. se preteaza pentru stupul orizontal. Fiecare compartiment contine 0. pentru a vedea cum se comporta albinele. Pentru aceasta metoda simpla mai exista si varianta gazduirii nucleului cu matca de rezerva intre doua familii de baza. In principiu la cele doua metode pierderea de matci nu depaseste 10-20 %. Conditiile de iernare a nucleului sunt mult imbunatatite. la fel si controalele din timpul iernii. procentul de matci care pier este mai mare (25 %) indeosebi la nucleii marginasi. Se pot folosi drept adapost stupi orizontali. in scopul mentinerii caldurii. inclusiv variantele lor.4-0. iar intr-un corp Dadant 3 nuclee pe 3 rame. inca din 1952.6 kg de albina si 46 kg de miere de calitate. Un impachetaj corect al stupului este de dorit. Pe tot parcursul iernii apicultorul trebuie sa faca 2-3 controale auditive. Totusi diferentele de la un an la altul a procentului de marci pierdute au fost mari (5-25 %). metoda elaborata si experimentata de N. Ceea ce trebuie sa retinem specialitate aparuta din descrisa ca una valabila si este faptul ca in toata literatura de anul `52 pana in prezent. Nucleele le organizam perechi. Primavara. in stupinele proprii si rezultatele au fost multumitoare. cat si de atentia cu care tratam problematica.fiind o metoda buna si sigura. Iernarea matcilor in stupi compartimentati Aceasta metoda se practica in stupinele amatorilor cand se doreste iernarea unui numar mai mare de matci. Nucleul gazda contine o cantitate de 400-500 g albina si 5-6 kg miere de calitate.2). Una dintre greseli a fost ca am administrat mierea netratata cu un produs anti-nosema. acolo unde spatiul mare permite gazduirea celor trei entitati. Foti. Iernarea matcilor in afara familiilor In cele ce urmeaza vom expune o metoda de iernare a matcilor in afara familiilor. corpuri Dadant sau chiar magazine. De multe ori insa (nu e obligatoriu).sa o iernam. Intr-un stup orizontal se pot gazdui 5 nuclee pe 3 rame. putand scade pana la 5 % in anii cu ierni mai blande.pentru a impedica albinele si matcile sa treaca dintr-un compartiment in altul. Aprecieri personale .Plasa de sarma trebuie sa aiba ochiurile mici . in speta Fumidil B. Ca experienta personala trebuie sa va spunem ca si noi am incercat metoda. procentul de matci pierdute scazand simtitor. Avantajul metodei este acela ca se micsoreaza cantitatea de albina la 0.

se clatesc si se usuca. cantitate necesara pentru intreaga iarna. Schimbul de albine insotitoare se face la 3-4 saptamani in perioada octombrie ianuarie si la 2-3 saptamani in februarie martie. Popularea custilor se face in aer liber (daca avem un numar mic de matci). Nu este un termen batut in cuie. se aseaza in pozitie verticala si prelevam direct cu cusca de iernare un numar de 40-50 de albine. in interior se monteaza un faguras de 60/50 mm. Cum procedam : Perioada propice pentru trecerea matcilor din nuclee este intre 10-15 octombrie. Saptamanal controlam modul de iernare operatiune ce consta in verificarea starii matcii. cat si iarna cand vrem sa iernam matci de rezerva. Colivii de matca : Aceste colivii se folosesc pentru pastrarea provizorie a matcilor cand se face schimbul de albine. lucrarea putand fi facuta si in septembrie sau noiembrie. cand dorim sa depozitam fara cheltuieli substantiale un numar mai mare de matci imperecheate (pentru vanzare sau nevoi proprii). Hrana si albine insotitoare : Ca hrana se foloseste mierea de salcam fluida . in perfecta stare de sanatate. se folosesc inca de la prima populare albine provenite din familii puternice. in acest fel cusca fiind apta sasi primeasca oaspetii. se face numai cu albine provenite din familii puternice astfel avand garantia ca acestea vor supravetui si vor avea grija de matca. cate 25-30 g(250300 albine)/matca . Montam fagurasii dezinfectati cu ajutorul cerii lichide. cu sarmele scoase si taiati la dimensiunea custilor. 2)Daca matcile provin din nuclee slabe. necesar pentru iernarea matcilor la nivel de amator se confectioneaza din scandura de brad (20 mm grosime). transferul de hrana fiind facut printr-un orificiu de 2 mm. . 3)Temperatura in spatiile unde iernam matcile sa nu scada sub 16 grade C. fara cristale. Ridicam matca si o asezam provizoriu in colivie. Pentru reusita lucrarii avem nevoie de urmatoarele materiale : Custi tip Foti : Cusca este construita din material plastic (polistiren . se aerisesc si se dimensioneaza. Cateva reguli care trebuie respectate obligatoriu : 1)Inlocuirea albinei insotitoare uzate. Acest dulap are dimensiunile interioare de 330/250/250 mm fiind prevazut in interior cu sipci de sprijin.Aceasta tehnologie poate fi folosita atat vara. 3 generatii de puiet. stiind ca o temperatura optima este cuprinsa intre 20 .Custile se spala cu apa si detergent. Dulap depozitat custi : Pentru o mai buna protejare termica si fonica a matcilor si albinelor. In loc de colivii se pot folosi cu succes si cutii goale de chibrituri.a albinelor insotitoare. Din cand in cand. Inainte se deparaziteaza fagurii facand fumigatii cu acid acetic industrial(3-5 zile). Fagurele de pe care am ridicat matca. Cusca mai este prevazuta cu un hranitor montat in peretele superior. albinele insotitoare se schimba si se fac completari cu hrana. Un dulap pentru 20 de matci.23 grade C. a hranei etc. in cantitate de 200 g/matca (pentru intreaga perioada). Albinele de schimb.introducem matca .4). Corpul custii se inchide cu un capac glisant. cu dimensiunile interioare 70/50/45 mm. Faguri pentru echiparea custilor : Se folosesc faguri vechi in care s-au crescut min.soc) si are forma dreptunghiulara(vezi fig. Dupa ce indepartam albinele agatate pe exterior . prin prindere directa sau cu ajutorul unui tub de sticla. umplem hranitoarele cu miere(20 g) si transferam custile in dulap. custile sunt tinute in dulapuri simple. In principiu metoda consta in introducerea matcii intr-o mica cusca impreuna cu un numar de 40-50 de albine si hrana necesara.

Pastrarea matcilor in perioada de vara Pe langa metoda stocarii matcilor in afara familiilor. unificam nucleul orfan cu cel alaturat. acolo unde o sa gasiti tehnologia mai amplu descrisa. Fiecare compartiment este prevazut cu un urdinis.pana in momentul cand gasim cumparatori pentru ele. Deasemeni. Daca apare un cules. Trebuie sa mentionam ca in lipsa unui cules albinele din fiecare nucleu trebuie hranite cu sirop de zahar. Cand spunem 30-60 de zile asta nu inseamna ca o matca este tinuta in cusca toata aceasta perioada. Dupa o anumita perioada. Este o metoda usoara si sigura care o sa va ofere mari satisfactii. 1979. Chiar daca la iernare am obtinut rezultate slabe( repet. Desigur ca mai sunt si multe altele. In concluzie recomandam aceasta metoda.. metoda este sigura si nu trebuie sa va temeti ca o sa dati rateuri daca o sa respectati tehnologia descrisa. Conluzii finale Aceste metode sunt descrise.depozitam 100-150 de matci de vanzare (pentru 30-60 de zile). unde albinele din nuclee (circuland liber prin gratiile Hanneman).Daca nu respectam aceasta regula . avand grija ca podisoarele si diafragmele sa asigure o etanseizare perfecta (foarte important). respectiv matca. In paginile acestui site am expus mai multe metode de crestere. Cand folosim o matca. De obicei durata stocarii unei matci care a ouat in nucleu nu depaseste 15 zile. iar pentru detalii mai recomandam si consultarea "Manualului apicultorului". mai bine sau nu. in toata literatura de specialitate de la noi.altele mai .Aceasta problema este reprezentata de procurarea matcilor necesare inmultirilor curente din stupina. din anul 2001 am mai experimentat o alta metoda care a dat rezultate favorabile..Problema este multiplicata si de lipsa de experienta pe care o resimte fiecare incepator.naclairea matcii este obligatorie. Astfel.4. 5)Mierea folosita trebuie sa fie de salcam .si sa nu ramaneti la stadiul de "cititor". fiecare compartiment este prevazut cu podisor propriu. cu o cheltuiala minima. ed.. operatiune pe care o repetam si la extragerea matcii 2. CRESTEREA MATCILOR CU METODA MILLER Micul apicultor se loveste de o problema majora inca din anul doi de activitate.4)Cand facem schimbul de albine insotitoare. un fagure cu miere si un fagure gol. iar cele doua marginase pe peretii laterali. depun mierea. peste corpul de baza se aseaza un magazin.In aceste conditii asigurarea cu matci crescute in stupina proprie devine o prioritate. cele trei podisoare se pot inlocui cu gratii Hanneman. Pentru fiecare sectiune se asigura si un hranitor cu capacitatea de 1. Dupa cum am mai spus. Se ia un corp de Dadant si se imparte in 3 compartimente. cand matcile incep sa oua si puietul sa eclozioneze.fiecare matca se va introduce in cusca ei. lucrurile s-au schimbat cand am folosit aceasta metoda pentru a pastra matci in perioada de vara. Nucleele sunt organizate pe trei rame si contin un fagure cu albina si puiet. doar fiinca nu am respectat tehnologia). fara cristale si obligatoriu tratata cu 1 la mie Fumidil B.unele mai simple. important insa este sa le si aplicati.5 l sirop. cel din mijloc pe peretele frontal.

pentru a nu ramane nici o celula cu puiet. Cele doua familii. Cand cantitatea de oua este suficienta.lasam toate ramele cu hrana .populatie numeroasa si compacta pe faguri. rama de crestere .furnizoare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind suplimentar. Botcile recoltate inainte de eclozionarea matcilor se folosesc direct in familii. 2. Pregatim familia in felul urmator : scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi . Daca hranim stimulent cu 300-400 ml sirop pe zi.Trebuie sa avem mare grija ca albinele sa nu fie intrate in frigurile roitului si sa aiba deja trase botci naturale. fagure cu puiet capacit .triunghiulare cu baza de 5-6 cm. Hranite suplimentar daca nu exista un cules de intretinere.Lipirea fagurasilor artificiali o facem cu ceara topita .Botcile pot fi recoltate dupa 9 zile de la introducerea fagurelui.Bineinteles numarul matcilor obtinute poate fi mult mai mare insa se presupune ca odata cu cresterea numerica a stupinei trebuie abordate alte cai.Daca consideram ca albina acoperitoare nu este indeajuns putem sa mai restrangem cuibul. Alegem din stupina o familie cu performante mari.Pentru a veni in ajutorul apicultorului incepator o sa aprofundam o metoda (deja expusa).care poate reprezenta un punct de plecare. asezand ramele dupa schema : de o parte si de alta a cuibului .In principiu fagurii ramasi trebuie sa fie acoperiti din abundenta cu albina.a carei matca ne-a multumit.adica miere si polen din abundenta.in asa fel incat sa nu se desprinda de stinghia superioara.unde dupa .fig.scotand una dintre ramele cu hrana.albinele vor incepe sa cladeasca fagurasii din rama de crestere. doua rame cu puiet gata de eclozionare.complicate.Din aceasta familie vom trage noi matci. 1. albinele acoperitoare si matca. Pregatim rama de crestere.avand grija ca intre depunerea oului si recoltare.vor trage mai multe botci pe fiecare faguras din rama cu oua.Aceasta familie are ca principal scop sa ia in crestere un numar cat mai mare de oua.La inceput.fig 3. In familia astfel restructurata . Pregatim stupul ca in fig.pentru apicultorul cu un numar mic de stupi.Acest lucru se intampla in 3-5 zile de la introducerea ramei.in roiurile nou formate sau mai bine le vom transfera in nuclee . o mutam intr-un alt corp. Toti fagurii ramasi in familia crescatoare vor fi scuturati de albine si controlati.cand vrem sa schimbam matca.Datorita conditiilor create in cuib. albinele ramase fara matca vor lua in crestere ouale existente.ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfanizata complet.sa nu treaca mai mult de 14 zile.matca sesizeaza deficitul de puiet si insamanteaza rapid fagurasii nou crescuti.in centru . fagure cu puiet capacit .Orfanizarea o facem astfel : identificam matca si impreuna cu cu fagurii cu puiet (capacit sau nu). avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele.operatiunea nu poate da mari batai de cap.Aceasta metoda simpla este metoda Miller si poate asigura tot necesarul de matci intr-o stupina de pana in 50 de familii de albine. astfel : pe o rama goala (fara fagure) lipim de speteaza superioara 4-5 bucati de fagure artificial. Dupa formarea familiei crescatoare si introducerea ramei cu fagurasii insamantati. faguri cu miere si polen .

Apoi intervine si factorul legat de numarul de matci ce se urmareste a se obtine. rezulta un numar variabil de botci (30-50 buc.fara a fi nevoie ca apicultorul sa aiba un bagaj consistent de experienta. insa divizarea ulterioara(roirea)nu se produce. Satisfactia de a produce aceste matci cu forte proprii.acolo unde se gasesc si larvele. functie de puterea familiei si de apetitul acesteia pentru crestere.cu aceasta metoda se obtin matci destul de usor. . sa alegeti.).Cresteri de salvare.3. deriva din complexitatea problematicii aparute odata cu demararea operatiunilor de crestere. Dupa cum vedeti. . climatice etc. Numarul botcilor de salvare este de 20-30 buc. urmand ca dv. cele doua matci convietuind chiar impreuna cateodata.Schimbarea linistita a matcii. familia de baza sa dispara.4 noi familii(roiuri). vom prezenta avantajele si dezavantajele fiecarei metode in parte. matcile se pot imperechea..incat micile diferente nici nu mai sunt bagate in seama. In urma pregatirii procesului de roire naturala. Se poate ajunge ca prin roirea consecutiva. larvele primind drept hrana laptisor de matca. Pentru schimbarea linistita a matcii. Pentru o mai buna intelegere. acestea se vor multumi sa-si schimbe linistit matca. apare in mintea oricui.fara a depasi prin performanta insa pe cele obtinute prin tranzvazare simpla sau dubla. Sunt o serie de familii de albine la care instinctul de roire este mult atenuat. la nivel de amatori. Pentru a creste o noua matca. ci si la o divizare a lor in 2. iar intrebarea "de ce nu se expune o singura metoda. Acest fapt duce nu numai la o simpla crestere de matci. . celule ce contin larve de lucratoare. Din diferite cauze accidentale. Motivul este foarte simplu : o singura metoda nu este niciodata potrivita tuturor apicultorilor si mai ales pentru toate conditiile de intretinere. de calificarea apicultorului.Roirea naturala. CRESTEREA MATCILOR FARA TRANSVAZARE Necesitatea tratarii pe larg a acestui subiect. ele transforma in botci. vom trece la abordarea directa a metodelor de crestere. Aceste pagini cuprind informatii cu caracter practic. METODE DE CRESTERE FARA TRANSVAZARE Pentru a nu plictisi cititorii acestor pagini.). Aceste familii se comporta un pic ciudat daca se ia in considerare comportamentul celorlalte. referitoare la cresterea matcilor fara transvazare. urmand sa expunem intreaga problematica legata de obtinerea matcilor. albinele pot ramane fara matca. Albinele sunt puse in situatia de a creste matci in trei cazuri : . Metodele expuse sunt multe si diverse. aceste botci fiind pozitionate pe suprafata interioara a fagurelui. Puse in situatii favorabile roirii. botci care sunt pozitionate pe extremitatile fagurilor. Calitativ matcile obtinute prin metoda Miller sunt bune. ulterior. care este considerata cea mai buna". albinele cladesc un numar mic de botci(3-5 buc. In orice caz fiecare apicultor va avea si o versiune proprie a metodei puse in discutie.eclozionare. Este unica cale prin care familiile de albine se inmultesc in mod natural.inca din anul doi de apicultura este insa asa mare. pe marginile fagurilor.

decat ocazional. sa adopte alte variante de crestere a matcilor. Daca se urmareste si recoltarea unor botci pentru a fi folosite in alte familii. cand acestia sunt lipsiti de experienta (anul 1.recoltarea botcilor este greoaie datorita pozitiei pe fagure si implica riscuri mari vizavi de distrugerea matcilor ce le gazduiesc. Pe acest fagure se practica o taietura in lungul zonei cu larvele cele mai tinere. Botcile vor fi construite prin modificarea celulelor cu larve de lucratoare. Pe acest fagure situatia sta cam asa : in partea superioara se gaseste coronita de miere. sesizeaza lipsa reginei si incepe sa-si cladeasca botci. bucatile taiate se scot cu mare atentie. divizeaza acea familie in doua. fara a diviza familia. Din nou dupa capacirea botcilor. acestea se vor recolta si folosi unde este nevoie. Iata pe scurt care sunt pasii de urmat : cand apicultorul doreste sa inmulteasca o familie de albine.albinele construiesc botci mici pentru ca nu reusesc sa largeasca cat trebuie celulele de lucratoare . Sigur este ca "decuparea fagurelui" are variante care se aplica atat in Romania cat si in Occident. Cate din cauzele ce duc la cresterea de matci necorespunzatoare au fost eliminate. O alta varianta este obtinerea directa a matcilor.Metoda "matcilor de salvare" In Romania (si nu numai). puietul necapacit(de toate varstele) fiind asezat concentric pe restul suprafetei. fac ca aceasta sa fie agreata. tinand seama ca in mijloc se afla larve mai batrane. si nu cere decat o calificare minima a stuparului. metoda expusa mai sus a fost perfectionata. Se alege un fagure insamantat.1). Diviziunea fara matca.anul 2). Taietura sub forma de arc(vezi fig. cu toate ca matcile obtinute au o calitate indoielnica. In principiu este vorba numai de suprimarea matcii batrane. de calitate.S implitatea si usurinta cu care se obtin matci. Apicultorul nu are de facut decat sa astepte eclozionarea primei matci. Avantaje : metoda este simpla si usoara. . Metoda "decuparea fagurelui" Pentru obtinerea de matci mai mari. si implicit sa obtina un numar de matci. consolideaza prea tare peretii acestor celule. lasand restul sa decurga de la sine. iar o selectie ulterioara a botcilor nu poate fi facuta. deschis la culoare. urmand ca cealalta sa-si creasca matca. Se are grija ca taietura efectuata sa nu distruga larvele vizate. care evident o sa-si ucida suratele. urmeaza sa ne lamurim. in aceste celule s-a mai crescut puiet iar "camasile" generatiilor trecute. Aceasta metoda nu este recomandata apicultorilor. . asezata intr-o cutie noua. O diviziune ramane cu matca batrana. . se face cu ajutorul unui cutit cu lama subtire si incalzita in apa clocotita.albinele iau in crestere larve de varste diferite. aceasta metoda este mult indragita de apicultorii incepatori. Dezavantaje : Se obtin matci mici si de o calitate indoielnica. urmand ca pe masura ce se se familiarizeaza cu problematica apicola. in care nu s-a depus pentru prima oara puiet. numarul mic de interventii in cuib.Taietura in arc (varianta occidentala) : A reprezentat mult timp principala metoda recomandata incepatorilor. . Motivele care influenteaza slaba calitate a matcilor obtinute sunt : . acestea se vor recolta dupa capacire si vor fi introduse in stupii vizati. iar daca fagurele este insarmat.

pentru a fi introduse in nucleele de imperechere. scoatem fagurele insamantat si il ducem in cabana.Avantaje : folosind aceasta metoda relativ simpla. Pentru siguranta putem introduce fagurele si matca intr-un izolator cu gratie Hanneman. vor lua in crestere larvele de pe conturul taieturii. . trebuie mentionat ca ordinea fireasca si practica a etapelor este aceea in care prima oara se face restructurarea si orfanizarea si apoi pregatirea fagurelui. pentru a o obliga sa oua numai acolo. O alta precizare : pentru a mari sansele ca ouale sa fie luate in crestere. introducem un fagure gol in care nu s-a mai crescut puiet si care este stropit cu sirop de zahar. aceasta taiere are un alt scop si anume acela de a inchide lantul de crestere. In varianta folosita la noi. . sau o omoram. Aceasta se va restructura inlaturand toti fagurii care contin puiet necapacit. Cu matca batrana se poate forma un roi. hranim stimulent albinele cu sirop sau serbet de zahar. In principiu este vorba despre inlaturarea tuturor fagurilor care contin puiet necapacit sau oua. in scopul impiedicarii aparitiei botcilor lipite. Aici. daca vrem sa o pastram. Fagurii scosi se vor da altor familii de albine. Astfel albinele doici se vor regasi in numar mai mare in preajma larvelor de luat in crestere. daca avem noroc. Din familia de baza ridicam matca.Dezavantaje : metoda nu elimina toate inconvenientele si limitarile legate de crestere. Pe jumatatea superioara. In stup vor ramane numai fagurii cu puiet capacit. formam un roi. calitatea matcilor se imbunatateste considerabil (mai ales in varianta romaneasca). dupa ce in prealabil l-am scuturat de albina de acoperire.cu ajutorul unui cutit cu lama subtire(cater). orfanizata si fara oua sau larve(sau numai cu puiet capacit). O precizare : pentru a trece dincolo de expunerea literara a metodei. sau putem sa o omoram. construind un numar mare de botci. avand grija ca aceste celule sa nu se afle dispuse simetric fata de vecina corespunzatoare fetei celelalte.matca o sa umple fagurele cu oua. Cand spunem ca rarim larvele. timp in care familia nu va fi deranjata decat pentru 1-2 controale a acceptarii. Dupa 10-11 zile. sa fie fata in fata. Rarirea se face cu ajutorul unei spatule de lemn(betigas). Apoi vom lua fiecare fagure in parte si scuturat de albine il vom cerceta vizual. Dupa 4-5 zile. Cu acelasi cutit. urmarind ca larvele ramase de pe o parte sau alta a fagurelui. alegem 15 celule cu oua pe o fata si 15 pe cealalta. . incalzit in apa clocotita. care se vor putea controla mai usor. familia de albine ramanand numai pe fagurii de hrana. trebuie sa ne ocupam si de familia de albine. In tot acest timp(4-5 zile). primeste in mijlocul cuibului fagurele cu cele 30 de oua. urmeaza rarirea larvelor. radem toate celelalte celule in afara de cele 30 alese pentru crestere. Fagurii cu puiet necapacit sau oua se vor da altor familii de albine. . mai exista si varianta ridicarii tuturor fagurilor ce contin puiet. albinele preferand sa construiasca acolo botcile. La expirarea perioadei.Dupa indepartarea bucatii inferioare.Decuparea fagurelui (varianta romaneasca) : Stim deja ca taierea fagurelui are ca principal scop selectarea larvelor tinere si facilitarea construirii botcilor de catre albine. decupam jumatatea inferioara. pentru a obliga albinele sa ia in crestere larvele din fagurele introdus. insa fara albina de acoperire. Astfel pregatite albinele. Este foarte important ca in familia crescatoare sa nu ramana nici o celula cu ou sau larva. ne referim bineinteles la celulele de pe conturul "taieturii in arc". vom avea botci capacite gata de recoltare. daca este posibil. Avand fagurele astfel pregatit. Dupa incetarea culesului la salcam procedam astfel : In mijlocul cuibului familiei de albine. miere sau pastura. Astfel pregatita familia de albine.

calitatea matcilor fiind mai buna. Dupa 2 zile ridicam fagurele cu oua si eliberam matca. stanta strapunge fagurele. O alta varianta este aceea in care nu se folosesc fasii de fagure.Weiss recomanda stanta elvetiana. Cu ajutorul unui cater incalzit se taie fasii de fagure. sunt : Metoda fasiilor de fagure.urmand ca fiecare fasie sa fie prinsa separat pe leat. Celulele stantate se vor prinde pe cele doua sipci ale ramei de crestere. Procedeul presupune si folosirea ramei de crestere. . Dupa ce am obtinut aceste cuiburi de celule.aceasta fiind un tub de tabla despicat in doua.care este de fapt o rama normala.cu cele doua leaturi pe care au fost fixate fasiile de faguri cu larve rarite. asfel incat aceasta sa contina si cate un sfert din celulele vecine. Metoda este cunoscuta sub denumirea de "metoda Alley".MATCI FARA TRANSVAZARE (part. celulelor taiate sau stantate Imbunatatirea metodelor de crestere a matcilor. iar matcile nu ajung la greutatea celor obtinute prin transvazare. Fagurele in care nu s-a mai crescut puiet si insamantat de matca captiva intre cele doua gratii Hanneman. urmand sa executam operatiunea pentru fiecare cuib in parte. In acest scop partea opusa se modeleaza intre degete pentru a forma un dinte. Din acest fagure se taie cu un cater incalzit fasii orizontale care sa cuprinda pe latime 2 celule intregi si de lungimea fagurelui. Decupand o celula. intr-un izolator cu gratie Hanneman. cele doua jumatati fiind prinse cu un elastic si avand la un capat marginea foarte bine ascutita. Aceste fasii se mai pot fragmenta in 2-3 buc. ce pot fi folosite de micul apicultor . Pentru stantare K. Etapele care trebuie urmate sunt : Obtinerea materialului de pornire se face introducand un fagure in care nu s-a mai crescut puiet. la 2 cm una de alta cu ajutorul unor tablite sau dopuri despicate. sau cu ajutorul unor bride de sarma. in stupina proprie . care trebuie sa cuprinda larve tinere. operatie urmata de aceeasi rarire a larvelor. urmeaza sa le prelucram pentru a le putea fixa pe leatul de crestere.. de pe fiecare leat. 2) Alte metode de crestere a matcilor fara transvazare . . se introduce in familia doica.Avantaje : albinele iau in crestere un procent mai mare de larve. presupune si practicarea de noi procedee. Pe toata lungimea fasiei de fagure. ci doar celule taiate cu un cater sau cu o stanta. prevazuta cu sipci(2 buc. Aceste fasii se sectioneaza in bucati de 5-6 celule intregi. orfanizata de 2-6 ore si fara puiet. Pe acestea se vor fixa fasiile de fagure cu larvele selectate in vederea cresterii. Metoda Erlnagen : cresterea din ou cu cuiburi de celule Aceasta metoda poarta denumirea de Erlangen si are la baza cresterea din ou. se raresc larvele astfel ca in final larvele ramase sa aiba o distanta de 1-2 cm intre ele. Cu o scobitoare se distrug apoi toate ouale. partea opusa care cuprinde celula simetrica fiind apoi modelata ca baza pentru suport. In final rama de crestere. mai complexe si performante. in afara de unul. se aseaza pe o suprafata plana. .Dezavantaje : metoda necesita o manopera mare.). In aceasta categorie se incadreaza si metoda fasiilor de fagure sau diferitele ei variante. dupa o orfanizare prealabila a acesteia. de lungimea luminii interioare a fagurelui. Fixarea se face prin lipirea in 3-4 puncte cu ceara topita. impreuna cu matca din care vrem sa tragem descendenti. cu varsta cunoscuta. La taierea sau stantarea celulelor cu larve se urmareste decuparea unei singure celule. Rama cu cele 20-30 de celule se introduce intr-o familie doica.

fagure cu puiet capacit.Avantaje : metoda poate fi o alternativa la transvazare. ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfanizata complet (ridicand puietul si matca). nici chiar in varianta separarii prin diafragma cu gratie. In familia astfel restructurata. Cand cantitatea de oua este suficienta. triunghiulare cu baza de 5 cm.Fixam fiecare cuib. cu ajutorul dopurilor. doua rame cu puiet gata de eclozionare. In acest timp. Aceste dopuri vor fi despicate si prevazute cu un elastic pentru a putea fi unite cele doua parti. in centru. avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele. faguri cu miere si polen. Familiile care isi schimba linistit matca. . si intre cele doua parti se v-a introduce dintele cuibului. . furnizoare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind suplimentar. Pregatim o rama de crestere astfel: pe o rama goala (fara fagure) lipim de speteaza superioara 5 bucati de fagure artificial. care botci pot fi recoltate dupa 9 zile de la introducerea fagurelui. Rama cu cuiburile ce contin fiecare cate un ou se introduce in mijlocul unei familii orfanizate de 2-6 ore. pentru a nu ramane nici o celula cu puiet. Din aceasta familie scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi. Daca hranim stimulent cu 300 ml sirop pe zi. deci pregatirea cuiburilor nu trebuie sa depaseasca aceast interval de timp .Avantaje : metoda este la indemana oricarui apicultor. Cele doua familii. hranita suplimentar. construiesc cateva botci de calitate.care practic contine un ou. fiind si o metoda sigura. Matci de schimbare linistita Cu toate ca practic nu reprezinta o metoda in care apicultorul intervine decisiv (se limiteaza numai la recoltarea botcilor) trebuie neaparat mentionata. calitatea matcilor fiind buna. De avut in vedere : oul de 1 1/2 zi rezista in afara coloniei 2 ore. trage botci pe fagurele cu oua. . In stup asezam ramele dupa schema : de o parte si de alta a cuibului. Toti fagurii din familia orfanizata vor fi scuturati de albine si controlati. care botci pot fi recoltate. Conform tehnologiei nu este recomandata acceptarea si cresterea in colonie cu matca. Metoda Miller Alegem din stupina o familie cu performante mari. iar matca depune oua. . . fagure cu puiet capacit. al carui puiet necapacit a fost ridicat(inclusiv ouale). albinele acoperitoare si matca. lasam toate ramele cu hrana. iar dupa imperecherea matcii nucleul se uneste cu familia a carei matca vrem sa o schimbam (dupa orfanizarea prealabila). Se ia un dop. familia crescatoare. introduse intr-un nucleu de 2-3 faguri fara puiet. rama de crestere. Dopurile ce contin cuiburile se lipesc pe leat cu ceara la 2 cm unul de altul(masurat de la centru la centru). dupa care aplicam elasticul de fixare. albinele vor incepe sa cladeasca fagurele din rama de crestere.Dezavantaje : aceleasi ca si la celelalte metode ce nu folosesc transvazarea.Dezavantaje : matcile sunt putin mai mici decat cele obtinute prin transvazarea larvelor. a carei matca ne-a multumit. se vor prefera oua mai batrane 2-2 1/2 zile daca dorim sa depasim aceste 2 ore . celulele cuibului se pot scurta la jumatate.

decat aceea de a produce regine (poate doar obtinerea unei productii apicole mari). In unele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica a stupinei. Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru finalizarea lucrarii. Producerea matcilor . insa nici o satisfactie nu e mai mare. sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute.. stupii trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii: . starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic.Avantaje : se obtin matci de calitate.Dezavantaje : numarul mic de botci si implicit de familii care au acest instinct. Exista diferite criterii de apreciere a unei familii de albine (parca am mai vorbit de ele) si de aceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultate foarte bune. CRESTEREA SI IMPERECHEREA MATCILOR IN STUPINA Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile taica . cu un instinct minim de roire.in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cu puiet . Producerea matcilor . Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos.provocarea frigurilor roitului Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul. cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si folosind tehnologii sigure. E perfect si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati. In acest scop o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv. sa aiba cuiburile bine impachetate . dar din pacate nu toti apicultorii o pot face. Ei se multumesc cu procurarea de matci din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala. introducerea matcilor in familiile de albine. cand in natura exista un cules bun si albinele pot hrani abundent puietul. sa aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie. . blandetea albinelor. considerand ca este prea complicata si ca necesita un mare volum de munca. Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie. Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci . O matca valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate : productia de miere. matcile". imperecherea matcilor in nuclee . Se v-a respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca sa introducem si elemente "novatoare". Alt dezavantaj scos in evidenta de literatura de specialitate. Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca. In toate cazurile (indiferent de metoda aleasa). apetitul mai mare sau mai mic pentru roit.conditii generale De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare. Vom trata urmatoarele subiecte : . sunt cele obtinute cand familia roieste natural. O treaba buna se obtine insa si tintind spre obiective mai mici. este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta. Roirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea.cresterea controlata a matcilor de calitate . totul decurgand de la sine in mod natural.

cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita. Acum este momentul sa introducem fagurele. Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul cuibului. recomandat apicultorilor incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere fara transvazare". Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cu vata.alegem din stupina stupul cel mai performant. lama se incalzeste la o lampa cu spirt. si exista un numar mare de albine tinere. se distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit. in afara de cele 30 alese. cat si in functie de dorinta apicultorului . sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta. In cateva minute familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile. pe o fata si 15 pe cealalta. . care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire). Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor.peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri .Aici se vor marca 15 celule cu ou. Cand numarul de rame cu puiet ajunge la 7-8 buc. La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un numar mare de botci. Tehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia Voiculescu este o imbunatatire a uneia mai vechi( cunoscuta in anii 50). Iata cum se procedeaza : .acest fagure insamantat cu oua pentru crestere. in tot acest timp. urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve necapacite. Fagurele se scurteaza la jumatate. umectat cu apa sau miere si livrat in hranitor. fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca. In final acestea se folosesc imediat. Acesta se va scoate din roi si se duce in cabana. Toate celulele. indepartand jumatatea inferioara. asa ca a insista in acest sens este o greseala. pregatit. Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate. numai ca dezideratul este greu de atins. Acestea se scutura de albine cu maxima atentie. procentul familiilor neroitoare se situeaza la 4-5 % din totalul familiilor pe care le avem. cat si de o stramtorare a cuibului. Putem stimula albinele si cu zahar candi sau tos.metoda fara transvazare Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres. Este recomandat ca in natura sa fie un bun cules. Producerea matcilor . imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit.momentul difera de la o zona la alta. se ridica din familia de baza si se aseaza in alt stup formand un roi. . . impreuna cu un fagure de hrana si altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire. cu oua pentru crestere. avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi loc pe ambele fete. fie formand nuclee de imperechere. Inainte de a taia. In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de nectar si polen. Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara. daca nu imposibil.peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut. prelevate din alti stupi. Atentie. Din aceasta se scot toti fagurii cu puiet necapacit. . populatia de albina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire. se vor verifica toti fagurii. Natural. Albinele se vor stimula zilnic. unul cu puiet capacit si un altul gol.introducem un fagure cu puiet capacit.in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat. cu o buna dezvoltare de primavara. . . In scurt timp. Ce avem de facut : inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) se hraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului.familia orfanizata.dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata. prin aparitia noilor generatii. se recolteaza cele mai frumoase. avand grija sa nu le turtim. care intre timp a fost insamantat de matca. Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam . inclusiv cei cu hrana.neroitoare. Roiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul. .

pentru ca matca sa se poata hrani. .albinele tinere accepta mai bine matcile.in cazul in care familia nu este orfana .peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere. nu intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclozioneaza le va distruge. Cum se procedeaza : .cu sirop de zahar. Daca acestea nu mai sunt agresive. Bineinteles ca imperecherea poate fi facuta si in familiile beneficiare. decat in perioada ce corespunde roirii naturale.se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele. In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci. trebuie sa remarcam din nou ca exista mai multe metode. decat cele batrane. In acest timp albinele rod bucatica de fagure si elibereaza matca.dupa 4-5 ore de la orfanizare. pentru mai multa siguranta. se verifica daca matca a fost eliberata si daca a inceput sa depuna oua. apicultorul trebuind sa-si invinga curiozitatea de a deschide stupul.la 1-2 zile. Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile. . Imperecherea matcilor . In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri stimulente inainte cu 3-4 zile. prezenta botcilor face introducerea imposibila. trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct. dar aceasta este o metoda neproductiva si paguboasa.la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul.introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare. .lipsa totala puietului este o situatie favorizanta . . primirea matcii este favorizata de existenta unui cules bun. .primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite. sub un capacel protector(ca un degetar) sau folie de aluminiu. este primita mai bine decat una neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga (aviz celor ce cumpara matci). apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care sunt considerate mai sigure. . . . inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe locuri. introducand un fagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala. care incepe imediat sa oua.formarea nucleelor Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore. se introduce noua matca in colivie. pe o suprafata cu miere necapacita. decat in cazul celor introduse ziua. .existenta sau lipsa culesului . Atentie. Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii (in colivie). Introducerea matcilor Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali. Comportarea albinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii : . botcile pot fi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere. Pentru introducerea botcilor.albinele se adapostesc in cutii speciale numite "nuclee de . asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului.urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile (calculate dupa cele 4)..o matca imperecheata. Formarea nucleelor . Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii ajutatoare. in cazul prezentei celui capacit se face mai greu . se identifica matca si se scoate din stup.

sau in corpuri de stup.in mijloc. Daca inca din primii ani deprindem tehnicile corect.nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa .matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita schimbarea matcii. cu timpul totul o sa vi se para mai usor. . se verifica din nou prezenta matcii.insa. pozitionat astfel : doua la un perete. pe capete si un al treilea pe peretele opus. Abordand curajos domeniul. Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a unuia multietajat. Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca protejata de colivie. Dupa ce matca se imperecheaza nucleul se poate refolosi. . La fiecare compartiment se face cate un urdinis separat. si daca lucrurile merg bine matca se elibereaza. pentru a impedica albinele sa o nimiceasca.imperechere". Se populeaza aceste compartimente cu 1-2 faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure cu hrana.de succes. din diferite motive vom mai face verificari zilnice pana in ziua a 16-a de la introducerea botcilor.trebuie sa-si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasca problema. Stuparii incepatori . Ce avem de facut dupa ce introducem botca : . . compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri separate. Popularea se face cand albinele in varsta sunt plecate la cules.daca matca nu s-a imperecheat. Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 15-20% luand in calcul pierderile inerente. ..nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita bezmeticirea lor (numai cele in care se imperecheaza mai multe matci) Concluzii Obtinerea matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata. .. introducand o alta botca.dupa alte 7-8 zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate imperecherea matcii. pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va amintiti desigur ca albina tanara e mai toleranta). veti deveni adevarati apicultori..la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine. .

. Polenul strans de albine. Dupa ridicarea vasului de pe foc. Framantarea se face energic. retete de preparare a diferitelor produse folosite in stupina. care poate fi actionata manual sau de un motor.HRANIREA ARTIFICIALA A ALBINELOR Aceasta sectiune prezinta articole despre hranirea artificiala a albinelor. in toate cazurile. pentru albine Mierea folosita trebuie sa nu fie zaharisita sau daca este. Se poate "fabrica" o cantitate mai mare de serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de 8-12 grade C. sau in recipiente etanse. Pregatirea ingredientelor pentru hranirea artificiala In diferitele retete. Pasta se prepara din 1 parte polen si 1.. datorita usurintei in administrare si pentru ca se gasea de vanzare la magazinele ACA. Produsul final se toarna in tavite captusite cu hartie cerata. trebuind sa rezulte un produs de consistenta aluatului. recomandam procurarea unei rasnite mari. insa exista o problema. Atat mierea cat si polenul trebuie sa provina de la familii de albine sanatoase.. Dincolo de toate.. Daca sfaramaturile nu se omogenizeaza si raman independente. se lichefiaza in prealabil. Paste de zahar si miere folosite in apicultura In principiu se procedeaza amestecand la rece 4 parti de zahar pudra si o parte miere (mierea usor incalzita).. conditionat si conservat se macina fin.. Insistam asupra faptului ca zaharul trebuie dizolvat total. amestecand continutul pana la dizolvarea totala. cu exceptia hranirilor de completare. care se poate macina cu o rasnita universala(manuala). miere. in caz contrar aparand cristalizarea "mierii". Prepararea siropului de zahar pentru albine Siropul de zahar se prepara la rece sau la cald. este recomandata tot timpul anului. Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului tos. Zahar candi cu miere. Polenul in hrana albinelor Granulele de polen sunt bine uscate (8% apa).. racim amestecul pana la 40-50 grade C si amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului. Deoarece macinarea este destul de dificila.25 parti miere. cand trecand polenul dintr-o mana in alta se aude un sunet metalic. punem in vas apa necesara si apoi turnam zaharul in reprize. sau zahar cu miere. Paste si amestecuri pentru hranirea albinelor Pasta de polen si miere. Serbetul de zahar folosit in apicultura Folosirea serbetului de zahar. framantand cele doua ingrediente. O alta modalitate de constatare a uscarii este aceea de a freca cateva granule intre degete. Prepararea serbetului de zahar. pentru albine Intr-o anumita perioada acest produs era des folosit de catre apicultorii romani.. totul este in ordine. Cand preparam siropul la rece. impachetat in pungi. placile de zahar candi raman in topul preferintelor. . zaharul pudra este un component de baza. etc ....

Incepand cu data de 1 august. Recoltarea polenului de catre albine Se face de catre albine. necesitand insa o mai mare atentie. colectoarele se ridica. La intervale de 7-8 zile. depozitarea acestor pungi se face in incaperi racoroase si lipsite de umiditate excesiva. aplecand si scuturand aceste spice. se va mai face o cernere pentru o mai buna separare. Dupa uscare. Conditionarea polenului Indiferent de modul colectarii polenului. Conservarea polenului Dupa ce stuparul si-a uscat polenul. In timpul culesurilor mari. indiferent de modalitatea uscarii. instalarea se face primavara. se cerne. necontaminat. vor executa uscarea mult mai rapid. O alta modalitate de constatare a uscarii este aceea de a freca cateva granule intre degete. pentru ca dimineata albinele sa faca o recunoastere sumara. folosirea acestora inceteaza. PASTRARE Pentru a avea cantitati suficiente de polen. trebuie sa-l conserve pentru a rezista pana in momentul folosirii. se cunosc mai multe metode: O conservare buna si simpla se poate face prin ambalarea polenului bine uscat in pungi de polietilena. cand trecand polenul dintr-o mana in alta se aude un sunet metalic. .Temperatura incintei trebuie sa depaseasca 25 grade C. se retine max. De 2-3 ori pe zi rascolim polenul pentru a grabi evaporarea apei. Deoarece polenul este un produs hidroscopic. iar umiditatea sa fie cat mai scazuta.etanse si bine sigilate. In aeasta directie. arin. cand avem cel putin 4 faguri cu puiet de marimea 415/270 sau 6 faguri de marimea 415/205. Conform recomandarilor. Un principiu de baza este acela ca temperatura de uscare sa nu depaseasca 45 grade C. La fel si primavara de la alun. conditionarea si conservarea acestuia. salcie se pot recolta cantitati mari. 20% din cantitatea totala recoltata de albine. este cel pe care il recoltam manual. acesta trebuie conditionat (cernut. CONDITIONARE. folosite in hranirea artificiala a albinelor. Recoltarea polenului de catre apicultor Un polen sigur. uscat).POLENUL . Vara cand porumbul este in spic (in preajma polenizarii stiuletelui). Se stie ca prin folosirea colectorului. Asezarea colectoarelor se face seara. Granulele de polen sunt bine uscate (8% apa). totul este in ordine. Polenul recoltat manual se usuca in acelasi mod. necesar prepararii amestecurilor si pastelor proteice. pentru a lasa liber zborul trantorilor. Polenul recoltat de albine se intinde pe coli mari de hartie in straturi de 1 cm. intr-un sac usor de panza subtire sau deasupra unui sort cu care suntem legati. prin instalarea de catre apicultor a colectorului de polen. se alege de corpuri straine mari si se usuca in curent de aer. pentru ca in aceasta perioada albinele au nevoie de cantitati mari de polen. pentru ca stanjenesc albinele culegatoare de nectar. stuparul trebuie sa se ingrijeasca din timp de recoltarea. datorita faptului ca este foarte fin. Bineinteles cei care au un uscator de polen.RECOLTARE. necesar formarii corpului gras. se pot strange cantitati importante de polen. colectoarele de polen nu se folosesc. Daca sfaramaturile nu se omogenizeaza si raman independente.

folosirea lor este foarte indicata. Conservarea polenului in miere lichida.25 parti miere. in perioadele de crestere a puietului (cand nu exista polen suficient in natura). Se framanta toate ingredientele.4 kg miere lichida si usor incalzita si se ambaleaza in borcane cu capac.O alta metoda cu un grad mai mare de siguranta este amestecarea polenului cu zahar pudra. Se administreaza sub forma de turtite de 200-250 g. Atat mierea cat si polenul trebuie sa provina de la familii de albine sanatoase. Pe langa administrarea diferitelor produse glucidice. 1/2 parte drojdie de bere. bine hranite si dezvoltate. Tetraclorura de carbon se gaseste in farmacii. este o metoda larg folosita. Turtitele se prepara din 1/2 parte lapte praf degresat. framantand cele doua ingrediente. Amestec de sirop. acum se impune deplasarea la un centru de sifoane care poseda butelii de CO2. unde se foloseste ca reactiv. zahar pudra si lapte praf Un alt inlocuitor al polenului este laptele praf degresat.5 kg. faina de soia . Doza uzitata este 20 picaturi la kg de polen. Cealalta modalitate este introducerea in sacul cu polen a catorva bucati de vata impregnate cu teraclorura de carbon. 1 parte miere lichida. Pasta de miere. Borcanele se tin la frigider pana la folosire. Fiecare kg de polen se amesteca cu 1/2 kg zahar pudra si se ambaleaza in recipiente ermetic inchise. Pasta de miere. Corectia consistentei se face adaugand polen sau miere dupa nevoie. PASTE SI AMESTECURI PROTEICE PENTRU ALBINE Amestecurile proteice sunt folosite des in practica apicola. Una consta in introducerea unui anume volum de CO2 in sacul cu polen si sigilarea ulterioara. zahar pudra si drojdie de bere In practica apicola polenul poate fi inlocuit cu drojdia de bere inactivata. conditionat si conservat se macina fin. miere. si se corecteaza consistenta prin adaugarea de zahar pudra sau miere. Se corecteaza consistenta adaugand zahar pudra sau miere. Asa vom avea generatii tinere de albine. avand un strat suplimentar de zahar la fund si deasupra. Amestecul se face din 3 parti zahar pudra. Un kg de polen se amesteca bine cu 0. Polenul strans de albine. primavara sau vara. Exista pentru conservarea polenului si doua metode chimice. 2 parti zahar pudra si 1. Deasupra amestecului se mai pune un strat de miere pentru protectie. deasupra ramelor. Inainte vreme se goleau doua capsule de autosifon. polen. Se administreaza in turtite pe folie sau tifon. In cele ce urmeaza va vom prezenta retete de amestecuri proteice in care igredientele sunt diferite : Pasta de polen si miere Pasta se prepara din 1 parte polen si 1.

se adauga 0. In locul polenului se poate folosi drojdia de bere sau alti inlocuitori ai acestuia. Amestecurile se obtin astfel : se framanta sau se amesteca sirop de zahar sau serbet cu o cantitate de polen de porumb. recoltat manual de catre apicultor. Administrarea poate dura pana la aparitia polenului in natura. Pentru prevenirea aparitiei nosemozei. prelucrat si conservat. cand nu dispunem de polen sau pastura.5 kg polen macinat fin si 1. amestecurile si pastele cu adaos de drojdie de bere sau alti inlocuitori. sirop. se prepara in ziua hranirii si se livreaza albinelor in doze mici . care fasii se freaca intre palme. pastura nu trebuie sa fie veche(max. cel mai sigur polen(din punct de vedere sanitar) este cel recoltat manual de catre apicultor . faina de soia. Pastura astfel obtinuta se amesteca cu o cantitate egala de miere lichefiata si se pune in borcane. Se livreaza albinelor sub forma de turtite. in acest sens trebuind luate masuri de preventie . Se administreaza vara in hranitor. pentru a nu face cocolosi si se administreaza familiilor de albine in cantitate de 500 g la cateva zile. se poate umezi usor cu putina apa sau miere. de pasta. Amestec miere. se depreciaza) si cand devin casanti. trecem amestecul de miere si pastura prin masina de tocat. Peste aceste componente se toarna miere sau sirop de zahar dens pana se ajunge la consistenta dorita. si se administreaza deasupra ramelor. Se fac turtite de 0. Amestecuri proteice pentru "roiurile la pachet" Sunt special concepute pentru hranirea acestor roiuri. Amestec zahar tos si lapte praf Se amesteca 1 kg zahar tos cu 50 grame de lapte praf degresat.putem avea familii sanatoase in anul urmator formarii acestor roiuri.5 kg faina de soia degresata. Principiul de baza este acela de a nu se folosi miere sau polen recoltat de albine. drojdie Se realizeaza un amestec din urmatoarele ingrediente: 3 parti faina de soia degresata. Pentru a creste interesul albinelor pentru amestec. se toarna picurand si amestecand. Pasta de miere si pastura O reteta mai veche. 1 an) sau inghetata . alun etc. La 2 kg. lapte praf. cand vrem sa hranim albinele. se toarna deasupra inca un strat de miere. o parte din apa se poate inlocui cu ceai medicinal sau Protofil. din 10 in 10 zile.Siropul de zahar poate fi folosit si el ca baza in amestecurile proteice. polenul recoltat de albine se macina fin cu o rasnita .5 kg. mierea folosita in amestecuri trebuie lichefiata . Spre sfarsitul iernii. inlocuitorii de polen se folosesc in ultima instanta. Respectand acest principiu . primavara se pot activa sporii de nosema. se taie in fasii prin mijlocul celulelor. 1 parte lapte praf degresat. . Cantitatea de polen sau inlocuitori nu trebuie sa depaseasca 10-15% din cantitatea zaharului sau siropului. 1 parte drojdie de bere uscata (instant). La 6 litri de sirop de zahar. in care am dizolvat 20 g sare de bucatarie. 1 litru apa calda. dar totusi de actualitate este pasta de miere si pastura. la intervale de 1-2 saptamani. Componentele se amesteca bine. Cum se procedeaza : in luna ianuarie se expun fagurii cu pastura la ger. prin folosirea amestecurilor proteice. deasupra. Cand borcanul este aproape plin. De avut in vedere Cea mai buna hrana proteica este pastura in faguri (de la rezerva stupinei) . Inainte de a ingheta pastura (atentie.

8 litri sirop de zahar. 3/2. Aceasta metoda este mai practica si mai rapida.PREPARAREA SIROPULUI DE ZAHAR PENTRU ALBINE Este un inlocuitor al mierii.5 litri de sirop 2/1 sau 3/1 sau doze mai mari daca albinele reusesc sa preia cantitatea. adica 3 kg zahar si 2 litri apa rezulta 3. punem in vas apa necesara si apoi turnam zaharul in reprize. zilnice.La 1/1. Hraniri de stimulare la sfarsitul verii (august) . adica 1 litru apa si 1 kg zahar rezulta 1. stimulare in primavara Cu sirop 1/1. Hranirea si stimularea roiurilor : in doze zilnice de 200 g sirop/zi pana la aparitia unui cules natural. dupa care se ia vasul de pe foc si se inglobeaza in reprize prin amestecare zaharul. concomitent cu reducerea cuibului si impachetarea de primavara. concentratiile 2/1 sau 3/2.adica 2 kg zahar si 1 litru apa rezulta 2. Prepararea siropului la cald se face incalzind apa necesara pana la fierbere. Adaugati 2 g sare de lamaie/litru sirop pentru o buna invertire a zaharului. Perioada de folosire este cuprinsa intre debutul primaverii (1-10 martie) si inceputul toamnei(maxim 15 septembrie). 2/1. Hraniri medicamentoase de primavara. Siropul de zahar se prepara in urmatoarele concentratii : 1/1 . Insistam asupra faptului ca zaharul trebuie dizolvat total. Se administreaza dupa nevoi. la 3/2. Mod de folosire Completarea rezervelor pentru iernat : aceasta lucrare incepe pe 1-5 august si are ca termen de finalizare data de maxim 20-25 august(cu cat mai repede cu atat mai bine).6 l sirop de zahar. insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este sub miere. amestecand continutul pana la dizolvarea totala. In schimb la completarea rezervelor de hrana in decursul primaverii sau in cazul hranirilor medicamentoase se foloseste siropul in concentratie de 1/1. Completarea cu sirop se face dupa ce s-a reorganizat cuibul urmarindu-se in special capacirea mierii depozitate. concentratie 1/1 conform prospectului.2 litri sirop de zahar. De retinut Cea mai avantajoasa concentratie este 2/1 sau 3/2. O indicatie care trebuie respectata intotdeauna : nu fierbeti siropul pentru ca aveti toate sansele sa cristalizeze. . Siropul nu se fierbe sub nici un motiv. in caz contrar aparand cristalizarea "mierii". subliniez faptul ca sunt mai avantajoase atat pentru albina cat si pentru crescator. Alte situatii de urgenta aparute in stupina. la 2/1. Acest lucru se impune prin aceea ca la concentratiile mai reduse albinele consuma mai mult zahar pentru prelucrarea siropului "mierea" (20% zahar in cazul concentratiei 1/1 si numai 10% in cazul concentratiei 2/1). Hraniri de salvare. Apare intrebarea : ce concentratie folosim ? Costica Antonescu recomanda :"cat priveste concentratia siropului . concentratie 2/1 in doze mici." Mod de preparare Siropul de zahar se prepara la rece sau la cald. Cand preparam siropul la rece. Se folosesc doze de 2-2. vara sau toamna .

Mierea folosita trebuie sa nu fie zaharisita sau daca este. . la fel cum am procedat in cazul serbetului simplu. Grosimea placilor nu trebuie sa depaseasca 11. a venit timpul sa pregatiti un serbet mai pe gustul albinelor dv.. Vasul se aseaza pe foc si fierbem 20-30 min. pergament. zahar si 0. apa 0. PENTRU ALBINE Dupa ce ati invatat cum se prepara serbetul. Acest serbet contine pe langa zahar si o anumita cantitate de miere .5 cm. numai ca de data asta suspensia trebuie sa formeze o boaba care se poate modela intre degete (de consistenta medie). Usor de administrat. in toate cazurile. racim amestecul pana la 40-50 grade C si amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului. Administrarea si depozitarea serbetului Serbetul obtinut prin aceste doua metode se poate folosi ca atare. Se ia cu o lingurita sirop si se introduce intr-un pahar cu apa rece. dar trebuie sa va prevenim ca primele incercari s-ar putea transforma in esecuri. Se poate "fabrica" o cantitate mai mare de serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de 8-12 grade C. impachetat in pungi. sau putem incorpora prin framantare energica diferite adaosuri de polen. Iata reteta de preparare: Mod de preparare Se amesteca 5kg zahar tos. cand acesta ramane inchegat pe lingurita. spuma rezultata(la inceput) se indeparteaza. Durata fierberii este de 15-30 min. Se amesteca intr-un vas emailat sau din inox. inlocuitori de polen. se lichefiaza in prealabil.SERBET DE ZAHAR CU MIERE. SERBET DE ZAHAR PENTRU ALBINE Unul din cele mai folosite produse in hranirea artificiala a albinelor este serbetul de zahar. nu o sa mai aveti probleme. functie de taria focului. De aceea incepeti cu prepararea unei cantitati mici de zahar. In acest moment se adauga 800 g miere si se mai clocoteste inca 3 min. este recomandata tot timpul anului. se controleaza concentratia siropului. medicamente. sau zahar cu miere. Produsul final se toarna in tavite captusite cu hartie cerata. 1 kg. Nu trebuie sa grabiti fierberea .ceea ce face ca albinele sa-l consume cu o placere mare. O operatiune foarte importanta este indepartarea cristalelor de zahar (cu o carpa uda si stoarsa) ce se depun pe peretii vasului. Spumuirea amestecului si stergerea peretilor vasului este obligatorie. In acest moment se ia vasul de pe foc si se introduce in apa sa se raceasca usor (70-80 grade C). Verificarea concentratiei se face tot cu lingurita si paharul cu apa rece. Mod de preparare In cele ce urmeaza va vom descrie modul de preparare . Vom sti ca amestecul ajunge la concentratia optima. Amestecand cele doua produse se constata ca zaharul este bine umezit iar apa nu balteste. Nu disperati pentru ca odata insusita tehnologia.850 litri intr-un vas de 10 litrii. destul de usor de pregatit este preferatul multor apicultori. etc. Vasul cu amestecul rezultat se aseaza pe aragaz si se ferbe la foc moale.(in tot acest timp amestecam ingloband mierea).2 litri apa. Cam dupa 15-20 min. acizi pentru corectarea ph-ului. etc. cu exceptia hranirilor de completare. Folosirea serbetului de zahar. sau in recipiente etanse. Dupa ridicarea vasului de pe foc.

medicamente. consumat cu placere de albine. Se poate folosi in tot timpul anului. Daca serbetul este prea tare. asezate pe folii de plastic gaurit. nu retopiti amestecul mai mult de 3 ori. Ne oprim din amestecat cand serbetul ajunge la consistenta si granulatia dorita. pentru ca sunt greu de manevrat(amestecat). Odata cu trecerea timpului se constata ca solutia devine opaca. este recomandata tot timpul anului. mai putin la hranirea de completare. impachetat in pungi. de lemn.Cu ajutorul unei linguri mari. cu exceptia hranirilor de completare. usor de preparat si administrat este pasta de zahar pudra si miere. mierea sa nu fie cristalizata (sau cristalizata fin. trebuind sa rezulte un produs de consistenta aluatului. Este recomandat ca pentru o mai buna invertire a zaharului sa se aduge si 1-2 g sare de lamaie pe kg. ceaiuri medicinale. tifon. inlocuitori de polen. In aceasta pasta se pot ingloba polen. medicamente . Mod de preparare La preparare se vor avea in vedere urmatoarele : folosirea unui zahar pudra de calitate. se adauga apa din nou si o luam de la capat. Nu preparati doze mai mari de 5 kg. Spumuiti amestecul. In principiu se procedeaza amestecand la rece 4 parti de zahar pudra si o parte miere (mierea usor incalzita). stergeti permanent peretii vasului. sau in recipiente etanse. inlocuitori de polen. deasupra ramelor. iar focul trebuie sa fie domol.2-1 kg. Protofil. pentru aceasta cantitate oala trebuie sa fie de 10 litri. Daca prima incercare a insemnat un esec. sau zahar cu miere.. Este ideala pentru hranirile de stimulare sau de salvare a familiilor ramase fara provizii in timpul iernii sau primaverii. unde albinele au acces direct.mierea sa provina de la familii sanatoase . de consistenta untului). amestecati energic crescand ritmul spre final(sensul nu conteaza). Se poate "fabrica" o cantitate mai mare de serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de 8-12 grade C. Folosirea serbetului de zahar. etc. solutia de zahar apa se amesteca continu. Corectia produsului se face prin adaugare de miere. Dupa fierbere si o oarecare racire. daca este prea tare sau de zahar pudra daca este prea moale.etc. inglobati cateva picaturi de apa si framantati. Mod de administrare Pasta se administreaza sub forma de turtite a 0. Framantarea se face energic. sau putem incorpora prin framantare energica diferite adaosuri de polen.apoi se albeste. etc. acizi pentru corectarea ph-ului. De retinut Nu preparati cantitati mari de serbet decat dupa ce v-ati insusit tehnologia de preparare. In caz de esec. in toate cazurile. Administrarea si depozitarea serbetului Serbetul se poate folosi ca atare. PASTA DE ZAHAR PUDRA SI MIERE PENTRU ALBINE Un alt produs cu o eficienta mare. in toate cazurile. .

Ceaiuri medicinale . PENTRU ALBINE Intr-o anumita perioada acest produs era des folosit de catre apicultorii romani. PREPARATE PENTRU ALBINE Zaharul pudra. Cand termometrul arata 116 grade C. Mod de preparare Se amesteca in oala. coli hartie pergament.) si amestecand continu sa nu se prinda.pentru a face mai atractiv produsul. Dupa 5-8 minute se incepe amestecatul. termometru industrial +120/+150 grade C. se procedeaza ca si in varianta simpla. aceasta se lasa nemiscata pana ce cristalizeaza. inox etc.ZAHAR CANDI SIMPLU SAU CU MIERE . Dupa ce am adaugat mierea. Tavile trebuie in prealabil pregatite astfel : se umezesc usor si se tapeteaza cu hartie pergament. elimina "bataile de cap". Mod de preparare. Deoarece macinarea este destul de dificila. Dupa topire. In momentul cand amestecul ajunge la temperatura de 116 grade C. ceaiurile medicinale. spumuim si stergem cu carpa uda peretii oalei. 5 kg de zahar tos si 1 litru de apa. vasul se ia de pe foc si se lasa la racit. In continuare procedam ca pentru reteta fara miere. zaharul pudra este un component de baza. care in ciuda faptului ca este mai scump. amestecam timp de 1 min. Pentru obtinerea acestor placi de zahar candi cu miere. Din fericire. exista in comert zahar pudra gata preparat. Ustensilele necesare "fabricarii" sunt : oala smaltuita sau de inox 10 litri. se adauga 5-600 g miere in clocot. se scot prin ridicarea de hartia pergament si se depoziteaza in locuri uscate si racoroase. Mod de administrare Aceste placi de zahar candi se pot da albinelor in iarna (la familiile ramase fara provizii) si in stimularea de primavara si sfarsit de vara. se toarna in tavi. Odata turnata compozitia in tavi. lingura de lemn sau paleta. tavi 150/250/10 mm. lichefierea mierii zaharisite Obtinerea zaharului pudra In diferitele retete. si luam de pe foc. exista varianta adaugarii unei cantitati de miere. recomandam procurarea unei rasnite mari. Pana incepe fierberea mai amestecam cu lingura. pentru a nu se prinde de fundul vasului. placile de zahar candi raman in topul preferintelor. din cand in cand. datorita usurintei in administrare si pentru ca se gasea de vanzare la magazinele ACA. Dupa racirea totala a placilor de zahar. care poate fi actionata manual sau de un motor. Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului tos.zahar candi cu miere Ca si la serbet. insa exista o problema.. dupa care se masoara temperatura lichidului. pentru stuparii care nu au timp pentru aceasta lucrare. care se poate macina cu o rasnita universala(manuala). Cand compozitia devine mai deschisa(catre crem) si opune rezistenta marita. In literatura de specialitate se recomanda maruntirea zaharului pe o placa dura. Prepararea necesita un instrumentar mai divers si o mai mare atentie din partea apicultorului. se fierbe continutul 15 min. Obtinem aceasta miere cu ajutorul unui vas cu fundul gros (tuci. Dincolo de toate. cu ajutorul unei merdenele.

In prealabil plantele se umezesc cu 0.. indiferent de consistenta lor se poate ingloba si o anumita cantitate de ceai medicinal. Lichefierea mierii Mierea cristalizata(zaharisita). cimbrisor. In rest. ci doar cu vasul introdus intr-un alt vas cu apa care fierbe. coada soricelului. pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de hrana. Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de 45 grade C . isma. combatand cu succes nosemoza. . nu lichefiem mierea la flacara directa. etc. roinita.850 l. Obtinem ceaiul folosind 3-4 g din fiecare planta uscata..150 l apa si dupa 10-15 minute turnam apa clocotita in cantitate de 0. cu mentiunea ca pastrarea lui la frigider nu trebuie sa depaseasca 48 ore. Ceaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante : sunatoare. catre sfarsitul iernii sau in primavara. musetel.Dupa cum ati observat..nimic mai simplu. folosita in diferitele retete trebuie lichefiata. Din acest ceai folosim dozele necesare. Acest ceai este benefic albinelor. in toate preparatele.

Fie ca acestia sunt molii.Aethina Tumida Aethina tumida (Murray)– gandacul mic de stup. prigorii etc. clasa Insecta. metode de tratament La o infestare incipienta cu nosema. Familiile slabe. Practic nosemoza netratata la timp scurteaza viata albinelor. acarienii .care are ca principiu activ tau-fluvalinate.Insecticidul combate afidele .Trebuie sa va atragem atentia insa ca solutionarea neajunsurilor create de daunatori... Gandacul mic de stup . . larvele mor in pozitii nefiresti. semnele clinice sunt mascate. Nosemoza. intampina dificultati deosebite in a diagnostica starea de sanatate sau de comfort biologic a familiilor de albine. În 1998 a fost identificat si pe continentul american.. Trebuie sa va ganditi ca un numar redus de controale. Loca europeana la albine Familiile atacate prezinta urmatoarele semne clinice : faguri pestriti . Varroza albinelor Albinele si trantorii prezinta malformatii. Nitidulidae. multe dintre acestea putand fi evitate. In literatura de specialitate se afirma ca puietul varos ar fi o "boala secundara". TRATAMENTE PENTRU ALBINE Articole recente Prevenirea si combaterea bolilor micotice la albine Combaterea daunatorilor in apicultura Fiecare dintre noi apicultorii a avut probleme mai mari sau mai mici cauzate de atacurile daunatorilor.BOLI. Tratamentul puietului varos La aparitia puietului varos stuparii au o contributie decisiva. mortalitate mare in faze avansate. Coleoptera... furnici.. o substanta folosita in apicultura Pentru a combate Varroa s-au folosit diferite substante printre care si Klartan(Mavrik).. atacul lor reprezinta o problema care trebuie rezolvata. fiind vizibile numai cand incarcatura per individ de paraziti ajunge la o anumita limita. face parte din fam.... Klartan.. paianjenii in agricultura. sunt factori favorizanti. Din aceasta cauza..Cum si varroa face parte din aceeasi familie . DAUNATORI.. Este originar din Africa de Sud si initial traia numai în zonele cu climat subtropical. larvele moarte sunt rasucite in celule. cineva a venit cu ideea sa foloseasca insecticidul diluat Diagnosticarea familiilor de albine fara sa deschidem stupul Multi apicultori (mai ales cei incepatori). polenul umed.numarul interventiilor din cuib creste. puietul este pestrit. albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar parasesc stupul. viespi. ord. cuibul largit fara discernamant. umiditatea crescuta in stup.

nu este intotdeauna chiar simpla. Molia se remarca insa prin pagubele pe care le produce fagurilor de ceara. atacul lor reprezinta o problema care trebuie rezolvata. Mentionam ca nu toate aceste produse sunt aprobate in Romania si ca eficienta lor depinde de mai multi factori : respectarea dozajelor si modului de administrare. daca adoptam cateva masuri simple : fagurii atacati se curata manual de larvele si gogosile parazitului. Protejarea fagurilor de rezerva : Conservarea fagurilor de rezerva se face cu ajutorul substantelor chimice. In acest scop apicultorul trebuie sa-si construiasca un dulap pentru . Putem insa ajuta albinele sa se apere singure.. acestea fiind atacate numai in stadiul de larva... Iata ce posibilitati de aparare aveti : Molia de ceara (gaselnita) Este un parazit care nu ataca direct albinele. furnici. Combaterea moliei in stupii populati : Nu poate fi facuta prin procedee chimice deoarece substantele folosite sunt daunatoare pentru albine. viespi. Fie ca acestia sunt molii. larvele descompuse sunt de culoare cafenie inchisa . Tratarea cu antibiotice a familiilor bolnave de loca americana si europeana In stupinele unde diagnosticul de loca americana si europeana a fost confirmat prin analize de laborator. tratamentele cu antibiotice se aplica in familie. intarim familiile slabe atacate de molie cu albine din alti stupi. restrangem cuibul pentru a crea o densitate mare de albine pe faguri..fiind atacate cu precadere larvele necapacite (nu lipsesc insa si cele capacite). mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli. substante dezinfectante si modul lor de folosire. La familiile puternice se distrug numai fagurii care prezinta semne de boala. In orice caz nu va limitati la aplicarea unei singure metode si mai ales nu abandonati lupta. precum si a puietului de albine.. cantitatilor de ceara provenite din fagurii reformati.Trebuie sa va atragem atentia insa ca solutionarea neajunsurilor create de daunatori. Loca americana la albine Combaterea locii americane incepe prin distrugerea familiilor slabe. atat din stupii populati cat si celor de la rezerva. COMBATEREA DAUNATORILOR IN APICULTURA Fiecare dintre noi apicultorii a avut probleme mai mari sau mai mici cauzate de atacurile daunatorilor. iar rezultatul final depinde mult de seriozitatea cu care abordati problematica. Antibioticele folosite in tratament sunt . dupa ce fagurii cu puiet afectat de boala au fost topiti si inlocuiti cu faguri din rezerva. Medicamente si dezinfectanti de uz apicol In aceasta pagina vom prezenta medicamentele folosite in combaterea bolilor si daunatorilor albinelor.. prigorii etc.

Construiti aceste capcane folosind sticle de plastic(peturi). Atentie mare pentru ca substanta este foarte toxica. camera trebuind a fi bine ventilata. Se desfac musuroaiele de furnici. Apicultorul trebuie sa se protejeze si sa nu inspire fumul toxic. sticla se agita de 2-3 ori pe zi astfel ca peretii interiori sa fie umezi. floarea de sulf. doza fiind de 50 g sulf la 1m cub volum. cate 2 ml acid la litru de volum. Incercarea distrugerii acestor pasari prin . naftalina. Cea mai eficienta metoda de combatere a lor este depistarea si distrugerea cuiburilor. Batonul de sulf se aprinde.) Nu vom insista cu o clasificare a viespilor pentru ca toate pot crea pagube in stupina. Prigoria Prigoria este o mare consumatoare de albine. in partea de jos a dulapului sau a stivei de corpuri. Partea superioara a stivei de corpuri se astupa cu o panza de sac. gaurita si prevazuta cu un grilaj. fagurii se aerisesc 48 de ore inainte de a fi introdusi in stupi. in care se introduce un sirop aromatizat. Substantele chimice folosite sunt : Anhidrida sulfuroasa(batoane de sulf) : Sulful este o substanta eficienta in combaterea moliei. Acid acetic industrial : Se poate folosi cu succes in combaterea daunatorului. larva. Acest sirop se prepara din apa. Trebuie insa sa stim ca fumigatiile cu sulf omoara numai molia adulta. aplicarea tratamentului trebuind repetata la trei saptamani. miere sau zahar 5-8% si 1% otet pentru aromatizare. Furnicile Sunt situatii in care si furnicile pot cauza mari prejudicii in stupina. Ca substante de ungere putem folosi fenolul. . Fagurii se depoziteaza in stive de corpuri de stup. In incheiere trebuie sa va mai dam doua informatii utile : .La temperatura de 0 grade C. Dozajul ideal este de 30-50 cm cubi/un m cub ocupat cu faguri. O alta metoda de combatere destul de eficienta este instalarea in stupine sau pavilioanele apicole a unor capcane. acestea fiind folosite si la dezinfectarea butoaielor pentru vin. Viespile atrase de aroma siropului intra in capcana si se inneaca. Pentru o mai buna fixare in prealabil se aplica un strat subtire de ulei ars sau orice substanta lipicioasa. magazinele cu produse chimice de combaterea daunatorilor in agricultura. Viespea(viespea comuna . tratarea si depozitarea fagurilor se face in corpuri de stupi. prevazut cu rastele. Ideal este sa avem fiecare stup asezat pe un suport . etc. Peste deschiderea din partea de sus a stivei se pune o panza de sac. Fagurii se aseaza in dulap sau in 2-3-4 corpuri de stup stivuite. Se aseaza tavite cu acid acetic industrial in concentratie de 65-95%. din care primul trebuie lasat gol. apicultorul incepe combaterea. iar pe aceasta panza substanta activa. Aplicarea unui numar mare de tratamente cu acid acetic industrial poate duce insa la corodarea sarmei de fixare a fagurilor. Daca nu dispuneti de un dulap. Distrugerea cuiburilor se face prin pulverizarea cu un spray insecticid. Dibromura de etilena : Cei ce pot procura aceasta substanta au la dispozitie un tratament foarte eficient.Dupa executarea unui tratament contra gaselnitei. se prafuiesc cu substante insecticide si apoi se acopera. se aseaza pe o cutie metalica. Se umplu 20% sticlele cu acest sirop si fara capac se agata in stupina. Cand atacul lor devine suparator si pagubos. Pentru a spori eficienta capcanei. astfel incat picioarele sa poata fi unse la nevoie. operatiune care daca este facuta primavara are o eficienta marita. nimfa si molia adulta mor asa ca iarna nu mai sunt necesare tratamente. Batoanele de sulf le gasiti in magazinele metalo-chimice.depozitare.

care ataca albinele in toate fazele vietii. la sfarsitul deceniului 7. Tratament Varroza cu Varachet Substanta activa. Singura metoda buna pentru a scapa de atacul pasarilor este amplasarea de sperietori. Aparuta pe la noi . Depistarea bolii La inceputul infestarii prezenta acarianului nu se face remarcata.amplasarea de diferite capcane este o masura fantezista si fara eficienta. Soarecii Atacul soarecilor este periculos mai ales iarna cand familia de albine este stransa in ghemul de iernare si nu se poate apara. In ultima faza de infestare. grau curat. Varroa Jacobsoni . O alta metoda este examinarea celulelor ce contin puiet de trantor . Pentru a depista la timp boala si a stabili gradul de infestare procedam in mai multe feluri: o metoda ar fi examinarea foii de control si constatarea numarului de acarieni morti si cazuti pe ea. insa circulatia facila a albinelor (pastoral. Boala este produsa de un acarian . ducand in final la distrugerea acestora. mortalitate mare in faze avansate. Raspandirea bolii se face prin ratacirea albinelor infestate. Daca atacul este puternic se trece la starpirea sistematica a rozatoarelor prin instalarea de capcane cu momeli otravite.In acest scop agatam de prajini inalte pasari moarte cu aripile desfacute. trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta. pe o perioada de 2-3 ani . puietul este pestrit. acarianul are o predilectie pentru acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata cu usurinta cat de grava e situatia. daca in lunile iunie si iulie cad intre 5-10 bucati/zi. albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar parasesc stupul. iar dupa 7-8 zile acest grau se inlocuieste cu grau otravit. Infestarea coloniilor are loc treptat. O posibila capcana se construieste asezand pe o caramida o bucata de tigla. fiind imaginate tot felul de tratamente pentru a-i limita efectele nefaste. VARROZA ALBINELOR Despre varroza s-au scris teancuri de carti si articole. este poate cea mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raza de speranta pentru eradicarea ei. patrunderea in stupina a materialului genetic fara certificat sanitar etc. acarienii pot fi observati si cu ochiul liber pe albine si trantori daca privim cu atentie. Un lucru trebuie inteles de la inceput : cand ne tratam albinele obtinem numai o reducere masiva a numarului de acarieni. Sub cutele tiglei se aseaza(pana se obisnuiesc soarecii).iar daca avem chiar prigorii moarte(impuscate). raspandita prin fumigatii. O masura de precautie pentru a opri patrunderea in stup a soarecilor este instalarea banalei gratii antisoareci la urdinis. Tigla este folosita pentru a evita ca alte animale sa ajunga la otrava. In principiu. In apicultura varroza a devenit prioritatea nr 1. actioneaza asupra parazitilor prin contact . aflata la limita inlaturarii pericolului. furtisag.stupina ar trebui sa fie un "spatiu inchis". Pentru o buna eficienta se are in vedere ca instalarea sa se faca la timp. vecinatati) nu favorizeaza aceasta stare. Manifestarea clinica Albinele si trantorii prezinta malformatii. larvele mor in pozitii nefiresti. e chiar mai bine.

si pericolul mare de contaminare.Mare atentie insa la inceputul primaverii sa scoateti benzile (si pe cele cazute pe fundul stupului). Intervalul intre tratamente este de 7 zile. o cutie fiind folosita la 10 familii. Un dezavantaj : prin modul de administrare(fumigatii). Acestea vor ramane 3-4 luni in cuib. profitand de faptul ca puietul este putin extins. cand puietul capacit a disparut se fac 3 tratamente. Modul de administrare O placuta de carton de 20/30 cm si 1. 20 ml. 3 picaturi pentru un corp Dadant si 4 picaturi pentru un stup orizontal. insa avand in vedere eficienta scazuta. Retineti acest lucru pentru ca este foarte important. Prezentarea este in role de 5 m. Unii autori mai indica si un al treilea tratament dupa extragerea mierii de salcam. astfel fiind eliminati si parazitii care eventual au scapat in toamna. Tratament Varroza cu Acid Formic In Occident pentru a limita cat mai mult efectul nefast al medicamentelor de sinteza asupra produselor stupului se practica asa numita "chimie biologica". Folosirea lui de catre stuparii romani este insa la scara redusa. Tratamentele se fac dimineata devreme sau seara cand majoritatea albinelor sunt in stup. Pentru un fagure standard se folosesc 2 ml acid formic diluat. pentru ca riscati sa contaminati mierea. Dupa terminarea tratamentului cu Varachet si inainte de strangerea albinelor in ghemul de iernare.Tinem placuta in stup 5-7 zile. cu un bun randament. Este recomandat ca placuta de carton sa fie asezata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma cu ochiuri mici. aprinsa. Atentie la aprinderea benzii : nu inhalati fumul si mai ales supravegheati stupii. Tratament Varroza cu Mavrirol Mavrirolul este destinat combaterii varozei cat si a braulozei la albine. Substanta activa este "mavrik" si se administreaza sub forma de benzi textile impregnate. cea mai buna perioada de aplicare fiind la sfarsitul verii dupa ce ridicam mierea din stupi. pentru ca este pericol de incendiu. Prin urdinis. facem o pauza de alte 7 . Astfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii.5 mm grosime. insa cel de-al treilea se face neaparat fara prezenta acestuia. De aceea cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna. actionand latent prin contact. care administrat corect duce la reducerea masiva a parazitilor. pentru ca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa. iar temperatura exterioara sa fie peste 12 grade C. ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu. la sfarsit de septembrie (sau functie de vreme). pe care picuram substanta activa : 2 picaturi pentru un corp multietajat. se introduce o banda speciala. Este un medicament de sinteza. se introduc fasii de Mavrirol in mijlocul cuibului si avand grija ca acestea sa nu intre in contact cu fagurii(pe cat posibil). nu actioneaza si asupra puietului capacit. Conform literaturii de specialitate si tratamentele de primavara duc la cresterea procentului de reziduri din miere si ceara. actionand prin contact. Nu mariti doza de substanta activa pentru a nu intoxica albinele. Tratamentul cu acid formic nu se face inainte sau in timpul culesului. deci pentru un corp Dadant aprox. Modul de administrare Toamna.molecular. asezata pe o tablita. se imbiba cu acid formic in concentratie de 60%. Este permisa existenta unei cantitati mici de puiet la primele doua tratamente. Se poate afirma ca tratamentul cu Mavrirol este o prelungire fericita a celui cu Varachet.Acidul formic fiind o componenta care se gaseste in multe alimente a devenit un produs preferat. In primavara se mai face un tratament(o singura administrare). cand in stupi nu mai exista acest puiet capacit.

Temperatura la care se face tratamentul este de 12-25 grade C. neingrijirea adecvata a puietului. si apoi repetam operatiunea de 3 ori. Ceea ce trebuie sa stim este ca aplicand cu discernamant si la timp ceea ce avem. reduce drastic capacitatea de productie.adaosuri proteice necorespunzatoare . NOSEMOZA ALBINELOR Denumita de multi si "boala mizeriei". La o infestare incipienta cu nosema. fiind vizibile numai cand incarcatura per individ de paraziti ajunge la o anumita limita. puietul de trantor . o stare de slabiciune a intregii familii . putem obtine rezultate bune. Semnele clinice Urdinisul si interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice de forma unor mici cordoane intrerupte . in total fiind facute 4 tratamente. printr-o decimare rapida. insamantati si capaciti sa fie recoltati. o prima varianta ar fi aceea de a folosi rama claditoare pe tot parcursul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt construiti. In urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi chiar si parazitii din celulele capacite. restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a mari efectul si fiti atenti la manevrarea acidului pentru ca este puternic coroziv. iernarea grea si neconfortabila.Boala este cauzata de un protozoar care se gaseste in toti stupii in stare latenta si se activeaza la aparitia conditiilor prielnice. In final se ajunge pana la disparitia definitiva a familiilor. necesitand examinarea probelor de catre un laborator . albinele prezinta abdomenul umflat . Practic nosemoza netratata la timp scurteaza viata albinelor. la marginea cuibului si ridicarea acesteia in primavara dupa ce a fost insamantata si capacita. Simpla lor enumerare nu ar ajuta cu nimic. este o boala parazitara care apare in urma existentei factorilor favorizanti in stup :lipsa zborurilor de curatire in timpul iernii . Bineinteles ca mijloacele de combatere in Romania si in lume.zile. umiditatea crescuta . Asezarea placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a ramelor protejeaza matca. Deoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli(vezi diareea). sunt mult mai largi.necapacita) . punerea unui diagnostic sigur este mai complicata. Tratament Varroza cu metode bio Am mai vorbit ca acarianul varooa are o mare preferinta. rezerve de hrana slab calitativa (miere de mana. Cealalta varianta consta in introducerea unei rame cu celule de trantor in toamna. Sunt o serie de medicamente si metode de care romanii doar au citit. lipsa curateniei si nedezinfectarea stupilor . Trebuie spus ca aceste metode nu ne scapa de acarieni insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei. Concluzii Lupta cu acest adevarat distrugator este o lupta de durata. semnele clinice sunt mascate. Ca o recomandare suplimentara . apicultorii trebuie sa profite de aceasta "slabiciune" a parazitului si sa procedeze astfel pentru a-l inlatura .

nici albinelor. prin pulverizarea pe rame si peretii stupului iar siropul ramas . prin cercetarea catorva albine moarte. Recomandam mare precautie. .500litri sirop. La albina sanatoasa intestinul este galben sau maroniu. Dupa cum vedeti tratamentul este de durata. Sunt doua moduri de administrare : in hrana albinelor. dar daca macar la 3 ani albinele stau pe un cuib nou. la utilajele si uneltele metalice. Tratament Nosemoza . In total se fac 8 administrari la interval de 7 zile.colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata. este perfect. Tratamentul se executa de cate ori este nevoie. . indiferent de varsta si calitati. . Pentru o reusita deplina cititi cu atentie prospectul producatorului si respectati dozele de administrare. In tarile U.Neconventional Unii stupari romani mai folosesc un ceai de plante (cimbru. Se procedeaza in felul urmator : se ia albina. separam capul de corp si cu o penseta fina. Este un extract din ingrediente naturale care nu creaza prejudicii. adus din import si din pacate nu prea folosit de stuparii romani este Fumidil B. cate 34 ml/kg. are la baza antibioticul fumagilina. coada soricelului etc) la care . Fumidil B. . iar pentru un roi 18 g/0. scoatem intestinele. Se administreaza toamna in siropul pentru stimulare sau completare sau primavara in pasta sau siropul de stimulare.curatarea anuala a stupilor cu soda caustica 4% (preventiv). Prin continutul de principii active (vitamine si microelemente).intre administrare. exista riscul de contaminare a mierii daca este facut in plin sezon activ. iar prin faptul ca principiul activ este un antibiotic. Administrare : Se administreaza amestecat in sirop astfel : la o colonie mare 25 g principiu activ la 1litru sirop.distrugerea fagurilor vechi sau noi care contin pete diareece . mai vechi. Tratament Nosemoza cu Protofil In Romania aceasta boala se trateaza cu preparatul "Protofil". . inhiband parazitul. Totusi cand boala este avansata si stuparii pot pune un diagnostic corect. exista metode de inlocuire anuala a fagurilor. stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor si larvelor. livrat ca hrana.2-3 ani a tuturor fagurilor din stupi . pe cand la cea bolnava culoarea este alb-laptoasa. sau de cate ori este nevoie(dupa constatarea bolii) . Masuri igienico-sanitare de preventie si combatere a nosemozei . . aceste dezinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu apa. Ca principiu activ.750 litri sirop. se distrug. Aceste cantitati se administreaza saptamanal.in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile. nici produselor stupului. Mod de administrare : Protofilul se administreaza in sirop cate 17 ml/l sau in pasta de zahar. cu preparatul livrat in hranitor . Tratament Nosemoza cu FumidilB Un alt preparat. se fac fumigatii cu formol 3% . si ramele vechi care nu mai pot fi dezinfectate corect.specializat.supravegherea permanenta a familiilor si executarea masurilor adecvate fara intarzieri sau amanari.inlocuirea la max.E este singurul preparat folosit pentru tratamentul nosemozei. miere si zahar.folosirea cu precautie a hranirilor proteice de primavara (adaos de polen sau pastura in miere) si interzicerea cu desavarsire a hranirilor cu inlocuitori ai polenului si miere. cu o singura conditie : cantitativ doza de Protofil sa nu depaseasca 80 ml/familie/an. la una medie 18 g/0.

Bucuresti Aethina tumida (Murray)– gandacul mic de stup. Acest aspect trebuie sa alerteze apicultorul. Se înregistreaza mortalitate naturala crescuta în stadiul în care larva ajunge la maturitate si se transforma în pupa. perioada etc. Oul de Aethina tumida este alb sidefiu. insecta este foarte vulnerabila. unde se va transforma în pupa. Femela prefera sa depuna ouale în mici excavatii. care se termina printr-o celula. lungime. Deci. proeminente. respectati dozele . dar se deosebeste de aceasta prin cele 3 perechi de picioare anterioare. În perioada de tranzitie de la larva la pupa. este stadiul din dezvoltarea insectei care provoaca cele mai grave daune unei colonii de albine. cu care este prevazuta larva gandacului mic de stup. Perioada de incubatie dureaza de la 1 zi pana la 6 zile. Conform celor spuse in multe cazuri s-au obtinut rezultate bune. Nitidulidae.pupa si stadiul adult.Componentele se amesteca cu 750 g sirop de zahar si se da albinelor in portii de 200 g. dar majoritatea gandacilor ies din sol dupa 4 saptamâni. Gandacul mic de stup apare în urma unei metamorfoze complete: ou – larva . în SUA.26 mm latime similar ca aspect cu oul de albina dar de dimensiuni mai mici. dupa aceea începe si se pigmenteze.Aethina Tumida Autor : Drd. Gandacul mic de stup . Consideram oportun cunoasterea unor elemente de identificare pentru a impiedica intrarea accidentala si raspandirea în tara noastra a parazitului. Poate fi usor confundat cu larva de gaselnita mare (molia de ceara) Galleria melonella.biolog expert Chioveanu Gabriela Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala . isi formeaza o galerie. unde pana in prezent s-a raspandit cu repeziciune în 8 state. fara o cauza determinata se pot observa multe larve moarte. pentru ca altfel rezultatele vor fi minime.modul de administrare recomandat. Este originar din Africa de Sud si initial traia numai în zonele cu climat subtropical. deci este posibil sa apara si în alte tari. dar poate dura chiar mai mult. Concluzii Orice tratament folositi.adauga o mica cantitate de macerat de usturoi. ord. clasa Insecta. Ouale sunt depuse sub forma unor mici gramezi de dimensiuni variabile si cu aspect neregulat. de 1. Larva intra în pamântul din fata stupului. În 1998 a fost identificat si pe continentul american. Coleoptera. 1cm. . Este de culoare alb-galbuie . face parte din fam. functie de conditiile de microclimat. precum si posibilitatea alertarii specialistilor în cazul semnalarii acestuia. în stup la un moment dat. Dublati tratamentele medicamentoase cu masuri igienico-sanitare draconice. Stadiul de pupa dureaza între 15 si 60 de zile. S-a observat ca s-a adaptat foarte usor la conditii climaterice noi.4 mm lungime si 0. Larva . Stadiul larvar dureaza de la 10 la 14 zile. deci pot exista oriunde în interiorul unui stup atat pe inventarul apicol cât si fagure. Pupa este la început de culoare alba. cu aspect sidefiu si are aprox.

Ulterior s-a dovedit ca larvele apartin acestui gandac mic de stup si nu gaselnitei. Atragem atentia si pe aceasta cale despre necesitatea de a nu : introduce în stupina . roiuri. Aethina tumida cauzeaza alterarea si fermentarea mierii datorita produsilor de excretie rezultati în urma metabolismului intens al larvelor si adultilor. la stupinele din aceleasi regiuni. adultii sunt foarte activi.5 cm. In tarile în care a fost semnalat (tari din Africa si America de Nord). familii) din tari terte. acesta nu a fost semnalat pâna în prezent în nici o tara din Europa. la solicitarea Institutului de Cercetare . pana intalnesc o colonie de albine.Dezvoltare pentru Apicultura. Când infestatia este puternica albinele împreuna cu matca parasesc stupul. la Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala direct sau la Institutul de Cercetare . Se stie cu certitudine ca gandacul mic de stup traieste ca parazit în cadrul coloniei de albine. Aceste larve ca urmare a metabolismului foarte intens. Consideram ca acest articol contine elementele minime de identificare. s-a dovedit ca aceasta insecta nu face parte din entomofauna României. are la maturitate aprox. dar a devenit o problema pentru cele din America. laboratorul de Patologie apicola. Adultii nou iesiti au o culoare galben – maronie. 25 cm latime. iar excrementele lor provocau fermentarea si alterarea mierii.Acesta. îsi iau zborul foarte repede si se orienteaza dupa lumina. treptat activitatea lor se reduce si se localizeaza initial in zonele mai putin luminate. un numar foarte mare de larve de culoare alb-galbuie persista in stupi si în magazia de faguri. Parazitul sapa galerii prin fagurii din interiorul stupului si provoaca distrugerea puietului de albine si a rezervei de hrana (miere si polen). Femelele încep sa depuna oua numai la o saptamâna dupa propria emergenza din sol. Nu sunt autorizate pâna în prezent folosirea pesticidelor sub forma unor medicamente specifice de combatere. In primele doua zile dupa ce au iesit din pamant. Deci. sunt mai susceptibile de a fi parazitate. este un argument în plus pentru a se întelege de ce trebuie ca oglinda stupului sa fie permanent curatata si dezinfectata. In urma unor studii proprii facute în colaborare cu specialistii de la Institutul de Agronomie Bucuresti si Facultatea de Biologie. lungime si 0. care face dificila apucarea lor cu mana. se sesizeaza autoritatile sanitare veterinare. se hraneau cu rezervele din stup. Identificarea acestuia în multe state din SUA a fost facuta concomitent cu semnalarea unor depopulari masive înregistrate de catre apicultorii. Gandacul mic de stup nu este considerat o problema majora pentru coloniile de albine din Africa de Sud. pentru ca în scurt timp chitina devine maro închis si în final neagra. În functie de conditiile de mediu traiesc de la câteva zile (1-2 saptamani) pâna la 6 luni. Apicultorii relatau faptul ca desi luau masuri pentru combaterea gaselnitei. 0. Desi Comisiile de specialitate din Uniunea Europeana au alertat statele membre de pericolul pe care îl reprezinta acest parazit si a interzis importul de material biologic (matci. Parazitarea coloniei determina stoparea depunerii pontei de catre matci si parasirea stupului. chitina de culoare neagra si acoperita de peri fini. de aceea orice suspiciune de existenta a unui astfel de parazit într-o stupina din Romania. aspect luminos. aripi chitinoase care nu acopera întregul abdomen. adultul paraziteaza colonia de albine. eradicarea este posibila numai prin distrugerea stupilor infestati si arderea acestora sau congelarea inventarului apicol. Depopularea coloniilor de albine se accelera pâna la disparitia totala a acestora. cum ar fi fundul stupilor sau la îmbinarile peretilor acestora. De asemenea s-a dovedit ca insecta prefera uneori habitatul pajistilor si crengile copacilor. Se considera ca stupinele care nu practica pastoralul si stau pe vatra permanenta.Dezvoltare pentru Apicultura Bucuresti. ducând în final la distrugerea totala a coloniei de albine. Dupa ce patrund în colonia de albine.

material biologic (matci, roiuri, colonii de albine) necontrolat de catre autoritatea sanitara veterinara, sau alt specialist autorizat în domeniu, importa material biologic, indiferent de tara de provenienta, fara certificat sanitar veterinar care sa ateste starea de sanatate a acestuia. Este dovedit faptul ca, schimburile comerciale de matci si roiuri, sau familii de albine, pe baza de "troc" care ies de sub monitorizarea autoritatilor sanitare veterinare sunt cele mai frecvente surse pentru agentii etiologici ai bolilor parazitare si infectioase, existente.

PUIETUL VAROS
Puietul varos face parte din seria de boli micotice - adica acele boli care sunt provocate de ciuperci. Nu este o boala exagerat de grava, insa prin faptul ca in ultimul deceniu inregistreaza o crestere a frecventei de aparitie, am considerat necesar sa o aducem in prim-plan.

Manifestare clinica - pe oglinda si fundul stupului sunt larve moarte, uscate si mumificate - puietul moare in stadiu de larva si preninfa - culoarea puietului atacat este alba, gri sau negricioasa - fagurele produce un sunet caracteristic cand este scuturat - boala prefera (pentru a cata oara ?), puietul de trantori fara a ocoli totusi si pe cel de lucratoare. Raspandire si frecventa de aparitie - ratacirea albinelor sau furtisag - schimbul de faguri - folosirea de unelte si utilaje (inclusiv stupi) contaminate, etc. Boala apare la cateva familii si se raspandeste daca nu ii dam atentia cuvenita. Dupa cum am mai spus, numarul stupinelor infectate creste alarmant. Prevenire si combatere La aparitia puietului varos stuparii au o contributie decisiva. Familiile slabe, umiditatea crescuta in stup, polenul umed, cuibul largit fara discernamant, sunt factori favorizanti. In literatura de specialitate se afirma ca puietul varos ar fi o "boala secundara", si ca aparitia are o frecventa crescuta la familiile atacate de varooza. Practic puietul varos "nu se dezvolta in tesutul larvelor sanatoase". Tratament Puiet Varos In Romania boala se trateaza cu medicamentul MICOCIDIN. Acesta se presara pe rame si pe albine, cate 100-150 g de substanta activa. Se fac 4-6 tratamente la diferenta de 7 zile intre ele. Inainte de a trece la tratamentul medicamentos, incercati sa eliminati boala astfel : - reducerea cuibului prin scoaterea fagurilor de prisos, neocupati bine de albine - eliminarea fagurilor cu puiet afectat de boala si introducerea de faguri artificiali sau claditi si dezinfectati - dezinfectati fundul stupului, pentru ca acolo au cazut larvele moarte si care au fost scoase de albine - imbunatatiti ventilatia, reduceti umiditatea stupului - stropiti fagurii cu sirop de zahar pentru a stimula instinctul de curatire. Dupa cele mai recente cercetari , cea mai importanta si eficienta masura de eradicare a

bolii, este schimbarea matcii in familiile afectate. Schimbarea matcii se va face numai dupa ce s-au luat masurile expuse mai sus .

KLARTAN , MAVRIK O substanta folosita in apicultura
Aceste informatii despre Klartan (Mavrik) , au ca sursa de inspiratie internetul . Le-am pus cap la cap si le prezint aici pentru a lamuri problematica folosirii acestui insecticid in apicultura. Articolul nu reprezinta un studiu de specialitate si nu promoveaza produsul .Totodata va atrag atentia ca folosirea lui nu este aprobata in Romania .Denumirea comerciala a produsului in America este Maverik , iar pentru Europa , Klartan.Comercializarea in Romania se face sub denumirea de Maverik 2 F . Klartan(Mavrik 2 F),contine 240 g tau-fluvalinate / litru.

Pentru a combate Varroa s-au folosit diferite substante printre care si Klartan(Mavrik),care are ca principiu activ tau-fluvalinate.Insecticidul combate afidele , acarienii , paianjenii in agricultura.Cum si varroa face parte din aceeasi familie , cineva a venit cu ideea sa foloseasca insecticidul diluat , avand in vedere ca nu afecteaza albinele si nu are un grad mare de toxicitate pentru om. Si a mers ! Exista pe piata un produs similar , de uz apicol , numit Apistan , ce are ca substanta activa acelasi tau-fluvalinate in concentratie de 10% . Pentru multe tari a devenit un produs de baza in lupta contra varroa . Varianta romaneasca se numeste Mavrirol . Practica de a folosi insa produsul necomercial in apicultura, Klartan(Mavrik) a ramas , ba mai mult s-a raspandit peste tot in lume (Europa , in cele doua Americi , inclusiv in Romania) avand in vedere pretul mai mic (de 10-15 ori fata de Apistan). Klartan(Mavric) se livreaza familiilor de albine in doua moduri : benzi impregnate si prin stropiri directe

Klartan in benzi impregnate
Tehnologia aplicata este similara cu a celor doua produse de uz apicol , Apistan si Mavrirol . 1) Confectionarea benzilor Ca suport de baza se folosesc fasii de lemn de pin(sau orice rasinoasa) , de preferinta lemnul fiind uscat. Fasiile au dimensiunea de 200 mm/ 20 mm/ 2 mm , dimensiuni oarecum calculate, pentru a absorbi numai o anumita cantitate de solutie apa/Klartan(Mavrik).Se afirma in unele tari ca fasiile de lemn ar fi cel mai bun suport , datorita faptului ca elibereaza constant principiul activ cu care sunt impregnate . Bineinteles ca suportul poate fi realizat si din alte materiale(carton , fitil bumbac ,etc),insa lemnul de rasinoase este considerat solutia optima. In partea superioara dam o gaura , prin care cu ajutorul unei sarme agatam benzile de rame.

2) Proportia Klartan si apa Insecticidul Klartan(Mavrik) trebuie diluat cu apa pentru a obtine o solutie de baza care sa nu afecteaze albinele si sa distruga acarianul varroa. In Spania se foloseste un procent de 5 % Klartan , in Franta si Italia 2 % , iar in tarile Americii de Sud 2,5 % . Producatorul Apistanului realizeaza 3 concentratii de tau-fluvalinate , 1 % , 2,5 % si 10 %, aceasta din urma fiind cea mai folosita.
-1-

3) Impregnarea benzilor Dupa toate informatiile gasite , concentratia cea mai uzitata de catre apicultori este de 2,5 %. Pentru a realiza solutia cu care impregnam benzile vom amesteca 2,5 ml de Klartran cu 100 ml de apa . Pentru a nu gresi masuram cantitatea de Klartan(Mavrik) cu ajutorul unei seringi , dupa care agitam intens solutia, obtinand o buna omogenizare. Daca avem un numar mare de benzi vom prepara o cantitate mai mare de solutie , respectand dozajul . In aceasta solutie scufundam benzile de lemn , unde le vom lasa 24 de ore . La expirarea celor 24 de ore , acestea vor fi scoase si dupa o usoara zvantare , pot fi introduse in familii. 4) Introducerea benzilor impregnate Benzile de lemn , impregnate cu solutia apa/klartan se introduc intre ramele 3-4 si 7-8 , la mijlocul intervalelor . Se folosesc 2 benzi pentru 10 rame acoperite cu albine . Pentru familiile de albine slabe ( 5 rame) si roiuri se foloseste o singura banda , iar pentru cele foarte puternice (15 rame) putem folosi 3 benzi . Dupa introducere , benzile sunt mentinute in stupi o perioada de 6 saptamani (42 de zile) , in asa fel incat sa eclozioneze 2 generatii de albine lucratoare . Perioada se poate prelungi pana la 8 saptamani in cazul cand inca mai exista trantori in familii . Atentie ! Nu prelungiti tratamentul mai mult de 8 saptamani ! 5) Perioada de tratament Pentru Romania , tratamentul antivarroa cu solutie de Klartan(Mavrik) impregnat in benzi de lemn se face o singura data pe an , demarand lucrarea la sfarsitul verii(15-20 august) , sau in toamna(sfarsit de septembrie) , avand grija ca temperatura sa depaseasca 10 grade C. Este foarte important ca tratamentul sa fie efectuat corect si sa nu se depaseasca durata (6-8 saptamani). Este interzisa efectuarea tratamentului inainte de a extrage mierea marfa din faguri !

Klartan prin stropiri directe

7 din 10 apicultori .care nu inpurifica mierea) . cu conditia ca temperatura sa depaseasca 10 grade C. ceara din faguri . mor 63 % din varroa . cate 1 ml de solutie Klartan/apa in proportia recomandata . Germania .0. 3) Perioada de tratament Se face un singur tratament pe an ( 3 reprize) . -2- Diverse 1) In administrarea insecticidului Klartan(Mavrik) . etc. daca a fost respectata tehnologia . Fenomenul este intalnit in Italia . distruge varroa in proportii de peste 91 % . 3) Klartan(Mavrik) . 1) Proportia Klartan si apa Pentru stropiri directe se foloseste o solutie mai diluata decat cea folosita pentru impregnarea benzilor . iar substanta activa este livrata mai corect . Pentru a obtine solutia corecta . 2) Administrarea tratamentului Pentru fiecare interval de rame . 8) Tratamentul antivarroa cu Klartan(Mavrik) in benzi impregnate este mai facil . decat in cazul metodei prin stropiri directe . 5) Tratamentul cu Klartan(Mavrik) nu exclude folosirea alternativa a altor acaricide antivarroa (vezi Varachet).Cu toate ca tratamentul familiilor de albine . incepe sa se instaleze rezistenta varroa la produs . se amesteca 2 ml de Klartan(Mavrik) cu 1 litru de apa si se agita puternic pentru o buna omogenizare. trebuie sa tinem seama de faptul ca nu este un produs de uz apicol . practicand procedeul (constatari personale) . prin stropire directa . 30 % . Franta . Un exemplu clasic este acela cand apicultorul uita peste iarna benzile impregnate in stupi. in conditiile in care se respecta tehnologia si nu este instalata rezistenta varroa la fluvalinate din solutia de Klartan/apa. In schimb . 2) Dozajul si administrarea trebuie facute conform celor recomandate. 6) S-a constatat ca in primele primele 10 zile de tratament .In Romania este principala metoda de administrare . cu solutie de Klartan/apa se face peste tot in lume . poate fi contaminata in cazul folosirii abuzive si necorespunzatoare a Klartanului . Procentul de Klartan(Mavrik)/apa este in general de 0. .Hotararea de a-l folosi sau nu . 7) Nu s-a constatat prezenta fluvalinate din Klartan(Mavrik) in miere (sau cel mult in cantitati rezonabile. iar in ultima parte 7 % . se administreaza prin stropire cu o seringa .2 % . este decizia personala a fiecarui apicultor. intre sfarsitul verii si mijlocul toamnei . in urmatoarele 10 zile .3 % . informatiile gasite sunt foarte putine . desi a fost (si este) folosit peste tot in lume. Se fac 3 tratamente la interval de 7 zile . 4) Se constata ca dupa o folosire de 8 ani a produsului Klartan(Mavrik) .95 % .

9) Mavrik 2 F este o suspensie fina, omogena , mobila , cu tendinta de depunere in timp, dar cu o foarte buna capacitate de revenire in sistem, ce contine 240 g/l tau-fluvalinate , de culoare crem , cu miros specific. Nu este corosiv. In Romania este comercializat de firma , Alcedo SRL

DIAGNOSTICAREA FAMILIILOR DE ALBINE
Multi apicultori (mai ales cei incepatori), intampina dificultati deosebite in a diagnostica starea de sanatate sau de comfort biologic a familiilor de albine. Din aceasta cauza,numarul interventiilor din cuib creste, multe dintre acestea putand fi evitate. Trebuie sa va ganditi ca un numar redus de controale au un impact pozitiv atat asupra familiilor de albine cat si asupra productivitatii muncii. Apicultorii trebuie sa invete a depista problemele aparute fara sa faca interventii majore in cuib.

Observatii vizuale ale apicultorului - zborul albinelor Simpla observatie a zborului albinelor ne poate oferi informatii utile, apicultorul avizat tragand concluziile necesare : 1 - La zborul de curatire albinele nu ies din stup. Verificam daca urdinisul este liber, curatam cu o sarma resturile daca este obturat. In cel mai rau caz familia este moarta. 2 - Albinele ezita sa intre in stup si se plimba dezorientate pe peretele frontal,cautand parca ceva, trebuie sa ne asteptam ca acestea sa-si fi pierdut matca. 3 - Albinele intra fara ezitare in stup,inseamna ca familia de albine are matca deci nu trebuie sa ne facem griji in aceasta privinta. 4 - Albinele ies din stup si pe vreme rece, indica o lipsa acuta de apa datorata cresterii puternice de puiet. Este un semn ca lucrurile merg bine in dezvoltarea generala. La fel, frecventarea masiva a adapatorului, in aceleasi conditii meteo dificile este legata de cresterea accelerata a puietului. 5 - Albinele aduc mult polen, inseamna cresterea masiva de puiet de toate categoriile si varstele. Este un semn de normalitate. 6 - Albinele frecventeaza gramezi de rumegus umed, scurgeri de balegar de langa grajduri, ne indica o lipsa acuta de substante proteice(polen).Polenul fiind insuficient ,ele cauta sa suplineasca cumva aceasta lipsa. 7 - Albine multe pe scandura de zbor, care isi balanseaza abdomenul, si au capul orientat spre camp,indica un cules bun. Daca albinele au capul orientat inspre urdinis culesul este la final, sau nu exista cules. 8 - Albinele care zboara dansand in fata urdinisului (aparent fara un motiv anume), sunt albine tinere care fac zborul de recunoastere. 9 - Albinele moarte in fata stupului , situatie dublata de lupta dintre albine pe scandura de zbor ne indica un furtisag puternic. 10 - Albinele care intra sau ies sunt fara stransura,cele de pe scandura de zbor stau nelinistite, trantorii isi intensifica activitatea inseamna ca familia se pregateste de roire. 11 - Albinele incep sa alunge trantorii din stup, acestia incercand sa intre dar fara a fi lasati, inseamna ca familia se pregateste de iernare. Examinarea de catre apicultor a resturilor eliminate din stup O alta sursa de documentare si de apreciere a situatiei este examinarea resturilor scoase de albine in fata stupului sau scoase de apicultor de pe fundul stupului. 1 - Puietul mort scos primavara devreme de catre albine in fata stupului indica existenta asa numitului "puiet racit". Vina pentru prezenta acestui puiet mort apartine de multe ori apicultorului care nu a stiut sa extinda cuibul in raport cu puterea familiei. 2 - Cristale de miere pe fundul sau in fata stupului indica prezenta mierii cristalizate care nu

poate fi valorificata de albine in lipsa apei. Situatia se intalneste mai ales iarna. 3 - Albine moarte si mucegaite ne indica prezenta bolii numita aspergiloza, care apare in principal din cauza umiditatii crescute in stup. Umiditatea excesiva este provocata de ventilatia ineficienta. 4 - Albine moarte cu aripile detasate de corp, cu malformatii, indica o acarioza in stadiu avansat datorata lipsei tratamentelor sau a tratamentelor facute incorect. 5 - Puiet pietrificat scos de albine pe scandura de zbor, indica prezenta bolii numita popular "puiet varos". La aparitia acestor simptome stuparul trebuie sa ia masuri sanitare urgente. 6 - Gramezi de ceara si/sau albine fara cap indica prezenta unui soarece in stup. Fenomenul se intampla in perioada rece, cand nu s-au pus gratii de protectie la urdinis. Examinarea acustica a familiilor de albine de catre apicultor Si examinarea acustica a familiilor de albine se inscrie in seria de metode folosite de apicultor pentru a depista situatiile nedorite aparute iarna in familiile de albine. Iata cateva situatii : 1 - Familia de albine nu raspunde la nici un stimul extern aplicat de apicultor(cicaniri in cutia stupului). Daca nu se obtine nici o reactie cel mai probabil familia de albine este moarta. 2 - Un zumzet slab si prelungit, de parca am ravasi niste frunze uscate ne arata ca familia de albine a ramas fara provizii si ca este in pericol sa moara de foame daca nu intervenim la timp. 3 - Un zumzet slab si plangator indica ca familia de albine a ramas fara matca. Stuparii au denumit acest sunet caracteristic "bocetul albinelor". 4 - Daca familia de albine raspunde cu un zumzet uniform, care creste rapid in intensitate si scade la fel de rapid, indica ca familia ierneaza in conditii normale, fara probleme deosebite. Examinarea olfactiva a familiilor de albine. La simpla ridicare a capacului apicultorul poate sa depisteze unele boli aparute, folosindu-si simtul olfactiv , asta mai cu seama in perioadele calde ale anului. 1 - Mirosul neplacut de otet, indica imbonlavirea familiei de albine de loca europeana. Acest miros este dat de descompunerea puietului necapacit. 2 - Mirosul caracteristic de clei de oase, indica prezenta locii americane. Mirosul este dat de puietul capacit descompus. 3 - Mirosul acru care de multe ori il simtim si prin urdinis ne indica ca albinele sufera de diaree sau de nosemoza. Ambele boli au cauze bine stiute si se vor aplica masurile adecvate. 4 - Mirosul placut, intalnit mai ales vara si primavara, pe care il emana familia de albine indica ca totul merge perfect si ca ne-am facut treaba asa cum trebuie,spre avantajul nostru si al albinelor. Dupa cum ati citit in cele scrise mai sus, o cunoastere buna a albinelor ne scuteste de mari neplaceri. Bineinteles ca pe langa toate acestea, daca o sa cititi cu atentie literatura de specialitate si cu timpul din experienta proprie o sa gasiti si alte indicii....Succes si mai ales....sapati adanc. Aveti o viata inainte !

LOCA EUROPEANA
Trebuie sa spunem din start despre loca europeana ca este o boala tratabila. Loca europeana nu trebuie niciodata confundata cu cea americana, pentru ca nu are un impact la fel de grav, decat daca nu o combatem. Primul sfat : daca constatati prezenta bolii , nu va repeziti direct la antibiotice, pentru ca de multe ori albinele reusesc sa invinga boala, daca luam masurile adecvate.

Manifestare clinica Boala are o incidenta mai scazuta asupra familiilor de albine, decat loca americana. Cu precadere ataca puietul in stadiul de larva tanara(3-4 zile) si mai rar larvele capacite. Perioada de aparitie este in primavara, in preajma primului cules principal(salcam) sau intre culesuri,de unde se trage concluzia ca ataca familiile de albine cand sunt in dificultate. Familiile atacate prezinta urmatoarele semne clinice : faguri pestriti ; larvele moarte sunt rasucite in celule, fiind atacate cu precadere larvele necapacite (nu lipsesc insa si cele capacite); larvele descompuse sunt de culoare cafenie inchisa ; capacelele celulelor atacate sunt infundate si cel mai probabil si gaurite ; mirosul larvelor moarte este de "acru", fiind similar cu cel al otetului. Daca ati citit la loca americana despre "proba betigasului", aflati ca la loca europeana nu se formeaza filamente(masa descompusa nu se intinde, decat in cazuri rare). Modul de raspandire - Boala se raspandeste in acelasi mod ca in cazul locii americane : albine hoate sau ratacite, miere contaminata, unelte contaminate si toate celelalte. Combatere si tratament Se observa ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesit slabite din iarna. Prezenta altor boli si mai cu seama a nosemozei, constituie un factor favorizant, la fel si absenta culesurilor in primavara. Din fericire familiile afectate reusesc de foarte multe ori sa inlature natural boala, instinctul lor de curatire fiind cel care le ajuta. Ce avem noi ca "stupari responsabili" de facut : In primul rand ar fi asigurarea unui bun cules, sau daca nu hranim artificial ; indepartam toti fagurii afectati de boala pentru a ajuta albinele sa-si faca curatenie ; stropim toti fagurii cu sirop de zahar cu acelasi scop de stimulare a instinctului de curatenie ; in cazurile mai grave se poate proceda la inlocuirea matcii, banuit fiind faptul ca o intrerupere a oatului, ar da un ragaz albinelor sa curete fagurii. In cazuri foarte grave, daca nu putem controla boala, se fac tratamente cu antibiotice TERAMICINA , ERITROMICINA , LOCAMICIN - insa stiti ca aceasta masura are si consecinte nedorite. Toate masurile si tratamentele trebuie completate de o dezinfectare la "sange" a stupilor, ramelor, uneltelor, fagurilor cu hrana, etc. Sfaturi finale Incercati sa eliminati boala fara folosirea antibioticelor ; NU faceti tratamente preventive cu antibiotice ; aplicati masurile igienico-sanitare ; schimbati toti fagurii la 2 ani, ca masura de preventie.

LOCA AMERICANA
Loca americana este o boala bacteriana, foarte contagioasa, produsa de agentul patogen Bacillus larvae. Boala apare catre sfarsitul primaverii sau pe tot parcursul verii si afecteaza numai puietul, a carei moarte survine dupa capacire. Putem afirma ca loca americana este boala puietului capacit, iar prin efectele nefaste pe care le are asupra familiilor, este una dintre cele mai periculoase si de temut. Contaminarea se face prin circulatia albinelor de la un stup la altul(sau stupina), unelte , miere sau polen infestat, achizitii de roiuri si familii afectate de boala.

Manifestare clinica Aspect imprastiat al puietului, moartea larvelor (numai a celor capacite), miros de clei de tamplarie a larvelor moarte, aderenta la celule a larvelor, prezenta solzisorilor uscati.

mai este o referire la tratamentul cu antibiotice. chibrit sau scobitoare si se introduce in celulele cu puiet mort .E cu familiile bolnave Unii distrug toate familiile de albine si o iau de la capat. Noul stup se doteaza numai cu faguri artificiali. daca lichidul (larva moarta) se intinde intr-un filament lung. dezinfectarea anuala a stupilor. polen. mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli..americanii).E. In principiu boala se poate trata cu antibiotice. ramelor. prin scuturare si introduse cu ajutorul unei palnii mari de carton. neajungandu-se la un punct comun. daca nu exista cules in natura.E. Acum sa trecem la Romania Ca si altii (ex. etc. dozele si alte reguli de administrare le gasiti in prospectul pus la dispozitie de producator.are o anumita politica in domeniul apicol. procedeul consta in eliminarea tuturor fagurilor din stup si distrugerea sau prelucrarea lor in locuri autorizate. lichidul dens (larva moarta) are culoarea galben-cafenie. contine o cantitate mica de spori care nu mai duce la o noua infestare. mentinerea stupinei ca un teritoriu "inchis". Bineinteles daca avem nenorocul ca stupina noastra sa fie afectata de loca americana. Pretul este insa mare. cu recuperarea cerii. Antibioticele folosite in tratament sunt LOCAMICIN. iar prin tratament acestea trec in miere. TERAMICINA . pastura si produsele devin impropii exportului. in Romania unii specialisti considera ca familiile bolnave de loca americana pot fi salvate. prevenirea furtisagului . o alta alegere este aceea de aplicare a procedeului "roiului artificial" . . limitarea pe cat posibil a pastoralului . care poate fi prescris de catre medicul veterinar (uite ca si-au lasat si ei o portita de iesire). intreaga cantitate de produse este compromisa (cel putin la export). Cum procedeaza "puritanii" din U. Din nou trebuie spus ca tratamentul care nu este urmat de masuri igienico-sanitare se face in zadar. mergand pana la culoarea cafelei cu lapte. schimbarea la max. stuparii ramanand cu satisfactia ca si-au salvat stupinele. Practic metoda reprezinta punerea familiei in stare de roi artificial. SULFATIAZOL. Tratament Loca Americana Fiind o boala intalnita in toata lumea tratamentul locii americane se poate caracteriza astfel prin "cate bordeie. In literatura de specialitate. O diagnosticare destul de sigura (in faza mai avansata a bolii). modul de administrare. Albinele impreuna cu matca se trec in alt stup dezinfectat. Toate metodele sunt urmate de o dezinfectare puternica. mentinerea in stupina numai a familiilor puternice (cele slabe se unesc sau se distrug). Lucrul bun care trebuie luat de la ei este acela ca pun mare pret pe o preventie anuala a bolii. Se afirma ca mierea care mai exista in gusa albinelor. procurarea de material genetic indemn de boli . Antibioticele sunt "proscrise" in U. fagurilor de la rezerva . La familiile puternice se distrug numai fagurii care prezinta semne de boala. Cert este ca pe plan legislativ. cu repopulari masive cu material genetic indemn de boli (oare asa o fi?. Toti stuparii romani trebuie sa inteleaga ca trebuie sa ia masuri de preventie . atatea obicee". 2 ani a tuturor fagurilor din stupi .in orice caz asa se intampla la modul declarativ) . fiecare tara din U. albinele urmand sa fie hranite cu sirop de zahar 1/1. sigur este loca americana . dezinfectarea de cate ori este nevoie a uneltelor. ceara. numai ca de aici pleaca toate divergentele. se poate face si de catre stupar prin interpretarea semnelor clinice si prin asa numita "metoda a betigasului" . se ia un betigas. Combaterea si tratarea bolii Combaterea locii americane incepe prin distrugerea familiilor slabe.Diagnosticare Cea mai sigura diagnosticare se face de catre un laborator specializat.

Totusi . cu respectarea precautiilor recomandate .0. 3. acid nalidixic si cloramfenicol. cate 250-500 ml / administrare/ familie.75 g oxitetraciclina la 1 l de sirop. in functie de puterea familiei si gravitatea bolii. folosirea antibioticelor in apicultura nu este recomandata. indepartam fara mila fagurii cu puiet afectat de boala.3 g eritromicina la 1 l sirop. De asemenea. apoi flambam lemnul cu lampa de benzina sau gaz . spalam si dezinfectam toate uneltele si utilajele . biolog expert Chioveanu Gabriela Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala . de 2 ori la interval de 3 zile. Doza este de 0. Celalalt sfat este : preveniti boala. 4. Mierea depozitata de albine in faguri dupa aplicarea tratamentului cu antibiotice nu poate fi comercializata la export. Doza este de 0. ii spalam cu lesie de soda caustica 4%. si pentru a nu se degrada. Stupina afectata se va trata si in primavara anului urmator. sulfatiazol. mierea extrasa este buna numai pentru consumul uman. se efectueaza neaparat 4 . pentru ca sunt unele tulpini bacterinene care au capatat rezistenta la oxitetraciclina. Deci.Bucuresti In stupinele unde diagnosticul de loca americana si europeana a fost confirmat prin analize de laborator. 5.Sa recapitulam ce avem de facut : distrugem familiile slabe . dupa ce fagurii cu puiet afectat de boala au fost topiti si inlocuiti cu faguri din rezerva. In SUA se foloseste ca antibiotic alternativ pentru tulpinile rezistente la oxitetraciclina.5 . Tratamentul cu OXITETRACICLINA. sunt cazuri de forta majora in care acestea se pot utiliza . 2.Gabriela Chioveanu urmatoarele precizari : Tratarea cu antibiotice a familiilor bolnave de loca americana si europeana Autor : Drd. Sunt interzise in UE si Romania folosirea de: streptomicina. Asa riscati sa pierdeti (prin contaminare) toata recolta de produse. curatam stupii de urme de ceara.5 administrari cu sirop medicamentat/familie. cate 250 . In acest sens am primit de la cer. la interval de 4-5 zile. fiind total interzisa hranirea albinelor . pentru ca nu sunt necesare. Tratamentul cu LOCAMICIN conform prospectului redactat de producator. tratamentele cu antibiotice se aplica in familie. . propolis. Tratamentele cu antibiotice recomandate de autoritatile sanitare veterinare din Romania si autorizate a se folosi sunt: 1. Eritromicina este antibioticul alternativ acceptat si autorizat. Pentru a avea eficacitatea scontata. curatam toate resturile si le ardem . pentru ca altfel o sa aveti mari necazuri ! TRATAMENTUL ALBINELOR CU ANTIBIOTICE Dupa cum se stie . Doua sfaturi de incheiere NU faceti tratamente preventive cu antibiotice. antibioticul nu se amesteca cu siropul decat inainte de administrarea acestuia. flambam usor ramele cu flacara . nitrofuran.500 ml/familie. cat se suporta prin incercare cu mana). apoi inca de 3 ori la interval de 7 zile. clatim bine cu multa apa. nu se adauga in siropul fierbinte (este acceptata o temperatura de 40 C. daca specialistul a identificat o tulpina rezistenta la oxitetraciclina atunci va indica aplicarea unui tratament cu eritromicina. Tratamentul cu ERITROMICINA se face numai la indicatia specialistului care a diagnosticat boala.

pe tot parcursul sezonului activ. gradul de infestare etc. dozaj : se folosesc 2 picaturi de substanta activa/corp multietajat . un tratament la 10 zile dupa primul . un tratament in luna august dupa extragerea mierii de floarea soarelui. Aprecieri finale : instalarea benzilor cu substanta activa se face cand albinele nu sunt .BANDA IMPREGNATA Mavrirol este un medicament aprobat in Romania. Cele mai eficiente tratamente se fac toamna cand in stup nu mai exista puiet capacit. ACEST PRODUS NU ESTE TESTAT IN C.Se administreaza mai multe tratamente familiilor de albine. MEDICAMENTE ANTIVARROA -ACARICIDE VARACHET . Banda se taie in bucati de 25 cm care se introduc cate doua pentru familiile puternice si cate una pentru roi sau familii slabe. Benzile se aseaza deasupra ramelor transversal. arderea completa si fara flacara a suportului. Mult mai indicata este folosirea medicamentului Varachet Forte. Toamna se mai fac 3 tratamente in septembrie si octombrie. aprobat si folosit in Romania de mai multa vreme. 6. etansarea perfecta a stupului. Aprecieri finale : in ultimii ani eficacitatea Varachetului a scazut in unele cazuri. iar dupa ultimul tratament cu Varachet din toamna sunt lasate toata iarna. Se impregneaza benzile(in prealabil ondulate) cu substanta activa corespunzatoare volumului si asezate pe mici gratare de sarma se introduc aprinse in stup. 12 grade C. din care ultimul (foarte important) in lipsa puietului capacit.TYLOSINA. avand ca substanta activa amitraz-ul. rezistenta biologica a familiilor de albine. Substanta activa actioneaza prin contact direct cu toate categoriile de indivizi din familia de albine. MAVRIROL . Dozajul se refera la volumul delimitat de diafragma intr-un stup. care este o formula imbunatatita(sa adaugat o noua substanta). Mentionam ca nu toate aceste produse sunt aprobate in Romania si ca eficienta lor depinde de mai multi factori : respectarea dozajelor si modului de administrare. 3 picaturi/corp Dadant . iar dupa 7-8 zile se suspenda vertical intre ramele 3-4 si 7-8. O eficacitate marita a Varachetului se constata cand tratamentul este urmat de folosirea Mavrirolului. Primavara se mentin in stup 45 de zile. 4 picaturi/corp orizontal. cu 7-10 zile interval intre ele. O schema de tratare clasica este urmatoarea : un tratament primavara cand albinele isi incep activitatea . Mod de administrare.VARACHET FORTE Varachet un medicament folosit in combaterea varroozei. Totodata trebuie sa fac precizarea ca : oxitetraciclina este totuna cu teramicina si ca LOCAMICINUL are ca substanta activa tot oxitetraciclina. substante dezinfectante si modul lor de folosire. masuri de precautie sporite pentru apicultor deoarece inhalarea produsului este nociva. SI NICI IN ROMANIA PENTRU FAMILIILE DE ALBINE. Conditii de indeplinit : temperatura mediului min.E. MEDICAMENTE SI SUBSTANTE DE UZ APICOL In aceasta pagina vom prezenta medicamentele folosite in combaterea bolilor si daunatorilor albinelor. Urdinisul se tine inchis 15-20 min. conditii externe de mediu. un tratament dupa extragerea mierii de salcam . Acest medicament este comercializat sub forma de benzi textile impregnate cu substanta activa.

In apicultura are un efect bun in combaterea varroa si se foloseste atat in stare pura cat si in amestec cu zahar pudra.5 grame timol sau 1 gram timol amestec cu zahar. FOLBEX . Se poate folosi tot anul. Se face un tratament in toamna introducand placile in stup pe o perioada de 5-6 saptamani.BANDA IMPREGNATA Bayvarol este un produs al firmei Bayer avand ca substanta activa flumethrin. Familia de albine nu trebuie sa aiba puiet (la ultimul tratament). datorita rezidurilor care raman in miere. Se fac doua tratamente in toamna la interval de 4-7 zile. la o temperatura de peste 5 grade C si in absenta puietului.LIFE . ulei de eucalipt. Fiecare interval dintre faguri se pudreaza cu 0. Temperatura exterioara a mediului trebuie sa depaseasca 12 grade C pe toata perioada tratamentului.VAR Este un produs Bayer format dintr-un amestec de uleiuri volatile ce impregneaza niste placi de evaporare. Familia de albine nu trebuie sa aiba puiet.iar urdinisul se tine inchis 30 min. Prezentare este in flacoane de solutie apoasa cu 64 mg substanta activa. timp de 5-6 saptamani. Modul de administrare este prin picurare si se aplica 2 tratamente in toamna la interval de 7 zile. Se fac 4 tratamente in toamna la 4-7 zile diferenta intre tratamente. iar in timpul tratamentului nu se da hrana albinelor. Firmele care certifica aceste stupine bio il recomanda sau chiar il impun.in orice perioada a anului. mentol si camfor(in varianta initiala). totusi in perioadele de cules nu este recomandata folosirea. Alte conditii deosebite nu sunt specificate. TIMOL . Dupa o folosire indelungata si mai ales necorespunzatoare se poate instala o anumita rezistenta a varroa la tratament.impregnat in benzi. Preparatul se prezinta sub forma de solutie apoasa cu 350 mg substanta activa. Se fac 3 tratamente la 2 zile interval cand temperatura depaseste 10 grade C.BENZI FUMIGENE Folbex este produs de firma CIBA si are ca substanta activa brompropylat. Prezentarea comerciala este sub forma de 4 benzi impregnate .cand nu este cules. iar benzile cazute pe fundul stupului se vor scoate neintarziat pentru a nu fi uitate acolo. BAYVAROL . care actioneaza prin contact direct. inchizand si . Componentele principale a medicamentului sunt Timolul(70%). substanta activa trecand spre albine prin contact direct. Practic aceste benzi se atarna intre rame o singura data pe an.BANDA IMPREGNATA Apistan este un medicament aprobat in Romania si produs de firma Sandoz. Administrarea (fumigatiile)se fac seara cand temperatura mediului este peste 8 grade C.SOLUTIE Perizin este un produs Bayer folosind ca substanta activa cumafos. Se face un singur tratament prin introducerea fasiilor in stup si mentinerea acestora acolo timp de 5-6 saptamani. APITOL . seara. Modul de administrare este prin picurare .10 grade C. Forma de prezentare este in fasii impregnate cu fluvalinat . API . PERIZIN .stranse in ghem.PUDRA Timolul este folosit in medicina veterinara. Temperatura mediului trebuie sa fie min. In rest se iau precautiile intalnite la alte medicamente administrate prin fumigatii. APISTAN . In Romania acest medicament este folosit pe scara larga in stupinele care produc miere bio. Nu are alte restrictii de utilizare.SOLUTIE Apitol este un produs al firmei Ciba si are ca substanta activa cymazol.

PUDRA Este un medicament produs in Romania. Albinele vor elimina singure substanta. La 1 kg de zahar pudra se amesteca 2. perioada optima fiind dupa ridicarea corpului cu miere(in toamna). la un roi 18g/0. folosit in tratamentul locii americane sau europene. . indiferent daca este capacit sau nu.500 ml sirop.50. Se fac 2-3 tratamente cand temperatura exterioara depaseste 6 grade C.CONCENTRAT 60 % Acidul formic concentrat 60% se foloseste atat in Romania cat si in tarile UE. stiind faptul ca impurifica produsele albinelor !! LOCAMICIN . la una medie 18g/750 ml sirop. O cantitate de 0.75 g substanta pura se amesteca de catre apicultor cu 1 litru de sirop. Introducerea se face seara si se lasa suportul cu acid formic 24 de ore in stup. Suportul impregnat se aseaza pe fundul stupului. in paste 34 ml/kg de pasta. Se administreaza amestecat in sirop in urmatoarele cantitati: la o colonie mare 25 g/l sirop. Asezarea pe fundul stupului mai are avantajul ca se evita pierderea matcii. ACID LACTIC . Se administreaza de cate ori este nevoie cu o conditie : cantitatea totala administrata unei familii sa nu depaseasca 80 ml/an. sub gratar de sarma(se evita contactul direct cu albinele). la interval de 4-5 zile. ACID FORMIC . MEDICAMENTE ANTI .PUDRA Fumidil B contine ca principiul activ antibioticul fumagilina. OXITETRACICLINA Oxitetraciclina se foloseste in tratamentul locii americane si europene. cand temperatura exterioara este de 12-25 grade C. cand nu mai exista puiet in familia de albine. In functie de puterea familiei si de gravitatea bolii se aplica 4-5 administrari.5 g oxitetraciclina si se obtine produsul final.NOSEMOZA PROTOFIL . FUMIDIL B . fiecare fagure se stropeste cu 5 ml de solutie. Se administreaza in hrana albinelor cantitatea de sirop medicamentos in mai multe reprize sau prin stropirea peretilor si ramelor stupului. Concomitent cu primele 3 tratamente se fac si 3 administrari de cate 250 ml de sirop preparat din 1 kg Locamicin la 1 litru de apa. Practic se imbiba de catre apicultor o placuta de carton. Tratamentele se fac si in prezenta puietului. iar cantitatea ramasa in hranitor spre consum. Substanta activa este oxitetraciclina. Contine principii active ca vitamine. Familiile de albine afectate de loca se pudreaza cu 80-100 g Locamicin. ANTIBIOTICE DE UZ APICOL ATENTIONARE : Folosirea antibioticelor in tratamentele familiilor de albine este interzisa !! Nu se vor folosi decat in cazuri exceptionale. un burete sau se poate administra cu un evaporator (depinde de apicultor)doza fiind de 2 ml/rama sau 20ml/corp. Se administreaza in sirop de zahar sau paste in urmatoarele cantitati : in sirop 17ml/litru sirop . In toamna. minerale care stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor. Se aplica 3-4 tratamente la interval de 4-7 zile.SIROP Protofil este un produs romanesc avand la baza extracte din ingrediente naturale.CONCENTRAT 15% Acidul lactic se foloseste in apicultura diluat 15%. cate 250-500 ml. Tratamentul se repeta de 3 ori la interval de 3 zile si inca de 2 ori la interval de 5-7 zile. Inainte de cules si in timpul culesului nu se fac tratamente.urdinisul pana dimineata.

Prepararea lesiei trebuie facuta cu atentie pentru ca prezinta un risc mare de accidentare al apicultorului. SODA CALCINATA . ACID ACETIC TEHNIC . sectiune paralela cu urdinisul .LESIE Soda caustica se foloseste dezinfectarea echipamentelor apicole din lemn. SUBSTANTE DEZINFECTANTE SODA CAUSTICA . ERITROMICINA etc. batoane de sulf etc. Schite stupi multietajati ( pdf ) Schite pentru constructia unui stup multietajat. Unele dintre ele au devenit total interzise spre folosinta. alcool 96 . Ce trebuie sa avem in vedere ? Nu vom pune in discutie tipul stupului (presupunem ca deja alegerea a fost facuta). ALTE DEZINFECTANTE In apicultura se mai folosesc substante dezinfectante cum sunt cloramina . mai putin periculos pentru apicultor.. sectiuni stup. dimensiuni. Stupii trebuie sa fie construiti din lemn de calitate. cantitate de 2 ml acid acetic tehnic conc. parti componente . Are un efect dezinfectant bun daca se prepara o solutie cu concentratiea de 5-6% (6 parti soda calcinata la 100 parti apa). operatiune urmata de o clatire puternica cu apa. altele se folosesc numai in cazuri exceptionale. SULFATIAZOL .SOLUTIE Soda calcinata este un alt produs folosit in dezinfectarea echipamentului apicol din lemn. Criterii de procurare a echipamentelor apicole Sunt principalul utilaj intr-o stupina si necesita investitia cea mai mare. Schite stupi orizontali Schite pentru constructia unui stup orizontal . Pentru a obtine o solutie dezinfectanta se combina apa si soda caustica pura in proportie de 4/100 (4 parti soda caustica la 100 parti apa).. Se aplica fierbinte pe stupi. 60-95 %.LICHID Acidul acetic tehnic este folosit la dezinfectarea fagurilor. ci doar ce sa urmariti la cumparare. intr-o tava. bine uscat . Folosite in concentratiile recomandate sunt eficiente in dezinfectarea diferitelor echipamente. sectiune transversala ... STUPI SI ALTE ECHIPAMENTE APICOLE Aceasta sectiune prezinta articole despre stupi si alte echipamente apicole folosite in stupina. . Daca lesia obtinuta nu se foloseste in momentul prepararii se incalzeste ulterior pentru a potenta efectul dezinfectant. parti componente. la litrul de volum. Fagurii se depoziteaza in corpuri de stup asezati in stive si bine etansati.ALTE ANTIBIOTICE In apicultura se mai folosesc si alte antibiotice cum sunt TERAMICINA . STREPTOMICINA . Se aseaza la fundul stivei. sectiune perpendiculara pe urdinis. Dupa ce lesia se aplica pe stupi acestia se vor clati in mai multe ape. apa oxigenata .

Pentru cei ce cred ca viitorul lor economic si profesional este legat de aceasta frumoasa indeletnicire o sa detaliem lista cu echipamentele si materialele necesare infiintarii unei stupine.. sectiune transversala . sectiune paralela cu urdinisul . Cum insarmam ramele pentru stupi In ceea ce priveste tehnicile insarmarii exista o mare diversitate. insarmarea orizontaloblica .. parti componente .Inventarul necesar infiintarii unei stupine Cand incepem o afacere trebuie sa avem toate datele despre respectiva activitate . apicultura nefacand exceptie de la aceasta regula. sectiune perpendiculara pe urdinis.SCHITE Schite pentru constructia unui stup orizontal .. putem spune ca sunt trei mari categorii : insarmarea orizontala .. STUPI ORIZONTALI .). Indiferent de cate randuri de sarma sunt montate pe rama. . insarmarea orizontal-verticala (vezi fig.

.

.

Schite stup multietajat model RO .

unii stupari evitand folosirea lui. bine incleiati si finisati. Discutati cu producatorul toate amanuntele. una din conditii este aceea ca stupii sa fie confectionati din materiale naturale. Evitati stupii din polistiren greu. Cumparati doar stupi nevopsiti (pot fi simplu impregnati). Ramele Desi pare ca aici nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este asa. Nu cumparati rame cu pete de mucegai pe ele pentru ca acesta e un semn ca au fost facute din material insuficient uscat. Intrebarea este daca aveti nevoie de echipament de protectie. chiar daca familia este blanda. Ramele pot fi facute din doua esente de lemn : rasinoase sau tei. fiind de preferat. toate fiind bune daca respecta urmatoarele : tabla sa fie bine incheiata. Evitati mastile din plasa metalica si costumele din materiale inchise la culoare. Finisarea ramelor este foarte importanta pentru ca altfel o sa aveti probleme cu igienizarea si curatirea lor.Raspunsul este "da". Vara un costum inchis la culoare se incinge la soare si provoaca disconfort. De cele mai multe ori materialul folosit nu este de calitate sau bine uscat (astfel se explica si pretul mai mic). Ambele versiuni sunt bune cu conditia sa fie bine incleiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie de siguranta. uscat si fara noduri cazatoare. aici puteti avea mari surprize). Stupii trebuie sa fie construiti din lemn de calitate. ramele trebuie sa fie construite din lemn de calitate. peria. Afumatorul. fiind bun si unul de tabla zincata. Stupii Sunt principalul utilaj intr-o stupina si necesita investitia cea mai mare.PROCURAREA ECHIPAMENTELOR FOLOSITE IN APICULTURA Ce echipamente folosite in apicultura cumparam ? Ce trebuie sa avem in vedere cand cumparam aceste echipamente ? Aceasta pagina incearca sa dea cateva solutii apicultorilor . Amandoua sunt bune daca materialul este de calitate. dalta. ci doar ce sa urmariti la cumparare. sa asigure debitul de aer necesar. care in ciuda unor avantaje nu sunt folositi pe scara larga nici in Occident. Trebuie sa respecte cotele si tolerantele admise de standard. . pentru ca folosirea acestui echipament va fereste de riscul intepaturilor. singurul reper care poate fi ignorat fiind manusile . deschise. pentru a va putea da seama de existenta defectelor. Verificati daca stupii corespund ofertei producatorului ca numar de elemente si caracteristici. Exemplu : daca doriti sa practicati apicultura bio. Ca si stupii. Nu este o rusine sa porti un asemenea echipament. bine uscat (atentie. sau nut-feder. sa fie usor de manevrat. pentru a nu avea pierderi mari de fum. Ce trebuie sa avem in vedere ? Nu vom pune in discutie tipul stupului (presupunem ca deja alegerea a fost facuta). care sunt folosite numai de cei cu mari probleme alergice. Achizitionarea unui afumator din inox nu se justifica. fara noduri cazatoare. Costumul si masca de protectie Acestea trebuie sa va asigure protectia deplina. Evitati cumpararea de stupi invechiti sau noi de oriunde. scaunul de lucru Afumatoarele sunt de mai multe feluri. Stupii pot fi imbinati in doua feluri : cant-cant . culorile pastelate.

Se are in vedere grija cu care sunt construite. materialul din care sunt facute trebuind sa fie de calitate. Topitorul solar Se construieste din lemn. Sunt bune si recipientele din tabla smaltuita. furculita de descapacit Sunt recomandate cele din inox. Cutitul . . Cele care au in componenta lemnul trebuie sa fie bine finisate. Daca vreti sa vindeti mierea (la intern sau extern) . tabla si sticla. Sitele Trebuie sa asigure o buna separare a mierii de resturile existente (cadavre albine. dur). Sunt utilaje care trebuie achizitionate pentru diversificarea productiei. masa de descapacit Materialul din care sunt fabricate este acelasi inox alimentar.etc. vasele pentru depozitare Inoxul trebuie sa fie materialul preferat sau in cel mai rau caz. La inceput puteti achizitiona cateva vase din inox care pot fi folosite si ca maturatoare. mari si grele. recolta fiind compromisa prin impurificare. Coliviile pentru matci Sunt de mai multe feluri : de transport. plasticul alimentar (acel plastic alb. Daltile . numai ca sunt mai greu de manevrat si exista pericolul deteriorarii smaltului prin lovire. acestea trebuind sa fie destul de robuste. Se evita cu desavarsire depozitarea mierii in vase improprii. Evitati topitoarele complicate constructiv. numai inoxul va asigura puritatea ceruta. diferenta dintre ele fiind doar de productivitatea muncii si pret. Prima trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar urmatoarele sa faca o separare totala.Peria apicola . Se recomanda un sistem de trei site cu o finete a ochiurilor progresiva.). Cat despre modele. Materialul din care sunt construite este inoxul alimentar. existand riscul contaminarii. ramane la alegerea dv. material agreat la nivel legislativ.este un accesoriu util. Trebuie sa fie ergonomic. Dezinfectia lor poate fi facuta usor si nici nu lasa reziduri in miere. Sunt bune si centrifugile tangentiale cat si cele radiale. care trebuie sa corespunda din punct de vedere a protectiei muncii. usor si bine incheiat. Se vor evita daltile prea ascutite. Materialul este inoxul alimentar. necesara si utila. de eclozionare. Atentie la trainicia lor. Trebuie sa fie trainic si bine finisat. Nu se mai admit cele construite din tabla zincata pentru ca mierea intra in reactie cu zincul. Tava . dar care odata facuta inseamna o investitie durabila. orice alt material nefiind agreat. Acestea trebuie sa fereasca polenul (pana la recoltare) de intemperii. Colectoarele de propolis si polen Sunt bune majoritatea modelelor existente pe piata. Placa activa trebuie sa aiba ochiurile calibrate pentru a nu rani albinele. construit din lemn de rasinoase. Maturatoarele . Scaunul de lucru . Centrifuga Necesita o investitie mare.sunt bune si periile din par naturat. cat si cele din sintetic. ceara. Evitati recipientele prea mari (sute de kg) pentru ca sunt greu de manevrat. Alegeti modele clasice si mare atentie la cele cu incalzire electrica.. Se foloseste si ca ladita de scule.si acestea sunt de mai multe feluri. acestea putand provoca raniri. Singura conditie este aceea ca trebuie sa fie destul de moale pentru a nu rani sau omora albinele. de introducere. Marimea ochiurilor plasei de sarma sa fie cea recomandata. functie de buget.

pinten lipit faguri .100 buc. Este recomandat nucleul pe trei compartimente in corp. sablon botci .1 buc. plini de spori ai diferitelor boli sau o centrifuga ruginita. lampa butan . . . corpuri rezerva . costume protectie + masti . . cuie .2 buc. planseta calapod faguri . Niste stupi vechi. sarma pentru rame . . . .Nucleele de imperechere Se construiesc din lemn de rasinoase de calitate. nuclee de imperechere . cantar de control . . Trebuie sa se asigure o separare totala a albinelor.. cu lemnul putred.1 buc.1 buc.2 buc. Pentru cei ce cred ca viitorul lor economic si profesional este legat de aceasta frumoasa indeletnicire o sa detaliem lista cu echipamentele si materialele necesare infiintarii unei stupine.1 buc.Faguri artificiali .25 buc. . substante dezinfectante etc. . dar va asiguram ca in comparatie cu alt tip de afacere. . presa ceara . carucior stupi .1 buc. achizitionarea lor fiind costisitoare. .30 buc. vechiturile oricat de avantajoase ar fi ca pret nu au nici o valoare.90 buc. ..10 buc. . adapator . legate de "gatul" unei afaceri de succes. .3 buc. Utilaje conditionat ceara . Tot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare. . . . medicamente . vase diverse . . ladita transport rame .5 buc. Dezvoltarea unei stupine insa se face in timp (cativa ani). biostimulatori apicoli .2 buc.90 buc.. masa pentru decapacit . tava decapacit .10 buc/stup . rame goale de rezerva . forme ceara . gratii urdinis .3 buc. ladita scaun . maturator inox /300 kg. . colectore polen .Topitor solar . Poate la o prima vedere o sa credeti ca investitia este destul de consistenta. . sipci port-botci 40 buc.1 buc. Lista prezentata in aceasta pagina este valabila pentru o stupina de 100 de familii de albine. Utilaje pentru extragerea mierii .3 buc.3 buc. .2 buc.. . ciocan lipit botci . acesta fiind numarul minim de stupi de la care putem spune ca abordam domeniul din postura de semiprofesionisti. colectoare propolis . . . . deci si investitia este esalonata si poate fi platita partial din vanzarea produselor obtinute in anul precedent.1 buc. gratii Hanemann . .Dalti apicole . O regula de baza este sa achizitionam numai echipamente noi . site pentru strecurat mierea . apicultura nefacand exceptie de la aceasta regula. .100 buc. dulap pentru pastrat fagurii . roinita . matci . vopsele . izolator fagure . . Aceeasi atentie la calitate ca si la stupi.si scule noi . INVENTAR DE STUPINA Cand incepem o afacere trebuie sa avem toate datele despre respectiva activitate .105 buc. . . La vremuri noi. . .1 buc.1 buc .2 buc. Dupa cum vedeti sunt multe repere care trebuie intr-o stupina . perii apicole . Materiale consumabile .oameni noi.1 buc.. cutit decapacit .1 buc. . o sa vedeti ca nu este deloc asa. doze gaz butan .2 buc. perforator rame .1 buc. . . afumator . colivii introducere matci . .3 buc. . .1 buc.1 buc. cabana apicola 1 buc. Utilaje principale de intretinere .Stupi sistematici completi . deci mare atentie la etanseitati.Centrifuga . reprezinta adevarate pietre de moara. bidoane depozitare miere Scule diverse pentru intretinere .2 buc. .2 buc.

care maresc rezistenta la centrifugare. cedeaza mecanic desprinzandu-se de pe sarme se rup sau se indoaie. Ce conditii trebuie indeplinite pentru a reusi o insarmare eficace? 1) Modul de distribuire al sarmelor sa fie in corelatie cu scopul urmarit si cat mai uniform. Conditii de insarmare Intrebarea care se naste automat este legata de tehnica si modul de insarmare al ramelor. operatiune care inseamna teserea unei retele de sarma pe cadrul ramei.INSARMAREA RAMELOR DE STUPI Aparitia stupului cu rame mobile si implicit a fagurilor artificiali. In ceea ce priveste tehnicile insarmarii exista o mare diversitate.) Toate acestea au avantajele si dezavantajele lor. Este foarte important ca sarma de sus sa fie pozitionata la 10-15 mm de leatul superior. putem spune ca sunt trei mari categorii : insarmarea orizontala . se poate trage concluzia ca o insarmare cat mai corecta si atenta a ramelor inseamna mai putina bataie de cap pentru apicultor. Factorii favorizanti degradarii fagurilor sunt temperatura marita din timpul transportului si balansul mijlocului de transport. fagurii plini cu miere. insarmarea orizontal-verticala (vezi fig. 2) Fagurele artificial sa fie foarte bine fixat de sarme. . restul sarmelor fiind distribuite in mod simetric. Se intampla deseori ca fagurii sa cedeze in apropierea spetezei superioare. Cu timpul s-a constatat ca rezistenta fagurilor artificiali montati in rame si claditi de albine lasa de dorit. 5) Montajul foii de ceara sa se faca asigurand tolerantele necesare. pastura ori puiet si acoperiti de albine. stiind ca intervine o anume dilatare termica. In acest fel.care trebuie protejate de rupere sau alt tip de deteriorare. avand grija sa nu apara gauri in foaie. au o rezistenta marita. insarmarea orizontal-oblica . 4) In timpul transportului stupilor spre locurile de pastoral. apare necesitatea insarmarii ramelor. iar cele de magazin cu 3 sarme. putand face fata tensiunilor aparute din diferite motive. deformarea sau deteriorarea fagurilor : 1) In timpul executarii lucrarilor curente de intretinere. fiind in permanenta prezenta o coroana de miere. cu sarma ingropata in ceara pe toata lungimea ei. au insemnat pentru apicultura o dezvoltare accelerata. Deteriorarea fagurilor Sa vedem cand se intampla ruperea. 4) Fixarea fagurelui sub speteaza superioara cu un numar marit de sarme. cat si cel rezultat dupa cladire. cand apar defecte de cladire. Indiferent de cate randuri de sarma sunt montate pe rama. Insarmare orizontala Este cel mai cunoscut si uzitat tip de insarmare. Analizand cauzele deteriorarii fagurilor. cand la manevrarea ramelor. 2) In timpul cladirii de catre albine a fagurelui artificial. de multietajat cu 4 sarme. scopul urmarit in final fiind acelasi : sa rezulte o insarmare de calitate. ruperi si indoituri. cand forta centrifugala exercitata asupra ramelor cu faguri este mare. In scopul eliminarii acestor neajunsuri. atat fagurele artificial ca atare. Rezultate bune se obtin atunci cand ramele de orizontal sunt prevazute cu 5 sarme. deoarece acolo nu a fost crescut puiet. 3) O atentie deosebita trebuie data marginilor fagurelui. deformari. Practic fagurele este mai rezistent (datorita camasilor de nimfa ramase in celule) pe suprafetele unde se face cresterea puietului. una fata de alta. 3) In timpul extragerii mierii cu ajutorul centrifugii manuale sau electrice.

Asezarea sarmelor in rama se face cu atentie. atunci si cladirea ulterioara a fagurelui de catre albine va fi defectuoasa. Principalele operatiuni executate sunt : Gaurirea ramelor Pozitia gaurilor se marcheaza cu un sablon si un creion. In scopul situarii gaurilor in acelasi plan. Practic vor rezulta 2 lungimi : una de 1. dupa marcarea initiala. cele orizontale de o parte.6 m. si se trag cele 3 randuri orizontale. unde se aseaza fagurele artificial. se introduce lateral jos.5 cm de toate stinghiile ramei (vezi fig.).Pentru asigurarea unei trainicii sporite. fata de laterale 5 mm. totul se rezuma la optiunea personala a fiecarui apicultor. Tipul sarmei si taierea ei Sarma folosita este o sarma subtire. de acelasi leat superior. Insarmarea orizontal . Fixarea sarmei pe cuisor se face rasucind de 2-3 ori. daca nu acela de a face o treaba buna? Deoarece intentionam sa promovam acest tip de insarmare. reteaua de sarme fiind mai deasa. Pentru asigurarea a 3 orizontale si 5 verticale se taie bucati de 3. astfel fiind asigurata planeitatea sarmelor. La urma urmei.5 m.oblica Principial. cu ajutorul unei bucatele de sarma si a unui cuisor. Daca sarmele nu sunt montate corect. sa se afle pozitionate la 2. La montarea fagurelui se are in vedere lasarea unui spatiu liber astfel : fata de leatul superior 3-4 mm. Dupa ce fixam un capat al sarmei. apoi capul cuiului se ingroapa in rama . se vor respecta aceleasi norme. Pentru montarea fagurelui artificial se au in vedere aceleasi deziderate. zincata. iar fata de leatul inferior 5-10 mm.2 m. Dar care este scopul pe care il urmarim. de 3 mm. vom dezbate mai pe larg subiectul. pentru rama de multietajat. Recomandam in prealabil sa se faca o proba si sa se stabileasca lungimea necesara. Montarea si fixarea sarmelor Sarma taiata la dimensiune.4 mm. Pentru rama de multietajat cele doua lungimi sunt egale. ca in cazul insarmarii orizontale. gaurirea se va face pe partea interioara a elementelor ramelor. pentru rama de orizontal si 3. Insarmarea orizontal . Acestea trebuie sa fie subtiri si scurte(1 mm grosime. Noutatea consta in adaugarea altor 2 sarme dispuse oblic pe verticala(vezi fig. de 0.6 m pentru traseul orizontal si 1.9 m pentru traseul vertical (rama de orizontal). aceasta se intinde cu grija pentru a evita curbarea ramei si se fixeaza cu cel de-al doilea cuisor. prima sarma se ancoreaza pe mijloc. fixand in mandrina un burghiu de lemn.batand cu ciocanul. . adica 1. care vor asigura o trainicie sporita. presupune ca si manopera operatiunii sa fie un pic mai complicata. Fixarea sarmei se face cu ajutorul cuisoarelor.).verticala Este tipul de insarmare care asigura trainicia cea mai mare unui fagure.10 mm lungime). iar cele verticale de alta. asta neinsemnand ca dorim sa impunem metoda. orizontale sau verticale. lucioasa si maleabila. Bineinteles. Atentie : este foarte important ca gaurile sa fie date in asa fel incat ca sarmele marginale. Intre cele doua retele se formeaza un buzunar. expuse mai sus. Se va folosi o masina de gaurit electrica(mica).

randalina apicola. Fiecare apicultor care deschide stupul si cauta sa identifice matca familiei de albine. Stupii sunt de doua feluri : stupi orizontali si stupi verticali.. Dupa 1-2 zile se scot. iese intaia matca tanara. Depozitarea se face in corpuri de stup. stie ca in anumite cazuri poate intampina dificultati in a o repera usor. dinspre speteaza inferioara. la 8 zile de la capacirea primei botci... care nu se incadreaza in alte sectiuni ale site-ului. facelia poate fi cultivata in miriste dupa culturile ce elibereaza devreme . Deci se poate afirma ca marcarea matcilor are doua motivatii. reusind lucrul acesta daca este lasata de albine.. Cladirea si pastrarea fagurilor Pentru a avea si faguri bine claditi. Viata familiei de albine In familia de baza. urmand a fi utilizati la nevoie. obligatoriu in pozitie verticala pentru a preintampina deformarea lor. Primii pasi in apicultura Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de albine. se trec la rezerva . fagurele aproape lipit. un ciocan de electronist cu ciocul modificat sau mai modern transformatoare de c. spre cea superioara. sa fie dati familiilor de albine pentru ai cladi partial. Ce trebuie stiut despre stupi : de orice tip ar fi. distanta. Daca familia ramane in frigurile roitului. Pozitia corecta a fagurelui este cea in care se asigura urmatoarele distante : la speteaza inferioara. albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele. In toate aceste cazuri se are in vedere ca lipirea sa se faca fara a gauri fagurele si pe toata lungimea sarmelor.Fixarea fagurelui artificial Foaia de fagure se introduce intre sarmele orizontale si cele verticale.. nu este deloc asa. Aceste reziduri cat si cele ramase de la strecurare se lasa la uscat pentru ca mai contin inca destula ceara. Metode si instrumente de marcare a matcilor Desi pare ca operatiunea de marcare a matcilor este doar o "hachita" a stuparilor mai pretentiosi. Facelia.. Se aseaza rama cu fagurele montat pe calapodul apicol umezit si se corecteaza pozitia. Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci. dulapuri speciale. o planta valoroasa pentru apicultura Avand perioada de vegetatie scurta. Prelucrarea cerii in stupina Putem lasa la racit si decantat pana a doua zi cand calupul rezultat se scoate usor din cratita. In partea inferioara calupul o sa contina reziduri ce se pot rade cu un cutit. pe laterale si speteaza superioara 2-3 mm. Pentru lipire se pot folosi pintenul apicol.. se recomanda ca in timpul infloririi pomilor fructiferi. sunt diferite variante constructive..a cu o tensiune mica. Unde din neatentie fagurele a fost gaurit se procedeaza la astuparea gaurii cu ceara topita. DIVERSE IN APICULTURA Aceasta sectiune prezinta diverse articole de apicultura . In cadrul fiecarei categorii.

Importanta culturilor de facelia semanate esalonat in vara este deosebita asigurand familiilor de albine. in cantitate egala cu masa de ceara (ex. In cele ce urmeaza vom prezenta doua metode de prelucrare a cerii care pot fi folosite atat in stupinele mari . mixtura nu trebuie sa dea in clocot pentru ca se pot produce accidente sau deteriora produsul final . Trebuie sa avem grija ca amestecul sa nu dea in clocot pentru a nu degrada ceara (reactia de hidroliza). dar care din pacate nu este indeajuns exploatata . Repetam operatiunea de cate ori mai strangem alte cantitati de fagure. descapacire etc. Cratita se acopera cu materiale textile groase in scopul racirii cat mai lente a mixturii. In oala se pun fagurii de prelucrat si se adauga apa de ploaie . conditionare. cat si in cele mici. un litru de apa). depozitare Apilarnilul recoltat se depoziteaza in recipiente de plastic alimentar(tip PET). o lingura mare de lemn . care poate . inclusiv tipul recipientului. daca nu sunt prelucrate.. Este recomandata folosirea unei ape dedurizate pentru a da o culoare frumoasa si consistenta produsului final. intre acestea fiind si graul. Ceara in stare bruta poate fi impartita in doua categorii : o ceara de prima calitate care are o culoare deschisa obtinuta din rama claditoare. raciti lent pentru o buna separare . Apilarnilul. cultura ce ocupa suprafete mari in tara noastra. Sfaturi finale : respectati proportia de 1/1 dintre ceara si apa . Micile cantitati de ceara pe care stuparul le recolteaza se pot deteriora fiind atacate de gaselnita.mucegaiuri etc. o strecuratoare mare careia ia fost atasata o bucata de tifon . In toamna toate calupurile de ceara se retopesc dupa acelasi procedeu si se toarna intr-o forma mai mare. obtinuta din fagurii vechi. de capacitate mica. PRELUCRAREA CERII IN STUPINA Ceara de albine este o resursa importanta in apicultura. o cratita smaltuita de 4-5 l. Metoda pentru stupinele mari Cand numarul familiilor de albine este mare sau cand apicultorul doreste sa transforme prelucrarea cerii intr-o afacere conexa se simte nevoia unei metode cel putin semiprofesioniste. Metoda este simpla iar ustensilele folosite usor de procurat. folositi apa dedurizata(apa de ploaie) .. Cu cat racirea este mai lenta cu atat se produce o separare mai buna a cerii de rezidurile ramase. un kg de ceara .. In partea inferioara calupul o sa contina reziduri ce se pot rade cu un cutit. Asta presupune ca utilajul simpludescris mai sus sa fie inlocuit cu o presa.. si o alta considerata calitativ inferioara . colectati si uscati rezidurile ramase. Oala cu apa si ceara se aseaza pe aragaz si amestecand din cand in cand asteptam sa se topeasca fagurii. Putem lasa la racit si decantat pana a doua zi cand calupul rezultat se scoate usor din cratita. sa se stabileasca toate amanuntele de calitate. Temperatura de conservare a produsului . producere.. Aceste reziduri cat si cele ramase de la strecurare se lasa la uscat pentru ca mai contin inca destula ceara.terenul. Setul de prelucrare este compus din : o oala smaltuita de 4-5 litri. Metoda pentru stupinele mici si medii Aceasta metoda este recomandata pentru apicultorul care detine un numar mai mic de stupi. Mixtura rezultata o strecuram in cratita. Este bine ca odata cu incheierea unui contract cu un cumparator.

1.fig. 190 g ceara/fagure Dadant) . Folosirea acestor prese asigura apicultorului un bun randament de extragere (aprox. MARCAREA MATCILOR IN STUPINA Desi pare ca operatiunea de marcare a matcilor este doar o "hachita" a stuparilor mai pretentiosi. Se asterne un nou strat de paie si apoi inca o portie de miscela . Extractia cerii cu presele Antonescu (descrierea autorului) Fagurii vechi. care trebuie sa fie de 3-4 ori mai gros fata de celelalte . Realizand un astfel de utilaj se poate incropi chiar o mica afacere. sfaramati. sporind astfel veniturile personale. Capacitatea de prelucrare este de 80 faguri/ora la un randament de 16 g/dm patrat. pana ce discul metalic 6 a coborat lent in corpul presei . Ceara si apa reziduala se scurg in colectorul .presele de tip Antonescu se pot realiza de orice apicultor la un pret mult mai mic decat alte prese de aceeasi capacitate existente in comert. Cand acestia s-au topit si corpul presei s-a incalzit.o cuva cu pereti dubli si un generator de aburi.manetele 7 . Deci se poate afirma ca marcarea matcilor are doua motivatii.spre dreapta . 2 . Codul culorilor . Ulterior ceara obtinuta se retopeste si se toarna in calupuri mai mici sau mai mari.decantor C. are o capacitate de prelucrare de 30 faguri reformati/ora cu un randament de 16 g ceara purificata/dm patrat. se aseaza discul de lemn 4. pe baza cunoscutului principiu de functionare al vaselor comunicante si a diferentei de densitate dintre ceara si apa. apa reziduala de la fundul colectorului .fig. in centrul sau . Constructiv presa este un simplu teasc care insa este prevazut cu izolatie termica a cuvei.D.Deasupra .pe un foc potrivit intr-un vas emailat sau din inox cu o cantitate egala de apa de ploaie. stie ca in anumite cazuri poate intampina dificultati in a o repera usor. cu sau fara sarme. Fiecare apicultor care deschide stupul si cauta sa identifice matca familiei de albine. se toarna 800-1000 g miscela ( faguri topiti + apa ) 3. operatie care se repeta pana la umplerea corpului presei. Cand acestea au atins nivelul superior al conductei "t" . prelucrand fagurii vechi pentru alti apicultori. se pun la topit. Consideratii personale .presa manuala de ceara . conform schemei .Este prevazuta cu un reductor de turatie si forta 1/18. Apoi se actioneaza . Presa Antonescu 2 .se trece la extractia cerii. nu este deloc asa. Deasupra gratarului de lemn 1 se asterne un strat de paie 2 cu o grosime de 20-25 mm. Un utilaj de acest fel este reprezentat de presele tip Antonescu. este o varianta imbunatatita care asigura un randament de extractie si o productivitate marita. aproape 75% din inaltimea acestuia.decantor este eliminata .asigura un rezultat mult superior. Presa Antonescu 1 . cat si un bun randament al muncii( 30-80 faguri/ora).culorile se repeta la fiecare 5 ani . acestea fiind legate de usurarea reperarii matcii pe faguri cat si de cunoasterea varstei reale. Prin actionarea volanului 5 se alatura de acesta discul metalic 6. Peste ultimul strat de paie .

Marimea rondelelor nu trebuie sa depaseasca 1. Oja are calitatea de a forma un marcaj vizibil. imobilizam matca. Daca nu gasim oja de culoarea anului respectiv . . eficient si ieftin. si are o viteza de uscare optima. Cand marcajul se face cu placute de staniol sau opalit. Acesta are forma si lungimea unui creion obisnuit.8 . Confectionarea lui poate fi facuta de oricine in mai putin de 10 min.din punct de vedere tehnic marcarea matcii se poate face oricand . ascutita la unul dintre capete.la aplicarea vopselei sau adezivului se urmareste cu mare atentie ca acestea sa nu atinga radacinile aripilor sau sa intre in segmentul cervical al matcii. Stantarea se face cu o preducea construita dintr-o mina metalica de pix.2 mm. Bineinteles pentru cine are posibilitatea sa-si procure de "afara" rondele speciale de opalit este si mai bine.Din toate metodele prezentate in literatura de specialitate. Aceasta se prinde cu varfurile degetului aratator. Placute de marcare .dintre toate vopselele incercate la marcare cea mai eficienta s-a dovedit a fi banala oja pentru unghii.un instrument ieftin si eficient se confectioneaza din lemn si doua ace cu gamalie(bolduri). folosind capatul drept al creionului marcator.iar in capatul celalalt alt ac indoit la 45 de grade. Cu acest capac se poate imobiliza matca prin presarea pe fagure sau pe o suprafata moale(burete etc.3 . Practic. care asigura un bun control asupra matcii. cu acest instrument de marcare se poate atat aplica vopseaua aleasa cat si lipi o placuta. noi am ales doua care se detaseaza prin eficienta si simplitatea lor. Cu mana dreapta introducem creionul de marcat in oja(cu boldul drept). sau adezivul aferent setului pentru opalit. sa fie in termenul de garantie. Este solutia cea mai ieftina si nu trebuie sa ne facem griji pentru procurarea materialului. pentru lipire se foloseste o oja incolora pentru staniol. Nimic mai simplu. La marcarea cu placute.in cazul in care folosim pentru marcare rondele mici .luam placuta marcatoare si o aplicam peste adeziv. Daca avem numai placute de opalit(fara adeziv). Vopsele .cautand sa obtinem o fixare cat mai centrala si trainica. se foloseste un lac de unghii incolor. Cu capatul indoit la 45 de grade (in prealabil umezit). compact. Eventual se poate folosi si un dispoziti de imobilizare ca cel din fig. Cateva recomandari importante . poate parea complicat si de aceea incepatorilor li se recomanda folosirea capacului din fig. Noi recomandam insa ca marcarea sa se faca inaintea introducerii matcii in nucleul de imperechere. acestea vor fi obtinute prin stantarea unei foite de staniol de culoarea anului respectiv. Tehnica marcarii . se poate folosi cu succes aceeasi oja incolora. mijlociu si a degetului mare de la mana stanga. pe care il coloram cu o cantitate mica de vopsea de oua(netoxica). tamponam scutul dorsal al matcii cu adezivul special sau oja incolora. rezistent in timp. daca operatiunea nu se face direct in stupina. Marcarea incepe prin imobilizarea matcii. La unul din capete se infinge un ac cu gamalie drept.). Oja folosita trebuie sa fie de culoarea anului.2. cu capetele rotunjite si tesite. Pentru cineva care face pentru prima oara lucrarea. Ce si cum folosim : Instrumentul de marcat . scuturam surplusul de oja si tamponam scutul dorsal al matcii(mijlocul primului segment dupa cap).

Dezvoltarea familiei de albine Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita. aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg. au o lungime de 15-17 mm. De obicei in stup este o singura matca. Ba mai mult se gasesc pe piata si creioane marcatoare (gen "marker"). aripi ce depasesc abdomenul. sau truse de marcat. vopsea auto). nuclee se face dupa uscarea marcajului si disparitia mirosului vopselei(30-40 min. Pe la sfarsitul lui februarie.3 sau chiar 4. Sa incepem cu . capul globulos si o greutate de 200 mg. Trantorii : Sunt masculii care imperecheaza matca. ventilatie . 100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul. avand corpul mai lung(20-25 mm). numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o larva. pana la 40000-80000 in vara. Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil. Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat. Pe masura ce timpul se incalzeste. ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare. acetona cu celuloid . Pentru a va face "mana". matca depune din ce in ce mai multe oua. In numar de cateva sute. nou iesita din celule primavara. Noi va recomandam (celor neinitiati) sa o cititi cu atentie. o greutate de aprox.). Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu. Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii. Pentru mai multa siguranta matca marcata se introduce intr-o cusca de izolare . fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine. putand hrani 2. ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi. depune peste 2000 de oua/zi. matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului.inceputul . Au talia mai mica(12-14 mm). Matca : Este singura femela fecundata din stup. Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere.. deci nu ezitati !! FAMILIA DE ALBINE Poate o sa credeti ca lecturarea acestei pagini care cuprinde informatii despre viata familiilor de albine nu are sens. Matca este hranita puternic.Reintoarcerea matcilor in familii.. Indivizii dintr-o familie In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi : matca. pentru ca o cunoastere aprofundata a albinei si a modului ei de viata o sa va fie de mare ajutor in activitatea de apicultor. albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat. capul mic. duco . Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti( lipsa de spatiu. puteti exersa marcajul pe trantori si asa veti verifica si calitatea si toxicitatea materialelor folosite. cu albina tanara. albinele lucratoare si trantorii. Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor. Dupa ce albinele fac zborul de curatire. Concluzii : pentru marcarea matcilor se pot folosi si alte vopsele ( alcool cu schellack . In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate. fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna. acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet. abdomenul foarte dezvoltat.. Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie inlocuita.. de unde va fi eliberata de albine. osciland de la 10000 in perioada de iarna.

oul sta vertical in celula. a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei. picioare produc caldura necesara. Cand se intampla asta. Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila (ploioasa). La urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup. reusind lucrul acesta daca este lasata de albine. matca micsorand ponta. Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare. Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri. albinele doici depun in celula laptisor de matca. albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului. produs de glandele lor salivare. In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca. matca cu o parte din albinele tinere. apar frigurile roirii. Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci. miere si apa. mai cu seama la sfarsitul lunii august. Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere. Catre sfarsitul lunii iulie. traiesc pana in primavara urmatoare. Catre sfarsitul celei de a treia zi.insuficienta etc. albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura. are loc prima roire. la 8 zile de la capacirea primei botci. Inmultirea familiilor de albine Se poate spune despre albine ca au o viata scurta. Daca familia ramane in frigurile roitului. In familia de baza. o familie consumand iarna 610 kg de miere. iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi. iar cele din interior (mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi. in sezonul activ traind 35-40 zile. In prima parte a iernarii familia nu creste puiet. insotite de multi trantori parasind stupul. Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere. perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere. albina care neparticipand la cules are un organism neuzat. Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci. puterea familiei se micsoreaza treptat. septembrie si octombrie.). iese al doilea roi cu matca neimperecheata. Generatiile de albine iesite toamna. trantorii fiind alungati din stup. nimfa. in care matca depune oua la interval de cateva zile. Invelisul oului se moaie si din el iese larva. Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou . Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate. La aceasta. albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele. de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie. O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C. Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august. iar in cel inactiv 6-8 luni. abdomen. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport. Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului. In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere. spre sfarsitul celei de-a treia zi. nici in perioadele cele mai geroase. Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen. In primele zile larvele stau incolacite pe . Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox. acest roi contine mai multe matci tinere. In toamna la aparitia primelor nopti reci. asigurand cresterea noilor larve. ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului. Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. larva . Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C. Albinele construiesc botci de roire. fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza. iese intaia matca tanara.

albinele pazesc intrarea in stup. Activitatea. atunci polenul este hrana proteica(painea). nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara. iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina culegatoare. cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. cuibul si hrana albinelor Dupa iesirea din celula. Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta. Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare. amestecata cu polen. Intre a 18 si a 21-a zi de viata. celule de trantor cu diametrul de 6. O schema arata astfel : in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul. In ziua a 21-a iese albina lucratoare. Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de 5. albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul . Stadiul dezvoltarii Ou Larva Larva capacita.5 mm si adancimea de 11-12 mm .4 mm si adancimea de 10-12 mm . In primele 20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup. celule de matca (botci) care au forma unei ghinde. preseaza polenul si curata stupul. Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare. In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei. In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa. Intre a 3-a si a 13 zi. Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara. cu capul spre deschiderea ei. Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor. albinele hranesc puietul.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv. viata albinei lucratoare se imparte in doua etape. Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa(celula). si anume intre a 6-a si a 12-a zi. Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de hranire. Fiecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule hexagonale. Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau vegetala. functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului. depoziteaza nectarul. Daca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica. In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare.nimfa Total zile Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare. aerisesc stupul. albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare. prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile. Tot in acest timp. Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca. botci de roire. In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura. Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii. ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor. iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. in care matca depune oua. iar durata de dezvoltare este cea mai mare(24 de zile). adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm. ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile. la trantor difera si oul. Cand albinele se pregatesc de roire.prenimfa. ele construiesc botci pe marginea fagurilor. Matca 3 5 1/2 7 1/2 16 Lucratoare 3 6 12 21 Trantor 3 6 1/2 14 1/2 24 Trantorii : Provin din oua nefecundate. In primele zile.fundul celulei. .

De obicei intr-un an bun se pot realiza de la un stup 25-30 kg miere. pastura. trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de cele din natura. Stupii sunt de doua feluri : stupi orizontali si stupi verticali. Alegerea tipului de stup Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de albine. Ce trebuie stiut despre stupi : de orice tip ar fi. Nu se porneste la drum cu stupi din vechituri. sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun : dragostea de albine. natura. Stupi care pulseaza de viata. Amplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna. familii de albine. ceara. Se poate ajunge ca in 3-4 ani sa avem creata o stupina frumoasa. Stuparii incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat. 800 g ceara si 3-4 kg polen. Primul pas in apicultura De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi(2-3 buc. sunt diferite variante constructive. albine. Trebuie sa fie rezistenti. tot felul de echipamente si materiale apicole nu sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme. Productia de miere. In cadrul fiecarei categorii. propolis. Stupii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud-est. Consultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege. ceara. Conditiile de baza sunt acelea care tin de realizarea lor.)iar pe masura ce stuparul incepator capata experienta si stupina va creste numeric si calitativ. propolis)cat si una spirituala. la o distanta de 2 m pe rand si 4-5 m intre randuri. depinde in mare masura si de tipul de echipament apicol folosit. Procurarea de stupi. Aceasta suprafata (2826 hectare)trebuie sa asigure un cules bogat. Ce poate fi mai inaltator? Ce alta indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine? Raspunsul e simplu: stupi. Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 30 familii de albine. Apicultura are o latura materiala (se obtine miere. sa perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa apara. polen. Nimic nu se compara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta. intins pe toata durata sezonului activ.APICULTURA . toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. Alegerea vetrei stupinei Se face pe baza mai multor criterii. Un adevar . sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste apicultura. realizati dupa standard. departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari. Intre doua stupine vecine. Trebuie doar sa avem rabdare. natura. Iubitorii de stuparit. departe de surse poluante. Raza de zbor a albinei este de 3 km. pastura. matci care perpetueaza viata. asta in functie de potentialul melifer al zonei. Organizarea unei stupine Ca in orice activitate. bine incheiati.si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. cat si de calitatea acestuia. PASIUNE SI AFACERE Apicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii. familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse apicole. stupari. In final rezultatele depind numai de priceperea noastra. in locuri linistite. trebuie sa fie o distanta de 2-3 km. aer liber. tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol 90 kg de miere si 30 kg de polen. Deci mare atentie la ce cumparati!Prin alegerea stupilor. Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care speram sa le obtinem. Totul trebuie facut cu atentie si numai dupa o prealabila documentare(literatura de specialitate se gaseste)si mai ales cu multa tenacitate. trantori in permanenta cautare a dragostei. polen. albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere. si nu in ultimul rand incapatori.

.Rezistenta la boli . nefiind nevoie de mult fum. Este recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi. Raspunsul este din start unul pozitiv. Apicultura . Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune. intreprinzatorul trebuind pe rand sa fie apicultor. Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii multietajati.5 kg) si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica. Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere. cu precizarea ca volumul de munca. se intampla ca la oameni.Blandetea albinelor . Ca in orice afacere. De aceasta insusire trebuie sa se tina seama.Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumita lucrare.Productia de miere .aprox. O casa mai curata .Rezistenta la iernare .In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit. calitatile matcii fiind transmise la descendenti. se aplica politica pasilor marunti. Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar.o afacere de succes Suntem convinsi ca majoritatea vizitatorilor acestui site isi pun intrebarea daca apicultura poate fi o afacere.Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor. au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna. intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti sa le instalati. Avantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite. au un numar mare de zboruri pe zi.Este indiciul principal! O familie care la sfarsitul sezonului activ si-a asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa. 150-180000.Prolificitatea matcii . care prin ajutorul pe care vi-l vor da o sa faca. contabil. Primii pasi spre realizarea obiectivului au . pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi(120-150 zile). sofer. ca succesul actiunii sa fie asigurat. etc. Aceste cerinte sunt minime.Este unul din factorii principali care determina puterea uneii familii. stupi verticali cu magazine cat si stupi orizontali. Exemplu : prin schimbarea unei matci. din care 56 cu puiet). Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze familii de albine. medic veterinar. Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim: .Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii. O matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii. manager. . Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua . un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada. montane si nordice. . hamal. Parametrii luati in calcul sunt : mortalitatea albinelor. De obicei. . pe rame cu faguri necladiti.Harnicia la cules . numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt relevante. iar in zonele de deal. Acestea trebuie alese! Prin comparatie. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa (1. Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup. investitia materiala si implicarea personala sunt destul de considerabile. pentru ca asa vom putea evita bolile. iar unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral. totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna. Procurarea familiilor de albine La cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (7-8 faguri.este valoroasa. Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite. . Un sfat : participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este de preferat ! Nu incercati sa faceti totul singuri. iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu.e sigur : un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar. in decursul unui sezon. urmand ca la urmatoarele achizitii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult de experienta avuta. consumul de hrana. intr-o anumita perioada de timp stupul se va transforma. Felul depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii.un spatiu cu mai putini factori agresivi externi. La fel si zona in care aveti amplasata stupina are o mare influienta. Nu degeaba se spune ca matca da tonul.

cu o distanta de 5-6 km. pentru ca supravegherea sa fie facuta mai usor si cheltuielile sa se reduca. cerintele in domeniul veterinar-apicol. Stupina "pastorala" .E se face mult mai usor.E cat si in America. asta functie de nazuintele intreprinzatorului si de sistemul ales : Stupina stationara . Albinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport (camioane. mediul concurential./vatra). materialul genetic (roiuri. materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate.fost expusi mai sus. Profesionisti .Ingradirile privind calitatea produselor. un numar optim fiind undeva spre 600 de buc.se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate 30-35 buc. apicultorul are o alta munca de baza. volumul de munca 1200-1300 ore/an. devenind rentabil la un numar de peste 300 de familii. Aceste locatii se inchiriaza de la diversi propietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor. legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat numarul de km. Un alt obiectiv este construirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor. tractoare. care vor deprinde altfel de comportamente economice. nu trebuie sa sperie pe nimeni. Cum ar trebui sa arate structural o "intreprindere" al carui obiect de activitate este apicultura ? Sunt doua posibilitati. De obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele : volum de munca mediu(la sfarsit de saptamana) . se prelucreaza primar unele produse ale stupului etc.E deschide noi orizonturi apiculturii in general si apicultorilor in special.matci) se obtine prin mijloace propii . se considera amator stuparul care are 1-100 familii de albine. dar se schimba si generatiile de apicultori. Aderare Romaniei la U. pavilioane).Se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi. subventiile vor fi prezente si totul o sa intre pe un fagas normal. pentru ca in acest domeniu se poate face o treaba buna si bani frumosi ! . urmand ca in pauzele dintre "expeditii" sa fie cantonate pe 2-3 vetre. Aici lucrurile se schimba radical. Sistemul expus cere o investitie si o implicare maxima. Un singur gand trebuie sa va calauzeasca : nu ratati oportunitatea oferita de apicultura. intre ele. Potrivit normelor. semiprofesionisti si profesionisti : Amatori . tren. Numarul de ore munca/an creste dramatic. Uneltele si utilajele vor fi folosite in comun pentru tot numarul de familii. Semiprofesionisti . Penetrarea pietei U.numarul de familii este de 100-300 buc.Este un alt sistem care se practica atat in tarile U. Se schimba conditiile de functionare intr-un mediu economic. facuti cu masina sa fie cat mai mic. Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra. dat fiind cheltuielile mari cu transportul. unde sunt granitele dintre amatori.obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit. O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea. Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei. La un numar de 300 de stupi sunt necesare 8-10 locatii. Existenta a 1-2 mijloace de transport constituie o necesitate. stuparitul pastoral fiind absolut necesar. Pentru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale. fiind necesara angajarea de muncitori sezonieri. se poate practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor.

Apicultorii trebuie sa stie ca exista o planta de cultura. prelungind culesul cu 2-3 saptamani. lupin.Cei ce doresc formarea unei baze melifere proprii. cultura ce ocupa suprafete mari in tara noastra. pe langa valoarea melifera. Avand perioada de vegetatie scurta.cat si pe cele aflate in propietatea tertilor. mazarichea.In aceste conditii rasarirea are loc in 6-7 zile de la semanat. soia.CULTIVAREA FACELIEI Flora spontana sau cultivata care prezinta un real interes pentru apicultura este destul de numeroasa. in aceste cazuri inflorirea se produce catre sfarsitul infloririi salcamului. Planta. furnizand culesuri intr-o perioada deficitara in flora melifera. Agrotehnica faceliei Insamantarea poate fi facuta in pragul iernii (noiembrie-decembrie) sau primavara in mustul zapezii (februarie-martie). o dezvoltare viguroasa si o productie de nectar buna. Recoltarea se face cu combina. Importanta culturilor de facelia semanate esalonat in vara este deosebita asigurand familiilor de albine un cules continuu pana toamna tarziu.cu o tulpina ramificata purtand mai multe inflorescente in forma de evantai a caror inflorire incepe cu florile de la baza. dar cele mai bune rezultate da amestecul cu borceag de primavara (mazariche + ovaz). situata in imediata apropiere a stupinei. folosind o norma de 6-8 kg samanta la hectar. Facelia este putin pretentioasa la conditiile de clima si sol. . poate fi folosita si ca furaj. Proportiile de semanat cele mai bune sunt mazariche 100 kg/ha + ovaz 40-50 kg/ha + facelia 3-4 kg/ha. Pentru loturile semincere sau apicole se recomanda insamantarea in lunile martie-aprilie cand sunt intrunite conditiile optime pentru germinarea semintelor cat si pentru rasarirea si dezvoltarea plantelor.de la rasarire pana la inflorire trecand 45-55 zile. facelia poate fi cultivata in miriste dupa culturile ce elibereaza devreme terenul. In amestecuri furajero-melifere facelia aduce o sporire cantitativa a masei furajere si constituie o sursa sigura de nectar. dar patul germinativ trebuie bine maruntit incat samanta sa fie ingropata la 2-3 cm si in mod uniform. iar plantele au un ritm de vegetatie rapid. trebuie sa cultive facelia.In zona de campie cu arsite mari. iar durata infloritului este de 30-50 zile depinzand de evolutia factorilor climatici. cultura de vara a faceliei are o durata de inflorire de 25-30 zile.a. Pregatirea terenului pentru insamantarea faceliei sa face obisnuit. care asigura productii mari de miere si a carei cultivare reprezinta un mare beneficiu atat pentru albine cat si pentru apicultori. intre acestea fiind si graul. foarte valoroasa. atat pe terenurile propietate personala . Acesta planta speciala este facelia. fiind si un bun nutret pentru animale. Se pot face amestecuri de facelia cu plante leguminoase ca: mazarea. distanta dintre randuri 12-15 cm sau 40-60 cm.Perioada de vegetatie la facelia este scurta. Intretinerea culturilor cere atentie in prima faza de vegetatie cand plantele sunt mici. pentru a se evita imburuienarea. Semanatul se face cu masina. originara din America de Nord unde creste si spontan. " Specie anuala. productiile de samanta variaza intre 200 si 500 kg /ha in functie de conditiile pedoclimatice si de agrotehnica aplicata. Planta creste inalta de 40-60 cm. in timp ce in zonele mai umede si cu temperaturi moderate durata de inflorire este mult mai mare..s.facelia a fost introdusa in tara noastra ca planta specific melifera dar care poate intra si in componenta amestecurilor melifero-furajere. gasind in tara noastra conditii bune de cultura in toate regiunile. Rezistand bine la brumele tarzii de primavara si timpurii de toamna se poate cultiva de primavara timpuriu pana toamna tarziu.

iar inflorirea dureaza 30-50 zile. recolteaza furajul si achita contravaloarea arendei din beneficiile obtinute. poate asigura apicultorilor profesionisti sau amatori. APILARNILUL . Momentul variaza de la an la an( functie de stadiul dezvoltarii familiei). Ambele forme de asociere sunt profitabile in urmatoarele conditii : suprafetele de teren sa se afle in aceeasi locatie . influentata de evolutia factorilor climatici. biologic activ. ca fiind profitabila.Productia de apilarnil in familiile de albine se obtine prin folosirea ramei claditoare si insamantarea acesteia cu oua de trantor de catre matca. In conditii de cultura mai putin favorabile cantitatea de miere la hectar poata sa fie intre 300 si 600 kg.In contract se stabilesc clar toate detaliile privind drepturile si obligatiile partilor. in principiu.PRODUCERE SI CONDITIONARE Apilarnilul este unul dintre cele mai cautate produse din stupina.se incheie contracte de cultivare cu cat mai multi proprietari." -----------------------------------------------------------------------------------------In incheiere dorim sa va dam cateva sfaturi legate de procurarea terenului pe care o sa fie cultivata facelia. o foloseste in scop apicol. insa cu mai putin . decat cele legate de cultura in sine si procurarea banilor pentru infiintarea si intretinerea culturii.venita din partea producatorilor romani de medicamente naturiste. Totusi se poate estima ca perioada aprox. obtinut din larvele de trantor si din continutul nutritiv aflat in respectivele celule de faguri. suprafata de teren cultivata sa fie destul de mare pentru a se asigura un potential melifer care justifica investitia.5 mg cu o concentratie in zahar a nectarului de 28% (Cirnu 1973). Un pic de teorie : cand si cum cresc albinele trantori Din punct de vedere practic inceputul cresterii naturale a trantorilor de catre familiile de albine nu poate fi estimat cu precizie. urmata fiind de recoltare. Valoarea melifera a faceliei este mare. Cresterea puietului de trantor se poate face si in afara perioadei optime. Cantitatea de nectar secretata de o floare si implicit productia de miere la hectar variaza foarte mult sub influenta factorilor pedologici. Deci. Cererea mare pentru acest produs.infiinteaza cultura. fapt ce determina albinele sa o viziteze intens in tot cursul zilei.a epocii de semanat si a agrotehnicii aplicate.Caracteristici melifere Perioada de vegetatie a faceliei este scurta. o importanta sursa de crestere a veniturilor. Sunt cazuri cand apicultorii au in proprietate suprafete mari de teren si pentru ei nu sunt obstacole. . In conditii favorabile cantitatea de nectar secretata de o floare variaza intre 1 si 4. recoltate intr-un anumit stadiu larvar. producanduse din mai pana in octombrie in functie de data semanatului.Colaborarea cu terti : In anul cand se doreste infiintarea culturii. totul se reduce la o crestere continua de trantori pana la un anumit stadiu larvar. a evolutiei timpului in perioada de vegetatie. Pentru cine nu are teren exista doua posibilitati : .Arendarea pamantului : Apicultorul arendeaza suprafete de teren de la propietari. pentru ca principala problema de aici vine. Apilarnilul este un produs apicol natural. O forma de colaborare contractuala este aceea in care apicultorul vine cu samanta pentru cultura. Vremea apiculturii bazate exclusiv pe productia de miere este pe cale sa apuna si doar o diversificare a produselor poate defini aceasta activitate.de la rasarire pana la inflorire trecand 45-55 zile. dand productii de miere la hectar de 600-1000 kg. in schimbul careia primeste un procent modic din furaj dupa recoltare si dreptul de a folosi cultura in perioada infloririi pentru albine. favorabila in conditiile din Romania este intre 15 mai si 1 iulie.

deci in a 7-a zi de stadiu larvar. Perioada optima extinsa in care se poate produce apilarnil la un potential maxim incepe odata cu inflorirea pomilor fructiferi si se incheie odata cu terminarea ultimelor culesuri de productie (1 august).2 . Deoarece majoritatea . In anul doi de viata matca creste cantitatea de oua nefecundate depuse. Obtinerea larvelor de trantor (apilarnilului) In scurt timp de la cladire. in comparatie cu una mai slaba . In jur de 1 aprilie. In acest fel. Recoltarea se face manual sau semiautomat cu ajutorul aparatului cu vid folosit la recoltarea laptisorului de matca. datorita usurintei in administrare.atat mierea cat si pastura. sau o rama ca in fig. obtinem fagurii necesari productiei. Dupa aprox. intr-un anumit timp (dupa puterea si harnicia familiei). Obtinerea fagurilor cu celule de trantor Pentru a obtine cei 1-2 faguri cu celule de trantor se foloseste o rama obisnuita. Hrana.1. continuand si stimularea. Ca utilaj de obtinere a larvelor de trantor se foloseste banala rama claditoare. trebuie sa asigure o buna crestere. ca rama introdusa sa contina urme de ceara (o rama reformata. 10-15 zile de hraniri se introduce rama crescatoare conform fig. Daca demararea productiei de apilarnil incepe in iunie nu se vor folosi acele familii care au matci nascute in anul respectiv.prezenta unei matci care a stat o iarna in familia de albine este benefica pentru cantitatea de puiet de trantor. Referitor la prezenta polenului in faguri(pastura). cand vremea s-a stabilizat se stimuleaza cu sirop de zahar 1/1 si polen sau inlocuitori.o familie puternica. ci se vor reintroduce in cuib dupa fiecare sarja de apilarnil. matca insamanteaza acesti faguri. pe care o folositi curent in stupina.se stie ca odata cu aparitia puternica a polenului in natura. situatia genetica). familiile de albine pe care le alegem pentru producerea apilarnilului trebuie sa indeplineasca cateva conditii de baza. Aprovizionarea cu polen . Varsta matcii . insarmata pentru a da trainicie fagurelui. Alti factori . Deosebirea este aceea ca dupa obtinerea a 1-2 rame cladite/familie. La 10 zile de la depunerea oualelor. Producerea apilarnilului Dupa cum am citit mai sus. intre ultima rama de puiet si rama cu miere si pastura. numarul acestora creste. Factorii interni si externi ce influenteaza cresterea sunt : Puterea familiei de albine . In primul rand aceste familii sa fie destul de puternice. Pentru a grabi cresterea fagurelui. matcile de 1-2 ani fiind cele mai performante. incepe cresterea mai devreme si cu un numar mai mare de trantori. insa acestia sunt considerati ca fiind secundari. Mai indicat este sa folosim ca stimulent o pasta de zahar pudra si miere sau un serbet. inclusiv puietul de trantor. in familii creste si cantitatea de puiet.s au chiar in timpul cladirii fagurilor.succes.mai sunt si alti factori care determina o buna crestere a trantorilor (ex. este indicat. astfel incat la inceputul lui aprilie sa aiba minim 6-7 faguri bine acoperiti de albine. datorita dezvoltarii accelerate din primavara . putem recolta prima productie de apilarnil a anului. cu faguri naturali ce contin celule de trantor. acestia nu se vor taia. se poate afirma ca daca rama cu pastura si miere se afla in imediata apropiere a ramei cu larve de trantor. Prezenta unui bun cules de polen din natura reprezinta un factor favorizant. dupa taierea vechiului fagure).

fagurii se reintroduc in familii. inclusiv tipul recipientului. Concluzii finale : Producerea apilarnilului este o activitate relativ usoara. In familiile puternice din stupii orizontali sau multietajati se pot introduce concomitent cate 2 rame de productie.) . usor curbata. Pe toata perioada producerii apilarnilului se fac usoare hraniri de stimulare(inclusiv proteice). cu care se recolteaza continutul ramas in celula. Dupa recoltarea apilarnilului. Alte detalii Numarul si marimea sarjelor de apilarnil depinde de fiecare familie in parte. Depozitarea si conservarea apilarnilului Apilarnilul recoltat se depoziteaza in recipiente de plastic alimentar(tip PET). care cere insa multa atentie si timp. sa se stabileasca toate amanuntele de calitate. continuand cresterea. se va folosi pentru delarvare. in lateralele cuibului(intre puiet si provizii).etc. variaza intre minus 15-20 grade C. Temperatura de conservare a produsului este de minus 5-20 grade C. folosirea acestuia este recomandata. de capacitate mica. Este bine ca odata cu incheierea unui contract cu un cumparator. o spatula din lemn. Putem spune ca este si profitabila daca ne ingrijim din timp sa incheiem un contract ferm cu un cumparator (producator medicamente.apicultorilor nu au la dispozitie un asemenea aparat. Avand in vedere ca temperatura de functionare a unui congelator obisnuit. os sau plastic. Acest instrument are un capat ascutit. cu care se face delarvarea iar la capatul celalalt o spatula de 3 mm.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful