Panorama Cazanele Mari

Criõana-Banat
Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Mun]ilor Apuseni (Cri[ana-Banat)

Cetățile Ponorului

Sânnicolau-Mare .Gurahonț .Chișineu-Criș Ineu .Lipova Vladimirescu .Zalău Recomandări culinare 4 11 101 194 .SUMAR Introducere Văliug .Beiuș .Oradea Huedin .Jibou .Vașcău .Timișoara .

Beiuş şi Salonta. fenomene unice în România. 1. care freamătă a viaţă şi în cele mai ascunse locuri. Arad. Principalele orașe sunt: Oradea. Rezervația Grădina Zmeilor .4 Crișana-Banat: Descoperirea misterelor şi frumuseţilor unui adevărat muzeu petrografic 1 Crişana este o regiune a cărei istorie plină de evenimente este povestită la fiecare pas prin ţinuturile ei. Reprezintă locul din care ni se dezvăluie un întreg univers de forme fabuloase. Totul e plin de viaţă şi de un dinamism care parcă te învăluie şi te provoacă să te laşi purtat de un nesfârşit joc al imaginaţiei. Tabloul de tradiții populare aparținând diferitelor etnii stabilite aici este reîntregit de bogăţiile naturale ale Munţilor Apuseni. peisaje de o frumuseţe răpitoare. specii rare sau endemice.

Crișul Negru și Crișul Repede.000 km2. Munţii Apuseni în est şi Râul Someş în nord. iar împreună cu o porţiune din Ungaria au format regiunea istorică Crișana delimitată natural de Râul Tisa la vest. printre care celebrul târg de fete de pe Muntele Găina.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 5 1 1. dintre care peste 300. Râul Mureş la sud. cu precipitaţii abundente). Clima este mai moderată decât în restul ţării. pe o suprafaţă de peste 17.000 se află în marile centre urbane Oradea şi Arad. Munţii Codru-Moma. Munţii Pădurea Craiului. iar denumirea sa se datorează celor trei râuri principale care o străbat: Crișul Alb. fenomene unice în România și chiar şi în Europa. cheile şi defileele din ţinuturile sale. Întreaga zonă este o combinație armonioasă de plaiuri și versanți abrupți. Este o regiune cu precădere cu relief muntos. Crişana este cunoscută în mod special pentru peşterile.000. Defileul Crișului Repede AŞEZARE GEOGRAFICĂ Regiunea Crişana este situată în vestul ţării. pășuni întinse și zone carstice. dar şi pentru obiceiurile și tradițiile folclorice specifice. Clădirile în stil baroc prezintă un anasamblu arhitectural deosebit. . Crişana are peste 1. În anul 1920 a fost împărţită pe criterii etnice între România şi Ungaria. reprezentat de Munţii Bihorului cu Vârful Curcubăta Mare de 1984 m altitudine. Munţii Zarandului şi Muntele Șes (Plopiş). Regiunea Crișana cuprinde județele Bihor și Sălaj în totalitate și cea mai mare parte a județului Arad.000 de locuitori. variind de la clima de câmpie (cu veri calde şi ierni blânde) la clima depresiunilor (blândă. influenţele vestice fiind extreme de evidente.

Hunedoara. Banatul este o regiune deosebită pentru multiculturalitatea şi istoria sa. 1. Patrimoniul natural și arhitectural al Banatului este bine reprezentat. Aflat în sud-vestul României. parcurile naţionale. Reşiţa. Monumente istorice de patrimoniu care dezvăluie diversitatea stilurilor arhitecturale. Caransebeş. acumulare.6 1 Cunoscut şi sub denumirea de „Mica Europă”. reţeaua bogată de râuri. precum și fauna acestora determină unicitatea acestei regiuni. etnografia şi folclorul s-au păstrat nealterate în această regiune determinând bogăția locurilor. a făcut parte din mai multe dominații puternice. evoluție și dezvoltare. Alături de acestea. Lugoj. iar poziționarea la granița cu mai multe state au determinat multiculturalitatea ţinuturilor cuprinse. Palatul Baroc / Timișoara . prezenţa Fluviului Dunărea şi a microdeltei Balta Nera. având parte de un lung proces de formare. naturale şi rezervaţiile. Deva. lacurile naturale şi de Principalele orașe sunt: Timişoara.

Cornișoru. Arealul Banatului istoric are aproximativ forma unui pătrat şi este delimitat la nord de Râul Mureş. Regiunea Banat cuprinde județul Timiș. județul Caraș-Severin (fără localitățile Bucova. devenit mai apoi Imperiul Austriac. Bouțarii de Sus și Preveciori). Banatul a fost împărțit pe linii etnice între cele trei state naționale ale căror etnii locuiau zona.000 de locuitori. Dealurile piemontane apusene reprezintă aproximativ o treime din teritoriul Banatului istoric. Partea care a revenit României. Toamnele sunt lungi cu un colorit aparte. Prezintă o climă blândă cu ierni în general scurte şi fără geruri foarte mari. a fost instalată administrația românească pe teritoriul actual românesc al Banatului. pentru ca apoi să fie înglobată în Arhiducatul Austriei. în urma împărțirii provinciei din 1919. Iugoslavia. Serbiei (Banatul Sârbesc) şi Ungariei. din totalul regiunii (28. iar la 3 august 1919. După cel de-al doilea război mondial. adică o suprafață de 18. dealuri și munți. Bouțarii de Jos. reprezintă aproximativ 2/3. mai ales în zonele de deal.526 km²).Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 7 1 1. Regiunea Banatului a fost ocupată succesiv de Regatul Ungariei. partea de sud a județului Arad. Imperiul Otoman. având o populaţie de peste 900. Golful Dubova / Defileul Dunării AŞEZARE GEOGRAFICĂ Banatul istoric este compus din ținuturi care aparțin României. iar la est de un traseu prin vestul Carpaţilor Meridionali şi prin sudul Carpaţilor Occidentali. . iar mai târziu să fie inclusă în partea maghiară a Imperiului Austro-Ungar. România și Ungaria. Regiunea se bucură de un relief diversificat. Munții zonei Banatului cuprind formațiuni situate în Carpații Meridionali și în Carpații Occidentali.966 km². Pentru prima dată denumirea de Banat (Banatus Temesvariensis sau Banatus Temesiensis) se regăsește în rapoartele lui Luigi Ferdinando Marsigli. partea de vest a județului Mehedinți și localitățile Sălciva și Pojoga din județul Hunedoara. din ultimul deceniu al secolului al XVII-lea şi în textul tratatului de pace de la Karlovitz (1699). În componența acestuia se regăsesc deopotrivă câmpii. la vest de Râul Tisa. în timp ce vara rareori se ating 40oC. la sud de Fluviul Dunărea.

Traseul 1 propune o incursiune în această regiune care merită din plin să fie inclusă în oricare itinerariu turistic cuprinzând următoarele oraşe: Văliug – Băile Herculane – Timișoara – Sânnicolau Mare – Lipova – Vladimirescu – ChișineuCriș. Cele mai importante zone turistice ale regiunii sunt: Muntele Mic . Județul Timiș adăpostește Parcul Natural Lunca Mureșului (împreună cu județul Arad). Zona Băile Herculane. Timişoara. Județul Caraș-Severin are un potențial turistic remarcabil posedând obiective naturale de mare valoare şi cu totul aparte. Căi de Acces Rutier º E 68 Braşov – Sibiu – Lipova – Arad – Nădlac º E 70 Bucureşti – DrobetaTurnu Severin – Caransebeş – Timişoara º E 79 Calafat – Craiova – Târgu-Jiu – Oradea º E 671 Timişoara – Arad – Oradea – Satu Mare Feroviar º Magistralele feroviare pornind dinspre Bucureşti şi/sau dinspre alte regiuni ale României înspre Reşiţa. Parcul National Domogled 2. Valea Almăjului.Poiana Mărului.8 1 Regiunea Banatului este o nestemată din punct de vedere turistic.Văliug. Caransebeş. Arad. rezervații naturale și monumente ale naturii cu un mare număr de specii de plante și animale rare (mlaștinile de la Satchinez. Parcul dendrologic Bazoș). Clisura Dunării. Chişineu-Criş Aerian º Aeroportul Internațional „Traian Vuia” Timișoara 2 1. Lacul Văliug . Semenic .Brebu Nou .

Padiș 2. Beiuş. precum și Peștera Urșilor. Huedin. Defileul Mureșului cu bazine și Pe lângă acestea. zonele carstice de la Cheile Galbenei. Izbucul intermitent Cetățile Radeșei. Vaşcău. Oradeam. Mai și Felix. completează 2 peisajul acestei zone fascinante. declarată și ea monument al naturii.monument al cuprinde oraşele: Ineu – frumusețea peisajelor sale. Defileul Crișul Alb. Jibou. cu o lungime de 1500 m și Groapa Ruginoasă. stațiunile balneoclimaterice 1 acestei zone un farmec aparte. îngustări sculptate în roci 1. Astfel. Lacul cu nuferi termali din stațiunea 1Mai .Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 9 Căi de Acces Rutier º E 60 Constanţa – Bucureşti – Braşov – Cluj-Napoca – Oradea º E 79 Calafat – Craiova – Târgu-Jiu – Oradea º E 81 Constanţa – Bucureşti – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Alba Iulia – Cluj-Napoca – Zalău – Satu Mare º E 671 Timişoara – Arad – Oradea – Satu Mare Feroviar º Magistralele feroviare pornind dinspre Bucureşti şi/sau dinspre alte regiuni ale României înspre Ineu. Zalău Aerian º Aeroportul Internaţional Oradea º Aeroportul Internaţional Arad 1 Cetățile Ponorului de la Padiș cea mai importantă din România. Cheile Galbenei / Parcul Natural Apuseni vulcanice. Munții Apuseni sunt Gurahonț – Vașcău – Beiuș – și prin bogăția resurselor numai câteva exemple de Oradea – Huedin – Jibou – naturale. dar naturii. traseul 2 Crişana se remarcă prin de la Călugări . aici aflându-se atracții turistice deosebite dau Zalău.

Calcare fosilifere / Svinița .

Sânnicolau-mare lipova .vladimireScu .cHișineu-criș .Lacul Văliug VÅLIUG Văliug .Băile Herculane .Timișoara .

în amonte (Gozna) și în aval (Breazova). aceasta a început să fie vizitată de oaspeţi veniţi din toate colţurile ţării. Zona Văliugului a devenit în scurt timp staţiune climaterică. 1. se obţinea aprobare de la Viena pentru colonizarea a 300 de familii din zona Salzkommercut (Austria) şi stabilirea lor la Reşița. comuna Văliug este una dintre cele mai frumoase stațiuni de agrement din Banatul Montan datorită peisajului pitoresc și celor două lacuri de acumulare situate pe Bârzava. În vara anului 1793. Căi de Acces º DJ 582 Reşiţa-Văliug.12 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Văliug 1 Aflată la o altitudine de peste 500 m. comuna Văliug pentru zona Văliug. din care 71 familii . Aceasta a fost inițial o colonie a muncitorilor forestieri veniți din Austria pentru a produce cărbunele de lemn necesar fabricilor metalurgice din Reşiţa. Încă din anul 1879. fiind recunoscută pentru pitorescul ei şi ospitalitatea locuitorilor. care au fost amenajate în primele decenii ale secolului XX. Panoramă Văliug Localitatea a fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1793 cu numele Franzdorf (denumire pe care a avut-o până în 1919).

înconjurată de păduri de foioase. fac 2. staţiunea Crivaia se înalţă la 650 m altitudine. Se pot realiza din această staţiune un loc drumeţii pentru admirarea propice pentru recuperare. la poalele Semenicului. climatul este unul de adăpost. Imprejurimile lacului Gozna . precum pescuitul.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 13 Staţiunea Crivaia 1 Situată în continuarea frumoasei zone Văliug. Crivaia se află la 30 de km de Reşița. dreapta pe DJ 582 D Una dintre cele mai atrăgătoare staţiuni climaterice din Banat. plimbările cu barca 1. 2 recuperarea nevrozelor astenice şi a unor afecţiuni endocrine şi respiratorii. Aceasta oferă numeroase posibilităţi de recreere şi tratament în Aerul staţiunii e benefic. de-a lungul lacului de acumulare Văliug (denumit și Lacul Gozna). Căi de Acces º DJ 582 Văliug-Brebu Nou. frumuseţilor naturale. tăţi de recreere. înotul. cu temperaturi medii anuale în jur de 7 grade.intelectual. recomandat în cazul surmenajului fizic şi Beneficiind şi de alte posibili-. într-o poiană însorită. Lacul Gozna sau hidrobicicleta.

Drumul de acces către platoul Semenic 2. Staţiunea Semenic Aşezată în cea mai importantă subunitate a munţilor Banatului. fiind un loc destinat De asemenea. naviga. au la dispoziţie cinci pârtii de schi de diferite º DJ 582 Văliug-Brebu Nou categorii de dificultate. cu un strat de aproape 90 de cm. Staţiunea care s-a format în jurul său îi poartă numele şi se întinde pe o suprafaţă de 54 ha. este o staţiune climaterică. parte a grupei sudice a Carpaţilor Căi de Acces Occidentali. sezon de ski. Munţii Semenicului. zăpada de aici fiind prezentă din octombrie noiembrie până în aprilie. pescui sau perioadă a anului. Căi de Acces º DJ 582 Văliug-Brebu Nou. un loc de relaxare şi recuperare. Brândușe pe platoul Semenic 2 Situată la 850 m altitudine. Grădişte şi Brebu au dat naştere lacului de acumulare Trei Ape. ideal pentru răcoare în zilele caniculare şi linişte deplină. . Este un spațiu de poveste. dar şi un peisaj minunat.14 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Stațiunea Trei Ape și Stațiunea Semenic 1 Staţiunea Trei Ape Confluenţa a trei râuri ce vin din munţi: Semenic. între Vârfurile Piatra Goznei şi Semenic. în Lacul Trei vacanţelor reuşite în orice Ape se poate înota. Zona e adăpostită de vârfuri montane destinate împătimiţilor sporturilor de iarna. dreapta înainte de Gărâna pe DJ 582E 1. ce se bucură de temperatura propice practicării sporturilor Staţiunea oferă cel mai lung de iarnă pe pârtiile amenajate. Complexul turistic Semenic se găseşte la peste 1400 m altitudine.

amenajate în rezervații de protejare a acestor bogății naturale de patrimoniu. Anina. 2 1.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 15 Parcul Național Semenic – Cheile Carașului 1 Situat în sud-vestul României. Peştera Popovăţ. Iabalcea. comuna Văliug Traseul turistic Reşita – Dunăre (în curs de marcare cu bandă albastră) face legătura la sud cu Parcul Naţional Cheile Nerei . Izvoarele Nerei. arealul acestuia fiind situat pe unităţile montane Anina şi Semenic. cât și drumuri publice. Izvoarele Caraşului. Peştera Buhui şi Lacul Buhui. geologice şi speologice de o deosebită valoare. cu un peisaj caracteristic de zonă carstică şi împădurită. În interiorul parcului există 9 trasee turistice marcate. În perimetrul parcului sunt incluse opt rezervaţii naturale: Cheile Caraşului. floristice. hidrologice. Cheile Gârliştei. cu o suprafaţă de 36 ha. Principalele căi de acces în parc sunt localităţile Reşiţa. parcul cuprinde elemente naturale fizico-geografice. Caraşova. Căi de Acces º DJ 582. Crivaia și Gărâna.Beuşnița. Rezervația Cheile Nerei-Beușnița . Rezervaţia Bârzăviţa. Parcul naţional se caracterizează prin altitudini cuprinse între 200 și 1447 m. Parcul Național Semenic 2. Peştera Comarnic. Prigor.

16

Văliug

Băile Herculane

Timișoara

Sânnicolau-Mare

Lipova

Vladimirescu

Chișineu-Criș

De o frumuseţe răpitoare, cu un aer misterios şi de aventură, peştera te invită să-i descoperi valurile şi draperiile, baldachinele, atrăgând atenţia asupra acestei lumi subpământene deschisă turismului larg, fără să fie momentan amenajată şi nici electrificată. Lacul Buhui, primul lac artificial din România este situat la 640 m altitudine, fiind înconjurat de o frumoasă pădure de brad şi fag, cu peisaje deosebite în zonă, în special iarna când suprafaţa lacului îngheaţă. Lacul a fost amenajat în 1904 pentru alimentarea cu apă a orașului Anina, aici aflându-se şi unul dintre cele mai lungi cursuri subterane de apă ( 3.217 m). Peştera Popovăţ, aflată în apropierea Peşterii Comarnic, are o lungime de 1.121 m. Accesul se face prin spații înguste, continuându-se apoi cu săli mari legate între ele, culminate prin Sala Finală. Făcând parte din complexul de peşteri din Cheile Caraşului, este cea mai bogată în formaţiuni calcaroase, fiind deschisă turiştilor numai cu aprobare. Rezervaţia Izvoarele Nerei, cunoscută şi sub denumirea de „Pădurea de făgete virgine Izvoarele Nerei”, are scopul de a proteja arbori seculari. Considerată împărăţia celor
1. Intrarea în cheile Carașului

1

Cheile Caraşului se remarcă prin lungimea de 19 km și prin sălbăticia lor, dată de versanţii cu pereţi calcaroşi şi vegetaţie abundentă, grohotişuri, izvoare carstice, dar şi peste 500 de peşteri şi avene.

Situată pe raza munţilor Anina, Peştera Comarnic este una din cele mai mari peşteri ale Banatului şi României, se întinde pe 5.229 m. Deţine galerii şi săli necunoscute în totalitate. Având un caracter masiv, e compusă din săli Zona este accesibilă monumentale, formaţiuni vizitatorilor doar prin traseul stalagmitice de mari turistic Reşita - Gura Golumbu- dimensiuni, iar pereţii şi lui, marcat cu bandă albastră tavanul prezintă locuri sau pe traseul Crucea Iabalcei - îngroşate de scurgeri Poiana Prolaz, marcat cu stalagmitice colorate, cu triunghi roşu. Valea Caraşului diferite formaţiuni ce este încadrată de numeroase strălucesc feeric la lumina doline şi platouri calcaroase. lămpilor.

Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat)

17

1

mai întinse păduri virgine, prezintă frumuseţi incomparabile. Fagii se înalţă la mai bine de 50 m și creează impresia unui altar uriaş.

Situate în Munţii Aninei, Izvoarele Caraşului se desfășoară pe întinderea unui traseu de 10 km. Cu o lungime de 110 km, Râul Caraş trece prin mai multe sate, iar pe o porțiune de 4,1 km marchează frontiera româno-sârbească. Rezervația Bârzăviţa se întinde pe o suprafaţă de 3.406, 90 ha, fiind cuprinsă într-un areal de interes geologic, floristic şi faunistic de o deosebită importanţă şi frumuseţe. Cu multe pante, abrupturi şi ravene, în rezervație se găsesc numeroase exemplare de fag în amestec cu brad, molid, stejar şi gorun. Aici pot fi admirate și specii de

mamifere, păsări, insecte, peşti, batracieni şi reptile şi multe specii floristice cum ar fi: cornişorul, ghimpele sau floarea semenicului. Cheile Gârliştei beneficiază de acelaşi statut de rezervaţie naturală şi se întind de-a lungul a 9 km, în aval de oraşul Anina. Aproape jumătate din această suprafaţă este caracterizată prin versanţi foarte abrupţi în care s-au format aproape 100 de peşteri. De departe cele mai sălbatice chei, acestea se pot accesa fie din Anina, fie din satul Gârlişte, pe traseul AninaGârlişte, marcat cu punct roşu.
1. Drumul de acces către rezervația Buhui 2. Rezervația Bârzăviţa

2

Pădurea de pe Dealul Secu, Reșița

Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat)

19

Lacul Secu și Stațiunea Secu

1

În amonte de oraşul Reşița şi creat special pentru alimentarea acesteia cu apă potabilă, în 1963, lacul de acumulare Secu se situează pe cursul Râului Bârzava.

Aici se poate practica pescuitul recreativ, găsindu-se în apele lacului şalău, crap, ştiucă, plătică şi alte specii. De asemenea, se pot practica sporturi nautice în acest loc ideal pentru relaxare, plajă şi distracţie.

Căi de Acces º DJ 582 Văliug-Reşiţa, dreapta pe DJ 582B până în staţiunea Secu

1. Lacul Secu 2. Aducțiunea Lacul Secu 2

Lac antropic cu o suprafaţă de 105 ha reprezintă punctul principal de agrement din cadrul staţiunii turistice Secu, dezvoltată în extremitatea estică a acestuia.

din diverse epoci de construcţie. director al uzinelor reşiţene de atunci. Celelalte două. Cea mai importantă este „RESICZA”. „Bogsan” şi „Hungaria”. una din primele trei locomotive cu aburi construite în sud-estul Europei. Locomotiva Resicza a fost proiectată de John Haswell și construită în condiţii improvizate. zona Triaj 2 1.20 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Muzeul de Locomotive 1 Având în spate tradiţia producţiei de locomotive cu aburi la Reşița. Muzeul cuprinde 16 piese. unde era garată pe o linie de manevră. A fost recuperată în 1961 de la Câmpia Turzii. ce concentrează istoria de un secol a acestei componente a industriei constructoare reşiţene. Mircea Popa. Muzeul de locomotive din Reșița . Căi de Acces º Reşiţa Calea Timişoarei. simbol al hărniciei şi inteligenţei tehnice a oamenilor din aceste locuri. s-a înfiinţat Muzeul de locomotive în anul 1972. au fost casate în 1937. Locomotiva „RESICZA” 2. cu ajutorul ing.

2 Mineralogul a adunat flori de mină ascunse în adâncurile pământului timp de miliarde 1. Clădirea muzeului de minerale și flori de mină de la Ocna de Fier . un cumul de energii care le-a dat forma şi culoarea actuală. Dintre speciile rare de nitraţi. principalul minereu de fier. dintre oxizi şi hidroxi întâlnim magnetitul şi hematitul. carbonaţi şi borate. stânga DJ 586. exploatat în special în Banat. puterile şi veşnicia cuarţului descrise de către C. prin dimensiuni. Aceste minerale au fost descoperite şi scoase la suprafaţă. Se spune că în florile de mină Dumnezeu şi natura şi-au pus răbdarea miilor de ani. comuna Ocna de Fier exemplare de fluorină. mineral descris pentru prima dată în literatura de specialitate din România. Majoritatea acestora se ridică la valoarea patrimoniului cultural. Colecţia de la Ocna de Fier deţine nenumărate minerale şi flori de mină. aşternute într-un volum. De asemenea. fiecare cu povestea ei despre misterele. Gruescu în peste 50 de povestiri. raritate şi perfecţiune. de ani. pentru a încânta ochii şi sufletul privitorilor. aici se găsesc Căi de Acces º DN 58B Reşiţa-Bocşa. la Ocna de Fier se găsește ludwigul. Cristal de cuarț alb 2. care au fost expuse în Muzeul de Mineralogie Estetică a Fierului de la Ocna de Fier.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 21 Colecţia de minerale şi flori de mină de la Ocna de Fier 1 Aparţinând lui Constantin Gruescu.

pe o suprafaţă de 2. Lacul Mare s-a format în amonte de comuna Dognecea. se află cele două lacuri de baraj. iar apoi după umplere a fost populat cu peşti. Comuna Dognecea 2 . Lacul Mare 2.20 ha. Pe fundul lui există un strat substanțial de mâl. barajul refăcut. Căi de Acces º Se continuă pe DJ 586. S-a format în spatele unui baraj zidit din piatră. sălcii şi brădiş şi prezintă foarte mulţi nuferi pe suprafaţa apei sale. În 1971 lacul a fost curăţat de nămol. în pădure. Întins 1. Lacul Mic (sau Lacul Nuferilor) şi Lacul Mare (sau Lacul La Zid) de la obârşia Pârâului Dognecea.30 ha. lacul are o lungime de 460 m. dreapta DJ 586 A. Este încadrat de păduri de carpen şi fag.22 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Lacul Mic şi Lacul Mare 1 La 465 m altitudine. pe pârâul cu acelaşi nume. construit la 1750. iar suprafaţa de 6. comuna Dognecea Lacul Mic are forma lunguiaţă și se varsă prin pârâu spre Lacul Mare fiind alimentat de Pârâul Cauna Mică. Lungimea lacului este de 760 m. de 4 m grosime.

Cheile Nerei se numără printre cele 13 existente în ţară. şi Şopotul Nou. Aceasta cuprinde Cheile NereiBeuşniţa. Cheile Suşarei. Constituit pentru conservarea frumuseţilor naturale unice alcătuite dintr-o mare varietate de plante ierboase şi lemnoase mezoxerofile specifice climatului submediteranean. Parcul Naţional Cheile Nerei .Beuşniţa se Căi de Acces întind de-a lungul Râului Nera. printre cele 34 de rezervaţii naturale. peşteri şi cascade deosebit de Apa Nerei şi a afluenţilor săi a frumoase. 1 Cheile Nerei . Sunt oraşul Anina străbătute de o potecă turistică. Valea CicloveiIlidia. Râului Nera direct prin apă. Frumuseţea lor şi valoarea ştiinţifică. Ducin. modelat pereţii înalţi de până la 200 m şi a format în roca 1. în 1973 arealul rezervaţiei fiind extins şi asupra Cheilor Nerei şi Văii Rele.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 23 Parcul Naţional Cheile Nerei Situat la limita sud-vestică a ţării.Beuşniţa s-a constituit în anul 1943. formaţiunile carstice şi numeroasele specii unicat de mare valoare fac din acest loc un colţ de natură virgină. pe 22 km. Cascada Beușnița . între localităţile Sasca Română º DN 58 Reşiţa-Anina. parcurgerea lor presupunând traversarea calcaroasă lacuri. canioane. Bigăr. parcul cuprinde 6 rezervaţii declarate şi una propusă cu regim strict de protecţie. Liciovacea. iar Rezervaţia Cheile NereiBeuşnita. în sudul Munţilor Anina.

90 ha. izbucuri). Este o rezervație de importanţă geologică. peşteri. Rezervaţia Bigăr se întinde pe o suprafaţă de 270.939. tablou pictat de divinitate are un caracter complex. lapiezuri. morfologică (chei.30 ha. apoi iar dreapta pe DJ 571G comuna Lăpuşnicul Mare 2 . doline.8 ha şi sunt caracterizate prin păduri de fag cu vegetaţie abundentă. Peştera Meandrată). avene. floristică şi faunistică. întinzânduse pe o suprafaţă de 1. Peştera de sub Padina Popii. Cheile Şuşarei au fost declarate rezervaţie naturală în 1982. Prezintă importanţă geologică. speologică (Peştera lui Tibi. • Rezervaţia Cheile NereiBeuşniţa DJ 57. ursul sau vipera cu corn. Elementele floristice şi cele faunistice sporesc importanţa rezervaţiei prin specii precum ghimpele. depuneri de travertin) și speologic (Peştera cu Cascade.24 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș 1 Valea Ciclovei – Ilidia. comunele Sasca Montană şi Şopotu Nou • Rezervaţia Bigăr DN 57B Anina-Mehadia. Peştera Bijuteria. floristic şi faunistic. dreapta DJ 571 B. văi seci. morfologică şi speologică (Avenul Mare din Simion. Peştera cu Prăbuşiri. pereţi calcaroşi. stânga DJ 571C. Peştera Lenuţa. pereţi calcaroşi de până la 200 m înălţime. avene. Ocupă o suprafaţă de 247. prezintă un caracter complex. Este o rezervație de interes geologic (calcare. de asemenea. Rezervația Cheile Nerei-Beușnița Căi de Acces º Rezervaţia Valea CicloveiIlidia DN 57B AninaOraviţa. nucul comun. alunul turcesc. gresii). stânga pe DJ 571. comuna Ciclova Romană • Rezervaţia Cheile Şuşarei DN 57B Anina-Oraviţa. comuna Sasca Montană. Peştera cu Apă de la Bigăr). dar şi râsul. fiind situate pe cursul râului omonim. Peştera Mică din Rol). 1 din Valea Minişului. comuna Bozovici • Rezervaţia Ducin DN 57B Anina-Mehadia. Rezervația Bigăr 2. 1. lapiezuri.90 ha și. Rezervaţia Ducin are caracter mixt şi o suprafaţă de 284. peşteri. morfologic (abrupturi calcaroase. stânga DJ 571C. Peştera nr.

Se spune că această fabrică furniza bere pentru curtea din Viena. construită la 1718. Bere Ciclova. Bere Montana şi a avut o mare contribuţie la dezvoltarea industriei din Ciclova.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 25 Beciurile fostei fabrici de bere. Michael George Fischer a 2 1. care a moştenit fabrica în 1818 de la familia Iranyosi Knobaluch. Tot atunci au fost construite şi pivniţele de capacitate mare. berea de Ciclova a purtat mai multe denumiri: Bere Semenic. întemeietorul ei fiind Johann Fischer şi soţia sa Victoria. Fiul său. după fabrica de bere din Timişoara. De-a lungul timpului. Bere Crivaia. Lespedea cu numele fondatorului fabricii de bere de la Ciclova Română 2. Ciclova Română 1 Între anii 1727 şi 1728 s-a construit la Ciclova Română fabrica de bere. Căi de Acces º DJ 571C. Beciurile fostei fabrici de bere . unde şi astăzi se văd ruinele ei. În anul 1882. chiar sub stâncă. lângă Biserica Romano-Catolică. Berea de Ciclova a fost livrată pe piaţă în special la Biserica Albă şi satul Cuvin. Bere Caraș. comuna Ciclova Română Vechea fabrică de bere s-a găsit nu departe de moara Seydl. rezidit fabrica de bere pe locul unde se găseşte astăzi şi a extins toate amenajările. când Robert Bähr a devenit asociat. a doua ca vechime din România. fabrica a fost modernizată şi utilizată pentru tehnici moderne de uz comercial.

iar acoperişul din tablă zincată. Este zugrăvită în alb. mănăstirea cu obşte de călugări a fost construită la poalele unei stânci de o mie de metri. sub formă de navă. în anul 1942. făcătoarea de minuni. Monument istoric. Biserica Catolică din Ciclova . ornamentată cu o sculptură şi o pictură deosebite. comuna Ciclova Romană cărămidă.3 m lungime şi o turlă ce serveşte şi de clopotniţă pentru cele trei clopote. s-a ajuns la numele de "Călugăra". iar cu vremea. la început a purtat denumirea de În zonă se mai poate vizita: Mănăstirea Călugărul. Mănăstirea Călugăra Construcţia este din piatră şi 2. 1. iar pereţii interiori sunt pictaţi în tempera de către Nicolae Popoviciu. DJ 571C. din pricina pelerinilor 1. cărora în 1907 li s-a adăugat veranda. în anul 1942 s-a renovat biserica după planul arhitectului Dimitrie Boitor din Graviţa şi s-a pictat interiorul cu pictură în stil bizantin. numită „Stânca Rolului”.26 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Mănăstirea Călugăra Căi de Acces º DJ 571C. ce se înalţă deasupra ei ca un perete abrupt. Are 17. 2 Actuala mănăstire a fost ridicată pe locul unei foste peșteri în care au fost găsite moaștele Sfântului Nevoitor și icoana Maicii Domnului. Mănăstirea a avut parte de reparaţii şi îmbunătăţiri de-a lungul anilor: în anul 1862 s-au construit chiliile mănăstirii. 1 Aşezământ monahal secular ridicat în tainicul Munţilor Marilei. cu catapeteasmă din lemn. comuna Ciclova germani care schimbau în Romană pronunţare litera "u" cu "a". din Ciacova. despre care se spune că a fost adusă de la Sfântul Munte Athos. Biserica Catolică.

lângă Drobeta Turnu-Severin. germană Eisernes Tor. al doilea ca mărime din România. Defileul Dunării începe la Denumirea de „zona Porţile de Baziaş. în amonte (Austria. unde Dunărea intră pe Fier” o are încă din Evul Mediu. 1. Astăzi. Căi de Acces º DN 57 Oraviţa-Orşova Porţile de Fier. maghiară Vaskapu. cuprinzând astfel un imens spaţiu natural protejat de aproape 116. iar în turcă Demirkapi. Intrarea în Cazanele Mici Dunărea a mai creat şi prin alte părţi. cunoscută şi sub denumirea de Defileul Dunării sau Zona Porţilor de Fier reprezintă o zonă de defileu. Germania). zona constituie un parc natural. teritoriul României şi se zona este denumită în termină în zona hidrocentralei .Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 27 Defileul Dunării 1 Clisura Dunării. o barieră muntoasă străbătută de fluviu în drumul său către Marea Neagră. străpungeri prin lanţurile muntoase. cu limitele naturale menţionate.000 ha.

pietrarul bănăţean. Zona protejează elemente geologice (pietrişuri şi nisipuri). buha. 1. de tip zona umedă cu vegetaţie mixt. întinsă pe o rezervaţia se întinde pe o suprafaţă de 10 ha. salcie. rândunica roşcată. sat Baziaş. Baltă Nera . garofiţa bănăţeană. geologice (depozite loessoide). Importanţa ei este dată de Rezervaţie complexă. lăstunul de stâncă. Cheile Nerei 2. dreapta pe DN 57A până în comuna Socol Rezervaţia Baziaş DN 57A. în vegetale de Fraxinus ornus. floristice (stuf. morfologice (relief colinar arid. săbiuţa) şi faunistice (broasca ţestoasă de uscat. potârnichea de stâncă. cu o bogată faună acvatică. presura bărboasă). suprafaţă de 170.28 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș 1 Rezervaţia Balta Nera-Dunăre DN 57 Oraviţa-Orşova. Rezervația Baziaș 2 . apoi păducelul negru etc. comuna Socol Delimitată în apropierea localităţii Baziaş pentru protejarea asociaţiilor La sud de localitatea Socol.9 ha. văi adânci). complexă. rezervaţie Quercus cerris cu bujorul bănăţean în stratul ierbaceu. barza. se găseşte Rezervaţia Cornus mas. stânjenelul. protejează elemente hidrofilă şi higrofilă specifică. egreta mică) de o importanţă deosebită. morfologice (luncă inundabilă). Tilia tomentosa. zona de vărsare a Nerei în Dunăre. printre care se numără egreta mică. stârcul cenuşiu sau cormoranul mic. vulturul egiptean. papură. lăstunul mare. floristice (pinul de Banat.) şi faunistice (vulturul egiptean. bujorul de Banat. jugastrul bănăţean. cueste.Dunăre.

Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat)

29

Rezervaţia Râpa cu lăstuni
DN 57 Oraviţa-Orşova, comuna Pjejena

Rezervaţie de tip mixt, cu o suprafaţă de 5 ha, aflată la intrarea în Valea Divici dinspre drumul judeţean Moldova Veche - Socol, a fost înfiinţată pentru ocrotirea cuiburilor şi a coloniilor de lăstuni construite în abrupturile formate în depozite loessoide cuaternare.

1

Rezervaţia Valea Mare
DN 57 Oraviţa-Orşova, oraşul Moldova Nouă

Rezervaţie de tip mixt, cu o suprafaţă de 1.179 ha, a fost creată pentru a proteja elemente floristice, faunistice (vipera cu corn, broasca ţestoasă de uscat, lăstunul de stâncă, lăstunul mare, pietrarul bănăţean, rândunica roşcată, liliacul mediteranean), geologice (calcare, marne,

diorite cuarţifere, granodiorite), morfologice (sectoare de chei - Cheile Tisei - şi versanţi abrupţi cu pereţi calcaroşi de până la 50 m, cascade în tuf calcaros de până la 30 m înălţime, doline, lapiezuri, ponoare, izbucuri) şi speologice. Se află la 15 km nord-est de Moldova Nouă, în bazinul hidrografic al Văii Mari, iar scopul său iniţial a fost de protejare a subarbustului atlantic-mediteranean iedera albă, înaltă de 50-60 cm, cu

frunze mari şi lucioase, dispuse în buchete pe ramuri şi cu fructe ca nişte bobiţe negre. Pădurile de fag de pe suprafaţa rezervaţiei coboară de-a lungul văilor până la altitudini foarte joase, de 150 – 200 m, ocupând o suprafaţă de circa 400 ha. Alături de fag vegetează carpenul, teiul argintiu, teiul pucios, cireşul, paltinul, păducelul. Vegetaţia abrupturilor calcaroase este foarte diversificată, existând formaţiuni specifice de tufărişuri termofile. Importanţa geomorfologică se datorează reliefului complex dezvoltat pe calcare (lapiezuri, doline, uvale, izbucuri, sorburi, chei, peşteri, avene) întâlnit pe Valea Mare sau pe afluenţii acesteia. În bazinul Valea Mare sunt cunoscute 45 de peşteri şi avene, printre acestea numărându-se Peștera Gaura Haiducească (1.370 m lungime) şi Avenul Roşu.

2

1. Rezervaţia Râpa cu lăstuni 2. Rezervaţia Valea Mare

30

Văliug

Băile Herculane

Timișoara

Sânnicolau-Mare

Lipova

Vladimirescu

Chișineu-Criș

1

2

3

Peştera cu apă din Valea Polevii
DN 57 Oraviţa-Orşova, comuna Coronini

Peştera Gaura cu Muscă
DN 57 Oraviţa-Orşova, comuna Sfânta Elena

adăpost ideal pentru omul primitiv. Poziţia ei a făcut ca în epoca medievală să fie fortificată şi armată cu tunuri şi o mică garnizoană de soldaţi. Legenda spune că peştera și-a primit denumirea după teribila muscă columbacă, ce se presupune că ar fi apărut din capul balaurului cu 12 capete ucis de Iovan Iorgovan ,,braţ de buzdugan”. Această muscă a făcut ravagii în rândul animalelor în perioada evului mediu.

Amplasată pe versantul stâng al Văii Polevii, peştera cu apă are o suprafaţă de 3,2 ha şi se află în teritoriul administrativ al comunei Coronini, judeţul Caraș-Severin. Rezervaţia cuprinde peştera, dar şi o suprafaţă de teren de 3,2 ha situată la exterior. Cuprinde elemente speologice (forme de eroziune, de coroziune, de desprindere, de umplutură şi speleoteme), faunistice, precum speciile de lilieci, având o dezvoltare de 390 m, săpată în calcare recifale.

La 3 km de Pescari, în Clisura Dunării de Sus, se află cea mai faimoasă peşteră, denumită Peştera Gaura cu Muscă, întinsă pe 254 m. Peştera a luat naştere prin infiltrarea apei în rocă de tip calcaros şi deţine diferite concreţiuni frumoase în partea finală şi o largă populaţie de lilieci. Intrarea în peşteră se află în versantul stâng al Defileului Dunării, în marele abrupt calcaros situat în apropierea Stâncii Babacai din albia Dunării, în zona intrării găsindu-se ruinele unei fortificaţii din anul 1800. Peştera a fost locuită în perioada Hallstatt fiind un

Peştera Gaura Chindiei
DN 57 Oraviţa-Orşova, situată la 6 km aval de comuna Pescari

1. Peştera cu apă din Valea Polevii 2. Peştera Gaura cu Muscă 3. Peştera Gaura Chindiei

Locuită încă din cele mai vechi timpuri, în peșteră au fost găsite mărturii ale prezenței omului din perioadele Hallstatt, dacică şi medievală.

Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat)

31

vest a Cazanelor Mari şi în Cazanele Mici. Dolinele sunt formele ce dau nota aparte a carstului din Cazanele Mari (local, ele se numesc vulcane). Lungimea lor este de aproape 9 km, în unele locuri Dunărea îngustându-se până la 230 m, îngreunând navigaţia, iar în sectorul Cazanelor, viteza de scurgere a apei depăşeşte 5 m/s. Fluviul este mărginit de pereți verticali și stâncoși. În masivul calcaros Ciucaru Mare au fost identificate şi şapte peşteri, cu o lungime 1 totală de 2.155 m, din care cea mai importantă este Peştera Ponicova. Cazanele Dunării și Păstrând adevărate perle arheologice, peştera se întinde masivele Ciucarul Mare și pe 18 km, prezentând picturi Ciucarul Mic fac parte din Parcul Natural Porțile de Fier. rupestre pe peretele estic. În anul 1968, arheologul Vasile Boroneanţ a descoperit desenele de culoare roşie pe pereţi şi tavan, reprezentând păsări, motivul bradului, figuri umane schematizate, diferite simboluri (cercuri, cruci, simbol solar), executate din argilă în perioada neolitic, precum şi unele elemente de alfabet chirilic şi latin. Nu e nimic mai spectaculos decât această desfătare vizuală, imaginea Dunării luând cu asalt muntele, arcuindu-se, adâncindu-se până la Porțile de Fier și continuând triumfătoare până la Severin. Cazanele Mici au aproximativ 3 km, dispuse între Masivul Ciucarul Mic şi Mali Strbac din Serbia, iar Cazanele Mari aproape 4 km, cuprinse între Ciucarul Mare şi Veliki Strbac. La baza peretelui de calcar ce flanchează această porțiune a Cazanelor Mari există două cavități: peșterile Gura Ponicovei și Veterani. Creaţie divină într-un spaţiu atât de restrâns cu o mulţime

de splendori, Cazanele rămân tezaur străvechi, mărginite de Dunăre şi munţi, teritoriu al unui spectacol în aer liber, unic, o veritabilă armonie între munte şi fluviu, între sălbatic şi uman, miracol al naturii.

Rezervaţia Valea Oglanicului
DN 6/E 70 Caransebeş-OrşovaDrobeta Turnu Serverin, situată în aval de satul Gura Văii, în dreptul Insulei Ostrovul Banului

În aval de Gura Văii, în dreptul Insulei Ostrovul Banului, se află rezervaţia mixtă de mare interes ştiinţific, floristic și faunistic, aici fiind studiate insecte. Valea Oglanicului ocroteşte şi conservă specii deosebite de bujor şi săbiuţă, cea din urmă fiind un element balcanic ce marchează legătura acestei zone cu Peninsula Balcanică. Are o suprafaţă de 150 ha, ocroteşte şi conservă specii deosebite, o specie unică în România fiind Galdiolus Illyricus, dar şi alte specii endemice.
1. Peștera Ponicova 2. Galdiolus Illyricus 2

Cazanele Dunării
DN 57 Oraviţa-Orşova

Sector al Defileului Dunării, la trecerea prin Munţii Carpaţi, cazanele sunt forme carstice cu o dezvoltare deosebită. Lapiezurile formează un microrelief caracteristic dezvoltat în partea de sud-

32

Văliug

Băile Herculane

Timișoara

Sânnicolau-Mare

Lipova

Vladimirescu

Chișineu-Criș

1

Rezervaţia Faţa Virului
DN 6/E 70 Caransebeş-OrşovaDrobeta Turnu Serverin, situată între Pârâul Slătinicul şi Creasta Virului în direcţia Gura Văii

(mierea-ursului) şi nuc, ce a supravieţuit erelor geologice, datând de acum 10 milioane de ani.

ocrotirii pădurile seculare de alun turcesc, în amestec de gorun cu păduri de osieci, şi are o suprafaţă de 50 ha.

Parte a Parcului Natural Porţile de Fier, Faţa Virului este rezervaţie naturală cu o suprafaţă de 6 ha. Aceasta se situează între Slătinicul Mare şi Creasta Virului, către Gura Văii, la 5 km de Vârciova.

Rezervaţia Dealul Duhovnei
DJ 607I, situată în apropierea comunei Iloviţa

Rezervaţia Cracul Găioara
DN 6/E 70 Caransebeş-OrşovaDrobeta Turnu Serverin, situată în apropiere de satul Dudaşu Schelei, oraşul Drobeta Turnu Severin

De pe Dealul Duhovnei poate fi admirată panorama întregii depresiuni Bahna-Orşova. Rezervaţia de tip forestier este La circa 4,5 km aval de gura de localizată între Valea Vodiţa şi afluentul de dreapta al vărsare a Râului Bahna în Dunăre, locul adăposteşte un acesteia, Pârâul Duhovnei. peisaj pitoresc aparte, a cărui Aceasta are ca obiect al expresivitate este dată de un relief variat, format din chei şi mici cascade.

Este o rezervaţie floristică de 5 ha, în partea de est a parcului, aproape de localitatea Dudasu Schelei, pe versantul dunărean Cracul Găioara.
1. Rezervația Cracul Găioara 2. Rezervația Fața Virului

Pe fondul unui climat variat, rezervaţia conservă şi protejează specii din flora specifică zonei Porţilor de Fier, precum alunul şi vişinul turcesc sau stejarul pufos. Cu toate astea, scopul înfiinţării acestei rezervaţii a fost acela de a ocroti o specie, combinaţie între sambovina

2

În cadrul rezervaţiei este descrisă o faună bogată în nevertebrate marine.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 33 Rezervația botanică adăposteşte o mare bogăţie de plante. În compoziţia acestora întâlnim vişinul şi alunul turcesc. Un alt punct de interes este reprezentat de Iloviţa. între localităţile Bahna şi Iloviţa. Rezervaţia Gura Văii DN 6/E 70 Caransebeş-OrşovaDrobeta Turnu Serverin. la nivelul arbustiv se regăsesc smochinul. unde calcarele recifale conţin numeroşi corali. aparţinând Sarmațianului. În cadrul acesteia sunt ocrotite păduri cu o compoziţie floristică foarte diversificată. de o mare valoare ştiinţifică. cuprinde cele mai bogate depozite de fosile miocene. păducelul negru. iar la nivelul plantelor ierboase. stânga pe DJ 607I fiind situată între satele Bahna şi Iloviţa. Rezervația Gura Văii 3 . 2 1. peste 100 de specii intră în categoria plantelor rare şi foarte rare. precum ferigile. echinide şi foraminifere fosile. garofiţele. gorunul auriu. viorelele sau stânjenelul de stâncă. echinide. Ferigă din rezervația Gura Văii 3. în cadrul căreia depozitele de calcare şi argile marnoase conţin numeroase moluşte. brachiopode. briozoare. oraşul Drobeta Turnu Severin Rezervaţie aflată în extremitatea estică a Parcului Porţile de Fier. stejarul pufos. dominată de bivalve (ostreide). satul Gura Văii. gasteropode. în care se găsesc specii rare protejate. Unul din cele mai cunoscute şi interesante puncte fosilifere din România. mărarul Porţilor de Fier. comuna Iloviţa Reprezintă o rezervație naturală paleontologică. prezente la toate nivelurile de vegetaţie. ea ocupă o suprafaţă de 305 ha. Printre punctele cele mai reprezentative este Cariera Curchia de pe Pârâul Lespezi. întinsă pe o suprafaţă de 10 ha în bazinetul depresionar Bahna-Orşova. 1 Rezervaţia Locul fosilifer Bahna DN 6/E 70 Caransebeş-OrşovaDrobeta Turnu Serverin. bivalve. corali şi gasteropode. Golful Bahna 2.

Calcarele din zona Sviniţa 3. având o suprafaţă de 350 ha. Lacul de acumulare Porțile de Fier I DN 57 Oraviţa-Orşova. mojdrean. Zona se individualizează prin expresivitatea deosebită a peisajului. este situată în apropierea comunei Brezniţa Ocol ce protejează habitate de importanţă europeană dezvoltate pe calcare formaţiuni de tufărişuri submediteraneene (șibleac) cu cărpiniţă. Frumuseţea acestora este dată chiar de către specia protejată. Calcarele din zona Sirinia 2. Rezervaţia Cracul Crucii se află în dreptul barajului. 1. situată în dreptul barajului. mai sus de tunelul Rezervaţie mixtă. liliac sălbatic. pe platoul cunoscut sub denumirea de Crucea Sfântului Petru. Rezervația Dealul Varanic Rezervaţia Dealul Varanic DJ 607B. Rezervația Cracul Crucii 1. și anume mărarul Porţilor de Fier. rezervaţia botanică adăpostind pajişti de o rară valoare peisagistică. comuna Brezniţa Ocol Tot parte a imensului Parc Porţile de Fier. În zonă se mai pot vizita: 1.34 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș 1 Rezervaţia Cracul Crucii DN 6/E 70 Caransebeş-OrşovaDrobeta Turnu Serverin. deasupra tunelului Moşul şi se întinde până pe platoul denumit de localnici „Crucea Sfântu Petru” Moşul. Printre elementele faunistice protejate se numără ţestoasa lui Hermann și vipera cu corn. nord-vest de localitatea Drobeta Turnu Severin. oraşul Orşova 2 .

diversităţii adăposteşte 18 rezervaţii biologice. două din aceste puncte fosilifere au fost declarate arii protejate de importanță națională: Punctul fosilier Bahna și Punctul fosilier Şviniţa. Buschmann (plante fosile din jurasicul inferior). cel mai mare parc din România ocupă o suprafaţă de 115. parcul geologice. Berzeasca şi Moldova Nouă s-au format Centre de Informare ale parcului. Orşova. în Parcul Natural Porțile de Fier ar fi: Cozia (plante fosile jurasic inferioare).655 ha şi se află în sudvestul ţării de-a lungul Defileului Dunării de la Porţile de Fier până la Schela Cladovei. Bigăr. 1. dotate cu expoziţii. Severin.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 35 Parcul Natural Porţile de Fier 1 Un adevărat atlas geologic în aer liber. La Drobeta Tr. Cucuiova și Povalina (plante fosile din Carboniferul superior si Permian). ca şi vestigiilor ştiinţifice cu protecţie culturale. cu o serie de puncte de interes geologic şi paleontologic renumite la Datorită complexităţii nivel naţional. Bahna (nevertebrate și vertebrate rare miocene). Parcul Natural integrală. De altfel. Pietrele Albe. de intrat în circuitul de valori cultural-turistic al Europei. urmând ca în cadrul acestor structuri să se deruleze programe de ocrotire şi studiere a habitatelor din acest spaţiu carpato-dunărean. Prezentând în Porţile de Fier rămâne un cuprinsul său o întreagă patrimoniu ştiinţific şi peisagistic cu o largă reputaţie structură geologică a Carpaţilor de Sud creează o internaţională. material documentar. deosebite din punct Declarat în 1998. Baia Nouă. Eibenthal. diversitate extraordinară a Aceasta zonă deosebit de reliefului şi a peisajelor. Stenca. Căi de Acces º DN 57 Oraviţa-Orşova de vedere paleontologic. complexă se remarcă prin Câteva din siturile de interes frumuseţea peisajelor şi diversitatea biologică. MunteanaDumbrăvița (nevertebrate din jurasicul mediu și inferior). demnă științific. Parcul Natural Porțile de Fier .

36 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Sfinxul Bănăţean 1 Așa numitul Sfinx Bănățean sau Sfinxul de la Topleț se înalță maiestuos în sud-estul județului Caraș-Severin. Legendele leagă povestea Sfinxului de eroii Izvoarelor Cernei. o stâncă săpată cu greu de vânt și ploi. romanii Dierna. pe care grecii o denumeau Ternessos. pereți de stâncă și grohotișuri acoperite de vegetație formată din specii rare. Privit dintr-un anumit unghi. Spațiul liber din jurul simulacrului ne duce cu gândul la un amplasament ales cu grijă. de pe drumul european E 70 București-Timișoara. reprezintă o zonă naturală protejată de circa 0. înfățișând un cap impunător. misterios. de rocă sedimentară.5 ha. un cap de om cu un coif orientat cu fața spre vest. printre care se numără liliacul sălbatic. 1. Științific. comuna Topleţ Este declarat monument al naturii. iar populațiile autohtone Zernes. putând fi observat cu ușurință de la distanță. cu statutul de rezervație naturală. Căi de Acces º DN 6/E70 OrşovaCaransebeş. frasinul și lumânărica. Cu o înălțime de 16 m și o lățime de 8 m. Sfinxul pare o reprezentare antropomorfă. stânca părând să vegheze ca un adevărat păzitor. ce degajă forță și autoritate. Se spune că ar fi reprezentarea unei figuri dacice. Sfinxul pare creația naturii. Sfinxul Bănățean .

Timișoara .cHișineu criș .vladimireScu .Sânnicolau mare lipova .Clădirea Gării din Băile Herculane BÅILE HERCULANE văliug .Băile Herculane .

După 1718 închinat un adevărat cult începe istoria modernă a balnear sub semnul tutelar al Băilor Herculane. Romanii au cunoscut puterea tămăduitoare a izvoarelor termale de aici. tabule votive ridicate ca semne de mulţumire aduse zeilor pentru vindecare. în acea perioadă staţiunea constituind un important punct de atracţie pentru aristocraţia Romei antice. staţiunea Băile Herculane a cunoscut mai bine de 1.800 de ani de existenţă. Băile au fost reconstruite şi modernizate turistică din ţara noastră. Băile construite pe vremea lui Traian. statui. documentar încă din anii 153 sub denumirea Ad aquas Herculis sacras ad Mediam. în cadrul Imperiului austriac fiind Fiind şi cea mai veche staţiune lui Hercule. staţiunea a cunoscut de mai Impresionaţi de excepţionala multe ori gloria şi decăderea. căile de acces şi edificiile Herculane a fost atestată Aflată la adăpostul munţilor. băi. iar excavaţiile au scos la băile. putere tămăduitoare a apelor însă ceea ce nu s-a schimbat sacre de pe Valea Cernei. Aici au fost descoperite numeroase vestigii romane: apeducte.38 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Băile Herculane 1 De-a lungul timpului. . niciodată a fost peisajul de vis romanii sosiţi în Dacia le-au care o înconjoară. iveală mai multe statui reprezentându-l pe Hercule. pitoreasca aşezare de pe Valea Cernei de o frumuseţe aparte. monede.

Timișoara Aflat în întinsul Parcului Naţional Valea CerneiDomogled. între care: împăratul Iosif al II-lea. Stațiunea Băile Herculane 3. Băile Herculane are o poziţie privilegiată şi beneficiază de un climat mediteranean. fiind situat pe aceeaşi paralelă cu Nisa şi Veneţia. iar împărăteasa Elisabeta (Sissi) scrie un jurnal intim în care Băile Herculane sunt o prezență distinctă și încântătoare. 3 1. împăratul Francisc I și împărăteasa Carolina.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 39 2 din staţiune. Cele mai multe dintre acestea sunt construite în stil baroc. Statuia lui Hercules. Clădire în stil baroc din centrul vechi . În 1852 împăratul Austriei considera Băile Herculane ca fiind „cea mai frumoasă stațiune de pe continent”. Stațiunea este vizitată de-a lungul timpului de mari personalități. după tipicul austriac. împăratul Franz Josef și împărăteasa Elisabeta. turnată în bronz în anul 1847 2. Căi de Acces º DN 6/E 70 Drobeta Turnu Severin .

Tîrgu-Jiu. oferind iubitorilor de precum Cheile Țâșnei. Poiana Având administrație proprie din 2003. peșteri până la confluența cu Râul termale unice în țară. trasee cu Banat. goluri canyoningul. rarități de floră ce permit camparea turiștilor Godeanu și Munții Cernei pe versantul drept și peste Munții și faună. Parcul Național Domogled-Valea Cernei a fost înființat în 1990. permit practicarea unor bătrâne păduri de fag. Timișoara. Caransebeș. în sudvestul României. există și locuri Belareca. de la obârșie raftingul pe Râul Cerna. dreapta pe nenumărate direcții. Gorj și Mehedinți). chei și râului Cerna.40 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Parcul Național Domogled 1 º DN 6/E70 OrşovaAccesul în parc este posibil din Caransebeş. pe timpul iernii. experiențe inedite. Marea diversitate de peisaje din interiorul lui care încântă Parcul dispune de 32 de trasee vizitatorul cuprinde: abrupturi turistice prevăzute cu marcaje calcaroase cu pin negru de și săgeți indicatoare. Parcul se întinde peste bazinul alpine cu jnepeniș. Petroșani sau Lupeni. pe 61. prăpăstii calcaroase. sporturi extreme precum canioane cu pâraie cu debit alpinismul. Baia de Aramă. lacuri de iar pe timpul verii inclusiv acumulare montane. izvoare De asemenea. Vâlcanului și Mehedinți pe versantul stâng. precum DN 67D Drobeta Turnu Severin. natură și nu numai. puternic fluctuant. și se întinde pe suprafața a 3 județe (CarașSeverin. Orșova. vârfuri calcaroase cu grade de dificultate diferite ce vegetație submediteraneană. cățărarea. peste Munții termominerale.211 ha. Căi de Acces .

iar gloria de necontestat este reprezentată de fauna de fluturi.80 ha și este caracterizată prin prezența unui relief diversificat. câteva specii de insecte răspândite în Balcani. Alunul florei și faunei de o deosebită turcesc. apa izvoarelor. dar în care este permisă vatra pentru foc. De asemenea. stânjenel și multe altele. Cerna-Sat-Rezervaţia Cheile Corcoaiei.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 41 specie de scoruș unică în România. pereți calcaroși. bătute de vânt. fagul 1. istoria și cultura locurilor fac din acest parc un deosebit punct de atracție pentru oricine. Rezervația Coronini – Bedina este o arie protejată de interes național. situată pe teritoriul administrativ al orașului Băile Herculane și al comunei Mehadia. pe grohotișuri. brun. mistrețul. lăcrămioara bogată în elemente endemice sunt doar câteva exemplare rare. Dintre animale și cuprinde asociații variate. specii de garofiță. vipere. varietate. Parcul Național Domogled oriental. Rezervația naturală de tip mixt are o suprafață de 3. vișinul turcesc. aici putându-se regăsi nevertebrate terestre (scorpioni. brândușă. umezite de șerpi. șerparul și poienile puternic însorite și reptile. coleoptere). Printre plantele remarcabile se numără: pinul bănățean. abrupturi stâncoase și peșteri. Tradițiile locale. vidra. precum salamandre. arbuști precum cărpinița. Flora este una garofița pitică. liliacul sălbatic. întâlnite aici.864. Printre elementele arboricole ale zonei se remarcă prezența pădurilor de foioase și conifer precum și arbuști. avene. o 2. unele cu răspândire ale minunățiilor naturii balcanică. Nici speciile de animale nu se lasă mai prejos. în pajiștile și corbul comun. neamenajate. cu nenumărate cascade. zone de chei. Valea Cernei 2 Bechet. păsări se pot întâlni aici ursul printre stâncăriile calcaroase. alunul turcesc. Rezervația naturală Domogled reprezintă totodată și un sanctuar al . râsul. cu multe specii încântătoare. peisajul caracteristic extrem de variat.

Accesul în peșteră este permis și nu necesită echipament special de protecție. în interiorul ei se face remarcată prezența unor specii de Sophrochaeta și miriapode. 1 Explorată și studiată pentru prima dată în 1962. urcând spre vârful Arjana.42 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Rezervația Iauna . pe teritoriul localităților Cornereva şi Mehadia. 2 1. Rezervația Belareca se află la cumpăna cu Bazinul Cernei și este o rezervație forestieră de 1. ci numai mijloace de iluminare. cu punct de acces prin satul Bogaltin. coloane masive și coralite. pe întinse suprafețe ale pereților și ale planșeului. Acoperită cu coralite. stalactite și stalagmite. din categoria peșterilor termale și se numără printre raritățile țării prin depunerile de crustă și speleoteme din gips. De asemenea. Peștera Ion Bârzoni face parte din același parc național. geografică și botanică. lipsită de curenți de aer. este o peșteră caldă. prin care se ajunge într-o rețea de culoare fosile de 400 m lungime.665 ha.Craiova este situată pe dreapta Cernei. cu o deschidere mică orientată spre sud-vest. Rezervația Belareca . între afluenții Iauna și Craiova.545 ha. Peștera Ion Bârzoni 2. cu o suprafață de 1. Este de tip mixt. ceea ce o face deosebită și diferită de celelalte peșteri este împodobirea cu valuri.

cetatea a fost folosită ca bastion în lupta cu Imperiul Otoman. Pe acest fond petrografic. realizând o decopertare naturală. Însă. în unele locuri înălțimea atingând 3-4 m. Pe vremea lui Iancu de Hunedoara. comuna Mehadia prezentat interes pentru arheologi. singurele rămase dintre ruinele Cetății feudale Mehadia. astfel că nu există forme de vegetație sau de faună specifice acestei arii protejate. după anul 2000. Căi de Acces º DN 6/E70 Orşova-Caransebeş. rezervația s-a constituit și a funcționat ca bazin de acumulare. Ruinele cetății medievale Mehadia Castrul și așezarea civilă. s-a decis să i se dea foc. de forma unui patrulater. însă datorită menținerii dificile a controlului asupra acesteia. singurele rămase în urma săpăturilor fiind anumite monumente ca statuia zeiței Hecate Triformis păstrată la Muzeul Banatului din Timișoara. Ruinele cetății medievale Mehadia 2 .Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 43 Râpa Neagră și ruinele cetății medievale Mehadia 1 Râpa Neagră Aparținând depresiunii intramontane Caransebeș Mehadia. cercetările asupra castrului și vicus-ului militar de la Mehadia au fost reluate. realizate Căi de Acces de către un colectiv al º DN 6/E70 Orşova-Caranse. comuna Mehadia cetatea romană nu a mai 1. Rezervația Râpa Neagră 2. apa meteorică a îndepărtat rocile moi și a scos în relief straturile formate din roci dure. Primele săpături arheologice în castrul Mehadia au avut loc între anii 1942-1943. iar în 1778 devenise ocupație otomană. beş. Conturul castrului încă se distinge pe suprafața terenului.Universității din Cluj împreună cu alți cercetători. După 1948. Roca se găsește la suprafață pe tot perimetrul ariei.

2 1. în faţa internatului liceului "Traian Doda". de către sculptorul Horvay. Bustul Arhimandritului Dr. statuia se situează în centrul orașului Caransebeș. ce multumește divinității pentru puterea necesară de a învinge în război. Statuia Generalului Ioan Dragalina. situat în parcul de lângă Biserica Romano-Catolică 1 Construită din marmură albă de Ruschița. Piaţa Sfântul Gheorghe 4. Statuia Generalului Traian Doda. municipiul Caransebeș În Caransebeș se mai poate vizita: 1. Monumentul Eroilor din Revoluția din Decembrie 1989. situată în centrul Parcului Dragalina 2. în fața internatului liceului „Traian Doda". aceasta reprezintă un tânăr îngenuncheat sprijinit în sabie. Statuia Generalului Ioan Drăgălina .44 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Statuia Pro Patria Căi de Acces º Situată în centrul oraşului. situată în centrul municipiului 3. Iosif Olariu. Ridicată în memoria elevilor români căzuți pe câmpul de luptă în decursul primului război mondial și dezvelită în 1918. Monumentul Luptătorilor Împotriva Comunismului 5. Statuia Pro Patria 2. Statuia este deosebit de expresivă. sculptorul reușind cu multă măiestrie să înfățișeze eterna luptă și victorie a binelui asupra răului.

Clădirea este în formă de litera L. iar la etaj se află Colecţia Muzeală a Protopopiatului Ortodox Lugoj. Aici va activa mulţi ani şi renumitul Coriolan Brediceanu. DN 6/E70 Drobeta Turnu Severin-CaransebeşTimişoara lipsesc obiectele de artă autentică (icoane pe lemn sau sticlă. ea adăposteşte sediile parohiei şi protopopiatului. Panoul nu este foarte vizibil. din iunie 1848. Căi de Acces º Str. Hanul Poștei . municipiul Lugoj. la intrare. unde se schimbau caii şi un han pentru călători. manufacturi). În sala mare a acestui monument istoric s-a ţinut şedinţa de pregătire a Marii Adunări de pe Câmpul Libertăţii din Lugoj. 7. În prezent. se află un panou turistic. În partea nordică a clădirii. Hanul Poștei este un monument istoric și a fost așezat pe o fundație care datează de la finalul secolului al XVI-lea. cu pivnițe boltite la parter și etaj. ouă încondeiate.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 45 Hanul Poștei Lugoj 1 Construit în anul 1726. În veacul al XVIII-lea. ţinând cont că frontul stradal al clădirii se află pe latura nord-estică. iar spre curte prezintă o galerie pe arcade masive de zidărie. 1. 20 Decembrie 1989 nr. familia Făgăraş donează clădirea parohiei ortodoxe. În 1975 clădirea a fost restaurată integral. Din păcate. Breslele meseriaşilor români au ținut tot în această sală întrunirile lor periodice. La parterul hanului se află un magazin de obiecte bisericești. Aici funcţionaseră pe vremuri un serviciu de poştalioane.

5 m. iar înălțimea municipiul Lugoj până la bolțile cupolei (deci fără turnuri) este de 15. 13 3. Biserica a fost sfinţită în anul 1766 de către episcopul Ioan Gerogevici. Teatrul vechi. Biserica ortodoxă Adormirea Măicii Domnului Ușile sunt adevărate portaluri. nr. Traian Grozăvescu. Str. învelit în piului Lugoj susține anual foi de aramă de 5 mm. Str. 1. 1 În Lugoj se mai pot vizita: 1. lăcașul adăpostește cinci clopote. nr. al cărui portret se află pictat pe peretele iconostasului în Sfântul Altar. Bănățeanu I. Cunoscută și sub denumirea populară de „Biserica cu două turnuri”. 19 4. ctitorie a obercneazului Gavril Gurean (portretul lui se află pictat pe peretele estic al naosului). Victor Vlad Delamarina şi Traian Grozãvescu Lugoj. Bucegi nr.. Bulbul tradiționalul Concert de Paști. iar în cel drept cele două clopote mari. deosebită al bisericii. 2.8 m. În turnul stâng se găsesc trei clopote.46 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului Biserica a fost construită între anii 1759-1766.7 m. Înălțimea turnurilor este de 57 În spațiul cu o acustică de m. Str. Str. renumitul cor „Ion Vidu” al Acoperișul bisericii este în Casei de Cultură a Municiformă de semicerc. V. Ion Vidu şi Ion Drăgălina. Monumentele funerare ale lui Coriolan Brediceanu. Valeriu Branişte. Statuile lui Coriolan Brediceanu. Este una din cele mai impunătoare construcții în stil baroc din Banat. Căi de Acces Are o lungime de 42 de m. 2. lățime de 21. turlelor este în stil neobaroc. Brediceanu 2. Casa scriitorului Ion Popovici Bănăţeanul. Făgetului în cimitirul ortodox (cripta capelei) 5. Str. o º Piaţa Victoriei nr. P. Delamarina V. Casa poetului Victor Vlad Delamarina. 2 2 . Turnul bisericii Adormirea Maicii Domnului având o înălțime de 3. Pardoseala este pavată cu plăci de kelheim.

Biblie (1688). Cimitirul din jurul bisericii este cel mai vechi din Lugoj. lemn. apărând în documente încă din anul 1791. vase de argint. În anul 1837 se decide ca biserica să rămână în proprietatea locuitorilor de religie greco-ortodoxă. De asemenea. Apostol (1743). biserica deținea podoabe liturgice.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 47 Turnul Bisericii „Sfântul Nicolae” Căi de Acces º Piaţa Victoriei. Turnul clopotniță în stil baroc datează din anul 1726. fier sau aurite. 1 Turnul este cel mai vechi monument ortodox din Lugoj. păstrându-se doar turnul-clopotniță. lugojenii hotărăsc construirea unei catedrale în centrul istoric al orașului. Biserica Sfântul Nicolae este demolată în anul 1879. soția banului Nicolae Perian. Astfel. Biserica „Sfântul Nicolae”. turnul-clopotniță . Pravilă 1. Noul Testament (1648). În dotarea bisericii existau la acel moment 14 cărți din care doar 9 sunt amintite în inventar: Evanghelie (1746). edificat în 1402 de Cătălina. administratorul districtelor Lugoj. când vechea biserică a fost reclădită de Ioan Ratz de Mehadia. Octoih (1774). Acesta avea numeroase cavouri subterane și o gropniță sub biserică. Documente din secolul XVII atestă importanţa slujitorilor altarului pentru Biserica Sfântul Nicolae. Caransebeș și Mehadia. Liturghier (1767). Cărțile atestau faptul că slujbele se țineau deja în limbă română. între anii 1843-1854. amintind de protoprezbiterul Lugojului în anul 1717 și de protopopii Spasoe în 1751 și Petru Popovici în anul 1778. precum și 2 clopote. municipiul Lugoj (1652). cruci învelite în metal.

atât în Ungaria. în scurt timp. oraşul Buziaş prescriu în gastrite cronice cu hipoaciditate. afecţiuni ale aparatului urinar. Buziaşul fiind un loc căutat pentru izvoarele sale tămăduitoare. Apele înființându-se staţiunea minerale din Buziaş sunt balneară.). magneziu. bicarbonatate. fier. vânt cald şi uscat primăvara. 1. cât şi în cura externă. calcice. la o altitudine de 108 m. Staţiunea Buziaş este aşezată într-o regiune de tranziţie între zona de deal şi câmpie piemontană. localitatea Buziaş fiind atestată documentar în anul 1369. Apele minerale de la Buziaş au fost folosite de către daco-romani. Buziaşul este declarat localitate balneară. sodice. pe cursul inferior al Pârâului Valea Salciei. ficatului. În 1819. Până la sfârşitul secolului XIX.48 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Stațiunea balneoclimaterică Buziaș Staţiunea este situată în judeţul Timiş. Unul dintre cei mai importanţi factori terapeutici naturali ai staţiunii Buziaş îl reprezintă varietatea de ape minerale utilizate pentru cura externă ape carbogazoase. totodată calciu. balnear organizat. boli de Descoperirea zăcământului nervi etc. Terapia balneară a hidromineral (apa minerală şi fost fundamentată de medici dioxidul de carbon) s-a produs încă din anii 1838. clorurate. clima caracterizându-se printr-un regim climatic temperat. cu un grad de mineralizare de pâna la 6. stomacului. tratamentul consta în cură internă. 1 Staţiunea Buziaş are o climă cu influenţă sub-mediteraneană. Acestora li se adaugă mofeta şi bioclimatul sedativ. ale căilor respiratorii. ale colonului. colecistopatii. specifică climatului Câmpiei de Vest.6 g/l. minerale a devenit cunoscută În cura internă apele se Căi de Acces º DJ 592 Lugoj. în Depresiunea Buziaşului. bicarbonaţi. folosite astăzi atât în cura Valoarea terapeutică a apelor internă. magneziene.Buziaş. Izvorul Moș Bizieș . între anii 1796 – 1805 având un rol deosebit de important Izvoarele din staţiune sunt în evoluţia aşezării întrucât în slab concentrate şi conţin o 1811 s-a deschis primul sezon cantitate variabilă de bioxid de carbon. consumul apei minerale fiind de bază (se tratau anemii. cât şi în ţările vecine. pielocistite calculoase sau necalculoase. hipotone. boli ginecologice.

ca membru al Frontului Național din Paris. Ultima parte a expoziției oglindește momentul întoarcerii sale pe pământul patriei. 1 Imagini originale ilustrează succesul zborului efectuat pe câmpul de la Montesson în 18 martie 1906. În expoziție se află copii ale unui număr de peste 20 de brevete de inventator obținute în țară sau în Franța. pe care a iubit-o foarte mult și unde s-a stins din viață. Belgia. important pentru istoria aviației. Muzeul Traian Vuia 2. SUA. sediul ziarului .. reliefând lupta sa antihabsburgică din anii Primului Război Mondial. cu sisteme proprii de decolare. 1.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 49 Expoziția Memorială „Traian Vuia” Expoziția a fost inaugurată pe 8 octombrie 1972 pe meleagurile unde s-a născut și a copilărit pionierul aviației mondiale. Un capitol al expoziției prezintă activitatea publicistică din care răzbat ecourile luptei pentru drepturi ale românilor bănățeni. Anglia. propulsie și tren de aterizare. Tot aici este prezentă și o bogată corespondență a savantului cu diferite Căi de Acces º DN 68A/E673 Lugoj-Făget. Expoziția marchează profundul patriotism al inventatorului. Unele exponate atestă faptul că el a fost un militant în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Este prezentat momentul revoluționar al acestui prim zbor cu mijloacele proprii de bord. Este scoasă în evidență activitatea lui Traian Vuia ca membru al Comitetului Național al Românilor de la Paris.La Roumanie Libre” aflându-se în locuința sa. Macheta aeroplanului „Vuia 1” 2 . Germania. inventatorul primelor aparate de zbor. comuna Traian Vuia personalități.

50 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Parcul dendrologic Bazoș Parcul dendrologic Bazoş cu statut de unicat în România a fost realizat prin efortul contelui Ludovic Ambrozy. o seră și o pepinieră pentru specii exotice. Poieniță în parcul dendrologic Bazoș . magnoliul. sat Bazoşu-Nou. dreapta pe DJ arie protejată pentru ocrotirea roșu. ambasador al Imperiului AustroUngar în Statele Unite ale Americii. 1 Căi de Acces º DN 6/E70 CaransebeşTimişoara. printre care: nucul DN 6/E70 Caransebeşroșu. Între 1909 şi 1914 acesta a amenajat şi a populat pădurea aparţinând moşiei familiei cu zeci de specii botanice provenind de pe continentul nord american. Locul fosilier Radămănești. comuna Remetea Mare Asociaţia Internaţională a Grădinilor Botanice. genofondului. Reprezintă una dintre atracţiile turistice ale judeţului Timiş. Are cea mai completă colecţie ecofondului şi pentru păstrarea echilibrului ecologic de stejari americani şi carya în judeţul Timiş. paltinul Parcul Bazoș a fost declarat Timişoara. Parcul cuprinde rezervația propriu-zisă și zona din jurul rezervației. paltinul argintiu. 1. America. Face parte din din ţară. stânga pe DJ 609F. În Parcul American întâlnim În zonă se mai poate vizita: plante exotice originare din 1. 609C. în special de la arboretumul Universităţii Harvard. comuna Bara biodiversităţii. Aici se găsesc peste 400 de specii de arbuști exotici care provin de pe 5 continente. unde se află: Parcul Mare. Parcul American.

Catedrala Mitropolitană TIMIÕOARA văliug .Timișoara .vladimireScu .Sânnicolau mare lipova .cHișineu criș .Băile Herculane .

fiind sub control direct al sultanului și având un statut special. În timpul anarhiei feudale Timișoara devine capitala Ungariei.000 de oameni aflată sub comanda lui Ahmed–Pașa atacă și cucerește cetatea. Astfel. Aceasta cunoaște un impuls deosebit în timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou. Minunatul oraș de pe Bega a fost ridicat pe ruinele fostei fortărețe romane Zambara de către avari. după ce în 1552 armata otomană de 160. Timișoara se va afla sub dominație otomană pentru Căi de Acces º DN 69/E 671 Arad – Timişoara º DN6: Lugoj – Timişoara – Cenad º DN 59A: Timişoara – Jimbolia º DN 59/E 70: Timişoara Deta . undeva pe la jumătatea anilor 500 e. ca cel al orașelor Belgrad sau Buda. În cele din urmă. Timișoara încântă prin istoria ei plină de evenimente care au marcat semnificativ dezvoltarea ei ulterioară. . patrimoniul său numărând aproximativ 14. Timişoara este oraşul cu cea mai mare moștenire arhitecturală din România.Moraviţa aproape 200 de ani.500 de monumente istorice. Apoi. cetatea va rămâne în posesia Corvineștilor până în 1490. Iancu de Hunedoara transformă orașul într-o tabără militară permanentă și în domiciliu pentru el și familia sa.52 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Timișoara 1 Cunoscută şi sub denumirea de „Mica Vienă”. apelative care subliniază farmecul său aparte. care în urma vizitei sale din 1307 a ordonat construirea unui palat regal aici. „Orașul parcurilor” sau „Orașul trandafirilor”.n.

în 1771 apare primul ziar de pe teritoriul actual al României. român. Este un oraș pionier în mai multe domenii. fiind palatele din Piața maghiar și german. sunt viu colorate și foarte bogat ornate. Secession și eclectic. în 1718 aici este atestată prima fabrică de bere de pe teritoriul României. cât și internaţional. în 1728 încep construcțiile la canalizarea Begăi. mărturie în acest sens trei teatre de stat. rând. în 1854 Timișoara se bucură de primul serviciu telegrafic din România. cu primul meci de evidente. cel predominant. Iosefin sau Freidorf se păstrează trăsăturile tipice ale satelor tradiționale de șvabi bănățeni: case mari cu front stradal. în primul Europa continentală. Muzeul Banatului . Baia Publică Neptun sau Casa Brück din Piața Unirii. unde Tododată. Eugeniu de Savoia cucerește cetatea în 1716. există cartiere care Timișoara este extrem de păstrează intactă amprenta atractivă. Timișoara se poate influențele comunităților lăuda cu prima stradă etnice sunt mai mult decât asfaltată. în 1884 străzile Timișoarei sunt primele iluminate electric din acest lucru este. maghiară și sârbă. cu primele arhitecturală variază de la proiecții cinematografice din stilul baroc. atât pe plan național. Piața Unirii 2. Din punct de vedere turistic. 1. Astfel. patrimoniul cultural ce se caracterizează prin multiculturalitate. devenind oraș al Imperiului Habsburgic. în 1760 este primul oraș din monarhie cu străzile iluminate cu lămpi. frumos ornate și cu spații verzi în fața caselor. Clădirile nu depășesc două etaje. În cartiere precum Mehala. de influența germană. administrația românească. cel mai vechi canal navigabil de pe teritoriul României. De altfel. România. Victoriei. dar și primul ziar german din sud-estul Europei. pentru prima oară în istoria cetății. iar în 1881 Timișoara este primul oraș cu rețea telefonică. dar și cu faptul că este primul oraș european cu la Art Nouveau. În 1919 în Timișoara se instaurează.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 53 După mai multe tentative. Ceea ce confirmă 2 diversității etniilor și meșteșugarilor care le-au construit. Astfel. peisagistica fotbal european.

Elementele renascentiste au rămas vizibile doar pe lateralele clădirii. printr-un decret regal. fiind un edificiu de mare importanţă culturală şi socială. a fost înființată în anul 1946 Opera Română din Timișoara. Teatrul German de Monumentul arhitectural a Stat şi Teatrul Maghiar de trecut prin două mari incendii. Opera de Stat şi-a recăpătat faima şi revigorarea din punct de vedere cultural.54 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Palatul Culturii din Timişoara 1 Situat în centrul municipiului Timişoara. ca o recunoaștere a valorii artistice dobândite în peste șase decenii de activitate. către sfârşitul secolului al XIXlea şi în perioada interbelică. în interiorul Palatului Culturii îşi desfăşoară activitatea patru mari instituţii culturale ale Timişoarei: Opera Naţională Română. pentru ca din 2004 să i se confere titulatura de „Națională”. S-a păstrat integral forma originală a acestuia. În prezent. Dacă genul liric era îndrăgit de fiind renovat de fiecare dată. Din nefericire. secolul al XVIII-lea. locuitorii timişoreni încă din De o frumuseţe arhitecturală deosebită. dar i s-au adăugat elemente de stil neobizantin. Însă odată cu constituirea României Mari au fost aduşi la Timişoara artişti renumiţi ai vremii şi au fost puse în scenă opere cunoscute. clădirea Palatului culturii a fost proiectată în anul 1871 de arhitecţii vienezi Helmer şi Fellner. În cele din urmă. . care a folosit motive şi personaje inspirate din basmele poporului român în construcţia imaginilor redate. dar şi balete clasice. Astfel. din secolul al XIX-lea sălile de spectacol au devenit neîncăpătoare. specifice acelor perioade. Stat. Frescele din sala de spectacole a palatului au fost realizate de pictorul Theodor Kiriakoff. pentru o perioadă de timp activitatea operei a rămas într-un con de umbră. în stil renascentist. Teatrul Naţional. palatul este unul dintre centrele de referinţă a timişorenilor. formulându-se astfel necesitatea înfiinţării unei Opere de Stat.

Teatrul şase scări. lungul timpului în nenumărate acţiuni socio-culturale După discuţiile din cadrul dedicate timişorenilor. „Franz Joseph” din Timişoara. o scenă foarte mare. în preajma 1953. artificială. fiind astfel amenajată la numai un an sala de teatru. Teatrul jucat de către celebra actriţă Maghiar a fost înfiinţat în Lilly Bulandra. Până în 1959 principala preocupare a teatrului a fost completarea colectivului cu tinere talente. Mărăşeşti şi str. înfiinţat în 1952. Teatrul Naţional are o istorie plină de evenimente. iar în 1874 s-a înfiinţat o societate pe acţiuni în scopul construirii unui teatru în adevăratul sens al cuvântului – pentru folosinţa exclusivă în acest scop. dispune de loje. grupului de pe lângă Sfatul Căi de Acces º Cu intrare de pe str. Primul spectacol s-a ţinut în mai 1953. German funcţionează încă din balcon. Alba Iulia. fiind implicat de-a Crăciunului din 1945. Teatrul s-a deschis în anul 1761 şi de-a lungul istoriei sale a suferit de pe urma a mai multe incendii sau avarii în perioade de restrişte. debutul având loc cu piesa „Masenca” de Afinogenov. vestibule din marmura 1953. beneficiază de acces pe cele În formula actuală. ce au jucat piese din dramaturgia autohtonă şi universală. La Consiliului Orăşenesc din 1757.constituită din membrii ţării unui Teatru German. început. Marcarea redeschiderii acestuia s-a făcut Mijloc de exprimare a culturii odată cu spectacolul regizat şi minorităţii maghiare. când s-a amintit de el în cadrul Consiliului Comunal German. municipiul Timişoara Popular. Palatul Culturii . În 1832 a fost adăugată o aripă clădirii principale. spectacol ce s-a repetat de 95 de ori. Piata Operei și Palatul Culturii 2. teatrul a devenit Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely”. în fosta clădire a magistraturii sârbeşti. 1.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 55 2 Datând încă din 1753. trupa teatrului era s-a formulat necesitatea înfiin. În septembrie 1875 a Teatrul dispune de 982 de fost înfiinţat Teatrul german locuri. În anul 1990.

Cu o impresionantă istorie. În perioada ocupaţiei otomane (1552-1716) a fost reşedinţă a comandanţilor militari ai Paşalâcului de Timişoara. sub care este inscripţionat. 1 Maiestuoasa clădire a fost primul castel al huniazilor. iar turnul este de formă rectangulară. În timpul recuceririi Banatului de către armata imperială. Castelul Huniazilor rămâne cea mai veche clădire a Timişoarei. Partea superioară a faţadei este crenelată.56 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Castelul Huniazilor (Castelul Huniade) Căi de Acces º Piaţa Iancu Huniade nr. castelul a fost distrus în anul 1849 în timpul asedierii Timişoarei de către revoluţionarii maghiari. fiind construit între 1443-1447 de către Iancu de Hunedoara. Edificiul s-a dezvoltat în jurul unei curţi patrulatere cu turnuri de colţ. iar după renovare a 1. de o deosebită valoare. în mai multe limbi. care în 1884. Din nefericire. următorul text: „Timişoara a fost primul oraş al Europei. peste urmele unui vechi castel din secolul XV. municipiul Timişoara devenit cazarmă de artilerie şi depozit militar. Întreaga construcţie cu aspect de cetate este flancată la intrare de doi pilaştri masivi în a căror parte superioară se găseşte câte o colecţie de arme specifice Evului Mediu. În faţa acestuia se găsesc două felinare. castelul a fost deteriorat. Castelul Huniazilor . adăpostind în prezent Muzeul Banatului. a introdus iluminatul public electric”. 1.

de Arheologie. a fost transferat într-o clădire mult mai cuprinzătoare: Castelul Huniazilor. În 1893. bazele Muzeului Banatului s-au pus în 1872. oferă vizitatorilor posibilitatea lărgirii orizontului de cunoaștere a realității. precum și Laboratorul Zonal de RestaurareConservare. a fost constituit în 1923 şi s-a bucurat. de atenţia şi sprijinul Casei Regale. ce au continuat și în deceniile Căi de Acces º Piaţa Huniade nr. De asemenea. Muzeul Banatului 2. Muzeul Militar . un cadru organizat de cercetare și publicare a descoperirilor oamenilor de știință. Un reper bine definit de cultură în Timișoara. secția de istorie a avut de câștigat datorită declanșării unor săpături arheologice. de cercetare și Cunoscut şi sub denumirea de Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand”. 2 1. de Științele Naturii. 1 Căi de Acces º Piaţa Libertăţii nr. derulând chiar și numeroase proiecte cu parteneri din Europa Centrală. descoperiri arheologice întâmplătoare și câteva achiziții. Muzeul a câștigat și o medalie de bronz precum și o diplomă de mulțumire în urma participării la expoziția universală de la Budapesta din 1896. în urma constituirii Societății de Istorie și Arheologie din Banat. perioadă în care patrimoniul muzeului a crescut cu rapiditate. dispune de cea mai bogată colecție de păsări și de fluturi din această parte a Europei. dar şi a altor personalităţi precum: Radu Rosetti. Deschiderea sa oficială a avut loc în 1877. 1 Muzeul Militar Muzeul Banatului Pornind de la o colecție provenită din donații. Secția de Etnografie fiind transferată în cadrul Muzeului Satului Timișoara.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 57 Muzee în municipiul Timişoara expozițională. găzduiește Sanctuarul Neolitic de la Parta. de-a lungul timpului. Muzeul cuprinde 4 secții: Secția de Istorie. iar la parter. 6 următoare. După 1948. Vasile Pârvan sau Nicolae Iorga. Desfășoară o bogată activitate de păstrare a patrimoniului cultural național. colecțiile îmbogățindu-se cu piese valoroase. un monument unic în Europa.

muzeul a trecute. După participarea la deschiderea Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj. muzeul funcţionează într-o clădire monument istoric. muzeul oferă în câteva ore de vizitare imagini culturale strânse laolaltă într-un spațiu expoziţional ce istoriseşte totul despre modul de viaţă bănăţean. Avram Imbroane nr. avem ocazia de a admira gospodării ţărăneşti. „Unirea Principatelor Române şi cele două războaie mondiale” şi „Sala armelor şi a ţinutelor militare”. Căi de Acces º Str. Istoria spune că încercarea de păstrare şi conservare a obiectelor cu caracter militar datează încă din perioada lui Alexandru Ioan Cuza. „Mihai Viteazul”. 2 Astfel. 2. 1 Muzeul Satului Bănăţean Oferind o imagine amplă despre lumea de odinioară a satului bănăţean. muzeul invită la o călătorie în spaţiu şi timp. machete ale unor monumente istorice. după care în 1893 s-a creat un muzeu al artileriei. construcţii autentice din lemn. iar în 1914 s-a înfiinţat secţiunea militară în cadrul Muzeului Naţional de Istorie. Muzeul Satului Bănățean . fiind organizat în şase săli: „Decebal”. acesta a cerut acordul de înfiinţare a unui mic muzeu sătesc. cuprinzând biserici de lemn. muzeul reprezintă istoria Banatului. Turistul are ocazia de a cunoaşte şi admira diferite modalităţi de realizare a acestor obiecte din diferite epoci.1 teren. case ţărăneşti. unde s-a dezvoltat Muzeul Etnografic în aer liber al Banatului.58 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Cu un bogat patrimoniu format din peste 2000 de obiecte muzeale. fost director al Muzeului Bănăţean între anii 1928-1940. precum şi numeroase materiale documentare. o mărturie a civilizaţiei populare tradiţionale a românilor. În prezent. documente de epocă. precum şi a minorităţilor naţionale din aceste locuri. ţinute militare. Patrimoniul muzeului cuprinde hărţi. făurite prin dibăcia ţăranului bănăţean de altădată. în urma insistențelor adevarată poartă spre viaţa celor ce i-au urmat lui Ioachim oamenilor din secolele Miloia la conducere. armament. fotografii. în curtea Castelului Huniade. Constând în 52 de monumente şi mai mult de 2300 de piese etnografice. Ideea înfiinţării unui astfel de muzeu îi aparţine lui Ioachim Miloia. primit actuala suprafaţă de 1. „Evul mediu timpuriu”. o În 1967. „Evul mediu”. piatră sau lut. obiecte folosite în desfăşurarea traiului zilnic. cruci de interes istoric şi artistic.

2A. magazii. care se regăsesc şi 400 de ferestre. Eugeniu de Savoya nr. Tribunalul Timiş si al bucătării. edificiul a fost construit pe trei nivele. Căi de Acces º Piaţa Ţepeş nr. acestea fiind grupate în jurul a trei curţi interioare. clădirea are peste 300 întinde de-a lungul a trei străzi de încăperi dispuse în jurul şi multă vreme a fost cea mai celor trei curţi interioare. Impunându-se prin dimensiuni. la unele palate din Florenţa. 34 de camere pentru servitori. municipiul Timişoara denumită ulterior Casa Administraţiei Centrale. cu elemente de Palatul Dicasterial are peste Renaştere Toscană. în speţă florentină. singularitate și semnificație. Colecţia muzeală se regăseşte la etajul I al Vicariatului Ortodox Sârb. 4. precum icoanele pe lemn şi pânză de la biserici şi mănăstiri ortodoxe cu portretele episcopilor ortodocşi sârbi. 2. municipiul Timişoara 1. spună despre această clădire că „are câte o fereastră pentru se încadrează în stilul fiecare zi din an”. pe Sârb locul unei foste cazarme Aflată în incinta Palatului Episcopal.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 59 1 2 Colecţia muzeală a Palatul Dicasterial Vicariatului Ortodox Ridicat între 1855-1860. Episcopia Romano-Catolică 2. În 1906. Palatul Dicasterial . obiecte din argint. toate prezentate în cele şase săli de expoziţie. Palatul Dicasterial adăposteşte în prezent sediul Judecătoriei Timişoara. aşezate în ordine cronologică. 27 de Curţii de Apel Timişoara. Colecţia de aici reuneşte obiecte de cult. Construcţia monumentală se Astăzi. Din Timişorenii obişnuiau să punct de vedere arhitectural. având la început 273 de birouri. în realitate romantic. dar şi cărţi vechi. mare construcţie din oraş. construit între 1745-1748. Str. 34 de Căi de Acces º Piaţa Unirii nr. 65 celare. purtând amprenta stilului baroc. clădirea palatului s-a extins pe încă două străzi şi s-a modernizat.

Piaţa Maria.16 Decembrie 1989 nr. vocal-simfonic. Eugene Ysaye. rădăcinile dintre partiturile celebre erau instituţiei sunt mult mai vechi. C. tiştii şi patrimoniul Asociaţiei coral. Sarasate. cântate în primă audiţie. Filarmonica Banatul Teatrul de Păpuşi a purtat Concertele susţinute au adus iniţial numele celebrului la Timişoara mari personalităţi personaj popular Pipăruş ale muzicii precum Pablo de Pătru. Pablo realizarea spectacolelor Casals. municipiul Timişoara . Teatrului de Stat din Timişoara. ce fusese devenind locul în care multe înfiinţată în 1920. Iniţial. Loga nr. Johannes În 1954 devine teatru de sine Brahms (ca pianist). instituția funcţiona sub forma unui mic 1. societatea a finanţat un cor bărbătesc şi o şcoală de pregătire muzicală. ce au înfiinţat „Societatea Filarmonică Timişoreană” . iar în 1950 corul. Înfiinţat în 1949 ca o secţie a vocal-simfonice de prestigiu. prestigiul acestei formaţii muzicale a crescut. Joseph Joachim. George Enescu. cameral. Henryk Wieniawski. 1 colaborând cu muzicile militare din oraş. 2. Teatrul de păpuși 2. această instituţie culturală are ca obiect de activitate şi An de an. pentru tineret şi copii. până la organizarea sau participarea la formarea propriilor Teatrul de păpuşi manifestări culturale specifice instrumentişti. „Amicii Muzicii”. iar repertoriul acestuia s-a îmbogăţit cu capodopere ale Deşi Filarmonica s-a constituit muzicii universale şi româneşti în 1947. Arthur Rubinstein.60 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Teatrul de păpuşi și Filarmonica Banatul Căi de Acces º Blvd. iniţial bărbătesc. 2 a devenit unul mixt. municipiul Timişoara grup de muzicieni şi iubitori de muzică. În afară de producerea şi prezentarea spectacolelor pentru tineri şi copii. Jan stătător. 6. având ca specific Kubelik. perioadă în care s-au interpretat lucrări de mică sau mare anvergură. D. Titulatura de „Teatrul pentru copii şi tineret Merlin” o primeşte în 17 aprilie 2000. Astfel că în 1821. Filarmonica Banatul Căi de Acces º Blvd. preluând instrumendin toate genurile: simfonic.

Domul romano-catolic cărămizi şi decoraţii de piatră 2. în fostul Palat al Vechii Prefecturi. prezent păstrându-se Domul mai este cunoscut şi înfăţişarea Casei Comitatului. sub denumirea de Catedrala care a activat în această Episcopiei Romano-Catolice clădire între anii 1779-1848. precum şi Johann Schopf (1772). Palatul Baroc sfârşitul anilor '70 edificiul prezintă semne notabile de Locaşul ce poartă hramul Unul dintre cele mai valoroase deteriorare. La decorarea interiorului au participat artişti celebri. în interior remarcându-se 2 uşile de stejar decorate cu grilaje din nichel. aceste elemente Una dintre cele mai reprezenarhitecturale au dispărut la tative construcţii baroce ale sfârşitul secolului al XIX-lea. pentru decorarea altarelor laterale. Fântâna de la parter confirmă faptul că odinioară aici se afla o mare curte nobiliară. Edificiul de o arhitectură cu totul specială care aminteşte de familiile nobiliare timişorene s-a format prin contopirea şi supraetajarea a două clădiri. construit în stil baroc între anii Palatul Baroc reprezintă fosta Banatului. Cu o lungime de 55 m şi o înălţime a navei de aproape 17 m. Emanuel Fischer von Erlach. sculptorul vienez Johann Joseph Rossler. sculptate de către Johan Muller. Domul rămâne una din cele mai importante şi valoroase construcţii existente în zona Banatului. devenit reşedinţa Construcţia este formată din guvernatorului regiunii 1. care a deschide Muzeul de Artă. printre care: Michael Angelo Unterberger (pictor şi director al Academiei Artelor Frumoase din Viena). municipiul Timişoara Banatului din fostul Imperiu Austro-Ungar. Palatul Baroc şi stuc. o orgă în stil Ludovic al XVI-lea şi pictura ce . pentru pictarea altarului principal (1754). renovarea. în oraşului şi ale regiunii Banat. Căi de Acces º Piața Unirii. 1 Domul romanocatolic Deşi construit în stil baroc vienez. devenind noul proprietar al clădirii. în care se găsesc icoane vechi. În 2008 aici se planurile arhitectului Joseph construită în anul 1754. fiind realizat după clădire guvernamentală. La din Timişoara. pentru executarea statuilor Sfântului Carol Boromeus. dar Muzeul „Sfântul Gheorghe” a fost monumente ale Timişoarei.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 61 Domul romano-catolic și Palatul Baroc îl reprezintă pe Sfântul Gheorghe. începe 1736-1774. Sfintei Theresia şi a perechii de heruvimi care domină ornamentaţia din partea centrală a altarului. cele 9 altare.

Gheorghe Dima nr. A fost declarat prima dată rezervaţie ştiinţifică în anul 1995.000 iniţiale. aici se mai găsesc doar 218 de specii din cele peste 1. flora Asiei (cu fost elaborate în 1966. criterii fitogeografice şi estetice. cu subsectoarele fitogeografice flora şi vegetaţia forestieră. flora Primele planuri ale parcului au mediteraneană. conţine o mare varietate de specii arboricole. flora Banatului şi flora Dobrogei. cunoscut şi sub denumirea de Grădina Botanică. 2 Parcul botanic Întins pe o suprafaţă de 9 ha. În perioada 19861990 în parc s-au plantat 1650 plantelor. 2 . sectorul plante medicinale şi sectorul flora de specii de plante după tropicală. din colecţii particulare sau schimburi internaţionale de seminţe. însă parcul deţine specii de colecţie.62 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Parcul Botanic 1 În interiorul parcului sunt cuprinse mai multe sectoare: cel ornamental în care se găseşte flora României. de subsectorul grădina către arhitectul Silvia japoneză). toată ţara. frumosul parc dendrologic. 5. municipiul Timişoara Astăzi. plante aduse din 1. sectorul sistematica Grumeza. ce nu se regăsesc în celelalte parcuri ale oraşului. flora Americii de Nord. Căi de Acces º Str.

1 Denumită popular şi „Coloana Ciumei”. Pe cele trei laturi se mai pot vedea sculpturi în relief. protectorul Banatului. care a fost şi iniţiatorul şi finanţatorul realizării monumentului. care au lovit Banatul secolului al XVIII-lea. de formă triunghiulară. reprezentând cele trei calamităţi . se regăsesc alte trei statui aşezate pe colţurile postamentului din piatră. Iisus Hristos şi porumbelul ce îl simbolizează pe Sfântul Duh. Cei Trei ţin o coroană deasupra capului Fecioarei Maria. reprezentându-i pe Sfinţii Rochus şi Sebastian. patronul dragostei. 1. monumentul din Piaţa Unirii a fost înălţat în memoria celor răpuşi de ciumă în perioada 1738-1739. având în vârf statui ce reprezintă Sfânta Treime: Dumnezeu Tatăl. municipiul Timişoara Sculptura realizată în acord perfect cu elementele arhitecturale ale Pieţei Unirii înfăţişează o coloană înaltă.războiul. Mai jos de acestea. dar şi pe Sfântul Carol Boromeus. prin consilierul Johann Anton Deschan von Hannsen. La bază sunt statuile Sfântului Ioan de Nepomuk. a regelui David şi a Sfintei Barbara. cu ajutorul administraţiei locale de la acea vreme. foametea şi ciuma. protectori împotriva bolilor grave.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 63 Statuia Sfintei Treimi Căi de Acces º Piaţa Unirii. Statuia Sfintei Treimi . înconjurată de nori. ocrotitoarea minerilor. statuia a fost ridicată la un an de la epidemie. Realizată în gresie la Viena în stil baroc.

poarta Bastionului prin care a fost prins acest cadru a fost modificată pentru a găzdui un magazin comercial. În 1924 aici a fost organizată Expoziţia de trandafiri la care a fost prezentat pentru prima dată Ulterior anilor 1990. Căi de Acces º Piaţa Libertăţii nr. fântâna îndulceşte un pic atmosfera încordată a traficului timişorean. 7. hărţi. poarta fiind folosită ca element decorativ. Cazinoul Militar . Fântâna punctelor cardinale Înconjurată de o fâşie verde de gazon. Pe apei şi cu imaginea jeturilor timpul verii. apa este aruncată care se ridică spre cer. deschiderea bolţii a fost micşorată. Edificiul este considerat astăzi monument istoric şi rămâne unul din cele mai importante obiective turistice ale Banatului. jucând un rol important în viaţa socială a acestora. armament şi ţinute militare. fotografii. documente de epocă. Fântâna punctelor cardinale vizual fantastic. la câţiva metri înălţime. În trecut găzduia balurile ofiţerilor în Sala mare de festivităţi. obţinându-se astfel un efect 1. iar cărămida veche acoperită cu tencuială. Din 1996. Astăzi acest magazin nu mai există.64 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș 1 trandafirul negru şi albastru. Astfel. găzduieşte Muzeul şi Cercul Militar. municipiul Timişoara 2 Cazinoul Militar Una din cele mai importante construcţii militare ale Timişoarei din secolul XVIII a fost finalizată în 1775 şi extinsă de-a lungul timpului cu încă un nivel şi o terasă. oferind Fântâna punctelor cardinale posibilitatea trecătorilor să se este un important punct de delecteze cu sunetul plăcut al reper timişorean şi o deosebită atracţie turistică. Muzeul Militar este amenajat în şase săli în care sunt expuse peste 2000 de obiecte: machete ale unor monumente istorice. 2. demne de vizitat.

Take Ionescu. 1. cer autorităţilor o primărie a lor.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 65 Primăria Veche și Bastionul Cetății Bastionul Cetății Bastionul Maria Therezia a fost construit între anii 1730-1735 și este cea mai mare bucată de zid păstrată din vechea Cetate a Timișoarei. după ce coloniştii germani care au obţinut dreptul exclusiv de a locui în cetate. str. precum și Secția de Etnografie a Muzeului Satului. dar găzduiește și două expoziții permanente ale Muzeului Banatului. Str. Căi de Acces º Piaţa Libertăţii nr. Bastionul Cetății 2 . Blvd. 1 Primăria Veche Reper deosebit de important în itinerariul arhitectural al oraşului. fapt pentru care în dreapta intrării se află o inscripţie în limba arabă pe o tablă de marmură ce conţine următoarele: „Anul ridicării acestei băi. moment în care s-a schimbat şi emblema localităţii. clădirea Primăriei Vechi a fost construită între anii 1731-1734. 1. Timişoara devenind oraş liber regal. Clădirea a fost refăcută în 1872. Proclamaţia de la Timişoara. Hedşa 1053”. Primăria Veche 2.o pasiune de o viață". cea de Tehnologia Informației și Comunicațiilor și „Vioara . Astăzi este folosit ca pasaj. din timpul de groază sub Ibrahim Ehan. Vechea primărie a fost ridicată pe locul unei foste băi turceşti din 1716. faţada fiind redecorată în stil renascentist. Popa Şapcă. municipiul Timişoara Căi de Acces º Str. Vasile Goldiş. Primăria Veche se remarcă prin poarta monumentală deasupra căreia se află un balcon şi patru ferestre arcuite. municipiul Timişoara Structurată pe trei nivele (un parter înalt şi două etaje).

cât și pe cea interioară. aici se tiri precum Cozia sau Prislop. Catedrala Mitropolitană armonizarea lor a fost făcută Ortodoxă Română a Banatului . Catedrala cu hramul „Trei Ierarhi" se deosebeşte prin stilul arhitectural unic. Între anii 2003-2006. de dimensiuni impresionante.000 kg. care au precum „Noul Testament de la o greutate totală de 8. Stilul. pictura catedralei mitropolitane a fost restaurată redobândind astfel strălucirea originală. atât pe fața exterioară. Ferdinand nr. Pridvorul deschis al catedralei este susținut de șase coloane mari din marmură. Sculptura mobilierului este opera lui Traian Novac. care îmbină tradiția religioasă română cu cea bizantinămoldovenească.66 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Catedrala Mitropolitană Ortodoxă Română a Banatului Căi de Acces º Blvd. De asemenea. iar 1. scripte românești timpurii deosebit de puternice. Intrarea în pridvorul închis se face prin trei uși masive în două canaturi. municipiul Timişoara de compozitorul Sabin Drăgoi. frumos sculptate. Bălgrad" din 1648 sau „Cazania Acestea au fost confecționate lui Varlaam" din 1643. protectorul ortodocșilor români din În turnurile catedralei sunt Banat. află și moaștele Sfântului Iosif tipice secolului al XIV-lea. dintr-un material adus din insulele Sumatra și Borneo. Iconostasul catedralei impresionează printr-o sculptură realizată de Ștefan Gajo. 1. Aici pot fi văzute manuașezate șapte clopote mari. 1 Catedrala Mitropolitană a fost construită între anii 1936 și 1940 și este cel mai mare edificiu religios din Timișoara. cu bolte înstelate în interior. așezate pe câte un soclu pătrat. cel Nou de la Partoș. poate fi găsit la mănăs- Catedrala Mitropolitană adăpostește la subsol o bogată colecție de artă bisericească bănățeană veche și o valoroasă colecție de icoane. cu discuri lăcuite într-o multitudine de culori. cu firide sub streșini.

2 2. Vechea Catedrală Ortodoxă 4. mai exact din anul 1817.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 67 Casa Eugen de Savoya 1 Casa Prințului Eugeniu de Savoya datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Poarta Forforosa. Casa Prințului Eugeniu de Savoya Căi de Acces º Str. iar deasupra ușii este reprodusă imaginea Porții Forforosa. Pentru o perioadă de timp casa a avut rolul de aşezământ de rugăciune evreiască. 1. 24. Blvd Revoluţiei nr. Biserica Romano Catolică. Piaţa Romanilor nr. fiind ridicată pe locul vechilor șanțuri turcești. În anul 1716 trupele austriece conduse de Eugeniu de Savoya au trecut prin această poartă. fiind construită pe locul uneia dintre porțile Cetății Timișoara. fiind demolată în anul 1817. 17 . Palatul Administrativ. protejată de sticlă. alungându-i pe turci. Eugeniu de Savoya nr. Edificiul a fost construit în amintirea perioadei istorice glorioase în care turcii au fost învinși. municipiul Timişoara În Timișoara se mai pot vizita: 1. Fântâna cu „apă sacră” din Piaţa Unirii 3. Noua clădire are două etaje.

68

Văliug

Băile Herculane

Timișoara

Sânnicolau-Mare

Lipova

Vladimirescu

Chișineu-Criș

Biserica sârbească

1

Biserica, având hramul „Înălţarea Maicii Domnului”, înlocuieşte o biserică mai veche, care a fost amenajată în fosta moschee Seidi Ahmed, amplasată pe actuala stradă Gheorghe Lazăr, la mijlocul distanţei între intersecţiile cu Ansamblul arhitectural al străzile Ungureanu şi respectiv locaşului de cult a fost Mărăşeşti. Această primă executat în stil baroc, cu unele biserică a fost distrusă de un elemente clasiciste, integrate incendiu la 1737. la începutul secolului al XIX1. Interior Biserica Sârbească lea. Faţada principală, 2. Biserica Sârbească

Între anii 1744-1748 se construieşte Biserica Episcopală Ortodoxă, pe amplasamentul vechilor fortificații existente în secolul al XVI-lea și demolate după 1740.

orientată către strada Ungurianu, este predominant clasicistă, cu unele elemente baroce. În interiorul criptei se găsesc mormintele a șapte episcopi și 21 de ctitori ortodocşi.

Căi de Acces º Str. Ungurianu nr. 12, municipiul Timişoara

2

Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat)

69

Observatorul astronomic

Înfiinţat pe 7 decembrie 1962, Observatorul Astronomic Timişoara este un institut de cercetare de referinţă din Timişoara.

1

Edificiul a fost ridicat cu ajutorul a 11 studenţi de la Facultatea de Construcţii din Timişoara, care au fost îndrumaţi de doi zidari cu experienţă. Un ajutor însemnat a fost dat şi de către studenţii de la Institutul Pedagogic. Clădirea observatorului cuprinde o construcţie cilindrică cu trei nivele: un subsol, la parter un laborator şi deasupra lui sala pentru instrumentul ecuatorial acoperit cu o cupolă rotativă. Având un diametru impresionant de 6 m, cupola reprezintă un utilaj pretenţios şi costisitor. Atașată turnului, a fost construită şi o anexă, în interiorul căreia se găsesc antreul, camera obscură,

grupul sanitar, biblioteca şi atelierul mecanic. Aceasta prezintă o formă paralelipipedică cu un singur nivel, cu terasă de observaţie orientată spre sud, este deplasată spre est faţă de turnul cupolei ca să lase loc de observaţie şi spre nord.

Căi de Acces º Piaţa Axente Sever nr. 1, municipiul Timişoara

1. Observatorul astronomic 2. Telescopul observatorului astronomic

2

70

Văliug

Băile Herculane

Timișoara

Sânnicolau-Mare

Lipova

Vladimirescu

Chișineu-Criș

Canalul Bega

1

Canalul Bega reprezintă primul canal navigabil construit în România, lungimea totală navigabilă a acestuia era de 44 km pe teritoriul României şi 72 km pe teritoriul Serbiei.

contele Mercy a dispus săparea unui canal care să contribuie la asanarea terenurilor inundabile din jurul Timişoarei. În 1739, inginerul olandez Fremaut continuă canalizarea intervenind cu diguri pentru reglementarea cursului Begheului. În 1869, pe canalul Bega se fac primele curse de pasageri. Timişoara devine astfel primul oraş din România ce utilizează acest mijloc de transport în comun. Transportul de pasageri pe canal a cunoscut un vârf de circa 500.000 pasageri în anul 1944, navele

Căi de Acces º DN 69/E 671 Arad – Timişoara º DN6: Lugoj – Timişoara – Cenad º DN 59A: Timişoara – Jimbolia º DN 59/E 70: Timişoara Deta - Moraviţa

Canalizarea Râului Bega sau Begheiului a început în 1728 în amonte de Timişoara, când

de pasageri fiind retrase în anul 1967. O mică parte rămâne navigabilă pe raza municipiului Timişoara pentru un număr mic de nave de agrement.
1. Canalul Bega

Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat)

71

Rezervația naturală Mlaștinile Umede de la Satchinez

1

Supranumită „Delta Banatului” este o rezervație naturală ornitologică ce se întinde pe 242 ha, reprezentând astăzi una dintre ultimele porțiuni mlăștinoase, întinse din Valea Ierului.

Aici trăiesc 40% dintre speciile de păsări întâlnite pe teritoriul României. Datorită structurii geomorfologice ale straturilor aluvionare, aici s-au format terenuri mlăştinoase intercalate de băltiri la suprafaţă, fâneţe umede şi sărături. Excesul de umiditate al acestor zone a fost întreţinut permanent prin izvoare proprii de apă arteziană şi termală, periodic prin precipitaţiile tipice de sezon şi, în mod deosebit, prin revărsările pârâurilor, cu ocazia debitelor excesive. În aceste habitate umede au convieţuit speciile de floră şi

Căi de Acces º DN 6 Timişoara-Sânnicolau Mare, dreapta DJ 693, comuna Satchinez

faună specifice. Pe lângă bogăţia piscicolă şi cinegetică a Văii Ierului s-au semnalat aglomerări de păsări acvatice. Rezervaţia atrage un număr însemnat de specii acvatice şi nu numai, atât în perioada cuibăritului, cât şi în perioada de migraţie.

1. Rezervația naturală Mlaștinile Umede de la Satchinez

2.72 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Stațiunea Băile Călacea 1 În zonă se mai pot vizita: 1. oraşul terapeutice: tratarea Ciacova afecţiunilor reumatismale 3. de salcâm) include şi un lac cu (litiaza renală necomplicată. Expoziţia de etnografie Acestea au fost descoperite cu şi artă populară. poliartroze. Rezervația Sărăturile de la Diniaș. DJ 693B. comuna Orțișoara Staţiune balneoclimaterică de interes general. tratarea staţiunii (din care 14 ha de şi istorie locală. Indicaţii dreapta pe DJ 693B. prezentând o temperatură 1. Stațiunea Băile Călacea º DJ 693. ce cuprinde şi o pădure DN 59/E70 Timișoara-Deta. Muzeul etnografic Staţiunea se află într-o regiune Giarmăta. ocazia unor foraje făcute în DN 59/E70 Timișoara-Deta. de influenţe climaterice DJ 691 Timişoara-Lipova. temperate şi oceanice. Suprafaţa de peste 15 ha a 4. Apele Diniaş. Căi de Acces . 5. Expoziţia de istorie locală. afecţiunilor căilor urinare parc. oraşul Deta stări de după infecţii urinare). DN 59/E70 Timisoara-Deta. oraşul Ciacova artroze. dreapta DJ 591 care se continuă cu DJ 591A până în sat medie anuală de 11°C. nuferi albi şi raţe sălbatice. comuna Peciu Nou termale de aici au 38-39°C. Expoziţie de arheologie coxartroze). degenerative (spondiloze. comuna Giarmăta. zonă în anul 1880. principalii factori naturali de tratament din Băile Călacea sunt climatul şi apele minerale bicarbonatate şi clorurate.

cHișineu criș .Băile Herculane .Timișoara .Sânnicolau mare lipova .vladimireScu . centrul orașului SÂNNICOLAU MARE văliug .Sânnicolau Mare.

Piesă din cadrul tezaurului medieval timpuriu expusă la Viena . 2 1. romanii au ridicat aici un castru. Cu toate acestea cercetările arheologice au scos la iveală dovezi care atestă că vatra satului a fost locuită încă din epoca bronzului. dar care este expus în prezent la Viena. compus din 23 de obiecte din aur. Sânnicolau Mare. Ulterior. centrul orașului 2. din vremea voievodatului lui Glad. Oraşul este atestat documentar cu numele de Sân-Nicolau.74 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Sânnicolau Mare 1 Purtând numele protectorului său Sfântul Nicolae. Căi de Acces º DN 6 Timişoara-Sânnicolau Mare Aici a fost descoperit în 1799 un tezaur medieval timpuriu. după numele mănăstirii de aici care apărea cu hramul „Sfântul Nicolae” în Diplomele privilegiate regale din secolul al XIII-lea. localitatea Sânnicolau Mare este cel mai vestic oraş al României şi al judeţului Timiş.

valoare din colecţia personală Castelul a ajuns să fie folosit inclusiv ca sediu al gărzii a familiei Nako. alcătuită din 5. devenind în scurt timp centrul activităţilor culturale şi politice din oraş. Într-un final. în interiorul castelului au fost expuse numeroase picturi realizate de mari maeştri ai perioadei şi diverse obiecte decorative. specifice la intervale de cel mult două păstrată până astăzi.000 de volume din biblioteca familiei şi un altar Cinquecento. în funcţie de interiorul acestuia a fost conferinţe. Republicii nr. Castelul Nako Construcţia castelului a fost începută de către groful Nako Kalman în anul 1864. Din 1974 este începând cu 1920. funcţie elemente romantice. găzduind decenii. I s-au dat diverse secolului al XIX-lea. când perioadă. Istorie şi Arheologie. În camera cu trofee vânătoreşti erau expuse trofeele nobilului. deteriorarea interiorului castelului şi multe altele s-au pierdut accentuându-se în această însă după anul 1919. 15.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 75 Castelul Nako 1 fasciste. pe timpul comunismului ajunge internat al şcolii Toate aceste obiecte valoroase agricole. În expoziţii. orașul Sânnicolau Mare . Alături de aceste obiecte valoroase. spectacole şi întrebuinţări. În prezent. Căi de Acces º Str. Colecţia era 1. Castelul Monumentul arhitectural a amenajată în incinta palatului fost realizat în stil neoclasic cu Nako îşi schimbă proprietarii Casa de Cultură. Castelul amenajat şi un veritabil muzeu regimurile politice care se Nako găzduieşte și Muzeul de în care erau expuse obiecte de succedau cu repeziciune. clădirea devenind în mod special cazarmă şi depozit de arme.

Biserica Sârbeascã Biserica romano-catolică a fost m. ce a trăit impunătoare clădire din centrul oraşului. fiind şi cea mai înaltă şi torului Bela Bartok. Bronzului în mijlocul Comunei Germane. Str.borceaux’’.. după Tereza. Are o lăţime 50 m în principal se află o criptă mare. ce susţin bolta construirea bisericii. Aşezare din Epoca se ţineau într-o capelă. Interior Biserica romano-catolică m. 3 diametru. iar în interior prezintă două Adormirea Maicii rânduri de coloane puternice construită în anul 1824 de Domnului. 25 m în interior. Aşezarea medievală marmură.76 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Biserica romano-catolică 2 Căi de Acces º Str. slujbele 3. aşezată semicilindrică . Până la Str. Republicii nr. Sfintei Ana şi Sfântului Antonie. Biserica a aparținut de vitrine cu fotografii și documente originale din Parohia Cenad (localitate din judeţul Timiş) viața și activitatea compozipână în anul 1918. Sfântului Ioan planurile arhitectului Mar din Nepamuk. 2. de cărămidă de 140 cm către contele Nako. închinate Sfintei romanic renașcentist a fost Selişte zidită din cărămidă arsă. iar în care sunt înmormântaţi şi înălţimea turnului este de 64 1. Republicii nr. 4. 2. exterior. Independenţei nr. între anii 1881-1945. Biserica romano-catolică 1 . Sub altarul Viena. 15 2. Aşezare romană Biserica are patru altare de Biserica tencuită în stil 5. Expoziţia memorială Bela Bartok. Zidurile au o grosime de 8 membrii ai familiei Nako. Muzeul a fost înființat în anul 1981 cu scopul de a deservi Fost locaș de cult al comunităţii de germani unei expoziţii de panouri și şvabi din regiune. orașul Sânnicolau Mare În Sânnicolau Mare se mai pot vizita: 1.

DN 59C Sânnicolau MareJimbolia. Muzeul de Istorie și Muzeul Pompierilor. butoaie pentru păstratul vinului. comuna Lenauheim din Jimbolia. cum ar fi pluguri de lemn cu brăzdare din metal forjate manual. 1. Exponate din Muzeul Pompierilor 1 Muzeul Vinului are la bază tradiţia şvabilor din sat. Butoi de vin 1. vermorele pentru stropit via. 2 3 4 . DJ 594 nord de localitatea Jumbolia şi dreapta pe DJ 594B. o unealtă de altoit via.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 77 Muzeul vinului Căi de Acces º DN 59C Sânnicolau MareJimbolia. Expoziția memorială Ștefan Jager. comuna Teremia Mare 2. comuna Teremia Mare În zonă se mai pot vizita: 1. În muzeu sunt expuse unelte specifice viticulturii şi prelucrării vinului. DN 59C Sânnicolau Mare Jimbolia. Casa memorială Nikolaus Lenau. foarte pricepuţi în cultivarea viţei de vie şi obţinerea vinului şi a coniacului de Teremia. Muzeul Pompierilor 2. oraşul Jimbolia 3. Capac de butoi 2. unelte pentru execuţia acestor butoaie. cleşti cu o vechime de peste două sute de ani. prese pentru stors struguri.

comuna Sânpetru Mare 2 1 Mănăstirea Igriș a fost o mănăstire medievală de călugări cistercieni care a funcționat în Regatul Ungariei. stânga pe DJ 682E. Mănăstirea a fost distrusă în timpul invaziei tătare din 1241 și identificate în partea de vest a reconstruită ulterior. sat Igriş. Roza cistercienilor . într-un final să fie ruinată în timpul ocupației otomane. Urmele mănăstirii au fost 1. Franţa.Fondatorul ordinului cistercian 2.78 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Ruinele Mănăstirii Cisterciene de la Igriș Căi de Acces º DJ 682 Sânnicolau MareLipova. Robert of Molesme . Biblioteca acestei mănăstiri este prima bibliotecă atestată documentar pe teritoriul actual al României. în anul 1179. 3 Abația a fost întemeiată de călugări de la Pontignz. Bucată de coloană din ruinele fostei abatii cisterciene 3. pentru ca localității Igriş.

vladimireScu . Lipova LIPOVA văliug .cHișineu criș .Sânnicolau mare lipoVa .Timișoara .Băile Herculane .Vedere de ansamblu.

Mănăstirea Maria Radna 2.1270). Interior Mănăstirea Maria Radna .80 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Lipova 1 Căi de Acces Situat în zona de contact dintre Munţii Zarandului şi Dealurile Lipovei. 2 1. dar din 1718. º DJ 682 Sânnicolau MareLipova Cetatea Lipovei a fost clădită în timpul domniei lui Bela al IV-lea (1235 .1595 şi 1613 – 1718. Între 1552 . Radna şi Şoimoş pe malul drept. a ajuns sub dominaţie turcească. Prima menţiune documentară a oraşului este din 1245. odată cu semnarea Păcii de la Passarowitz. Lipova reprezintă astăzi una dintre puţinele localităţi stăpânite de Fiind amplasată pe râul Mureş. turci în care s-au mai păstrat Lipova a fost permanent urme ale acestora. care desparte localitatea în două: Lipova propriu-zisă pe malul stâng. disputată de habsburgi şi de otomani. oraşul Lipova este străbătut de Râul Mureş. oraşul a revenit definitiv în mâna habsburgilor. reprezentând actul prin care regele dădea ordin să fie refăcută cetatea distrusă de invazia tătară din 1241.

2. 1. Dimitrie Muzeul încă își păstrează Ghiaţă). iar o sală este dedicată după 1930. italiană. şemineul În cadrul secției de istorie sunt din marmură de Carrara. păstrat parchetul. Ştefan Luchian. descoperiri arheologice candelabrele şi oglinzile din provenite din aceste părţi. oraşul Lipova cuprind secția etnografică. Gheorghe Doja. familiarizând vizitatorul cu etnografia și arta populară din Valea Mureșului. Ultimele trei săli special Salonul „roșu” și Muzeul a fost înființat în anul 1952 şi a aparținut omului politic Sever Bocu. fiind găzduit de Castelul Misici. piesele originale de mobilier. cărora le-a maghiară şi obiecte de artă fost înlocuită doar tapițeria. obiecte autentice. engleză. Căi de Acces º Str. inițial lucrată manual. franceză. pictură flamandă. S-au mai porţelan. Muzeul Orășenesc Lipova 2 . mobilier. Theodor Pallady. expuse o seamă de sobele de teracotă. Salonul „galben”.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 81 Muzeul Orășenesc Lipova 1 Eleonora Costescu și Vasile Varga donează muzeului lucrări de artă românească și universală (Ioan Andreescu. Alte cristal ce au fost aduse din două săli sunt dedicate evului Viena de către Sever Bocu mediu. ambele având o tapiserie în culorile amintite. Gheorghe Petraşcu. decorativă – argintărie. Nicolae Tonitza. sticlărie. Dintre cele 8 săli evenimentelor revoluției de la ale muzeului se remarcă în 1848-1849.

lucrate în stil bizantin.82 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului Căi de Acces º Str. 3. adus din Moldova. atât în interior. Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului 2. 1 Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului este o capodoperă a artei feudale românești. iar cele mai însemnate sunt datorate lui Ștefan Tenetchi-Ponerechiu. Dintre picturile ce se află pe iconostas. Picturi exterioare . chiar a lui Basarab I. XVIII). După câte se ştiu despre această perioadă. oraşul Lipova Biserica dispune de valori picturale deosebite. împreună cu străvechea poartă a „Eternităţii”. potrivit tradiţiei. fiind parţial dezvelite începând cu anul 1928. în secolul al XIV-lea (pe la 1338) fiind ridicate pronaosul și aproximativ jumătate din actuala navă în stil bizantin. A fost construită în trei etape. cât și în exterior au fost acoperite de splendidele fresce ale pictorului Nedelcu. au fost datate de către Nicolae Iorga în jurul anului 1500. XV) din Țara Românească. pictată în 1785. În exterior picturile au fost acoperite cu tencuială. se pare că a fost ridicată pe cheltuiala cnejilor români din Valea Mureşului și poate. Exteriorului bisericii și turnului li s-au adăugat la sfârşitul secolului al XVIII-lea elemente de stil baroc și rococo. 9 Mai nr. În anul 1928 i s-au adăugat galeriile din interior. domnul Țării Românești. situate lângă intrare. 2 1. unele aparţin lui Pocroniu (sec. dintre care „Sfântul Ioan Botezătorul”. De interes deosebit este tronul arhieresc frumos sculptat. În 1732 cea mai mare parte a zidurilor. a prelungit biserica în 1797 până a luat forma actuală. Frescele din nava veche. asemănătoare cu cele de la Mănăstirea Viforâta (sec. Comunitatea românească din Lipova era semnificativ de puternică şi investind sume considerabile.

Biserica Buna Vestire. Sub bazar însă se mai păstrează o uriaşă pivniţă. Încăperile bazarului au fost transformate în timp şi adaptate altor cerinţe. 6. Clădirea este străjuită de 8 pilaștri masivi cu aspect cilindric. Principală nr. unde comercianţii. oraşul Lipova Este o clădire impunătoare. Monument La Ruga. La Ruga aminteşte de mişcările populare din anul 1744. În centrul clădirii se găseşte un frontispiciu triunghiular. Monumentul Eroilor Români şi Francezi din Războiul pentru Reîntregire 4. Bazarul turcesc . expuneau marfă la îndemâna cumpărătorilor. decorat cu 5 discuri ceramice figurale care par a fi de provenienţă mai târzie. Pilaștrii cu arcade 2. Str. Bazarul turcesc este una din cele mai vechi clădiri ale orașului.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 83 Bazarul turcesc 1 Unic pe teritoriul românesc. Vechea şcoală românească Lipova 3. Căi de Acces º Piaţa Republicii nr. precum şi din ţări din centrul Europei. cu proveniență din a doua etapă a stăpânirii otomane (16131716) și figurează în catalogul monumentelor Semilunii în lume. În Lipova se mai pot vizita: 1. legați între ei cu arcade. Bazarul era folosit pentru schimbul de produse de către comercianți. îndreptate împotriva unirii cu Roma şi împotriva stăpânirii habsburgice 2. folosită iniţial pentru magazii. proveniţi din cele trei ţări române. potrivit datinei orientale. Monument de piatră şi marmură ridicat în anul 1933. Monumentul Eroilor Români din Al doilea Război Mondial 5. În spatele coloanelor există un larg pasaj. 132 2 1.

La apus. 1. deoarece comunică cu sanctuarul de la este așezată pe o colină. Piatra de temelie a celei păstrate până astăzi a fost pusă la 7 iunie 1756. așezată în altarul principal din marmură de Carrara. care este flanchează orientarea sud-est. Toate trei ferestrele sunt cu vitralii. oraşul Lipova Altarul principal are trei ferestre. Biserica de formă dreptunghiulară este construită din piatră şi cărămidă. cea din mijloc fiind mai mică şi rotundă. Mănăstirea şi Biserica de pelerinaj Maria Radna 2. înălțimea turnurilor sunt identice cu cele din nord. 1. mănăstirea datează din anul 1551 și a fost întemeiată de călugării franciscani veniți din Bosnia. iar în navă se elemente baroce la nivelul 2 şi găsesc opt altare în stil baroc. simple la nivelul 3. Roskovics (1891). biserica are 8 m. care adăpostesc câte un altar. Orga Bisericii de pelerinaj Maria Radna . terminate în cruci ajunge să depășească 50 m înălțime. În parter. Peretele de legătură al navei cu sanctuarul este rotunjit în ambele părţi şi adăposteşte câte un altar în fiecare. cu absida orientată În interiorul mănăstirii se găseşte icoana Sfintei Maria. Căi de Acces º Piaţa Avram Iancu nr. Uşa ce dă datând din secolul al XVII-lea. iar celelalte două nivele plus.84 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Mănăstirea şi Biserica de pelerinaj Maria Radna 1 2 Prima biserică a fost construită în anul 1520. În total. Laturile longitudinale ale navei sunt prevăzute cu câte trei absidiale în grosimea zidurilor. o către nord-vest și pronaos lucrare în stilul Renaşterii târzii supra-lărgit ca urmare a celor două turnuri-clopotniţă ce-i – secolul XVII. altare secundare şi unul principal din marmură albă de Carrara. Ridicată în stil baroc. spre parter este sculptată şi cu ancadrament baroc. În spatele altarului este așezat un Nivelele 2 şi 3 au ferestre spre sanctuar. Mânăstirea poate fi observată sanctuarul dinspre coridor de la mari distanțe. dar a fost distrusă în repetate rânduri de către turci. decorate cu tablou al „Bunei vestiri” de I.

Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 85 Bisrica de pelerinaj Maria Radna .

vremelnic. pe Cioaca Tăutului. moluște sau melci.86 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Rezervația Balta Șoimoș și Cetatea Șoimoș 1 Balta Șoimoș Balta Şoimoş se întinde pe o suprafață de 1 ha și este localizată în cartierul Șoimoș al orașului Lipova. rațe. Elementele 2 Căi de Acces º Oraşul Lipova. Aceasta reprezintă o zonă de protecție pentru mai multe specii de: mamifere (vidra). satul Şoimoş Cetatea Șoimoș La limita de nord-est a satului Şoimoş (astăzi parte a oraşului Lipova). în dreapta Mureşului. sub forma unei bălți (luciu de apă). cartierul Șoimuș renascentiste aparţin secolului următor când. fiind ridicată în centrul unui cnezat românesc cu scop de apărare contra invaziilor tătare. Rezervația zoologică s-a format pe un braț al Văii Mureșului. melcul (din genul Planorbis sp. cetatea a devenit reşedinţa principelui Transilvaniei. berze) și pești. păsări (stârci. precum și broaște. pe partea nordică a Văii Mureșului. Către sfârşitul primei jumătăţi a secolului al XIV-lea a fost reconstruită de Iancu de Hunedoara. Rezervația Balta Șoimoș 2. se află ruinele uneia dintre cele mai frumoase cetăţi medievale de pe teritoriul României. scoica (specia Unio pictorium). nord de oraşul Lipova. Căi de Acces º DN 7/E 68 Arad-Deva. printre care broasca țestoasă (din specia Emis orbicularis).) etc. Castelul Șoimoș . 1. Cetatea Şoimoş este atestată documentar pentru prima dată în anul 1278.

magneziene şi feruginoase. La începutul secolului XX. Climatul continental moderat cu influenţe submediteraneene favorizează factorul cel mai important pentru tratament din stațiune. aceasta fiind folosită pentru tratamente în cură externă şi internă. având ape minerale carbogazoase. 1. Căi de Acces º Str. odată cu realizarea unui stabiliment balnear alimentat cu apă de la două puţuri armate în lemn în anul 1894. oraşul Lipova Staţiunea a început să fie cunoscută şi pentru apa minerală. agrement şi pentru îmbuteliere. 50. originalitatea şi costul serviciilor. calcice. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Lugojului nr. sodice. Stațiunea Băile Lipova . a fost favorizată desfăşurarea de activităţi balneare. Staţiunea Băile Lipova era una din cele mai apreciate stațiuni turistice ale vremurilor.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 87 Stațiunea Băile Lipova 1 Una din stațiunile cu specific balneoclimateric. calitatea. impresionând prin potenţialul natural. utilizate în tratamentul afecţiunilor cardiovasculare şi hepatobiliare. bicarbonate.

Din cele 121 de forme fosile descrise în aceste locuri. Peştera Sinesie. se găsesc cu uşurinţă la 5-19 comuna Săvârşin cm adâncime în stratul de sol. etc.. Teoxus rădmăneşti 2. Râpa Galbenă este reprezentată de o tăietură în peretele 1. 2. sat Ususău şi Zăbalţ. iar ca valoare este comparabilă cu zăcămintele din Iugoslavia şi Ungaria. Este unul dintre zăcămintele de referinţă pentru intervalul stratigraf pe care-l reprezintă. fără a fi suferit deplasări din poziţia iniţială. fiind printre cele mai interesante zăcăminte fosilifere cu faună ponţiană din întreg bazinul panor. 60 îşi În zonă se mai pot vizita: au aici locul lor de tip. prima dată: Unio porumbeus. unde cuibăresc colonii de rândunele. Congeria rădmăneşti. în locul numit „Râpa Galbenă”. Căi de Acces º DJ 682 Lipova-Făget. comuna Dorgoş Aceste moluşte fosile sunt acumulate în zona litorală. aici au fost descrise pentru DJ 682 Lipova-Făget. adică 1. Biserica din Lemn. Aceste fosile de moluşte DN 7/E 68 Deva – Arad. în cuprinsul rezervaţiei fosilifere și paleontologice din Zăbalţ se găsesc moluşte fosile din Ponţianul mediu.88 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Rezervația Locul fosilifer Zăbalț 1 2 Localizată pe o păşune comunală. argilos al colinei. Rezervația Locul fosilifer Zăbalț . comuna Dorgoș Limnocardium sp. Rezervaţia prezintă o bogăţie paleontolgică asemănătoare cu cea de la Rădmăneşti (judeţul Timiş) aflată în apropiere.

Duțu a fost haiduc și un revoluționar implicat în Revoluția de la 1848. Peștera lui Duțu 2. comuna Bârzava Căi de Acces º DN 7/E 68 Deva – Arad. aici regăsindu-se colonii de chiroptere și două specii de anelide.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 89 Peștera lui Duțu 1 Situată în apropierea comunei Săvârşin. Rezervația Locul fosilifer Monorostia. care a găsit adăpost în acest loc. sat Căprioara. Conform legendelor locului. de unde ni se dezvăluie o priveliște minunată. DN 7/E 68 Arad-Deva. dreapta pe DJ 707A. comuna Săvârşin 2 1. Peștera este declarată rezervație naturală datorită prezenţei. a faunei cavernicole pe care o adăposteşte. pe versantul stâng al Văii Fundata. Rezervația Locul fosilifer Monorostia . În zonă se mai poate vizita: 1. Peștera lui Duţu se află la o altitudine absolută de 245 m. Este și rezervație speologică. în mod special.

comuna Săvârşin 1. 2. cât și la exterior. sat Căprioara. castelul a fost construit pe locul unui alt edificiu. clădirea castelului a fost supusă la . Castelul Regal de la Săvârşin 2 Refăcută în stil neoclasic la începutul secolului al XIX-lea. Căi de Acces º DJ 707A.90 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Castelul Regal de la Săvârşin 1 Monument de arhitectură laică. castelului familiei nobiliare Forray din secolul XVIII. Castelul este înconjurat de un splendit parc dendrologic cu arbori seculari prevăzut cu lac și debarcader. când i s-a adăugat încă un etaj și un frumos balcon. numeroase schimbări atât la interior. după ce a fost cumpărat de regele Mihai I în 1941 și naționalizat în 1948.

Timișoara .Biserica Sfântul Mucenic Dimitrie VLADIMIRESCU văliug .Băile Herculane .cHișineu criș .Sânnicolau mare lipova .VladimireScu .

satul Horia în anul 1315 şi satul Mândruloc în anul 1471. Prima denumire a localităţii este Glogovăţ. 1. conducătorul acestora numindu-se Glogov. Numele provine de la coloniştii sârbi aduşi de regatul ungariei ca graniceri.92 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Vladimirescu 1 Descoperirile arheologice din zona comunei Vladimirescu au scos la lumină vestigii importante care atestă continuitatea locuirii pe aceste meleaguri încă din secolele II-III. în perioda 14041412. Primăria comunei Vladimirescu . satul Cicir fiind totuşi atestat documentar în anul 1552. Prima atestare documentară a localităţii Vladimirescu datează din anul 1752. Denumirea de Glogovăţ a rămas până în jurul anilor 1945 când localitatea a devenit Vladimirescu. Căi de Acces º DN 7/E 68 Deva-LipovaArad Colonizarea şvabilor din perioada 1717-1733 a dus la strămutarea românilor şi a sârbilor din această zonă.

având un ax principal (intrarea .Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 93 Ruinele catedralei în stil romanic 1 Lângă Biserica romano-catolică se găsesc ruinele unei catedrale în stil romanic. cu trei nave. Biserica a fost construită din piatră șlefuită şi avea proporții impunătoare. comuna Vladimirescu bazilică romanică mare. care datează probabil din a doua jumătate a secolului al XIII-lea. 1. cor (presbyterium) cu deambulatoriu și două turnuri în partea vestică. transept (naos transversal). atestată documentar în secolul al XIIIlea cu denumirea de „Bizere”. Edificiul a fost o Căi de Acces º Situată în centrul satului Vladimirescu. Din această mănăstire benedictină se mai pot vedea doar ruinele bisericii. acestea păstrându-se până astăzi. 60 m.altarul) de cca. Ruinele catedralei în stil romanic . În locul denumit „La Bisericuţă” se află ruinele mănăstirii romanice.

3. º satul Vladimirescu. satul Vladimirescu. pictată în 1942 în interior de Cornel Cenan din Cluj. comuna Vladimirescu. comuna Vladimirescu În zonă se mai poate vizita: 1. Biserica din lemn Sfântul Nicolae.94 Văliug Băile Herculane Timișoara Sânnicolau-Mare Lipova Vladimirescu Chișineu-Criș Biserica Sfântul Mucenic Dimitrie 1 Căi de Acces În anul 1930 se zideşte Biserica cu hramul „Sfântul Mucenic Dimitrie” din comuna Vladimirescu. Exteriorul bisericii a fost pictat în 1972 de Gheorghe Răducanu din Bucureşti. Biserica Sfântul Mucenic Dimitrie .

Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel

CHIÕINEU-CRIÕ
văliug - Băile Herculane - Timișoara - Sânicolau mare lipova - vladimireScu - cHișineu-criș

96

Văliug

Băile Herculane

Timișoara

Sânnicolau-Mare

Lipova

Vladimirescu

Chișineu-Criș

Chişineu-Criş

1

Localitate în care istoria şi cultura se îmbină armonios cu dezvoltarea economică şi socială, Chişineu-Criş se află în Câmpia Crişului Alb de-o parte şi de alta a râului omonim.

Descoperirile arheologice au scos la lumină urme de locuire Căi de Acces care aparţin unor perioade º DN 79/E671 Arad - Oradea preistorice, chiar şi de mai bine de 2500 de ani. Prima atestare documentară a oraşului datează din anii 1202- În zonă se mai pot vizita: 1203 când aşezarea a fost 1. Monumentul eroilor menţionată sub denumirea de grăniceri, villa Jeneusol. oraşul Chişineu-Criş 2. Biserică Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, oraşul Chişineu-Criş.
1. Turnul Bisericii Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat)

97

Rezervația de soluri sărăturate

1

2

Căi de Acces

Rezervația din Câmpia Crişurilor face parte din staţiunea experimentală pentru ameliorarea sărăturilor Socodor, cercetările din acest loc având ca ţintă solurile saline şi alcaline, împreună cu biotopurile specifice.

º DN 79A vest de localitatea Chişineu Criş, comuna Socodor Rezervaţia serveşte astăzi ca bază didactică, ştiinţifică şi de agrement, având o vegetație foarte diversificată formată din specii de fitocenoze halofile și xerofile și unele neofile. În zonă se mai pot vizita:

Rezervaţia ocupă o suprafaţă totală de 95 ha şi datorită complexităţii ei este unică pe teritoriul României. Iniţial, rezervaţia a fost realizată pe fondul unei păduri naturale, cu arborete de şleauri de câmpie (stejar, ulm, frasin). Primele lucrări de amenajare s-au făcut după anul 1724 din iniţiativa lui Mihai Cserhovics, care construieşte şi un conacreşedinţă nobiliară. De atunci datează probabil exemplarele monumentale de tisă, stejar, castan, arţar, în vârstă de peste 250 de ani, din cadrul acestei

rezervaţii. Viitorii proprietari, Petru Csernivics (care în 1820 începe construirea castelului) şi apoi Tiberiu Karoly realizează în continuare noi amenajări, introducând şi noi specii de arbori şi arbuşti ornamentali.

1. Necropola de inhumaţie a avarilor, DN 79A, comuna Socodor 2. Biserica ortodoxă După 1945, rezervaţia este Buna Vestire, lăsată în paragină, vegetaţia se DN 79A, comuna Socodor dezvoltă haotic, se distruge o 3. Rezervaţia Arboretul parte din speciile valoroase. În Macea, DJ 709B Socodor 1968, suprafaţa actuală a Sânmartin-Curtici, comuna parcului se declară parc Macea. dendrologic şi se iau măsuri 1. Pătlagina îngustă / Rezervația de soluri sărăturate de protecţie şi reamenajare. 2. Rezervația Arboretul Macea

98

Văliug

Băile Herculane

Timișoara

Sânnicolau-Mare

Lipova

Vladimirescu

Chișineu-Criș

Castelul Csernovics
Căi de Acces º DN 79A vest de localitatea Chişineu-Criş, comuna Socodor

aparținut familiei Csernovics. Tot în partea veche se observă elemente de inspirație bizantină (turnulețele), în timp ce partea mai nouă, ridicată de familia Karolyi, este mult mai simplă, mai modernă.
1

Construcţia castelului a fost demarată în anul 1724 de către Mihai, din familia nobiliară Csebovici, şi fiul său Ioan.

La jumătatea secolului al XVIIIlea castelul avea o singură aripă, cea de est, pentru ca din 1845 să se facă noi amenajări a domeniului, de către membrii familiei Csernovics. Tot în acea perioadă au fost aduse specii exotice, precum Gingko Biloba, plantate în grădina parcului ce împrejmuia castelul. În cele din urmă, castelul ajunge în proprietatea familiei Nagy Karolyi, când au fost demarate noi modificări ale acestuia. Edificiul devine asemănător modelelor în vogă din Franţa după ce este extins

prin construirea celei de-a doua aripi și îmbogăţit prin ridicarea unui turn înalt de 30 m. A fost extins şi parcul care acum va avea o suprafaţă de 100 de holde de pădure plantată. În 1939, castelul și parcul trec în proprietatea medicului Adam Iancu din Curtici, care le va poseda până la naționalizarea lor în anul 1948. Din punct de vedere arhitectural, castelul prezintă o îmbinare de stiluri. Există elemente de baroc târziu (la parter și intrarea principală), din perioada în care castelul a

Intrarea principală în castel se face printr-o ușă mare din lemn de stejar, plasată sub terasa dinspre vest. Pereții interiori ai castelului, au fost zugrăviți simplu la început, cu var, peste care se aplicau diferite modele colorate (flori, struguri, fructe etc.), în funcţie de destinația camerei. Mai târziu, familia Karolyi a aplicat un tapet, iar camerele de la etaj erau îmbrăcate în draperii de diferite culori. Pereții exteriori au fost tencuiți, cu forme dreptunghiulare imprimate cu un model asemănător fagurelui de miere. Mai târziu, pereții au fost îmbrăcați cu iederă, fiecare latură având o altă specie. Iedera era fixată în cuie speciale și tunsă plastic la ferestre. Odată cu venirea comuniștilor a fost dată jos cu ajutorul unui tractor.
1. Castelul Csernovics

Turnul Castelului Csernovics .

Lacul Cicoș .

Zalău .guraHonț .Beiuș .Rezervația Balta Rovina INEU ineu .vașcău .oradea .JiBou .Huedin .

a dovedesc existenţa omului Crişului Alb.102 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Ineu 1 reprezintă dovezi importante privind viaţa economică şi socială a dacilor din perioada preromană. satul de vacanţă al locuitorilor din regiunea Ineului. epoca pietrei.Vârfurile . oraşul este străjuit romanizare a populaţiei. Dealul Viilor. când este menţionată sub numele de Villa Ieneu. Cea mai veche atestare a localităţii este din secolul XII. unde se întinde 1. de Dealul Mocrea de origine Monedele descoperite vulcanică. chiar dacă pe Vestigiile arheologice descoperite în această regiune teritoriul Crişanei şi al Ineului Aşezat pe cursul mijlociu al au existat încă dacii liberi. Rezervația Balta Rovina Străveche aşezare românească. în şesul Țării avut loc şi aici un proces de preistoric în Ineu încă din Zarandului. oraşul Ineu este astăzi unul dintre cele mai frumoase oraşe ale judeţului Arad. Căi de Acces º DN 79A Chișineu-Criș Ineu . neolitic. iar prima atestare documentară a numelui localităţii datează din anul 1214. După cucerirea romană.

Cetatea actuală a fost construită între anii 16451652. iar în 1745 este părăsită. unde se află o cetate interioară dispusă pe două niveluri. garnizoana Ineului alăturându-i-se în lupte.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 103 Cetatea Ineu Căi de Acces º Calea Traian. Cetatea Ineu . Au rămas puţine urme din brâul de ziduri. aceasta devine o verigă de apărare însemnată în lupta antiotomană a celor trei ţări române. Întregul complex de fortificaţii dispune de o curte interioară în formă de patrulater. fapt relatat narcise Rovina. când este ocupată de către trupele habsburgice şi devine centru de regiment grăniceresc. făcând parte din lanțul de cetăți de apărare ale lui Iancu de Hunedoara. a fost reconstruită în stil neoclasic. Cetatea exterioară este așezată la o distanță de câteva sute de metri și forma brâul de ziduri din piatră. care erau înconjurate din trei părţi de şanţuri cu apă. pe cea de a patra latură curgând Crişul Alb. după planurile În zonă se mai poate vizita: arhitectului austriac Gabriel Haller. După ce Mihai Viteazul obţine victoria la Șelimbăr în 1599. aceştia o stăpânesc până la sfârşitul 1. în timpul principilor transilvăneni Rakoczi şi Rakoczi al II-lea (fiind folosită de către aceştia şi ca reşedinţă de vară). Monument de o valoare inestimabilă. Cucerită în 1658 din 1. oraşul Ineu 1 secolului al XVII-lea. după anul 1870 cetatea interioară. fiind un important punct strategic şi de frontieră. Rezervația Poiana cu nou de turci. acesta pune stăpânire pe aceste locuri. În fiecare bastion etajat sunt vizibile urmele unor deschizături adaptate pentru gurile de foc. Vechea cetate din Ineu este atestată documentar încă din anul 1295. aceştia capitulând abia în 1595. Ulterior. cetatea a fost cucerită de trupele habsburgice şi a devenit centru de regiment grăniceresc. cu elemente ale renaşterii târzii şi ale barocului. respectiv castelul. pentru importanţa sa şi de Situată în estul oraşului Ineu Miron Costin. În anul 1541. În 1566 este cucerită de către otomani. tot în formă de pătrat. cu bastioane la colțuri. Cetatea Ineu prezintă însemnele unei istorii tumultoase a ţinutului în care se află. În cele din urmă.

3 2 1. Rezervația Balta Rovina 2. buhaiul de baltă sau nagâţul. barză neagră. Balta Rovina se întinde pe o suprafaţă de 120 ha şi se află în partea de sud-est a orașului Ineu. Balta Rovina reprezintă locul ideal de cuibărit şi vieţuire pentru specii migratoare de baltă.104 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Rezervația Balta Rovina 1 Rezervaţie naturală de tip zoologic. Căi de Acces º Situată în apropierea oraşului Ineu. Nagâț . Printre aceste specii pot fi văzute exemplare de lopătar. Nagâț în zbor 3. la nord-est de acesta Întindere de ape şi de zone terestre împrejmuitoare. vultur codalb.

Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 105 Staţiunea Moneasa 1 Supranumită „Perla Munţilor Apuseni” şi Menyháza în limba maghiara. Cascada Boroaia.Vârfurile. una exclusiv de tratament. sodice. se pare. în general. degenerative şi abarticulare. bolile sistemului nervos periferic. Apele termominerale cu certe proprietăţi curative de aici au fost cunoscute. la poalele Munţilor Codru-Moma. încă de pe vremea romanilor care au avut aici terme.Beliu şi dreapta pe DJ 792B până în comuna Moneasa. În zonă se mai pot vizita: 1. Acestea cuprind o gamă largă şi se împart între ape bicarbona- tate. Stațiunea Moneasa . magnezice. aici existând şi posibilităţi de petrecere a timpului liber. indiferent de anotimp. precum şi boli metabolice şi de nutriţie (diabet. obezitate). calcice. Staţiunea Moneasa este locul ideal de petrecere a vacanţei sau concediului. asupra organismului uman. DJ 792B Comuna Moneasa afecţiunile ginecologice. apoi drum forestier Staţiunea balneoclimaterică se află într-o mică depresiune. Staţiunea nu este. la altitudinea de 280 m. adică „Orașul Paradisului”. 1. Căi de Acces º DN 79A Chişineu-Criş Ineu . Climatul staţiunii Moneasa este esenţial pentru terapeutica balneară. În staţiune se tratează DJ 792B Comuna Moneasa afecţiunile reumatismale 2. însă. fiind înconjurată de peisaje pitoreşti de un farmec sălbatic. stânga pe DJ 793 Buteni . Peștera Liliecilor. având un efect calmant asupra sistemului nervos central şi.

DJ 793 Buteni-Beliu. Pădurea Sic Rezervația zoologică Pădurea Sic este reprezentativă pentru colonia de stârci cenuşii care şi-au făcut cuiburi în pâlcurile de arbori existente aici. Stârc cenușiu 4 5 . peştera prezintă o lungime de 2012 m şi o diferenţă de nivel de 35 m. Vedere spre Pădurea Sic 3. Cuprinzând o suprafaţă de 5 ha. în Rezervaţia speologică Peștera Valea Morii se găsesc colonii de lilieci care aparţin ordinului chiropterelor. Pădurea Sic oferă condiţii prielnice de adăpost şi de hrană pentru această specie deosebită..106 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Peșterea Valea Morii și Pădurea Sic 1 2 3 Peștera Valea Morii Monument al naturii. specia Myotis m. comuna Cărand 1. DJ 793 Buteni-Beliu. Peștera Valea Morii 2. sat Seliştea. comuna Cărand 2. Balneo-izvorul mineral „Ştiubei”. Pădurea de stejar pufos de la Carând 4. Rezervaţiile Pădurea de stejar pufos de la Cărand. 5. comuna Cărand Căi de Acces º DJ 792B Comuna Moneasa Căi de Acces º DJ 793 Buteni-Beliu. În zonă se mai pot vizita: 1.

oradea .JiBou .vașcău .Huedin .Gurahonț GURAHONÑ ineu .Beiuș .guraHonț .Zalău .

tradițiile și Gurahonţ formele social-politice de 1. localitatea Gurahonţ este atestată documentar pentru prima dată în anul 1386. Castel din Gurahonţ. din jur și-a păstrat nealterată Satul Gurahonţ. în general. ambele efigii destul de degenerate. Ineu-Vârfurile Descoperirile monetare de la Feniș cuprind monede care au. Cele mai vechi monede Căi de Acces descoperite în Zărand sunt º DN 79A Chişineu Crişdrahmele de argint. Monumentul lui Ioan ținutul Gurahonțului și zonele Buteanu. Castel din Gurahonț organizare. În zonă se mai pot vizita: În ciuda istoriei tumultoase şi 1. pe verso capul lui Hercules.108 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Gurahonţ 1 2 Cunoscută la început sub denumirea de Grohonch sau Honytok. calul și călărețul. limba. Parc dendrologic . pline de transformări Comuna Gurahonţ semnificative. populația autohtonă romanizată din 2. Săpăturile arheologice efectuate în satul component Iosășel au dezvăluit urme de civilizație încă din perioada Paleoliticului timpuriu. iar pe cealaltă parte astfel o populație românească. cristalizându-se 2. comuna ființa.

de Centaurea simonkaiana. precum usturoiul sălbatic Allium flavum. acoperiţi de vegetație naturală. Alături de această specie se găsesc exemplare de specii ierboase. pietroşi. garoafa de câmp Dianthus carthusianorum. Habitatul specific rezervaţiei este caracterizat prin versanţi abrupţi.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 109 Rezervaţia Baltele Gurahonţ 1 Situată pe versantul sud-estic al Dealului Baltele. prunella din specia Prunella laciniata etc. Rezervaţia Baltele Gurahonţ 2.Vârfurile. unicat. iar exemplarele acestei specii rare preferă petecele cu vegetație înaltă sau cele ușor umbrite de tufișurile mărginașe. Centaurea simonkaiana 2 . rezervația reprezintă o zonă de protecție pentru specia floristică rară. Căi de Acces º DN 79A Chişineu-Criş Ineu . jumătatea lunii august. comuna Gurahonţ Perioada de înflorire a speciei Centaurea simonkaiana la Gurahonț se întinde de la jumătatea lunii iulie până spre 1.

cu luciu puternic. Fructul este sferic. când barbarii îi atacau. Arbustul vegetează bine şi are o înalţime de 2. dar şi pentru a-şi marca locul unde îşi ascundea partea tezaurizată din avere. iar descriind tabloul unui peisaj când se coace în luna august plăcut şi odihnitor. estic al ariei sale atlantice. O altă legendă vorbeşte despre contele Jelinski. Căi de Acces º Nord-est de satul Gurahonţ. Situat în este de culoare roşie. 2 1. înflorind în luna mai.5 m. sat Zimbru. când pot fi văzute Poiana cu laur este străjuită de petalele florilor sale de culoare dealuri cu păduri dese albă. laurul creşte sub formă de Legenda spune că în pâlcul tufe. Frunzele au lungime ascundeau toată agoniseala Situată în pădurea de fag din comuna Zimbru. Fructe de laur . care ar fi adus acest arbust pentru a impresiona localnicii. plantă rară ocrotită prin lege. creând desişuri greu de des de laur localnicii îşi pătruns. iar marginea lor ondulată prezintă ţepi ascuţiţi. comuna Gurahonţ. fructele locul cel mai nordic al ariei rămânând pe ramuri până în sale mediteraneene şi cel mai anul următor. Rezervația Dosul Laurului 2. Rezervaţia Dosul Laurului reprezintă singurul loc din ţară în care se găsesc exemplare de laur.110 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Rezervaţia Dosul Laurului 1 de 3-8 cm şi sunt de culoare verde închis.

oradea .JiBou .Huedin .guraHonț .Beiuș .Vașcău .Vașcău VAÕCÅU ineu .Zalău .

format din două cuvinte: vas = mai exact anul 1851. loc de refugiu în vremuri de restrişte. Cea mai veche menţiune documentară a localităţii Vaşcău este cea din Conscrierea porţilor Liber regius. În acest º DN 76/E 79 Vârfuriledocument localitatea apare Beiuş-Oradea menţionată sub denumirea de Nagyhko („Cuptorul Mare”). cu întinse zone muntoase acoperite de păduri. clima destul de blândă şi formele de relief.112 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Vaşcău 1 Străjuit de Munţii Bihorului la răsărit şi Munţii Codru-Moma spre apus. fier şi koho = cuptor de topit. Țara Beiușului . Bogăţia bazinului hidrografic. există şi alte documente torilor. fierărie: Vaskoh – nume provenit din limba maghiară şi Începând cu secolul al XVIII-lea. au creat condiţii pentru formarea de aşezări omeneşti în această regiune. din regiunea Ţara Beiuşului. denumirea oraşului va fi schimbată pentru a face referire la principala bogăţie şi la ocupaţia de bază a locui1. aceea de lucrători la care menţionează existenţa localităţii încă din secolele XI-XII. oraşul Vaşcău şi localităţile din jurul său formează una dintre cele mai pitoreşti zone ale judeţului. întocmită în anul 1552 Căi de Acces de către Fiscul Regal. Primele aşezări omeneşti din această zonă sunt atestate arheologic încă din paleolitic. Totuşi.

care să poată fi expuse ulterior. Orașul Vașcău 2. vase de lut. documente Ortodoxă din Colești. elemente de Situate la vest de orașul numismatică. pe care să le facă cunoscute şi generaţiilor viitoare. Căi de Acces º Str. printre Vașcău exponate se numără şi 4. Muzeul Nicolae Bocu . 4.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 113 Muzeul Nicolae Bocu 1 Inaugurat la 9 mai 1980. din Câmp și Biserica cărţi vechi. Muzeul Nicolae Bocu a căpătat contur şi s-a dezvoltat din dorinţa profesorului Nicolae Bocu din oraşul Beiuş. Orașul Vașcău 3. Biserica Romano-Catolică. oraşul Vaşcău În zonă se mai pot vizita: Împreună cu elevii şcolilor din zonă. 1. istorice. 1. profesorul Vașcău Nicolae Bocu a reuşit să recupereze o parte a trecutului şi obiceiurilor acestei zone. colecţie muzeală pentru care acesta a pus multă pasiune. profesorul a căutat să adune obiecte etnografice cu valoare istorică. Vărzarii de Sus. Biserica Ortodoxă. Biserica ortodoxă din obiectele din colecţia Vărzarii de Jos și personală a profesorului Biserica ortodoxă din Nicolae Bocu. Alături de vechi obiecte de uz casnic. Unirii nr. Biserica Ortodoxă costume populare. Situate la est de orașul În cele din urmă.

ies la suprafaţă la Vaşcău. Peştera Câmpeneasa 2. acesta găzduind cea mai înaltă cascadă subterană permanentă din România. fiind situată la 1. 1. De asemenea. lung de 11 km. Pârâul Tarinii se varsă în Avenul Câmpeneasa. Izbucul Boiu Căi de Acces º DN 76/E 79 VârfurileBeiuş-Oradea.114 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Rezervația Avenul Câmpeneasa şi Izbucul Boiu 1 Situată pe platoul carstic Vaşcău. Peştera Câmpeneasa este un monument al naturii unic în Europa. căruia la Vaşcău i s-a dat numele de „Izvorul Boiu”. De aici se trage şi numele izvorului.5 km de orașul Vașcău 2 . şi apele Pampărului intră în peşteră. iar după ce străbat adâncurile pământului. Boiu era denumirea localităţii străvechi din vatra de azi a Vaşcăului şi figura în documentele din anul 1600 cu acest nume.

Are o catapeteasmă simplă din lemn. în două canaturi. Nu are pridvor. de formă aproape pătrată şi au câte patru geamuri. Încă din cele mai vechi timpuri. Mănăstirea Izbuc este cea mai veche mănăstire din Bihor. de unde se înalţă rugăciuni evlavioase. 1. dar foarte spaţioasă.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 115 Mănăstirea Izbuc 1 2 Situată într-un superb decor montan înconjurat de păduri şi pajişti de la poalele Munţilor Codru Moma. pe 15 august are loc un pelerinaj la Mănăstirea Izbuc. Este construită în formă de navă pe fundaţie din bolovani de piatră. Toate ferestrele sunt simple. Piesă extrem de frumoasă. Biserica din zid în formă de cruce este joasă. foarte rar întâlnit. catapeteasma din lemn a fost donată de meşterii din judeţul Neamț. pictura paraclisului fiind executată de familia Moldoveanu din Bucureşti. Biserica de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului și a fost ridicată în 1696 şi adusă de la Beiuş la Izbuc în 1957. din iniţiativa şi directa îndrumare a stareţului de atunci al mănăstirii. De o mare valoare arhitectonică. sunt tencuiţi şi pictaţi. În anul 1989 începe construirea bisericii de piatră. comuna Cărpinet Mănăstirea se găseşte lângă un izvor intermitent care ţâşneşte din crăpăturile stâncilor. Apa Momii. Oamenii n-au găsit până astăzi o explicaţie ştiinţifică fenomenului de la Izbuc. ca şi bolta. atraşi de miracolul Izvorului Tămăduirii. Biserica Nouă. cum l-au numit localnicii. un fenomen carstic deosebit de interesant. naosul şi pronaosul avînd 20 m lungime şi 9 m lăţime (în zona absidelor naosului 12 m). despre care se spune că are puteri tămăduitoare. a fost preţuit ca un loc sfânt. iar pereţii. 2. iar intrarea în biserică se face printr-o uşă din lemn simplă. Mănăstirea Izbuc. Biserica de lemn . Pictura acestei biserici este în ulei şi a fost executată în 1969-1972 de pictorul Nicolae Popa. dar stranele pentru credincioşi sunt sculptate. sat Călugări. Căi de Acces º DN 76/E 79 Oradea-BeiuşVârfurile.

450 m). stânga pe drum comunal până în satul Sighiștel. Valea Sighiştelului reprezintă un adevărat paradis speologic. iar pe jos pietre de râu. coloane şi potenţial de endocarstificare mari depozite de montmilch. 1 1. săli de dimensiuni impresionante şi galerii înguste. DN 76/E 79 Vârfurile-BeiuşOradea. În zonă se mai poate vizita: . Valea Sighiștelului Deşi întreaga vale se întinde pe o distanţă de numai 9 km. Valea Sighiştelului a luat forma unui canion cu pereţi verticali. Peştera Măgura (1. pereţii înalţi de stâncă se apropie şi se trece prin apă. După bifurcaţia cu drumul care merge la Peştera Măgura înfăţişarea văii se schimbă și devine tot mai îngustă. dreapta pe DN 75 în cunoscute peşteri se numără În Bazinul Sighiştelului se direcţia localităţii Vârtop. Spre finalul drumului sunt un fel de trepte formate din pietre şi copaci căzuţi. cu găsesc peste 200 de peşteri pe şi Peştera Corbasca (300 m) cu 2 acces din comuna Câmpani o suprafaţă de numai 10 km . cu bogate şi variate concreţiuni. comuna Câmpani peştera din Dealul Secăturii (1. din ţară. Lacul de Cristal. Rezervaţia Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros.116 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Rezervația Valea Sighiștelului Căi de Acces º DN 75 în direcţia localităţii Vârtop. Canionul se termină cu un perete vertical. Printre cele mai Peştera Coliboaia (310 m) şi 1. de jur împrejur fiind pereţi de stâncă. cu frumoase fiind arealul cu cel mai mare gururi. stalactite.885 m) cu galerii labirintice. În sectorul inferior. aici găsindu-se unul dintre locurile cele mai interesante și frumoase complexe carstice din Munții Bihor.

Valea Seacă . plină de cascade. săpând regresiv şi mărind rapid dimensiunile Gropii Ruginoase. 1. care înfăţişează o imensă ravenă săpată în pieptul Muntelui Țapu până în creasta culmii care închide spre sud Valea Seacă. Pe toată suprafaţa ei.000 m. cu un diametru de aproximativ 600 m și o adâncime de peste 100 m. Căi de Acces º DN 75 în direcţia localităţii Vârtop. care conferă zonei un aspect cu totul aparte. Eroziunea continuă şi în ziua de astăzi. Valea Seacă a săpat un canion care este greu de străbătut datorită săritorilor dese. În aval de la Groapa Ruginoasă.Valea Seacă 1 Reprezintă un fenomen cu totul aparte. Groapa Ruginoasă . unde se află Valea Seacă. până în satul Băiţa. Prăpăstiile abrupte cu margini ascuţite sunt toate orientate către mijlocul Gropii.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 117 Rezervaţia Groapa Ruginoasă . oraşul Nucet Ravena este în formă de „potcoavă” în lungime de 1. un proces de eroziune foarte activ a scos la zi straturile de cuarţite de culoare roşie violacee.

Aceasta se deschide naturală uriaşă. marcaj bandă roşie. pe culmea care separă spre de o galerie care coboară până luminând locul într-un mod deosebit. ca de basm. Situată la o altitudine de 1165 printr-o intrare joasă. iar tavanul ei din ţară şi este formată din este deschis printr-o fereastră două săli. Peştera nu este ventilată şi aerul rece în combinaţie cu umezeala au format blocurile de gheaţă. 1 duce către sala mică a peşterii coborând cu grijă cam 4 m pe partea stângă a alunecării de gheaţă. fereastra deschisă din tavan favorizând acumularea de aer rece. lumina soarelui pătrunde în cavernă prin deschizătura din tavan.000 m3. În jurul prânzului. Sala Mare reflexii scânteietoare au dat bazinul Văii Galbenei. Aceste sud Groapa de la Bârsa de în Sala Mare. iar de aici se mai merg cam 2 km pe jos până la peşteră. Se merge cu maşina pe drumul forestier Balaleasa-Valea Seacă. cu acces din zona satului Vârtop. peştera măsoară 68 m în lungime şi 46 numele peșterii: Focul Viu. urmată m. Aici pot fi admirate câteva concreţiuni de calciu aranjate printre stalagmitele de gheaţă de diferite dimensiuni. Denumirea gheţarului se datorează unui moment cu totul aparte din timpul zilei. Peştera se încheie cu o gaură verticală blocată. având un volum de circa 25. în ea găsindu-se rândul gheţarelor subterane blocul de gheaţă. Temperatura dinăuntrul peşterii este mult mai scăzută decât cea de afară. comuna Pietroasa. O galerie la baza unui perete de calcar aflată dincolo de stalagmite 1. Peștera Ghețarul Focul Viu În Peştera Gheţarul Focul Viu se găseşte al treilea bloc de gheaţă fosilă ca mărime din ţară. .118 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Rezervaţia Gheţarul Focul Viu Căi de Acces º DN 75. ocupă ca mărime locul trei în m în lăţime.

însă poate fi admirată de deasupra lor. 1. Valea Galbenei reprezintă un culoar de drenare a majorităţii apelor din bazin spre Depresiunea Beiuşului. jgheaburi şi marmite spectaculos prin cascadele cu acces din satul Vârtop inaccesibile. comuna Pietroasa. lung de peste sporit de periculozitate. Nu se recomandă Sectorul amonte este cel mai evantai deosebit de parcurgerea lui pe vreme rea spectaculos. situate în zonele de Situată în sud-vestul şi vestul Bazinului închis Padiş. Această porţiune de chei nu este accesibilă. traseul de vizitare este cascade. sector denumit Cheile Căi de Acces Valea Galbenei creează Jgheabului.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 119 Rezervația Valea Galbenei 1 confluenţă cu afluenţii de pe partea stângă. În aval. . înaltă de 7 m. şi el deosebit de º DN 75. de aici mărginite de pereţi verticali şi începând tunelul subteran din Datorită dificultăţii şi gradului pante abrupte cu numeroase Cheile Galbenei. În acest sector. se găseşte un alt peste 100 m. Izbucul Galbenei şi confluenţa baza căreia se găseşte un lac. cu Valea Luncşoara. în ambii versanţi fiind construite drumuri forestiere care permit pe alocuri contemplarea Valea Galbenei cuprinde De la un punct apa râului intră sălbăticiei acestora. Cheile Galbenei constituind un canion îngust. fiind cam greu de 100 m şi foarte greu de recomandat doar turiştilor cu străbătut. sectoare de chei înguste. la sau în perioadele de viituri. Acest sector de chei experienţă şi condiţie fizică se termină printr-o cascadă bună. porţiunea dintre pitorească. într-o gură de peşteră. parcurs. până la confluenţa cu mărginit de pereţi verticali de Crişul Pietros.

În partea dreapta se găsesc culmile vârfurilor Ştirbina. Văzută dinspre nord. Piatra Bulzului este considerat monument al naturii cuprinzând abrupturi calcaroase cu aspect antropomorfic. comuna Pietroasa. comuna Pietroasa. cu acces din satul Vârtop Căi de Acces º DN 75. Căi de Acces º DN 75. Guinasu şi Tătăroaia. Aici pot fi văzuţi bolovani negricioşi andezitici împinşi pe versantul abrupt presărat cu molid la tot pasul. Rezervaţia Piatra Bulzului Punct de belvedere asupra zonei lacului Leşu. cu acces din satul Vârtop 1. 2 . În aria protejată se găsesc câteva exemplare de arbore de tisă (Taxus baccata). Sfinxul Bihorean din Rezervația Piatra Bulzului. rezervaţia reprezintă versantul situat în extrema sudică a Gropii de la Bârsa. specie ocrotită prin lege și declarată monument al naturii. Partea sudică a versantului prezintă a parte calcaroasă mai abruptă de peste 200 de metri adâncime. Piatra Bulzului este o stâncă impresionantă care domină un întreg peisaj. Rezervația Piatra Galbenei 2.243 m) ni se dezvăluie peisaje de-a dreptul ameţitoare reprezentând unul dintre cele mai frumoase puncte de belvedere din Munţii Apuseni.120 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Pietrele Galbenei și Piatra Bulzului 1 Rezervaţia Pietrele Galbenei Din Rezervaţia Piatra Galbenei (1. adevărat turn de observaţie a zonei. Piatra Galbenei este situată la limita superioară a unei păduri de fag cu mici poieni presărate cu adăposturile cosașilor care alcătuiesc împreună Poiana Florilor.

văile oarbe. ponoarele. La altitudinea de 1200-1400 m a rezervaţiei naturale complexe se remarcă dolinele. între care locul principal îl ocupă Peştera Rădesii. comuna Pietroasa. cu acces din localitatea Sudrigiu forma unui portal ogival înalt de 10 m.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 121 Rezervația Platoul Carstic Padiș 1 Cea mai frumoasă zonă din Munţii Apuseni. cheile. mai impresionante arii peisagistice ale Carpaţilor Româneşti. iar ieşirea se face printr-un culoar îngust. zona Padiş constituie una dintre cele mai preţioase. izbucurile. cu o intrare monumentală sub Căi de Acces º DN 76/E 79 VârfurileBeiuş-Oradea. 1. În această poiană se găsesc impresionante forme carstice. alcătuit din numeroase ponoare. În tavanul peşterii sunt 5 spărturi ce funcţionează ca adevărate ferestre. mai fastuoase. Cetăţile Ponorului reprezintă una dintre principalele atracţii turistice ale acestui tărâm de neuitat. marmitele. peşterile. ce comunică în exterior cu un defileu larg. avenele. Șesul Padiș . prin care pătrunde lumina naturală. lapiezurile. doline şi un izbuc a cărui apă formează un pârâu ce străbate Poiana Rădesii.

Depresiunea Bălileasa cuprinde un şes alungit situat în partea de vest a Padişului.122 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Rezervația Depresiunea Bălileasa 1 Rezervaţie naturală şi mixtă. dar cu numeroase doline. Căi de Acces º DN 76/E 79 VârfurileBeiuş-Oradea. care nu este străbătută de un curs de apă regulat. cu acces din localitatea Sudrigiu Străjuit în amonte de două masive impunătoare. între care se află şaua „La Scăriţa”. la început printr-o pantă destul de accentuată. 1. comuna Pietroasa. şesul se prezintă ca o vale cu o luncă largă. În aval de Bălileasa se pătrunde în bazinul Văii Cetăţilor. lipsit de pădure. apoi se desfăşoară o luncă largă numită „La Grajduri”. Depresiunea Bălileasa . important loc de popas. Vârfurile Oselu şi Bălileasa.

Gheţarul de la Bârsa este o altă peşteră care merită vizitată. Peştera Neagră ocupă locul al doilea ca dimensiuni şi este situată în partea de est a depresiunii. Aceasta face parte din acelaşi sistem de drenaj subteran cu precedentele. a cărui mărime variază în funcţie de sezon. Aceste două toată gama de procese peşteri sunt legate printr-un specifice s-a înscris cu formele sifon. doar speoloÎn această mică lume carstică gilor antrenaţi. împreună atingând o cele mai tipice. din partea vestică a depresiunii. specifice mlaştinilor. fiind recomandată. de asemenea. Porţiunea de intrare este accesibilă şi prezintă un bloc de gheaţă.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 123 Rezervația Groapa de la Bârsa 1 Cea mai mare cavernă a rezervației este Peştera de la Zapodie. în Groapa de la Bârsa se găsesc numeroase forme carstice deosebit de interesante prin varietatea lor. comuna Pietroasa. peşteră cu un parcurs extrem de dificil. Peștera Groapa de la Bârsa . Căi de Acces º DN 76/E 79 VârfurileBeiuş-Oradea. mai multe pâraie cu debit mic. fără să se fi putut realiza până acum joncţiunea dintre ele. cu acces din localitatea Sudrigiu Situată în partea nordică a depresiunii. care reîntregesc peisajul unuia dintre cele mai sălbatice zone din Apuseni. 1. Depresiune de formă ovală constituită dintr-un agregat mineral natural (stâncă). Climatul umed a favorizat dezvoltarea unei vegetaţii ierboase dense. de aproape 7 km lungime. De aici izvorăsc dezvoltare de aproape 11 km.

cu numeroase Rezervaţia este străbătută de cascade. Două doline º DN 76/E 79 Vârfurilereprezintă punţi de trecere Beiuş-Oradea. cu verticale spectaculoase care sunt printre cele mai mari din patrimoniul carstic românesc.124 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Platoul carstic Lumea Pierdută 1 Rezervaţia Lumea Pierdută cuprinde un platou carstic împădurit de un farmec sălbatic. 1. cu izvoare Cetăților Ponorului. care a determinat prezenţa unor doline mascate de vegetație la Căi de Acces suprafață. având o galerie descendentă în trepte. apropiate și care se unesc în aval delimitând un platou izolat de regiunile din jur. Platoul Lumea Pierdută ascunde în subteran o imensă rețea de galerii active. În Peștera Căput se revarsă apele acestui bazin hidrografic. cu totul deosebit prin tabloul de forme şi de culori pe care îl întregeşte. cu acces din acestor formaţiuni carstice localitatea Sudrigiu specifice. comuna către universul subteran al Pietroasa. Apele sunt drenate două văi: Pârâul Ursului și spre galeria subterană a Pârâul Sec. Rezervația Lumea Pierdută .

Versantul opus este un abrupt împădurit despicat de Valea Seacă. Dealul Vârseci adăposteşte peştera cu acelaşi nume. Căi de Acces º DN 76/E 79 VârfurileBeiuş-Oradea. 2. Terenul poienii este destul de mlăştinos. creând o vale cu debit considerabil. În dreapta Văii Seci. ce coboară de pe Muntele Ţapu. Poiana Florilor este constituită dintr-un grup de poieni care brăzdează pe alocuri pădurea de fag. 2 1.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 125 Rezervația Poiana Florilor 1 Situată pe versantul ce coboară de sub abruptul Pietrei Galbenei până în Valea Galbenei. marcate de benzi de pădure şi tufărişuri. comuna Pietroasa. aducând aluviuni loesice din Groapa Ruginoasă. cu acces din localitatea Sudrigiu Poiana Florilor este un adevărat paradis în lunile de vară când sute de specii de flori învăluie în culori vii pantele însorite. Rezervația Poiana Florilor . aici existând mai multe pâraie. având un portal impunător şi o galerie concreţionată de 440 m. Aceste pâraie traversează partea superioară a poienii.

Sub Piatra Boghii sălășluieşte dincolo de timp un sector de chei situat în aval de izbucul Boga. comuna Pietroasa. se află intrarea în Peştera Şura Boghii.126 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Rezervația Pietrele Boghii Căi de Acces º DN 76/E 79 VârfurileBeiuş-Oradea. Această zonă este greu accesibilă şi adăposteşte o pădure intactă de foioase care se prelungeşte pe văile şi coamele ce urcă spre Cârligate (dreapta) şi Scăriţa (stânga). Rezervația Pietrele Boghii . În panta vestică a vârfului. cu acces din localitatea Sudrigiu şi Gardul Boghii. o peşteră uşor ascendentă de 212 m. având câteva concreţiuni în sectorul final. s-a creat o prăpastie adâncă de peste 300 m formată din două sectoare: Pietrele Boghii 2 1. între care se află un culoar foarte abrupt şi plin de grohotişuri. Vârful Boghii (1436 m) mărgineşte în partea de nordvest Şesul Padiş. Pe o brână cu grohotişuri. după o scurtă coborâre destul de lină. 2. La aceasta se ajunge pe o potecă abruptă marcată. din zona Pietrelor Boghii ni se dezvăluie o amplă privelişte asupra zonei vestice a Munţilor Bihor şi Depresiunii Beiuşului. 1 Punct de belvedere de mare importanţă din punct de vedere turistic.

zonă recomandată a fi parcursă numai în urcare. Cascada Bohodei 2. comuna Pietroasa. La cascadă se ajunge cel mai uşor urmând marcajul triunghi albastru de pe Valea Aleului.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 127 Rezervația Săritoarea Bohodeiului Căi de Acces º DN 76/E 79 VârfurileBeiuş-Oradea. în care se găseşte o interesantă cădere de apă de 80 m înălţime. urcuşul are părţi foarte expuse. 2 1. cu porţiuni de căţărare (zone cu lanţuri). 1 Rezervaţie complexă geologică. ruginie și violacee. aproximativ 6 km pe drum forestier din Pietroasa şi 1 km pe potecă. Aflată pe Valea Aleului la aproximativ 1350 m altitudine. Cascada Bohodei este constituită din numeroase trepte înalte constituite din cuarţite de culoare gălbuie. floristică şi forestieră se întinde pe o suprafaţă de 174 ha. cu acces din localitatea Sudrigiu. sub Vârful Bohodei. Crișul în comuna Pietroasa . La cascada se ajunge cel mai uşor urmând marcajul triunghi albastru de pe Valea Aleului. aproximativ 6 km pe drum forestier din Pietroasa şi 1 km pe potecă. De la Săritoarea Bohodeiului. Întregul tablou peisagistic este întregit de molizii care o înconjoară.

lemnoase de molid şi fag. unde. Piciorul cocoșului . cu acces din localitatea Sudrigiu 2 1.128 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Rezervația Vârful Biserica Moțului 1 Versantul estic al Bisericii Moţului este domol. oferind însă privelişti largi asupra Vârfului Călineasa. pe care se află releul de televiziune). Căi de Acces º DN 76/E 79 VârfurileBeiuş-Oradea. la nivelul ierburilor. comuna Pietroasa. Rezervația naturală Vârful Biserica Moţului cuprinde o suprafaţă de 3 ha situată la altitudinea de 1458 m. Platoului Scărişoara. fânețe și suprafețe împădurite. dintre care: păiușul (Festuca cinerea). arie naturală cu stâncării. stânjenelul mic de munte (Iris ruthenica) etc. Rezervația Vârful Biserica Moțului 2. vulturica de stâncă (Hieracium oillosum). scorușul de munte (Sorbus acuparia). Flora este alcătuită din specii Punct de belvedere deosebit. piciorul cocoşului (Ranunculus repens). Platoului Lumea Pierdută şi Masivului Biharia Vârful Biserica Moțului este o (recunoscut prin Vârful Curcubăta Mare de 1. cu largi perspective asupra întregului platou.848 m. vegetează specii floricole rare.

relicvă glaciară. Rezervația Molhașurile din Valea Izbucelor . păstrând informaţii esenţiale nealterate. pe un teren orizontal plante. De remarcat sunt numitele „taurii fără fund”. Senzaţia stranie este dată şi de calitatea acidă şi antiseptică a turbei. vestigii din perioada glaciaţiunilor. fiind înconjurată de zona de izvoare a Someşului Cald. despre evoluţia etapizată a plantelor şi animalelor. cu rol ecologic în regimul hidric al întregului areal. plantele se izolează de sol şi devin dependente de precipitaţii. ocrotită de lege. Aici se găseşte un număr de specii aparte de Căi de Acces º DN 76/E 79 VârfurileBeiuş-Oradea. care conservă perfect plantele şi animalele căzute pe fundul fostei mlaştini. Alături de această specie. comuna Pietroasa. de-a lungul mileniilor. singura plantă carnivoră terestră din România. Turbăriile se formează în zone cu umiditate excesivă. lacuri cu apă de culoare de neagră. cu acces din localitatea Sudrigiu Molhaşurile sau turbăriile sunt mlaştini oligotrofe. cu substrat silicios. Datorită grosimii turbei de peste 1 m. care aici se află la cea mai joasă altitudine din ţară. printre care şi „Roua cerului”.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 129 Rezervația Molhașurile din Valea Izbucelor 1 Rezervaţia Molhaşurile este un complex de turbării din Valea Izbucelor. considerat monument al naturii. deosebită este şi prezenţa Jneapănului (numit şi pinul tărător). situată la altitudinea de 950 – 1000 m. Locul are o deosebită valoare ştiinţifică. 3. care reîntregesc tabloul rezervaţiei făcându-l de o sălbăticie aparte.

DJ 764F. cu un Lazuri de Beiuş şi stânga pe pronaos neobişnuit de mare în drum comunal până în satul raport cu naosul (biserica Hinchiriş. Câteva secole mai târziu. Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Lazuri . Construcţia din lemn a fost ridicată în două perioade diferite. Grinda tirant din naos reprezintă un alt element cu caracter arhaic. cea dintâi probabil din Evul Mediu. Biserica Înălţarea Domnului din Hinchiriş. Căi de Acces º DN 76/E 79 Vârfurile-Beiuş-Oradea. amândouă necunoscute. Este greu de identificat data ridicării bisericii deoarece nu există izvoare istorice sau inscripţii în acest sens. creând totodată o punte către cultura şi religia unor perioade istorice din trecut. De la portalul de intrare al acestei părţi s-a păstrat o uşă de lemn cu totul excepţională. În zonă se mai poate vizita: 1. stânga din localitatea Sudrigiu pe DJ 764G. nord de satul biserica a fost extinsă.130 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Lazuri de Beiuş 1 Biserica impresionează prin aparenta simplitate a structurii arhitecturale. care a fost datată ipotetic ca aparţinând secolelor XIV-XVI. Din Evul Mediu datează altarul şi biserica bărbaţilor. important în datarea construcţiei lăcaşului de cult. probabil în a doua jumătate a secolului XVIII. satul Lazuri de Beiuş. comuna Lazuri de Beiuş verticale şi pictaţi. Pereţii interiori au fost acoperiţi cu scânduri 1. iar cea din urmă probabil în secolul XVIII. comuna Lazuri de bărbaţilor) şi un turn Beiuş deasupra. de asemenea. care împreună rezumă planul iniţial al unei biserici arhaice de tipul celei de la Putna. iar axul altarului este.

al doilea ca mărime din ţară (după Gheţarul Scărişoara). dreapta pe DJ 763 până în satul Pietroasa. Avenul Borțigului 2. 1. 2 Peştera este spectaculoasă. dar trebuiau resculptate în fiecare an. Lungimea avenului este de 150 m.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 131 Avenul Borțigului Căi de Acces º DN 76/E 79 VârfurileBeiuş-Oradea. Avenul Borțigului adăposteşte un impresionant bloc de gheaţă cu un volum de 30. cu o intrare cu un diametru de 35 m.000 m3. Cetățile Ponorului . situat la baza puţului de intrare. fiindcă în timpul iernii aceste tuneluri îngheţau. cu o adâncime de 54 m și are în componență o mică galerie și o sală mare. Avenul se află deasupra traseului subteran al Cetăţilor Ponorului. iar în blocul de gheaţă au fost scobite coridoare între sălile cu formaţiuni de gheaţă. 1 Monument al naturii. Lungimea galeriilor au ajuns atunci la 300 m. comuna Pietroasa Pentru accesul în peșteră care este îngreunat de blocul de gheaţă a fost construită o scară de lemn cu peste 150 trepte.

1. Vizitarea peşterii începe cu Galeria Urşilor unde Numele peşterii se datoreză numeroaselor fosile de urşi de au fost găsite resturi scheletice ale ursului de cavernă (Ursus cavernă descoperite aici. Draperiile din Galeria Urşilor. asemenea celor de ceară de un alb pur ce provoacă imaginaţia oricărui vizitator. În ultima galerie pot fi admirate impresionantele stalagmite şi stalactite care au dat naştere unor „statuete” de basm (Mastodontul. Sala Emil Racoviţă şi Sala Oaselor. comuna Pietroasa În acest nivel se găsesc 3 galerii: Galeria Urşilor. Pagodele. Lacul cu nuferi). Galeria Emil Racoviţă şi Galeria Lumânărilor. este cel deschis circulaţiei turistice. şi 4 săli: Sala Lumânărilor. bazine de apă și stalactite. Galeria este superior în lungime de 488 m împodobită cu numeroase stalagmite. Portalul.132 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Peșteri din comuna Pietroasa 1 Peștera Urșilor – Chișcău Descoperită accidental la 17 septembrie 1975 în urma dinamitării unei cariere de marmură de la Chişcău. acolo putând fi admirate formaţiunile carstice. precum şi fosilele altor Peştera are o lungime de 1. Galeria se încheie cu un tunel artificial lung de 16 m greu accesibil turiştilor. dreapta pe DJ 763 şi dreapta pe un drum comunal până în satul Chișcău. Sala Spaghetelor. dintre care numai o parte sute de ani: o specie de capră este deschisă vizitării sau neagră.5 animale dispărute în urmă cu km. În Galeria Emil Racoviţă se află un schelet de 140 de urşi au rămas blocaţi urs expus în poziţia în care a înăuntru. Căi de Acces º DN 76/E 79 VârfurileBeiuş-Oradea. domuri. murit. care au făcut peştera cunoscută în toată lumea. Din cauza căderii unei stânci gura Spelaeus) de acum mai bine de peşterii a fost blocată şi peste 15000 de ani. Peștera Urșilor . Peştera Urşilor este cunoscută drept una din cele mai spectaculoase obiective turistice ale Munţilor Apuseni. Nivelul peşteră. leul şi hiena de cercetării ştiinţifice.

peştera este alcătuită din mai multe săli (Sala Mare. coloane. Sala Mică. vizitele limitându-se doar la explorare sau cercetare turistică. 3 În zonă se mai poate vizita: 1. stalactite. fenomen de rară amploare care îi dă un aspect aparte. deosebită datorită formaţiunilor intens colorate. După Sala Macrameelor se ajunge la Lacul Rozelor. în Peștera lui Micula se găseşte un lac subteran. Situată în Valea Crăiasa la o altitudine de 500 m. coloane. Apoi urmează galeriile Sala Mare şi Sala Macrameelor în care se găsesc elemente de depunere chimică: gururi. apoi la Valea Perlelor. Cascada Mare (formată pe un plan alunecos) şi Galeria Minunilor. Sala Macrameelor. ghirlande. comuna Pietroasa 1 2 Peștera lui Micula Monument al naturii. dreapta pe DJ 764I până în comuna Buntești 1. Prima cascadă a cavităţii este Cascada Mică. peştera nu poate fi amenajată turistic. Rezervația Ferice Plai și Hoanca. stalagmite. Sala Cascadei. Formațiuni calcaroase 2. Sala Cascadei. Lacul Rozelor. DN 76/E 79 Vârfurile-BeiuşOradea. cu concreţiuni specifice unui astfel de mediu: stalactite şi stalagmite. În Peştera lui Micula s-au găsit vestigii paleontologice ale ursului de peşteră. Sala Iadului) şi galerii (Galeria Minunilor. Deşi oferă un peisaj deosebit (între primele 5 peşteri din ţară ca frumuseţe). cristale.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 133 Căi de Acces º Se continuă drumul din satul Chişcău până în satul Giulești. pe care plutește un calcitul flotant (mineral de carbonat de calciu). Valea Perlelor). Peștera lui Micula 3. Năpârcă in rezervația Ferice Plai și Hoanca . formaţiuni de bazin. La capătul Galeriei Minunilor se află Sala Iadului cu cea mai mare cascadă a peşterii de 40 m înălțime.

Crișul Pietros / Comuna Pietroasa .

vașcău .JiBou .Lacul Cârligate BEIUÕ ineu .Huedin .guraHonț .Zalău .oradea .Beiuș .

oraşul Beiuş este considerat oraşcetate naturală. fiind flancat din trei părţi de masive ale Carpaţilor Occidentali. Belenus. Aflată în bazinul superior al Crişului Negru. 1291-1242 localitatea apare cu toponimele Benenus. Nu se poate vorbi despre Aşezat pe cursul mijlociu al Crişului Negru. cu străveche rezonanţă istorică. Până la începutul secolului al XX-lea s-a folosit mai mult denumirea de Bins. Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial din Beiuș 1.Oradea Beiuş fără a ţine seama de teritoriul denumit generic Ţara Beiuşului. În zonă se mai poate vizita: 1. prin evoluţia istorică aparte. Benens. Căi de Acces º DN 76/E 79 Deva .Beiuş . devenit purtători ai iar sub titulatura de oraş apare emancipării culturale şi încă de dinainte de 1241. În politice a românilor documentele din perioada transilvăneni.Brad Ştei . localitatea continuând să fie numită aşa în graiul regiunii. regiunea se individualizează atât prin configuraţia geografică. Voyuoda de Bivinis sau Belenyes. mai ales din punct de vedere cultural. centrul orașului . trecerea timpului. Înfiinţarea acestuia a reprezentat un eveniment de Veche aşezare care s-a mare însemnătate pentru dezvoltat continuu odată cu românii din Transilvania. Beius. cât şi prin trăsăturile proprii. a fost înfiinţarea unui gimnaziu român unit (grecocatolic) în 1828 de către episcopul Samuil Vulcan.136 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Beiuş 1 Ceea ce a impulsionat în mod deosebit dezvoltarea oraşului. prima deoarece aici s-au format menţiune cunoscută a intelectuali români care au Beiuşului datează de la 1096.

auzindu-se în toată Europa. dereglărilor respiratorii. recreere a turiştilor depăşeşte 1. rahitismului şi dereglărilor de multe trasee turistice. comuna Budureasa . anemiilor. beneficiind de nenumărate Renumele acesteia în ceea ce creştere la copii. atracţii şi trasee montane. Principala atracţie din această regiune o reprezintă Izvorul Minunilor. organismului o suprafaţă de 2.700 ha şi Staţiunea este complet izolată constituie un important punct slăbit. ape minerale feruginoase şi hipotomice. Staţiunea Stâna de Vale Situată în apropiere de oraşul Beiuş. care durează până la mijlocul lunii aprilie. Stâna de Vale este una dintre cele mai mirifice staţiuni de odihnă şi tratament din ţară.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 137 Staţiunea Stâna de Vale 1 graniţele ţării. despre apele miraculoase de aici. La Stâna de Vale precipitaţiile sunt abundente. Căi de Acces º DJ 764A. tratamentele pentru odihnă şi cu teleschi. despre care legenda spune că are un efect tămăduitor. est de Beiuș. Acest loc este recomandat în tratamentul asteniilor. la o altitudine de 1100 m. şi înconjurată de munţi. alături de pârtia de schi dotată priveşte tratamentele curative. fiind una dintre cele mai pure şi apreciate ape de izvor de la noi din ţară. fiind caracterizate de căderi masive de zăpadă (stratul ajungând până la 50-90 cm). suprasolicitărilor fizice şi de convergenţă pentru foarte intelectuale. unor dereglări Întreaga staţiune se întinde pe endocrine.

Când vremea este liniştită. Culmea este caraterizată printr-un platou. cunoscută sub denumirea populară de oiță (Anemona narcissiflora). cât şi asupra unei mari părţi a Munţilor Apuseni. până Vârtop se produce un fenomen interesant de ecou în la orizont unde se găseşte cea mai mare înălţime a acestora. partea de sud-est a pereţilor Vârful Cucurbăta Mare (1849 m). Aici este întâlnită o specie rară a pajiștilor alpine. Acesta prezintă un aspect de cupolă. Culmea Cârligate suscită un interes deosebit datorită largilor privelişti pe care le deschide atât asupra Padişului. care oferă Piatra Grăitoare prin poziţia sa o panoramă largă spre sud. orientat estvest. ce îmbraţişează La stânca situată în Şaua în totalitate Munţii Bihor. foarte abrupt spre sud (Padiş) şi cu pantă mai domoală spre nord (Valea Drăganului). iar spre est cu Şaua Cumpănăţelul. un cuvânt strigat în apropierea ei (25-100 m) este repetat de 4-5 ori. ce se ridică cu puţin peste nivelul platformei Cârligate. lismul (motismul) a grăi care înseamnă a vorbi. Aceasta este formată din Vârful Cârligate (1694 m) şi se continuă spre vest cu Vârful Cornu Munţilor (1652m) şi Coasta Brăiesei. rezultat în urma modelării periglaciare. Piatra Grăitoare . iar denumirea de Piatra Grăitoare vine de la regiona1. rezervația naturală reprezintă o zonă turistică importantă datorită peisajului și florei sale specifice. ei. Vârful Piatra Grăitoare este un real martor de eroziune.138 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Rezervaţii naturale din comuna Budureasa 1 Vârful Cârligate Întinsă pe o suprafaţă de 10 ha.

Urmează apărut ca urmare a prăbuşirii o zonă îngustă și lipsită de tavanului peşterii. Căi de Acces º DJ 764A. Peştera Cetatea Rădesei are 862 de m dezvoltare. de hidrologică accesibilă. comuna Budureasa Lumea subterană a peşterii prezintă o galerie unică. în care are loc transformarea lipsit de lumină. Piatra Grăitoare 2 . de forma unui tunel lung de 212 m. un alt aven stadiu avansat de evoluţie. Peştera lumină până ajungem în zona Cetatea Rădesei este într-un de sub Fereastra I.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 139 1 Cetatea Rădesei Situată înainte de zona de formare a Cheilor Someşului Cald. cavernamentelor în chei de amploare. cu marmite turbionare tipice de eroziune. Peștera are un grad de dificultate mediu și nu este recomandată pe timp ploios. cu săli de mari dimensiuni şi hornuri ce răzbat în tavanul peşterii până la suprafaţă. unde podeaua subteran al pârâului se observă prezenţa a cinci avene este acoperită cu blocuri mari care contribuie la spectaculo. Necesită surse de iluminat şi poate fi vizitată datorită amenajărilor efectuate (scări de lemn şi podeţe). printre care se zitatea peşterii. cu o formă ogivală. Intrarea se află pe malul stâng Peştera prezintă o străpungere şi are un portal monumental înalt de 15 m şi lat de 7 m. se lungime de peste 260 m și o denivelare de 36 m. asurzitor şi formează repezișuri și cascade. În drumul ajunge în Sala Mare luminată prin 4 hornuri. 1. exemplificând perfect modul în calcar.de stâncă. Accesul către peștera Cetatea Rădesei 2. De aici. fiind sculptată în calcare de-a lungul timpului de către pârâul omonim. Într-un final se traversează un canion strâmt. La ieşire apele strecoară apele cu un vuiet curg printr-un canion strâmt.

mult mai ridicat de nivelul inferior al cavernei se concreţionare.208 m. Peștera Meziad Nivelul superior se întinde pe o lungime de 3. formând o boltă care se arcuieşte într-o geometrie aproape perfectă. pe care îl prezintă. 1. Căi de Acces º DJ 764 nord-est de Beiuş şi dreapta pe DJ 764C. înălţimea totală a cavernamentului ajungând aici la 35 m.140 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Peştera Meziad 1 Obiectiv de nelipsit din nici un itinerariu turistic. Peştera se desfăşoară pe două descriind un arc de cerc larg niveluri de carstificare. cu trei zone principale deosebite în mare măsură atât de racord cu galeria inferioară: din punct de vedere al Galeria Descendentă. deschis. nivelul inferior prelungindu-se prin două galerii greu accesibile şi care nu sunt incluse în sectorul turistic al peşterii. care a ajuns pe alocuri până la boltă. Galena lungimii lor. fiind printre primele amenajate din ţară. celor două niveluri în regiunea . satul Meziad. Suprapunerea întinde pe o lungime de 1. La intrarea în peşteră eşti întâmpinat de un portal impresionant a cărui înălţime atinge 15 m. cât şi al aspectului de Joncţiune şi Gâtul Dracului. comuna Remetea Podului Natural creează un spectacol deosebit de impresionant. Având Galeriile nivelului superior forma unei galerii neobişnuit prezintă o topografie mult mai de spaţioase de 20-30 m labirintică şi printr-un grad lăţime şi 15-20 m înălţime. Planşeul de calcar al peşterii a fost acoperit cu un strat gros de pietriş şi nisip. contribuind la accentuarea aspectului labirintic caracteristic nivelului superior al peşterii. După 400 m. Aici s-au conservat numeroase fosile aparţinând ursului de cavernă. concentrate îndeosebi în Sala Oaselor.542 m. cavernamentul se reduce brusc. peştera se număra la începutul secolului al XX-lea printre cele mai mari peşteri din Europa.

Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 141 Peşteri în comuna Roșia Căi de Acces º Se continuă pe DJ 764 până în cătunul Țarina. timpuri.dealul Tinoasa este înghiţit de circa 40 m deasupra albiei şi are o deschidere de 27x13 m. comuna Dobreşti pentru acces prin 1. care repreun curs subteran activ.9 km. situată spre dreapta. apă al galeriei principale. descendente spre stânga. masive Peştera Ciur-Izbuc. scundă. cu stalagmite şi stalactite. Ponor sau DN 76/E 79 Vârfurileascendente spre dreapta şi Beiuş-Oradea. piese scheletice lungime de 7. la capătul căreia se ajunge Pârâul Ciurului se varsă deasupra unei săli printr-o cascadă în cursul de Peștera impresionante. Peștera Ciur Ponor-Topliţa 1 2 . Peştera Vacii este materiale ceramice din epoca O mare parte din peşteră. comuna Roșia într-o sală care prezintă galerii pentru acces prin Peştera Ciurul platoului sub care se află. Peștera Vacii Printr-una dintre galeriile Peştera Topliţa 2. câteva Ponor. După explorarea peşterii mai în amănunt şi descoperirea a încă 8 sifoane. Ponor comunică cu Peştera cătunul Țarina. complexul Peştera Ciur Ponor-Topliţa cuprinde una din cele mai lungi peşteri din ţară având o dezvoltare de 14. zentau parţial dieta omului preistoric. pe fundul dolinei concluzia că Peştera Ciur Se continuă pe DJ 764 până în Hârtopul Simioanii. Ciur Ponor-Topliţa Direcția peșterii urmărește Se coboară 22 m şi se ajunge axul longitudinal arcuit al Se continuă DJ 764. tice (scurgeri parietale.). dreapta pe DJ 767. Astăzi întregul sistem Peştera a fost locuită de om.700 m. microgururi. se perle de cavernă etc. comuna Roșia Topliţa. prezintă localnici din cele mai vechi fosile de animale. dimensiuni mari (40x20 m) şi ulterior şi în Peştera Ciurînălţime ce ajunge la 12 m. pe o cunoscută şi folosită de bronzului. pe unde este şi locul de resturi scheletice şi guano de acces în peşteră. Cuţilor. pătrunzând stalagmitice. Dispune de o gamă Pârâul Tinoasa ce izvorăşte din Intrarea în cavernă se află la largă de formaţiuni stalagmi. Ponorul Tinoasa și străbate Din sala mare de la intrare. s-a ajuns la Peştera Vacii suprafaţă. ajunge la o galerie îngustă şi la populaţia de lilieci. în de caverne este cunoscut sub Aflată în versantul drept al Văii sala mare fiind descoperite numele de Ciur Ponor-Topliţa. comuna Roșia Parte din cel mai fascinant sistem carstic din Munţii Apuseni. ulterior celui de ascendente se poate ajunge la la intrare.

Peștera Ciur Izbuc . comuna Roșia superior sau fosil având o Nu departe de Peştera Ciurului lungime de 605 m. situată în de origine freatică. situat la 20 m de extremitatea dinspre amonte a peşterii. care a fost explorată pentru prima dată în constituit din săli şi galerii cu 1952.adăpostesc numeroase urme torilor. unde se află şi galeria Ponor-Topliţa. paleontologice şi morfologice. Importanţa sa arheologică urme ale locuirii acestuia şi este dată de faptul că aici au resturi scheletice ale ursului fost găsite peste 400 de urme de caverna (Ursus spalaeus). iar cel inferior. câteva fragmente de terase aluvionare. iar ale omului preistoric. unele deosebit de bine conservate. cât şi al turiştilor. antropologice. cel DJ 764. poduri şi canale adânci săpate în rocă. 1. plantare ale omului preistoric. de acum Galeria Aragonitei şi Galeria 12000 – 15000 de ani. nume sugestive în ceea ce priveşte elementele Datorită importanţei sale adăpostite. pe o lungime de 150 m. Aceasta prezintă o succesiune de nivele de eroziune. Nivelul fosil este Ciurului Izbuc.142 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău 1 Peştera Ciurului Izbuc se desfăşoară pe 2 nivele. este Peştera activă. Gururilor se remarcă prin Peștera Ciur Izbuc morfologia de detaliu. tunele. fiind Groapa Ciurului. 425 m. drenată de apele captate în subteran prin Ponorul Tinoasei. Nivelul inferior corespunde actualei galerii temporaractive. peştera Sala Paşilor şi Galeria Urşilor trezeşte atât interesul cercetă.

ploioase deoarece nivelul Peştera prezintă un portal apelor din peşteră creşte mare lat de circa 15 m şi înalt considerabil. Pe perete se de circa 8 m. Peștera Farcz. la capătul căreia este un sifon impenetrabil. Peştera Grueț. DN 76/E 79 Vârfurile-BeiuşOradea. Pe partea stângă sunt coloane groase de calcit. De aici pot fi văzute mai multe galerii înguste şi hornuri. comuna Roșia 2. sau calcit. Rezervația Dealul Păcău. DJ 709A. Sala principală vede şi o dungă neagră. comuna Roșia Amplasată în versantul stâng al Văii Şteaza. satul Borz. Rezervația Defileul Crișului Negru. DJ 764. Peștera Grueț 2. dar şi din punct Este preferabil ca peştera să nu fie vizitată în perioadele de vedere arheologic. comuna Șoimi 2 . Crișul Negru de apă care străbate o zonă mai îngustă şi mai scundă. înalte până la plafon. Gruieţului sau Grust este importantă prin galeriile concreţionate. ce are o lungime de 50 m şi un indică înălţimea la care poate tavan cu concreţiuni de calcar ajunge apa. comuna Șoimi 3. În zonă se mai pot vizita: 1.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 143 1 Peştera Grueț DJ 764. stânga pe DJ 709A. Dinspre stânga se poate vedea cursul 1.

În primul bazin. 0 2. la izvor. relicte pleistocenice din speciile Theodoxus prevostianus și Fagotia acicularis. 2. Rezervația Calcarele tortoniene de la Miheleu. Temperatura medie a apa este limpede. Rezervația Poiana cu Răbăgani este de 35-40 C.144 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Rezervația Izvoarele mezotermale Răbăgani Căi de Acces º DN 76/E 79 VârfurileBeiuş-Oradea. bogată în DJ 768. apa se stochează DJ 795 Răbăgani-Salonta. favorabilă menţinerii faunei de doilea bazin. gasteropode relicte. comuna Lăzăreni izvoarelor mezotermale de la vegetaţie şi faună acvatică. condiţii marine la cele de apă dulce. în direcţia Salonta şi dreapta pe DJ 768 până în comuna Lăzăreni 2. comuna Tinca supravieţuit în arii restrânse şi neamenajat. precum și specii de broaște. mic. 1. După străbaterea celui de-al narcise de la Goroniște. stânga pe DJ 795. adaptându-se de la drumul printr-un canal. comuna Răbăgani 1 2 În zonă se mai pot vizita: 1. care traversează izolate. DN 76/E 79 Vârfurile-BeiuşOradea. . care a într-un alt bazin. Rezervația Izvoarele mezotermale Răbăgani Rezervația este formată din două bazine cu ape mezotermale în care se menține o faună de gasteropode (melci). Arborele secular de la Izvorul Osoi.

Este un monument istoric de arhitectură laică. Piaţa Libertăţii nr. întocmite 2 3 1. Muzeul Memorial Arany Janos. 4 de poetul Arany Janos. Turnul Ciunt (Csonka) din Salonta a fost construit în scopul de a fi punct de observaţie în războiul împotriva invaziei otomane. Turnul Ciunt reprezintă ultima mărturie rămasă din întregul complex al Cetăţii Salonta. 129 de scrisori originale ce fac parte din corespondenţa poetului cu Charles Darwin. turnul fiind restaurat în 1889. din iniţiativa şi prin contribuţia poetului Arany Laszlo. Turnul are un plan hexagonal şi este înconjurat de o denivelare de pământ de formă trapezoidală care indică existenţa unui şanţ şi val de apărare sau a unui zid de incintă. Acesta a donat o parte a bibliotecii. 3 şi 4 sunt expuse culegerile de folclor din zona Salontei. manuscrise originale şi mobilierul din camera de lucru a tatălui său. în care astăzi se găseşte primul muzeu literar din România. La etajul 1 pot fi văzute o serie de documente ce privesc dezvoltarea culturală a Transilvaniei şi câteva portrete ale unor reprezentanţi de seamă ai Şcolii Ardelene (Alexandru Roman. Turnul Ciunt.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 145 Turnul Ciunt din Salonta şi Muzeul Memorial Arany Janos Căi de Acces º Se continuă pe DJ 795 până în Salonta. Statuia poetului Arany Ianos . în jurul anului 1620. 1 Construit în secolul al XVII-lea. La etajele 2. Turnul este un simbol al oraşului. Iosif Vulcan). biblioteca şi mobilierul din camera de lucru a poetului din perioada 1867-1882. Turnul Ciunt din Salonta 3. Edificiul a avut iniţial patru sau cinci nivele despărţite între ele de planşee de grinzi. Muzeul Memorial Arany Janos 2.

şi de nutriţie.146 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Staţiunea Tinca 1 2 Staţiunea balneoclimaterică Băile Tinca reprezintă o adevărată oază de linişte şi refacere. beneficiind de un climat continental moderat cu temperatura medie anuală de 10. Stațiunea Tinca 2. ale Oradea. Căi de Acces º DJ 795 Răbăgani-Salonta În zonă se mai pot vizita: 1. Pădurea Rădvani Situată pe terasa inferioară a Crişului Negru şi străjuită la nord de dealurile Miersigului. bioclimat de crutare. Muzeul Ţăranului Român. afecţiuni asociate DN 79/ E671 Salonta(ale aparatului locomotor. staţiunea este bogată în izvoare cu ape minerale bicarbonatate. Monetăriei. boli metabolice Rădvani. sodice. hipotone. Str. renale şi ale căilor urinare.5°C. slab carbogazoase. acoperite cu păduri de gorun. Egretă albă profesionate). factori naturali extrem de importanţi 3 . oraşul Salonta 2. Rezervația Colonia de păsări de la Pădurea hepatobiliare. boli 1. 3. calcice. cardiovascu-lar. magneziene. Cura Salonta este recomandată în caz de afecţiuni ale tubului digestiv şi 3. Situl arheologic de la în tratamente curative. comuna Cefa sistemului nervos periferic. atermale.

Palatul Vulturului Negru ORADEA ineu .Huedin .Zalău .vașcău .Beiuș .JiBou .oradea .guraHonț .

În Evul Mediu aici convieţuiau numeroase grupuri etnice. Primăria din Oradea . Oradea se află într-un peisaj mirific între dealurile care despart şi unifică într-un mod armonios Câmpia Crişanei şi dealurile de la poalele Munţilor Apuseni. fiind cel mai important centru cultural și comercial. Localitatea denumită în latină Varadinum este de origine romanodacică. Căi de Acces º DN 79/ E 671 Salonta-Oradea º DN 76/E 79 Vârfurile-Beiuş-Oradea În zonă se mai poate vizita: 1. Str. sociale şi culturale din nordvestul României. Biblioteca din Oradea. municipiul Oradea reprezintă de secole un punct de referință pentru zonă. însă este menționată pentru prima dată în anul 1113. municipiul Oradea 1. determinând ca până în prezent activitatea socioculturală a Oradiei să întregească un adevărat mozaic etnic.148 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Oradea 1 Unul dintre importantele centre economice. Armatei Române nr. într-o diplomă a abației benedictine din Zobor. 1.

denumită după reprezentanţi de seamă ai numele canonicului. ale aceluiaşi spaţiu baroc. cum Karácsonyi sau Vince Bunyitay. Printre locatarii celebri ai acestor edificii se remarcă 1. Șirul Canonicilor . iar ultima în 1875). Elementul comun. Fiecare din cele 10 clădiri au fost construite în perioade distincte (prima casă construită în „zona rezidențială” datează din 1750. precum ulterior păstrează mai mult Flóris Rómer. sau mai puțin stilul baroc Vilmos Fraknói. numărul 7. artă şi arheologiei maghiare sau cercetători celebri ai Restul caselor construite istoriei bisericeşti. ar fi cel neogotic. fapt ce reiese din caracterul neomogen al Căi de Acces fațadelor.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 149 Șirul Canonicilor 1 Reprezintă un ansamblu urban baroc. Arnold Ipolyi. Casa Alapy. al cărui interior boltit şi ritmat de arce canonicii erudiţi din a doua dublouri oferă variate aspecte jumătate a secolului al XIX-lea. al ansamblului. János suferind și alte influențe. Mai poartă denumirea de Şirul capitlului. de altfel și cel mai spectaculos º Str. care a începuturilor istoriografiei de construit-o. este coridorul municipiul Oradea cu arcade al faţadei. care au trăit și creat în aceste case o perioadă mai Cea mai veche este casa îndelungată sau mai scurtă. format din zece case cu un singur etaj aliniate într-un șir în faţa grădinii Palatului Episcopal. Șirul Canonicilor. sprijinit pe 56 de stâlpi pătraţi.

astfel că în anul 1963. cunoscut mai multe funcționalități. iar după un proces îndelungat de revendicare dreptul de proprietate asupra palatului a fost recunoscut De-a lungul timpului. având tavanul şi pereţii împodobiţi cu fresce. elaborat pe 3 nivele. aproximativ 1. Pe timpul șederii aici. Interioarele Palatului Baroc impresionează prin rigoarea organizării spațiale și sobrietatea decorativă. 1. Căi de Acces º Str. Aici se află Sala festivă. Șirul Canonicilor. Palatul Baroc Inițial. În perioada Palatul i-a avut ca oaspeți pe 1945 – 1989 a adăpostit împărăteasa Maria Tereza a . Construcția lui a durat 15 ani (1762 – 1777). impozantă prin volumetrie și prin decorurile pictate datorate lui Francisc Storno (1879). fiind în imposibilitatea financiară de a renova deteriorările. valoarea lui fiind recunoscută și în restul Europei. Palatul are şi o capelă de o rară frumuseţe.000 de revoluționari comuniști greci refugiați în România. de inspirație renascentistă. În 1996 Episcopia romano-catolică maghiară începe procedurile legale pentru recuperarea palatului.150 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Palatul Baroc 1 Palatul în formă de U constituie alături de Bazilica Sfânta Maria și Șirul Conacilor cel mai valoros complex în stil baroc construit în România. copiii refugiaților au distrus interiorul palatului. spre care se ajunge prin intermediul unei scări monumentale. caracteristici ce se regăsesc prezente în holul central și la nivelul etajului de referință din configurația clădirii. palatul a vechiului proprietar. episcopia a fost nevoită să cedeze orașului dreptul de folosire a palatului. municipiul Oradea Austriei și împăratul Josif al IIlea al Austriei. clădirea palatului trebuia să servească drept sediu al Episcopiei romanocatolice din Oradea. În această situație episcopia a fost nevoită să părăsească palatul. La data de 17 ianuarie 1971 în Palatul Baroc se deschide Muzeul Ţării Crişurilor. avându-l ca architect pe Anton Frantz Hillebrandt.

Fațada principală cinstea împăratului Franz şi a Ferestrele de la parter şi ultimul nivel sunt rectangulare. hanul a delimitate pe verticală de coloane cu capiteluri ionice. Nivelele superioare ale rezalitului central sunt Clădirea are parter înalt și Loc de întâlnire pentru patru etaje și este formată din personalităţile vremii. 1. Independenței nr. Secession. împărțit în două registre. Palatul Justiției . Vitraliul cu vulturul al orașului.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 151 Palatul Vulturului Negru și Palatul Justiției 1 2 Palatul Vulturului Negru este mai ordonată și sobră. plin cintru. fostului Palat Frimont. 10. Căi de Acces º Parc Traian nr. palatul a fost negru. în stil element rămâne pasajul. cât şi cele Clădire declarată monument laterale au acoperişuri de tip istoric. două corpuri unite printr-un găzduit recepţii grandioase în pasaj vitrat. a fost construită în anul mansardă. pe locul º Str. inegale. fiind formată reginei Elisabeta. municipiul Oradea Construcțiile la noua clădire impozantă au fost finalizate în august 1898. a stârnit senzaţie prin imensitatea proporţiilor lui şi Palatul Vulturul Negru este un care a fost executat după monument arhitectonic modelul Galeriei Victor reprezentativ pentru Oradea. Edificiul este format din parter și două etaje. care Secession. Fațada secundară Atât rezalitul central. care se termină în atic Desemnat recent de către trilobat. Emmanuel din Milano. împrejmuind două curți interioare. având un vitraliu în locuitorii orașului drept simbol timpan. decorat în partea superioară cu patru statui alegorice. Fațada principală impune printr-un rezalit central. iar ferestrele de la etajul I în din două corpuri mari. Palatul Vulturului Negru municipiul Oradea 2. Căi de Acces 1898 în stil eclectic. a fost executat în arhitecții orădeni Marcell 1909. Motivul central îl reprezintă un corp ieșit. poartă deasupra ce relevă cel mai bine stilul Palatul Justiției lor coronamente decorative. Cel mai spectaculos Komor și Dezső Jakob. 1. devenit o emblemă a construit între 1907-1908 de ansamblului. este asimetrică.

De fapt. cu remarcă faţada principală. Casa arhitecturală a palatului se scărilor era impozantă. rotunde sau ondulate. un atic bogat decorat. care se afla în partea de nord a clădirii. fiind nemulțumit de vechea construcție. În 1989 colţul palatului este încoronat reprezentanții Bisericii grecocu un turn impozant. îndelungi procese. Palatul episcopal greco-catolic 2 . neinstalat încă la acea dată. purtând Până în prezent. Ep. Mihai Pavel nr. balustrade și loggii din marmură de Vaşcău. Biserica a intrat în amprenta unui eclectism posesia clădirii episcopale. municipiul Oradea coloane. bogată în decoraţii exterioare. principale a palatului sunt Ulterior. iar Biblioteca Judeţeană. aici. Zidurile ei sunt placate tot cu marmură. 2. rafinat. precum şi ritmul formelor ascuţite.152 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Palatul episcopal greco-catolic Clădirea a fost edificată în stil eclectic. Capela. În locul actualei clădiri s-a aflat o clădire cu etaj în stil baroc. a dat ordin ca arhitectul orădean Kalman Rimanóczy junior să întocmească planurile pentru reconstruirea vechiului palat. La copal a fost sechestrat şi cele două extremităţi ale părţii transformat în şcoală populară. predominând elementele decorative În ceea ce privește descrierea romanice şi bizantine. Poarta catolice au început să lupte principală aminteşte de pentru clădirile ei. 1. în 1948 palatul epismijloc blazonul episcopal. neogotice şi unele detalii ornamentale Art Nouveau. istoricul asupra lor coronamente în palatului a fost marcat de formă de triunghi. mai ales etajul. Episcopul Demetrie Radu. După portaluri romanice. Centrul etajului este dominat de ferestre mari în segment de arc. având la Astfel. în anul întreaga clădire poartă 1992. a fost pictată de Augustin Pall în stil bizantin. 4. fiind combinate elemente romanice. 1 Căi de Acces º Str. unde raportul de plinuri şi goluri este mai pronunţat. s-a instalat așezate două turnuleţe. iar mai sus câteva momente importante. Construcția nouă a palatului a fost realizată între anii 1903 1905. bizantine.

municipiul Oradea dintre care cea de paleontologie și zoologie cu piese de valoare națională. se află Muzul Memorial Ady Endre şi Muzeul Memorial Iosif Vulcan. colecția de mobilier și în În anul 1872. Societatea de primul rând cea de scaune cu Arheologie și Istorie a spătar din zona Beiușului. Instituție culturală de renume la nivel național. unul din cele mai mari muzee pavilionare din România. rezervații și monumente ale naturii din municipiu și județ. muzeul funcționează în cadrul Palatului Baroc de la data de 17 ianuarie 1971. Opinci pastorale 2. port popular și textile din Crișana. Maierii Albei Iulia. ajungând centru culturalştiinţific de referinţă. muzeul are parte de cea mai prolifică perioadă din existenţa sa. care sticlă produse în Nicula. unicate. icoane pe primul muzeu în Oradea. Scheii cunoaște o evoluție importan.Brașovului. mondială.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 153 Muzeul Țării Crișurilor 1 2 Muzeului Țării Crișurilor deține o secție de istorie care prezintă piese de arheologie datând din paleolitic până în epoca modernă. În administrarea Muzeului Ţării Crişurilor. și-a îmbogățit în permanență colecțiile de arheologie. istorie Secția Științele naturii prezintă și etnografie. 1.16. Comitatului Bihor inaugurează feronerie de Vărzari. Iosif Vulcan nr. Acesta împletituri din Valea Ierului. Ceramică și țesături din Crișana . După anul 1971. Secția de etnografie se remarcă prin ceramică țărănească produsă în centrele din Crișana. Căi de Acces º Str. colecții știintifice diverse. tă de-a lungul timpului.

municipiul Oradea Piatra de temelie a Bisericii cu Lună sau a Catedralei Adormirii Maicii Domnului. Bazilica romano-catolică regelui. Fresca cupolei „Triumful ceresc al lui Cristos” a fost realizată în anul 1778 de pictorul Ioan Schopf în stilul Il Correggro. Şirul Canonicilor nr. cum mai este denumită. Clădirea catedralei este opera arhitectului vienez Franz Anton Hillebrandt. a fost pictat de austriacul Vincent Fischer în anul 1778. Biserica ortodoxă „cu Lună” Piaţa Unirii nr 10. tabloul altarului principal. Oradea.154 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Lăcaşuri de cult în municipiul Oradea 1 2 Bazilica romanocatolică Înălțarea Fecioarei Maria Str. Biserica ortodoxă „cu Lună” . datând din anul 1780. la doleanțele împărătesei Maria Tereza a Austriei. 2. Herma este un bust de 60 cm anul 1787. având hramul „Înălțarea Fecioarei Maria” constituie cel mai mare edificiu baroc din România. copiind fidel trăsăturile Sfântului Ladislau şi Sculptura și operele de pictură din biserică au fost realizate conţine o bucată din craniul de către frații Alexandru și acestuia. a fost așezată în anul 1784 în ciuda protestelor și împotrivirilor de Orga bazilicii a fost oferită de la acea vreme. Altarul principal în stil neorenascentist este sculptat în marmură de Carrara de artistul italian Triscornia după planurile lui Toth Ștefan. juriştii Mihai Püspöki şi Mihai Kristoff. municipiul Oradea Declarată monument istoric. Bazilica adăposteşte herma cu Construcțiile au durat până în moaştele Sfântului Ladislau. la insistențele a doi reprezentanți de seamă ai împărăteasa Maria Tereza a comunității ortodoxe din Austriei. Înălțarea Maicii Domnului 2. fiind una dintre cele mai frumoase bazilici din Europa. „Ridicarea în ceruri a Maicii Domnului”. din argint aurit. Bazilica a fost ridicată între anii 1752 – 1780. Legenda spune că bazilica ar adăposti şi trupul 1.

etc. cum supraveghează construcția primei catedrale din Oradea. fazele Lunii de pe firmament. Georg Rueppe. municipiul Oradea Reprezintă una dintre cele mai vechi așezări de cult din Oradea. în 28 de zile. indicând astfel. au fost montate orologiul şi globul. În anul 1793. Cele patru altare laterale datează tot din secolul al XVIIIlea. cunoscută denumire a bisericii. Biserica Sfântul Ladislau Piaţa Unirii.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 155 sale. Altarul principal al bisericii este unul dintre cel mai vechi altare care se păstrează în bisericile din Oradea și se află în uz din anul 1730. Nu se cunoaște cu exactitate perioada de construcție. în permanentă. opera unui inventiv şi iscusit mecanic Sfințirea bisericii a fost oficiată orădean. însă surse documentare indirecte indică perioada 1717 – 1734. Frescele de pe boltă. Interiorul bisericii impresionează prin armonia policoloră a picturilor murale şi a iconostazului. redau pasaje din viața regelui Ladislau: cum face să izvorască apă din stâncă. Interiorul bisericii a fost repictat de pictorul Eremia Profeta. Acest de episcopul Paul Forgách în mecanism a dat şi cea mai anul 1756. pictate în anul 1908 de Gyula Turz. Mecanismul de „Lună" din turnul-clopotniţă a fost astfel conceput. deoarece picturile de aici fuseseră distruse. încât să facă o rotaţie completă în jurul axei 1. 1 Arsenie Teodorovici. Biserica Sfântul Ladislau . cu tablouri din secolul următor. de „Biserica cu Lună". Pictorul Friedrich Silcher este autorul tabloul altarului și îl reprezintă pe Sfântul Ladislau înmânând cheile episcopului de Oradea.

asta pompierii oraşului. 1 biserică reformată din oraș nu 1871. municipiul Oradea Frumoasa parohie găzduiește un mic. municipiul Oradea Biserica ortodoxă de lemn. la abia în 1860. Dintre cele Belgrad). primind destinaţia de Paraclis al Facultăţii de Teologie şi de Biserică a Universităţii. Biserica Reformată și Turnurile cu clopotnițe clopotnițe faţadele ieşite la colţuri în rezalit. În turnul estic se află este suficientă pentru numărul unul dintre cele mai mari mare de adepți. având o Turnurile cu cu forme identice. iar după ce interiorul Mobilierul a fost definitivat intermediare au colţurile teşite ei a fost decorat cu pictură. A fost strămutată în incinta Universităţii din Oradea. fiind acoperit cu un principale se înalţă un atic tavan drept. Primul hram al lăcaşului de cult Biserica a fost finalizată în cele este „Sfinții Arhangheli Mihail din urmă în anul 1853. dar duble.4. cărţi vechi mai mari biserici reformate din şi 1904 turnurile au servit ca (exemplar al Bibliei de la Oradea. Turnurile ritmate de cornişe şi Gavriil”. decoraţii. cum ar fi: sigilii parohiale. apoi ferestre dreptunghiular. este declarată monument istoric. la parter fiind fost sfinţit. ocazie cu care priconstruirea tribunei estice. închedezvoltă pe un plan Reformată și iate semicircular. proiectată de Szász puncte de observaţii pentru József în stil eclectic. Universităţii nr. prevăzute cu pilaştri cu meşte şi cel de-al doilea hram Spaţiul interior este deosebit capiteluri tip cornişă profilată. a breslei cojocarilor. construită între anii 17601762.156 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Biserica de lemn Sfinții Martiri Constantin Brâncoveanu și fiii săi Str. compoziţie simetrică. clopote din Oradea. se turnuri apar ferestre circulare. Aici pot fi admirate Construcția turnurilor după numeroase exponate În anul 1835 a fost așezată proiectul inițial a fost prima piatră de temelie a celei terminată în 1871. dar bogat muzeu bisericesc. ţesături. din iniţiativa la 45 de grade pe toată data de 4 octombrie 1993. celălalt în 1.600 kg. odată cu înălţimea. În acelaşi registru la Reformate – Biserica Construită în stil neoclasic. . cu Piaţa Libertăţii nr. lipsit de orice fel de Deasupra timpanului faţadei Brâncoveanu şi fiii săi”. având 3. Între 1897 valoroase. în localitatea Letca. prevăzut cu patru urne din Ansamblul Bisericii piatră. după ce protestanții de rit două clopote ale bisericii unul calvin consideră că singura a fost turnat în 1857. de „Sfinții Martiri Constantin de sobru. 1. peste ele ferestre mari.

pe fundaţie din bolovani de piatră. altar pentagonal. Biserica este o construcţie din lemn. cu o navă (draniţă). municipiul Oradea. pe atunci. naos. 1. Turnul de bază pătrată este decorat cu un coronament în formă de bulb de ceapă. . având peste 400 de ani. Biserica Ortodoxă 1 Oradea. Biserică romano-catolică. Are formă de navă şi este compartimentată în altar. dreptunghiulară. Faţadele exterioare au un brâu median torsionat. pronaos şi pridvor închis. 5. 24A. tavan drept și un mic turn din lemn. Din elementele specifice fațadelor de factură barocă de după 1700 se mai păstrează frontonul marcat de o succesiune de acolade. biserica de lemn a fost adusă din satul Corbești. În anul 1948. Micuța bisericuță cu turn de lemn este donată în anul 1786 comunității greco-catolice din Este prima biserică ridicată în Oradea după înlăturarea ocupației turcești și stabilirea ocupației habzburgice. situată în incinta Mănăstirii Sfânta Cruce Este cea mai veche biserică din cadrul Mănăstirii Sfânta Cruce. biserica trece în posesia Bisericii Ortodoxe Române. a fost construită în anul 1693 din banii bisericii romano-catolice. fiind refăcută în anul 1722. Declarată monument istoric. după instaurarea regimului comunist. Lucrările de restaurare i-au redat strălucirea de altădată. Biserica este renovată în jurul anului 1760 și a trecut în patrimoniul comunității catolice a armenilor. care i-a dat hramul „Sfântul Spirit”. județul Bihor într-o stare de degradare avansată. Deasupra pridvorului are o turlă oarbă. Făcliei nr.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 157 Biserica de lemn Sfânta Cuvioasă Parascheva și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril Str. Biserica este de dimensiuni învelitoarea din şindrilă modeste. municipiul Oradea În anul 1703 este cuprinsă de un incendiu. Pardoseala este din duşumea de scândură. Biserica de lemn Sfânta Cuvioasă Parascheva și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril Sfânta Treime Parc Traian nr. cu hramul „Sfânta Brigitta a Suediei”.

Biserica Seminarului Greco-Catolic 1 . În 1579 biserica a fost predată iezuiților. urmează schițele și cromatica picturii din Catedrala Greco-Catolică Sfântul Nicolae a Oradiei. comuniștii au încredințat Biserica Seminarului Greco-Catolic Episcopiei Ortodoxe a Oradiei. municipiul Oradea Poartă hramul „Sfântul Gheorghe” și face corp comun cu clădirea Seminarului Teologic Greco-Catolic din Oradea. 18. rămânând doar unele porțiuni din fundație. Biserica Sfântul Egidiu s-a aflat sub stăpânirea calvinilor. solicitând în schimb cedarea complexului pentru un seminar. realizate în anul 1907 în stil clasic. Pe timpul stăpânirii turcești (1660-1692) biserica este distrusă. Monument istoric și de arhitectură. Frescele bisericii. În 1692. Odată cu întemeierea Episcopiei Greco-Catolice de Oradea în 1777.1579). iar pictura este realizată în patru registre pe pânză și lemn. cu fundație de piatră. Istoria Bisericii Seminarului Greco-Catolic cunoaște un traseu tumultos pornind din secolul al XIV-lea. pe locul actualului edificiu se afla o altă biserică de rit latin (romano-catolică) închinată „Sfântului Egidiu". În 1714. lăcaș folosit atât de seminariști.158 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Biserica Seminarului Greco-Catolic Parc Traian nr. după recucerirea orașului de către austrieci pe locul fostului locaș se construiește o bisericâ nouă. Iconostasul este sculptat. care a înființat aici Parohia Ortodoxă Sfântul Gheorghe. aici au fost înmormântați mareșalul General Friederic de Lovenburg. împărăteasa Maria Terezia a Austriei cedează biserica canonicilor români. iar în 1759 prefectul iezuit Francisc Polentari. Inițial. astfel că regimul comunist a trecut bunurile Bisericii Unite (Greco-Catolice) în folosința Bisericii Ortodoxe Române. Vreme de 10 ani (1569 . 1. Acum este momentul în care biserica iezuiților devine biserică seminarială. cât și de credincioșii români uniți greco-catolici din Oradea. biserica este zidită în stil neoromanic din cărămidă. În 1948 Biserica Română Unită a fost scoasă în afara legii. Cu această ocazie. pentru ca imediat în 1588 să revină pe mâna calvinilor.

Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 159 După proteste de stradă ale seminariștilor greco-catolici. Fațada principală se distinge fiind mai bogat Orientarea spaţiului interior decorată față de restul este determinată de direcţia volumului. Intrarea în sinagogă se face de de acces pentru femei. municipiul Oradea Scindarea comunității evreiești în două. Ierusalimului. . 1 Planul clădirii este unul rectangular. pătrat. motivele de dimensiuni mari. Lăcașul de cult evreiesc. delimitate de semipilaștri. David Busch și sub coordonarea inginerului Kálmán Rimanóczy tatăl. Independenței nr. necesitat nicio intervenție municipiul Oradea Cea mai impozantă parte a ulterioară. este încadrată majoritatea sinagogilor din de o parte și de alta de vitralii Europa sunt orientate spre terminate în arc de cerc. iar stilul abordat a fost cel pe partea vestică. În nord-est şi sud-vest. susținută geometrice dominând de patru pandantivi pe patru Sinagoga ortodoxă complet pereții. Astfel. Biserica este încredințată proprietarului inițial. iar femeile prin descendent gradul de ornare Construită după un plan două uși rectangulare al fațadei. după planurile inginerului șef al orașului. comunitatea ortodoxă și cea neogenă. cele două uși durat din 1877 până în 1878. anul 1890. bărbații completează în mod simetric neomaur. după întâlniri bilaterale și dialoguri între Episcopatul Ortodox al Oradiei și reprezentanții Seminarului Teologic Greco-Catolic. Mihai Viteazu nr. Sinagoga Neologă Sion ferestre impunătoare în plin cintru. clădirea este Decorația este exclusiv fațadei. dar mai ales după acțiunile din instanță ale seminariștilor. purtând semicircular. acoperită de o cupolă centrală antropomorfă. intrând prin trei uși în arc nivelul parterului. astfel pentru bărbați. 6. a dus la ridicarea a două lăcașe de cult distincte. comunitatea evreiască neologă a construit pe malul Crișului o sinagogă monumentală. Perioada de construcție a părțile laterale. cu aspect de renaștere amplasate pe partea laterală a italiană. Fresca din sinagogă îi aparține pictorului Mór Horovitz din Kosice. în stil neomaoric sub atenta supraveghere a inginerului Ferenc Knapp. 22. numit sinagogii o constituie fațada Hevra Sas. Pictura este arce mari. foarte bine conservată și nu a Str. Intrarea centrală. a fost construit în principală pe care se află 1. Sinagoga Neologă Sion Str.

cu o Efectul de vindecare și capacitate mai mică. austrieci în jurul anului 1835). Datorită izvoarelor cu apă caldă localitatea de aici era numită și „localitatea unde cântă broaștele și iarna". Lacurile formate pe acest pârâu reprezintă Rezervația botanică Pârâul Peța. Primele (aceste valuri sunt produse de Stațiune foarte veche. până în staţiune. dar care ameliorare a bolilor reumatice are o atracție deosebită al apelor termale de la Băile 1 datorită valurilor care se Mai a fost descoperit cu foarte produc în apa din bazin mult timp înainte. Băile 1 Mai este recomandată în tratarea mai multor afecțiuni cu ajutorul apelor minerale și a nămolului sapropelic extras din lacul aflat în localitate.160 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Stațiunea Băile 1 Mai 1 Principalele atracții de agrement de aici sunt cele două ștranduri: Venus. În stațiune se află izvorul Pârâului Peța. Băile 1 Mai . tratamente care se făceau erau Căi de Acces cu nămolul extras de pe º DN 76/ E 79 Oradea-Deva. Acesta era aplicat direct pe părțile dureroase ale corpului și astfel a fost descoperit un motor construit de ingineri efectul terapeutic. fundul albiei Pârâului Peța și stânga pe drum comunal din jurul izvoarelor termale. cu o capacitate de câteva mii de locuri și cu multe bazine (din care unul olimpic și unul cu trambuline pentru sărituri) și „ștrandul cu valuri". 1.

  º DN 76/ E 79 Oradea-Deva. de păsările călătoare. cât și a Europei. 3 În zonă se mai pot vizita: 1. se presupune că Rontau. Rezervația botanică Pârâul Peța 2. . a melcului melanopsis și a subspeciei de pește endemic roșioara lui Racoviță. Se urmează un drum comunal la est de Oradea până în satul Săldăbagiu de Munte. „Ochiul Mare” științifică. Nufăr termal 3. stânga pe drum comunal până în staţiune. Rezervația Locul fosilifer de pe Dealul Şimleului Se continuă drumul comunal din Băile 1 Mai până în satul Betfia. (izvorul principal de apă) care Plantă originară tocmai din se întinde până la puntea zona Nilului. trăiește în mod spontan într-o climă temperată.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 161 Rezervația botanică Pârâul Peța 1 2 Căi de Acces Este singurul ecosistem acvatic din România ce reprezintă o importanță deosebită datorită prezenței nufărului termal. Aici se întâlnește unicul caz Semințele s-au dezvoltat când o specie tropicală datorită apei termale de aici. Specia de nufăr termal. urmată de cea de-a treia zonă care merge până la semințele de nufăr au fost aduse aici fie de către turci. fie limita complexului „Venus”. comuna Sânmartin 1. Salvia amplexicaulis Având o importanță științifică deosebită atât pentru flora României. datorită apei calde a pârâului. Rezervația botanică Fâneața Valea Roșie. Rezervația este împărțită în nufărul termal a fost declarat trei zone. reprezintă rămășița unei vegetații de climă caldă din perioada terțiară care a supraviețuit răcirii climei din timpul glaciațiunilor din cuaternar. comuna Cetariu 2. prima la „Ochiul monument al naturii. iar Țiganului” (a fost primul izvor Pârâul Peța ca rezervație al Pârâului Peța).

parohul mănăstirii din Sânmartin. ginecologice. Stațiunea este ofertantă și pentru efectuarea unui turism de relaxare. populate cu broaște țestoase și pești exotici și ștrandul cu apă termală Apollo (1900). În anul 1885 se captează un izvor nou cu o temperatură de 49°C.162 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Stațiunea Băile Felix 1 Este cea mai mare stațiune balneară cu regim permanent din România. puţul său având o cădere aproape verticală de 54 m. care ar fi descoperit izvoarele termale de aici și efectele acestora încă din anul 1000. fenomenul carstic de pe Dealul Şomleului. împachetări cu parafină și alte operațiuni specifice tratamentelor nuferi și lotuși. Printre obiectivele ce merită vizitate sunt: lacurile cu Căi de Acces º DN 76/ E 79 Oradea-Deva Efectele terapeutice ale apelor de aici permit tratarea cu succes a reumatismului și afecțiunilor neurologice. Stațiunea Băile Felix . aerosoli. Primele spații amenajate pentru tratament apar între 1711-1721 sub numele de „baia lui Felix”. masaje. Stațiunea este extrem de atractivă din punct de vedere turistic. Documentele vorbesc de călugărul Felix. balneare. hidroterapia. avenul de la Betfia sau avenul „Hudra Bradii” (impropriu numit de localnici „Craterul de la Betfia”). 1. Acesta are o adâncime de 86 m. iar bazele medicale dispun de instalații pentru metode ca electroterapia.

fiind comparabile cu faunele mare gamă de nevertebrate descoperite în Germania. Rezervația paleontologică este reprezentativă prin punctul fosilifer cu vertebrate aflat în comuna Lugașu de Sus. Rezervația Locul fosilifer din Valea Lionii-Peștiș. comuna Vârciorog 3. Rezervația Pădurea cu narcise din Oșorhei. reptile și o vertebrate marine. paleontologică. Cercetările realizate de suprafață de 0. satul Peștiș. din prima perioadă a erei mezozoice. dreapta pe DJ 767 până în satul Fâșca. comuna Oșorhei 2. Rezervația Peștera Osoiu. DN 1/E 60 Oradea-Cluj Napoca. comuna Lugașu de Jos 1. Rezervația Gruiul Pietrii . º DN 1/E 60 Oradea-Cluj Napoca. DN 1/E 60 Oradea-Cluj Napoca.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 163 Rezervația Gruiul Pietrii 1 Căi de Acces În zonă se mai pot vizita: 1. cu paleogeografică a faunei de o varietate de pești. orașul Aleșd Fauna de vertebrate marine triasice de la Gruiul Pietrii reprezintă cea mai veche asociație faunistică de vertebrate din România (o faună veche de aproximativ Comoara fosilieră întinsă pe o 220 milioane de ani). Italia cu o deosebită importanță și Elveția.40 ha specialiștii români și francezi reprezintă importante depozite fosilifere a faunei de au subliniat importanța paleontologică și vertebrate marine. DN 1/E 60 Oradea-Cluj Napoca. stânga pe DN 1H.

deteriorându-le și la faptul că aceasta este forma mai mult. 3 1. Fosile din “Lentila 204” . Din păcate apele le-au spart și le-au erodat. „Lentila 204" este unul dintre siturile paleontologice extrem de rare care conţin fosile de păsări de la începutul Cretacicului.10 ha. să arate că acestea aparțineau dinozaurilor erbivori bipezi.164 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Rezervația paleontologică ”Lentila 204” Brusturi . cu aproximativ 40 de ani în urmă de către minerii care lucrau la extracțiile de bauxită.Cornet 1 2 Specialiștii susțin că istoria Lentilei 204 începe acum 135 – 140 de milioane de ani când fosilele au fost cărate de ape. În urma se adaugă bogăţia de fosile a studiilor mai multor fragfăcut ca zona să intre în mente de oase savanții au atenţia savanţilor şi i-a descris două noi specii de rezervat un loc de cinste în păsări primitive. niciunul în conexie anatomică. Rezervația se întinde pe o suprafață de 0. pe care le-au tratatele de specialitate. În ciuda are originea în modul în care acestui fapt savanţii au reuşit s-a format zăcământul cu multe milioane de ani înainte. din întâmplare. Traseul apelor lea strâns la un loc. Aşa se face că au fost găsite doar oase izolate şi locului unde s-a descoperit acest unicat. 3. Ei au mai semnalat şi prezenţa strămoşului tuturor păsărilor. Forma ciudată își fragmente osoase. Faptul că Marea surpriză pe care „Lentila aici este un zăcământ 204" a oferit-o au fost fosilele important de bauxită la care unor păsări străvechi. dreapta pe DJ 764. Căi de Acces º DN 1/E 60 Oradea-Cluj Napoca. Locul şi botezat legându-le numele unde zăceau de milioane de de locul unde au fost găsite: ani scheletele vertebratelor a Eurolimnornis corneti şi ”Lentila 204” adăposteşte singurul loc din lume unde s-au păstrat fosile de dinozaur în zăcământ de bauxită. 2. claie peste Denumirea de ”lentilă” vine de grămadă. fost găsit. comuna Aștileu Paleocursornis biharicus.

hienei de peșteră. lupului de peșteră. venit aici la invitația lui Emil Racoviță. peștera are în prezent un aspect de labirint cu numeroase diverticule care se închid în fund de sac. ceea ce arată faptul că aici existau relații comerciale de schimb între dacii liberi și Provincia Imperială Romană. leopardului de peșteră și a altor animale. copii depuse în peșteră la sfârșitul eneoliticului în cadrul unor ritualuri greu de înteles astăzi. comuna Aștileu puternic proces de colmatare. Rezervația Peștera Igrița . La acestea se adaugă dimensiunile uriașe ale Sălii Oaselor din extremitatea finală a peșterii. satul Peştere. Din punct de vedere ”arhitectonic”.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 165 Rezervația Peștera Igrița 1 Peștera stârnește interesul turistic datorită vestigiilor de ordin paleontologic și mai ales arheologic descoperite de către celebrul arheolog francez Henri Breuil. Numeroasele cercetări arheologice au scos la iveală resturi scheletice de 1. Importanța paleontologică ridică valoarea peșterii. Tot aici a fost descoperit un tezaur de 26 dinari romani imperiali. Aici este adăpostit un depozit fosilier consistent de faună pleistocenă ce a aparținut ursului de peșteră. datorită unui Căi de Acces º DJ 764. din perioada anilor 138 – 191. Condițiile de vizualizare nu necesită niciun echipament special în afară de mijloace individuale de iluminat. lungă de 838 m. Aici au fost scoase la lumină urme de viață din paleolitic (asemănătoare cu cele aparținând omului de Neanderthal din Vestul Europei).

slab meandrate. peștera este destul de bogată în faună. Aici pot fi admirate o serie de lacuri subterane şi cascada de la intrare. are o lungime de 2. dar şi o serie de forme de coroziune şi eroziune. orizontal și concreționat.166 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Rezervația Peștera Gălășeni 1 Rețeaua subterană a peșterii se desfășoară pe trei niveluri principale de carstificare. Este constituită din două Căi de Acces sisteme de coridoare: unul º Se continuă pe DJ 764 activ.5 m. Se pătrunde de-a lungul pârâului care dispare în peșteră printr-un coridor îngust. 1.357 m. în peşteră trăind 16 specii de lilieci. paralel aproximativ 2. Peștera săritoare de 5 m peste care apa formează o cascadă. care după ce captează până în satul Gălășeni cursul de apă de la suprafață comuna Măgești (Valea Deblei) îl conduce spre un grup de izvoare din Josani. Biospeologic. racordate între ele în mai multe puncte și alcătuite din galerii cu desfășurare în general liniară. până la o și la un nivel superior. iar cel de-al doilea este fosil. dar înalt de În interior pot fi admirate stalactitele şi stalagmitele din Sala Căpiţei de Argint sau Galeria Sânilor. Rezervația Peștera Gălășeni .

Defileul Crișului Repede . re. Principale atracții ale defileului sunt: peșterile Vadu Crișului. albăstrița. ceapa sălbatică și iarba surzilor. Deşi este o zonă cu înălţimi mici (500-600 m deasupra defileului) farmecul întregii zone este dat de abrupturile stâncoase şi de relieful carstic prezent. cascada de la Vadu Crișului. şerpuieşte printr-o zonă cu stânci calcaroase abrupte. orchidaceae. cuibul pământului. stâncăriile și pereții de calcar cu înălțimi de până la 200 m (Stanul Stupului. unde se poate face căţărare şi alpinism. Casa Zmaului. ghințura cruciată. dumbrăvița.Rezervația mai adăpostește și Căi de Acces º DN 1/E 60 Oradea-Cluj Napoca. Majoritatea speciilor enumerate se înscriu pe lista celor ocrotite. Vântului. Importanța botanică a rezervației este dată de conviețuirea a mai multor specii europene (untul vacii. euro-asiatice (omagul galben. Rezervația este una complexă – faunistică. Crişul Repede. Deventului). mediteranean-eurasiatice (vinarița și ciuboțica cucului). situată între localităţile Şuncuiuş şi Vadu Crişului. circumpolare (floarea paștilor) sau specii carpato .balcanice Inventarul floristic al Defileului (brândușa de primavară sau Crișului Repede însumează toamnă) și altele.500 de specii. comuna Vadul Crișului trei specii relictare din Terțiar: coada iepurelui. Caperi. peste 1. înainte de a ajunge la Şuncuiuş. atlantic mediteraneene (ghimpele). crinul de pădure. tulichina și migdalul pitic).Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 167 Defileul Crișului Repede 1 Întregul defileu se întinde pe o distanță de aproximativ 40 km și cuprinde o porțiune extrem de interesantă pentru turişti. flora și fauna caracteristică. mediteraneene (fierea pământului).și include 11 peșteri și defileul calcaros al Crișului Repede (de la izvoare până lângă Bucea). 1. Fugarilor. mierea ursului). Pentru amatorii de alpinism. floristică și geologică . Unguru Mare. fiind vulnerabile sau rare. Deventului. dreapta pe DJ 108O. din care peste 750 sunt plante vascula.

prin puțuri. Un lucru coridorului inferior sunt specific pentru Peștera porțiuni bogat ornate. Pe Vântului o constituie întregul traseu de aproape 50 meandrele. Sala Mare. în apropierea localității Șuncuiuș. dar și impozantă. suprapuse. Galeria Albă. Așa sunt Sala Titanilor. Peștera Vântului este unică nu numai pentru lungimea ei. Amfiteatrul. Peștera Vântului . Majoritatea sălilor Se află situată în Munții Pădurea Craiului. Galeria Moravek. legate între ele Galeria 1 Mai. și este declarată ca fiind cea mai mare peșteră din România având o lungime de 47 km.168 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Rezervația Peștera Vântului 1 Nivelul inferior este activ. Peștera cuprinde galerii principale (Galeria Activă. dar în special la intrare. ci și pentru morfologia proprie. pentru geomorfologia și „colecția de cristale” rară pe care o deține. care în unele de km sunt întâlnite toate locuri ajung și la 25-30 m formațiunile endocarstice înălțime. Denumirea acesteia provine de la curenții de aer extrem de puternici care pot fi simțiți în peșteră. 1. Sala Neagră și Sala Ascunsă. nivele: cel inferior este parcurs Galeria cu Lacuri) și galerii de un pârâu și trei nivele fosile laterale (Galeria 7 Noiembrie. Etajul I. elemente unicat. pârâul subteran modelându-l continuu prin acțiunea lui corozivă și erozivă chiar și în zilele noastre. oferind o imagine posibile dintr-o peșteră. Căi de Acces º DJ 108O se continuă cu DJ 108I până în comuna Șuncuiuș s-au format la întâlnirea a două falii sau ca urmare a prăbușirilor din zona faliilor. Peștera de o frumusețe rară este închisă publicului larg. Etajul Cavitatea se dezvoltă pe 4 II. în prezent fiind destinată cercetărilor științifice. Galeria Roșie. În prima parte a Galeria Mikulas).

Gruieț și Petrele.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 169 Rezervația Calcarele cu hippuriți de la Valea Crișului 1 Este o rezervație de tip paleontologic. care se întinde pe o suprafață de 0. una În zonă se mai poate vizita: bine dezvoltată în formă de cupă și alta redusă care are rol 1. de pe DN 1/E 60 vate în aceste depozite. Comuna Bratca Văile celor două pâraie. Căi de Acces º Se continuă cu DJ 108I până în satul Bratca. Aceste bivalve se DJ 764D din localitatea fixau de substrat și formau Bratca până în comuna colonii care sunt bine conserBorod. unde Oradea-Cluj Napoca se pot vedea milioane de indivizi înghesuiți și suprapuși. formând un perete compact cu o grosime de 10-15 m. se despart în această regiune și sunt constituite din gresii conglomeratice ce alternează cu bancuri de calcare cenușii. de capac. 1. În aceste bancuri au fost identificate 12 specii de rudiști. Rezervația Locul fosilifer de la Corniţel. Acteonella 2 .40 ha. s-au evidențiat două bancuri masive de rudiști. În aceste bancuri de calcare sunt identificate numeroase exemplare de Acteonella. cu o grosime de aproximativ 200 m. În aceste depozite. Calcare cenușii 2. Aceasta este localizată pe teritoriul satului Bratca din Valea Negruții.

Din punct de vedere morfologic. hornuri gigantice. având o lungime de special tavanul plan-orizontal). 1. fauna de anfipode și coleoptere. importantă atât prin resturile străbătută de un curs de apă DJ 108K satul Remeți. Rezervația Valea Iadei cu Biospeologic. peștera prezintă două sectoare. subteran. Prin terasele și martorii de În zonă se mai pot vizita: eroziune pe care îi prezintă (în Rezervația este de tip speologic. dezvoltată lungi. toate acestea conferind peșterii valențe curative deosebite. la o altitudine de circa 700 m. ce meandrează pe existente în zona Coridorului Urșilor. ea este sub forma unei galerii unice. Primul sector este dominat de neobișnuita orizontalitate a tavanului. 1. peștera este propice studiilor 1. Întreaga peșteră se prezintă 2. scheletice de Ursus spelaeus. Are puține comuna Bulz diverticule. are o cordelină de aproximativ 25 m importanță biospeologică prin pentru legarea bărcii. dar și de iar când apele sunt mari sunt frumoase speleoteme. La atributele turistice de mai sus se mai adaugă și climatul subteran de o remarcabilă constantă cu amplitudini termice anuale de maxim 0. apa formând actuală cu amfipode și terase aluvionare. cu amplitudini ale umidității relative a aerului de 3% și o ionizare puternică a aerului. DJ 108K. 1 Peștera se află la aproximativ 3 km în amonte de confluența Văii Leșului cu Valea Iadului.8 ° C. Peștera Valea Leșului . Syringa josichaea. Condițiile de vizitare impun mijloace proprii de iluminare. Rezervația Vârful Buteasa. iar cel de-al doilea de un aspect haotic cu numeroase prăbușiri. barcă de cauciuc și o în caractere jurasice. dreapta pe DJ 108I care se continuă pe DJ 108K până în comuna Bulz coleoptere în număr mai mare decât pe Plaja Coleopterelor.170 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Peștera Valea Leșului Căi de Acces º DN 1/E 60 Oradea-Cluj Napoca. necesare cizme de cauciuc Peștera orizontală.295 m și o lățime de 15 m. comuna Bulz de speleomorfologie. cât și prin fauna primii 300 m.

Statuia lui Avram Iancu / Huedin HUEDIN ineu .Huedin .vașcău .guraHonț .oradea .Zalău .Beiuș .JiBou .

e.e. Prin urmare.. întinzându-se pe aproximativ 13 ha. aşezările omeneşti din ţinutul Huedinului datează încă din Căi de Acces º DN 1/E 60 Bucureşti Braşov . dovedit în urma descoperirilor DJ 571C. comuna Ciclova arheologice. Poziţionarea sa geografică a determinat transformarea imediată a Huedinului într-un centru comercial situat pe drumul care leagă Câmpia de Vest de Depresiunea Transilvaniei. oraşul Huedin este cunoscut pentru bogăţia sa istorică şi frumuseţea peisajelor sale pitoreşti.). pe dealul numit „Cetatea de 1. Altarul funerar roman 3. fapt 5.Huedin Oradea º DN 1G Huedin .n. În perioada Romană Hallstatt (secolele XII-V î. 2 una dintre cele mai mari fortificații din zonă. Biserica Romano-Catolică 2. Hunok. când a fost menţionată cu denumirea de Sacerdos de villa Hunad.Sibiu . Cu toate acestea. Biserica Ortodoxă Sfânta Treime pământ” avea să fie construită 2. Ruinele castrului roman Resculum. Fortăreaţa Sebesvár Bologa.n.Zimbor Tihău 1. comuna Ciclova Romană neolitic. DJ 571C.Alba Iulia Cluj-Napoca . Conacul Barcasay 4. 7000-4500 î.172 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Huedin 1 Situat în Depresiunea Huedinului la umbra protectoare a masivelor care domină întreaga vale a acestuia. Biserica Reformată-Calvină . nu este de mirare că denumirea oraşului semnifică după tradiţie „loc de hodină”. În zonă se mai pot vizita: Localitatea a fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1332.

în acelaşi an fiind executate şi tencuiala interioară și cea exterioară. Biserica Ortodoxă . În acest an au fost ridicate şi coiful cu galeria. după Marea Unire. biserica a necesitat alte reparaţii.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 173 Biserica Reformată-Calvină Sat Bicălatu. înlocuind o orgă mai veche. Ulterior. a fost înfiinţată o parohie ortodoxă şi în interiorul oraşului. vestibulul cu Sfântul Nicolae. Turnul Bisericii Reformate-Calvină 2. Pictorul-zugrav Petru Crăciun din Huedin a pictat Pantocratorul.Huedin II prezintă la interior o altă frumoasă pictură în stil bizantin. turnulețele-fiala și acoperișul. oraş Huedin Numită și „Catedrala Moților”. Biserica reformată din Huedin a fost supusă la numeroase intervenţii. Aceasta a trecut la religia reformată spre sfârșitul secolului al XVI-lea.Huedin I a fost ridicată între anii 19311934 în stil neobizantin. astfel că i-au fost adăugate cele două porticuri 1931 a fost clădit întregul corp al bisericii (inclusiv cele două turnuri). acesta fiind întărit cu ziduri groase și bastioane. oraş Huedin Comunitatea maghiară din Huedin a fost iniţial de religie catolică. după ce în jurul anilor 1200 exista o biserică mai mică sub formă de navă. Biserica a fost incendiată şi a stat în ruine mai mult de 30 de ani. comunitatea ortodoxă din Huedin aparţinea de parohia Călata. pentru a fi reconstruită după cutremurul din 1693. prin grija familiei Bánffy. Cele patru icoane principale de la iconostas au fost pictate de către Grigorie Nagoșan din Cluj. În doua jumătate a secolului al XIX-lea. Candelabrele din lemn simbolizează cele trei regiuni ale zonei Călata. Catedrala Ortodoxă . În anul 2 1. Lăcaşul de cult a fost asediat în anul 1661 de către tătarii lui Ali Pașa. Iconostasul a fost făcut la Școala de Arte și Meserii din Huedin. Orga a fost realizată de către marele meșter Kolonics István din Târgul Secuiesc în anul 1874. care a donat policadrul. Partea centrală a bisericii actuale a fost construită în secolul al XIV-lea. Biserica Ortodoxă . Bisericile ortodoxe Huedin I şi Huedin II Sat Bicălatu. Ridicată în anul 1910 în stil neobizantin. motiv pentru care. iar în anul 1932 a fost terminată și cupola. iar cele patru de pe uși de către Eugen Profeta din Cluj. stranele. După cutremurul din 1765. Partea de est cu elemente specifice stilului arhitectonic gotic a fost construită în anul 1483. şi a servit drept capelă acestei familii. 1 în stil baroc de la intrări. când şi-a construit o biserică pe la începutul secolului al XIII-lea. având la interior o frumoasă pictură în stil bizantin. i s-a adăugat turnul care reprezenta partea vestică a fortificației. ajungând astfel la forma arhitecturală actuală. amvonul și pe Cuvioasa Paraschiva.

se atribuie diferite puteri. lângă drum. Rezervaţia Gresiile de pe Stânca Dracului . Acesta a scăpat uriaşul bolovan şi a fugit. speriat de cântecul de dimineaţă al cocoşului. fiind permanenţă curiozităţi. º DN 1G Huedin-Jibou. comuna Hida Misterioasa stâncă situată la capătul localităţii Hida. care vroia să se răzbune pe oamenii satului. rezervaţia este constituită din gresii oligo-miocene care au fost supuse fenomenelor de eroziune și au căpătat această formă ciudată. stârnind în a fost adusă de un drac.174 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Rezervaţia Gresiile de pe Stânca Dracului 1 Căi de Acces De mare importanţă peisagistică. pentru astfel împiedicat să-şi ducă numeroase legende în care i planurile până la capăt. reprezintă o adevărată sursă de inspiraţie. Una dintre legende spune că piatra 1.

Hepatica transsilvanica.20 mai) când poiana este inundată de mirosul deosebit şi împodobită cu flori albe de narcisă sălbatică. 1. Melampyrum bihariense. Narcise în Rezervaţia Poiana cu narcise din Racâş . densitatea firelor de flori ajunge şi la 70 fire/mp. Poiana este înconjurată de o pădure care adăposteşte specii endemice ca: sorcufrate.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 175 Rezervaţia Poiana cu narcise din Racâş 1 Căi de Acces Univers de basm. Narcissus angustifolius Curt. sau crucea voinicului. º DN 1G Huedin-Jibou. Poiana cu narcise din Racâş impresionează în perioada de înflorire (25 aprilie . satul Racâș. În această perioadă de înflorire. comuna Hida Narcisa sălbatică este cunoscută de oamenii locului şi sub denumirea de „cocorotica”.

Cele mai mari şi mai impresionante stânci poartă denumirea de Zmeu şi Zmeoaică. 2. cuburi. Rezervaţia Grădina Zmeilor Căi de Acces º DN 1G Huedin-Jibou. pilieri. aici s-a desprins o bucată imensă de rocă din deal. Acestea prezintă coloane de 20 m înălţime şi cuburi împrăştiate aleatoriu. Astfel au apărut formaţiuni modelate de ape în timp. fisuri. 1. care a alunecat pe stratul de argilă. comuna Bălan. care se găsesc parcă într-o mare dezordine. fiind considerat de specialişti unic în Europa. În trecut. Rezervaţia Grădina Zmeilor reprezintă un fenomen natural deosebit de spectaculos. satul Gâlgău Almașului.176 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Rezervaţia Grădina Zmeilor 1 Rezervaţie geologică şi morfologică impresionantă situată la 10 km de Jibou. Alte blocuri de piatră au fost denumite sugestiv Moşu. cu siluete de tancuri. hornuri. Grădina Zmeilor se caracterizează prin prezenţa unor blocuri de stâncă de toate formele şi mărimile. 2 . Eva şi Dorobanţu. ciuperci.

Huedin .Zalău .oradea .Beiuș .guraHonț .JiBou .Grădina Botanică „Vasile Fati" JIBOU ineu .vașcău .

Situat pe malul stâng al Someşului. unde oricine este încântat de posibilitatea de a admira o gamă variată de specii de plante provenite din toate colţurile lumii. Grădina Botanică „Vasile Fati" . rolul apei în dezvoltarea aşezării a fost deosebit de complex şi de fluctuant în funcţie de Izvoarele minerale din partea sud-vestică a oraşului sunt cuAflat într-un cadru natural noscute încă din anul 1906 din deosebit şi pitoresc. Jibou Monografia Sălajului scrisă de dispune de toate atuurile unei Petry Mór. sub numele de Chybur. dar au început să fie zone cu valenţe turistice. sunt demne de menţionat Villa (oraş) în 1219 şi Oppidum (oraş întărit) în 1564. oraşul Jibou se numără printre cele mai tinere centre urbane ale ţării. Dintre numeroasele denumiri pe care le-a purtat Jiboul. Căi de Acces º DN 1H Băbeni-Zalău Parte din ţinutul Someşului. Principalul punct de atracţie îl constituie Grădina Botanică.178 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Jibou 1 activitatea şi necesităţile locuitorilor zonei. Prima atestare documentară a Jiboului datează încă din anul 1205. valorificate abia din anul 1966. străvechi ţinut românesc. 1. care atestă importanţa localităţii în acele vremuri.

clădirea a fost păstrată într-o stare bună. fata grofului Wesselényi Béla. Consiliul Judeţean a cumpărat castelul devenind astfel proprietarul acestuia. După acest moment. Cu toate că marea parte a mobilierului a dispărut. Căi de Acces º Str. 1. în cinstea căsătoriei fiului lor. 287. Pare incredibil. dar s-a păstrat şi mobilierul bibliotecii. amenajată cu teren de tenis.Trasee naturale în zonele carstice din vestul Munților Apuseni 179 Castelul Béldy 1 Familia Béldy a ridicat în anul 1903 un castel cochet împrejmuit de o pădure de stejari. În prezent. Cei doi tineri s-au bucurat de construcția de 1. Stejarilor nr. groful Béldy Kálmán cu Pálma. aici funcţionează spitalul de neuropsihiatrie. iar apoi în azil de bătrâni. castelul a fost transformat la început într-un spital. Castelul Béldy .100 m2. Pentru a asigura funcţionarea în continuare a spitalului de neuropsihiatrie şi pentru a nu plăti lunar chiria cerută de urmaşi. moştenitorii au reintrat în posesia castelului şi a terenului de 5 ha care îl înconjoară. hipodrom și un parc frumos până în momentul naționalizării. oraşul Jibou După revoluția din 1989. lipsesc doar oglinzile şi sticlele vitrinelor.

cu o inclinație de 60 . până la Cliţ. 2. la o altitudine neobişnuit de 2 1. joasă de doar 140-150 m. iarba neagră alternează între trei nuanțe: negrul ramurilor uscate de la bază. satul Cliț comuna Băbeni Exemplarele de iarbă neagră s-au adaptat foarte bine la mediul de pe stâncile din Cliţ.180 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Rezervația naturală Stâna Clițului 1 Întinsă pe o suprafață de 16 ha. Rezervația naturală Stâna Clițului . În perioada de înflorire. rezervația a fost declarată arie protejată deoarece pe stâncile golaşe şi abrupte creşte o specie de plantă rară. de unde se coteşte la stânga pe malul Someşului.70 grade. verdele aprins al ramurilor tinere și rozul delicat al inflorescențelor. care se ridică chiar lângă şosea. Drumul spre rezervaţie duce prin Ciocmani. Rezervația se remarcă și prin existența unor pereți stâncoși. Căi de Acces º DN 1H Jibou-Băbeni. și anume „iarba neagră”. habitatul obişnuit al plantei fiind la o altitudine de 8001200 m.

Datorită drenărilor și a pășunatului excesiv. arbore care are un important rol economic și decorativ. fapt ce a atras culegerea ei în mod abuziv. Pădurea are în proporție de 60% castan comestibil din componența totală a rezervației. Preferă locurile umede de la șes sau de la marginea pădurilor. Castanii au fost aduși în timpul Mariei Tereza. Vârsta arborilor de aici ajunge până la 100 de ani. în funcție de condițiile geografice. protejată peste tot în Europa. comuna Ileanda Este cunoscută datorită abundenței de castan comestibil. iar aceștia s-au dezvoltat datorită condițiilor propice de aici. Laleaua crește pe o fâneață higrofilă. Acest monument al naturii înflorește în lunile martie-mai. variată. Pe lângă acesta se întâlnește fagul și gorunul. cu un aspect exotic. Cupele florale ale acesteia conțin un pigment puternic în nuanța de violet. 1. pigment care a ajuns să fie folosit la prepararea vopselelor. dreapta pe DJ 108D până în oraşul Cehu Silvaniei 1 Laleaua pestriță este o floare de primăvară. Rezervația Lunca cu Lalea pestriță 2 . numărul exemplarelor de lalea pestriță s-a redus semnificativ. fiind întâlnită în mai multe zone din Sălaj. sub aspect floristic și destul de diversă sub aspect fitocenotic. Rezervația Lunca cu lalea pestriță DN 1H Jibou-Zalău.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 181 Rezervația Pădurea „La castani” Se continuă pe DN 1H şi se face dreapta pe DN 1C/ E 58/ E81 până în satul Rogna. Pădurea „La Castani" 2.

5 m și este clădit din trei blocuri. stâncile sunt cele mai spectaculoase sculpturi ale naturii în Gresia de Racoti. vioreaua/furculița paștelui si ghiocelul (aflat pe lista plantelor ocrotite în județul Sălaj). Moșul este situat spre miazănoapte. coboară abrupt spre nord. Pe versantul estic al Pietrelor Moșu și Baba Culmii Prisnelului vegetează cuprinde două stânci mari și o flori. Ea are forme mai rotunjite și prezintă mai multe scobituri cavernoase. care-i dau înfățișarea de om bătrân. cei care se încumetă să facă drumeții în zonă se pot bucura de pădurea de gorun de pe „fața" dealului și de pădurea de carpen și fag pe „dosul" Ansamblul de stânci al dealului. sor-cu- 2 1. are o înălțime de circa 5 m și un diametru de 7. pe Dealul Poeniței. din culmea Prisnelului.5.5 m.182 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Rezervația Pietrele Moșu și Baba 1 Pietrele Moșu și Baba considerate monumente ale naturii. Pietrele Moșu și Baba . precum brândușe de mulțime de stânci mai mici primăvară. Din punct de vedere turistic. spre sud. Aria protejată se află la izvoarele pârâului Valea Caselor. Fără a fi singulare. spre Pârâul Valea Caselor. spânzul. dreapta pe DJ 108E. Baba se află la numai un metru de Moș. satul Someș Guruslău. din punct de vedere peisagistic și geologic. separate pe fețe de strat. și sunt situate la o altitudine de 400m. călugărul așezate pe o creastă care alb/măseaua ciutei. cu o înălțime de 12-13 m și o grosime ce variază între 3. comuna Napradea frate. Căi de Acces º DJ 108A nord de Jibou. Rezervația Pietrele Moșu și Baba 2.5 .

Zalău .Huedin .oradea .Complexul arheologic Porolissum ZALÅU ineu .vașcău .JiBou .Beiuș .guraHonț .

Situat în apropierea graniţei fostului Imperiu Roman. Catedrala Adormirea Maicii Domnului. Unirii nr. prin binecunoscutul „drum al sării”. respectiv cu cca. Andrei Şaguna nr. Descoperirile arheologice de pe teritoriul municipiului Zalău au pus în evidenţă dovezi ale existenţei unor aşezări umane în aceste locuri încă din neolitic. Mihai Viteazul nr. Biserica Reformată. 15-17 5. se mai pot vizita: 1. Str. Unirii nr. Căi de Acces º DN 1H Jibou-Zalău În municipiul Zalău.500 de ani în urmă. numită şi Cronica lui Anonymus. Colegiul Național Silvania. Str.184 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Zalău 1 Judeţul Sălaj este cunoscut din vremuri străvechi ca Ţara Silvaniei și Ţara Pădurilor. 6. Str. Andrei Şaguna. lucrare apărută în jurul anului 1210. Prima consemnare scrisă cu privire la localitate se găseşte în Gesta Hungarorum. Şcoala generală Simion Bărnuțiu. 1 1. Str. nr. având ca reşedinţă de judeţ şi centru cultural municipiul Zalău. Str. Monedele dacice descoperite şi alte importante elemente din cultura romană atestă continuitatea locuirii dacice în acest areal şi dezvoltarea unor relaţii economice cu oraşul Porolissum. Protopopiatul ortodox. 2 2. aici se afla cea mai puternică fortificaţie cu rol de apărare din partea de nord-vest a Provinciei Dacia Romană. 7 3. se poate afirma că Zalăul există ca aşezare omenească încă din jurul anului 900. Statuia lupoaicei din centrul Zalăului . În epoca medievală reprezenta spaţiul de trecere dinspre centrul Europei înspre inima Transilvaniei. 6 4. Cu toate acestea.

au fost principală este simetrică şi se Edificiul proiectat în stil montate oglinzi flancate de împarte în cinci zone. în 1. intersectate. susţin balconul de la etaj. acces din exterior. desene cu motive florale divers colorate. formă de volute.450 kg şi a „portal”. clădirea Primăriei sălii de şedinţă de la etaj sunt din Zalău a fost ridicată în anul cu trei aripi simetrice. imobilul a fost proiectat locuitorii ei. Clădirea Primăriei Zalău Clădirea Primăriei din Zalău . dar cel care a dispus ridicarea ei a fost Karoly Orban. a cărui balustradă este executată. este ornamentată în stil zoomorfe sau cu măşti neobaroc şi are un acces de tip amplasat în centrul plafonului. străjuit de două siluete purtând pe cap coşuri felinare executate din fier fost executat din fier forjat. pe cele laterale. între pentru epoca sa. Tavanul şi pereţii Iniţial. Tâmplăria neobaroc prezintă un plan bogat decorată în stilul interioară şi exterioară este trapezoidal. ornate În Sala Avram Iancu se găseşte Faţada principală (frontonul) deseori cu motive florale şi un candelabru impunător. Pot fi admirate chenarele elegante. de asemenea. Faţada ferestrele înalte. în timp ce Piaţa Iuliu Maniu nr. fiind o construcţie tipică pereţii longitudinali.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 185 Clădirea Transilvania și clădirea Primăriei din Zalău 1 2 Clădirea Transilvania Colțul străzii Gheorghe Doja Clădirea Transilvania a fost ridicată între anii 1895 – 1899 şi nu se cunoaşte arhitectul clădirii. din fier forjat. Este aplice din fier forjat. cea decoraţi cu profiluri. în care s-a păstrat cursiva aripii sudice. înaripate (geniile artelor) şi Acesta cântăreşte 1. iar pe centrală fiind perpendiculară 1889. brâul şi cornişa din executată din lemn masiv cu interioară şi are trei căi de tencuială sunt puternic încrustaţii. cu o curte eclectic. coridoarele de la parter încă Reprezentativă pentru fiind modificat de mai multe mai păstrează bolţile cu zone municipiu şi o mândrie pentru ori de-a lungul timpului. Acestea 2. tipică arhitecturii neoclasiciste. cu fructe. 3 Planul clădirii este complex. la acea vreme. Clădirea Transilvania abundenţei. în timp ce uşa pietonală şi de tranzit este realizată din lemn masiv. cu arcade la parter şi rând de coloane la etaj. profilate. simbolurile forjat şi de două console. Imobilul are o curte interioară de dimensiuni reduse. Mozaicurile pardoselilor din holuri aveau.

una dintre diferitelor bresle şi asociaţii ale şcoala din localitate. 9. obiecte de decor şi municipiul Zalău Întreaga creaţie a stârnit obiecte uzuale. modelat după chipul ciobanului Istorie și Artă Zalău ţărăneşti aşa cum erau ele în trecut.000 ani și elemente şi-a eliberat pălmaşii şi i-a Grupul statuar Wesselenyi a din epoca bronzului. Prin Secţia de istorie medievală. tineri cum să se social al iobagilor şi să îi gospodărească. Exponatele sunt organizate în mai multe secţii. nu este de mirare că modernă şi contemporană baronul este văzut ca Grupul statuar aduce un cuprinde obiecte de uz. iar Secţia de neîncetat imaginaţia celor Pornind de la organizarea unei artă cuprinde colecţii de care încercau să desluşească expoziţii din 1926 pentru a pictură. agricolă. carte veche românească. grafică şi sculptură. Secţia de etnografie recreează elibereze din robie. omagiu baronului Wesselenyi În plus. unde i-a învăţat pe încercat să schimbe statutul obiecte de podoabă etc. îmbogăţit în permanenţă 1.186 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău patrimoniul expoziţional. o lucrare a sculptorului din propria iniţiativă. Muzeul Judeţean fapt pentru care se spune că de Istorie şi Artă Zalău a fost grupul ilustrează un dialog inaugurat în 1951. documente din evul mediu. statuete daco-romane. silueta acestuia se găseşte un Muzeul Județean de cu interioare ale caselor ţăran respectuos. Str. meleaguri. obiecte ale Miklos de Hodod. prezintă portul popular Samson Pop. Unirii nr. Fadrusz János. astăzi cuprinzând mai multe colecţii şi peste 90000 de exponate: monede. sălăjan. fiind pământ pe care o munceau dacică şi romană. Baronul are mâna întinsă continua locuire a acestor până peste umărul ţăranului. urmare. Acesta cuprinzând picturi rupestre de Situat în centrul municipiului Zalău peste 100. Grupul statuar Wesselenyi . Muzeul şi-a între aceste două personaje. a creat figurile proeminente ale meşteşugarilor din Zalău. semnificaţia întregului edifidemonstra vechimea şi ciu. Alături de atmosfera satului tradiţional. reformatorul vremurilor sale. Colecţiile arheologice (20. el fiind cel care a lor. Wesselenyi a susţinut armament. perioada împroprietărit cu partea de fost dezvelit în anul 1902. prima grădiniţă din ţară şi a revoluţiei paşoptiste din documente ale meşteşugariorganizat prima şcoală Ardeal.000 obiecte) Istoricul acestui grup statuar Grupul statuar povesteşte despre anul 1848 şi fac referire la toate fazele Wesselenyi locuirii în această zonă faptele deosebite ale baronului Wesselenyi. Secţia de istorie vechearheologie cuprinde 1 numeroase exponate de o valoare reală. sculpturi şi picturi. epoca modernă şi contemporană şi piese de artă populară românească.

fiind prima catedrală a municipiului. împărţit în mai multe arcul monumentului se componente: Catedrala găseşte un clopot de 3. Catedrala Sfânta Vineri este o biserică imensă din oraşul Zalău. Are 360 de lumini şi a fost realizat ca unicat în Atena.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 187 Catedrala Sfânta Vineri Căi de Acces º Str. Patrimoniul Cultural Naţional. cu dimensiunea de 36 m pe toate laturile interioare. istoric şi documentar. Înălţarea Domnului. căruia i-a dat o nouă expresie. frescele fiind realizate în stilul bizantin. icoane pe lemn şi alte obiecte. având înălţimea de 7 m și diametrul la bază de 4 m. Planul său are forma de cruce greacă. .000 de persoane. iar la subsol se află spaţii Monumentul obelisc al eroilor muzeale pentru exponate din (50 m) şi spaţii muzeale. Catedrala Sfânta Vineri a fost realizată după planurile arhitecţilor Doina şi Mircea Nejur. Catedrala Sfânta Vineri Replică a măreţei Catedrale Sfânta Sofia din Istanbul (cea mai mare biserică ortodoxă din lume). având o capacitate de 5. 1. Sfânta Vineri nr. Spaţiul interior este organizat pe mai multe niveluri. perioada de construcţie începând după revoluţie şi finalizându-se în anul 2000. Sub Sighetul Marmaţiei. constând din carte veche. Iconostasul şi scaunele sunt Ansamblul arhitectural Intrarea în catedrală se face pe sculptate în lemn masiv de modern al catedralei este sub Monumentul eroilor. municipiul Zalău 1 În interiorul bisericii se găsesc bunuri deosebit de valoroase din punct de vedere artistic. Policandrul turnat în bronz aurit reprezintă un element de o rară frumuseţe. icoane pe sticlă. 8.000 kg. Pictorul Petru Botezatu a început pictarea bisericii în anul 2000. către artistul Mircea Vasile din extrem de complex şi este compus din două aripi.

6. după planurile arhitectului Jenei Istvan. Căi de Acces º Bulevardul Mihai Viteazul nr. iar casa parohială a fost complet reconstruită. Edificiul de cult are un clopot din anul 1911. 2. biserica a fost renovată de mai multe ori. municipiul Zalău 2 1 1.188 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Biserica romano-catolică din Zalău Biserica cu hramul „Sfânta Treime” datează din anul 1878 când i s-a pus și piatra de temelie. În anii din urmă. Biserica romano-catolică . turnat în cinstea Sfântului Apostol Ioan.

De exemplu. fiind reconstruit din piatră. 2.n.n. soldaţii romani au depins de populaţia locală pentru hrană şi materiale. o casă romană din regiunea civilă a fost transformată într-o biserică creştină. deşi au fost schimbate construcţiile existente. la sfârşitul secolului al XI-lea. centrul militar a crescut în dimensiuni. După o jumătate de secol. Porolissum a fost un centru militar de graniţă stabilit în anul 106 e. Complexul Arheologic Porolissum . Unul dintre cele mai mari şi bine păstrate situri arheologice din România. număr de temple. comuna Mirşid Viaţa în oraş a continuat până în secolul al XII-lea. permiţând liderilor şi pieţei să se dezvolte în mod independent.n.).Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 189 Complexul Arheologic Porolissum 1 Împăratul Septimius Severus acordă oraşului Porolissum statutul de municipiu. satul MoigradPorolissum. După ce Porolissum a fost ştearsă din sistemul mediteranean de aprovizionare. la Porolissum a evoluat într-un sfârşitul secolului al II-lea şi important centru comercial începutul secolului al III-lea care facilita schimburile dintre e. fiind renovate mileniu după retragerea amfiteatrul din piatră şi un romană din Dacia (271 e. Prin urmare. se continuă procesul de romani şi barbari continuând dezvoltare demografică şi să prospere de aproape un urbană. 2 1. cu centrul la Roma. Căi de Acces º DJ 191C. probabil în timpul împăratului Marcus Aurelius. de împăratul roman Traian pentru a apăra trecerea principală dinspre Munţii Carpaţi (Meses) spre Dacia Porolissensis.

Rezervația Mlaștina de la Iaz Din localitatea Nuşfalău se face stânga pe DJ 191D şi dreapta pe drumul comunal până în satul Iaz. aici s-au floră interesantă. precum și două Mlaştina s-a format prin izbucuri cu un impresionant alunecări de teren de acum debit de apă. comuna Plopiș aparţinând familiei Droseraceae şi numără circa 200 de specii. gen de plante insectofage. Ranunculus sceleratus – boglari. comuna Hereclean 1. Sparganium simplex – buzdugan. unele ocrotite de lege. În zonă se mai poate vizita: 1. Scutellaria galericulata – mirgau. Vegetaţia specifică acestei zone a lacului s-a dezvoltat centrifug fiind formată în mod special din trestie şi specii helo-higrofite ca: Utricularia vulgaris (plantă carnivoră). incluzând un sector de pădure (făgete pure de dealuri și făgete amestecate). Rezervația Tusa-Barcău DJ 191D. Mlaştina de la Iaz este şi de o mare importanţă ştiinţifică pentru regiune. în jurul mlaştinii dezvoltându-se arbori seculari cu aspect de parc dendrologic. satul Tusa. Rezervația Stejarișul Panic. Rezervația Balta Cehei 3. Sedimentul acumulat în stratul de turbă este important deoarece reprezintă un eşantion natural autentic pentru desluşirea istoricului pădurilor din regiune. Este cuprinsă într-o rezervaţie naturală de tip floristic. de viaţă din Sarmaţian. Lacul de deal şi podiş. Situată la baza piemontului nord-estic al Munţilor Plopiş.ranae – iarba broaştelor. comuna Sâg Rezervația cu o suprafață de 13. orașul Șimleul Silvanei. aflat la altitudinea de 198 m s-a format într-un loc cu formaţiuni aluvionare cuaternare ce se suprapun unor depozite de argile şi marne ponțiene. o insectă unicat în ţară. DN 1F/ E 81 ZalăuSarmasag. dreapta pe DJ 108F. Din punct de cuprinsul căreia se găseşte o vedere paleontologic. paleontologic şi peisagistic. Zona aflată la 8000 – 10000 de ani şi dispune obârşia văii Râului Barcău de un strat de depuneri de constituie un mediu optim de polen. cu suprafaţa de 10 ha. satul Panic. Urticularia vulgaris 2. Glyceria maxima – mană de apă. fiind dezvoltată întreaga Multe dintre specii sunt un succesiune a acestui etaj. Destinaţie turistică aparte. satul Cehei. Rezervaţia Balta Cehei reprezintă unul din rarele situri naturale cu vegetaţie acvatică a judeţului Sălaj. mlaştina include specii deosebite de turbă. în de păstrăv. Ecosistemul este tipic unui astfel de mediu şi dispune de multe plante şi vieţuitoare rare.190 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Rezervații naturale în Zalău Rezervația Balta Cehei DN 1H Zalău-Nuşfalău. În prezent. Hydrocharis morsus . precum şi planta carnivoră denumită popular „Roua cerului”. cu un număr conservat cel mai bine formele redus de specii. înfăţişează o viaţă pentru o varietate rară mlaştină de turbă activă.43 ha este situată în Munţii Plopiş. Situată în lunca largă a Râului Crasna. Rezervația Mlaștina de la Iaz 4. Rezervația Tusa-Barcău 1 . o zonă de pajiște. faunistic.

191 2 3 4 .

Lacul Cicoș 2. stânjenel. egreta mică. comuna Sălacea Unică în această parte a Mihai şi stânga pe DJ 190B. Alături de specia mediteraneană sunt ocrotite şi alte specii rare. dar și o faună cu mamifere și păsări protejate prin convenții internaționale (barza albă. Europei. ghințură. căldură etc). dreapta pe DJ 190C. cucută de baltă. Rezervația Lacul Cicoş comuna Şimian de o suprafaţă de 10 ha Deosebită prin specificitatea adăposteşte un complex sa. De jur împrejurul lacului se găseşte o floră bogată în rarități floristice (bumbăcăriță. pescăruşul albastru. cu specii relictare de sfagnete. în cuprinsul de 5 ha al mlăștinos. plauri şi arinişuri plutitoare. trifoi amar.192 Ineu Gurahonț Vașcău Beiuș Oradea Huedin Jibou Zalău Pășunii cu Corynephorus de la Voievozi se găseşte o specie mediteraneană de iarbă Corynephorus canescens. cunoscută şi sub denumirea de „iarbă de argint”. 1. sadină). garoafă de munte. precum dediţel sau Pulsatilla nigricans (plantă homeopatică) şi rogozul sau Riparia. Corynephorus 2 . Acest tip de iarbă se dezvoltă și se adaptează în condiții extreme (teren arid. uliul păsărar. comuna Săcuieni Rezervația Păşunea cu corynephorus de la Voievozi DN 19C vest de localitatea Valea lui În zonă se mai poate vizita: 1. stârcul roșu. Rezervația Complexul hidrografic Valea Rece. stârcul cenuşiu). 1 Rezervația Lacul Cicoș DN 19B Nuşfalău-Săcuieni. DN 19/ E 61 Săcuieni-Valea lui Mihai. uliul porumbar. secetă.

Mlaștinile de la Iaz .

vită. Sarmalele bănăţene se pregătesc din carne tocată cu satârul. cu nucă.foloseşte mult papricaşul cu rat în toate bucătăriile bănăţe. mâncărurile de aici se remarcă prin gustul deosebit şi aroma plăcută. dar Desigur. chimen. Din renumiţii tăiţei de casă se obţin preparate precum „iofca” cu varză. folosiţi nu numai în prepararea mâncărurilor. dar şi a dulciurilor. italieneşti. În această zonă sunt servite bucate gustoase. cu sosuri zdravene din făină. fiind pregătite cu tăiţei făcuţi în casă. Şi supele sunt la mare căutare. Ciorbă de perișoare și ciorbă de burtă cu smântană 2. fiind mai mari. vom găsi o bucătărie cu influenţe puternice austroungare. condimentate din belşug cu piper. se dreg cu smântână şi se îmbunătăţesc cu un pic de tarhon pentru a le da o aromă deosebită. Se neamintit este gulaşul.194 Gastronomie Banat 1 Mergând în zona Banatului. dar şi franceze. sârbești. rântaş din făină încinsă „stinsă” 1. pasăre. cu supă de oase sau de zarzavat. cimbru.găluşte din făină şi ouă fierte ne. hrănitoare şi grase. prepa. Supă de pui 2 . cu brânză proaspătă sau sărată de vaci. ce nu poate rămâne sunt foarte gustoase. cu mac şi cu lapte. greceşti. boia de ardei. Aici ciorbele se acresc cu lămâie. Caracterizate prin sosuri cu în apă cu sare. Mâncărurile preparate aici sunt bazate în special pe carnea de porc. completată cu legume prăjite sau înăbuşite în untură sau untdelemn. nu au fineţea celor din Moldova.

Sarmale 2. Printre mâncărurile tradiţionale din zona Banatului se numără: ciorba de viţel. Și această prăjitură ascundea un bănuț purtător de noroc pentru cel care îl găsea.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 195 Printre specialităţile care se remarcă se găsește și „vargabeles”. Plăcinta cu mere 3 . O altă trăsătură definitorie pentru zona Banatului este faptul că gospodinele de aici gătesc dulce. Crempita 3. ceapă umplută. Plăcinta era coaptă pe jar. Acest amănunt esențial. numită „ceşniţă”. învelită în foaie de plăcintă şi coaptă în cuptor şi renumitele pogăcele obţinute din aluat cu jumări care se servesc la ţuică. este de influență maghiară. Aceste bucate atrag prin specificul dozării materiilor prime. Nu putem să încheiem acest capitol distinct al ghidului fără să amintim de „specialitățile casei”. în ajun de Crăciun. De asemenea. celebra prăjitură „cremşnit” sau „crempită” era nelipsită la prânzul de Anul Nou. 2 1. sarmalele bătrâneşti sau budincile. în cuptor. mâncarea bănăţeană din carne de porc. o budincă din tăiţei de casă cu brânză de vaci şi stafide. 1 În aluatul ei era strecurat un ban. Aceste preparate erau pregătite doar o singură dată în an. a tehnologiei de preparare folosite şi a condimentelor alese cu grijă. care vorbesc despre îmbinarea dintre plăcerea gustului și credința populară a locului. femeile obişnuiesc să facă o plăcintă din mai multe pături foarte subţiri de aluat. iar apoi era împărţită în ziua de Anul Nou. zahărul și mierea fiind ingrediente care conturează foarte bine personalitatea bucătăriei de aici. iar pentru cel care îl găsea era un semn prevestitor de bun augur cu privire la recolta din anul respectiv. Astfel că. de altfel.

paste fainoase. murături. Cârnați și slănină afumată Gastronomia Crișanei prezintă preponderent influențe ungurești și germane. ca adjuvant. vin de Miniș și Pâncota. Cârnați din carne de porc 2. şniţele. la ciorbe. E o adevărată tradiţie prepararea cărnii de porc în 2 . Secretele se transmit din tată în fiu. Alte produse tradiționale: găluştele slovăcești de Nădlac. măcelarii bazându-se pe priceperea lor şi pe condimentele utilizate care dau gustul unic al acestor mezeluri. țuica de Chisindia. produse cum ar fi: pita pe vatră de Pecica. Unele produse culinare tind să devină adevărate branduri pentru această regiune. cozonac. şvabii şi trupele de grăniceri au adus clătite. Comunităţile de saşi. Groşii Noi sau Chisindia. salamul de Nădlac. ştrudele şi folosirea smântânii.196 Gastronomie Crișana vestul ţării. 1 1. sortimente de brânzeturi. mustoasa de Măderat. întorsurile de Şepreuş. miere si alte preparate ce vor fi stropite cu țuica de Aldești. cârnații de Galşa.

ouă. lămâie. morcov. smântână. ceapă. ceapă. mac macinat. unt. Cremșnit cu bucăți de fructe . sare. 2 4 3 1. magiun de prune. smântână. pătrunjel. Gulaș din carne de vacă 2. sare şi piper. ulei. mărar. 1 • Supă de gulioare: gulii. zahăr. Tocană țărănească din carne de porc 3. lapte. drojdie proaspătă. făină. Tocăniță de vacă 4. orez. ouă. ulei. rom. zahăr vanilat. zahăr pudră. • Găluște dospite cu magiun de prune: făina. morcovi. mărar verde.Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 197 Rețete din Crișana • Supă de dovlecel: dovlecei.

....................................................................................................................................................... ...................................................................................................Rezervaţia Locul fosilifer Bahna ....................................................................................Rezervaţia Faţa Virului ............................................................................................................................................................................................................................ Castelul Huniazilor (Castelul Huniade) ............................................................................. ........................................................................................................................................................................................................................................Rezervaţia Baziaş ........................................................................................................................................................................................... .......................Rezervaţia Cracul Crucii ......... Expoziția Memorială „Traian Vuia” .............................................................................................. 51 Palatul Culturii din Timişoara ..................................................................................................................................................................................................... 40 43 43 44 45 46 47 48 49 50 Timișoara ...............................................................................Rezervaţia Dealul Varanic ............................................................................................................................................. Hanul Poștei Lugoj ..........Peştera cu apă din Valea Polevii ....................................................................................................................................................................................................................................................Peştera Gaura cu Muscă ............................................................. ....................................................... Lacul Mic şi Lacul Mare ....................... 4 Văliug ........................................................................... Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului .................................................. Parcul Natural Porţile de Fier .................... 13 14 15 19 20 21 22 23 25 26 27 28 28 29 29 30 30 30 31 31 32 32 32 33 33 34 34 35 36 Băile Herculane .......................................Rezervaţia Balta Nera-Dunăre .............................................................................Rezervaţia Râpa cu lăstuni .Rezervaţia Gura Văii ............................................................................................................................... Ruinele cetății medievale Mehadia ............................................................................................................................................................................. Stațiunea balneoclimaterică Buziaș ............................................................................................................................................................................................... Stațiunea Trei Ape și Stațiunea Semenic .......................................................... ............... 37 Parcul Național Domogled .......................... .........................................................................................Rezervaţia Cracul Găioara .......198 CUPRINS Introducere Crișana-Banat: Descoperirea misterelor şi frumuseţilor unui adevărat muzeu petrografic ... Sfinxul Bănăţean ............................... ............ ...................................................................................................................... ...................................................Rezervaţia Valea Oglanicului .................................. Ciclova Română ...................................................................................................................................... ..... Parcul Național Semenic – Cheile Carașului .................................................................................... ............................ Muzeul de Locomotive ............. Defileul Dunării .... Muzee în municipiul Timişoara . Mănăstirea Călugăra .................................................. ................................................... ......................................................................................................................... .............................. Parcul dendrologic Bazoș ........................................................................................ 54 56 57 57 .......................................Cazanele Dunării .................................................................................................................................................................................................................................. Râpa Neagră ........................................................................................................................................................................... -Muzeul Banatului ........................................................................................................................................................... Beciurile fostei fabrici de bere..........................Rezervaţia Valea Mare ................................................................................... 11 Staţiunea Crivaia .......................................................... Turnul Bisericii „Sfântul Nicolae” ................... ................................................. Colecţia de minerale şi flori de mină de la Ocna de Fier ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... Lacul Secu .......................................................................................................................................................................................................................................................Rezervaţia Dealul Duhovnei . Statuia Pro Patria .......................................................................................................................Peştera Gaura Chindiei .................................................................................................... .......................................... Parcul Naţional Cheile Nerei .......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

... 103 104 105 106 106 ...................................................................................................... Teatrul de păpuşi ............................................................................................................................... Observatorul astronomic ........................ Filarmonica Banatul .................................................... Palatul Baroc ................. Bastionul Cetății ................................................................................................................................................ 93 Biserica Sfântul Mucenic Dimitrie .................................................... Bazarul turcesc ....................... Primăria Veche ...................................................................... Staţiunea Moneasa ......................................................................... Fântâna punctelor cardinale .................................... Palatul Dicasterial ........ Rezervația Balta Rovina ...................................................................................................... -Muzeul Satului Bănăţean ...................................................................................................................................................................................................... Castelul Regal de la Săvârşin ........................................................................................................................ 81 82 83 84 86 87 88 89 90 Vladimirescu ................................ Stațiunea Băile Lipova ............... Rezervația naturală Mlaștinile Umede de la Satchinez . Peștera lui Duțu ................................................................................................................................................................................................................................................................................................. Biserica romano-catolică ............................................................................................................................................................. Casa Eugen de Savoya ........................................................................................................................................ Mănăstirea şi Biserica de pelerinaj Maria Radna ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... Colecţia muzeală a Vicariatului Ortodox Sârb ................................................................................................................................................................................................................................................................................. Biserica sârbească ............................... 91 Ruinele catedralei în stil romanic ................................................................................................................ Cazinoul Militar .............................................................................................................................................................................................................................................................................. Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului ........................................................ Ruinele Mănăstirii Cisterciene de la Igriș ....................................................................... Canalul Bega .................................................................................... Rezervația Locul fosilifer Zăbalț ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 95 Rezervația de soluri sărăturate ................................... Catedrala Mitropolitană Ortodoxă Română a Banatului ........................................ 98 Ineu .............................................................................................................................................................................................................. 97 Castelul Csernovics ......................................................................... Parcul Botanic ............ 94 Chișineu-Criș ................................................................................................................................................................................................. 79 Muzeul Orășenesc Lipova ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 75 76 77 78 Lipova ... Statuia Sfintei Treimi .................................................................................................................................... 57 58 59 59 60 60 61 61 62 63 64 64 65 65 66 67 68 69 70 71 72 Sânnicolau-Mare ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 73 Castelul Nako ................................ Rezervația Balta Șoimoș și Cetatea Șoimoș ........................................... Domul romano-catolic ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ Stațiunea Băile Călacea ..................................................................................................................................................................................... Muzeul vinului ...........................................................................Trasee naturale în zonele carstice din Vestul Munților Apuseni (Crișana-Banat) 199 -Muzeul Militar ................................. Peștera Valea Morii ...................................... 101 Cetatea Ineu .................................................................................... Pădurea Sic ..................................................................................................................................................................................................

...............................................Cetatea Rădesei ..................... Rezervația Depresiunea Bălileasa ..................................................................... ................ Staţiunea Tinca ....................................................................................................................... ............................................................................... 110 Vașcău ............................................................................................................... 109 Rezervaţia Dosul Laurului .................................. Turnul Ciunt din Salonta şi Muzeul Memorial Arany Janos ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. Peşteri în comuna Roșia . Rezervația Valea Galbenei ........................................................................................Peștera lui Micula ............................................................. 107 Rezervaţia Baltele Gurahonţ ................................................................................. Avenul Borțigului ............................................................................................................................................................................................... Rezervaţia Gheţarul Focul Viu .................................................................................................Peştera Grueț ........................................................................................................... Rezervaţia Groapa Ruginoasă .............................................................................. Rezervația Molhașurile din Valea Izbucelor ............................................................................................................................................................................................................ Rezervația Săritoarea Bohodeiului ........................................... Rezervația Izvoarele mezotermale Răbăgani ............ Rezervația Lumea Pierdută ........................ Mănăstirea Izbuc ........................................................................... Peșteri din comuna Pietroasa ............................................................................................................. Rezervația Poiana Florilor .......... ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... ...................................... Piatra Galbenei ..................200 Gurahonț ............................................................................................................................................................................................................................................Peştera Vacii .................................................................................................................................................................................Peștera Ciur Ponor-Topliţa ............. Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Lazuri de Beiuş .................................................................................................... 149 150 151 151 152 153 154 154 ....................................................................................................................................... .............................................. Rezervația Avenul Câmpeneasa şi Izbucul Boiu ....................................................................... .................................................. 113 114 115 116 117 118 119 120 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 132 133 Beiuș ....................................................................................................................................................................................................................................................................... Rezervația Pietrele Boghii ..........Bazilica romano-catolică Înălțarea Fecioarei Maria ..............................Piatra Grăitoare ........................................................................................................................................................ Muzeul Țării Crișurilor ................ Piatra Bulzului .............................................................................................................................................................Valea Seacă ............................................ 135 Staţiunea Stâna de Vale ........... Rezervația Valea Sighiștelului ..................................................................................... Lăcaşuri de cult în municipiul Oradea ...................................................................................................................................................................................................................................... ............................................................ Rezervația Platoul Carstic Padiș ..................................................................................................................................................................................... Palatul Baroc ................................... Palatul Justiției ...................................... ........................ Rezervația Vârful Biserica Moțului .......Peștera Ciur Izbuc ........................................................... ......................................................................................................................................... Palatul episcopal greco-catolic ...................................................................................................................Peștera Urșilor – Chișcău ................. Palatul Vulturului Negru ...................................Vârful Cârligate ....................................................................................................... .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. Rezervația Groapa de la Bârsa ............. 147 Șirul Canonicilor ............................................................................................................................................................ Rezervaţii naturale din comuna Budureasa ...... 111 Muzeul Nicolae Bocu ................................................................................................................... Peştera Meziad .......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 137 138 138 138 139 140 141 141 141 142 143 144 145 146 Oradea .................................................................

...... 183 Clădirea Transilvania ...................... Rezervaţia Poiana cu narcise din Racâş ............................................................................................................. Defileul Crișului Repede ..............................................................................Biserica Seminarului Greco-Catolic ............................................................................................................................Biserica de lemn Sfinții Martiri Constantin Brâncoveanu și fiii săi ............................................................................................................Rezervația Tusa-Barcău ........................................... Rezervația Pietrele Moșu și Baba ......................... 154 155 156 156 157 157 158 159 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 Huedin ................................................................................................................................ Biserica romano-catolică din Zalău ...................................................... Complexul Arheologic Porolissum ...................... .................. Peștera Valea Leșului ............................................................................................................................Cornet ..................................... ......................................................................................................................................................................... Rezervația Pădurea „La castani” ..................................................... .... Rezervația Gruiul Pietrii ................................................................................................................................................................................................... Rezervația botanică Pârâul Peța ................................................................................................................Rezervația Mlaștina de la Iaz ........ Rezervația paleontologică ”Lentila 204” Brusturi ... 194 Gastronomie Crișana ................................................................................................................................... ............................ Rezervația Peștera Gălășeni ............ Catedrala Sfânta Vineri .............................Sinagoga Neologă Sion ....... Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău ........................................................................................................................................................... 179 180 181 181 182 Zalău .................................................................................Biserica Sfântul Ladislau ........................................................................................................................ ............................................................................................................................................................Rezervația Păşunea cu corynephorus de la Voievozi ......................................................................................................................................................... Bisericile ortodoxe ..... Stațiunea Băile Felix ...................................................... 177 Castelul Béldy ...................................................................................... .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Ansamblul Bisericii Reformate – Biserica Reformată și Turnurile cu clopotnițe ............................................................ ....................................................... ...................................... Rezervaţia Grădina Zmeilor ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Biserica Ortodoxă Sfânta Treime ................................................................................................................................................... Rezervația Peștera Igrița ....................................................................................................................................................... Grupul statuar Wesselenyi .................................................................................................................................................................................. 173 173 174 175 176 Jibou ..................................................................................................................................................... Rezervații naturale în Zalău ..........................................................................................................Biserica ortodoxă „cu Lună” ................................. Rezervaţia Gresiile de pe Stânca Dracului ............ 171 Biserica Reformată-Calvină ........................................... Rezervația Peștera Vântului .... ............................................................................................ 196 .................................................................................................................. Stațiunea Băile 1 Mai .................................................... Clădirea Primăriei din Zalău ......................................................................................................................................................................................................................................................................................... Rezervația naturală Stâna Clițului ............................................................................................................................... Rezervația Lunca cu lalea pestriță .......... .................................. ...........................................Huedin I şi Huedin II ........................................................................................................... Rezervația Calcarele cu hippuriți de la Valea Crișului ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... ....................................................................... 185 185 186 186 187 188 189 190 190 190 190 192 192 Gastronomie Banat ................................................................Rezervația Lacul Cicoș .............................................................. ...........................................Rezervația Balta Cehei .....................................................Sinagoga ortodoxă .............................................................Biserica de lemn Sfânta Cuvioasă Parascheva și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril ........................................................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful