Regiunea Carpatilor Orientali Pozitional, aceasta regiune corespunde partii estice a Carpatilor romanesti, incepand din nord, de la frontiera

cu Ucraina. Extinderea ariei montane orientale intre limitele de nord, est si vest mentionate este acceptata unanim in literatura de specialitate. Aproape unanim este considerata limita sud-vestica valea Prahovei (culoarul de vai Prahova – Timis). Difera insa opinia formulata de catre C.Martiniuc si P.Cotet (1960), conform careia ultimul segment al Carpatilor Orientali este marcat de vaile Dambovitei si Barsei. Argumentele primei pozitii constau in altitudinea si masivitatea gruparii montane a Bucegilor, precum si in anvergura de ax transcarpatic a culoarului Prahova – Timis, sustinanduse astfel apartenenta acestei grupari la Carpatii Meridionali si, in consecinta, valoarea de limita a culoarului mentionat. O analiza geografica complexa evidentiaza si argumentele celei de a doua pozitii a. toate liniile tectonice importante si principalele diviziuni morfo-structurale ale Carpatilor Orientali se continua, fara intrerupere, la vest de valea Prahovei – unitatea cristalina centrala cu invelisul sau sedimentar mezozoic, flisul cretacic de Ceahlau si de Teleajen etc. – chiar daca marginal flisul paleogen este invadat de sedimente mai noi, mio-pliocene si relieful format pe acest suport este subcarpatic; b. in muntii dintre Prahova si Dambovita predomina depozite sedimentare mezozoice, in special conglomerate cretacice masive, ca in Ceahlau si Ciucas, si nu roci cristaline, ca in Carpatii Meridionali. Pe conglomerate s-a format un relief specific de dezagregare, similar celui din Carpatii Orientali; c. relieful muntilor dintre Prahova si Dambovita este predominant structural, format pe un suport cutat, cu cele mai frumoase sinclinale inaltate si forme de hog-back din Carpatii romanesti, in timp ce in Carpatii Meridionali dominanta morfologica este dictata de o structura de blocuri, formate prin fracturarea unui fundament cristalin rigid; d. insemnatatea reliefului glaciar in aceasta grupare este modesta, la fel ca in Carpatii Orientali, in contrast puternic cu amploarea morfologiei glaciare din Carpatii Meridionali; e. sub aspect climatic, altitudinea gruparii nu-i asigura precipitatiile bogate din Carpatii Meridionali, foehnizarea impusa de ecranul constituit de culmea nordica a M.Fagaras fiind potentata de influentele climatice continentale, specifice in Carpatii Orientali; f. accesibilitatea culoarului Prahova-Timis ca ax transcarpatic nu este naturala (segmentul fiind ingust), ci amenajata destul de tarziu; pana la sfarsitul sec. al XVIII-lea circulatia majora folosea traseul antic, prin culoarul Bran-Rucar, abia de la sfarsitul sec. al XIX-lea fiind realizata o artera de circulatie de importanta nationala;

g. acceptarea limitei respective pe valea Prahovei si includerea gruparii Bucegilor in Carpatii Meridionali transforma Tara Barsei-Trei Scaune intr-o depresiune marginala, in timp ce ea este o mare depresiune interna, specifica in Carpatii Orientali, unde se inscrie in culoarul (ulucul) depresionar central. Pentru argumentele mentionate, a doua pozitie este mai intemeiata si recomandabila. In acelasi timp, tinandu-se seama de masivitatea naturala a muntilor, de altitudinea lor, care depaseste in Bucegi 2500 m si de functionalitatea culoarului Prahova-Timis, intreaga grupare poate fi considerata o subregiune a Carpatilor Orientali care are caractere de tranzitie spre Carpatii Meridionali. Intre limitele mentionate, Carpatii Orientali sunt diviziunea cea mai intinsa a Carpatilor romanesti, in care se inscriu cu 35.484 km2, reprezentand 51% din suprafata acestora. 2.1.1. Constitutia geologica si evolutia Carpatilor Orientali. Consecinte Fundamentul Carpatilor Orientali, ca si al celorlalte regiuni carpatice , este constituit dintr-o masa de roci metamorfice, extrem de complicata, care a fost pusa in loc si transformata succesiv in cel putin trei mari cicluri orogenetice: ciclul prebaikalian (in precambrian), cand au fost metamorfozate cele mai vechi serii cristaline, seria de Haghimas-Rarau- Bretila si seria de Rebra-Barnar, reprezentate printro masa de roci mezo metamorfice (gnaise oculare, micasisturi, calcare si d olomite cristaline), ciclul baikalian (in cambrian), cand metamorfismul a fost mai redus, formandu-se serii cristaline epimetamorfice, dintre care cea mai dezvoltata este cea de Tulghes (sisturi cloritoase, sericitoase, sericito-cloritoase, cuartite negre s.a., in care uneori cele mai dure sunt rocile verzi, tufogene, cu structura porfiroida), deosebit de importanta sub aspect economic, metamorfismul specific generand mineralizatii de Mn si sulfuri complexe; ciclul hercinic, cand metamorfismul a fost inca mai redus, caracteristic seriilor de Damuc si de Repedea (sisturi grafitoase, calcare cristaline s.a.). Acest soclu cristalin afloreaza numai in lungul partii centrale, de la frontiera de nord si pana in nordul M.Ciucului, mai spre sud avand numai o aparitie insulara, in partea vest – sud-vestica a M.Persani. Pe alocuri este strapuns de intruziuni magmatice, dintre care cea mai importanta este reprezentata de masivul sienitic de la Ditrau. Incepand din triasic, in aria Carpatilor Orientali de astazi a inceput un nou ciclu de evolutie geosinclinala, care de fapt continua si care a fost marcat de repetate paroxisme orogenetice si de migrarea continua spre est a axului activ al geosinclinalului, pe seama bordurii Platformei Est-Europene. In acest geosinclinal, in triasic si jurasic, peste fundamentul cristalin, sa depus o cuvertura sedimentara apreciabila ca volum, diferentiata insa petrografic, predominant neritica (conglomerate, gresii, dolomite, calcare recifale) in partea sa estica si predominant de mare mai adanca (marne, marnocalcare) in cea vestica. Depozitele triasic-jurasice, exondate si antrenate in orogenezele urmatoare, au fost in cea mai mare parte inlaturate prin denudatie, in special post-cretacic, cand axul cristalino-mezozoic era deja o arie montana rigida. Acum aceste depozite nu mai apar decat insular, intr-o serie de sinclinale (cuvete) cu pozitie marginala, inaltate ca efect al orogenezelor celor mai recente si conservandu-si altitudinea si datorita rezistentei induse de faciesul neritic unor roci: sinclinalul Raraului, al Haghimasului, al Bucegilor, al Pietrei Craiului etc.

Din cretacicul inferior, in fosa care se deplasa spre est a inceput depunerea unor sedimente sinorogene, in strate de grosimi variabile, denumite in ansamblu flis (conglomerate, gresii, marne, argile etc.), intr-o succesiune stransa si ritmica, dovedind o modificare ritmica si relativ rapida a conditiilor de sedimentare (o deosebita instabilitate tectonica). In noul ciclu orogenetic, alpin, prima faza importanta a fost cea austrica, din cretacicul mijlociu. Ea a afectat cel mai puternic fundamentul cristalin si cuvertura sa sedimentara, producand sariaje de mare amploare, comparabile cu sariajul getic din Carpatii Meridionali: panza t r a n s i l v a n a, care sariaza spre est panza b u c o v i n i c a, la randul sau sariata peste unitatile tectonice cele mai vestice ale flisului, cea a f l i su l u i n e g r u si cea de C e a h l a u, conturate in fazele orogenetice de la sfarsitul cretacicului (cea subhercinica, din senonian si cea laramica, de la limita cretacic-paleogen). In orogeneza stirica veche (din burdigalian) unitatilor flisului li s-au adaugat cele de T e l e a j e n si de A u d i a (panza sisturilor negre), de asemenea sariate est-vest. Fazele stirica noua (din badenian) si moldava (din sarmatian) au fost deosebit de puternice in Carpatii Orientali, generand unitatile flisului de Ta r c a u si de V r a n c e a, prima, in pozitie vestica, acoperind-o pe distante apreciabile pe cea de a doua si ajungand frecvent pana la limita rasariteana a muntilor. De asemenea, in faza moldava unitatile flisului si intregul edificiu carpatic s-au deplasat din nou spre est, peste depozitele sedimentare din avanfosa (unitatea pericarpatica) si chiar peste o parte a marginii Platformei Est-Europene. Faza valaha (din romanian-pleistocen) a determinat o inaltare in bloc a Carpatilor Orientali care, desi inegala ca amploare, a stimulat puternic modelarea externa a muntilor in cuaternar. In timpul orogenezelor neozoice, pe flancul vestic al Carpatilor Orientali s-au produs importante miscari crustale, in lungul carora s-a manifestat o puternica activitate magmatica. Fenomenele au inceput din miocenul mediu si s-au continuat oarecum ritmic pana in pleistocenul mediu, generand la vest de axul cristalino-mezozoic o mare catena eruptiva. Aceasta este mai veche in partea sa central-nordica (unde in mare masura a fost inlaturata de eroziune, lasand numai un relief subvulcanic rezidual) si din ce in ce mai recenta spre nord-vest (badenian) si mai ales spre sud (sarmatian), unde eruptiile au continuat pana in pleistocenul mediu si unde aparatele vulcanice se pastreaza cel mai bine, fiind si cele mai inalte (peste 2.102 m). Formarea catenei vulcanice si miscarile recente de scufundare a unor sectoare interne ale Carpatilor Orientali au generat un mare uluc depresionar intern, din Tara Maramuresului pana in tara Barsei, in care s-au instalat lacuri pliocen-pleistocene, prin colmatarea carora a rezultat un relief de adevarate campii aluvio-proluviale, de dimensiuni neobisnuit de mari pentru un lant montan. Consecintele de natura geologica ale acestei evolutii complexe constau in dispunerea in fasii paralele a principalelor unitati tectono-structurale (catena eruptiva, ulucul depresionar central, axul cristalino-mezozoic, subunitatile flisului), cea mai larga dezvoltare a flisului din Carpati si o diversitate remarcabila a resurselor minerale, desi in rezerve uneori modeste (p e t r o l, g a z e n a t u r a l e, s i s t u r i b i t u m i n o a s e in depozitele oligocene ale flisului din partea de est a M.Tarcaului, din M.Oituz, partea de vest a M.Vrancei – Ghelinta, valea Moldovei – Gura Humorului, Frasin, Maramures – Sacele, M.Stanisoarei – Pipirig ; c a r b u n i s u p e r i o r i in rezerve mici la Codlea si Valcan, c a r b u n e b r u n in Depresiunea Comanesti, lignit de varsta pliocena in golful Baraolt si in apropiere de

turba in ulucul depresionar – Poiana Stampei. in sectorul Ostra . Altitudinea medie este de aproximativ 1. Lespezi s. h i d r o m i n e r a l i z a t i i.Sf. Racos. zinc. Dezvoltarea larga a formatiunilor sedimentare.Harghita – Lueta . iar combinatiile cele mai frecvente ale altitudinilor relative cu valorile inclinarii terenului sunt caracteristice unui relief cu energie1[1] medie. largi. 1937 s. literatura de specialitate din ultimele decenii (I. Carpatii Orientali se apropie cel mai mult de valorile medii din sectorul carpatic romanesc (Al. Comarnic.M. in M.).in cristalinul epimetamorfic din Obcina Mestecanis – Delnita.a. Teliu s.. in M. Carpatii Orientali au relieful cel mai tanar prin comparatie cu celelalte regiuni montane. ca efect al inaltarilor inegale impuse de orogeneza valaha. c a o l i n .LesulUrsului – Barnar si in M.Gheorghe.1. au altitudinile cele mai mari situate la extremitati .Tarcau. 1973). favorizeaza procese geomorfologice extrem de active.Barbu. in muntii vulcanici – Oas-Gutai. Relieful Din punct de vedere morfometric. m e t a l e n e f e r o a s e – cupru. c a l c a r Bicaz -Chei. in Tara Barsei-Trei Scaune. cu adaptarea cea mai clara a culmilor si vailor la structura substratului. in special in aureola mofetica a catenei vulcanice). c a l m in ariile platourilor structurale slab fragmentate si sectoarelor longitudinale.Maramuresului – Toroiaga. a n d e z i t e – Bixad.a. precum si o serie de roci sedimentare. De asemenea. Neagra Sarului. 1933. foarte variate sub aspect litologic. mai ales in consecinta evolutiei din perioadele geologice recente.1971.Nordon. deosebit de puternice in toti Carpatii si care in aria orientala au sariat fundamentul 1 .505 m) – si arii mai coborate in partea central-sudica – bazinul Oituzului. fragmentarea orizontala evidentiaza interfluvii montane largi de aproximativ 600 m. ca si in Tara Oasului. uneori le bareaza si produc pagube materiale importante. degradeaza invelisul vegetal si solurile. 2. Madaras-Ciuc. g r e s i i .Sarcu.303m) si M. b a r i t i n a. in Obcina Mestecanisului – Fundul Moldovei.Leptes. argint. la Ostra . Ocna Sugatag din Tara Maramuresului si miocen – Targul-Ocna .Rosu. vulcanice sau rezultate din alterarea rocilor vulcanice.. in aria de magmatite neogene din M. Valea Blaznei. Rodnei – Rodna Veche. 1976) a demonstrat convingator ca tectogenezele miocene (in special stirice si moldave).2.Bucegi in sud-vest (2. aur s.a. Fata de opiniile mai vechi (A..Morariu.Giurgeului – Balan. 1961. Tibles. plumb. N. Parva. in special in aria de flis. prezente in partea inalta a multor interfluvii montane. T. Sub aspect geomorfologic. cele mai vechi efecte morfologice ale actiunii lor erozive pastrandu-se in suprafetele de nivelare. in cea mai mare parte a muntilor. m i n e r e u de f i e r . care modifica uneori substantial si rapid morfologia versantilor. s a r e si s a r u r i de p o t a s iu in depozitele sedimentare salifere din flisul eocen – Costiui. maresc excesiv debitele solide ale raurilor. ca b a z a l t e – Toplita. Baile Harghita.000 m. utile in constructii sau pentru fabricarea materialelor de constructie. e n e r g i c in sectoarele de vai transversale si f o a r t e e n e r g i c in ariile de contact ale unor extreme altitudinale si in masivele pe suport litologic rezistent la modelare mecanica.a. Stinceni s.Rodnei in nord (2. Remetea. ale vailor.a. Factorul modelator principal al reliefului actual au fost si raman raurile.

Pe vai. capabili sa impuna in relieful montan actual complexe morfologice de insemnatate exceptionala pentru dinamica apelor. habitat uman. sud-vestul M.Haghimas. I. in special in sectoarele longitudinale. sculptate in roci dure (ingustarile-defileu de la Pojorata si Prisaca Dornei.Vrancei s. ca efect al . Denumit Cerbu (I. M. Ciucas). Actuala retea de vai este destul de tanara. orientate predominant spre est. Mult mai larg este nivelul post-valah. M. sudul M. Vrancei. Moldovei sau chiar Ozanei). Zugreni si Straja.a. adevarate depresiuni de eroziune diferentiala. uneori numai prin dispozitia interna si specificul morfometric/morfoscopic al depozitelor.Siriu. in M.). rezultat probabil al unor insemnate remanieri impuse de miscarile tectonice pliocen . „camplungul” Moldovitei s. 1968) si sunt reprezentate de importante depozite de pietrisuri si nisipuri de origine carpatica. Ceahlau. 1971). in Piatra Craiului).a. Chiar daca cele mai inalte (si cele mai vechi) nu se mai pot identifica decat fragmentar.a. Relieful structural din Carpatii Orientali se imbina in mod strans cu cel de facies petrografic.Penteleu). 1961. Clabucete. pe Bistrita s.Rodnei. activitatea fluviala in principal acumulativa a creat sisteme bogate de terase. denumit Mestecanis (Predeal. limita probabil mai inalta si zapezi in cantitati mai reduse decat in Carpatii Meridionali.Rodnei si pe suprafete mai restranse in M. situate in sectoare de debuseu in marea sarmatica ale unor paleorauri (care puteau fi precursorii Bistritei. calcare jurasice (in M.Siriu). gresie eocena de Tarcau (in M. Relieful carstic are un grad mediu de raspandire. pe Moldova. orientate longitudinal si sculptate in roci putin rezistente (Campulung Moldovenesc.cuaternare si de edificarea catenei vulcanice. Relieful glaciar este destul de modest in Carpatii Orientali.Giumalau. Cele mai vechi urme ale activitatii eroziv-acumulative fluviale dateaza din sarmatian (C. Munceii Tulghesului. pe valea Moldovei. M. iar cutele-falii au asigurat formarea unor succesiuni de hog-back (in Obcinele Bucovinei.a.Rarau. M. in M.Donisa. care dovedesc efectele stimulative puternice ale inaltarii tectonice din romanianpleistocen. acest nivel relativ neted a fost identificat la altitudini de 1500 m – 1750 m in M.Barsei. Flancurile structurilor sinclinale inaltate sunt mari cueste montane. in cea mai mare parte.Rarau. Poiana Marului) si in care se inscriu majoritatea intefluviilor plane sau usor ondulate aflate la altitudini de 1000 m – 1200 m. M. fiind mai reprezentativ in culoarul inalt Bran-Rucar.Haghimas. sub limita zapezilor pleistocene persistente. Raporturile evolutive stranse ale retelei de vai cu dispozitia stratelor si cu alcatuirea lor petrografica explica frecventa succesiunilor de sectoare largi. gresie oligocena de Kliwa (M. Continuarea tectonicii plicative in miocenul superior-pliocen si inaltarea puternica a Carpatilor in pliocen-cuaternar au accentuat orientarea longitudinala a unor importante sectoare de vale si astfel adaptarea la structura geologica. conform inclinarii generale a versantului rasaritean al catenelor moldavidice. in special sinclinale inaltate constituite din roci rezistente – conglomerate cretacice (in masivele Bucegi. In mod obisnuit masivele principale si altitudinile cele mai mari au drept suport structuri anticlinale cu roci dure in bolta. ele demonstreaza vigoarea raurilor ca factori morfogenetici. s. 1948.Giurgeu. orientate transversal.). pedogeneza. pe care altitudinile nu prea mari i-au mentinut.) si sectoare inguste. M.Bucegi.cristalin peste sedimentarul eocen si chiar miocen inferior (spre exemplu in sudul Tarii Maramuresului). incat cele mai inalte si mai vechi plaiuri de azi nu pot fi decat post-attice.Martiniuc. au dezmembrat complet suprafata de nivelare post-laramica. in M. dezvoltat la 1000 m – 1200 m. dar sunt foarte frecvente si inversiunile de relief.Nemira.Sircu. corespunzand nivelului Rau-Ses.

brize de munte-vale si nori cumuliformi vara pe muntii din jur. La nivelul local al conditiilor climatice. Particularitatile climato-hidrice si fito-pedologice Datorita orientarii lor meridiane (perpendiculare fata de directia predominanta a dinamicii atmosferice) si latimii destul de mari. mai uscat si mai excesiv se reflecta direct in s t r u c t u r a p a d u r i i : pe versantul vestic fagetele urca pana la altitudini mult mai mari. Asimetria distributiei precipitatiilor se reflecta si in d e n s i t a t e a m e d . Pe acest versant. Exprimand aceeasi asimetrie de origine climatica.Vrancei) acestea se reduc la 10 si chiar 7 l/s/km2. chiar daca precipitatiile sunt mai sarace (ca si solurile. Evapotranspiratia redusa si morfologia plana a unor mari sectoare din depresiuni au determinat un drenaj permanent deficitar.3.1. sub forma efectelor sale morfologice cele mai ample. format in generatii succesive incepand din pleistocen si suprapunandu-se fostului domeniu glaciar. unde verile sunt mai uscate. M. In r e g i m u l scurgerii apelor se remarca torentialitatea indusa de regimul excesiv al precipitatiilor de pe versantul estic. in timp ce pe versantul estic nu depaseste 1300 m. favorabile si prin structura si prin alcatuirea petrografica modelarii fluvio-denudationale explica abundenta reliefului din aceasta categorie genetica si prezenta sa aproape ubicua. in special in sectoarele puternic antropizate (despadurite. vegetale si pedologice ale acestora. iar stratul de zapada dureaza mai mult. mai umed si mai moderat fata de cel al fatadei estice. extrem de severe in anotimpul rece. in schimb. Carpatii Orientali prezinta o asimetrie extrem de clara a etajarii conditiilor climatice si a efectelor hidrice. El se grupeaza in complexe care diversifica si complica morfologia glaciara din unele sectoare inalte. ponderea mare a formatiunilor de flis.Este.influentelor climatice continentale. ceturi groase si durabile. spodice). Complexe morfologice glaciare tipice sunt in M. cu temperaturi coborate. larg raspandit relieful periglaciar.Maramuresului si in M. cu nivel freatic si unghi de taluz natural modificate etc). rasinoasele in amestec cu fagul coboara pana la limita muntilor (600 m).Calimani. extinderea mare a depresiunilor intramontane favorizeaza inversiuni termice frecvente. Mai bogate (si mai uniforme) pe versantului vestic. cu valori de peste 13 l/s/km2.Rodnei si destul de modeste in M. Inversiuni corespunzatoare ale vegetatiei etaleaza molizi pana in partea cea mai joasa si palcuri de brazi si fagi pe rama (mai inalta) a depresiunilor. in M. produc convergente morfologice de tip glaciar la altitudini mai mici si reduc stabilitatea versantilor. in amestec cu coniferele. mai termofil.Tiblesului ajungand pana la 1400 m (insotite de soluri brune) si in mod exceptional. in cele mai intinse mlastini de turba din tara. Climatul fatadei vestice.Bucegi. in timp ce in muntii de pe latura estica si sud-estica (spre exemplu in M. Crionivatia actuala interfereaza cu morfogeneza fluviala (in partea superioara a domeniului acesteia) si. acestea produc si o s c u r g e r e m e d i e s p e c i f i c a mai mare. Raspandirea mare a rocilor gelive. se implica puternic in procese geomorfologice de deplasare in masa. in apropierea sau deasupra plafonului de inversiune. favorabil stagnarii apei meteorice sau provenite din izvoare. are o pondere mai mare decat pe versantul estic. 2. dar pe versantul opus nu apar nicaieri sub 1000 m. creandu-se astfel conditii pentru o pedogeneza hidromorfa si oligotrofa. mantalele groase de grohotis stabilizat si trenele de grohotis activ. iernile mai reci. in structura padurilor de conifere de pe versantul vestic bradul. fagul ajunge la 1600 m.

Spre exemplu. multe pajisti din partea inalta fiind formatiuni secundare.5 – 0.Persani. Obcinele Bucovinei. Dezvoltarea latitudinala apreciabila (aproximativ 320 km) si reducerea treptata a masivitatii de la nord (170 km latime) spre sud (90 km) introduc alte diferentieri ale climei.50 C a temperaturii medii anuale. vegetatiei si solurilor.Apuseni. unde conditiile de clima si sol au permis practicarea timpurie a agriculturii. relativ mai caracteristica fiind numai in M. situatie care corespunde unei diferente de 1. Populatia. In aluviunile din sesuri si terase. la 650 m.Vrancei padurea mixta de fag si molid urca pe alocuri pana la 1600 m. create prin despadurire (in M. variabilitatea climatica. Carpatii Orientali sunt si azi mai greu de traversat fata de celelalte regiuni carpatice. Din aceasta cauza si viata pastorala a fost si ramane mai redusa decat in Carpatii Meridionali. In schimb. In ansamblul Carpatilor Orientali. in M. suprafata pajistilor alpine este mult mai redusa. datorita paralelismului mai multor siruri de culmi. cu pasuri la altitudine mai mica (saua Vladenilor. unele dintre ele fiind construite abia in .Ciucului. ca si in Bucegi (unde pe platoul inalt si pe culmile sudice vin turme ale sacelenilor si branenilor). in timp ce in M.Bargau s. in structura padurilor exista o pondere mult mai mare a rasinoaselor decat in celelalte regiuni carpatice. iar apele mici de iarna sunt mai abundente decat pe versantul moldovean. Favorabilitatea naturala pentru vetre de asezari si fertilitatea acceptabila a solurilor nu sunt insotite insa si de o accesibilitate la fel de mare pentru transporturi. altitudinea mai redusa decat in Carpatii Meridionali si suprafata mare au favorizat dezvoltarea celui mai mare areal forestier din tara si din aria montana (60% din fondul forestier al Carpatilor romanesti).7 – 0. pasul Oituz la 865 m).i e a retelei hidrografice.9 km/km2 in vest si nord-vest si scade la 0.Rodnei nu depaseste 1300 m. cu terase. reteaua de asezari umane.in care s-a pastrat cel mai bine fauna spontana de mamifere si pasari de padure.6 km/km2 in estul Carpatilor Orientali. Trecerile cele mai usoare sunt in sectorul sudic.Aceasta dificultate naturala explica si intarzierea dotarii sectorului nordic cu cai de comunicatie moderne. care este de 0. la altitudini comparabile. Pe versantul transilvanean zapezile se topesc mai timpuriu. mai inalte : Mestecanis (1099 m) si Tihuta (1227 m) pe soseaua Suceava – Bistrita. In nord traversarea implica trecerea unei succesiuni de pasuri.Calimani (unde urca turme ale localnicilor dar si ale unor oieri din Marginimea Sibiului).1. Pangarati (1256 m) si Bucin (1287 m) pe soseaua Piatra-Neamt – Targul Mures (cu parcurgerea cheilor Bicazului). M. Gradul de populare al plaiurilor inalte este mai redus decat in M.activitatile economice Cea mai mare parte a populatiei si asezarilor umane este concentrata in depresiuni si in vaile longitudinale largi. ca si in alte depozite superficiale din lungul vailor se gasesc ape freatice abundente si extrem de mobile.4. De asemenea.Vrancei.a). limitele etajelor si subetajelor urcand sensibil de la nord spre sud. Particularitatile umanizarii. 2. M.Rodnei si M. ceea ce a stimulat si cel mai mare volum al exploatarilor de material lemnos. in M.

specializat in industrializarea lemnului. ca si de influentele romanesti in obiceiuri. Galbenu. Carpatii Orientali prezinta o r e t e a urbana mai d e n s a decat cea nationala. pe valea mijlocie a Bistritei. dezvoltarea larga a depresiunilor. orientarea retelei de vai s. Sacele. Vlahita. segmentul de cale ferata dintre Vatra Dornei si Ilva Mica. Astfel se explica si faptul ca in aceasta ramura orientala se afla cele mai inalte orase din tara: Predeal (1040 m). ambele adaugand insa in profilul activitatilor economice si unitati ale industriei textile). pe langa dovezile arheologice. ca asezare miniera de la sfarsitul sec. Busteni (890 m). d i v e r s i f i c a r e a activitatilor economice a fost impulsionata de abundenta a p e l o r m i n e r a l e. intre Bicaz si Vatra Dornei). Bolovanis. specializat in valorificarea apelor minerale si Nehoiu. Archita s. Covasna. Suprafata mai mare (35. Maramuresului.a. de existenta unei toponimii autohtone (Poiana. datorindu-si statutul urban i n d u s t r i a l i z a r i i (Balan.). unele pastrand inca spre periferie o functionalitate a g r i c o l a (Toplita. liber si treptat inainte de 1775. Sangeorz-Bai s. Bratocea si Siriu). Miercurea-Ciuc.a). datorita unui profil functional ingust.Majoritatea oraselor au avut timp de decenii un d i n a m i s m deosebit (Brasov. Comanestii s. Malnas. organizat apoi. Lemnea.Opreanu. sau Cavnic (aproape exclusiv minier). De asemenea. Necesitati (si posibilitati reale) de indesire a retelei exista. Comanesti.. XII. Slanic-Bai. ele reflectand gradul avansat de populare. feudale. ucraineni (ruteni. dar care au facut eforturi de diversificare a activitatii (Sangeorz. Rasnov. contrastand cu altele. Vatra Dornei. populatia din Carpatii Orientali este mai mozaicata sub aspect etnic fata de alte regiuni carpatice. Sunt insa si situatii in care pe arii destul de intinse nu exista orase si nici macar centre de revitalizare a retelei.). tot de talie mica. Gura Humorului etc. valea Prahovei. Multe orase sunt noi. in Ciuc (in fata pasului Ghimes) si in Giurgeu (in fata pasului Pangarati). secuii in Trei Scaune (in fata pasului Oituz). Izolat au existat si orasele stagnante. au facut ca numarul intersectiilor naturale. XII-XIII : sasii in Tara Barsei (in fata pasurilor Bran. care sa poata constitui nuclee urbane in devenire (spre exemplu. Bodoc. tip de casa si de poarta etc. cel dintre Salva si Viseu s. Numeroasa si deosebit de densa. depresiunea Comanesti). spre exemplu. ca Slanic-Moldova (aproape exclusiv balnear). Piatra Neamt. sub administratia austriaca. Cu cele 38 de orase in perioada actuala. in Obcinele Bucovinei si in Tara Maramuresului au patruns. Zarnesti. port. 1939). Brasovul. Borsec. Viseul-de-Sus). Tusnad-Bai. Sighetul (1334) iar spre sfarsitul sec. Zizin.484 km2). Sacele).a. In acelasi sector nordic au mai fost colonizati germani din Slovacia (zipseri) si polonezi. XIV – Piatra Neamt. care au creat conditii pentru dezvoltarea celor mai numeroase statiuni balneare din tara: Vatra Dornei. in M. . Azuga (940 m). Spatiul relativ restrans in profilul transversal al vailor a impus uneori alungiri exagerate (Comanesti – 8-9 km). datorita colonizarilor organizate de statul maghiar in sec.a. apoi Brasovul (1234). hutuli). cu valente urbigene sa fie mai mare decat in restul Carpatilor (asa sau format. Prezenta anterioara a romanilor pe teritoriile locuite azi de secui si pana de curand de sasi este demonstrata. dezvoltandu-se mai intai Rodna. Viata urbana are de altfel inceputuri vechi.). De asemenea.perioada contemporana (spre exemplu. (S. in unele sectoare aproape sau chiar peste 90% din populatie traind in mediu urban (Tara Barsei.a. Sinaia si Gheorgheni (850 m).

561 loc. Sunt asezari mici.350 m in culoarul Bran-Rucar. pe valea Bistritei intre Bicaz si Piatra Neamt. Pe langa locatiile mentionate.a. Cele mai multe astfel de sate sunt d i s o c i a t e. la izvoarele Trotusului.Calimani. in Carpatii Orientali traia o populatie de 1. Cea mai rapida crestere a populatiei s-a produs in zona de influenta a Brasovului. la peste 1. a fost populata (relativ tarziu) depresiunea mai inalta si mai rece a Dornelor. pe Basca mare s. Ciuc. sectorul central-sudic al Giurgeului si pentru partea vestica a Tarii Maramuresului (valea Izei). Exista insa sate de tip disociat si in sectorul nordic. Vaser. cu mai putin de 500 locuitori. Fabricile de cherestea si-au format. in general.000.) si Ditrau (6.Ciucului. chiar daca mai lenta in ultimii ani./km2. ca si din Bargau. In depresiuni. In ceea ce priveste pozitia vetrelor.). au devenit permanente (Sesuri. cu mai mult de 1.) si Prejmer (4. Scutaru. Dinamica actuala a populatiei confirma Carpatilor Orientali mentinerea calitatii de arie de c r e s t e r e./km2).a.400 m in Obcinele Bucovinei. exista si a s e z a r i de p l a i. pe Bistrita. 1. mai pot fi intalnite in M. in contrast puternic cu alte arii din tara si de pe continent. Acestea sunt asezari d i s p e r s a t e cu gospodarii risipite. Dorna. M. bine adaptate la relief si caracteristice tuturor vailor din partea central-estica. unele arii depresionare mai izolate au asigurat o capacitate mai mare de rezistenta autarhica taranimii libere – spre exemplu in ocolul Campulungului. Densitatile cele mai m i c i corespund masivelor montane bine impadurite. tipic pentru Tara Barsei-Trei Scaune. cu peste 150 loc. relativ recente si provin. din roiri. in bazinul Damucului.841 loc. in special in bazinul Trotusului si pe Valea Bistritei cuprind o insemnata proportie de populatie originara din Transilvania. Joseni (5.752 locuitori.986. Moisei.). Comandau. Desi mai putin caracteristice. uneori depasind 3. Poienile-de-sub-Munte (10. colonii muncitoresti proprii : Vaduri.Leaota (sub 20 sau chiar sub 10 loc. cu timpul. lipsite de vai largi si depresiuni. M. Carpatii Orientali au avut si cel mai intens plutarit (pe Bistrita. pe valea Trotusului. M. numai prin amenajarea lacului Izvorul Muntelui fiind necesara stramutarea a 14.100 m pe Bistrita Aurie si la 1.406 loc. de asemenea.300 m pe marginea depresiunii Dragoiasa etc.200 m pe Basca. pe Bistrita Aurie. Tarcau s. in M. in Tara Maramuresului (8.). La recensamantul din 1992. Moldova.Gurghiu-Harghita. In depresiunile intramontane din culoarul central predomina insa satul de tip a d u n a t. absolut neobisnuita in ariile montane europene. C o n s t r u c t i i l e h i d r o e n e r g e t i c e au modificat mai puternic decat in alte arii montane reteaua de asezari. Valorile m a x i m e sunt caracteristice pentru depresiunile care au imbinat o industrie dezvoltata si diversificata cu o agricultura intensiva. cum sunt cele dintre Vatra Dornei si Brosteni. care urca destul de sus. generand o densitate de 56 loc. pe Casin. ca Harman (3. Bistrita.078 loc.365 m in M. Acestea sunt de regula si satele cele mai mari. Multe sate de pe versantul estic. sate risipite sunt doar in Tara Dornelor. Suceava. plafonul asezarilor de vale ajunge la 1. Trotus etc. in .749 loc.) in Tara Barsei. Negrisoara. Mures) si sate de plutasi specializati.000 persoane. creandu-se la inceput asezari temporare care. Maramuresului etc.961 loc. ca si in depresiunea Intorsurii Buzaului. Neagra Sarului.Bargaului. Moldovita. ca M. Tara Barsei-Trei Scaune si Comanesti.) in Giurgeu. E x p l o a t a r e a f o r e s t i e r a a contribuit la umanizarea Carpatilor Orientali intr-o masura mai mare decat in alte regiuni carpatice. 1. Din acest ocol.Vrancei.500 locuitori. 1. mai fragmentat al depresiunii Giurgeului./km2.Pe fondul unei locuiri rurale cu caracter p e r m a n e n t.

Gura Humorului). Brasov. mai ales din depresiunile dens populate ale Maramuresului si Oasului. pentru exploatari forestiere si pentru cosit. Comanesti. in special de rasinoase. Agas) si Viseului (Viseul-de-Sus. Prundul Bargaului. noi hidrocentrale sunt in constructie pe Buzau la Siriu si Nehoiasu. Borsa). Galautas. Sub aspectul activitatilor economice. valea Casinului) iar in ultimii ani reducerea ritmului exploatarilor miniere determina stagnari sau reduceri ale numarului populatiei. in perioadele trecute au fost foarte caracteristice migratiile temporare pentru munca.000. de la Maneciu pe Teleajen . Ghimbav. mai ales pe vaile Bistritei (Vatra Dornei. Fabrici de mobila de calitate functioneaza la Campulung Moldovenesc. migratii care. uneori in foste arii de crestere (Ostra. Miercurea-Ciuc. extrem de cautate pe piata externa.Bargaului ). Carpatii Orientali se evidentiaza printr-un nivel al industrializarii superior chiar celui al urbanizarii. Mai recent s-a realizat o instalatie de obtinere a u l e i u r i l o r e t e r i c e din cetina. iar pe de alta pentru ca o buna parte din populatia care lucreaza in industria din orase locuieste. desi multe unitati s-au desfiintat prin concentrarea productiei. prin care se obtin anual aproximativ 7. Pangarati. Nehoiu. se mai mentin si astazi. cu unitatile de la Busteni.000 m3 lemn. Au existat insa si sectoare de reducere a populatiei. cea mai importanta fiind la Comanesti si functionand cu carbune local. Codlea. .Vrancei-bazinu l raului Basca.. in Carpatii Orientali se realiza 11% din productia industriala a tarii. In deceniile trecute. Poiana Uzului pe Uz. Trotusului (Lunca-de-Jos. cele mai caracteristice ramuri industriale sunt cele bazate pe resurse proprii de materii prime si energie. Este bine reprezentata si industria c e l u l o z e i si a h a r t i e I. sustinuta de cele mai mari exploatari forestiere din tara. Ialomita (Dobresti. p l a c i f i b r o – l e m n o a s e. sau amenajate in barajele lacurilor de alimentare cu apa: Paltinu pe Doftana. construite pe Bistrita (Stejaru. in forme atenuate. in sate. Piatra Neamt). Balan). Foarte insemnata este in Carpatii Orientali industria lemnului. Targul Secuiesc. Ditrau s. Moldovei (Frasin. Foarte multe fabrici de cherestea se insiruie si astazi pe vai. Moroieni si Scropoasa). Spre deosebire de regiunile extracarpatice. Zarnesti. la Sighet.zonele miniere Ostra si Baia Sprie-Cavnic.a. In industria electro-energetica predomina hidrocentralele. chiar pe fondul unor deficite migratorii (Tara Oasului. pe Colibita si pe Bistrita mijlocie la Borca si Poiana Teiului. unele sectoare marcheaza insa in continuare cresteri. Ghimbav. pe de o parte deoarece numeroase unitati industriale mici au fost dispersate in aria rurala. Covasna. la Pangarati. Tarcau. Acestora li s-au adaugat mari combinate de industrializare a lemnului. Datorita bilantului demografic permanent pozitiv. pe Dambovita la Dragoslavele. lacurile de pe Tarlung si de pe Firiza. Termocentralele sunt mici. sortare si uscare a semintelor de conifere.ca urmare a reducerii ritmului exploatarilor forestiere (in M. in special cele de campie. Vaduri si Batca Doamnei). in care pe langa c h e r e s t e a se produc si p l a c i a g l o m e r a t e. In ceea ce priveste miscarea m e c a n i c a . de fapt. m o b i l a etc. M. cu o populatie care reprezenta 10% din totalul national. iar la Sadova a functionat o instalatie de recuperare. Gheorgheni.

de calificarea fortei de munca. Pietrisul din glacisurile piemontane ale depresiunii Tara Barsei-Trei Scaune se valorifica intr-o mare intreprindere de p r e f a b r i c a t e din b e t o n. Primul loc in cadrul acestei categorii revine industriei c o n s t r u c t i i l o r de m a s i n i si a p r e l u c r a r i i m e t a l e l o r. la Balan. marea cariera de dolomite cristaline de la Izvorul Muresului asigura centrelor siderurgice din tara mari cantitati de fondant.000 t/an) si la Brasov. Tarnita. Baia Borsa. Cristian.a. articole de cauciuc si din mase plastice. Celelalte ramuri industriale s-au dezvoltat mai mult in functie de traditia mestesugareasca. precum si de linia politica a distributiei spatiale mai omogene a productiei industriale.000 t/an) si intrand in ultimii ani sub administratia concernului Lafarge. La Ferneziu functioneaza o instalatie de bioxid de mangan electrolitic. initiata prin uzina de fonta de la Vlahita (acum inchisa) si reprezentata prin mici otelarii si turnatorii de fonta care functioneaza pe langa intreprinderile mecanice din Brasov. aceea a concentrarii minereurilor in numeroase instalatii de flotatie. la Brasov. cu cel mai vechi si mai important centru (al doilea dupa capitala) la Brasov. In metalurgia neferoaselor nu functioneaza decat prima treapta tehnologica. camioane.000. Baiut. Sfantul Gheorghe). suruburi etc. Covasna. Argilele refractare sunt valorificate pentru producerea c a r a m i z i l o r r e f r a c t a r e in Tara Barsei si in jurul sau. cea mai cunoscuta este cea de la Feldioara. medicamente din plante la Pangarati s. In industria textila este deosebit de caracteristica industria l a n i i. rulmenti. Pe langa acestea.Industria materialelor de constructie produce mari cantitati de c i m e n t si v a r. la Brasov. Industria chimica este destul de modesta : se produc coloranti la Codlea (initial pe seama carbunelui local). orientate spre confinarea la sursa a emisiilor de pulberi. initial pe seama oieritului traditional (la Brasov. Lunca Calnicului.a. dezvoltata in gruparea Brasovului. la Brasov. Cavnic s. mase plastice la Rasnov. Centre mai mici sunt Ghimbav (pentru elicoptere. care in perioada anterioara au avut un puternic si complex impact negativ. Azuga si Comarnic. Ghimbav. angajat si in importante actiuni de retehnologizare. obtinut pe baza minereului din bazinul Dornelor iar Baia Sprie este singurul centru de separare a wolframului din tara. material rulant. Concentratele sunt trimise apoi pentru industrializare finala in alte unitati din tara sau se exporta. Azuga. Herja. utilaj industrial. produse electronice si de mecanica fina. Gheorgheni s. gruparea de la Bicaz-Tasca avand cea mai mare capacitate din tara (4. precum si intreprinderile integrate de filatura si tesatura de la Gheorgheni si Negresti-Oas. Mici instalatii traditionale de producere a varului se pastreaza inca pe valea Bicazului si la poala Raraului. Baia Sprie. Gura Humorului. Destul de restransa este si siderurgia. Dintre fabricile de c a r a m i d a si t i g l a . . Petrolul extras se rafineaza la Darmanesti (rafinaria are o capacitate totala de 700. construite in apropierea minelor. Fundul Moldovei.a. Gruparea este urmata de capacitatile de la Comarnic si Brasov. Cultura i n u l u i alimenta mai bine in deceniile trecute topitoriile de la Joseni si Reci. Acolo se produc tractoare (unitatea asigura 87% din productia nationala).

pe langa bovine si ovine. Urmeaza.. plante furajere (trifoi). Toplita si Brasov. Brasov s. multe dintre ele aflandu-se in stranse relatii tehnologice cu industria brasoveana. Pieile sunt mai slab valorificate. Culturile. Remetea. fabrica de stofe pentru mobila din Gheorgheni). Sfantul Gheorghe (piese auto). sfecla de zahar. si cele de produse din carne de la Piatra Neamt. acele ramuri ale industriei t e x t i l e care folosesc pentru tesaturi fire sintetice (spre exemplu. cea a berii de la Brasov. Sighet. dar are o pondere insemnata si c u l t u r a p l a n t e l o r. Brasov. In toata perioada postbelica. In cadrul celui de al doilea tip de agricultura zootehnia continua sa se mentina pe primul loc. Ozun. Acest tip de agricultura este caracteristic marilor depresiuni din partea central-sudica (Tara Barsei-Trei Scaune. Moldovei. extrem de necesare in mica gospodarie taraneasca. este cel cu predominanta neta a z o o t e h n i e i. pe suprafete mult mai mari. Tohan (motorete si biciclete).avioane usoare. Pe suprafete mici se cultiva cartof. sau tesaturi pentru confectii (Targul Secuiesc. se inregistreaza cea mai mare densitate a cabalinelor din tara. O astfel de agricultura se practica in sectorul estic al Tarii Maramuresului.). Sfantul Gheorghe. unde functioneaza si herghelia de la Lucina. Pe seama materiei prime de origine animala functioneaza fabricile de produse lactate de la Vatra Dornei. sunt dominate tot de cartof si plante furajere.a. Trotusului s. Structural. pe vaile Sucevei. Sinaia s. Nehoiu. Sighet. Targul Secuiesc si Sighet (suruburi). Sfecla de zahar se prelucreaza la fabrica de zahar de la Bod. Viseul-de-Sus. Rasnov (scule). dar o proportie insemnata a populatiei active a fost permanent antrenata in activitati agricole. Cele mai recente unitati au fost cele de la Gheorgheni.a. Sighet etc. pentru lucrarile agricole si pentru transportul pe drumuri grele. ca urmare a cresterii ponderii furajarii cu plante cultivate. uneori acoperind pana la 60% din putinul teren arabil (pe valea mijlocie a Bistritei). agricultura a avut in Carpatii Orientali o pozitie secundara fata de industrie. Miercurea-Ciuc (tractoare pe senile). Sacele (echipament electric pentru autovehicule). Campulung Moldovenesc. cu exceptia ultimilor ani. Baraolt. Negresti-Oas. Se cresc in special bovine si ovine. Cerealele produse alimenteaza industria moraritului si panificatiei de la Brasov. dar pe alocuri se mentin si efective importante da cabaline. care avea 1000 locuri de munca pentru producerea de electromotoare. in aceeasi categorie de motivatie functionala. fire diverse pentru tricotaje (la Brasov. Sangeorz-Bai). bumbac din import (tesatoriile si filaturile din Miercurea-Ciuc. Miercurea-Ciuc. Piatra Neamt (utilaj agricol) etc. sau derivand din descentralizarea unitatilor industriale din Brasov. planoare). in care cultura plantelor este neinsemnata. La Vatra Dornei functioneaza intreprinderi specializate in reparatii de utilaj minier si forestier. capabile sa absoarba multa forta de munca si sa acopere in mod traditional o buna parte a necesitatilor de consum. Bistritei. se evidentiaza trei tipuri de agricultura. iar pe baza acestuia functioneaza industria produselor zaharoase de la Brasov. In Obcinele Bucovinei. in Tara Dornelor. in. Cartoful este materia prima pentru . producatoare de piese turnate pentru masini-unelte si de la BogdanVoda. Azuga etc. secara si ovaz. Piatra Neamt. Gura Humorului si Campulung Moldovenesc). In cresterea animalelor se inregistreaza o proportie mai mare a porcinelor. orz. Primul.a. Sinaia (pompe de injectie). La altitudini mai mici patrunde si porumbul. dar se adauga destul de mult grau. Ciuc). capacitati de prelucrare mentionabile fiind numai la Campulung Moldovenesc.

Paltinoasa – Ilva Mica. 985 m).5. Brasov – Campulung (prin culoarul inalt Bran Rucar.Calimani.256 m si pasul Bucin. c u l t u r i i p l a n t e l o r de c a m p si p o m i c u l t u r i i. Gruparea montana cu caracter de tranzitie spre Carpatii Meridionali (a Bucegilor)2[2]. 816 m). orientate NNV-SSE : Muntii axului cristalino-mezozoic. M. dar si arii intinse aproape necunoscute pentru turism (M.Gutai. Bicaz – Gheorgheni – Sovata (peste pasul Pangarati. Muntii vulcanici. Acest tip este caracteristic pentru partea vestica. 1. M. Ca pretutindeni. 1. Pentru al treilea tip de agricultura este caracteristica ponderea comparabila a z o o t e h n i e i. Vatra Dornei – Sighet (peste pasul Prislop.Maramuresului. Exista arii cu o infrastructura adecvata. valea Prahovei. 1. Ulucul depresionar central. 2. 1. Muntii flisului.Rodnei. Sansimion si Ozun. aproape integral paralele.287 m).105 m). ca si pentru Tara Oasului. M.1. izvoare minerale.416 m). Negresti-Oas – Sighet (peste pasul Huta. valea Bicazului. Sacele – Valenii-de-Munte (peste pasul Bratocea. spre exemplu. a Tarii Maramuresului. Vatra Dornei – Bistrita (peste pasul Tihuta. capabile sa atraga fluxuri turistice importante (M.).Ceahlau. Targul Neamt – Toplita (peste pasul PatruVoda. Baia Mare – Sighet (peste pasul Gutai. 900 m si pasul Sarmas.100 m). 1.1. climat) este foarte inegala. M. La Sighet functioneaza si principala unitate de semi-conservare a fructelor din Carpatii Orientali.Harghita). Reteaua de cai ferate fiind destul de rara.Tarcau s. legaturile transcarpatice sunt completate de sosele. care este reprezentata prin patru artere transcarpatice (Salva – Viseu – Sighet. 1. transporturile au o insemnatate deosebita. Cu argumentarea anterioara a apartenentei gruparii montane a Bucegilor. Unitati spatiale Avand in vedere consecintele evolutiei geologice si paleogeografice a Carpatilor Orientali. 1. M. 1. 587 m). arii cu un grad mediu de dotare (M. Campulung Moldovenesc – Radauti (peste pasul Trei Movile. 2. mai joasa si mai calda. M. 1. valea superioara a Oltului). Targul Ocna – Ciceu si Comarnic – Brasov) si de o artera longitudinala (Brasov – MiercureaCiuc – Toplita – Deda).290 m). 987 m).Barsei. Prin specificul lor acestea urca la altitudini mai mari si admit pante mult mai accentuate.1. Legaturile la distanta sunt asigurate in primul rand de calea ferata.Bucegi. personalitatea geografica a marilor morfostructuri este exprimata concret prin cinci subunitati.040 m si pasul Ciumarna.fabricile de spirt si amidon de la Targul Secuiesc. Valorificarea turistica si balneara a potentialului natural (peisaj. Miercurea-Ciuc – Odorheiul Secuiesc (peste pasul Vlahita.a.272 m). dar mai ales ca pentru o arie montana.227 m). Targul Secuiesc – Onesti (peste pasul Oituz. definirea principalelor subunitati se poate realiza prin aplicarea criteriului morfostructural. Muntii axului cristalino-mezozoic 2 .5.

M. depasesc spre nord frontiera nationala. M. orientate conform structurii de ansamblu. sinclinalul Haghimasului s. pastrat fragmentar. a Tarii Maramuresului. probabil. Tisei Albe si Ceremusului Negru.Giurgeu. separate de afluentii de pe dreapta ai Viseului. Astfel. ceea ce le-a creat un aspect de masive-blocuri. Ca in cea mai mare parte a Carpatilor Orientali.a. Caracteristici morfologice si vegetale alpine se realizeaza numai in M. monoton. Primul este situat intre valea Tisei si izvoarele Trotusului. masiv. ingustandu-se treptat spre sud si cuprinzand M. cu toate consecintele lor asupra modelarii reliefului. cel mai vechi relief de modelare ciclica este nivelul post-attic Cerbu. invecinandu-se cu M.900 m).937 m in varful Pop Ivan si trimite prelungiri radiare spre sud-vest. uneori mai inalte. O parte din aceasta cuvertura de sedimente are dispunere anormala.Persani.Suhard. Mestecanis. antrenate inegal in cele mai recente miscari de inaltare. au aspectul unui arc de cerc larg.Persani ramanand chiar sub 1. frecvent in pozitie sinclinala. Datorita efectelor puternice ale orogenezelor alpine. mai inalta. r e l i e f u l muntilor cristalinomezozoici se prezinta sub forma unor culmi paralele. care se mentin in cea mai mare parte la nivelul etajului forestier. care depasesc 2.Haghimas. Fragmentar.Rodnei. In sudvest trec gradat spre partea estica.Rodnei. datorita activarii puternice a modelarii externe de catre orogenezele alpine. pe suprafete nu prea mari . Muntii Maramuresului . In sud si sud-est se intind pana la pasul Prislop si valea Bistritei Aurii. fapt care explica diferentele mari de altitudine dintre M.Rodnei si M. acesta se mai pastreaza pe marginea estica a axului (sinclinalul Raraului.200 m. intre izvoarele Trotusului si defileul Oltului de la Racos fundamentul cristalin si. cu exceptia sectoarelor modelate glaciar. In substratul g e o l o g i c soclul cristalin vechi afloreaza frecvent.Bistritei Mijlocii.100 m . In rest predomina un peisaj de munti mijlocii sau chiar mici. invelisului vegetal si solurilor. NNV-SSE. orientat spre sud-vest. M. nivelul post-romanian. Acest ecart altitudinal destul de mare genereaza diferentierile c l i m a t o –h i d r i c e corespunzatoare. care se desfasoara intre valea Tisei si valea paraului Sercaia. desi adaptarea la structura este mai putin evidenta decat in subunitatea de flis. fiind de fapt un rest al panzei transilvane. Litologic este constituita din calcare triasic-jurasice si conglomerate cretacice. care au indus formarea unui relief mult mai variat decat cel de pe roci cristaline. M. este mult mai larg dezvoltat.Harghita.000 m si aproape toti ceilalti munti (1. M. greoi. Rarau si M. continuandu-se pana la culoarul format de vaile Tisei.Bistritei Aurii.Maramuresului. O r o g r a f i c. scufundate si acoperite de magmatitele pliocen-pleistocene ale M. cele mai importante sunt .500 m – 1. in el inscriindu-se majoritatea interfluviilor montane cu altitudinea de 1. sub forma de lambouri si petece (de acoperire). constituie o subunitate discontinua.).Rodnei.1. ca unitate naturala. prin care cea mai mare parte a invelisului sedimentar mezozoic a fost inlaturata. M. iar spre est valea Tibaului ii separa de Culmea Tapului. Culmea principala se inalta pana la 1.300 m. Al doilea constituie extremitatea sud-vestica si este reprezentat prin M. intrerupta in partea sa central-sudica de avansarea spre est a muntilor vulcanici. In neogen si cuaternar muntii acestia au fost fracturati si reintineriti prin inaltari puternice. Intreruperea produce astfel doua sectoare montane foarte inegale.Catena centrala. invelisul sau de sedimente mezozoice sunt fracturate. Dintre acestea. care se desfasoara intre confluenta Viseului cu Tisa si confluenta Tibaului cu Bistrita.

Casla. culmea Bardaului (intre vaile Ruscovei si Vaserului). pe vaile Casla si Secu. cu zacamintele de la Burloaia si Baia Borsa.Cearcanu ea sectioneaza.a.culmea Farcaului (1.Metaliferi).957 m). s. Sub efectul conditiilor climatice din pleistocen.Maxim s. atat sedimentarul paleogen cat si cristalinul care sariaza depozitele respective. constituite din roci cu rezistenta diferita (argile. micasisturile.Maramuresului. iar rocile slab rezistente lasand loc unor largiri depresionare. in culmea cu profil bine marcat Farcau-Mihailec. intre 1. amfibolitele. prezentand culmi ample. intr-o prelungire a flisului paleogen. pe gnaisele. ca si stratificatiile cristalinului. masive. calcare. cele mai vechi fiind niste bazalte si dolerite triasice din sedimentarul transilvan (sincrone celor din sectorul montan mehedintean si din vestul M.200 m. iar cele mai noi.a.600 m – 1.Sarcu. culmi mai scunde si versanti cu dinamica activa pe cristalinul epimetamorfic. bicarbonatate.).. la 1. marne. in cazul complexelor argilo-marnoase (M. Vinisoru. sectionarea cristalinului mezo-metamorfic generand sectoare de chei salbatice (spre exemplu pe valea mijlocie a Vaserului). Pe complexele de flis cretacic. au generat versanti cuestiformi si abrupturi structurale. ca si o serie de roci magmatice. culmea Toroiaga (intre vaile Vaser si Tasla) si culmea Cearcanu (intre Tasla si pasul Prislop). relieful are caracteristici statice si dinamice corespunzator diferite.957 m). de varste diferite. sisturi disodili ce. andezite si diorite neogene. datorita convergentelor morfologice induse de eficacitatea proceselor de crio-nivatie subactuala si actuala.800 m culmile montane reprezinta fragmente ale suprafetei de nivelare Cerbu. Corespunzator aflorimentelor fundamentului cristalin mai dur sau format culmi greoaie. in cazul conglomeratelor cretacice de Bardau (Pietrosul Bardaului). antrenand o mineralogeneza de tip hidrotermal (sulfuri complexe) si hidromineralizatii predominant carbogazoase. altitudini de peste 1. C o n s t i t u t i a g e o l o g i c a foarte variata a M. menilite.a. feruginoase.a. Dispozitia stratelor in complexele sedimentare.800 m si versanti in general stabili. pe valea Vaserului. in bazinul mijlociu al Vaserului s. tipica fiind cea de la Poienile-de-sub-Munte. a carei varsta post-stirica (post-attica) este demonstrata de faptul ca in M. din sud . ca si pe rocile mai putin rezistente din cuvertura sedimentara a panzelor transilvana si bucovinice. Acelasi reflex petrografic este caracteristic si pe vaile raurilor.200 m si versanti extrem de instabili. modelarea glaciara si periglaciara a creat circuri simple (in Farcau) si chiar complexe de circuri (Pietrosul Bardaului). astfel incat raurile si-au impins obarsiile spre NE. Tectonica de inaltare a stimulat puternic modelarea fluviala.Maramuresului a generat un r e l i e f diferit. din extremitatea nord-estica si pe cele transgresive de flis paleogen. Suprafata de nivelare Mestecanis. Au rezistat foarte bine modelarii externe rocile mezo-metamorfice. cu roci de constructie si izvoarele carbogazoase. ca si de disponibilitatea scoartelor . uneori mai greu identificabile. predominant in fundamentul M. M. marnocalcare bituminoase. dispuse intr-o coarda ce subintinde arcul de cerc – in Pop Ivan. Primele au conservat altitudinea maxima din M.Cearcanu (Cearcanu. marnoase. pe Ruscova.a. microconglomeratice. s. este mai putin clara. Podul Cearcanului.. dintre care cel mai important este cupola masiva Toroiaga.. calcice Suligu. conglomerate s. Comanul).Novatului. muncei de 1.). traversand aceasta bara cristalina.Maramuresului (1. Celorlalte le corespund cateva corpuri subvulcanice. cele mai cunoscute fiind in M. gresii calcaroase. cloro-sodice. Lostun.sudvest. Dupa I. la acelasi nivel. cuartitele seriilor cristaline mezo-metamorfice. situata intre vaile Repedea si Ruscova.

Maramuresului sunt numai trei asezari permanente. smardar. Hidromineralizatiile generate de vulcanism se combina cu tipuri hidrochimice dominate de prezenta fierului. mai sus de 900 m. Cele mai recente activitati economice sunt exploatarea minereurilor neferoase din M. Relativa izolare. a andosolurilor (formate sub vegetatie subalpina si frecvente la altitudini de peste 1. care urca dinspre Tara Maramuresului uneori pana la 1. initial oieritul a fost predominant. In zootehnie. in mod spontan. mistret. mai restranse decat in alti munti. In rezervatia naturala Cornul Nedeii – Ciungii Balasinii (480 ha) este protejat cel mai mare efectiv de cocos-de-mesteacan din tara. 1998) prezenta unor rendzine cambice si litice (pe aflorimente carbonatice. in tipologia si distributia spatiala a solurilor se remarca (Secu. constructii de locuinte. ca si spre contactul cu Tara Maramuresului si pe valea Ruscovei. deseuri din prelucrarea primara a lemnului. In partea inalta a tuturor culmilor care depasesc 1. Lucrarile de amenajare si exploatare (constructii de drumuri. In Poienile-de-subMunte si la Repedea. cerb. dominante in partea nord-estica. C l i m a este aspra. asigurand a p e l o r curgatoare o alimentare permanenta si debite mari. satele mentionate (in special primul) avand o populatie extrem de numeroasa. desi prin vanat abuziv au fost exterminate bovideele mari (ultimul exemplar de zimbru a fost vanat in 1852 pe valea Tibaului). Activitatile economice traditionale. uneori exceptionale. Cr. despaduriri abuzive care reactiveaza mase de grohotis s. capra neagra s. transportat pe cai ferate inguste in bazinul Vaserului (odinioara prin flotatie) si cu mijloace auto pe valea Ruscovei. Sunt insa numeroase exemplare de urs. cu ierni lungi de peste o jumatate de an si cu zapezi abundente. in Podul Cearcanului s. brad.700 m se dezvolta un complex vegetal subalpin. Poienirile. sate de vale. Se considera ca alunecarile de teren de mare amploare. sunt silvo-zootehnice. s-au facut insa mai ales la acest nivel subalpin.de alterare (de pe cristalinul epimetamorfic si de pe sedimentarul de flis) pentru procese de deplasare in masa. minelor asociindu-li-se si instalatiile de preparare (concentrare) de la Baia Borsa. Padurile de conifere (cu molid.a. Corespunzator conditiilor climatice.400 mm.700 m in Toroiaga.). In cuvetele de origine glaciara si nivala s-au acumulat apele unor lacuri (Taul Vindirelului. lup. ienupar. ca si despaduririle mai intense din ultimii ani. arin de munte. S-a exploatat si se exploateaza inca mult lemn.a. U m a n i z a r e a este mai putin intensa. precum si forme specifice de poluare/degradare a solului (datorate unor pulberi din halde. corespunzatoare unor valori medii multianuale ale precipitatiilor care depasesc 1. mai scunda.Toroiaga (Baia Borsa-Burloaia si Noviciori) si a andezitelor. au provocat degradari . ras. dintre care una foarte noua (colonia miniera de la Baia Borsa). haldare.).. iar dintre pasari sunt destul de bine reprezentate tetraonidele. Fata de caracteristicile pedologice generale ale ariei montane. iar pe culmi sunt de peste 1. amenajarea iazurilor de decantare etc.360 m.650 m – 1. La adapostul masivelor forestiere f a u n a este mult mai bine pastrata decat in alte sectoare montane. cu tufarisuri de jneapan. localnicii sunt ruteni.). partial stabilizate sub padure. ulterior trecandu-se la cresterea preferentiala a bovinelor. cu fag. Taurile Bardaului). Piciorul Caprei s. se amesteca pe latura sud-vestica. a sulfului in unele sedimente oligocene s.a.a. zada si tisa). in Mihailec.a. predominante si astazi. In M. specificul etnic/religios si ocupatiile de baza explica si comportamentul demografic intens natalist. muntii sunt acoperiti aproape integral de o v e g e t a t i e forestiera. Vaserului si Ruscovei a rezistat.. Spre obarsiile paraielor sunt inca multi pastravi iar pe cursurile superioare ale Viseului.000 mm in depresiuni. ca reflex al potentarii reciproce a influentelor climatice atlantice si boreale. lostrita. au fost declansate in conditii periglaciare pleistocene. in cristalin.

de mici dimensiuni.Nordon.Stiol si la 1. Galati.Morariu.Suhard.Inau. neobisnuite in Carpatii Orientali.Maramuresului si M. Vaile care separa aceste culmi sunt adancite puternic (cu 600 m . Dislocatii tectonice corespund si limitelor de vest (valea Salauteipasul Setref-Valea Carelor). post-attica). I. explica altitudinile mari. masivul se prezinta sub forma unei culmi principale de aproximativ 50 km. gnaise. sinuoasa si asimetrica. Substratul g e o l o g i c este esentialmente cristalin. Gargalau. cu o pondere mai mare fata de M.Tiblesului si de est (valea superioara a Viseului-pasul Prislop-valea superioara a Bistritei Aurii-pasul Rotunda).1. din care se orienteaza spre nord si spre sud culmi secundare. structura complicata insa si printr-o basculare generala N-S. fenomene de poluare a apelor de suprafata si freatice etc. dacite. Cele mai clare sunt identificate la 1. dar si in nord-est.000 m (Rebra.Maramuresului este foarte mare. in lungul carora M.post-valaha). Stilul plicativ initial. dar insuficienta retelei de drumuri si a capacitatilor de cazare (exista un singur camping. precum si o serie de vestigii ale modelarii ciclice. .Rodnei domina Tara Maramuresului si contacteaza gradat Dealurile Nasaudului. sau Cerbu. Puzdrele. cuartite.700 m – 1. ca si tectonica de inaltare specifica horsturilor. mai putin inalte si mai domoale.300 m. din seria de Rebra-Barnar.800 m. 1933. calcare cristaline. ceea ce a perpetuat si o diversitate de opinii asupra numarului si varstei nivelurilor respective (A. O r o g r a f i c. menilite. i-a imprimat cristalinului o structura specifica. a unor magmatite intrusive mai vechi – granite. diorite si a unor roci subvulcanice neogene – riolite. in nord si falia Somesului Mare. 1937. in cateva interfluvii marginale. accentuata prin inaltarea generala determinata de orogeneza valaha. spre M. culmile nordice sunt scurte. Cele care se inscriu in versantul sudic sunt prelungi.303 m in varful Pietrosul) si abrupte. Rocile epimetamorfice afloreaza in special in partea central-sudica. in sud. Varful Omului). calcare. Cele mai importante dintre acestea sunt falia Dragos-Voda. cu supracutari inspre NE. sisturi bituminoase – acopera transgresiv cristalinul.250 – 1. Potentialul turistic natural al M.ale versantilor. Masivul Rodnei este un puternic horst cristalin. Varful Laptelui.Maramuresului. Inscriindu-se in asimetria generala. alungita pe directie est-vest. dure – micasisturi. in M. orientat oblic fata de directia generala a liniilor structurale din Carpatii Orientali si care a evoluat in cadrul unei retele de fracturi profunde. ale masivului. distribuite pe un ecart altitudinal destul de mare si uneori greu racordabile.000 m). Bistritei Aurii si Somesului Mare (suprafata Rotunda – Mestecanis .Sircu. Cu aceste motivatii tectono–structurale si petrografice complexe. la Poienile-de-sub-Munte) fac ca acesti munti sa fie foarte putin cunoscuti. in bazinul Aniesului. orientat SV-NE. Culmea este marcata de varfuri care nu coboara sub 2. amfibolite. T. r e l i e f u l prezinta asimetria spatiala si altitudinala mentionata. spre vaile Viseului. 1961). spre M. foarte variate ca aspect. inalte (2. mai inalta totusi in NE fata de SV. In extremitatea vest – sud-vestica depozite sedimentare cretacic superior-paleogene in facies de flis si cutate – gresii. Prezenta masiva a unor roci mezometamorfice. care intrerupe marele uluc depresionar central. in special pe sedimentarul paleogen din vest – sud-vest (suprafata Batrana. andezite. asimetric.

Cel mai original efect morfologic este creat insa de calcarele (sedimentare) eocene si de calcarele cristaline. Formele cele mai caracteristice ale reliefului fluvial sunt vaile. Lala).m. valea superioara a Gersei). pe care s-au produs fenomene de carstificare. Stiol ar fi jonctionat. cu aspect de custuri (mai putin spectaculoase decat in Carpatii Meridionali).700 m.Rodnei veritabile caracteristici alpine.Sircu.a. modificate prin modelare glaciara in cursul lor superior si aproape fara terase. Stiolul. Spre exemplu.Desi structural substratul este destul de diferentiat.Sawicki si I.) separate de culmi ingustate si ascutite. lapiezuri si pesteri de dimensiuni modeste (Baia lui Schneider. intre circul Izvorul Cailor si Valea Fantanii. cu galerii ramificate pe mai mult de 11 km. puternic adancite si in general inguste. Rebra. imbraca baza abrupturilor. rocile metamorfice si magmatice sustinand sectoarele cele mai inalte si mai masive(Pietrosul si Puzdrele pe cuartite. Pot fi citate totusi culmi pe structuri de sinclinal inaltat (spre exemplu culmea Corongis. Cele doua domenii morfogenetice interfereaza. urmate de vai glaciare cu morfologie caracteristica (Pietroasa. o serie de trepte structurale apar in profilul longitudinal al vailor glaciare. efectele morfologice sunt mai putin vizibile. primele doua cu ghetari de vale. una dintre cele mai frumoase fiind pe calcare cristaline. cu cel de la obarsia Vaii Fantanii. care au diversificat si complicat relieful glaciar din partea inalta si care domina intregul palier altitudinal de peste 1. dar mai ales in calcarele eocene din vest – sud-vest. ultima numai cu ghetari de circ) au imprimat M. pe acelasi versant sudic. dupa L. in cea mai mare parte active. extrem de active pe arealele despadurite din sectorul sud-vestic. Deosebit de active au fost (si raman) procesele de modelare crio-nivala. mai greu corodate. sapate in roci magmatice si tronsoane largi. Grohotisuri.d. In tot lungul culmii principale si indeosebi pe latura sa nordica se insira complexe de circuri glaciare (Pietrosul. potcoave si ghirlande nivale. accentuand pragurile si producand cascade. iar sedimentarul din sud-vest fiind in mare parte inlaturat prin modelare externa si generand culmi care abia depasesc 1. Precedate de o modelare fluviala intensa. Inau s. unde pe fata de strat a evoluat si cea mai lunga pestera din Carpatii Orientali. in sedimentarul paleogen („depresiunile” Sant. Acumularile de gheata au fost uneori masive. sustinuta si de calcare cristaline) si vai care muleaza partial structuri sinclinale (spre exemplu. ca si caracterul de mare hog-back al abruptului nordic. Doline. valea superioara a Somesului Mare se prezinta sub forma unei succesiuni de tronsoane inguste. Sub altitudinea mentionata. pe care morenele frontale c oboara pana la 1000 m. pietre glisante si terasete de solifluxiune se insiruie si se succed pe versanti s. cu adancime de peste 240 m). amploarea determinata tectonic a eroziunii in adancime reducand conditiile acumularii . alternand cu valuri si torenti de blocuri. cu o extensiune mai mare a proceselor periglaciare pe versantul nordic si in sezonul rece.700 m. Alternantele de roci cu rezistenta diferita au determinat evolutia diferentiata a vailor. Rodna si Maieru). Bila. circuite hidrogeologice complicate etc. avenuri (Jgheabul lui Zalion.a. producandu-se chiar fenomene de transfluenta : se pare ca ghetarul de sub vf. Puzdrele. Alcatuirea petrografica se impune in primul rand prin diferentieri altitudinale. pe Valea Vinului) sunt caracteristice in sectoarele de calcare cristaline. peste sea. De asemenea. efectele glaciatiilor cuaternare (trei faze . de pe versantul sudic. Inaul pe micasisturi). Izvorul Tausoarelor. morfogeneza este dominata de modelarea fluviala si de procesele de versant.

Repedea. cu asimetrii (N-S) caracteristice ale gradientilor termici si pluviometrici si cu o dinamica a aerului din ce in ce mai puternica spre altitudinile mari. izbucul Izei. Se mentin efective importante de urs. acumulari fluviale nu s-au identificat decat pana la 20 m. zagani.Rodnei se distribuie intr-o retea densa (!.750 m) exemplare de zambru. vulpe. Pe fondul climatic rece s-au mentinut si o serie de relicte glaciare. Anies. In Rodna sunt numai 80 zile pe an fara inghet. . predominant forestiera. ansamblul purtand denumirea locala generica de „durzau” si constituind habitatul preferat al cocosului de mesteacan.Lagopus mutus. Cele 23 de lacuri din circurile glaciare (Lala. cu temperaturi medii care coboara sub -160C. Fara posibilitatea reconstituirii fondului faunistic bogat al acestor munti (in care pana in secolele trecute mai existau bouri. Intre apele subterane se remarca cele cantonate in scoartele de alterare groase de pe cristalinul epimetamorfic. zimbri. precum si o serie de endemisme . lup.) completeaza volumul apelor de suprafata.400 ha si evoluata pana la regim de parc national).-20C). iar la limita superioara (in medie la 1. versantul nordic (Batrana. pe trasee paralele. iernile sunt lungi si aspre.300 m1. Ca reflex al alimentarii bogate si relativ constante din ploi si zapezi. in structura carora se remarca zada si tisa.). fapt care explica si plafonul poienirilor pentru fanete destul de coborat.5-8. r a u r i l e din M.Rodnei exprima la valori maxime influenta reliefului. de zapada . compozite (Saussurea porcii). V e g e t a t i a M. Rebra. in valea Gersei etc. resurgenta de pe valea Telcisorului – cu arie principala de alimentare departe. Silene. se distribuie etajat si asimetric. 1988). care ajung pana in marginea circurilor (de exemplu in circul Lala). Altitudinile mari. spre est. au fost recolonizate capra neagra si marmota alpina. ca si cele antrenate in circuitele carstice subterane. iar dintre pasarile deosebite cocosul-de-munte. potarnichi albe. cerb. morfologie glaciara. o constituie valea Somesului Mare. C l i m a M. Buhaiescu. Gentiana.Maramuresului. elemente de flora si fauna).aluviunilor (ca si ale pastrarii morenelor laterale). Cormaia. insotita de 6 niveluri de terasa. extrem de viguroase.a.Sircu. Lala) si cel sudic (Gersa. caracteristice unor arii destul de intinse. notabila. cu efect de spulberare a zapezii spre nord-est si de acumulare a ei in caldarile glaciare adapostite (spre exemplu. au asigurat conditii climatice prielnice si etajului alpin. cel putin pe versantul maramuresan. umbelifere (Heracleum carpaticum). cu etajarea termica (40C.(spre exemplu. Inaul.Rodnei. mai bine dezvoltat decat in M. elani. vulturi plesuvi s. Singura exceptie.caryophilacee (Lychnis nivalis). Izvorul Bailor). Galati s. cu o larga dezvoltare a padurilor de molid. Campanula. Pe Bistrita Aurie.400 mm). a precipitatiilor (900 mm . inca din perioada interbelica (1932) s-au constituit rezervatia Pietrosului (ajunsa treptat la 6.400 m) pe versantul sudic. pana la altitudinea relativa de 200 m (I. Putreda. in cadrul caruia se remarca tufarisurile si pajistile subalpine cu jnepenisuri dense si campuri de smardar.2 m3/ha. sau chiar 8 niveluri (I. jder. al pozitiei si caracterului resurgentelor etc.a. In cadrul acesteia se citeaza frecvent o pondere insemnata a componentei sudvestice. ras.). In pajistea alpina sunt numeroase specii de Festuca. 1973). cu paduri de amestec fag-conifere bine dezvoltate si urcand pana la altitudini mai mari (1. Soldanella. mistret. cu cresteri naturale medii de 7. ierunca si cateva exemplare de cocos-de-mesteacan.Ichim si colab. Pentru conservarea intregului peisaj natural (aflorimente geologice.1.. Pulmonaria. deosebit de interesante sub aspectul traseelor parcurse. in Pietrosul).2 km/km2 ) care dreneaza.

initiativa locala pentru turism rural ecologic este slaba.000 loc.Rodnei. se insiruie sate mari . la care s-au adaugat mai tarziu exploatarile de caolin de la Parva (cu flotatie la Rebrisoara). in special in comunele ale caror limite administrative trec culmea principala. Sunt foarte caracteristice la aceasta altitudine. Identitatea ei (Culmea Suhardului. 1976. pe treptele de terasa din lungul Somesului Mare si al treptelor de piemont dinspre Tara Maramuresului.000 loc. Rodna). Relativ recenta este si valorificarea.).Valea Mare. peste 4. Rodna.Rodnei ramane totusi strans legata de valorificarea turistica a potentialul sau natural.000 l/24 ore) la Valea Vinului si Sangeorz-Bai. pe versantul sudic. Sant. „vacariile” (echivalent al stanelor). Anies si Sangeorz. impuse in primul rand de omogenitatea geologica (mai accentuata decat in unitatile precedente) si de pozitia accentuat interna (au un singur contact. Acestor activitati li se adauga culturi montane. a apelor minerale (bicarbonatate. cu precadere spre baza versantului sudic unde. in parte Obcinelor Bucovinei. tot interna. capacitatile de cazare in aria montana propriuzisa sunt insuficiente (cabanele de sub Puzdrele si Pietrosu. argumentata in 1971 de catre I. Anies. 1982 s. ca si o veche preocupare miniera (extractia minereurilor de sulfuri complexe si de pirita. inceputa la Rodna si Valea Blaznei din perioada medievala. Perspectiva economico-sociala a M. cu debite de 140. cu reflex pana in specificul umanizarii.Sircu. Muntii Bistritei Aurii constituie o subunitate destul de controversata in literatura de specialitate.Rodnei este redusa.Maramuresului. rece si umeda). In partea nordica recentul oras Borsa (pastrand accentuate caractere rurale) se disociaza pe mai multi kilometri in lungul vaii omonime.a.Barbu. cu flotatii la Rodna si Faget). A. Caracteristicile lor de ansamblu. este fie numai partial acceptata (Al. Populatia este majoritar romaneasca. cu o singura arie depresionara. U m a n i z a r e a M. iar ca distributie spatiala prezinta acelasi caracter asimetric al datelor naturale : este localizata in ariile marginale.Maramuresului. Activitatile turistice sunt modeste. Drumurile de acces in masiv nu sunt integral marcate. Telciu (pe Salauta. Exploatarea lemnului este foarte intensa. in lungul vaii Somesului Mare. dacit si andezit de la Valea Vinului. Culmea Tapului si Obcina Lucina-Mestecanis). Valeria Velcea. Rosu. in special in sectoarele usor largite. nu sunt organizate servicii turistice ghidate. bazata pe fanete. iar in partea sudica micul oras Sangeorz-Bai are o functionalitatea predominant balneara.). prin imbuteliere si proceduri terapeutice. cabana „Farmecul padurii” de pe valea Cormaia si mica statiune Sangeorz sunt mult sub nivelul potentialului turistic natural al masivului). insa la un nivel superior celui actual. sulfuroase.) si unde densitatea medie ajunge la 40 loc/km2. Maieru (peste 5. culmile mentionate sunt atribuite de catre contestatari in parte M. 1973). fie integral negata (N. iar in zootehnie predomina cresterea bovinelor. cuvertura de s o l u r i montane este diversificata de caracterele rendzinice pe substratul carbonatic din vest – sud-vest si de cele andice din sud-est. aceste soluri au fost favorabile numai padurilor si pajistilor.Putin fertila. foarte redus. se repeta aceeasi orientare silvo-pastorala din M. Conform unor criterii foarte diferite. carbogazoase.000 m. calcar cristalin (marmora) de la Cormaia. Maieru si de pe Valea Fantanii. in parte M. spre nord (spre exemplu. Cu exceptia celor de pe terase. insusi regimul de protectie si de acces in rezervatia Pietrosul sunt slab controlate. dar si pe pasunile situate uneori pana la 1. pledeaza insa pentru unitatea lor. nu s-au facut amenajari pentru sporturi de iarna (cu exceptia celor de la Borsa). .Savu. Sub aspectul activitatilor economice.

pe langa satele de vale s-au format si asezarii risipite de plai (spre exemplu. O alta depresiune.Moldova superioara ii separa de Obcinele Bucovinei. In consecinta. de varsta triasic-jurasic-cretacic inferior si cretacic superior-eocen.Rodnei. Pe aflorimentele de calcare. U m a n i z a r e a este mai avansata in ariile marginale. uneori ruiniform. formate probabil in conditii periglaciare. intre Carlibaba. Sub aspectul v e g e t a t i e i. datorita rigorii termice impuse nu atat de altitudine. Sub varful Omul se afla o depresiune circulara. muntii acestia se desfasoara aproape integral in nivelul padurii de conifere. insotite de terase (mai ales inferioare). in regim de rezervatie naturala.P o z i t i o n a l. Numai in extremitatea nord-estica si in cea sud-vestica (spre contactul cu M. flisului intern si – respectiv – flisului transcarpatic.Bargaului) sunt prezente roci sedimentare (dolomite. In locurile cu apa stagnanta s-au format turbarii oligotrofe. relieful are contururi mai variate. Moldova si Bistrita Aurie.Rodnei si M. aflata intre vaile Tibau. De asemenea. fagul nu patrunde decat izolat. apartinand cuverturii mezozoice a cristalinului. In M. Culmile sunt netede sau foarte larg bombate. greoi. in NE culoarul de vai Ceremusul Alb-Suceava superioara.a. similara genetic si partial colmatata. in SV valea Cosnei ii separa de M. Pe faciesurile mai putin rezistente ale cristalinului si pe flis. numai in culmea Suhardului. Spre S domina Tara Dornelor. spre exemplu Omul. tisa si zada. cat de aceeasi pozitie in interiorul masei montane. cea mai inalta (1931 m. piramide etc.Bistritei mijlocii. una dintre acestea favorizand si conservarea unui areal insemnat de Betula nana aflat. Bistrita Aurie si Obcina Lucina-Mestecanis (1588 m). in rezervatia naturala Rachitasul Mare este protejata cea mai mare suprafata cu Arctostaphylos uva-ursi din tara (91 ha). este semet. turnuri. culmea Tapului (1661 m). conglomerate. r e l i e f u l acestor munti este masiv. Varfurile cele mai inalte. avand aspectul unor defilee inguste. In afara de molid. In constitutia g e o l o g i c a domina rocile din seria epimetamorfica de Tulghes. considerata de origine nivala. s-au format depresiuni de eroziune diferentiala (Fundul Moldovei s. culmea numita sugestiv Ousorul (1639 m) domina aria depresionara alaturata.Bistritei Aurii glaciatia cuaternara nu a avut efecte morfologice. de asemenea.). in NV pasul Rotunda ii separa de M.Maramuresului. vaile au sectoare scurte de chei (Moldova. O r o g r a f i c sunt reprezentati prin trei culmi. Sunt foarte frecvente mantale de grohotisuri fixate. brad. cel mai probabil datorita deficitului de precipitatii impus de pozitia interna. situata pe dreapta Bistritei Aurii. dolomite si conglomerate mezozoice. In Lucina. pana la confluenta Ceremusului Alb cu Ialovicioara. orientate NNV-SSE : culmea Suhardului. calcare. La traversarea calcarelor si a dolomitelor triasice. Doar vaile Bistritei si Moldovei sunt mai largi. pe conglomeratele si calcarele eocene din sud-vest. in N masivul Tomnaticul ii prelungeste dincolo de frontiera nationala. prezenta doar pe suprafete restranse cu jnepenis. marne). Influentele climatice vestice fiind mult mai slabe decat in M.Bargaului. in varful Omul). in prima parte a cuaternarului. cu stanci izolate. in . destul de monoton. este citata si in culmea Tapului. in Lucina. Lucava). padurile de conifere mai au pin. derivand din suprafetele de nivelare Cerbu si Mestecanis. intre Breaza si Botus. Altitudinile in general modeste nu favorizeaza climatic vegetatia subalpina. Carlibaba. se inalta peste suprafata de nivelare miocena. Vaile principale sunt adancite mult sub nivelul culmilor (uneori cu pete 400 m). mai ales in bazinele Moldovei si Sucevei unde. spre SE valea Putnei ii separa de M.

Un drum transmontan leaga asezarile Carlibaba si Izvoarele Sucevei. Din perioada administratiei austriece au inceput si exploatarile minereului de mangan (lentile de carbonati din cristalinul de Tulghes) din minele Arsita. Grintiesul Mare). aflorand insular. pe cuartite dure (Giumalaul) si pe calcare cristaline (Budacul). Inaltimile cele mai mari s-au conservat pe porfiroidele de Pietrosul (Pietrosul). Conditiile climatice destul de aspre si solurile predominant forestiere nu permit decat culturi nepretentioase. fragmentat in masive de catre Bistrita si afluentii sai de pe dreapta : Giumalau (1. cu exceptia unor cuartite si metatufuri. mai pitoresc. apar si formatiuni de flis cretacic.) are o raspandire subordonata. care au modelat un substrat destul de neuniform ca rezistenta.551 m). Grintiesul Mare (1.778 m) intre Barnarel si Barnar. In extremitatea sud-vestica a aliniamentului se afla Munceii Tulghesului (1. O r o g r a f i c se prezinta ca un aliniament montan orientat NNV-SSE. Unele sate. sunt relativ noi. la confluenta cu Bistricioara. foarte productive si cabaline pentru tractiune (cai hutuli. pe metatufurile acide din seria de Tulghes (Barnarul. . Grintiesul Brostenilor (1. In terenul agricol cele mai reprezentative sunt fanetele.734 m) intre Barnar si Neagra Brostenilor. ca acelea de pe valea superioara a Bistritei Aurii. Un peisaj morfologic mai variat. cloritoase s. care strabat muntii de la NV spre SE sub forma unui dyke intrus in timpul orogenezei baikaliene. Cosna s. Pietrosul Bistritei (1.Stanisoarei si M. in sud se intind pana la valea Bistricioarei. in herghelia de la Lucina).a.a.Haghimasului.859 m) intre Neagra Bostenilor si Borca. Se cresc bovine de rasa.856 m) intre Putna si Bistrita. cand se si plutarea pe Bistrita Aurie. In prezent lemnul extras se evacueaza prin transport rutier.Rarau. Muntii Bistritei mijlocii sunt limitati in nord-vest de valea Putnei. Nepomuceni. de la confluenta cu Bistricioara si pana la confluenta cu Colbul. masiv. pe suprafete foarte restranse. prin nordul Lucinei. Seria cristalina mezometamorfica de Rebra-Barnar (paragnaise.) mai putin rezistent. cu padure masiva si lipsite de sate. care ii separa de M. In extremitatea sudvestica. formate in legatura cu exploatarile miniere (Iacobeni) sau cu cele forestiere (Sesuri). cristalinul este acoperit de resturi ale cuverturii de calcare si dolomite triasic-jurasice dispuse in structura sinclinala. ale sulfurilor complexe (pirite si calcopirite cuprifere).partea de vest a depresiunii Fundul Moldovei si la izvoarele Sucevei).. Dadu. bazinele superioare ale Tibaului si Carlibabei sunt salbatice. Cele mai rezistente roci sunt porfiroidele de Pietrosul. cu prelucrare primara la Iacobeni. Spre sud-est.a. In ansamblu relieful este greoi.000 m). la Fundul Moldovei si ale minereului de fier (impregnat in calcare si dolomite triasice). la Delnita. apoi Colbul si Izvorul Giumalaului ii marcheaza limitele cu M. micasisturi s. Grintiesul Brostenilor.791 m) intre Bistrita si Barnarel. S t r u c t u r a l si l i t o l o g i c sunt alcatuiti in cea mai mare parte din cristalin epimetamorfic de Tulghes (sisturi sericitoase. in vest domina aliniamentul de depresiuni din ulucul central – Tara Dornelor. Locul principal in activitatile economice este detinut de exploatarea lemnului. Raspandirea mare a cristalinului epimetamorfic a permis adancirea destul de puternica a vailor (pana la 1.758 m) intre Borca si Bistricioara. Dragoiasa. Budac (1. in trecut inca mai intensa. R e l i e f u l predominant este generat de rauri. Bilbor. iar in est valea Bistritei. in unele masive de pe dreapta Bistritei. Barnar (1. In schimb.

Desi in mod natural vegetatia subalpina n-ar fi putut acoperi suprafete prea mari. datorita carora v e g e t a t i a forestiera este aproape integral de conifere (molid. ceea ce crea altadata mari dificultati plutaritului. foarte slab valorificate. care strabat aproape perpendicular structurile cristalinului. identificate pe suprafetele de nivelare. la partea inalta a versantului nord-vestic al Giumalaului. In acelasi sens pledeaza si meandrele adancite. 1936) aceasta situatie se explica prin antecedenta vaii Bistritei. care a evoluat mai usor in sisturile clorito-sericitoase ale seriei cristaline de Tulghes. adesea cu aspect de plai. prin despadurire au fost extinse mult pajistile secundare. insasi Bistrita. pe care se insira sate rasfirate. Numai marginal. Bistricioara) sunt orientate transversal.Nordon. in bazinul superior al paraului Putna. Cea mai interesanta (si complicata) problema a reliefului acestor munti este evolutia retelei de vai. s-a format pe sedimentarul carbonatic din M. Aceeasi pozitie in interiorul masei montane explica asprimea conditiilor c l i m a t i c e. tipice pajistilor subalpine – degetarut (Soldanella montana). cat si afluentii sai (Barnarul. orientate spre exploatarea (de veche traditie) a lemnului si cresterea animalelor. pin). brad. 1931. Relieful cel mai modest ca altitudine se afla pe stratele de Bistra si de Sinaia din flisul situat in extremitatea sud-estica. Suprafata pliocena Mestecanis este mai fragmentata. Pe valea paraului Borca sunt si izvoare minerale carbogazoseferuginoase.Mayer. a fost instituit regim special de protectie pentru Codrul secular Giumalau-Valea Putnei. Barnar. confirmata de orientarea afluentilor ei in lungul unor vechi culoare. Neagra Brostenilor. Aceeasi motivatie litologica au si cheile Barnarului. Cercetarile mai noi (I.a. dar si in partea inalta. in special in Poiana Ciungilor. merisor si cu o serie de plante cu flori. este ocrotit cocosul-de-munte. cel dintre Chirilu si Crucea. cinci-degete (Potentilla auraea). clopotei-de-munte (Campanula abietina). cu maguri s. pentru diversitatea si vigoarea formatiunilor vegetale din aria de interferenta a padurii cu tufarisurile subalpine. Relieful de modelare ciclica este clar reprezentat la nivelul suprafetei miocene Cerbu (1. spre exemplu. Bistricioara). La traversarea unor roci dure vaile sunt putin evoluate. . 1968) aduc in plus argumentul unor elemente de roca vulcanica prezente in depozitele sarmatiene de la debuseul extracarpatic al Bistritei. Conform cercetarilor geomorfologice mai vechi (A. In acest codru. pe Bistrita. Atat Bistrita. Borca. cretisoara (Alchemilla vulgaris). dar si sectoarele de vale larga ca. parcurgand tronsonul sau cel mai ingust (in porfiroide. in special in Giumalau si Budacul. Mai recente au fost exploatarile de sulfuri complexe de la Barnar si Grinties si de oxizi de uraniu de la Crucea.Tulghesului. la Zugreni. acelasi caracter al vaii repetandu-se si la Toance. atat pe Bistrita.cu pereti abrupti. cat si pe unii afluenti (Neagra Brostenilor. mai greu de identificat. R.500 m). muntii acestia au fost accesibili mai mult in ariile marginale. in varsta de aproximativ 130 ani.Donisa. Sub aspectul u m a n i z a r i i. intre Giumalau si Pietrosu). Pe o suprafata de 315 ha se afla un arboret aproape pur de molid. in lungul vailor Bistritei si Bistricioarei. pe latura vestica a Giumalaului. Pentru dimensiunile si varsta arborilor. amont de gura Barnarului. pentru pasunat. spre sud-vest obarsiile lor aflandu-se dincolo de linia altitudinilor maxime. pe vaile Bistritei si Bistricioarei avanseaza padurile de fag si molid. deosebit de accesibile si datorita aspectului de cupole largi in partea lor inalta. ca si cele sulfuroase sulfatate (Brosteni. in perimetrul unei arii de 210 ha. in interferenta cu tufarisuri de jneapan. Borca). a masivelor de pe dreapta Bistritei. ceea ce confirma prezenta bazinului ei inca din sarmatian. afin. Activitatile economice sunt cele tipic montane.

Accesibilitatea permisa de altitudinile mici si caracterul domol al culmilor a stimulat insa poienirea puternica. fiind reprezentat prin culmi mijlocii si chiar mici. preponderent carbogazoase. cu altitudini usor mai mari in partea sudica (1. la Fagul Cetatii (M. In sectoarele mai inalte. in aria centrala a muntilor. culmile se inscriu in suprafata de nivelare Cerbu.000 m. acoperite cu gospodarii risipite si hodai de fan. Muresului si Oltului. Nu se constata diversificari morfologice nici pe insulele de calcare. Cele doua inseuari carora le corespund pasurile Ditrau si Pangarati nu coboara prea mult sub nivelul general al culmilor. folosite ca materiale de constructii si ca fondant in siderurgia din diferite centre industriale ale tarii. spre est si sud de calcare triasic-jurasice. in jurul altitudinii de 1. rece si umeda). padurea fiind inlocuita pe arii intinse cu fanete. exista numeroase izvoare minerale. acesti munti domina depresiunile Borsec. din M. Giurgeu si inseuarea dintre depresiunile Giurgeu si Ciuc. in cea mai mare parte ale satenilor din depresiunea Giurgeului. Asprimea c l i m a t i c a indusa de pozitia interna este usor diminuata de altitudinea mai redusa. lipsit de personalitate. Originalitatea constitutiei geologice este data de prezenta puternicului masiv de sienit nefelinic3[3] de la Ditrau. spre vest si sud-vest. Izvorul Muresului. spre bazinele Bistritei. larg valurite. mesteacan. este dominata tot de conifere. Sub aspect economic. inca insuficient valorificate. vaile sunt putin adancite si au versanti domoli. iar spre nord-vest.500 m.Ditraului). Masivul Rarau constituie un fragment deosebit de interesant al sinclinalului marginal extern al axului cristalin.Haghimas. In aceeasi aureola mofetica a catenei vulcanice. desi nu prea inalti. R e l i e f u l este. Limita lor nordica este marcata de valea Bistricioarei. Voslabeni si Lazarea. doar pe valea Bistricioarei prezentandu-se sub forma de amestec al molidului cu fag. Reteaua de vai nu prezinta corespondente structurale. in general la altitudinea de aproape 1. mai puternic dezvoltata in cristalin.567 m in varful Piatra Siposului.a. spre nord-vest de formatiunea vulcanogen-sedimentara a eruptivului neogen. Pe o suprafata relativ restransa el reprezinta partea cea mai pitoresc individualizata a marelui interfluviu montan Bistrita-Moldova. in apropiere de Fagul Cetatii. arin s.Ceahlau si M. Singurul element mai deosebit este pestera Sugau. Populatia are o structura etnica neomogena (romani si secui). Spre depresiunile Giurgeu si Ciuc. cu concretiuni de calcit si aragonit.Voslabenilor). ca si de deschiderea spre vest. prelucrarea primara a minereului (concentrarea) realizandu-se la Balan. P a d u r e a. Se mai exploateaza calcare cristaline si sedimentare (la Sandominic. U m a n i z a r e a este destul de densa. V. mai scunda decat in ariile montane de la nord.Mihailescu (1963) identifica si suprafata Mestecanis. formata in calcare cristaline. in special pe flancurile cupolei sienitice de la Ditrau.544 m in varful Prisca. si de exploatarea sulfurilor complexe (in principal pirite cuprifere) din cristalinul de Tulghes. detasata de eroziune din masa catenei vulcanice. Substratul g e o l o g i c este alcatuit predominant din cristalin epimetamorfic de Tulghes acoperit fragmentar. in general. din M.Voslabenilor) fata de cea nordica (1. catre depresiunea Giurgeului (chiar daca si aceasta este o depresiune interna. pasul Pangarati si valea superioara a Oltului ii separa de M. intrus in masa cristalina in liasic. fiind orientata divergent. initial masiva. in perioada postbelica. cresterea traditionala a animalelor si exploatarea lemnului au fost insotite.Muntii Giurgeului continua spre sud axul cristalino-mezozoic. satele s-au format atat in lungul vailor cat si pe plaiurile inalte. Spre sud-vest si vest valea 3 . In est valea Putnei.

500 m – 1. Spre nord-est si nord valea Sadovei si valea Moldovei (in sectorul de la Campulung Moldovenesc) il separa de Obcinele Bucovinei. conforma in linii mari cu axul sinclinalului (NNV – SSE) si cu dezvoltarea masiva a calcarelor.302 m. ceea ce mareste efectul influentelor continentale. in contrast cu sectoarele mai largi. Exista o pestera de mici dimensiuni si greu accesibila (Pestera Liliecilor) la baza Pietrelor Doamnei. include partea superioara a culmilor marginale dinspre bazinul Moldovei. rupte din depozitele mai vechi. deschise in depozitele predominant argiloase si argilo-marnoase de flis. in parte in panza de sariaj (panza transilvana). 1.474 m in Batca Oblancului). F u n d a m e n t u l cristalin mezometamorfic. Pietrele Doamnei s. 2002).651 m in varful Rarau) si mai scunda in sud-est (1. spre vaile Slatioara si Brateasa).Bistritei. Aflorimentele de roci mai dure in lungul vailor au determinat formarea unor mici sectoare de chei. afluenti ai Suhai Bucovinene. repezisuri si cataracte in albii. afloreaza numai in zonele marginale (in vest. spre valea Bistritei si in est. gresii si conglomerate jurasic superior-cretacic-inferioare). mai inalta in partea centrala (1. Caracterul geliv al rocilor din substrat si altitudinea modesta a masivului au fost favorabile numai modelarii periglaciare. vaile paraielor Colbu si Piciorul Stanei si valea Moldovei (intre Breaza si Fundul Moldovei) il despart de M. in care sunt cuprinse si blocuri de calcar. turnuri.176 m. saua Alunis si culoarul de vai urmat de Slatioara si Brateasa.) intr-o serie de muncei (Muncelul.-V. suprafata Cerbu este identificata la 1. in special in sezoanele de tranzitie (C. variata. 1. cu peisaje ruiniforme. generand o mare varietate locala a reliefului.100 m. de Tulghes. Modelarea externa a mai pus in evidenta numeroase alte blocuri de calcare mai vechi. in parte in pozitie normala (autohtona).Rusu. pe dreapta raului). R e l i e f u l se prezinta sub forma unei culmi principale.600 m. pe stanga Moldovei si Runcu-Bodea.a. Datorita discontinuitatilor din masa de calcar.a. prin forme-martor (Raraul. Todirescu). care inchid spre sud-vest depresiunea (largirea) de la Campulung Moldovenesc. sculptate in calcare recifale masive din cretacicul inferior). cu importante mineralizari de sulfuri complexe.Stanisoarei. Bistritei Aurii. care a creat haosuri de blocuri si trene de grohotis (in cea mai mare parte stabilizate).a. Suprafata Mestecanis. C l i m a prezinta unele particularitati determinate de pozitia mai estica fata de axul Carpatilor Orientali. la 1. contureaza limita fata de M.Bistritei Mijlocii si M. Aceasta masa de roci sedimentare este dispusa intr-o structura foarte complicata. precum si dintr-o masa de flis grezo-argilos cretacic superior. iar spre sud-est valea Holda. Varfurile cele mai inalte au rezistat pe calcare (Raraul.. In cea mai mare masura masa montana este constituita insa din cuvertura sedimentara. in medie multianuala . Izvorul Alb s. si epimetamorfic. jurasice si cretacic-inferioare. reducand corespunzator efectele altitudinii asupra umezelii aerului. a cristalinului (calcare si dolomite triasice. inaltata intre planuri de falie sub forma unei imense inversiuni de relief (sinclinal inaltat). pe depozite grezo-conglomeratice jurasic superior-cretacic inferioare. piramide de dezagregare etc. La statia meteorologica Rarau. cu gnaise oculare de Rarau. sectionata de micul defileu al Moldovei dintre Pojorata si Sadova si de o serie de afluenti de pe dreapta ai Moldovei (Mesteacanul. Este posibil ca unele turnuri de calcar sa fie reminiscente ale unui endocarst prabusit. cuartie s. Spre nord-est. relieful carstic este relativ slab dezvoltat.000 m – 1. Valea Seaca. detasate din masa de flis. activa si in prezent prin dezagregare mecanica si procese de solifluxiune. este dublata de o culme secundara. In relieful de modelare ciclica.

in amestec pe versantii estici si pe culmile mai scunde dinspre bazinul Moldovei cu fag. urmat de Pintic. care ii separa de M. pin. dar intr-o pozitie mai sudica. M. Muntii Haghimas sunt asezati intre valea Bistricioarei. care ii separa de masivul Ceahlau. vulturica (Hieracium pojoratense). ca si pe vaile unor paraie – Paraul lui Ion. in nord. Bistritei mijlocii. iar temperatura aerului subliniaza acelasi continentalism. culoarul longitudinal de vai urmat de Putna si de Oltul superior. iar in ariile mai joase pentru fanete. distribuite spatial in conformitate cu etajarea morfoclimatica si asimetria climato-vegetala mentionata. spre Giumalau. unele endemice sau rare – papucul doamnei. minereul transportandu-se printr-un tunel de cale ferata ingusta. Circulatia turistica a fost stimulata prin deschiderea drumurilor modernizate care traverseaza masivul. traditionale – la fabricarea varului. inca din 1905. sau care il inconjoara pe la est – CampulungStulpicani-Holda. Importanta turistica a Raraului este sporita si de pozitia nodala. Damuc. de sosea. In partea inalta sunt folosite ca pasuni. In aria Raraului se exploateaza si destul de mult calcar. prelungindu-se spre est pe culmile Batca Lesii. floare-de-colt. sunt caracteristice areale de rendzine. . frecventa oronimului „arsita”demostrand intensitatea despaduririi.Giurgeului si un culoar identic in est. foaie grasa (Pinguicula alpina). pe langa exploatarea padurii si cresterea animalelor (in special bovine de rasa) sunt importante si exploatarile de minereuri neferoase (sulfuri complexe) si de baritina. folosit – in parte chiar de catre localnici. In ansamblu.320 m) s-a organizat. tulichina (Daphne mesereum). la flotatia de la Tarnita si apoi concentratul obtinut fiind trimis la Frasin.precipitatiile nu depasesc 910 mm.80 C in august. Se extinde pe versantul estic al varfurilor Popchii Raraului. Pajistile din Rarau sunt secundare. gospodariile si hodaile sunt risipite in fanete. caruia i s-a adaugat mai tarziu rezervatia naturala Todirescu. spre partea inalta a Raraului si din valea Moldovei. Paraul Caprei. din valea Bistritei. reprezentata prin paduri de conifere (molid.Ciucului. avand valori medii anuale de 20 C. La nivelul acestei paduri de amestec (intre 800 m si 1. -7. Ursului. in cuptoare mici. brad. Ciurgau si Slatioara. mesteacan. Acelasi rol stimulativ il are si hotelul alpin de sub Pietrele Doamnei. pe aflorimentele de calcar. Raraul este un masiv destul de intens u m a n i z a t Pe versantul dinspre valea Moldovei si in aria cu relief scund dintre culmea secundara Runcu-Bodea si culmea principala. pe paraul Chiril. pe valea Moldovei. pe sub seaua Alunis. repeta peisajul natural al Raraului. arbusti si multe plante cu flori. Sub aspect economic. Turismul este activ. paltin. deschise in perioada postbelica. prima rezervatie forestiera din tara – Codrul secular Slatioara. In invelisul de s o l u r i. dincolo de care se afla M.70 C in ianuarie si 11. Spre sud se intind pana la pasul Ghimes. defileul de la Zugreni al Bistritei. peisajul masivului fiind deosebit de atractiv. pe langa cambisolurile brune eu-mezobazice si spodosolurile de sub padurea de conifere. spre aceeasi parte. cu o asimetrie sensibila intre versantul sud-vestic si cel nord-estic Specificul climatic se reflecta in structura v e g e t a t i e i. Pe versantii dinspre Bistrita si Suha sunt caracteristice satele de vale. in vest. unitatile principale fiind la Campulung Moldovenesc si la Pojorata. cu exemplare deosebite de molid si fag. pe Izvorul Alb. Vatra Dornei etc. Todirescu si Arsita Rea. Valea Rece si cursul superior al Trotusului. ocupand o arie mai intinsa si avand o morfologie mai variata. tisa). Exploatarea principala este la Lesul Ursului. Acopera impreuna o suprafata de 854 ha de padure de amestec. Batca-cu-Plai si Batca Neagra. care permite excursii radiale.Tarcaului si M.

792 m in varful Haghimasul Mare) este situata intre vaile Oltului si Bicajelului si se continua spre sud prin culmea mai scunda Nascalat (1. determinata de acelasi impuls tectonic al orogenezei valahe. de asemenea. Culmea principala (Curmatura. inalti de 200 – 400 m. care formeaza culmea Curmaturii.Sub aspect g e o l o g i c fundamentul cristalin afloreaza sub forma a doua benzi puternice. care se succed in lungul cheilor. Astfel au rezultat si unele blocuri de mari dimensiuni. cu pereti verticali.675 m) iar spre est. cu cataracte si chiar .) sunt formate pe calcare jurasic-superioare sau pe conglomerate cretacice (Highisul). Suhardului (care culmineaza la nord-vest de Lacul Rosu in Licas. conglomerate. ca si formatiunea de wildflis a cretacicului inferior.773 m). sectoare de chei. care uneau mai multe avenuri si ale caror plafoane sau prabusit. panza bucovinica. prezentandu-se sub forma unui ansamblu de culmi oarecum independente. orientate NNV-SSE. In aceleasi depozite friabile ale wildflisului. unele inca mai spectaculoase (cheile de pe cursul inferior al Sugaului). amont de angajarea raului in cheile din sectorul inferior. din care se disting calcarele si dolomitele triasice si jurasice. dominand printr-un abrupt impresionant (de peste 800 m). fiind paralele culmilor. valea Oltului. Depozitele carbonatice jurasicsuperioare au o dispozitie anormala. acesta fiind. ultima secventa sedimentara a unui alt domeniu tectonic. datorita grosimii mai mari a calcarelor jurasice. pe cele doua flancuri ale sinclinalului. s.a. R e l i e f u l este relativ lipsit de unitate. cea mai scunda. valea superioara a Bicajelului.Suhardului inaltimile cele mai mari (Licasul. suprapuse in orogeneza austrica wildflisului. Tectonica de inaltare si actiunea diferentiata a modelarii externe asupra substratului geologic foarte variat au dat Haghimasului aspectul unui mare sinclinal suspendat. Bistricioara si Bicaz se afla M. intre Bicajel si Damuc se afla culmea Damucului. strabatuta de aceleasi gnaise oculare. intre Putna. a Bicazului. Flancul vestic al sinclinalului. Postaustric. Geneza cheilor pare sa fie relativ recenta. Haghimasul Negru (1. Tronsoanele cu versanti in surplombe au evoluat din traseele unor cursuri subterane. intre care se afla inseuari. Piatra Singuratica. care par sa aiba o motivatie tectonica (falii transversale). in timp ce pe cristalinul epimetamorfic relieful este mai estompat. fiind petece de acoperire din panza transilvana. ulterior indepartate partial prin eroziune. este mai inalt. este sculptata in wildflis si cristalin epimetamorfic. in special) rezistand mai bine la eroziune. Un rol important in formarea acestui sector l-au avut procesele carstice.. dolomitele si conglomeratele. cea de la Trei Fantani. ca si in Rarau. la 1. sapat in calcare jurasic superior – cretacic-inferioare. la randul sau. ca rezultat al adancirii puternice a retelei de vai in consecinta inaltarii determinate de orogeneza valaha.Vithavasul s. cu orientare longitudinala.566 m). Partea axiala a sinclinalului este din depozite mezozoice masive. se largeste sub forma unei depresiuni. In M. Contrasteaza numai valea principala. in panza de sariaj. initial probabil mult mai masive. In lungul sau se insiruie cele mai mari inaltimi – Haghimasul Mare. cu caracter de cuesta.a. In nord. Culmea Damucului. In lungul acestora sunt multe ruperi ale profilului longitudinal. constituita din argile si nisipuri cu blocuri de roci diferite. sedimentele mezozoice (calcarele. in sinclinalul Haghimasului s-au depus conglomerate cenomaniene. orientata transversal si sectionand structurile masive de calcare mezozoice intr-unul dintre cele mai spectaculoase sectoare de chei din tara. asa cum sunt cele de la confluenta Bicajelului cu Bicazul. breccii si klippe de calcar tithonic-neocomiene.435 m). Alti afluenti parcurg. Predomina seria mezometamorfica de Haghimas-Rarau-Bretila. mai scunda (1. cel vestic mai larg iar cel estic mai ingust. la sfarsitul pliocenului si inceputul cuaternarului. 1. Aproape toate vaile au orientare longitudinala.

in special in aria de la izvoarele Trotusului. petrificati prin silicifiere. martori de carstificare (hum-uri). dintre Haghimasul Mare si Haghimasul Negru). in apropiere de cheile Sugaului.. Pe stancile de calcar cresc floarea-de-colt.a. dovedesc rolul insemnat al proceselor periglaciare in geneza si evolutia reliefului.a. Paraul Calului. locuind in grupari de stane. formate din asociatii de Festuca pratensis. Paraul Rosu. in care se incadreaza majoritatea interfluviilor secundare. pozitia centrala mentionata si altitudinea nu prea mare fac ca precipitatiile sa nu depaseasca decat cu putin o valoare medie de 1. aproape de Paraul Caprei si Munticelu. ai carei arbori s-au pastrat in parte. bovine si cabaline). probabil in consecinta climatului mai sarac in precipitatii din partea centrala a Carpatilor Orientali.mici cascade. Cele mai mari pajisti secundare. specii de garofite salbatice. Putna) si in depresiunea Trei Fantani.700 m. Etnic populatia este mixta (romani si secui). Aceasta a barat vaile mai multor paraie din bazinul superior al Bicazului (Paraul Oii. care evidentiaza diferentele de duritate ale rocilor din substrat. atat in prima parte a cuaternarului. la altitudinea de 1. In partea cea mai inalta. tufe de Saxifraga s. brad si zada). cu multe lapiezuri. Licasul si Suhardul). Pajistile sunt insa extinse artificial. nereusind acordul de ritm al evolutiei cu valea principala. Ocupatia de baza consta in cresterea animalelor (ovine. se dezvolta pe suprafete apreciabile soluri brune eu-mezobazice si rendzine. 1971) culmea Curmaturii.000 mm/an.Haghimas nu exista relief glaciar. se afla in partea sudica a muntilor. Agrostis tenuis s. in Poiana Ala. pin – in special pe substrat calcaros. In schimb. Evolutia ciclica a reliefului a generat suprafete de nivelare. dar endocarstul este greu accesibil si putin cunoscut. Pe langa solurile zonale (soluri brune acide si spodosoluri). asigurate de prezenta masiva a substratului calcaros. ecranata spre vest de catena vulcanica. Cea mai mare parte din v e g e t a t i e este constituita din padurea de conifere (molid. Spre pasunile din Haghimas vin si acum pastori cu turme de oi din Marginimea Sibiului. destul de numeroase si cu debite permanente dovedesc existenta unor cursuri subterane importante. Pe vaile Bicazului si Bistricioarei inainteaza si arborete mixte de conifere si fag. un mare lac de baraj natural. Sunt insa si numeroase asezari risipite. Resurgentele. 1. unde s-au format sate rasfirate. Lacul a inundat astfel padurea. campanule. in partea de est. cea miocena sectionand sub forma de platouri structuralerozive (I. Cel mai interesant aspect h i d r o g r a f i c este introdus de Lacul Rosu. In seria .200 m. Mai bine reprezentata este suprafata pliocena Mestecanis. pe platourile din culmea Curmaturii vegetatia arborescenta nu mai rezista temperaturilor coborate si vantului puternic. altele extrem de active . Singurele accesibile sunt cateva pesteri mici – Tosorog. mantale groase de grohotisuri. Paraul Caprei. Uneori vaile secundare raman usor suspendate. U m a n i z a r e a este avansata. spre izvoarele Trotusului. pentru pasune. la aprox. fiind inlocuita de tufarisuri subalpine. pe plaiuri. Carstul de suprafata este bine reprezentat. unele stabilizate. format in 1837 prin alunecarea unei mase mari de argile cu blocuri. Damuc. in special pe vaile marginale (Trotus. cu aspectul unor catune temporare (spre exemplu. cu gospodarii izolate in fanete. In M. doline. Sub aspect c l i m a t i c.000 – 1. pe versantul vestic al culmii Ghilcosului. chiar depresiuni care au fost considerate polii (Poiana Alba) etc. cat si in perioada actuala.Bojoi. pe atunci impadurite pana in firul apelor.

in special marne. Culmea Curmaturii. accesibila pe soseaua modernizata construita inca din perioada interbelica. Sunt variate petrografic.294 m (Magura Codlei). prin originalitatea Lacului Rosu si a peisajului. pentru unitatea de la Bicaz-Tasca. intre 107 m si 3-8 m altitudine relativa. In legatura cu efectele morfologice ale acestei inaltari. la altitudinea de 900 m – 1. tufuri bazaltice). 1929).Harghita. Relieful format pe eruptiv se prezinta sub forma unor platouri aproape plane. in schimb. Numai in extremitatea sud-estica se realizeaza altitudinea de 1. in ansamblu. in nord. in aria Lueta-Chirui. de la Racosul-de-Jos (Comana.Fagaras). redusa. prefigurand mozaicul petrografic al M. bazalte. izolati in sud-vest prin expansiunea eruptivului neogen. in special in sud-est. Din abrupturile lor marginale se detaseaza coloane prismatice. R e l i e f u l format pe acest tip de substrat este greoi. Invelisul sedimentar mezozoic este predominant calcaros si dispus in petece de acoperire. tronsonul transversal al vaii Oltului intre Augustin si Bogata (defileul de la Racosul-deJos) a fost interpretat ca antecedent (N. iar culmile frecvent plane. La 930 m.Vaile sunt adancite cu 200 m – 500 m dar versantii sunt domoli. apoi de nivel industrial a calcarului. s-a format si statiunea climatica. Nu este valorificat nici potentialul agroturistic al ariei montane de la izvoarele Trotusului. se desfasoara pe directie NE-SV. Valea Sercaiei ii separa de Carpatii Meridionali (M. cum sunt cele dinspre valea Oltului. relativ inalt (varful Cetatii. In extremitatea sudica sunt iviri de pirite cuprifere (in continuarea structurilor din M.Giurgeu). afloreaza numai pe suprafete restranse. apartinand atat formatiunii vulcanogen-sedimentare. In nord. integral epimetamorfic. dotata cu o singura cabana modesta (la Piatra Singuratica) si numai temporar accesibila. sunt un ansamblu de culmi cu infatisare destul de diferita. Muntii Persani.Apuseni. structurale. detasate prin inseuari si ale caror altitudini au valorile cele mai reduse din tot axul cristalino-mezozoic (950 m – 1. estompate. 1. in centrul Persanilor). demonstrand acelasi caracter recent al inaltarii (romanian-pleistocen) si in M. O r o g r a f i c. cu deschidere pe versanti.Garbova) si in sud-vest (in prelungirea celui din partea nordica a Fagarasului). orientat in lungul unui vechi culoar de . in apropierea lacului.000 m. gresii si conglomerate asemanatoare celor din Bucegi. Bogata). iar in NNE trec gradat spre M. intre Tara Barsei-Trei Scaune si Depresiunea Transilvaniei. cu posibilitati de practicare a alpinismului si sporturilor de iarna. Produse ale magmatismului neogen-cuaternar acopera cristalinul pe arii insemnate.104 m. Cea mai mare parte a fundamentului cristalin este acoperita de sedimente cretacic-superioare. Pe conglomerate este caracteristic un relief ruiniform. Aspectul plan al intefluviilor montane a sugerat prezenta suprafetei de nivelare Poiana Marului (echivalenta nivelului Mestecanis).Persani. atractiva prin caracterul spectaculos al cheilor. are contururi sterse. vest si nord. Turismul este destul de intens pe valea Bicazului. Sectoarele respective au culmile cele mai inalte (Magura Codlei) si formele de detaliu cele mai variate.000 m). Pe alocuri aceasta este acoperita cu depozite lacustre din pliocenul superior. Fundamentul cristalin. in partea central-vestica (M.Orghidan. pe calcare a evoluat si un complex carstic – cheile Varghisului si o succesiune de pesteri. este foarte putin cunoscuta. In treimea lor nordica sunt traversati de Olt. Constitutia g e o l o g i c a este extrem de complexa.ocupatiilor urmeaza exploatarea lemnului si exploatarea initial locala. cat si eruptiilor subaeriene (andezite.

la nord de seaua Rica. Sectoarele rezultate sunt (N. la altitudinea de 1.Cioaca. seaua Bogata (692 m) in centru.a. U m a n i z a r e a este avansata. Vegetatia forestiera este destul de bine pastrata. intre seile Vladeni si Rica. 1982. ca si de prezenta teraselor.Poiana Marului. Ricai. Conditiile c l i m a t i c e ale Persanilor difera mult de cele din restul axului cristalinomezozoice. cele clorosodice de la Racosul-de-Jos si cele mezotermale de la Codlea (in statiunea Caprioara de la poalele Magurii Codlei). Versantii au ramas insa bine impaduriti. Se cresc animale (bovine).000 m (suprafata Poiana Marului). care ating valori medii de 750 mm – 1.800 m si a gorunului sub aceasta altitudine.). afluent al Varghisului. cu exceptia partii sudice.Fagaras-Sibiu.5. livezi de mar. iar in partea central-sudica cele romanesti urca pana la 500 m – 550 m in aria marginala a Persanilor centrali. de care se leaga inceputurile industriei colorantilor si matasii artificiale de la Codlea. Valeria Velcea. unde accesibilitatea morfologica pentru locuire a determinat despadurirea timpurie si puternica a platourilor.000 m pe platourile din sud. largi. Bogata. cu predominarea reliefului dezvoltat pe conglomerate cretacice si pe lave bazaltice si M. mai bine impaduriti si sunt risipite pana la 1. A. In complex cu temperaturile medii destul de mari – 60C-80C – creeaza conditii stationale tipic favorabile padurii de foioase. Partial sunt valorificate izvoarele minerale carbogazoase de la Varghis. urmata de soseaua Brasov-Sighisoara. datorita pozitiei lor pe latura vestica a Carpatilor Orientali.legatura intre lacurile pliocen-superioare – pleistocene din Tara Barsei-Trei Scaune si Depresiunea Fagarasului. in dreptul golfului depresionar Vladeni al Tarii Barsei.Orghidan. ceea ce a creat un peisaj asemanator celui din partea de est a M. calcar (de la Codlea. Absenta oricarui ecran montan pe directia de deplasare a maselor de aer de origine atlantica face ca altitudinea modesta a muntilor sa nu aiba acelasi efect diminuant asupra precipitatiilor. pe langa sectionarea produsa de Olt. 2. 2002) M. devenit obiectiv protejat.000 locuitori) este tipica. culturi. Muntii flisului Subregiunea muntilor flisului este reprezentata printr-o fasie continua de culmi si masive.Savu. culturile (desi traditionale) avand o dezvoltare subordonata. Comana). cu gospodariile izolate printre fanete. dar inegala ca distributie spatiala si intensitate si neomogena sub aspect etnic. M. la sud de seaua Vladenilor. urmata de drumul national si magistrala de cale ferata Brasov. Al.Poiana Ruscai. 1965. Varghisului.Racosului. cu dominanta fagului mai sus de 700 m . delimitate de vaile principale sau de unele depresiuni tectonice ori erozive si situate pe latura . in cadrul unei rezervatii naturale (cu pesteri. o serie de inseuari transversale au acelasi efect de decupaj spatial – seaua Vladeni (685 m). cheile Varghisului s.1. In ansamblul montan. cu interfluvii netede.2. seaua Rica (650 m) la izvoarele paraului omonim.000 mm. dominate cu aproape 300 m de catre martorul calcaros al Magurii Codlei. Antecedenta este argumentata si de meandrarea adancita a vaii. Venetia-de-Sus) si argila refractara (de la Holbav). Varghisului. Se extrage bazalt (de la Racosul-de-Jos. unde a evoluat cel mai bogat relief carstic din acesti munti. In partea nordica asezarile secuiesti sunt disociate pe vaile Oltului. Poiana Marului (peste 3. A fost exploatat si un mic zacamant de carbune liasic (epuizat) langa Codlea. pana la altitudinea relativa de 50 m – 60 m (Oltul fiind insotit in aria depresionara din amont de terase care ajung pana la 90 m – 112 m altitudine relativa).

Vrancei. M. acestea au fost modelate intr-un substrat l i t o l o g i c cu alternante repetate (si monotone) de roci sedimentare . Ca si cele secundare. M. determinate de directia dominanta a deformarilor tectonice si de rezistenta diferita a rocilor din formatiunile de flis..Bistritei Aurii. M.a.Buzaului.Ceahlau.gresii. pe care geneza (prin miscari tectonice de scufundare recenta si puternica) a marii depresiuni interne Tara Barsei-Trei Scaune i-a izolat.Oituzului.Rarau si de M. cu o pondere clara a coniferelor in nord (in special in Obcinele Bucovinei) si a foioaselor in sud. strans cutate in fazele mai tarzii ale orogenezei alpine si inaltate puternic in pliocenul superior-cuaternar. Spre vest si sud valea Moldovei si valea Sadovei le separa de M. iar formele proeminente sunt sustinute de rocile cele mai dure (conglomerate cretacice de Ceahlau. ajungand pana in valea Ceremusului. Sunt. cu aspect de defileu. ca in M. spre nord-vest. alteori sub forma unor inversiuni de relief).Obcinele Bucovinei. M. Cel mai frecvent.300 m in Obcina Feredeului si 1. Altitudinea medie este de aprox. de asemenea.Ciucului. marne.Vrancei si M.Baraoltului.Baraolt.Unica exceptie pozitionala este introdusa de M. In unele grupuri montane scunde din sud coniferele lipsesc aproape complet. In ansamblu. sapate in roci slabe (argile.Bodoc si M.externa a Carpatilor Orientali . M. O r o g r a f i c.Intorsurii Buzaului. din extremitatea sudica. Obcinele Bucovinei depasesc spre nord valea Sucevei si frontiera nationala.Ciucasului. separate prin culoarul depresionar larg al Moldovitei. In cea mai mare parte muntii flisului se incadreaza in subetajul padurii de amestec. Caracterul recent al acestor fenomene tectonice a indus si raporturi mult mai consecvente de adaptare a r e l i e f u l u i la s t r u c t u r a. Obcinele sunt un ansamblu de culmi paralele (largi si adesea netede in partea inalta. pozitia estica si sud-estica in cadrul Carpatilor Orientali introduce nuante mai continentale.100 m in Obcina Mare). de M.Intorsurii s. M. cu altitudinile cele mai frecvente de 1. M. In aspectul lor general frapeaza paralelismul majoritatii liniilor morfologice principale. conglomerate. M.200 m. argile. numai in Ceahlau.). cu precipitatii mai reduse (adesea sub 1. folosita initial ca pasune devalmasa.).Tarcau. M.Buzaului efectele dinamicii foehnale a aerului combinate cu cele determinate de influentele climatice continentale si cu cele produse de pozitia latitudinala mai sudica permit prezenta unor elemente submediteraneene in v e g e t a t i e (liliacul salbatic s. marno-argile. iar spre est domina Podisul Moldovei (Podisul Piemontan si Podisul Sucevei) in lungul contactului Straja-Marginea-Solca-Solonetul NouCacica-Paltinoasa. gresii carbonatice in strate subtiri s. sisturi.200 m (1. Acestea sunt si elementele cele mai obiective ale variantelor de regionare care includ sectoarele montane respective intr-o unitate „sudica” sau „de curbura”.a. sunt munti m i c i si m i j l o c i i.100 m – 1.a.Stinisoarei. Din punct de vedere c l i m a t i c. a obstii). foarte caracteristice asimetriile morfologice.900 m. M.000 mm/an) si cu amplitudini termice mai mari.) si f a u n a (scorpionul – Euscorpius carpaticus s. care contrasteaza cu sectoarele largi. versantii abrupti corespund unor structuri de hog-back sau de cuesta. liniile mentionate (culmi si vai) fiind in general longitudinale (uneori conforme. M. in care si vaile au inaintat greu. Altitudinile cele mai mari sunt in Obcina Feredeului (varfurile Vejul . gresii glauconitice de Prisaca.a. . gresii silicioase de Kliwa etc. 1.Baiului. Pe versantii sud-estici ai M. Ciucas si Garbova-Baiul trecand peste 1.). prin vai inguste.Stanisoarei.

sisturi disodilice (faciesurile de Kliwa si de Fusaru).). micacee.208 m) s. deversat peste solzul urmator. martori pe gresie de Kliwa in ulucul mentionat s. care se pastrase unitara pe mai mult de 25 km. argile).a. conglomerate. valea Moldovitei intre confluenta cu Putna si Frumosul – pe gresii micacee friabile.223 m). la randul sau destul de diferentiata morfologic (N. Pe rocile dure s-au pastrat forme mai inalte (maguri de peste 1. In Obcina Mare (incluzand si Obcinele Moldovitei. la iesirile Sucevei si Moldovei din munte. Obcinele Brodinei sunt constituite si ele dintr-un ansamblu de culmi (transversale fata de precedentele). gresii silicioase.110 m. Bobeica (1. Relieful fluvial este reprezentat prin vaile raurilor (puternic influentate de specificul substratului geologic) si prin complexe de terase (6 pe Humor si Sucevita. 9 pe Moldova si Moldovita). In general culmile corespund unor structuri anticlinale iar vaile si largiri ale lor unor sinclinale Exista insa si inversiuni de relief. de Doamna si de Bisericani).a. Obcina Feredeului este un mare hog-back. ulucul Ciumarna-Sacries – pe marno-argile eocene si disodile oligocene s. Cea mai unitara este Obcina Feredeului. format dintr-un uluc de contact cu Obcina Feredeului. gresii oligocene s. pe fracturi directionale superficiale si profunde. fiind prezenta numai in semiferestrele Putna si Humor.m. In constitutia g e o l o g i c a a Obcinelor s-au identificat unitatile tectonice ale flisului de Audia. amont de confluenta cu Putna si aval de Frumosul s.) este in cea mai mare parte acoperita prin deversarea spre est a unitatii de Tarcau. cu axul afectat de o importanta falie inversa. alcatuite din roci detritice (gresii. R e l i e f u l dominant este structural si litologic. mai independente. constituit din gresii. 1.Mare. in facies de Fusaru. si spre est de gresia eocena de Prisaca-Tomnatecu.). racordabile cu terasele . 1976).493 m si Pascanu.479 m) iar cele mai mici la iesirea Moldovei (480 m) si Sucevei (460 m) din munte. crustale. prezenta in Obcina Feredeului. 1. Solzii strans imbricati ai flisului de Audia sunt deversati spre est iar gresia de Prisaca apare sub forma unei digitatii care se ingusteaza spre sud-est. sunt caracteristice complexul litologic cretacic al sisturilor negre (pelite negre cu intercalatii de gresii glauconitice. Spre exemplu. spre est. In unitatea de Audia. Exista ansambluri de hog-back corespunzatoare succesiunilor de solzi.a. urmat de argile rosii si verzi. dure). Pe ramura vestica se afla si varfurile Scoruset (1.a). iar depresiunea Moldovitei este un complex morfologic. conditionat de tectonica flisului si de alternantele litologice.d. cand culmile s-au pastrat pe roci mai dure din axul sinclinalelor (colinele din partea centrala a depresiunii Moldovita s.200 m pe gresiile de Prisaca. cu reversul orientat spre vest si format dintr-o succesiune de culmi monoclinale a caror altitudine scade in aceeasi directie. Obcina Mare corespunde unui anticlinal deversat spre est.Barbu. Tarcau si Vrancea. o arie colinara centrala si valea Moldovitei.a. culoare depresionare – depresiunea Moldovitei in ansamblu formata pe oligocen moale. Obcinele Humorului) culmile sunt mai distantate. iar vaile parcurg axe de anticlinal (Moldovita.a) . Rocile moi au generat arii mai coborate (vai. Unitatea de Vrancea (constituita din calcare si marne eocene. marne. in relief pastrandu-se numai cel vestic. calcare si marne eocene (litofaciesurile de Tarcau. care imprima caracteristica morfologica generala a unitatilor de relief principale. O falie secundara in partea central-sudica determina o bifurcatie a culmii. cu altitudini relative de la 1 m – 2 m la 100 m . in succesiuni ritmice si puternic tectonizate. in lungul careia flancul estic este scufundat. Fruntea flisului de Audia il domina pe cel senonian-paleogen al unitatii de Tarcau din depresiunea Moldovita. sub forma de cute-falii (solzi) si de sariaje.

Ca efect al climei. Moldova.Barbu. Straja. Relieful ciclic este reprezentat in Obcine prin „nivelul vailor”(N. Este considerat fragment al suprafetei de nivelare Mestecanis. Humorului s. in bazinul superior al Sucevei. a p e l e paraielor si raurilor (Sadova.. Vicov. Acestea prezinta mineralizari mici si moderate (bicarbonatari. Intre procesele geomorfologice actuale.a. iar fagul si bradul. pe Putna. la Vama. In general sunt mai putin extinse si mai slabe in Obcina Feredeului. Sub padurea de molid. in apropierea asezarilor din camplunguri. in acelasi nivel inscriindu-se si partea inalta a reliefului format pe semiferestrele flisului de Vrancea. relieful depresionar atenuand aceasta asprime climatica (50 zile de iarna si peste 40 zile de vara). pe Moldovita. V e g e t a t i a forestiera este dominata de molid in padurile de pe versantul vestic al Obcinei Feredeului si prezinta diferite amestecuri spre est. Sunt 60-80 zile de iarna si numai 20-30 zile de vara. Moldovita. este mai frecventa in partea inferioara a versantilor acoperiti cu pasuni si fanete. 1976). pe contactul cu miocenul salifer pericarpatic. mai termofili. sulfatari) in sud-est si foarte mari (500 g – 800 g/l).000 m altitudine absoluta. in Obcinele Brodinei. in sectorul inferior al Humorului s. dar cu influente boreale in nord-vest si continentale in sud-est.mezobazic spre sud-est. favorizate de rocile cu proprietati fizico-mecanice atat de diferite ale flisului. de la 60 C la 20 C. dar se accentueaza aval pe Moldova. Acest nivel se afla la altitudini de 700 m – 1. In schimb. pe gresii . Argel. in asociatiile de Festuca rubra si Agrostis tenuis intrand si specii de Arenatherium.a. C l i m a Obcinelor Bucovinei are acelasi fond central-european ca si in cazul altor munti din nordul Carpatilor Orientali. mentinandu-se cu 200 m – 400 m sub nivelul general al culmilor si cu 200 m deasupra albiilor actuale. Corespunzator conditiilor climatice si de vegetatie. producand adanciri ale unor ravene pana la 15 m. Lolium. Cele mai pagubitoare sunt alunecarile de teren. Suceava si afluentii lor sunt alimentate in proportie de 60% din ploi si zapezi (pluvio-nival in nord-est si pluvial-moderat in sud-est)si de 20-40% din ape subterane. cu precipitatii mai bogate si temperaturi mai coborate. valoarea medie de 850 mm/an a precipitatiilor se manifesta cu un plus de aproximativ 100 mm/an in nordul Obcinei Feredeului si o reducere de 200 mm/an in sud-estul Obcinei Mari. in depresiunea Moldovitei si pe versantul vestic al Obcinei Mari. Moldovita. coboara din ce in ce mai mult spre vest. de la Vicov la Paltinoasa. de molid cu fag in partea estica a Feredeului. inversiunile termice si fenomenele hidrometeorologice asociate acestora sunt mai frecvente. In general. Corespunzator acestora.inferioare si mijlocii ale Bistritei. in depresiunea Moldovitei si in Obcina Mare. ca si de despaduririle din cauze naturale si artificiale produse in ultimii ani. pe versantul opus al acesteia in amestec fiind si brad. Cynosurus s. in ulucul Ciumarna-Sacries si mai ales pe contactul flisului Obcinei Mari cu miocenul pericarpatic. identificat pe Moldova. in Obcina Feredeului solurile sunt spodice. s o l u r i l e brune au un caracter acid si podzolic spre nord-vest si eu. conform conditiilor climatice molidul se regaseste la altitudini din ce in ce mai mari spre est. dar spodosoluri se formeaza si in Obcina Mare. fara sa fie prea caracteristica. spre exemplu.a. dar arealele afectate nu sunt prea mari. Pajistile secundare din nivelul padurii de molid au asociatii de paius si iarba campului. iar cele din padurile dominate de fag (foarte extinse in bazinul Humorului) sunt mai bogate. Eroziunea liniara . Temperatura medie anuala scade in acelasi sens si in altitudine . ienupar. dar si elemente subalpine – afin. Gura Humorului. eroziunea areolara actioneaza totusi pe unele sectoare de versant ale Moldovei.

Putna. Ozana si Topolita.a. in nord (spre exemplu Obcina Voronetului). grezocalcare. Pojorata. De asemenea. a laptelui. orientate spre est si separate de Suha Mare. Sucevita. marno-calcare. evrei). cat si pe plaiuri (risipite pana la 1. Structura etnica s-a modificat incepand din sec. de alte activitati industriale.C. altele transversale. care este astfel limita lor nordica.silicioase de Kliwa. Spre vest. deversate spre est. Astazi satele sunt asezate atat pe vai (rasfirate. Din sec. XVII. Pe fondul impulsului industrial al urbanizarii unor pozitii nodale.). Gura Humorului si Solca au devenit orase. Conform premiselor naturale si social-economice multe alte asezari au o perspectiva urbana reala (Vama. dar si la Cacica. argile si mari cantitati de pietris si nisip) si a resurselor de minereuri metalifere si sare din zonele invecinate. incaltaminte s. mai inalta. O r o g r a f i c se prezinta ca o culme principala (vestica). XVIII s-au produs roiri din satele initiale si a inceput locuirea risipita pe plaiuri. marnocalcare. intre Paltinoasa . – litofaciesul de Bistra. Solca. sud-vest si sud vaile Suha (cu Slatioara si Brateasa) si Bistrita ii separa de M. M.Vanatori-Neamt. din care se dirijeaza divergent culmi secundare mai scunde. La alcatuirea lor g e o l o g i c a participa toate unitatile flisului. Frumosu s. Cel mai intens flux turistic din Obcinele Bucovinei este determinat de valoarea artistica patrimoniala si de semnificatia cultural-religioasa a manastirilor pictate in fresca exterioara Voronet. in ultimii ani. Moldovita.. iar spre est culmile Stanisoarei domina Subcarpatii Neamtului (in lungul unui contact tectonic). Vama s.Piatra Neamt. separate de afluentii Moldovei. Pe seama unor resurse importante de materiale de constructie (gresii. bazate pe materii prime aduse din alte regiuni (textila. Fundul Moldovei. In sec. Conditiile istorice si economice au favorizat durabilitatea acestor asezari de tarani liberi din Ocolul Campulungului.R.. Muntii Stanisoarei continua structurile flisului la sud de Obcinele Bucovinei si de valea Moldovei. la Campulung.a. U m a n i z a r e a este straveche (s-au identificat vestigii de locuire neolitica). asezarile de la Campulung. Pe calcarele senoniene si pe calcarele de Doamna din Obcina Mare sunt soluri rendzinice.a. de obicei de talie mijlocie). instalati pe toata valea Moldovei. Manastirea Humor (1428). polonezi. Prisaca Dornei. sau de cei ai Bistritei. Cacica). In arealele cu drenaj deficitar din luncile raurilor mai mari si de pe versantii cu alunecari de teren se produc gleizari si se formeaza soluri gleice. Frasin. capacitatile de cazare si serviciile turistice de nivel european oferite in toata aria Obcinelor. Suha Mica. XV (Vama.E. – litofaciesul de Sinaia.400 m si de talie mica). Vatra Moldovitei.Ceahlau si M. in cadrul A.N. continua si deosebit de viguroasa de-a lungul timpului. XVI se adauga Sucevita. sisturi argiloase s. prin infiltrarile tolerate si apoi organizate ale hutulilor (asezati in special in Obcinele Brodinei – bazinul Argel si spre izvoarele Sucevei) si continuand prin colonizarile din perioada dominatiei austriece (austrieci din Tirol si Stiria.Bistritei mijlocii. Putna (1468). O retea densa de asezari este consemnata in documentele sec. de industrializarea lemnului. O suprafata destul de importanta este acoperita cu protosoluri aluviale si cu aluviuni nesolificate. gresii si conglomerate – litofaciesul de Ceahlau-Zaganul) si Tarcau. Moldovita (1443).a. dispuse in structuri orientate NNV-SSE. Cele mai extinse sunt unitatile de Ceahlau (gresii. 1409). unele longitudinale .T. M. salina de la Cacica si.Rarau. s-au inscris in circuitul valorilor turistice atelierele de ceramica de la Marginea. Straja (1490). .a. Campulung (1411). Humor. gresii micacee s. ocupatiile traditionale (in primul rand cresterea bovinelor de rasa) au fost dublate de minerit.Tarcau. in sud.

Oras medieval. Horaita.a. depresiunile Pipirig. pe Bistrita (pe marnocalcarele cretacic-superioare de Hangu). Ozana. Sihastria. De regula intre sectoarele mai largi raurile trec prin scurte defilee. accentuand premisele devenirii urbane ale asezarii de la Poiana Largului). in alcatuirea caruia se afla o masa importanta de conglomerate cretacice de Ceahlau). sarmatian. pe care le-au sapat in roci mai dure. rocilor celor mai rezistente din culmea principala. s-a plantat pin. Cracau. iar spre baza versantului estic. provocand dificultati materiale importante in intretinerea si exploatarea drumurilor (in special a soselei Bicaz – Largu). la contactul cu Subcarpatii. in gresia eocena de Tarcau. ca Petru-Voda (la 900 m).Altitudinile cele mai mari corespund. mai recent. pe Ozana si Hangu. Pe rocile mai putin rezistente s-au format depresiuni de facies petrografic. de regula. I. foarte clar intre Holda si Cotargasi. al doilea centru urban al Carpatilor Orientali. 1968.Ichim. in amestecuri patrunde gorunul. Largu – in lungul careia in ultimii ani satele au evoluat spatial pana la aglutinare.530 m. Numai pe culmile de peste 1.Ichim. Importante asezaminte religioase (Bistrita. In M. Conform cercetarilor geomorfologice detaliate ale acestor munti (I. eroziune torentiala si mai ales alunecari de teren cu deluvii groase de pana la 20 m. cat si pe cele interne (Suha. ca depresiunea Gainesti. Sihla. se afla in centrul unui mare sinclinal inaltat. In aceleasi roci au fost modelate si inseuari destul de joase. Sabasa. pe langa cele administrative aferente conditiei de resedinta a judetului. pe versantul culmii Cozla.. Sub aceste niveluri. dar padurea este dominata de formatiunea de amestec conifere-fag. In extremitatea sud-estica. este astazi un centru industrial important. datorita pozitiei. Sub conditii c l i m a t o . la contactul cu Subcarpatii Neamtului. de ocrotire a sanatatii s. cu altitudine relativa pana la 280 m (I. XIV. 1979). in special conglomeratelor de Ceahlau (varful Bivolul. asa cum sunt cele doua defilee ale Bistritei de la Izvorul Muntelui si de la Straja. concentrand si functii culturale si de invatamant. cu ghirlande de sate rasfirate atat pe vaile marginale (Moldova si Bistrita). 75%). In sud. s-a dezvoltat Piatra Neamt.300 m – 1. aceasta din urma acoperita acum de apele lacului de acumulare Izvorul Muntelui. Agapia stimuleaza astazi fluxuri turistice importante. Concomitent este o veritabila placa turnanta pentru turismul din bazinul montan al Bistritei. echivalent la altitudine mai mica al suprafetei Cerbul si altul la 900 m – 1. .termice mai marcat continentale. Secu. Ca urme ale evolutiei ciclice a reliefului au fost identificate (I. mentionat documentar din sec. si primind o cantitate de precipitatii mai redusa decat in Rarau si in Obcinele Bucovinei. unul la 1. in special in lungul Bistritei se dezvolta un sistem complex de terase.400 m.Donisa. 1979) doua niveluri de culmi interfluviale. corespondent al suprafetei Mestecanis.Stinisoarei sunt inca bine impaduriti (aprox. care au permis amenajarea traversarilor. Neamt. M.Ichim.Stanisoarei sunt foarte active procesele de modelare a versantilor – prabusiri. cu altitudinea maxima – 1. dinamica actuala a versantilor este in buna parte o reminiscenta a morfodinamicii specifice conditiilor climatice periglaciare din pleistocen. primul servind si constructiei barajului pentru lacul de acumulare al hidrocentralei „Stejarul”.000 m. fosta resedinta a unei curti domnesti si mai tarziu resedinta a tinutului Neamt. Muntii sunt bine populati. care se dezvolta mai ales pe stratele de Hangu si pe sisturile negre de Audia. la confluenta Cuejdiului cu Bistrita. pe Suha Mica (pe sisturi argiloase si marne bituminoase oligocene). 1979).200 m din vest si sud-vest exista molidisuri pure.

In aria inalta situatiile de calm au o pondere de numai 3%. Datorita altitudinii. Desi prin altitudine masivul s-a aflat in pleistocen in aria zapezilor persistente. dincolo de care se afla M. pe conglomeratele din partea centrala s-au detasat forme de dezagregare selectiva – trepte structurale (polite).a. sud si est. care-l separa de M. singurele in cantitati mari fiind materialele de constructie.400 m) si reprezentat prin culmi radiare separate de afluentii Bistritei. de forma unei clai de piatra. din 1983.Bistritei mijlocii si de M. Ceahlaul corespunde in cea mai mare parte unitatilor interne ale flisului – Ceahlau. care nu fac insa obiectul unor exploatari sistematice de amploare. provenite din sinclinalul marginal al axului cristalin invecinat. in unele locuri adapostite din fisuri. Teleajen si Audia. Aceste roci contrasteaza cu cele mult mai slabe din aria montana periferica (gresii. plante furajere si chiar porumb.300 m – 1.Stanisoarei si – respectiv – M. in partea centrala inalta a Ceahlaului c l i m a este mai aspra decat in restul muntilor flisului. de cetate naturala. marginit de abrupturi cuestiforme cu diferente de altitudine de peste 700 m si dominat de cativa martori de eroziune – spre exemplu Toaca (1.70 C.900 m). Temperatura medie anuala este de numai 0. se distinge din masa muntilor flisului prin altitudinea mai mare (1.200 mm/an) si puternic diferentiate intre versantul vestic (950 mm la Durau) si cel estic (700 mm). Masivul Ceahlau. In gresia oligocena de Kliwa au fost identificate mici rezerve de petrol. Subordonat. turnuri. in schimb precipitatiile sunt de 800 mm – 1. formate prin dezagregare si eroziune diferentiala sunt specifice si klippelor de calcar. Bistricioarei si Bicazului. dezvoltat pe conglomerate sub forma unui platou structural. Dinamica aerului este foarte activa. Cele sub forma de zapada se mentin un timp mai indelungat. Contrastul altitudinal puternic al celor doua niveluri face partea inalta vizibila – pe vreme senina – de la mari distante. pe terasele inferioare ale raurilor se cultiva cartof. Aceleasi diferente altitudinale cu motivatie structural-petrografica explica si repezisurile din albiile unor paraie. exploatate numai la Pipirig. incluzand in baza si o serie de klippe de calcar. Mari contraste de rezistenta la modelarea externa sunt evidentiate atat intre formatiunile fiecarei unitati a flisului. care au generat cascade deosebit de pitoresti (Duruitoarea s. descris de vaile Bistricioarei in nordvest si culoarul Pintic-Paraul Caprei in sud-vest. de la baza abrupturilor etc. urmat de cele din sud-vest. masivul are un contur rombic. dispuse in pozitie centrala intr-o structura de sinclinal puternic inaltat. In r e l i e f se impun conglomeratele masive poligene din partea superioara a stratelor de Ceahlau. In detaliu. asa cum este Ocolasul Mic. In plan. Unul este inalt (Ceahlaul propriu-zis).908 m in Ocolasul Mare) si prin silueta sa aparte. argile). marne. creandu-se astfel doua niveluri morfologice net deosebite. Cea mai cunoscuta este Panaghia. numai in extremitatea estica fiind prezenta si unitatea de Tarcau. coloane etc. cel mai frecvent fiind vantul din vest. Inaltimi izolate. de valea Bistritei in nord-est si valea Bicazului in sud-est. ramanand toata vara.).Tarcau. desi ocupa o suprafata mult mai restransa.Activitatile economice de baza in aria montana propriu-zisa sunt cele zootehnicforestiere. probabil insuficienta precipitatiilor sau spulberarea lor . G e o l o g i c. Resursele minerale sunt modeste.Haghimas. Al doilea este mult mai scund (1. cat si intre unitatile vecine si partial suprapuse.

avand un peisaj frumos si fiind relativ accesibil. Cercetarile de botanica sistematica au identificat in Ceahlau 33% din totalul speciilor de plante superioare din tara. Ca si M. acum in mare parte defrisate si inlocuite de pajisti secundare. Modificari importante ale sitului multor asezari si ale utilizarii terenurilor s-au produs prin amenajarea lacului de acumulare. . microdepresiuni de tasare nivala in scoarta de alterare. ii separa de M. clopotei. brad si relativ multa zada. iar spre sud-vest si sud valea Trotusului. exploatarea lemnului si cresterea animalelor.. spre valea Bicazului. Amenajarile din statiunea climatica Durau. Centrul ecumenic – baza a invatamantului seminarial si superior teologic ortodox) si pe platoul inalt.de pe platoul inalt au impiedicat formarea gheturilor perene. Urmeaza padurea de conifere. pajistile sunt alcatuite din paius rosu. iar spre est sectorul depresionar subcarpatic Tazlau. uneori cu exemplare batrane. in special pe versantii de sud-vest si sud-est. in sectoarele in care apa stagneaza. preluata si retehnologizata acum de catre actionarul principal. s-a recolonizat capra neagra. valea Bistrei). ca si revitalizarea sarbatorilor traditionale ale muntelui au amplificat si diversificat in ultimii ani fluxurile de turism laic si religios. carpen. Muntii Tarcau se afla la sud de valea Bicazului. orhidee (Nigritella nigra) s.750 m apar jnepenisurile. In extremitatea sud-estica domina depresiunea marginala Comanesti.200 m.100 m este un brau de padure mixta (brad. care coboara pana la 1.a. G. Spre vest valea Damucului si Valea Rece. ideal prin resursele naturale de baza si calitatile de cetate naturala. dezvoltat ca centru al industriei materialelor de constructie. Ceahlaul este deosebit de atragator sub aspect turistic. Si azi satele se inlantuie atat pe vaile limitrofe. Abunda insa forme de relief create in conditii periglaciare – trene de grohotis stabilizat la baza abrupturilor. Pentru diversificarea faunei.Ciucului.Stanisoarei. populatia activa a fost atrasa si spre orasul Bicaz. odinioara compacte. Peste 1. fag. Urme de locuire. Ocupatiile de baza sunt cele tipic montane. primule. intre Piatra Neamt si Targul Ocna. G. cat si pe cele din interior (valea Schitului. frecvent cu taposica. protejate. Desi suprafata este redusa. dominate de Festuca supina si Poa alpina. In pajistile secundare din nivelul forestier de amestec. Pe paraul Schitului sunt amenajate doua pastravarii de mare capacitate. cat si pe cel vestic. iarba campului s. Amenajarea lacului Izvorul Muntelui a determinat imbogatirea avifaunei. paltin). Ansamblul invelisului vegetal are o dispozitie concentrica. concernul european Lafarge.Haghimas si M. spre paraul Schitului si pe interfluviul SchitBistricioara. In parte. ghinturi (Gentiana nivalis. dateaza de la finele paleoliticului. mesteacan. bine dezvoltat atat pe versantul estic si sud-estic. s-au format turbarii oligotrofe. Pana la altitudinea de 1. Ceahlaul este bine populat. Este foarte frecventa floarea-de-colt. rate salbatice s. chiar la zi. Ulterior populatia n-a parasit niciodata masivul. molid. Sunt insa si foarte multe plante cu flori. v e g e t a t i a este bogata si extrem de variata.lutea. Pe platoul inalt. cu trei specii de pescarusi.a. pietre glisante si terasete de solifluxiune etc. extrem de poluanta timp de mai multe decenii.kochiana). astfel incat urme glaciare sigure nu s-au identificat. cu molid. altadata foarte bogate. intensificarea vietii monastice in schitul Durau (comunitatea monahala.a.

Iapa s. sugestiv numita Muntele Lung. al sisturilor negre si gresiilor glauconitice.Substratul g e o l o g i c este constituit din toate unitatile tectonice ale flisului. s-au amplificat si deplasari in masa de mari proportii. In substratul integral sedimentar si frecvent fisurat se afla acvifere importante. Gosmanul) si vai formate pe sinclinale (Tarcaul. ceilalti ca niste contraforturi. In schimb. iodurate. clorurate. Pe seama acelorasi faciesuri moi si alternante litologic. Fata de dinamica aerului destul de activa in partea inalta. cretacicul este reprezentat prin succesiuni de roci in general moi (strate de Bistra. dublata spre vest. calcare in strate subtiri. partea vestica corespunde flisului unitatilor de Ceahlau.664 m). Rocile mai dure sau in bancuri groase (gresiile de Kliwa si de Tarcau) contribuie la pastrarea altitudinilor mai mari in Grindus si Gosmanu (gresia de Tarcau) si in Berzunti (gresia de Kliwa). Tazlaul Sarat s. Asaul. unele mineralizate (ape oligominerale. Structurile de detaliu corespund unor sisteme de sinclinale. iar faciesurile putin rezistente ale oligocenului din est au permis retelei de vai sa coboare altitudinea culmilor secundare ale Gosmanului la 800 m –1. Nechit. constituite din suite ritmice de gresii slab rezistente. Muntii Tarcaului au temperaturi medii anuale intre 60-70 C in ariile marginale. R e l i e f u l este predominant structural si litologic – culmi longitudinale corespunzand anticlinalelor (Grindusul. Ata. Calul.a. se orienteaza catre Tarcau.).330 m). catre valea Damucului de o culme secundara.300 m interfluviile montane se inscriu in suprafata de nivelare Mestecanis.200 m – 1. se prelungeste la sud de seaua Moinesti in culmea mai scunda Berzunti (982 m in varful Magura). vaile unor afluenti vigurosi ai Tarcaului si Trotusului au avansat mult la obarsii. cu aceeasi orientare generala NNVSSE. se produc si inversiuni de temperatura favorizate de frecventa calmului atmosferic. la Tarcau. In est. in sud si Munceii Uture.000 mm in partea inalta si de 600 mm – 650 mm pe vai si pe contactul extern. in partea vestica se afla culmea principala – Grindusul (1. prima in lungul cumpenei de ape Tarcau-Asau. Teleajen si Audia. rocile slabe ale cretacicului inferior au dat altitudini modeste.53 km/km2). Paleogenul este in cea mai mare parte grezos si calcaros (gresii si calcare eocene. gresii oligocene de Fusaru si de Kliwa). in special la contactul cu depresiunea subcarpatica si 20 C mai sus de 1. iar spre est. Bolovanis. O r o g r a f i c. Trotus si Bistrita.). realizand baraje naturale (pe paraiele Doamna. Calu s. in est. pe dreapta Tazlaului Mare. de Palanca. culmea Gosmanul (Gocimanul). Asau.a. Culmea Preotesele (1. C l i m a t i c. Influentele climatice continentale se resimt in special pe rama estica. Brates. partea central-estica – flisului de Tarcau. A p e l e se distribuie intr-o retea relativ densa (in medie 0. dar subordonat – complexele sferosideritic.a. 1. unde minima absoluta a coborat pana la -300 C (Brusturoasa).49-0. se dispun transversal.000 m.442 m in varful Geamana.500 m. La 1. iar in extremitatile de nord-est si sud-est flisul de Vrancea apare in semifereastra Bistritei si sub forma unor klippe de rabotaj. de Tarcau si de Doamna. cu altitudinea de 1. incat cumpenele de ape spre bazinele Damucului si Trotusului sunt foarte sinuoase. de Plaiesu. marnocalcare). in bazinul Tazlaului Sarat si . ramasa si in „umbra” de precipitatii. De asemenea. Valoarea medie anuala a precipitatiilor este de aprox. atat pe valea Tarcaului cat si pe valea limitrofa a Trotusului. Tectonic. la Calul si Iapa. In general formatiunile cretacice sunt caracteristice in partea de vest. ariile centrala si de est fiind predominant paleogene. cu altitudinile maxime conservate si litologic. cu intercalatii de sisturi argiloase negre. anticlinale si solzi. Litologic. etalate si partial suprapuse de la vest spre est. in Muntele Lung.

locuita si folosita de secuii din depresiunea Ciuc si de pe valea superioara a Trotusului. prin absenta totala a unitatii de Vrancea. este prezent si Fagus thaurica. scorus s. in vest domina depresiunea Ciuc iar spre sud se intind pana la valea Uzului. Zemes). sau de gresia de Cotumba din unitatea de Teleajen.a. unele fiind formate in legatura cu exploatarea si prelucrarea lemnului. Zemes-Magiresti s. Se mai exploateaza gresii silicioase si mai ales lemn. in contrast puternic cu situatia din M. conditiile climatice induse de altitudine si pozitie sunt favorabile numai padurii de foioase. soluri brune luvice si soluri brune eu-mezobazice. cu fagi si molizi de aprox.Stanisoarei. Sunt strabatuti de o retea de vai cu orientare generala de la vest la est. iar pe contactul cu ariile depresionare sunt si culturi specifice. Muntii au un r e l i e f scund. padurea de molid a fost defrisata intens.300 m. In ceea ce priveste specificul u m a n i z a r i i. ulm. care-i contureaza spre nord-est si nord-vest. 1972). iar satele nu ies din lungul vailor. In Gosmanul (cu mici exceptii. culmile dirijandu-se exclusiv de la sud-vest spre nordest. Pe versatul stang al paraului Gosmanul. s o l u r i l e cambice se prezinta ca argiluvisoluri. Carunta – 1. datorate solvirii sulfatilor si oxidarii unor ape de zacamant – A. formata de afluenti de pe dreapta ai Trotusului. Muntii Ciucului sunt cuprinsi intre valea Trotusului. A s e z a r i l e sunt mai numeroase pe vaile limitrofe si pe contactul cu depresiunea subcarpatica.. in bazinul Tazlaului Sarat si mai ales in interfluviul Asau-Tazlaul Sarat (Piatra Crapata. complet acoperita de catre cea de Tarcau.517 m). ca soluri brune acide si brune podzolice. Din oligocenul unitatii de Vrancea se extrage petrol.Tarcaului. conditiile climatice si de vegetatie. In partea estica. fag-carpen-gorun si gorun. iar gospodariile si hodaile sunt risipite in fanete.a. exprimand specificul termic favorizat de influentele climatice continentale si de foehnizare. In concordanta cu substratul mineral. cu molidisuri in partea inalta din Grindus. cu subetaje de fag. Vaile au depasit la obarsii linia inaltimilor maxime si sunt foarte rar (si numai partial) adaptate la structura (datorita unui efect de inaltare mai slab al orogenezei valahe). se remarca diferente clare intre tipurile de asezari si modul de utilizare a terenului. 260 ani (inalti de peste 60 m. de unele strate mai dure din formatiunea de Sinaia. In partea vestica. asemanator celui din M. In extremitatea sud-estica. in cel mai inalt varf – Gura Muntelui. In toate gospodariile taranesti se cresc animale. padurea de amestec a fost pastrata mai mult timp.5 m). cu diametre de 1. la Agarcia. In Berzunti. Constitutia g e o l o g i c a difera fata de cea a sectoarelor de flis situate la nord. In . paltin alun. iar cele spodice. intre 700 m – 1. se afla in regim de rezervatie naturala (pe 173 ha) o padure de amestec. In sisturile negre ale unitatii de Audia a fost sculptata depresiunea de eroziune selectiva de la Poiana Uzului. acum acoperita de apele lacului de acumulare. ca si in aria montana dinspre Damuc si Valea Rece-Trotus. spre valea Tarcaului) se intinde o padure de amestec fag-ulm-paltin de munte-conifere.553 m. V e g e t a t i a este predominant forestiera. dar exista si pe valea Tarcaului. Pe versantul estic al Gosmanului sunt si pinete. care se prelucreaza in unitatile de la Tarcau si Comanesti. se mai pastreaza numai in palcuri.chiar vitriolice. spre ariile depresionare vecine. Cele mai inalte varfuri sunt sustinute de formatiunea de Tarcau (Gura Muntelui.Pricajan. la nord de valea Uzului – ajungand la 1.

Trotusului. La nord. Plaiesi (Cason) si compartimentul nord-estic al depresiunii Tara BarseiTrei Scaune. Mai mult. Ca efect m o r f o l o g i c direct al inaltarii mentionate. Alti geografi (I. 1971) au considerat ca toate culmile periferice se inscriu in suprafata Mestecanis.Oituzului flisul de Vrancea are si sedimentar miocen salifer. cu versanti abrupti. care apare la zi de sub unitatea de Tarcau. ceea ce impune prezentarea lor independenta. cu o pondere mai mare a cresterii animalelor in partea vestica si a exploatarii lemnului in cea estica. fiind prezentati nediferentiat de acestia. in M. care coboara spre valea Trotusului si spre Tara Barsei-Trei Scaune. in cele mai multe optiuni sunt considerati ca facand corp comun cu M. orientata pe o structura sinclinala alcatuita din oligocen friabil.Ciucului. La Targu Ocna se exploateaza sare acvitaniana si numeroase izvoare minerale clorurate si sulfatate sunt valorificate terapeutic in statiunile balneare de la Slanic-Moldova si Targul Ocna. Acelasi efect directional longitudinal se constata si la nivelul culmilor. in semifereastra Casin-Oituz (datorita unei inaltari recente mai puternice decat in M. Acelasi efect selectiv se constata in sectoarele cu roci dure. sub numele de M. dar p o p u l a t i a activa a mai fost antrenata si in exploatarile de petrol si gaze de pe valea Slanicului si de gresie de Kliwa (in cariere).450 m din culmea centrala ar apartine suprafetei miocene Cerbul. din bazinul Oituzului si de la confluenta Casin-Oituz se exploateaza lemn. uneori alunecarile de teren producand baraje (si lacuri) pe vai (spre exemplu. valea Uzului ii separa de M. Din p a d u r i l e de conifere. asa cum este cel de pe cursul inferior al Slanicului. spre deosebire de alte semiferestre ale acestei unitati. In realitate au o personalitate suficient de clara. reteaua de vai. La vest si la est culmea centrala este inconjurata de culmi mai scunde. Prin modelare selectiva s-au format depresiuni. sculptata in sedimentarul miocen friabil al unitatii de Vrancea. spre nord-est domina depresiunea Comanesti. diferita fata de cea a sectoarelor precedente al flisului prin dezvoltarea larga a unitatii de Vrancea. asa cum este valea Paraului Rosu. Individualitatea geografica a acestor munti se contureaza de la nivelul constitutiei lor g e o l o g i c e. dar mai ales din cele de amestec fag-conifere si din cele de pe versantul estic.Ciucului. ca o replica litologica mai sudica a Grindusului. cu sectoare longitudinale mai mari si mai largi.Sircu. Se cresc animale.Mihailescu. in timp ce aria de la 1. in sud-est valea Oituzului si pasul Oituz ii despart de M. Muntii Oituzului. cea mai importanta fiind Harja. cel mai important afluent de pe dreapta al Uzului. in care vaile au aspect de defileu. de fag si fag-carpen. . pe Oituz. constituit din gresie masiva de Tarcau.toata aria insa ocupatiile sunt cele traditionale. desi in ansamblu este tot transversala.649 m) urmarind pe 15 km axul unui sinclinal inaltat. un afluent de pe dreapta al Uzului). 1963) partea superioara a acestor culmi (800 m – 1. Nemira-Sandru (1.Ciucului).300 m – 1.000 m) este considerata fragment al suprafetei de nivelare Mestecanis. iar spre sud-vest si vest domina alte doua sectoare depresionare.Vrancei. Procesele de versant sunt foarte active. lacul Balatau s-a acumulat in spatele unui baraj de alunecare pe Izvorul Negru. prezinta un grad de adaptare la structura mult mai avansat. In literatura de specialitate (V.

Depresiunea Comanesti este cea mai importanta arie depresionara si singura de origine tectonica din muntii flisului. Este dezvoltata in lungul Trotusului si cuprinsa intre culmea Berzunti, la nord-est si M.Ciucului si ai Oituzului, la sud-vest. Genetic a rezultat din prabusirea unui sector al flisului din unitatile de Tarcau si de Vrancea, ,in sarmatian, formandu-se astfel un golf in care s-au d e p u s sedimente de tip m o l a s a, de varsta sarmatiana si meotiana, dupa care aria aceasta a fost exondata si usor cutata. Pe substratul slab rezistent (nisipuri, argile, gresii) s-a format un r e l i e f deluros, cu altitudini mult mai mici decat cele ale muntilor din jur (500 m- 550 m pe interfluvii), iar Trotusul si afluentii sai au creat un sistem bogat de terase (7 niveluri, dintre care cele de 10-15 m si 80 m – prima locuita – sunt cele mai dezvoltate, optime pentru culturi si asezari). O problema mult discutata a reliefului depresiunii a fost cea a genezei inseuarii de la Moinesti, interpretata initial ca vestigiu al unui vechi curs al Trotusului. Constatarea ca pietrisurile din sa au caracteristicile modelarii marine s-a convenit ca aria este un vechi culoar de legatura intre golful format prin prabusirea partiala a flisului si marea sarmatica de la est. Un element morfologic interesant este si tronsonul de defileu (Ciresoaia) prin care, aval de Dofteana, Trotusul ies in depresiunea subcarpatica. Depresiunea Comanesti este dens populata, cu sate foarte mari si numeroase (40 de asezari), situate frecvent pe terase de confluenta. Locuitorii practica atat cultura plantelor (porumb, cartof, plante furajere, legume, pomi fructiferi si chiar vita-de-vie, pe parcele mici) si cresterea animalelor, cat si exploatarea unor resurse minerale. Aici se afla singurul bazin carbonifer al Moldovei, cu un carbune brun (2.900 – 6.000 kcal/kg), valorificat in termocentralele de la Comanesti si Darmanesti (cu putere de 32 MW si productie anuala maxima de 200.000.000 kw/h energie electrica si 250.000 Gcal energie termica). Lemnul exploatat din padurile montane invecinate este prelucrat in unitatile de la Comanesti (cherestea, placi fibrolemnoase, placaj, mobila), Darmanesti si Dofteana. Depresiunea comunica spre exterior pe valea Trotusului si prin seaua de la Moinesti. Depresiunea Casonului este o arie depresionara de mici dimensiuni, situata intre M.Ciucului, in nord, M.Oituzului, in est si M.Bodocului, in sud-vest, fiind drenata integral de paraul Cason. Este formata prin eroziune selectiva, in s i s t u r i l e n e g r e ale unitatii de Audia. R e l i e f u l este deluros, larg ondulat, cu vai largi, adesea inmlastinite. Prin contrast, rocile paleogene, mai dure, au determinat ingustarea sub forma unui defileu frumos, cu meandre adancite a vaii Casonului, la iesirea in Tara Barsei-Trei Scaune. Altitudinea destul de mare pentru o arie depresionara (800 m) si pozitia interna induc un c l i m a t aspru, pe fondul unor inversiuni termice frecvente. Este totusi dens p o p u l a t a, cu sate mari, locuite de secui, antrenati in ocupatii tipic montane. Muntii Vrancei domina spre vest Tara Barsei- Trei Scaune, in lungul unui abrupt de falie, pe linia Bretcu-Covasna. In sud-vest culoarul larg al vaii Basca Mare ii separa de M.Buzaului. Singura limita mai puti clara este spre sud-est si est, unde Subcarpatii Vrancei nu mai au o morfologie depresionara clara si unitara ca in Subcarpatii Moldovei. Contactul se poate urmari pe o linie Lopatari-Nereju-Tulnici-Grozesti. In nord-vest pasul Oituz si valea Oituzului ii separa de M.Oituzului.

Muntii Vrancei sunt constituiti din flisul p a l e o g e n al unitatilor de Tarcau si de Vrancea, care afloreaza in semiferestre mari. In unitatea de Tarcau cele mai reprezentative sunt gresiile eocene de Tarcau, masive, rezistente, frecvent aflate in axele unor anticlinale. In flisul de Vrancea este larg dezvoltat sedimentarul oligocen, mai variat sub aspect litologic(gresie de Kliwa, dar si roci moi – sisturi disodilice, marne bituminoase s.a.). Ca directie a structurilor componente, M.Vrancei sunt primul sector al flisului in care configuratia marginii continentale a impus schimbarea directiei liniilor structurale, acestea orientandu-se aici de la nord spre sud. O r o g r a f i c, se prezinta ca o culme principala orientata nord-sud, ale carei altitudini cresc de la sud si de la nord catre centru, de la 1.000 m - 1.100 m, pana in varfurile Musat – 1.503 m, Goru – 1.784 m si Lacauti – 1.777 m. Din culmea principala se desprind culmi radiare spre nord-est – Magura Casinului (1.165 m, intre Oituz si Casin) si Zboina Neagra (1.350 m, intre Casin si Putna), spre est – Coza (1.629 m, intre Putna si Naruja) si Zboina Frumoasa (1.657 m, intre Naruja si Zabala), spre sud-est Furu (1.415 m, intre Zabala, Basca Mica si izvoarele Ramnicului Sarat), iar spre est Penteleul (1.772 m, probabil terminatia sudica a culmii principale, afectata de tectonica si pe cale de a fi detasata prin eroziune fluviala regresiva). Spre vest, Munceii Bretcului sunt un ansamblu de culmi secundare cu altitudine in jur de 1.000 m, orientate transversal si separate de afluentii de pe stanga ai Raului Negru. R e l i e f u l s-a format, in cea mai mare parte, prin actiunea apelor curgatoare din bazinele Trotusului, Putnei si Buzaului care, sub impulsul probabil destul de puternic al miscarilor de inaltare recente, au atacat flisul fara sa fie impiedicate de orientarea liniilor structurale. In cadrul retelei de vai predomina orientarea transversala, cu scurte tronsoane adaptate la structura (spre exemplu, cursurile superioare ale raurilor Basca Mare si Basca Mica). Obarsiile raurilor se afla dincolo de linia altitudinilor maxime din bazinele respective, ceea ce a indus ipoteza antecedentei retelei, presupunandu-se chiar (N.Orghidan, 1929) ca, inainte de formarea in pliocen-pleistocen a depresiunii de prabusire tectonica Tara Barsei-Trei Scaune, vaile ar fi fost mult mai lungi, raurile avand izvoarele undeva mult mai departe spre nord-vest, dar fiind ulterior decapitate prin prabusirea tectonica mentionata si remanierea colectorilor din aria interna. Aceleasi procese complexe au produs si captari, asa cum Basca Mare ar fi captat cursul superior al Bascai Mici. Relieful de eroziune selectiva este determinat frecvent de stratele de gresie eocena de Tarcau, pe care se pastreaza, spre exemplu, culmea Lacauti, cu structura de hog-back avand abruptul orientat spre est, sau Penteleul, pe structura de sinclinal inaltat. Aceleasi efecte morfologice sunt determinate si de gresia oligocena de Kliwa, care sustine Gorul, Zboina Frumoasa s.a. In general, pe unitatea de Tarcau relieful este mai masiv, mai greoi, in timp ce pe flisul de Vrancea, mai variat litologic, exista inaltimi asimetrice, profiluri mai bine conturate, fara ca altitudinile sa fie prea mari. La traversarea rocilor dure s-au format defilee, cu sectiune ingusta si trepte in talveg, asa cum este defileul sapat de Basca Mare in gresie de Tarcau, la sud-vest de Penteleu. In roci moi au fost sculptate depresiuni de eroziune selectiva, asa cum este cea de la Comandau, in bazinul superior al Bascai Mari, unde raul si-a largit valea in marnocalcarele cretacic-superioare de Hangu. Aceleasi roci au favorizat si formarea curmaturilor sau a inseuarilor, cum sunt cele dintre izvoarele Putnei, Zabalei si Bascai Mici. Inca neclara este problema suprafetelor de nivelare, mai numeroase dupa unele opinii (N.Al.Radulescu, 1937, A.Nordon, 1931), numai doua dupa altele (I.Sircu, 1971), Siriu (Cerbul) la 1.500 m, dominata de varfurile inalte care ar fi martori de eroziune si Poiana Marului (Mestecanis) la 1.000 m - 1.100 m, dezvoltata mai ales in Munceii Bretcului.

Altitudinea modesta si pozitia (externa si in apropierea curburii) n-au putut asigura conditii climatice favorabile glaciatiilor cuaternare. In Penteleu exista doua cuvete naturale cu tinov - Lacul Rosu si lac - Lacul Negru, carora li s-a atribuit o origine nivala. Cuvetele lor ar putea fi insa generate de alunecari de teren. De altfel, in evolutia actuala a reliefului, alaturi de eroziunea fluviala, procesele de deplasare in masa sunt cele mai raspandite, ajungandu-se frecvent la formarea unor creste de intersectie a versantilor si a unui microrelief specific de padine, trepte, valuri s.a. Din punct de vedere c l i m a t i c, in M.Vrancei se cumuleaza deja conditii favorabile unor temperaturi mai mari, valorile medii anuale depasindu-le pe cele din nordul Carpatilor Orientali, la altitudini similare (1,40 C la Lacauti, 30 C la 1.200 m, 60 C la periferia externa ). Precipitatiile sunt mai bogate pe versantul vestic, unde pot depasi valoarea medie de 1.100 mm, coborand pe versantul estic la 700 mm. Aria munceilor Bretcului este atinsa de inversiunile termice caracteristice in Tara Barsei-Trei Scaune, ca si depresiunea Comandau, sau unele arii adapostite de la obarsiile raurilor (spre exemplu la izvoarele Slanicului). Cea mai mare parte a M. Vrancei este acoperita de v e g e t a t i e forestiera, sub forma unei paduri de amestec molid-fag, cu inversiuni determinate climatic. Molidisuri pure apar doar la altitudini de peste 1.300 m. Pe versantul estic sunt si pinete, plantate. Pe Gorul, Lacauti si Penteleu sunt areale mici de jneapan, vegetatia subalpina fiind inlocuita cu pajisti secundare, extinse si pe seama padurii, pentru pasunat. In depresiunea Comandau si in Penteleu, in sectoare slab drenate, sunt mlastini oligotrofe, iar pe versantul sud-vestic al Penteleului, spre Basca Mare, mlastinile au caracter eutrof. Pe versantul estic al acestei culmi, intre 800 m – 1.300 m, in regim de codru secular se afla padurea Milea-Viforata (550 ha), cu fagi si molizi de peste 300 – 400 ani si cu arborete de brad, molid si pin de 80 – 100 ani, cu exemplare inalte de 40-50 m si diametre de 0,8-1 m, cu orhidee rare si endemisme, iar in zona Lacului Rosu cu plante carnivore. Muntii Vrancei sunt relativ putin populati, in contrast puternic cu depresiunile invecinate. Sunt numai cateva a s e z a r i de vale, destul de noi, cum este Comandau. Sub aspect economic, dupa oieritul care a avut o traditie seculara, exploatarea forestiera a devenit activitatea cea mai intensa, in unele perioade excesiva. Prin replantari padurea s-a refacut insa in buna masura. Cresterea oilor continua, mai ales de catre bretcani si barsani, care au numeroase stane in special in Penteleu. In deceniile trecute s-a identificat si un zacamant de petrol, la Ghelinta, azi in exploatare. O retea de drumuri forestiere si cateva (din ce in ce mai putine) tronsoane de cale ferata ingusta (Covasna-Comandau, pana in anii trecuti Casin-Scutaru), dar mai ales soseaua Tulnici-Lepsa-Ojdula asigura accesul in munti si traversarea lor. Peisajul culmilor si al vailor, padurea si fauna bogata de interes cinegetic (urs, cerb, caprior, mistret s.a.) constituie un potential turistic natural deosebit, insuficient sustinut insa prin capacitati de cazare. Sunt multe case de vanatoare, dupa aparente excelent echipate, dar intr-un regim de proprietate si de exploatare opac, ca si multe cabane forestiere (numai in Penteleu, spre exemplu, Vadul Oii, Secuiul, Musa, Fagul Alb, Gura Basculita), utile scopului lor dar nestimulative pentru un flux turistic rentabil. Muntii Buzaului sunt situati la sud-vest de M.Vrancei, de care ii despart valea Bascai Mari, pana la Varlaam si apoi valea Slanicului, pana la Lopatari. Spre nord-vest domina cu 600 m - 800 m depresiunea Intorsurii Buzaului, iar spre vest valea superioara a Buzaului, pasul Boncuta, pasul Tabla Butii, valea Telejenelului, pana la confluenta si valea Teleajenului, pana la

In lungul vailor sectoare inguste (in gresii rezistente). Casoca s. sisturi argiloase. La nord de valea Hartagului.a. pe sub molasa miocena din sinclinalul subcarpatic Drajna. Nehoiu. orientat nord-est – sud-vest).). pe gresii de Tarcau si de Kliwa. este un sinclinal inaltat.). Arsenie – 1.439 m).a. marnocalcare. nisipuri. putin rezistente .sud-est a aceleeasi culmi. culmile fiind frecvent formate pe anticlinale (cele din Bota . dar exista si structuri (mulate de relief) care contureaza curbura maxima. intre Hartag. si stranguland chiar valea principala. marne bituminoase. se ramifica oblic spre sud-vest „pintenul” de flis Homoraciu. ii despart de M. barand adesea vaile mai mici (Casoca a trecut printr-o etapa de baraj prin alunecari simultane de pe ambii versanti).663 m. in unitatea de Tarcau s. iar vaile . Din Muntioru. iar la sud de Basca Rusilei. cu putine exceptii (conglomeratele albiene).argile.gresii calcaroase. Spre sud-est.Buzaului este puternic marcat de specificul structural si litologic al substratului. gresii eocene de Tarcau si oligocene de Fusaru.a. Ambele flancuri sunt abrupte si au caracter cuestiform. Podul Calului. din partea de sud . marno-calcare.). avand orientare nord-est – sud-vest. Teharaul. la sud-vest de valea superioara a Buzaului. in unitatea de Audia. Subordonate in aceste unitati si dominante in cea de Tarcau. Spre exemplu.Maneciu. Basca Mare. Dominante in unitatile interne.294 m.Orghidan.360 m). pe gresii de Fusaru.191 m) este radacina „pintenului” de Valeni. formate prin dezagregare mecanica. inchisa partial de culmea secundara Gherghelau si drenata de obarsia Nehoiului. se afla culmea Bota (1.a.pe conglomerate albiene. intre afluentii sai Crasna si Siriu. sisturi disodilice s. Audia si Tarcau. Diversitatea litologica stimuleaza procese de versant foarte variate. Muntioru – 1. s. pe langa roci moi . Ivanetul (Zboiul – 1. Maneciu-Ungureni.345 m).288 m). contactul cu Subcarpatii se poate urmari de la Lopatari. in buna masura constituit din gresie eocena de Siriu. Basca Rusilei si Buzau se afla Podul Calului (1. formatiunile paleogene sunt mai variate ca rezistenta. care favorizeaza si alunecari de teren masive. in varful Malaia). prabusiri si rostogoliri ale fragmentelor de gresie rezistenta. La sud-est de Siriu.a. In orientarea de ansamblu a structurilor principale se mentine aceeasi directie generala nord-sud. Orientarea transversala a vaii Buzaului a fost explicata prin antecedenta (N. R e l i e f u l M. cel mai inalt din toata gruparea (1.Buzaului. orientata spre nord-est (Rastoaca – 1. trenele de grohotis fiind inlocuite cu deluvii de alunecare groase. existand si roci rezistente – gresia micacee eocena de Siriu. 1929. Casoca si Buzau este Teharaul (1. formatiunile cretacice sunt. argile s. intre Casoca. Podul Calului) sau pe sinclinale inaltate (Ivanetul. 1932). O r o g r a f i c. Procesele respective sunt deosebit de frecvente in M. Partea cea mai inalta. Flisul din substratul g e o l o g i c se incadreaza in unitatile de Teleajen. Pe oligocenul mai moale. Aceeasi corespondenta oro-lito-structurala se remarca si pe stanga Buzaului. pe aproape 20 km. Multe diferente morfologice ale vailor se explica si prin diferentele altitudinale . Pe stanga vaii Buzaului.pe sinclinale si faciesuri moi sau pe linii de contact petrografic (Hartagul.115 m. Siriul. pe la Gavanele. de Fusaru. Basca Mare. Coltii Bocarnei s. baza abrupturilor din Siriu este imbracata in grohotisuri mai vechi si mai recente. se afla masivul omonim. Chiojdu. matricea mai moale si sensibila la apa a favorizat alunecari de teren. pana la forme de defileu (valea Buzaului. un complex de culmi conturate de afluentii de pe aceasta parte si de pe dreapta ai Bascai Mari poarta numele culmii celei mai inalte.Ciucasului. cu flancul estic faliat.a. cu „colti” pe capetele de strat din roci rezistente (Coltii Balei. alterneaza cu largiri in faciesuri moi. Muntiorul este format dintr-o culme semicirculara mai scunda.

domina gorunul. pe Basca s. In evolutie naturala. Siriu. la Siriu apele subterane au caracter oligomineral (sulfuros. Balaneasa. pentru pasunat. In cuprinsul lor.Radulescu. la confluenta – 6. dar nu lipsesc nici pe vai. Ceva mai rare sunt numai in sectorul ingust. la Siriu si Ciresu s-au construit doua baraje. Spre exemplu. In relatie cu gresia de Tarcau si cu unele fracturi profunde. M. 1937). fiind constituita din paduri de amestec fag-conifere. Pentru valorificarea acestui potential hidroenergetic. Dupa aprecieri mai recente (I. In general sunt rasfirate. realizate si printr-o alimentare subterana destul de bogata. dar in masa montana propriu-zisa efectele lor sunt modificate. izvorul are acelasi tip de mineralizare. datorita unor concretiuni piritoase). in majoritate.a. atat pe fondul unui bilant natural relativ sustinut pana in perioada contemporana. Ca reflex direct. In acelasi fel. la Nehoias.18 m3/s. v e g e t a t i a a fost initial integral forestiera. mezotermal (300 C).53 km/km2. iar restul masei montane. ar fi echivalentul suprafetei miocene Cerbul. cu tendinte de adunare la confluente adesea fiind mult alungite (spre exemplu. Raurile au totusi debite destul de mari (Basca Mare. In Siriu. de chei. Pe culmile mai scunde si situate pe latura externa (Muntiorul si Ivanetul). centralele de la Nehoiasu si Surduc urmand sa aiba o putere instalata de 208 MW si – respectiv – 20 MW ( Gr. Gura Siriului s. Podul Calului. au vai mai lungi decat afluentii de pe stanga ai Bascai Rusilei. 1971). In cadrul Carpatilor Orientali. Saratelul si alte paraie subcarpatice. spre contactul cu Subcarpatii. Pe versantii externi ai Muntiorului si Ivanetului satele au tendinte de risipire. in sisturi negre etc. asigurata de volume importante de apa infiltrate in gresiile paleogene fisurate. in parte prin „penele” de circulatie anticiclonala continentala.Al. prin care pe versantul extern se realizeaza conditii termice si de umiditate similare celor din Subcarpati si uneori chiar din estul Campiei Romane. Tectonizarea puternica si alcatuirea litologica foarte variata au facut destul de dificila aprecierea reliefului ciclic. densitatea medie a r e t e l e i h i d r o g r a f i c e nu depaseste 0.a. un caracter temporar).Nordon.Pop.Buzaului exprima cel mai clar caracterul compozit. la 1. sub Siriu. fiind si partial arteziene (A.500 m. 1996). Lunca Jaristei. sunt caracteristice fagetele si padurile de amestec fag-gorun. pe aproape 9 km). la Nehoiu – 19.000 m se incadreaza in suprafata pliocen-pleistocena Poiana Marului. Intre apele de suprafata. ale caror terase sunt siturile exclusive in aria montana propriu-zisa (Crasna. numarul suprafetelor de nivelare osciland intre cinci (A. Lunca Priporului. cat si ca efect al favorabilitatii . de interferenta multipla. afluentii de pe stanga ai Buzaului au vai mai evoluate decat cei ai Bascai Mari. la altitudinea de aprox.. Gura Siriului. In lungul vailor si pe plaiurile inalte padurea a fost poienita si inlocuita cu pajisti secundare. pe valea Buzaului. pe ariile slab drenate din partea inalta sunt ape stagnante.4 m3/s). unele provenite din asezari sezoniere pentru exploatarea si prelucrarea lemnului –Crasna. Nehoiu s. masele de aer de origine atlantica acced practic fara obstacole in partea inalta. iar pe versantul extern.). Sibiciul. sunt destul de frecvente lacurile de alunecare (chiar daca au.Pricajan. Buzaul.a. 1931) si trei (N.ale nivelurilor de baza. In Stiubeiul Burlacului. 1. un nivel la 1. Asa s-au format (si s-au scurs apoi) lacuri pe Casoca (in 1969). A s e z a r i l e cele mai numeroase sunt pe contactul cu Subcarpatii .405 m aflandu-se si Lacul Vulturilor.Sircu. desi obarsiile tuturor se afla in aceeasi arie montana. Gura Teghii de pe Basca Rusilei. al factorilor c l i m a t o g e n i in sectorul de la curbura. in parte prin foehnizare catabatica. care isi au obarsiile in aceeasi culme a Ivanetului etc. 1972). pe Hartag.

222 m. depresiunea Intorsurii Buzaului. Populatia este integral romaneasca.a. avand aspectul unei mici campii intramontane.). O r o g r a f i c. Barcani. in sedimentarul cretacic friabil al flisului unitatii de Teleajen (gresia curbicorticala). Considerata initial de origine tectonica. reprezentate prin litofaciesurile lor cele mai putin rezistente (marno-calcare. sisturi argiloase negre. exploatarea lemnului. in parte religios. pe sosea transcarpatica (si partial pe calea ferata) in lungul vaii Buzaului. Sub influenta . in nord-vest. semanand destul de mult cu depresiunea Casonului.climatice a versantilor externi. din ce in ce mai despaduriti si care se preteaza astfel la utilizari diversificate. Valorificarea intregului potential ar fi cu atat mai inlesnita cu cat exista posibilitati de relatie. cu sgrafitti etc. Este constituita din sesul Buzaului si terasele sale inferioare. numarul stanelor fiind insa intr-o descrestere severa (de la peste 100 la inceputul secolului trecut. Inchiderea ei intre munti favorizeaza inversiuni termice care genereaza valori minime severe in timpul iernii. numai pe vai.adaposturi precrestine. in special oi.. li s-a adaugat in deceniul trecut o descoperire exceptionala. culmi monotone – Calan. sectoarele de chei de pe vai. argile. specializat in industrializarea lemnului si o mica statiune balneara. la mai putin de 25 in anii optzeci ai aceluiasi secol). Depresiunea este bine populata. este formata in realitate prin eroziune. Muntii Intorsurii Buzaului (Clabucetele Intorsurii sau Munceii Teliului) sunt un grup de munti mici situati intre Tara Barsei-Trei Scaune. in perimetrul Alunis-Nucu-Braiesti se afla un complex rupestru.a.a. marnocalcare s. valea Tarlungului. raporturile de sariaj vest-est ale celor doua unitati (flisul de Teleajen afloreaza in semifereastra tectonica de pe valea Teliului) n-au putut accentua altitudinea r e l i e f u l u i montan. situata intre M. marne nisipoase si strate subtiri de gresii calcaroase. putine culturi de cartof si plante furajere. Pe acest fond litologic putin rezistent. Nehoiu. dar sunt destul de raspandite livezile de prun. 1. pana in anii din urma pe cale ferata ingusta spre Comandau etc. Culturi sunt putine. Pe contactul culmii Ivanetu cu Subcarpatii. in parte laic. gresii calcaroase curbicorticale.000 m (cu altitudinea maxima de 1. In M. in sud-est. . in unitatea de Teleajen). Un element exceptional de important pentru evolutia acestui oras si pentru vitalizarea intregii depresiuni ar putea sa fie completarea tronsonului de cale ferata din depresiune pana la Nehoias. sisturi marnoase. Zabratau. in varful Pilisca) isi datoreaza altitudinea modesta constitutiei g e o l o g i c e de flis din unitatile de Ceahlau si Teleajen.Buzaului se exploateaza mult lemn si se cresc animale.statutul urban in perioada contemporana. Intorsurii Buzaului.. in est. Este o depresiune inalta. gresii marnoase . situata la 800 m altitudine absoluta. Prelucrarea industriala a lemnului i-a adus asezarii principale – Intorsura Buzaului . lacasuri paleocrestine (sec. cu sate numeroase. Depresiunea Intorsura Buzaului este interna.inalte de aprox. dar fiind ceva mai larga.Buzaului si M. Blidaru s. III-IV) si medievale. in unitatea de Ceahlau.) si elementelor etno-floclorice de la Nehoiu. la Siriu. vinatul etc. in sud-vest si valea Zagonului. Exista un singur oras. micacee s. Ghilcos. unele fiind formate prin permanentizarea asezarilor de lucratori la padure (spre exemplu. etc.a. Acris s. padurile. cu 29 de incaperi . bituminoase. fiind sculptata de Buzau si afluentii sai din cursul superior. Sita Buzaului. afectat si de efectul prabusirii tectonice de la sfarsitul pliocenului si inceputul cuaternarului care a creat depresiunea interna Barsa-Trei Scaune. Datelor naturale utile in acest sens (peisajul din partea inalta a Siriului. Ocupatiile sunt cele tipic montane – cresterea animalelor. Capacitatile de cazare asigurate astfel sunt total insuficiente pentru organizarea unei activitati turistice pe masura potentialului natural si antropo-cultural real.

constituite din elemente dure. .a. mai scunde (1.. uneori cu infatisare de turma in popas poarta numele locale de tigai (tiglai) – Tigaile Mari. coloane.a. facand o trecere morfologica gradata spre inaltimile subcarpatice vecine. micasisturi. cel de Audia fiind subordonat. Budila s.Persani. Litofaciesurilor predominant slab rezistente din ariile invecinate de flis li se adauga insa. cu aspect de cupola pe conglomerate cuartitice. A s e z a r i l e se afla pe vai. ca si al temperaturii permise de altitudinea lor redusa. cu o dezvoltare larga. sau cristalino-mezozoice – M.Baiului iar in sud domina depresiunile subcarpatice. piramide. Chiar daca in partea sudica aceste strate se prezinta intr-o varianta litofaciala predominant grezoasa micacee si de flis curbicortical (strate de Bobu) prezenta lor are consecinte morfologice deosebite.a. sculptate in depozite cretacice mai putin rezistente. Plaiurile respective se incadreaza in suprafata de nivelare Mestecanis (prezenta la altitudini similare si in alte arii vecine. Dobarlau.954 m) – Zaganu (1.Craiu-Badila). motivandu-se astfel si frecventa oronimelor care semnaleaza curmaturi si plaiuri („dealuri”) bune pentru pasuni (Predeal. vaile au evoluat exclusiv transversal (nord-vest – sud-est) fata de structurile flisului.) si klippe de calcar. un „sfinx” (al Bratocei) s. de sisturi cristaline (gnaise oculare. Spre nord-vest. Aceste culmi ocupa o arie destul de intinsa in partea sud-sud-vestica (M. intre ManeciuUngureni si (nord de ) Brebu.767 m). atat prin altitudine cat si prin aspectul plan al culmilor. cuartite s. in vest valea Doftanei (prahovene). Inca din perioada interbelica au fost strabatuti de tunelul feroviar Teliu. pe Telejenel si Teleajen. turnuri. Muntii Ciucasului se afla la vest de M. gorun spre Tara Barsei-Trei Scaune. mai semete. formand r e l i e f u l cel mai inalt.acelorasi fenomene si al subsidentei inca active in partea centrala a acestei depresiuni. in nord-est masivul Ciucas (1. gresiile si conglomeratele masive albiene (500 m – 700 m. de flis – spre exemplu in munceii Bretcului s. si de Tarlung ii separa de M. mai rotunjite. mai ascutite pe conglomeratele calcaroase – colti. stratele de Ceahlau-Zaganu).Buzaului (contactul putandu-se urmari pe Buzaul superior.a. afluent al Buzaului. unul dintre cele mai lungi din tara. M. culmile conturate de r a u r i (Zagon.). Dealul Cocanilor s. deoarece Munceii Intorsurii nu au reprezentat un obstacol pentru legatura dintre Tara Barsei-Trei Scaune si valea Buzaului. prin pasurile Boncuta si Tabla Butii. (valori medii de aproape 1.883 m) iar in partea centrala masivul Grohotis (1. Structural. Teliu. pana la Maneciu).) sunt acoperite aproape integral (cu exceptia pajistilor secundare) de o padure de foioase cu fag si gorun spre culmi si spre depresiunea Intorsurii Buzaului. indeosebi din unitatea de Teleajen. gnaise granitice. aceste formatiuni sunt depuse in doua sinclinale inaltate. pasul Predelus si valea Doftanei (barsane) ii despart de M.000 mm si 60 C-70 C).000 m-1. Ca si in Ceahlau. deosebit de rezistente.). Munceii rezultati sunt deosebit de accesibili.Barsei s. la contactul cu ariile depresionare vecine. masivele inalte au un relief interesant. Stancile cu forme bizare. un culoar de vai urmat de Dalghiu..a. In substratul lor g e o l o g i c flisul intern al unitatilor de Ceahlau si Teleajen este dominant. ciuperci. Din aceste doua masive se dirijeaza divergent culmi secundare. In conditii c l i m a t i c e generoase sub aspectul precipitatiilor. putand fi considerate intr-o linie transcarpatica de sate. pe valea Doftanei.300 m).a. cu numeroase forme de dezagregare a conglomeratelor.Intorsurii Buzaului. intre care se afla seaua Bratocea.

Astfel. cu fluxuri de sfarsit de saptamana din Brasov. marno-argilos si mai rar greso-conglomeratic) se continua pana in bazinul Dambovitei si. intr-o galerie din M. cel putin pana la vaile Ialomitei si Ialomicioarei contribuie la formarea unui relief specific. O alta statiune s-a dezvoltat la Babarunca. problema morfologiei glaciare nu se poate argumenta prin forme specifice. tinandu-se seama de sensibilitatea seismica maxima din sectorul de curbura.000 m – 1. 1. stimulat de peisajul natural deosebit de atragator si de deschiderea drumului transcarpatic prin pasul Bratocea (cu fluidizarea accesului dinspre capitala spre Brasov. deosebit de active si azi.300 m ) se inscrie in suprafata Mestecanis. a observatorului seismic national. Cerbul) este semnalata la 1. iar partea inalta a culmilor mai scunde (la 1. In realitate. cu o inclinare mai accentuata a stratelor rezistente. Aval se largeste insa. cea de la Suzana specializandu-se in tabere pentru copii. valea superioara a Teleajenului este ingusta. in linii generale. In secolele trecute mai multe sate erau pe valea limitrofa a Doftanei (Secaria. calcarenitic. Suzana si Cheia. Dezvoltarea turismului. de cele doua Doftane si pasul Predelus. precipitatiile sunt mai bogate decat in M. Ciucasului. datorita pozitiei morfo-climatice. la est de valea Prahovei se afla culmea prinicipala. creandu-se o tipica depresiune de eroziune selectiva (Cheia). Spre vest se afla un ansamblu de culmi secundare. 1. In vest si nord-vest se invecineaza cu M. dar debitele au permis amenajarea complexa din bazinul Doftanei (Paltinu). ca si de favorabilitatea substratului geologic pentru amenajari subterane durabile. cu aspect de chei prapastioase. ajungand la 1.Tigaile Mici. . substratul g e o l o g i c de flis intern (argilomarnos.Vrancei si M.Rosu (in masivul Zaganu).300 m.923 m si Baiul Mare.Bucegi si cu M. prin evitarea culoarului aglomerat Prahova-Timis). Baiul (Garbova-Baiul).200 mm/an. Muntii Baiului (Garbovei) sunt situati la vest de M. Tesila. iar coniferelor revenindu-le un areal relativ restrans (cu o pondere a zadei care aminteste de padurea din Ceahlau). pentru care alte statiuni din Bucegi si M. Sub aspect c l i m a t i c. ca si pentru sporturi de iarna.Buzaului si M. acumularea din amont de confluenta Teleajen-Telejenel (Maneciu). Fara sa fie definitiv clarificata. padurile de fag urcand destul de mult. care depaseste (sau se mentine aproape de)altitudinea absoluta de 1. Vaile in general inguste si arealele restranse care se preteaza la culturi au facut ca p o p u l a r e a sa fie modesta. foarte solicitate.Barsei (M. probabil datorita unei cutari mai stranse in axul celor doua sinclinale. pana la 1.Barsei sunt prea aglomerate. R a u r i l e nu sunt insa mai dense (0. In Ciucas nu se repeta insa platourile structurale intinse din Ceahlau.Vrancei. au facut ca in jurul celor doua manastiri sa se formeze statiuni climatice si de hidroterapie (ape sulfuroase-sulfatate la Cheia). V e g e t a t i a este destul de asemanatoare celei din ariile mentionate.Piatra Mare). desi altitudinea maxima ar fi putut sa inscrie masivele inalte in aria de inghet cuaternar peren.895 m). La trecerea prin conglomerate.900 m (Neamtul. fie printr-un efect destructiv si convergent morfologic al proceselor periglaciare. Absenta urmelor clare s-ar putea explica fie printr-o cantitate insuficienta de precipitatii solide. Acestora li se datoreaza acumularea unor trene groase de groase de grohotisuri (numai partial stabilizate) la baza abrupturilor.46 km/km2). pe valea Prahovei. limita putandu-se urmari pe valea Garcinului (afluent al Tarlungului) si. Este de asemenea mentionabila amenajarea. Jnepenisurile si pajistile subalpine sunt insa mai dezvoltate decat in M.Buzaului. sapata in marne si marnocalcare. pe cursul superior al Tarlungului. Suprafata de nivelare miocena Siriu (Setu. o r o g r a f i c. cel putin in sezoanele turistice de varf. Traisteni) pe Teleajen aflandu-se doar doua manastiri.500 m.

Sub aspectul u m a n i z a r i i. 1.a.cu altitudine de 1. unele (G. mai scunde. pana la Comarnic (unde iese din munti). nu se confirma insa pe teren.200 m se contureaza clar nivelul cel mai recent. animata de catre acest ax : industria lanii. bine dezvoltat la 1.589 m si Gurguiatu. Pe latura sudica.Rosu. ca si valea Prahovei aval de Sinaia. culmile vestice. materia prima (animaliera.Ciucas. 1. industria celulozei si hartiei. roci de constructie) si forta de munca sunt implicate in activitatile de prelucrare industriala si de turism organizate in lungul vaii si in aria montana inconjuratoare. Doar culmile secundare de pe stanga Prahovei si vaile catorva afluenti mici ai Azugai sunt orientate transversal. intre Predeal si Sinaia (mica depresiune insotita de terase pe ambele parti). turismul practicat pe toata valea si beneficiind de . la 1. atat la nivelul culmii (anticlinale) inalte cat si la nivelul vailor superioare ale Prahovei si Doftanei. In contrast puternic cu largirea din amont a vaii. precedata de producerea sarmei si suruburilor (Sinaia).600 m in bazinele Azugai si Doftanei si dominat de martorii de eroziune pe care ii reprezinta varfurile din culmea principala.). Altele (I. atat in culmea principala (care depaseste 1. Clabucetul Taurului. s-a presupus si efectul unei inaltari recente deosebit de puternice.Sarcu. a sticlei si a berii (Azuga). I. reteaua de rauri este mai densa (0. Zamura. In ceea ce priveste relieful ciclic. este semnalat (Valeria Velcea. In acelasi timp. unde terasele Prahovei nu prezinta deformari pozitive in defileu. dar probabil si pe fondul predominantei unor litofaciesuri mai favorabile siroirii decat infiltratiei. 1940) optand pentru captarea unei Prahove ialomitene (montane) de catre o Prahova din Subcarpati. conform directiei structurilor flisului.Sircu. intre culmea principala a M. In cea mai mare parte. desi nu este sustinuta de roci rezistente) cat si in sectorul de la Comarnic (Al. dar cu o pondere mai redusa a elementelor calcifile si cu inversiuni de vegetatie spre valea Prahovei. cat si frecventa inversiunilor termice din lungul vaii Prahovei. Liniile principale ale r e l i e f u l u i sunt orientate longitudinal (NNE-SSV). Busteni).200 mm.Barsei (Postavarul) nu le pot diminua. cel putin partea inalta a culmii principale primind influente atlantice pe care M. situate atat pe stanga Prahovei (separate de Azuga si afluentii sai .Ciucasului. Nici aceasta ultima opinie. latura vestica (cea mai dens populata si cea mai activa) este polarizata de valea Prahovei.600 m. Prezenta unor cristale de pirita diseminate in rocile flisului a produs (oligo-)mineralizari sulfuroase si sulfatate ale apelor subterane (Azuga.Culmea Cocosului. P a d u r e a are aceeasi distributie altitudinala. mai viguroasa. problema ramanand inca neclarificata.Valsan. resimt atat vecinatatea imediata (cu efect dinamic catabatic) a Masivului. Sinaia.339 m. ca urmare a nivelului de baza mult mai coborat. Conditiile c l i m a t i c e si reteaua de a p e sunt asemanatoare celor din M.Baiului si Gurguiatu. Sub precipitatii medii anuale care depasesc 1.53 km/km2) decat in M. cat si pe dreapta acestei vai (Diham. situat intre Prahova si Ialomicioara si separat de Bucegi prin pasul Sinaia (1. industria cimentului si a varului (Comarnic). El sectioneaza masa stratelor de Sinaia.900 m. 1971) considera ca diferentele morfologice au o motivatie litologica (in realitate acelasi flis putin rezistent aflandu-se in substratul ambelor sectoare). industria produselor de mecanica fina. 1971). In fine. care patrunde printre culmi sub forma unor culoare suspendate in care s-a adancit actuala retea de vai.Bucegi. Predeal. initiata din 1882 (Busteni). in sine plauzibila.300 m – 1.000 m – 1. Culmea Cainelui s. 1971). Poiana Marului (Predeal sau suprafata Clabucetelor. Aspra genezei sale au fost emise opinii diferite.190 m). lemn. acest sector ingust are caracter de defileu (defileul de la Posada). 1964) nivelul miocen.

a. In restul ariei montane. 1963) al depresiunii.Baraoltului se opresc la pasul Hatod (710 m). O r o g r a f i c se prezinta ca niste munti marunti. cu medii termice de 60 C – 80 C si precipitatii bogate. care si-a impins obarsiile pana in nord-estul golfului depresionar Baraolt. iar spre nord Valea Rosie (afluent de pe stanga al Oltului) ii separa de extremitatea sud-estica a M. este reprezentata predominant prin fagete.Bodoc (1. Ca urmare.000 m (Barbat. M.. gresii. C l i m a este moderata. pe fond hidrochimic uneori feruginos. Padurea. la contactul cu aria depresionara. transversale. Bordeiu. Ambele au un contur alungit pe directia N-S si sunt separate de golful Sesul Frumos (V. Spre exemplu. marnocalcare. desi – cu exceptia Tusnadului – statiunile balneare sunt modeste.241 m in varful Omeagu) si mai redusa in M. in M. Ciomagu.Baraolt). .Baraolt). in M. cu blocuri (in sud-vestul M. Turia.Ciomat).Harghita (M. racord la retele utilitare).000 m. numai cele doua culmi principale si cateva vai din nordul M. Ticos s. conturand pe trei laturi M. Rareori au avansat pe unele vai mai largi din interior (spre exemplu. desi rauril 2 e sunt mici. Spre acelasi masiv al Harghitei. Afluentii tineri ai Oltului si Raului Negru si-au sculptat vai adanci. iar in ariile marginale prin amestecul fag-gorun. flisul de Teleajen avand aceeasi dominanta grezo-curbicorticala din ceilalti munti. in partea superioara a unitatii de Ceahlau alterneaza conglomerate.Bodoc. Sugas. in partea de sud a M.Baraolt. in bazinul Casonului.Mihailescu. Deosebit de activ a fost paraul Aita. in lungul caruia curge Oltul. In raporturile cu structura substratului. marne si argile. Mioara Mare.Persani.amenajari atractive (cabane. Substratul g e o l o g i c est constituit din flisul unitatilor de Ceahlau si de Teleajen.75 km/km ).Bodoc). cresterea animalelor si chiar cultura pomilor (meri) pe versantii sudici – sunt devansate de valorificarea apelor minerale.Baraoltului. M. Bodoc. Spre est. orientate spre vest sau spre est. Culmile secundare se mentin in general la 900 m – 1.Baraolt (1.017 m in varful Gurgau). sulfatat sau clorurat. Ocupatiile traditional montane – exploatarea si prelucrarea mestesugareasca a lemnului. asemanatoare celor din M. Apele subterane au mineralizarea carbogazoasa specifica in aureola mofetica a catenei vulcanice..65 – 0. in unitatea de Ceahlau. la marginea vestica a unitatii de Ceahlau contactul respectiv este marcat printr-un litofacies grosier. avand caracter de abrupturi tectonice spre depresiune). echipate pentru fluxuri locale de mici dimensiuni (MalnasBai.Bodocului domina valea si depresiunea Casonului. reprezentat in general prin rocile slab rezistente caracteristice in toate ariile analizate anterior. la 900 m – 1. aduse prin circulatia atlantica. cu altitudinea maxima in M. echipamente de teletransport. inscriindu-se in suprafata de nivelare pliocenpleistocena Poiana Marului. la contactul stratelor de Sinaia si Bistra se afla un litofacies greso-bituminos si marnos (flisul de Sanmartin. dincolo de care a separat un grup de muncei cu altitudinea maxima de 824 m. A s e z a r i l e sunt situate mai ales pe versantii externi. dar prezentand si unele particularitati.a. instalatii pentru sporturi de iarna. Nici unul dintre complexele litologice prezentate si nici structurile cutate (cute-solz) in care apar n-au opus rezistenta fata de modelarea externa si n-au conditionat forme de r e l i e f deosebite. sunt longitudinale. Arcos s. bine pastrata (grad de impadurire peste 80%). Interfluviile sunt plane sau foarte larg ondulate. in M. Populatia este majoritar secuiasca. hoteluri alpine. reteaua este destul de densa (0. cu versanti puternic inclinati. Balvanyos (Bolovanis).Bodoc). Muntii Baraoltului si Muntii Bodocului sunt doua arii montane separate de restul muntilor flisului datorita scufundarii tectonice care a generat depresiunea Barsa-Trei Scaune.

lave andezitice si dacitice. Formarea catenei vulcanice a redus mult suprafata depresiunii intracarpatice a Transilvaniei. asa cum demonstreaza aflorimentele de la Orasul Nou. In doilea ciclu (sarmatian-meotian). spre ambele terminandu-se prin abrupturi de peste 400 m. este foarte probabil ca si evolutia catenei vulcanice sa continue. in segmentul Calimani-Gurghiu-Harghita. tectogeneza miocena care a pus in loc moldavidele antrenand si un mag matism intens. in segmentul Oas-Gutai. In est. pe latura interna a regiunii. care variaza de la ansambluri structurale (subvulcanice) reziduale pana la ansambluri complexe de aparate vulcanice subaeriene. Deoarece vulcanismul prin care s-au format muntii este unul tipic de subductie iar subductia careia i se datoreaza intreaga regiune a Carpatilor Orientali continua (asa cum demonstreaza seismicitatea puternica din sectorul vrancean). iar fragmentele ramase au fost . Intre fazele eruptive s-au scurs perioade apreciabile de timp. efuziile andezitice caracteristice n-au mai produs mineralizatii. In primul. predominant riolitica s-a acumulat in mediu marin. in mare parte cutat. Muntii Oas-Gutai sunt cuprinsi intre depresiunea (Tara) Maramuresului. conditiilor c l i m a t i c e. In felul acesta s-a format cea mai mare parte din ulucul depresionar central al Carpatilor Orientali. ii separa de M. din care au fost separate o serie de depresiuni de baraj.Tiblesului. in care aparatele vulcanice mai vechi au fost partial erodate. relieful cel mai bine pastrat aflandu-se. avand un caracter tipic subvulcanic. morfologie. asa cum demonstreaza studiile petrografice. Din badenian ele s-au propagat spre nord-vest. u t i l i z a r i i t e r e n u r i l o r etc. desfasurata in trei cicluri magmatice. comun nordului Depresiunii Transilvaniei si Tarii Maramuresului.2. desigur. iar din sarmatian si spre sud-est. Tibles-Bargau si Calimani-Harghita. contureaza segmentele Oas-Gutai. de la inceputul miocenului pana in pleistocenul mediu. Acesta s-a desfasurat in etape. Muntii vulcanici F o r m a r e a catenei vulcanice neogene Oas – Harghita a fost sincrona cutarilor flisului de pe latura estica a Carpatilor Orientali. pozitielatitudinala si consecintele acestora la nivelul r e s u r s e l o r m i ne r a l e. inseuarea dintre varfurile Neteda si Varatic. acestea prezinta aspecte destul de diferite. In ciclul al treilea (pontian-dacian). V u l c a n i s m u l care i-a generat a avut o evolutie complicata. o mineralogeneza specifica a produs mineralizatii polimetalice bogate. In conformitate cu tipul de procese si fenomene generatoare. altitudi ne. in vestul M. cu altitudine maxima (2. u m a n i z a r i i . in nord-est si depresiunea Panonica (Campia Somesului si depresiunea Baia-Mare). badenian. cand au fost puse in loc.1. si specific genetic. care in pliocen-cuaternar au fost colmatate cu material terigen aluvio-proluvial. o formatiune vulcanogen-sedimentara. Primele manifestari magmatice s-au produs in partea centrala a catenei de azi (M. ca si cu varsta c o m p l e x e l o r m o r f o l o g i c e rezultate. reliefului. intreruperi mult mai indelungate decat cele cateva sute de mii de ani care sau scurs de la ultimele eruptii. Diferentierile de varsta.3. in conditii subaeriene. in segmentul sud-estic. in sud-vest.5..Tibles-Bargau). De altfel manifestarile vulcanice secundare (postvulcanice) sunt foarte active (emanatiile de gaze in aureola mofetica) iar in derularea fenomenelor vulcanice s-au succedat.102 m in caldeira Calimanilor). care este astfel cel mai recent. Atat formatiunea vulcanogen-sedimentara cat si lavele acopera un substrat sedimentar (paleogen-miocen-pliocen). la izvoarele Lapusului.Oas.

Oas-Gutai sunt zona cu cele mai bogate zacaminte de sulfuri polimetalice din tara.a. dykes etc. Taul lui Dumitru s. In morfologie. (spre exemplu izvoarele de la baile Turt. Probleme destul de dificile in exploatarea si valorificarea apelor din sectorul de . sunt caracteristice padurile de gorun si chiar de stejar pedunculat. sulfati s. Astfel. Baia-Sprie. Ilba si Hondol (nord-vest de Baia Mare). A rezultat astfel o structura destul de complicata a muntilor. Firiza s. datorita pozitiei vestice si altitudinilor mici.292 m) si slab marcate. in M. uneori cu aspect de defileu (defileul Tatarului.). carora li se adauga si filoane auro-argintifere (de importanta mai redusa fata de cele din M. dar in geneza carora nu sunt excluse nici procese de alunecare. 1962). care se regasesc in debitele r a u r i l o r.acoperite (partial sau total) de lave mai noi. pliocen-superioare. partial colmatate si adapostind mlastini.200 mm – 1. Platoul este dominat de o serie de inaltimi care au fost interpretate ca forme de relief vulcanic rezidual – fragmente de conuri. Sapanta.Gutin). depresiunea Baia Mare). v e g e t a t i a forestiera este dominata de foioase (fag). mai importante sunt cele exploatate la Sasar. La Baia-Sprie si Tautii-de-Sus sunt flotatii. Platoul este sectionat de vai adanci. In conditiile climatice mentionate. Pe langa exploatarea forestiera si cresterea animalelor.443 m in M.Oasului s. Dintre zacamintele auro-argintifere. In alte cateva forme negative de pe versantii din jurul Gutinului se afla mici lacuri (iezere) – Iezerul Mare. o intensa activitate de extractie si prelucrare industriala este determinata de faptul ca M. in nord. Un exceptional dyke degajat prin eroziune este Creasta Cocosului (1. uneori producand inundatii. ca depresiunea Firiza (unde afloreaza paleogenul) si Chiuzbaia (in care afloreaza pontianul). in Gutai). mai sus de 1. la Herja.Oasului (824 m in varful Piatra Viscului) si mai accentuata in sud-est. forma cea mai caracteristica este un platou vulcanic. necks. In acest sector este prezent si cel mai nordic arboret de castan comestibil din tara (plantat. Uneori apele au indepartat complet cuvertura vulcanica. De atunci dateaza cele doua caldeire. care incep la est de pasul Huta (1. Cele mai bine pastrate forme de r e l i e f vulcanic sunt cele create de eruptiile mai recente.a.. Iezerul Mic. fie in aria intramontana (in depresiunea Oasului). iar la Ferneziu se rafineaza Pb. Zn.Apuseni). Cu) se fac la Nistru. provenind. in M. ajungand pana la substratul sedimentar si formand mici depresiuni de eroziune. dar in mod clar favorizat de blandetea conditiilor climatice). pe versantii sudici si vestici.400 m. iar precipitatiile medii au valori de 1. de explozie (maar). Temperaturile medii anuale se mentin intre 40C – 60C.Gutaiului. Ignisul (1. cu versantii puternic inclinati. destul de scunde (nu depasesc 1. prezentandu-se ca niste cratere mici. drenata spre Tisa de raul Sapanta si Mara. C l i m a este umeda si relativ calda. pe Valea Runcului. se pare. spre depresiunea Baia Mare si Campia Somesului. fie in ariile limitrofe (Campia Somesului. Cavnic si Strambu-Baiut (pe versantul sud-vestic al Gutinului). cele mai inalte varfuri sunt considerate vechi mulaje ale cosurilor vulcanice (necks) – Gutinul. Suior si Jereapan. cu altitudine mai mica in nord-vest. cu o forma alungita est-vest si dimensiuni de 4/8 km. interpretate ca periglaciare (Posea Gr. in M. Cele mai ample exploatari (sulfuri de Pb. cu un diametru de peste 6 km. destul de monoton.428 m). Alte forme de pe platou sunt negative. Pentru regularizarea acestor debite (si pentru alte utilizari) au fost amenajate lacurile de la Calinesti.a.307 m). din plantatii.a. drenata spre Iza de raul Mara. In schimb. Mineralizarea carbo-gazoasa a apelor din aureola mofetica se combina cu ioni de cloruri. frecvent destul de mari. Molidisurile pure sunt foarte rare (spre exemplu pe Gutin).100 m aparand si paduri de amestec fag-conifere.

creata de Tur si Talna. la Bixad se produce cherestea iar la Vama. cel mai larg. a fost modelat atat in sedimentar cat si in formatiunea vulcanogensedimentara.Oasului. Tarna Mare si Valea Mariei. ci chiar nucul si castanul dulce. Umiditatea excedentara a creat in zona joasa si mlastini. iar amenajarile mentionate au permis controlul debitelor celor doua rauri principale. este o depresiune de natura eroziva. prin „portile” deschise de cele doua rauri osene – Tur (poarta de la Calinesti) si Talna (poarta de la Orasul Nou). cu aspect de parc. este format dintr-un ansamblu de glacisuri de acumulare piemontana. cu dispunere concentrica pe trei niveluri. foarte asemanatoare celor din Tara Fagarasului. pe alocuri in amestec cu stejarul. cartofului. nivelul cel mai coborat este constituit din luncile largi ale raurilor Tur si Talna. interpretat ca un piemont de eroziune. cu aspect colinar si chiar deluros. Al doilea nivel. cu inclinare mai accentuata spre interior. U m a n i z a r e a este extrem de veche si de o remarcabila continuitate. chiar pe fondul unor deficite migratorii temporare. ramanand sub forma unor palcuri sau arbori izolati. asemanatoare celei din Campia vecina a Somesului si aflata la aceeasi altitudine mica (200 m). tip de casa. G e n e t i c. Satele sunt mari si numeroase. In conditii naturale. de nuanta central-europeana. depresiunea se situeaza la nivelul p a d u r i i de gorun. Aceasta evolutie epigenetica este dovedita si de martorii de eroziune formati din material vulcanic (Belavara. In centrul urban Negresti-Oas exista unitati ale industriei textile (prelucrarea inului. rodind bine nu numai marul si prunul. foarte asemanatoare celor din Dealurile Vestice). blanda si umeda. Depresiunea (Tara) Oasului se afla intre M. care indica o subsidenta recenta si activa (cu drenaj deficitar si freatic aproape de suprafata).Gutaiului. prin pasul Huta si cu Campia Somesului. cu precipitatii bogate (750 mm – 900 mm/an). cat si cerealelor.a. In Tara Oasului c l i m a este temperata. in sudest. Potentialul turistic deosebit al depresiunii este accesibil atat la nivelul capacitatilor de cazare (motelul de pe malul lacului Calinesti si foarte multe locuri in . cu valori mari ale densitatii populatiei si un bilant natural permanent pozitiv. prezenti in partea central-vestica a depresiunii. In partea centrala a depresiunii. creand un r e l i e f amfiteatric. Tara Oasului este locuita de romani Populatia pastreaza extrem de bine vechile traditii romanesti – port. feruginoase-bicarbonatate s. grupate mai ales pe contactul dintre piemontul de eroziune si glacisurile de acumulare. azi in majoritate drenate. obiceiuri. Ocupatiile agricole stravechi includ si o pondere insemnata a culturilor de camp. Cel mai inalt. de lave pliocene (probabil mai subtire in acest sector) si prin scoaterea la zi a unor sedimente friabile sarmatiene si panoniene (in special nisipuri si marno-argile. Dintre numeroasele izvoare minerale (bicarbonatate-clorosodicecarbogazoase. Maguricea). dar padurea a fost aproape complet indepartata. prin indepartarea cuverturii celei mai recente. comunicand in nord-est cu Tara Maramuresului. ceramica. In ariile marginale sunt conditii foarte bune si pentru pomicultura. la Tarsolt si la Camarzana.contact cu depresiunea Baia Mare (ca si in ceea ce priveste calitatea aerului) sunt determinate de poluarea industriala avansata. Cu exceptia colonizarii de la Orasul Nou (unde in proportie de 90% populatia este maghiara).) sunt mai intens valorificate cele de la Bixad. in nord-vest si M. In depozitele sedimentare apele mai intai au sculptat iar ulterior au acumulat in partea centrala. clima fiind favorabila atat plantelor furajere . inului. La Racsa se extrage bentonita si s-au propus pentru exploatare mici iviri de lignit pontian. tesatorie) si mecanice (utilaj minier).

de-a lungul carora alterneaza mici chei/defilee in andezite (de exemplu cheile de la Colibita pe Bistrita ardeleana si alte segmente inguste pe Ilva.Bargaului domina spre nord. Sub aspect g e o l o g i c. cutate puternic in anticlinale si sinclinale orientate vest-est.a. sill).625 m. 1961). 1. P o z i t i o n a l. M. cu versantii abrupti si forme frecvent conice sau de capatana de zahar. Fara exceptie. Uneori. iar spre sud valea Bistritei ardelene marcheaza vecinatatea lor cu M. Absolut specific acestor doua masive este faptul ca o multime de corpuri subvulcanice diferite (stock. spre Sighet si Viseu si calea ferata . Depresiunea Transilvaniei. prin poarta de la Orasul Nou). Aceasta este insa numai o convergenta morfologica. in care se inscriu majoritatea interfluviilor cu altitudinea de 1. intotdeauna mai rezistente decat sedimentarul de flis (varfurile Tibles. masivele rezultate prezinta similitudini esentiale ale peisajului natural.Tiblesului sunt situati intre izvoarele Lapusului (pasul Neteda). vest si est arii depresionare.Rodnei.300 m. cutarile au generat solzi – spre exemplu cutasolz „de Bargau”. Colibita. cele mai mari altitudini corespund corpurilor subvulcanice. cu altitudini de 900 m – 1. mai sters. in vest si valea Salautei-pasul Setref-Valea Carelor. pe Lesu. Poiana Ilvei. sarmatian si pannonian-cuaternar (D. M. pe Bistrita ardeleana s.Tibles. au strapuns sedimentarul de flis. neck. in care cristalinul sariaza chiar sedimentarul acvitanian. Inaltimile de pe substratul vulcanic au un profil semet. cat si prin intermediul drumurilor dinspre campia Somesului (soseaua prin poarta de la Calinesti si apoi peste pasul Huta.Tibles au fost interpretate ca apofize ale unui puternic lacolit. Adesea flancul nordic al cutelor il sariaza pe cel sudic.Bistritei Aurii. creat de specificul fenomenelor magmatice. marcat numai pe alocuri de unele suprafete structurale pe orizonturi de gresie mai dura.Calimani.611 m.Bargau). Pe rocile sedimentare ale flisului relieful este mult mai scund. reprezentate indeosebi prin marne si marnocalcare.Sarcu. Corpurile subvulcanice principale din M.initial ingusta. Evolutia subaeriana mai indelungata fata de celelalte sectoare ale catenei vulcanice a permis formarea suprafetei de nivelare Mestecanis (I.).000 m – 1.300 m.839 m si Hudin.regim de pensiuni private sau in gospodariile taranesti). pe Iliuta. respectiv Tara Maramuresului.Radulescu. 1.) si mici depresiuni (largiri) in sedimentarul paleogen (Ilva Mare. dincolo de care se afla M. cea mai mare parte a ambelor masive este formata din depozitele sedimentare de varsta cretacic superior-paleogen (eocen si oligocen) ale klippelor transilvane si flisului transcarpatic. 1. Muntii Tiblesului si Muntii Bargaului ilustreaza perfect principiul unitatii (omogenitatii). Spre nord-est valea Cosnei ii separa de M. Heniul Mare. gresii calcaroase. Tara Dornelor. formele respective fiind reziduale si nu (conuri) vulcanice. in M. gresii cu intercalatii de marnoargile si de sisturi bituminoase. . 1. subaeriene. In nici una dintre secventele de intruziune (acvitanian-badenian. in est. in M. Desi manifestarea fenomenelor vulcanice neogene a fost intrerupta spatial de catre puternicul horst cristalin al Rodnei. Magura Ilvei. Diferentele litologice se reflecta si in morfologia vailor. care sunt martori de eroziune. chiar in cazul lipsei de coerenta teritoriala. 1968) nu s-au produs fenomene magmatice submerse sau vulcanice.611 m si Miroslava. cel putin naturale. andezitice si dioritice. dominata de inaltimile pe substrat subvulcanic. Domina un r e l i e f de eroziune selectiva. M. In depresiuni raurile sunt insotite de terase. dyke. de relieful caracteristic si de particularitatile cuverturii fito-pedo-climatice.a. pe Iliuta s.Borcos. spre nord-vest valea Somesului Mare ii separa de M. ceea ce explica absenta formatiunii vulcanogensedimentare si a lavelor.Rodnei.

cand a fost pusa in loc o masa imensa de material vulcanogen-sedimentar.Bargau. alternand cu pasuni si fanete. Bistrita Bargaului. Bargau.a. in jurul varfurilor celor mai inalte. in NNV.400 mm). Influentele vest. Primele e r u p t i i v u l c a n i c e (sarmatian superior-pontian) au generat dacitele de la Dragoiasa. cu cele mai tipice caractere vulcanice. numai in M. .300 m (spre exemplu in jurul depresiunii Colibita. in final chiar cu lave de tipul andezitelor bazaltoide si bazaltelor (ca in sectorul Sarmas). depusa in cea mai mare parte subacvatic si care formeaza baza edificiului vulcanic. in partea de est a M. Singurele diferente mentionabile intre cele doua arii montane privesc u m a n i z a r e a lor. generand conuri de piroclastite (Sfanta Ana si Mohos. formata din curgeri de lave in alternanta cu aglomerate si tufuri. uneori pana mai sus de 1. plante furajere. ca si fabrica de hartie de la Prundul Bargaului. dar si cu o larga dispersie a gospodariilor.Bargaului. Grosii Tiblesului. In faza finala. Lesu. pana la valea Oltului. cu numeroase sate mari. la Colibita.Tiblesului si M. Turismul este favorizat de posibilitatile de comunicatie (drumul national Bistrita – Vatra Dornei.C l i m a t i c. cu precipitatii bogate (care in M. Dupa o intrerupere. situati pe fatada vestica a Carpatilor Orientali. secara). M. Fiad. la Lunca Ilvei. cu sate doar pe vaile marginale (Dealul Stefanitei.Calimani.800 m ajung la valoarea medie anuala de 1. izolate pe versanti si pe culmi. ceea ce reduce subetajul coniferelor la cateva insule de molid. sau in bazinul superior al paraului Tiha).). cand s-a edificat suprastructura vulcanica. in special in cea vestica. Culturi agricole (cartof. reprezentata mai ales prin brecii si aglomerate vulcanice. In schimb. M. S-au format astfel strato-vulcani predominant andezitici. desfasurandu-se cu o continuitate perfecta pe 150 km.Tibles si la Colibita. au un climat moderat. prin pasul Tihuta) si calea ferata IlvaMica-Vatra Dornei).Tiblesului au ramas impaduriti in cea mai mare parte. de la valea Bistritei ardelene. Dupa o faza de inaltare. marcata de urcarea padurii de fag pana la altitudini destul de mari (in amestec cu molidul pana la 1. care afloreaza numai pe suprafete mici.Bargaului sunt foarte bine populati. fiind foarte putin vizitati si cunoscuti. in M. Varsta recenta a edificiului vulcanic este demonstrata de identificarea unui orizont de tuf in terasa de 20 m a Muresului. formate din piatra ponce). Susenii Bargaului. Pe baza exploatarii lemnului functioneaza multe fabrici de cherestea. cel mai inalt.Tiblesului. de vale (pe Iliuta. M. in conformitate cu un sistem de fracturi crustale profunde care au facilitat ascensiunea lavelor. in M. in consecinta careia formatiunea vulcanogen-sedimentara a fost puternic erodata si nivelata. mai veche. pe Salauta) sau pe contactele cu depresiunile limitrofe (Poiana Botizii. vulcanismul a avut un caracter exploziv.si central-europene se resimt si in structura v e g e t a t i e i. in SSE. Muntii Calimani-Gurghiu-Harghita constituie sectorul cele mai recent. ca si de capacitatile de cazare (hoteluri. aceasta ramanand la zi in zonele marginale. Intr-o mica statiune balneara. fiind putin populati. Sulfuri complexe (din mineralizatiile hidrotermale produse de fenomenele magmatice) se exploateaza la Varatec. se practica pana la peste 1. pensiuni agro-turistice).Tiblesului sunt si arii (restranse) de pajiste subalpina.400 m). magmatismul a reinceput in pliocenul superior. se valorifica izvoarele minerale. Suplai). la altitudinea de 1. iar in lungul cailor ferate sunt si mari cariere de andezit (Magura Ilvei s. pe vechi terase antropice.Tiblesului raman inca o rezerva potentiala. si genereaza un peisaj asemanator celui din Tara Motilor. eruptiile au continuat in pleistocenul mediu. care acopera partial formatiunea vulcanogen-sedimentara. Datorita conditiilor morfoclimatice. M. Ilva Mica. Bistrita). Romuli.300 m – 1.000 m.

Caracterul sau definitoriu este demonstrat de imbucarea. incompatibila cu durata utila genezei unei suprafete de nivelare.).de tip sfinx. cu versanti prelungi spre Depresiunea Transilvaniei si cu versanti mai scurti si abrupti spre depresiunile de baraj vulcanic din est. asa cum este marea caldeira a Calimanilor. in partea superioara (unde s-au format prin ingemanarea curgerilor provenind din conurile vecine). si un caracter subsecvent. mai putin afectate de eroziune. fragmentele versantilor principali derivate din suprafata initiala. cu aspect de siluete umane petrificate. de dimensiuni variabile. dykes) sau conuri vulcanice secundare. Conurile vulcanice sunt formele de relief dominante.a. In contrast puternic.) ar putea fi interpretate ca derivand din barrancos.400 m – 1. iar varsta lor mai recenta fata de cea a platourilor le-a conservat forme mai clare. in sud-vest (1. raurile sectionand adanc platourile. pot fi asimilate unor planeze. drept corpuri subvulcanice (necks. babe. mai mic. in vest (1. in acelasi timp. din nordul M. Lor le corespund altitudinile maxime (2. Primele se dezvolta atat pe lave. Cel mai larg si mai inalt (1. Poiana Campului.854 m).300 m – 1. Dealul Sesului. vaile (cu orientare divergenta tipica pe versantii conurilor – spre exemplu pe Fancelul. platitudinea sa generand toponime explicite. Incercarile mai vechi de identificare a unor trepte de relief ciclic. au fost corijate de informatia geologica ulterioara. bazate pe o antedatare a genezei sectorului fata de perioada reala a formarii sale. Elementele morfologice principale sunt platourile si conurile vulcanice. subsidenta pliocen-pleistocena a depresiunilor Dragoiasa-Giurgeu-Ciuc contribuind la accentuarea acestei pozitii. turnuri s. in ariile periferice (mai ales spre Depresiunea Transilvaniei). cu propriul sau crater. care a precizat varsta pleistocena a ultimelor eruptii. de dezagregare ruiniforma (asemanatoare celor de pe conglomeratele sedimentare . datorita caracterului recent al ultimelor eruptii. asa cum sunt cei „doisprezece apostoli” din Calimani. cat si pe formatiunea vulcanogen-sedimentara. Au diametre mari. ca Sesul Paltinului. intre vai.991 m) si Varful Haitei. a conului vulcanic mai tanar al Dumitrelului. Pe alocuri platourile prezinta proeminente. In majoritate conurile au cratere. conform constitutiei lor litologice. drenat de paraul Calului. Depresiunea are. versantii mai puternic inclinati si o morfologie de ansamblu mai apropiata de cea initiala. urcand de la periferie spre axul catenei. fata de aria platourilor. In partea centrala a acestei caldeire eroziunea a degajat o serie de corpuri subvulcanice (necks). unele fiind veritabile caldeire. In acelasi fel.600 m) dintre acestea este cel al M. Calimani-Gurghiu-Harghita consta in profilul lor asimetric.102 m in Pietrosul Calimanilor). valea principala fiind orientata transversal fata de inclinarea stratelor de aglomerate vulcanice. Asimetria se datoreaza faptului ca suprastructura este pozitionata doar peste partea estica si sud-estica a infrastructurii vulcanice. unele de 10 km – 30 km. mai bine pastrate acolo unde lavele sunt mai dure.Calimani.000 m la 1. In special pe versantii sculptati in formatiunea vulcanogensedimentara s-au format complexe morfologice specifice. in partea sa estica. 1980).Gurghiu s.Schreiber. versantii vailor sunt foarte inclinati. de la 900 m – 1. ca Pietricelul. Platourile de pe lave sunt de fapt structurale. dezvoltat in partea central-vestica a masivului. care n-au coborat probabil prea mult sub suprafata initiala. Frapeaza prin platitudinea interfluviilor. asa cum este cea a Varsagului. ca acelea de pe versantul vestic al conului Harghita (W.. In sensul acesta.a. din bazinul superior al Tarnavei Mari. Evolutia avansata a vailor in sectoarele mai putin rezistente ale formatiunii vulcanogen-sedimentare a ajuns pana la stadiul formarii unor mici depresiuni de eroziune diferentiala. inalte. . interpretate.Una dintre caracteristicile principale ale r e l i e f u l u i M. unde sunt bine dezvoltate si terasele inferioare ale raurilor.400 m.

Conurile vulcanice din partea central-sudica a sectorului Calimani-GurghiuHarghita au. as cum este cazul Borzontului (1. Un alt con care culmineaza cu caldeira este Fancelul (1. Luci (1. intre conurile Arotas si Luci. Geneza ambelor a fost pusa pe seama unor explozii vulcanice.Calimani). intre conurile Saca si Borzont. drenata spre nord-est de Neagra Sarului.496 m). constituind pasuri transcarpatice importante – cea de la izvoarele Gurghiului. caldeira fiind drenata spre sud-vest de afluentii de pe dreapta ai paraului Gurghiu. s-a format mlastina (turbaria) Mohos.Popescu-Voitesti. la 1. Se considera ca acolo unde aceste distante intre conurile vecine au fost mari si inseuarile joase.390 m) si Cucu (1. 1971).390 m). pasul Bucin. doua conuri mai tinere si mai scunde (W.Gurghiului. mai putin adanc. cu un crater foarte mic. in partea centrala a M. ele fiind incadrate in tipul maar (I. din centrul sectorului nordic al M. raurile au putut avansa regresiv mai rapid. in sud-vest. In acelasi fel. Pilisca (1. situat la sud-est de defileul Oltului de la Tusnad. Tot o caldeira pare sa fie si craterul Harghitei Mari (1. la 1. Caracterul recent al fenomenelor explica si faptul ca n-au fost inca stirbite prin evolutia regresiva a vailor.301 m). 1935). Intre conurile vulcanice. Geneza lor a fost explicata in mod .Wachner.Schreiber. din nordul M. ultimul cu un crater aproape intreg. separand Gurghiul nordic de cel central.Naum. intre Amza si Ostoros. Singurul con vulcanic care are doua cratere inca intregi este M.694 m). Sumuleu (1. ultimul avand doua cratere. separand Gurghiul central de cel sudic.Orghidan. de regula.374 m).). la 985 m. un afluent de pe dreapta al Oltului. ceea ce atesta preexistenta vailor fata de formarea suprastructurii vulcanice.Gurghiu.Schreiber semnaleaza zece). 1912.Harghita. in partea sudica a Gurghiului. altitudinea catenei scade si se formeaza inseuari. Printre argumentele acestei ipoteze a fost invocata prezenta teraselor de 10 m. aproape toate drenate. Oltul ar fi avansat prin inseuarea dintre Pilisca si Ciomatul (I.Ciomatul (1. unele sunt foarte bine marcate. iar in cel estic. cu un crater clar conturat. cu ocazia decopertarilor practicate in vederea exploatarii sulfului. la 1. cu diametrul de 6-7 km.a. 1929). In ceea ce priveste defileul Muresului. in partea nordica a Harghitei.000 m. H.125 m. spre vest. sub forma unor cavitati identificate in Negoiul Romanesc (M. Ostoros (1. 1948) semnaleaza in partea inalta a Calimanilor ingemanarea a doua caldeire. in ea fiind imbucate. formand defileele Toplita-Deda si Tusnad.Somesan. din vest. drenata spre nord de Dornisoara. separand partile nordica si centrala ale Harghitei.287 m. 20 m.Wachner. 1929. 1929 s. O varianta morfologica este reprezentata de conurile vulcanice fara crater.Unele cercetari geomorfologice (L. spre care s-au orientat viguros obarsiile raurilor principale.684 m).776 m). pasul Sicasau.Sawicki. Conform altor opinii (N.800 m).384 m) si Arotas (1. drenat totusi spre est de Paraul Mare. asa cum atesta terasa de 70-80 m din depresiunea Giurgeului. Acestea sunt numeroase (numai in Harghita W. in Harghita centrala. cratere simple. drenajul si colmatarea bazinelor lacustre respective incheindu-se la sfarsitul punerii in loc a formatiunii vulcanogen-sedimentare. Tr. pe langa cea principala. traseul acesta al vaii putand fi chiar mai vechi. existand o a doua. In morfologia acestui sector al catenei vulcanice au fost mentionate si forme de relief subteran. Dintre acestea. dintre care cele mai importante sunt Saca (1.577 m) si Amza (1. s-au acumulat apele lacului Sfanta Ana. in special cand sunt mai indepartate. 1969) sectoarele respective sunt antecedente. in partea sudica a Harghitei. mai mici. in Gurghiul sudic. captarea si drenajul lacului pleistocen de catre un rau transilvan care inainta prin inseuarea dintre Calimani si Fancel au fost considerate cauze clare (H.Sarcu. unul drenat spre nord-est iar celalalt spre sud-vest.558 m). 40 m ale Muresului in lungul intregului defileu (L. In craterul mai adanc. drenat spre nord de un afluent de pe stanga al paraului Gurghiu. 1980). cu forme mai putin clare. separand Gurghiul de Harghita si pasul Vlahita.

Bojoi. Pe versantii caldeirei Calimanilor. cerb. V e g e t a t i a este influentata de asimetria climatica. Probabil sub efectul caloric al continuarii vulcanismului pana in pleistocenul mediu. Pietricelu s. cu o pondere mare a elementelor de interes cinegetic (urs. cu o componenta carbogazoasa generala. a caror valoare medie coboara pana la 800 mm. Corespunzator complexului p e d o g e n e t i c specific (mai ales materialului parental). 1986) doua circuri glaciare. in care talvegurile actuale sunt adancite cu 3-7 m. Pe versantul vestic padurea de fag are o foarte mare extindere. fara ca ipotezele respective sa se excluda (reciproc) integral. unde temperaturile medii anuale coboara spre -20C.. Reteaua hidrografica este insa densa (0. aflandu-se sub influenta directa a circulatiei vestice si cumuland efectul adiabatic al barajului orografic. Lacurile naturale sunt rare. caprior.350 m – 1. acoperind aproape 80% din aria montana si constituind o resursa extrem de importanta in special in M. . In vederea regularizarii regimului debitelor Tarnavei Mari. la 1.fiind prezente si in craterele Saca si Harghita. Cel vestic este mai umed (cantitati mediii anuale de precipitatii care ajung la 1.a. 1969) presupunea efectul circulatiei subterane a unor lave foarte fluide pe sub niveluri de lava mai vascoasa. In schimb spre baza versantilor.400 m. pana spre baza versantilor (800 m – 900 m). In est molizii coboara mult. apa freatica se afla adesea la adancime mare si pe suprafete intinse.Naum. au fost semnalate (I. E. Cel estic se afla sub componenta dinamica descendenta si primeste precipitatii mai reduse. ca si acumulari morenaice. izvoarele sunt rare. relieful glaciar din partea inalta a Calimanilor este destul de modest. iar molidisurile ajung pana pe varfurile conurilor. caractere andice constatandu-se si in cazul solurilor brune acide si al celor brune feriiluviale. continuandu-se spre partea inalta cu segmente nivale (culoare de avalanse).diferit.300 mm). in M. sub Retitis. cel mai important fiind Sfanta Ana (cu adancime de 7 m). Padurea este bine pastrata. prin efecte de inversiune determinate climatic. Concretionarile succesive creasera in aceste cavitati o micromorfologie convergenta endocarstului propriu-zis. areale mici de jnepenisuri. catre ambele arii depresionare invecinate. afin. Pe langa asprimea termica din ce in ce mai accentuata spre aria Calimanilor. care s-ar fi concentrat pe trasee marcate de deplasarea subterana si racirea treptata a unor lave cu un continut important de gaze. fapt care a sugerat definirea lor ca vulcano-carstice. a unor felide mai rare (rasul). Prima (Tr. sub Pietrosul si la 1. au o pondere mare andosolurile tipice.Butnaru. uneori groase de peste 50 m. cu contururi estompate. La Toplita este amenajata o pastravarie. merisor s. mistret). s-a amenajat acumularea de la Zetea.610 m. Continuarea decopertarilor le-a distrus complet.Calimani. in aria inalta ca si pe platouri. padurea de amestec fag-conifere urca la 1. unele fiind hipotermale (Toplita). Vegetatia subalpina bogata si diversa si chiar cea de pajiste alpina sunt caracteristice numai ariei celei mai inalte din M. F a u n a are efective numeroase.94 km/km2) si raurile au debite mari. a tetraonidelor (in special cocos-de-munte si cateva exemplare de cocos-de-mesteacan. In padurile de molid bradul si spre limita superioara zambrul au o frecventa mai mare decat in alte sectoare ale Carpatilor Orientali. Datorita permeabilitatii piroclastitelor si formatiunii vulcanogen-sedimentare.a.Calimani).000 – 1. pe vaile Retitis.71-0. Cea de a doua acorda credit mai mare efectelor erozive ale unor ape de condensare. specificul c l i m a t i c este marcat de asimetria celor doi versanti ai catenei. apar foarte numeroase izvoare minerale.750 m.Calimani.

cea secuiasca spre centru. Fata de altitudinea absoluta. apelor din bazinul Negrei Sarului si pana aval. nu inaintea distrugerii ecosistemelor forestiere si subalpine. Sub forma amenajata si sustinuta cu capacitati de cazare izvoarele minerale sunt bine valorificate la baile Tusnad (statiune de interes national).pe versantul estic al conului Luci si baile Ozunca.1. fiind formate prin scufundari recente (Tara Barsei-Trei Scaune).Calimani) si caolin (exploatat la baile Harghita). Sicasau) gospodariile sunt risipite in fanete. pe versantul estic al Harghitei) si de cupru (in craterele Saca.4. sud si sud-est. R e l i e f u l.langa Vlahita. dar in depresiunea Varsag si pe unele arii de platou (Liban. de asemenea. Altele au origine tectonica. Vaile au impus aceeasi fizionomie rasfirata. intr-o mica pestera se produce o emanatie de CO2 liber. Cele mai multe asezari se afla pe contactul cu depresiunile vecine. Populatia romaneasca este grupata mai ales in partea nord – nord-vestica. sectorul nordic al Giurgeului) au un relief mai fragmentat. pe Mures si Dornisoara. cu numeroase sate mici) si Tarnavei Mici (Bucin). cu aspect de dealuri sau chiar de muncei. Rastolita). in nordul M. continuitatea sa este aproape perfecta. Cea mai discutata a fost Tara Dornelor. Rezerve mici de minereuri de mercur (cinabru. mofeta fiind valorificata in scopuri curative. Ciuc. Ciuc. Este in schimb destul de intensa activitatea balneara. A fost. o fabrica mare de cherestea functionand la Lunca Bradului. Cea mai mare parte a terenurilor se mentine in utilizare silvica.Calimani). in special iarna. In M./km2. intre Tara Maramuresului si Tara Dornelor. partea central-sudica a Giurgeului). de catre o Bistrita instalata pe traseul actual inca din sarmatian (I. exploatarea si industrializarea lemnului. in bazinele superioare ale Gurghiului (comunele Ibanesti si Hodac. in a carei geneza edificarea M. in interior fiind sate numai in largirile din defileul Muresului (Stanceni. Cu exceptia intreruperii produse de horstul cristalin al M. Amza sa. Celelalte compartimente (Maramures. Harghita. este in majoritatea sectoarelor de campie intramontana (Tara Barsei-Trei Scaune. a morfologiei subvulcanice si a acidifierii pe termen incalculabil a solului. 2.Calimani impune o componenta vulcanica (fara ca barajul sa fi fost probat prin sedimente specifice). iar tectonica de scufundare pe o retea complexa de falii a accentuat caracterul depresionar si vigoarea modelarii externe. 1968). pe Bistrita. Bilbor. G e n e t i c. datorita frecventei inversiunilor termice. resursele minerale ofera totusi andezit (extras in cariere mari la Stanceni. la Lueta.Rodnei. pe seama caruia a functionat micul centru siderurgic de la Vlahita. Bilbor. Homorod si Chirui . Sumuleu. la Cocoizas si Santimbru. Dragoiasa. Dragoiasa. ceea ce a impus incetarea activitatii de extractie. In depresiuni c l i m a t u l este aspru. Borsec. cele mai multe sunt considerate depresiuni de baraj vulcanic (Giurgeu. Mai sarace decat in celelate segmente ale catenei vulcanice. care da nota dominanta a peisajului. adesea destul de mare (600 m – 800 m) precipitatiile sunt destul de reduse .U m a n i z a r e a acestui sector al catenei vulcanice este relativ slaba.Ciomatul. intre diferitele compartimente existand doar praguri scunde sau scurte sectoare de defileu. ca si in depresiunea Varsag. Lunca Bradului.Donisa. densitatea medie fiind sub 25 loc. in principal fluviale. Borsec. partial Maramures). activitatile productive s-au orientat catre cresterea animalelor de rasa (bovine si – in ultimii ani – cabaline). cu temperaturi reduse. cu o netezime care a sugerat sedimentari lacustre (chiar daca doar aparente). pe versantul sudic al Harghitei. S-a mai exploatat un zacamant de fier (hidrotermal) acum epuizat.5. mai variat. baile Santimbru . extrem de modesta rezerva de sulf din Negoiul Romanesc (M. Sub aspect economic.) nu justifica investitii de valorificare. Ulucul depresionar central Aria dintre catena vulcanica si unitatile montane pe structura cutata din partea centralestica reprezinta cel mai intins sector depresionar intern din toti Carpatii romanesti.

numai formarea relativ recenta a catenei vulcanice a permis individualizarea ei fata de Depresiunea Transilvaniei si Depresiunea Panonica. sunt orientate transversal fata de liniile structurale ale substratului. mio-pliocen. Toate aceste formatiuni sunt complicat cutate. cu vai inguste. in sud-vest. spre nord-est. Desi climatul nu este foarte permisiv. care are un caracter mixt. In sud-vest. in detaliu evolutia retelei a corespuns aproape permanent caracteristicilor substratului geologic. Atmosfera este relativ umeda. Este deschisa larg spre nord-vest. chiar cu mici sariaje orientate nord-vest – sud-est. au favorizat o u m a n i z a r e timpurie. incat poate fi considerata o depresiune de (pseudo)baraj vulcanic. unde se continua si la nord de valea Tisei. Viseul si Iza. molasic. pe contactul cu M. versanti domoli si terase bine dezvoltate.(600 mm – 750 mm). Acest uluc este sectorul cel mai populat si unul dintre cele mai urbanizate din Carpatii romanesti. si muntii vulcanici Oas-Gutai si Tibles. cu energie accentuata. in aceasta din urma putandu-se separa mai multe trepte de glacis de acumulare piemontana (spre exemplu in piemontul Borsei. r e l i e f u l este deluros (uneori chiar de muncei). mai fragmentat. pe Iza) si oligocene (la Viseul-de-Sus.Rodnei). ceea ce diversifica mult comportamentul substratului in cursul modelarii externe. care s-a orientat in lungul unui sinclinal format din roci moi. gipsuri si sare de varsta badeniana. Desi ca directie generala vaile principale. uneori cu aspect de defileu. primeste precipitatii mai bogate. intre Rozavlea si Barsana). din sud-vest. In ansamblu. accentuata de permanenta subsidentei. Astfel. larg deschisa spre nord-vest. face dificil drenajul. M. cu densitati care adesea le depasesc pe cele din regiunile de campie extracarpatica.Rodnei. in sud-est. care prezinta multe afinitati cu depozitele din nordul Depresiunii Transilvaniei si din Dealurile Vestice. format din marno-argile cu intercalatii de tufuri vulcanice. in Ucraina transcarpatica. de bazinul Viseului. Morfologic. pe Viseu) si se ingusteaza la trecerea prin roci mai dure. terenul plan si solurile mai fertile decat in aria montana adiacenta. Netezimea multor sectoare. afluent de pe dreapta al Izei.Maramuresului. ceea ce favorizeaza formarea mlastinilor oligotrofe. badenian-sarmatiene. vaile se largesc in depozite badenian-panoniene (la Dragomiresti. In partea nord-estica predomina depozite mai vechi de flis paleogen (eocen-oligocen). Vaile sunt insotite de . tot timpul anului. ca urmare a uniformitatii destul de constante a regimului anual al precipitatiilor si valorii reduse a evapotranspiratiei. Tara Maramuresului este strajuita de M. constituit din flis transcarpatic si molasa mio-pliocena. la sud de Viseul-de-Sus. din nord-est. datorita foehnizarii maselor de aer care traverseaza muntii dinspre vest. cu un relief mai inalt (1.038 m. trecerea la muntii vulcanici si M. formate de regula pe depozite aluvio-proluviale tinere. bazata pe practicarea agriculturii. gresii cretacice (valea Viseului. cu un relief mai scund (Sighetul se afla la numai 270 m). aval de Bistra) sau gresie eocena de Stramtura (valea Izei.Rodnei se face prin intermediul unui piemont larg. De altfel. in Varful-luiDan).000 m. In reteaua de vai secundare sunt si adaptari la structura. sau cu diapire generate de sarea badeniana. predominant de eroziune in partea superioara si de acumulare in cea inferioara. gresia de Stramtura). Doar Tara Maramuresului. mai rezistente la eroziune (spre exemplu. se diferentiaza bazinul Izei. In partea sud-vestica este caracteristic un sedimentar mai tanar. cu vai care s-au adancit si cu peste 250 m si cu altitudini absolute care depasesc pe unele interfluvii 1. asa cum este cazul Ronisoarei. cu vai largi. Depresiunea are un substrat g e o l o g i c variat.

T.80C si precipitatii de 800 mm–1. gospodarii risipite acopera adesea si interfluviile inalte. populatia a fost si a ramas majoritar romaneasca. Prin natalitate si bilant natural pozitiv. Maramuresul are si astazi insemnate resurse de forta de munca. unele cu mai multe mii de locuitori (Moisei.000 m. in special bovine din rasa bruna de Maramures. fapt confirmat de numeroasele asezari preistorice.C. Tara Maramuresului este p o p u l a t a de foarte mult timp.000 mm/an este domeniul padurilor de mixte de fag-gorun si al fagetelor.Bistritei Aurii. mai mare drenat de Dorna si afluentii sai si . fiind de o factura mereu mai accentuat montana spre golful depresionar de la Borsa. la nord. sub ocupatia hortyista). Tisa. M.R. Portul. Iza si Viseu ajung pana la 150 m altitudine relativa. in general pe soluri brune luvice.un sistem de 5-7 terase. portile si mai ales bisericile de lemn. casele. cu temperaturi medii anuale de 70C .961 loc. In vestul depresiunii este foarte rentabila si pomicultura. Anterior aceluiasi sec. prin migratie peste Carpati. creata aici. Complexul caracteristicilor c l i m a t i c e. Partea centrala. chimica (Viseul-de-Sus). la sud si M.). Se cultiva cereale (mai ales in bazinul Izei).E. este domeniul padurilor de gorun si al solurilor brune argiloiluviale. amenajate din vechime pe versanti. Inca din sec. cu toate colonizarile si imigrarile din perioadele de administratie austriaca si austro-ungara (zipseri – germani din Slovacia adusi la Viseul-de-Sus. Borsa). aducand venituri importante populatiei. fiind plata. cartof. in mare parte exterminati in 1940 – 1944. XIV si intemeietorii statului feudal moldovean. pastrandu-si comportamentul demografic de-a lungul timpului. In afara satelor mari. partea vestica (bazinul inferior al Izei. foarte favorabile asezarilor si culturilor. obiceiurile extrem de bogate. prin incrucisare. s-a dezvoltat si industria de transformare: a lemnului (la Sighet. XI au fost mentionate mici formatiuni politice locale ale populatiei romanesti. Tara Dornelor este inconjurata de M. Viseul-de-Sus. XIV documentele atestau 47 de asezari. chiar pe fondul unei migratii traditionale pentru lucrari agricole si forestiere. Geneza complexa a produs diferentieri morfologice. de v e g e t a t i e si s o l u r i prezinta variatii importante. in. mereu superior mediei nationale. unul vestic. din randul carora s-au ridicat in sec. Astfel.Calimani. in functie de altitudine. plante furajere.000 mm/an intra in domeniul padurii de amestec fag-conifere si al spodosolurilor. ca si adaptarea rapida a multor gospodarii taranesti la standarde ale calitatii serviciilor obisnuite in turismul european. Este o depresiune inalta. cu temperaturi medii anuale de 60C . Iza si Mara au si albii majore foarte largi. formate pe locul unor exploatari mai vechi de sare. Cele mai bine dezvoltate sunt nivelurile de 5-11 m si 11-24 m. textila (Sighet). si Euro-Gites. Partea estica si sectoarele mai inalte.70C si precipitatii medii care depasesc 1. la Costiui. Tara Maramuresului este extrem de variata si interesanta sub aspectul potentialului turistic etno-cultural. In perioada contemporana. Reliefului natural i se adauga si depresiuni antropice. de la vest spre est. are margini care nu depasesc 1. sub forma a doua sectoare. Se cresc animale. Densitatea permanent mare a populatiei este confirmata si de dimensiunile remarcabile la care au ajuns asezarile rurale. bazinele Marei si Ronisoarei).N.Bistritei mijlocii. au racordat aria maramuresana la A. In partea de vest a depresiunii. pana in partea inalta a interfluviilor. pe arii largi. M. la est. care pe Tisa. Majoritatea populatiei are ocupatii agricole. Sunt intens utilizate terasele antropice de cultura. rasfirate pe vai. evrei (atat in orase cat si in sate. constructii de masini (Sighet). De asemenea. la vest. cu temperaturi medii anuale de peste 80C si precipitatii medii de 700-800 mm/an. a carei vatra e situata la 800 m si. artizanatul textil si al lemnului.Bargaului. datorita mentinerii nealterate a unor vechi traditii si a artei populare. cu 8.

drenat de Neagra Sarului. datorita barajului vulcanic. iar vegetatia ierboasa (dominata de muschi) etaland specii relicte si actuale subarctice – ca Sphagnum wulffianum. pe areale mici. Au fost identificate 7 terase. Exista doar mici parcele de cartof si trifoi. Albiile majore sunt slab drenate. Turba se exploateaza inca drept combustibil. mareste valoarea stiintifica a turbariilor. care ar fi trebuit sa acopere integral depresiunea. construite din lemn. odata ce in M. cele inalte pastrandu-se numai ca depozite. contribuind si ea la dobandirea statutului de rezervatie naturala. la Poiana Stampei (un strat gros de 6 m. relativ tanar (sec. Existenta unor fracturi profunde care au putut produce prabusiri inegale este sugerata de numeroasele izvoare minerale. precum si din glacisuri de acumulare. padurile de conifere fiind insa in cea mai mare parte inlaturate si inlocuite cu pajisti. ca si cele de la Sarul Dornei. depozitele respective se afla mai sus de 1600 m. si pe Neagra Sarului. precipitatiile medii nu depasesc 750 mm/an. cu mari turbarii oligotrofe. mesteceni. Datorita asprimii climatului. cu unitati industriale de prelucrare a lemnului. cu altitudine relativa pana la 200 m. prin imbogatirea retelei de afluenti ai Bistritei si prin cresterea debitelor. tardigrade si paianjeni. acoperind o suprafata de 480 ha). Este logic insa ca eficienta modelarii fluviale sa fi fost accentuata. R el i e f u l actual este cel al unei campii de acumulare aluvio-proluviala. pastrandu-se numai sub forma de palcuri sau siruri de molizi care marcheaza limitele de proprietati. Sunt incomplet separate de un promontoriu cristalin. pare a fi una complexa. In turbarii (tinoave) asociatiile vegetale sunt cele specifice mediului acid oligotrof. Se valorifica. a laptelui si unitati de reparatii ale utilajului forestier si minier. Pe aceasta cale a fost indepartat aproape total sedimentarul paleogen. plante carnivore (Drosera rotundifolia) etc. cu diametre de 10-22 cm la varsta de 100 ani). o specie de muschi frunzos. depasind si in iulie 72%. cu arealul cel mai sudic in acest tinov. Originea depresiunii. modelarii externe stimulate de tectonica revenindu-i un rol insemnat.Ousorul. pe temelii de piatra). in lungul contactului cu rama montana. Reduse prin circulatie catabatica. cele mai dezvoltate fiind terasele de 20 m si 40 m – 50 m. pentru efective importante de bovine de rasa. situate in special pe terasele mai largi ale raurilor. In depresiune sunt mai putin de 40 zile cu cer senin pe an. cea mai mare parte fiind formata din albiile majore si terasele Dornei. orientat sud-nord.unul estic. Media termica este de numai 40C-50C.302 m). Dealul Negru (1. V e g e t a t i a naturala a fost forestiera. Cea mai mare parte a terenurilor despadurite este folosita ca pasuni si fanete. O fauna de rotifere. mlastinoase. iar namolul de turba se foloseste in tratamentul balnear. arboretele avand consistenta slaba. Pe baza izvoarelor carbogazoase-feruginoase si carbogazoase-arsenicale s-a dezvoltat statiunea balneo-climatica Vatra Dornei. asezata in sate mici dar numeroase. cu exemplare pipernicite (pini. de asemenea. Tara Dornelor a ajuns la o densitate mare a populatiei.XIX) dar activ. culturile agricole nu se pot dezvolta. bine organizate (cu case foarte frumoase. situat imediat la nord. cu mici nuclee de grupare. cu un grad de conservare foarte diferit. C l i m a este rece si umeda. pastrand aceleasi caracteristici de mediu rece si acid. . Depresiunea este polarizata de oraselul Vatra Dornei. si apele de la Poiana Negrii (imbuteliata in cantitati mari). cu gospodarii izolate. dar umiditatea aerului este permanent accentuata. molizi. controversata. Desi u m a ni z a r e a s-a produs mai tarziu. Predomina satul dispersat. Negrei Sarului si Bistritei.

separate de inaltimi cristaline izolate. avand insa o singura comuna. Odinioara mai extinse. vaile adancindu-se pana sub 800 m. Depozitele lacustre romaniene. Formarea depresiunii se datoreaza inaltarii aceluiasi masiv vulcanic al Calimanilor. au fost mai puternic sectionate de reteaua hidrografica. In nord comunica larg cu Tara Dornelor. o inchid si spre sud. din fosta campie de acumulare lacustra. prin inaintarea regresiva a Bistricioarei.Calimani. Acestea au fost insa inlocuite. separand-o de depresiunea Bilbor. cel vestic (Dragoiasa) fiind separat partial de cel estic(Glod) de catre o alta inaltime cristalina. 1. cu gospodariile mai adunate in partea centrala si risipite spre margini. Culturile au conditii ceva mai prielnice. Depresiunea este foarte bine populata. cand se inregistreaza valori sub -300 C. Compartimentul Glod (Glodul) s-a format prin e r o z i u n e diferentiala. traversata de Neagra Brostenilor printr-un sector de vale destul de ingusta. Depresiunea Bilbor este situata mai spre sud. aceste depozite sedimentare au fost partial indepartate prin eroziune. Precipitatiile sunt si aici bogate. iernile sunt geroase. Depresiunea este totusi bine populata. Spre vest este inchisa de M. spre bazinul Muresului. cu mai putine sectoare plane. fiind format prin edificarea masivului Calimani in pliocenul superior-pleistocen. Este drenata doar spre est. In r e l i e f u l actual au mai ramas fragmente plane. Pe langa cresterea animalelor si exploatarea lemnului. atat spre est. Formarea depresiunii se datoreaza edificarii conului . prin inaintarea obarsiilor paraului Sec.000 m) si are o suprafata mai mare.400 m. depasind valoarea medie de 900 mm/an. de paraul Vinului.000 mm/an) si ceturi frecvente. de care este separata printr-o culme cristalina inalta de aproape 1. A urmat colmatarea treptata si drenarea lacului astfel format. afluent al Bistricioarei. se mai extrage carbune (dintr-un strat cu grosimea de 3 m) si se imbuteliaza ape minerale carbogazoase. depozitele lacustre romanian-pleistocene (mai bine cunoscute. care constituie v e g e t a t i a spontana. c l i m a este totusi destul de rece. cu frecvente inversiuni termice.Bistritei mijlocii care. Se prezinta sub forma a doua compartimente. care a barat un parau orientat dinspre muntii cristalini ai Bistritei mijlocii spre vest. Gospodariile sunt risipite in fanete.000-1. printr-o inseuare putin denivelata. temperaturile medii anuale nu depasesc 40 C. cu precipitatii bogate (aprox. Compartimentul Dragoiasa are caracteristicile unei depresiuni de b a r a j v u l c a n i c. Pe langa case sunt si mici parcele cultivate cu cartof si plante furajere. la o altitudine mai mica (900 m – 1. spre est de M. afluent al Toplitei. cat si spre sud. mare (Bilbor). in cea mai mare parte. cu lignit. alaturi de cartof crescand bine ovazul si chiar mici livezi de mar (cu soiuri criofile). In sedimentele lacustre specifice s-au format si lentile de carbuni. prin inaltimea cristalina Almasul Mare (1. iar locuitorii cresc animale.451 m). A rezultat un relief mai fragmentat. Depresiunea Borsec este asemanatoare g e n e t i c cu depresiunea Bilbor.Depresiunea Dragoiasa-Glodu ocupa aria cea mai restransa in cadrul ulucului depresionar si este situata la altitudinea cea mai mare (1. cu pajisti folosite ca fanete. Desi mai blanda. pe seama rocilor cretacic-eocene dintr-un mic sinclinal pe cristalin. Caracteristicile b a r a j u l u i v u l c a n i c sunt inca mai evidente in cazul sau. extrag si prelucreaza lemnul. formarea turbariilor si inmlastinirea padurilor de conifere. prin foraje) au o grosime mai mare (75-130 m) si o raspandire mai larga. Bararea vaii prin care un rau se orienta spre vest a determinat formarea unui lac.100 m). Acesta a fost treptat colmatat si drenat prin inaintarea regresiva a Negrei Brostenilor. C l i m a este mai rece decat in Tara Dornelor. Netezimea reliefului favorizeaza stagnarea apei.

vulcanic Sarmasul Mare (1. S-a format in romanian-pleistocen. apartinand subetajului coniferelor. Elena Niculescu.Mutihac. sunt acoperite cu o bordura larga de glacisuri de acumulare. Datorita temperaturilor reduse. exploatarea travertinului si a lemnului. In parte mlastinile sunt drenate. depozitele sunt constituite atat din material vulcanic cat si terigen (pietrisuri. Temperaturile minime au coborat uneori iarna pana la -35.P a d u r e a de conifere este mai bine pastrata. ca efect al inversiunilor termice. pana la confluenta cu Bistricioara si apoi se orienta spre vest.00 C la Joseni. Spatial relieful prezinta insa diferentieri. C l i m a t i c depresiunea Giurgeului este rece. ca urmare a eruptiilor din M. argile). Precipitatiile sunt reduse. cu o suprafata totala de 476 ha).Giurgeului. ca si de inclinarea acestora spre centru. prin sudul depresiunii Bilbor. 600 mm/an. Media termica la Gheorgheni este de numai 5. a teraselor sale inferioare si a conurilor aluviale ale afluentilor. formata prin dezvoltarea exceptionala a albiei majore a Muresului (cu largime de cativa kilometri). mai redusa in nord si din ce in ce mai mare spre sud.Gurghiului.Gurghiu. datorita producerii relativ frecvente a unor raciri masive. formate in mare parte din succesiuni de terase. activitatile economice principale constand in valorificarea balneara si imbutelierea apelor minerale carbogazoase (cotate cel mai bine intre apele minerale din aureola mofetica a catenei vulcanice). Aportul de apa din aria montana si drenajul deficitar. in est si cu M.Calimani. Contactele cu M. cea mai inalta derivand din insasi suprafata initiala a campiei de acumulare lacustra. confirmat de grosimea neobisnuita a depozitelor acumulate intr-un interval relativ scurt (200 m – 700 m – chiar 1. 1999). au determinat formarea unor mlastini numeroase si intinse (17. in timp ce partea nordica are un relief mai fragmentat. cu rare exemplare de fag pe terasele mai inalte ale Muresului. separate de interfluvii prelungi. in care se afla cantitati apreciabile de turba. cu durate de 10-18 zile si putandu-se produce din septembrie pana in martie (Octavia Bogdan. Partea central-sudica (la sud de Hodosa) are aspectul unei campii fluvio-lacustre. deoarece p o p u l a t i a se ocupa mai putin cu agricultura. alungita pe directia NNV-SSE si mult mai tipica de b a r a j v u l c a n i c decat precedentele. Un foarte interesant (si pitoresc) element al peisajului a fost calea ferata ingusta (azi dezafectata) spre Toplita. deasupra . cu care se intrepatrund.Gurghiului. Tectonica subsidenta a avut si ea un rol genetic deosebit. Suprapuse unui fundament cristalin. o prelungire sud-estica a M. ulterior in depresiune instalandu-se Muresul. In r e l i e f se remarca valea principala. avand valori medii de aprox. specializata pentru transportul apei minerale. usor inclinata spre centrul depresiunii. v e g e t a t i a naturala este forestiera. care facea un ocol mare. de la 4-5 m altitudine relativa pana la 110-120 m). Faptul acesta dovedeste ca lacul format prin baraj se colmatase treptat in timpul punerii in loc a acestei formatiuni. extrem de intense (pana la 100C). conditionat de relieful plan al partii central-sudice si de evapotranspiratia redusa. Depresiunea Giurgeului (Gheorgheni) este mai larga. S-a mai exploatat si un mic zacamant de lignit pliocen-pleistocen din bazinul Jolotca.000 m in centrul depresiunii – V. in vest. sectionat de vai mai puternic adancite. insotita de un sistem bogat de terase (8 niveluri. includ lentile de carbune si trec lateral spre vest in formatiunea vulcanogensedimentara.60 C (altitudinea fiind de 815 m).00 C la Gheorgheni si -38. 1990). datorita efectului de baraj orografic produs de M. coborand mai intai spre est pe valea Vinului. nisipuri.399 m).

Satele sunt mari. la 70 m altitudine relativa fata de Olt. In partea nordica satele romanesti sunt foarte numeroase. se cultiva cartof. unele cu aspect urban (de exemplu Sandominic). Pe fondul acelorasi conditii climato-hidrice inmlastinirile sunt curente. R e l i e f u l pastreaza fragmente din campia de acumulare initiala mai ales pe latura estica. majoritar secuiasca. pe suprafete mai mari. Pentru valoarea stiintifica a unor relicte glaciare (muschiul de tundra Meesea hexasticha s.a. P o p u l a t i a este si aici numeroasa. construit in 1530. Ciucul mijlociu (compartimentul Miercurea-Ciuc) si Ciucul inferior (compartimentul Sanmartin. climat. La Jigodin si la Racu. Soselele care strabat in lung si traverseaza depresiunea. a carui dezvoltare a fost stimulata puternic prin industrializare (industria constructiilor de masini.Ciucului) ingusteaza depresiunea. In functie de variatii strict locale ale conditiilor climatice.40C la Miercurea-Ciuc).). a inului (in topitoria de la Joseni si intreprinderea integrata de filatura-tesatorie de la Gheorgheni). prin geneza. dintre care 500 m in cuaternar). in. mlastina Borsaros de la Sancraieni a fost declarata monument al naturii. a lactatelor (Remetea).). cu carbuni (800 m. peisaj. Toplita. ca si segmentul de magistrala feroviara Brasov-Deda. Centrul polarizator al depresiunii il constituie municipiul Miercurea-Ciuc. Este formata prin b a r a j u l v u l c a n i c produs de edificarea M. rasfirate pe vai. datorita popularii dense si utilizarii agricole. Gheorgheni). ca si gradul de impadurire redus. a prelucrarii metalelor (piese de schimb pentru utilaj industrial) si textila (la Gheorgheni). compacte. prezenta unor aparate vulcanice la est de valea Oltului (pe latura vestica a M.Harghita. Multe unitati industriale au fost dispersate in mediul rural (unitati de fabricare a cherestelei la .000 locuitori). C l i m a are acelasi caracter aspru. iar castelul medieval Bethlen de la Lazarea. turbariile fiind insa mai restranse decat in depresiunea Giurgeu. In cea mai mare parte depresiunea este insa despadurita. de prelucrare a maselor plastice s. valorificandu-se agricol terenurile plane intinse. ovaz. mici. secara. plante furajere si. P o p u l a t i a este numeroasa (aprox. instalandu-se pe terase si conuri aluvio-proluviale. cu altitudini relative intre 2 m si 32 – 40 m. Depresiunea Ciucului (Ciucurilor) este alungita nord-sud pe 45 km si seamana mult cu depresiunea Giurgeu. Amploarea subsidentei este confirmata si aici de grosimea sedimentelor de natura vulcanica si terigene. cu raciri masive produse prin advectii continentalearctice urmate de inversiuni termice cu durata mare si valori minime severe (-38. textila. compartimentand-o in trei sectoare (care explica si pluralul toponimic) – Ciucul superior (compartimentul Danesti).a. dimensiuni. a fost restaurat si introdus in circuitul turistic ca spatiu muzeal si pentru organizarea unor expozitii de arta. ca efect al umanizarii intense. Sub aspectul valorificarii potentialului turistic. In partea sudica satele secuiesti sunt mari. asigura posibilitati satisfacatoare de comunicatie. Structura si distributia v e g e t a t i e i naturale sunt similare celor din depresiunea Giurgeu. O buna parte din populatia activa a lucrat in industria lemnului (la Galautas. chiar cu tendinte de risipire spre bordura. 80. la Toplita functioneaza o mica statiune balneara cu ape hipotermale.stratului de inversiune. Asezarile au evitat albia majora umeda a Muresului. a lemnului. Sub nivelul acestor fragmente se desfasoara 4 niveluri de terase ale Oltului. adunate. unele cu aspect urban (spre exemplu Ditraul) si situate la distante mai mari. la Izvorul Muresului este o statiune turistica (climatica si pentru sporturi de iarna). cel mai larg).

spre M. Cele trei compartimente-graben sunt marcate prin apropierea. cele mai inalte avand altitudinea relativa de 90 m – 112 m. a unor culmi ale muntilor din jur : cel vestic. orientate NNV-SSE.Barsei s. pe traseul actualei vai a Oltului. O r i g i n e a sa este tectonica. Un element morfologic deosebit sunt dunele de la Reci.Mutihac.Postavaru si cativa martori de prabusire (dealul Cetatuia s. Sedimentele caracteristice. Sancraieni. desi contin si material piroclastic.. grupate intr-un complex bazal cu 5 strate de carbuni. . O parte din campia lacustra initiala se pastreaza in r e l i e f u l actual sub forma unei trepte mai inalte. Ciceul este un important nod feroviar. a spirtului si amidonului la Sansimion s. La Jigodin-bai se utilizeaza in scopuri balnear-terapeutice apele minerale.Sandominic. Tara Barsei-Trei Scaune fiind mai larga si mai joasa (500 m – 750 m) are o c l i m a mai calda (media termica anuala de 7. s-au inregistrat numai -240C. Sesul Frumos (Sfantul Gheorghe) se afla intre ingustarea mentionata si cea datorata prelungirii spre nord a M. la poalele M.504 m). Vatra depresiunii este formata din imbinarea sesurilor largi al Oltului si afluentilor sai. sub efectul subsidentei active.30C la Bod si de –3. asa dupa cum atesta cele mai noi depozite fosilifere. de la Bod-Rodbav. 1990) si destul de groase (600 m – 700 m). In interior. Fenomenul a inceput de la sfarsitul pontianului si a continuat pana in pleistocenul inferior (M. fiind complet drenat spre sfarsitul pleistocenului mediu. In zonele marginale jonctioneaza vaste conuri aluviale ale raurilor care coboara din muntii inconjuratori. 1984). Barsa-Baraolt. la intersectia magistralelor electrificate Adjud-Ciceu si Brasov-Deda. ramasi pe dreapta Oltului . nisipuri.Bodoc . Terasele Oltului sunt foarte bine dezvoltate.80C la Brasov este cu 2. argile. Inversiunile termice sunt foarte frecvente si intense.a. cand in ianuarie 1942 la Bod (508 m altitudine) s-au inregistrat -38. la 750 mm – 850 mm/an.a. Lacul care s-a instalat in acest sistem de grabene comunica . la varful Omul (2.20C mai mare decat la Gheorgheni). mai inalte (mediile termice ale lunii ianuarie sunt de -5. in pozitie centrala. modelate de vant in nisipuri aluviale. circulatia foehnala nu atenueaza stratificatiile termice si nu mareste temperatura aerului. pe rama sudica si sud-estica. care marginesc depresiunea spre nord – nord-vest.Intorsurii Buzaului si extremitatii sudice a M.Persani. in golful depresionar Zarnesti).Sandulescu. formand intinse glacisuri de acumulare (spre exemplu.) din extremitatea sudica a M.90C la Brasov). precipitatiile cresc de la 550 mm/an. pe directie nord-sud. marnos si psefito-psamitic (V. Carta. prundisuri.Baraolt. inversiunilor li se datoreaza conditiile mai aspre din centru fata de cele din ariile marginale. relieful fiind deosebit de neted. in partea de vest. cu cel din depresiunea Fagaras. Baraolt si Persani. dar disparand spre centru. sunt predominant terigene (marne. in Bucegi.a). se intinde spre est pana la ingustarea produsa de M. Prin comparatie cu depresiunile Giurgeu si Ciuc. Cantitativ. Depresiunea Tara Barsei-Trei Scaune (a Brasovului) este cea mai mare din intregul uluc depresionar. spre est se afla compartimentul Targul Secuiesc (Bretcu). dar mai continentala (amplitudinea termica medie anuala este de 220C-240C).0C (minima termica absoluta din tara). peste care se afla alte doua complexe. in partea centrala. depresiunea fiind alcatuita dintr-un sistem de trei grabene. Datorita altitudinii modeste a muntilor Bodoc. mai ales pe latura sud – sudvestica. formate datorita prabusirii unor sectoare montane ale catenelor de flis si cristalino-mezozoica.

sfecla de zahar. Homorodul. unde prezinta si o oarecare dezorganizare. Industrializarea este una dintre cele mai puternice din tara (parcurgand insa azi o . secara dar si grau. Pe langa ponderea insemnata a s o l u r i l o r hidromorfe. avand peste 600. in arii de subsidenta activa. care domina sesul Barsei. Se cultiva cartof. care intra cu un debit de 7. Pe dunele de la Reci se pastreaza un arboret de mesteacan aflat in regim de rezervatie naturala. Pe glacisurile marginale din sud (ca si pe cele nordice din Sesul Frumos) sunt livezi. Barsa.a. favorizat si de platitudinea reliefului. In mlastinile-rezervatii naturale de la Harman. pozitia la contactul unor mari unitati naturale. politico-administrative si la intersectia a numeroase drumuri transcarpatice explica nu numai permanenta sa capacitate de atractie si geneza unei retele dense de asezari. morfologice si hidrogeologice au contribuit la formarea mlastinilor cu turba (a bahnelor Santionlunca. Aita s. flori. V e g e t a t i a forestiera naturala (paduri de gorun si de amestec gorun-fag-carpen. legume.a. in aria marginala) a fost aproape integral inlocuita. a sasilor in centru si a secuilor in nord-est. chiar incendierea vegetatiei pentru extinderea pasunii. altele endemice etc. arbusti xerofili – migdal pitic. de multe sute de ani. pentru evitarea inundatiilor (altadata frecvente pe Olt. Calitatile sale naturale de exceptie in spatiul montan. (Tarlungeni. In ansamblu.). pe rama depresiunii si bradul patrunzand in subetajul de gorun pana la 600 m. iese cu un debit de peste 38 m3/s. cu o flora specifica. pana la tipuri structurale specifice ariilor extracarpatice. la Feldioara. dintre care mai mult de jumatate (314.barcensis (jimla Tarii Barsei).000 loc. acidofila. a impus masuri hidroameliorative sustinute. orz. Acolo unde se mai pastreaza. ovaz.5-0. a caror suprafata s-a redus in ultimii 30 de ani de la 100 ha la 1 ha.050 m la Poiana Brasov. molidul coborand pana la 800 m. cu pajisti secundare si culturi. pe Raul Negru s. incepand de pe rama. la Prejmer.219)se afla in Brasov. reteaua este densa (0. jales.8 m3/s. este puternic influentata de inversiunile termice. grav amenintata prin desecarea abuziva. ci si ritmul deosebit al dezvoltarii acestora.000 loc. Borosneu s. dar primind aici Raul Negru. se afla o planta carnivora unica in lume. in toata depresiunea. ca urmare a unei indelungi utilizari agricole. Gradul de urbanizare este cel mai avansat din toata aria montana (8 orase in care se concentreaza 77 % din numarul total al populatiei). constructii in perimetrul rezervatiei stiintifice. economice. Prejmer si Stupini. Armeria alpina ssp. Structura etnica (eterogena datorita colonizarilor) este subliniata si de grupari spatiale. care provin din infiltratii puternice in glacisurile de pe rama montana. porumbar. rogoz pitic. Cele 143 sate au dimensiuni variate. depresiunea prezinta originalitatea pedologica a unei evolutii spre molizare a argiluvisolurilor forestiere initiale. multe relicte glaciare favorizate de apele unor izvoare reci. dar au fost drenate si multe mlastini. gorunul urcand si pana la 1. paducel s. Harman) si chiar 4. Conditiile climatice. reprezentata prin plante interesante.000 locuitori.(Prejmer). Accentele de continentalism climatic au favorizat si ochiuri de vegetatie stepica (cu colilie.a. Depresiunea este foarte bine p o p u l a t a. porumb. a romanilor in sud si sud-vest.) pe dealul Lempes. iar pasunile si fanetele sunt diseminate. fapt care alaturi de drenajul deficitar. de la cele mici (sub 300 locuitori) la unele care depasesc 3. depresiunea functioneaza ca un colector de ape pentru Olt.a. in special in vederea realizarii unor terenuri pentru culturi agricole.H i d r o g r a f i c. Raurile sunt convergente in „piete” de adunare a apelor.). Timisul. In special s-au regularizat cursurile.6 km/km2) fiind alimentata si din izvoare bogate. unele aflate la limita sudica a arealului specific ( spre exemplu Pedicularis sceptrum carolinum). Conditiile naturale au favorizat dezvoltarea timpurie a unei agriculturi care s-a diversificat treptat. pasuni si constructii.

Restul gruparii (M.Fagarasului. 2. Rasnov s.a. avand tinuta masivelor cristaline orientale si nota de peisaj alpin a celor meridionale.284 m. Furnica – 2. asemanator celui din Ceahlau. Leaota – Bucegi . reprezentat printr-un complex tectono-structural special. Procesul a evoluat atat pe baza unor traditii medievale.Baiului. Masivul Bucegi este cel mai reprezentativ si pitoresc in aceasta grupare. inaltandu-se deasupra Tarii Barsei si vaii Prahovei cu 1. un platou larg ondulat. De asemenea. sculptate in conglomerate sau calcare. iar spre vest cu M. O parte din limita sa est – sud-estica coincide cu limita intregii grupari. Codlea. Gruparea montana cu caracter de tranzitie (a Bucegilor) Avand caracteristicile geografice esentiale ale Carpatilor Orientali. cu Costila – 2. cat si prin investitii specifice in perioada postbelica. M. Efectul de inaltare produs de orogeneza cea mai recenta a fost mai puternic decat in alte unitati ale Carpatilor Orientali. dar are o suprafata redusa iar caile de acces naturale si amenajate l-au facut extrem de atragator.Leaota. Ca limite si vecinatati interne. invecinandu-se spre est cu M. industria celulozei si hartiei (Zarnesti). categoriile de relief structural si de facies petrografic fiind dominante.Barsei) se dezvolta pe cuvertura sedimentara mezozoica. Brasovul mai este si un nod de comunicatii de prim ordin.000 m. cat si pentru turism. Specificul substratului geologic a influentat puternic morfogeneza. Lunca Calnicului s. Printre cele mai importante ramuri se pot cita.Piatra Craiului. Nodul orografic este varful Omul (2.030 m) si .etapa de restructurare).103 m si Varful-cu-Dor – 2.800 m. cu diferente de nivel de peste 1. Sacele Tohan s.a.600 m – 1.a. o parte din asezarile rurale au dobandit statut urban prin industrializare (Sacele. dar si interferente cu elemente ale peisajului geografic al Carpatilor Meridionali.Leaota prin valea Brateiului. dar si unele orasele altadata mai putin dezvoltate (Targul Secuiesc.1. Cerbu. detinand. gruparea montana a Bucegilor domina dinspre sud-est Tara Barsei (golful Zarnesti) si dinspre nord Subcarpatii. ceea a ce a determinat o etajare mai complexa a invelisului vegetal. Este inalt (2. Sfantul Gheorghe). industria textila (Brasov. Atat spre exterior cat si spre interiorul gruparii se termina cu abrupturi puternice.). predominant conglomeratica si calcaroasa. in lungul limitei est – sud-estice. ei sunt un segment tipic al axului cristalinomezozoic. de care o separa culoarul de vai urmat de Garcin. domina dinspre est Culoarul Bran-Rucar si este separat in sud-vest de M. atat pentru cercetarea stiintifica.504 m) din care doua culmi principale se orienteaza una spre sud – sud-est. constructiile de masini (Brasov.). In ceea ce priveste constitutia geologica.5. intre Prahova si Ialomita (mai inalta. fiind vizat in primul rand Brasovul. Prin predominarea conglomeratelor in substrat si forma rombica in plan seamana mult cu Ceahlaul. Intreaga unitate sariaza unitatile de flis. Culoarul Bran-Rucar si M. in lungul vailor Dambovita si Barsa. care contrasteaza puternic cu netezimea aproape perfecta a partii inalte. Prahova si apoi pasul Sinaia.480 m.Piatra Mare. metalurgia cuprului si rafinarea petrolului (Brasov) etc. Soclul cristalin afloreaza masiv in M. Caraimanul – 2. O r o g r a f i c domina toate unitatile invecinate.504 m in varful Omul).).Bucegi. de asemenea.5. o importanta functie de coordonare pentru zona inconjuratoare.

cu axul apropiat traseului actual al vaii Ialomitei.Mutihac. care poarta varfurile inalte. prin actiunea conjugata a dezagregarii gelive. In geneza cheilor au existat si episoade de evolutie carstica subterana. Pe valea Ialomitei se succed cheile Ursilor. 1961). cu varful Doamnele – 2. in sectoarele in care calcarele jurasice au fost degajate de sub conglomeratele cretacice. conform). cheile Pesterii (langa pestera Ialomitei). pe fetele interne ale ambelor flancuri ale sinclinalului. fie o sectioneaza (valea superioara a Izvorului Dorului. usor asimetric. marmitele de pe versanti si meandrele foarte stranse. sunt consecvente). confirmate de numeroasele ruperi (si cataracte. In functie de orientarea lor. in lungul unei vai cu profil longitudinal puternic inclinat. prezentand o usoara inclinare spre axul sinclinalului. corespunzatoare intercalatiilor de gresii (spre exemplu. local numite horoabe) in profilul longitudinal al talvegurilor. in Caraiman). mai mare decat a celor din Ceahlau si Ciucas. mai largi in partea estica. Evolutia cuestelor se produce relativ rapid. nord si nord-est. cheile Tatarul Mic (Coteanului). reprezentat predominant prin roci epimetamorfice (sisturi muscovito-cloritoase) din seria prehercinica de Leresti-Tamas (V. apelor curgatoare si avalanselor. Relieful carstic este reprezentat in primul rand prin cheile formate in bazinul Ialomitei. in alternanta cu sectoare mai largi. cu aspectul unor mici depresiuni de eroziune selectiva. cu intrarea la altitudinea de 1. in conglomerate sau intercalatii marno-argiloase (spre exemplu Padina. in strate mai subtiri). Intreaga cuvertura sedimentara este cutata sub forma unui vast sinclinal orientat nord-sud. de fapt o succesiune de praguri cu cascade – cascadele Vanturisului (Valeria Micalevich-Velcea. vaile afluentilor sai.189 m). fundamentul Bucegilor este cristalin. Dintre pesteri. 1990). dezvoltate pe capetele de strat ale conglomeratelor cretacice in est (abruptul prahovean) si ale calcarelor jurasice si conglomeratelor cretacice in vest (abruptul branean). vaile sunt fie adaptate la structura substratului (Ialomita are o vale longitudinala tipica de sinclinal. profilul transversal frecvent in surplombe. desprinzand martori izolati. cea mai mare si mai cunoscuta este cea a Ialomitei. care evolua mult mai energic. intre Ialomita si Bratei (mai scunda. intre cheile Pesterii si cheile Tatarul Mic). conforme inclinarii stratelor spre ax. din varful Omul coboara culmi mai scurte si foarte abrupte in profil longitudinal. cu formatiuni concretionare si urme de fauna cavernicola ..660 m. Principala caracteristica a r e l i e f u l u i este dezvoltarea exceptionala a reliefului structural. care par sa derive din trasee subterane. Suprafete structurale sunt specifice in partea inalta.alta spre sud – sud-vest. de tip cuesta si cel estic mai slab inclinat. la vest si est de valea Ialomitei. In cuvertura sedimentara preaustrica cele mai reprezentative sunt calcarele masive. ceea ce a facut versantul vestic mai abrupt. cheile Tatarul Mare. degajate prin modelare externa specifica in valea Ialomitei) si mai ales conglomeratele masive din cretacicul mediu (cu o grosime de 2. grav degradat de vizitatori si unul mai greu accesibil. Sub aspect g e o l o g i c. cu un segment mai accesibil la inceput. are orientare longitudinala dar subsecventa. recifale. Marile abrupturi externe. dispuse in doua niveluri separate printr-unul de gresii – gresia de Scropoasa si prezentand pe alocuri alte intercalatii de gresii. Unele vai au strapuns frontul de cueste. Politele (local numite brane) apar pe versantii de cuesta in niveluri succesive. Spre nord-vest. cu flancul estic mai larg si mai slab inclinat. sunt niste cueste. cheile Zanoagei si cheile Orzei.000 m. din jurasicul superior (cu grosimi de cateva sute de metri. Reorientarea in unghi drept a acestei vai a fost explicata printr-o captare de catre un afluent al Prahovei. care afloreaza in partea de vest si pe sectoare mai mici in partea central-sudica.

s-au format numai ghetari individuali. vaile glaciare (mai lungi) ale Tiganestilor si Malaiestilor prezinta morene frontale la 1. Din acestea se orienteaza radiar vai glaciare cu profil transversal clasic. valea Malaiestilor). asa cum este custura din M. Pe fondul general da factura morfostructurala. iar spre vest – valea Gaurii. sunt mai putin cunoscute. In ceea ce priveste relieful ciclic. se sustine existenta suprafetei Borascu. Celelalte pesteri. 1906) au considerat toata aria de platou inalt ca expresie morfologica a marii nivelari miocene. Intr-o singura excavatie. a carui forta de soc a devenit astfel mai puternica. corespunzatoare suprafetei Raul Ses. mai ales in cazul vailor orientate contrar inclinarii stratelor (spre exemplu. mai slaba. colti – Coltii Morarului s. Desi Bucegii au altitudine mai mare.760 m. in profilul longitudinal al vailor glaciare. numite popular babe sau ciuperci. mici. 1939). care mascheaza structura geologica. vaile glaciare subsecvente avand o asimetrie evidenta (spre exemplu. pragurile au si o natura structural-litologica. cu o morena frontala la 1. relieful glaciar este si el influentat de structura substratului. care s-au format datorita rezistentei mai mari la dezagregare a lespezilor de gresie intercalate in conglomeratele cretacice. Deoarece conglomeratele au fost puternic dezagregate in sectoarele de prag. in circuri nu s-au putut forma lacuri glaciare. de mici dimensiuni.350 m. pe valea Tiganestilor se strang temporar ape. Fragmentele de roca dezagregata prin gelifractie au fost purtate (si partial indepartate) de vant. Cercetarile mai recente (Valeria Micalevich-Velcea. creand mantale groase de grohotis fosil. afluent de pe stanga al Ialomitei).600 m. datorat probabil unui deficit de precipitatii solide. ca si vantul dominant. din culmea sud-vestica. De asemenea.pleistocena (Ursus spelaeus). sfinxul din M. cea mai mare fiind valea Ialomitei. Complexe morfologice ruiniforme de dezagregare (stalpi. De asemenea. Spre est se orienteaza vaile glaciare ale Cerbului si Morarului. orientate NNV-SSE.Strungile Mari. vaile Malaiestilor si Tiganestilor fiind parcurse de o masa unitara de gheata. dintre vaile Tiganesti si Malaiesti. turnuri. spre nord – nord-est. in bazinul Ialomitei. in timp ce in a doua faza glaciara. in jurul caruia s-au format cateva circuri complexe.Scara) s-au format si pe conglomerate. dar sub forma unui nivel mai coborat. Morenele au fost traversate si mai usor de catre rauri. mai ales la poalele abruptului prahovean. conditionat de pozitia sudestica si in umbra culmii inalte a Fagarasului. relieful glaciar are un grad de dezvoltare asemanator celui din M. unele cercetari mai vechi (Emm. In literatura de specialitate (Valeria Micalevich-Velcea. Ratei. In perioadele glaciare dezagregarea geliva a conglomeratelor si calcarelor din marile abrupturi externe a fost mai puternica decat cea actuala. Un efect al modelarii selective sunt si formele cu aspect bizar. urmele primei fiind observabile sub forma unui nivel de umeri in lungul vailor glaciare. la 1. in sud. de Martonne.a. langa cheile Ursilor. 1961) confirma prezenta acestei suprafete. Efectul morfologic al coraziunii este dovedit de forma aerodinamica a trunchiurilor ciupercilor..Valsan. aflorimentele de calcar sunt corodate sub forma unor campuri de lapiezuri (spre exemplu. ca si in alte surse (G. cea mai lunga dintre pesterile cercetate (7 km) este situata in extremitatea sud-vestica a Bucegilor. in M. Aceasta a fost si cea mai puternica. prezenta mai greu de argumentat avandu-se in vedere evolutia geologica a unitatii central – est-carpatice (cristalino-mezozoice) in care se incadreaza gruparea Bucegilor. In sudul . Intre vaile glaciare vecine interfluviile au forma de creste (custuri). valea Sugarilor. Centrul glaciatiei a fost varful Omul. pe fiecare din aceste vai.Rodnei. 1961) se argumenteaza manifestarea a doua faze glaciare pleistocene. La suprafata.Padina Crucii.

cu o proportie mare de zada si . Inversiunile termice de vale. sunt de numai 1. Gentiana lutea. 1967) au indicat prezenta a 1185 plante vasculare si a 68 % din endemismele carpatice (fapt care inrudeste Bucegii cu Ceahlaul). ceea ce demonstreaza marja destul de insemnata de subiectivism din voga climatica a statiunilor de pe valea Prahovei. mai sus de 1. exemplare de zambru).504 m) devine negativa (-2. La Dobresti precipitatiile medii anuale sunt de 1. la adapost de vant.a. pe valea Ialomitei (la altitudinea de 900 m) este de 6. dezvoltandu-se pe versantii exteriori si inaintand pe valea Ialomitei spre nord pana la 1. Pana la limita superioara urmeaza o fasie ingusta de conifere (molid.800 m temperaturile medii sunt negative timp de 200 zile pe an. In mod exceptional. C l i m a este marcata in primul rand prin insemnate diferentieri termice verticale.000 m. Pentru toate. sub forma de pinteni. care au generat si oronimele Jepii Mari. In altitudine urmeaza subetajul pajistilor alpine. . Cercetarile de botanica sistematica (Al. din care raurile se dirijeaza divergent spre exterior. fara ca reteaua sa fie prea densa. Distributia precipitatiilor este atipica fata de legea gradientului vertical. poate urca pana la 1. fata de numai 44 la Scropoasa. ale suprafetei de nivelare Predeal (Poiana Marului sau Gornovita). La Sinaia.50 C). Efectul de „umbra” produs de culmea M. cu jnepenisuri intinse. ca Papaver pyrenaicum. V e g e t a t i a este foarte bogata si foarte interesanta. Salix herbacea s. Loiseleuria procumbens (o ericacee marunta). Subetajul subalpin a fost in mod natural foarte larg dezvoltat. Cel mai mare si mai activ este Ialomita. pe versantii sudici. cu 1. ramanand frecvent deasupra plafonului norilor stratiformi. inchisa spre sud-est de defileul de la Posada. parusca (Festuca glacialis). aflata la aceeasi altitudine cu Dobrestii. bujorul-de-munte. Platoul inalt are un climat alpin . Padurea ocupa aproape o jumatate din suprafata.850 m.Fagaras este inca accentuat de foehnizarea impusa la coborarea abruptului estic. media termica anuala este de numai 3. In aceleasi asociatii vegeteaza afinul. o mare parte din precipitatii si apele din topirea zapezii infiltrandu-se in calcare si in grohotisurile formate pe conglomerate si generand izvoare puternice (spre exemplu la baza mantalelor de grohotisuri de pe abruptul prahovean). ienuparul. generate de desfasurarea masivului pe un ecart altitudinal mare.500 m padurea de foioase cu gorun si fag. este urmata de molid. formate din rogoz (specii de Carex). amont de cheile Orzei (1. pentru pasuni. iar al varful Omul (2. brad si fag. ceea ce face ca versantul prahovean sa fie si el mai uscat (971 mm la Sinaia) decat cel branean. alimentarea subterana este foarte importanta.Beldie. la 1.960 m. apoi fag. frigul combinat cu vantul puternic alungand padurea numai in locuri adapostite.70 C. Dianthus kitaibelii s. iar numarul mediu anual de zile cu ceata este de 174. fagul urcand mai sus decat in nordul Carpatilor Orientali.101 mm. Bucegii sunt un castel de ape. in sezonul rece partea inalta este mai uscata.a. prin defrisarea veche.a.134 mm.. H i d r o g r a f i c. care la Dobresti. iar la varful Omul. mult mai frecvente pe valea Prahovei.masivului apar fragmente. pana mai sus de 2. fac ca aici temperaturile sa fie sensibil mai reduse si fenomenele hidrometeorologice de inversiune mult mai accentuate si mai durabile decat pe valea Ialomitei. In ansamblu insa zapada este abundenta.101 m) la 4. De la baza pana la 1.10 C. taposica (Nardus stricta). situatie care nu se regaseste nicaieri in Carpatii Orientali.600 m mai sus. stratul durand in medie 5-6 luni pe an. Astfel. diferentierile fiind mult mai reduse decat cele normale.20 C coboara la Scropoasa. In pajisti si pe stancarii cresc multe plante cu flori viu colorate. Jepii Mici s.700 m.400 m – 1. Suprafata jnepenisurilor s-a redus insa mult.750 m – 1. Media termica anuala.

Busteni si Poiana Tapului. Nu au relief glaciar. masiv. limitandu-se la exploatarea lemnului si construirea hidrocentralei de la Dobresti. soseaua de pe valea Ialomitei pana in cheile Ursilor). a complexelor geologice si geomorfologice. ca si valentelor estetice ale intregului peisaj geografic.470 m. pesterile. Leaota se prezinta sub forma unui bloc lipsit de personalitate. O suprafata de 200 ha.) si capacitati moderne de cazare (cabane. spre nord. cu versantii abrupti. Viata e c o n o m i c a a fost multa vreme dominata de pastoritul de pe platoul inalt. ci doar niste nise de nivatie. cu lacul de acumulare Scropoasa. desfasurata de la 1. Busteni – Babele – Pestera). larg ondulate. Interfluviile au infatisarea unor plaiuri inalte. plante carnivore. pana la 2. cu lacul de acumulare Bolboci. Vaile raurilor au conturat o serie de culmi radiare care se orienteaza divergent din nodul orografic Leaota (2.a. 500 m deasupra Culoarului Bran-Rucar. amenajandu-se primele statiuni. cascadele. hoteluri alpine etc. datorita proximitatii capitalei si accesibilizarii lor prin cai de comunicatie moderne (drumul national si magistrala feroviara pe valea Prahovei. relieful glaciar s. pe brine) a fost declarata zona stiintifica cu regim de protectie absoluta. iar cu aproape un secol mai tarziu (1879) a fost introdusa in circulatie magistrala feroviara din capitala spre Transilvania.750 m) la izvoarele Brateiului marcheaza contactul celor doua masive. puternic adancite. la 1.a. relicte s. 1973) ca parte a unui grup unitar Bucegi-Leaota. in special al Bucegilor). Muntii Leaota sunt considerati uneori in literatura de specialitate (Al. In constitutia lor g e o l o g i c a predomina rocile cristaline (sisturi cloritoase s. In perioada postbelica s-au mai construit hidrocentralele de la Moroieni si de la Scropoasa. instalatii de teleschi (Varful-cu-Dor s. P r e c i p i t a t i i l e bogate si constitutia litologica putin favorabila infiltratiei au favorizat formarea unei r e t e l e h i d r o g r a f i c e deosebit de dense (1.133 m). relieful de facies petrografic. asociatiile vegetale subalpine si alpine. monotone. Sinaia. Pe o arie restransa.680 ha. sunt protejate padurile. Au un r e l i e f greoi. este si un tinov cu Sphagnum. incluzand Omul si partea inalta a culmilor care coboara in jurul sau. pana la 2. monoton.Pe un fragment de platou neted din M.Laptici.400 m pe Costila. Bucegii sunt muntii cu cea mai intensa solicitare turistica din tara. in est – sud-est. care se intinde spre est pana la vaile Brateiului si Ialomitei. in pozitie sinclinala si la altitudine mica. ramasa fara drum transcarpatic.1 km/km2).650 m pe versantul branean.a.. cu forma de potcoava deschisa spre sud. Leaota este destul de bine . ca si prin amenajari si echipamente speciale (linii de teleferic Sinaia – Varful-cu-Dor. inconjurat de bumbacarita (Eriophorum latoifolium).Rosu.). sud-vest si sud-est. O inseuare inalta (Bucsa. spre sud domina Subcarpatii iar spre nord-vest se inalta cu aprox. Pe o suprafata totala de 6. dezvoltarea moderna a fost mai lenta. Pe valea Ialomitei. micasisturi) din seria de mezokatazona Voinesti. pe versantul sudic al Caraimanului si pe valea Jepilor (cu vegetatie specifica. Caracteristicile lor geografice sunt insa destul de diferite de cele ale Bucegilor si juxtapunerea morfologica nu poate anula aceasta realitate. Din secolul XVIII (1789) s-a amenajat drumul transcarpatic pe valea Prahovei.000 m – 1.a. in 1929. 1.500 m. vest. mai ales prin comparatie cu Bucegii. spre vest pana la valea Dambovitei. contrastand cu vaile inguste. in partea centrala sunt si roci mai dure(gnaise. prin pasul Predeal.110 m pe versantul prahovean si de la 1. ca si valorificarea ei climatica si turistica (in cea mai mare parte bazata pe potentialul muntilor din jur.) din seria de epizona Leresti-Tamas. partea inalta a Bucegilor se afla in regim de parc national. soseaua prin pasul Sinaia. Datorita bogatiei floristice si valorii stiintifice a plantelor rare. afloreaza si conglomerate cretacice. rugina (Juncus effusus). Atunci a inceput industrializarea si urbanizarea vaii Prahovei. Subordonat.

deoarece. depozite de varsta pleistocen inferior. Poiana Brasov (dezvoltata pe treapta de 1.Barsei primesc o cantitate medie de p r e c i p i t a t i i comparabila cu cea din Bucegi (1. gresii). Versantii calcarosi sunt acoperiti cu lapiezuri iar pe unele vai s-au format chei.impadurita. in axele unor structuri anticlinale. in partea cea mai inalta. la fel ca Persanii. in Postavarul). La baza. marne. spre vest si Piatra Mare. M.799 m) in Postavarul si Piatra Mare (1. situate intre pasul Predeal si Tara Barsei-Trei Scaune. avanseaza ca un pinten spre Tara Barsei. Plaiurile inalte se inscriu in subetajul subalpin. Calcarele triasice si jurasice afloreaza in general de sub masa de flis cretacic. constau in pastorit (practicat in special de satenii din Bran) si exploatarea lemnului (mai ales de catre musceleni). pe alocuri. In ordinea importantei activitatilor economice specifice. M.Postavarul si Piatra Mare constituie o zona turistica aproape la fel de intens fragmentata ca si Bucegii. Pe conglomeratele. Un fragment din aceasta treapta. sunt in cea mai mare parte acoperiti de p a d u r e. pentru pasunat. In partea de vest si nord-vest a Postavarului s-a dezvoltat larg o treapta de relief deosebit de neteda. lipsit de originalitate. spre est. interpretata ca fragment al suprafetei de nivelare Poiana Marului. in Piatra Mare existand o pestera cu gheata. a expulzat brusc materialul obstruant. iar pestera Fundata din valea Rasnoavei parcurgand in 1949 un episod de explozie hidraulica. R e l i e f u l cel mai inalt s-a pastrat pe calcare.400 m – 1. s-a putut dezvolta o vegetatie subalpina. incepand cu cea de gorun (de la contactul cu Tara Barsei.100 mm). uneori foarte spectaculoase (spre exemplu. cu altitudine de aprox. pe versantul nordic al Pietrei Mari. pajistile au fost mult extinse prin defrisare si mai ales prin despadurire. cu falieri si mici sariaje. neschimbate nici in perioada actuala. deasupra careia se afla o banda ingusta de molidis. urmat pana la 1.000 m din M.Tampa) a fost mult timp cea . Activitatile economice traditionale. Intregul ansamblu sedimentar este foarte puternic si complicat cutat. gresiile si marnele cretacice care predomina in ariile marginale s-a format un relief mai scund.000 m. Acest nivel sectioneaza fara denivelari sedimentarul de varsta triasica si jurasica si suporta. Desi putin caracteristic. cu profil longitudinal de talveg in trepte. Astfel. in special pe versanti. Cristianul Mare (1. la care se adauga si unele elemente de asemanare cu Persanii.842 m). dar si din flis cretacic (conglomerate. M. 1. individualizate spatial prin valea ingusta a Timisului – Postavarul. Desi nu sunt prea inalti. Prapastia Ursului si cascada de la Sapte Scari. orientate de la nord-vest spre sud-est. sub forma unor culmi orientate conform liniilor structurale. Constitutia lor g e o l o g i c a o continua spre nord-est pe cea a Bucegilor. Muntii Barsei includ doua masive destul de asemanatoare. apoi de amestecul fagmolid si de molidisuri. endocarstul este destul de interesant. Numai pe suprafete foarte mici. spre exemplu pe Tampa).500 m de o padure de amestec fag-molid. Ca si in alti munti. temporar colmatata. in special in Piatra Mare. Sunt formati din roci sedimentare de varsta triasica si jurasica (predominand calcarele). Intre statiunile climatice.Tampa. padurea incepe cu fag. urmata de fagete. nu sunt ecranati spre vest. dominand Brasovul. atat prin defrisarea jnepenisurilor cat si prin despadurire. pajistea fiind insa mult extinsa. fapt care confirma geneza si perioada formarii lui. prin care un volum apreciabil de apa acumulat in galeria de resurgenta. sau cheile Rasnoavei.

extinzandu-si atat capacitatea fizica de cazare. poate cea mai frumoasa din Carpatii romanesti. drumuri de acces turistic foarte pitoresti (Brasov – Poiana Brasov) accentueaza atractivitatea acestor munti.mai moderna statiune turistica din tara si s-a dezvoltat continuu. cu versanti a caror inclinare depaseste 500. Inclinarea puternica favorizeaza formarea unor torenti de pietre deosebit de activi. dar majoritatea populatiei active in aria montana este ocupata in servicii turistice. dar este un masiv montan foarte personalizat. mai subtiri decat in M. dintr-un mic zacamant azi epuizat) continua sa asigure niste locuri de munca. de la Cristian. care afloreaza in extremitatile vestica si estica ale masivului. Spre nord. formate in doua generatii. cel mai frumos dintre muntii calcarosi ai Carpatilor Orientali. inalta. vestica. diaclaze etc. O r o g r a f i c se prezinta sub forma a doua culmi paralele.586 m) si cu forme domoale. una vestica. culminand la 2. din D. Alte statiuni s-au dezvoltat pe valea Timisului (Timisul-de-Sus si Timisul-de-Jos). fiind un mare sinclinal cu un culoar in ax. sau Piscul Baciului. grohotisurile sunt mai vechi. Piatra Craiului seamana mult cu Bucegii. Sub aspectul structurii g e o l o g i c e. Dezagregarea produce in lungul crestei un relief subordonat ruiniform (ace. . 1961). care are aspectul unei creste structurale clasice (hog-back). linii de teleferic pe Postavarul si Tampa. este rezultatul pozitiei stratelor si duritatii calcarelor (care au format un complex structural-litologic deosebit de rezistent la modelarea externa). Aceasta prezinta din loc in loc cateva curmaturi (inseuari) mai scunde. Aspectul impresionant al culmii vestice. Acesta este acoperit de calcare masive. In r e l i e f se impune culmea principala. hornuri. pentru var. in Postavarul. mai groase decat in Bucegi (pana la 1. colti. Culmea principala este atacata totusi de procese viguroase de dezagregare geliva. mult mai scunda (1. nord-vest si vest limitele sale coincid cu cele ale gruparii Bucegilor. pe fundament format din acelasi cristalin epimetamorfic de Leresti-Tamas. Sub WestWand torentii de pietre si avalansele opresc padurea la plafonul de 1. sub padure.Melcilor. Cetatea taraneasca de la Rasnov (in extremitatea vestica a treptei de la Poiana Brasov). pesterile mici de la Pietrele-lui-Solomon. fiind insa redresate pana la verticala in cel vestic si mult mai slab inclinate in cel estic. in conditiile periglaciare din pleistocen (Valeria Micalevich-Velcea. ca si al amplitudinii locale ale celor mai recente miscari de inaltare. dar se mentine pe o lungime de 8 km la altitudini de peste 2. turnuri. foarte diferite. pentru fabricarea caramizilor refractare. numit si WestWand-ul Pietrei Craiului). favorizata atat de conditiile climatice de la aceasta altitudine. cat si de unele fisuri.200 m). cu un profil semet. Piatra Craiului ocupa o arie restransa (18 km pe directie nord-est – sud-vest). care determina acumularea la baza versantilor a unor trene groase de grohotis mobil (asemanatoare celor de pe versantul vestic al Haghimasului). In partea centrala sinclinalul este alcatuit din conglomerate de varsta cretacic mediu. stabilizate.Bucegi (600 m – 700 m). Pe stratele mai dure de calcar s-au format brane.Sprenghi si D. cabane si hoteluri. iar spre interior se inalta cu aproape 900 m deasupra Culoarului Bran-Rucar. Relieful carstic este reprezentat prin lapiezuri. cat si nivelul calitativ al unor servicii turistice din ce in ce mai diversificate.000 m. si una estica. piramide). care vor constitui perspectiva economica cea mai rentabila.600 m. de la Cristian. argile liasice. catre care trecerea este treptata. care formeaza cele doua flancuri ale sinclinalului. specializate in tabere pentru copii. Intre cele doua culmi este un culoar cu orientare NNE-SSV. in trecut si huila liasica. in special al versantului vestic. exploatarea unor roci utilizate ca materii prime in industria materialelor de constructie (calcar. de varsta jurasic superior. cu versanti abrupti (in special cel vestic. sectoarele de chei. Mai jos.239 m in varful La Om. Subordonat.

la traversarea culmii estice – Prapastiile Zarnestilor. puternic fragmentate. Culoarul central si culmea estica sunt in mare parte despadurite si acoperite cu pajisti secundare de graminee. Pe conglomeratele din culoarul central s-a dezvoltat un relief mai scund.Leaota si domina spre nord-est golful depresionar Zarnesti al Tarii Barsei.Barsei. C l i m a t i c. 1. Reprezinta o rezerva (turistica) naturala inca bine pastrata. deasupra lor dezvoltandu-se o vegetatie saracacioasa. In sud-vest este conturat de valea Rausorului. intrucat nu are nimic din netezimea specifica unei asemenea forme.450 m) si versanti calmi. dinspre sud-est de M. chiar cele temporare (stane) sunt putine. versantul vestic este cel mai umed din tot masivul.200 m. Calificativul/denumirea de platou care i se da destul de frecvent este impropriu. Endocarstul (probabil bogat si profund) este putin cunoscut. In Piatra Craiului nu sunt asezari permanente. situate intre munti. afloreaza frecvent. Culoarul inalt Bran-Rucar4[4] constituie o arie importanta de discontinuitate in cadrul gruparii montane a Bucegilor. pe arii mici. are altitudinea obisnuita a interfluviilor de 1. unele endemice (Dianthus callizonus – garofita Pietrei Craiului). afluent al Barsei). iar dotarile turistice sunt incomparabil mai austere decat in Bucegi sau M. 1350 m – 1.700 m – 1. cu smocuri de Festuca supina. inclinarea puternica) n-au fost favorabile acumularii zapezii. cu tendinta generala de coborare din partea centrala (pasul Bran. Este atacat atat de raurile din bazinul Oltului (spre exemplu paraul Turcului. Raurile cu izvoare in culmea principala curg un timp in lungul ulucului central. datorita expozitiei sale extrem de favorabile si altitudinii culmii principale. Este considerat ca fragment mai inalt al suprafetei de nivelare Poiana Marului.cateva doline si vai in chei (de origine fluvio-carstica).343 m) spre nord-est si sudvest. vaile fiind longitudinale si apoi se angajeaza in chei. pana la 1. turismul este practicat numai de catre persoane experimentate si motivate pentru natura montana. ci are aspectul unei arii mai joase. cat si de Dambovita si afluentii sai. Poa alpina si plante cu flori. P a d u r e a de fag dinspre baza culmii principale este urmata de amestecul fag-molid.Bucegi si M.100 m – 1. pe valea Cheii (in nord-est) si cheile de pe cursul superior al Dambovicioarei (in sud). gresii. Fundamentul cristalin epimetamorfic este acoperit in cea mai mare parte de calcare jurasice.Piatra Craiului. partial indepartate si afectate de un sistem complex de falii. Conditiile morfologice (suprafata restransa. Peste nivelul general se inalta cativa martori de eroziune. Este orientat nord-est – sud-vest. iar culmea estica are si ea o altitudine modesta (in general. fragmentat. datorita accesibilitatii extrem de reduse a galeriilor subterane. Jnepenisurile urca. Aria reintrand in regim de sedimentare marina in cretacicul inferior si mediu. in general pe 4 . R e l i e f u l. Aparenta ariditate este sugerata de absenta vegetatiei in covor continuu pe stancariile care ocupa suprafete mari in aceasta culme. Pe versantul estic al culmii principale au fost identificate 6 avenuri. marne-argile si conglomerate. dintre care cel mai adanc este avenul din Grind (120 m).900 m. fiind dominat dinspre nord-vest de M. afluent de pe dreapta al Dambovitei. datorita inclinarii mult mai reduse a stratelor in acest flanc al sinclinalului. Substratul g e o l o g i c are o structura destul de complicata. mai groase in fostele sectoare depresionare de pe calcare. intre 1. care au fost exondate.400 m si apoi de o fasie ingusta de molidisuri atacata de forta mecanica a torentilor de pietre si a avalanselor. astfel incat nu exista relief glaciar.

Este deosebit de interesant relieful carstic.R.vulcanice. in special cheile sapate in calcare de afluentii Dambovitei. 5 [1] Senso Irina Ungureanu. contrastul respectiv sugerand si numele de platou (al Branului). Culoarul Bran-Rucar este foarte bine p o p u l a t. sedimentarul mai moale. din ce in ce mai rentabile. Cele mai spectaculoase chei sunt cele ale afluentilor de pe stanga ai Dambovitei. in „grupa nordica” sunt incluse masive si culmi cu o constitutie geologica (si resurse minerale) diferita . intre depresiunile Podul Dambovitei si Rucar (obligand soseaua Brasov – Campulung-Muscel sa urce pe interfluviul de pe dreapta vaii). pe parcele mici. pe segmentele dintre depresiuni. 1978. cu gospodarii risipite in fanete si pasuni .calcare si gresii.C. Caracterul acesta eterogen se repeta si in cazul celorlalte subunitati. al solurilor. Pe langa cresterea animalelor si exploatarea lemnului din padurile de pe muntii din jur. inca de larga acceptie. dupa despadurirea initiata din timpuri vechi. tipului de habitat si structurii activitatilor economice. Precipitatiile se mentin totusi la 1. ale Dambovicioarei. este inconsecventa criteriilor de regionare geografica.Campulung si – respectiv – valea Oituzului-pasul Oituzdepresiunea Brasov.N. In general. iar in depresiunile Podul Dambovitei si Rucar sunt conditii favorabile si livezilor de mar. clima permite si unele culturi rezistente la temperaturi mai coborate. partea sud-vestica a culoarului are un relief mai accidentat decat cea nord-estica.T. In partea nord-estica predomina asezarile de plai. Exista si un mare numar de pesteri . organizate dupa tipul ocol intarit (inchis). unde conflueaza cu Dambovita si ale Dambovitei insesi. populatia se orienteaza din ce in ce mai mult catre calificare profesionala si echiparea gospodariilor pentru servicii turistice. dar cu o populatie destul de numeroasa (960 locuitori la Moeciul-de-Sus). rezultatul concret fiind exagerat de eterogen la nivel individual. valea Cheii (cu cheile Crovului) si valea Ghimbavului (cu chei aproape inaccesibile). putin cunoscute. C l i m a este montana. fiind modelat sub forma unor mici largiri depresionare. In ultimii ani. caracteristice ariilor specializate in cresterea animalelor. 5 6 . V e g e t a t i a naturala este reprezentata prin resturi ale padurilor de fag si de amestec fag-molidbrad-pin. in cele doua depresiuni. de varsta cretacica . totusi mai blanda decat in muntii din jur. intregul culoar fiind sectorulpilot al A. cu efecte corespunzatoare asupra alimentarii si regimului apelor. amont de depresiunea Podul Dambovitei. 1998 6 [2] Divizarea Carpatilor Orientali in trei subunitati. ca urmare a foehnizarii maselor de aer care se deplaseaza dinspre vest. de natura tectono-eroziva ale vailor (Podul Dambovitei si Rucar). dintre care cea mai mare si mai bine cercetata este pestera Dambovicioarei. cristaline (cu invelis sedimentar predominant carbonatic) si de flis. posibilitatilor de utilizare a terenurilor. desfasurate V-E pe aproape 170 km si avand diferente ale altitudinilor maxime de 1.000 mm/an. In partea sud-vestica asezarile sunt mai concentrate. marcate de „culoarul” Bargau-Dorna.500 m. asupra dispozitiei si structurii invelisului vegetal. ceea ce determina diferentieri climatice importante. Spre exemplu. ramase pe inaltimi si in vaile inguste si umbrite.E.

prin seaua Vladenilor.) are mai mult o insemnatate turistica generala. mai putin dificile (pe valea Prahovei. XIX importanta culoarului s-a redus. cand la marele drum BrasovCampulung s-au construit cetatea Branului (in sec. deasupra Podului Dambovitei unde. si continuata in perioada medievala. s-a instalat vama munteana. 8 [4] Denumirea de culoar se justifica prin importanta sa de arie de legatura istorica intre Muntenia si Transilvania. documentata din perioada romana. XIII) si cetatea Neamtului. 7 8 .descris pentru prima data in literatura geologica internationala (Zirkel. pe valea Dambovitei etc. XIV. 1866). iar in perioada contemporana. din sec. datorita „concurentei” altor segmente de drum transcarpatic. pastrandu-si insa importanta pentru relatia Brasov-Campulung-Pitesti.7 [3] La originea petrotipului „ditroid” (sienit cu nefelin si sodalit). Din sec. cand controlul era asigurat prin castrul de la Rucar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful