TESTE GRILA 1. Statistica afacerilor este o componenta a: a. statisticii matematice; b. statisticii aplicate; c. economiei politice. 2.

Se poate aprecia ca statistica afacerilor se afla la întrepatrunderea a doua componente importante ale stiintei statisticii: a. statistica matematica si statistica manageriala; b. statistica economica si statistica aplicata; c. statistica economica si statistica manageriala. 3. În categoria rebuturilor sunt cuprinse: a. bunuri rezultate în activitatea de productie care nu îndeplinesc conditiile de calitate pentru a putea fi considerate produse de baza dar care, prin procese de productie suplimentare, pot fi aduse la forma de produse de baza; b. produsele derivate; c. bunuri rezultate în activitatea de productie care nu îndeplinesc conditiile de calitate pentru a putea fi considerate produse de baza si care nu pot fi transformate în produse de baza. 4. O productie individuala are drept caracteristici: a. un nomenclator foarte larg de sortimente, realizate în cantitatii foarte mici; b. un nomenclator restrâns de sortimente, realizate în cantitati foarte mari; c. stabilitatea activitatii; d. instabilitatea semnificativa a activitatii. 5. O productie de masa are drept caracteristici: a. un nomenclator foarte larg de sortimente, realizate în cantitati foarte mici; b. un nomenclator restrâns de sortimente, realizate în cantitati foarte mari; c. stabilitatea activitatii; d. instabilitatea semnificativa a activitatii. 6. Productia de serie mica are drept caracteristici: a. un nomenclator relativ mare de sortimente, produse în cantitati relativ mici; b. un nomenclator mediu de sortimente, realizate de asemenea în cantitati medii; c. un nomenclator relativ redus de sortimente, fabricate în cantitati relativ mari.

12. . Productia de serie mijlocie are drept caracteristici: a. 9. b. analiza structurii cifrei de afaceri. b. faptul ca o analiza riguroasa impune sa fie luate în considerare valorile productiei marfa înregistrate în realitate. Productia pentru nevoi proprii poate include: a. produse în cantitati relativ mici. Productia de serie mare are drept caracteristici: a. realizate de asemenea în cantitati medii. Volum fizic al productiei reprezinta: a. 10. b. un nomenclator mediu de sortimente. cantitatea de bunuri materiale si nemateriale realizate într-o perioada data. un nomenclator mediu de sortimente. c. c. cifra de afaceri în unitati fizice. valoarea transpusa în unitati monetare a productiei. c. 8. b. un nomenclator relativ redus de sortimente. fabricate în cantitati relativ mari. cladirile realizate prin eforturi proprii. c. realizate de asemenea în cantitati medii. un nomenclator relativ redus de sortimente. Capacitatea de productie semnifica: a. b. Tehnica echivalarii în unitati de sortiment etalon a productiei faciliteaza: a. productia destinata comercializarii. 11. c. d. volumul fizic al productiei pe care o entitate l-ar putea realiza în conditii normale de lucru. cifra de afaceri în unitati fizice realizata de o entitate în conditii normale de lucru. fabricate în cantitati relativ mari. un nomenclator relativ mare de sortimente. transpunerea cantitatilor fabricate din fiecare element al gamei sortimentale în unitati ale unui singur sortiment. c. instalatiile tehnice realizate prin eforturi proprii. analiza structurii productiei. un nomenclator relativ mare de sortimente. produse în cantitati relativ mici.7. b. b. 13. Principalul motiv pentru care este indicat ca analiza dinamica a valorii productiei marfa sa fie realizata în termeni reali consta în: a. faptul ca unitatile monetare îti pot modifica valoarea în timp. rebuturile remaniabile. valoarea productiei marfa realizata de o entitate în conditii normale de lucru.

culegerea de informatii asupra modului în care sunt primite pe pietele de desfacere produsele firmei si produsele firmelor concurente. c. . b. b. impactul unor factori cu actiune sezoniera asupra proceselor de productie. b. 18. b. c. de regula. c. pentru platile anticipate. Volumul fizic al vânzarilor exprima: a. c. Procedeele statistice utilizate pentru fundamentarea deciziilor politicilor de produs potconsta în: a. d. 19. raportul dintre cifra de afaceri si capacitatea de productie. 16. c. volumul fizic al productiei pe care o entitate l-ar putea realiza în conditii normale de lucru. volumul fizic al productiei si capacitatea de productie. b. analiza statistica a eficientei comercializarii sortimentelor de produse. Ca forma de reducere a preturilor. 14. raportul dintre valoarea productiei marfa si capacitatea de productie. clientilor vechi. Valoarea productiei marfa exprima: a. cifra de afaceri si capacitatea de productie. Gradul de utilizare a capacitatii de productie reprezinta: a. c. culegerea de informatii asupra preferintelor potentialilor clienti. venitul obtinut din comercializarea produselor firmei. 17. 15. 20. venitul care s-ar obtine daca întreaga productie destinata comercializarii ar fi vânduta. b. cifra de afaceri în unitati fizice. cantitatea de produse comercializate. impactul unor factori cu actiune constanta asupra proceselor de productie. faptul ca o analiza riguroasa impune sa fie luate în considerare valorile nominale ale productiei marfa. valoarea produselor comercializate. Trendul unei activitati de productie reflecta: a.c. ca un raport între: a. remiza este acordata: a. rezultatele activitatii de productie si numarul de angajati sau de instalatii tehnice. clientilor care achizitioneaza cantitati mari de produse. Marimile folosite pentru masurarea productivitatii muncii sunt determinate. c. b. impactul unor factori cu actiune oscilanta asupra proceselor de productie. în cazul unor deficiente de ordin calitativ ale produselor vândute. raportul dintre volumul fizic al productiei si capacitatea de productie.

d. valoarea produselor fabricate. Ca forma de reducere a preturilor. valoarea produselor fabricate.21. pentru platile anticipate. c. cantitatea de produse comercializate. 27. Trendul unei activitati comerciale reflecta: a. 28. c. 22. b. Principalul motiv pentru care este indicat ca analiza dinamica a cifrei de afaceri sa fie realizata în termeni reali consta în: a. clientilor care achizitioneaza cantitati mari de produse. Gradul de valorificare a productiei marfa este un indicator ce exprima: a. clientilor vechi. impactul unor factori cu actiune sezoniera asupra proceselor de comercializare. c. rabatul este acordat: a. Cifra de afaceri a unei firme este o marime ce reprezinta: a. b. . b. faptul ca unitatile monetare îsi pot modifica valoarea în timp. 25. în cazul unor deficiente de ordin calitativ ale produselor vândute. c. Ca forma de reducere a preturilor. b. faptul ca o analiza riguroasa impune sa fie luate în considerare valorile nominale ale cifrei de afaceri. impactul unor factori cu actiune oscilanta asupra proceselor de comercializare. masura în care s-a reusit comercializarea productiei. d. clientilor care achizitioneaza cantitati mari de produse. c. c. b. estimarile asupra volumului fizic al vânzarilor. clientilor vechi. cantitatea de produse comercializate. pentru platile anticipate. estimarile asupra preturilor. În previziunea fluxurilor monetare generate de vânzari sunt luate în calcul: a. b. venitul obtinut din comercializarea produselor firmei. clientilor care achizitioneaza cantitati mari de produse. în cazul unor deficiente de ordin calitativ ale produselor vândute. 24. discountul financiar este acordat: a. 26. clientilor vechi. faptul ca o analiza riguroasa impune sa fie luate în considerare valorile vânzarilor înregistrate în realitate. c. b. b. risturnul este acordat: a. 23. Ca forma de reducere a preturilor. pentru platile anticipate. în cazul unor deficiente de ordin calitativ ale produselor vândute. d. impactul unor factori cu actiune constanta asupra proceselor de comercializare.

b. 32. d. Centrele de cheltuieli reprezinta: a. venituri ale unei firme. articolele esentiale de cheltuieli. plati facute pentru sustinerea activitatii unei entitati. c. 33. cheltuielile care nu pot fi afectate asupra purtatorilor de costuri în momentul efectuarii. c. b. b. cheltuieli repartizate asupra unor produse. previziuni asupra valorilor efective ale costurilor. b. sume de bani încasate de o firma. c. elementele pentru care se determina costuri. . 30. b. estimarile asupra esalonarii platilor firmei. cheltuielile ce actioneaza direct asupra rentabilitatii. cheltuielile a caror marime se modifica semnificativ odata cu variatia volumului activitatii. c.c. 34. c. 29. 31. 35. c. b. efecte ale activitatii unei firme. Sunt considerate cheltuieli directe: a. cheltuielile care nu pot fi afectate asupra purtatorilor de costuri în momentul efectuarii. Costurile antecalculate reprezinta: a. operatiuni sau entitati organizatorice. sume de bani încasate de o firma. Cheltuielile semnifica: a. estimarile asupra esalonarii încasarilor firmei. c. b. repartizari ale unor cheltuieli anticipate. repartizari ale unor cheltuieli preliminate. Costurile reprezinta: a. cheltuielile a caror marime nu se modifica semnificativ odata cu variatia volumului activitatii. diviziuni organizatorice unde sunt înregistrate cheltuieli încorporabile în costuri. cheltuielile cu actiune variabila asupra rentabilitatii. cheltuielile ce actioneaza indirect asupra rentabilitatii. Sunt considerate cheltuieli indirecte: a. cheltuielile care pot fi afectate asupra purtatorilor de costuri în momentul efectuarii. cheltuielile a caror marime se modifica semnificativ odata cu variatia volumului activitatii. Sunt considerate cheltuieli variabile: a.

c. . cheltuielile care se refera la perioada de calculatie dar care vor fi platite într-o perioada viitoare. cheltuielile efectuate în perioada de calculatie dar care se refera la o perioada viitoare. cheltuielile efectuate în perioada de calculatie dar care se refera la o perioada viitoare. cheltuielile care se refera la perioada de calculatie dar care vor fi platite într-o perioada viitoare. estimarile asupra esalonarii platilor firmei. c. cheltuielile date de înregistrarea provizioanelor. Sunt considerate cheltuieli conventional constante : a. Sunt considerate cheltuieli anticipate: a. estimarile asupra cantitatilor achizitionate. cheltuieli ocazionate de plata furnizorilor. cheltuielile efectuate în perioada de calculatie si care se refera tot la aceasta. 42. c. cheltuielile a caror marime nu se modifica semnificativ odata cu variatia volumului activitatii. 41. 38. cheltuieli ocazionate de plata furnizorilor. cheltuielile efectuate în perioada de calculatie si care se refera tot la aceasta. cheltuielile date de înregistrarea amortizarii. 39. d. c. b. cheltuielile date de înregistrarea provizioanelor. cheltuieli ocazionate de plata salariilor. cheltuielile date de înregistrarea amortizarii. b. cheltuielile efectuate în perioada de calculatie dar care se refera la o perioada viitoare. c. Sunt considerate cheltuieli curente: a. estimarile asupra preturilor de achizitie. În previziunea fluxurilor monetare generate de cheltuielile materiale de achizitii sunt luate în calcul: a. cheltuielile cu actiune constanta asupra rentabilitatii. d. Sunt considerate cheltuieli preliminate: a. b. c.36. b. cheltuielile efectuate în perioada de calculatie si care se refera tot la aceasta. 37. b. cheltuielile care nu pot fi afectate asupra purtatorilor de costuri în momentul efectuarii. 40. cheltuielile care se refera la perioada de calculatie dar care vor fi platite într-o perioada viitoare. b. cheltuieli ocazionate de plata salariilor. c. În categoria cheltuielilor neplatibile sunt cuprinse: a. b. În categoria cheltuielilor platibile sunt cuprinse: a.

profitul din exploatare si activele totale. c. venitul net dupa impozitare si activele totale. c. profitul din exploatare si cifra de afaceri. b. b. venitul net dupa impozitare si activele totale. venitul net dupa impozitare si capitalurile proprii. sumele datorate. 48. c. d. faptul ca o analiza riguroasa impune sa fie luate în considerare valorile nominale ale cheltuielilor. 44. venitul net dupa impozitare si capitalurile proprii. Marja profitului asupra cifrei de afaceri este o marime data de raportul dintre: a. b. venitul net dupa impozitare si cifra de afaceri. 46. faptul ca unitatile monetare îsi pot modifica valoarea în timp. . venitul net dupa impozitare si cifra de afaceri. b. 45. În previziunea fluxurilor monetare generate de cheltuielile financiare sunt luate în calcul: a. cheltuieli. venituri. planurile de rambursare. În previziunea fluxurilor monetare generate de cheltuielile salariale sunt luate în calcul: a. d. Rentabilitatea activelor firmei este o marime data de raportul dintre: a. profit. b.d. Principalul motiv pentru care este indicat ca analiza dinamica a cifrei de afaceri sa fie realizata în termeni reali consta în: a. c. În analiza de eficienta. elementele în raport cu care sunt stabilite ratele dobânzilor. contributiile pentru asigurarile sociale de stat. estimarile asupra esalonarii încasarilor firmei. b. eforturile implicate de o activitate sunt exprimate primordial prin: a. tarifele salariale. 43. faptul ca o analiza riguroasa impune sa fie luate în considerare valorile cheltuielilor înregistrate în realitate. c. timpul prestat pentru un post de munca. c. 47.

45. . cheltuielile platibile.b.49. c. 22. În cadrul analizei de rentabilitate sunt puse în balanta: a. c. c. c. 16. 28. c. venitul net dupa impozitare si cifra de afaceri. 50. b. c. 8.c. b. 47. a. d. b 11. a. 43. b. c. 33. b. a.b. 26. 20.b . b. 46. b. 31. b. profitul din exploatare si capitalurile proprii. 14. c. c a. 2. 7. 3. 39.b. b c. c. a. 18. 13. a 21. b. a. 36. 34. 30. b. a. 37. b. a. 17. veniturile încasabile. 35. a. a. a. b. b. 15. 6. 50. 38. Rentabilitatea capitalurilor proprii este o marime data de raportul dintre: a. 10. 42. c. 44. b.c. 1. b. c. 48. d. venitul net dupa impozitare si activele totale. c. c. d. a. 27. a. c. b. 49. c. 9. prestigiul firmei. c. a. 12.a. a. 41. c. 40. d 29. 24. 4. 25. 32. 19.b. 5. d. c. venitul net dupa impozitare si capitalurile proprii. 23. b. b. b. d. a. a.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful