You are on page 1of 28

2007

GRUPUL SCOLAR

"GHEORGHE MARINESCU"
TARGU-MURES

LUCRARE DE DIPLOMA
INGRIJIREA BOLNAVULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT

CUPRINS CAPITOLUL I
Notiuni de anatomie si fiziologie Prezentarea teoretica a infarctului miocardic acut 1)Definitie 2)Etiologie 3)Patologie 4)Simptomatologie 5)Pronostic 6)Tratament
CAPITOLUL II

Supravegherea bolnavului din momentul internarii pina la externare si efectuarea tehnicilor impuse de infarctul miocardic acut

1)Internarea

bolnavului

2)Asigurarea conditiilor de spitalizare 3)Asigurarea igienei generale 4)Supravegherea functiilor vitale 5)Alimentatia bolnavului 6)Tratamentul medicamentos al bolnavului 7)Preagatirea,asistarea si efectuarea recoltarilor de produse bacteriologice si patologice 8)Educatia pentru sanatate a bolnavului *Profilaxia bolii *Externarea bolnavului
CAPITOLUL III

Prezentarea planurilor de ingrijire
CAPITOLUL IV

Analiza cazurilor de boala prezentate in lucrare Concluzii generale asupra lucrarii Bibliografie

MOTIVATIA LUCRARII

Cu un regim de viata si alimentatie echilibrat. Miocardul este partea cea mai groasa a peretelui cardiac si este format din fibre musculare striate cu caractere speciale. Inima este un oragan cavitar si musculos alcatuit din patru cavitati:doua atrii si doua ventricule. CAPITOLUL 1 Notiuni de anatomie si fiziologie a inimii Inima este considerata ca organul central al aparatului cardiovascular. Inima este invelita intr-o formatiune membranoasa care poarta denumirea de pericard.Intre atrii si ventricule se afla septul atrioventricular.care sunt mai grosi.fibrele au o dispozitie mai complexa.Miocardul atriilor este relativ subtire. Peretele inimii este format din miocard si endocard.Avand in vedere ca este o urgenta medicochirurgicala am vrut sa cunosc cat mai multe lucruri despre cauze.a carui functionare asigura circulatia sangelui.simptomatologie.a lichidului interstitial.fiind in concordanta cu forta pe care trebuie sa o dezvolte in circulatia sangelui.evitand fumatul si alcoolul se pot preveni bolile cardiovasculare.Acesta inveleste si vasele mari care pornesc din inima.Infarctul miocardic acut este o boala a carei frecventa este in crestere.In peretii ventriculelor.etiopatogenie tratamentul IMA si mai ales profilaxia IMA.a limfei.afecteaza din ce in ce mai multe persoane tinere. .

prezentandu-se ca o membrana foarte neteda si transparenta.Definitie Infactul miocardic reprezinta o zona de necroza ischemica in miocard. Din capilarele care iriga inima se formeaza venele coronare care duc sangele in atriul drept. Prezentarea teoretica a bolii Infarct miocardic acut 1. Vascularizatia inimii este completata de numeroase vase limfatice si ganglioni limfatici.o parte a septului interventricular si o mica parte din ventriculul stang. Artera coronara stanga vascularizeaza prin ramurile ei cea mai mare parte a peretelui inimii stangi.sinusul coronar colecteaza cea mai mare parte a sangelui care circula prin inima.Endocardul sau tunica interna a inimii captuseste cavitatile inimii. Artera coronara dreapta vascularizeaza cea mai mara parte a peretelui inimii drepte.Prin venele coronare . .fara vase sanguine. Vascularizatia inimii Inima primeste sangele nutritiv prin doua artere coronare:artera coronara stanga si artera coronara dreapta.produsa prin obliterare unei ramuri coronariene.cea mai mare parte a septului interventricular si o mica parte din peretele ventriculului drept.

boala Takayasu -Ingrosare parietala:amiloidoza.feocromocitom .cardiomiopatia hipertrofica obstructiva.insuficienta aortica -Tireotoxicoza.mucopolizaharidoze.Etiologie A.fibroza dupa iradiere.prolaps de valva mitrala.mixom atrial. -Compresie extrinseca:tumori.cord hipertensiv.lues.plagi penetrante.embolii intraoperatorii sau intracoronarografice.consum de contraceptive.dintre cele mai frecvente amintim: a)Boli coronariene obstructive neaterosclerotice -Arterite. f)Spasme coronariene g)Disproportie cerere-oferta -Stenoza aortica. 5-6% sunt cauze nonaterosclerotice multiple.colagenoze.anevrism de sinus Valsalva b)Embolii coronariene:endocardita bacteriana subacuta.Factori determinanti In 90-95%din cazuri etiologia IMA este reprezentata de ateroscleroza coronariana.2.disectie in timpul angioplastiei si coronarografiei.coagulare intravasculara diseminata. c)Traumatisme:disectie de aorta. d)Anomalii congenitale coronariene e)Tromboze coronariene "in situ":trombocitoza.PAN.

Patogenie In patogenia Infarctului miocardic acut intervine procesul de ocluzie coronariana durabila. Incidenta maxima a IMA s-a inregistrat dimineata intre orele 5 si 10 in perioada de hipercatecolaminemie motivata.in ambele brate.mandibula.Tablou clinic Debutul IMA este brusc legat de anumite circumstante de aparitie sau fara o explicatie imediata. Durerea are sediu retrosternal si\sau epigastric cu iradiere catre umarul sau membrul superior stang(pe marginea cubitala).ambele coate.Factori favorizanti Factori care cresc alura ventriculara:stress.efort fizic. Pacientii cu risc crescut de a dezvolta IMA sunt cei cu angina instabila.multiplii factori cu risc coronarian si cei cu angina Prinzmetal.intoxicatii(cianuri.-Hipoxie.CO) de cauza pulmonara.efort digestiv.printr-un proces de tromboza pe vas ateroslerotic in 95% din czuri. 3. In aproximativ 50% din cazur nu se pot identifica factorii precipitanti.consum de droguri. Interventii chirurgicale la varstnici sau coronarieni cunoscuti sau in timpul interventiilor pe cord.tromboembolii pulmonare.anemie. Factori care cresc contractilitatea miocardica-simpatomimetice. In timpul unor afectiuni acute severe:accident vascular ce 232o149c rebral.epigastrica.pneumonii severe la varstnici.in ambii umeri. . B.sau proceduri de cardiologie invaziva.frig.interscapulovertebral. 4.

de regula dispare dupa 12-24 ore dupa definitivarea necrozei.adesea de nesuportat. Modificarile tensiunii arteriale sunt hipertensiune sau hipotensiunea arteriala. Alte manifestari Dispnee(polipnee) care este semn de disfunctie de pompa. Palpitatii prin tahiaritmii sau bradiaritmii.neliniste.dispnee.constrictie.Caracterul durerii este de apasare.arsura. Manifestari neurologice reprezentate de sincope. Factorii declansatori nu cedeaza la nitroglicerina sau la alti nitrati.diaree.paloare.nu cedeaza la analgetice uzuale sau in repaus.iar intensitatea este foarte mare. Febra poate fi moderata in primele zile de la debut si se mentine 7-10 zile.poate dura ore.la femei sau la varstnici). Manifestarile digestive sunt reprezentate de greturi.varsaturi(prin reflex vagal).greturi si varsaturi. Durata de obicei este de peste 30 minute.transpiratii profunde.sughit prin iritarea nervului frenic. Semne generale .Durerea poate lipsi la aproximativ 20% din pacienti sau este foarte stearsa(in special la pacientii cu diabet zaharat. Fenomenele asociate durerii sunt anxietate. Fatigabilitatea si astenia fizica accentuata pot fi uneori singurele simptome ale unui infarct indolor. palpitatii.strivire.

Nitroglicerina sublingual la 15 minute. Sedarea se face cu Diazepam intravenos. La aparatul cardiovascular nu exista modificari specifice.IVS acuta) Transport de urgenta spre o unitate de terapie intensiva coronariana.Fortral.puseu hipertensiv.Tratament Obiectivele tratamentului 1.Limitarea intinderii necrozei 3.Restabilirea fluxului coronarian 4.repus Calmarea durerii:Algocalmin.transpiratii. Pulsul si tensiunea arteriala pot fi normale sau modificate in functie de manifestarile sistemului nervos vegetativ. .FIA.Mialgin.Anxietate.in formele necomplicate:tahicardie sinusala sau bradicardie in functie de dominanta vegetativa.agitatie (in cautarea unei pozitii antialgice) Paloare.extremitati reci.Reabilitarea bolnavului Masuri generale Oxigenoterapie.Prevenirea extinderii necrozei 2.Tratamenul complicatiilor 5. Tratamentul antiaritmic cu Xilina 1% Tratarea complicatiilor(hipotensiune. 5.

evitarea stresului.cu instalarea unui stent.Timolol.Esmolol. Betablocantele se administreaza intravenos in primele 12 ore de la debut in IMA cu insuficienta de pompa sau tulburari de conducere.Atenolol.fractionat in 5-6 mese pe zilnice.mentinerea greutatii corporale optime.Mijloace de tratament Nitratii-Nitroglicerina perfuzie intravenoasa urmata de nitrat per oral dupa 24-48 de ore(izosorbit mononitrat sau dinitrat) -Nitroprusiatul de sodiu in Edem pulmonar acut cu hipertensiune importanta Tratament tromboembolic-Streptokinaza este antigenica.Se utilizeaza Metoprolol. -Urokinaza Tratamentul anticoagulant si antiagregant plachetar se face cu Heparina. Tratamentul cronic In mod obligatoriu .supravietuitorul uni infarct miocardic va fi explorat prin coronarografie in vederea stabilirii unei eventuale indicatii de by-pass aorto-coronarian sau angioplastie transluminala percutana.Propranolol. Dintre masurile generale necesare a fi luate subliniem:regim alimentar hipolipidic.Repaus absolut la pat in prima saptamana.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor. .In paralel se va aplica un program intensiv de recuperare a capacitatii de efort.combaterea constipatiei.suprimarea fumatului. 2. Mobilizarea bolnavului 1.tratamentul nu poate fi repetat sub 1 an.

Bolnavii cu IMA sunt internati de urgenta.Acest prim contact este hotarator pentru castigarea increderii bolnavului.fara bilet de trimitere.in majoritatea cazurilor.sederea in fotoliu.miscari acive ale membrelor. Internarea pacientului in spital Internarea in spital constituie un eveniment important in viata bolnavului.sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale. 2.el se desparte de mediul sau obisnuit si in stare de infirmitate sau semiinfirmitate este nevoit sa recurga la ajutorul cadrelor sanitare.necesare ridicarii fortei de aparare si regenerare a organismului si scoaterii lui de sub eventualeleinfluente nocive ale mediului inconjurator.este vindecarea.Daca bolnavul nu are dureri. .incepand chiar din primele zile .in vederea recastigarii sanatatii celui internat.1. • Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul.Pentru a realiza acest lucru trebuie create conditii prielnice.li se intocmeste foaia de observatie clinica cu datele de identitate.Mobilizarea se face progresiv(sederea pe marginea patului.febra sau alte complicatii.se pot face miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare.Vor fi luati in evidenta la serviciul de primire . 5.vor fi trecuti in registrul de internari.Treptat se permit schimbarea pozitiei in pat.terapie intensiva sau cardiologie.La serviciul de primire se pregateste bolnavul pentru examenul medical si li se preiau hainele si efectele pe baza de bon. CAPITOLUL 2 SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII PANA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE 2.initial in prezenta medicului.3. Bolnavii cu IMA vor fi internati pe sectia de medicina de interna .factor indispensabil pentru asigurarea unei colaborari sincere intre bolnav si personalul de ingrijire.2Asigurarea conditiilor de spitalizare Scopul spitalizarii bolnavilor. 4.ridicarea din pat). Bolnavul trebuie sa simta atentia cu care este inconjurat si sa fie convins ca colectivul in mijlocul caruia a ajuns vrea sa-l ajute si ca va depune tot efortul pentru a-l vindeca.

vizuali si olfactivi cu efecte negative asupra sistemului nervos.salon bine incalzit.in primele zile fara sa fie ridicat.sederea in fotoliu.Asistenta medicala va avea grija sa-i fie asigurat bolnavului un climat de liniste.Se va respecta somnul bolnavului care prin inhibitia scoartei cerebrale constituie un factor terapeutic important.3.Acesta se curata de doua ori pe zi si de cate ori s-a murdarit cu sange.Daca bolnavul nu are dureri. Schimbarea pozitiei si mobilizarea pacientului Mobilizarea bolnavului se face progresiv.Baia generala si partiala se face la pat fara sa oboseasca bolnavul. Captarea eliminarilor .este bine ca paturile sa fie prevazute cu somiere reglabile pentru a se evita pozitiile fortate.ingrijit si aerisit. 2.sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale.ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a avea o tinuta decenta si pielea sanatoasa astfel incat aceasta sa-si poata indeplini functiile. Observarea pozitiei pacientului in pat Bolnavul cu IMA va sta in pozitie semisezanda. Asistenta medicala are datoria de a verifica zilnic curatirea salonului.secretii din timpul procesului de ingrijire.sa pregateasca materialele necesare astfel ca ingrijirea sa se desfasoare in timp util. Asistenta medicala are datoria de a vizita bonavul frecvent. Scopul toaletei corporale este indepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos. Pentru efectuarea toaletei bolnavului asistenta trebuie sa respecte urmatoarele:sa asigure o temperatura adecvata in salon pentru a feri bolnavul de raceala.ridicarea din pat.Se vor inlatura toti excitantii auditivi. Tratamentul se face cu mare punctualitate deoarece intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile.fara insa sa deranjeze odihna acestuia. Saloanele. Personalul administrativ care intra in sectie in interes de serviciu. Asistenta va aseza bolnavul intr-o pozitie cat mai comoda in pat.asistenta va sterge mereu cu un prosop uscat regiunile transpirate.coridoarele si incaperile anexe trebuie astfel mobilate si amenajate ca sa se apropie cat mai mult de anturajul obisnuit al bolnavului.Lenjeria de pat trebuie pastrata curata si bine intinsa pentru a evita escarele.sa actioneze rapid cu miscari sigure dar totodata blande pentru a scuti bolnavul de alte suferinte si oboseala.alimente.linistita pe sectie.microbi care adera la piele.descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare.initial in prezenta medicului.Atat lenjeria de pat cat si lenjeria bolnavului vor fi shimbate de cate ori este nevoie.Toaleta zilnica permite controlul regiunilor expuse escarelor si actioneaza in vederea prevenirii acestora.Foile de observatie si de temperatura nu vor fi tinute in saloane.Durata repausului la pat in pozitie semisezanda este 2-3 saptamani.Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati Toaleta bolnavului constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de vindecare.sederea pe marginea patului.precum si vizitatorii care vin la bolnavi vor fi instruiti de asistenta pentru a pastra o comportare modesta.Repausul absolut la pat in prima saptamana este obligatoriu.Conditiile create in spital trebuie sa asigure bonavului un somn mai bun decat cel obisnuit. A fi curat.indiferen de solicitari.sa menajeze bolnavul protejandu-l cu un paravan fata de cei din jur.febra sau alte complicatii incepand din prima saptamana se pot face chiar miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare. Bolnavii cu IMA transpira abundent.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor.

datorita substantelor piretogene produse in focarul de necroza.hipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la cateva ore.in functie de starea bolnavului.precedata de o usoara crestere a tensiunii arteriale. 2.oua moi dar si mai tarziu vor fi evitate alimentele care produc gaze sau intarzie tranzitul intestinal.prezentand usoare variatii in functie de sex si varsta.4. 2.Treptat se va trece la alimentatia activa in pat numai la recomandarea medicului in pozitie sezanda.Se noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare rosie.Masurarea tensiunii arteriale se face cu ajutorul tensiometrului.ceaiuri.6. Se noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare verde.supe.lapte.Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric. In cazul IMA.se masoara cu termometrul in axila. 2. In sectiile obisnuite de boli interne. Bolnavii cu IMA prezinta o crestere a temperaturii.semn de disfunctie de pompa.In primele zile va fi alcatuit din lichide si pireuri date lent cu lingura.Se va servi bolnavul cu urinar si bazinet de cate ori este nevoie.fara sa fie ridicat din pozitia sezanda.Asistenta va urmari tulburarile de mictiune.pentru fiecare linie a foii se socotesc doua diviziuni de grad. Respiratia-are frecventa normala cuprinsa intre 16-18 respiratii/min.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului Administrarea medicamentelor se face cu mare punctualitate.frecventei pulsului si a respiratiei la o ora.cel mai frecvent.volumul de urina in 24 ore si caracterele calitative ale urinii. Temperatura-are valori normale intre 36-37°C.Constipatia trebuie combatuta cu ajutorul clismelor uleioase sau cu laxative usoare.compoturi. Tensiunea arteriala-valoarea normala a tensiunii arteriale sistolice sau maxime variaza intre 120140mmHg.Supravegherea functiilor vitale si vegetative.5°C. Bolnavii cu IMA prezinta o usoara crestere a frecventei pulsului pana la 90-100 pulsatii/min.o linie orizontala corespunzand la 4 pulsatii. Bolnavii cu IMA prezinta dispnee cu polipnee.Cand tensiunea arteriala scade brusc pericolul socului cardiogen este iminent.sucuri de fructe.supravegherea consta in masurarea tensiunii arteriale.Se va face alimentatia pasiva la pat in primele zile in decubit dorsal.in lipsa aparaturii de monitorizare.la nevoie mai des.se obtine prin comprimarea arterei radiale pe un plan osos si se noteaza in foaia de temperatura cu un creion rosu.pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socotesc 10 mmHg.Se noteaza in foaia de temperatura cu creion albastru.pentru fiecare linie orizontala considerandu-se o respiratie/min.Alimentarea bolnavului Se va evita consumul de cantitati mari la o masa prin servirea meselor fractionate.iar a tensiunii arteriale diastolice sau minime intre 70-80mmHg.deoarece intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile. Urmarirea ideala a unui infarct este monitorizarea cu supravegherea permanenta in primele zile a electrocardiogramei.Se interzice total fumatul. Pulsul-are valori normale la adult cuprinse intre 60-80 pulsatii/min.a tensiunii arteriale si a ritmului cardiac.Dupa mobilizarea bolnavului se poate servi masa in sala de mese.5-38.37.inregistrarea electrocardiogramei precum si a temperaturii de cate ori este indicat de medic. .5.

Heparina impiedica coagularea si se administreaza intravenos. Pentru determinarea fibrinogenului este necesar 0. Sedarea durerii se face cu Mialgin 0. Recoltarea pentru aceste analize de laborator se face prin punctie venoasa la nivelul plicii cotului in eprubete sterile si uscate sau prin punctie capilara prin inteparea pulpei degetului.200mg intramuscular sau intravenos.Valorile normale sunt intre 4200-8000/mm³.combaterea durerii si tratamentul anticoagulant. Se urmareste tensiunea arteriala si pulsul. 2.8% si 4. .Morfina poate provoca o hipotensiune arteriala si deprimarea ventilatiei pulmonare. Pentru determinarea leucocitelor se recolteaza sange prin inteparea pulpeu degetului.Mentinerea tensiunii arteriale se face cu perfuziide Glucoza 5%.Valorile normale sunt 200-400 mg%.diluat in 10 ml ser fiziologic sau glucoza10%.VSH.in unele cazuri de urgenta.Valorile normale sunt intre 180-280 g %.Asocierea cu Atropina 1 mg subcutanat sau intramuscular.In cazul bolnavilor cu IMA.La bolnavii cu IMA fibrinogenul este crescut.7. Pentru determinarea colesterolului se recolteaza 5-10 ml sange.la nevoie se face oxigenoterapie.In IMA.02 g(1 fiola=0.eventual intravenos.colesterolul nu prezinta modificari. Morfina se administreaza 0.5mg intravenos poate preveni aceste fenomene. Corectarea extrasistolelor se face cu Xilina de uz cardilogic.la femei valorile sunt cu 1-3mm mai mari.glicemie.acid uric. Pentru determinarea glicemiei se recolteaza 2 ml sange pe 4 mg florura de sodiu.leucocite.02 g) subcutanat sau intramuscular eventual intravenos.Desi medicamentale se dau strict la indicatia medicului.Valorile normale sunt 1-10mm/1h.eventual 0.asistenta va trebui sa intervina cu unele medicamente cum este Nitroglicerina si oxigen.Bolnavii cu IMA prezinta leucocitoza cu valori intre 10000-15000mm³.sub controlul respiratiei.in pozitie orizontala.incet diluat in ser fiziologic.5 ml de sange.Dextran.6 ml sange intr-o seringa de 2 ml care contine 0.Tratamentul medicamentos se face la pat. Fortral se administreaza 30mg intravenos sau intramuscular.5ml citrat de sodiu 3.transaminaze. Pentru determinarea VSH-ului se recolteaza 1.01-0.asistenta medicala va recolta sange pentru probe de laborator indicate de medic:fibrinogen.Recoltarea produselor biologice si patologice In cazul bolnavilor cu IMA.4 ml citrat de sodiu3.5-1 comprimat de 2-4 ori\zi.Valoarea normala este de 80-120g%.Concomitent e administreaza Trombostop 4-6 tablete pe zi in functie de timpul Quick.VSH-ul este crescut.8%.Bolnavii cu IMA prezinta hiperglicemie in primele 24-48 ore.colesterol.7-15/2h. Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene se face prin aspiratie.10 g subcutanat sau intramuscular.Obiectivele tratamentului in IMA sunt repausul la pat. In primele ore si zile se administreaza sedative si tranchilizante cum ar fi Diazepam 2-5 mg de 1-2 ori\zi si Meprobamat 0. Tratamentul anticoagulant si trombolitic se face cu Streptokinaza care are proprietati trombolitice si se administreaza in primele 6 ore in perfuzie rapida 150000 UI in 45 minute.initial 10000 UI apoi 5000-10000UI la fiecare 4-6 ore.

Pentru determinarea transaminazelor sunt necesari 5-10 ml sange.Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune Electrocardiograma EKG Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatii si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura.Se fixeaza 4 electrozi pe membre si 6 precordial.T.natura produsului. Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde notate in mod conventional cu litere P.o lingura de sare la un pahar de apa sau pasta speciala pentru electrozi. Recoltarea sangelui se face dimineata pe nemancate.8. Montarea electrozilor pe membre Rosu la mana dreapta Galben la mana stanga Verde la piciorul stang Negru la piciorul drept Montarea electrozilor precordial V1-Spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului V2-Spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sernului V3-Spatiul intre V2 si V4 V4-Spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara V5-La intersectia de la orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga V6-La intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.TGP 2-16 UI. Montarea electrozilor pe bolnav Se monteaza pe partile moi ale extremitatilor placile de metal ale electrozilor.Acidul uric nu prezinta modificari in cazul bolnavilor cu IMA. Inregistrarea EKG se face cu aparate speciale numite electrocardiografe.iar eprubetele vor fi insotite de un buletin de analize care contine numele bolnavului.numarul salonului si al patului.Q.S.diagnosticul clinic.EKG eset interpretata intotdeuna de medic in lumina datelor clinice. 2.analiza ceruta.Intre doua cicluri cardiace se inscrie linia de 0 potential.data recoltarii si numele celui care a efectuat recoltarea. Pregatirea bolnavului Se pregateste psihic bolnavul pentru a-i inlatura emotiile.Sub placa de metal a electrozilor se aseaza o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit.Valorile normale sunt TGO 2-20 UI.Valorile normale sunt intre 3-5 mg %.R.Pentru determinarea acidului uric se recolteaza 5-10 ml sange. .se transporta bolnavul cu caruciorul in sala de inregistrare.Bolnavii cu IMA prezinta TGO crescuta 25-40 UI.

. -Sa aiba un program rational de munca si viata. Asistente medicala instiinteaza familia bonavului privind indicatiile primite de la medic cuprinse in biletul de iesire.EKG arata unde Q anormale acestea reprezentand cele mai importante semne electrocardiografice de infarct miocardic acut.iar modificarile undei T reflecta notiunea EKG de ischemie.Asistenta ajuta bolnavul la impachetarea lucrurilor. Asistenta va aduna toata documentatia relativa a bolnavului si o va pune la dispozitia medicului de salon. Externarea bolnavului se efectueaza pe baza biletului de iesir din spital.In cazul bolavilor cu IMA.in vederea formularii epicrizei.fara sare. Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medic. Asistenta va fixa cu bolnavul ora exacta a plecarii.10.Pe baza acestui bilet se elibereaza hainele si efectele bolnavului. -Sa se prezinte la controale periodice.la imbracare si incaltare. 2.Educatie pentru sanatate Profilaxia IMA La externare bolnavul este instruit asupra modului de viata: -Bolnavul trebuie sa duca o viata ordonata evitand suprasolicitarile.undele R sunt mai putin ample.glucide. -Se va evita fumatul si alcoolul.Externarea bolnavului.pentru a-i putea asigura alimentatia pana in ultimul moment.9. -Se va respecta tratamentul medicamentos si modul de administrare a medicamentelor.hidrocarbonate si fractionat 5-6 mese pe zi. -Se va reduce consumul de cafea. -Sa respecte regimul dietetic rational hipolipidic.ele exprimand necroza. -Sa practice sporturi usoare. 2.Bolnavul va fi condus pana la poarta spitalului de catre asistenta.

transpiratii reci.durere violenta retrosternala cu iradiere in membrul superior stang prelungita peste 30 minute.in timpul unui stress emotional.Tg-Mures Profesia:pensionar Anamneza medicala Antecedente-heredocolaterale:tata-HTA mama-sanatoasa -personale-HTA .voma.nr 50.cu antecedente de gastrita cronica.greata.cu tratament neglijat. .asociata cu anxietate.Prezinta in timpul serii.motiv pentru care solicita serviciul de urgenta.gastrita cronica Diagnostic clinic Infarct miocardic acut posteroinferior Istoricul bolii Bolnav cunoscut hipertensiv de aproximativ 6 ani.CAPITOLUL 3 PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE PLAN DE INGRIJIRE 1 Culegerea datelor Nume:T Prenume:R Varsta:68 ani Sex:masculin Domiciliu:str.Revolutiei.loc.care nu cedeaza la Nitroglicerina sublingual.

scaunul. temperatura.Efectue z masaj si miscari pasive si active ale membrelor.Administrez pe cale parenterala solutii perfuzabile prescrise de medic.greutatatea corporala.semnele de deshidratare. 4. Pacientul sa fie echilibrat volemic in decurs de 2-3 zile.T.Deficit de volum lichidian datorita transpiratiilor reci manifestat prin adinamie.Circulatie deficitara datorita alterarii muschiului cardiac si peretilor arteriali manifestat prin bradicardie si tegumente usor cianotice. 3..Administrez medicatia indicata de medic si urmaresc efectul acesteia. Evaluare In urma interventiilor pacientul respira mai usor. Respect orele de somn ale Pacientul sa prezinte un ritm cardiac in limite normale. In urma interventiilor pacientul prezinta u ritm cardiac normal si tegumente normal colorate.neliniste.Motivele internarii -dureri retrosternale cu caracter de apasare. 2. Obiective Pacientul sa prezinte o respiratie cu frecventa normala. Pacintul este echilibrat volemic.apetitul.Dificultate in a respira datorita durerii si anxietatii manifestat prin dispnee. respiratia.A.nu prezinta semne de deshidratare.Fac bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele eliminate.bronhodilatatoare si antialgice la indicatia medicului.zdrobire -transpiratii reci -dispnee -iradierea durerii in membrul superior stang Problemele pacientului -dificultate in a respira -circulatie deficitara -deficit de volum lichidian -dificultate in a se odihni -alterarea integritatii fizice si psihice Diagnostic de ingrijire 1.diureza.Dificultate in a se odihni Pacientul sa aiba un somn Pacientul prezinta un somn ..bradipnee si hipoventilatie.dispneea se reduce.pulsul. Interventii Pentru ca pacientul sa respire liber pe nas voi umezi aerul din salon administrez oxigen pe masca.scaunul.a-sigur pozitia semisezanda Masor si notez zilnic in foaia de temperatura T. Supraveghez pulsul.A.

odihnitor.9 36.8% si 4.8 1250 ml N 17.se aspira sange pana la 2 ml. SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE Data 2007 16.8%.05 T. T°C Diureza Scaun 160/120 85 82 78 79 74 73 73 70 69 69 19 17 17 16 18 17 17 17 18 18 EXAMENUL DE LABORATOR 36.aerisesc salonul.limitarea miscarilor.6 36. 5.incredere in personalul medical.8 36.Alterarea integritatii fizice si psihice datorita efectului bolii manifestata prin durere.asigur o temperatura adecvata. Inteparea pulpei degetului. frica. Pacientul sa-si recapete independenta de miscare.6 36.se deplaseaza fara ajutor.05 110/70 N 20.9 37 36. Rezultate VSH=4/12mm Valori normale VSH=1-10mm/h 7-15mm/h L=4200-8000 Hgb=14-16g% T=150-400000mmc Htc=40-45% F=200-400mg% G=80-120mg% U=20-40mg% Leucocite Hemoglobina Trombocite Hematocrit Fibrinogen Glicemie Uree L=10000mmc Hgb=13% T=21500 Htc=42% F=180mg% G=130mg% U=80 mg% 0. Voi schimba pozitia bolnavului in pat la fiecare 2 ore.Se recolteaza 2 ml sange pe cristale de EDTA.8 37.Linistesc bonavul cu privire la starea sa.punctie .A Puls Resp.5 ml sange 2 ml sange pe florura de Na 4 mg 5-10 ml sange.7 37 36.durerii si dispneei manifestata prin insomnie. Pacientul prezinta o stare buna si colaboreaza activ.O5 115/70 N Examen cerut VSH Mod de recoltare 0.Efectuez masaj pe regiunile predispuse la escare.Nu prezinta escare de decubit.5 ml citrat de Na3.datorita anxietatii.4 ml citrat de Na 3.05 140/80 N 19. bolnavului.administrez la indicatia medicului somnifere.Sa nu prezinte escare de decubit.05 150/100 1300 ml 1350 ml 1450 ml 1400 ml N 18. odihnitor din punct de vedere calitativ si cantitativ.

18.venoasa C=2.din jetul mijlociu.fainoase in cantitate mare Alimente care contin NaCl Alimente hipercalorice.05 18.05 19.lapte.2mg% A.pireuri.4mg% Creatinina A.ceaiuri 10001500ml Ceaiuri.05 19.U=2-6mg% 180-280mg% TGO=2-20U/L TGP=2-16U/L Perioada 16. In plus paine cu unt Lactate ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR Alimente interzise Alimente hipercalorice.6-1.05 Alimente permise In primele 24-48h regimul este strict:sucuri de fructe.compoturi.prajeli.punctie venoasa Recipiente sterile.U=1-2mg% Acid uric Colesterol Examen sumar de urina Enzime 5-10 ml sange.oua moi. 5-10 ml.punctie venoasa 260mg Normal TGO=25U/L TGP=13.05 17.5U/L ALIMENTATIA BOLNAVULUI C=0.05 Medicamente Dipiridamol Diazepam Mialgin Heparina Aspirina Betaloc Trombostop Diazepam Betaloc Aspirina Trombostop Nifedipin Captopril Betaloc Mod de administrare 3*1 tb/oral 1tb seara/oral 2ml iv 1300 UI/H ½ oral 100mg 0-0-2 oral 0-0-1 seara oral 100 mg ½ oral 0-0-2 oral 2*1 oral 10mg oral 100mg 17.alimente care contin NaCl Grasimi.supe.05 .varza. Sucuri de fructe.05 Data 16.

17.pe linia medioclaviculara stg V5-sp 5 intercostal stg pe linia axilara anterioara V6-sp 5 intercostal stg pe linia axilara mijlocie.05 Rtg toracic EKG EKG Rtg toracic EKG PLAN DE INGRIJIRE 2 Culegerea datelor Nume:V 18.verde-picir stang. Montarea electrozilor: -pe membre:rosu-mana dreapta galben-mana stanga negru-picior drept. -precordial VI-sp 4 intercostal drept V2-sp 4 intercostal stang V3-intre V2 siV4 V4-sp 5 intercostal. Ingrijiri dupa examen Nu necesita ingrijiri speciale.Trombostop Diazepam Betaloc Trombostop Diazepam INVESTIGATII PARACLINICE 0-0-2 oral 0-0-1 seara oral 100mg 0-0-2 oral 0-0-1 seara oral 20.05 19.05 Examene curente EKG Pregatire pt examen Bolnavul va fi asezat in decubit dorsal.05 Data 16.05 .isi va relaxa musculatura.

dar nu .obez..A. Sa se amelioreze durerile in 2-3 ore de la Pacientul este echilibrat psihic.transpiratii reci.ef-ectuez EKG. Durerile se amelioreaza la administrarea medicatiei. Pacientul sa fie echilibrat psihic. prezinta in cursul diminetii dureri retrosternale cu caracter de apasare.Disconfort din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin Obiective Pacientul sa fie echilibrat circulator si respirator. Interventii Supraveghez T.echilibrata.Targu Mures. 3.De mentionat prezenta durerilor toracice cu caracter anginos in antecedente carora bolnavul nu le-a acordat importanta.favorizarea respiratiei.Asigur pozitia semisezanda pt.masaj cardiac extern). Asigur repaus fizic al bolnavului in perioada dureroasa.Nu au aparut complicatii. Problemele pacientului-riscul alterarii circulatiei si respiratiei -anxietate -alterarea mobilitatii fizice -disconfort-durere -dificultate in a se odihni Diagnostic de ingrijire 1.Administrez Evaluare Pacientul este echilibrat circulator si respirator.hipotensiune arteriala.str.In timpul consultului efectuat de echipa salvarii bolnavul prezinta stop cardiorespirator.pulsul temperatura din 2 in 2 ore.port discutii linistitoare.Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din cauza complicatiilor bolii manifestate prin dispnee.repiratia. Profesia:pensionar Anamneza-antecedente heredo-colaterale-tata(decedat)ulcer -mama astm bronsic -personale-neaga Diagnostic clinic -IMA anterior Motivele internarii-durere violenta retrosternala cu caracter de apasare zdrobire -transpiratii reci -dispnee -iradierea durerii in umarul stg si de a lungul marginii cubitale a membrului superior stg Istoricul bolii:bolnav fumator.Anxietate din cauza necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin ingrijorare .sa fie informat asupra regimului de viata si de alimentatie care trebuie respectat. Educ pacientul sa aiba o viata ordonata.teama.Prenume:A Sex:M Varsta:60 ani Domiciliu:loc.resuscitat de acestia(IOT.Grivitei 20. 2.zdrobire.

medicatia indicata de medic. Pacientul prezinta un somn odihnitor.8%.Supraveghez miscrile active ale bolnavului.dureri retrosternale fara cedare la NTG.Efectuez masaj al membrelor timp de 10 min.5 36. Pacientul reuseste sa realizeze obiectivele impuse devenind mai optimist. Pacientul sa beneficieze de confort fizic si psihic pentru a se odihni.6 ml sange Inteparea pulpei degetului. dispare in totalitate.8 36.04 130/80 1100ml N 12. Pacientul sa-si recapete independenta de miscare afectata relativ.04 150/95 1150ml N 14.4 37 36.2 36. admin. 145/95 T 36.medicatiei de urgenta.7 36.6 36.Se vor administra sedative la indicatia medicului.Alterarea mobilitatii fizice legate de deficitul motor si senzorial manifestata prin impotenta funcionala.7 Diu-reza 1000 ml Scaun N 11.4 ml citrat de Na3.5 36.2ml sange pe cristale de EDTA Rezultate VSH=10/23 Valori normale VSH=1-10/h VSH=7-15/2h L=4200-8000mmc Hgb=14-16g/ml T=150-400000mmc Htc=40-45% F=200-400mg% G=80-120 mg% U=20-40MG% Leucocite Hemoglobina Trombocite Hematocrit Fibrinogen Glicemie Uree L=8800 Hgb=14g% T=220000 Htc=45% F=180MG% G=110mg% U=27mg% 0. 5.4 37.A.Mobilizez pacientul la 2 ore.04 145/90 1200ml N EXAMENE DE LABORATOR Examen cerut VSH Mod de recoltare 0.Dificultate in a dormi si a se odihni datorita durerii. Se va favoriza odihna din timpul zilei prin creearea unui climat de liniste.04 145/95 950 ml N 13.anxietatii.5 36.4.1.oboseala. Asigur pozitia semisezanda in repaus absolut la pat a bolnavului.8%.04 Puls 82 81 80 75 76 73 72 65 76 72 76 78 Resp 19 20 17 18 18 18 19 18 18 17 17 18 T. 4.5 ml sange 2ml sange pe 4 mg florura de Na 5-10 ml sange prin punctie venoasa . sressului manifestat prin insomnie. SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE Data 2007 10.5 37.04 145/90 1100ml N 15.5ml citrat de Na 3.

supe.U.legume cu ulei Regim practic care trebuie respectat tot timpul. Regim cu 800-1000 calorii.Se cere bolnavului sa stea relaxat.04 Examene curente EKG RTG toracic Pregatirea pt. Data 2007 10.carne tocata fiarta.=2-6mg% C=0.examinarea se face in camere linistite la 20°C.04 .normoglucidic compus din pireuri de legume cu lapte.NaCl Vor fi evitate elimentele care produv gaze sau intarzie tranzitul intestinal Grasimi.U=2.bolnav in repaus 20 min.3 A.varza Prima sapt. INVESTIGATII PARACLINICE A treia sapt. A doua sapt.examen Se explica bolnavului modul de desfasurare a examinarii.creme.15%proteine si30% lipide proportional cu varsta.04 EKG RTGtoracic TRATAMET MEDICAMENTOS Data 2007 10.Acid uric Creatinina Enzime A.pireuri de legume.hipolipidic.2mg% GOT=2-20 UI GPT=2-16 5-10 ml sange prin punctie ven.sexul.budinci.format din 55%glucide. Ingrijiri dupa examen Nu necesita ingrijiri speciale.iaurt. 11-15.ceaiuri 1000-1500ml Alimente interzise Alimente hipersodice si hipercalorice Fainoase in cantitati mari. REGIMUL ALIMENTAR Perioada Primele 24-48 ore Alimente permise Regim strict hidric:suvuri de fructe.92mg% GOT=52 GPT=31.lapte Regim normosau hiposodat.6-1.67mg% C=0.prajeli.gradul de activitate.hipoprotidic.04 Medicamente Glucoza 5% Xilina Heparina Propranolol Fortral Aspirina Mod de administrare 500 ml iv 200mg iv 140u/h iv 1mg iv 30mg iv 1-1-2 0-1/2-0 tb 11.

ameteli.Ghe.Targu Mures. Motivele internarii-durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in membrul superior stg -dispnee paroxistica -transpiratii reci .Doja.HTA Istoricul bolii:Pacientul in varsta de 75 ani.transpiratii reci.Diazepam Propranolol Trombostop Acelasi tratament Nifedipin Propranolol Aspirina Dipiridamol Acelasi tratament PLAN DE INGRIJIRE 3 0-0-1 tb seara 1mg iv ½-1/2-o tb Aceeasi doza 0-1-1 Tb 1mg iv 3*1/zi 12.04 Aceeasi doza Culegerea datelor Nume:A Prenume:S Sex:M Varsta:75 ani Domiciliu:loc.str.Cardiopatie ischemica -tata decedat ulcer gastric Antecedente personale-apendicectomie 1965 Diagnostic:IMA anterior.04 14.04 13.fara antecedente cardiace se prezinta de urgenta la clinica acuzand durere precordiala cu caracter constrictiv cu iraduere in membrul superior stang insotita de dispnee paroxistica.nr 124. Profesia:pensionar Anamneza: Antecedente heredo-colaterale -mama decedata.adinamie.

manifestat prin ore de odihna insuficiente.T. Bolnavul sa declare ca are un somn odihnitor dupa 2-3 zile.pulsul la intervale egale de timp.Efectuez EKG.04 130/95 1200 N 07. Pacientul sa prezinte o stare generala buna. Obiective Pacientul sa fie echilibrat circulator si respirator.Disconfort din cauza alterarii muschilui cardiac manifestat prin dureri precordiale cu caracter constrictiv.anxietatii.04 T.9 Diureza 1000 Scaun N 06.Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din cauza complicatilor bolii manifestata prin dispnee paroxistica. Administrez antipiretice: paracetamol Asigur repausul fizic si psihic al pacientului in perioada dureroasa. Durerile se amelioreaza la administrarea medicaTiei.8 36.-adinamie Problemele pacientului -riscul alterarii circulatiei si respiratiei -proces inflamator -anxietate -disconfort -dificultate in a se odihni Diagnostic de ingrijire 1. Starea generala a bolnavului s-a imbunatatit. Interventii Supraveghez temperatura.linistit dupa 2 zile. 3.il educ cu privire la mentinerea unui mod de viata sanatos. 4.9 37 3 36.Anxietate.Efectuez EKG. La indicatia medicului se vor administra sedative si somnifere.senzatie de "moarte iminenta" din cauza lipsei de cunoastere a bolii manifestata prin agitatie si teama. de urgenta 5. Pacientul prezinta un somn odihnitor.se va diminua anxietatea prin discutii incurajatoare.6 36. 2.A. Pacientul sa prezinte o temperatura in parametri normali. SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE Data 2007 05.se va asigura confortul de noapte.asigur pozitia semisezanda pt favorizarea respiratiei. Evaluare Pacientul este echilibrat circulator si respirator.hipotensiune arteriala.Administrez medicatia indicata de medic. Pacientul nu prezinta modifica-ri ale curbei termice. respiratia. Port discutii linistitoare si incurajatoare cu bolnavul. Sa se amelioreze durerile in 2-3 ore de la administrarea trat.A 130/90 Puls 70 75 60 65 Resp 20 18 18 19 T 36.04 140/95 60 17 1400 N .Proces inflamator datorita focarului de necroza manifestat prin sufebrilitate.Dificultatea in a se odihni din cauza durerii.

17 08.pe 4.8%.sucuri de fructe.varza.alimente hipersodate si hipercalorice. Paine cu unt.peste.compoturi.2mg% A.se recolteaza 2 ml sange pe cristale de EDTA Rezultate 6/14 Valori normale 1/10mm/h 7-15mm/2h L=4200-8000mmc Hgb=14-16g% T=150-400000mmc Htc=40-45% F=200-400mg% G=80-120mg% U=20-40mg% C=0.6-1.5U/L 0. 09-12.9 37 1450 N 09. Alimente interzise Alimente care contin NaCl.=2-6mg% C=180-280mg% Densitate 1015-1025 TGO=2-20 UI TGP=2-16 UI Leucocite Hemoglobina Trombocite Hematocrit Fibrinogen Glicemie Uree Creatinina Acid uric Colesterol Sumar de urina Enzime L=9700mmc Hgb=13g% T=200000 Htc=39.5 ml sange 2ml sange pe 4 mg florura de Na.4mg% A.pe 1.04 145/95 68 65 73 75 76 17 18 18 19 EXAMENUL DE LABORATOR 37.fainoase in cantitate mare.pireuri de castane.2 37.calorii si sunt solide ca consistenta Grasimi.94mg% 260mg% Densitate 1017 TGO=25U/L TGO23. 5-10 ml sange prin punctie venoasa 5-10 ml sange punctie venoasa Recipient curat 5-10 ml sange punctie venoasa Perioada 05.U.prajeli.4 ml citrat de Na3.04 Alimente permise Ceaiuri.4 36.cascaval branza topita.oua moi.fructe si legume proaspete ALIMENTATIA BOLNAVULUI INVESTGATII PARACLINICE.supe Lapte. .4% F=170mg% G=115mg% U=26mg% C=2.1 37.6 ml sange Inteparea pulpei degetului.carne slaba pasare.lapte dulce sau acru.lactate.04 Data 2007 Examene curente Pregatirea pt examen Ingrijiri dupa ex.mezeluri necondimentate:parizer.5 ml citrat de Na3.8%.vita.04 150/90 1500 N Examen cerut VSH Mod de recoltare 0.U=7.sunca.

04 CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRARII Capitolul 1 al lucrarii se refera la IMA in general.bolnav in repaus 20 min Nu necesita ingrijiri speciale.Deoarece este o urgenta necesita acordarea ingrijirilor imediate in momentul spitalizarii dar in faza prespitaldeosebit de important in evolutia bolii.examinarea se face in camere linistite.definit ca necroza a muschiului cardiac intr-o prima faza.04 Medicamente Glucoza 5% Propanolol Xilina Heparina Diazepam Mialgin Aspirina Dipiridamol Propanolol NTG Trombostop Acelasi tratament Acelasi tratament fara Dipiridamol Propanolol Aspirina Trombostop Nifedipin Mod de administrare 500 ml iv 1mg iv 200 mg iv 1400 u/h iv 1 tb seara 2 ml iv 3*1/zi 0-0-1 tb 1 mg iv 0-1-1 S.tratamentul.04 08.etiopatogenia. .O5.04 EKG RTG toracica TRATAMENT MEDICAMENTOS Data 2007 05.04 EKG RTG toracica Se explica bolnavului modul de desfasurare a examinarii.04 07. O6-09.investigatiile paraclinice si de lab.formele clinice.iar ulterior aparitia unei scleroze cicatriciale.04 09.la 20°C. Consider ca pt o buna cunoastere a bolii asistenta trebuie sa cunoasca simptomatologia.Se cere bolnavului sa stea relaxat.prognosticul.L 1 tb/zi Aceeasi doza Aceeasi doza 1mg iv 3*1/zi 1tb/zi 0-1-1 SL 06.complicatiile.

pozitia pacientului in pat.urmarirea faciesului si a functiilor vegetative.C. Capitolul 3 Bolnavul T.fumator . Bolnavul V.Petricu.I.iar sub tratament fibrinolitic anticoagulant si nitrati evolutia este favorabila fara complicatii.editura All.editura Medicala 1964 2.2 4.adinamie.Editura Medicala.A.prelungita cu peste 30 min care nu cedeaza la NTG sublingual.externare.starea generale a bolnavului evolueaza spre ameliorare.Urgente medico-chirurgicale.In urma ingrijirilor specifice si a tratamentului aplicat durerea si anxietatea se remit. Bolnavul A.Carol Mozes editura Medicala 2002 .Lucretia Titirca.Bucuresti 2002 3.R.parametrii functiilor vitale si culoarea tegumentelor se normalizeaza.interventiile pe care le acorda asistenta la internare in vederea asigurarii conditiilor de spitalizare.vitale.I.Anatomia si fiziologia omului.Corneliu Borundel.Medicina interna pentru cadre medii.Voiculescu.In urma efectuarii examinarilor clinice si paraclinice s-a pus diagnosticul de IMA posteroinferior.dispnee paroxistica.cu iradiere in membrul superior stg.recoltarea probelor de lab si investigatii paraclinice. BIBLIOGRAFIE 1.Tehnica ingrijirii bolnavului.educatia pt sanatate.profilaxia.transpiratii reci.alimentatia.igienei personale.Dupa investigatiile clinice si de lab se pune diagnosticul de IMA anterior.vol. in varsta de 60 ani.pregatirea si efectuarea tratamentelor.prin resuscitare si masaj cardiac extern se reuseste mentinerea ritmului cardiac spontan.Capitolul 2 trateaza modul in care se ingrijeste un pacient cu IMA.S in varsta 75 ani s-a internat in sectia de Terapie intensiva cu durere violenta precordiala.obez prezinta tabloul clinic al IMA complicat cu stop cardiorespirator.C. in varsta de 68 ani se prezinta de urgenta la spital acuzand:durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in membrul superior stg.