2007

GRUPUL SCOLAR

"GHEORGHE MARINESCU"
TARGU-MURES

LUCRARE DE DIPLOMA
INGRIJIREA BOLNAVULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT

CUPRINS CAPITOLUL I
Notiuni de anatomie si fiziologie Prezentarea teoretica a infarctului miocardic acut 1)Definitie 2)Etiologie 3)Patologie 4)Simptomatologie 5)Pronostic 6)Tratament
CAPITOLUL II

Supravegherea bolnavului din momentul internarii pina la externare si efectuarea tehnicilor impuse de infarctul miocardic acut

1)Internarea

bolnavului

2)Asigurarea conditiilor de spitalizare 3)Asigurarea igienei generale 4)Supravegherea functiilor vitale 5)Alimentatia bolnavului 6)Tratamentul medicamentos al bolnavului 7)Preagatirea,asistarea si efectuarea recoltarilor de produse bacteriologice si patologice 8)Educatia pentru sanatate a bolnavului *Profilaxia bolii *Externarea bolnavului
CAPITOLUL III

Prezentarea planurilor de ingrijire
CAPITOLUL IV

Analiza cazurilor de boala prezentate in lucrare Concluzii generale asupra lucrarii Bibliografie

MOTIVATIA LUCRARII

a lichidului interstitial.Avand in vedere ca este o urgenta medicochirurgicala am vrut sa cunosc cat mai multe lucruri despre cauze. CAPITOLUL 1 Notiuni de anatomie si fiziologie a inimii Inima este considerata ca organul central al aparatului cardiovascular. Inima este un oragan cavitar si musculos alcatuit din patru cavitati:doua atrii si doua ventricule.afecteaza din ce in ce mai multe persoane tinere.Intre atrii si ventricule se afla septul atrioventricular.a carui functionare asigura circulatia sangelui.simptomatologie.Acesta inveleste si vasele mari care pornesc din inima. .evitand fumatul si alcoolul se pot preveni bolile cardiovasculare.fiind in concordanta cu forta pe care trebuie sa o dezvolte in circulatia sangelui.Infarctul miocardic acut este o boala a carei frecventa este in crestere.fibrele au o dispozitie mai complexa.Cu un regim de viata si alimentatie echilibrat. Inima este invelita intr-o formatiune membranoasa care poarta denumirea de pericard.care sunt mai grosi. Miocardul este partea cea mai groasa a peretelui cardiac si este format din fibre musculare striate cu caractere speciale. Peretele inimii este format din miocard si endocard.Miocardul atriilor este relativ subtire.In peretii ventriculelor.a limfei.etiopatogenie tratamentul IMA si mai ales profilaxia IMA.

.prezentandu-se ca o membrana foarte neteda si transparenta.sinusul coronar colecteaza cea mai mare parte a sangelui care circula prin inima. Artera coronara stanga vascularizeaza prin ramurile ei cea mai mare parte a peretelui inimii stangi. Prezentarea teoretica a bolii Infarct miocardic acut 1. Artera coronara dreapta vascularizeaza cea mai mara parte a peretelui inimii drepte. Din capilarele care iriga inima se formeaza venele coronare care duc sangele in atriul drept. Vascularizatia inimii este completata de numeroase vase limfatice si ganglioni limfatici.produsa prin obliterare unei ramuri coronariene.o parte a septului interventricular si o mica parte din ventriculul stang.Definitie Infactul miocardic reprezinta o zona de necroza ischemica in miocard.Endocardul sau tunica interna a inimii captuseste cavitatile inimii. Vascularizatia inimii Inima primeste sangele nutritiv prin doua artere coronare:artera coronara stanga si artera coronara dreapta.cea mai mare parte a septului interventricular si o mica parte din peretele ventriculului drept.fara vase sanguine.Prin venele coronare .

d)Anomalii congenitale coronariene e)Tromboze coronariene "in situ":trombocitoza.dintre cele mai frecvente amintim: a)Boli coronariene obstructive neaterosclerotice -Arterite.embolii intraoperatorii sau intracoronarografice.consum de contraceptive.Etiologie A.2.prolaps de valva mitrala.cardiomiopatia hipertrofica obstructiva. 5-6% sunt cauze nonaterosclerotice multiple.cord hipertensiv.mixom atrial.disectie in timpul angioplastiei si coronarografiei.PAN.Factori determinanti In 90-95%din cazuri etiologia IMA este reprezentata de ateroscleroza coronariana. -Compresie extrinseca:tumori. f)Spasme coronariene g)Disproportie cerere-oferta -Stenoza aortica.coagulare intravasculara diseminata.mucopolizaharidoze.insuficienta aortica -Tireotoxicoza.feocromocitom . c)Traumatisme:disectie de aorta.colagenoze.boala Takayasu -Ingrosare parietala:amiloidoza.fibroza dupa iradiere.plagi penetrante.anevrism de sinus Valsalva b)Embolii coronariene:endocardita bacteriana subacuta.lues.

In aproximativ 50% din cazur nu se pot identifica factorii precipitanti. Durerea are sediu retrosternal si\sau epigastric cu iradiere catre umarul sau membrul superior stang(pe marginea cubitala). 3.Tablou clinic Debutul IMA este brusc legat de anumite circumstante de aparitie sau fara o explicatie imediata.in ambele brate.in ambii umeri.frig.mandibula.printr-un proces de tromboza pe vas ateroslerotic in 95% din czuri. Pacientii cu risc crescut de a dezvolta IMA sunt cei cu angina instabila. B.Patogenie In patogenia Infarctului miocardic acut intervine procesul de ocluzie coronariana durabila.sau proceduri de cardiologie invaziva.epigastrica. Factori care cresc contractilitatea miocardica-simpatomimetice. . In timpul unor afectiuni acute severe:accident vascular ce 232o149c rebral.ambele coate.CO) de cauza pulmonara.interscapulovertebral.efort digestiv.intoxicatii(cianuri.pneumonii severe la varstnici. 4.consum de droguri.tromboembolii pulmonare. Interventii chirurgicale la varstnici sau coronarieni cunoscuti sau in timpul interventiilor pe cord.Factori favorizanti Factori care cresc alura ventriculara:stress. Incidenta maxima a IMA s-a inregistrat dimineata intre orele 5 si 10 in perioada de hipercatecolaminemie motivata.anemie.efort fizic.multiplii factori cu risc coronarian si cei cu angina Prinzmetal.-Hipoxie.

sughit prin iritarea nervului frenic. Palpitatii prin tahiaritmii sau bradiaritmii.diaree.dispnee. Fenomenele asociate durerii sunt anxietate.de regula dispare dupa 12-24 ore dupa definitivarea necrozei. Fatigabilitatea si astenia fizica accentuata pot fi uneori singurele simptome ale unui infarct indolor.Caracterul durerii este de apasare. palpitatii.transpiratii profunde.constrictie. Durata de obicei este de peste 30 minute.neliniste.la femei sau la varstnici).Durerea poate lipsi la aproximativ 20% din pacienti sau este foarte stearsa(in special la pacientii cu diabet zaharat. Febra poate fi moderata in primele zile de la debut si se mentine 7-10 zile.arsura. Modificarile tensiunii arteriale sunt hipertensiune sau hipotensiunea arteriala. Manifestari neurologice reprezentate de sincope. Alte manifestari Dispnee(polipnee) care este semn de disfunctie de pompa.adesea de nesuportat. Manifestarile digestive sunt reprezentate de greturi.greturi si varsaturi.strivire. Semne generale .paloare.iar intensitatea este foarte mare.nu cedeaza la analgetice uzuale sau in repaus.poate dura ore. Factorii declansatori nu cedeaza la nitroglicerina sau la alti nitrati.varsaturi(prin reflex vagal).

Reabilitarea bolnavului Masuri generale Oxigenoterapie.in formele necomplicate:tahicardie sinusala sau bradicardie in functie de dominanta vegetativa. 5.IVS acuta) Transport de urgenta spre o unitate de terapie intensiva coronariana. .Restabilirea fluxului coronarian 4.Tratamenul complicatiilor 5.Nitroglicerina sublingual la 15 minute.agitatie (in cautarea unei pozitii antialgice) Paloare.Limitarea intinderii necrozei 3.Mialgin. Pulsul si tensiunea arteriala pot fi normale sau modificate in functie de manifestarile sistemului nervos vegetativ. La aparatul cardiovascular nu exista modificari specifice.Prevenirea extinderii necrozei 2. Sedarea se face cu Diazepam intravenos.Anxietate.puseu hipertensiv.extremitati reci.Tratament Obiectivele tratamentului 1.Fortral.FIA.transpiratii.repus Calmarea durerii:Algocalmin. Tratamentul antiaritmic cu Xilina 1% Tratarea complicatiilor(hipotensiune.

-Urokinaza Tratamentul anticoagulant si antiagregant plachetar se face cu Heparina.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor.supravietuitorul uni infarct miocardic va fi explorat prin coronarografie in vederea stabilirii unei eventuale indicatii de by-pass aorto-coronarian sau angioplastie transluminala percutana.In paralel se va aplica un program intensiv de recuperare a capacitatii de efort. 2.Se utilizeaza Metoprolol. Betablocantele se administreaza intravenos in primele 12 ore de la debut in IMA cu insuficienta de pompa sau tulburari de conducere.cu instalarea unui stent.Esmolol.Timolol.tratamentul nu poate fi repetat sub 1 an. Mobilizarea bolnavului 1. Tratamentul cronic In mod obligatoriu . . Dintre masurile generale necesare a fi luate subliniem:regim alimentar hipolipidic.Propranolol.combaterea constipatiei.Repaus absolut la pat in prima saptamana.mentinerea greutatii corporale optime.suprimarea fumatului.fractionat in 5-6 mese pe zilnice.Atenolol.evitarea stresului.Mijloace de tratament Nitratii-Nitroglicerina perfuzie intravenoasa urmata de nitrat per oral dupa 24-48 de ore(izosorbit mononitrat sau dinitrat) -Nitroprusiatul de sodiu in Edem pulmonar acut cu hipertensiune importanta Tratament tromboembolic-Streptokinaza este antigenica.

Daca bolnavul nu are dureri.Treptat se permit schimbarea pozitiei in pat.febra sau alte complicatii.se pot face miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare.el se desparte de mediul sau obisnuit si in stare de infirmitate sau semiinfirmitate este nevoit sa recurga la ajutorul cadrelor sanitare.3.Pentru a realiza acest lucru trebuie create conditii prielnice. .necesare ridicarii fortei de aparare si regenerare a organismului si scoaterii lui de sub eventualeleinfluente nocive ale mediului inconjurator.2Asigurarea conditiilor de spitalizare Scopul spitalizarii bolnavilor.terapie intensiva sau cardiologie.miscari acive ale membrelor.Mobilizarea se face progresiv(sederea pe marginea patului.li se intocmeste foaia de observatie clinica cu datele de identitate.fara bilet de trimitere.este vindecarea.vor fi trecuti in registrul de internari.sederea in fotoliu. • Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul.initial in prezenta medicului. Internarea pacientului in spital Internarea in spital constituie un eveniment important in viata bolnavului.1. Bolnavul trebuie sa simta atentia cu care este inconjurat si sa fie convins ca colectivul in mijlocul caruia a ajuns vrea sa-l ajute si ca va depune tot efortul pentru a-l vindeca.factor indispensabil pentru asigurarea unei colaborari sincere intre bolnav si personalul de ingrijire.incepand chiar din primele zile . Bolnavii cu IMA sunt internati de urgenta.Vor fi luati in evidenta la serviciul de primire . 5.ridicarea din pat). 4.Acest prim contact este hotarator pentru castigarea increderii bolnavului.in vederea recastigarii sanatatii celui internat. CAPITOLUL 2 SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII PANA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE 2. Bolnavii cu IMA vor fi internati pe sectia de medicina de interna .in majoritatea cazurilor. 2.sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale.La serviciul de primire se pregateste bolnavul pentru examenul medical si li se preiau hainele si efectele pe baza de bon.

sa menajeze bolnavul protejandu-l cu un paravan fata de cei din jur.sederea in fotoliu.initial in prezenta medicului.salon bine incalzit. Saloanele.Repausul absolut la pat in prima saptamana este obligatoriu.sederea pe marginea patului. Schimbarea pozitiei si mobilizarea pacientului Mobilizarea bolnavului se face progresiv.Daca bolnavul nu are dureri. A fi curat.Durata repausului la pat in pozitie semisezanda este 2-3 saptamani. Tratamentul se face cu mare punctualitate deoarece intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile.linistita pe sectie. 2.coridoarele si incaperile anexe trebuie astfel mobilate si amenajate ca sa se apropie cat mai mult de anturajul obisnuit al bolnavului.Asistenta medicala va avea grija sa-i fie asigurat bolnavului un climat de liniste.microbi care adera la piele.descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare. Bolnavii cu IMA transpira abundent.asistenta va sterge mereu cu un prosop uscat regiunile transpirate. Observarea pozitiei pacientului in pat Bolnavul cu IMA va sta in pozitie semisezanda. Captarea eliminarilor .Atat lenjeria de pat cat si lenjeria bolnavului vor fi shimbate de cate ori este nevoie.sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale. Asistenta medicala are datoria de a vizita bonavul frecvent.fara insa sa deranjeze odihna acestuia.Baia generala si partiala se face la pat fara sa oboseasca bolnavul.vizuali si olfactivi cu efecte negative asupra sistemului nervos. Asistenta medicala are datoria de a verifica zilnic curatirea salonului.ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a avea o tinuta decenta si pielea sanatoasa astfel incat aceasta sa-si poata indeplini functiile. Personalul administrativ care intra in sectie in interes de serviciu.febra sau alte complicatii incepand din prima saptamana se pot face chiar miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare.Se vor inlatura toti excitantii auditivi.ridicarea din pat. Pentru efectuarea toaletei bolnavului asistenta trebuie sa respecte urmatoarele:sa asigure o temperatura adecvata in salon pentru a feri bolnavul de raceala.este bine ca paturile sa fie prevazute cu somiere reglabile pentru a se evita pozitiile fortate.Se va respecta somnul bolnavului care prin inhibitia scoartei cerebrale constituie un factor terapeutic important. Asistenta va aseza bolnavul intr-o pozitie cat mai comoda in pat.Toaleta zilnica permite controlul regiunilor expuse escarelor si actioneaza in vederea prevenirii acestora.ingrijit si aerisit.sa pregateasca materialele necesare astfel ca ingrijirea sa se desfasoare in timp util.alimente.secretii din timpul procesului de ingrijire.sa actioneze rapid cu miscari sigure dar totodata blande pentru a scuti bolnavul de alte suferinte si oboseala.3.Lenjeria de pat trebuie pastrata curata si bine intinsa pentru a evita escarele.Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati Toaleta bolnavului constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de vindecare.precum si vizitatorii care vin la bolnavi vor fi instruiti de asistenta pentru a pastra o comportare modesta.in primele zile fara sa fie ridicat. Scopul toaletei corporale este indepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor.indiferen de solicitari.Acesta se curata de doua ori pe zi si de cate ori s-a murdarit cu sange.Foile de observatie si de temperatura nu vor fi tinute in saloane.Conditiile create in spital trebuie sa asigure bonavului un somn mai bun decat cel obisnuit.

oua moi dar si mai tarziu vor fi evitate alimentele care produc gaze sau intarzie tranzitul intestinal.Treptat se va trece la alimentatia activa in pat numai la recomandarea medicului in pozitie sezanda.compoturi.a tensiunii arteriale si a ritmului cardiac. Se noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare verde.5-38.Masurarea tensiunii arteriale se face cu ajutorul tensiometrului.Alimentarea bolnavului Se va evita consumul de cantitati mari la o masa prin servirea meselor fractionate.la nevoie mai des.datorita substantelor piretogene produse in focarul de necroza. Bolnavii cu IMA prezinta dispnee cu polipnee. 2.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului Administrarea medicamentelor se face cu mare punctualitate.fara sa fie ridicat din pozitia sezanda.supe.cel mai frecvent.Supravegherea functiilor vitale si vegetative.supravegherea consta in masurarea tensiunii arteriale.37. Temperatura-are valori normale intre 36-37°C.inregistrarea electrocardiogramei precum si a temperaturii de cate ori este indicat de medic.Constipatia trebuie combatuta cu ajutorul clismelor uleioase sau cu laxative usoare.hipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la cateva ore.Se va face alimentatia pasiva la pat in primele zile in decubit dorsal. Respiratia-are frecventa normala cuprinsa intre 16-18 respiratii/min.In primele zile va fi alcatuit din lichide si pireuri date lent cu lingura. Bolnavii cu IMA prezinta o crestere a temperaturii.Se noteaza in foaia de temperatura cu creion albastru.Dupa mobilizarea bolnavului se poate servi masa in sala de mese.Asistenta va urmari tulburarile de mictiune. .4. Urmarirea ideala a unui infarct este monitorizarea cu supravegherea permanenta in primele zile a electrocardiogramei.sucuri de fructe.volumul de urina in 24 ore si caracterele calitative ale urinii.Cand tensiunea arteriala scade brusc pericolul socului cardiogen este iminent.pentru fiecare linie a foii se socotesc doua diviziuni de grad. 2.in functie de starea bolnavului.5°C.o linie orizontala corespunzand la 4 pulsatii.Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric. In sectiile obisnuite de boli interne.pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socotesc 10 mmHg. 2. Bolnavii cu IMA prezinta o usoara crestere a frecventei pulsului pana la 90-100 pulsatii/min.se obtine prin comprimarea arterei radiale pe un plan osos si se noteaza in foaia de temperatura cu un creion rosu.6.se masoara cu termometrul in axila.deoarece intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile.Se interzice total fumatul.in lipsa aparaturii de monitorizare.pentru fiecare linie orizontala considerandu-se o respiratie/min.frecventei pulsului si a respiratiei la o ora.5.ceaiuri.Se va servi bolnavul cu urinar si bazinet de cate ori este nevoie.precedata de o usoara crestere a tensiunii arteriale.iar a tensiunii arteriale diastolice sau minime intre 70-80mmHg.semn de disfunctie de pompa. In cazul IMA. Tensiunea arteriala-valoarea normala a tensiunii arteriale sistolice sau maxime variaza intre 120140mmHg. Pulsul-are valori normale la adult cuprinse intre 60-80 pulsatii/min.lapte.Se noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare rosie.prezentand usoare variatii in functie de sex si varsta.

VSH-ul este crescut. Corectarea extrasistolelor se face cu Xilina de uz cardilogic. Se urmareste tensiunea arteriala si pulsul.5-1 comprimat de 2-4 ori\zi.acid uric.la femei valorile sunt cu 1-3mm mai mari.Dextran.eventual intravenos.Bolnavii cu IMA prezinta leucocitoza cu valori intre 10000-15000mm³.Valoarea normala este de 80-120g%.eventual 0. Pentru determinarea glicemiei se recolteaza 2 ml sange pe 4 mg florura de sodiu.Asocierea cu Atropina 1 mg subcutanat sau intramuscular.Obiectivele tratamentului in IMA sunt repausul la pat.colesterol.4 ml citrat de sodiu3. 2.glicemie.Tratamentul medicamentos se face la pat.Valorile normale sunt intre 4200-8000/mm³.Valorile normale sunt 1-10mm/1h.200mg intramuscular sau intravenos.01-0.10 g subcutanat sau intramuscular.8% si 4. Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene se face prin aspiratie.In cazul bolnavilor cu IMA.diluat in 10 ml ser fiziologic sau glucoza10%.5mg intravenos poate preveni aceste fenomene.02 g) subcutanat sau intramuscular eventual intravenos.in unele cazuri de urgenta. Sedarea durerii se face cu Mialgin 0. Pentru determinarea colesterolului se recolteaza 5-10 ml sange.In IMA.VSH. In primele ore si zile se administreaza sedative si tranchilizante cum ar fi Diazepam 2-5 mg de 1-2 ori\zi si Meprobamat 0.Bolnavii cu IMA prezinta hiperglicemie in primele 24-48 ore.5ml citrat de sodiu 3.sub controlul respiratiei.incet diluat in ser fiziologic. Pentru determinarea VSH-ului se recolteaza 1.initial 10000 UI apoi 5000-10000UI la fiecare 4-6 ore. Tratamentul anticoagulant si trombolitic se face cu Streptokinaza care are proprietati trombolitice si se administreaza in primele 6 ore in perfuzie rapida 150000 UI in 45 minute.Morfina poate provoca o hipotensiune arteriala si deprimarea ventilatiei pulmonare.7.transaminaze.in pozitie orizontala.combaterea durerii si tratamentul anticoagulant.Recoltarea produselor biologice si patologice In cazul bolnavilor cu IMA. Morfina se administreaza 0.7-15/2h.asistenta va trebui sa intervina cu unele medicamente cum este Nitroglicerina si oxigen.Mentinerea tensiunii arteriale se face cu perfuziide Glucoza 5%.Valorile normale sunt intre 180-280 g %.colesterolul nu prezinta modificari.Concomitent e administreaza Trombostop 4-6 tablete pe zi in functie de timpul Quick.Valorile normale sunt 200-400 mg%.5 ml de sange.6 ml sange intr-o seringa de 2 ml care contine 0.leucocite. Recoltarea pentru aceste analize de laborator se face prin punctie venoasa la nivelul plicii cotului in eprubete sterile si uscate sau prin punctie capilara prin inteparea pulpei degetului.Desi medicamentale se dau strict la indicatia medicului.la nevoie se face oxigenoterapie.02 g(1 fiola=0. Heparina impiedica coagularea si se administreaza intravenos. Pentru determinarea leucocitelor se recolteaza sange prin inteparea pulpeu degetului. Pentru determinarea fibrinogenului este necesar 0.La bolnavii cu IMA fibrinogenul este crescut. .8%. Fortral se administreaza 30mg intravenos sau intramuscular.asistenta medicala va recolta sange pentru probe de laborator indicate de medic:fibrinogen.

analiza ceruta.data recoltarii si numele celui care a efectuat recoltarea.o lingura de sare la un pahar de apa sau pasta speciala pentru electrozi.bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatii si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura.iar eprubetele vor fi insotite de un buletin de analize care contine numele bolnavului. Recoltarea sangelui se face dimineata pe nemancate.natura produsului.Sub placa de metal a electrozilor se aseaza o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit.Intre doua cicluri cardiace se inscrie linia de 0 potential. Pregatirea bolnavului Se pregateste psihic bolnavul pentru a-i inlatura emotiile.numarul salonului si al patului. .EKG eset interpretata intotdeuna de medic in lumina datelor clinice.Q.R.TGP 2-16 UI.Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune Electrocardiograma EKG Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.diagnosticul clinic. Montarea electrozilor pe bolnav Se monteaza pe partile moi ale extremitatilor placile de metal ale electrozilor.se transporta bolnavul cu caruciorul in sala de inregistrare. Inregistrarea EKG se face cu aparate speciale numite electrocardiografe.T.Bolnavii cu IMA prezinta TGO crescuta 25-40 UI.Valorile normale sunt intre 3-5 mg %.S.Pentru determinarea acidului uric se recolteaza 5-10 ml sange.Acidul uric nu prezinta modificari in cazul bolnavilor cu IMA. Montarea electrozilor pe membre Rosu la mana dreapta Galben la mana stanga Verde la piciorul stang Negru la piciorul drept Montarea electrozilor precordial V1-Spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului V2-Spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sernului V3-Spatiul intre V2 si V4 V4-Spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara V5-La intersectia de la orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga V6-La intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.Valorile normale sunt TGO 2-20 UI. 2. Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde notate in mod conventional cu litere P.8.Se fixeaza 4 electrozi pe membre si 6 precordial. Pentru determinarea transaminazelor sunt necesari 5-10 ml sange.

Asistenta ajuta bolnavul la impachetarea lucrurilor. Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medic. 2.Educatie pentru sanatate Profilaxia IMA La externare bolnavul este instruit asupra modului de viata: -Bolnavul trebuie sa duca o viata ordonata evitand suprasolicitarile. -Sa se prezinte la controale periodice.la imbracare si incaltare. Asistenta va aduna toata documentatia relativa a bolnavului si o va pune la dispozitia medicului de salon. -Se va reduce consumul de cafea.in vederea formularii epicrizei.ele exprimand necroza.In cazul bolavilor cu IMA.Bolnavul va fi condus pana la poarta spitalului de catre asistenta.9. Asistente medicala instiinteaza familia bonavului privind indicatiile primite de la medic cuprinse in biletul de iesire. -Sa practice sporturi usoare.glucide. -Se va evita fumatul si alcoolul.EKG arata unde Q anormale acestea reprezentand cele mai importante semne electrocardiografice de infarct miocardic acut.fara sare.pentru a-i putea asigura alimentatia pana in ultimul moment. Externarea bolnavului se efectueaza pe baza biletului de iesir din spital.iar modificarile undei T reflecta notiunea EKG de ischemie. -Sa respecte regimul dietetic rational hipolipidic.hidrocarbonate si fractionat 5-6 mese pe zi. -Se va respecta tratamentul medicamentos si modul de administrare a medicamentelor.10.undele R sunt mai putin ample.Pe baza acestui bilet se elibereaza hainele si efectele bolnavului. 2. Asistenta va fixa cu bolnavul ora exacta a plecarii. . -Sa aiba un program rational de munca si viata.Externarea bolnavului.

motiv pentru care solicita serviciul de urgenta.durere violenta retrosternala cu iradiere in membrul superior stang prelungita peste 30 minute.gastrita cronica Diagnostic clinic Infarct miocardic acut posteroinferior Istoricul bolii Bolnav cunoscut hipertensiv de aproximativ 6 ani.cu tratament neglijat.nr 50.care nu cedeaza la Nitroglicerina sublingual.greata.in timpul unui stress emotional.Prezinta in timpul serii.transpiratii reci. .cu antecedente de gastrita cronica.Revolutiei.asociata cu anxietate.Tg-Mures Profesia:pensionar Anamneza medicala Antecedente-heredocolaterale:tata-HTA mama-sanatoasa -personale-HTA .loc.voma.CAPITOLUL 3 PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE PLAN DE INGRIJIRE 1 Culegerea datelor Nume:T Prenume:R Varsta:68 ani Sex:masculin Domiciliu:str.

2.scaunul. Respect orele de somn ale Pacientul sa prezinte un ritm cardiac in limite normale.bradipnee si hipoventilatie. respiratia. In urma interventiilor pacientul prezinta u ritm cardiac normal si tegumente normal colorate.diureza.Administrez medicatia indicata de medic si urmaresc efectul acesteia.pulsul.bronhodilatatoare si antialgice la indicatia medicului. temperatura.Fac bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele eliminate. Pacientul sa fie echilibrat volemic in decurs de 2-3 zile.Dificultate in a se odihni Pacientul sa aiba un somn Pacientul prezinta un somn .Circulatie deficitara datorita alterarii muschiului cardiac si peretilor arteriali manifestat prin bradicardie si tegumente usor cianotice.dispneea se reduce. Obiective Pacientul sa prezinte o respiratie cu frecventa normala. Evaluare In urma interventiilor pacientul respira mai usor.Deficit de volum lichidian datorita transpiratiilor reci manifestat prin adinamie.T.A.zdrobire -transpiratii reci -dispnee -iradierea durerii in membrul superior stang Problemele pacientului -dificultate in a respira -circulatie deficitara -deficit de volum lichidian -dificultate in a se odihni -alterarea integritatii fizice si psihice Diagnostic de ingrijire 1. 3.apetitul. Interventii Pentru ca pacientul sa respire liber pe nas voi umezi aerul din salon administrez oxigen pe masca.nu prezinta semne de deshidratare.A..semnele de deshidratare.. Supraveghez pulsul. 4. Pacintul este echilibrat volemic.Administrez pe cale parenterala solutii perfuzabile prescrise de medic.a-sigur pozitia semisezanda Masor si notez zilnic in foaia de temperatura T.neliniste.scaunul.Dificultate in a respira datorita durerii si anxietatii manifestat prin dispnee.greutatatea corporala.Efectue z masaj si miscari pasive si active ale membrelor.Motivele internarii -dureri retrosternale cu caracter de apasare.

8 37.9 36. Inteparea pulpei degetului.administrez la indicatia medicului somnifere.Alterarea integritatii fizice si psihice datorita efectului bolii manifestata prin durere. bolnavului.9 37 36. Rezultate VSH=4/12mm Valori normale VSH=1-10mm/h 7-15mm/h L=4200-8000 Hgb=14-16g% T=150-400000mmc Htc=40-45% F=200-400mg% G=80-120mg% U=20-40mg% Leucocite Hemoglobina Trombocite Hematocrit Fibrinogen Glicemie Uree L=10000mmc Hgb=13% T=21500 Htc=42% F=180mg% G=130mg% U=80 mg% 0. frica.8% si 4. odihnitor din punct de vedere calitativ si cantitativ. Pacientul sa-si recapete independenta de miscare.05 140/80 N 19.asigur o temperatura adecvata. odihnitor.6 36.4 ml citrat de Na 3.Sa nu prezinte escare de decubit.limitarea miscarilor.8 1250 ml N 17.datorita anxietatii.Efectuez masaj pe regiunile predispuse la escare. SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE Data 2007 16.05 T.Nu prezinta escare de decubit.aerisesc salonul. T°C Diureza Scaun 160/120 85 82 78 79 74 73 73 70 69 69 19 17 17 16 18 17 17 17 18 18 EXAMENUL DE LABORATOR 36.05 110/70 N 20. Pacientul prezinta o stare buna si colaboreaza activ.8%.Linistesc bonavul cu privire la starea sa. 5.6 36.O5 115/70 N Examen cerut VSH Mod de recoltare 0.5 ml sange 2 ml sange pe florura de Na 4 mg 5-10 ml sange. Voi schimba pozitia bolnavului in pat la fiecare 2 ore.se deplaseaza fara ajutor.se aspira sange pana la 2 ml.A Puls Resp.8 36.Se recolteaza 2 ml sange pe cristale de EDTA.7 37 36.5 ml citrat de Na3.incredere in personalul medical.05 150/100 1300 ml 1350 ml 1450 ml 1400 ml N 18.durerii si dispneei manifestata prin insomnie.punctie .

05 19.6-1.punctie venoasa 260mg Normal TGO=25U/L TGP=13.05 Medicamente Dipiridamol Diazepam Mialgin Heparina Aspirina Betaloc Trombostop Diazepam Betaloc Aspirina Trombostop Nifedipin Captopril Betaloc Mod de administrare 3*1 tb/oral 1tb seara/oral 2ml iv 1300 UI/H ½ oral 100mg 0-0-2 oral 0-0-1 seara oral 100 mg ½ oral 0-0-2 oral 2*1 oral 10mg oral 100mg 17. Sucuri de fructe.4mg% Creatinina A.ceaiuri 10001500ml Ceaiuri.pireuri.fainoase in cantitate mare Alimente care contin NaCl Alimente hipercalorice.05 18. 5-10 ml.oua moi.05 .punctie venoasa Recipiente sterile.venoasa C=2.05 17.alimente care contin NaCl Grasimi.2mg% A.compoturi.05 Data 16.lapte. In plus paine cu unt Lactate ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR Alimente interzise Alimente hipercalorice.din jetul mijlociu.supe. 18.prajeli.05 Alimente permise In primele 24-48h regimul este strict:sucuri de fructe.5U/L ALIMENTATIA BOLNAVULUI C=0.U=2-6mg% 180-280mg% TGO=2-20U/L TGP=2-16U/L Perioada 16.varza.U=1-2mg% Acid uric Colesterol Examen sumar de urina Enzime 5-10 ml sange.05 19.

05 Data 16.verde-picir stang. -precordial VI-sp 4 intercostal drept V2-sp 4 intercostal stang V3-intre V2 siV4 V4-sp 5 intercostal.05 .pe linia medioclaviculara stg V5-sp 5 intercostal stg pe linia axilara anterioara V6-sp 5 intercostal stg pe linia axilara mijlocie. Ingrijiri dupa examen Nu necesita ingrijiri speciale.05 Rtg toracic EKG EKG Rtg toracic EKG PLAN DE INGRIJIRE 2 Culegerea datelor Nume:V 18. Montarea electrozilor: -pe membre:rosu-mana dreapta galben-mana stanga negru-picior drept.05 Examene curente EKG Pregatire pt examen Bolnavul va fi asezat in decubit dorsal.05 19. 17.Trombostop Diazepam Betaloc Trombostop Diazepam INVESTIGATII PARACLINICE 0-0-2 oral 0-0-1 seara oral 100mg 0-0-2 oral 0-0-1 seara oral 20.isi va relaxa musculatura.

De mentionat prezenta durerilor toracice cu caracter anginos in antecedente carora bolnavul nu le-a acordat importanta.Targu Mures.Grivitei 20.Asigur pozitia semisezanda pt.dar nu .teama.sa fie informat asupra regimului de viata si de alimentatie care trebuie respectat.Disconfort din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin Obiective Pacientul sa fie echilibrat circulator si respirator.repiratia.transpiratii reci. 3.Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din cauza complicatiilor bolii manifestate prin dispnee.str.Anxietate din cauza necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin ingrijorare . Asigur repaus fizic al bolnavului in perioada dureroasa.resuscitat de acestia(IOT.Prenume:A Sex:M Varsta:60 ani Domiciliu:loc. Profesia:pensionar Anamneza-antecedente heredo-colaterale-tata(decedat)ulcer -mama astm bronsic -personale-neaga Diagnostic clinic -IMA anterior Motivele internarii-durere violenta retrosternala cu caracter de apasare zdrobire -transpiratii reci -dispnee -iradierea durerii in umarul stg si de a lungul marginii cubitale a membrului superior stg Istoricul bolii:bolnav fumator.pulsul temperatura din 2 in 2 ore.hipotensiune arteriala. Educ pacientul sa aiba o viata ordonata. Pacientul sa fie echilibrat psihic.Nu au aparut complicatii..A.zdrobire. Interventii Supraveghez T.obez. Sa se amelioreze durerile in 2-3 ore de la Pacientul este echilibrat psihic.favorizarea respiratiei.Administrez Evaluare Pacientul este echilibrat circulator si respirator.echilibrata.masaj cardiac extern). 2. Durerile se amelioreaza la administrarea medicatiei.port discutii linistitoare. Problemele pacientului-riscul alterarii circulatiei si respiratiei -anxietate -alterarea mobilitatii fizice -disconfort-durere -dificultate in a se odihni Diagnostic de ingrijire 1. prezinta in cursul diminetii dureri retrosternale cu caracter de apasare.In timpul consultului efectuat de echipa salvarii bolnavul prezinta stop cardiorespirator.ef-ectuez EKG.

4.5ml citrat de Na 3. SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE Data 2007 10.oboseala.04 145/95 950 ml N 13.4.5 36. sressului manifestat prin insomnie.Supraveghez miscrile active ale bolnavului.2ml sange pe cristale de EDTA Rezultate VSH=10/23 Valori normale VSH=1-10/h VSH=7-15/2h L=4200-8000mmc Hgb=14-16g/ml T=150-400000mmc Htc=40-45% F=200-400mg% G=80-120 mg% U=20-40MG% Leucocite Hemoglobina Trombocite Hematocrit Fibrinogen Glicemie Uree L=8800 Hgb=14g% T=220000 Htc=45% F=180MG% G=110mg% U=27mg% 0.4 37 36. 145/95 T 36. Pacientul reuseste sa realizeze obiectivele impuse devenind mai optimist.4 37. Asigur pozitia semisezanda in repaus absolut la pat a bolnavului.7 36.04 145/90 1100ml N 15. Se va favoriza odihna din timpul zilei prin creearea unui climat de liniste.04 Puls 82 81 80 75 76 73 72 65 76 72 76 78 Resp 19 20 17 18 18 18 19 18 18 17 17 18 T.Alterarea mobilitatii fizice legate de deficitul motor si senzorial manifestata prin impotenta funcionala.7 Diu-reza 1000 ml Scaun N 11.8 36.5 ml sange 2ml sange pe 4 mg florura de Na 5-10 ml sange prin punctie venoasa .8%.Se vor administra sedative la indicatia medicului.6 ml sange Inteparea pulpei degetului.dureri retrosternale fara cedare la NTG. 5.Mobilizez pacientul la 2 ore.anxietatii.1. Pacientul prezinta un somn odihnitor. Pacientul sa-si recapete independenta de miscare afectata relativ. Pacientul sa beneficieze de confort fizic si psihic pentru a se odihni.Dificultate in a dormi si a se odihni datorita durerii.5 36.4 ml citrat de Na3.04 130/80 1100ml N 12.A.8%.5 36. admin.04 150/95 1150ml N 14.medicatiei de urgenta.2 36.6 36.5 37. medicatia indicata de medic.04 145/90 1200ml N EXAMENE DE LABORATOR Examen cerut VSH Mod de recoltare 0. dispare in totalitate.Efectuez masaj al membrelor timp de 10 min.

bolnav in repaus 20 min.hipolipidic.normoglucidic compus din pireuri de legume cu lapte.ceaiuri 1000-1500ml Alimente interzise Alimente hipersodice si hipercalorice Fainoase in cantitati mari.67mg% C=0. Ingrijiri dupa examen Nu necesita ingrijiri speciale.04 .lapte Regim normosau hiposodat.pireuri de legume.2mg% GOT=2-20 UI GPT=2-16 5-10 ml sange prin punctie ven. Data 2007 10.04 Examene curente EKG RTG toracic Pregatirea pt.examinarea se face in camere linistite la 20°C.varza Prima sapt. REGIMUL ALIMENTAR Perioada Primele 24-48 ore Alimente permise Regim strict hidric:suvuri de fructe.=2-6mg% C=0.92mg% GOT=52 GPT=31.carne tocata fiarta.U.3 A.NaCl Vor fi evitate elimentele care produv gaze sau intarzie tranzitul intestinal Grasimi.04 EKG RTGtoracic TRATAMET MEDICAMENTOS Data 2007 10. INVESTIGATII PARACLINICE A treia sapt.04 Medicamente Glucoza 5% Xilina Heparina Propranolol Fortral Aspirina Mod de administrare 500 ml iv 200mg iv 140u/h iv 1mg iv 30mg iv 1-1-2 0-1/2-0 tb 11.budinci. 11-15. A doua sapt.Acid uric Creatinina Enzime A.legume cu ulei Regim practic care trebuie respectat tot timpul.sexul.examen Se explica bolnavului modul de desfasurare a examinarii.6-1.hipoprotidic.U=2.prajeli.gradul de activitate.creme.format din 55%glucide. Regim cu 800-1000 calorii.15%proteine si30% lipide proportional cu varsta.supe.iaurt.Se cere bolnavului sa stea relaxat.

Ghe.04 Aceeasi doza Culegerea datelor Nume:A Prenume:S Sex:M Varsta:75 ani Domiciliu:loc. Profesia:pensionar Anamneza: Antecedente heredo-colaterale -mama decedata.04 14.Targu Mures.ameteli. Motivele internarii-durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in membrul superior stg -dispnee paroxistica -transpiratii reci .nr 124.04 13.adinamie.fara antecedente cardiace se prezinta de urgenta la clinica acuzand durere precordiala cu caracter constrictiv cu iraduere in membrul superior stang insotita de dispnee paroxistica.HTA Istoricul bolii:Pacientul in varsta de 75 ani.transpiratii reci.Diazepam Propranolol Trombostop Acelasi tratament Nifedipin Propranolol Aspirina Dipiridamol Acelasi tratament PLAN DE INGRIJIRE 3 0-0-1 tb seara 1mg iv ½-1/2-o tb Aceeasi doza 0-1-1 Tb 1mg iv 3*1/zi 12.Cardiopatie ischemica -tata decedat ulcer gastric Antecedente personale-apendicectomie 1965 Diagnostic:IMA anterior.str.Doja.

04 130/95 1200 N 07.Proces inflamator datorita focarului de necroza manifestat prin sufebrilitate.-adinamie Problemele pacientului -riscul alterarii circulatiei si respiratiei -proces inflamator -anxietate -disconfort -dificultate in a se odihni Diagnostic de ingrijire 1. Pacientul sa prezinte o temperatura in parametri normali.hipotensiune arteriala.anxietatii. 2.senzatie de "moarte iminenta" din cauza lipsei de cunoastere a bolii manifestata prin agitatie si teama. 3.A. Sa se amelioreze durerile in 2-3 ore de la administrarea trat. Pacientul prezinta un somn odihnitor. Pacientul nu prezinta modifica-ri ale curbei termice. SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE Data 2007 05.Efectuez EKG.9 37 3 36.Dificultatea in a se odihni din cauza durerii.asigur pozitia semisezanda pt favorizarea respiratiei.se va asigura confortul de noapte. Interventii Supraveghez temperatura.se va diminua anxietatea prin discutii incurajatoare.04 140/95 60 17 1400 N .Efectuez EKG.8 36. de urgenta 5.04 T.Anxietate.T.il educ cu privire la mentinerea unui mod de viata sanatos.A 130/90 Puls 70 75 60 65 Resp 20 18 18 19 T 36.Disconfort din cauza alterarii muschilui cardiac manifestat prin dureri precordiale cu caracter constrictiv. Durerile se amelioreaza la administrarea medicaTiei.9 Diureza 1000 Scaun N 06.linistit dupa 2 zile.6 36. La indicatia medicului se vor administra sedative si somnifere. Evaluare Pacientul este echilibrat circulator si respirator. Bolnavul sa declare ca are un somn odihnitor dupa 2-3 zile. Pacientul sa prezinte o stare generala buna. Port discutii linistitoare si incurajatoare cu bolnavul. 4.Administrez medicatia indicata de medic. Starea generala a bolnavului s-a imbunatatit. Administrez antipiretice: paracetamol Asigur repausul fizic si psihic al pacientului in perioada dureroasa.manifestat prin ore de odihna insuficiente.Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din cauza complicatilor bolii manifestata prin dispnee paroxistica. respiratia. Obiective Pacientul sa fie echilibrat circulator si respirator.pulsul la intervale egale de timp.

Paine cu unt.=2-6mg% C=180-280mg% Densitate 1015-1025 TGO=2-20 UI TGP=2-16 UI Leucocite Hemoglobina Trombocite Hematocrit Fibrinogen Glicemie Uree Creatinina Acid uric Colesterol Sumar de urina Enzime L=9700mmc Hgb=13g% T=200000 Htc=39.oua moi.5 ml citrat de Na3.04 Alimente permise Ceaiuri.8%.sunca.supe Lapte.mezeluri necondimentate:parizer.pireuri de castane.calorii si sunt solide ca consistenta Grasimi.04 Data 2007 Examene curente Pregatirea pt examen Ingrijiri dupa ex.04 145/95 68 65 73 75 76 17 18 18 19 EXAMENUL DE LABORATOR 37.pe 1.17 08.4 ml citrat de Na3.sucuri de fructe.carne slaba pasare. 5-10 ml sange prin punctie venoasa 5-10 ml sange punctie venoasa Recipient curat 5-10 ml sange punctie venoasa Perioada 05. .vita.fructe si legume proaspete ALIMENTATIA BOLNAVULUI INVESTGATII PARACLINICE.alimente hipersodate si hipercalorice. Alimente interzise Alimente care contin NaCl.2mg% A.U=7.compoturi.6-1.varza.prajeli.04 150/90 1500 N Examen cerut VSH Mod de recoltare 0.4 36.94mg% 260mg% Densitate 1017 TGO=25U/L TGO23.8%.2 37.se recolteaza 2 ml sange pe cristale de EDTA Rezultate 6/14 Valori normale 1/10mm/h 7-15mm/2h L=4200-8000mmc Hgb=14-16g% T=150-400000mmc Htc=40-45% F=200-400mg% G=80-120mg% U=20-40mg% C=0.4% F=170mg% G=115mg% U=26mg% C=2.6 ml sange Inteparea pulpei degetului.1 37.lapte dulce sau acru.5 ml sange 2ml sange pe 4 mg florura de Na.4mg% A.cascaval branza topita.lactate.pe 4.U.fainoase in cantitate mare.peste.9 37 1450 N 09. 09-12.5U/L 0.

04 CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRARII Capitolul 1 al lucrarii se refera la IMA in general.04 Medicamente Glucoza 5% Propanolol Xilina Heparina Diazepam Mialgin Aspirina Dipiridamol Propanolol NTG Trombostop Acelasi tratament Acelasi tratament fara Dipiridamol Propanolol Aspirina Trombostop Nifedipin Mod de administrare 500 ml iv 1mg iv 200 mg iv 1400 u/h iv 1 tb seara 2 ml iv 3*1/zi 0-0-1 tb 1 mg iv 0-1-1 S.04 08.04 07.etiopatogenia.04 EKG RTG toracica Se explica bolnavului modul de desfasurare a examinarii.examinarea se face in camere linistite. .Se cere bolnavului sa stea relaxat.tratamentul.definit ca necroza a muschiului cardiac intr-o prima faza.iar ulterior aparitia unei scleroze cicatriciale.complicatiile.04 09.prognosticul.bolnav in repaus 20 min Nu necesita ingrijiri speciale. O6-09.L 1 tb/zi Aceeasi doza Aceeasi doza 1mg iv 3*1/zi 1tb/zi 0-1-1 SL 06.la 20°C.Deoarece este o urgenta necesita acordarea ingrijirilor imediate in momentul spitalizarii dar in faza prespitaldeosebit de important in evolutia bolii.investigatiile paraclinice si de lab. Consider ca pt o buna cunoastere a bolii asistenta trebuie sa cunoasca simptomatologia.O5.04 EKG RTG toracica TRATAMENT MEDICAMENTOS Data 2007 05.formele clinice.

in varsta de 60 ani.recoltarea probelor de lab si investigatii paraclinice.A.interventiile pe care le acorda asistenta la internare in vederea asigurarii conditiilor de spitalizare.igienei personale.C.Urgente medico-chirurgicale.2 4.Editura Medicala.fumator .vitale.Anatomia si fiziologia omului.Capitolul 2 trateaza modul in care se ingrijeste un pacient cu IMA.parametrii functiilor vitale si culoarea tegumentelor se normalizeaza.starea generale a bolnavului evolueaza spre ameliorare.Tehnica ingrijirii bolnavului.iar sub tratament fibrinolitic anticoagulant si nitrati evolutia este favorabila fara complicatii.dispnee paroxistica.In urma efectuarii examinarilor clinice si paraclinice s-a pus diagnosticul de IMA posteroinferior.transpiratii reci.C.I.prin resuscitare si masaj cardiac extern se reuseste mentinerea ritmului cardiac spontan.profilaxia.Corneliu Borundel. Bolnavul A.Voiculescu. BIBLIOGRAFIE 1.S in varsta 75 ani s-a internat in sectia de Terapie intensiva cu durere violenta precordiala.Petricu.Medicina interna pentru cadre medii.obez prezinta tabloul clinic al IMA complicat cu stop cardiorespirator.educatia pt sanatate.pozitia pacientului in pat. in varsta de 68 ani se prezinta de urgenta la spital acuzand:durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in membrul superior stg.prelungita cu peste 30 min care nu cedeaza la NTG sublingual.Lucretia Titirca.urmarirea faciesului si a functiilor vegetative.Dupa investigatiile clinice si de lab se pune diagnosticul de IMA anterior. Capitolul 3 Bolnavul T.In urma ingrijirilor specifice si a tratamentului aplicat durerea si anxietatea se remit.R.alimentatia.adinamie.pregatirea si efectuarea tratamentelor.externare.editura Medicala 1964 2.Carol Mozes editura Medicala 2002 .editura All.cu iradiere in membrul superior stg.Bucuresti 2002 3. Bolnavul V.I.vol.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful