INTRODUCERE Lucrarea reprezintă o îmbinare între noutăţile din teoria şi metodica educaţiei fizice şcolare şi experienţa în domeniul educaţiei

fizice şcolare a doi „ practiceni”. Caracterizat prin sistematizare şi accesibilitate, conţinutul se adresează tuturor profesorilor de educaţie fizică şi sportivă din şcoli şi licee, care doresc să-şi îmbunătăţească demersul didactic şi în mod special acelora care participă la examene şi concursuri. Autorii

CUPRINSUL CAPITOLELOR

Capitolul I Componenetele principale ale procesului de învăţământ............................................... 1. Cunoştinţe teoretice de specialitate.....................................................................................
2. Indicii morfologici şi funcţionali.......................................................................................... 3. Calităţi motrice................................................................................................................... Viteza.......................................................................................................................... Capacităţile coordinative (îndemânarea)..................................................................... Forţa............................................................................................................................ Rezistenţa.................................................................................................................... Supleţea........................................................................................................................ 4. Deprinderi şi priceperi motrice........................................................................................... Deprinderile motrice.................................................................................................... Priceperile motrice.......................................................................................................

Capitolul II Principiile de instruire din educaţie fizică......................................................................
1. Principiul intuiţiei.............................................................................................................. 2. Principiul participării conştiente şi active.......................................................................... 3. Principiul accesibilităţii cunoştinţelor................................................................................ 4. Principiul sistematizării şi continuităţii.............................................................................. 5. Principiul însuşirii temeinice..............................................................................................

Capitolul III Metodele de instruire în educaţie fizică............................................................................
1. Metode verbale.................................................................................................................. 2. Metode intuitive................................................................................................................. 3. Metoda exersării..................................................................................................................

Capitolul IV Motricitatea..........................................................................................................................
1. Motricitatea în perioada antepubertară ( 6 – 10 ani ) 2. Motricitatea în etapa pubertară ( 10 – 14 ani) 3. Motricitatea în etapa adolescenţei ( 14 – 18 ani)

Capitolul V Proiectarea şi planificarea................................................................................................... 1. Proiectarea didactică în educaţie fizică....................................................................................
2. Planificarea instruirii în educaţie fizică...................................................................................

Planul anual ( eşalonarea anuală a unităţilor de învăţare,exemple)................................................ Planul calendaristic semestrial(exemple)......................................................................................... Proiectul unităţilor de învăţare(exemple).........................................................................................

Capitolul VI Lecţia de educaţie fizică.........................................................................................................
1. 2. 3. 4. Tipologia lecţiei de ducaţie fizică............................................................................................ Structura lecţieie de educaţie fizică........................................................................................ Proiectarea didactică ( exemplu plan de lecţie)..................................................................... Organizarea clasei.................................................................................................................. Conducerea clasei................................................................................................................... Motivarea elevilor pentru participare la lecţia de educaţie fizică.......................................... Particularităţile lecţiei de educaţie fizică................................................................................ 1. Particularităţile lecţiei de educaţie fizică în învăţământul primar.................................... 2. Particularităţile lecţiei de educaţie fizică în învăţământul gimnazial................................. 3. Particularităţile lecţiei de educaţie fizică în învăţământul liceal........................................ 4. Particularităţile lecţiei de educaţie fizică desfăşurate în aer liber, pe timp friguros............ 5. Particularităţile lecţiei de educaţie fizică desfăşurate în spaţii improvizate din interior, pe timp friguros........................................................................................................................ Evaluarea în educaţie fizică....................................................................................................... 1. Criteriile de evaluare............................................................................................................ 2. Metodele de evaluare.............................................................................................................

5.
6. 7.

8.

Capitolul VII Jocurile de mişcare în lecţia de educaţie fizică......................................................................
1. Consideraţii generale................................................................................................................. 2. Cerinţele metodice generale...................................................................................................... 3. Locul, rolul şi descrierea principalelor jocuri de mişcare în lecţia de ducaţie fizică................ 4. Jocuri folosite în veriga „ organizarea colectivului de elevi”................................................... 5. Jocuri folosite în veriga „ pregătirea organismului pentru efort”............................................. 6. Jocuri pentru dezvoltarea vitezei............................................................................................ 7. Jocuri pentru dezvoltarea îndemânării.................................................................................... 8. Jocuri pentru consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor de bază............................................ 9. Jocuri pentru consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor utilitar aplicative.............................. 10. Jocuri pentru dezvoltarea forţei............................................................................................ 11. Jocuri pentru dezvoltarea rezistenţei .....................................................................................

Capitolul VIII Curriculum la decizia şcolii în educaţia fizică şcolară............................................................
1. 2. 3. 4. Învăţământul primar şi gimnazial................................................................................................. Învăţământul liceal........................................................................................................................ Programa de opţional..................................................................................................................... Măsuri pentru creşterea şanselor de acordare a orelor din CDS, la educaţie fizică......................

.. 3................. 2.................................................................................................................................. Volei Handbal Baschet Fotbal .............. Complex de exerciţii cu bastoane........................... 1.......................... Capitolul XII Metodica învăţării principalelor elemente acrobatice din gimnastică.............................. Capitolul XI Complexe de exerciţii pentru dezvoltate fizică......................................................................................................................... Dosar comisie metodică..................................................................................................... 1.............................. 4....................................... 3................ 2.................................... Probe de sărituri............. 1.......................... 3................... Capitolul XIII Metodica învăţării probelor din atletism.................... Complex de exerciţii la banca de gimnastică........................................................................................................ Complex de exerciţii la scara fixă................ Portofoliu profesor.......................................... Capitolul XIV Metodica învăţării principalelor procedee tehnice folosite în atac din jocurile sportive 1.................. Probe de aruncări...........Capitolul IX Ansamblu sportiv şi orele pentru pregătirea formaţiilor reprezentative................................................................ 2....................... 5.................................................. 4......................................................................................................................................................................................................................................................................................................... Complex de exerciţii libere........................ Complex de exerciţii cu partener............. Probe de alergare..... Capitolul X Documente pentru comisia metodică................... 2....................................................

.

Metodologia formarii cunoştinţelor de specialitate.reguli de igiena individuală şi colectivă care trebuie respectate înainte. ( I. 1. . dialogul. se formează de regulă simultan cu procesul de exersare a exerciţiilor fizice. 2002.obişnuinte.reguli privind mecanismele de executare şi exersare a acţiunilor motrice specifice activităţii desfăşurate. . . personalitaţi din lumea sportului.argumente privind importanţa practicării exerciţiilor fizice. Stanescu. planurile şi posibilităţile de mişcare ale segmentelor corpului. .GHID PENTRU PROFESORII DE EUCAŢIE FIZICA SI SPORT I. Principalele categorii de cunoştinţe teoretice care pot fi transmise in procesul practicării exerciţiior fizice sunt ( Gh. doyare.reguli de nutriţie asociate efortului fizic. convorbirea. Şerbănoiu. Gh. Firea. Cârstea. precum şi a interdependenţei acestora”. 2004): .cunostinţe teoretice de specialitate. principii – a fenomenelor proprii activitaţi de educaţie fizică şi sport. reprezentari.denumirea elementelor şi procedeelor tehnice. .indici morfologici şi functionali. .organizarea de întreceri. performanţe.Şiclovan.reguli de alcătuire a complexelor de influenţare selectivă a aparetului locomotor. .deprinderi şi priceperi motrice.CUNOŞTINŢE TEORETICE DE SPECIALITATE Definiţie: „ reflectarea in constiinţa celor ce practică exerciţii fizice – sub forma unor percepţii. Mogoş. a actiunilor tactice specifice anumitor discipline sportive. expunerea. competiţii sportive etc.particularităţilor elevilor cu care se lucrează.). a grupelor musculare şi articulaţiilor. S.elemente privind poziţiile. . . Mitra. reguli. mişcare olimică.denumirile principalelor segmente ale corpului uman. . . şi frecvenţă cardiacă). în timpul şi după desfăşurarea activităţii de eucaţie fizică.regulamente de practicare a disciplinelor sportive. organizarea şi desfăşurarea.) şi ecoul sau la nivel funcţional ( frecvenţă respiratorie. etc. 1984.calităţi motrice. M.categoriile de cunoştinte transmise . Metode: explicaţia. În educaţie fizică.elemente de istoria şi filozofia educatiei fizice şi sportului ( olimpism. În aplicarea acestor metode trebuie să se ţină cont de : .atitudini consecutive practicării exerciţiilor fizice şi elemente din celelalte laturi ale educaţiei. . . . 1980. A. E. . alaturi de învăţarea motrică. a activităţii de practicare a exerciţiului fizic. constând din dobândirea cunoştinţelor teoretice din domeniul educaţiei fizice. . Aceste cunoştinţe. COMPONENTELE PRINCIPALE ALE PROCESULUI DE INVATÂMANT Componente principale ale procesului de învăţământ la educaţie fizică: . .recorduri. .reguli privind conceperea.elemente minimale privind efortul de natură psiho. în condiţii de eficienţă. are loc un proces de invăţare cognitivă. 1999. 1972). .temele şi obiectivele lecţiei . jocuri olimpice etc.fizică ( parametrii.

( I. ca urmare a mediatizari fenomenului sportiv 2. legea maturaţiei pubertare) şi efectele practicării exerciţiilor asupra organismului. în corelaţie optimă cu vărsta subiecţilor. legea proporţiilor.calităţi motrice specifice anumitor ramuri sportive. . pentru a putea alege un anumit conţinut al instruirii eficient.legea alternanţei.atenţie deosebită utilizării unei terminologii adecvate .Şiclovan. CALITĂŢI MOTRICE Calitaţile motrice reprezintă „ însuşiri ale organismului. frecvenţă respiratorie. care să ajute subiecţii să înţeleagă utilitatea anumitor exerciţii.spontan. Obiectivul principal este obţinerea unor indici superiori armonioşi. viteză.în cadrul verigii privind influenţarea selectivă a aparatului locomotor. 1972). -pe parcursul lecţiei pot fi executete astfel de exerciţii. reprezentate prin combinaţii ale calităţilor motrice de bază. Orice act motric sau acţiune motrică implică în efectuarea lor toate calităţile motrice. concretizate în capacitatea de efectuare a acţiunilor de mişcare cu anumiţi indici de forţă. perimetre. Se realizează: . legea ritmului diferit de creştere şi dezvoltare. rezistenţă. intervenind şi în directia prevenirii şi corectarii unor atitudini fizice deficiente. diametre şi cei funcţionali ai organismului -frecvenţă cariacă. . . capacitate vitală trebuie că existe un raport optim Profesorul de educaţie fizică trebuie sa cunoasca legile creşterii şi dezvoltării(legea creşterii şi dezvoltării asimetrice. 3. forţă. însoţite de argumente logice. greutate. rezistenţă „. Calităţile motrice sunt de două feluri: . Metodica dezvoltării indicilor morfologici şi funcţionali. indicii morfologici şi funcţionali au o importanţă deosebită.. prin temele pentru acasă pe care le formulează profesorul ( întocmirea de referate cu conţinut sportiv) sau prin recomandări privind vizionarea sau participarea la anumite competiţii sportive.dirijat.transmiterea unor indicaţii metodice. supleţea. dar cu pondere diferită. cu caracter compensator sau pentru realizarea unei stari de încalzire optime a organismului pentru exerciţiile ce urmează a fi executate. îndemânare. a ordinii şi dezvoltării lor -valorificarea optimă a timpului alocat lecţiei pentru transmiterea acestor cunoştinţe Acesete cunoştinţele de specialitate pot fi încuşite şi în afara lecţiei de educaţie fizică. capacităţile coordinative(îndemânarea). Între indicii somatici -inalţime.calitaţi motrice de bază: viteză.Cerinţe: . INDICI MORFOLOGICI ŞI FUNCŢIONALI Avănd legătură cu obiectivul prioritar referitor la dezvoltarea armonioasă a organismului uman. : .

.transmiterea pe cale eferentă. răspunsurile sunt în funcţie de acţiunile partenerilor sau adversarilor. Este dependentă de următoarele elemente: . acţiunea de răspuns nu a fost exersată în prealabil în acceaşi relaţie cu semnalul. . .coordonarea intramusculară – se referă la activitatea unităţolr motorii cu o frecvenţă care să permită accelerarea contracţiei şi relaxării muşchilor implicaţi în mişcare. . ea se referă la mişcarile ciclice(Gh. dar care apar spontan.viteza in regim de îndemânare. combinarii sau corectării acestora. . Factorul muscular : .Şiclovan.ritmul mişcării . Ponderea lor este diferită în manifestarea formelor vitezei. c) Viteza de repetiţie(frecvenţa mişcărilor) .sursele de energie – substanţele fosfagene existente la nivel muscular ( ATP. condiţii de întrecere ( în jocuri sportive.Cârstea. adică nerepetabile.capacitatea de a efectua aceeaşi mişcare într-o unitate de timp prestabilită. Forme de manifestare: a) Viteza de reacţie. psihic si motric. muscular.tipul de fibre din structura muşchiului ( fibrele albe sunt fibre rapide) . cu întregul corp sau numai cu anumite segmente ( parţi) ale acestuia intr-un timp cât mai scurt. Gh. • Complexe – implică elaborarea răspunsurilor motorii.elasticitatea musculară.sporturi ve contact).capacitatea de a efectua un act sau o acţiune motrică. . b) Viteza de execuţie.3.periodicitatea repetarii mişcării.rapiditatea cu care alternează procesele nervoase fundamentale pe scoarţa cerebrală: excitaţia şi inhibiţia.(I.tempoul mişcării -densitatea mişcarii pe unitatea de timp.cooronarea intermusculară – realizată de centrii motori şi reflectată în relaţia dintre muşchii agonişti şi antagonişti implicaţi în realizarea unei mişcări.în timp cât mai scurt. – reprezintă capacitatea individului de a parcurge o distanţă cât mai mare .1. .2000) Este condiţionată de: . iuţeală) maximă. Factori ce condiţionează viteza. dar şi mai multe asemenea acte sau acţiuni motrice „ singulare”. numită şi detentă . . . in funcţie de condiţiile existente”. Este determinată şi de nivelul însuşisii tehnicii de execuţie a deprinderilor şi priceperilor motrice. Se măsoară prin timpul care trece de la începerea şi până la încheierea execuţiei . . Este determinată de următoarele categorii de factori: nervos.în timp cât mai scurt. inopinant(startul la probele de alergare din atletism) . osos.Cârstea o consideră o variantă a vitezei de repetiţie e) Viteza de accelerare – capacitatea de a atinge nivelul maxim de manifestare a vitezei . Factorul nervos : . in sensul alegerii. VITEZA Definiţie – este „ capacitatea organismului uman de a executa acte sau acţiuni motrice. . CP).viteza in regim de forţă.forţa musculară.excitaţia muşchilor. Reacţiile motrice sunt de două feluri: • Simple – constau in raspunsuri motrice la excitanţi cunoscuţi. .viteza in regim de rezistenţă.analiza semnalului ( care durează cel mai mult). d) Viteza de deplasare.apariţia excitaţiei in receptor . cu rapiditate ( repeziciune.1972) f) Viteza in regimul altor calităţi motrice: .transmiterea pe cale aferentă. .

. 1999): durata exerciţiilor de viteză trebuie să fie circa 5 – 6 s până la maximum 40 – 43 s. tempouri imprimate de factori externi. utilizat de mulţi autori în lucrările de specialitate. 2.pase sau dribling cu minge mai usoară decăt cea regulamentară. Factorul psihic : -capacitatea de concentrare a atenţiei . specifice diferitelor tipuri de activităţi. Acesta este procedeul metodic cel mai frecvent folosit pentru dezvoltarea vitezei. pauzele dintre repetări trebuie să fie suficient de lungi pentru a permite revenirea funcţiilor vegetative. -pase sau dribling cu mingea regulamentară pentru un joc sportiv etc. exerciţiile pentru dezvoltarea vitezei se vor planifica la începutul lecţiilor. în condiţii uşor îngreuiate de lucru alergare la „ deal” pe o pantă uşor înclinată. 4. Efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în tempouri submaximale.Bota.Dragnea. Cerinţe în instruire( A. Efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în tempouri supramaximale.Tudor. subiecţii trebuie să aiba structura exerciţiilor bine însuşită.2 CAPACITĂŢILE COORDINATIVE(ÎNDEMĂNAREA) Definiţie: După A. Efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în tempouri maximale.. . Capacităţile coordinative generale: necesare însuşirii şi efectuării tuturor actelor şi acţiunilor motrice. etc.Dragnea şi A. Efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în tempouri alternative ( „ maximale şi submaximale”. 1993.lungimea segmentelor . Capacităţiile coordinative se prezintă se prezintă sub următoarele forme: 1. „supramaximale – submaximale”). care presupune capacitatea de a învăţa rapid mişcări noi. termenul de îndemânare.Factor osos: . Factorul motric: -nivelul de manifestare a celorlalte calitaţi motrice( în special forţa ) Procedee metodice de dezvoltare – educare(Gh Cârstea 2000) 1. folosindu-se condiţii uşurate de lucru. -alergare la „vale” pe o pantă uşor înclinată.nivelul motivaţiei. - 3. Forme de manifestare a capacităţiilor coordinative. în condiţii normale de lucru. V. „ maximale şi supramaximale”. 3. în condiţiile unui sistem nervos odihnit şi ale unui organism cu nivel optim de încălzire. prin restructurarea fondului motric existent”.alergare pe teren plat cu echipament mai uşor . Aceeaşi autori definesc capacităţile coordinative „ un complex de calităţi preponderent psiho-motric. adaptarea rapidă şi efeicientă la condiţii variate.înălţime. dar nu şi reducerea stării de excitabilitate optimă la nivelul scoarţei cerebrale ca urmare a lucrului cu viteză maximă. pare restrictiv în raport cu bogăţia ( complexitatea) manifestării acestor capacităţi. -alergarea pe teren plat .

forţă) Factorii de condiţionare a capacităţilor coordinaative.perioada 10 – 14 ani se caracterizează prin ameliorarea capacităţii de învăţare motrică.între 3-6 ani se va insista asupra însuşirii unui număr cât mai mare de deprinderi motrice simple.calitatea analizatorilor implicaţi în recepţionarea informaţiilor.Weineck. accentul se va pune pe ameliorarea capacităţii de coordonare segmentară. precizia şi orientarea spaţio. ca urmare a modificărilor proporţiilor. -micşorarea suprafeţei de lucru.între 14 şi 18 ani. . manifestată mai ales la nivelul indicilor de stocare a informaţiei şi de diferenţiere temporală. .2.numărul şi complexitatea deprinderilor motrice stăpânite . motrici: . pe fond de odihnă şi încălzire corespunzătoere a organismului. etc. se înregistrează o scadere a capacităţii de coordonare segmentară. mobilitate şi combinaţiile dintre acestea).temporală se vor vor aborda. . rezistenţă. .anticiparea evoluţiei viitoare a condiţiilor în care se execută mişcarea . .viteza de transmitere a impulsurilor nervoase pe căile aferente şi eferente. 2. reprezentări). rezistenţă. nu se recomandă abordarea capacităţilor coordinative şi vitezei în cadrul aceleiaşi lecţii.Dragnea. 2.Tudor. psihologici: . Capacitătile coordinative specifice: evidenţiate în practicarea diferitelor ramuri şi probe sportive. V.gândirea rapidă cu toate procesele sale . Efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în conditii complexe. Capacităţile coorinative în regimul altor calităţi motrice: ( în regim de viteză. Este determinată de următoarele categorii de factori( A. abordarea capacităţilor coordinative se realizează la începutul lecţiei de educaţie fizică.capacitatea de anticipare a desfăşurării mişcării. 3. .memoria ( de scurtă şi lungă durată): .temporală. 1993. creşterii extremităţilor. 3. 2. Efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în condiţii variabile. Efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în condiţii constante. forţă.mobilitatea proceselor nervoese fundamentale excitaţia şi inhibiţia. .calitatea proceselor cognitive ( percepţii. 3. A. ca şi în cazul vitezei.. 1994. . 1.Dragnea. . . -exersare în săli de sport cu dimensiuni diferite -exersare pe suprafeţe diferite. în sensul creşterii dificultăţilor de execuţie comparativ cu condiţiile normale -introducerea de unor acte sau acţiuni motrice suplimentare. 1993): 1.etc Metodica dezvoltării capacităţilor coordinative în cadrul educaţiei fizice.calitatea inervaţiei musculare care determină contracţia şi relaxarea.nivelul de dezvoltare a celorlalte calităţi motrice ( viteză. evident într-un număr mare de repetări şi într-un timp îndelungat. care să preântâmpine orice situaţie viitoare posibilă. mai ales în cazul mişcarilor complexe. se vor aborda precizia şi orientarea spaţio. Procedee metodice de dezvoltare-educare.între 6 -10 ani. 1999): . Trebuie să se ţină cont de stadiile creşterii şi dezvoltării organismului ( J. biologici: .valoarea surselor energetice existente în organism. Cerinţe de care trebuie să se ţină seama în procesul de dezvoltare a capacităţilor coordinative : 1. .

. cum ar fi: 1. . . Dragnea.forţă izometrică ( statică) – muşchiul nu îşi modifică lungimea. . In funcţie de masa musculară implicată: . se poate vorbi despre: . .forţă miometrică ( în regim de învingere) – cu scurtarea lungimii totale a fibrelor musculare.forţă mixtă – pentru învingerea rezistenţei alternează contracţiile musculare statice cu cele dinamice. În funcţie de modificările care apar la nivelul fibrelor musculare în timpul contracţiei se poate vorbi despre: .forţa locală – cu participarea a una sau câteva grupe de muşchi.3 FORŢA Definţie: reprezintă „ capacitatea organismului uman de a realiza eforturi de învingere.forţa absolută – când forţa dezvoltată nu ia în considerare greutatea corporală.forţă statică – apare în condiţiile contracţiei izometrice. În funcţie de combinarea cu alte calităţi motrice: . -rezistenţa – forţa dinamică ( capacitatea musculară de a rezista la oboseală în efortul de lungă durară). . fără efectuarea de lucru mecanic. prezintă o serie de criterii de clasificare. prin contracţia uneia sau mai multor grupe musculare”. ( A.forţă dinamică(izotonică) – apare atunci când prin contracţie musculară se efectuează lucrul mecanic.3. ci doar cu dezvoltare de tensiune internă.forţă pliometrică ( în regim de cedare) – cu creşterea lungimii fibrelor. care să permită revenirea marilor funcţii ale organismului la valori adecvate reluării efortului. se subîmparte în: . : . 4. in funcţie de formaţia profesională.forţă generală – solicitată în general de activitatea cotidiană a individului. 5. . 3. Formele de manifestare ale forţei: Autorii care au abordat această calitate motrică. 6.forţă generală – cu participarea principalelor grupe musculare.forţă– viteză ( capacitatea sistemului neuromuscular de a învinge o rezistenţă cu cea mai mare viteză de contracţie posibilă). între exerciţii trebuie programate intervale de odihnă optime ca durată. . În funcţie de lucrul mecanic efectuat: .forţă specifică – dezvoltată de actele motrice implicate într-un anumit tip e activitate. 1993).forţă în regimul capacităţilor coordinative. Factori ce condiţionează forţa. . în cadrul unei contractii musculare). 2. Raportată la greutatea corporală. menţinere sau cedare în raport cu o rezistenţă externă sau internă.fortă în regim de viteză ( forţă explozivă).forţa relativă – când forţa dezvoltată este raportată la greutatea corporală . 3.forţă maximă ( cea mai mare forţă care poate fi dezvoltata de sistemul neuromuscular.forţă în regim de rezistenţă. În funcţie de activitatea prestată: . .

77% .70% . Rata de creştere şi descreştere a încărcăturii trebuie să fie aceeaşi. a.74% .62% . ca exemplu.70% .valori procentuale mult mai mici ale ratei ( de creştere şi descreştere) ca la varianta anterioară. „ valuri medii” ( când rata de descreştere este jumătete – ca valoare – din rata de creştere ( 60% .65% . rata de creştere este de 10%. 80% .pe grupe .. Dacă vrem să facem mai multe repetări în aceeaşi activitate.).70%. Varianta metodică in trepte.voinţa factori metodici: . Se bazează pe alternarea creşterii şi a descreşterii încărcăturii de la o repetare la alta. Creşterea şi descreşterea continuă a încărcăturii. b) Procedeul în circuit „ Circuitul” – ca procedeu metodic – a fost creat pentru dezvoltarea.durata sau amplitudinea contracţiei musculare.60%.intensitatea contracţiei musculare. dar cu un număr de repetăti mai mare. unde.lungimea muşchiului şi unghiului dintre segmente.motivaţia. tacticii etc. factori psihici: .70%.unde. 3. 4. -volumul muşchiului.74% etc.educare. secţiunea transversală a fibrei musculare este direct proporţională cu valoarea forţei). Creşterea continuă a încărcăturii.70% etc. Se folosesc cel puţin următoarele doua modalităţi: . 70% . Nu se includ în circuit exerciţii care se adresează îndemânării. Dacă vrem să facem mai puţine repetări în aceeaşi activitate.60%. . Procedee metodice de dezvoltare.starile emoţionale -concentrarea atenţiei.80% etc a. vitezei. 1. 80% . . nivelul tonusului muscular.70% .) şi „ valuri mici” ( când între cele două rate sunt mari diferenţe valorice: 60% .70% . 70% .70% 67% . .64% .). 65% . factori de mediu: radiaţiile ultraviolete favorizează acţiunea glandelor suprarenale. rata de creştere este de 10%.. atunci rate de creştere a încărcăturii va fi mai mică ( de exemplu 5%: 60% . În funcţie de diferenţa dintre cele două rate de se obţin „ valuri mari” ( cănd cele două rate sunt apropiate valoric: 60% . tehnicii. raportându-se totul la posibilităţile maxime pentru exerciţiul respectiv. de exemplu. atunci rata de creştere a încărcăturii va fi mai mare ( de exemplu 10%: 60% . factori periferici: -diametrul muşchiului implicat în contracţie ( grosimea.65%. 2. -structura muşchiului ( prezenţa fibrelor rapide fazice favorizează dezvoltarea forţei) . .educarea forţei principalelor grupe musculare ale organismului uman de englezii Morgan şi Adamson. Se lucrează: .frontal .aceeaşi mărime a ratei ( de creştere şi descreştere) ca la varianta anterioară.80% etc.84% etc.capacitatea de coordonare a muşchilor ( coordonare intramusculară.rezervele energetice ( cantitatea de ATP şi CP). sunt necesare pentru formarea ei minimum două repetări cu aceeaşi încărcătură ( 60% .- - - - - factori centrali: -capacitatea de concentrare a proceselor nervoase fundamentale..80% etc.toţi elevii efectuează aceleaşi exerciţii în aceeaşi ordine. Regula principală ca să se formeze „ valul” este ca întodeauna rata de creştere să fie mai mare decăt rata de descreştere. a. . care mobilizează hormonii sexuali masculini.80% etc. coordonare intermusculară). . dar se reduce la jumătate numărul repetărilor dintr-o lecţie: . iar cea de descreştere este de 3%. . Procedeul „ cu greutăţi” ( inclusiv propriul corp): a. Varianta metodică în val. iar cea de descreştere de 8%). La această variantă.75% .65% .72% . sau 60% .care îşi schimbă locul în sensul „acelor de ceasornic”.

exerciţii cu mingea umplută ( „ medicinală”). de regulă după 14 – 15 ani.). . . 20 secunde lucru şi 20 secunde pauză etc. d) Procedeul Power . Exerciţiile trebuie să îndeplinească cel puţin patru condiţii: -să fie simple. Durata contracţiei musculare trebuie să fie de 10 – 12 secunde. un zid construit.lungi.exerciţii cu haltere. ca ordine de efectuare. După numărul exerciţiilor. -să se cunoască posibilităţile maxime ale fiecărui subiect la exerciţiile respective. mai ales în educaţia fizică. Exerciţiile se execută cu amplitudine maximă şi într –o manieră cât mai apropiată sau chiar identică cu structura unor deprinderi sau priceperi motrice. după întemeietorii procedeului. ar fi funcţională doar următoarea formulă individualizată de dozare a efortului fizic: posibilităţile maxime la exerciţiul respectiv supra doi. formate din 10 – 12 exerciţii. e) Procedeul contracţiilor musculare izotonice intense şi rapide Se mai numeşte şi procedeul „ eforturilor dinamice” şi se foloseşte tot pentru dezvoltarea. plus rata de creştere. deci după instalerea oboselii reale. cuprinde 12 exerciţii. Deci sunt trei serii între care se face pauză de trei – cinci minute. cu 12 repetări. Dacă viteza de execuţie a exerciţiilor este corespunzătoare.). Într-o lecţie se recomandă să se efectueze şase – opt contreacţii izometrice. De regulă. trebuie să se lucreze cu puţini subiecţi şi să se dispună de o bază materială foarte bună. adică a forţei în regim de viteză. încât să nu se angajeze succesiv musculatura aceluiaşi segment corporal. Dozarea efortului fizic în cadrul „ circuitului”. . -să fie astfel dispuse.exerciţii acrobatice U n program de lucru. f) Procedeul eforturilor repetate până la refuz Este folosit cu încărcături ale efortului fizic de 35 – 40 % pentru începători şi 55 – 60 % pentru avansaţi.). c) Procedeul izometriei Se foloseşte pentru dezvoltarea masei musculare . S-a ajuns la efectuarea exerciţiilor din circuit şi a pauzelor dintre acestea „ contratimp”. se trece în aceaşi activitate la câte 12 repetări pentru fiecare exerciţiu. deci imposibil de a fi deplasată ( o bară fixă.scurte. apoi. 30 secunde lucru şi 45 secunde pauză etc. . Nu se folosecte în lecţia de educaţie fizică. formate din 4 – 6 exerciţii. Pauza maximă între contracţiile musculare este de 90 – 120 secunde şi trebuie să fie numai activă. Pentru a fi posibilă aplicarea unei asemenea formule. Rezistenţa de învins prin contracţie musculară este imobilă. o halteră foarte grea etc. Eficienţa lui este vizibilă doar la ultimele exerciţii.Training Se foloseste pentru dezvoltarea forţei explozive. acţionându -se prin trei grupe de exerciţii: . timpul de lucru este mai mic decât cel de pauză ( 20 secunde lucru şi 30 secunde pauză. Are mare accesibilitate deoarece nu poate produce accidente asupra organismului subiecţilor. În lecţia de educaţie fizică nu sunt posibile aceste condiţii . -să fie cunoscute de subiecţi. care se pot repeta într -o săptămână doar de două trei ori.medii. Foarte rar se ajunge la egalitate între timpul de lucru şi cel de pauză ( 15 secunde lucru şi 15 secunde pauză. adică câte patru din fiecare grupă.. circuitele pot fi: . formate din 8 – 9 exerciţii. . Când se constată că şi cele 12 repetări se fac cu viteză corespunzătoare se creşte încărcătura ( faţă de posibilităţile maxime individuale ) şi se reia lucrul cu şase şi. Conform celor care l-au creat. In fiecare serie se începe cu execuţia fiecărui exerciţiu de câte şase ori.educarea forţei explozive.

rezistenţă în regim de îndemânare.Rezistenţa generală. . 1992). b) După procesele metabolice care furnizează energia : .la vârsta preşcolară se va evita antrenementul de forţă pură ( J. Baroga.rezistenţa anaerobă . pâna la vârsta de 14 ani. . 1980). .rezistenţă în efort cu intensitate constantă. .Metodica dezvoltării forţei în cadrul educaţiei fizice.Weineck. cuplul forţă – viteză poate fi dezvoltat fără restricţii. acest lucru rămâne valabil doar până la această vârstă . . specifică pentru eforturile peste două minute c) După durata efortului: . se pot folosi chiar exerciţii cu încărcături ce depăşesc greutatea corporală a subiecţilor( L.Rezistenţă de durată medie între10-30 minute .rezistenţă în efort cu intensitate variabilă. greutăţile cu care se poate lucra sunt de maximum 30% din greutatea corpului. atât la fete cât şi la băieţi.2000) Forme de manifestare.până în jurul vârstei de 11 – 12 ani. e) După modul de combinare cu alte calităţi motrice: . Cerinţe care trebuie respectate în procesul de instruire: . .Rezistenţă de scurtă durată între 2-10 minute . . cardio-vascular şi respirator.aproximativ 70% din grupele musculare şi solicitându-se mai mult sistemele nervos central..rezistenţă in regim de viteză.între 10 şi 14-15 ani se pot utiliza exerciţii în care încărcătura este propriul corp sau greutăţi de circa 1 – 2 kg. peste 14 ani.Cârstea. 3.rezistenţa aerobă. pentru eforturile până în 10 secunde lactacidă pentru eforturile cuprinse între 10 secunde şi două minute. evitându -se cele statice.3 REZISTENŢA Definiţie: . de două feluri: -regională ( când în efort se angrenează între 1/3 şi 2/3 din grupele musculare ) . . a) După ponderea participării în efort a grupelor musculare şi a marilor funcţii organice: .locală ( când în efort se angrenează mai puţin de 1/3 din musculatură).(Gh.alactacidă.Rezistenţa specifică. se înregistrează o evoluţie asemănătoare a indicilor de forţă. . se vor folosi exerciţii dinamice de dezvoltare a forţei.între 11 şi 13 ani.capacitatea organismului uman de a depune eforturi cu o durată relativ lungă şi o intensitate relativ mare. deci este capacitatea umană de a depune eforturi fără apariţia stării de oboseală sau prin învingerea acestui fenomen.Rezistenţă de durată lungă peste 30 minute d) După natura efortului: .între 6-7 şi 10 ani.menţinând indici constanţi de eficacitate optimă.

număr de repetări etc.se poate interveni asupra acestei calităţi motrice în primul stadiu al pubertăţii. • rezervele energetice – ATP.capacitatea cardiovasculară ( VO2 maxim.Dragnea şi colaboratorii 2006) Rezistenţa aerobă este condiţionată de: • factori morfologici: -tipul de fibre musculare – fibrele lente ( roşii) sunt favorabile. de la o repetare la alta a unităţii de efort.capacitatea aerobă creşte progresiv pâna la 10 – 12 ani. .fibrele albe . deci nu în aceeaşi activitate. se va viza dezvoltarea rezistenţei generale.coordonarea intra. • factori psihici: voinţa.2. glicogenul muscular.1992) .A. c) Procedeul metodic „cu intervale”. (. se realizează – dacă este necesar – numai în aceeaşi activitate. dar se modifică intensitatea.musculară.copii şi adolescenţii au o capacitate de efort anaerob redusă. procedeul eforturilor variabile.Weineck. intensitate constantă şi creşte volumul( exprimat prin durată. motivaţia. • factori metabolici -rezervele energetice ( glicogen şi lipide). intensitetea constantă . numai în sens de creştere ( fie pe parcursul unităţii de efort. procedeeul eforturilor uniforme.între 7 şi 10-11 ani. debit sistolic) şi pulmonară.) în aceeasi activitate sau de la o lecţie la alta a. În cazul ambelor tipuri de rezistenţă se adaugă stabilitatea proceselor nervoase fundamentale ( excitaţia şi inhibiţia). precum şi cea a plămânilor. • rezistenţa la acidoză. de aceea se vor folosi metode de instruire care să solicite capacitatea de efort aerob. fie de la o activitate la alta. procedeul eforturilor progresive. . • factori fiziologici: -capilarizarea şi reglarea periferică. unitate de efort constantă .- rezistenţă în regim de forţă ( numită şi rezistenţă musculară locală). Metodica dezvoltării rezistenţei. unitate de efort constantă . prin eforturi de lungă durată. fie de la o unitate de efort la alta). Procedee metodice de dezvoltare.cantitatea de mioglobină. care este semnificativă pentru acest procedeu metodic.educare a) Procedee metodice bazate pe variaţia volumului efortului fizic: a. care se bazează atât pe variaţia volumului. Rezistenţa anaerobă este determinată de: • tipul fibrelor musculare . procedeul eforturilor repetate. b) Proceee metodice bazate pe variaţia intensităţii efortului fizic: b. . -numărul de mitocondrii.1.2. . . ca urmare a existenţei unor proporţii optime între dimensiunea şi greutatea inimii. Variaţia volumului efortului fizic se realizeauă numai de la o activitate la alta. dar se modifică intensitatea. . . Factorii de condiţionare ai rezistenţei. în tempouri uniforme. dar creşte numărul de repetări în aceeaşi unitate de efort ( fie în aceeaşi activitate. în sens de creştere şi descreştere: b. Variaţia intensităţii efortului. CP. cât şi a intensităţii efortului fizic. distanţă. debit cardiac.şi inter.(J. respectiv la acidul lactic acumulat intracelular şi în sânge.1.

în perioada pubertăţii. 1992): .la vârsta preşcolară. se va evita metoda eforturilor repetate care să includă distanţe care solicită glicoliza anaerobă. în una sau mai multe articulaţii prin el însăşi sau sub acţiunea unor forţe extreme”.5 SUPLEŢEA Definiţie: „ Capacitatea unui sportiv e a executa mişcări cu mare amplitudie. coxo – femurală. nu se impun exerciţii speciale destinate dezvoltării ei. înot etc.specialistii trebuie să aibă în vedere că între 10 şi 14 ani mobilitatea se ameliorează doar în direcţiile în care se intervine asupra ei.femurale şi sacpulo. coloana vertebrală).- în timpul copilăriei şi adolescenţei.temperatura mediului ambiant – mobilitatea articulară şi elasticitatea musculară au valori optime într-un mediu cald. metoda eforturilor continue este cea mai adecvată.supleţea pasivă – caracterizează amplitudinea unei mişcări efectuate sub afectul unei fotre externe.humerale. 1972): . . (J. capacitate de întindere a tendoanelor şi ligamentelor.Weineck. Metodica dezvoltării supleţei. citat de C. . . 3. se recomandă să se intervină asupra mobilităţii generale. 1997). Harre.vârsta – la copii. capacitatea de întindere musculară. dar se vor exerciţiile care să suprasolicite aparatului locomotor.ritmul diurn – valori scăzute ale supleţei se înregistrează dimineaţa comparativ cu amiaza. ca urmare a particularităţilor aparatului musculo – articular. .supleţea specifică – solicitată în cadrul anumitor ramuri şi probe sportive – aruncarea suliţei.oboseala . 1979.masa musculară. tonusul muscular. Formele de manifestare ( R.supleţea generală – exprimată prin intermediul mobilităţii principalelor articulaţii ale corpului ( centura scapulară. Weineck. . . Formele de manifestare ale supleţei.1994): Structura articulaţiei – mobilitatea cea mai mare se manifestă la nivelul articulaţiei coxo – femurală: . Unii autori folosesv şi termenul de mobilitate. supleţea mixtă – manifestată în condiţiile de alternare a supleţei active cu cea pasivă.1992). Supleţea este determinată de un complex de factori morfo – funcţionali din care fac parte(J.. . Bota. . Factori de condiţionare ai supleţei. Depinde de capacitatea de întindere şi de relaxare a muşchilor antagonişti ( D.supleţea activă – caracterizează amplitudinea maximă a unei mişcări executete prin contracţia musculaturii agonistice: .sexul – persoanele de sex feminin prezintă o mobilitate mai mare decât cele de sex masculin.între 6 şi 10 ani se recomandă creşterea numărului de exerciţii destinate mobilităţii articulaţiilor coxo. . caracterizată printr-un puseu de creştere important. Weineck. mobilitatea este cea mai mare comparativ cu adulţii şi vârstnicii. În procesul de instruire destinat dezvoltării supleţei se va avea în vedere următoarele aspecte ( J. Manno. .

în elemente componente şi exersarea analitică a acestora.realizarea tehnicii de execuţie a deprinderii în concordanţă cu caracteristicile spaţiale. Etapele formării deprinderilor motrice şi principalele lor obiective(Gh.2000) a) Etapele iniţierii în bazele tehnice de execuţie a deprinderii motrice. plasticitate. c) Etapa perfecţionării deprinderii motrice. viteză. Knapp ( 1963).1 Deprinderile motrice Definiţie: deprinderile reprezintă „ abilităţi dobândite care permit obţinerea unor rezultate optime. . temporale si dinamice optime. . adică nici o execuţie nu seamănă cu alta şi elementele componente se înlănţuiesc într-un singur sens.a reflexelor condiţionate.nivelul instruirii -Unele elemente sau părţi ale deprinderilor motrice se pot automatiza. . în baza fenomenului fiziologic al conexiunii dintre anumiţi centrii din scoarţa cerebrală.formarea ritmului general deexecuţie cursivă a deprinderii motrice respective. a stereotipurilor dinamice şi – ca atare .corectarea.motivaţia. . a greşelilor individuale de execuţie a deprinderii motrice. M. În această primă etapă predomină volumul efortului fizic. în care sunt specifice următoarele principale obiective: formarea unei reprezentări clare asupra deprinderii respective. b) Etapa consolidării deprinderii motrice. care prin exersare dobândesc indici superiori de execuţie: coordonare.Cârstea. B. dacă este necesar şi posibil. prin explicaţii şi demonstraţii în mod speciali ( acest obiectiv este identic cu aşa – numita fază de „ formare a imaginii mentale”: . precizie. cu următoarele obiective principale: .Elementele componente ale unei deprinderi se înlănţuiesc logic. sau în procese de instruire special organizate ( educaţie fizică. Epuran ( 1993 ) consideră că deprinderile reprezintă „ calităţi ale actelor motrice învăţate. Caracteristici: -Deprinderile se însuşesc în practica vieţii.4.Deprinderile motrice se însuşesc prin repetări multiple.Sunt condiţionate de factori oboectivi şi subiectivi:aptitudini motrice. . automatizare”.întărirea legăturilor temporale prin exersarea deprinderii în condiţii relativ şi predominant constante. antrenament sportiv etc. uşurinţă.preântâmpinarea sau corectarea greşelilor tipice de execuţie. mai ales în copilărie.). cu maximum de siguranţă şi minimum de cheltuială energetică”. -Deprinderile motrice sunt unice si ireversibile. cu prioritate. depind unele de altele. În această etapă creşte rolul intensităţii efortului fizic şi al controlului sau autocontrolului nivelului de execuţie a deprinderii motrice respective. cu următoarele principale obiective: - . fiind create premisele şi pentru executarea acesteia în condiţii variate. . .ceea ce permite economie de energie nervoasă şi ăndreptarea atenţiei subiectului cătr rezultatele acţiunii motrice . care au ca rezultat formarea legăturilor temporale.descompunerea deprinderii motrice.DEPRINDERILE ŞI PRICEPERILE MOTRICE 4. standardizate. se combină raţional.

c) După nivelul participării sistemului nervos la formarea şi valorificarea deprinderilor: . b) După finalitatea folosirii: . tracţiune – împingere. experienţă personală. Reprezintă rezultate ale învăţării motrice.Deprinderi motrice de bază si utilitar. târâre. ( jocurile sportive.săritură). prin adaptarea acestora la sarcini motrice noi. alergare. judo. adaptate situaţiei. Mogoş. de partenerii şi adversarii de întrecere ( box. deprinderi diferite . de ambianţă ( schi. toate putând fi actualizate şi mobilizate pentru rezolvarea unei situaşii complexe şi schimbătoare”. aruncare.).Priceperi superioare („ caracterizate printr-o mare complexitate structural. patinaj etc. . sarituri. Ele sunt folosite. alergare . experienţă personală.Deprinderi motrice specifice ramurilor şi probelor sportive. mai ales în cea competiţional – sportivă.motrice. căţărare. lupte. care sunt influenţate.Deprinderi inteligent motrice. deprinderi diferite.sporirea variantelor de execuţie a fiecărei deprinderi. . transport de greutăţi. Mitra. A. ( Gh. cursivitate şi eficienţă.) 4.Deprinderi perceptiv. Tipuri de priceperi motrice.desfăşurându-se stereotip ( mers.Deprinderi motrice propriu – zise.Priceperi elementare („ modalităţi de acţiune. Este etapa în care se face şi trecerea de la deprinderi la priceperi motrice complexe.2 Priceperile motrice Definiţie: priceperea poate fi definită „ ca posibilitatea de a folosi conştient cunoştinţele şi deprinderile motrice – experienţa motrică însuşită anterior – în corelaţii noi şi ăn condiţii schimbătoare”. tir cu talere).Priceperile motrice se împart în: . . scrimă etc. înglobând cunoştinţe teoretice.. care sunt parţial automatizate.exersarea deprinderii motricecu precădere în condiţii cât mai variate ţi apropiate de cele întâlnite în prectică. elementare sau superioare este conştientizarea situaţiei şi alegerea celor mai adecvate mijloace. Epuran. în viaţa cotidiană dar şi în practicarea unor ramuri sau probe sportive ( mers. În această etapă intervine şi complexitatea efortului fizic la realizarea obiectivelor propuse. . lupte. Specific priceperilor.includerea deprinderii în înlănţuiri de alte deprinderi motrice şi executarea acestor „ combinaţii” cu usurinţă. care se formează prin repetări stereotipe.deprinderi motrice elementare.aplicative. în formare şi valorificare.functională. 1980).prindere. . care sunt complet automatizate. care urmăresc valorificarea capacităţii intelectuale şi motrice a subiectului. Priceperile superioare sunt caracterizate printr-o mare complexitate funcţională. 1976).deprinderi motrice complexe. . care sunt influenţate. cu precădere. aruncări). . escaladare. în formare şi valorificare.obiecte etc. efectuate de foarte multe ori ( gimnastică. înglobând cunoştinţe teoretice. prin desăvârţirea procedeelor tehnice specifice.) M. în cadrul cărora se organizează un răspuns motric pe baza cunoştinţelor şi a unor capacităţi motrice. Tipurile sau categoriile de deprinderi motrice – se pot stabili după mai multe criterii: a) După nivelul automatizării: . oină. gimnastică. în condiţiile iniţiale ale învăţării”). saritură.).

PRINCIPIUL INTUIŢIEI Rolul intuiţiei : Intuiţia presupune o cunoaştere a realităţii cu ajutorul simţurilor. Cerinţe pentru respectarea principiului: • Urmărirea celor prezentate să fie posibilă. din acelaşi grup sau din alte grupuri. deoarece se foloseşte limbajul specific celui de al doilea sistem de semnalizare.II PRINCIPIILE DE INSTRUIRE ÎN EDUCAŢIE FIZICĂ 1. • Observarea execuţiei altor subiecţi. observarea dirijată tematic. casete video etc. analizatorilor. tuturor subiecţilor cu care se desfăşoară activitatea. principiul intuiţiei presupune stimularea a cât mai multor analizatori.) care redau imaginea celor ce trebuie învăţete. receptorilor organismului uman. În educaţie fizică şi sport. pentru a se forma o imagine cât mai exectă despre ceea ce se învaţă. 2. cel mai solicitat analizator este cel viyual. În procesul de învăţare motrică este solicitat foarte mult şi analizatorul auditiv. PRINCIPIUL PARTICIPĂRII ACTIVE ŞI CONŞTIENTE . În aceste cazuri se trece dincolo de treapta senzorială a cunoaşterii umane. • Prezentarea unor materiale ( planşe. diapozitive. La subiecţii normali. La subiecţii cu deficienţe vizuale este solicitatat analizatorul tactil.demonstrarea celor ce urmează să fie însuşite. Metodele intuitive: • Demonstraţia. la nivel optimal. • Să nu fie folosite abuziv modalităţile prin care se stimulează primul sistem de semnalizare. fiindcă în acest fel se împiedică abstractizarea şi generalizarea – procese ale gândirii foarte importante în educaţie fizică şi sport. schiţe. se trece la treapta logică.

Subiecţii trebuie să înţeleagă mecanismul de bază al execuţiei actelor şi acţiunilor motrice care se însuşesc. • folosirea unor reglatori metodici pentru a accelera procesul de însuşire a unor acte sau acţiuni motrice de către subiecţi. dozării precise a efortului în funcţie de particularităţile individuale şi de obiectivele urmărite. • participarea activă. Acţiunile celui care conduce instruirea: • selecţionarea cu atenţie a stimulilor. • adaptarea metodelor şi procedeelor metodice de instruire şi educaţie la nivelul de înţelegere şi de dezvoltare psiho – motrică a subiecţilor. concomitent cu memorarea acestui mecanism.trecerea de la cunoscut la necunoscut. care se învaţă. rolul condiţiilor igienice. • diferenţierea eveluării randamentului subiecţilor. • stabilirea unei dozări corespunzătoare a efortului fizic. care să se bazeze pe cele deja însuşite. • necesitatea cunoaşterii şi aplicării celor trei reguli clasice ale practicii didactice. în care funcţionează prioritar criteriul îndemânării necesare pentru efectuarea actelor şi acţiunilor motrice.Laturile pe care le implică acest principiu: • participarea conştientă. . . Trebuie formată la subiecţi o motivaţie puternică şi corectă pentru practicarea exerciţiilor fizice conform unor norme sau reguli ( pauzele dintre repetări. Este vorba de capacitatea de apreciere corectă a propriilor execuţii şi rezultate – capacitatea de autoapreciere obiectivă. Cerinţe pentru respectarea acestui principiu: • necesitatea cunoaşterii permanente a subiecţilor cuprinşi în procesul de practicare a exerciţiilor fizice. a exerciţiilor fizice. • Manifestarea unei atitudini responsabile a subiecţilor pentru însuşirea materialului predat. .trecerea de la uşor la greu. 3.trecerea de la simplu la complex. • stabilirea unui ritm adecvat de lucru. nivel de pregătire). refacerea după efort etc. factori naturali de călire a organismului. adică de la elemente deja însuşite la altele noi. în funcţie de reacţia subiecţilor la stimuli. • Înţelegerea clară şi memorarea actelor şi acţiunilor motrice. Cerinţe principale: • Subiecţii trebuie să fie conştienţi în privinţa efectelor practicării sistematice a exerciţiilor fizice asupra organismului propriu.). care se regăsesc şi în cazul altor principii de instruire: . • Formarea capacităţii subiecţilor de apreciere obiectivă a propriului randament.PRINCIPIUL ACCESIBILITĂŢII Generalităţi Principiul accesibilităţii subliniază necesitatea desfăsurării activităţilor de practicare a exerciţiilor fizice în funcţie de particularităţile subiecţilor ( vârstă. sex.

indiferent de particularităţile subiecţilor sau de alte variabile de ordin material. sezoane). Cerinţe pentru respectarea acestui principiu: • Materialul de învăţat trebuie să fie grupat. Respectarea acestui principiu este condiţionată de modul ăn care sunt respectate toate celelalte principii de instruire. ordonat şi programat în concordanţă cu logica internă pe care o impune fiecare componentă sau subcomponentă a modelului de educaţie fizică şi sport. dar şi în timp. inclusiv concursuri sau competiţii sportive.PRINCIPIUL SISTEMATIZĂRII ŞI CONTINUITĂŢII Generalităţi Este principiul cu cea mai mare importanţă mai ales pentru elaborarea corectă şi efeicientă a documentelor necesare de planificare. ciclurile de învăţământ.programare şi de evidenţă ale activităţilor de educaţie fizică şi sport. • Participarea ritmică a subiecţilor la procesul de instruire şi educaţie ( absenţele de la procesul de pregătire. produc perturbări în însuşirea materialului predat. atăt în fiecare activitate concretă. Numai printr-un număr mare de repetări se pot realiza obiectivele stabilite pe cele trei planuri principale în educaţie fizică şi sport: dezvoltarea fizică. .planificat încât să asigure o legătură logică între lecţii. • Conţinutul procesului de instruire trebuie să fie programat. Sistematizarea şi continuitatea reprezintă condiţiile principale pentru asigurarea reuşitei în programarea stimulilor. sau între anii de pregătire. între etapele de pregătire ( semestre. • Trebuie ca în mod ritmic să se facă verificarea pregătirii subiecţilor prin probe de control.sau priceperile motrice. PRINCIPIUL ÎNSUŞIRII TEMEINICE Generalităţi În literatura de de specialitate se mai numeşte şi principiul „ însuşirii durabile „.5. temporal. spaţial. • Materialul nou predat trebuie să se sprijine pe cel însuşit de subiecţi în activităţile anterioare şi să pregătească pe cel ce va fi predat în activitatea care urmează. pentru cunoaşterea permanentă a nivelului de însuşire a materialului predat. rămâneri în urmă greu de recuperat.corporală. 3. • Într-o perioadă scurtă de timp să nu se programeze şi să se încerce însuşirea unui volum prea mare de material de învăţat. în ordinea lor crescândă. Cerinţe pentru respectarea acestui principiu: • Asigurarea unui număr suficient de repetări a actelor şi acţiunilor motrice. calităţile motrice şi deprinderile şi.4.

logica frazelor. intonaţie. trebuie să fie accesibilă nivelului de înţelegere a colectivelor de subiecţi. expresivitatea imprimă un caracter activ explicaţiei şi se realizează prin pronunţare corectă. 1. 5. • Explicaţia.2000): -verbale -intuitive -metoda exersării 1. Această metodă „ există „ în realitate prin cel puţin următoarele trei procedee metodice folosite în educaţie fizică şi sport: • Povestirea. Ea trebuie să fie „plastică”.să se realizeze concomitent cu demonstraţia ( mai puţin recomandată).Cărstea. care asigură în procesul învăţării legături între primul şi cel de-al doilea sistem de semnalizare. explicaţia urmăreşte precizarea unor noţiuni ale elevilor şi îmbogăţirea cu altele noi. corectitudinea şi claritatea explicaţiei formează la elevi reprezentări motrice adecvate. În relaţie cu demonstraţia.să fie clară. explicaţia poate avea următoarele „plasamente”: . . 4. METODELE VERBALE Expunerea verbală: se realizează prin limbaj. caracterul emoţional al explicaţiei dezvoltă inreresul elevilor. explicaţia trebuie să îndeplinească următoarele patru condiţii: . se foloseşte la toate categoriile de subiecţi de peste zece ani. sugestivă şi să se bazeze pe elementele cunoscute de subiecţi. . le crează buna dispoziţie. economisind astfel timp.să urmeze demonstraţiei.să preceadă demonstraţia. care duce la surprinderea esenţialului activităţii în cuvinte puţine.III METODELE DE INSTRUIRE ÎN EDUCAŢIA FIZICĂ ŞCOLARĂ Ne vom referi la principalele metode folosite în educaţia fizică((Gh. . 3. îi stimulează la activitate. le dezvoltă încrederea în forţele proprii. . cu eficienţă mai ales la subiecţii până la opt – nouă ani.să fie concisă. . Pentru a fi eficientă. concizia este o altă calitate a explicaţiei. 2.să fie oportună.să fie logică. .

Atunci când explicaţia se face concomitent cu execuţia. ca o cale suplimentară de întărire a efectelor demonstraţiei. precizând în mod corect valoarea parametrilor mişcării ( muscular. profesorul îi conduce prin întrebări spre cunoştinţe noi. cu experienţă. O problemă foarte importantă în legătură cu folosirea metodei explicaţiei este aceea a întinderii pe care o ocupă în desfăşurarea lecţiei. Brain-stormingul.educativ şi se realizează pe baza celor mai semnificative surse bibliografice. filme. condiţiile concrete de lucru. Metoda explicaţiei precede de obicei executarea exerciţiilor fizice cu scopul de a forma reprezentarea mişcării. dar şi aspecte negative. 2. asalt). . analizând fiecare fază a exerciţiului. se mai numeşte şi „ demonstraşie nemijlocită”. kinograme. Operativitata explicaţiei depinde de raţionaţizarea conţinutului ei: în cuvinte puţine. performanţe. 7. Aceste metode sunt reprezentate în activitatea de ducaţie fizică de: Demonstraţia – este eficientă dacă se realizează la nivel de „ model”.METODELE INTUITIVE Se adresează primului sistem de semnalizare şi ajută la formarea unei reprezentări clare despre ceea ce urmează să se înveţe. denumire preluată de la englezi ( brain = creier. Explicaţia prealabilă prezintă mişcarea în totalitatea ei şi surprinde structura mişcării prin indicarea succesiunii elementelor componente. deoarece elevul trebuie să-şi formeze mai întâi o imagine globală asupra exerciţiului de efectuat. precizând cerinţe metodice care asigură corectitudinea execuţiei şi procedeele de executare. Observarea execuţiei altor subiecţi – este o acţiune care trebuie să fie orientată de conducătorul procesului instructiv. asigurând formarea si fixarea cunoştinţelor. Acest procedeu urmează de regulă. 5. legătura cu alte exerciţii. Această metodă orientează gândirea elevului spre activitatea analitico. temporal. Ea poate fi întâlnită şi la clasele cu profil de educaţie fizică şi spor. orientarea percepţiilor. Se mai numeşte „ demonstraţie nemijlocită.educativ. vărsta şi nivelul de pregătire al elevilor. planşe. se referă la dialogul permanent care trebuie să aibă loc între conducătorul procesului instructiv – educativ şi subiecţi. La baza oricărei prelegeri ar trebui să stea o argumentare ştiinţifică a temelor abordate şi folosirea unei terminologii corespunzătoare. Folosirea unor materiale iconografice. explicaţia trebuie săi dea elevului mult ( esenţialul) • Prelegerea. recorduri. dar pentru a fi eficace se impune o temeinică pregătire a conţinutului. prin imitaţie. Sunt două procedee prin care se concretizează această metodă: • Demonstraşia realizată de conducătorul procesului instructiv. al cărui nivel permite acest lucru. se referă la detaliile mişcării. Se îmbină cu matoda demonstraţiei în mod diferenţiat. noţiuni despre ramura respectivă de spor.1.sintetică. se deduce că această metodă verbală se foloseşte pentru stimularea participării active şi ceatoare a subiecţilor în dezbaterea unor probleme de instruire. formarea reprezentărilor ideomotorii. 2. prin prelegeri. Se pot observa atât aspectele pozitive din execuţia actelor sau acţiunilor motrice. invocând legile anatomofiziologice şi biomecanice care acţionează. spaţial). despre problema sau problemele specifice instruirii la educaţie fizică şi sport. 6. la părţile componente ale exerciţiului. în funcţie de tema lecţiei. condensarea cunoştinţelor într-o formă concisă. pentru ca el să nu exerseze mecanic. Conversaţia .educativ. precum imagini video. Metoda conversaţiei este foarte utilă în forma euristică. In educaţia fizcă se foloseşte rar. Utilizarea metodei explicaţiei are ca rezultat dezvoltarea spiritului de observaţie al elevilor.pentru a cunoaşte exact modelul la care va ajunge el prin învăţare. Explicaşia orientează conştiinţa elevului în acţiunea motrică. se foloseşte cu precădere în învăţământul superior. storm = furtună. • Demonstraţia realizată de un subiect. 4. cunoştinţe teoretice de specialitate. Se poate observa execuţia unor colegi de grup sau execuţia altor subiecţi ( în concursuri sau competiţii sportive). sau se poate face apel la această variantă şi cănd demonstraţia se realizeazş la nivel de „ model” . fără să înţeleagă. unde trebuie predate. fornarea noţiunilor de educaţie fizică. Nu trebuie să uităm că în lecţia de educaţie fizică elevul învaţă cum să se mişte şi face aceasta mişcându-se. De aceea explicaţia nu trebuie să depăşească 8 – 10 minute. bazându-se pe cunoştinţele însuşite de elevi în lecţiile anterioare. În explicaţia prealabilă se pot include noţiuni privind importanţa exerciţiului fizic care se execută în ansamblul exerciţiilor din ramura de sport în care se încadrează. Se recomandă atunci când demonstraţia nu poate fi realizată la nivel de „ model”. 3.explicaţiile prealabile. Studiul individual trebuie îndrumat de conducătorul procesului instructiv.

patru sau opt timpi şi se adresează tuturor segmentelor corpului. mingii medicinale.educarea calităţilor motrice Acest tip de exersare se regăseşte tratat la capitolul „ calităţi motrice”. cablu elastic. variante de „ influenţare selectivă”etc. extensoare. precum şi ţinuta corectă. • Asigură crearea unei omogenităţi a colectivului ăn mişcare.speecialişti în gimnastică recomandă să nu se înceapă cu rotări de cap şi gât. Aceste exerciţii se mai pot desfăşura pe banca de gimnastică şi la scara fixă. • Aceste exerciţii sunt în doi. . opt . prezenţa de spirit.sarcinile exerciţilor: • Asigură organizarea colectivului pe tot parcursul lecţiei. logic şi legic.3. Exersarea pentru formarea deprinderilor şi priceperilor motrice Această variantă se desfăşoară în modalităţile următoare: • Exersarea unei singure deprinderi sau priceperi motrice. gantere. după folosirea metodelor verbale şi intuitive de instruire şi este o „ finalizare”a acestora. orientarea în spaţiu şi timp. Exersarea pentru dezvoltarea. Exesarea pentru formarea capacităţii de precticare independentă a exerciţiilor fizice • Se realizează în lecţiile de educaţie fizcă sau în alte forme de organizare a practicării exerciţiilor fizice. Ea aparţine în exclusivitate subiecţilor şi se face sub îndrumarea şi controlul specialistului în primele etape ale învăţării motrice. • Exersarea mai multor deprinderi sau priceperi motrice. • Dezvoltă coordonarea. imprimând un ritm vioi execuţiei. • Educa simţul ritmic şi estetic. dar şi pe parcursul altor verigi. În ultimul timp . sau cu partener ( în perechi). siguranţa. Se realizează prin „legarea” a două. în variante extrm de diferite. . activităţi competiţionale sau profesionale. Exersarea pentru formarea „capacităţii de organizare”. • Educă disciplina colectivului. Se începe cu exerciţii pentru cap şi gât şi se termină cu exerciţii pentru membrele inferioare. . cunoscută şi sub numele de exersare „ independentă” a deprinderilor şi priceperilor motrice. METODA EXERSĂRII Exersarea presupune o repetare conştientă şi sistematică. • Educă atenţia. trei sau mai multe deprinderi. zece exerciţii libere sau cu obiecte folosite pentru pregătirea fizică generală: bastoane.a din lecţiile de educaţie fizică. • Condiţia este ca elevii să însuşeasca în clasele anterioare variante de „ incălzire”. care se pot întâlni în viaţă.corporale • Se realizează în veriga a III. în prezenţa specialistului şi sub supravegherea acestuia. corzi esarfe. • In veriga a III-a din lecţie se exersează „ complexe” formate din şase. Exersarea pentru optimizarea dezvoltării fizice. şi apoi să opteze pentru una din variante. Exersarea pentru formarea capacităţii de practicare autonomă a exerciţiilor fizice • Realizarea acestui tip de exersare începând cu clasele a VI-a şi a VII-a. precum şi manevrarea ordonată a acestuia. Exersarea urmează.priceperi motrice.

.• • • Elementele de bază pentru practicarea independentă a exerciţiilor fizice se însuşesc în procesul instructiv. autoconducer.educativ. trebuie să fie transferate în timpul liber. autoevaluare. Tehnicile de autoorganizare. Procedeele de exersare sunt dependente de „ măiestria didactică a fiecărui profesor de educaţie fizică şi sport.

1983 Vârsta 6 ani 7 ani 8 ani 9 ani ) 15 ani 16 ani 10 11 12 13 14 ani ani ani ani ani Capacitatea de invatare motrica Capacitatea de Capacitatea de coordonare si functiile psihomotorii izica diferentiere si control Capacitatea de orientare spatiala Capacitatea ritmica Capacitatea de echilibru REZISTENTA FORTA .MO MODELUL DE FAZE SENSIBILE ( MARTIN.

dar posibilităţile de fixare a mişcărilor noi sunt reduse. percum şi pentru dezvoltarea calităţilor viteză. Comportamentul motric: . forta musculară este realtiv redusă. în raport cu traiectoria mingii.perfectţionare. Motricitatea în etapa pubertară (10 .MOTRICITATEA 1.IV. La începutul perioadei 7 ani .perioada antepubertară (6-10/11 ani) Masa musculară se dezvoltă relativ lent. dezechilibre între diferitele segmente -dezechilibre între sferele morfologică şi vegetativă. iar menţinerea echilibrului necesită un efort suplimentar . -accelerarea creşterii rezultă în special din dezvoltarea în lungime membrelor faţă de trunchi . iniţierea în practicarea unor ramuri şi probe sportive prin însuşirea elementelor tehnico-tactice specifice acestora reprezintă unul dintre obiectivele importante ale acestei etape. deplasările la minge sunt mai sigure şi se caracterizează prin menţinerea stabilităţii posturale verticale. rezistenţă. tonusul muscular are valori mai reduse ceea ce favorizează efectuarea unor mişcări cu amplitudine. 2. Motricitatea în această etapă este foarte mare. ce conferă copilului o mare receptivitate. . insuficient coordonate. explicabile şi printr-o slabă inhibiţie de diferenţiere. în repertoriul motric al copilului. Deprinderile motrice fundamentale se supun unui proces de consolidare. Etapa pubertară reprezintă un interval optim pentru învăţarea majorităţii deprinderilor motrice specifice ramurilor de sport. -musculatura scheletică se dezvoltă în special prin alungire.ameliorare a marilor funcţii ale organismului.14 ani) Caracteristici: -ritm accentuat al dezvoltării somatice (în special între 12 şi 14 ani)prin: dimorfism sexual. Activităţile cognitive favorizează o dezvoltare intelectuală evidentă.mobilitatea articulară înregistrează valori relativ scăzute . coordonare. capacitatea de învăţare motrică-remarcabilă. însuşite în etape anterioare. În consecinţă. Predominanţa exitaţiei corticale face ca stimulii externi să producă reacţii motrice exagerate.rezistenţa aerobă poate dezvoltată în această etapă. La 911 ani. -forţa relativă nu înregistrează creşteri evidente. doar repetarea sistematică integrează şi stabilizează structura nouă. Pe lângă perfecţionarea deprinderilor motrice de bază.Motricitatea la vârsta şcolară mică. are dificultăţi de plasare în spaţiu. .

.Şchiopu.creşterea capacitătii marilor funcţii Comportamentul motric: -reacţiile motrice devin complexe -dezvoltarea abilităţilor de a sesiza elemente semnificative pentru oconduită motrică eficientă -calităţile motrice progresează .îmbunătăţindu-se la 9-11ani -aruncarea mingii la această cunoaşte o fază pregătitoare -favorabil achiziziţonării de structuri motrice Motricitatea în etapa adolescenţei (14-18 ani) U. împarte această etapă în 3 subetape: -preadolescenţa (14-16 ani) .dar fixarea mişcărilor noi este redusă -alergarea are aspect apropiat de cel nirmal -prinderea mingii se face cu dificultate la 7 ani .adolescenţa prelungită (18-25 ani).creşteri ale perimetrelor şi diametrelor segementare Caracteristici în plan funcţional -maturizarea coordonării sistemului neuroendocrin . . . .deprinderile şi priceperile motrice consolidate în etapele anterioare trebuie perfecţionate(în special însportul de performanţă).-învăţare motrică foarte bună.adolescenţa propriu – zisă (16-18 ani). Caracteristici în plan somatic: .reducerea creşterii în înălţime .

Desingul instrucţional constă în (V. . rigurozitate procedurală şi vine în întâmpinarea exigenţei de planificare şi deliberare a activităţii instructiv.PROIECTAREA DIDACTICĂ Definiţie: „ proiectarea reprezintă activitatea de anticipare şi pregătire a tuturor demersurilor pe care le inplică procesul instructiv şi care are drept scop asigurarea eficienţei acestui proces”.PROIECTAREA ŞI PLANIFICAREA 1.V. la una sau mai multe nivele. Epuran. conferă acestuia eficienţa. prin desing. 1977).De Landsheer): • Definirea obiectivelor. • Propunerea unor instrumente de evaluare a predîrii şi învăţării. ( M. • Stabilirea unor metode şi mijloace. • Formularea de teme de lecţie care să asigure învăţarea în sensul dorit. Conceperea procesului didactic ăn persectiva raţionalizării.educative. clarviziune.

obiectivele sunt operaţionale. să fie compatibile cu timpul avut la dispoziţie pentru realizarea lor. în lucrarea „Predarea şi învăţarea eficientă”. • Fiecare obiectiv trebuie să vizeze o operaţie singulară. să fie în concordanţă cu programa de specialitate. Etapa a III-a: Această etapă vizează stabilirea strategiilor optime. materiale şi mijloace ( „cei trei M” ) pe baza cărora să se atingă obiectivele propuse pentru lecţia respectivă: -Repartizarea timpului pe verigi. Pentru lecţie . interes. localizează prioiectarea didactică numai la nivelul lecţiei. avansând ideea existenţei unui algoritm procedural. Cum vei şti dacă ceea ce trebuie făcut a fost făcut ? Specialiştii spun că întrebările sunt etape. -selecţionarea mijloacelor şi metodelor.). responsabil elev. pentru a uşura masurarea şi eveluarea. motivaţie etc. probleme) – responsabil profesor. Precizarea clară a obiectivelor este condiţia fundamentală a proiectării didactice corecte. • Obiectivul trebuie să fie asociat construcţiei logice a conţinutului informaţional şi situaţiilor instructive. Cu ce vei face ? 3. Ce vei face ? 2. .analiza calităţii materialului „ materialului” uman cu care se va lucra ( clasele de elevi ). aparatură ). -stabilirea ordinii de abordare a temelor. • Obiectivul trebuie să fie formulat în termeni expliciţi. iar ordinea executării lor este mereu aceeaşi. exerciţii. prin folosirea unor verbe de acţiune. -stabilirea formaţiilor de lucru şi a procedeelor de organizare a exersării . Ioan şi Negreţ. Sunt trei resurse importante: • Conţinutul învăţării ( informaţii. Cum vei face ? 4. • Condiţiile concrete ( de timp. 1982. Operaţiile specifice acestei etape vizează identificarea şi dimensionarea obiectivelor. . deoarece de ea depinde celelalte etape. ci schimbarea care se aşteaptă să se producă în urma instruirii elevilor. Pentru definirea unui obiectiv s-au stabilit următoarele norme: • Obiectivele nu vizează activitatea specialistului.a sunt: . este resursa cea mai obiectivă. care corelează patru întrebări esenţiale într-o ordine tipic algoritmică. spaţiu. să fie măsurabile.Aici fixăm ce vrem să realizăm. iar soluţiile la răspunsuri sunt operaţii alefiecărei etape. Această etapă se mai numeşte şi de „ analiză a resurselor”. adică a unor sisteme concrete de metode.analiza condiţiilor materiale concrete. Operaţiile specifice acestei etape a II. -stabilirea dozării. Sunt în total 12 operaţii.• Formularea recomandărilor. Autorii Jinga. • Capacităţile de învăţare ( psihologia celor care învaţă. Etapa I: Este considerată cea mai importantă etapă. Ion. care să indice un comportament observabil al elevilor. Etapa a II-a: Această etapă constă în stabilirea resurselor umane şi materiale de care se dispune pentru desfăşurarea lecţiei. Obiectivele trebuie să fie concrete. Aceste întrebări esenţiale sunt următoarele: 1. aptitudini.

natura componentelor modelului de educaţie fizică 4.ştinţifică.perioada de timp pentru care se elaborează 2. 2.eşalonarea anuală a unităţilor de învăţare(planul anual) 2.1 Eşalonarea anuală a unităţilor de învăţare (planul anual) . 2000): 1.desfăşurării şi finalizării unei acţiuni. În educaţia fizică planificarea are o importanţă foarte mare şi are un grad mare de complexitate determinat de o serie de variabile (Gh.obligatoriu pâna la obţinerea definitivatului şi la toate inspecţiile curente sau speciale pentru obţinerea gradelor didactic 2.Cârstea.concordanţă cu opţiunile elevilor pentru practicarea unorforme de practicare a exerciţiilor fizice Rezultatele planificării sunt documentele de planificare.planul calendaristic semestrial 3.locul de desfăşurare a ativităţii 5.concordanţă cu baza materială şi cu specificul zonei geografice 4.concordanţă cu tradiţiile din unitatea de învăţământ în privinţa practicării unor ramuri sau probe de sport 5.a: Se mai numeşte şi „ evaluarea eficienţei activităţii curente”.planul de lecţie(proiect didactic) . La baza realizării ei stă proiectarea.documente la nivelul catedrei de specialişti(catedră.care constă în stablilirea conţinutului.documente individuale de planificare ale fiecărui profesor: 1. Această etapă este centrată pe eleborarea unui sistem de metode şi tehnici de evaluare.Etapa a IV.Cârstea.componenţa claselor/grupului de elevi .proiectul unităţilor de învăţare 4.concordanţa cu programa şcolară în vigoare 2.comisie metodică)-planul anual de activitate b.PLANIFICAREA ÎN EDUCAŢIA FIZICĂ ŞCOLARĂ Planificarea este o activitate complexa .Există două categorii de docomente: a.concepţia de tip sistemic 3.după criteriul sexului -după criteriul nivelului de pregătire fizică şi motrică Cerinţe generale necesare în planificarea la educaţia fizică şcolară (Gh. care să fie în concordanţă cu obiectivele operaţionale şi conţinuturile fixate. 2000): 1.concordanţă cu particularităţile elevilor 3.

Se elaborează sub formă grafică ,pentru fiecare clasă şi cuprinde:
• • Indicatorii de recunoaştere: anul şcolar,unitatea de învăţământ,clasa,resurse materiale Tabelul în care se eşalonează unităţile de învăţare cuprinde: - numărul de săptămâni de şcoală şi perioadele de vacanţă(pe orizontală) - componentele tematice ale modelului de educaţie fizică,adică unităţile de învăţare pe care le va aborda în anul şcolar respectiv(pe verticală) - marcarea probelor de control Etape şi cerinţe pentru realizarea eşalonării anuale a unităţilor de învăţare:

1.Consultarea planului de învăţămînt şi a programelor şcolare în vigoare 2. Stabilirea probelor de control pe semestre 3.Stabilirea modului de combinare a unităţilor de învăţare . La clasele de început de ciclu şi la clasele nou preluate(dacă elevii nu au fişe individuale de evaluare) este necesară efectuarea unor testări iniţiale (predictive) care să ne ajute în eşalonarea unităţilor de învăţare. Într-o lecţie pot fi abordate între una şi trei unităţi de învăţare din care se abordează tot atâtea teme de lecţie .Exemplu: unitatea de învăţare este viteza , iar teme pot fi „viteza de reacţie „,”viteza de deplasare” ,viteza de reacţie” etc Lecţiile cu două teme sunt cele mai utilizate şi după părerea noastră cele mai realiste Temele pot fi combinate astfel: - lecţiile cu două teme: •o calitate motrică -viteză sau capacităţi coordinative(îndemânare) şi o deprindere motrică - dintr-o ramură de sport , din deprinderi de bază(clasele I-IV) sau utilitar aplicative(I-VIII) •o deprindere motrică şi o calitate motrică-forţă sau rezistenţă •două deprinderi motrice - din ramuri de sport diferite; din aceiaşi ramură de sport,dintr-o ramură de sport şi din deprinderi motrice de bază sau utilitar aplicative •două calităţi motrice -viteză sau capacităţi coordinative(îndemânare) şi forţă sau rezistenţă - lecţiile cu trei teme: • o calitate motrică -viteză sau capacităţi coordinative(îndemânare) ; o deprindere motrică - dintr-o ramură de sport , din deprinderi de bază(clasele I-IV) sau utilitar aplicative(I-VIII) şi o calitate motrică-forţă sau rezistenţă • o calitate motrică -viteză sau capacităţi coordinative(îndemânare) şi două deprinderi motrice • două deprinderi motrice din ramuri de sport diferite; din aceiaşi ramură de sport,dintr-o ramură de sport şi din deprinderi motrice de bază sau utilitar aplicative şi o calitate motrică-forţă sau rezistenţă În combinarea unităţilor de învăţare şi implicit a temelor de lecţie trebuie să se ţină cont de următoarele cerinţe: • Nu se abordeaza în aceeaşi lecţie calităţile motrice viteză şi capacităţi coordinative (îndemânare) • Nu se abordeaza în aceeaşi lecţie calităţile motrice forţă sau rezistenţă • Nu se abordeaza în aceeaşi lecţie calitatea motrică viteză cu alergarea de viteză probă atletică • Nu se abordeaza în aceeaşi lecţie alergarea de rezistenţă probă atletică cu rezistenţa calitate motrică • Se vor aborda teme care să se susţină reciproc în vederea facilitării transferului ,ca mecanism de influenţare pozitivă a procesului învăţării(învăţarea aruncării zvârlite cu o mînă,solicitată la aruncarea mingii de oină va favoriza învăţarea paselor şi a aruncărilor la poartă ,din jocul de handbal ) • Se va evita programarea în aceeaşi lecţie a două unităţi de învăţare situate în stadiul de învăţare

Se va evita programarea unor unităţi de învăţare care să fie înrerupte de vacanţele şcolare (în special când unitatea de învăţare este în faza de învăţare)

4.Stabilirea mărimii ciclurilor tematice: În stabilirea mărimii ciclurilor tematice(succesiuni de teme din aceeaşi unitate de învăţare) se va ţine seama de:
dificultatea conţinutului abordat, nivelul de pregătire al elevilor timpul alocat secvenţele tematice (apoximativ 30-35 minute într-o lecţie) Mărimea diferitelor cicluri tematice: Calităţi motrice 6-8 lecţii.Pot fi reluate pe parcursul unui an şcolar. Deprinderi şi priceperi motrice de bază 4-8 lecţii Deprinderi şi priceperi motrice utilitar aplicative 4-8 lecţii Probe atletice 5- 8 lecţii Jocuri sportive – 60-80% din totalul lecţiilor din anul şcolar.Aceste cicluri tematice pot fi programate de - a lungul anului şcolar de mai multe ori. Gimnastică acrobatică 10-14 lecţii Sărituri cu sprijin la aparat 6-8 lecţii

5.Timpul alocat verigilor tematice : -tema secundară 10-15 minute ( calităţi motrice ,deprinderea motrică care nu e în stadiul de învăţare) - tema principală 20-25 minute (deprinderi şi priceperi motrice)

6.Locul ciclurilor tematice în structura anului şcolar În stabilirea locului ciclurilor tematice se va ţine cont de următoarele: -calităţile motrice, să preceadă deprinderile care solicită aceste calităţi - învăţarea alergarii de rezistenţă ca temă din atletism ,se programează înaintea învăţării alergării de viteză(pentru că pasul lannsat în tempo moderat se învaţă înaintea pasului lansat de viteză -gimnastica acrobatică şi săriturile la aparate se programează în săli de sport -vacanţele şcolare nu trebuie să întrerupă ciclurile tematice (cu excepţia gimnasticii şi a jocurilor sportive)

2.2

MODELE DE EŞALONARE A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE EŞALONAREA ANUALĂ A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE CLAS A- I- A
SEMESTRUL I VACANŢĂ VACANŢĂ
SĂPT. Nr. lecţiei SEPTEMBRIE i II 1 2 3 4 III 5 6 OCTOMBRIE IV V 7 8 9 1 0 VI 1 1 1 2 VII 1 3 1 4 NOIEMBRIE VIII IX 1 1 1 1 5 6 7 8 X 1 9 2 0 2 1 XI DECEMBRIE XII 2 2 2 2 3 4 XIII 2 5 2 6 XIV 2 7 2 8 IANUARIE XV XVI 2 3 3 3 9 0 1 2

UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

FE

XVII 3 3 3

Capacitatea de organizare Dezvoltarea fizică armonioasă Calităţi motrice Viteză Îndemânare Forţă Rezistenţă Mobilitate şi stabilitate articulară Mers

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

~ ~ ~ ~ ~ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~

~

~

~

~

~

~

~ ~ ▲ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~ ~

~ ~ ~ ~

~ ~ ~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

~

Deprinderi motrice de bază Alergare Săritură Aruncare . CA SITUAŢII DE INSTRUIRE STABILITE ÎN STRUCTURA LECŢIEI SE ABORDEAZĂ SIMULTAN.prindere Echilibru ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ▲ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ X utilitar – aplicative Târâre X Căţărare Escaladare X Tracţiune . ÎN PARCURSURI APLICATIVE PROBĂ DE EVALUARE - ▲ .împingere Transport Ştafete şi parcursuri aplicative Alergare de viteză Alergare de rezistenţă Aruncarea mingii de oină acrobatică ritmică – sportivă aerobică Minibaschet X X X X X X Deprinderi sportive elementare Atletism ▲ Gimnastică Joc sportiv LEGENDĂ: PRINCIPALĂ UNITATE DE ÎNVĂŢARE PRINCIPALĂ UNITATE DE ÎNVĂŢARE SECUNDARĂ ~ X SE REALIZEAZĂ ÎN FIECARE LECŢIE.

SEMESTRUL AL II-LEA III 5 6 7 IV 8 VII 1 3 14 1 5 VIII 16 VACANŢĂ FEBRUARIE I II 1 2 3 4 MARTIE V VI 9 1 1 1 0 1 2 APRILIE IX 1 1 7 8 X 1 9 2 0 2 1 XI 2 2 2 3 XII 2 4 MAI XIII 25 2 6 XIV 2 7 2 8 2 9 XV 3 0 IUNIE XVI 31 32 3 3 XVII 34 ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ▲ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ▲ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ▲ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ▲ ▲ ▲ ▲ .

1 2 3 MARTIE 4 5 6 7 8 APRILIE 9 1 0 1 1 1 2 MAI 1 3 1 4 1 5 1 6 IU N 1 7 Viteză Îndemanare(cap. Forţa Rezistenţă . motr. coord.Unitatea Scolara…………. 8 9 1 0 1 1 DECEMB R 1 2 1 3 1 4 IANUAR IE 1 5 1 6 1 7 1 8 FEBR. Calit..în lungime Saritura în înaltime Aruncarea greutăţii Baschet Volei Handbal ATLETISM .). combinate Alergare viteza Alergare de rezistenţă Saritura. Profesor…………………… CALITATI MOTRICE CICLURI TEMATICE UNITATI DE INVATARE ESALONAREA ANUALA A UNITATILOR DE INVATARE AN SCOLAR 2008 – 2009 CLASA a IX-a SEMESTRUL I SEMESTRUL II SE P 1 2 OCTOMBRI E 3 4 5 6 7 NOIEMB R.

elemente ale programei şcolare(obiective de referinţă sau competenţe specifice şi conţinuturi) cu alocarea de timp optimă pe întregul an şcolar.2PLANUL CALENDARISTIC SEMESTRIAL Elaborarea planului calendaristic anual se face pe baza eşalonării anuale a unităţilor de învăţare(planul anual) şi ecte un document ce asociază întrun mod personalizat . Structura planului calendarictic: • Indicatorii de recunoaştere • Obiectivele de referinţă sau competenţele specifice(la clasele IX-XII) • Probele de evaluare • Tabelul cu unităţile de învăţare şi conţinuturile tematice repartizate pe parcursul semestrului .PRICEPERI SI DEPRINDERI MOTRICE GIMNAST JOC SPORTIV Fotbal Acrobatica Aerobica Sarituri la aparate SUSTINEREA PROBELOR DE EVALUARE A V A G F S S A G A B A R 2.

Integrarea în activităţi motrice variate a deprinderilor şi a calităţilor motrice de bază dobândite 1.2009 PROFESOR: PLAN CALENDARISTIC SEMESTRUL I .forţa specifică .viteza de deplasare .viteza de execuţie .viteza de repetiţie .3.CLASA a IX-a UNITATEA DE ÎNVĂŢARE VITEZA COMPETENŢE SPECIFICE 1.forţa dinamica NR.3.forţa statica . ORE ALOCATE SAPTĂM 4 1-2 FORŢA 10 10 . Integrarea în activităţi motrice variate a deprinderilor şi a calităţilor motrice de bază dobândite CONŢINUTURI .UNITATEA ŞCOLARĂ AN ŞCOLAR: 2008 .forţa generală .14 .

Aplicarea cunoştinţelor BASCHET şi a deprinderilor tehnicotactice însuşite în întreceri şi concursuri specifice. Procedee tehnice folosite în atac 16 . Acţiuni tactice folosite în atac . respectând regulile de bază ÎNDEMÂNARE . Integrarea în activităţi motrice variate a deprinderilor şi a calităţilor motrice de bază dobândite 2. disciplinelor sportive.1. Aplicarea cunoştinţelor ALERGAREA şi a deprinderilor tehnicoDE VITEZĂ tactice însuşite în întreceri şi concursuri specifice.dribling alternativ cu înălţimi 16 şi ritmuri variate .1. respectând regulile de baza 2. Procedee tehnice.sosirea 8 15 – 18 6 3–5 1.1. de pe loc şi din deplasare . disciplinelor sportive.pasare şi prindere .scoaterea mingiei din dribling .lansarea din start . disciplinelor sportive. Procedee tehnice folosite în 2-9 HANDBAL 2.pasul lansat de viteza .1.poziţii şi deplasari specifice 3.pivotarea 2.aruncarea la poarta de pe loc şi din deplasare 2.îndemânare generală . cu variaţii de ritm şi schimbări de direcţie .oprirea .demarcajul .3.prinderea şi pasarea m. Procedee tehnice . Aplicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor tehnicotactice însuşite în întreceri şi concursuri specifice.aruncarea la coş de pe loc şi din deplasare .startul de jos .depăşirea 1.apărare . respectând regulile de bază 2-9 .driblingul simplu şi multiplu.atac: .îndemânare specifică .

18 . Aplicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor tehnicotactice însuşite în întreceri şi concursuri specifice.scoaterea m.elemente acrobatice statice . 2.VOLEI 2.blocarea m. Aplicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor tehnicotactice însuşite în întreceri şi concursuri specifice.blocarea m. respectând regulile de bază SĂRITURI APARATE SĂRITURA ÎN LUNGIME GIMNASTIC Ă ACROBATIC 2. respectând regulile de bază 2.1. . Procedee tehnice folosite în aparare 3.poziţii şi deplasări specifice 8 . pentru atac serviciul de jos şi de sus. Aplicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor tehnicotactice însuşite în întreceri şi concursuri specifice.1. .ridicarea m. înainte şi peste cap . disciplinelor sportive. disciplinelor sportive.săritura în sprijin depărtat la capră . .preluarea cu două mâini de sus.poziţiile şi deplasările specifice pe semicerc .1. cu 2 mâini de jos .18 10 . disciplinelor sportive.elemente acrobatice dinamice . aruncate de adversar . din faţă 2.1.13 6-9 . Aplicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor tehnicotactice însuşite în întreceri şi apărare . respectând regulile de bază 2.pasarea m. Procedee tehnice folosite în atac .poziţii şi deplasări specifice 4.săritura în lungime cu un pas şi jumătate 8 15 .săritura la lada de gimnastică 8 cu rostogolire pe lada aflată longitudinal . din dribling 1.variante de legări de elemente 8 15 .

viteză în regim de îndemânare .3.viteza de repetiţie .Ă concursuri specifice.11 4-7 .forţă în regim de rezistenţă NR.viteza de deplasare . Integrarea în activităţi motrice variate a deprinderilor şi a calităţilor motrice de bază dobândite CALITĂŢI 1. ORE ALOCATE SAPTĂM 1. respectând regulile de bază UNITATEA ŞCOLARĂ AN ŞCOLAR: 2008 .CLASA a IX-a UNITATEA DE ÎNVĂŢARE VITEZĂ COMPETENŢE SPECIFICE CONŢINUTURI .3.viteza de execuţie . disciplinelor sportive.2009 PROFESOR: PLAN CALENDARISTIC SEMESTRUL al II-lea . Integrarea în activităţi MOTRICE motrice variate a COMBINATE deprinderilor şi a calităţilor motrice de bază dobândite 8 8 8 .

REZISTENŢ Ă ALERGARE DE REZISTENŢ Ă BASCHET

1.3. Integrarea în activităţi motrice variate a deprinderilor şi a calităţilor motrice de bază dobândite 2.1. Aplicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor tehnicotactice însuşite în întreceri şi concursuri specifice, disciplinelor sportive, respectând regulile de bază 2.1. Aplicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor tehnicotactice însuşite în întreceri şi concursuri specifice, disciplinelor sportive, respectând regulile de bază

- rezistenţa generală - rezistenţă specifică - startul de sus - pasul lansat în tempo moderat - alergarea în pluton - alergarea de stafetă

6

12 - 14

6

15 - 17

FOTBAL

1. Actiuni tactice folosite în aparare - marcajul adversarului cu şi 8 fară minge - pasare, prindere, dribling - aruncare la coş de pe loc şi din deplasare - oprirea şi pivotarea - depăşirea - contraatacul 2. Regulile jocului - paşi, dublu dribling, fault - informaţii din baschet 2.1. Aplicarea cunoştinţelor 1. Procedee tehnice folosite în şi a deprinderilor tehnicoatac tactice însuşite în întreceri şi - lovirea m. cu laba piciorului şi 8 concursuri specifice, cu capul de pe loc şi din disciplinelor sportive, deplasare respectând regulile de bază - preluarea m. cu piciorul şi pe piept - conducerea m. liber şi în prezenţa adversarului 2. Procedee tehnice folosite în apărare - deposedarea din faţă şi din lateral

8 - 14

10 - 17

VOLEI

2.1. Aplicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor tehnicotactice însuşite în întreceri şi concursuri specifice, disciplinelor sportive, respectând regulile de bază

GIMNASTIC A AEROBICA

2.1. Aplicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor tehnicotactice însuşite în întreceri şi concursuri specifice, disciplinelor sportive, respectând regulile de bază

- demarcajul - depăşirea Acţiuni tactice folosite în atac - aşezarea pe teren pentru primirea m. la serviciu - combinaţii în atac cu 2-3 loviri ale m. din doua zone apropiate Actiuni tactice folosite în apărare - sistemul de aparare cu jucatorul din zona 6 avansat - blocaj individual Regulile jocului - atingerea fileului, călcarea liniei de centru şi la serviciu, dublă sau condusă - paşi de legatură - paşi de bază: - GRAFE FINE - LUNGE - KNE - STEP TOUCH - legări de paşi bază şi legatură - elemente acrobatice statice - elemente acrobatice dinamice - variante de legări de elemente

6

1-3

8

4–7

GIMNASTIC Ă ACROBATIC Ă

2.1. Aplicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor tehnicotactice însuşite în întreceri şi concursuri specifice, disciplinelor sportive, respectând regulile de bază

6

1-3

2.3 PROIECTUL UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE Proiectarea unităţilor de învăţare se realizează conform particularităţilor de dezvoltare, învăţare,consolidare şi perfecţionare a conţinuturilor din programa şcolară,alese de profesor pentru a fi transmise elevilor( conform planului calendaristic). Structura unităţilor de învăţare: • Indicatorii de recunoaştere(clasa,anul de instruire,numărul de lecţii alocate,perioada de realizare,durata de exersare în lecţie,conţinuturile supuse instruirii • Tabelul care cuprinde: -numărul lecţiei -obiectivele de referinţa sau competenţele specifice -detalieri de conţinut -activităţi de învăţare -resurse -evaluare

( Se insistă pe ridicarea aproape de orizontală a coapsei piciorului de atac şi extinderea completa a piciorului de impulsie. .Cu élan de 5-7 paşi. sărituri pe diferite obiecte( de preferat lada de gimnastică).1 Aterizarea. Evaluare 1 2.DE LECŢII: 6 PERIOADA : OCTOMBRIE STRATEGII DIDACTICE Proc. 9-11. cu aterizare pe piciorul de avântare.apoi de 5 paşi de alergare. Coborârea de pe obstacol pe piciorul de bătaie.Pas săltat succesiv.Pas sărit succesiv.PROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE: ATLETISM – SARITURA ÎN LUNGIME CU 1½ PAŞI ÎN AER CLASA a IX –a ANUL DE INSTRUIRE I Nr. 13-15pasi. Metodice de exersare Exersare analitică Mijloace de instruire Modalităti de organiz.Cu élan de 5-7 paşi. precedate de 3. Spec.1 Bataia unilateralăînvăţare Să execute bataie şi desprindere pe acelasi picior 2 2.( Desprinderea mai lungă decât înaltă iar aterizara se face pe piciorul de avântare).învatare Să marcheze aterizarea pe piciorul de avântare. a colectivului ţi exersării Linie pe 2 -3 rânduri RESURSE Materiale Tempora le 10 min. pe saltele sau în groapa de nisip. . cu continuarea a câţiva paşi de alergare.Batăi şi desprinderi repetate. . Detalieri de conţinut (teme de lecţii) Obiective operaţionale motrice NR. Exersare analitică Sa marcheze aterizarea pe ambele picioare . sărituri peste diferite obiecte( se prefera stacheta). ( înaltimea obstacolului 4060 cm.) Teren plat Executarea batăii pe acelaşi picior Coloană câte unu Groapa de nisip 10 min Evidenţierea fazei de aterizare . . aterizare pe ambele picioare. lecţii Comp.

Realizarea bătăii în zona delimitată Realizarea săriturii integrale. bataie liberă şi desprindere în “pas sarit”.Saritura în lungime cu élan de 9-10 paşi . .Săritura în lungime cu élan de 9-10 paşi. cu piciorul de bătaie în faţă.Sărituri integrale. coborârea piciorului de avântare. Evidenţierea zborului Coloană câte unu Coloană câte unu Groapa de nisip Groapa de nisip 10 min.élan de 9-11.1 Săritura în lungime cu 1 ½ paţi în aer - Să menţină pasul sărit în timpul zborului Exersare globala 5 6 2.1 Săritura în lungime cu 1 ½ paşi în aer Săritura în lungime cu 1 ½ paşi în aer - Să execute bataia în zona delimitată Să execute bătaia în zona delimitată Exersare globală Exersare globala .13-15 paşi.Elan de 7-9 paşi. pe piciorul de avântare. .1 2. concomitant cu pendularea înainte a piciorului de bătaie. .Cu élan de 9-11 paşi.Elan de 7-9 paşi.1 Zborul cu 1 ½ pasi în aer . . în condiţii de concurs .învăţare Să marcheze pasul sărit în timpul zborului Exersare analitică Exersare globală 4 2. aterizare făra graba.Săritura în lungime. aterizare în fandat. bătaia în zone delimitate (50cm) . desprindere în pas sărit. desprindere în “pas sărit”. . bătaie liberă. aterizare pe ambele picioare. atingerea cu mâna în timpul zborului a unui reper suspendat. Măsurarea pasului sărit în timpul zborului Coloană cate unu Groapa de nisip 10 min. cu élan etalonat de 13-15 paşi. cu efort mare şi maxim.3 2. bătaia în zone delimitate (50cm). bătaia pe lada de gimnastica. . Coloană câte unul Groapa de nisip 10 min. cu tendinţa realizării unui zbor cât mai lung. în condiţii de întrecere cu bătaie în zone delimitate. 13-15 paşi.

b. lecţii cu teme din calităţile motrice.2. lecţii mixte. cât şi din calităţile motrice. lecţii polisport. b. După felul deprinderilor si /sau priceperilor motrice abordate tematic: b. b. 3. TIPOLOGIE Există mai multe criterii de stabilire a tipurilor de lecţii în educaţie fizică şi sport. LECŢIA DE EDUCAŢIE FIZICĂ 1. a. cu teme atât din deprinderile si sau priceperile motrice. 1. a.1.3. . lecţii bisport. 2.VI. lecţii cu teme din deprinderile şi /sau priceperile motrice. lecţii monosport. După componenta tematică abordată: a. a. Am sistematizat în felul următor criteriile şi tipologiile respective.

3. lecţia pe verigi specifică etapei actuale. După numărul de teme abordate: f. c. d. 2. lecţia de educaţie fizică şi sport a avut mai multe structuri a. c. consolidare cu verificare etc. condiţii normale sală de educaţie. etape. în care se susţin de către elevi şi unele probe de control.2. un tip special de lecţie bilanţ pote fi considerată şi cea „demonstrativă” sau „deschisă”.1. lecţii în aer liber. lecţia pe patru părţi : organizare. e.2. luate cel puţin câte două consolidare cu perfecţionare.2. c. După plasamentul în structura anului de învăţământ: d.asigurarea unui început organizat al lecţiei. dacă se lucrează conform unei planificări realiste. f. părţi.Organizarea colectivului de elevi Obiective: . c. pregătire. lecţii de consolidare. c. Verigile. lecţii de organizare( la început de an şi semestre. condiţii atmosferice şi climaterice normale. În evoluţia sa.1.c. f. fundamentală şi de încheiere. coridor. .3.4. constituindu-se pe baza rezultatelor. STRUCTURĂ Structura lecţiei de educaţie fizică şi sport este dată de succesiunea unor verigi.5. grupele de nivel valorific).) e. lecţii de însuşire învăţare.4. b. f. După locul şi condiţiile de desfăşurare: e. lecţii în intrerior pe spaţii improvizate (culoar.2. d.3. lecţii cu două teme. lecţii mixte combinate care rezultă din combinarea celor patru etape ale învăţării. lecţii de perfecţionare. lecţia pe trei părţi : pregătitoare fundamentală şi de încheiere.)şi pe timp friguros. e. lecţii cu o temă. d.3. După etapele învăţării deprinderilor şi sau priceperilor motrice abordate tematic: c. lecţii curente. lecţii cu trei teme. e. lecţii în interior. lecţii în are liber pe timp friguros. desfăşurată în scop metodic pentru a prezenta colegilor de specialitate nivelul care poate fi atins cu un colectiv de subiecţi. hol.1. sală de clasă cu bănci etc. obiectivele şi conţinutul elementelor de structură ale lecţiei de educaţie fizică 1.1. ultimele din fiecare semestru. lecţii de verificare. lecţii bilanţ (de regulă.

4.exercitii pentru educarea actului respirator.variante de mers şi alergare. Conţinut: . .informarea elevilor privind conţinutul lecţiei.anunţarea obiectivelor lecţiei şi sarcinilor motrice specifice acestora.temporale.salutul raportul la unele clase.captarea atenţiei. .stimularea treptată a marilor funcţiuni ale organismului şi asigurarea unui nivel optim de excitabilitate corticală pentru activitatea ce urmează..cogniţie. .exerceţii din deplasare.cunoaşterea situaţiei privind componenţa şi starea de sănătate a colectivului de elevi. .Dezvoltarea calităţilor motrice viteza sau îndemânarea Obiective: -educarea calităţilor motrice viteza sau îndemînare .etc Conţinut . care se pot executa liber. Influenţarea selectivă a aparatului locomotor „Optimizarea dezvoltării fizice” Obiective: . .mijloace specifice pentru educarea calităţilor motrice viteza sau îndemînare . cu partener.voinţă.mijloace de captare a atenţiei. paşi de dans etc..Însuşirea.complexe de exerciţii de dezvoltare fizică inspirate din gimnastica de bază. .dezvoltarea armonioasă a tuturor segmentelor corporale. . .consolidarea. 2. .modalităţi de evaluare a nivelului de dezvoltare a acestor calităţi 5. Conţinut: .dezvoltarea mobilităţii articulare şi elasticităţii musculare..educarea percepţiilor spaţio. stretching.abordarea aspectelor de afectivitate. Conţinut: .perfecţionarea sau verificarea deprinderilor şi-sau priceperilor motrice Obiective: formarea deprinderilor şi /sau priceperilor motrice de bază şi utilitar aplicative sau a celor specifice anumitor ramuri şi probe sportive.stimularea tonicităţii şi troficităţii musculare. cu obiecte.verificarea echipamentului şi a stării de sănătate. . 3. Pregătirea organismului pentru efort Obiective: . . pe fond muzical (tip gimnastrică aerobică). .educarea atitudinii corporale corecte. .educarea actului respirator.

mijloace specifice alese în funcţie de caracteristicile bio-psiho-motrice.Dezvoltarea calităţilor motrice forţa sau rezistenţa . 8. . autoconducere. Regulile principale de formare a temelor de lecţie sunt: .-educarea calităţilor motrice forţa sau rezistenţă . .dezvoltarea trăcăturilor de personalitate. temele se formuleaza prin enunţarea formei de .- formarea deprinderilor de expresieşi comunicare specifice activităţii.modalităţi de evaluare a nivelului de învăţare a celor predate în lecţie 6. . . 3. autoevaluare. şi constituie răspunsul la întrebarea „Ce vreau să realizez?” a. Prima etapa a proiectarii didactice este precizarea temelor şi obiectivelor lectiei. .salutul. Conţinut: .conştientizarea nivelului de execuţie şi participare din timpul lecţiei.Conţinut . „Aprecieri şi recomandări” Obiective: .scăderea indicilor marilor funcţiuni ale organismului la valori cât mai apropiate de cele iniţiale şi relaxarea musculară.Încheierea organizată a lecţiei.Tema de lecţie exprimă conţinutul pe care profesorul urmează să-l transmită elevilor in procesul de instruire.exerciţii de relaxare musculară şi de respiraţie. .aprecieri cu privire la modul de desfăşurare a lecţiei şi al participării subiecţilor..Obiective: . .stimularea activităţii independente.deplasare în alergare uşoară sau mers.Conţinut . Revenirea organismului după efort Obiective: . subordonate obiectivelor operaţionale alese.PROIECTAREA DIDACTICĂ 1.formarea capacităţii de autoorganizarea. Conţinut: .pentru calitaţi motrice.recomandări pentru activitatea independentă a subiecţilor. .mijloace specifice pentru educarea calităţilor motrice viteza sau îndemînare modalităţi de evaluare a nivelului de dezvoltare a acestor calităţi 7.

cele mai frecvente fiind lecţiile cu două teme. ”Dribling. „stând pe mâini .dintr-o ramură de sport . Temele pot fi combinate astfel: . “Forţa in regim de viteză”. . tema de lecţie va fi chiar proba respectivă ” Alergarea de rezistenţă” “Alergarea de viteză” etc. “Stând pe omoplaţi”.daca deprinderile sunt în stadiul de învaţare. .lecţiile cu două teme: • o calitate motrică -viteză sau capacităţi coordinative(îndemânare) şi o deprindere motrică . din deprinderi de bază(clasele I-IV) sau utilitar aplicative(I-VIII) • o deprindere motrică şi o calitate motrică-forţă sau rezistenţă . tema va menţiona: . De exemplu: ”Viteza de executie”.in cazul temelor din atletism : .cădere în pod” „ stând pe omoplaţi – rostogolire înapoi – cumpănă pe un genunchi”.elemente de gimnastica acrobatica sau o succesiune de elemente: “Rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit”. ”Rostogolire inainte din ghemuit in ghemuit – rostogolire inapoi din ghemuit in departat” etc. ”Aruncarea la poarta din alergare”’. “Viteza de deplasare”. la alergarea de rezistenţă putem avea ca temă : “ Pasul lansat în tempo moderat “ “ Startul de sus” . Combinarea temelor de lecţie Într-o lecţie pot fi abordate între una şi trei .dacă deprinderile sunt în faza de consolidare.manifestare pe care vrem sa o abordam. etc.prindere si oprire intr-un timp – aruncare la cos din saritura”etc . “Dă si du-te” etc. . . De exemplu. se pot formula ca teme fazele deprinderilor respective.săritura la aparate: “Săritura în sprijin ghemuit pe lada aşezată transversal şi săritură cu extensie” „ săritura cu rostogolire la ladă”.alergare. ”Rezistenţa in regim aerob” etc.actiune tactica : “Marcajul –demarcajul”.procedeul tehnic sau structura tehnică ce urmează a fi predate: ”Aruncarea la cos cu doua maini de la piept”.pentru deprinderi motrice. ”Ambidextria”.. „ cumpănă pe un picior – stând pe mâini”.pasa din alergare cu doua maini de la piept.

să parcurgă (1) distanţa de 25 m(2) în timp cât mai scurt(3) .(3) -pentru temele din deprinderi şi priceperi motrice: -pentru faza de învaţare. la sfarsitul lectiei.dintr-o ramură de sport şi din deprinderi motrice de bază sau utilitar aplicative şi o calitate motrică-forţă sau rezistenţă În combinarea temelor de lecţie trebuie să se ţină cont de următoarele cerinţe: • Nu se abordeaza în aceeaşi lecţie calităţile motrice viteză şi capacităţi coordinative (îndemânare) • Nu se abordeaza în aceeaşi lecţie calităţile motrice forţă sau rezistenţă • Nu se abordeaza în aceeaşi lecţie calitatea motrică viteză cu alergarea de viteză probă atletică • Nu se abordeaza în aceeaşi lecţie alergarea de rezistenţă probă atletică cu rezistenţa calitatea motrică • Se vor aborda teme care să se susţină reciproc în vederea facilitării transferului . elevul va fi capabil: . Obiectivele operaţionale reprezintă schimbările de natură motrică.• două deprinderi motrice .să conducă mingea de baschet în dribling (1) cu mana indemanatica şi cu cea neândemânatică.din ramuri de sport diferite. De exemplu.să execute (1) un număr de 10 repetări (3) la fiecare staţie a circuitului (2) . din aceiaşi ramură de sport.să execute plecări (1) din diferite poziţii(2) rapid (3) . din aceiaşi ramură de sport.să alerge (1) făra oprire (2) timp de 3 min. obiectivele operaţionale vor menţiona comportamentul motric observabil pe care trebuie să-l manifeste elevul(1). o deprindere motrică . la sfârsitul lecţiei .elevul va fi capabil: .dintr-o ramură de sport . din alergare (2) fară să o piardă de sub control(3) . afectivă.din jocul de handbal b.lecţiile cu trei teme: • o calitate motrică -viteză sau capacităţi coordinative(îndemânare) . -Obiectivele de natura motrică (psihomotrică) se formuleaza astfel: .dintr-o ramură de sport şi din deprinderi motrice de bază sau utilitar aplicative • două calităţi motrice -viteză sau capacităţi coordinative(îndemânare) şi forţă sau rezistenţă . obiectivele operaţionale vor preciza comportamentul motric observabil pe care trebuie să-l manifeste elevul(1).pentru temele din calitati motrice. cognitivă. din deprinderi de bază(clasele I-IV) sau utilitar aplicative(I-VIII) şi o calitate motrică-forţă sau rezistenţă • o calitate motrică -viteză sau capacităţi coordinative(îndemânare) şi două deprinderi motrice • două deprinderi motrice din ramuri de sport diferite.ca mecanism de influenţare pozitivă a procesului învăţării(învăţarea aruncării zvârlite cu o mînă. De exemplu.solicitată la aruncarea mingii de oină va favoriza învăţarea paselor şi a aruncărilor la poartă . condiţiile în care se manifestă acest comportament(2) şi pragul minim de reusită pe care trebuie să-l atingă elevul la sfârşitul temei (3).ce urmează sa se produca in comportamentul elevilor ca urmare a participarii acestora la diferitele situaţii de instruire in cadrul unei lecţii. conditiile in care se manifesta acest comportament(2) si pragul minim de reusita(3) .

Se pot identifica şi in cazul acestora anumite modificări motrice ce se pot raporta . condiţiile în care se manifestă acest comportament(2) şi pragul minim de reusită .(3) fara ajutor (2) . exprimat în termeni de eficienţă(3) De exemplu. De exemplu. A doua etapa a proiectarii didactice constituie raspunsul la intrebarea « Cu ce vom realiza cele propuse ? »Profesorul va completa indicatorii de recunoaştere ai planului de lectie : a) resurse umane-clasa.elevii vor deveni capabili : -să-şi felicite adversarul în caz de înfrângere -să coopereze cu colegii de echipa etc. Etapa a treia răspunde la întrebarea “ Cum vom realiza cele propuse ? “ Se stabilesc strategiile didactice. 3. De exemplu .Obiectivele operaţionale de natură motrică se reiau pe parcursul mai multor lectii. -durata verigilor -metodele si procedeele metodice utilizate -mijloacele de instruire(actiunile motrice ) .-să arunce la coş(1) din săritură (2) cu desprindere pe verticală (3) -să arunce la poarta (1) din săritură(2) cu braţ şi picior opus (3) -să execute bătaie (1) pe trambulină (2) cu amandouă picioarele (3) -pentru faza de consolidare.metodele si mijloacele de instruire.De exemplu pentru tema “Forta musculaturii bratelor “ne putem propune ca la sfarsitul lectiei elevul să execute(1) cu două repetări mai mult(3) decât lecţia anterioara(2) -Obiectivele de natură cognitivă reprezintă acumulările de natură teoretică şi modificările ce se produc . în cazul în care anumite efecte ale exersării solicită cicluri tematice de 8-10 lectii( calitati motrice).aceştia justificând elementele de dozare si organizare a colectivului de elevi ce vor fi consemnate în planul de lecţie. obiectivele operaţionale vor preciza comportamentul motric observabil pe care trebuie să-l manifeste elevul(1). la sfarsitul lectiei elevul va fi capabil: -sa inscrie(1) 5 din 10 cosuri(3) folosind aruncarea la cos din saritura -sa mentina standul pe cap (1) 3 sec.locul de desfasurare(dimensiuni). Profesorul va consemna in planul de lecţie urmatoarele .efectivul clasei(fete . la sfarăitul lecţiei . 2.Obiective de natura social-afectiva se referă la modificările de natură emoţională şi relaţională.baieţi) b)şcoala.materiale necesare c) resurse temporale-data Indicatorii de recunoaştere sunt absolut necesari .elevul va fi capabil: -să identifice rapid culori şi forme geometrice din spaţiul de lucru -să enunţe două reguli de baza ale jocului de handbal -să enunte doua procedee de pasare a mingii în jocul de baschet -să descrie conform terminologiei un exerciţiu la sol .la nivelul proceselor pshice .

Clasa a VI a Data :11.timp de lucru).6 panouri.aruncare la cos cu o mana. Obiective operationale :La sfirsitul lectiei elevii vor fi capabili : .oprire intr-un timp. numar de repetări.4 bete de stafeta TEME : 1. ……. -formaţii de lucru 1. Ultima etapă a realizării planului de lecţie răspunde la întrebarea “ Cum vom şti dacă am realizat ce ne-am propus ? “ .durata şi natura pauzei . Se stabilesc metodele şi criteriile de evaluare a nivelului de realizare a obiectivelor propuse.Viteza de reactie 2.Dribling .intensitătii(tempou de lucru.14 baieti) Loc de desfasurare:sala de sport (9m/18m) Materiale :6 mingi baschet.4.-dozarea mijloacelor-se va realiza prin mentionarea volumului (distante de parcurs. PLAN DE LECTIE (PROIECT DIDACTIC) Sc.6jaloane. Evaluarea se va prezenta in rubrica special destinată. nr.10 2006 Efectiv:24 elevi(14 fete .

coborarea expiratie jos 2.Stand departat.Stand departat picioarelor sibratelor palmelor pe 1 ridicarea bataia prin inainte coapse sus 5-8 idem 2.Organizarea colectivului de elevi (3 min) şi 1’ 1l+1L 2.coborarea bratelor prin inainte 8.alinierea -Verificarea echipamentului stării de sănătate -Anunţarea temelor lecţiei Dozare Formatii lucru indicatii metodice Linie pe un rănd de Metode si de evaluare Observatii Obiective motrice : O1.Stand jos 1-4 ridicare pe varfuri prin lateral 3.Sa enunte doua reguli de baza ale jocului de baschet.Mers -Alergare cu genunchii sus .Să işi incurajeze colegii O6.la doua-ghemuit. arcuire 1L 3 ture 1l 1L 1l 1D 1l 1D 1D 1L 2’ 4X8 1L 4X8 1D 1l 2D 1L 1l+1L 4X8 Dupa diagonala se schimba sensul Coloana cate doi Obiective afective: O5. folosind aruncarea la cos cu o mina precedata de oprirea intr-un timp : Obiective cognitive : O3.sarituri ca 5.cu mainile pe solduri 1-2 rasucirea trunchiului spre stanga .Stand cu pas saltat -Alergare 1-2 -Mers fandare spre dreapta cu dicarea bratelor lateral -Alergare accelerata 3-4 revenire -Mers cu miscari de respiratie 5-8 aceeasi miscare spre (intrare in -Mers in cadenta stanga 7.Să işi felicite adversarii in condiţii de infringere 5X8 4X Coloana de .Mers -Alergare cu pendularea gambelor inapoi Alergare cu pendularea gambelor inainte -Mers -Din alergare uşoară joc de atenţie: la un fluier.Sa enumere procedeele tehnice din structura . O2.Verigi durata si Continut -Adunarea. 1.cu inspiratii sus 5-8 revenire cubratelor prin lateral 4.ridicarea bratelor cu ridicarea bratelor sus. O4.4 saritura cu apropierea 1.la treipe mingea departat cu mainile – solduri asezat 1-4 rotari de trunchi spre stanga -Mers cu miscari de respiratie 5-8 rotari de trunchi spre dreapta 6.Sa execute plecari rapide din diferite pozitii.Stand de gimnastica) coloana 1-2 saritura cu departarea picioarelor si bataia palmelor sus 3.Stand .Sa inscrie 5 din 10 cosuri.Pregatirea organimului pentru efort (8 min) -Mers pe vărfuri cu braţele sus -Mers pe calcăie cu măinile la spate -Alergare uşoara -Mers -Alergare cu joc de glezne .

aruncare la cos cu o mana de sus (15 min) -dribling cu mana indemanatica. Echipele de pe locurile 3-4 vor da mana cu cele de pe locul 1-2. pasa cu 2 maini de la piept . oprire intr-un timp. oprire intr-un timp.4.Dribling. Se urmareste corectitudinea exercitiului castiga echipa care inscrie mai multe cosuri castiga echipa care inscrie mai multe cosuri -aruncare la cos de pe loc cu o mana de sus 2’ 6 grupe la 6 panouri 6 grupe la 6 panouri -dribling. 4X 4 siruri fata in fata la distanta de 12 m se da sirul castigator.Se ocoleste jalonul 5.Viteza reactie (10 minute) de -ridicari din diferite pozitii la semnal sonor : din ghemuit cu fata din ghemuit cu spatele din pozitie de flotare din asezat -plecari pe distante scurte la semnal sonor: din ghemuit cu fata din ghemuit cu spatele din pozitie de flotare din asezat -stafeta pe distanta scurta din ghemuit Coloana de gimnastica cate 4 2X 2X 2X 2X 2 X 5m 4 siruri se da sirul castigator 2 X 5m 4 siruri Primul elev de la fiecare sir va avea un bat de stafeta. aruncare la cos cu o mana de sus 4’ Cate 2 echipe la un panou -joc de baschet cu structurii de mai sus aplicarea 7’ . oprire intr-un timp.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili: Obiective motrice: O1. aprecieri (2 min) -alergare usoara -mers cu miscari de respiratie -mers in cadenta -evidentierea elevilor care au lucrat bine . CLASA a IX – a EFECTIV: 29elevi ( 16 fete..... Să parcurgă traseul de 10m. în timp cât mai scurt. O2...... SCOALA:.. Revenirea organismului dupa efort (3 min) 7. 13 băieţi) LOC DE DESFĂŞURARE: sala de sport ( 18m-15m) MATERIALE: bastoane gimnastică 24.. 2... bănci gimnastică 4 TEME: 1. Aruncarea la coş din dribling.. jaloane 4.recomandari pentru activitatea viitoare 1 tura 1 tura ½ tura 2’ Coloana cate unul linie pe un rand PLAN DE LECTIE (PROIECT DIDACTIC) PROFESOR: ……. Să înscrie 6 din 10 coşuri... Obiective cognitive: .. mingii 4.... folosind aruncarea la coş din dribling.... Concluzii..6.. Capacitate coordinativă generală....

O3.mers pe vârfuri braţele oblic sus.pas fandat. . .mers normal cu apucarea bastonului cu mâna dreaptă. . . Obiective afective: O5. . Să coopereze cu colegii în rezolvarea sarcinilor motrice.alergare cu joc de glezne. O6. prin înainte sus. . VERIGI DURATĂ Organizarea colectivului de elevi 3 min Pregătirea organismului pentru efort 10 min CONŢINUT Doza re 1min 1min 1min 1l 1D 1l 1D 1l 1D 1l 1D 2.alergare cu pendularea gambei la spate.adunarea. bastonul ţinut în mâna dreaptă apucat la mijloc. bastonul ţinut de ambele capete la spate jos. cu ducerea bastonului la fiecare timp. 1l din coloană câte unu. formarea coloanei de gimnastică Formaţii de Metode lucru şi evaluare indicaţii metodice Linie pe un rând „–„ In coloană câte 1 „–„ „–„ „–„ „–„ „–„ „–„ „–„ Ob s. crt 1. bastonul ţinut de ambele capete la spate jos. . .verificarea echipamentului şi a stării de sănătate. prin înainte jos. Să acorde ajutor în diferite situaţii de instruire Nr. Să descrie parcurgerea traseului.mers pe călcâie. .mers normal. Să identifice traiectoria mingii după aruncare.alergare cu pas adăugat. bastonul ţinut la spate la nivelul omoplaţilor. bastonul ţinut de ambele capete. .anunţarea temelor lecţiei. . bastonul apucat de ambele capete la spate jos. O4. . bastonul ţinut la spate sub axile. .alergare cu genunchii la piept. de ambele capete.

sus. apucat de ambele capete: T1 .Stând. braţele înainte jos. dr. T3. T5 – idem T1. bastonul ţinut de ambele capete: T1 – ghemuire. ini. Influenţarea aparatului locomotor 8 min 1. şi Tr. dr.8 – idem T1. prin înainte sus.2. aplecat.8 – extensie cu arcuire.idem T1. Br.3 – îndoire cu arcuire dr. T3.7 – idem T2. T7. 4.. 2.4 – idem T1.. 3. ducerea Br. T5. ridicarea Br. braţele jos. Stând.2 – răsucire cu arcuire dr. braţele înainte jos. Tr. braţele întinse înainte. braţele înainte jos: T3 – pas lateral cu piciorul drept.4 – răsucire cu arcuire stg. bastonul apucat la mijoc cu ambele mâini: T1. bastonul în faţă jos.4 – îndoire cu arcuire. Stând depărtat. inai. T5. T5.. Br.4. T6. bastonul în faţă jos. T4 – revenire T1. T2 – revenire T1. Stând depărtat. cu ducerea Br..2 – aplecare cu arcuire. T2. bastonul apucat de ambele capete: T1. 5.6 .2.pas înainte cu Pc. prin înainte oblic sus. Br.8 – idem T1.4. apucat de ambele capete: T1 – pas lateral cu Pc.jos. T2 – întinderea picioarelor. T3. Stând.3 T8 – Po. T4 – idem T1. 4x8 4x8 4x8 4x8 4x8 .formarea coloanei de gimnastică 3. prin înainte sus.

4.T5. T5. T4 – revenire.4 – ridicare pe vârfuri cu ridicarea braţelor prin înainte şi inspiraţie.2. Capacitate coordinativă generală 10min Traseu: 6x 1. aşezat pe sol: T1 – săritură peste baston înainte. 9. 8. T3.4 – idem T1. T5. rostogolire înainte din ghemiut în ghemuit. cu piciorul stg. 2.8 – revenire cu expiraţie 4. Culcat dorsal cu braţele sus. bastonul de ambele capete apucat: T1 – extensia Tr. Aruncarea la 1. dribling printre jaloane cu mâna neândemânatică. bastonul de ambele capete apucat: T1. Stând cu bastonul în faţa vârfurilor picioarelor. T5. bastonul peste vârful picioarelor şi arcuire. Stând depărtat cu braţele jos.8 – idem T1. T2 – revenire. Aruncarea mingii în sus şi înainte – 6x coş din dribling prindere – oprire – dribling – aruncare la 10 min coş din dribling. 7. sărituri la coardă (5).. bastonul de ambele capete apucat: T1 – ridicare în aşezat. 4. 2. Culcat facial cu braţele la spate jos. T2 – revenire. dribling printre jaloane cu mâna îndemânatică ( 5 jaloane ). 4 grupe x 6 elevi .3 – îndoirea Tr.4 ( T7. T4 – revenire.4. alergare pe banca de gimnastică. T2.8 – idem T1. Dribling – oprire – pivotare – pasa – 6x 4x8 4x8 4x8 4x8 4 grupe x 6 elevi 5.8 – idem T1. T3 – extensia picioarelor. 3. înainte. 6. 5.

3. 2x10s palma sprijinită pe umărul stâng. braţul drept întins în 2x prelungirea trunchiului 8”x 8”.mers cu mişcări de respiraţie. 3. aprecieri 2 min reprimirea mingii -dribling cu schimbare de direcţie – aruncare la cos din dribling. relaxare ( 8”). Concluzii. 1 tur . Ieşire la minge – prindere – oprire – fentă de aruncare – fentă de depăşire – 6x dribling – aruncare la coş din dribling. se repetă şi cu cealaltă mână.alergare uşoară.recomandîri pentru activitatea viitoare 1 min Coloană câte 1 semircerc Linie pe un rând . din stând depărtat: îndoirea trunchiului spre stânga. Joc bilateral cu temă – toate aruncările la coş se vor executa din dribling 4 min . din stând: aplecarea trunchiului înainte. 2x . Revenirea organismului după efort 5 min 7. braţele întinse la spate jos 8” x 8”. 1 tur .6.strecing: 1. mâna stângă apasă pe cotuldrept (8”).evidenţierea elevilor care au lucrat 1 min corect. . stând depărtat: braţul drept întins. 2. 4.

de caracteristicile acestuia (paraverbalul) .se va evita repartizarea elevilor in grupuri de care sunt respinsi. -sa fie plasate la o distanta optima fata de alte materiale. intenţiei de a induce calmul şi relaxarea etc. Formatiile de lucru trebuie alese astfel incat: -sa asigure realizarea unei densitati motrice si functionale corespunzatoare tipului de lectie. dar succesul său e asigurat de o serie de rutine(consemne) pe care le stabileşte cu elevii. trebuie să evite monotonia şi să susţină demonstraţia profesorului sau exersarea elevului.ORGANIZAREA CLASEI Lecţia de educaţie fizică şcolară impune din partea profesorului o atenţie deosebita privind modul de organizare a colectivului de elevi. profesorul de educatie fizica trebuie sa utilizeze permanent cele mai eficiente formatii de lucru. -prin numaratoare.Acestea se vor alege in functie de : -sarcinile motrice care trebuie executate . subordonat de asemenea ambianţei. pe care le desfasoara elevii in timpul lectiei. de preferat să varieze pe parcursul unei lecţii în funcţie de situaţiile create. -sa permita executarea sarcinilor motrice de catre elevi fara riscul accidentarii . Comenzile pentru începerea şi încetarea acţiunilor motrice pot fi transmise verbal şi nonverbal. Datorita continuturilor. Un alt aspect al organizarii colectivului de elevi se refera la alcatuirea grupelor necesare diferitelor exercitii trebuie sa se tina seama de urmatoarele criterii: -nivelul de pregatire in domeniul temei respective(grupe de nivel biomotric in cadrul tratarii diferentiate a elevilor).locului de desfasurare. recomandărilor. Comunicarea verbală este dependentă în mare măsură de modul concret în care se foloseşte limbajul. poate scădea în cazul explicaţiilor.ce se regăseşte în educaţie fizică în diverse ipostaze: − volumul vocii. -materialele de care dispune. − ritmul vorbirii. -spatiul pe care il are la dispozitie.stimulativa pentru elevi.elevii trebuie sa fie însoţiţi de profesor. CONDUCEREA CLASEI Fiecare profesor dispune de metode şi mijloace de conducere a grupului de elevi. -prin valorificarea coloanei de gimnastica. peretii sau gardurile terenului. a activitatilor motrice dinamice. -elevii sa poata avea posibilitatea urmaririi demonstratiilor care se realizeaza in lectie. La intrarea şi ieşirea din sala de sport (sau pe teren).4. Pentru crearea unei atmosfere de lucru placuta . 5. .

-să intervină în cazul apariţiei unor astfel de cazuri.Un bun plasament se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte: -să poată observa şi supraveghea toti elevii. Comunicarea nonverbală se face prin: gesturi. maniera de anuntare si continutul temelor de lectii 2. gestuale sau sonore cu ajutorul fluierului.înainte de inceperea lectiilor se verifică starea materialelor . . Profesorul trebuie : -să prevină cazurile de indisciplina. deoarece cei care doresc să iasă in evidenţa prin actele lor de bravură.) .− tonalitatea vocii variază în funcţie de situaţie.prin plasamentul său. Profesorul trebuie sa dea dovada de consecventa si fermitate in aplicarea regulilor si sa nu ridice tonul sau sa ameninte elevii care le incalca. Crearea unui climat afectiv în colectivul şcolar şi utilizarea unor tehnici de . . de la cea fermă cerută de comandă. înseamna a depista orice atitudine negativă în faza incipientă şi a evita participarea mai multor elevi. se vor avea in vedere urmatoarele aspecte : -intrarea in posesia materialelor se va face numai la comanda profesorului ( exemplu : „primul elev din şir ia cate o minge”. conţinutul lecţiei şi manierea de predare a acestui conţinut trebuie evitate problemele de indisciplină în timpul lecţiei. de exemplu :un fluierat scurt pentru inceperea actiunii motrice urmat de alt semnal similar pentru oprire . − articularea cuvintelor (dicţia). la cea puternică din timpul conducerii. Intervenţia va consta în : deplasare în direcţia elevului observat. profesorul trebuie să poată să circule în interiorul suprafeţei ca să poata urmări toţi elevii care participă la activitate.PLASAMENTUL PROFESORULUI Plasamentul profesorului reprezinta un element important al algoritmului de conducere al lectiei. obţin de fapt ceea ce îşi doresc. sau scăzută impusă de momentele de explicaţii. fluierat scurt succesiv pentru încetarea acţiunilor motrice În ce priveste utilizarea materialelor.Observaţia verbală nu trebuie să se facă în faţa tuturor elevilor. astfel încât să nu fie deteriorate şi să nu prezinte pericol de accidente. privire insistentă asupra lui sau deplasare în direcţia elevului şi observaţie verbal.In aer liber se impune utilizarea fluierului datorita distanţelor ce pot apare între profesori si elevi. importantă pentru claritatea mesajului. În predarea jocurilor.Desfăşurarea unor lecţii interesante.să permită elevilor cea mai buna vizibilitate în timpul demonstraţiilor si corectărilor. persuasiv si nicidecum nervos . lipsite de monotonie. Plasamentul profesorului faţa de formaţiile de lucru in cadrul demonstrării se va face pe latura cea mai mare a acesteia. recomandări etc.Observând toţi elevii .” al doilea elev ia câte trei jaloane”. In interior. 6.Observaţiile se fac pe un ton calm. Cu ajutorul fluierului se stabileste un limbaj comun. demonstraţie. se prefera comunicarea verbală care trebuie să fie fermă. REZOLVAREA SITUAŢIILOR DE INDISCIPLINĂ Prin atitudinea profesorului . agreabile.se vor referi la comportamentul indizerabil şi vor conţine regulile pe care elevul nu le-a respectat.MOTIVAREA ELEVILOR PENTRU PARTICIPAREA LA LECŢII Exista mai multe modalitaţi de asigurare a unui nivel optim de motivare 1. Elevii trebuie sa fie organizaţi să il poata vedea pe cel care demonstrează.

frontal( este cel mai eficient).Copiii vor sti ce conţinuturi urmeaza a fi însuşite 8. cu teme atât din deprinderi cât şi din calităţi motrice .. deprinderi şi priceperi motrice. . 6. La clasele I şi a II-a. Structura lecţiei este asemănătoare cu cea de la celelalte cicluri de învăţământ. .aprecierii si notării elevilor. fruntaşi. 7. componente ale capacităţii de organizare (întoarcerile de pe loc. Pregătirea organismului pentru efort: predomină exerciţiile din şcoala mersului şi alergării. Pot fi executate şi complexe de dezvoltare fizică de gimnastică aerobică. Prezentarea unor modele de identificare pentru elevi (profesori. Organizarea colectivului de elevi : 5 minute.pe grupe ( preponderent la clasele a IIIa şi aIVa) . Nu sunt recomandate exerciţiile în perechi. Influenţarea selectivă a aparatului locomotor. jocurile de mişcare şi o parte din exerciţiile de front şi formaţii. ajungând chiar la 8-10 minute La clasa aIa. formaţiile de deplasare).lecţii de învăţare a deprinderilor motrice de bază . se recomandă exerciţii individuale libere. Vergile tematice: temele de lecţie se constituie din calităţi motrice. 5. 4. localizate la nivelul segmentelor corpului. Jocul este principala metodă de instruire pentru dezvoltarea calităţilor motrice şi consolidarea deprinderilor motrice. .lecţii de consolidare a deprinderilor motrice de bază. condiţie favorizantă pentru manifestarea activă a tendinţelor emulative.Afişarea sistemului de evaluare-probele de control si baremurile care stau la baza verificării.Afisarea planificarii calendaristice. şi la început de semestru Se anunţă temele lecţiei. elemente din şcoala alergării.lecţiile mixte combinate. Utilizarea în cadrul lecţiilor a întrecerilor care să stimuleze spiritul competitiv al elevilor. 3. 7. Prezentarea unor materiale audio-vizuale pe teme sportive (filme documentare.Particularităţi alelecţiei de educaţie fizică în învăţământul primar: Tipologie.după învăţarea regulilor de desfăşurare şi a sarcinilor motrice specifice. PARTICULARITĂŢI ALE LECŢIEI DE EDUCAŢIE FIZICA 1.ridicare a tensiunii emoţionale la elevi. Durata verigilor lecţiei este variabilă de la o clasă la alta şi pe parcursul aceluiaşi an şcolar. acestea se vor anunţa şi în momentul în care se trece la realizarea lor. Procedele de organizare a exersării: . Jocurile şi întrecerile devin şi mijloace eficiente de rezolvare a altor teme şi obiective de instruire . Organizarea unor întreceri intergrupuri. săriturii. sportivi. diapozitive etc).

care să poată fi condusă de un elev. se pot concepe programe de încalzire speciale. cu teme numai din calităţi motrice de bază(în sezonul rece .VIII. 3. cu sau fără fond muzical . la clasele VII.Particularităţile lecţiei de educaţie fizică în învăţământul gimnazial: Tipologie: . Structura lecţiei.Particularităţile lecţiei de educaţie fizică în învăţământul liceal: Tipologie: -lecţii de învăţare(mai puţine ) -lecţii de tip consolidare (predominante) -perfecţionare Pregătirea organismului pentru efort . Deprinderile şi priceperile motrice sportive .complex de exerciţii sub comanda unui elev. . .lecţii mixte ( atunci când unele teme sunt din calităţile motrice de bază şi altele sunt din deprinderile motrice). Deosebit de eficiente pentru dezvoltarea calităţilor motrice la acest ciclu de învăţământ rămân jocurile de mişcare. Influenţarea selectivă a aparatului locomotor.lecţii de pregătire fizică generală. Organizarea colectivului de elevi 2-5 minute(durata este mai mare la început de an şi la clasele aVa şi VIa ) Pregătirea organismului pentru efort . se recomandă : . -complex de gimnastică aerobică. apoi la exersare în condiţii de joc . . cât şi în ultima verigă a acesteia.se pot dezvolta foarte bine toate calităţile motrice.-complex de exerciţii pentru fete şi separat pentru băieţi. ştafetele şi parcursurile aplicative.adecvate temelor de lecţie care să poată fi condusă de elevi.lecţii de învăţare a deprinderilor şi priceperilor motrice specifice ramurilor de sport. se recomandă ca de la exersarea lor separată să se treacă la exersarea în cadrul structurilor tehnice. se recomandă conceperea unor programe pentru o anumită perioadă ţinăndu-se cont şi de temele de lecţie ce urmează a fi abordate. Calităţile motrice .alcătuirea unor complexe de exerciţii de de dezvoltare fizică sub conducerea profesorului.în absenţa condiţiilor materiale specifice. apropiate de joc.complex de exerciţii cu caracter corectiv. . se pot concepe programe de încalzire speciale. În cazul deprinderilor atletice. Verigile tematice.2. se va pune accent pe exersarea în condiţi de concurs (masurarea performanţelor obţinute) Temele pentru acasă creşte pot fi date atât pe parcursul lecţiei.

Pentru desfăşurarea acestor lecţii.să nu fie precipitaţii puternice ploaie sau. .Mijloacelor de instruire pot fi diferite chiar pentru acelaşi conţinut tematic. Tipologie Dezvoltarea calităţilor motrice(nu verificare) . capătă pondere mult sporită . -Întrecerea. conducerea şi evaluarea propriilor execuţii sau a execuţiilor colegilor de grup. au efecte mai benefice asupa elevilor faţă de cele desfăşurate în interior.umiditatea aerului să fie cuprinsă între 35-65%. -Se lucrează pe grupe de nivel valoric biomotric cu caracter deschis.Particularităţile ale lecţiei desfăşurate în aer liber pe timp friguros( sezon rece). trebuie neapărat să fierealizată o pregătire treptată elevilor în asemenea condiţii şi să dispună de un echipament adecvat. Temele pentru acasă se dau atât pe parcursul lecţiei cât şi în ultima verigă. . în funcţie de oferta educaţională şi opţiunile elevilor. lecţiile de educaţie fizică şi sport se pot desfăşura în aer liber afară numai dacă sunt îndeplinite urmaătoarele condiţii: . Lecţiile de educaţie fizică şi sport desfăşurate în aer liber afară.Se exersează pe grupe diferenţiate. nu se mai insistă asupra optimizării dezvoltării fizice . sub formă de concursuri regulamentare. indiferent de sezon.Se pune accent pe autoconduvere şi autoorganizare Influenţarea selectivă a aparatului locomotor .temperatura aerului să nu fie mai mare de minus 10 grade . 4. simultan.ninsoare.Calităţile motrice se pot aborda ca teme de lecţie separat sau combinat. .Uneori această verigă nu mai este abordată sau se realizează împreună cu pregătirea organismului pentru efort Verigile tematice. -Tratarea diferenţiată în funcţie de sex este o necesitate -Creşte participarea elevilor la organizarea . .(detentă) .Se pot aborda mai multor ramuri de sport. .viteza vântului să fie doar până la 5m/s .să nu existe nebulozitate şi poluare a aerului .mai ales.

Pregătirea organismului pentru efort . .nu se recomandă folosirea mobilierului din spaţiile alese. mai ales din sălile de clasă. Unele obiective specifice acestei verigi se realizează parţial. în cazul clădirilor cu etaje. aproape deloc. va avea o durată de aproximativ 7-8 minute . pentru a nu deranja celelalte activităţi. coridoare sau holuri.Particularităţile ale lecţiei desfăşurată în spaţii improvizate din interior.culoare. patinaj pe gheată. din unele sărituri cu sprijin specifice tot gimnasticii sau chiar din jocurile sportive. pentru practicarea exerciţiilor fizice. folosirea metodelor şi procedeelor metodice verbale şi intuitive de predare instruire. . .. având în vedere temperatura mediului ambiant. Organizarea colectivului de elevi . Temele şi obiectivele operaţionale corespunzătoare nu trebuie să solicite. trebuie să fie sub 30 de secunde sau să se efectueze în spaţiul din interior unde se echipeaz subiecţii (clasă sau chiar culoar ). pe timp friguros( sezon rece) Spaţiile pot fi: . -Influenţarea selectivă a apartului locomotor. cu alţi elevi. în interior .să aibă totuşi dimensiuni rezonabile pentru practicarea exerciţiilor fizice. pe parcursul verigii pregătirea organismului pentru efort. Cerinţe pentru desfăşurarea lecţiei în spaţii improvizate : .din unele deprinderi şi/sau priceperi motrice( mai ales utilitar aplicative. aerisirea spaţiului respectiv aranjarea şi ştergerea de praf a „mobilierului” .echipament corespunzător al elevilor.Consolidarea deprinderilor şi/sau priceperile motrice(inclusiv din schi.cum ar fi pasele sau chiar driblingul etc.săli de clase cu bănci sau săli de festivităţi. .să fie situate la parter sau la subsol. -Aprecierile şi recomandările” trebuie să fie foarte scurte sau să se realizeze succint.calităţile motrice (mai puţin viteza de deplasarea şi rezistenţa de tip aerobă) . din gimnastica acrobatică şi ritmică. 5. sanie dacă sunt conditii concrete prielnice). Se pot aborda teme din: .. nu se mai constituie în verigă de sine stătătoare.să nu aibă legătură cu alte spaţii sau săli în care se desfăşoară alte activităţi didactice.) . .măsuri de ordin igienic.

calitatea elementelor insusite in raport cu prevederile programei de specialitate( pentru subsistemele educatiei fizice si sportului care au o asemenea programa). modul de indeplinire a unor sarcini organizatorice etc. a elementelor insusite. nu ne putem ghida exclusiv dupa marimea cifrica sau calitativa a ratei de progres. Capacitatea de practicare independenta a exercitiilor fizice de catre subiect.Dificultatea consta in aceea ca progresul este intoteauna mai mare la cei cu nivel initial mai mic la cei cu nivel initial mai mare. i. Progresul realizat de subiect.EVALUAREA ÎN LECŢIA DE EDUCAŢIE FIZICĂ 1. Capacitatea subiectului de a aplica in practica elementele insusite. asamblare etc. insusite de subiect. Nu exista criteriu fara importanta si nici unul cel mai important.Criteriile de evaluare a. concretizata prin frecventa la lectii. Nivelul cunostintelor teoretice. Capacitatea subiectului de restructurare . dar cel mai important este sa stim sa-l interpretam si sa-l respectam. privind practicarea exrecitiilor fizice.8.. Performanţa motrică. adică rezultatul la probele de control măsurabile. Deci. d. Este o formula de calcul al acestui progres. h. participarea la actiunile competitional. adica »capacitatea de generalizare ». Cantitatea si. Atitudinea subiectului fata de educatie fizica si sport. Care este cel mai important criteriu ? Raspunsul nu poate fi decat unul singur : toate sunt importante in unitatea si interdependenta lor. f. c. g. mai ales. b.sportive. e. . Nivelul de dezvoltare fizica a subiectului.

a.8. Nu se produce feed-back-ul. Indeplinirea de catre elevi a unor sarcini speciale de natura organizatorica sau metodico. Metoda aprecierii.1. Executarea de catre elevi a unor deprinderi si priceperi motrice in conditii analoage (asemanatoare) probei. arbitrarea unor intreceri.7. aplicat incepand cu anul de invatamant 1999-2000. a.1. doar la clasele cu profil de educatie fizica si sport. atunci cand se imparte clasa pe grupe de lucru etc.3. conducerea recreatiei organizate pentru elevii din clasele I-IV . a. foarte bine.5.2. in majoritatea cazurilor.2. Metode de apreciere si notare sau acordare de calificative non-verbale. Trecerea probelor motrice prevazute in « Sistemul National Scolar de Evaluare la disciplina Educatie Fizica si Sport” . responsabil(a) cu aducerea unor materiale din vestiar sau magazie . Aceasta metoda. se poate aplica in cazul efectuarii de catre elevi a unor probe pentru calitatile motrice. ramurei sau activitatii respective.mai corect. in functie si de optiunile profesorului si elevilor privind probele prevazute. mai precis scrise. dar nu exprimaprin cuvinte. zonal sau chiar local.4. notarii sau acordarii de califictive pe baza unor norme sau baremuri cuprinse in anumite tabele valabile pe plan national. responsabil(a) cu prezentarea in scris a colegilor absenti de la lectii sau alte activitati specifice . Observarea curenta a elevilor si inregistrarea datelor observatiei(reactia la efort. stabilite de fiecare profesor pentru orele de educatie fizica din Curricum-ul la decizia scolii si pentru orele extracurriculare.2.Metodele de evaluare a. cand se acorda si note sau calificative. in acest caz si numai in acesta inlocuieste verificarea sau. numita si absoluta. care se trec in catalog : b.valoarea aprecierii respective nu procedeaza bine din punct de vedere metodic. insuficient etc. a.1. a. Elevul. atitudini comportamentale pe ansamblu si in situatii deosebite etc. conducerea gimnasticii zilnice . inclusiv a unor jocuri sportive bilaterale . Trecerea unor probe de cunostinta teoretice de specialitate (prezenta in etapa actuala.) b.6.didactica : conducerea unor verigi din lectie . Trecerea unor probe de motrocitate.se suprapune verificarii) unor indici de dezvoltare fizica( atunci cand nu se face control medical autentic si se respecta criteriul dezvoltarii fizice in evaluarea randamentului elevilor la educatia fizica si sportiva scolara !) a. Executarea de catre elevi a unor deprinderi si priceperi motrice in conditii concrete de concurs ( desfasurat conform regulamentului oficial). dar si din punct de vedere educativ. nu cunoaste nivelul executiei sale. conform principiului autonomiei. b. Metode de verificare : a. a. . Masurarea (care. lider. Metoda aprecierii verbale.de acordarea unor calificative. b. Cine face apreciere. Metode de apreciare si notare sau acordare de calificative . nu stie daca a executat bine. satisfacator.2. atunci cand aprecierea este insotita.permanent. dar necesara si pentru restul educatiei fizice si sportive scolare).

didactica. Metoda de apreciere. aparţine jocurilor de mişcare care posedă potenţialul formării la aceştia a capacităţilor socio-psihomotrice şi a atitudinilor de autoafirmare.4.2. iar în epoca modernă de Froebel. CERINŢE METODICE GENERALE : . b. Metoda de apreciere. de Vittorino da Feltre. metoda numita si relativa. autoevaluare şi a orientării valorice a personalităţii. 2. atractive. Decroly. VII. dar şi pentru orientarea şi selecţia iniţială în unele ramuri sportive. însoţită de simţăminte de înălţare şi încordare.Folosite foarte mult şi în formele de organizare ale timpului liber ele sunt activităţi totale. Metoda aprecierii. notare sau acordarede calificative pe baza progresului individual.5. b. Cerghit ş. i se atribuie o importanţă deosebită.a. CONSIDERAŢII GENERALE În cadrul literaturii de specialitate consacrată problemei activităţii umane. calculat in functie de valoarea performantiala initiala si finala. b. o importanţă majoră în educaţia fizică a elevilor şi îndeosebi a elevilor din clasele primare. în scop recreativ. cu implicaţii deosebite asupra dezvoltării personalităţii. În concluzie putem spune că jocul este o activitate complexă. Cu toate acestea. JOCURILE DE MIŞCARE ÎN LECŢIA DE EDUCAŢIE FIZICĂ 1. întotdeauna desfăşurată după reguli acceptate de bunăvoie şi în afara sferei utilităţii sau necesităţii materiale. apoi de Bacon.sunt activităţi de tip ludic. Metoda de apreciere.naturale cu mari valenţe recreative şi compensatorii. în vremea Renaşterii. desfăşurată spontan după reguli prestabilite. notare sau acordare de calificative in functie de modul in care elevii indeplinesc unele sarcini speciale de natura organizatorica sau metodico.2.2. Este metoda care depinde aproape exclusiv de competenta profesionala a cadrului didactic evaluator. Ideea de a folosi jocul în scopuri educative a venit încă din antichitate exprimată de Platon iar mai târziu. sportiv şi totodată de adaptare la realitatea socială. Ea este foarte buna pentru scolile in care nu exista decat cate o clasa de elevi la acelasi nivel de varsta de pregatire. predominant motrică şi emoţională.. Deci.2. Montessori. de voioşie şi destindere Jocurile . jocului ca factor primordial de socializare.3. de-abia în epoca noastră s-a făcut din joc un adevărat instrument educativ didactic în care se menţionează rolul preponderent şi deosebit al jocurilor de mişcare pentru formarea la elevi a anumitor capacităţi psiho-fizice. notare sau acordare de calificative pe baza nivelului de executie tehnica sai tactica a unor deprinderi si priceperi motrice in conditii de exersare partiala sau globala( inclusiv joc sportiv bilateral). a priceperilor şi deprinderilor motrice. Acesta este o acţiune specifică încărcată de sensuri şi tensiuni. notarii sau acordarii de calificative prin comparatia rezultatelor obtinute doar la nivelul unei clase de elevi.b. este luat in calcul doar indicile de progres. În acest context.2.Profesorul « aseaza » in ordine rezultatele elevilor din clasa respectiva si face scalarea acestora pe intervale corespunzatoare notelor.

reacţia elevilor va fi identică.Explicarea şi demonstrarea jocului cere ca acestea să fie scurte.intensitatea şi complexetitatea efortului fizic implicat: *numărul participanţilor. încât să-l oblige pe elev să execute acţiunile care pot contribui la realizarea obiectivelor instructiv-educative propuse.încetinită “ a jocului cu întregul colectiv. 3 LOCUL. durata efortului şi solicitarea organismului corespunzătoare vârstei şi nivelului de pregătire. sarcina încredinţându-se prin rotaţie. dozarea efortului este dependentă si de următoarele variabile : *volumul. Regulile trebuie să fie înţelese şi reţinute de elevi.La alegerea jocului se va ţine seama de: scopul instructiv-educativ urmărit unde din numărul mare de jocuri se va alege cel care contribuie cu cea mai mare eficienţă la realizarea obiectivelo de instruie prevăzute. ei participând din obligaţie.Regulile jocului vor fi astfel stabilite. depăşind posibilităţile de înţelegere şi execuţie. se recomandă a aparţine elevilor .funcţionale şi psihice ale elevilor. regulile de desfăşurare etc. . Jocul poate fi demonstrat integral sau numai prin unele momente importante.volumul şi calitatea materialelor folosite *formaţiile de lucru şi modalităţile concrete de exersare. Dacă jocul e prea simplu interesul elevilor va fi scăzut. Jocurile folosite trebuie să-şi propună atingerea obiectivelor operaţionale de natură psiho-motrică. în cadrul acţiunilor de formare a echipelor trebuie rezolvată şi problema alegerii căpitanilor de echipă. excepţie făcând verigile destinate influenţării selective a aparatului locomotor şi cea a aprecierilor şi recomandărilor.. dar complete. .Dozarea efortului în jocurile de mişcare trebuie să fie în concordanţă cu veriga lecţiei în care se folosesc şi cu obiectivele operaţionale psihomotrice pe care le îndeplinesc . . elementele care-l compun să fie cunoscute. mai multor elevi. când pretinde respectarea unui număr mare de reguli se poate recurge la executarea .dimensiunile terenului de joc .Conţinutul jocului trebuie să corespundă particularităţilor somato. cognitive şi socio-afective.pentru a fi competitive. aceştia pot fi numiţi de către profesor. . .Formarea echipelor sau grupelor se face astfel încât să fie aproximativ egale ca valoare.În alegerea şi organizarea jocurilor de mişcare trebuie respectate unele cerinţe metodice care condiţionază în mare măsură atingerea obiectivelor urmărite. Dacă jocul e prea complicat ca structură şi efort. prezentând conţinutul jocului. condiţiile materiale şi climaterice în care urmează să se defăşoare activitatea. calităţile solicitate de joc. după care se va executa în ritm normal. . scopul urmărit. .Pregătirea materialelor pentru jocuri ca şi rearanjarea lor . jocul de mişcare poate fi folosit cu succes în aproape toate momentele lecţiei. ROLUL ŞI DESCRIEREA PRINCIPALELOR JOCURILOR DE MIŞCARE ÎN LECŢIA DE EDUCAŢIE În funcţie de obiectivul urmărit.

În veriga I a lecţiei se recomandă atunci când e cazul .3. să alerge la colţul respectiv.1. jos Alb negru Bucheţelele Colţurile colorate Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători Descriere Fiecare colţ al sălii sau terenului va primi denumirea unei culori. utilizarea unor jocuri pentru captarea şi educarea atenţiei.Elevii trebuie să ţină minte şi la anunţarea unei culori de către profesor. pot fi strigate şi alte culori în afara celor atribuie colţulurilor.Cei care greşesc sau ezită. Reacţie inversă comenzii . Indicaţii metodice: Pentru a creea surpriza. Jocuri folosite în veriga „Organizarea colectivului de elevi”. vor fi penalizaţi. Jocuri folosite: „Colţurile colorate” „Reacţia inversă comenzii” Sus. Pentru clasele I-IV. colţurile pot primi denumiri de animale sau păsări.

stabilite în prealabil.negru Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători Descriere Elevii se deplasează într-o formaţie de marş. De exemplu: la cuvântul alb elevii vor sări într-un picior. sau sărituri ca mingea. alergare. şi toţi copiii ridică braţul stâng. iar ei trebuie sa execute mişcarea inversă celei comandate. vor executa mers ghemuit la comanda „sus” şi mers pe vârfuri la comanda „jos”. De exemplu: se comandă ridicarea braţului drept. la negru vor reveni la mersul obişnuit. . negru. Alb. la auzul cărora elevii trebuie să execute anumite variante de mers. Indicaţii metodice: Comenzile pot să se succeadă şi consecutiv pentru a creea surpriza. Reguli: Elevii care greşesc sunt penalizaţi cu un punct. sau se comandă pas alergător şi elevii executa mers.Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători Descriere Jucătorii pot fi în deplasare sau pe loc şi li se adresează diferite comenzi. Sus jos (execuţie inversă comenzii) Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători Descriere Elevii care se deplasează în mers sau la alergare. iar profesorul începe o povestire în care introduce foarte frecvent cuvintele alb.

2. mers pe vârfuri sau pe călcâie etc.. Bucheţelele Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători Descriere Jucătorii se deplasează prin flanc câte unul sau câte doi şi primesc din mers.La auzul numărului strigat.cu un punct. jucătorii se grăbesc să formeze grupe egale de jucători. atractive şi care să angreneze frontal în exersare toţi elevii.Reguli: Fiecare întârziere se penalizează. Jocuri folosite: „Bucheţelele”. vor fi penalizaţi cu un punct sau vor primi pedepse mici. 3. Jocuri folosite în veriga „Pregătirea organismului pentru efort”. Reguli: Jucătorii care au rămas în afara grupelor formate din patru jucători. ca şi greşelile . La un moment dat. Indicaţii metodice: Povestirea trebuie astfel improvizată astfel încât elevii să nu poată bănui momentul când se vor pronunţa cele două cuvinte. conducătorul jocului strigă un număr. hazlii. sau pentru executarea anumitor mişcări din mers sau alergare. diferite comenzi pentru mers rapid sau încet.Câştigă elevul cu cele mai puţine penalizări. . aşezaţi în cerculeţ apucaţi de mâini pe la spate. Şoarecele şi pisica Batista „Şarpele îşi prinde coada” „Pescarul şi plasa” „Schimbă liniile”. În veriga a II-a a lecţiei se folosesc de regulă jocuri de mişcare cunoscute . „Leapşa”(în diverse variante). de exemplu „patru”.

Indicaţii metodice: La început jocului, precum şi la clasele mici (I-II) se vor striga numere mici pentru a uşura gruparea elevilor. Numerele strigate trebuie să ducă la rămânerea unui jucător sau a doi jucători în afara grupelor (nu mai mult).

Leapşa cu ghemuire Condiţii: -Sală mare, teren -Număr nelimitat de jucători Descriere Dintre jucători se alege un urmăritor.Jucătorii aleargă liber pe spaţiul fixat pentru joc, evitând să fie prinşi prin ghemuire. Urmăritorul nu are voie să prindă jucătorul ghemuit.Jucătorul atins, devine urmăritor. Reguli: Jucătorii nu au voie sa rămână ghemuiţi mai mult 1"- 2”( secunde). Indicaţii metodice: Profesorul va urmări ca elevii să nu staţioneze prea mult. Se pot stabili mai mulţi prinzători dacă numărul de jucători este mare. Variante: “Cu cocoţare” : Leapşa cu panglică, fiecare jucător are o panglică pe care urmăritorul caută să o ia. “De-a prinselea cu ajutor”, pentru a scăpa de urmăritor, jucătorii se prind câte doi. Şoarecele şi pisica Condiţii: - se joacă de obicei pe teren sau în sală

- număr nelimitat de jucători. Descriere Jucătorii formează un cerc cu faţa spre interior şi se apucă de mâini.În cerc se află un jucător care este şoarecele iar în afară altul pisica. Pisica încearcă să prinda şoarecele. Jucătorii din cerc uşurează fuga şoarecelui, permiţându-i intrarea sau ieşirea din cerc prin ridicarea braţelor.Pisica este însă împiedicată să treacă în acst fel, ea putând folosi numai cele două porţi existente. Reguli Dacă pisica a prins şoarecele, altă pereche începe jocul. Indicaţii metodice: Jocul se recomandă pentru copiii până la 10 ani. Dacă un timp de 1-2 minute pisica nu reuşeşte să prindă şoarecele, conducătorul jocului poate schimba rolurile celor care se urmăresc sau poate numi o altă pereche. Batista Condiţii: -Sală, teren -O batistă -Număr nelimitat de jucători. Descriere Colectivul clasei formează un cerc cu faţa la centru. Un elev rămâne în afara cercului cum batista pe care o lasă ţn spatele unui elev din cerc şi îşi continuă alergarea. Dacă elevul căruia i-a lăsat batista nu sesizeză până ajunge din nou la el schimbă locul si rolurile cu acesta.Dacă elevul a observat batista, porneşte în alergare după cel ce i-a lăsat-o, dacă îl atinge schimbă sensul alergării şi revine la locul său –celălalt continuă jocul- dacă nu-l atinge continuă el jocul. Reguli: Elevii nu au voie să se uite la spate înainte de a fi depăsiţi de jucătorul din afară cercului nu au voie să facă semne pentru a atrage atenţia celui căruia i s-a lăsat batista. Indicaţii metodice: Dacă sunt mai mulţi elevi în clasă se vor face două sau trei cercuri Jocul se va repeta pentru ca toţi elevii să participe efectiv la joc.

Şarpele îşi prinde coada

Condiţii: -Pe teren sau sală mare -Grupe de 8-10 jucători Descriere Jucătorii în flanc câte unul se prind cu mâinile de mijloc. Primul jucător este capul iar ultimul este coada şarpelui format. Capul va încerca să prindă coada şarpelui schimbând continuu direcţia alergării. Reguli: Dacă este prinsă coada, jucătorii de la cap şi coadă se schimbă. Jucătorii trebuie să se ţină strâns de mijloc fără să dea mâinilor . Indicaţii metodice: Deplasarea se va face în alergare În cazul în care spaţiul este suficient şi clasa numeroasă se vor forma mai multe şiruri. Pescarul şi plasa Condiţii: -Sală sau teren Descriere Dintre jucători se alege un pescar ,careu aleargă încercând să atingă elevii.Jucătorii aleargă liber pe spaţiul fixat pentru joc, evitând să fie atinşi.Elevii atinşi se prind de mână cu pescarul, formând o plasă şi aleargă astfel după ceilalţi elevi. Jucătorul care rămâne ultimul e declarat câştigător şi devine pescar în jocul următor Reguli: Elevii care depăşesc spaţiul de joc intră în plasă. În momentul atingerii plasa nu trebuie să fie ruptă(elevii să fie prinşi de mână Indicaţii metodice: Dimensiunea spaţiului de joc se alege în funcţie de numărul de elevi .

3.3. Jocuri folosite în „Dezvoltarea/ educarea calităţilor motrice viteza sau îndemânarea”. IV.3.1 Jocuri pentru dezvoltarea vitezei:

Profesorul numeşte una din echipe. Câştigă echipa care totalizează mai multe puncte. primind astfel un punct. La comandă. . copiii care îşi aud numărul ocolesc în alergare o dată echipa şi revin la locurile lor în poziţia iniţială câştigă un punct pentru echipa sa. care atunci când îşi aude numele se întoarce şi fuge în linie dreaptă în viteza cea mai mare.„Cursa pe numere” „Crabii şi creveţii” „Al treilea fuge” „Leapşa”(în diverse variante) Lupul Ştafete pe diferite distanţe „Bucheţelele” Cursa pe numere Jucătorii împărţiţi în echipe egale ca număr se află în şezând încrucişat. Elevii din echipa cealaltă aleargă după ei încercând să-i atingă. Crabii şi creveţii Condiţii: -Teren sau sală mare -Număr nelimitat de jucători Descriere Elevii. Componenţii ambelor echipe primesc număr de ordine pe care trebuie să-l reţină. împărţiţi în două echipe egale ca număr. Jocul se termină după ce toţi copiii au alergat. Reguli: Elevii vor încerca să alerge în linie dreaptă pentru a nu provoca accidente. O echipă se numeşte „crabii” iar cealaltă „creveţii”. Indicaţii metodice: Distanţa de alergare se stabileşte în funcţie de obiectivele operaţionale psiho-motrice propuse. Echipa care totalizeză mai multe puncte este declarată câştigătoare. se află faţă în faţă la 1-2 paşi unul faţă de celălalt.

în formaţie. devenit acum al treilea fuge în aceeasi direcţie. devine prinzător. Ultimul adică cel din exteriorul cercului. atenţiei Descrierea Jucătorii se aşează în cerc pe perechi unul în faţa celuilalt. schimbând şi direcţia de alergare.Alungă-l pe al treilea („Al treilea fuge”) Condiţii: -Teren sau sală -Număr nelimitat de jucători-perechi Scopul: Dezvoltă spiritul de orientare în spaţiu. Leapşa în trei Condiţii: -Sală sau teren -Toţi elevii Descriere . Doi dintre jucători nu intră. Reguli: Dacă un jucător este prins sau atins rolurile schimbă. ambii având faţa la centru cerc dublu. unul prinde pe celălalt care se poate salva aşezându-se în faţa unei perechi. Dacă al treilea nu fuge la timp. Indicaţii metodice: Cercul trebuie păstrat prin deplasrea cu un pas înapoi a perechii de la care a fugit al treilea. Variante: Dacă efectivul clasei este mic se va juca folosind aceleaşi reguli Al doilea fuge.

loveşte uşor pe umăr jucătorul din faţa lui. urmat de toţi jucătorii echipei respective.Dintre elevii participanţi la joc sânt aleşi 2-3 care joacă rolul urmaritorilor. Reguli: Jucătorii nu au voie sa rămână grupaţi mai mult Lupul Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători. semnalul acesta este transmis până la primul jucător (la şef) care strigă: “lupul" şi face 1-2 fente în chip de plecare. Jucătorii urmăriţi pot scăpa de atingerea următritorilor dacă se grupează câte trei. Ştafeta simplă Condiţii: -Sală sau teren . La semnalul profesorului. Primul jucător dinspre centru este şeful. Ceilalţi jucători se vor aşeza în şir în ordinea sosirii. Jucătorul sosit ultimul. În acest fel cei trei devin intagibili. apoi o ia la fugă prin afara cercului spre stânga sau dreapta cercului. fiecare căutând să-i depaşească pe cei din faţă în scopul de a ajunge primul şi de a deveni şef. Atunci când un elev urmărit nu reuşeşte să-şi găsească alţi doi parteneri cu care să se grupeze şi este atins de urmăritor iese din joc. Reguli: Elevii nu au voie să se lovească. Descriere Jucătorii se aşează pe echipe egale ca număr în şiruri în formaţie de stea (pe razele unui cerc). continuă jocul cu altă echipă. ultimul jucător de la una din echipe (fixat dinainte).

Câştigă echipa care termină prima. o minge medicinală . cu fiecare jucător.predând ştafeta următorului. ajunge la linia de oprire sau jalon şi aleargă înapoi până la linia de plecare. primul jucător de la fiecare echipă . “Semănatul şi culesul cartofilor” Lupul şi oaia Cine este mai îndemânatic Cursa în saci Mingea în presă Îmbracă şi dezbracă cercul Ştafete cu trasee aplicative Rostogoleşte mingea Condiţii: -Sală.3. Câştigă echipa care termină prima Reguli: Nu e voie să se arunce ştafetă Indicaţii metodice: Distanţa de alergare se stabileşte în funcţie de numărul de elevi şi de obiectivele operaţionale propuse IV. corespunzător numărului de echipe Descriere Jucătorii se aşează pe echipe ca pentru ştafetă. Jocul continuă. o dă celui care urmează şi trece apoi la coada şirului. porneşte rostogolind pe sol prin atingere cu mâna la fiecare pas. teren -Număr nelimitat de jucători -Mingi medicinale sau de baschet. La distanţă de l0-20 paşi de la linia de plecare se fixează punctul de întoarcere.2 Jocuri pentru dezvoltarea îndemânării: “Rostogoleşte mingea”. La semnal primul jucător pleacă. La distanţă de l0-20 paşi de la linia de plecare se fixează punctul de întoarcere. . până la punctul de întoarcere pe care ocoleşte şi revenind la echipă în acelaşi procedeu. La semnal.Descriere Jucătorii se aşează pe echipe ca pentru ştafetă. până când ultimul a venit la locul lui.

Reguli: Mingea trebuie împinsă la fiecare pas (controlată) nu se împinge departe. sală de sport -2-3 echipe a căte 10-12 copii Scop: Dezvoltarea îndemânării. coordonării mişcarilor. Se poate rostogoli mingea cu capul. Se pot rostogoli în acelaşi timp două mingi. pe banca de gimnastică.’’ „Oaia’’ trebuie să nu se lase prinsă de „lup” folosind deplasări constante. . este’’lupul. 2. baschet etc. fiecare ţinându-l pe cel din faţă de mijloc sau de umeri Cel din capul şirului este ciobanul. cel din coada şirului este oaia. Descriere Jucătorii sunt în coloană câte unul. care nu face parte din şir. iar un alt jucător. de volei. Variante: 1. Indicaţii metodice: Se poate stabili să fie împinsă alternative cu o mână şi cealaltă dus şi întors. fără ajutorul mâinilor (numai în sală sau pe iarbă) 3. fără ca ea şi nici vreun alt jucător din şir să se deprindă. Lupul şi oaia Condiţii: -În aer liber. Aceeaşi organizare cu diferenţa că rostogolirea mingii se face cu mâna.

-jucătorii nu au voie să fie ajutaţi la îmbrăcat sau dezbrăcat.se fixează câte un scaun sau o bancă de gimnastică pe care se aşează. întâi pantalonul şi apoi bluza (obligatoriu) -schimbarea treningului între parteneri se face obligatoriu înapoia liniei de plecare. Dacă „oaia” este prinsă se vor schimba toţi trei: oaia. toţi intrând în mijlocul şirului vor fi înlocuiţi de alţi trei copii şi jocul va continua. Câştigă echipa al cărui jucător trece primul linia de plecare. . aleargă până la trening. urmărindu-l permanent. Indicaţii metodice: În condiţiile în care clasa este numeroasă se vor face mai multe şiruri. cu condiţia să fie spaţiu suficient. Dacă „oaia” este atinsă. ciobanul si lupul. Reguli: Treningul se îmbracă în ordine. Reguli: De la un semnal la altul elevii se vor deplasa fără să se desprindă. primul jucător de la fiecare echipă. teren -Număr nelimitat de jucători -Treninguri (corespunzător numărului de echipe) Descriere Formaţia de joc este pe şiruri ca pentru ştafetă. La semnal. îl îmbracă şi apoi aleargă înapoi la echipă şi înapoia liniei de plecare. Indicaţii metodice: La grupele de fete se poate adăuga la echipament şi o basma ce va trebui înodată sub bărbie. Acesta poate evita „ciobanul’’ dar nu-l poate atinge. -treningul va fi de măsură mijlocie pentru a putea fi îmbrăcat de toţi elevii (să nu fie nou ci uzat. -treningul va fi lăsat în stare normală pentru a fi uşor de îmbrăcat. Cine este mai îndemanatic Condiţii: -Sală. câte un trening. dezbracă şi dă treningul următorului jucător după care îl îmbracă şi apoi aleargă la scaun unde se dezbracă şi îl aşează pentru următorul jucător după care se întoarce şi transmite ştafeta mai departe.„Ciobanul’’ va împiedica „lupul’’ şi pentru aceasta el ţine braţele desfăcute. pentru a nu se strica). În faţa fiecărei echipe la distanţă de 10-15 m de linia de plecare .

îl ocolesc.În faţa fiecărei echipe se gaseşte un sac pe care la semnal. Indicaţii metodice: Distanţa dus şi întors să nu depaşească 15. presând-o. primul jucător îl trage până la brâu. transmit mingea perechei următoare. apoi se prind de braţe şi pornesc în alergare spre punctul de întoarcere. .handbal sau medicinale). Reguli: Jucătorul căzut se ridică şi continuă cursa fără a fi ajutat. pe şiruri (cu număr egal) în spatele unei linii de plecare şi la distanţa de 10-20 paşi de linia de întoarcere. după care se deplasează până la punctul de întoarcere şi revine la echipă.La semnal. Descriere Formaţia de lucru pe echipe cu număr egal de jucători aşezaţi prin flanc câte doi înapoia unei linii de plecare. Fiecare echipă are câte o minge. intrând cu picioarele în el. prima pereche de la fiecare echipă ridică mingea şi o aşează între capetele lor. după care se duc la coada şirului. Câştigă echipa care termină prima. Jocul este repetat de toţi elevii şi se termină când ultimul jucător a revenit la loc. Cursa în saci Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători -Saci corespunzător numărului de echipe.20 m.Variantă: Acelaşi joc se poate organiza cu descălţatul şi încălţatul pantofilor şi chiar cu punerea şi legarea şireturilor. Descriere Organizarea echipelor ca pentru ştafetă. Mingea în presă Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători -Mingi (baschet. lasă sacul jos şi trece la coada şirului. şi revin la echipă.volei.

Îmbracă şi dezbracă cercul Condiţii: -Sală.Câştigă echipa care termină prima. Jucătorii nu au voie să se ajute cu mâinile pentru menţinerea mingii între capete. o va depune în acelaşi mod de pe sol. iar perechea care termină cursa. îngenunchind şi apucând-o între capete. Predarea mingii se face numai dincolo de linia de plecare (în spatele acesteia). Descriere . Indicaţii metodice : Greutatea mingiilor este în funcţie de vârsta jucătorilor. nepermiţându-le stingerea mingii cu mâna în tot timpul întrecerii. teren -Număr nelimitat de jucători -Cercuri.Pentru aceasta. 14-17 ani. corespunzător numărului de echipe. La repeterea jocului. Reguli: Dacă o pereche scapa mingea. Pentru vârsta şcolară mare.este obligată să o ridice şi să continue de unde au întrerupt cursa. fiecare pereche îşi va lua mingea de pe sol. Se va recomanda jucătorilor să meargă sau să alerge în acelaşi pas. se recomandă îngreuirea jocului. jucătorii îşi vor schimba locurile în perechi pentru a lucra alternativ pe stânga şi dreapta.

Când cercul revine la cel care a început. după care îl " dezbracă" scoţând din cerc piciorul drept. Dupa îmbrăcarea şi dezbrăcarea cercului de către primul jucător. predă ştafeta după care trece la coada şirului.Jucătorii se împart în echipe egale ca număr şi se aşează pe şiruri în spatele unei linii de plecare. îl "îmbracă". . acesta este trecut din mână în mână pentru aceeaşi acţiune de fiecare jucător. aleargă până la cerc.Câştigă echipa care termină prima. La semnal. trecând prin el întâi piciorul stâng apoi trunchiul şi capul. primul jucător de la fiecare echipă. Indicaţii metodice: Procedeul de îmbrăcare şi dezbrăcare a cercului va fi demonstrat inainte de începerea jocului. jocul se termină (Distanţa între jucători pe cerc este o lungime de braţ). Variante: Jocul se poate realiza şi din formaţie de cerc pentru fiecare echipă. Jocul se continuă până participă toţi jucătorii. Câştigă echipa care termină prima. În faţa fiecărei echipe ae aşează la distanţa de l0-15 m un cerc. Reguli: Cercul va fi îmbrăcat şi dezbrăcat la fel de toată echipa. Aşează cercul pe sol şi revine la echipă.

dacă îl atinge schimbă sensul alergării şi revine la locul său –celălalt continuă jocul. Dacă elevul căruia i-a lăsat batista nu sesizeză până ajunge din nou la el schimbă locul si rolurile cu acesta.Dacă elevul a observat batista.IV. teren -O batistă -Număr nelimitat de jucători. . Nu au voie să facă semne pentru a atrage atenţia celui căruia i s-a lăsat batista.dacă nu-l atinge continuă el jocul. Alergare „De-a prinselea” „Şoarecele şi pisica”. Un elev rămâne în afara cercului cum batista pe care o lasă ţn spatele unui elev din cerc şi îşi continuă alergarea.1 – Jocuri folosite pentru consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor de bază: 1.4. porneşte în alergare după cel ce i-a lăsat-o. cinstei. Scopul: Dezvoltarea spiritului de observaţie.4. Reguli: Elevii nu au voie să se uite la spate înainte de a fi depăşiţi de jucătorul din afară cercului. jocuri sportive gimnastică acrobatică sărituri la aparat atletism IV. atenţiei. Jocuri folosite în veriga „Învăţarea consolidarea şi sau perfecţionarea deprinderilor şi sau priceperilor motrice. Descriere Colectivul clasei formează un cerc cu faţa la centru. Alungă-l pe al treilea Ştafeta în zig zag Batista Condiţii: -Sală.

altul prin dreapta pentru a se întâlni din nou în faţă. iar pe cealaltă. viteza de deplasare. numerele fără soţ. aşezaţi pe două linii faţă în faţă la distanţă de 10 metri. .1 şi 2 . Prinzătorul se deplasează numai în lateral.Câştigă echipa care a avut cel mai mic număr de „prinşi’’.Dacă unul este prins devine’’prinzător’’. Descriere Jucătorii se aşează pe perechiîn coloană. Ultima pereche fuge Condiţii: -Sală sau teren -30-40 jucători Scopul: Dezvoltă spiritul de orientare în spaţiu.La acest semnal jucătorii ultimei perechi se despart şi aleargă spre celălalt capăt al coloanei. dreapta şi înainte. unul al coloanei. Reguli: Elevii ferindu-se de prinzător nu vor alerga prea departe de coloană .4 ştafete Descriere Jucătorii se împart în două sau patru echipe egale ca număr. Ştafeta în zig. Elevii vor purta pe şiruri dr. pentru a stimula echipele. Este necesar să se acorde puncte câştigătorilor care vor fi totalizate în finalul repetărilor jocului. În faţa coloaneistă’’prinzătorul’’ cu spatele spre jucători ăi strigă’’ultima pereche fuge’’. iar celălalt formează pereche cu prinzătorul şi se aşează în faţa coloanei. stânga.zag Condiţii: -Teren sau sală mare -20-30 jucatori -2. Se va face numărarea în continuare aşa încât pe o linie să avem numerele cu soţ . Indicaţii metodice: Dacă numărul jucătorilor este mare se vor organiza două coloane. unul prin stângă.Indicaţii metodice: Dacă sunt mai mulţi elevi în clasă se vor face două sau trei cercuri Jocul se va repeta pentru ca toţi elevii să participe efectiv la joc.

Indicaţii metodice: Profesorul trebuie să urmărească atent plecarea jucătorilor şi să penalizeze echipa ai căror jucători nu respectă regula de joc Cursa în spate Condiţii: -Sală sau teren -20-40 de jucători Descriere Jucătorii pe perechi. altul cu spatele . spate în spate.Fiecare număr 1 va avea o ştafetă pe carela semnalul profesorului o va transmite numărului 2 şi va trece în stângaliniei respective.m.a. Reguli: Jucătorii nu pleacă înainte de a primi ştafeta.aleargă şi o dă numărului 1 . Reguli: Nu este permisă alergarea laterală Se consideră perechea sosită când ambii jucători au trecut linia de sosire Indicaţii metodice: În funcţie de vârstă se pot ţine perechile de mâini la spate Perechile se vor forma cu jucători de aceeaşi talie şi greutate În funcţie de vârstă se poate mări sau micşora distanţa de deplasare.d.Numărul 2 va duce ştafeta la 3 ş. Câştigă echipa care aduce prima ştafetă la numărul 1. . înapoia unei linii trasate pe sol. până la linia de sosire şi de acolo înapoi schimbând rolurile.Unul din elevi va fi cu faţa pe direcţia de deplasare.La distanţa de 15-20 m se tasează linia de sosire. ţinându-se de braţ la nivelul coatelor îndoite. La semanlul învtătorului pereche aleargă. Când ultimul jucător a primit ştafeta .

La o distanţă de 10-15 m de la linia de plecare se marchează cea de întrecere. cu faţa spre direcţia de alergare .Alergare în cerc Condiţii: -Sală mare sau teren. întorcându-se în acelaşi fel . Drum lung Descriere Jucătorii se află în spatele liniei de plecare În faţa jucătorilor se aşează ţăruşi sau popice în zig-zag l adistanţa de 1-2 m unul de altul La semnal primul jucător porneşte ocolind în zig-zag obstacolele fără oprire la capăt. . La semnal echipa aleargă pănă la linia din faţă şi înapoi. Reguli: Jucătorii trebuie să ocolească ţăruşii în zig-zag Nu au voie să dărâme sau să atingă ţăruşii. Reguli: În alergare să nu se desfacă lanţul de braţe. -20-30elevi. Linia de întoarcere trebuie depăşită ca şi linia de plecare la înapoiere. dar dacă au făcut-o trebuie să-i aşeze la loc şi să continue jocul. Indicaţii metodice: La cercuri să fie aşezaţi cei mai buni elevi în faţă. Descriere Se formează o echipă de 4-6 jucători şi se aşeaza înapoia unei linii de plecare.în formaţie de cerc cu lanţ de braţe.

Săritură Cursa în cercuri Alergarea în trei picioare Undiţa(cercul zburător) Podul Sare băţul Lupta cocoşilor Găseşte pantoful Cursa în trei picioare Condiţii: -Teren. sală.2. -Număr nelimitat de jucători. îşi leagă piciorul din interior de al perechii. . La semnal. Indicaţii metodice: Jocul se poate complica mărind distanţa sau păstrănd picioarele legale şi la întoarcere. Descriere Jucătorii se împart pe perechi. Reguli: Perechea care urmează nu pleacă pănă ce nu a fost atinsă de ambii jucători din perechea anterioară. La 10-20 m în faţa liniei de plecare se trasează o linie de întoarcere. Jucătorii care au ajuns la linia de întoarcere se întorc unul prin stănga şi celălalt prin dreapta şirului. jucătorii aleargă pănă la linia de sosire. desfac legătura de la picioare şi se întorc atingănd perechea următoare. -Batiste sfoară în număr egal cu jumătate din numărul total de jucători.

Teren. Jucătorul din mijloc va fi schimbat după trei patru învârtiri împrejur chiar dacă nu a atins pe nimeni. -Număr nelimitat de jucători. Indicaţii metodice: Distanţa şi varianta în funcţie de colectiv.În centrul cercului este un elev care ţine sfoara cu un săculeţ sau cu mingea.Jucătorii trebuie să sară cât mai sus Reguli: Cine atinge sfoara trece la centrul cercului . . un săculeţ cu nisip sau minge de handbal legate de un capăt al sforii.trecând sfoara pe sub picioarele elevilor din cerc.10-14 jucători Descriere Elevii stau în cerc cu faţa spre centru la distanţa de 1 metru între ei. sală mare . Atenţie asupra modului de a executa săriturile. mărindu-se treptat viteza şi înălţimea. Indicaţii metodice: La început.Undiţa („Cercul zburător”) Condiţii: . sfoara va fi învârtită pe sol mai încet şi la o înălţime mai mică. .El se învârteşte pe loc . Reguli: Să nu pună piciorul jos. sau prin alergare.parcurgerea distanţei prin sărituri pe un picior pănă la un punct fix.la aproximativ 20-30 cm deasupra solulului. Cursa într-un picior Condiţii: -Sală sau teren.O sfoară. Descriere: Ştafetă. întoarcerea prin Săritură pe celălalt picior.

Reguli: Să nu fie călcată linia cercului. Indicaţii metodice: Distanţa dintre cercuri şi diametrul acestora se stabileşte în funcţie de vărstă şi gradul de pregătire al participanţilor. . -Număr nelimitat de jucători. Reguli: Un jucător nu poate porni în cursă pănă nu a primit ştafeta . Întoarcerea prin alergare pe lăngă cercuri prin dreapta.Diametrul fiecărui cerc va fi aproximativ două-trei Lungimi de talpă. Indicaţii metodice: Distanţa şi numărul cercurilor se măreşte potrivit cu vărsta jucătorilor. evitănd cercurile. Descriere: În faţa echipei se trasează în zig-zag 6 cercuri. jucătorii se întorc ocolind.Ştafeta cu săritul din cerc în cerc Condiţii: -Sală sau teren. Distanţa dintre cercuri şi între primul cerc şi linia de start va fi de 1-2 m . La semnal. Săritura pe două picioare în cerc Condiţii: -Teren sală.Distanţa între ele este în funcţie de posibilităţile jucătorilor. Descriere: În faţa echipei se desenează 3-5 cercuri cu diametrul de 70cm. primul jucător din echipă începe să sară dintr-nu cerc în altul aterizănd pe unul sau pe două picioare. -Număr nelimitat de jucători. predau ştafeta următorului din echipă atingănd palma şi trec apoi la spatele şirului. După ultimul cerc.

pe un picior. Se mai poate complica prin alte procedee de săritură la coardă. -Număr nelimitat de jucători. pe două picioare sau combinat. Indicaţii mtodice: Distanţa de alergare se va stabili în funcţie de clasă. Descriere La o distanţă de 20-30 m în faţa echipei se marchează cu steguleţe sau pietre punctul de Întoarcere. Podul Condiţii: -Sală. Dacă un jucător se va-mpiedica în coardă. care are coardă în mănă porneşte sărind coarda. . o va descurca şi apoi va pleca mai departe sărind coarda. teren. Ştafeta cu coarda Condiţii: -Curbe.Variante: Parcurgerea distanţei se face: prin săritură cu picioarele apropiate în cerc şi depărtate în afară sau prin săritură cu ambele picioare din cerc în cerc. predă următorului coarda şi trece la coada şirului. se întoarce. -2-5 steguleţe sau pietre. Reguli: Distanţa stabilită se parcurge. ocoleşte punctul propriu. -Număr nelimitat de jucători. La semnal primul jucător din echipă. se va opri. -2-5 corzi de sărit.. atăt la dus căt şi la întors cu sărituri la coardă. teren.

Descriere Se împarte colectivul pe echipe egale ca număr 8-10-12 în şir căte unul înapoia liniei de plecare. Terenul săltăreţ Condiţii: -Sală sau teren. iar braţul liber îl aşează pe umărul celui din faţă. Jocul se poate executa şi continua în sensul invers primei deplasări. Reguli: Jucătorii nu au voie să rupă şirul în timpul deplasării sau să pună piciorul jos. şi prinde cu braţul opus piciorului glezna din spate. Distanţa între perechi este 4-5 paşi. Deplasarea se face prin sărituri succesive. stau perechi în flanc căte doi ţinăndu-se de mănă. Indicaţii metodice: Învăţătorul va stabili felul în care se va face săritura. La semnal jucătorii se aşează în ghemuit ultima pereche ţinăndu-se de mănă sare peste braţele colegilor pănă ajunge în faţa unde se aşează ghemuit. m. Înălţimea la care se ţin braţele va fi în funcţie de vărsta jucătorilor.a . la semnal pănă la linia de sosire. al doilea stăngul ş.porneşte perechea următoare. Indicaţii metodice: Distanţa se stabileşte în funcţie de vărsta jucătorilor. -Număr nelimitat de jucători. Fiecare jucător ridică un picior prin alternanţă primul dreptul. Reguli: Perechea care sare nu-şi va da drumul la măini. . la distanţă de 2 paşi între ei. şi tot aşa pănă se termină tot şirul. d .Descriere: Jucătorii împărţiţi în echipe.

Pe sol se trasează două linii paralele la distanţa de 4 m una de alta. cele două echipe se deplasează înainte în spaţiul celor 4m prin sărituri pe un picior. se caută dezechilibrarea adversarului obligăndu-l să pună al doilea picior jos.Lupta cocoşilor Condiţii: -Sală sau teren. La semnal. fiecare jucător luptă cu adversarul său prin împingeri energice cu pieptul sau umărul. Reguli: De la un semnal la altul deplasarea se face numai într-un picior. sală . -Număr nelimitat de jucători perechi. În spatele fiecăreia se aliniază căte o echipă. aceştia devin lideri şi participă la reprizele următoare. Găseşte pantoful Condiţii: -Teren. Un jucător nu poate fi atacat decăt din faţă.Poziţia de’’luptă’’ este stând într-un picior cu braţele încrucişate la piept. Jucătorul care a pus al doilea picior jos este luat prizonier şi de asemenea jucătorul care a fost împins înapoia liniei de atac proprii. Descriere Jucătorii se împart în două echipe egale ca număr. Nu au voie să schimbe piciorul în timpul unei reprize. Se repetă încă două reprize şi jucătorii care nu mai au adversar pot să ajute coechipierii luptănd doi contra unu. După trei reprize se numără prizonierii şi se continuă jocul pănă ce au rămas mai puţini jucători. Indicaţii metodice: Numărul reprizelor şi durata se stabileşte în funcţie de vârsta copiilor. ori prin fente. Fiecare jucător are în faţă un adversar. jucătorii se retrag în spaţiul lor. La al doilea semnal lupta încetează. Dacă este luat prizonier un jucător care la răndul său a luat prizonieri.

Pentru fiecare minge ce depăşeşte această linie se acordă un punct. până la linie. aşezaţi în şir câte unul. (Punctajul se poate mări. apoi pleacă următorul. fiecare echipă are în faţă un culegător de mingi. trebuie să sară într-un picior. primul jucător de la fiecare echipă porneşte sărind într-un picior. îl pune în picior şi se întoarce la echipa sa. Indicaţii metodice: Distanţa va fi stabilită în funcţie de posibilităţile colectivului. celălalt fiind dat la grămadă. -Mingi (corespunzător numărului de echipe) Descriere Pe şiruri. iar la înapoiere să alerge. în funcţie de numărul de metri cu care se depăşeşte linia). în spatele unei linii de plecare. se trasează linia de aruncare şi la 8-20m. la dus. Reguli: Jucătorii. îşi caută pantoful. La 10-15 metri se marchează a doua linie după care sunt aşezaţi în faţa fiecărei echipe pantofii jucătorilor.Aruncare Mingea la căpitan Cine aruncă mai departe Raţele şi vânătorii Cursa cu ochire Atacul cetăţii Cine aruncă mai departe Condiţii: -Teren -Număr nelimitat de jucatori. alta. . Nu are voie să alerge neîncălţat. Fiecare jucător rămâne într-un pantof. Descriere Jucătorii se împart pe echipe egale ca număr. Fiecare jucător trebuie să ia pantoful său.-Număr nelimitat de jucători. 3. La semnal. Fiecare jucător are dreptul să arunce doua mingi de oină spre linia de ochire.

Cursa cu ochire Condiţii: -Sală. Jucătorii împărţiţi în două echipe egale oechipă stă în cercul mic şi reprezintă . O ..vănătorii stă în afara cercului mare. iar celălalt de 6-7m.. Reguli: .raţe . curte -Număr nelimitat de jucători . nu se socoteşte punct... Indicaţii metodice: Se vor forma echipe cu posibilităţi apropiate ca valoare.. Raţele şi vânătorii Condiţii: -Sală mare sau teren -Număr nelimitat de jucatori -O minge Descriere Pe teren se marchează doua cercuri concentrice.Raţele se apără prin deplasări repezi sau prin Sărituri în interiorul cercului.. Învinge echipa care are cel mai mare număr de puncte. O minge ricoşată din pămănt sau de la un alt elev. După căteva minute se schimbă rolurile echipelor-se notează: punctele marcate şi jocul continuă. Echipa vănătorilor are mingea pe care o aruncă de la unul la celălalt.raţă lovită se socoteşte un punct pentru echipa .vănătorilor.. iar cănd socoteşte Momentul prielnic aruncă în . .raţele iar cealaltă echipă . Indicaţii metodice: Reprizele de joc trebuie să aibă aceeaşi durată. unul cu raza de 3-4m.Vănătorii nu au voie să depăşească limitele cercului.Câştigă echipa cu cel mai mare număr de puncte.

Reguli: Jucătorii cănd aruncă mingea nu au voie să depăşeaşcă linia . la care se adaugă si punctele câştigate prin aruncare. În centrul cercului se aşează mingea mare. Dacă săculeţul cade în cercul mic sau pe linie. După aruncare jucătorii îşi reiau mingile . se câştigă 2 puncte. îndemânarea. Indicaţii metodice Distanţa până la ţintă este în funcţie de vârstă dar şi de posibilităţile medii ale coechipierului. La semnal. 1 punct pe sau în cercul mare. fiecare jucător aruncă mingea în cea din centrul cercului căutănd să o deplaseze sub ploaia de mingi în terenul advers. care nu a apucat să arunce. iar diametrul cercului se trasează cu o linie cu celelalte două. fiecare avănd căte o minge în mănă. Câştigă echipa care are cel mai mare număr de puncte Reguli Aruncarea se face din spatele liniei. . Echipa care reuşeşte să împingă mingea în terenul advers căştigă un punct. Echipa care termină prima câştigă 3 puncte de fiecare jucător din echipa adversă. Eliberează prizonierii Condiţii: -Sală sau teren de sport -Participă tot efectivul clasei -O minge mare şi o minge mică pentru fiecare elev Scopul: Dezvoltă spiritul de de orientare. atenţia. aruncă săculeţul cu nisip sau mingea în ţinta din faţa echipei sale. În faţa fiecărei echipe se trasează căte o linie Mijlocul terenului se marchează printr-un cerc. Primul jucător din fiecare echipă.50 m).-Saculeţe cu nisip sau mingi mici. Fiecare jucător aleargă şi aduce înapoi săculeţul şi îl dă următorului. cercul mare cu diametrul de 1 m . Descriere Jucătorii se împart în 3-4 echipe egale ca număr care se aliniează pe şiruri în spatele unei linii. În faţa fiecărei echipe la distanţă de 8-l0 paşi se desenează pe pământ câte o ţintă (două cercuri concentrice. Descriere: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale ca număr. Sealiniază faţă în faţă la distanţă de 50-60 paşi. iar cercul mic cu diametrul de 0.

După aruncare jucătorii îşi reiau mingiile. iar diametrul cercului se trasează cu o linie paralelă cu celelalte două. se trasează câte o linie. se aliniază faţă în faţă. nu au voie să depăşească linia.Dacă mingea din centru a fost mişcată se repetă atacul. Mijlocul terenului se marchează printr-un cerc. Atacul cetăţii Condiţii: -Teren sau sală mare -Număr nelimitat de jucători -O minge mare şi câte o minge mică pentru fiecare elev. echipa căştigă un punct. fiecare jucător aruncă cu mingea mică în cea din centrul cercului cautând să o deplaseze sub "ploaia de mingi" în terenul advers. Dacă mingea din centru nu a fost mişcată. În faţa fiecărei echipe. Pentru fiecare minge deplasată în terenul advers. echipa câştigă un punct. Echipa care reuşeşte câştigă un punct. fiecare având câte o minge în mână. se repetă atacul. la distanţă de 50. Reguli: Jucătorii. Variantă: Se poate juca cu bulgări de zăpadă fără a limita numărul de bulgări pe care îi aruncă un elev şi se opreşte jocul la semnalul cadrului didactic. Indicaţii metodice: Jocul se va continua pentru a da satisfacţie ambelor echipe. . când aruncă mingea. Pentru fiecare minge deplasată în terenul advers. Indicaţii metodice: Jocul se va repeta pentru a da satisfacţie ambelor echipe. Descriere Jucătorii împărţiţi în două echipe egale ca număr. În centrul cercului se aşează mingea mare. La semnal.60 paşi. sau bulgări de zăpadă.

Căţărare Căţărarea în diferite variante 2. dă ştafeta următorului şi trece la coada şirului său. 2) deplasare înainte cu braţ şi picior opus din poziţia sprijin ghemuit. se întoarce la echipă tot târâş. ocoleşte obiectul. Intervalul între echipe este de 4 -5 paşi.IV. la o distanţă de 5-6m. Indicatii metodice: Procedeul de târâre va fi stabilit de professor. -în grup. În faţa fiecărei echipe. Primii elevi de la fiecare echipă pleacă târâş pe genunchi şi coate. deplasare înainte din poziţia pe genunchi cu mâinile pe gleznele celui din faţa sa. Variante: 1) alunecare pe sol din poziţia pe genunchi şi sprijin pe mâini.Târâre Trecerea prin tunel Ştafeta pe sub pod Cursa târâş Cursa târâş Condiţii: -Sală.4. Nu au voie să chimbe procedeul de târâre pe parcursul deplasării. . se aşează un obiect ce va trebui ocolit de jucători.2 – Jocuri folosite pentru consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor utilitar aplicative: 1. Câştigă echipa care a terminat prima. pajişte -Număr nelimitat de jucători -Beţe în funcţie de numărul de jucători Descriere Jucătorii împărţiţi în echipe egale de 6-8 elevi sunt aliniaţi pe şiruri în spatele unei linii de plecare. Reguli: Jucătorii nu au voie sa plece înainte de a primi ştafeta.Distanţa parcursă este în funcţie de vârsta şi pregătirea elevului.

lateral şi înapoi. 6) aceeaşi cu ocolirea obstacolelor – mingii. braţ şi picior opus.până. ocolind anumite obiecte fixate pe parcurs. 3.trasee variate cu trecere prin alunecare peste bancă. 8) deplasare înainte prin poziţia 4 labe(pe genunchi). 5) deplasare pe genunchi şi sprijin pe mâini până la un punct fix (6 m) după care ridicare şi alergare înapoi. saltele.Escaladare Ştafete cu obstacole Parcursuri cu obstacole Parcursuri cu obstacole Condiţii: -Sală -Număr nelimitat de jucători -Bănci. câştigă echipa care a ajuns prima. bârne. 4) deplasare pe coate şi pe genunchi.trece la coada şirului.cu târâre înainte. cu târâre pe bancă. 10) deplasare pe antebraţe şi pe vârfurile picioarelor. înapoi. înainte. cercuri. lateral.în direcţia opusă. revenirea se face în acelaşi mod. 7) deplasarea în grup. -deplasare pe antebraţe şi genunchi (înapoi şi lateral). ladă .3) deplasare înainte din poziţia pe genunchi şi sprijin pe mâini pe sub aparate sau pe sub picioarele depărtate ale colegilor aşezaţi în coloană câte unul. 9) târâre liberă. la un punct fix (5m). popice.

in i dincime. Indicaţii metodice: Se pot realiza numai cu elevii cls. deplasare in echilibru pe bârnă şi mers în sprijin ghemuit de-a lungul băncii de gimnastică. Reguli: Elevii nu au voie să se stingherească reciproc. cu depaşire pe parcurs" se execută la un careu cu obstacole: rostogolire înainte înghemuit pe saltea. " 4 echipe simultan. Parcursuri cu obstacole Condiţii: -Sală. se execută pe mai multe echipe: alergare.Descriere "Sub formă de torent" . escaladare peste lada în lăţime. sarituri intr-ui picior. rostogc lire cu obiecte in bra*e esealadore. Variantă: . ( borire prin saritura. Descriere Urcare pe un plan incl nat cu obiecte in mina. săritură cu atingerea unui reper înalt şi trecere. de la un aparat la altul. refăcând formaţia pe “loc schimbat". prin căţărare orizontală. aruncare. teren -Număr nelimitat de jucători -Aparate şi obiecte. V-VIII.

care efectuează acelaşi traseu.60 cm ) sărituri într-un picior pe distanţa şi rostogolire înainte în ghemuit pe salteaua în lungime (având mingiile în braţe) de la o distanţă de 4m se aruncă mingiile succesiv partenerului din echipă. Reguli: Jucătorii nu au voie să plece înainte de a primi mingiile. deplasare laterală. fixată cu un pat la scara fixă. sau pot fi folosite obstacolele în alt mod. pe scări apropiate şi saritură în adâncime ( de la 50. la 3-4 şipci. Indicaţii metodice: Se pot combina mai simplu. având mingi in braţe.Deplasare pe banca de gimnastică. Ştafeta cu obstacole Condiţii: -Teren. Numărul jucătorilor în echipa sa nu va fi mai mare de 6-8 jucători. sală -Număr nelimitat de jucători Descriere .

5 m lăţime). Aruncă mingea căpitanului şi aşează-te Condiţii: -Număr nelimitat de jucători. jocuri cu transportarea şi rostogolirea mingii.Traseul .4. -Se vor forma câteva echipe cu numar egal de jucători. săritură peste un sanţ marcat pe sol (1. . „Fuga după minge” „Culegerea mingilor”. În săritura sa nu se atingă liniile ce demarcă solul. Reguli: Indicaţii metodice: -Să se urmărească corectitudinea execuţiei. . „Lovirea popicelor” „Mingea roată” „Mingea peste pod“ „Mingea prin tunel“ „Mingea prin lateral“.3 – Jocuri folosite pentru învăţarea şi consolidarea deprinderilor şi priceperilor motrice din jocurile sportive. a mai multor mingi de diferite mărimi. -Sală sau teren. jocuri cu rostogolirea mingii şi ocoliri de obstacole jocuri cu transportarea mingii.alergare 5 m. jocuri cu rostogolirea mingii în suveică. combinări ale celor trei jocuri de mai sus. Jocuri folosite pentru „Obişnuirea cu mingea: „Rostogoleşte mingea”.Se poate complica traseul şi cu obstacole ce vor fi escaladate cu sprijin pe un picior. „Semănatul şi culesul cartofilor”. IV. schimbarea direcţiei prin deplasare cu spatele ( întoarcere 180°) şi revenire prin sărituri pe un picior. a două mingi.

. cu faţa spre jucători. La reluarea jocului. După ce o primeste de la ultimul. .Căpitanul aruncă mingea următorului şi jocul continuă. aleargă prin dreapta şirului şi se aşează în faţa. distanţa dintre jucători este mai mare. -Minge în funcţie de numărul de echipe.Jocul continuă astfel pănă cănd. jucătorul pe lăngă care a ieşit aleargă după ea. La comanda de începere a jocului. iar după aceea se aşează jos încrucişat. Mingea prin tunel Condiţii: -Sală sau teren.. La semnalul de începere a jocului primii rostogolesc mingea prin tunel spre ultimul din echipă . aruncă mingea primului jucător din şir. iar fostul căpitan trece în capătul formaţiei. Descriere: În faţa echipei se plasează un copil . este obligat să se ducă după ea. în stând depărtat. -Număr nelimitat de jucători. care deţine mingea. aşezate pe şiruri. iar copiii se ridică în picioare. Primul din fiecare echipă este conducătorul jocului şi are în mână o minge. căpitanul este schimbat cu ultimul din şir. Reguli: Dacă unul dintre copii scapă mingea. primul copil din fiecare echipă revine în capul şirului. cu picioarele depărtate se apleacă înainte şi rostogoleşte mingea prin tunel. Indicaţii metodice: Nu se admit bruscări. căpitanul. acesta o prinde. Descriere: Efectivul este împărţit în patru echipe egale ca număr. înapoia liniei de plecare. o aruncă înapoi la .-Mingi în funcţie de numărul echipelor.căpitan.căpitanul”. Acesta prinde mingea . căpitanul aruncă mingea în sus. Cu cât elevii sunt mai mari. .se întoarce la locul său şi o transmite mai departe.. Reguli: Dacă mingea iese afară din tunel. apoi să continue jocul.

Primii jucători din şir deţin mingea. la 1m de linia de plecare.Suveica cu mingea Condiţii: -Sală de sport sau teren. La comanda de începere.Jucătorii pot sta în picioare sau şezând. În felul acesta toţi jucătorii din fiecare grupă îşi schimbă locurile. cu mingi Condiţii: -Sală.Profesorul strigă un număr.în care se aşează câte p minge. -Număr nelimitat de jucători. culege mingea cu care care porneşte în dribling. se aşează un jalon.Fiecare echipă se aşează faţă în faţă pe două şiruri. Cursa pe numere. Distanţa între şiruri va fi de 3-4 m. cei care deţin mingea o pasează primului din grupa din faţă. Reguli: Jucătorul care a scăpat mingea fuge după ea şi continuă jocul.În faţa fiecărei echipe. jucătorul cu numărul respectiv de la fiecare echipă porneşte în alergare prin dreapta echipei. apoi fuge la coada grupei care a primit mingea. Cel care a primit mingea o aruncă primului din şirul din faţă şi fuge la coada şirului care a primit mingea. Descriere Efectivul clasei este împărţit în echipe egale ca număr. Nu se admit bruscări.Fiecare echipă se numerotează în continuare de la primul la ultimul jucător. ocoleşte jalonul. se marchează pe sol un cerc cu diametrul de 50cm. se întoarce spre linia de plecare în acelaşi . iar la 10-15 m mai departe. Indicaţii metodice: Distanţa dintre şiruri poate fi mărită sau micşorată. -Minge în funcţie de număril echipelor.teren -Număr nelimitat de jucători -Mingi de baschet corespunzător numărului de echipe Descriere Jucătorii se împart în echipe de 4-6 elevi aşezaţi în şir câte unul înapoia liniei de plecare şi la o distanţă de o lungime de braţ intre ei.

Câştigă echipa care la sfârşitul jocului totalizează cele mai multe puncte. Mingea trebuie aşezată în cerc şi nu trebuie să se rostogolească în afara acestuia. aşează mingea în cerc şi revine la locul său în formaţie.” „Prinde-l pe cel cu mingea” „Leapşa –mingea salvează” „Fereşte capul“ „Raţele şi vânătorii“ „Mingea la căpitan“ „Apărarea cetăţii“ “Leapşa cu pase“ . „Triunghiul alergător” „Concurs de pase” „Suveică cu schimb de locuri” „Cursa în perechi” „Campionii” „Cercul campionilor” „Mingea în stea” „Mingea în zig-zag” „De-a prinselea cu mingea de handbal. „Ocheşte bara porţii de handbal”. volei etc.Jocul continuă. Indicaţii metodice: Vor fi strigate toate numerele.Jocuri folosite pentru Prinderea.Se pot striga de două ori aceleaşi numere. . „Pase în cerc cu schimb de locuri” „În linie cu căpitan”.mod. Variantă: Se poate fixa un traseu şerpuit printre jaloane. întoarcerea făcându-se pe partea cealaltă. „Mingea în cerc” „Cursa celor două mingi”. Ţinerea şi Pasarea mingii: „Smulge mingea” „Mingea prin portiţă”. profesorul strigând „pe sărite” toate numerele.baschet.Jucătorul care a ajuns primul câştigă un punct pentru echipa sa. Se va lucra şi cu mâna dreaptă şi cu cea stângă. Reguli: Se aleargă numai pe partea stabilită iniţial.

.Sală. cu căpitani în faţă.Număr nelimitat de jucători Descriere a) pe şiruri. Variantă: Din aceeaşi formaţie. Reguli: Jucătorii vor lovi mingea numai cu piciorul şi în modul stabilit iniţial de profesori.Când mingea ajunge la ultimii jucători. având între jucătorii aceleiaşi linii distanţă de 1m.Se trece apoi la număratoarea jucătorilor “câte doi” din flancul drept şi se continuă cu cealaltă linie. pe care la semnal o pasează în zig-zag jucătorilor cu acelaşi număr. Descriere Jucătorii se vor aşeza pe două linii faţă în faţă la distanţă de 3-4 m una de alta. teren . jucătorii cu numărul 1 vor avea în faţă jucătorii cu numărul 2.În felul acesta. Câştigă echipa care termină prima.Jucătorii dintr-o extremă primesc câte o minge.Câştigă echipa care a terminat prima.Jucătorii cu acelaşi număr formează o echipă.„Leapşa în perechi cu pase“ „Mingea la căpitan cu ghemuire“ „Cine execută mai multe pase“. este pasată invers pâna când ajunge la jucătorul de la care a plecat. sală mare -Număr nelimitat de jucători -Mingi (corespunzător numărului de echipe). sau de două ori.iucătorii se aşează ghemuit sau şezând după ce au primit şi trimis mingea. fiecărui coechipier care îi trimite înapoi şi după aceea trece la coada şirului. Mingea la căpitan Condiţii: . se foloseşte mingea de oină.Căpitanul aruncă o dată. Mingea în zig-zag Condiţii: -Teren.

aliniaţi pe două linii faţă în faţă.iar perechea care termină prima câştigă.Distanţa între cele două linii este de 3-4m. volei şi fotbal. câştigă echipa care realizează cel mai mare număr de pase. Joc de pase în doi cu întrecere Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători -Mingi de handbal (corespunzător numărului de echipe sau egal cu jumătate din efectivul de joc). Reguli: Se vor efectua pase cu un singur procedeu în cadrul aceleiaşi întreceri.Jocuri folosite pentru dribling: “Cine execută de mai multe ori dribling pe loc şi în deplasare“ “Păsările călătoare“ “Suveică simplă cu dribling“.Indicaţii metodice: Distanţa dintre jucători este variabilă în funcţie de vârstă şi posibilităţile copiilor. Jocul se poate desfăşura contra-timp. Ştafeta cu dribling în cerc Condiţii: . o va ridica şi va continua numărătoarea. . Indicaţii metodice: Acest joc se poate realiza în cadrul instruirii şi pentru baschet. Distanţa între cele două linii. “Ştafetă cu dribling printre jaloane“ “Cursa pe numere cu dribling“.Se vor realiza un număr de pase între doi jucători (5-10 pase) . Dacă un jucător scapă mingea. perechi. Descriere Jucătorii se împart în două. Jucătorii de pe o linie au câte o minge pe care la semnal o pasează jucătorului pereche. deci între pereţi va ţine cont de vârsta elevilor şi pregătirea acestora.

Când se dă semnalul de începere al jocului.Câştigă echipa care a terminat prima. Mingea alergătoare Condiţii: -Sală. La fiecare cerc se găseşte o minge la unul dintre jucători. Indicaţii metodice: Locul ocupat de fiecare jucător va fi marcat. Dribling .Raza cercului este de cel puţin 3-5m. Reguli: Mingea se va aşeza obligatoriu pe linia de plecare. Se va lucra alternativ cu ambele mâini (picioare).În centrul cercului se aşează un jucător.În faţa fiecărei echipe se fixează la 10-15m un punct de întoarcere marcat cu un jalon. aşezate înapoia unei linii de plecare. fiecare jucător cu mingea porneşte în dribling spre centru.Acesta pleacă în dribling spre locul de pe cerc de unde a plecat primul jucător. Indicaţii metodice: Distanţa se stabileşte în funcţie de vârstă. pasează mingea jucătorului din stânga lui şi jocul continuă până ce toţi jucătorii au revenit la locurile lor.-Sală sau teren -4-6 jucători la o echipă -Mingi de baschet pentru fiecare echipă Descriere Jucătorii se împart în echipe egale şi se aşează în formaţii de cerc. După ce ajunge.teren -Număr nelimitat de jucători -Mingi pentru fiecare echipă Descriere Jucătorii se împart pe echipe egale ca număr. căruia îi ia locul. dă mingea jucătorului din centru. iar primul jucător are din nou mingea. se întoarce şi aşează mingea pe linia de plecare.Jocul se repetă până când toţi jucătorii au executat traseul. ocoleşte jalonul.La semnal. primul jucător de la fiecare echipă ia mingea care se găseşte pe linia de plecare şi porneşte cu ea în dribling.

Dribling şerpuit Condiţii: -Teren. se întoarce în acelaşi mod şi transmite mingea următorului.În faţa fiecărei echipe se aşează pe distanţă de 15-20m jaloane.La semnal.La joc participă 2-3 echipe) fete sau băieţi) formate din 8-10 jucători.Spaţiul de joc este delimitat prin două linii paralele înaintea şi la sfârşitul coloanei.La semna.Câştigă echipa a cărei ultim jucător sau jucătoare străbate traseul şi predă mingea primului coechipier. la 3m unul de altul.La semnal. Indicaţii metodice: Distanţa de parcurs va fi stabilită în funcţie de vârsta copiilor - Jocuri folosite pentru aruncări la handbal „Ocheşte bara porţii de handbal” „Ocheşte cifrele” „Ocheşte printre picioarele scaunului” „Ocheşte mingea de handbal” „Ocheşte colţul porţii” „Ocheşte mingea medicinală” „Ştafetă cu dribling şi aruncare” „Ochitorul dibaci” „Ochitorii” . primul jucător aflat în capătul şirului porneşte în dribling printre coechipierii aflaţi în spatele său băieţii conducând mingea cu piciorul.Jocul continuă până ce fiecare jucător a parcurs traseul.Fiecare echipă primeşte câte o minge de fotbal )pentru băieţi) sau handbal )pentru fete) .porneşte conducând o minge pe sol în alergare . Reguli: Elevii vor conduce mingea alternativ cu ambele picioare. sală mare -4-6 elevi la o grupă Descriere Jucătorii se împart pe echipe şi se aşează în şir câte unul ca pentru ştafetă.Câştigă echipa care a terminat prima.Echipele sunt aranjate în coloană câte unul la un interval de 3-4 m distanţă între participanţi.printre obstacolele aşezate pe teren . se întoarce spre capătul şirului şi predă mingea următorului. ocoleşte pe ultimul coechipier.Acesta la rândul său porneşte în dribling şerpuit printre coechipieri. iar fetele cu mâna.iar după ce îl ocoleşte pe ultimul. primul jucător aflat în capătul şirului coloanei. primul elev de la fiecare echipă .

coşuri”. „Ţinta vie”. „Cloşca îşi apără puii”. Indicaţii metodice: Jocul se poate folosi pentru perfecţionarea aruncărilor la poartă.3. „Fereştete de minge”. „Obligă-i să înscrie”. Câştigă echipa care totalizează cele mai multe puncte. „Cine aruncă mai departe”.Prin patru linii verticale se împarte spaţiul porţii în cinci compartimente. „Cine marchează mai multe goluri.„Ocheşte ţinta” „Cloşca îşi apără puii” „Ţinta vie” „Cine marchează mai multe goluri“. iar cele laterale cu 2. Handbal la ţintă Condiţii: -Sală. „Huştiuluc”. Mingea nu are voie să atingă pământul înainte de a lovi peretele. teren -Număr nelimitat de jucători -Mingi de handbal (4) Descriere Jucătorii se împart în patru echipe egale ca număr. Echipele sunt aşezate la semicercul de nouă metri. „Partizanii”. poarta poate fi împărţită în compartimente mai mici. „Handbal la ţintă”. Pentru avansaţi. Huştiuluc . fiecare având câte o minge de handbal.Compartimentul din mijloc se marchează cu cifra 1.Pe un perete al sălii (sau al sălii dacă se joacă în aer liber) se marchează o poartă de handbal de dimensiuni normale.din care patru sunt egale ca lăţime iar cel din mijloc e dublu.Fiecare jucător va aduce echipei puncte câte reprezintă compartimentul porţii lovit cu mingea. „Fără greşeală”. „Minge stai”. „Între patru focuri”. de unde vor arunca la poartă alternativ. se acordă echipei numărul de puncte corespunzător compartimentului dinspre centrul porţii. „Cine câştigă teren” „Cine doboară mai multe mingi”. Reguli: Nu este permisă depăşirea liniei de nouă metri. Dacă mingea loveşte mingile despărţitoare ale compartimentelor. „Cel mai bun din zece încercări”. „Între două focuri”.

Indicaţii metodice: Dacă clasa are mulţi elevi şi terenul este mic. Cel care ia mingea o pasează colegilor şi încearcă prin pase să ajungă la linia de fund adversă pentru a aşeza mingea dincolo de aceasta. mingea trebuie aruncată în cercul de pe perete. jucătorii ambelor echipe aleargă spre minge. la înălţime de 2. echipa care totalizează mai repede un număr de puncte egal cu numărul jucatorilor.Dacă mingea este aşezată pe sol. de un perete. Reguli: Mingea se aşează . teren -Număr nelimitat de jucători -O minge de handbal Descriere Jucătorii se împart în două echipe egale. echipă are o minge. nu se aruncă.60 m. se vor face patru echipe care vor juca alternativ. se marchează punct şi jocul se reia de la centru.Învinge ca număr care se aşează în şiruri (câte unul) la o distanţă de 3-4 m. Jocuri folosite pentru baschet Aruncă la perete Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători -Mingi de baschet (corespunzător numărului de echipe) Descriere Jucătorii se împart pe echipe egale marcate pe sol.Mingea se aşează la centru. La semnal.Pe perete se Primul jucător de la fiecare echipa câştigă un punct. înapoia unei linii desenează în faţa fiecărei echipe. un cerc cu diametrul de 1 m. .La semnal. iar jucătorii se aşează înapoia liniei de fund.40-2.Condiţii: -Sală.Adversarii se apără şi caută să intre în posesia mingii. Pentru fiecare aruncare reuşită.

se întorc în dribling până la linia de centru de unde pasează jucătorului următor din echipa sa.Reguli: Aruncarea se va face numai cu două mâini de la piept. Descriere Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale şi sunt aşezaţi pe şiruri în colţurile opuse ale terenului de baschet înapoia unei linii. trag la coş. ajungând în apropierea coşului. Primul jucător de la fiecare echipă are o minge. . Ştafeta baschetbalistului Condiţii: -Sală cu teren de baschet (sau teren de baschet în aer liber) -Număr nelimitat de jucători -2 mingi de baschet. care continuă jocul. Variante: Se poate exersa şi aruncarea la coş în acelaşi mod. iar el trece la coada şirului. Câştigă echipa a cărui ultim jucător ajunge primul la locul său. jucătorii cu mingea pornesc fiecare spre terenul din faţa lui în dribling . La semnal. culeg mingea.

Căpitanii au câte o minge pe care la semnal o pasează cu piciorul drept (stâng) fiecărui jucător de pe linia cercului. Indicaţii metodice: Se poate marca o linie în apropierea coşului de unde să fie obligatorie aruncarea la coş Jocuri folosite pentru fotbal Pasa în cerc Condiţii: -Teren. acesta ridică mingea în sus. . având în centru un căpitan. sală mare -Număr nelimit at de jucători -Mingi (corespunzător numărului de echipe.Reguli: Nu se permite alergarea cu mingea în mână. Când mingea revine de la ultimul jucător de pe cercc la căpitan. Descriere Jucătorii se împart în mod egal în echipe care se aşează în cercuri. Fiecare cerc constituie o echipă . Câştigă echipa care termină prima pasarea mingii de către toţi jucătorii.

o pasează înalt deasupra capului şi apoi pleacă la “coada” şirului. La semnal. Pe sol.Reguli: Se va urmari ca toţi jucătorii să primească mingea. Mingea deasupra cercului Condiţii: -Teren sau sală -Număr nelimitat de jucători -Mingi de volei. jocul continuă astfel până când toţi jucătorii au fost în cerc şi revin la locul lor iar mingea ajunge din nou în posesia primului jucător din cerc. la distanţă de 3 m se marchează câte un cerc cu diametrul de 50 cm în care se aşează primul jucător de la fiecare echipă. Jocuri folosite pentru volei. Reguli: Pentru fiecare minge cazută sau prinsă se penalizează cu 1 punct. jucătorii din cerc care au câte o minge de volei. Indicaţii metodice: La repetarea jocului. Câştigă echipa care termină prima. Jucătorul următor aleargă în cerc (în timp ce mingea zboară) şi efectuează aceeaşi pasă deasupra capului. se va schimba piciorul de execuţie. Descriere Jucătorii se împart pe echipe egale ca număr şi se aşează în flanc câte unul înapoia unei linii de plecare. .

4 – Jocuri folosite pentru învăţarea şi consolidarea deprinderilor şi priceperilor motrice din gimnastică acrobatică şi sărituri “Armonica” Pe echipe se execută trecerea cât mai rapidă din stand. “Leagănul” Pe echipe.Indicaţii metodice: La început se va da “joc câştigător” echipei care nu are penalizări sau are mai puţine. echipa este penalizată cu un punct.la 10-15m distanţă se pune un jalon.În faţa fiecărei echipe. se execută rulare înapoi pe spate din sprijin ghemuit în culcat cu genunchii îndoiţi şi revenire. în sprijin ghemuit cu aruncarea palmelor pe sol şi invers din sprijin ghemuit revenire în stand cu bătaia palmelor sus. Indicaţii metodice: Jocul se poate face cu elevii care au însuşită deprinderea de pasare corectă a mingii. Ştafeta cu elemente de volei Condiţii: -Sală.teren -Mingi de volei Descriere Jucătorii se împart pe echipe egale ca număr.4.Câştigă echipa care termină prima. primii doi jucători de la fiecare echipă pornesc efectuând pase şi revin în acelaşi mod la echipă. Reguli: Pentru fiecare minge căzută sau prinsă. Jocul se organizează cu colective mai avansate.Fiecare echipă are două şiruri. fiind transportat de partener care îl susţine de coapse.La semnal. . pasând mingea perechii următoare. 3. un executant în sprijin culcat se deplasează numai în mâini. “Roaba în doi” Pe perechi.

având executanţii în coloană. să revină neatins în cerc printre ceilalţi jucători. “Morişca” Doi jucători faţă în faţă.Dacă reuşeşte. „Atinge-mă” Jucătorii. fără deplasarea piciorului de susţinere. În veriga a şasea a lecţiei„Dezvoltarea educarea calităţilor motrice forţa sau rezistenţa” 3.5.“Barza într-un picior” Mai mulţi executanţi stând într-un picior cu ducerea celuilalt genunchi la piept şi apucare de gleznă.Apoi . refăcându-se formaţia cât mai repede. se execută în torent săritură prin sprijin lateral şi aterizare cu spatele spre aparat. „Săritură laterală” La aparatul de sărit. „Torente de sărituri” Două echipe stau alăturate cu faţa spre o ladă sau cal. . cu rolurile schimbate şi tot aşa în continuare. sub formă de concurs . prin întoarcere rapida la 180’. în partea opusă faţă de locul unde apare alt jucător strigă pentru a-l atinge.Simultan se execută. pentru coordonarea acţiunilor cu partenerul de joc faţă de alte perechi de execuţie. iar la capătul opus săritură înaltă peste partener cu picioarele depărtate. stau în cerc în jurul lăzii de gimnastică (sau calului). 3. următorul îi ia locul pe aparat.Dacă din contră este atins.1 Jocuri pentru dezvoltarea forţei. cal sau ladă aşezat în lăţime. cel de pe aparat continuă să rămână în acest rol. care nu se urcă în picioare pe aparat. Acesta are dreptul ca prin coborâre cu săritură în adâncime. încearcă să menţină această poziţie cât mai mult timp. Se execută sub formă de torent. săritură în sprijin ghemuit şi coborâre directă în partea opusă. „Cursa într-un picior” „Cal şi călăreţ” „Mingea la căpitan” cu minge medicinală Împinge-l(trage-l) din cerc Roaba Cursa într-un picior Condiţii: -Sală sau teren. la capetele saltelei (în lungime). refăcându-se formaţia în partea opusă. din nou faţă în faţă se repetă execiţiul precedent.5. numerotaţi în ordine. la un capăt rostogolire înainte în ghemuit. Conducătorul jocului indică pe unul din participanţi.

sau prin alergare. Jucătorul care a pus al doilea picior jos este luat prizonier şi de asemenea jucătorul care a fost împins înapoia liniei de atac proprii. . După trei reprize se numără prizonierii şi se continuă jocul pănă ce au rămas mai puţini jucători. Reguli: Să nu pună piciorul jos. Poziţia de’’luptă’’ este stând într-un picior cu braţele încrucişate la piept.-Număr nelimitat de jucători. fiecare jucător luptă cu adversarul său prin împingeri energice cu pieptul sau umărul. jucătorii se retrag în spaţiul lor. Descriere: Jucătorii se împart în două echipe egale ca număr. cele două echipe se deplasează înainte în spaţiul celor 4m prin sărituri pe un picior. Nu au voie să schimbe piciorul în timpul unei reprize. se caută dezechilibrarea adversarului obligăndu-l să pună al doilea picior jos. aceştia devin lideri şi participă la reprizele următoare. întoarcerea prin săritură pe celălalt picior. Pe sol se trasează două linii paralele la distanţa de 4 m una de alta. Reguli: De la un semnal la altul deplasarea se face numai într-un picior. Fiecare jucător are în faţă un adversar. -Număr nelimitat de jucători perechi. Atenţie asupra modului de a executa săriturile. Indicaţii metodice: Distanţa şi varianta în funcţie de colectiv. Lupta cocoşilor Condiţii: -Sală sau teren.parcurgerea distanţei prin sărituri pe un picior pănă la un punct fix. La al doilea semnal lupta încetează. Descriere Ştafetă. Dacă este luat prizonier un jucător care la răndul său a luat prizonieri. În spatele fiecăreia se aliniază căte o echipă. Se repetă încă două reprize şi jucătorii care nu mai au adversar pot să ajute coechipierii luptănd doi contra unu. ori prin fente. La semnal. Un jucător nu poate fi atacat decăt din faţă.

La semnal. Joc de întrecere cu pasarea mingii medicinale Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători -Mingi medicinale (corespunzător numărului de echipe) Descriere Formaţia de lucru: pe şiruri înapoia unei linii de plecare. la distanţă de 2 m. Reguli: Jocul se încheie când ultimul jucător a trecut “la coada şirului”. "căpitanii" aruncă mingea primului jucător din echipele respective care o prind şi apoi o aruncă la "căpitani". În faţa fiecărei echipe.Câştigă echipa care termină prima. se aşează un jucător "căpitan" care primeşte o minge medicinală. ca pentru ştafetă. Indicaţii metodice: Distanţa de aruncare şi prindere este ca şi greutatea mingii în funcţie de vârsta copiilor. Împinge-l din cerc Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători Descriere .Indicaţii metodice: Numărul reprizelor şi durata se stabileşte în funcţie de vărsta copiilor. după care trec la coada şirului.Jocul continuă până când toţi jucătorii au primit şi pasat mingea.

Jucătorii fiind aşezaţi în această formaţie.Lupa începe cu jucătorii care poartă numărul „1” din toate grupele. Joc de întrecere cu transportul colegului în trei şi în patru Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători. cîte un cerc cu diametrul de 0. câte doi jucători de la fiecare echipă formează prinzându-se de mâini un scăunel pe care se aşează al treilea jucător şi pornesc în alergare până la punctul de întoarcere situate la 10-15m în faţa fiecărei echipe.Câştigă echipa care termină prima. formând în cadrul fiecărei echipe grupe de câte trei jucători.5m. fără a da drumul mâinilor. acesta aduce un punct echipei care Câştigă echipa care realizează mai multe puncte. La semnal. Descriere Jucătorii se împart în echipe care se aşează în flanc câte trei în spatele unei linii de plecare.este învins. se numără câte trei.Se poate lupta şi numai cu o mână.În caz de nereuşită a unui jucător. În timpul luptei se pot executa deplasări în jurul cercului. .Jucătorii se împart în două echipe egale ca număr . Jocul se desfăşoară sub forma unei lupte de tracţiune împingere între perechi.care se aliniază fiecare pe o linie la o distanţă de 5-6m una de alta. ţinându-se seama de înălţimea jucătorilor. Reguli: Jucătorul care a păşit în cerc chiar cu un singur picior.după care se întorc la loc şi jocul continuă cu alt grup de trei jucători. Indicaţii metodice: Scaunul se poate forma prin apucarea ambelor mâini sau numai câte una. Indicaţii metodice: Forţele jucătorilor trebuie să fie aproximativ egale . Reguli: Jucătorii nu au voie să plece în cursă înainte ca ceilalţi să treacă linia de plecare. pe grupe. În interiorul culoarului dintre echipe. se delimitează pentru fiecare grupă de trei. Diametrul cercului poate fi modificat. care înaintează spre cercul din faţa lor şi se apucă de mâini rămânând cu picioarele în afara cercului.La comandă.fiecare jucător caută să-şi tragă adversarul în cerc.

. ultimul jucător nu are voie să-şi înfăşoare capătul frânghiei în jurul trunchiului sau să-1 fixeze cu picioarele.5 m de la care se aşează primul jucător al echipei. împărţiti pe două echipe de câte 6-10 jucători. Pe sol se trasează o linie care va despărţi cele două echipe. La comanda "pregatiţi" fiecare jucător apucă frânghia cu ambele mâini. Când numărul jucătorilor nu permite angajarea lor integrală. la semnalul de începere al jocului. jucătorii caută să tragă echipa adversă dincolo de linia de centru. Fiecare echipă va prinde un capăt al frânghiei. Reguli: Se vor respecta cei doi timpi de comandă.Tracţiunea cu frânghia Condiţii: -Sală sau teren -Număr nelimitat de jucători -O frânghie lunga de 10-12 m Descriere Jucătorii. La jumătatea frânghiei se leagă o eşarfă şi de la aceasta. La semnalul „trageţi". numărul jucătorilor în echipe este în funcţie de lungimea frânghiei . jucătorii fiind aşezaţi în zig-zag (deoparte şi de alta a frânghiei) apucă fiecare de frânghie. se aşează prin flanc câte unul. cât pentru tracţiune. 3. Indicaţii metodice: Vor fi aşezaţi în faţă jucătorii cei mai puternici. “Huştiuluc”. faţă în faţă.5.2 Jocuri pentru dezvoltarea rezistenţei. în joc se vor forma serii şi se va face o întrecere finală. o ridică la înălţimea şoldului şi o ţine întinsă. într-o parte şi alta a frânghiei se stabileşte un alt semn la distanţă de 1-1.

Câştigă echipa care totalizează cel mai mare număr de puncte. Reguli: Mingea se aşează. La semnal.În centru terenului de joc se află o minge de volei.nu se aruncă. Nu se vor admite brutalităţi. cu piciorul.teren -Număr nelimitat de jucători -O minge de handbal Descriere Participanţii la joc sunt dispuşi pe liniile de fund ale unui teren de joc dreptunghiular cu laturile de 3x10 m. Indicaţii metodice: Mingea poate fi pasată cu capul. sunt interzise piedica şi loviturile. încearcă s-o depună cu mâna pe linie sau în spatele liniei. cu mâinile sau pieptul.Huştiuluc Condiţii: -Sală. agăţaţi cu mâini. fotbal sau handbal. cei care înaintează cu mingea pot fi opriţi prin „ placaj’’. pot fi luaţi în braţe. încercând să intre în posesia mingii. Reuşita aduce un punct echipei sale. .Jucătorii echipei care intră în posesia mingii încep să o paseze de la unul la altul şi să se deplaseze spre linia de fund al echipei adverse. jucătorii ambelor echipe pornesc în alergare spre centrul terenului de joc.

în limita numărului maxim de ore din plaja orară prevăzuta în planul -cadru Regim orar Se alocă din plaja orară a discilpinei Notare în catalog Aceeaşi rubrică din catalog cu disciplina sursă 2. în planul.cadru Regim orar Se alocă din plaja orară a discilpinei Notare în catalog Aceeaşi rubrică din catalog cu disciplina sursă .se aplică numai la disciplinele care.se realizează în limita numărului maxim de ore prevăzut în plaja orară a disciplinei vizate.Curriculum aprofundat . (*)din programa şcolară a disciplinei vizate.CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII ÎN EDUCAŢIA FIZICĂ ŞCOLARĂ 8. în limita numărului maxim de ore din plaja orară prevăzută în planul.presupune parcurgerea programei în întregime(inclusiv a elementelor marcate cu asterisc). Caracteristici ale programei Programa pentru trunchiul comun. în planul – cadru de învăţământ în vigoare. Caracteristici ale programei Obiectivele de referintă şi conţinuturile notate cu asterisc. numai în locuri de recuperare. .urmăreşte aprofundarea obiectivelor de referintă ale disiplinelor din trunchiul comun.se aplică numai la disciplinele care. pentru clasele/ grupele de elevi care nu reuşesc să atingă nivelul minimal al obiectivelor prevăzute de programa în anii anteriori. în limita numărului maxim de ore prevăzut în plaja orară a unei discipline. . au prevazută plaja orară ( număr minim şi număr maxim de ore pe săptămână).urmăreşte extinderea obiectivelor cadru si a conţinuturilor din programa de trunchi comun.VIII. au prevazută plaja orară ( număr minim şi maxim de ore pe săptămână). .1 Învăţământul primar şi gimnazial 1. prin obiectivele de referintă şi unităţile de conţinut marcate cu asterisc ( *) în programa scolară în vigoare.Curriculum extins .se realizează în limita numărului maxim de ore prevăzut în plaja ora a disciplinei vizate. prin diversificarea activităţilor de învăţare.cadru de învăţământ în vigoare. . .

informaţiile cu care elevii vor opera au un caracter complex şi.cadru ale disciplinelor. în acest caz. vor fi formulate noi obiective de referintă. pornind de la obiectivele. Caracteristici ale programei Noi obiective de referintă şi noi conţinuturi complexe(noutatea este definită faţă de programele disciplinelor de trunchi comun implicate în integrare}.Opţional la nivelul disciplinei . Caracteristici ale programei Noi obiective de referintă şi noi conţinuturi. Opţional la nivelul mai multor arii curriculare Presupune alegerea unei teme care implică cel putin două discipline aparţinând unor arii curriculare diferite. din perspectiva temei pentru care s-a optat. urmărind aprofundarea competenţelor specifice ale disciplinei vizate.presupune alegerea unei teme care implica cel putin doua discipline din aceeasi arie curriculară. . Regim orar Se alocaăde la Discipline opţionale Notare în catalog Rubrică nouă în catalog 8. Caracteristici ale programei Noi obiective de referintă şi noi conţinuturi complexe(noutatea este definite faţă de programele disciplinelor de trunchi comun implicate în integrare}. permit dobândirea de achiziţii cognitive de tipul generalizării.2 Învătământul liceal 1.Curriculum aprofundat . ca atare. în acest caz. prin noi unităţi de conţinut. fie dintr-o disciplină care nu este prevazută ca atare în planulcadru sau care nu apare la o anumită clasă/ ciclu curricular. Regim orar Se aloca de la Discipline opţionale Notare în catalog Rubrică noua în catalog 5.Opţional la nivelul ariei curriculare . Regim orar Se alocă de la Discipline optionale Notare în catalog Rubrică nouă în catalog 4.constă fie din activităţi/ module/ proiecte care nu sunt incluse in programa şcolară naţională. al transferului etc.este derivat din oricare din disciplinele studiate în trunchiul comun şi/ sau în curriculumul diferenţiat.3. altele decat cele din programa de trunchi comun a discilplinei.

Regim orar Se alocă din CDS.cele notate cu asterisc(*) în programa şcolară în sau altele.3 Programa de opţional Programa de opţional va fi realizată după modelul programelor de trunchi comun şi va cuprinde: . Opţional ca disciplină nouă . ca obiect de studiu. Noi conţinuturi. Caracteristici ale programei Noi competenţe specifice şi noi conţinuturi.ca şi în programa scolară în vigoare. prin noi competenţe specifice corelate cu noi conţinuturi. Notare în catalog Rubrică nouă în catalog 4. altele decât cele ale programelor pentru diciplinele prevăzute în planul.introduce un obiect de studiu .Caracteristici ale programei Aceleaşi competenţe specifice.Curriculum extins . în afara celor prevăzute în trunchiul comun şi/ sau în curriculumul diferenţiat pentru un anumit profil/ pentru o anumită specializare. Regim orar Se alocă din CDS Notare in catalog Rubrică nouă în catalog 8. o nouă disciplină.introduce . Caracteristici ale programei Noi competenţe specifice.complexe. Noi conţinuturi. 2.este derivat din oricare dintre disciplinele studiate în trunchiul comun şi/ sau în curriculumul diferentiat. Notare în catalog Rubrică nouă în catalog 3.cadru Regim orar Se alocă din CDS. corelate cu acelea ale programei de trunchi comun şi / sau ale celei de curriculum diferenţiat Regim orar Se alocă din CDS. structurată în jurul unei teme integratoare pentru o anumită arie curriculară sau pentru mai multe arii curriculare. urmarind extinderea competenţelor generale ale disciplinei. Notare în catalog Aceeaşi rubrica din catalog cu disciplina sursă. integrative. Opţional integrat .interdisciplinare. Caracteristici ale programei Noi competenţe specifice şi noi conţinuturi.

Activităţi de învăţare care sunt exemple pentru evidenţierea modului în care se anticipeează rezolcarea obiectivelor Conţinuturile cuprind informaţiile pe care opţionalul le propune ca bază de operare pentru formarea capacităţilor vizate de obiective. ale comunitatii locale. numarul de ore maxim afectat unei clase şi concurenţa cu celelate discipline de învăţământ care solicită atribuirea acestor ore.elev bazată pe colaborare şi respect reciproc. neţinandu-se cont de opţiunea individuală a elevului. Bibliografie programa de opţional trebuie să conţină şi bibliografie. după aprobarea ei în Consiliul de administraţie al unităţii şcolare. . Programarea stabilă a orelor în aşa fel încât să nu se suprapună cu alte activitaţi pe acelaşi spaţiu al bazei sportive..S. În aceactă situaţie se redactează câte o programă pentru fiecare an de studiu Programa de opţional este avizată obligatoriu de inspectorul de specialitate pentru educaţie fizică şi sport. Modalităţi de evaluare .- - Argumentul va conţine maxim o pagina în care se motivează cursul propus: nevoia elevilor. obţinerea lor de către profesorul de educaţie fizica este determinată de:        Calitatea procesului didactic realizat în orele de trunchi comun.La educaţie fizică acestea pot fi practice şi teoretice (noţiuni de regulament. Având în vedere numarul limitat de ore opţionale prevăzute în planul de învăţământ. este necesar să aibă definite şi obiectivele cadru din care se deduc obiectivele de referintă pentru fiecare an de studiu. O programă de opţional va conţine 5-6 obiective de referinţă. formarea unor competente de transfer etc. Informaţiile din lista opţionalului vor fi considerate ca un mijloc pentru formarea intelectuală. Opţionalul prevăzut pentru un nivel de şcolaritate sau un ciclu curricular. Promovarea unei relaţii profesor. Dotarea materială corespunzătoare.vor fi prezentate tipurile de probe de control care se potrivesc opţionalului propus.dar nu mai tărziu de începutul anului şcolar pentru care este propus opţionalu 8.D. Asigurarea unui sistem competiţional intern de durată. Lărgirea ariei de specializare a profesorilor pentru a respecta opţiunile reale ale elevilor. a bazei sportive. dar nu vor fi reluari ale acestora. Avizarea programei se face păna la o dată stabilită de inspectoratul şcolarjudeţean/alMunicipiului Bucureşti . Obiectivele de referintă sunt corect formulate dacă enunţurile sale răspund la întrebarea „ ce poate sa facă elevul?”.4 Măsuri pentru creşterea şanselor de acordare a orelor din C. Obiectivele de referinta/competenţe specifice vor fi redactate după modelul celor din programa natională a materiilor de trunchi comun).etc). Popularizarea în rândul elevilor şi părinţilor a ofertei educaţionale a catedrei.terminologie. ele fiind dirijate în scopul întregirii diferitelor norme didactice. la educaţie fizică Orele din curriculum la decizia şcoliii sunt din păcate atribuite.

exceptând specializările din cadrul profilului sportiv. Conţinutul procesului de instruire este axat realizarea la dimensiuni restrânse a principalilor factori ai antrenamentului sportiv la nivel de începători. Art. Ansamblurile sportive se desfăşoară pe grupe cu câte o oră pe săptămână. 5718/ 22. în funcţie de resursele materiale şi umane ale unităţii de învăţământ. având ca element de orientare opţiunile majore ale elevilor . cu câte o oră pe săptămână.2005 cu privire la aprobarea planurilor cadru de învăţământ pentru ciclul superior al liceului. tradiţia şcolii şi intenţiile catedrei de a participa la anumite ramuri de sport în campionatele interşcolare. Aceste ore intră în norma didactică a profesorului şi se înregistrează în condică.6(2) “În învăţământul general se pot organiza activităţi de ansamblu coral şi de ansamblu sportiv în afara orarului zilnic si în zilele de sâmbătă. La învăţământul gimnazial. De regulă sunt acordate 4 ore de ansamblu sportiv. se prevăd reglementări clare cu privire la posibilatatea de acordare a orelor de ansamblu sportive şi a orelor pentru constituirea şi pregătirea formaţiilor sportive reprezentative. IX. din învăţământul liceal. în afara orarului zilnic. în afara orarului zilnic. cât şi la cel liceal . prin Ordinul M.” (2)”Fiecare grupă prevăzută în alin. exprimată sub mai mai multe formulări. se pot organiza ansambluri sportive.EdC nr. Ora de ansamblu sportiv participă şi se înscrie în orarul şcolii şi în condică.formă de activitate extracurriculară care se regăseşte în planurile de învătământ atât la nivelul invătământului gimnazial.” Art. formulate dupa cum urmează: Art.22(1). “ Pentru constituirea şi pregătirea formaţiilor sportive reprezentative ale şcolilor participante la competiţiile interşcolare se poate aloca.” Ora de ansamblu sportiv nu intră în schema orară a clasei/ claselor.2(1).ANSAMBLUL SPORTIV ŞI ORELE PENTRU PREGATIREA FORMAŢIILOR REPREZENTATIVE Ansamblul sportiv. (1) va fi alcătuită din minimum 15 şi maximum 30 de elevi proveniţi din una sau mai multe clase. La învăţământul liceal.12.” (2)”Organizarea şi pregătirea formaţiilor sportive se realizează după cum urmează: (a) toţi elevii participanţi la formaţiile sportive reprezentative ale liceului vor fi selecţionaţi pe baza unor probe de aptitudini. acceptaţi pe baza unor criterii stabilite pentru fiecare disciplină sportivă la nivelul catedrei. Aceste activităţi pot fi incluse în norma profesorului. la filiera teoretică tehnologică şi vocaţională. imediat după încheierea orarului zilnic al elevilor. orele de ansamblu sportiv sunt reglementate prin Ordinul 3638/2001 cu privire la aplicarea planului – cadru de învăţământ. Profesorul va prezenta la secretariatul şcolii un tabel cuprinzând compoziţia nominală a elevilor care participă la ora de ansamblu sportiv ca document doveditor. un număr de două ore pe sămptămână pentru formaţia sportivă pe şcoală. Participarea la cat mai multe competiţii. .”La solicitarea scrisă a elevilor. Aceste activităţi sunt incluse în norma didactică a profesorului si se consemnează în condică. elaborate de către catedrele de specialitate. pentru normarea profesorului cu asemenea ore. fiind o activitate destinată practicării sportului la care pot participa elevii din mai multe clase. pentru fiecare grupă.

(b) numărul formaţiilor sportive ale liceului şi constituirea acestora se aprobă de către Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, la propunerea cadrelor didactice de educţie fizică şi sport; (c) pregătirea formaţiilor sportive ale liceului se desfăşoară în afara orarului zilnic, câte două ore pe săptămână.” Art.23.”Pentru activităţile sportive prevăzute la Art.21şi 22 se pot aloca în norma didactică a profesorului cel mult patru ore/ săptămână.” La ora de ansamblu sportiv, elevii pot practica discipline sportive de care sunt interesaţi (şi pentru care există condiţii de practicare în liceu), cât şi alte tipuri de activităţi orientate către îmbunătăţirea condiţiei fizice sau a esteticii corporale, cum ar fi de exemplu realizarea unor programe de gimnastică aerobică, programe de fitness, programe tip culturism etc.. Acceptarea elevilor care participă la aceste tipuri de activităţi se face în principiu după criterii opţionale (sportive) stabilite la nivelul catedrei. Obiectivele acestor activităţi nu sunt orientate spre obţinerea de performanţe sportive, în acest scop având la dispoziţie alte forme de organizare în liceu, ca de exemplu orele pentru pregătirea formaţiilor reprezentative. Activitatea de planificare se realizează prin elaborarea de programe specifice activităţii activităţilor pentru care au optat elevii /grupele de elevi. Pe parcursul activităţii, elevii vor fi iniţiaţi pentru verificarea adaptării organismului la efort, aplicând metoda pulsometriei, urmată de formularea , după caz, a unor recomandări de menţinere/ modificare a încărcăturii sau a duratei de lucru. Evaluarea nivelului de realizare a progreselor obţinute se realizează prin instrumente de evaluare recomandate de profesor, dar care nu se finalizează cu notare. Ora de ansamblu sportiv se înscrie în orarul şcolii şi în condică, imediat după încheierea orarului zilnic al elevilor. Un tabel cu elevii participanţi se înaintează la secretariatul liceului pentru fiecare grupă constituită, ca formă de justificare a normării cadrului didactic. Ora de ansamblu sportiv se înscrie în condica de prezenţă, iar frecvenţa elevilor care participă la orele de ansamblu sportiv se înregistrează în caietul profesorului. Orele pentru pregătirea formaţiilor reprezentative . Aceste ore sunt acordate în regim de C.D.Ş. de către Consiliul de administraţie al liceului. Pentru acordarea acestor ore ,Scarlat(2006),prezintă următoarele etape : - dezbaterea în catedră şi stabilirea strategiei de participare la sistemele competiţionale interşcolare, repartizând pentru fiecare profesor 1-2 discipline sportive pentru care are disponibilităţi profesionale şi pe care le va pregăti şi prezenta în competiţii. Pentru această activitate se vor aloca 2 ore săptămânal, pentru o formaţie; - înaintarea unei solicitări scrise către Consiliul de administraţie, cuprinzând propunerile argumentate ale catedrei; - elaborarea criteriilor de selecţie specifice pentru fiecare disciplină sportivă; - popularizarea iniţiativei catedrei în rândul elevilor şi organizarea la începutul fiecărui an şcolar a unui campionat interclase (sistem eliminatoriu)ca o formă suplimentară de selecţie; - programarea stabilă pe baza sportivă a şcolii a două poziţii de antrenament săptămânal, după orele de curs şi cuprinderea lor în orarul şcolii şi condica profesorilor; - stabilirea de către fiecare profesor (de exemplu la jocuri sportive) a modelului de joc şi de instruire şi elaborarea unei planificări adecvate; - asigurarea cu materiale sportive care să permită realizarea unei instruiri intensive; - realizarea unui proces de antrenament similar ce cel pentru grupele de avansaţi din cluburile sportive şcolare;

X. DOSARULUI COMISIEI METODICE
Conform art.35 din noul Regulament de organizare şi funcţionare a unităţilor de invăţământ preuniversitar ( R.O.F.), cadrele/ comisiile metodice se constituie din minimum 4 membri, pe discipline de studiu, pe discipline inrudite sau pe arii curriculare. Şeful de catedră/ comisiei metodice coordoneaza activităţile acesteia ( aşa cum reies din R.O.F) şi răspunde în faţa directorului şi a inspectorului de specialitate de activitatea profesională a membrilor catedrei. Ca urmare, după director şi director adjunct, şeful de catedră/ comisie metodică are un rol decisiv în realizarea unei activităţi didactice de calitate. De aceea, pentru a asigura o coordonare optima la cest nivel managerial, consideram necesare si utile: • Elaborarea de catre director a fişei postului pentru şeful de catedră/ comisie metodică; • Existenţa unui portofoliu minimal al acestuia; • Instrumente de lucru care să organizeze şi să simplifice activitatea managerială la acest nivel 1. PORTOFOLIUL SEFULUI DE CATEDRĂ/ COMISIE METODICĂ/ DOCUMENTE MANAGERIALE LA NIVELUL CATEDREI/ COMISIEI METODICE Propunem structura portofoiului sefului de catedră/ comisie metodică pe urmatoarele secţiuni: A. REGISTRUL CATEDREI: a) DOCUMENTE ADMINISTRATIVE: • Tabel nominal cu componenţa catedrei de specialitate/ comisiei metodice ( date personale, studii, vechime, grad didactic, ultimul curs de perfecţionare – nr. ore, nr. credite ; • Orarul membrilor catedrei

B.
C.

• Incadrarea membrilor catedrei • Repartizarea sarcinilor pe fiecare membru al catedrei • Temetica sedinţelor de catedră • Responsabilitatile membrilor catedrei • Fişa postului şefului de catedră b) DOCUMENTE MANAGERIALE: • Analiza SWOT la nivelul catedrei • Planul managerial la nivelul catedrei • Raport de analiza a activitatii ( semestrial si anual) • Planuri de imbunătăţire a activităţii c) COMPONENTA OPERAŢIONALĂ: • Planificarea calendaristică • Proiecte didactice – schiţa lecţiei • d) COMPONENTA EXTRACURRICULARĂ: • Calendarul sportive competiţional ONSS • Programul de pregătire pentru echipele reprezentatieve • Evidenţa participării la competiţii • Catalogul grupei • Sesiuni de referate şi comunicări • Participări ale membrilor catedrei la programe şi proiecte e) PERFECŢIONARE / FORMARE CONTINUĂ: • Oferta de formare la nivel local sau regional • Tematici de perfecţionare la nivelul catedrei sau ariei curriculare • Table nominal cu personalul didactic care urmează cursuri de dezvoltare profesională şi / sau formare continuă REGISTRUL DE PROCESE VERBALE al catedrei/ comisiei metodice ( se încheie un proces verbal în timpul fiecărei sedinţe, înregistrându-se cât mai fidel desfăşurarea activităţii); DOSARUL CU ANEXE: • Evidenţa normelor şi probelor de control • Situatii statistice privind rezultatele competiţionale • Materiale prezentate de profesori la sesiuni de comunicări şi referate

crt Numele si prenumele (titular/ suplinitor) Facult. Gr.) COMPONENŢA CATEDREI DE EDUCAŢIE FIZICĂ AN SCOLAR 2008-2009 Cursuri Cursuri ÎNCADRARE Perfecţionare formare Tr. Credite) cursul) IV IX sporti IV VIII XII v Telefon Scoala/ acasa Responsabilităţi în cadrul comisiei metodice la nivel de sector CDS Nr. AN SCOLAR 2008-2009 . comun Ans. Absolvită ( anul) Vechime în învăţ.crt NUMELE SI PRENUMELE ÎNSCRIERI COMPETIŢII COMPETŢIA SPORTIVĂ CATEGORIA DE VARSTĂ SI SEX UNITATEA ŞCOLARĂ……………………. Didactic ( anul obţ.SCOALA………………………… ADRESA………………………… TELEFON………………………. Nr. (anul/ cursul/ (anul/ nr.

tenis de masa.REPARTIZAREA SARCINILOR PE MEMBRII COMISIEI METODICE 1. sport aerobic. DA/NU Preşedintele ASS .participă în ONSS. AN SCOLAR 2008/2009 ASOCIAŢIA SPORTIVĂ ŞCOLARĂ Numele Asociaţiei Sportive şcolare Sediul/ adresa Telefon/ fax Actul de constituire/ Numar şi data Daca are Cotizaţie personalitate sportivă: juridică: DA/NU DA/NU Cont.întocmeşte dosarul cu competiţii interne. . handbal fete. handbal băieţi .II. Membrii ASS . baschet baieţi. : . AN III completare: .rapunde de pregatirea şi organizarea “ Balului bobocilor” NOTA: TOŢI MEMBRII COMISIEI. RASPUND DE MODUL ÎN CARE SE DESFASOARĂ CAMPIONATUL INTERN( LA CEL PUŢIN TREI RAMURI DE SPORT) ŞI DE COMPETIŢIILE LA NIVEL DE SECTOR SI MUNICIPIU LA CARE PARTICIPĂ MEMBRII CATEDREI: GHEORGHE V.nume. fotbal.întocmeşte dosarul cu normative. terţe. ONSS. : .prenume. cu: baschet fete. . . . SAM I. .evidenţa caietului comisiei metodice.profesor. . ANTON F SECTOR ………………… UNITATEA ŞCOLARĂ……………………. . cu : volei fete.participă în ONSS.participă in ONSS. GHEORGHE V. ANTON F. : . cu: volei baieţi. elev.proiectarea didactică clasele IX – XII. POPESCU M.înrocmeste regulamentele de desfasurare a campionatelor intene pe ramuri de sport. 3. director Nr. POPESCU M. 2.

VIZA DIRECTOR: AN SCOLAR 2008/2009 TEMATICA ŞEDINŢELOR DE CATEDRĂ SEMESTRUL I 1. . . REORGANIZAREA CATEDREI: .Înscrierea în competiţiile organizate în ONSS .responsabilităţi pe fiecare membru al catedrei. DATA : NOV. . comisia de contestaţii şi disciplină.încadrare. .Definitivarea regulamentului de desfasurare a competiţiilor interne ONSS.Procesarea datelor evaluărilor predictive şi analiza acestora. 2008 . . ca factor de bază în dezvoltarea fizică generală a tineretului”.stabilirea comisiilor de la nivelul unităţii ( comisia de organizare a competiţiilor.stabilirea normelor de protecţie a muncii DATA : SEPT.Alcatuirea calendarului competiţional intern ONSS . 2008 3 . 2008 2 .întocmirea planificărilor .Şef catedră. comisia pe discipline sportive). .alegerea şefului de catedră.Referat: “ Perspective moderne asupra proiectării didactice la disciplina educaţie fizică şi sport”.Probleme curente. . . DATA : OCT.Referat: profesor Vasilescu Loredana “Locul şi rolul gimnasticii in educaţia fizică şcolară.Analiza participării şi a rezultatelor obţinute la competiţiile din cadrul ONSS. UNITATEA ŞCOLARĂ……………………. .întocmirea dosarului comisiei metodice.Raport asupra participării la competitţile ocazionale . .

..D..........Masuri pentru încheierea în bune condiţii a situatţei şcolare la educaţie fizică şi sport............... An şcolar.... G.. A............ pe semestrul I MEMBRII COMISIEI: B........ RAPORT DE ACTIVITATE DOMENIUL MANAGEMENT CURRICULUM RESURSE UMANE RESURSE MATERIALE PROGRAMEPARTENERIATE IMAGINEA CATEDRELOR ALTE ASPECTE OBIECTIVE ACTIVITĂŢI PROPUSE STADIUL DE REALIZARE NEÂMPLINIRIDIFICULTĂŢI COMENTARII PROPUNERI DE REMEDIERERECOMANDĂRI NOTĂ: Raportul va fi însoţit de anexe ........................... P........S..A. .. Responsabil comisie........4 – Lecţie deschisă: TEMA: “Procedee metodice pentru dezvoltarea forţei in ciclul liceal” PROFESOR: B............. Catedra............ DATA: 9 DECEMBRIE.......... V.. E.L.I..... LOC DE DESFASURARE: LIC..

... Responsabil..... Întocmirea Planului Managerial al catedrei / ariei curriculare TERMENE 01.......T PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI UNITATEA ŞCOLARĂ……………………… Prof.... S..... I..W..........2008 01.. PLAN MANAGERIAL ARIA CURRICULARĂ EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT AN ŞCOLAR 2008 – 2009 DOMENIUL RESPONSABILI S....50 – 10 management foarte bun ACTIVITĂŢI 1.....O... I.......2008 C .10. RESURSE NECESARE rezultatele elevilor Planul managerial al şcolii GRUPUL ŢINTĂ absolvenţii 2008 AC INDICATORI DE PERFORMANŢĂ note între 8... Întocmirea Raportului de analiză pentru anul şcolar 2007 – 2008.... a raportului privind examenul de BAC 2......... An şcolar.10............Responsabil comisie matodică Catedra. ANALIZA S....... …………………………....

2008 permanent S.09. Elaborarea programului de selecţie şi pregatire a elevilor 01. fizică / AC ( programe şcolare.sportive evaluare corecta perfecţionare C U R R I C U L U M 9. elevii 15. Elaborarea proiectului activităţilor în catedră. rezultatele elevilor rezultatele elevilor 85% peste nota 7. fişa postului. 8.Participarea la reactualizarea Regulamentului de funcţionare a bazei sportive si a Normelor de protecti a muncii specifice activităţilor sportive. pentru trecerea în dosarul catedrei 15. în funcţie de fişa postului. IX-XII membrii ariei membrii ariei sportivii echip. Corelarea activităţilor de la nivelul colegiului cu cele stabilite în cadrul catedrei.2008 permanent Membrii AC S.09.I.I. Elaborarea testelor predictive pentru toate clasele 6. Discuţii în vederea reactualizării Fişei individuale de autoevaluare. S. Asigurarea pentru fiecare membru al catedrei / AC a tuturor documentelor privind activitatea catedrei de ed. Planul manag.2008 ce vor reprezenta Colegiul la ONSS / activităţi culturale. Elaborarea Planului Operativ al catedrei de educaţie fizică / AC si al Graficului lunar de activitate 5.2008 membrii catedrei S. Programele şcolare Plan managerial Programele şcolare Fişa individuală a postului testări specifice Calendarul competiţional RC . repr elevii echipele reprezent. I.09. I. în cadrul acţiunilor Ariei curriculare 11.ROI profesorii AC elevii cl. AC Fişa de autoevaluare documente catedră membrii AC membrii AC membrii AC .09.Întocmirea Calendarului competiţional pentru faza scoală a ONSS – an şcolar 2008 – 2009 pe 01.I.2008 15.2008 15.00 implicare 100% 7. I.09.2008 01. Ordine MEdCT 15.10. calificări în fazele superioare clasele IX-XII B+F respectarea celor două regulamente programe cult.10. S. I.U R R I C U L U M 3. Întocmirea planificărilor calendaristice pentru anul şcolar 2008 – 2009 4. 10. membrii catedrei S. Acordarea calificative finale / 2007-2008 12.10.2008 S.

Monitorizarea şi valorificarea rezultatelor obţinute de elevi la testele predictive. Urmărirea modului în care se realizează atribuţiile manageriale la nivelul ariei curriculare în cazul fiecărui cadru didactic în parte: .controlul evaluării continue şi corecte a elevilor. statistice logistica Programa şcolară.si ISMB ) 13. proiecte didacticce. membrii AC martie 2009 membrii AC elevi adaptarea programei 17. Realizarea unei baze de date la nivelul catedrei cuprinzând documentele ariei curriculare. materiale auxiliare opţiunile elevilor resp. arie elevi buna organizare a activ. . planificări calendaristice statistici elevi creşterea performan. cu măsuri concrete de ameliorare a situaţiilor necorespunzatoare.I. S. evaluări la nivelul catedrei. S. . 15. competiţii ) 18. Participarea la toate acţiunile organizare de ISMB (concursuri şcolare.I. II S. Susţinerea de lecţii demonstrative C U R R I C U L U 19. Organizarea unei sesiuni de referate şi comunicări pe tema practicării sporturilor alternative şi a oportunităţii introducerii lor în cadrul orelor de educaţie fizică. deb membrii AC . ONSS. 16.I.controlul parcurgerii ritmice a programei. . etc. Perfecţionare Cresterea calităţii procesului de învăţământ prof. 14.analiza obiectivă a nivelului de pregatire a elevilor. rezultate. examen (admitere la facultate. Propuneri pentru stabilirea ofertei educaţionale CDS pentru anul şcolar 2009-2010 permanent Sem. diversificarea lecţiilor perfecţionare permanent S.) şi asigurarea prezenţei la toate activităţile catedrei / ariei curriculare.I.desfăşurarea orelor de ansamblu sportiv Conform graficului martie 2009 permanent membrii catedrei B.I. documente arie regulamente sporturi alternative logistica. acţiuni de perfecţionare a cadrelor didactice.

2. în folosul elevilor. Planificarea şi efectuarea de asistenţe va urmari: .10. I permanent membrii AC membrii AC chestionare interrelaţii elevi elevii cresterea nr. Se vor efectua asistenţe la ore în mod special la profesorii suplinitori şi cei care vor susţine grade didactice şi se va stabili încă de la începutul anului şcolar graficul acestora.discuţii cu membrii ariei curriculare şi cu elevii în vederea culegerii de informaţii referitoare la obiective noi ce pot fi incluse in Planul managerial pentru anul şcolar viitor .se va urmări creşterea interesului elevilor şi al profesorilor în lansarea de proiecte de parteneriat cu elevii din licee similare din UE. Organizarea şi proiectarea activităţii de asistenţă la ore urmărind urmatoarele aspecte : . sem. M A N A G E M E N T 1. fişa postului membrii AC performanţe manageriale . Adjunct S. fişa postului proiecte parteneriate cadrele didactice membrii AC membrii AC. Adjunct S. . I. I planificari calendaristice membrii AC permanent Dir.cunoasterea cât mai obiectivă a nivelului resurselor umane ale ariei curriculare pentru asigurarea corectitudinii în acordarea calificativului fiecarui profesor .2008 S. . .nivelul de pregătire al elevilor dela clasele asistate . I membrii AC documente asistenţe Planul managerial. Asigurarea unui climat de muncă eficient în cadrul ariei curriculare. Realizarea de sondaje în rândul elevilor în ceea ce priveste CDS 21. elevii evaluare corectă performanţe educaţionale Integrare Europeană permanent M A N A G E M permanent membrii AC 3. .M 20. orelor CDS cadru educaţional bun îndrumare şi perfecţionare conform graficului Dir.se va solicita şi prezenţa unui membru al conducerii .se va asigura planificarea calendaristică pentru momentul asistenţei . Se vor stabili concret responsabilităţile ce revin fiecărui profesor pentru a finaliza toate obiectivele propuse în Planul managerial 01.

ţinând seama de opţiunile membrilor catedrei. . . într-o şedintă de catedră.) mai 2009 S. 8. Fluidizarea transmiterii tuturor actelor normative ale conform graficului conform graficului după caz cursuri acreditate Calendarul competiţional cadrele didactice elevii perfecţionare membrii catedrei performanţe sportive permanent S. Programe şcolare membrii catedrei continuitate în predare permanent S. I. Asigurarea parcurgerii ritmice şi integrare a programei şcolare pentru fiecare clasă.I. I.asistenţe la ore . 6. Îndeplinirea obligaţiei fiecărui profesor de a depune la dosarul Ariei curriculare documentele solicitate de şeful ariei ( planificări. documente cadre pregatire . procese verbale de protecţie.E N T 4.respectarea planificărilor . planificări calendaristice membrii catedrei învăţământ de calitate permanent S. logistica elevii organizare managerială 7. 5. 9. Se va asigura elaborarea proiectului de încadrare pe clase pentru anul şcolar 2009-2010. I. prin : . Implicarea membrilor catedrei de educaţie fizică în participarea şi organizarea competiţiilor sportive cuprinse în Calendarul Competiţional. etc. Monitorizarea participării cadrelor didactice membre ale ariei curriculare la activităţi de perfecţionare.respectarea perioadelor de testare . .sondaje în randul elevilor.

Promovarea colaborării interdisciplinare în general şi în mod particular în cadrul Ariei curriculare Ed. Fizică şi Sport si iniţierea de programe comune. I. Sprijinirea cadrelor didactice care se pregătesc pentru susţinerea gradelor didactice 13. care să contribuie la formarea tinerilor profesori. Raport de activitate documente justificative cadre didactice cadre didactice organizarea activ. invitaţi din domeniu cadre didactice perfecţionare ./ premiu 2% 12. eficient performanţe profesionale permanent S. Argumentarea şi negocierea calificativelor acordate membrilor ariei curriculare pentru fiecare aspect în parte. componenţi ai ariei curriculare. ţinând seama de modificările din Programele şcolare şi de experienţa profesorilor componenţi ai ariei curriculare.2008 S. Proiectarea unor acţiuni la nivelul ariei curriculare pe diverse tematici. Stimularea membrilor ariei curriculare ce se remarcă printr-o activitate profesională şi educaţională deosebită prin recomandarea acestora pentru obţinerea salariului de merit sau a gradaţiei de merit. conform garaficului S. I.10. experienţa profesională documente justificative programe. 01. 11. referate. permanent S.M A N A G E M E N T MECT si ISMB către toţi membrii ariei curriculare normative didactice profesională 10. 14. I. proiecte cadre didactice membrii AC elevii perfecţionare mai septembrie permanent S. I. Realizarea unei şedinte de arie curriculara pentru o analiză de tip SWOT pentru anul şcolar 2007-2008. I. standarde profesionale relaţii interdisciplinare membrii catedrelor 1.

I.I. 7. Se va întocmi o planificare a consultaţiilor cu părinţii în care fiecare profesor va fixa o zi de întâlnire cu aceştia în vederea stabilirii unei relaţii cât mai strânse şi eficiente (relaţia scoală – familie) septembrie 2008 S. 5. cursuri acreditate membrii AC perfecţionare profesională S. I. sfârşit şi început de semestru. rezultate activităţi membrii AC management de calitate permanent S. CCD. documente în specialitate cadre didactice perfecţionare săptămânal membrii AC programe educaţionale parinţii şi elevii cunoaşterea elevului prin părinte 4. I. I. astfel încat toţi membrii lor bisemestrial S. Plan manag. Consilierea şi orientarea profesorilor înscrişi la grade sau debutanţi pentru obţinerea acestora. Recomandarea în cadrul Comisiei de resurse umane a Conform cadrelor didactice care trebuie să urmeze cursuri de graficului de perfecţionare în cadrul acţiunilor ISMB. Organizarea punctului de documentare al Filialei COR sector cu toate apariţiile editoriale din domeniu în vederea formării ăi perfecţionării în specialitate. 3.R E S U R S E U M A N E 2. Plan operativ membrii AC membrii AC . se vor organiza şedinte de arie curriculară pentru aplicarea unor sondaje de opinie şi chestionare în vederea stabilirii priorităţilor activităţii catedrelor. Stabilirea unor întalniri planificate cu conducerea colegiului pentru realizarea unei informări corecte asupra activităţii catedrelor şi a eventualelor neajunsuri în vederea reglemantării acestora 6. curs perf. program de activităţi elevii activităţi extracurriculare perfecţionare management de calitate permanent conform graficului S. La inceput de an şcolar. S. Se va stimula activitatea cadrelor didactice ale ariei curriculare astfel încat aceştia sa fie implicaţi cât mai mult posibil în mişcarea cultural – sportivă a colegiului. etc. I. 1. perf.

5. prin intermediul elevilor şi al parinţilor şi organizarea unor proiecte pe linie cultural – sportivă în parteneriat – Catedra de ed.sportiv al colegiului pentru anul scolar 2008-2009. în folosul ambelor parti. I. al colegiului membrii AC / elevii management de calitate decembrie S. Implicarea în organizarea de activităţi sportive în vederea atragerii de sponsori pentru dezvoltarea bazei materiale. Coordonarea şi sprijinirea elevilor în derularea proiectelor şcolare pe linie de sport prin Asociaţia Sportivă şi COR filiala sector şi evaluarea acestora prin rezultatele competiţionale. Implicarea profesorilor ariei curriculare în activităţile extracurriculare înscrise în Calendarul cultural . Proiect de parteneriat comunitate locală integrare conform graficulu Presedinte AS calendar competiţional elevi imaginea colegiului ocazional membrii catedrei membrii AC programe. conform graficului S. I. 6. Cunoasterea nevoii de practicare a exerciţiului fizic a membrilor comunităţii locale. parinţi cadre didactice / elevi baza materială grija pentru sănatate ocazional . 4. Planificarea activităţilor membrilor ariei curriculare în concordanţă cu activităţile cuprinse în Planul managerial al colegiului 3.sa fie implicaţi in elaborarea Planului operativ al Ariei curriculare. Plan manag. fizică – sindicat – comunitate. P A R T E N E R I P R O G R A M E 2. proiecte Calendarul culturalsportiv elevi.

Elaborarea unui plan de necesităţi şi înaintarea lui organelor abilitate în rezolvarea problemelor privind baza materială a şcolii ( baza sportivă în aer liber ) 4. I Calendar competiţional programe echipa reprezentat. Asigurarea funcţionalitătii sălii de fitness ca parte integrantă a saălii de sport permanent S. Efectuarea la sfârăitul fiecărui semestru a unei analize untima sapt. Inv. tenis de masă. Profesorii ariei curriculare se vor implica În acţiunile colegiului organizate cu ocazia « Târgului de ofertă educationale » si a « Zilei Colegiului » 9.M A N A G E M E N T 7. arbitraj. I baza materială elevi / profesori elevii sporturi alternative învăţământ de calitate învăţământ de calitate 2.10. 8. I baza materială S.I R E S U R S E M A T E R I A 1.) decembrie 2008 S. fotbal. 2008 S.I Sind. cadre didactice performanţa sportivă grija pentru sănătate săptamânal S. întâlniri bilaterale la baschet băieti 10. privind necesarul dotării corespunzatoare a bazei sportive din semestru 3. I fonduri Primărie S4 elevii anual membrii catedrei fonduri AS echipe represent. baza sportivĂ a colegiului cadre didactice integrare Conform graficului membrii AC plan managerial parinţi / elevi imaginea colegiului permanent S. Organizarea de programe sportive speciale pentru profesorii de alte specialităţi din şcoală ( gimnastică aerobică. Membrii catedrei de educaţie fizică vor organiza împreuna cu SI a treia ediţie a Campionatului cadrelor didactice din sector. Colectarea fondurilor de la Asociaţia Sportivă în vederea achiziţionării de echipamente pentru echipele representative 01. Colaborarea cu CSS pe probleme de performanţă.tenis. imaginea colegiului . etc.

membrii AC diplome. 3. II preăedinte AS activităţi educative sportivii de perform. 7. stimularea activităţii sportive management de calitate sem.L E R E S U R S E M A T E R I A L E I M A G I N E A C A 5. Organizarea de activităţi cultural – sportive. cupe elevii imaginea colegiului . I membrii catedrei regulamente oficiale elevi / profesori 1. 2. I preşedinte AS fonduri AS elevii diversificare conţinut programă sem. diplome cf. Promovarea acţiunilor ariei curriculare în cadrul colegiului şi în şedinţele cu parinţii. contribuind la imaginea şcolii permanent membrii AC documente profesorii de specialit elevi / profesori imaginea catedrelor înalta performanţă permanent S. la nivelul ariei curriculare. rezultate. Reactualizarea Gazetei Sport şi a Vitrinei Sportive.I. Iniţierea unor cursuri de arbitrii elevi care să asigure arbitrajul la competiţiile cuprinse în calendarul competiţional intern. sem. planific. Prezentarea rezultatelor sportive şi culturale la Târgul de ofertă educaţională. în vederea obîinerii de fonduri de premiere pentru sportivii cu rezultate deosebite în activitatea de înaltă performanţă. a rezultatelor deosebite obţinute de echipele reprezentative la competiţiile sportive la care participă. 6. Achiziţionarea de aparate de fitness din fondurile Asociaţiei Sportive necesare pregătirii fizice a elevilor atât în cadrul orelor de curs cât şi la antrenamente şi repararea celor existente. urmărind prin aceasta mediatizarea la nivel de Colegiu şi nu numai. având ca scop realizarea unei imagini cât mai favorabile pentru catedre.

PLAN MANAGERIAL NR. VIZIUNE 3.T E D R E I 4.I. OBIECTIVUL GENERAL OBIECTIVE ACTIVITĂŢI/ PERSOANE/ TERMENE DE REZULTATE MĂSURI/ .W. permanent sem.T.O. COORDONATELE ELABORARĂRII PLANULUI MANAGERIAL 1. ocupând locuri bune în clasamentul oficial. Amenajarea sediului Filialei COR sect. ANALIZA S. şi dotarea cu materiale informative de ultimă oră. I membrii catedrei S. 5. statistici echipe reprezent. clasamente documente. ARGUMENT 2. elevi. Prezentarea în competiţiile sportive cu echipe bine pregătite. MISIUNE 4. profesori imaginea colegiului imaginea colegiului A. a) PUNCTE TARI b) PUNCTE SLABE c) OPORTUNITĂŢI d) AMENINŢĂRI 2.

02. concluzii Analiza testelor.CRT . măsuri stabilite în cadrul catedrei şi individual . SPECIFICE ACŢIUNI PLANIFICATE INSTITUŢII RESPONSABI LE REALIZARE ANTICIPATE ACŢIUNI DE REGLARE 01. Teste predictive. Portofoliu profesor: Curriculum vitae Fişa de atribuţii /fişa postului Fişa de evaluare anuală Planificarea anuală a materiei Planificările semestriale Proiectarea unităţilor de învăţare Programa scolară Programa pentru opţionale Scheme orare Proiecte didactice zilnice pentru profesorii fără definitivat şi profesorii cu calificativul satisfăcător şi nesatisfăcător.

COMPLEX DE EXERCITII LIBERE Coloană de gimnastica cate 4 1. cercuri. parteneriate XI. COMPLEXE DE EXERCIŢII PENTRU DEZVOLTARE FIZICĂ 1. diploma de participare la activtăţi de formare şi perfectionare Graficul pregătirilor suplimentare Evidenţa activităţilor extraşcolare Evidenţa elevilor sportivi Referate susţinute în cadrul comisiilor metodice. proiecte de colaborare. Stând: 1-ridicarea braţelor prin înainte sus 2-revenire 3-îndoirea genunchilor cu ridicarea braţelor 4-revenire 4T X 8X .Analiza rezultatelor pentru anul şcolar precedent Evidenţa progresului şcolar în anul şcolar curent şi pe parcursul şcolarizării Lista materialului didactic şi starea lui Adrese internet Procesele verbale de protecţia muncii Adeverinţele medicale ale elevilor Scutirile medicale Criterii de notare standardizate Componenţa echipelor reprezentative Diplome ale elevilor obţinute la concursuri Adeverinţe.

ridicare pe vârfuri cu ridicarea braţelor prin lateral cu inspiraţie 3-4. Stând depărtat: 4T X 8X 1-2.revenire 2T X 8X 8.2.palmele pe sol extensia trunchiului cu mainile pe sold revenire 2T X 8X 4T X 8X Pe genunchi pe călcâie aşezat: 4T X 8X răsucirea trunchiului spre stânga.fandare spre stânga cu ridicarea braţelor lateral 3-4 – revenire 5-8.revenire 6.cu ridicarea braţelor lateral revenire 4 – aceeasi miscare spre dreapta 4T X 8X 5.aceeaşi mişcare spre dreapta 3. Culcat facial cu mâinile sub bărbie: 1. 1234Culcat dorsal cu sprijin pe antebraţe: îndoirea genunchilor la piept întinderea picioarelor în echer îndoirea genunchilor revenire 4T X 8X 7. Stând: 1-2.săritura în depărtat cu ridicarea braţelor lateral 2.revenire cu expiraţie .sus îndoirea trunchiului înainte.2 – extensia trunchiului cu întinderea braţelor lateral 3-4. 12344. Stând: 1. 123Stând depărtat: : ridicarea braţelor prin înainte.

Stând depărtat cu faţa spre scara fixă.cu extensia umărului 4T X 8X 2. Aşezat cu spatele la scara fixă.genunchii îndoiti braţele întinse sus. Se va repeta cu balansarea picioarelor lateral si inainte. Stând cu faţa la scara fixă .măinile pe şipcă la nivelul pieptului 2. Stând cu umărul drept spre scară.revenire 2. mâna dreaptă pe şipcă: 4T X 8X 1.4.doua arcuiri 4.aceeasi miscare cu piciorul stang. apucat cu ambele mâini la nivelul taliei: 1.revenire 3. Stând depărtat cu faţa spre scara fixă: 4T X 8X 1.3. la un pas departare.îndoirea genunchilor la piept 2.cu îndoirea braţelor.aplecarea tunchiului înainte . 5.se repeta si cu umarul stang spre scara 3.revenire 4.revenire 2T X 8X .2.doua arcuiri 3. în dreptul pieptului: 4T X 8X 1. ambele mâini pe o şipcă.balansarea piciorului drept inapoi 2. mâinile apucă şipca: 4T X 8X 1-2.intinderea genunchilor cu ridicare in pod 3-4 revenire 6.înclinarea trunchiului îninte.2fandarea spre stânga cu îndoirea trunchiului spre dreapta şi ridicarea braţului stâng prin lateral sus 3-4 – revenire. COMPLEX DE EXERCITII LA SCARA FIXĂ CÂTE DOI ELEVI LA SCARA FIXĂ 1. Atârnat: 1.3.

7.aceeaşi mişcare cu piciorul stang 4T X 8X . 123Stând faţă in faţă cu mâinile pe umarul partenerului: îndoirea genunchilor revenire cu balansarea piciorului drept înapoi 4.saritura cu asezarea piciorului pe sipca a doua de jos 2.doua arcuiri 4. Stând fatâ in faţă.3. Stând cu faţa la scara fixă.4. Stând umăr lângă umăr.fandare spre exterior cu îndoirea tunchiului spre interior 2.rotarea bratelor în plan sagital începand de jos 2. cu braţele înainte: 4T X 8X 1.3. braţul din interior jos. de mâini apucat: fandare spre dreapta(stg) braţele lateral revenire 4.revenire 4. Stând cu umărul drept spre scara fixă: 2T X 8X 1.COMPLEX DE EXERCIŢII CU PARTENER ÎN LINIE PE DOUĂ RÂNDURI 1. cu inspiraţie 5-8.aceeasi mişcare spre stânga(dr) 4T X 8X 2.revenire cu expiraţie 3. de mâini apucat: 4T X 8X 1.pas inainte cu piciorul drept şi ridicarea braţului stâng prin înainte sus. cel din exterior sus.aplecarea trunchiului inainte cu mainile pe umarul partenerului si arcuire 4. 123Stând faţă în faţă.saritura cu schimbarea piciorului 8.revenire 3. mâinile pe şipcă în dreptul pieptului: 2T X 8X 1.

Stând cu braţele înainte.COMPLEX DE EXERCIŢII CU BASTOANE COLOANĂ DE GIMNASTICĂ CATE 6 4T X 8X 1. tălpă în talpă . Stând depărtat cu bastonul jos de ambele capete apucat: 1-ridicarea braţelor prin înainte sus şi extensie 2-3-două arcuiri 4-revenire 2. de mâini apucat: 1-2. Stând depărtat.talpa in talpa.5. bastonul de ambele capete apucat: 4T X8X 1-ghemuit cu aşezarea bastonului pe sol 2-ridicare în stând cu balansarea picioarului drept înapoi şi ridicarea braţelor prin înainte sus . Culcat facial cu braţele sus. Aşezat depărtat faţă în faţă .pe antebrate sprijinit. de mâini apucat: 1.aceeasi mişcare inversând rolurile 4T X 8X 6.revenire 2T X 8X 4.aplecarea tunchiului înainte simultan cu extensia trunchiului 3-4.ridicarea picioarelor in extensie 2. Aşezat faţă în faţă. de mâini apucat: 1-trecere în culcat dorsal simultan cu îndoirea trunchiului înainte 2-3-doua arcuiri 4-revenire 5-8-aceeaşi mişcare în sens invers 2T X 8X 7.revenire 5-8.genunchii indoiti: 4T X8X 1-2 intinderea genunchilor si ridicare picioarelor in echer 3-4-revenire 8. cu braţele sus. spate în spate.

extensia picioarelor 4.Stând cu bastonul vertical . bastonul de ambele capete apucat: 1.bastonul de ambele capete apucat: 4T X 4X 1-ridicare în asezat 2-3-îndoirea trunchiului înainte .Culcat dorsal cu braţele sus.COMPLEX DE EXERCITII LA BANCA DE GIMNASTICA Câte patru elevi la banca de gimnastică .ridicare pe vârfuri cu ridicarea braţelor prin înainte şi inspiraţie 5-8-revenire cu expiratie 5.revenire 7.bastonul peste vârful picioarelor şi arcuire 4-revenire 6.extensia trunchiului şi a capului 2.cu bastonul în faţa vârfurilor: 1. bastonul de ambele capete apucat: 1.Stând aşezat pe sol .bastonul de ambele capete apucat: 4T X 8X 1-4.Stând cu braţele jos.Culcat facial cu braţele jos.pas spre dreapta cu ridicarea braţelor prin înainte sus 2-3. ţinut cu o mână de celălalt capăt: 1-2-ridicarea piciorului drept şi trecerea lui peste baston.revenire 3.Stând depărtat cu braţele jos.îndoirea trunchiului spre dreapta cu arcuire 4-revenire 5-8-aceeasi mişcare spre stânga 2T X 8X 4. spre interior 2T X 8X 3-4-aceeasi mişcare în sens invers 5-8-aceeaşi mişcare cu piciorul stâng 5. sprijinit pe sol.3-4-aceeasi mişcare cu piciorul stâng 3.săritura peste baston 2.revenire 4T X 8X 2T X 8X 8.

îndoirea trunchiului lateral cu braţul drept jos şi stângul sus 2.jos cu piciorul drept revenire 3.răsucirea trunchiului spre bancă.1. palmele în sus 2.3. braţele lateral: 2T X 8X 1. sprijin culcat facial cu palmele pe banca: 2T X 8X 1-2-rotunjirea spatelui cu barbia in piept 3-4-revenire 5-6-extensia trunchiului si a capului 7-8-revenire 6.braţele lateral: 8TX 8X 1. 1234- Aşezat transversal călare pe banca de gimnastică: îndoirea braţelor cu mâinile la piept şi extensie întinderea braţelor lateral cu palmele sus şi extensie arcuire revenire 4T X8X Stând cu faţa la bancă: 4T X 8X îndoirea piciorului drept şi aşezarea lui pe bancă ridicare în stând pe bancă prin întinderea piciorului drept şi apropierea piciorului stâng paşire înapoi.3-doua arcuiri 4-revenire 5-8-aceeasi mişcare pe partea dreaptă. piciorul drept intins sprijinit pe bancă.două arcuiri 4. Stând cu umărul stâng spre bancă: 2T X8X .revenire 5-8. Stând cu faţa la bancă. Stând cu umărul stâng spre bancă. mâinele de marginea îndepărtată apucat: 4T X8X 1-2 îndoirea genunchilor la piept 3-4-revenire 7. Aşezat longitudinal cu picioarele întinse pe sol . Stând cu umărul drept spre bancă. 4. piciorul stâng întins sprijinit pe bancă.aceeaşi mişcare spre exterior. 12342. 5.

1’. 3. Din alergare: 1. aterizare.revenire prin săritură 8. Sărituri în adâncime de pe banca de gimnastică. Acelaşi exerciţiu din săritura de pe ambele picioare. 1’. coloana câte unu. 2’. 1’ . Acelaşi exerciţiu fără sprijinul mâinilor. 1’. Sărituri simple de pe două picioare. 1’. 7. în coloană câte unu. 2. bătaie pe trambulină si aterizare pe saltea. Modele operaţionale pentru învăţarea aterizarii: 1. aterizare cu picioarele ghemuite. 2’. 2’ . în linie pe două rânduri. primul zbor şi sprijinul mâinilor pe aparat. în linie pe două rănduri. 3. 2’. . sărituri de pe un picior pe două picioare. cu sprijinul măinilor pe aparat. Acelaşi exerciţiu cu mărirea elanului şi corectarea greşelilor. 1’. în coloană câte unu. 2’.menţinut şi revenire.săritură peste bancă cu îndoirea genunchilor 2. 6. 1’. Stând cu faţa la scara fixa. grupe de 4 – 6 elevi. 3. Acelaşi exerciţiu ridicănd treptat înalţimea aparatului. 2’. în coloană câte trei. coloana căte unu. Alergare cu ridicarea înaltă a genunchilor. Sărituri drepte cu picioarele apropiate. 2. coloana câte unu. în coloană câte unu. săritură dreaptă. De pe două trei cutii de ladă. 2. Alergare. în coloană câte unu. în coloană câte trei. 1’. Modele operaţionale pentru învăţarea pasului sărit şi a bătăii: 1. incepând cu cele mai simple sarituri la aparate şi înalţime potrivita. picioarele departate: 2T X 8X 1-4-ridicarea bratelor lateral cu inspiratie 5-8-revenire XII. 4. în coloană câte unu. 1’. în linie pe două rănduri. Alegarepe 10 -15 m. 3. Stând. Modele operaţionale pentru învăţarea elanului: Pe loc: 1. Mişcari de braţe ca la alergare. coloana câte unu. elanul. 1’. grupe de patru elevi . Acelaşi exerciţiu pe trambulina semielastică. grupe de 4 – 6 elevi. Trei paşi alergaţi şi trecerea prin săritură de pe un picior pe ambele picioare şi aterizarea pe saltea. grupe de 4 – 6 elevi. zborul al doilea. METODICA ÎNVĂŢĂRII PRINCIPALELOR ELEMENTE ŞI PROCEDEE TEHNICE DIN GIMNASTICĂ Bazele metodice ale învaţării sariturilor cu sprijn Saritura în întregime se va învaţa numai după ce au fost însuşite fazele separat. cu accent pe înalţarea corpului. 2. in linie pe trei randuri. 4. Succesiunea învăţării fazelor săriturii: aterizare. Aşezat transversal pe bancă. 1’. Săritura în adăncime din atărnat cu spatele la scara fixă. 1’. 5. îndoirea genunchilor cu ducerea braţelor lateral . 5. Sarituri in tempo pe ambele picioare cu deplasare inainte. executate cât mai degajat. 2’. pasul sărit şi bătaia. Alergare în pantă sau pe scări în sensul urcuşului. cu accelerare treptata. 6.1. cu spijinul mâinilor pe scară: alergare pe loc cu ridicarea coapselor.

ridicând treptat înălţimea aparatului. 3’. Sprijin culcat: impingere energica si bataia palmelor. 2’. cu înălţime redusă. in linie pe doua randuri. în coloană câte unu. 4. Cu sprijinul mâinilor pe capră. în linie pe două rănduri. cu palma si cu degetele. bratele se duc lateral sus şi copul se extinde. 3. corpul se înclină înainte aproximativ la 45 grade faţă de sol. . SĂRITURA ÎN SPRIJIN DEPĂRTAT PESTE CAPRĂ Descrierea tehnică: după bătaie. 15’ pauza. in coloana cate unu. 2’. 8.nu se va modifica structura săriturii în timpul efectuării săriturilor pregătitoare şi nu se va insista prea mult la acestea. 2’. 3’. După împingere. 1’ . 6 grupe x 5 elevi. în momentul aşezării mâinilor pe capră picioarele se depărtează. braţele se întind spre capră. in coloana cate unu. 2 minute. pentru a nu se forma deprinderi greşite. Sartituri succesive pe trambulina cu impingerea mainilor pe capra si departarea picioarelor. 5. 2’. bătăi succesive pe trambulină cu depărtarea picioarelor. grupe de cate 8 elevi. curajului. revenire in sprijin culcat . Sărituri în adâncime de pe banca de gimnastică. in coloana cate unu. realizândz-se o îndoire din articulaţiile coxo-femurale.menţinut şi revenire. Alergare. . in coloana cate doi.trambulina se va folosi numai după însuşirea săriturilor de bază şi tehnica de bază a săriturilor cu sprijin. 7. cu aterizare tot pe trambulina. 2 minute. Metodica învăţării: 1. 1’. Rostogolire lunga peste sfoara. 2. 2. .în pregatirea generala se va pune accent pe dezvoltarea forţei. vitezei. Săritură dreaptă peste capra în lăţime sau în lungime. . grupe de patru elevi . in coloana cate patru. Trei paşi alergaţi şi trecerea prin săritură de pe un picior pe ambele picioare şi aterizarea pe saltea. urmată de ridicarea umerilor şi presarea bazinului înainte. Sarituri peste un sir de banci sau mingii medicinale asezate la un metru una de alta. cadere spre perete cu bratele ininte sus. aproape de umeri şi-l trage peste aparat. 1. 6. Ajutorul: profesorul stă în faţa caprei pe saltea şi apucă săritorul de braţe. . Urmează împingerea energică şi scurtă cu mâinile. impingere energica si rapida cu bratele intinse. 4 saltele. 2’. 8. Rostogolire lunga pe saltea. . sau peste aparate peste care s-a aşezat o saltea. 6 grupe x 5 elevi. Cu elan progresiv. se vor lua o serie de masuri: executarea săriturilor pe aparate mai joase la început. în coloană câte unu.pentru preântampinarea reflexului de aparare ( frica ). Stand cu fata la perete. 4. iar picioarele se apropie înainte de aterizare. bătaie pe trambulină si aterizare pe saltea. la distanta de un metru. mai ales la eleve. Modele operationale pentru invatarea primei faze de zbor si sprijinului 1. 6 grupe x 5 elevi. în coloană câte unu. cu bataie pe trambulina semielestica sau elestica. 5. coordonarii. 3. 3 minute. încrederii in fortele proprii.profesorul va selectiona exercitiile corespunzatoare invatarii si perfectionarii fazelor izolate ale satiturilor cu sprijin. bataie pe trambulina si desprindere cu aterizare pe doua picioare ( cu trecere in rostogolire pe o stiva de saltele. sărituri peste saltele suprapuse. INDICATII METODICE GENERALE .trambulina se va aşeza întodeauna pe direcţia aparatului de sărit. bazinul se ridică uşor înapoi. 2 minute.Stând. îndoirea genunchilor cu ducerea braţelor lateral . 4x. Săritură depărtată peste un partener care stă cu trunchiul îndoit înainte ( capră vie). Aceleaşi sărituri. 30’ lucru.7. 2’.

aterizare cu picioarele ghemuite. 2 lazi gimnastică. 4 saltele. 2 minute. in coloana cate unu. picioarele pot fi îndoite sau întinse. iar cu cealaltă sub coapse. 7. Cănd ajunge cu bazinulpe marginea lăzii.Alergare. Capul se apleacă înainte cu bărbia în piept. spatele se rotunjeşta. Săritură lungă cu rostogolire pe mai multe saltele aşezate una peste alta. in coloana cate patru. pentru a-i uşura rotaţia. presând bărbia în piept. bătaie pe trambulină si aterizare pe saltea. in coloană câte trei. . 6. 2 minute. Săritură cu rostogolire peste lada mai joasă. cu o mână la ceafă. În timpul primului zbor. SĂRITURĂ CU ROSTOGOLIRE ÎNAINTE PESTE LADA ÎN LUNGIME. Metodica învăţării: 1.Rostogolire lunga peste sfoara. săritură dreaptă. 2 minute. menţinând corpul îndoit.Rostogolire lunga pe saltea.De pe două. Săritura în adâncime din atârnat cu spatele la scara fixă. 2’. Descrierea tehnică: bătaia pe trambulină este urmată de balansul înapoi şi în sus al picioarelor şi ridicarea bazinului. 2. Ajutorul: se dă din lateral. 2 lazi gimnastică.2. 2 coloane x 15 elevi. în coloană câte unu. 2’. 8. 1’. săritorul se înalţă deasupra aparatului. 3. cu bataie pe trambulina semielestica sau elestica. 1’. În timpul sariturii. Săritură cu rostogolire înainte peste lada în lungime. 5. săritorul se desprinde şi prin uşoară întindere a corpului aterizează. mâinile se sprijină pe mijlocul lăzii. 4. În momentul cănd bazinul se apropie de verticala umerilor. trei cutii de ladă. Prin îndoirea braţelor executantul se rostogoleşte pe ladă. 2’. în coloană câte unu. cu corpul uşor îndoit din articulaţiile coxo-femurale. 2 coloane x 15 elevi. grupe de 4 – 6 elevi.

. sprijinindu – se pe sol. iar a doua categorie. bazinul se proiectează în sus. Elemene statice cu caracter de mare mobilitate: a) Podul de jos ( din culcat dorsal ) Descriere tehnică: din culcat dorsal se îndoaie picioarele din genunchi şi se depărtează usor. pe genunchi.1 min. mâinile iau contact cu solul. cu toată talpa. 15 grupe x 2 elevi. 1 min. individual. Ex: 1. extensii cu arcuiri la nivelul umărului cu ajutorul unui partener. în acelaşi timp. extensia mare a trunchiului atingând solul cu mâinile. în aşa fel încât proiecţia umerilor să cadă deasupra palmelor. . 3. corpul în extensie mare. Metodica învăţării: exerciţiile pregătitoare sunt grupate în două categorii: prima categorie vizează o pregătire mai generală şi o încalzire specială a articulaţiilor şi grupelor musculare ce intră în mişcare. 2. pe călcâie şezând. cu faţa palmară. rulari pe piept din culcat facial. vizează execuţia tehnică prevăzută. cu gleznele apucate cu mâinile.. 1min. Capul se duce mult înapoi. individual.. în dreptul capului. iar genunchii se întind.GIMNASTICĂ ACROBATICĂ 1. Din această poyiţie se întind braţele şi picioarele.

lipsa de arcuire a coloanei vertebrale. braţele sus: podul de sus cu aşezarea palmeor pe un plan mai înalt. Picioarele coboară pe sol şi se revine în poziţia stând. 4.. cu şi fără arcuiri. aşezând palmele pe câteva saltele suprapuse.4. 8.. iar partenerul îl apucă de braţe şi încearcă să-i apropie palmele de sol. pe o şipcă a scării fixe. 2 min. c) Podul din stând pe mâini Descriere tehnică: din stând pe mâini. capul se aduce înainte cu bărbia în piept. 15 grupe x 2 elevi la grupă. executantul neurmărind cu privirea aşezarea corectă a palmelor pe sol. 6. proiecţia umerilor nu este deasupra palmelor. 3 grupe x 10 elevi. Este contraindicat ajutorul. stând depărtat cu spatele la scara fixă. 3 grupe x 10 elevi. lipsa extensiei capului. 5. dupâ ce se accentuează extensia capului şi deschiderea unghiului dintre trunchi şi braţe. 3 grupe x 10 elevi. lucru individual. cu întinderea şi îndoirea picioarelor. 3 min. 2. 3 grupe x 10 elevi. 3 min. stând depărtat unul în spatele celuilalt: primul execută extensie simulând podul. 2 min. 2 min. ajutând la ridicare şi întinderea braţelor. Greşeli de execuţie: arcuire insuficientă la nivelul coloanei vertebrale şi deschidere insuficientă la nivelul articulaţiilor scapulo – humerale. stănd depărtat: podul de sus cu ajutor şi fără. 1. 3 grupe x 10 elevi. iar umerii se trag uşor înapoi. 15 grupe x 2 elevi la grupă. linia umeilor făcând unghi ascuţit cu solul. pentru ridicare. lucru individual.humerale.. Greşeli de execuţie: braţele îndoite din coate şi picioarele din genunchi. cu o mână la braţul apropiat şi cu a doua la omoplaţi. 6. 3 grupe x 10 elevi.. 3 min.. lucru individual. odată cu păşirea înapoi cu braţele. stând depărtat: extensii accentuate cu partener. Ajutorul: se acordă din lateral la nivelul articulaţiei scapulo. braţele rămân sus. mobilitate prea mare în regiunea lombară şi prea mică în restul coloanei vertebrale. . cu picioarele întinse sau uşor îndoite. Braţele întinse se duc înapoi. aceeaşi poziţie: coborârea succesivă a picioarelor din şipcă în şipcă. stând depărtat. 3 grupe x 10 elevi. 3 min. lucru individual. 4 – 5 repetări legate. apucat de o şipcă în dreptul capului: trecere în pod coborând mâinile pe fiecare şipcă şi revenire. culcat dorsal: podul de jos. 2. 3 grupex 10 elevi. podul de jos. din stând depărtat Descriere tehnică: stând depărtat cu braţele sus: accentuarea extensiei corpului prin proiectarea bazinului inainte şi umerii înapoi. 5 grupe x 6 elevi. 15 grupe x 2 elevi. stând depărtat: pod cu ajutor. 5. stând cu spatele la scara fixă. lucru individual Ajutorul se acordă din lateral.. Metodica învăţării: 1. la nivelul regiunii lombare. Metodica învăţării: înainte de a se trece la acest element se învaţă stândul pe mâini. culcat dorsal cu picioarele lipite de scara fixă.. 2 min. 3 grupe x 10 elevi. 2 minute. 3 min. 3 minute. culcat dorsal: pod executat lent ( în patru timpi) şi rapid ( intr-un timp). 7. cât mai aproape de picioare. cu extensie puternică din articulaţiile scapulo – humerale. Revenirea se realizează prin împingerea mâinilor în sol şi proiectarea bazinului înainte – sus. lucru individual. culcat dorsal: podul cu picioarele pe a treia şipcă a scării fixe. stând pe mâini la scara fixă: extensia corpului prin depărtarea bazinului de scara fixă.. ridicăre în pod cu ajutor. 7. 15 grupe x 2 elevi la grupă. 8.. b) Podul de sus. culcat dorsal. 3 grupe x 10 elevi. contactul cu solul se ia cu palmele. 2 min. capul înapoi până la revenirea în poziţia stând. 3. lucru individual. începerea execuţiei cu poziţia greşită a breţelor ( nu sus). 2 min. la distanţă de un pas. legarea elementului cu alte elemente cunoscute.. corpul se extinde. cu braţele îndoite şi mâinile apucate de şipcă la nivelul capului. la semnal.

cu coborârea simultană a picioarelor din şipcă în şipcă. căderea bruscă a picioarelor şi lipsa amortizării. 6. 5. orientare greşită a vârfului piciorului din spate. 2. Greşeli de execuţie: orientarea greşită a picioarelor. formează o linie continuă. 3 grupe x 10 elevi. 3 min. stând pe mâini. 15 grupe x 2 elevi. lucru individual.a sau a III-a). introducerea elementului în combinaţii simple.. acelaşi exerciţiu. 3 grupe x 10 elevi. fandări înainte şi înapoi cu arcuiri.. Semisfoara se poate executa şi din stând pe cap. cu cealaltă sprijinindu –i la spate.. cu ajutorul unui partener. introducerea elementului în combinaţii simple. stând pe mâini: trecere în pod cu aşezarea tălpilor pe saltele suprapuse ( plan mai ridicat). pe toată lungimea ei. 3 min. 2 min. Trunchiul şi braţele în diferite poziţii. . stând costal lângă scara fixă. Descriere tehnică: din poziţia stând. în care piciorul din faţă este pe genunchi. mult depărtate. fandări laterale stânga – dreapta. 3 min.. iar cel din spate este întins. trunchiul şi braţele pot avea diferite poziţii. executantu cade pe spate. 4. stând pe omoplaţi. care solicită articulaţiile coxofemurale.. cu arcuiri. Metodica învăţării: 1. Variante mai uşoare: semisfoara. 4. În timpul învăţării se va insista la menţinerea poziţiei verticale a trunchiului. sfoară cu menţinerea poziţiei ( 20” – 1min ). se schimbă piciorul. 4 min. Descrierea tehnică: din stând. . Vârfurile sunt întinse. După executarea corectă. 3 min. Metodica învăţării: 1. cu apăsare de către partener. 2. Trunchiul şi braţele pot avea şi alte poziţii. iar cel din spate. lucru individual. 3. Este un element tehnic de mare mobilitate. apucat de o şipcă: balansarea piciorului înainte şi înapoi cu amplitudine. 6. nerespectarea planului. 3 grupe x 10 elevi.. 3 grupe x 10 elevi. progresiv. stănd pe mâini: trecere în pod cu ajutor şi fără. stând cu faţa. Ajutorul se acordă din lateral şi se intervine cu o mână pentru a prinde braţul executantului. sfoara înainte se poate executa şi din alte poziţii iniţiale din şezând – prin ducerea unui picior înapoi. prin întinderea pasivă cu piciorul din faţă sprijinit pe o bancă de gimnastică sau scară fixă ( şipca a II. 7. lucru individual. lipsa extensiei capului. 2 min. sfoară înainte. un picior alunecă înainte şi celălalt înapoi. sfoară cu mărirea unghiului peste 180 grade.. bazinul este împins puţin înainte. Podul din stând pe mâini este un element executat mai mult de către fete şi poate fi considerat ca un exerciţiu pregătitor pentru răsturnările lente înainte. 15 grupe x 2 elevi. cu umerii traşi înapoi. 5.. extensie exagerată în regiunea lombară. trunchiul este drept. 3 min. cu spatele sau cu un umăr la scara fixă: balansarea laterală a unui picior şi a celuilalt. lucru individual..din sprijin culcat înainte – sprijin plutitor cu ducerea rapidă a unui picior înainte printre braţe. 5 grupe x 6 elevi. 3 grupe x 10 elevi. 3 grupe x 10 elevi. stând dorsal la scara fixă: ridicarea cât mai sus a unui picior şi întinderea musculaturii. se va insista la executarea sforii cu ambele picioare înainte. cu partea anterioară. picioarele se depărtează în plan frontal şi iau contactul cu solul cu partea internă. până ce piciorul din faţă atinge solul cu partea posterioară. 1 min. 3 grupe x 10 elevi. răsucirea trunchiului spre piciorul din faţă. d) Sfoara înainte Sfoara este o poziţie în care picioarele. e) Sfoara laterală Este un element mult mai dificil care cere o mobilitate mult mai mare. 3 grupe x 10 elevi..3. 3 min. aşezat pe călcâi. pe toată lungimea lor. 5 grupe x 6 elevi. dar şi elasticitatea musculaturii membrelor inferioare. În metodica instruirii... Greşeli de execuţie: nu se execută corect poziţia de stând pe măini. 3 min. 2 min.

. 2. stând cu spatele la un pas de scara fixă: cumpănă înapoi cu apucarea scării cu mâinile. lucru individual. 6.3secunde. braţele pot avea diferite poziţii. cu caracter de echilibru a) Cumpăna înainte. 2 min. 3. 5 grupe x 6 elevi. 10x. culcat facial cu braţele lateral: extensia trunchiului şi a capuli. 5 grupe x 6 elevi. 3. acelaşi exerciţiu cu extensie mare. b) Cumpăna înapoi Descrierea tehnică: din stând – ducerea unui picior uşor înainte. întins din toate articulaţiile. trebuie să treacă peste orizontală. cumpănă cu sprijinirea piciorului la scara fixă. stând cu spatele la scara fixă. cu partener. În momentul în care piciorul se ridică.. 5 grupe x 6 elevi.. Metodica învăţării: 1. Metodica învăţării: 1. sfoară laterală cu sprijinul unui picior lateral pe o bancă sau pe a doua sau a treia şipcă a scării fixe. 4. Elemente acrobatice statice. cu apăsarea progresivă pe umeri de către partener.. sfoara laterală cu sprijinul mâinilor înainte. cumpănă cu întindere pasivă. 5 grupe x 6 elevi.. Mâinile apucă scara la nivelul şoldurilor: ridicarea unui picior înainte şi menţinerea lui deasupra orizontalei 2. 15 grupe x 2 elevi.. cu trunchiul aplecat la nivelul şoldului: balansări alternative de picioare.. 1 min.). 2. 3 min. . 2 min.în care linia şodurilor şi umerilor rămâne paralelă cu solul. 5. cu ajutorul partenerului. trunchiul coboară înainte. 5. cu braţele în diferite poziţii. 2 min. 2. cu corpul extins. menţinere şi revenire.. genunchii se menţin întinşi. în care executantul se găseşte în sprijin pe un picior.. 15 grupe x 2 elevi. 1 min. 5 grupe x 6 elevi. 3. 3 grupe x 10 elevi.3secunde. 2 min. capul în extensie. aceeaşi poziţie: balansări alternative cu oprirea piciorului sus. stând cu faţa la scară fixă. 1 min.3 min. 15 grupe x 2 elevi. 3.. Mişcarea începe prin ridicarea unui picior înapoi..5 grupe x 6 elevi.. deasupra orizontalei. 1 min. picioarele şi bazinul nu sunt pe aceeaşi linie. Descriere tehnică: este o poziţie cu caracter de echilibru. orientarea greşită a vârfurilor picioarelor. cu trunchiul la orizontală ( sau mai sus) în plan sagital. 2 min. concomitent cu extensia spatelui şi ridicarea braţelor lateral ( sau alte poziţii). stând cu spatele sau cu un umăr la scara fixă: ridicarea pasivă a piciorului lateral. 10x. cu arcuiri. introducerea elementului în combinaţie. 3 grupe x 10 elevi. sprijin pe bazin din cauza lipsei de mobilitate.. 10x. 6. 2min.. 3 grupe x 10 elevi. 4 min. 4. stând: încordare musculaturii pentru a realiza extensia generală şi ridicarea piciorului înapoi – sus. 8. 1. 3 min.. Piciorul dinapoi. poziţia incorectă a trunchiului ( spate rotunjit extensia accentuată a coloanei lombare etc. 8. odată cu ridicarea breţelor lateral sus. urmează extensia corpului şi coborârea acestuia înapoi. 4. sfoara cu întindere pasivă. Corpul completează extensia trunchiului. introducerea elementului în combinaţii simple. Greşeli de execuţie: picioarele îndoite din genunchi. 7. 15 grupe x 2 elevi. cumpănă pe piciorul mai puţin îndemânatic. Se menţine poziţia aproximativ 3”.3 grupe x 10 elevi. desprinderea piciorului de pe scară. 7. păstrând extensia. 15 grupe x 2 elevi.concomitent cu ridicarea unui picior înainte. 5 linii x 6 elevi. oprindu-se deasupra orizontalei. 3 grupe x 10 elevi. 5 grupe x 6 elevi. piciorul de bază rămâne pe toată talpa. 3 min. acelaşi exerciţiu fără sprijinul mâinilor. 5 grupe x 6 elevi. cumpănă cu ajutor.

. 3 grupe x 10 elevi. 7. 8. realizat prin balansarea. Verticala coboară din centrul de greutate. Capul şi mâinile formează un triunghi echilateral. stând pe omoplaţi cu şi fără ajutor. 2 min. introducerea cumpenei în combinaţii simple. 1 min. După însuşirea corectă a elementului.. 3. sau pe mâini şi alte părţi ale corpului. împingerea şi întinderea picioarelor a) Stând pe omoplaţi. braţele rămân întinse pe sol. şezând: rulare înapoi cu corpul grupat sau întins şi revenire. 8x. 1 min. 4. 6 grupe x 5 elevi. spatelui şi centurii abdominale. 5. cumpănă înapoi cu ajutor. . trebuie să cadă în centrul poligonului de susţinere. un picior îndoit şi celălalt întins. stând: cumpănă înapoi cu menţinerea poziţiei 4-5 secunde. 2 min. 3 grupe x 10 elevi. 15 grupe x 2 elevi. 6. b) Stând pe cap La executarea acestui element. culcat.. 6. căderea corpului peste cap. menţinerea poziţiei şi revenire. apoi din poziţia stând prin rulare pe spate. se va executa cu picioarele întinse. 2 min. şezuta şi umerii să se găsească pe aceeaşi linie verticală. 4 min. şezând: rulare înapoi cu corpul grupat şi în momentul sprijinului pe omoplaţi şi ceafă.. îndoire din articulaţiile coxo – femurale. urmată de aşezarea mâinilor pe bazin. culcat dorsal cu mâinile apucate de a doua şipcă: îndoirea picioarelor cu apropierea genunchilor de piept. aşezat.. 3 linii x 10 elevi. 2 min. iar cu un genunchi sprijinit pe bazinul acestuia. apucându. aceeasi poziţie: îndoirea picioarelor. Descrierea tehnică: din poziţia şezând se execută o rulare înapoi cu gruparea corpului. solicitând dezvoltarea musculaturii braţelor. La învăţare. Ridicarea corpului se realizează din elen sau din forţă. 1 min. stând pe omoplaţi din poziţia aşezat şi stând. 2 grupe x 15 elevi. cu şi făra sprijinul mâinilor pe bazin. călcâiele. nerealizarea poziţiei verticale. iar greutatea este repartizată numai pe mâini. Greşeli de execuţie: elen prea mare la ridicarea picioarelor şi corpul se răstoarnă. Au caracter de forţă. Poziţiile cele mai folosite pentru executarea acestui element sunt: stând. 2. Metodica învăţării: 1.l de glezne. ridicarea insuficientă pe umeri.. secţiunile principale sunt orientate în primul rând spre aducerea corpului în poziţia răsturnată şi în al doilea rând spre menţinerea echilibrului. se fixează poziţia verticală. In stând pe omoplaţi picioarele pot fi întinse. Elemente statice cu caracter de echilibru şi forţă Caracteristic pentru aceste elemente este faptul că majoritatea se execută cu corpul răsturnat. 2 min. 7. uşor cambrat.. 3 min. întinderea braţelor şi aşezarea lor pe saltea. 3 linii x 10 elevi. în sfoară etc. în aşa fel încât. 3 grupe x 10 elevi. 3 grupe x 10 elevi. Corpul este întins. braţele cu partea posterioară sunt sprijinite pe sol. introducerea elementului în combinaţii simple. baza de susţinere este formată din mâinile aşezate pe sol la înălţimea umerilor şi pe cap ( pe partea superioară a frunţii). 6 grupe x 5 elevi. Ajutorul se acordă din lateral faţă de executant. Urmează întinderea picioarelor şi a corpului la verticală. rulare pe spate cu întinderea picioarelor spre verticală atingând scara cât mai sus şi revenire. sprijin ghemuit: rulare înapoi cu păstrarea grupării şi revenire. prin rulare înapoi.. 4. 5 grupe x 6 elevi.5. Se pot executa din forţă sau din elen.

bărbia în piept. 3 min. Stând pe cap din sprijin depărtat. Revenirea se poate efectua prin coborârea picioarelor ândoite sau întinse. 5 grupe x 6 elevi... 2.. 2 min. corpul rămâne îndoit din articulaţiile coxo – femurale. stând pe cap cu elen din poziţiile învăţate. Metodica învâţării 1. 2 min. introducerea elementului în combinaţii simple. 5 grupe x 6 elevi. 5 grupe x 6 elevi... Urmează întinderea lentă a picioarelor spre verticală. Stând pe cap din sprijin ghemuit pe un picior. deoarece dozarea balansului pentru oprirea la verticală prezintă unele dificultăşi pentru începători. 2 min. In momentul când centrul de greutate general a ajuns deasupra poligonului de susţinere. se poate trece la învăţarea elementului stând pe cap din forţă. 5. cu mâinile depărtate la lăţimea umerilor. formând u palmele un triunghi echilateral. 2 min. sau prin rostogolire înainte.. atârnat răsturnat îndoit la scara fixă. 5 grupe x 6 elevi. sprijin depărtat: trecere în stând pe cap. cu sprijinirea spatelui şi picioarelor pe scară. revenire ( la început cu ajutor). Greşeli de execuţie: mâinile prea apropiate sau depărtate sau nerealizarea triunghiului de susţinere. Ajutorul se acordă din lateral. iar cealaltă la gleznă. Revenirea la poziţia iniţială se realizează prin depărtarea picioarelor şi coborârea lor pe sol. sprijin depărtat lângă scara fixă ( perete) : stând pe cap cu ajutor. Se ajută la ridicarea picioarelor şi fixarea poziţiei corpului la verticală. 2 min. stănd pe cap cu ajutor şi fără. cu o mănă la nivelul bazinului. 3 min. care se realizează prin tragerea bărbiei ăn piept. ceea ce face dificilă stabilirea echilibrului. concomitent cu gruparea corpului şi rularea pe spate ăn ghemuit. După însuşirea celor două variante de elan.Stând pe cap din ghemuit Descrierea tehnică: stând – trecerea în sprijin ghemuit. introducerea elementului în combinaţii simple. repartizarea inegală a greutăţii corpului pe mâini şi pe cap. După această fază.. 5 grupe x 6 elevi. odată cu deplasarea bazinului pe verticală. Revenirea se efectuează prin coborârea picioarelor ăn ordine inversă urcării sau prin rostogolire. . 2. 6 grupe x 5 elevi. In continuare. trecând în sprijin pe mâini şi pe cap. picioarele se ridică prin lateral şi se apropie în momentul verticalei. 3 min. braţele se îndoaie progresiv. Cu picioarele depărtate... combinat cu balansarea piciorului liber: Este un procedeu mai greu. cu greutatea egel repartizată pe mâini şi pe cap. cu picioarele apropiate. 5. sprijin ghemuit cu spatele la scara fixă sau perete: urcarea alternativă a picioarelor. cu picioarele îndoite. din forţă Descrierea tehnică: din stând depărtat cu braţele lateral. sprijin ghemuit: stând pe cap cu sprijinirea spatelui şi a picioarelor la scarafixă sau perete. trecere ăn atărnat răsturnat. 6. desprinderea picioarelor de pe sol. 2 min. fixând poziţia corpului.. corpul se îndoaie. 4. . urmatî de aşezarea capului cu fruntea pe sol. 5 min. lucru individual. sprijin ghemuit: aşezarea mâinilor şi capului pe sol şi prin uşoară săltare.. cu bazinul deasupra poligonului de susţinere. sau prin rostogolire înainte. 6.. Metodica învăţării 1. cu elvii mai îndemânatici şi cu o pregătire fizică corespunzătoare. 5 grupe x 6 elevi. Urmează aşezarea capului pe sol. 3. ridicarea pe vârfuri. 2 min. corpul se răstoarnă. sprijin ghemuit: aşezarea măinilor şi capului pe sol şi revenire. Printr-o uşoară împingere cu picioarele. urmată de revenirea în stând. 4. iar mâinile se aşează cât mai aproape de linia imaginară ce uneşte tălpile. 7. 6 grupe x 5 elevi. 5 grupe x 6 elevi. cu elan Se execută prin impulsul piciorului de bază. aşezarea capului pe creştet. 5 grupe x 6 elevi. elen prea mic sau prea mare. aceeaşi poziţie: stănd pe cap din forţă cu şi fără ajutor. 3 min. acelaşi exerciţiu. dar cu întinderea alternativă a picioarelor spre verticală şi revenire. 3 min. 6 grupe x 5 elevi. 3. până ce corpul ajunge la verticală. preluând o parte din greutatea corpului. cu menţinerea echilibrului. 5 grupe x 6 elevi. 5 grupe x 6 elevi..

5. sprijin ghemui pe un picior: balansarea picioarelor înapoi sus. 7. Ajutorul . lipsa ridicării pe vârfuri şi a deplasării triunghiului deasupra poligonului de susţinere. mers pe mâini cu picioarele susţinute de un partener ( roaba). odată cu ridicarea unui picior înainte. 2 min.se lângă primul. 2 min.Greşeli de execuţie: apropierea prea devreme a picioarelor. care se ridică spre verticală. stând pe mâini cu ajutor. din poziţia stând Descrierea tehnică: din stând: ridicarea braţelor prin înainte sus. fiind unul dintre elementele cheie ăn gimnastica acrobatică şi sportivă. sprijin culcat înainte: îndoiri şi întinderi de braţe. în stând pe mâini. 5 grupe x 6 elevi. 5 grupe x 6 elevi. 15 grupe x 2 elevi. introducerea elementului în combinaţii. înainte ca bazinul să ajungă la verticală.. prin alunecarea picioarelor. stând depărtat sau stând cu corpul ândoit. Poziţiile din care se poateefectua acest element sunt: sprijin ghemuit. urmat de cel de pe sol. unghiul între braţe şi trunchi sub 180 grade. din elen. Stând pe mâini cu elan. cu şi fărăr ajutor.stănd pe cap din sprijin cu picioarele întinse şi corpul îndoit. iar sub aspect estetic – drept.stând pe cap din forţă. în continuare. 15 grupe x 2 elevi. o bună elasticitate a musculaturii posterioare a picioarelor. Greşeli de execuţie : musculatura nu este suficient contractată. corpul trece în poziţie răsturnată. Unghiul dintre braţe şi trunchi se va menţine constant la aproximativ 180 grade. C) Stând pe mâini Este un element specific de echilibru şi forţă. o bună mobilitate la nivelul articulaţiilor scapulo –humerale şi coxo – femurale. prinzând executantul de coapse. se aşează mâinile pe sol. cu forfecarea lor pe verticală. . . 5 grupe x 6 elevi. 8. 3. 2 min.stănd pe cap din sprijin depărtat cu elen.. cu sprijinul picioarelor la perete sau scara fixă. pe a treia şipcă: ridicare din şipcă în şipcă spre stând pe mâini şi revenire. În metodica învăţării se foloseşte următoarea succesiune: . urmată de păţire cu piciorul puţin îndoit şi îndoirea corpului din articulaţiile coxo – femurale. oprindu. la nivelul gleznelor. 4. 3 min. sprijin ghemuit pe un picior: balansarea picioarelor înapoi şi sus. apropierea picioarelor nu se face pe plan frontal. necesită o bună dezvoltare a forţei musculaturii spatelui şi a celei abdominale. 6. capul cu bărbia în piept . din lateral. ajutând le deplasarea trunchiului spre verticală şi apropierea picioarelor. sprijin culcat înainte cu picioarele pe scara fixă.. Capul este ridicat. din forţă. elan prea mare cu căderea în partea opusă. caun tot unitar. 5 grupe x 6 elevi. 3 min. cu ajutor. 2 min. din sprijin înainte culcat. elan insuficient şi neajungerea la verticală. acelaşi xerciţiu din stând. fixând corpul în poziţie verticală.stănd pe cap din sprijin depărtat din forţă.. braţele îndoite.stănd pe cap din sprijin ghemuit.. Urmează balansarea piciorului din spate înapoi – sus.se acordă din faţă. . cu musculatura bine încordată. 2 min. din sprijin ghemuit sau cu elan.. stând pe mâini. depărtate la lăţimea umerilor.. cu privirea înainte Metodica învăţării 1.stănd pe cap din sprijin ghemuit pe un picior sau din sprijin pe un genunchi. 1 min. Însuşirea corectă a acestui element de bază. sau pe un genunchi. lucru individual. . înainte sprijin culcat. 2.. cu celălat picior îndoit sau întins înapoi. 3 grupe x 10 elevi Ajutorul se acordă din lateral. oprind executantul în stând pe mâini şi fixînd corect poziţia. 3 grupe x 10 elevi. sprijin pe genunchi. .

3 min. 5 linii x 6 elevi.Stând pe mâini din forţă cu plecare din sprijin depărtat Descrierea tehnică: din stând depărtat cu braţele sus. Efortul cel mai mare revine acum musculaturii centurii scapulo – humerale. 2 min. 2. răsturnări. susţinute de un partener: ducerea umerilor înainte odată cu închiderea trunchiului. sprijin stând depărtat: ridicarea pe vârfuri cu trecerea greutăţii corpului pe braţe. îndreptări. iar palmele se aşează pe sol cât mai aproape de picioare. 6.6 linii x 5 elevi. Rotarea corpului se poate face prin intermediul unui sprijin( rostogoliri. spatele şi bazinul ating scara fixă – menţinerea poziţiei 3 secunde. 2. îndreptări.se progresiv greutatea corpului pe braţe. exerciţii speciale pentru dezvoltarea şi întărirea centurii scapulo. umerii se retrag şi corpul se îndreaptă în stând pe mâini. răsturnări) sau fără spijin ( salturile) Elementele dinamice fiind foarte numeroase. 2 min. care se folosesc în cadrul unor exerciţii ca elemente ajutătoare sau de legătură. 15 grupe x 2 elevi. 4 min. în mai multe grupe: rulări. corpul se ândoaie înainte. acelaşi exerciţiu cu ridicarea şi apropierea picioarelor la scara fixă. 6 linii x 5 elevi.humerale. cu umerii aduşi uşor înainte şi revenire.. Metodica învăţării 1. trecându. Îndreptările. 7. introducerea elementului în combinaţii. depărtate la lăţimea umerilor. 8. 15 grupe x 2 elevi. 3 min. în stând pe mâini cu ajutor. 6 linii x 5 elevi. salturi. RULĂRILE . 3 min. care acţionează în scopul deschiderii unghiului dintre braţe şi trunchi. 3. 3 min. cu picioarele depărtate. Urmează ridicarea trunchiului la verticală. Se continuă acţiunea. 5. până ce ating scara fixă. cu şi fără ajutor. 2 min. trecerea greutăţii corpului pe braţe. au fost grupate după anumite caracteristici. cu ridicarea bazinului şi revenire. răsturnările din saritură şi salturile sunt considerate elemente mai dificile. 4. acelaşi exerciţiu cu ridicarea bazinului la verticală. Din acest moment. concomitent cu proiectarea umerilor înainte şi ridicarea pe vârfuri. în jurul axei longitudinale sau transversale.. sprijin culcat facial cu picioarele depărtate. cu faţa la scara fixă sau perete: ducerea uşoară a umerilor înainte. rostogoliri. 6 linii x 5 elevi. 6 linii x 5 elevi. stând pe mâini cu braţele întinse şi cu picioarele depărtate. Rulările şi rostogolirile sunt considerate elemente simple. picioarele încep să se apropie şi se ridică la verticală. Elemente acrobatice dinamice Definiţie: aceste elemente se caracterizează prin mişcări de rotaţie complete sau incomplete ale corpului.

. sprijin ghemuit: rulare înapoi şi revenire în poziţia iniţială. cu fruntea aproape de genunghi. iar genunchii presaţi cât mai mult spre umeri. Acestea sunt fazele de rtecere pentru: rostogolire ( înainte sau înapoi). sprijin ghemuit: ridicarea bazinului cu rotunjirea spatelui şi ducerea bărbiei în piept. braţele cuprind gambele. Urmează desprinderea de pe sol şi aşezarea cefei pe saltea. 2 min. 6 elevi la fiecare bancă. 6 linii x 5 elevi 5.cu picioarele îndoite sau întinse. c) Rulare laterală ( stânga.cu corpul grupat sau întins. Imediat după grupare. a) Rostogolire înainte cu corpul grupat ( din ghemuit în ghemuit) Descriere tehnică: din stând cu braţele sus. . apucă rapid gambele. Se execută din poziţiile: culcat. 2 min. braţele se ăndoaie. sub genunchi. . 3 min. 2 min. stând. rostogolire cu ajutor. 6 linii x 5 elevi 6. capul aplecat înainte. Sunt elemente acrobatice cu caracter de rotare completă. este important ca spatele să fie rotunjit. spatele este rotunjit. corpul trece în sprijin ghemuit. în care diferite părţi ale corpului vin în mod succesivîn contact cu solul. . vârfurile se întind. bărbia în piept. 6 linii x 5 elevi 3. pe genunchi.Sunt rostogoliri incomplete.constă într-o îndoire la maximum din toate articulaţiile. cu spatele rotunjit.cu picioarele apropiate sau depărtate. culcat dorsal. 6 linii x 5 elevi. Se execută pe spate. cilindru înapoi. ceafă şi invers. Ajutorul se acordă din lateral. ăn care greutatea corpului trece de pe picioare pe braţe şi invers. d) Rulare pe abdomen. 6 linii x 5 elevi 2. Gruparea . . în momentul dezechilibrării. pentru menţinerea grupării şi mărirea vitezei de execuţie. şezând: trecerea rapidă şi lentă în grupat. 7. pe abdomen şi pe părţile laterale ale corpului. Se execută din poziţiile: culcat. rularea poate deriva şi din alte poziţii şi mişcări ca: stând pe mâini sau stând pe cap şi rulare pe abdomen.de pe loc şi cu elan. aşezat. Se execută o grupare. 5 bănci de gimnastică. La rularea înapoi. stând pe omoplaţi. dreapta). 6 linii x 5 elevi 4. şezând cu corpul grupat: rulări înainte şi înapoi. iar capul şi umerii se duc energic înainte. pe călcâie şezând cu spijin pe palme. rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit pe un plan înclinat ( trambulină acoperită cu o saltea). grupare cu apucarea gambelor şi menţinere 1 – 2 secunde. sprijin ghemuit. 3 min. a) Rulare înainte şi înapoi ( pe spate). Ajutorul se acordă din lateral. Însuşirea corectă a grupărilor şi rulărilor reprezintă baza de plecare în învăţarea rostogolirilor ROSTOGOLIRI. picioarele efectuează o impulsie pentru ridicarea bazinului şi trecerea unei părţi din greutatea corpului pe braţe. stând pe mâini. conducând executantul prin mişcare. călcâiele se lipesc de coapse. 2 min. menţinând gruparea corpului. cu o mână la ceafă şi cu cealaltă la bazin. spate. pri dezechilibrare succesiv pe bazin.înainte. cu palmele depărtate la lăţimea umerilor. după trecerea centrului de greutate în interiorul poligonului de susţinere şi se ajunge ăn sprijin ghemuit. După ce tălpile au părasit solul. picioarele se întind şi executantul se ridică în stând cu braţele sus Metodica învăţării 1. 3 min. În momentul când executantul simte că sprijinul palmelor nu mai este necesar. prin rularea corpului înainte. înapoi sau lateral Se pot executa: . Se foloseşte ca fază de elan pentru trecerea în alte poziţii şi mişcări sau constituie părţi din element ( partea a doua a cilindrului). constituind părţi sau faze de elan sau legătură pentru executarea altor elemente. În timpul rulării înainte. înapoi sau lateral. cilindru. sprijin ghemuit pe capătul unei bănci: rostogolire înainte din ghemuit pe o saltea aşezată la capătul băncii.

stând în poziţia de start ca la înot: balansarea braţelor. 3.Greşeli de execuţie: deschiderea grupării. alergare 3 – 5 paşi. în coloană câte unul. cu îndoirea braţelor. rostogolire înapoi cu şi fără ajutor. 5. Ajutorul se acordă.. rostogolire înapoi pe un plan înclinat. pe toată talpa. 2 min. cerc. 6. nesincronizarea între bătaie şi ducerea energică a braţelor înainte. apucând executantul de mijloc sau de bazin. Se execută asemănător cu rostogolirea înainte. Metodica învăţării 1. Folosirea acestui element se recomandă începând cu clasa a VII – a băieţi. Metodica învătării: 1. 3 linii x 10 elevi. 2 min.. cu tendinţa de cădere înapoi. 2.. picioarelor şi corpului se ajunge în poziţia stând cu braţele sus. aterizare dură. lipsa grupării după ce palmele iau contactul cu solul şi cădere pe spate. 4. 2 min. c) Rostogolire înapoi cu corpul grupat(din ghemuit în ghemuit) Descierea tehnică: din poziţia stând. Braţele sunt îndoite din coate. pentru a mări viteza de rulare. 2 min. din lateral. dar înainte de sprijinul mâinilor pe sol se execută o înpingrere energică din picioare. 3 linii x 10 elevi. 5 linii x 6 elevi. 3 linii x 10 elevi. 3 linii x 10 elevi. împingerea picioarelor şi săritură în lungime de pe loc. Ajutorul se acordă din lateral. aceeaşi peste un obstacol. b) Rostogolire înainte din săritură. 3. pentru a putea ridica capul şi se trece peste cap în sprijin ghemuit. . cu corpul grupat. pe două trei saltele suprapuse.. Greşeli de execuţie: nepăstrarea grupării.. 5. sfoară). urmată de o săritură şi rostogolire înainte. urmează o dezechilibrare înapoi cu împingere din braţe şi picioare în aceeaşi direcţie şi rulare înapoi. greutatea corpului rămânând pe ceafă şi pe cap. legarea a trei rostogoliri înapoi în ritm convenabil. 2 min.. 8. 2. 7. spatele drept în timpul rulării. la nivelul cefei şi se aşează pe sol cu faţa palmară. 2 min. 2 min. pentru uşurarea lucrului braţelor şi ridicării capului. prin întinderea braţelor. ridicându-l uşor în sus şi înapoi. atingerea solului cu capul. sprijin culcat cu picioarele pe un plan mai ridicat: flotări. 4 min. bătaie pe ambele picioare şi rostogolire din săritură peste un obstacol ( viu.. cădere înainte pe mâini. cu spatele rotunjit şi capul plecat înainte.. se trece în sprijin ghemuit. 2 min. 2 min. stând. pentru obişnuirea cu poziţia corpului în faza de zbor. culcat facial: menţinerea corpului în extansie cu braţele lateral sus 3 – 5 secunde. rostogolire înainte cu desprinderea energică de pe sol. pe braţele întinse. cu o mână la nivelul coapselor şi cu cealaltă la nivelul pieptului pentru înalţarea şi extensia corpului. Greşeli de execuţie: lipsa de înalţime în faza de zbor. 2 min. 4. sprijin ghemuit: rulare înapoi cu aşezarea palmelor pe sol în dreptul capului. În continuare. 2 min. 5 linii x 6 elevi. cu ajutor la nivelul coapselor şi pieptului. 5 linii x 6 elevi. viteză dr rotare neuniformă. lipsa împingerii braţelor în partea a doua. lipsa împingerii cu braţele şi picioarele pe sol în prima fază. în coloană câte unul. la o fază mai avansată... insuficientă rotunjire a spatelui. se efectuează o împingere cu mâinile pe sol. în coloană câte unul.. în coloană câte unul. 2 min. insuficientă împingere în sol cu mâinile şi picioarele.. 5 linii x 6 elevi. aşezarea defectuoasă şi cu întârziere a mâinilor pe sol. lipsa grupării în partea a doua a rostogolirii. săritura peştelui la trambulina semielastică. împingerea incompletă cu braţele şi tendinţa de cădere înapoi. stând pe lada de gimnastică: săritură cu rostogolire înainte pe un plan înclinat. 5 linii x 6 elevi.

concomitent cu deplasarea bazinului înapoi şi apropierea de saltea. 3 min. insuficientă îndoire a trunchiului înainteaaaaaaaaaaaa. Ajutorul se acordă din lateral şi puţin înapoia executantului. 3 linii x 10 elevi. culcat dorsal: ridicarea picioarelor peste cap cu atingerea solului cu vârfurile. 6 bănci de gimnastică. fiecare elev repetă de două ori. stând Descrierea tehnică: din stând depărtat cu breţele lateral sus: îndoirea trunchiului înainte cu ducerea braţelor înapoi. 2. spate. pentru amortizare. braţele frânează şocul la cădere. 6. concomitent cu închiderea corpului. . spate. Corpul se îndreaptă şi se trece în poziţia stând depărtat cu braţele lateral sus. înapoi şi trecerea în aşezat depărtat. umeri. 3 linii x 10 elevi. împingere în braţe şi revenire în stând. concomitent cu aşezarea palmelor pe lângă corp. pe sol.. aşezarea picioarelor înapoi prea depărtate pe linia braţelor după rostogolire.. 2 min. 6. Greşeli de execuţie: cădere greoaie pe bazin. revenire în stând cu braţele sus.. aşezat depărtat. concomitent cu coborârea braţelor înainte în jos. lângă cap şi ducerea picioarelor peste cap.. 7. 5. 2 min. cu arcuire. 2 min. cădere înapoi cu picioarele îndoite. lipsa împingerii şi întinderii braţelor. prinzându-l de mijloc şi ridicânu –l ăn sus şi înapoi. aceeaşi mişcare cu deplasarea palmelor înapoi şi împingere. odată cu ridicarea capului. stând depărtat. urmată de aşezarea mâinilor cu palma pe sol. 3 min. 3 min. din articulaţiile coxo – femurale ( genunchii rămân întinşi). 2 min. 3 min. 3 linii x 10 elevi. Ajutorul se acordă din lateral. e) Rostogolire înapoi cu picioarele apropiate. aşezarea mâinilor prea mult ănaintea bazinului. Metodica învăţării 1. 3. îndoiri cu ducerea pieptului cât mai aproape de coapse. din poziţia aşezat şi stând.. ridicarea înceată sau târzie a capului. umeri. urmează împingerea cu braţele prin întinderea lor şi trecerea bazinului peste cap. legări de două trei – rostogoliri. 3 linii x 10 elevi. Metodiva învăţării: 1. lângă cap. 3 min. menţinând închiderea corpului şi uşurând împingerea braţelor. stând: îndoirea trunchiului cu deplasarea lui cât mai înainte. sprijin culcat facial: deplasarea alternativă a palmelor înapoi spre picioare. cădere înapoi cu aşezarea mâinilor pe sol pentru amortizare.. 3 linii x 10 elevi. 2 min. 3 linii x 10 elevi.. 3. urmează împingerea şi întinderea braţelor şi ridicarea capului.d) Rostogolire înapoi cu picioarele depărtate Poziţii iniţiale folosite: aşezat.. rulare înapoi pe bazin. stând facial pe lungimea băncii de gimnastică: îndoirea corpului din articulaţiile coxo – femurale şi aşezarea palmelor cu coatele îndoite pe bancă. 4. până la nivelul coatelor. Descrierea tehnică: stând: îndoirea trunchiului înainte cu ducerea braţelor înapoi pe lângă coapse. culcat dorsal: ridicarea picioarelor peste cap. asezat depărtat: apropierea şi depărtarea picioarelor cu îndoirea trunchiului înainte. cu întinderea energică a braţelor în finalul mişcării. stând depărtat cu braţele sus: îndoirea trunchiului înainte. 3 min . introducerea elementului în combinaţii simple. odată cu ducerea braţelor prin înainte sus şi aşezarea palmelor pe sol. cât mai aprope de cap. printre picioare. cu atingerea solului cu vârfurile. 3 linii x 10 elevi. se lucrează câte doi la bancă. cu aşezarea picioarelor depărtate şi întinse pe sol. 3 linii x 10 elevi. exerciţii de mobilitate.. apucând cu o mână la nivelul umărului şi cu cealaltă la nivelul bazinului. concomitent cu aşezarea palmelor pe lângă corp. 4. 2 min... 3 linii x 10 elevi. 3 linii x 10 elevi. Palmele iau primele contect cu solul. aşezat depărtat pe un plan înclinat cu braţele îndoite: rostogolire înapoi cu picioarele depărtate şi întinse. 3 linii x 10 elevi.. stând depărtat: rostogoire înapoi din depărtat în depărtat cu şi fără ajutor. 7. rostogolire înapoi cu şi fărăr ajutor. 2 min. 3 linii x 10 elevi. 2. culcat. 3 min . 5. combinaţii simple cu rostogolirea învăţată. după care începe rularea ănapoi pe bazin. 3 linii x 10 elevi.

2. culcat dorsal: cilindru înapoi cu ajutor. în continuare picioarele coboară întinse şi depărtate spre sol. Ajutorul se acordă din faţă. 10 bănci x 2 elevi pe bancă. 15 grupe x 2 elevi. 3 linii x 10 elevi. 3 linii x 10 elevi. fără aşezarea mâinilor. şezând culcat sau stând: rulare înapoi. fiecare la câte un capăt al băncii. Metodica învăţării: 1. cu ridicarea corpului întins la verticală. 3 linii x 10 elevi. 3 linii x 10 elevi. Descrierea tehnică: stând: îndoirea trunchiului înainte. aşezat depărtat: rulare înapoi şi revenire în şezând cu picioarele depărtate şi aşezarea mâinilor între picioare. 3 linii x 10 elevi. culcat facial: ridicarea corpului în extensie. aşezat depărtat cu faţa la capătul de sus al unui plan înclinat: rostogolire înainte cu picioarele depărtate. 4x. 2 min. aşezarea mâinilor şi a bazinului pe sol. stând depărtat: rostogolire înainte în stând depărtat cu şi fără ajutor. realizându-se un joc de unchiuri în articulaţiile coxo-femurale şi ale coloanei vertebrale. 3 linii x 10 elevi. 2 min. 15 grupe x 2 elevi. aşezat depărtat: rulare pe spate şi revenire înainte cu picioarele depărtate şi întinse. Greşeli de execuţie: îndoirea genunchilor. împingere din braţe şi ridicarea corpului în stând depărtat.. 6. g) Rostogoliri înapoi peste umăr ( cilindrul) Se execută în plan sagital ( antero – posterior). f) Rostogolire înainte cu picioarele depărtate Descrierea tehnică: din poziţia stând depărtat. cu uşoară ridicare a bazinului de pe sol. Urmează o împingere din picioare. Se trece peste umăr şi în continuare se execută o rulare pe piept ( facială). frânare şi rulare încetinită. coapse. 3. pentru a evita căderea înapoi. împingere lentă sau întârziată cu braţele. În acest moment. 6x. . oprirea este în sprijin înainte culcat.Greşeli de execuţie: îndoirea genunchilor. rulare pe omoplaţi. ridicarea trunchiului spre verticală.. cu corpul în extensie mare. fiecare elev din grupă execută de 4x. stând pe omoplaţi: rulare înainte cu depărtatrea picioarelor şi împingere în mâini. până când centrul de greutate ajunge deasupra omoplaţilor. şezând depărtat pe banca de gimnastică. se realizează o întindere a corpului spre verticală cu ducerea braţelor lateral şi a capului pe umărul opus trecerii picioarelor. cu degetele înainte. ajutând la ridicarea corpului. 4x. 3 linii x 10 elevi. 4 x. pieptul şi capul se proiectează înainte. finalizată în poziţia stând depărtat. mâinile se aşează pe sol între picioare. în loc să se ducă înainte. prinzând executantul cu mâinile la nivelul umerilor. 3 linii x 10 elevi. Metodica învăţării: 1. 4x. cădere pe bazin. cu indicaţia să menţină extensia şi să contracte musculatura posterioară. trunchiul se îndoaie înainte. braţele se duc rapid înainte şi se aşează printre picioare ( cât se poate sub bazin) şi efectuează împingerea energică în sol. 8x. . urmată de o rulare pe spate. depărtate la lăţimea umerilor. câte doi elevi aşezaţi pe bancă. 4x.. 4. necesitând o bună orientare în spaţiu. abdomen. trunchiul se avântă înainte ţi se execută o îndreptare a acestuia. după care îl lasă liber. 7. cu ridicare în stând depărtat. 5. combinaţii simple cu rostogolirea învăţată. 4. culcat facial: partenerul îl ridică în extensie la 45 grade. 2 min. fiecare elev din grupă execută de 4x. ridicându-l de la bazin pentru a-i uşura lucrul braţelor. se mai poate ajuta din spatele executantului. cu menţinerea picioarelor la verticală. întârzierea mâinilor pe sol ţi lipsa împingerii.. trecerea şezutei peste cap. cu ducerea breţelor lateral şi a capului spre umărul opus trecerii picioarelor. aşezarea picioarelor prea departe de mâini după trecerea bazinului peste cap. Concomitent. 3. 3 min . spate şi bazin. 2. lipsa de acţiune a capului şi trunchiului. cu mâinile sprijinite pe bancă între picioare: îndoirea trunchiului înainte.

în care greutatea corpului trece de pe picioare pe braţe şi de pe braţe din nou pe picioare. pe lângă cap. roata laterală cu aşezarea mâinilor peste o minge medicinală. apropierea sau forfecarea picioarelor în momentul trecerii prin stând pe mâini. la început mai lent. 3. 4 min. roata laterală cu aşezarea mâinilor pe un culoar haşurat sau pe semne marcate pe sol. 3 linii x 10 elevi. Ajutorul se acordă din lateral. îndoirea picioarelor sau a braţelor. 6x. 3 linii x 10 elevi. lipsa extensiei în timpul şi după trecerea de verticală. RĂSTURNĂRI Caracterizare: răsturnările sunt elemente acrobatice cu caracter de rorare. 2. aşezarea mâinilor înapoia liniei picioarelor. după ce execută prima linie. 6x. Descrierea tehnică: stând cu umărul stâng spre direcţia de deplasare: ridicarea piciorului stâng şi a braţelor lateral sus. în timp ce braţil drept se duce sus. culcat facial cu braţele sus: depărtarea picioarelor şi menţinerea poziţiei 3 secunde. combinaţii cu cilindru. 3 linii x 10 elevi. 3 linii x 10 elevi. Greşeli de execuţie: răsucirea umerilor. fără ca ală parte a corpului să mai ia contact cu solul.drept9 depărtate la lăţimea umărului.. 3 linii x 10 elevi. lipsa controlului şi orientării în spaţiu. 5 linii x 6 elevi. cu uşoară înclinare a corpului spre dreapta. 5. deviere din planul mişcării. apucând executantul de glezne. lipsa împingerii în braţe în partea a doua a miţcării. 4x. din stând pe un genunchi. îndoirea corpului. Se aşează palmele succesiv pe sol ( stâng. pauză 10 secunde... culcat dorsal cu braţele sus: depărtarea picioarelor şi încordarea musculaturii întregului corp în această poziţie. 6. cu ajutor. Se poate executa din poziţia stând. cu muşchii fesieri încordaţi. urmează o avântare a piciorului drept în sus. cu celălalt picior îndoit înainte etc.înapoi. privirea după braţul stâng. Greşeli de execuţie: lipsa amortizării cu braţele cu braţele la rulare înapoi. Metodica învăţării: 1. Roata laterală Este un element de bază în gimnastica acrobatică. sprijinit de scara fixă: depărtarea şi apropierea picioarelor. întinderea insuficientă a corpului la verticală. stând cu braţele sus: cilindru cu şi fără ajutor. cu trecere prin stând pe mâini cu picioarele depărtate. 15 grupe x 2 elevi. se întorc la coada şirului din care fac parte. escaladarea băncii. . stând: cilindru cu ajutor în partea a doua. 5 linii x 6 elevi. pentru redresarea rapidă a trunchiului. includerea roţii în combinaţii simple. 3 min. îndoire în articulaţiile coxo-femurale. trecându-l prin fazele elementului. în stând depărtat cu braţele sus. 8x. apucându-l pe acesta de mijloc ( talie) cu mâna care corespunde direcţiei de deplasare – deasupra. aşezarea pe genunchii îndoiţi sau cădere pe bazin. aşezarea incorectă a capului. 7. 4x. 7. Ajutorul se acordă din spatele executantului. 3 linii x 10 elevi. Partea a doua a mişcării este constituita din aşezarea succesivă a tălpilor pe sol ( drept – stâng) şi ridicarea trunchiului ( ăn plan frontal). stând pe mâini. ridicând treptat picioarele cât mai sus. escaladarea se face cu deplasare de la un capăt la altul al băncii. cât mai departe de piciorul de bază. cu un umăr sau cu faţa la direcţia de deplasare. 5 min. 8x. 6x.5. pentru orientare. prin simularea răsturnării laterale. pe direcţia deplasării. uşor fandat. 6. 4. 15 grupe x 2 elevi. urmează aşezarea piciorului stâng pe sol.

2. 100m. alergare pe linia marcată a culoarului. 4x. lansat în tempo moderat ( pasul alergător de semifond şi fond) Metodica învăţării: 1. 3x.BAZELE METODICE ALE ÎNVĂŢĂRII ALERGĂRILOR PE TEREN PLAT a) Pasul alergător. din ce în ce mai rapid. urmat de trecere în alergare uşoară: alternări de mers obişnuit şi mers cu pasul întins.XIII.METODICA ÎNVĂŢĂRII PRINCIPALELOR ELEMENTE ŞI PROCEDEE TEHNICE ATLETISM 1. în coloană câte doi. alergare uşoară şi odihnă activă. . cu atenţia îndreptată asupra asupra puneri tălpilor paralel cu axa alergării. în coloanî câte unul. 100m. mers obişnuit şi mers cu pasul întins.

din aceeaşi poziţie: pornire în alergare la semnal. un pas expiraţie. 5. mai lin sau mai brusc. apoi încearcă să reintre în pluton.se face direct pe baza demonstraţiei şi a repetărilor integrale. Pasul alergător de accelerare În cursul activităţii de învăţare şi perfecţionare a acestui element. Metodica învăţării: . până la aflarea celui mai convenabil ritm respirator Startul din picioare şi lansarea de la start . 400m. 80m. 6 grupe x 5 elevi. 7. atenţia alergătorilor va fi îndreptată asupra creşterii trptate a vitezei. câte unul şi câte doi. 10 – 15 execuţii. Exerciţiile se caracterizează prin mărirea şi micşorarea vitezei efectuate. pe linie dreaptă. puse în legătură directă cu comenile starterului.3. 6. 100m. 4 – 6 în grup. cu încercări de evadare din pluton. acelaşi exerciţiu. alergare în grup. apoi de alergare ( un pas inspiraţie. inspiraţie şi expiraţie de durată egală. 5 linii x 6 elevi. sau un pas inspiraţie şi trei paşi expiraţie etc. 4x. inspiraţie şi expiraţie pe durate inegale ( expiraţia va fi todeauna mai lungă): un pas inspiraţie şi doi expiraţie. 4. 3. doi paşi inspiraţie. cu executarea unui număr minim de paşi ( se va evita alergarea sărită). cel care „ evadează” este desemnat si. 4x. alergări cu aterizări diferite: pe călcâi. pe pingea. un alergător rămâne în urmă la 10 – 12m. 300m. startul se va da în linie dreaptă. 10 – 15 execuţii. 50 m. 4. 5. pe linie dreaptă. grupele pleacă una după alta la interval de 5 secunde. 4. 2x. alergare în grup. 3. câte 2. start la intrarea în turnanta şi alergare în turnantă în vederea ocupării unui loc cât mai favorabil pe turnnantă ( 4 – 6 alergători). La început se va evita atingerea vitezei maxime. se va tree la învăţarea ritmului respirator . 3 min. în linie dreaptă la comandă. grupe 6 – 8 alergători. 4 – 6x. deplasare „ pas în pas”. prin aplecarea şi pierderea echilibrului . • în paralel cu lucrul pentru învăţarea tehnicii alergării pe plat şi atunci când distanţele de lucru depăşesc 200m. alergare în pluton strâns. 3x. ( 6 – 9 alergători). Exerciţii de alergare în grup: 1. alergări cu avântarea exagerată a gambelor înainte şi înapoi. pe turnantă şi la ieşirea din turnantă. până la atingerea vitezei normale a acesteia. alergare în pluton. 3x. 80m. pe grupe de 4 – 6 alergători. acelaşi exerciţiu efectuat în turnantă. prin accelerarea treptată a alergării. 6. 150 m. 100.. apoi în grup. 2x. start din picioare de la linia de plecare. 60 m. 2. până când alergarea nu mai prezintă greşeli. efectuate pe 2. 5 linii x 6 elevi. 2x. 4. 6. 3 min. 5 linii x 6 elevi. 1.). 3x. 5 linii x 6 elevi. ca atare este cunoscut dinainte. 2. elevii sunt aşezaţi prin flanc câte unul. 7. 6 – 10 alergători. apoi a coapselor. cu evadare din pluton la intrarea în turnantă. încercănd să alerge cât mai aproepe de bordura interioară a pistei. 8 paşi de mers. cu circa 50 m înainte de intrarea în turnantă. apoi câte 3 sau 4 alergători. 150m. dar în turnantă ( 5 – 6 alergători). stând depărtat cu piciorul drept înainte: pornire în alergare. 15 m. 2. doi paşi expiraţie etc. alergări pe distanţe de 80. pe toată talpa. 150m.

exerciţiul de mai sus este repetat în continuare. 30 – 40 m. se fac reluări şi alternări ale celor două poziţii. pentru a evita căderea înainte. alergare accelerată în turnantă. 30m. atingerea vitezei maxime. în linie dreaptă. 2. alergare cu accelerare. 30m. se execută 5 – 6 schimbări de viteză. Pasul alergător lansat de viteză Descrierea tehnică: . 3. pe grupe de 4 – 6 elevi. exerciţiile b. start din picioare. d. 4x. greutatea corpului pe piciorul din faţă. apoi din ce ţn ce mai lungi. dar şi pe grupe de 4 – 5 executanţi. în linie dreaptă şi cu atingerea vitezei maxime la sfârşitul accelerării. .pasul este ceva mai lung decât ăn alergarea în tempo moderat. se măreşte şi semicşorează viteza în tempouri şi pe distanţe prestabilite. grupe de 6 – 8 alergători. . 5 linii x 6 elevi. capul aflându-se ân prelungirea trunchiului. 5 linii x 6 elevi. ca mai sus. 4x. 3. pe 5 – 10m. ori 4 – 6 elevi aşezaţi în linie. oprirea din alergare se face pe distanţă mai mare. aşezaţi în linie. c. accelerare. 3 min. alergare accelerată. dar în turnantă. cu atenţia îndreptată şi asupra . grupe de 5 elevi. Viteza nu depăşeşte la început 80 – 90 % din posibilităţile maxime.poziţia trunchiului este dreaptă. în vederea însuşirii particularităţilor tehnicii alergării pe turnantă. până la maximum. alergare cu executarea mişcării corecte a braţelor în ritmuri diferite. creşterea vitezei se face lent. 4. distanţa de alergare 100 – 150m. . Startul de jos şi lansarea de la start Metodica învăţării: 1. 2x. pe culoare. 4x. 40m. acestea aflându-se îndoite din coate la unghi drept. 3x. accelerări bruşte. alergare cu accelerare. starturi din picioare. 4x. plecări din poziţia ghemuit. iar privirea îndreptată înspre linia de sosire. mai târziu se poate ajunge la 95 – 100 % . 2. 30 m. 3x. urmată de o alergare liberă. plecarea se face liber şi la comandă. 4 – 5 executanţi. aşezaţi în linie. se lucrează pe 20 – 30 m. Metodica învăţării: 1. 10m. 10m. piciorul din spate sprijinit înapoi la o distanţă mai mate de 2 tălpi. distanţele de lucru 40 – 60 m. în linie dreaptă. alergare în tempo variat. urmată de încetinirea vitezei şi oprirea alergării. 5 linii x 6 elevi. 4. în linie dreaptă. efectuate din poziţii înalte. se indică aplecarea trunchiului spre interiorul turnantei şi acţiunea mai ampla a braţului exterior. 4. apoi pe 20 – 30m. prin dezechilibrarea bruscă înainte. alergare accelerată. de pe loc. cu atingerea vitezei indicate şi menţinerea ei pe o distanţă de 10 – 20m. 3. cu pasul din ce în ce mai lung. 4x. apoi se trece în alergare accelerată. se execută individual. apropiată mult de poziţia startului de jos. 6. 3. se vor executa şi pe turnantă. acelaşi exerciţiu. dar cu ridicarea amplă a călcâiului la spate. fără efort. apoi individual pentru corectări. se execută individual dar şi pe perechi. fără pauze. lucrându-se individual. luarea poziţiei corespunzătoare comenzii „ pe locuri”. 6.mişcările braţelor sunt ritmice.. 7. apoi pe 40 – 60 m. apoi trecerea în poziţia corespunzătoare comanzii „ gata”. la început pe 20 – 30 m. grupe de 6 – 8 alergători. grupe de 6 – 8 elevi. 4. în linie dreaptă. 5 linii x 6 elevi. 2x. 3x. apoi pe grupe mici în linie. individual apoi în perechi. 5. 2x. 3x. accelerare. 3x. în linie dreaptă pe 20 – 30m.contacul cu solul se va face exclusiv şi permanent pe pingea. se lucrează la început pe grupe în linie. fără o pendulare prea evidentă a gambei înainte.30m. trecere în alergare accelerată din joc de glezne. pe 20 . starturi de jos la comandă. alergătorul este obligat să execute o alergare cu paşi scurţi şi rapizi. ajungându-se şi la 90 – 95 % din posibilităţile maxime ale executanţilor.1. plecări libere şi la comandă. 2. 4x. pornindu-se la început cu viteză maximă. fără comandă şi la comandă. 30 – 40 m. 5. alergare liberă. 2x. frecvenţa în jocul de glezne creşte treptat. astfel.

cu start din picioare ( concomitent se va face şi studiul mişcării braţelor) .lansării de la start.4 cm. 2. 2. treceri peste braţe ţinute orizontal. Trecerea succesivă a mai multor obstacole cu trei paşi: 1. ca în alergarea de garduri. 2 min. 2. 5 linii x 6 elevi. trecere liberă apoi cu trei paşi. din mers. 3 linii x 10 elevi. 2 min. 5 linii x 6 elevi. dar imitând lucrul cu braţele. 6. 6 linii x 5 elevi. e). 3. din joc de glezne. pe sub o sfoară ori o bară. apoi normal ). exerciţiu de tragere a remorcii. 6 linii x 5 elevi. afectuată pe ultimul pas de alergare. 4x. ducerea unui genunchi înainte – sus. luarea poziţiei de trecere a gardului. 2 min. 6 linii x 5 elevi. cu ritm de 5 şi 3 paşi. treceri peste obstacole joase. c). 4x. Exerciţii efectuate pe loc. 5 linii x 6 elevi. 2. Exersarea globală: 1. atacul gardului la perete sau la un alt sprijin. cu ritm de trei paşi. 4. Exerciţii efectuate în deplasare. 3. 2 min. b). 6 linii x 5 elevi. din mers. acelaşi exerciţiu. efectuarea atacului gardului. grupe de 4 – 6 elevi. 2 min. şezând ( la început în condiţii uşurate. 6 linii x 5 elevi. alergare cu pas lansat şi cu aplecarea trunchiului peste linia de sosire. 3. elevii aşezaţi ghemuit. 2 min. SOSIREA: 7. fără gard: 1. 5 linii x 6 elevi. 3 linii x 10 elevi. 6 linii x 5 elevi. pe lângă gard. 2 min. 3 min. alergare cu start lensat şi cu trecerea liberă peste linia de sosire. d). pe lângă gard. 2 min.2 şi 91. din alergare cu genunchii sus. 2 min. trecerea piciorului de atac peste mai multa garduri. treceri peste garduri joase. trecerea piciorului de atac peste gard. starturi de jos. 15 – 20m. 2 min. 5 linii x 6 elevi. 2. 6 linii x 5 elevi. urmate de alergare accelerată. treceri peste un gard şi mai multe. din joc de glezne. peste şi după linia de sosire ( 5 -6m ). 5 linii x 6 elevi. treceri globale peste un gard şi mai multe. 3. treceri din mers peste garduri de 76. cu accent pe trecerea piciorului deremorcă. 5 linii x 6 elevi. 3. apoi extensia gambei pe coapsă şi aplecarea trunchiului pe coapsă. însoţită de mişcarea braţului opus piciorului de atac. cu sprijinul mâinilor pe gard. . 5 linii x 6 elevi. 15 grupe x 2 elevi. 8. treceri peste un gard. la 6 -8m de la linia de plecare. 2 min. cu trei paşi. exerciţiul de mai sus executat în turnantă. 5. 2 min. cu ajutor înainte. 5 linii x 6 elevi. fărăr gard: 1. 2 min. se va continua alergarea în viteză. 2 min.. 2 min. din alergare. 2 min. 5 linii x 6 elevi. 2. 2x. ducerea unui genunchi sub axilă. Studiul piciorului de atac şi al aplecării trunchiului: 1.ALERGĂRILE DE GARDURI a). aşezată transversal pe pistă. 4. cu sprijin înainte. 4x. 3 min. 2 linii x 15 elevi. 4.

3 min. partenerii alergând cu acceaşi viteză. alergare cu băţul de schimb şi trecerea lui dintr-o mână în alta. 3. 5. 60m.ALERGĂRILE DE ŞTAFETĂ Indicaţii metodice: . ori perechile. 60m. 4x. start de jos.se va alege şi preda o singură tehnică. . în linie dreaptă şi apoi ăn turnantă. transmiterea băţului de schimb din mers. 5 linii x 6 elevi. pentru predarea băţului aducătorul va fi obligat să accelereze viteza. 6 min. care-l va trece imediat în cea stângă. braţele imită mişcările efectuate într-o alergare de viteză. băţul odată preluat.. 2. . 7. cu ritm de 5 şi 3 paşi între garduri.se recomandă o perioadă de obişnuire cu băţul de ştafetă. acelaşi exerciţiu din alergare. din mers..învăţatea va fi astfel organizată. la început în tempo moderat. 5 linii x 6 elevi. Studiul trecerii piciorului de remorcă: 1. cu băţul de ştafetă ţinut în mâna stângă. băţul este transmis cu mâna stângă în cea dreaptă a primitorului. 3 min.SĂRITURA ÎN LUNGIME . primitorul aflându-se cu braţul întins înapoi.pentru începători se va preda tehnica sghimbului de accesi parte ( din măna stângă în mâna dreaptă. 1. 15 grupe x 2 elevi. 4x. transmiterea băţului în zona de schimb. fără şi la comandă. se execută în linie dreaptă. prin mânuirea acestuia în diferite exerciţii. apoi marcată în mod regulamentar. la început ca în exerciţiul 4. la un interval de 1 metru. se deplasează înainte. treceri globale peste un gard şi mai multe. cu start din picioare ( concomitent se va face şi studiul mişcării braţelor. de asemenea. la semnalul dat de aducător. 40m. 3. . încât fiecare alergator va fi pe rând.f). 4x. băţul fiind transmis de la coada şirului.învăţarea tehnicii sghimbului are loc în trei etape: de pe loc. 60m. 4. Metodica învăţării: 1. 2 min. transmiterea băţului de schimb din alergare.5 siruri x 6 elevi. predarea se va face. 6. 2 min. . 3. primitor şi aducător. 2. se va lucra în perechi constituite. 15 grupe x 2 elevi. 5 linii x 6 elevi. transmiterea băţului de schimb de pe loc.predarea se va face printr-o mişcare de jos în sus şi dinainte – înapoi. 4x. din alergare cu viteze reduse la început. 15 grupe x 2 elevi. la semnalul dat de aducător. . dar şirul. tragerea piciorului de remorcă. este trecut imediat în mâna stângă). exerciţiul se desfăşoară ca la ex. apoi din ce în ce mai repede. din mers.5 siruri x 6 elevi. 4. cu palma orientată în jos. 5 linii x 6 elevi. exerciţiul se efectuează cu elevii aşezaţi în sir. apoi din ce în ce mai rapide. transmiterea băţului de schimb din alergare. între cei doi distanţa va fi mai mare ( 10 m ). apoi în turnantă. pentru a se apropia de primitor. pe lângă gard. acea care se pretează la posibilităţile celor instruiţi. în aşa fel încât la semnal schimbul săse facă fără întârziere.

c) Exerciţii pentru învăţarea zborului: 1. accelerare pe distanţa de 10 – 15 m. talpa se ridică uşor. coloană câte 1. de crengile copacilor sau ceva similar). alergare uşoară. acelaşi exerciţiu. apoi cel de atac şi desprindere). sărituri pe saltele suprapuse. 3 linii x 10 elevi. elan de 3 – 5 paşi: desprindere în “ pasul ştrengarului” cu atingerea unui obiect suspendat. 4x. 2 min. cu elan de 3 – 5 paşi. 7. 5 linii x 6 elevi. sărituri cu marcarea ultimilor paşi ai elanului. concurs cu punerea piciorului de bătaie într-o zonă marcată. din atârnat ( la lecţiile desfăşurate în sală – la bară. cu elan de 4 – 6 – 8 paşi. 5. executarea ampla a mişcărilor de alergare în aer cu sprijin pe umerii a doi parteneri. sărituri cu avântarea piciorului de atac la scara fixă. 5 linii x 6 elevi. după desprindere. inele. 5 linii x 6 elevi. 4 min. coloană câte 2. 3. alergare cu joc de gleznă şi trecere în alergare acceletată. 2 min. folosind un elan de 4 – 6. atingând spre sfârşitul distanţei viteza maximă.. paralele. elan de 3 – 5 paşi. cu aşezarea piciorului de atac într-ozonă de 40 – 70 cm. 2.. 10 – 15m distanţă elan. pas cu piciorul de bătaie şi accelerare pe 15 – 20m. b) Exerciţii pentru învăţarea bătăii: 1. coloană câte 3. desprinderea se execută pe un prag fixat la aproximativ 1 – 3m de aparat ( în funcţie de gradul de pregătire al elevilor.SUCCESIUNEA ÎNVĂŢĂRII a) Exerciţii pentru învăţarea elanului: 1.. fără dereglarea paşilor. saltele suprapuse. 4. după care urmează alergare rapidă ( piciorul de bătaie. 2 min. 7. 3x. 4x. cu aterizare pe piciorul de bătaie. 3. coloană câte 2. 4x. sau 4 în funcţie de condiţii. alergare cu joc de glezne şi trecere în alergare accelerată. 5 linii x 6 elevi..coloană câte doi. 2. executarea desprinderii din mers. cu simularea desprinderii în finalul alergării. 2 min. 6. 3x. în coloană câte unul. piciorul este dus înainte vu vârful ridicat. apoi de 7 – 9 paşi desprinderi în pas săltat. 5 linii x 6 elevi. 9. 8. 3 min. 2. 6 linii x 5 elevi. 3 min. 2 min. cu ajutorul a doi colegi care aleargă cu executantul. 15 grupe x 2 elevi... 15 – 20m. 2.. coloană câte 1. 2 min. săritură pe lada de gimnastică ( cu mai puţine cutii). 2 min. 6. ( fiecare linie aleargă distanţa şi se întorc pe margine la pas). . cu efectuarea bătăii la marginea gropii. alergare accelerată pe 20 – 30m. sprijinindu –l de coate. 3 min. 5. 10 – 15m. distanţa 20m. 2x. 3.. se vor executa paşi de alergare. apoi pe 40 – 50m... piciorul de bătaie atârnă liber în jos. la fiecare al treilea pas. 10. coloană câte 3. 3 linii x 10 elevi. genunchii uşor îndoiţi. 5 linii x 6 elevi. marcată ladistanţă de 5 – 6m de prag. coloană câte 1. 4. 3. acelaşi exerciţiu efectuat din alergare uşoară.. 2 min. coloană câte 4. acelaşi exerciţiu fătă prag. 10. poziţie de plecare în elancu picioarele pe acceaşi linie.. apoi de 7 – 9 paşi desprinderi în pas sărit şi aterizare pe piciorul de atac.. palmele sprijinite pe genunchi sau coborâte liber jos. talpa este aşezată elastic şi plat pe sol începând cu baza decetelor. plecări în elan cu marcarea celui de-al patrulea pas. mers cu picioarele întinse. 3x.8 paşi cu aterizare pe ambele picioare. 4x. 60m.. din mers. 3x. 2 min. api din alergare. alergare accelerată pe distanţele de 20 – 30m. 6 linii x 5 elevi. distanîa 15m. 9. iar la cele desfăsurate în aer liber. 20m. 8.

coloană câte 1. se urmăreşte uşurarea execuţiei mişcărilor în ansamblul lor. indicaţii: de regulă începătorii execută paşi în aer mai mult la nivelul gambelor. trunchiul drept. 4x. cu elan de 6 paşi. saritui în lungime peste o bandă elastică ( sfoară. bandă elastică. deoarece acesta pregăteşte aterizarea. ea ajută la obişnuirea cu menţinerea echilibrului. aceasta aproape că dublează durata fazei de zbor. cel de bătaie este dus înainte( îndoit din genunchi). îi obligăm să continue alergarea. indicaţii: piciorul de atac este puternic avântat înainte – sus. coloană câte 1. în zona de aterizare. coloană câte 1. baston de gimnastică ). 6. coloană câte 2. se accentuează mişcarea pasului. executarea a doi paşi în aer şi aterizare cu continuarea alergării. 6x. aşezate la o înălţime de aproximatv 20 cm. băztaie pe lada de gimnastică cu două cutii şi aterizare pe piciorul de desprindere. de asemenea. 5. indicaţii: după desprindere ( care trebuie să fie “ explozivă”). se recomandă ca aceste exerciţii să se desfăşoare şi sub formă de concurs. iar piciorul de desprindere ăn timpul zborului să rămână înapoia trunchiului ( ducerea piciorului de bătaie prea repede în faţă nu permite o extensie suficientă în aer ). 6x. pentru învăţarea zborului se mai poate folosi trambulina elastică. elan de 4 – 6 paşi. 6x.4. cel de desprindere rămâne întins înapoi. 5. 4x. ceea ce permite săritorului să execute paşi de “alergare” în aer. coloană câte 1. pentru a-i învăţa mişcarea corectă (din şold ).SĂRITURA ÎN ÎNĂLŢIME PRIN ROSTOGOLIRE VENTRALĂ . indicaţii: să evite căderea pe spate. pentru ai stimula pe elvi. 4x. 2. deoarece dăunează desprinderii. se urmăreşte obişnuirea cu continuarea alergării în timpul zborului. trambulina nutrebuie folosită prea des. 8x. continuând alergarea şi aterizare la groapa de nisip. după ce piciorul de atac coboară. acelaşi exerciţiu fără ladă. sărituri de pa un obstacol mai înalt. coloană câte 2. 8. aterizare pe o grămadă de nisip. indicaţii: piciorul de bătaie să fie rapid aşezat. se urmăreşte prelungirea fazei de zbor.coloană câte 2. 1. cu desprindere. sărituri în lungime de pe loc. în special al doilea.în general aceste exerciţii vor urmării să-l obige pe săritor să – şi ridice cât mai mult picioarele în momentul aterizării. trunchiul drept. 4x. peste un anumit semn. 9. sărituri de pe un obstacol.săritorul este obligar să – şi ridice picioarele pentru a putea ateriza dincolo de banda elasică. elan 6 – 8 paşi şi sărituri cu efectuarea bătăii pe un postament mai înalt şi a paşilor în aer. desprinderi cu piciorul de atac. coloană câte 1. 7. d) Exerciţii pentru învăţarea aterizării: . prin împingerea rapidă a şoldurilor şi a trunchiului înainte. 3.

7. odată cu avântarea piciorului de atac şi cu impulsia celui de bătaie. iar cel de bătaie. stând în faţa spelierului. 2.Indicaţii metodice: • tehnica probei impune trecerea unui obstacol – ştacheta şi căderea de la o anumită înălţime pe o altă parte a corpului decât picioarele – aterizarea. dar cu pendularea piciorului de atac şi desprindere de pe sol. 6 linii x 5 elevi. • înainte de a se trece la lucrul practic. balansarea înainte a piciorului de atac. se urmăreşte execuţia corectă a mişcîrii. 3 min.. bătaie. se execută serii de 8 – 10 repetări. piciorul de atac este coborât activ. 6 linii x 5 elevi. • atât existenţa ştachetei cât şi particularităţile aterizării pot produce o stare de inhibiţie. 6 -8 repetări. stând pe piciorul de atac îndoit: picorul de bătaie se duce înainte şi concomitent. îndoit din articulaţia genunchiului. 2 min. pe acelaşi semn. 3 min. fără însă a se lăsa corpul pe spate. 3 linii x 10 elevi. braţele înapoi. stând: pendularea piciorului de atac înainte – sus. 4. iar piciorul de atac nu se desprinde de pa sol. atarizare pe piciorul de atac. executat fără trecere peste ştachetă şi fără elen. acelaşi exerciţiu ca la 1. acelaşi exerciţiu cu elan de 3 paşi. 3 min. se recomandă ca elevii să fie puşi în temă cu tehnica procedeului. în sensul că ele sunt duse puternic în sus. 6 linii x 5 elevi. se urmăreşte punerea activă a piciorului de bătaie pe sol şi avântarea bazinului înainte. coloană câte 1. după ce a trecut dincolo de ştachetă. 3 min. sprijin la spalier cu un braţ. acelaşi exerciţiu ca la 5. acelaşi exerciţiu.. c) Exerciţii pentru învâţarea trecerii peste ştachetă: 1. coloană câte 1. coloană câte 1. 3 min. coloană câte 1. b) Exerciţii pentru învâţarea atacului: 1. acelaşi exerciţiu cu partener. acest exerciţiu se poate executa cu un elan de 3 -5 paşi. 3. desprindere şi întoarcere 180 grade. acelaşi exerciţiu cu o uşoară desprindere. 3 min. elan de 3 – 5 paşi.. braţele se avântă înainte – sus. înălţimea ştachetei va fi de 50 – 70 cm. braţele rămân înapoi.. . chinograme. elan de un pas. 2. sărituri peste ştachetă cu întoarcere de 90 grade şi aterizare pe piciorul de atac. 4 min. cu sărituri succesive peste 6 – 10 garduri. 5 linii x 6 elevi. la exerciţiile de mai sus se lucrează şi cu braţele. el se poate executa din mers. sprijinindu –se cu mâinile unul pe umărul celuilalt.. sexul şi pregătirea elevilor. explicaţii verbale şi în special demonstraţii practice. a celui de atac şi a braţelor.. coloană câte 1. înalţimea gardului va fi stabilită în funcţie de vârstă. 6. cât mai sursdeasupra capului. • prima grijă a profesorului la învăţarea săriturii prebuie să fie aceea de a pregăti cu atenţie locul de antrenament şi în special suptafaţa de aterizare.. 5. idem cu întoarcere de 145 grade.. 3. 3. cu piciorul de atac înapoi sprijinit pe vârf: avântarea şi aşezarea acestuia pe spalier. 6 linii x 5 elevi. 5 linii x 6 elevi. 3 min. 3 min. 3 min. 4. trebuie s ă se urmărească sincronizarea perfectă între acţiunea piciorului de bătaie. 15 grupe x 2 elevi. 5. respectiv evitarea mişcării de translaţie. a) Exerciţii pentru învăţarea bătăii: 1. elan de 1 – 2 – 5 paşi: desprindere cu executarea atacului ( piciorul de atac va fi dus întins din genunchi şi cu vârful piciorului tras înapoi). 6 -8 repetări.. înalţimea la care va fi suspendat obiectul trebuie sa fie în aşa fel aleasă încât să-l solicite la maximum pe săritor. cât se poate de întins. cu piciorul de atac. din poziţia stând. 6 linii x 5 elevi. 2 min. în coloană câte 3. cu execuţia bătăii. perpendicular pe ştachetă. 2. se poate executa şi cu 1 – 3 paşi de elan. greutatea corpului fiind trecută pe piciorul de bătaie care se îndoaie. pas cu piciorul de bătaie pe un semn marcat pe sol.. 6. 3 min. 6 linii x 5 elevi. se urmăreşte atingerea unui obiect suspendat. executanţii stând lateral faţă în faţă. amortizând mişcarea .. exerciţiile 2 şi 3 se pot efectua după aceea cu 1 – 3 paşi de elan... 1 min. 3 linii x 10 elevi. la aceste exerciţii aterizarea se face pe piciorul de bătaie. 7. cu ajutorul diferitelor fotografii.

4 min. 6. din alergare pe un cerc cu raza de 10 – 15m. dar alergarea se face pe un traseu în formă de 8. 2. ştacheta se fixează la înalţimi uşor accesibile. executarea mişcării de învăluire a ştachetei din poziţia sprijin culcat. 3. bătaie. cu corpul în echer... aceeaşi rază. apoi după 3 – 5... 3 min. 4 min. 10x. pivotare 90 grade spre piciorul de impulsie. 4 min. c) elaborarea formei globale. . 6 min.SĂRITURA ÎN ÎNĂLŢIME CU RĂSTURNARE DORSALĂ Succesiunea învăţării: a) elanul şi bătaia cu rotaţie în jurul axei longitudinale. de pe loc. întoarcere. 2 grupe x 15 elevi. cu 90 grade. 6. urmat de încă 3 – 5 paşi efectuaţi pe un traseu curb. 5. bătaie. 7.. cu elan de 3 – 5 paşi. cu elan de 3 – 5 paşi rectiliniar. 5 linii x 6 elevi. consecutiv numai pe piciorul de bătaie. unde sensul alergării este cel necesar ( stânga sau dreapta . coloană câte 1. de pe 1. d) perfecţionarea tehnicii. cu spatele la locul de aterizare ( saltea ). acelaşi exerciţiu. 2. coloană câte 1. coloană câte 1. aterizare pe spate. cu elan de 5 paşi. liber şi în faţa ştachetei. elan de 1 – 3 paşi şi săritură peste ştachetă cu ajutorul partenerului la executarea învăluirii. 5 linii x 6 elevi. sprijin cu braţele pe lada de gimnastică: imitarea mişcării de evitare a ştachetei cu piciorul de bătaie.. bătaia făcându-se pe vârful buclei. coloană câte 1. dar cu desprindere şi aterizare în acelaţâşi punct de pe loc. sau pe o suprafaţă moale mai joasă. fixată pe suporţii stâlpilor. după caz). b) Exerciţii pentru învăţarea aterizării şi trecerii ştachetei: 1. 3 cutii de la ladă de gimnastică. apoi cu elan de un pas. în coloană câte 1. 4. desprindere de pe ambele picioare spre în sus şi înapoi. 4 min. liber şi în faţa ştachetei. 4 min. coloană câte 1. acelaşi exerciţiu se poate efectua de pe banca de gimnastică. a) Exerciţii pentru învăţarea elanului şi a bătăii: 1. 4 min. regiunea toracală. aterizare pe locul desprinderii. întoarcere cu 90 grade. sărituri la ştacheta oblică. 5 linii x 6 elevi. 3 cercuri x 10 elevi. b) aterizarea şi trecerea ştachetei prin răsturnare în jurul axului transversal. în coloană câte 1. aterizare pe locul desprinderii. acelaşi exerciţiu. 7. la început bătaia se face la semnal. sărituri în condiţii de concurs. 20 m: 4x. 2. aterizare pe locul desprinderii. 8.7 paşi de alergare. sensul alergării spre partea piciorului de „bătaie”. întoarcere cu 90 grade spre piciorul de impulsie. pe un traseu curb cu raza de 8 – 10m. 4 min. de pe o trambulină elastică.. în coloană câte 1. 6. 3 min.. cu elan de 3 – 5 paşi. succesiune de paţi săltaţi. 4 min. aterizare ân groapa de nisip. avântarea piciorului de atac în diagonală şi cu ambele braţe.. avântarea cu piciorul de atac în diagonală spre cel de bătaie şi cu ambele braţe. din poziţia stând. bătaie şi desprindere. cu proiectarea în faţă a bazinului şi aşezarea rapidă pe sol a piciorului de impulsie.4. în coloană câte 1. 5. 10x.

cu elan de 3 – 5 paşi ( curba de impulsie). din stând cu spatele. ca şi a celor din faza de accelerare. în condiţii de elan mic şi în condiţii de elan de concurs. 3 min. progresiv. cu gambele flexate şi atârnând la marginea saltelei. care stimulează lucrul corect deasupra ştachetei. 3 min.METODICA ÎNVĂŢĂRII ACŢIUNILOR DE JOC ÎN VOLEI . curbei de impulsie. avântarea cu ambele braţe şi desprindere de pe ambele picioare. c) Exerciţii pentru învăţarea formei globale: 1. se va urmării şi lucrul corect al braţului. pe saltele supraânălţate şi cu desprindere de pe lada de gimnastică şi apoi de pe trambulina elastică. peste ştachetă. cu gambele flexate. în coloană câte 1. în raport cu calităţile de viteză ale elevului. 3 min. 4. din stând. 4. 3. săritură în înşlţime cu „ păşire”. 8. 3 min. opus piciorului de bătaie şi al capului. în coloană câte 1. acelaşi exerciţiu. 3 min. acelaşi exerciţiu. 3 min. cu elan de „ flop”. respectiv 5 + 3 – 5 ( 5 paşi fată de accelerare în linie dreaptă . dar aterizarea se face pe o saltea specială. cu 3 – 5 paşi ( „ curba de impulsie”). în coloană câte 1. cu accent pe extinderea gambelor pe coapse. în coloană câte 1.3. în coloană câte 1. 7. 2. progresiv pe bancă. săritură cu aterizare pe spate. în coloană câte 1. 6. 3 min. METODICA ÎNVĂŢĂRII PRINCIPALELOR ELEMENTE ŞI PROCEDEE TEHNICE DIN JOCURILE SPORTIVE 1. săritură „ flop”. în coloană câte 1. 5.3 – 5 paşi curbă de impulsie). în coloană câte 1. 6. evitarea ştachetei şi trecere în poziţia L. 3 min. în coloană câte 1. sub formă de plan înclinat ( prefigurează coborârea trunchiului după trecerea stachetei). cu bătaie. pe spate. ladă şi trambulină elastică. în coloană câte 1. în coloană câte 1. dar elanul va fi complet. în coloană câte 1. 5. 4 min. cu trecere în extensie pronunţată la nivel lombar şi coxo. avântare cu ambele braţe. săritură cu răsturnare dorsală la înălţimi mai accesibile şi.femural. cu 3 – 5 paşi ( „ curba de impulsie”) şi 5 paşi accelerare în linie dreaptă. 3 min. 7. de pe ambele picioare. la înălţimi mai mari. 5 min. a variantelor optime privind numărul paşilor ( 3 sau 5 ). în coloană câte 1. 3 min. 3 min. trecerea ştachetei . acelaşi exerciţiu ca la 5. aterizare pe saltea. desprindere pe ambele picioate. introducerea paşilor preliminari şi stabilirea. XIV. acelaşi exerciţiu.

urmată de deplasarea la mingea ridicată de acesta şi trecerea mingii peste fileu. lovirea mingii cu palma spre sol.. 2. 5. 7. grupe de 6 sau 8 elevi. 7 grupe x 4 elevi. 10 grupe x 3 elevi. lovirea mingii cu o mână de sus spre coleg. 1 x 1 la fileu cu pasă de control şi trecerea mingii peste ( ţinerea mingii cât mai mult ). 4 x 4.. din minge aruncată. 3 min. doi la distanţă de plasă pentru preluare.. 15 grupe x 2 elevi. b) Preluarea din serviciu: 1. se va ţine mingea cât mai mult în joc.. 5. 5 min.. 3. 2. 4 min. serii cât mai lungi. pase la perete la punct fix. în partea dreaptă. 4 min. 7. 3 min. 3 min.al treilea lângă plasă. în afara terenului. din deplasare. 4 min. din săritură. realizate în serii cât mai lungi. servite sau atacate. 6 x 6 pe teren normal. 4 min. trei elevi cu minge aşezaţi în triunghi. cu o anumită destinaţie. fie pentru câştigarea serviciului fie pentru câştigarea punctului). 4. se poate executa în diferite zone ale terenului.. cu trei lovituri obligatorii.. 2 min. 3 min. 5 min. serii cât mai lungi: spre dreapta şi spre stânga.. 2. precedat fiind de preluare din serviciu şi pasa dată de ridicător. 3 min. 3 grupe x 6 elevi . care ridică mingea către primul.. preluări din serviciu din afara plasei la distanţe variabile. un elev execută lovitură de atac spre al doilea.A) Metodica învăţării jucării mingii a) Pasa: 1.. preluări din serviciul de sus sau de jos peste fileu . 2 x 2 cu trei pase ( cu două mâini de sus ) şi trecerea mingii peste plasă. 7 grupe x 4 elevi. 1 x 1 cu trecerea mingii peste plasă cu una sau 2 mâini de sus. preluări cu două mâini de sus sau de jos. 6. care face preluare cu 2 mâini de jos. pase în trei ( cu elevii aşezaţi în triunghi). 3. 3 min. care la rândul său va ridica mingea spre celălalt jucător. 7 grupe x 4 elevi. lovirea a doua se va executa cu două mâini de sus.. se va executa serviciul din terenul advers spre unul din cei doi jucători aşezaţi mai departe de plasă. 6.serviciu executat la diferite distanţe 3. preluarea mingii servite spre un coleg. 15 grupe x 2 elevi. compeiţie cu efectiv normal pe teren normal. 6 min. 15 grupe x 2 elevi. c) Lovitura de atac: 1. 3 linii x 10 elevi. 4 min. 6. 15 grupe x 2 elevi. cel de. 10 grupe x 3 elevi. exerciţii specifice fazei de joc în care se include pasa: pase precedate de preluarea unei mingii aruncate. din mingii aruncate de partener. 3 x 3.. pase de control – serii cât mai lungi executate de pe loc. pentru a ricişa spre perete. precedată de preluare şi pas executate de alţi jucători. localizată în diferite zone ale plasei. 15 grupe x 2 elevi. 3 linii x 10 elevi.. 10 grupe x 3 elevi. care execută preluare din atac spre al treilea. 4. 3 min. care vor efectua preluare spre jucătorul de lângă plasă.. pe teren redus sau normal cu trei lovituri obligatorii. lovitura a doua se va executa obligatoriu cu două mâini de sus. executarea atacului în cadrul fazei I de joc la câştigarea serviciului. 15 grupe x 2 elevi. serii cât mai lungi. 3 linii x 10 elevi. 10 min. 4 min. toţi elevii execută perând lovitura de atac. 5 linii x 6 elevi. de exemplu: trecerea mingii peste plasă din a treia lovitură. exerciţii sub formă de structuri de joc din care face parte atacul. 1 x 1 în afara plasei. 6. preluări din mingii aruncate peste fileu. în formaţie de trei jucători aşezaţi în triunghi. 8. 7. sub diferite forme specifice structurilor de joc. 4 min.. 3 min. 10 grupe x 3 elevi. care va trece mingea peste fileu cu sau fără efectuarea unui atac. 4. 3. 15 grupe x 2 elevi. 10m. cu deplasare şi oprire şi precizarea exactă a locului de lovire a mingii. 4 min. 5. 4 min. 8.. cu o mână sau cu 2 mâini de sus. lovirea mingii cu palm spre sol. din deplasare pe poziţia viitoare.

de la distanţă de 5 – 6m. serviciu peste o linie trasată pe perete. 3 min. 6. cu execuţia serviciului şi preluării din serviciu. 15 grupe x 2 elevi. .. 4 grupe x 8 elevi. 7. deasupra unei linii corespunzătoare înălţimii fileului. execuţia serviciului spre partenerul care prinde mingea şi execută la rândul lui serviciul. 4. cel mai bun din 8 -10 încercări. 6 serviciu de sus precedat de 1 -2 aruncări ale mingii. 4 min. idem exerciţiul de mai sus.. serviciu spre perete de la distanşa de 6 – 7m. 1 x 1 peste plasă. 15 grupe x 2 elevi.. 7. 2.. autopreluare şi trecerea mingii peste plasă cu ţinerea ei în joc cât mai mult. 4 grupe x 6 elevi. 4 grupe x 8 elevi. Cu intrare sub traiectoria mingii ricişate din perete şi prinderea acesteia în cupă situată la nivelul frunţii.. 4 min. 4 min. la distanţă de 4 – 5 metri. serviciu spre perete. serviciul în serii peste plasă de la distanţe diferite. pe perechi cu o minge. distanţă 4 – 6m: un elev execută serviciu. cu efectiv redus. în zone diferite. acelaşi exerciţiu cu verificarea punctului de lovire prin atingerea mingii ţinute de 1-2 ori înainte de efectuarea serviciului. 2. 4 min. 15 grupe x 2 elevi. lovirea mingii cu palma din minge susţinută: spre sol. 2 grupe x 15 elevi. 3 linii x 10 elevi. 8. 5 min. celălalt prinde mingea în cupă. 5. ţinerea mingii cu mâna neândemânatică şi lovirea acesteia cu palma mâinii îndemânatice. joc şcoală pe teren redus.. 3 linii x 10 elevi. e) Serviciul de sus din faţă 1. 3 min. d) Serviciul de jos 1. după fiecare aruncare mingea se lasă să cadă sol. 3 linii x 10 elevi. acelaşi exerciţiu cu mărirea treptată a distanţei dintre elevi.2. 3. 5 min. 4 grupe x 8 elevi. seviciu spre perete. 3. 4 grupe x 8 elevi. 5.. 4. 3 min. concurs. 4 min. 2 min. până la 9 –10m. 4 min. pe perechi cu o minge. precedat fiind de o preluare din joc şi pasă localizat în diferite zone ale terenului. 15 grupe x 2 elevi. 15 grupe x 2 elevi. joc şcoală 1 x 1 peste plasă cu execuţia serviciului. de o parte şi de alta a fileului: serviciu cu efectuarea unei preluări de control. executarea atacului în cadrul jocului la câştigarea punctului. linia de fund a terenului în zona 5 adversă). 3 min. 3 serii x 10 servicii . deasupra unei linii trasate la aproximativ 5m. spre înainte 2 min. 8. serviciu efectuat de la distanţă mare. de la distanţa de 5m. 4 grupe x 8 elevi. 3 linii x 10 elevi.

urmată de transmiterea mingii la un partener cu două mâini de sus.5 – 2 m. în sus la 1. 10 grupe x 3 elevi aşezaţi în triunghi. 2 min. 15 grupe x 2 elevi. lovire de control cu două mâini de jos. 5 min. picioarelor. 1 x 1 peste plasă. de pe loc. 15 grupe x 2 elevi. cu ţinerea mingii cât mai mult timp. lovirea mingii cu două mâini de jos ( cu manşeta ). lovirea mingii cu două mâini de sus. lovirea mingii cu două mâini de sus deasupra capului ( loviri de control). 5 linii x 6 elevi.. cu poziţia uşor flexată a trunchiului. 15 grupe x 2 elevi 2. în serii cât mai lungi. spre dreapta. individual.. lovirea mingii cu două mâini de sus în trei elevi. 2. în serii cât mai lungi. 2 min. elevii sunt aşezaţi pe 3 linii x 10 elevi. 3 min. lovirea mingii cu două mâni de jos ( cu manşeta ) de pe loc şi precedată de deplasare şi oprire. ţinerea mingii în joc cât mai mult timp. explicarea şi demonstrarea lovirii mingii.. de pe loc. 1 min. 15 grupe x 2 elevi. luarea poziţiei corecte. trunchiului. 3. 4 min. 7. exerciţiile se pot executa individual sau în grupuri mici de 2 – 3 elevi. 4. 6..A) Metodica învăţării lovirii mingii: a) Invăţarea lovirii mingii cu două mâini de sus: 1. 4 min.. odată cu două mâini de jos. mingea fiind aruncată de un partener. 8 lovirea mingii cu două mâini de jos.. din deplasare. cu execuţii deasupra capului sau la perete. 2 min. din deplasare. 6 linii x 6 elevi. lovirea mingii cu două mâini de sus după deplasare şi oprire. 2 min.. spre stânga. imitarea mişcării de lovire a mingii. 10 grupe x 3 elevi. dar cu loviri alternative: odată cu două mâini de sus. în triunghi. din deplasare şi oprire. 10 grupe x 3 elevi. 5. 1 x 1 peste plasă. 4. aşezarea mingii de către profesor sau partener pe manşetă pentru a se arăta locul de lovire a mingii şi imitarea mişcării de lovire a mingii. 15 grupe x 2 elevi. din minge aruncată de profesor sau partener. 10 grupe x 3 elevi. aruncări şi prinderi ale mingii în cupă de pe loc. acelaşi exerciţiu ca la 4. 3 min. 2 min. 3 min. fixarea mingii în cupă – efectuarea de corectări a poziţiei: degetelor. cu degetele răsfirate şi imitarea lovirii fără minge. 15 grupe x 2 elevi. b) Invăţarea lovirii mingii cu două mâini de jos: 1. 4 min. deasupra capului sub formă de loviri de control. 3 min. 6. 5. lovirea mingii cu două mâini de jos. 20 execuţii fiecare. .. cu palmele sub formă de cupă deasupra capului. braţelor. 3 linii x 10 elevi. 5 linii x 6 elevi. se lucrează câte trei grupe la fileu. 3. spre stânga şi spre dreapta. 8. minge ţinută de profesor sau partener. se lucrează câte trei grupe la fileu. 7. cu ţinerea mingii în joc cât mai mult timp 5 min.

. preluări din serviciu din afara plasei la distanţe variabile. preluări din mingii aruncate peste fileu. 1 x 1 la fileu. lovirea mingii cu palma ( mingea este ţinută de partener ). 13. 3 min. 3 min. 14. lovirea mingii cu palma şi transmiterea ei spre sol oblic pentru a ricoşa în perete. pe teren redus sau normal cu trei lovituri obligatorii. 3 min. 5. 15 grupe x 2 elevi. 5 linii x 6 elevi. 4. . 4 min. 2 min. 9. preluări din serviciul de sus sau de jos peste fileu + serviciu executat la diferite distanţe 3. serii cât mai lungi: spre dreapta şi spre stânga. 2 min. 2 min. 15. 8. lovirea a doua se va executa cu două mâini de sus. 2 min. 3 min. din mingii aruncate de partener. 4 x 4. 1 x 1 la fileu cu pasă de control şi trecerea mingii peste ( ţinerea mingii cât mai mult ). 2 min.. realizate în serii cât mai lungi. 12. 6 min. 6. la început mingea ţinută apoi din minge aruncată şi se va încerca realizarea unor serii cât mai lungi. 7. 5 min. 11. pase în trei ( cu elevii aşezaţi în triunghi). pase la perete la punct fix.. 15 grupe x 2 elevi. lovitura a doua se va executa obligatoriu cu două mâini de sus.. 3linii x 10 elevi. cu transmiterea mingii peste plasă prin lovirea acesteia cu palma ( se va executa autopreluare. lovire cu palma şi transmiterea mingii spre sol.. 10.. din deplasare. 15 grupe x 2 elevi. f) Preluarea din serviciu: 1. explicarea şi demonstrarea procedeului de lovire ( precizarea clară a suprafeţelor de lovire şi a poziţiei 2.. servite sau atacate. 3 min. cu două mâini de sus sau de jos şi trecerea mingii peste plasă cu lovirea acesteia cu două mâini de sus).. 2 x 2 cu trei pase ( cu două mâini de sus ) şi trecerea mingii peste plasă. 4 min. 6. 7 grupe x 4 elevi. 15 grupe x 2 elevi.. lovirea mingii cu palma şi transmiterea ei peste o linie trasată pe perete.. cu trei lovituri oblogatorii. pase de control – serii cât mai lungi executate de pe loc. 3 linii x 10 elevi. exerciţii specifice fazei de joc în care se include pasa: pase precedate de preluarea unei mingii aruncate. 15 grupe x 2 elevi. 2. B) Metodica învăţării jucării mingii e) Pasa: 1.. preluări cu două mâini de sus sau de jos.. 3 linii x 10 elevi. 10 grupe x 3 elevi. 3. 15 grupe x 2 elevi. din deplasare pe poziţia viitoare. 3linii x 10 elevi. cu deplasare şi oprire şi precizarea exactă a locului de lovire a mingii. 4. 15 grupe x 2 elevi.c) Lovirea mingii cu o mână de sus ( cu palma): 1. 4 min. 6 x 6 pe teren normal. palmei. 3 min.. 4 min. 7 grupe x 4 elevi. 3linii x 10 elevi. din minge susţinută în palma braţului neândemânatic la diverse înălţimi.. 3linii x 10 elevi. 10m. 4 min. 2 min. din săritură. lovirea mingii susţinută îmn palma braţului neândemânatic la diverse înălţimi. 3 x 3. în afara terenului. grupe de 6 sau 8 elevi. 3.

care la rândul său va ridica mingea spre celălalt jucător. 1 x 1 în afara plasei. precedat fiind de preluare din serviciu şi pasa dată de ridicător. 4 min. 10 grupe x 3 elevi. 4.. în partea dreaptă... din minge aruncată. executarea atacului în cadrul fazei I de joc la câştigarea serviciului. care va trece mingea peste fileu cu sau fără efectuarea unui atac. doi la distanţă de plasă pentru preluare. care execută preluare din atac spre al treilea. 4 min. localizată în diferite zone ale plasei. în zone diferite ( 3 serii x 10 servicii de la 3 metri de linia de fund a terenului în zona 5 adversă). 10 min.. 10 grupe x 3 elevi. serii cât mai lungi. în formaţie de trei jucători aşezaţi în triunghi. 8.. execuţia serviciului spre partenerul care prinde mingea şi execută la rândul lui serviciul. trei elevi ala minge aşezaţi în triunghi. lovirea mingii cu o mână de sus spre coleg. cu efectiv redus. 3 linii x 10 elevi. 15 grupe x 2 elevi. 7. 6. 4. 8. exerciţii sub formă de structuri de joc din care face parte atacul. h) Serviciul: 1. 5. la distanţă de 4 – 5 metri. 3 linii x 10 elevi. sub diferite forme specifice structurilor de joc. 3 grupe x 6 elevi. 2. compeiţie cu efectiv normal pe teren normal.. se va executa serviciul din terenul advers spre unul din cei doi jucători aşezaţi mai departe de plasă.. 3. urmată de deplasarea la mingea ridicată de acesta şi trecerea mingii peste fileu. care face preluare cu 2 mâini de jos. 3. fie pentru câştigarea serviciului fie pentru câştigarea punctului). precedată de preluare şi pas executate de alţi jucători ( se poate executa în diferite zone ale terenulio. 5 min. 2 min. autopreluare şi trecerea mingii peste plasă cu mână de sus şi ţinerea ei în joc cât mai mult.al treilea lângă plasă. 7.. care vor efectua preluare spre jucătorul de lângă plasă. 3 linii x 10 elevi. cu o mână sau cu 2 mâini de sus.. lovirea mingii cu palm spre sol. 5 min. 15 grupe x 2 elevi. 3 min. 2 min. 3 min.. 7 grupe x 4 elevi. 6. 3 min. 1 x 1 cu trecerea mingii peste plasă cu una sau 2 mâini de sus.. g) Lovitura de atac: 1. 10 grupe x 3 elevi. 5 min.. 4 min. serviciul în serii peste plasă de la distanţe diferite. 5 min. 4 min. 15 grupe x 2 elevi. lovirea mingii cu palma spre sol. 3 grupe . serii cât mai lungi. joc şcoală 1 x 1 peste plasă cu execuţia serviciului. 4 min.. ţinerea mingii cu mâna neândemânatică şi lovirea acesteia cu palma mâinii îndemânatice. spre înainte sau lateral. 3 linii x 10 elevi. pentru a ricişa spre perete. 2. cu execuţia serviciului şi preluării din serviciu. lovirea mingii cu palma din minge susţinută: spre sol. idem exerciţiul de mai sus. 3 min. 3 linii x 10 elevi. toţi elevii execută perând lovitura de atac.5. cel de. un elev execută lovitură de atac spre al doilea. 3 linii x 10 elevi. 1 x 1 peste plasă. se va ţine mingea cât mai mult în joc. executarea atacului în cadrul jocului la câştigarea punctului.. de exemplu: trecerea mingii peste plasă din a treia lovitură. serviciu peste o linie trasată pe perete. cu o anumită destinaţie. 3 linii x 10 elevi. joc şcoală pe teren redus. 3 min. 5. 6. 7. precedat fiind de o preluare din joc şi pasă. localizat în diferite zone ale terenului. serviciu peste o linie trasată pe perete. 2 grupe x 15 elevi. preluarea mingii servite spre un coleg. 2 min. 15 grupe x 2 elevi. care ridică mingea către primul..

cu palmele orientate în jos. jocul „ Culorile”: jucătorii sunt împărţiţi în mai multe grupe formate din 4 . mingea prinsă este adusă în dreptul abdomenului pentru a fi protejată. 2.x 6 elevi. galben. 4. braţele se întind în întâmpinarea ei. elevul execută bătăi din palme. şocul produs în momentul prinderii este amortizat printr-o mişcare de îndoire progresivă a membrelor superioare din articulaţiile pumnului şi ale cotului. până la reprimirea mingii. la 3 – 5m. elevul are mingea în mână şi o arunca în sus în timp ce execută una sau mai multe ghemuiri. 5. după care o prinde fără să cadă. 3 rânduri x 10 elevi. mingea aruncată în sus este lăsată să cadă pe sol şi abia după accea este prinsă. degetele mari sunt apropiate. 3. strigând o culoare din grupă. apoi cu întreaga palmă şi este oprită de degetele mari. 2 min. Indicaţii metodice: • jucătorul care urmează să intre în posesia mingii trebuie să adopte o poziţie care să-i înlesnească prinderea: privirea şi braţele îndreptate în direcţia din care primesc mingea. 3 rânduri x 10 elevi.HANDBAL PROCEDEE TEHNICE FOLOSITE ÎN ATAC: a) Prinderea mingiei cu două mâini: 1. 3 rânduri x 10 elevi. 2 min. 2 min.. 2 min. după care prinde mingea. se pot alege nume de flori. 15 geupe x 2 levi. deasupra capului. după care o prinde fără să cadă. 3 rânduri x 10 elevi. alb). Acelaşi exerciţiu: în timpul în care mingea este în aer. fiecare cu câte o minge în mână. . elevul are mingea în mână şi o arunca în sus în timp ce execută întoarceri de 180grade şi 360 grade. dacă a reuşit.5 – 6 jucători aşezaţi în cerc. b) 1. fiecare jucător al grupei respective îşi alege o culoare ( roşu. 2 min. în loc de culori. 2. jocul se reia cu acelaşi elev. execută dribling simplu. 6. degetele răsfirate. 7. 3 rânduri x 10 elevi. Driblingul simplu şi multiplu Elevii aşezaţi pe 3 rânduri. în aşa fel ca prinderea mingii să se facă din diferite poziţii. partenerii aruncă mingea de la unul la celălalt. 2 min. tări. dacă n-a reuşit. Elevul are mingea în mână şi o aruncă în sus. elevul care îşi aude culoarea strigată trebuie să prindă mingea înainte ca ea să atingă solul. câte doi faţă în faţă la circa 3 m. o dată cu apropierea mingii de jucător. mingea ia contact cu vârfurile degetelor. 3 rânduri x 10 elevi. etc. împreună cu palma şi celelalte degete formând cupă în care intră mingea. un copil din grupă are o minge pe care o aruncă în sus. cei care reuşesc să reia jocul de mai multe ori sunt câştigători. el este cel ce reâncepe jocul. puţin înainte. 2 min.

Copii care la terminarea jocului ( după un timp stabilit de profesor). după fiecare prindere jucătorul este obligat să execute un dribling şi să paseze apoi mingea altui jucător. Joc: „ Cine execută de mai multe ori dribling de pe loc şi din deplasare”: elevul care execută de mai multe ori dribling fără greşeală este câştigător. numarul jucătorilor care formează suveica se reduce la 3. 3 min. c) Pasarea mingii cu o mână de deasupra umărului 1. în timpul deplasării spre centru. Suveică simplă. 6 grupe x 5 elevi. pentru mărirea vitezei de deplasare şi a efortului. 4 min. Jocul „ Schimbă mingea”: primul elev din echipă care are mingea. 3. două şiruri reprezentând o echipă. 7. un alt elev ( sau acelaşi ) rămâne fără „ cuib”. 3 min. Indicaţii metodice: • se stabilesc reguli care să favorizeze execuţia corectă a aruncării. după care aleargă la coada şirului. elevii sunt obligaţi să execute dribling.. aleargă şi predă mingea următorului jucător.a. Indicaţii metodice: • elevii care si-au ocupat locul în cerc execută dribling pe loc (simplu sau multiplu ). 5. Trei până la 5 jucători se deplasează liber pe o suprafaţă limitată de teren şi îşi pasează mingea între ei.. Aceeaşi formaţie. la semnalul de începere. unde execută dribling pe loc de 3 ori. • deplasarea pe teren şi revenirea spre cerc se fac numai prin dribling. acelaşi lucru îl încearcă şi elevul care iniţial nu a avut „ cuib”. . 8. aleargă până la cerc. se execută dribling multiplu până la linia de margine a terenului şi înapoi. la al diolea semnal. 2 min. apoi rolurile se schimbă. ăn final. • distanţa dintre şiruri se hotărăşte în funcţie de forţa aruncărilor şi spaţiul existent. după care schimbă mingiile. • prin acest joc favorizăm consolidarea procedeelor tehnice de conducere a mingii în condiţii de joc. câştigă echipa care termină prima.2. 6 grupe x 5 elevi. cu bătaia mingii în pămînt după prindere şi apoi pasă la jucătorul din faţă. au reuşit să nu rămână niciodată fărăr cuib sunt păsările călătoere cele mai harnice.m. jocul se termină în momentul în care elevul care a început jocul primeşte mingea. fiecere elev caută să ocupe un cerculeţ. mai repede sau mai încet. ocolirea coechipierului prin dribling şi revenire la locul de plecare. executând dribling din mers şi uşoară alergare spre stânga sau spre dreapta. 15 grupe x 2 elevi. jucătorul care a primit mingea o aruncă înapoi la primul din celălalt şir ş. 5 grupe x 5 elevi. 5 grupe x 6 elevi. un singur copil rămâne în afara cercului. folosind pentru aceasta pasa din alergare. 3 min. 6 siruri x 4 elevi. întrecerea se desfăşoară între grupe de 5 – 8 elevi min. Jocul „ Păsările călătoare”: elevii sunt dispuşi în cerc. • elevul care nu execută dribling în condiţii regulamentare rămâne „ pasăre fără cuib”. 6. rânduri x 10 elevi.. conform indicaţiei profesorului.d. „ Suveică fără schimb de locuri”: elevii sunt dispuşi în şiruri aşezate faţă în faţă.cu mingii de handbal în mână. câştigă echipa care termină prima. Primul jucător care are mingea aruncă primului jucător din şirul de vizavi. elevii pleacă din cercuri („ cuiburi” ). Câte doi fată în faţă. 4.

cu un interval de 2 -3 metri între jucătorii din rând. 2. 2 min. Aruncare la poartă din alergare cu adversar pasiv. Aruncări la poartă peste o bancă aşezată între cele două semicercuri. la 2 – 3 metri înainte de linia de aruncare. Pe toată lungimea terenului. 4 min. Aruncări la poartă din săritură. 8 grupe x 4 elevi. 3. precedate de 2-3 sărituri cu picioatrele întinse. Dribling 8 metri şi aruncare la poartă din săritură. Elevii se aşează pe două şiruri. după recuperarea mingii. Aruncarea la poartă din săritură Sărituri cu genunchii la piept. 4 min. jucătorii sunt dispuşi în formaţie de cerc. Jocul „ Ocheşte mingea medicinală” – procedeul de aruncare: cu o mână de deasupra umărului. sau la semicercul de 9 metri. de unde aruncă la poartă din alergare. 4 coloane x 6 elevi. 3 min. 4. după care aleargă în locul jucătorului unde a pasat. d) Aruncarea la poartă din alergare 1. 6 grupe x 5 elevi. 3 min. Aruncarea şi prinderea mingii la perete. o prinde şi execută dribling până la linia trasată pe sol. elevul cu mingea execută dribling spre colegul din faţă. 4 min. pe care o pasează unui coechipier din cerc. elevul îşi aruncă mingea înainte. după care pasează mingea coechipierului. la distanţă de 4 . care reia exerciţiul în acelaşi fel. 2. unul dintre ei are o minge de haNdbal. aruncă mingea în perete. 3 min. execută alergare până la linia de pe sol. 4 siruri x 7 elevi. 7.5 metri. 15 grupe x 2 elevi. primul elev din şir pasează unui elev aflat lateral. îl ocoleşte şi revine în poziţia din care a plecat. la circa 15 metri de poartă. pase în doi din alergare. Elevii sunt dispuşi pe două rânduri. 6 grupe x 5 elevi. continuă alergarea şi reprimeşte mingea. 3. 5. e) 1. 6. 4. cu faţa spre una din porţi. finalizare cu aruncarea la poartă din alergare. 4. Paralel cu linia porţii. Elevii sunt aşezaţi în şir. 2 siruri x 15 elevi . cu ridicarea celuilalt îndoit la piept. 3 cercuri x 10 elevi. Sărituri succesive pe piciorul de bătaie. la distanţă de 4 metri. precedate de dribling simplu şi multiplu. faţă în faţă. elevii sunt aşezaţi la 3 -4 metri de perete.2. 3 serii x 5 sărituri. semiactiv şi activ. 3 siruri x 10 elevi. Pase din săritură sub formă de suveică. cu mingi în mână. 7 grupe x 4 elevi. 5 grupe x 5 elevi. Elevii sunt dispuşi în şir la centrul terenului de handbal. 3 linii x 10 elevi. distanţa între perete şi elev depinde de forţa de aruncare a executantului. precedate de dribling şi fără dribling. la distanţă de 3 metri de la linia de aruncare. 3. 5 min. 3 linii x 10 elevi. elevul prinde mingea şi o aruncă la poartă din alergare. . Pase în cerc cu schimb de locuri. Pase din săritură sub formă de suveică între 3 – 4 jucători. 4 min. jucătorul care a primit mingea pasează mai departe la alt jucător. elevul trece la coada propriului şir. 4 min.. se trasează linia de aruncare. după care o reprind fărăr ca aceasta să atingă solul. 5. 4 min. 5. după care aruncă la poartă din alergar.

desprindere în săritura şi aruncare la coş. 4 grupe la 4 coşuri. 3. 4 grupe la 4 coşuri.BASCHET EXERCIŢII PENTRU ÎNVĂŢAREA ARUNCARII LA COŞ DIN DRIBLING 1. din apropierea panoului(1.5 – 3 m faţă de coş.5m).5 m faţă de coş. 4 grupe la 4 coşuri. 6x. p=20 “ Joc 2x2. 4 grupe la 4 coşuri.cu 2.se execută dribling pe loc. 6 7 EXERCIŢII PENTRU ÎNVĂŢAREA ARUNCARII LA COŞ DIN ALERGARE 1 Alergare-prinderea mingii luata din mainile profesorului .3. p=20 “ de la o distantă de 2. 5.din unghi de 45 de grade de panou.simultan cu păşirea lungă pe piciorul drept-paşire scurtă pe piciorul stâng-desprindere în saritura-aruncare la cos-aterizare pe doua picioare aproape de locul desprinderii. p=20 “ de la o distanţa de 4 m faţă de coş. din unghi de 45 de grade de panou .p=20” (se schimbă terenul) 4. p=20 “ de la distanţa de 6-7 m faţă de coş.urmată de aterizare pe ambele picioare.cu mingea ţinuta in priză asimetrică cu două maini. 6x. pe piciorul stâng-desprindere cu săritură-aruncare la coş-aterizare pe ambele picioare 4 grupe la 4 coşuri.căte 2 la un coş pe ½ de teren.din unghi de 45 de grade de panou. 6x. 4x. 4 echipe .păşire pe piciorul stâng.deplasare la coada sirului opus. p=20 “ de la o distantă de 2. 5’.se execută dribling cu aruncare la coş din dribling-recuperarea mingii-dribling.păşire cu piciorul drept simultan cu prinderea mingii. 4 grupe la 4 coşuri. 6x. p=20 “ aruncarea mingii în sus şi înainte deplasare-prindere-oprire-dribling-aruncare la coş din driblingrecuperarea mingii-pasa la sir. o impulsie a mingii mai puternica inainte. p=20 “ .aterizare pe ambele picioare aproximativ în acelaşi loc. 6x.cu mingea ţinuta in priză asimetrică cu două maini .se execută păşire pe piciorul drept .ceea ce inseamnă semnalul de păsire cu piciorul stâng.se execută paşire cu piciorul stâng simultan cu trimiterea mingii în sol înainte. din unghi de 45 de grade de panou .desprindere în săritură şi aruncare la coş.păşire cu piciorul drept o dată cu prinderea mingii venite din sol. 3x3 cu tema: Coşul marcat din dribling valoreaza 3 puncte. pasa şi deplasare la coada şirului.se execută paşire pe piciorul stâng.cât mai aproape de locul desprinderii.păşire cu piciorul stâng-desprindere în săritură-aruncare la coş-aterizare pe ambele picioare. 4 grupe la 4 coşuri. 6x.

p=20 “ Alergare-prinderea mingii pasată de profesor de pe partea opusă mainii îndemanatice simultan cu păşirea lungă pe piciorul drept-paşire scurtă pe piciorul stâng-desprindere în saritura-aruncare la cos-aterizare pe doua picioare aproape de locul desprinderii. 4x. 4 echipe . 4x.p=30 “ Joc 2x2 . p=20 “ Dribling-pasa-deplasare-prindere-aruncare la cos din alergare. p=20 “ Alergare-prinderea mingii pasată de profesor de pe partea mainii îndemanatice simultan cu păşirea lungă pe piciorul drept-paşire scurtă pe piciorul stâng-desprindere în saritura-aruncare la cos-aterizare pe doua picioare aproape de locul desprinderii. 5’. 4x. 4x.p=20” (se schimbă terenul) EXERCIŢII PENTRU ÎNVĂŢAREA ARUNCARII LA COŞ DIN SĂRITURĂ .cu tema. Coşul marcat din alergare valoreaza 3 puncte.2 3 4 5 6 7 Alergare-prinderea mingii aruncată usor în sus simultan cu păşirea lungă pe piciorul drept-paşire scurtă pe piciorul stâng-desprindere în sarituraaruncare la cos-aterizare pe doua picioare aproape de locul desprinderii.3x3 la un panou. 4 grupe la 4 coşuri. 4 grupe la 4 coşuri. 4 grupe la 4 coşuri. 4 grupe la 4 coşuri. p=20 “ Pase în doi din alergare aruncare la coş din alergare 4 grupe la 2 coşuri. 4x.căte 2 la un coş pe ½ de teren.

4x. 4x. 4 grupe la 2 coşuri. 4x.aruncare la cos din saritură. 4 echipe . p=20“ 2 Din unghi de 45 de grade faţă de panou. 4x. p=25“ 5 a)Fenta de aruncare.prinderea mingii din pasă primită de pe partea măinii de aruncare.simultan cu ducerea mingii deasupra capului in priza asimetrica. 4 grupe la 4 coşuri.aruncare la cos din saritura. distanţa aproximativ 1m. Coşul marcat din săritură valorează 3 puncte. 4 grupe la 4 coşuri. p=25“ 6 Pase-n doi . 4 grupe la 4 coşuri.p=20” (se schimbă terenul) 1 4.cu tema.aruncare la coş din saritura b)Fenta de pasare. 4 grupe la 4 coşuri. coloana cate 1.aruncare la coş din săritură. 4 grupe la 4 coşuri. p=25“ 4 Alergare .căte 2 la un coş pe ½ de teren. 4x. din alergare. aterizare pe două picioare. 8x.3x3 la un panou.5 m si elevul isi arunca mingea in sus si inainte – se deplaseaza –prinde mingea cu oprire intr-un timpdesprindere de pe doua picioare – aruncare la coş din săritura. 4x.cu aruncare la coş din saritura.Din unghi de 45 de grade faţă de panou.FOTBAL EXERCIŢII PENTRU ÎNVĂŢAREA LOVIRII MINGII CU PICIORUL CU LATUL . Accentul se pune pe momentul aruncării care succeede atingerea punctului cel mai înalt al săriturii. distanţa aproximativ 1.desprindere pe două picioare.p=30 “ 7 Joc 2x2 . p=20“ 3 Dribling –oprire--aruncare la coş din saritura. 5’.

Pase în doi cu şiretul plin printre jaloane (dist.Pasă cu şiretul plin la un partener aflat la 8-10 m distanţă.dist.de 8-10 m.p=1’ 3.Pase în trei din suveică.6 grupe.dist. dist.4x.Pase în doi din alergare.2x30’’.4 la minge. p=5” 3.8-10 m.Elevul aruncă mingea în pământ apoi o loveşte cu capul la partener.2 la minge.Conducerea mingii pe o dist.cu trecere la şirul opus.p=15” EXERCIŢII PENTRU ÎNVĂŢAREA LOVIRII MINGII CU PICIORUL CU ŞIRETUL PLIN 1.câte 2 la o minge. p=15” 6.5’.2 la minge (la întoarcere şuteză celălalt). p=10” 6. p=1’ 4.între jaloane 2m).Lovirea mingii cu şiretul plin la zid sau partener din joc de glezne. Lovirea mingii cu latul la zid sau partener din joc de glezne.dist.Pase cu capul între doi elevi.alergare .dist. p=20” 2.4x.3 la minge.apoi o loveşte cu capul.între jaloane 2m). 2x1’.p=15” 7.p=1’ 4.p=20” 5.p=15” EXERCIŢII PENTRU ÎNVĂŢAREA LOVIRII MINGII CU CAPUL DE PE LOC 1.Pase cu capul între trei elevi. p=10” 4.10x.şut laa poartă cu şiretul plin.Pase între patru elevi aşezaţi în pătrat. p=15” .2 la minge .câte 2 la o minge .şut la poartă cu şiretul plin.câte 2 la o minge .Lovirea mingii cu latul la zid sau partener de pe loc.preluarea mingii şi şut la poartă su şiretul plin.Pase între doi elevi din alergare.Elevul are mingea în mâini şi o aruncă în sus deasupra lui .30m.2x3’.dist.2 la minge .Lovirea mingii cu şiretul plin la zid sau partener din alergare uşoară. p=15” 5.p=1’ 2.p=20” 5.6x. Lovirea mingii cu şiretul plin la zid sau partener din alergare pe loc.4 grupe la 2 porţi.Pase în doi printre jaloane(dist.de 20 m.10x. Lovirea mingii cu latul la zid sau partener din alergare pe loc.2x30’’. 2x1’.câte 2 la o minge. p=1’ 3.15’’. p=30” 7.4 grupe x4elevi. 2x1’.Lovirea mingii cu capul de pe loc.p=1’” 2. p=30” 6. 2x1’.2x3’.1. 2x1’.2 la minge .câte 2 la o minge .din minge aruncată de partener.câte 2 la o minge .10x.dus întors.30 m. 2x1’.4x1’.Menţinerea mingii în aer prin loviri cu capul de pe loc .8-10 m.de 8-10 m.

Lovirea mingi cu capul spre poartă . 3’.7.4 grupe (câte 2 la o poartă). p=20” BIBLIOGRAFIE .din minge aruncată de un elev.

DRAGNEA. NICULESCU. 3.F. Editura Sport-Turism. Bucureşti. TUDOR. Bucureşti. ŞERBĂNOIU. Bucureşti. S.. CERGHIT. Bucureşti. 13. HORGHIDAN. D.. Cluj. GRIGORE. Educaţie prin jocuri de mişcare. (2000). 8. Teoria educaţiei fizice şi sportului. Editura FEST. (1994). (1998). Jocuri de mişcare. STĂNESCU. DRAGNEA. 23. Editura A. Revista EFS. NICOLAU. I. Bucureşti.. (1980). 24. TUDOR. CRISTEA. Educaţie fizică şi sport – teorie şi didactică. T. Gh. 20. I. (2004). Metodica educaţiei fizice.S.F. Bucureşti. mutaţii necesare. A. GHID METODOLOGIC pentru formarea mentorilor de practică pedagogică. Psihologia educaşiei fizice. (1973).. ( 2002). Editura Rai Coresi. Editura Didactică şi Pedagogică. Educaţia fizică – repere noi.. Editura Printech. E. Bucureşti. A. EPURAN. Editura Semne. 2. ŞERBĂNOIU. RUSU. V. S. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Sport-Turism.(1990).F.I. A.. SCARLAT. Editura Bren. T. 10. P.. 5. 11. (1967). Metode de învăţământ.. V. Editura Sport-Turism. I. ANEFS 2005. CHIRIŢĂ . BOTA. Dicţionar de termeni pedagogici. Editure Didactică şi Pedagogică. (2002). ARDELEAN.. V. Atletism. STĂNESCU.N. I. Săriturile în atletism. TATU. 4. Educaţia fizică pentru preşcolari şi şcolari mici. ŞICLOVAN. (coord. EPURAN. Psihologia educaţiei fizice . (1977). Volei.F. (2003). 21. Bucureşti. 9.7 – 8. 18.). (2006). (1998).V.N. V. M.Turism... 16. CROITORU.GROSU. EPURAN. CÂRSTEA. Editura Bren. nr. I. 17. Bucureşti. D. Didactica educaţiei fizice. Bucureşti. Editura Cartea Universitară. M. (2004). Bucureşti. G. 12. A. ( 1999). M. A. Bucureşti. Lecţia de educaţie fizică.E. S. GRIGORE. (2000). A. Gimnastică. 6. ( 2002). V.1. Bucureşti. ( 2001). M. Gimnastica – manualul pentru cursul de bază. 19. TEODORESCU. (1999). ŞERBĂNOIU. Editura Didactică şi Pedagogică.Napoca. Bucureşti. Orientări privind formularea obiectivelor educaţiei fizice şi stabilirea conţinutului programelor acestei discipline de învăţământ.CUCU.S. PAŞCN.M. Gh.S. (2004). ALEXANDRESCU. T. S.E. Bucureşti.. Bucureşti. S. 15. Capacităţile condiţionale şi coordinative – componente ale capacităţii motrice.. Editura AFIR. Editura Fest.E.N. Bucureşti. Evaluarea în educaţia fizică şcolară. Editura Sport. (1983). V. Teoria educaţiei fizice şi sportului.E. Bucureşti. TUDOR. S. DRAGNEA.E... DRAGOMIR. Bucureşti. 22. Bucureşti. Editura G. (1979). 14. Gimnastica acrobatică – elemente şi modele. 7.B. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful