Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ Class: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ Date: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A

Subiecte algebra licenta informatica 3 ani
Multiple Choice
,GHQWLI\WKHOHWWHURIWKHFKRLFHWKDWEHVWFRPSOHWHVWKHVWDWHPHQWRUDQVZHUVWKHTXHVWLRQ
1. Fie Iunctia I : $ ÷ % cu proprietatea:
¬( [ , [ ) e $× $, [ = [ ¬ I ( [ ) = I ( [ ) .
1 2 1 2 1 2
Care din următoarele aIirmatii este adevărată?
a.
b.
c.
I este suriectivă
I este iniectivă
I este biiectivă
2. Fie I : ] ÷], I ( [) = 2[ +1. Care din aIirmatiile următoare este adevărată?
a.
b.
c.
I este biiectivă
I este suriectivă
I este iniectivă
3. Fie I : _÷_, I ( [) = 2[ +1. Care din aIirmatiile următoare este adevărată?
a. I este biiectivă
b. I nu este biiectivă
4. Fie I : $ ÷ %, si J : % ÷ & două Iunctii iniective. Care din aIirmatiile următoare este adevărată?
a. J D;I este iniectivă
b. J D;I nu este iniectivă
5. Fie $ ={0,1, 2, 3, 4}. Care din aIirmatiile următoare este adevărată?
a. ¬[e], -De$ astIel încât [ = D(mod5)
b. -[e] astIel încât ¬De $, [ = D(mod5)
6. Constanta De\ este astIel încât legea de compozitie *` deIinită prin
¬( [, \) e\
2
: [* \ = [\ + D[ + D\
este asociativă. Care din aIirmatiile următoare este adevărată?
a. D e{2, 5}
b. De{0,1}
c. D = 3
7. Fie grupul simetric
ä
åå
æ
6
3

ô
õõ (grupul permutarilor de ordinul 3). Atunci numărul subgrupurilor lui 6 este:
ö;
a. 6
b. 4
c. 3
1
3
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
8. Fie grupul simetric åå
æ
ä
6
3

ô
õõ (grupul permutarilor de ordinul 3). Atunci numărul subgrupurilor normale ale
ö;
lui 6 este:
3
a.
b.
1
3
c. 4
9. Fie permutarea o e6
6
,
|1 2 3 4 5 6|
ı =

|
|
3 1 5 2 6 4
. \
Atunci numărul inversiunilor permutării o este:
a.
b.
c.
7
5
3
10. Fie permutarea o e6
6
,
|1 2 3 4 5 6|
ı =

|
|
3 2 4 1 6 5
. \
Atunci ordinul lui o în 6 este:
6
a. 3
5
6
b.
c.
*
11. Fie I : ] ÷^;, I (N) = cos
2Nt
+ L sin
2Nt
, unde Qe`;
*
. Atunci ¬(K, N ) e]
2
:
Q Q
a. I (K + N ) = I (K) + I (N )
b. I (K + N ) = I (K) I (N )
c. I (KN ) = I (K) I (N )
*
2Nt 2Nt
12. Fie morIismul de grupuri I : ] ÷^;, I (N) = cos + L sin . Atunci:
5 5
a. 1+L eIm( I )
FDUG ( ,P( I )) = 6 b.
c. .HU ( I ) = 5] ={5T T e]}
13. Fie _;2
( )
=
{
D +E 2 D, Ee_
}
. Atunci
(
_;2
( )
, +,<
)
este:
a. corp comutativ
b. inel comutativ cu divizori ai lui zero
2
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
14. Fie K un subcorp al corpului \. Atunci:
a. _= . si
5
. c _;
b. _ . = ];
__ . c.
c.
b.
` `
15. Fie I = 3+ 2; e];| ; |. Atunci:
4
`
a. ¬J ( ; ) e];| ; | , I ( ; ) J ( ; ) =1
4
` `
-J ( ; ) e]
4
| ; | astIel încât I ( ; ) J ( ; ) =1
b. -J ( ; ) e]
4
| ; | , J ( ; ) = 0 astIel încât I ( ; ) J ( ; ) = 0
`
| 2t 2t |

cos ÷sin
|
Q Q
0 |
, 16. Fie $ %eM(\) , $ =
2t
|
|
, % =

| 1
|
, Qe`;
*
. Atunci:
2

2t
\
0 ÷1
.
sin cos |
\ Q Q .
a. $% = %$
Q÷1
$% = %$
Q÷1
c. $ = ,
2
17. Una din aIirmatiile următoare este adevărată:
` Ö
5
5
a. ¬D`, Ee]
5
, (Öa + b) = Öa
5
+
Ö
b
` Ö
5
5 5
b. -D`, Ee]
5
astIel încât (Öa + b) = Öa +
Ö
b
5 5
c. -I ( ; ) , J ( ; ) e];| ; | astIel încât ( I (X) + J(X) ) = I (X) + J
5
(X)
¦| 1
`
D` E
` |
¦ |
18. Fie * =
´
0
¦
`
1
`
F` |
| ¦
`
0
`
1
` |
¦\
0
. ¹
a. $
3
= $
b. $
3
= ,
3
c. $
3
= $
2
¹
¦
¦
`,
`
, ` D E Fe]
3 ` . Atunci ¬$e*:
¦
¦
)
D D;. Atunci: 19. Fie o e6 , Q = 3, cu proprietatea ¬t e6
Q
: o t = t o
Q
a. o = (1, 2)
b. o = H ÷permutarea identică
c. o = (1, 2, 3)
3
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
2
20. Fie G un grup cu proprietatea ¬[ e* : [ = H . Atunci grupul G este:
a. izomorI cu (]
6
, +)
b. Comutativ
c. izomorI cu (6
3
, D)
¦| D` E
` |
¦
21. Fie . = ´ |
¹\
`
D`
.
|
¦

÷E
¹
¦
`,
`
D Ee]
3 `. Atunci ( ., +,<) este:
¦
)
a. corp comutativ cu 9 elemente
b. inel cu divizori ai lui zero
c. corp necomutativ cu 9 elemente
[ \ ]
\ + ] [ + ] [ + \ 22. Fie G = , unde [, \, ] e5. Avem
2 2 2
\ + ]
2
[ + ]
2
[ + \
2
a. G = ( ] ÷ [)( ] ÷ \)( \ ÷ [)( [ ÷ \ ÷ ])
b. G = ( ] ÷ [)( ] ÷ \)( \ ÷ [) ( [ + \ + ])
c. G = ( ] ÷ [)( ] ÷ \)( \ ÷ [) ( [ ÷ \ + ])
¦÷1 GDFD L s M
23. Fie matricea $e0 ( 5) , $ = (D
LM ) , unde D
LM
= ´
. Avem
Q
1 GDFD L > M
¹
a. det $ = 0
b. det $ = 2Q +1
c.
Q Q÷1
det $ = (÷1) 2
| 1 ÷1 1 o | | 1 ÷1 1 o ¸ |
|
, , 24. Fie matricele $ si $, $ =

1 1 þ 1
|
, $ =

1 1 þ 1 ÷1
|
|
, unde o þ ¸ e5 .
|
2 ÷1 1 ÷1
.
|
\
2 ÷1 1 ÷1 1
. \
Daca rang $ = rang $ = 2 , atunci
a. o = ÷1, þ = ÷1, ¸ =1
b. þ = ¸
c. o = ÷2, þ = 2, ¸ =1
25. Fie sistemul ( 6) ,
¦[ + \ + ] = 0
¦
+ + + , , ( 6) ´( þ ¸ ) [ +(o ¸ ) \ + (o þ ) ] = 0, o þ ¸ e5 .
¦
¹
þ¸ [ +o¸ \ +oþ ] = 0
Daca sistemul ( 6) are solutie unica, atunci
a. o = þ =1, ¸ = 2
b. o = þ = ¸ = 3
c. ÷ )( ÷ )( ÷ (o þ þ ¸ ¸ o) = 0
4

Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
| 2
`
3
`
D` |
|
26. Fie matricea $ = 1
`
E
`
2
`
| e0 (= ) . Atunci
3 6
|
`
1
` ` 4 2|
\ .
` `
a. $ este inversabila daca D` = 2 si E
`
=1
` `
b. $ este inversabila daca D` =1 si E
`
= 2
` `
c. $ este inversabila daca D` = 3 si E
`
= 2
27. Fie sistemul ( 6) cu coeIicienti in corpul =
5
,
` ` ` ` ¦2[ + 3[ + [ + 2[ = 2
2 3 4
¦
1
¦
` ` `
( 6) ´[
1
+ 4[ +3[ + [ =1 .
2 3 4
¦
` ` ` `
¦
3[
1
+ 2
`
[ + 4[ + 3[ = 3
2 3 4
¹
Atunci
a. sistemul ( 6) are solutie unica
b. sistemul ( 6) are exact 25 de solutii
c. sistemul ( 6) are o inIinitate de solutii
| 1 ÷3 P 1 |
|
28. Fie matricea $ =

P 1 ÷1 0
|
, unde Pe&. Atunci
|
0 1 2 P
. \
a. exista Pe& astIel incat rang $ = 2
b. exista Pe& astIel incat rang $ =1
c. rang $ = 3 oricare ar Ii Pe&
ì ÷1 0
0 ì ÷1
"
"
0 0
0 0
Fie D
0
, D
1
, ..., D ,
Q÷1
ì e5 si G = # # # % # # . Atunci 29.
ì ÷ "
"
0 0 0
D D D
0 1 2
1
ì + D D
Q÷2 ÷1 Q
a.
2
ì
Q÷1 Q
G = D + D ì + D ì +... + D
Q÷1
+ ì
0 1 2
b. G = 0
Q
c. G = ì + D D ...D
Q÷1 0 1
| | [ + \ \ "
"
\
|
\ [ + \ \
|
Fie $e0 ( 5) , $ si G = det $. Atunci 30. =
|
Q
# # # %
|
\
\ \
a. G = (Q[ + \)
Q÷1
Q÷1
G = ( [ + Q\) [
c. G = [
Q
+ \
Q
b.
" [ + \
.
5
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
| 2 0 ÷1| | [
1
| | 0|
| | 3 |
31. Fie $ =

1 1 ÷1
|
, ì e5 si [ =

[
2
|
e5 , [ =

0
|
, astIel incat $[ = ì[ . Atunci

| | |
0 1 0
. \
[
3 . \
0
. \
a. ì e y÷1{
ì e y1,÷ 2{
ì e y9,÷ 4, 5{
b.
c.
|o 1 2 4|

, 32. Fie $ =

1 þ 2 3
|
|
cu o þ e5. Daca rang $ = 2 , atunci

1 2þ 2 4
.
|
\
a. o = 2 , þ = ÷1
b. o = 0 , þ = 3
c. o =1, þ =
1
2
33. Fie
æ
åå
ä
*,-õõ
ô;
un grup de ordin 7 siD e *, D = H, unde Heste elementul neutru. Avem
ö;
3 23 3 25
a. D = D c. D = D
b.
3 24
D = D
ä ô
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õõ
å
å
å
å
å
å
å
å
åå
34. Fie o e 6
5
, o =
1 2 3 4 5
. Avem
5 4 1
æ;
3 2
ö;
a.
632
= o
2 632
= o
4
o c. o
632
= o
3
b. o
2 2 2
ä ô
÷;
ô ä ô ô ô;
35. Fie I åå
æ
;
1
, ;
2
, ; õõ e –
è
èè
ç;
;
1
, ;
2
, ;
ø
øø , I
ä
åå
æ
;
1
, ;
2
, ;
3
õõ = åå ; ÷ ;
2
õõ +
æ
åå
ä
; ÷ ; õõ + åå
ä
; ÷ ; õõ . Avem
1 3 1 3
ö é; 3 ù; ö æ ö;
2 3
ö æ; ö;
ô ô
a. ¬o e 6
3
, I åå
ä
æ
;
o&1';
, ;
o&2';
, ;
o&3';
õõ = b. -o e 6
3
, I
æ
åå
ä
;
o&1';
, ;
o&2';
, ;
o&3';
õõ =
ö ö;
= I
æ
åå
ä
;
1
, ;
2
, ; õõ
ô
= I
æ
åå
ä
;
1
, ;
2
, ; õõ
ô;
3 3
ö ö;
36. Fie $ e 0
2
&–' astIel incat det $ = 1. Atunci:
÷1
c.
÷1
a. det $ = ÷1 det $ = 1
÷1
1
b. det $ =
2
37. Fie $ e 0
2
&–' astIel incat det $ = ÷2. Atunci:
1
÷1 ÷1
a. det $ = 2 c. det $ =
2
1
b.
÷1
det $ = ÷
2
38. Fie $, %e 0
2
&–' astIel incat det $ = 1 si det % = 0. Atunci:
ä
c.
ä
a. det
å
åå%$%
÷1
õ
õõ
ô
= det % det
å
åå%$%
÷1
õ
õõ
ô
= 1
æ ö; æ ö;
÷1 ô;
b. det
å
åå
ä;
%$%
õ
õõ = ÷1
æ ö;
ä ô;
39. åå= , +
ö
õõ, S > 2. Atunci
S
æ;
a.
Fie S un numar prim si Qnumarul de subgrupurilor grupului
c. Q = S Q = 2
2
b. Q = S
6
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
40. Fie Qnumarul de subgrupurilor grupului
ä
æ
åå=
8
, +õõ
ô
. Atunci
ö;
a. Q = 3 c. Q = 4
b. Q = 2
41. Fie *un grup, D e * si aplicatia m:* ÷ *, m&[';= D[D
÷1
. Atunci:
a. -E e * astIel incat m&[';= E, ¬[ e * c. -[
1
, [ e *, [
1
= [ astIel incat
2 2
ä ô
måå
æ
ä
[ õõ
ô
ö;
= måå[ õõ
2 1
æ ö;
ä ô
b. måå
æ
ä
[\õõ
ô;
= m&['måå \õõ, ¬[, \ e *
ö; æ ö
ê
ô;
ú
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
ä
å
å
å
å
å
å
å
å
åå
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õõ
42. Fie , = ë
í
í
í
í
í
íí
3D 3E
'
' D, E, F, G e = û
í
í
í
í
í
íí
c 0
2
&; ' = . Avem
ì æ;
3F 3G
ö ü;
0
a. ,nu este ideal la stanga al inelului c. ,nu este ideal la dreapta al inelului
2
&='; 0
2
&=';
b. ,este ideal bilateral al inelului 0
2
&=';
43. Fie polinomul I &;';= ;
3
+ 2
6
; + 2
6;
e =
3
Y;[. Atunci:
6
a. -D6;e = astIel incat I &D6';= 1 c. I &F6';= 2
6;
, ¬F6;e =
3 3
6;
e = b. -E astIel incat I
å
åå
ä;
E

õõ
ô;
= 0
6;
3
æ ö
ä; ô
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õõ
å
å
å
å
å
å
å
å
åå
D E
44. Fie $ = e 0
2
&–'. Atunci:
F
æ;
G
ö;
a.
2 2
$ ÷ &D + G'$ + &DG ÷ EF';= 2 c. $ ÷ &D + G'$+ &DG ÷ EF';= 3,
2 2
2
b. $ ÷ &D + G'$+ &DG ÷ EF';= 2,
2
ä ô ä
å
å
å
å
å
å
å
å
åå
ô
å
å
å
å
å
å
å
å
åå
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õõ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õõ
1 2 3 4 5
45. Fie ecuatia o œ;[ = t, unde o, t e 6
5
, o =
1 2 3 4 5
, t = . Atunci:
4 2 1 5
ö æ;
1 5 4 2 3
æ;
3
ö;
ä ô
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õõ
ä ô
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õõ
å
å
å
å
å
å
å
å
åå
å
å
å
å
å
å
å
å
åå
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
a. [ = c. [ =
3 4 5 1 4 5 1 2
æ;
2
ö æ;
3
ö;
ä; ô
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õõ
å
å
å
å
å
å
å
å
åå
b.
1 2 3 4 5
[ =
5 2 3
æ;
4 1
ö;
ä; ô ä
å
å
å
å
å
å
å
å
å
åå
ô
å
å
å
å
å
å
å
å
å
åå
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õõ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õõ
ô;
46. Fie ecuatia $; = %, unde $, % e 0
2
æ
ä
åå=
3
ö
õõ, $ =
2
6;
2
6;
, % =
0
6;
2
6;
. Atunci:
2
6;
0
6
æ;
1
6
ö; æ;
1
6
ö;
ä ô
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õõ
ä ô
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õõ
å
å
å
å
å
å
å
å
å
åå
å
å
å
å
å
å
å
å
å
åå
a.
2
6;
2
6;
2
6;
0
6;
; = c. ; =
2
6;
2
6
æ;
1
6
ö; æ;
0
6
ö;
ä; ô
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õõ
å
å
å
å
å
å
å
å
å
åå
1
6;
1
6;
b. ; =
1
6
æ;
2
6
ö;
7
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
47. Fie 8multimea elementelor inversabile ale inelului =
12
. Avem:
ê ú
íí
6
c.
íí
a. 8 = ë
ì
íí
5
6;
, 9
6;
, 11û
íí
íí
8 =
ì
ë
ê;
1
6;
, 5
6;
, 7
6;
, 11
6
íí
íí
û
ú;
ü;
íí
ü;
ê ú
íí
6
ü
b. 8 = ë
ì
íí
3
6;
, 7
6;
, 11û
íí
íí
ä ô;
÷
ä ô ä ô;
48. Fie I
æ
åå ;
1
, ;
2
, ; õõ e –
è
èè
ç;
;
1
, ;
2
, ;
ø
øø , I åå ;
1
, ;
2
, ; õõ = ; ;
3
+ ; ; + ; ; + ; ; + ìåå ; + ;
ö
õõ , cu
3
ö é; 3 ù æ
3 1 2 1 2 2 3 1 3
æ;
1 2
ô; ä
åå
ö;
ì e –. Daca I
ä
åå ;
o&1';
, ;
o&2';
, ;
o&3';
õõ = I ;
1
, ;
2
, ;
3
ô;
ö
õõ
c.
, ¬o e 6
3
, avem
æ ö æ;
a. ì = 1 ì = 0
b. ì = ÷1
49.
Sa se aIle valorile lui D, pentru care sistemul urmator are solutii nenule
ê
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
[ + 4\ + ] ÷ 2W = 0
2[ ÷ 5\ ÷ 4] + 2W = 0
ë
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
íí
5[ + 3\ ÷ 3] + 4W = 0
ì;
2[ ÷ D\ ÷ 2] = 0
2 1
a. c.
3 3
b. 1 d. 2
ä;
3
ô
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
ô
å
å
å
å
å
å
å
å
å
å
å
å
å
å
å
1 2
å
å
å
å
å
å
å
å
åå
ä;
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õõ
6 9 8
50. Sa se rezolve ecuatia matriciala ; 2 3 4 =
1 6
ö;
æ;
3 4 1
æ;
0
ö;
ä ô
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õõ
ä ô
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õõ
å
å
å
å
å
å
å
å
åå
å
å
å
å
å
å
å
å
åå
a.
1 1 1 1 1 ÷1
c.
1 ÷1
ö æ;
1 1 ÷1
ö æ;
1
ä ô
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õõ
ä ô
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õõ
å
å
å
å
å
å
å
å
åå
å
å
å
å
å
å
å
å
åå
1 1 1 1 1 1
b. d.
1 1 1
æ;
1
ö æ;
1 0
ö;
8
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ Class: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ Date: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
Subiecte analiza matematica licenta informatica 3 ani
Multiple Choice
Iaentifv the letter of the choice that best completes the statement or answers the question.
·
2 t
1. Seria
¯
n arcsin
t
cu termenul general a = n
2
arcsin
2
n n
2
n
n=1
a
a. este divergenta deoarece lim
n+1
>1
n · ÷
a
n
a
b. este divergenta deoarece lim
n+1
<1
n · ÷
a
n
a
c. este convergenta deoarece lim
n+1
>1
n · ÷
a
n
a
d. este convergenta deoarece lim
n+1
<1
n · ÷
a
n
2
n
·
| 1 |
2. Seria
¯1+ |
n=1 \ n .
a. aplicand criteriul radicalului rezulta ca seria este convergenta
b. aplicand criteriul radicalului rezulta ca seria este divergenta
c. are suma negativa
d. este serie alternata
·
n
3. Fie seria
¯
n o unde o eR. Atunci
n=1
a. seria este convergenta pentru ' o '<1 si divergenta pentru ' o '>1
b. este serie alternata pentru orice o eR
c. seria este divergenta pentru ' o '<1 si convergenta pentru ' o '>1
d. are suma 0
4. Se considera sirul de numere reale (x cu termenul general
n
)
neN*
1 1 1
x = + + ... + , n e N *. Aplicand criteriul clestelui rezulta ca sirul
n
2 2
n +1 n
2
+ 2 n + n
(x
n
)
neN*
a. este un sir convergent, lim x
n
= 0
n · ÷
b. este un sir divergent, nu exista lim x
n
n · ÷
c. este un sir divergent, exista lim x
n
= +·
n · ÷
d. este un sir convergent, lim x
n
=1
n · ÷
1

Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
n!
5. Calculeaza lim
n ÷· 3
n
a. 0
1
b.
3
c. ·
2
d. n
·
2
n
3
n
6. Seria
¯
+
5
n
n=1
25
a. are suma
6
b. este divergenta
c. este serie alternata
5
d. are suma
3
·
7. Seria
¯
2n
2
n=1
9n
2
÷1
2
a. are suma
9
b. converge la 0
c. este divergenta deoarece este serie cu termeni strict pozitivi
d. este divergenta deoarece termenul general nu tinde la 0
· n
8. Seria
¯
( 2 n + ) 1
n!
n=1
a. aplicand criteriul lui Leibniz rezulta ca seria este divergenta
b. aplicand criteriul lui Leibniz rezulta ca seria este convergenta
c. aplicand criteriul raportului rezulta ca seria este convergenta
d. aplicand criteriul raportului rezulta ca seria este divergenta
3
9. Calculeaza lim(
n · ÷
2
64n
3
÷ 3n + 3 ÷ 5n)
a. 0
b. ÷ ·
c. ¹·
d. alt raspuns
10. Aplicand criteriul clestelui calculeaza limita sirului a =
n
1 1 1
2
+ + ...+
2
n +1 n
2
+ 2 n + n
a. 0
b. 1
1
c.
n
d. (a
n
)
n
nu are limita.
2
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
2
2
11. Valoarea integralei
l
max(x, x )ax este
0
13
a. :
6
17
b. :
6
19
c. .
6
1
2
1 + x
12. Valoarea integralei deIinite
l
cos x ln ax este:
1 ÷ x
1
÷
2
a. -1:
b. 0:
c. 1:
d. 2.
·
1
13. Se considera integrala improprie
l 2
ax. Valoarea integralei este:
x + 1
0
t
a. :
6
t
b. :
3
t
c. .
2
14. Fie a, b > ÷1. Valoarea integralei
a. lnb ÷ lna:
b. ln(b + 1) ÷ ln(a + 1):
c. arctanb ÷ arctana:
a
d. e
b
÷ e .
·
1
a
x
b
÷ x
l
ax este
lnx
0
÷ax
÷ e
÷bx
e
15. Fie a, b > 0. Valoarea integralei
l
ax este
x
0
1 1
a. ÷ :
b a
b. lnb ÷ lna:
a
c. e
b
÷ e :
d. b ÷ a.
3
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
·
2 t
÷x
16. Fie a, b > 0. Eventual Iolosind Iaptul ca
l
e ax = , se obtine ca valoarea integralei
2
0
2 2 ·
÷ax
÷ e
÷bx
l
e
ax este
2
x
0
a. t ( b ÷ a ):
t
b. :
2
c. b ÷ a :
d. arctanb ÷ arctana.
ä ô
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
å
å
å
å
å
å
å
n n n
17. Folosind integrala deIinita, se obtine ca limita lim
2
+ +. . .+ este
2 2
n ÷·
æ;
n + 1 n + 2
2
n + n
2
ö;
t
a. :
2
t
b. :
3
t
c. :
4
t
d. .
6
t
2
2
18. Valoarea integralei este
l
x cos xax este
0
2
t
a. ÷ 2:
4
b. 1:
2
t
c. ÷ 4.
4
2 3
19. Fie f(x, v, z) = xv z (a ÷ x ÷ 2v ÷ 3z), (x, v, z) e –
3
si a > 0. Daca M

| a
,
a
,
a |
|
este punct critic
\ 7 7 7 .
pentru Iunctia data, atunci:
a. M este punct de minim local
b. Minorii matricei hessiene sunt:
5 10 10
A
1
= 2
| a
|
|
A
2
= 8
|

a
|
|
A
3
= 18
|

a |
|
\ 7 . \ 7 . \ 7 .
si deci punctul M este punct de minim local
c. Minorii matricei hessiene sunt:
5 10
A
1
= ÷2
| a
|
|
A = 8
|

a
|
|
A
3
= ÷18
|
\ 7 .
2
\ 7 . \
local.
10
a |
|
7 .
si deci punctul M este punct de maxim
4

Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
3 3 2
20. Fie f(x, v) = x
4
÷ 8x + 18x
2
÷ 8x + v ÷ 3v ÷ 3v, (x, v) e –
2
si Iie punctele
( 3,1
3,1
2
2
), ( 3,1
÷ 2
2 ) ( 3,1÷ 2 ) ÷ ÷ 2 ÷ + 2 + M 2 M , M
1 2 3
2 + + 2,1+ M 2 , M
5
2,1 M . Atunci ,
4 6 ( ) ( ) ( )
a. M
1
este punct sa, M
5
este punct de minim local
b. M este punct de minim local, M
5
este punct de minim local
3
c. M este punct sa, M este punct de maxim local
1 5
d. alt raspuns
2 2
–
3
21. Fie f(x, v, z) = x v + vz + 32x ÷ z , (x, v, z) e . Atunci:
a. M(2,-8,-4) nu este punct de extrem
b. M(2,-8,-4) este punct de maxim local
c. Iunctia are doua puncte critice
d. alta varianta
3
22. Fie Iunctia f:–
2
÷ – deIinita prin f(x, v) = x + v
2
÷ 6xv ÷ 39x + 18v + 20. Functia f
a. are (1,-6) punct de maxim si (5,6) punct de minim:
b. are (1,-6) punct de minim si (5,6) punct de maxim:
c. are (1,-6) si (5,6) puncte de minim:
d. are (5,6) punct de minim:
3 2
23. Fie Iunctia f:–
2
÷ – deIinita prin f(x, v) = 2x + xv
2
+ 5x + v
2
. Determinati punctele stationare ale lui f.
ä
å
å
å
å
å
å
å
5
a. (-1,2), (-1,-2), (0,0) si ÷ , 0 :
ô
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
ö æ;
3
ä
å
å
å
å
å
å
å
ô
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
, 0 :
5
÷ b. (1,2), (-1,-2), (0,0) si
æ;
3
ö;
ô
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
ä
å
å
å
å
å
å
å
5
÷ , 0 c. (-1,2), (1,-2), (0,0) si :
æ;
3
ö;
ä
å
å
å
å
å
å
å
5
d. (1,0) si ÷ , 0 :
ô
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
æ;
3
ö
ä
åå
æ
x, v
ô
õõ
ö
= x
2 2
÷ xv + v ÷ 3x + Scrieti diIerentiala de ordinul intai a IuncĠiei f 3v 24.
ä
åå
æ
ä
åå
æ;
ô
õõ
ö;
= 2x ÷ õõ
ö
v ÷ 3
ô ä
åå
æ
ax + ÷x + õõ
ö
2v + 3
ô
af av a. x, v
ä
åå
æ
ô
õõ
ö
ä
åå
æ;
= x ÷ v ÷ 3
ä
åå
æ
ax + ÷x + 2v ÷
ô
õõ
ö
ô
õõ
ö
av af 3 b. x, v
ä
åå
æ
ä
åå
æ;
ô
õõ
ö;
= 2x ÷ v ÷
ä
åå
æ
ax + x + v + 3
ô
õõ
ö
ô
õõ
ö
af 3 av c. x, v
ä
åå
æ
ô
õõ
ö
ä
åå
æ;
= x + 2v ÷
ä
åå
æ
ax + x + 2v ÷
ô
õõ
ö
ô
õõ
ö
av af 3 3 d. x, v
2 2
25. Functia f(x. v. z) ÷ x
2
+ v + z - 2x 4v 6z deIinita pe –
3
are:
a. toate derivatele de ordin 2 nule
b. toate derivatele mixte de ordin 2 nule
c. toate derivatele de ordin 2 egale cu 2
d. toate derivatele de ordin 2 strict pozitive
5
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
26. Să se găsească punctele de extrem ale IuncĠiei următoare
1 1 íí
ú
) y , x ( I = + cu condiĠia x¹y÷1 deIinit pe –
2
\
ì
ë
ê;
(0, 0)
ü
íí
û
íí
íí
x y
ä
1
ô
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
å
å
å
å
å
å
å
1
a. P , pentru ì = 4 punct de minim
æ;
2 2
ö
| 1 1 | 1
b. P

,
|
pentru ì = ÷ punct de maxim
\ 2 2 . 4
| 1 1 | 1
c. P

÷ ,
|
pentru ì = punct de minim
\ 2 2 . 4
| 1 1 | 1
d. P

, ÷
|
pentru ì = punct de maxim
\ 2 2 . 4
27. Să se găsească punctele de extrem ale IuncĠiei următoare:
2
f(x, v) = x
2
+ v ÷ 4x ÷ 2v + 5. (x, v) e –
2
a. M(2,1) punct de maxim
b. M(2,1) punct de minim
c. M(-2,1) punct de maxim
d. M(-1,2) punct de maxim
2
28. Functia f (x.v)÷ arctg(x
2
· v ) veriIica
' '
a. v f
x
(x .v) · xf
v
(x .v) ÷ 0
' '
b. v f
x
(x .v) - xf
v
(x .v) ÷ 0
' '
c. f
x
(x .v) · f
v
(x .v) ÷ 0
' '
d. 2x f
x
(x .v) - 2vf
v
(x .v) ÷ 0
6
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
7
29. Fie I =
al
x
2
+ v
2
+ z
2
C
l
, unde C este prima spira a elicei x = acos t, v = asint, z = bt, t e |0, 2t|. Valoarea
acestei integrale este
a.
a
2
+ b
2
ab
arctan
2tb
a
:
b.
a
2
+ b
2
ab
arctan
2ta
b
:
c.
a
2
+ b
2
ab
ln
2tb
a
:
d.
a
2tb
arctan
2tb
a
.
30. Fie I = xv al
C
l
, C Iiind sIertul din elipsa
x
2
a
2
+
v
2
b
2
= 1 situat in primul cadran. Valoarea lui I este
a.
ab(a
2
+ ab + b
2
)
3(a + b)
:
b. ab(a + b):
c.
ab(a
3
+ b
3
)
3
:
d. 1.
31. Fie I = (x
2
+ v
2
) al
C
l
, unde C este segmentul de dreapta AB, A(a.a). B(b.b). b~a. Valoarea lui I este
a.
2 2
3
(b ÷ a):
b.
2 2
3
(b
2
÷ a
2
):
c.
2 2
3
(b
3
÷ a
3
):
d.
2 2
3
(b
3
+ a
3
).
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
8
32. Fie I = xvz(x
2
+ v
2
+ z
2
) al
C
l
, C =
x = t
v =
4
3
t
3
2
z = t
2
ê
ë
ì
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
íí
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
íí
, t e |0, 1|. Valoarea lui I este
a.
13935
1875
:
b.
13936
1875
:
c.
13937
1875
.
33. Sa se completeze urmatoarea teorema cu concluzia corecta.
Fie D c –
2
, un domeniu simplu in raport cu una din axe si Iie C un drum simplu, inchis, de clasa C
1
pe
portiuni, pozitiv orientat (sensul de parcurgere pe C lasa domeniul D in stanga), a carui imagine este
Irontiera topologica a lui D.
Fie G o multime deschisa astIel incat D c G si Iie Iunctiile P, Q:G ÷ –, derivabile cu derivatele
continue. Atunci
a.
cQ
cx
+
cP
cv
ä
æ
å
å
å
å
å
å
å
ô
ö
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
axav = Pax + Qav
C
Ö
D
ll
:
b.
cQ
cx
÷
cP
cv
ä
æ
å
å
å
å
å
å
å
ô
ö
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
axav = Pax + Qav
C
Ö
D
ll
:
c.
cP
cx
÷
cQ
cv
ä
æ
å
å
å
å
å
å
å
ô
ö
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
axav = Pax ÷ Qav
C
Ö
D
ll
:
d.
cQ
cv
÷
cP
cx
ä
æ
å
å
å
å
å
å
å
ô
ö
õ
õ
õ
õ
õ
õ
õ
axav = Pax + Qav
C
Ö
D
ll
.
34. Fie integrala curbilinie de tipul al doilea I = (v + 1) ax + x
2
av
C
l
, unde C este curba simpla si rectiIicabila
care are ca imagine portiunea din parabola v = x
2
÷ 1, cuprinsa intre punctele A(÷1, 0) si B(1, 0), care are
primul capat in B. Valoarea ei este
a.
2
3
:
b. ÷
2
3
:
c. 2:
d. t.
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
9
35. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea I = vz ax + xz av + xv az
I
l
, unde
I = (x, v, z) e –
3
' x = t, v = t
2
, z = t
3
, t e |0, 1|
ê
ë
ì
íí
íí
ú
û
ü
íí
íí
este
a.
59
42
:
b.
60
42
:
c.
61
42
:
d.
62
42
.
36. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea I = x av
I
l
, unde
I = (x, v) e –
2
' x = e
t
, v = ln(1 + e
t
), t e |0, ln2|
ê
ë
ì
íí
íí
ú
û
ü
íí
íí
este
a. 1 + ln
3
2
:
b. 1 + ln
2
3
:
c. 2 + ln
2
3
:
d. 2 ÷ ln
2
3
.
37. Calculeaza integrala
z
2
x
2
+ v
2
al
C
l
unde C este prima spira a elicei x = acos t, v = asint, z = at, a > 0.
a.
8t
3
a 2
3
b.
t
3
a 2
3
c.
8t
3
2
3
38. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea (3x
2
+ 6v) ax ÷ 14vz av + 20xz
2
az
I
l
, unde
I = (x, v, z) e –
3
' x = t, v = t
2
, z = t
3
, t e |0, 1|
ê
ë
ì
íí
íí
ú
û
ü
íí
íí
este
a. 5:
b. 10:
c. 15:
d. 20.
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
10
39. Se considera I = xv axav
D
ll
, unde D este domeniul limitat de parabola v = x
2
si de dreapta v = 2x + 3.
Valoarea lui I este
a.
160
3
:
b.
161
3
:
c.
162
3
:
d.
163
3
.
40. Se considera I = (1 ÷ v) axav
D
ll
unde D = (x, v) e –
3
' x
2
+ (v ÷ 1)
2
s 1, v s x
2
, x > 0
ê
ë
ì
íí
íí
ú
û
ü
íí
íí
. Valoarea lui I
este:
a.
1
13
:
b.
1
14
:
c.
1
15
:
d.
1
16
.
41. Prin calcul direct sau Iolosind Iormula lui Green rezulta ca integrala (1 ÷ x
2
)v ax + x(1 + v
2
) av
¸
l
unde
¸(t) = (r cos t, r sint), cu r > 0 si t e |0, t| este egala cu
a.
tr
4
2
:
b.
tr
4
3
:
c.
tr
4
4
:
d.
tr
4
5
.
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
11
42. Fie integrala dubla I =
x
2
v
2
axav
D
ll
, unde D este domeniul marginit de dreptele x = 2, v = x si de hiperbola
xv = 1. Valoarea lui I este
a.
9
4
:
b.
9t
4
:
c.
9t
2
4
:
d.
9t
3
4
.
43. Sa se calculeze integrala dubla v axav
D
ll
, unde D:
x
2
+ v
2
s 4
3v > x
2
ê
ë
ì
í
í
í
í
í
í
íí
í
í
í
í
í
í
í
.
a.
12 3
5
:
b.
13 3
5
:
c.
14 3
5
:
d. 3 3.
44. Folosind o schimbare de variabila adecvata, calculati integrala dubla (x + v)
2
axav
D
ll
, unde
D = (x, v) e –
2
' x
2
+ v
2
s 1
ê
ë
ì
íí
íí
ú
û
ü
íí
íí
.
a.
t
6
:
b.
t
4
:
c.
t
3
:
d.
t
2
.
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
12
45. Folosind o schimbare de variabila adecvata, sa se calculeze integrala dubla x
2
v
2
axav
D
ll
, unde D este
domeniul marginit de elipsa
x
2
a
2
+
v
2
b
2
= 1.
a.
a
3
b
3
24
:
b.
a
3
b
3
24
t:
c.
a
3
b
3
24
t
2
:
d.
a
3
b
3
24
t
3
.
46. Calculeaza integrala dubla
1
x + v + 1
ä
æ
åå
ô
ö
õõ
2
axav
D
ll
, unde D este dreptunghiul 0 s x s 1, 0 s v s 1.
a. e
2
:
b. ln2 ÷ ln1:
c. ln2 ÷ ln3:
d. ln
4
3
.
47. Calculeaza integrala x
3
v
2
z axavaz
J
lll
, unde domeniul J este deIinit de inegalitatile
0 s x s 1, 0 s v s x, 0 s z s xv.
a.
1
110
:
b.
3
19
:
c.
te
2
3
:
d. ln5 ÷ ln2.
48. Trecand la coordonate sIerice, calculeaza integrala x
2
+ v
2
+ z
2
axavaz
J
lll
, unde J este bila centrata
in origine de raza R.
a. tR
3
:
b.
tR
3
3
:
c. tR
4
:
d.
tR
5
5
.
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
13
49. Se consideră IuncĠiile , : ,
n
f f I n _ ÷ e \ \ `.
Sirul ( )
n n
f
e`
este simplu convergent pe I către IuncĠia f dacă si numai dacă
a.
,
0, ,
x
x I n
c
c - > ¬ e - e`astIel încât ( ) ( )
,
, ,
x n
n n n f x f x
c
c ¬ e > ÷ < `
b.
,
0, ,
x
x I n
c
c ¬ > ¬ e - e` astIel încât ( ) ( )
,
, ,
x n
n n n f x f x
c
c ¬ e > ÷ > `
c.
,
0, ,
x
x I n
c
c - > - e ¬ e` astIel încât ( ) ( )
,
, ,
x n
n n n f x f x
c
c ¬ e > ÷ < `
d.
,
0, ,
x
x I n
c
c ¬ > ¬ e - e` astIel încât ( ) ( )
,
, ,
x n
n n n f x f x
c
c ¬ e > ÷ < `
e. 0, , x I n
c
c - > ¬ e - e` astIel încât ( ) ( ) , ,
n
n n n f x f x
c
c ¬ e > ÷ < `
50. Se consideră sirul de IuncĠii
( )
n n
f
e`
, ( ) ( ) ( ) ( )
2 2
: 1, , 1 sin , 1,
n n
f f x n nx nx x n
n
t
+· ÷ = + + ÷ e +· e \ `.
Sirul ( )
n n
f
e`

a. este uniIorm convergent, iar limita sa nu este o IuncĠie continuă
b. nu este uniIorm convergent
c. este uniIorm convergent, iar limita sa este o IuncĠie continuă
d. nu este simplu convergent
51. Se consideră sirul de IuncĠii
( )
n n
f
e`
, | ) ( ) | )
2
2 2
: 1, , , 1, ,
n n
x
f f x x n
n x
+· ÷ = e +· e
+
\ `.
Sirul ( )
n n
f
e`

a. este uniIorm convergent, iar limita sa este o IuncĠie continuă
b. nu este uniIorm convergent
c. este simplu convergent, iar limita sa este o IuncĠie continuă
d. nu este simplu convergent
e. este uniIorm convergent, iar limita sa nu este o IuncĠie continuă
52. Se consideră sirul de IuncĠii
( )
n n
f
e`
, ( ) ( ) ( ) : 0, , , 0, ,
n n
x
f f x x n
n x
+· ÷ = e +· e
+
\ `.
Sirul ( )
n n
f
e`

a. este uniIorm si simplu convergent
b. nu este simplu convergent
c. este simplu convergent, dar nu este uniIorm convergent
d. este uniIorm convergent, dar nu este simplu convergent
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
14
53. MulĠimea de convergenĠă
C
M a seriei de IuncĠii
1
1
, 0
!
n
n
x
n x >
=
¯
, este
a. { } \ 0
c
M = \
b.
C
M = C
c. ( | , 1
C
M = ÷· ÷
d. ( | | ) , 1 1,
C
M = ÷· ÷ · +·
e. | ) 1,
C
M = +·
54. Raza de convergenĠă R a seriei de puteri
( )
2
1 !
n
n
n
n
x
n >

¯
este
a. 0 R =
b. R = +·
c. 2 R =
d. R e =
e.
1
2
R =
55. MulĠimea de convergenĠă
C
M a seriei de puteri
( )
( )
2
1
2 1
3 1 2
n
n
n
n
x
n >
+
+
¯
este
a.
C
M = \
b.
3 1
, ,
2 2
C
M
| | | |
= ÷· ÷ · +·
| |
\ . \ .
c.
3
,
2
C
M
|
= ÷· ÷

\
d.
3 1
,
2 2
C
M
| |
= ÷
|
\ .
e.
1
,
2
C
M
|
= +·
|
.
56. MulĠimea de convergenĠă
C
M a seriei de puteri ( )
1
!
3
n
n
n
n
x
n >
+
¯
este
a. ( ) 3, 3
C
M e e = ÷ ÷ ÷
b. | | 3, 3
C
M e e = ÷ ÷ ÷
c. ( | 3, 3
C
M e e = ÷ ÷ ÷
d.
C
M = \
e. | ) 3, 3
C
M e e = ÷ ÷ ÷
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
15
57. Dezvoltarea în serie Mac Laurin a IuncĠiei | | ( ) : 1,1 , sin , f f x x x ÷ ÷ = e \ \ este
a.
( )
( )
2
0
1
sin ,
2 1 !
n
n
n
x x x
n

=
÷
= e
+
¯
\
b.
( )
( )
2 1
0
1
sin ,
2 1 !
n
n
n
x x x
n

+
=
÷
= e
+
¯
\
c.
( )
2
0
1
sin ,
2 !
n
n
x x x
n

=
= e
¯
\
d.
( )
2 1
0
1
sin ,
2 !
n
n
x x x
n

+
=
= e
¯
\
58. Dezvoltarea în serie Mac Laurin a IuncĠiei { } ( ) { }
2
3 5
: \ 1,3 , , \ 1, 3
4 3
x
f f x x
x x
÷
÷ = e
÷ +
\ \ \ este
a. ( ) ( |
1
0
2
1 , 1,1
3
n
n
n
f x x x

+
=
| |
= ÷ + e ÷
|
\ .
¯
b. ( ) | |
2
1
0
2
1 , 1,1
3
n
n
n
f x x x

+
=
| |
= ÷ + e ÷
|
\ .
¯
c. ( ) ( )
1
0
2
1 , 1,1
3
n
n
n
f x x x

+
=
| |
= ÷ + e ÷
|
\ .
¯
d. ( ) ( |
2
1
0
2
1 , 1,1
3
n
n
n
f x x x

+
=
| |
= ÷ + e ÷
|
\ .
¯
59. Folosind deIiniĠia convergenĠei unei integrale improprii, obĠinem că integrala
2
0
1
arctgx
ax
x
·

+
l
a. este convergentă si egală cu 0
b. este convergentă si egală cu
1
2
c. este divergentă
d. este convergentă si egală cu
2
8
t
e. este convergentă si egală cu
2
4
t
60. Folosind deIiniĠia convergenĠei unei integrale improprii, obĠinem că integrala
1
2
2
0
1
ln
ax
x x

l
a. este convergentă si egală cu
1
ln 2
b. este convergentă si egală cu
1
2
c. este divergentă
d. este convergentă si egală cu 1
e. este convergentă si egală cu -1
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
16
61. Valoarea integralei
1
0
x
xe ax
l
este
a. 1
b. e
c. e-1
62. Valoarea integralei improprii
1
0 0
1
ax
x
+
l
este
a. 1
b. 2
c. 2
63. Valoarea integralei
1
3
0
1
1
ax
x +
l
este
a.
ln 2
3 3 3
t
÷
b.
ln 2
3 3 3
t
+
c.
ln 2
3 3 3
t
÷ +
64. Valoarea integralei
x
2
+ x
x
2
+ 1
ax
0
1
l
este
a. 1 ÷
t
4
b. 1 ÷
t
4
+
1
2
ln2
c. 1 +
t
4
+
1
2
ln2
65. Se considera integrala improprie
1
x 1 + x
2
ax
0 + 0
·
l
. Atunci
a. integrala este divergenta
b. integrala este convergenta
c. integrala este convergenta si are valoarea ln2
66. Fie f:–
2
÷ – deIinita prin f(x, v) =
xv
2
x
2
+ v
2
, daca (x, v) = (0, 0)
0, daca (x, v) = (0, 0)
ê
ë
ì
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
íí
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
í
. Atunci
a. f este continua in (0,0)
b. f nu este continua in (0,0)
c. f nu are limita in (0,0)
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
17
67. Sa se calculeze
v x
v x
v x
+
+
÷
2
2 3
) 0 , 0 ( ) , (
) sin(
lim
a. 0
b. 1
c. nu exista
v x
v x
v x
+
+
÷
2
2 3
) 0 , 0 ( ) , (
) sin(
lim
68. Fie f:–
2
÷ – deIinita prin
2 2
1
2 2
(1 ) , ( , ) (0, 0)
( , )
, ( , ) (0, 0)
x v
x v x v
f x v
a x v
÷
+
¦
¦
+ =
= ´
¦ =
¹
. Sa se determine a astIel incat f
sa Iie continua in origine.
a. 0
b. 1
c. e
69. Fie
2
: f ÷ \ \,
2 2
, ( , ) (0, 0)
( , )
0 , ( , ) (0, 0)
xv
x v
x v f x v
x v
¦
=
¦
+ = ´
¦
=
¹
. Atunci
a. f admite derivate partiale in origine si este diIerentiabila in origine
b. f admite derivate partiale in origine, dar nu este diIerentiabila in origine
c. f este continua in origine
70. Valoarea integralei triple (x
2
+ v
2
+ z
2
)axavaz
D
lll
unde D = (x, v, z) e –
3
' x
2
+ v
2
+ z
2
s a
2
, a > 0
ê
ë
ì
íí
íí
ú
û
ü
íí
íí
este
cu
a.
4t
9
a
5
b.
4t
5
a
5
c.
2t
5
a
5
d.
t
9
a
5
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ Class: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ Date: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
1
Subiecte baze de date licenta informatica 3 ani
True/False
Name: ¸ClsDC¸DCtl¸DClICa¸Ca:ClAtlI¸ ¸CSCa¸leIl¸tuClAtlb iICc
1. Modelarea oricarui sistem din iuSC ltC i l porneste de la realitate si se exprima printr-o entitate.
2. Elementele principale ale unei BDR sunt: clasa, obiectul, atributul, metoda, etc.
Elementele principale ale unei BDOO sunt: tabelul, campurile si inregistrarile.
3. Se numeste atribut o colectie persistenta, neredundanta, coerenta logic de date corelate.
4. Se numeste inregistrare o unitate elementara de date ce poseda un nume
5. Etapele realizarii diagramei E/R:
1. Se identiIica entitatile
2. Se identiIica relatiile dintre entitati (legaturile)
3. Se stabilesc cardinalitatile
4. Se identiIica atributele pentru Iiecare entitate
5. Se stabilesc cheile (atributele de identiIicare)
6. Restrictii ale modelului ierahic sunt:
- La inserare nu se pot introduce noi realizari ale unei inregistrari subordonate daca nu sunt cunoscuti
superiorii:
- Daca se sterge o realizare radacina a unei inregistrari, atunci se sterg automat toate inregistrarile
subordonate (tot subarborele).
7. Restrictii ale modelului ierahic
- La inserare se pot introduce noi realizari ale unei inregistrari subordonate chiar daca nu sunt
cunoscuti superiorii:
- Daca se sterge o realizare radacina a unei inregistrari, atunci se sterg automat toate inregistrarile
subordonate (tot subarborele).
8. Modelul retea:
Aranieaza articolele intr-o lista cu legaturi de tip graI orientat un articol putand avea mai multi
parinti.
Deosebirea Iata de modelul ierarhic este ca intre un nod inIerior si un nod superior exista legatura
de tip 1:n.
9. Modelul ierarhic:
Aranieaza articolele intr-o lista cu legaturi de tip graI orientat , un articol putand avea mai multi
parinti.
Deosebirea Iata de modelul retea este ca intre un nod inIerior si un nod superior exista legatura
de tip 1:n.
10. Relatia virtuala este numita si vizualizare, relatie derivata, Iiltru, tabel view, vedere ea cuprinde
deIinitia vizualizarii. Este un tabel virtual al datelor, compus din campuri provenite din doua sau mai
multe tabele sau/si campuri din alte vizualizari in care nu se pot Iace modiIicari, stergeri, deci are
avantaiul pastrarii securitatii tabelului initial de date.
Vizualizarile pot Ii:
Vizualizari de date (tabele):,
Vizualizari de validare (tabele de validare):
Vizualizari agregate (inIormatii selectate din mai multe tabele).
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
2
11. Relatia virtuala este numita si vizualizare, relatie derivata, Iiltru, tabel view, vedere ea cuprinde
deIinitia vizualizarii. Este un tabel virtual al datelor, compus din campuri provenite din doua sau mai
multe tabele sau/si campuri din alte vizualizari in care se pot Iace modiIicari, stergeri, deci are avantaiul
pastrarii securitatii tabelului initial de date.
Vizualizarile pot Ii:
Vizualizari de date (tabele):,
Vizualizari de validare (tabele de validare):
Vizualizari agregate (inIormatii selectate din mai multe tabele).
12. Una din etapele ce trebuie parcurse pentru realizarea schemei conceptuale este urmatoarea:
Atributele singulare devin coloane.
13. Una din etapele ce trebuie parcurse pentru realizarea schemei conceptuale este urmatoarea:
Atributele singulare devin linii:
14. SGBD-urile sunt construite modular. Exemple de astIel de module sunt:
Module ce contin programele de gestiune a bazei:
Module pentru LDD
Module pentru LMD
Module utilitare
Module pentru LCD
15. Comenzile SQL se incheie cu : (punct si virgula ).
16. Crearea unei tabele cu SQL in Access sa Iace cu aiutorul clauzei ALTER TABLE.
17. ModiIicarea structurii unei tabele cu SQL in ACCESS se poate Iace Iolosind clauza ALTER TABLE.
_F 18. Cu aiutorul sintaxei :
ALTER TABLE numetabela ADD numecamp tipdata:
se adauga un camp tabelei TABLE
19. Crearea unei noi tabele cu SQL in ACCESS se Iace Iolosind clauza DROP TABLE.
F 20. In ACCESS, cu clauza
SELECT *
FROM TABELA1:
se selecteaza numai primul camp din TABELA1.
21. In ACCESS selectarea si redenumirea unor campuri se poate Iace cu clauza:
SELECT camp1 AS nume1
FROM numetabela1:
22. In ACCESS, pentru date de tip text, campurile dintr-un tabel pot Ii combinate (concatenate) astIel incat
mai multe campuri sa Iormeze un singur camp in rezultatul interogarii astIel:
SELECT camp1 ¹ ' ' ¹ camp2 ¹ ' ' ¹ camp3 AS campcompus,
FROM numetabela1:
23. Cu clauza DROP TABLE se pot redenumi campurile unei tabele in Access.
24. Stergerea unei tabele Iolosind SQL in ACCESS se Iace cu clauza DROP TABLE.
25. Crearea unei noi tabele cu SQL in ACCESS se Iace cu clauza UPDATE.
26. Cu clauza SELECT se pot extrage inIormatii din baza de date.
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
3
T 27. Deschiderea tabelului TABELCARTI pentru a privi datele este echivalenta cu activarea clauzei SQL:
SELECT *
From TABELCARTI:
28. Deschiderea tabelului TABELCARTI pentru a privi datele este echivalenta cu activarea clauzei SQL:
SELECT *
From TABELCARTI!
F 29. Pentru a selecta unul din campurile tabelei TABELSTUDENTI, se Ioloseste clauza:
SELECT *
From TABELSTUDENTI:
30. Pentru ca baza de date distribuita sa Iie usor prelucrabila, prin sistemul distribuit se pun la dispozitia
acesteia o serie de independente.
Una dintre acestea este independenta Iragmentarii. Fragmentarea poate Ii: orizontala (Iragmentele au
structura identica cu cea a multimii de date, dar diIera prin continutul datelor), verticala (Iragmentele
contin doar o parte din structura relatiei), mixta (Iragmentarea orizontala a unui Iragment vertical sau
Iragmentare verticala a unui Iragment orizontal).
31. Pentru ca baza de date distribuita sa Iie usor prelucrabila, prin sistemul distribuit se pun la dispozitia
acesteia o serie de independente.
Una dintre acestea este independenta Iragmentarii. Fragmentarea poate Ii: orizontala (Iragmentele contin
doar o parte din structura relatiei) , verticala (Iragmentele au structura identica cu cea a multimii de date,
dar diIera prin continutul datelor) , mixta (Iragmentarea orizontala a unui Iragment vertical sau
Iragmentare verticala a unui Iragment orizontal).
32. Pentru ca baza de date distribuita sa Iie usor prelucrabila, prin sistemul distribuit se pun la dispozitia
acesteia o serie de independente.
Autonomia statiilor - permite Iiecarei statii sa-si controleze si sa-si manipuleze datele locale, independent
de alte statii. Administrarea unei BDD este complet descentralizata, bazele locale Iiind controlate
independent de un administrator local.
33. In organizarea .ideala¨ a unei BDD se disting doua nivele de date:
- Nivelul global aici Iiecare baza locala din BDD este tratata ca o baza centralizata
- Nivelul local aici se realizeaza integrarea bazelor de date locale intr-o baza de date globala
F 34. In cazul SGBDD, pentru a satisIace cererile in ordinea emiterii se utilizeaza marcile de timp astIel:
- Iiecare cerere primeste automat la emitere o marca de timp (identiIicatorul nodului si timpul
ceasului local).
- toate articolele din BDD au o marca de timp, care ramane neschimbata la Iiecare actualizare a
cererii.
- cererile se executa in ordinea emiterii marcilor
35. Intr-o BDD, pentru a satisIace cererile in ordinea emiterii se utilizeaza inelul virtual :
- nodurile retelei sunt inlantuite logic intr-un inel virtual pe care se deplaseaza un token.
- daca un nod detine token-ul el poate transmite.
- token-ul trece din nod in nod pana la nodul caruia ii este adresat.
cand token-ul aiunge la nodul din care a plecat, acesta devine liber, iar token-ul se deplaseaza spre nodul
urmator.
F 36. Principalele concepte care stau la baza unui MDOO sunt: obiectul, clasa, Iragmentarea,
incapsularea, persistenta, mostenirea, polimorIismul si colectia.
37. Intr-un MDOO, orice entitate din lumea reala este un obiect si reciproc, orice obiect reprezinta o
abstractizare a unei entitati a lumii reale. Un obiect este un grup de date structurate, identiIicate
printr-o reIerinta unica.
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
4
38. Componentele de baza ale unui SGBDOO sunt: utilitarele, limbaiele si gestiunea obiectelor.
39. Integritatea semantica a unui SGBDOO - se realizeaza prin autentiIicari si accesul controlat la date.
40. Integritatea semantica a unui SGBDOO se realizeaza prin diIerite tipuri de constrangeri (de tiparire, ale
valorilor domeniului, de unicitate), care pot Ii activate la executie, la compilare, la trimiterea unui mesai,
etc.
Multiple Choice
41. Se numeste ...................o unitate elementara de date ce poseda un nume.
a. Articol
b. Entitate
c. Inregistrare
d. SGBD
42. ................................ planiIica si realizeaza designul bazei.
a. Analistul pentru baze de date
b. Administratorul bazei de date
c. Programatorul de aplicatii
d. Utlizatorul
43. .......... se ocupa cu modul de intrare a datelor in baza si cu buna Iunctionare a bazei de
date: deIineste schemele: conceptuala, interna si externa, raspunzand de toate modiIicarile ce se Iac
asupra bazei: da drepturi de acces utilizatorilor : deIineste procedurile de restaurare si de salvare, etc.
a. Analistul pentru baze de date
b. Administratorul bazei de date
c. Programatorul de aplicatii
d. Utilizatorul
44. .............................. intelege activitatea Iirmei sau a aplicatiei pe care urmeaza sa o implementeze:
dezvolta programe in timp (in diIerite limbaie de programare: C, COBOL, PASCAL, etc.), gaseste noi
inIormatii, realizeaza noi rapoarte.
a. Analistul pentru baze de date
b. Administratorul bazei de date
c. Programatorul de aplicatii
d. Utilizatorul
45. Bazele de date Iolosesc mai multe tipuri de limbaie. Limbaiele .............. deIinesc:
ƒTipurile de date:
ƒRelatiile dintre date:
ƒAtributele asociate relatiilor, structura lor, domeniul lor de deIinitie (ex: numele, Iorma de memorare,
lungimea atributelor unei entitati):
ƒModul de accesare a datelor:
ƒCriteriile de validare automata a datelor.
a. LDD c. LCD
b. LMD d. Limbaiele de programare C si C¹¹
46. Bazele de date Iolosesc mai multe tipuri de limbaie. Limbaiele .............., actioneaza prin comenzi cu o
anumita structura, cu aiutorul lor utilizatorii autorizati au acces la operatiile de inserare, actualizare,
stergere a datelor: se mai numesc si limbaie de interogare.
a. LDD
b. LMD
c. LCD
d. Limbaiele de programare C si C¹¹
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
5
47. Bazele de date Iolosesc mai multe tipuri de limbaie. Limbaiele ............... raspund de: integritatea datelor,
conIidentialitatea datelor, perIormantele bazei de date.
a. LDD c. LCD
b. LMD d. Limbaiele de programare C si C¹¹
48. Se numeste .................o colectie de programe care permite crearea si intretinerea unei baze de date.
a. Dictionarul bazei de date
b. SGBD
c. LMD
d. Normalizare
49. ....... - urile sunt o interIata intre utilizatori si sistemul de operare. Ele aiuta la construirea unor baze de
date, la introducerea inIormatiilor in bazele de date si dezvoltarea de aplicatii privind bazele de date: dau
acces utilizatorilor la date prin intermediul unui limbai apropiat de modul obisnuit de exprimare, Iacand
abstractie de algoritmi, aplicatii si de modul de memorare a datelor.
a. LMD
b. LCD
c. SGBD
d. LDD
50. Diagrama entitate-relatie a Iost introdusa pentru prima data de ....................in 1976 si este un model
neIormalizat de reprezentare a Ienomenelor din lumea reala.
a. Chen
b. Codd
c. Gardarin
d. ANSI-X3/SPARK
51. Modelul care aranieaza articolele intr-o lista cu legaturi de tip graI orientat , un articol putand avea mai
multi parinti si in care intre un nod inIerior si un nod superior exista legatura de tip 1:n este:
a. Modelul ierarhic
b. Modelul retea
c. Modelul liniar
d. Nu exista un asemenea model
52. Modelul ....................... a Iost introdus de E.F. Codd in 1970 si este descris cu aiutorul teoriei matematice
a relatiilor. Este un model orientat spre multimi, este simplu si riguros matematic.
a. Ierarhic
b. Retea
c. Orientat obiect
d. Relational
53. Multimea tuturor schemelor relationale corespunzatoare unei aplicatii se numeste ............... bazei de date
relationale
a. dictionarul
b. schema
c. SGBD-ul
54. Multimea tuturor schemelor relationale corespunzatoare unei aplicatii se numeste schema bazei de date
relationale, iar continutul curent al relatiilor la un moment dat se numeste baza de date
................................
a. Orientata obiect
b. Relationala
c. distribuita
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
6
55. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de Iidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate Ii
analizat cat este de relational. Aceste reguli au Iost completate in timp, numarul lor Iiind in iur de 100.
Una din cele 13 reguli date de Codd este:
Un SGBD relational trebuie sa-si gestioneze singur baza de date (nici un SGBD nu contine numai
caracteristici relationale.). Se numeste ..........................
a. regula gestionarii datelor
b. regula reprezentarii inIormatiei
c. regula accesului garantat la date
d. regula reprezentarii inIormatiei necunoscute
e. regula dictionarelor de date
56. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de Iidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate Ii
analizat cat este de relational. Aceste reguli au Iost completate in timp, numarul lor aiungand la 100. Una
din cele 13 reguli date de Codd este:
La nivel logic inIormatia trebuie sa Iie reprezentata explicit prin valori in tabele numite relatii (regula ce
nu poate Ii incalcata intr-o baza de date relationala.). Se numeste ..................................
a. regula gestionarii datelor
b. regula reprezentarii inIormatiei
c. regula accesului garantat la date
d. regula reprezentarii inIormatiei necunoscute
e. regula dictionarelor de date
57. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de Iidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate Ii
analizat cat este de relational. Aceste reguli au Iost completate in timp, numarul lor aiungand la 100. Una
din cele 13 reguli date de Codd este:
Orice element de date (valoare atomica) din baza se poate accesa utilizand o combinatie intre numele
relatiei, cheia primara, si numele atributului(coloanei). Se numeste...................
a. regula gestionarii datelor
b. regula reprezentarii inIormatiei
c. regula accesului garantat la date
d. regula reprezentarii inIormatiei necunoscute
e. egula dictionarelor de date
58. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de Iidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate Ii
analizat cat este de relational. Aceste reguli au Iost completate in timp, numarul lor aiungand la 100. Una
din cele 13 reguli date de Codd este:
InIormatiile necunoscute trebuie sa se poata deIini printr-un tip de date numit NULL, diIerit de spatiul
necompletat sau de un sir de caractere blanc (valoarea zero, un sir vid de caractere sau o valoare
necunoscuta sunt notiuni complet diIerite intr-un acelasi camp de date si trebuie ca SGBD-ul sa permita
diIerentierea lor.). Valorile nule reprezinta varianta 1867,8. Se numeste.....................
a. regula gestionarii datelor
b. regula reprezentarii inIormatiei
c. regula accesului garantat la date
d. regula reprezentarii inIormatiei necunoscute
e. regula dictionarelor de date
59. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de Iidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate Ii
analizat cat este de relational. Aceste reguli au Iost completate in timp, numarul lor aiungand la 100. Una
din cele 13 reguli date de Codd este:
Asupra descrierii bazei de date (tabelelor de descriere) trebuie sa se aplice aceleasi operatii ca si asupra
tabelelor de date. Se numeste ...........................
a. regula gestionarii datelor
b. regula reprezentarii inIormatiei
c. regula accesului garantat la date
d. regula reprezentarii inIormatiei necunoscute
e. regula dictionarelor de date
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
7
60. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de Iidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate Ii
analizat cat este de relational. Aceste reguli au Iost completate in timp, numarul lor aiungand la 100. Una
din cele 13 reguli date de Codd este:
Trebuie sa existe cel putin un limbai de interogare pentru manipularea bazei de date (in general acesta
este SQL.). Limbaiul tre-buie sa permita: deIinirea datelor, deIinirea vizualizarilor, manipularea datelor,
autorizari, restrictii de integritate. Se numeste....................
a. regula limbaiului de interogare
b. regula de actualizare a vizualizarii.
c. regula limbaiului de nivel inalt
d. regula independentei Iizice a datelor
61. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de Iidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate Ii
analizat cat este de relational. Aceste reguli au Iost completate in timp, numarul lor aiungand la 100. Una
din cele 13 reguli date de Codd este:
Un SGBD trebuie sa poata determina daca o vizualizare poate Ii actualizata sau nu si sa stocheze
rezultatul interogarii intr-un dictionar de tipul unui catalog de sistem. Se numeste ...................
a. regula limbaiului de interogare
b. regula de actualizare a vizualizarii
c. regula limbaiului de nivel inalt.
d. regula independentei Iizice a datelor
62. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de Iidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate Ii
analizat cat este de relational. Aceste reguli au Iost completate in timp, numarul lor aiungand la 100. Una
din cele 13 reguli date de Codd este:
Regulile de manipulare asupra unei relatii luata ca intreg se aplica si operatiilor de regasire, inserare,
actualizare sau stergere a datelor (limbaiele de nivel scazut actioneaza asupra unei singure inregistrari, iar
limbaiele de nivel inalt actioneaza asupra mai multor inregistrari in acelasi timp. Codd spune ca
indiIerent de nivel, limbaiele trebuie sa respecte aceleasi reguli). Se numeste ............................
a. regula limbaiului de interogare
b. regula de actualizare a vizualizarii
c. regula limbaiului de nivel inalt
d. regula independentei Iizice a datelor
63. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de Iidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate Ii
analizat cat este de relational. Aceste reguli au Iost completate in timp, numarul lor aiungand la 100. Una
din cele 13 reguli date de Codd este:
Modul de depunere a datelor sau de acces la ele nu inIluenteaza programele de aplicatii sau activitatile
utilizatorilor (utilizatorul nu trebuie sa stie daca datele au Iost stocate pe Unix sau pe Windows 2000
Server, el trebuie sa cunoasca numai numele serverului). Se numeste ..........................
a. regula limbaiului de interogare
b. regula de actualizare a vizualizarii
c. regula limbaiului de nivel inalt
d. regula independentei Iizice a datelor
64. Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de Iidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate Ii
analizat cat este de relational. Aceste reguli au Iost completate in timp, numarul lor aiungand la 100. Una
din cele 13 reguli date de Codd este:
Programele de aplicatie nu trebuie sa aIecteze manipularea datelor.Se numeste ........................
a. regula independentei logice a datelor
b. regula independentei datelor din punct de vedere al integritatii
c. regula versiunii procedurale a SGBD-ului
d. regula independentei datelor din punct de vedere al distribuirii
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
8
65. Se numeste ................ a doua relatii R1,R2 apartin Rn(A1,., An), relatia R care are aceeasi schema
(structura) ca R1(implicit R2) si care are multimea tuplurilor Iormata din tuplurile celor doua relatii luate
o singura data.
a. Reuniunea
b. DiIerenta
c. Produsul cartezian
d. Intersectia
66. Se numeste ...................... a doua relatii R1,R2 apartin Rn(A1,., An), relatia R care are aceeasi schema
(structura) ca R1 (implicit R2) si care are multimea tuplurilor Iormata din tuplurile relatiei R1 ce nu se
gasesc printre tuplurile relatiei R2.
a. Reuniunea
b. DiIerenta
c. Produsul cartezian
d. Intersectia
67. Se numeste ....................... a doua relatii R1 apartine Rn(A1,.,An) de aritate n si R2 apartine
Rm(B1,.,Bm) de aritate m, cu A1,.,An, B1,.,Bm distincti, relatia R cu schema obtinuta prin
concatenarea schemei relatiei R1 cu schema relatiei R2 si care are multimea tuplurilor Iormata din toate
perechile de tupluri de aritate n¹m astIel incat primele n componente Iormeaza un tuplu in R1 iar
urmatoarele m un tuplu in R2.
a. Reuniunea
b. DiIerenta
c. Produsul cartezian
d. Intersectia
68. Operatorul ............................. are notatiile: R1-R2, sau REMOVE(R1,R2), sau ............................
(R1,R2), sau MINUS(R1,R2),.
a. UNION
b. DIFFERENCE
c. PRODUCT
d. INTERSECT
69. Operatorul .................... . are notatiile: R1xR2, .............(R1,R2), TIMES(R1,R2).
a. UNION
b. DIFFERENCE
c. PRODUCT
d. INTERSECT
70. Operatorul ............................. are reprezentarea
a
R
R2
R1
‰‰‰‰

a. UNION
b. DIFFERENCE
c. PRODUCT
d. INTERSECT
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
9
71. Operatorul ............................. are reprezentarea
R
R2 R1
¸
a. UNION
b. DIFFERENCE
c. PRODUCT
d. INTERSECT
72. Operatorul .................... . are reprezentarea
R
R2 R1
X
a. UNION
b. DIFFERENCE
c. PRODUCT
d. INTERSECT
73. Se numeste ........................ a relatiei R1 apartine Rn(A1,.,An) printr-o conditie cond, relatia unara R cu
aceeasi schema ca R1 si cu multimea tuplurilor Iormata din tuplurile relatiei R ce satisIac conditia cond.
a. proiectia
b. selectia
c. intersectia
d. diviziunea
74. Se numeste ....................... a doua relatii, relatia binara R cu aceeasi schema ca R1(implicit R2) si cu
multimea tuplurilor Iormata din tuplurile care apartin ambelor relatii in acelasi timp.
a. proiectia
b. selectia
c. intersectia
d. diviziunea
75. Se numeste ................. (compunere) operatia algebrei relationale care construieste o noua relatie R prin
concatenarea (combinarea) unor tupluri din R1 apartine Rn(A1,.,An) cu tupluri din R2 apartine
Rm(B1,.,Bm), respectand anumite conditii puse tuplurilor.
Operatorul combina produsul cartezian, selectia si proiectia.
a. intersectie
b. ionctiune
c. diviziune
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
10
76. Se numeste ............................ a relatiilor R1 si R2 relatia R cu schema Iormata din reuniunea atributelor
relatiilor R1 si R2 (cele comune se iau o singura data) si cu multimea tuplurilor Iormata din tuplurile R1
concatenate cu tuplurile din R2 pentru care valorile atributelor comune au valori identice.
a. T-ionctiune
b. ionctiunea naturala
c. semi-ionctiune
77. Se numeste .............................. a relatiei R1 cu relatia R2 prin conditia cond, relatia R cu aceeasi schema
ca si R1 si multimea tuplurilor Iormata QXPDLGLQWXSOXULOHUHODWLHL5 care concatenate cu tupluri din R2
veriIica conditia cond.
a. T-ionctiune
b. ionctiunea naturala
c. semi-ionctiune
78. Se numeste ........................ procesul de organizare si determinare a coloanelor unui tabel, astIel incat
redundanta sa Iie minima.
a. Normalizare
b. Selectie
c. Proiectie
79. Spunem ca o relatie este .........................., daca si numai daca orice atribut al sau este atomic (indivizibil)
si un tuplu nu contine atribute sau grupuri de atribute repetitive.
a. 1-normalizata
b. 2-normalizata
c. 3-normalizata
80. Spunem ca R este ........................ daca si numai daca relatia este 1FN si atributele noncheie nu depind
numai de o parte a cheii primare.
a. 1-normalizata
b. 2-normalizata
c. 3-normalizata
81. Spunem ca R este ............................. daca si numai daca este 2FN si orice atribut noncheie nu depinde
tranzitiv de cheia primara a lui R
a. 1-normalizata
b. 2-normalizata
c. 3-normalizata
82. Spunem ca R este ....-normalizata daca izoleaza relatiile independente multiple.
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
83. ..... FN presupune divizarea tabelelor aduse la a patra Iorma normala in scopul reducerii numarului de
inregistrari (tuple) care trebuie introduse, modiIicate sau sterse la diIeritele operatii de actualizare.
a. 2
b. 5
c. 4
d. 3
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
11
84. Algoritm pentru aducerea unei relatii in ..... FN:
1. Se inlocuiesc in relatie atributele compuse cu componentele lor.
2. Se creeaza cate o noua relatie pentru Iiecare din grupurile repetitive.
3. Pentru Iiecare din relatiile create la pasul 2 se introduce in schema cheia primara a relatiei din
care a Iost extras atributul repetitiv.
4. Pentru Iiecare din relatiile create la pasul 2 se stabileste cheia primara care va Ii Iormata din
cheia introdusa la pasul 3, precum si din alte atribute ale acestei noi relatii.
5. Daca in noile relatii mai sunt inca atribute repetitive, se reia algoritmul. Daca nu, STOP.
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
85. Algoritm pentru aducerea unei relatii in .... FN prin eliminarea dependentelor Iunctionale tranzitive
1. Pentru Iiecare dependenta Iunctionala tranzitiva (atribute ce nu depind direct de cheia primara a
relatiei R, A0, A1, . , Ap in care A0 este cheie primara a lui R si pentru orice i÷1,.,p, Ai depinde
direct de Ai-1 ) se creeaza o noua relatie R` care contine atributele A1,.,Ap si care are pe A1 drept
cheie primara.
2. Se elimina din R atributele A2, A3, . , Ap obtinand relatia R``
3. In noile relatii se repeta pasii 1 si 2 cat timp contin dependente tranzitive.
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
86. Care din pachetele soItware enumerate nu este un sistem de prelucrare al bazelor de date?
a. MicrosoIt SQL Server
b. ACCESS
c. ORACLE
d. MICROSOFT POWERPOINT
e. INFORMIX
87. SpeciIicati care varianta este incorecta
Componentele soItware ale sistemului de baze de date distribuite sunt:
a. SGBDL (Sistemul de gestiune al bazei de date locale) - sistem standard de gestiune a
datelor care cuprinde propriul dictionar pentru datele locale
b. CC (Componenta de comunicatie) responsabila cu legaturile in retea, cuprinde
descreierea completa a nodurilor si a legaturilor retelei
c. DDG (Dictionarul de date globale) detine inIormatii despre localizarea,
disponibilitatea si modul de utilizare a datelor in BDD
d. SGBDD (Sistemul de gestiune al bazei de date distribuita) - interIata intre baza de date
distribuita si utilizatori .
e. ASDD administrator de soIt al datelor distribuite
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
12
88. Bazele de date ........................ sunt multimi de baze de date autonome, slab corelate, manipulate de
utilizator printr-un limbai speciIic, care:
- Permit slabirea legaturii dintre bazele de date locale
- Furnizeaza un limbai prin care:
x se pot deIini relatiile dintre diIerite baze
x se pot manipula mai multe baze concurent.
a. Iederale
b. distribuite mogen
c. paralele
d. distribuite eterogen
89. Pentru ca BDD sa Iie usor prelucrabila, prin sistemul distribuit se pun la dispozitia acesteia o serie de
independente. Locul unde sunt stocate datelele unei BDD nu-i este cunoscut utilizatorului, aceste
inIormatii sunt pastrate in dictionarul datelor si sunt accesate de SGBDD pentru a stabili localizarea
relatiilor ce apar in cererile utilizatorilor. Aceasta poarta numele de:
a. Independenta Iragmentarii c. Independenta SGBD
b. Independenta localizarii d. Autonomia statiilor
90. Descrierea globala si uniIicata a tuturor datelor dintr-o BDD, independent de orice baza globala se
numeste
a. schema externa globala c. schema globala .
b. schema de alocare d. schema conceptuala globala
91. Care varianta de raspuns nu este corecta?
Dictionarul datelor unei baze de date distribuite contine si inIormatii despre controlul semantic al datelor.
Controlului semantic al datelor are o serie de Iunctii:
a. Iunctia de gestiune a vizualizarilor c. Iunctia de control a accesului autorizat
b. Iunctia de deIinire a datelor d. Iunctia de control a integritatii semantice
a datelor
92. In sistemul distribuit, evaluarea cererilor se realizeaza in patru Iaze. Una din Iazele urmatoare nu este
corecta. SpeciIicati care:
a. Iaza de descompunere,
b. Iaza de localizare (transIormarea unei cereri distribuite intr-o cerere echivalenta asupra
Iragmentelor)
c. Iaza de inregistrare
d. Iaza de executie
93. Care din variantele de mai ios nu Iace parte din gestiunea tranzactiilor distribuite?
a. Controlul concurentei c. Evaluarea cererilor
b. Gestiunea Iiabilitatii d. Validarea tranzactiilor
94. &RQWUROXO FRQFXUHQWHL impiedica producerea tranzactiilor distribuite neserializabile. El poate Ii abordat
din punct de vedere al stampilarii sau al blocarii. Care din aIirmatiile de mai ios nu este corecta?
a. ùWDPSLODUHD - ordoneaza tranzactiile la lansarea lor in executie
b. ùWDPSLODUHD - are griia ca operatiile de acces la date sa se execute intr-o ordine
predeIinita.
c. In cadrul VWDPSLODULL - Iiecare tranzactie are asociat un numar de ordine unic numit
VWDPSLODVDXLQHOYLUWXDO
d. %ORFDUHD opreste tranzactiile care executa operatii conIlicuale pe acelasi articol.
e. Accesul la articole prinprotocolulEORFDULL se realizeaza cu primitivele: LOCK si
UNLOCK.
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
13
95. Una din regulile de integritate ale MDOO nu este adevarata. SpeciIicati care:
a. toate obiectele respecta protocolul speciIicat de deIinirile lor de clasa
b. obiectele nu sunt incapsulate
c. identiIicatorul obiectului asigura integritatea reIeririi la un obiect
96. Una din caracteristicile Iundamentale obligatorii ale unui SGBDOO este gresita. Care anume?
a. trebuie sa Iie un sistem orientat pe
obiecte
b. trebuie sa indeplineasca conditiile unui
SGBDD
97. Care varianta este gresita?
Una din componentele de baza ale unui SGBDOO este gestiunea obiectelor. Aceasta se realizeaza cu
aiutorul:
a. administratorului de obiecte, c. utilitarelor
b. stocului rezident de obiecte d. serverului de obiecte
98. Care din urmatoarele trei variante este corecta?
In cadrul gestiunii obiectelor dintr-un SGBDOO, administratorul de obiecte (AO) asigura interIata
dintre .
a. procesele interne si SGBDO c. procesele externe si procesele interne
b. procesele externe si SGBDO
99. Care din urmatoarele trei variante este corecta?
Serverul de obiecte, asigura realizarea serviciilor de baza cum ar Ii:
a. gestionarea tranzactiilor si gestionarea translatorului de cereri
b. gestionarea tranzactiilor si gestionarea stocului de obiecte
c. gestionarea stocului de obiecte si gestionarea translatorului de cereri
100. Prin ......................... Iragmentarii utilizatorul nu vede ca datele sunt Iragmentate. InIormatiile despre
Iragmentare sunt stocate in dictionarul datelor si utilizate de SGBDD pentru a traduce automat cererile
reIeritoare la relatii in cereri reIeritoare la Iragmente.
a. independenta c. marca
b. inelul d. arhitectura
101. O baza de date distribuita .............. este o multime de baze de date locale situate pe site-uri diIerite,
administrate de SGBD-uri identice.
a. eterogen b. omogen
102. O baza de date distribuita .................... se obtine prin integrarea bazelor existente, administrate de
SGBD-uri diIerite si cu modele diIerite, intr-o singura baza de date.
a. omogen b. eterogen
103. DiIerentele dintre un ....................... si un SGBDD:
Nu poate administra un dictionar global care contine inIormatii despre bazele de date distribuite:
Suporta un limbai pentru deIinirea dependentelor dintre diIerite baze de date:
Suporta un limbai pentru deIinirea si manipularea bazelor de date din Iederatie
a. SGBDL c. BDOO
b. BDDE d. SGBD Iederal
104. Arhitectura unui ............ cuprinde:
Un sistem global de gestiune a datelor:
O interIata cu baza locala, care asigura:
- Translatarea cererilor in limbaiul de manipulare al datelor speciIic sistemului local:
- Executia cererilor:
a. SGBDL c. SGBDF
b. BDEE d. BDOO
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
14
105. Bazele de date ............ sunt BDDO in care statiile sunt nodurile unui calculator paralel.
Statiile comunica intre ele prin mesaie.
Programele sunt executate pe calculatorul gazda sau pe statii de lucru care comunica cu calculatorul
paralel printr-o interIata speciIica.
a. omogene c. paralele
b. eterogene d. Iederale
106. Independenta ................... - pentru a asigura Iiabilitatea, disponibilitatea si accesul perIormant la date,
BDD-urile au copii ale inIormatiei, astIel daca o statie nu poate Ii accesata (este neoperationala) la un
moment dat exista o copie a Iragmentui cautat.
a. localizarii c. dublurii
b. Iragmentarii d. statiilor
107. Cele douasprezece reguli (sau obiective) ale lui Date(in 1990) pentru sistemele SGBDD au la baza ideea
ca un sistem SGBD distribuit trebuie sa apara utilizatorului ca un sistem SGBD nedistribuit. Aceste
reguli sunt inrudite cu cele douasprezece reguli ale lui Codd pentru sistemele relationale.
Principiul ........................ Pentru utilizator, un sistem distribuit trebuie sa arate exact ca unul nedistribuit.
a. Iundamental c. independentei de locatie
b. autonomiei locale d. operarii continue
108. Cele douasprezece reguli (sau obiective) ale lui Date(in 1990) pentru sistemele SGBDD au la baza ideea
ca un sistem SGBD distribuit trebuie sa apara utilizatorului ca un sistem SGBD nedistribuit. Aceste
reguli sunt inrudite cu cele douasprezece reguli ale lui Codd pentru sistemele relationale.
Regula .............................. Site-urile dintr-un sistem distribuit trebuie sa Iie autonome. In acest context,
autonomia inseamna ca:
· Datele locale sunt detinute si gestionate local:
· Operatiile locale raman pur locale:
· Toate operatiile dintr-un anumit site sunt controlate de catre site-ul respectiv.
a. Iundamentala c. operarii continue
b. autonomiei locale d. independentei de locatie
109. Cele douasprezece reguli (sau obiective) ale lui Date(in 1990) pentru sistemele SGBDD au la baza ideea
ca un sistem SGBD distribuit trebuie sa apara utilizatorului ca un sistem SGBD nedistribuit. Aceste
reguli sunt inrudite cu cele douasprezece reguli ale lui Codd pentru sistemele relationale.
Regula ............................ Ideal este ca niciodata sa nu Iie nevoie de o oprire planiIicata a sistemului
pentru operatii cum ar Ii:
· Adaugarea sau eliminarea unui site din sistem:
· Crearea si stergerea dinamica a Iragmentelor dintr-unul sau mai multe site-uri.
a. Iundamentala c. operarii continue
b. autonomiei locale d. independentei de locatie
110. Cele douasprezece reguli (sau obiective) ale lui Date(in 1990) pentru sistemele SGBDD au la baza ideea
ca un sistem SGBD distribuit trebuie sa apara utilizatorului ca un sistem SGBD nedistribuit. Aceste
reguli sunt inrudite cu cele douasprezece reguli ale lui Codd pentru sistemele relationale.
Regula ............................. Utilizatorul trebuie sa aiba posibilitatea de a accesa datele, indiIerent de modul
in care sunt Iragmentate.
a. Iundamentala c. operarii continue
b. autonomiei locale d. independentei de Iragmentare
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
15
111. Cele douasprezece reguli (sau obiective) ale lui Date(in 1990) pentru sistemele SGBDD au la baza ideea
ca un sistem SGBD distribuit trebuie sa apara utilizatorului ca un sistem SGBD nedistribuit si sunt
inrudite cu cele douasprezece reguli ale lui Codd pentru sistemele relationale.
Una din regulile ideale este ................................. Trebuie sa Iie posibil ca sistemul SGBDD sa poata Ii
rulat pe o diversitate de platIorme hardware.
a. independentei de Iragmentare c. independentei de retea
b. independentei de reproducere d. independentei de hardware
112. Cele douasprezece reguli (sau obiective) ale lui Date(in 1990) pentru sistemele SGBDD au la baza ideea
ca un sistem SGBD distribuit trebuie sa apara utilizatorului ca un sistem SGBD nedistribuit si sunt
inrudite cu cele douasprezece reguli ale lui Codd pentru sistemele relationale.
Una din regulile ideale este regula ........................... care aIirma ca trebuie sa Iie posibil sa se ruleze
sistemul SGBDD pe o diversitate de sisteme de operare.
a. independentei de retea c. independentei de hardware
b. independentei de Iragmentare d. independentei de sistemul de operare
113. Cele douasprezece reguli (sau obiective) ale lui Date(in 1990) pentru sistemele SGBDD au la baza ideea
ca un sistem SGBD distribuit trebuie sa apara utilizatorului ca un sistem SGBD nedistribuit si sunt
inrudite cu cele douasprezece reguli ale lui Codd pentru sistemele relationale.
Una din regulile ideale este regula ........................ care spune ca trebuie sa Iie posibil sa se ruleze
sistemul SGBDD pe o diversitate de retele de comunicatie separate.
a. independentei de hardware c. independentei de sistemul de operare
b. independentei de Iragmentare d. independentei de retea
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ Class: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ Date: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
1
Subiecte inteligenta artificiala licenta informatica 3 ani
Multiple Choice
Iaentifv the letter of the choice that best completes the statement or answers the question.
1. Pentru predicatul PROLOG,
calcul(|X|,X):-!.
calcul(|H'T|,S):- calcul(T,R),S÷H¹P.
rezultatul apelului calcul([1.2.3.4{.S) este:
a. S÷24, c. S÷ 1,
b. S÷ 4, d. S÷ 10
2. Fie predicatele PROLOG,
calcul(|X|,X):-!.
calcul(|X'T|,Y):- calcul(T,Z),compara(X,Z,Y).
compara(X,Z,X) :-X·÷Z, !.
compara(X,Z,Z).
Rezultatul apelului calcul([1.2.3.4{.S) este
a. S÷2, c. S÷ 3,
b. S÷ 1, d. S÷ 4
3. Pentru predicatul PROLOG,
veriIica(X,|X'|):-!.
veriIica(X,|'T|):- veriIica(X,T).
Rezultatul apelului verifica(3. [1.2.3.4.5{) este
a. yes, c. 3,
b. no, d. 14
4. Fie predicatul PROLOG,
calcul(||,X,X):-!.
calcul(|H'T|,X,|H'R|):- calcul(T,X,R).
Rezultatul apelului calcul([1.2.3{.[2.5{.S) este
a. S÷|1,2,3,5|, c. S÷ |1,2,3,2,5|,
b. S÷ ||, d. yes
5. Fie predicatele PROLOG,
calcul(||,||):-!.
calcul(|H'T|,S):-calcul(T,R), calcul1(R,|H|,S|.
calcul1(||,L,L|:-!.
calcul1(|H'T|,L,|H'R||:- calcul1(T,L,R|.
Rezultatul apelului calcul([1.2.3.4{.S) este
a. S÷|1,2,3,4|, c. S÷ |2,1,4,3|,
b. S÷ |4,3,2,1|, d. S÷ |1,3,2,4|
6. Fie predicatul PROLOG,
calcul(|X|,||):-!.
calcul(|H'T|,|H'R|):- calcul(T,R).
Rezultatul apelului calcul([1.2.1.3.2.4{.S) este
a. S÷|4|, c. S÷ |1,2,1,3,2|,
b. S÷ |1|, d. S÷ |1,3,2,4|
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
2
7. Fie predicatul PROLOG,
calcul(,||,||):-!.
calcul(X,|X'T|,S):- calcul(X,T,S),!.
calcul(X,|Y'T|,|Y'R|):- calcul(X,T,R).
Rezultatul apelului calcul(2.[1.2.1.3.2.4{.S) este
a. S÷ |2,1,2,1,3,2,4|, c. S÷ |1,1,3,2,4|,
b. S÷|1,2,1,3,2,4,2| d. S÷ |1,1,3,4|
8. Fie considera programul PROLOG,
calcul(||,||):-!.
calcul(L,L):-calcul2(L),!.
calcul (L,S):-calcul1(L,T), calcul (T,S).
calcul1 (||,||).
calcul1 (|X|,|X|).
calcul1 (|X,Y'T|,|X'S|):-X·÷Y,
calcul1 (|Y'T|,S).
calcul1 (|X,Y'T|,|Y'S|):- X~Y,
calcul1 (|X'T|,S).
calcul2 (||).
calcul2 (||).
calcul2 (|X,Y'T|):-X·÷Y,
calcul2 (|Y'T|).
Rezultatul apelului calcul([1.2.1.3.2.4{.S) este
a. S÷ |4,2,3,1,2,1|, c. S÷ |1,1,2,2,3,4|,
b. S÷|1,2,3,1,2,4| d. S÷ |4,3,2,2,1,1|
9. Fie considera programul PROLOG,
calcul (||,||).
calcul (|H'T|,S):- calcul (T,A), calcul1 (H,A,S).
calcul1 (X,||,|X|).
calcul1 (X,|H'T|,|X,H'T|):-X·÷H.
calcul1 (X,|H'T|,|H'S|):-X~H, calcul1 (X,T,S).
Rezultatul apelului calcul([1.2.1.3.2.4{.S) este
a. S÷ |1,1,2,2,3,4|, c. S÷|1,2,3,1,2,4| ,
b. S÷ |4,2,3,1,2,1|, d. S÷ |4,3,2,2,1,1|
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
3
10. Fie considera programul PROLOG,
calcul (||,||).
calcul (|X|,|X|).
calcul (L,|Min'T|):-mnm (L,Min),
calcul1 (L,Min,S),
calcul (S,T),!.
calcul1 (||,,||).
calcul1 (|X'T|,X,T).
calcul1 (|Y'T|,X,|Y'L|):-Y·~X,
calcul1 (T,X,L).
mnm (|X|,X):-!.
mnm (|X'T|,Z):- mnm (T,Y),
calcul2(X,Y,Z).
calcul2 (X,Y,Y):- X~÷Y,!.
calcul2 (X,,X).
Rezultatul apelului calcul([1.2.1.3.2.4{.S) este
a. S÷ |4,2,3,1,2,1|, c. S÷ |4,3,2,2,1,1|,
b. S÷|1,2,3,1,2,4|, d. S÷ |1,1,2,2,3,4|
11. Fie considera programul PROLOG,
calcul (||,||).
calcul (|H'T|,R):- calcul (T,S), calcul1 (H,S,R).
calcul1 (||,L,L).
calcul1 (|H'T|,L,|H'S|):- calcul1 (T,L,S).
Rezultatul apelului calcul([1.1{.[2{.[1.3.2{.[4{{.S) este
a. S÷ |1,1,2,1,3,2,4|, c. S÷ ||1,1,2,1,3,2,4||,
b. S÷||1,1,2,1,3,2,4|'||| d. S÷ ||1|,|1|,|2|,|1|,|3|,|2|,|4||
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
4
12. Fie considera programul PROLOG,
calcul (||,||).
calcul (|H'T|,S):- calcul1 (H,T,L1),
calcul2 (H,T,L2),
calcul (L1,S1),
calcul (L2,S2),
calcul3 (S1,|H'S2|,S).
calcul1 (,||,||).
calcul1 (X,|H'T|,|H'S|):-H·÷X,
calcul1 (X,T,S).
calcul1 (X,|H'T|,S):-H~X,
calcul1 (X,T,S).

calcul2 (,||,||).
calcul2 (X,|H'T|,|H'S|):-H~X,
calcul2 (X,T,S).
calcul2 (X,|H'T|,S):-H·÷X,
calcul2 (X,T,S).

calcul3 (||,X,X).
calcul3 (|H'T|,L,|H'S|):- calcul3 (T,L,S).
Rezultatul apelului calcul([1.2.1.3.2.4{.S) este
a. S÷ |4,3,2,1|, c. S÷ |1,1,2,2,3,4|,
b. S÷|1,2,3,4|, d. S÷ |4,3,2,2,1,1|
13. Formula ( ) Y X X Y o þ þ = - ¬ ÷¬ - este,
a. invalidabila , c. IalsiIicabila ,
b. tautologie , d. incorecta din punct de vedere sintactic
14. Formula ( ) X Y Y X o þ þ = ¬ - ÷- ¬ este,
a. invalidabila , c. IalsiIicabila ,
b. tautologie , d. incorecta din punct de vedere sintactic
15. In limbaiul de primul ordin al aritmeticii Iormula ( ) X Y Z XZ Y XY o = ¬ ¬ - + ÷< = este
a. invalidabila , c. Ialsa in interpretarea intentionata,
b. tautologie , d. valida in interpretarea intentionata
16. Formula ( ) ( ) ( ) ( ) o þ ¸ þ ¸ = ÷ ÷ ÷ v este,
a. invalidabila ,
b. tautologie ,
c. IalsiIicabila ,
d. Ialsa in orice L-structura avand domeniul de interpretare multime Iinita
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
5
17. Fie multimea de expresii,
{ }
( ) ( ) { }
,
( ) 3, 2, 1, , , ,
E fgXYhZgahX fghaZhhYgaha
r f r g r h a CS X Y Z J
=
= = = e c
a. E nu este uniIicabila,
b. { } ' , ' , ' ha X hY Z ha Y o = este mgu pentru E,
c. { } ' , ' , ' hY Z a X Z Y o = este mgu pentru E,
d. aIirmatiile (a),(c) sunt Ialse
18. Fie multimea de expresii,
{ }
( ) ( ) { }
,
( ) 3, 2, 1, , , ,
E fagYXhX faZY
r f r g r h a CS X Y Z J
=
= = = e c
a. E nu este uniIicabila,
b. { } ' , ' ghXX Z hX Y o = este mgu pentru E,
c. { } ' , ' gYX Z hX Y o = este mgu pentru E,
d. { } ' , ' ghaa Z ha Y o =
19. Se considera Iormula,
( )
( ) ( ) { }
,
2, , , , ,
X Y Z T PXY QZa PZT
r P r Q a CS X Y Z T J
o = - ¬ - ¬ v÷ v÷
= = e c
a. orice Iorma normala Skolem corespunzatoare Iormulei o este semantic
echivalenta cu o
b. ( ) Y T PaY QfYa PfYT o = ¬ ¬ v÷ v÷ este Iorma normala Skolem pentru o , unde
( ) , 1 f FS r f e =
c. ( ) Y Z T PbY QZa PZT o = ¬ ¬ ¬ v÷ v÷ este Iorma normala Skolem pentru o ,
unde b CS e
d. ( ) Y T PbY QfYa PfYT o = ¬ ¬ v÷ v÷ este Iorma normala Skolem pentru o , unde
( ) , 1 f FS r f e = , b CS e
20. Se considera aIirmatia: ' Pentru orice Iormula inchisa o exista o multime Iinita de clauze S
astIel incat o este invalidabila daca si numai daca S este invalidabila¨
a. aIirmatia este adevarata
b. aIirmatia este adevarata numai daca o este Iorma normala prenex
c. aIirmatia este adevarata numai daca o este Iorma normala Skolem
d. aIirmatia este Ialsa
21. Se considera aIirmatia: ' Multimea Iinita de clauze S este invalidabila daca si numai daca exista
o S-respingere rezolutiva¨
a. aIirmatia este Ialsa
b. aIirmatia este adevarata numai daca S este multime de clauze de baza
c. aIirmatia este adevarata numai daca S este multime de clauze deIinite
d. aIirmatia este adevarata
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
6
22. Se considera aIirmatia: ' Multimea Iinita de clauze S este invalidabila daca si numai daca exista
o SLD-respingere rezolutiva¨
a. aIirmatia este adevarata pentru orice multime de clauze S
b. aIirmatia este adevarata numai daca in clauzele din S nu apar simboluri
Iunctoriale
c. aIirmatia este adevarata numai daca S este multime de clauze deIinite
d. aIirmatia este adevarata numai daca toate clauzele din S sunt clauze de baza
23. Fie H
·
universul Herbrand , ( )
H
B S baza atomilor Herbrand pentru o multime Iinita de clauze
S.
a. Exista S astIel incat H
·
este multime inIinita si ( )
H
B S multime Iinita
b. Exista S astIel incat H
·
este multime Iinita si ( )
H
B S multime inIinita
c. Pentru orice S, H
·
este multime Iinita daca si numai daca ( )
H
B S este multime
Iinita
d. Pentru orice S, H
·
este multime Iinita daca si numai daca ( )
H
B S este multime
inIinita
24. Fie S multime Iinita de clauze.
a. Este posibil sa nu existe arbore semantic complet pentru S.
b. Pentru orice S exista cel putin un arbore semantic complet Iinit pentru S
c. Pentru orice S, orice arbore semantic complet pentru S este arbore semantic inchis
pentru S
d. Daca exista T un arbore semantic complet pentru S astIel incat exista T` arbore
semantic inchis pentru S, T` subarbore Iinit al lui T cu aceeasi radacina si
multimea varIurilor terminale din T` sectiune a arborelui T, atunci S este
invalidabila
25. Fie S multime Iinita de clauze
a. Este posibil ca S sa Iie validabila dar sa nu existe H-model pentru S.
b. S este invalidabila daca si numai daca nu exista H-model pentru S
c. Daca exista o multime invalidabila de instantieri de baza ale clauzelor din S nu
rezulta ca S este invalidabila
d. Toate aIirmatiile precedente sunt Ialse
26. Fie { }
1
,...,
n
o o { }
1
,...,
m
þ þ multimi de Iormule inchise.
a. { }
1
,...,
n
o o '= { }
1
,...,
m
þ þ daca si numai daca ( ) ( )
1 1
n m
i i
i i
M M o þ
= =
_
. ´
b. { }
1
,...,
n
o o '= { }
1
,...,
m
þ þ daca si numai daca ( ) ( )
1 1
n m
i i
i i
M M o þ
= =
_
. .
c. { }
1
,...,
n
o o '= { }
1
,...,
m
þ þ daca si numai daca ( ) ( )
1 1
n m
i i
i i
M M o þ
= =
_
´ ´
d. { }
1
,...,
n
o o '= { }
1
,...,
m
þ þ daca si numai daca ( ) ( )
1 1
n m
i i
i i
M M o þ
= =
_
´ .
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
7
27. Fie expresiile
1
E fgXgXYhbY = ,
2
E fgXZaha = ,
3
E fgXhabZ = unde
( ) ( ) ( ) , , , 3, 2, 1 f g h FS r f r g r h e = = =
, , , , X Y Z J a b CS e e
si Iie D dezacordul multimii { }
1 2 3
, , E E E E =
a. { } , , D gXY Z ha = c. D = C
b. { } , , D Z g h = d. aIirmatiile a. ,(b),(c) sunt Ialse
28. In limbaiul de primul ordin al aritmeticii Iie Iormulele,
( )
( )
0
0
X SXSX XX XXS
X XX SS X
o
þ
= ¬ - + +- +
= ¬ + -
=
=
a. ambele Iormule o , þ sunt valide in interpretarea intentionata
b. cel putin una din Iormulele o , þ este tautologie
c. Iormula o este tautologie si þ este IalsiIicabila
d. Iormula þ este tautologie si o este IalsiIicabila
29. Fie { }
1
,...,
n
o o { }
1
,...,
m
þ þ multimi de Iormule inchise.
a. { }
1
,...,
n
o o '= { }
1
,...,
m
þ þ daca si numai daca exista ,1 i i n s s si exista
,1 i i m s s astIel incat ( ) ( ) i i
M M o þ _
b. { }
1
,...,
n
o o '= { }
1
,...,
m
þ þ daca pentru orice ,1 i i n s s exista ,1 i i m s s astIel
incat ( ) ( ) i i
M M o þ _
c. { }
1
,...,
n
o o '= { }
1
,...,
m
þ þ numai daca ( ) ( )
1 1
n m
i i
i i
M M o þ
= =
| | | |
= C | |
\ . \ .
´
´ ´
d. { }
1
,...,
n
o o '= { }
1
,...,
m
þ þ numai daca ( ) ( )
1 1
n m
i i
i i
M M o þ
= =
| | | |
= C | |
\ . \ .
´
´ ´
30. In limbaiul de primul ordin al aritmeticii se considera substitutiile,
{ } { } ' , ' , ' , ' SYSZ X X Y Y X X Z ì u = + =
a. ì u nu este deIinita c. { } ' , ' SYSX X X Z ì u = +
b. ì u ÷u ì d. pentru orice t TERM e , t t u ì =
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
8
31. Fie reprezentarea clauzala { }
1 7
,..., S k k = unde
1
k PX QX RXfX = ÷ v v
2
k PX QX SfX = ÷ v v
3
k Ta =
4
k Pa =
5
k RaY TY = ÷ v
6
k TX QX = ÷ v ÷
7
k TX SX = ÷ v ÷
unde , , , , P Q R S T PS e , ( ) ( ) ( ) ( ) 1, 2 r P r S r T r R = = = = , ( ) , 1 f FS r f e = , , , a CS X Y J e e
a. S este validabila c. Exista cel putin o clauza tautologie in
S
b. S este invalidabila d. Exista cel putin o clauza invalidabila
in S.
32. Fie , FORM o þ e si ( ) ( ) ( ) ¸ o þ o þ = ÷ ÷ .
a. ¸ este invalidabila
b. ¸ este tautologie
c. ¸ este IalsiIicabila
d. ¸ este validabila daca si numai daca o este validabila
33. Fie ( ) 0 X XX SS X o = ¬ + - = in limbaiul de primul ordin al aritmeticii.
a. o este tautologie
b. o este adevarata in interpretarea intentionata
c. o este adevarata in orice L-structura cu domeniul de interpretare multime Iinita
d. o este valida in orice L-structura cu domeniul de interpretare constand dintr-un
singur element
34. Fie , FORM o þ e si ( ) ( ) ( ) ¸ o þ o þ = ÷ ÷ .
a. ¸ este validabila daca si numai daca { } o '= þ
b. ¸ este validabila numai daca { } o '= þ
c. ¸ este validabila numai daca { } þ '= o
d. toate aIirmatiile (a),(b),(c) sunt Ialse
35. Fie { }
1
,...,
n
o o { }
1
,...,
m
þ þ multimi de Iormule inchise
a. { }
1
,...,
n
o o '= { }
1
,...,
m
þ þ daca si numai daca '=
1 1
n m
i i
i i
o þ
= =
÷
. v
b. { }
1
,...,
n
o o '= { }
1
,...,
m
þ þ daca si numai daca '=
1 1
n m
i i
i i
o þ
= =
.
. .
c. { }
1
,...,
n
o o '= { }
1
,...,
m
þ þ daca si numai daca ( )
1 1
n m
i i
i i
o þ
= =
. ÷
. .
este logic Ialsa
d. { }
1
,...,
n
o o '= { }
1
,...,
m
þ þ daca si numai daca
1 1
n m
i i
i i
o þ
= =
| | | | | |
. ÷ | | |
\ . \ . \ .
. v
este validabila
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
9
36. Fie programul logic P,
ogar(a).
mairepede(a,X):-iepure(X).
mairepede(X,Y):-cal(X),caine(Y).
mairepede(X,Z):-mairepede(X,Y),mairepede(Y,Z).
cal(h).
iepure(r).
caine(X):-ogar(X).
si scopul G÷¹mairepede(h,r)
a. nu exista respingere rezolutiva pentru G pe baza programului P.
b. nu exista SLD-respingere pentru G pe baza programului P.
c. substitutia vida este raspuns calculat pentru G pe baza programului P.
d. toate aIirmatiile (a),(b),(c) sunt Ialse
37. Fie programul PROLOG
domains
lista÷integer*
predicates
p(lista, integer)
d(integer,integer,integer)
clauses
p(|X|,X):-!.
p(|X'T|,Z):- p (T,Y),
d (X,Y,Z).
d (X,Y,Y):- X~÷Y,!.
d (X,,X).
Rezultatul apelului p(|3,1,5,2,7,4|,N) este
a. yes c. N÷1
b. N÷7 d. no
38. Fie programul PROLOG
domains
lista÷integer*
predicates
e (lista,integer,lista)
clauses
e (||,,||).
e (|X'T|,X,T).
e (|Y'T|,X,|Y'L|):-Y·~X,
e (T,X,L).
Rezultatul apelului e(|3,1,5,1,2,7,4|,1,S) este
a. S÷|3,5,1,2,7,4| c. S÷|4,7,2,1,5,1,3|
b. S÷|3,5,2,7,4| d. S÷|1,1,2,3,4,5,7|
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
10
39. Fie programul PROLOG
domains
lista÷integer*
predicates
s (lista,lista)
m (lista, integer)
e (lista,integer,lista)
d (integer,integer,integer)
clauses
s (||,||):-!.
s (|X|,|X|).
s (L,|M'T|):-m (L,M),
e (L,M,S),
s (S,T),!.
e (||,,||).
e (|X'T|,X,T).
e (|Y'T|,X,|Y'L|):-Y·~X,
e (T,X,L).
m (|X|,X):-!.
m (|X'T|,Z):- m (T,Y),
d (X,Y,Z).
d (X,Y,Y):- X~÷Y,!.
d (X,,X).
Rezultatul apelului s(|3,1,5,1,2,7,4|,S) este
a. S÷|3,5,1,2,7,4| c. S÷|4,7,2,1,5,1,3|
b. S÷|3,5,2,7,4| d. S÷|1,1,2,3,4,5,7|
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
11
40. Fie programul PROLOG
domains
lista÷integer*
predicates
s (lista,lista)
c (lista,lista,lista)
m1(integer,lista,lista)
m2(integer,lista,lista)
clauses
s(||,||).
s (|H'T|,S):-m1(H,T,L1),
m2(H,T,L2),
s (L1,S1),
s (L2,S2),
c (S1,|H'S2|,S).
m1(,||,||).
m1(X,|H'T|,|H'S|):-H·÷X,
m1(X,T,S).
m1(X,|H'T|,S):-H~X,
m1(X,T,S).

m2(,||,||).
m2(X,|H'T|,|H'S|):-H~X,
m2(X,T,S).
m2(X,|H'T|,S):-H·÷X,
m2(X,T,S).

c (||,X,X).
c(|H'T|,L,|H'S|):-c (T,L,S).
Rezultatul apelului s(|3,1,5,1,2,7,4|,S) este
a. S÷|| c. S÷|1,1,2,3,4,5,7|
b. S÷|3,3,1,1,5,5,1,1,2,2,7,7,4,4| d. no
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
12
41. Fie programul PROLOG
domains
tree÷nil:t(tree,integer,tree)
predicates
e (integer,tree)
clauses
e (X,t(,X,)):-!.
e (X,t(S,R,)):-X·R,
e (X,S).
e (X,t(,R,D)):-X~R,
e (X,D).
Rezultatul apelului
e(1, t(t(t(nil,5,nil),8,nil),10,t(t(nil,12,nil),15,t(nil,17,nil)))) este
a. yes, c. 1,
b. no, d. nici unul dintre raspunsurile (a)-(c)
42. Fie programul PROLOG
domains
tree÷nil:t(tree,integer,tree)
lista÷integer*
predicates
g (lista,tree)
i (integer, tree,tree)
clauses
g (|H'T|, R):- g (T,Rt),
i (H,Rt,R).
i (X,nil,t(nil,X,nil)).
i (X,t(S,R,D),t(S1,R,D)):-X·÷R,
i (X,S,S1).
i (X,t(S,R,D),t(S,R,D1)):-X~R,
i (X,D,D1).
Rezultatul apelului
g(|12,17,5,8,15,10|,T) este
a. no
b. yes
c. T÷ t(t(t(nil,5,nil),8,nil),10,t(t(nil,12,nil),15,t(nil,17,nil)))
d. T÷ t(t(5,8,nil),10,t(12,15,17))
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
13
43. Fie programul PROLOG
domains
tree÷nil:t(tree,integer,tree)
lista÷integer*
predicates
sb (lista,lista)
tv(tree,lista)
g (lista,tree)
i (integer, tree,tree)
l (lista,lista,lista)
clauses
sb(L,S):-g (L,T),
tv (T,S).
g (||,nil).
g (|H'T|, R):- g (T,Rt),
i (H,Rt,R).
i (X,nil,t(nil,X,nil)).
i (X,t(S,R,D),t(S1,R,D)):-X·÷R,
i (X,S,S1).
i (X,t(S,R,D),t(S,R,D1)):-X~R,
i (X,D,D1).
tv (nil,||).
tv (t(S,R,D),L):- tv (S,Ls), tv (D,Ld),
l (Ls,|R'Ld|,L).
l (||,L,L).
l (|H'T|,L,|H'S|):-l (T,L,S).
Rezultatul apelului
sb(|3,1,5,2,6,7,4|,T) este
a. T÷||, c. T÷|7,6,5,4,3,2,1|,
b. no, d. T÷|1,2,3,4,5,6,7|
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
14
44. Fie programul PROLOG
domains
tree÷nil:t(tree,integer,tree)
predicates
d (integer,tree,lista)
clauses
d (X,t(,X,),|X|).
d (X,t(S,R,),|R'L|):-X·R,
d (X,S,L).
d (X,t(,R,D),|R'L|):-X~R,
d (X,D,L).
Rezultatul apelului
d(12, t(t(t(nil,5,nil),8,nil),10,t(t(nil,12,nil),15,t(nil,17,nil))) ,L)
este
a. L÷||, c. L÷|12,15,10|
b. L÷|10,15,12| d. L÷|5,12,17|
45. Fie programul PROLOG
domains
tree÷nil:t(tree,integer,tree)
predicates
sb(integer,tree,tree)
clauses
sb (X,t(S,X,D),t(S,X,D)).
sb (X,t(S,R,),T):- X·R,
sb (X,S,T).
sb (X,t(,R,D),T):- X~R,
sb (X,D,T).
Rezultatul apelului
sb(8, t(t(t(nil,5,nil),8,nil),10,t(t(nil,12,nil),15,t(nil,17,nil))) ,T)
este
a. T÷t(t(nil,5,nil),8,nil), c. yes
b. T÷nil d. T÷t(5,8,nil)
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
15
46. Fie programul PROLOG
domains
tree÷nil:t(tree,integer,tree)
lista÷integer*
predicates
I (tree,lista)
l (lista,lista,lista)
clauses
I (nil,||).
I (t(nil,R,nil),|R|):-!.
I (t(S,,D),L):-I (S,Ls),
I (D,Ld),
l (Ls,Ld,L).
l (||,L,L).
l (|H'T|,L,|H'S|):-l (T,L,S).
Rezultatul apelului
I(t(t(t(nil,5,nil),8,nil),10,t(t(nil,12,nil),15,t(nil,17,nil))),L)
este
a. L÷||, c. L÷|5,12,17|
b. L÷|17,12,5| d. L÷|5,8,12,17|
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
16
47. Fie programul PROLOG
domains
tree÷nil:t(tree,integer,tree)
lista÷integer*
llista÷lista*
predicates
I (tree,lista)
l (lista,lista,lista)
td (tree,llista)
r (tree,integer)
d (integer,tree,lista,llista)
gd(integer,integer,tree,lista)
r (lista,lista)
ec(lista,lista)
clauses
td (nil,||).
td (T,L):-
r (T,R),
I (T,F),
d (R,T,F,L).
r (t(,R,),R).
I (nil,||).
I (t(nil,R,nil),|R|):-!.
I (t(S,,D),L):-I (S,Ls),
I (D,Ld),
l (Ls,Ld,L).
l (||,L,L).
l (|H'T|,L,|H'S|):-l (T,L,S).
d (,,||,||).
d (R,T,|H'S|,|RH'RS|):- gd (R,H,T,RH),
d (R,T,S,RS).
gd (X,Y,S,L):-d (X,S,Lx),
d (Y,S,Ly),
r (Lx,Lxx),
ec(Ly,Lyy),
l (Lxx,Lyy,L).
ec(|'T|,T).
r (||,||).
r (|H'T|,L):-r (T,Tr),l (Tr,|H|,L).
Rezultatul apelului
td(t(t(t(nil,5,nil),8,nil),10,t(t(nil,12,nil),15,t(nil,17,nil))),L)
este
a. L÷ ||10,8,5|,|10,15,12|,|10,15,17|| c. no
b. L÷||10,15,17|, |10,15,12|, |10,8,5|| d. L÷ |10,8,5,10,15,12,10,15,17|
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
17
48. Fie programul PROLOG
domains
lista÷integer*
llista÷lista*
predicates
deI (llista,lista)
a (lista,lista,lista)
clauses
deI (||,||).
deI (|H'T|,R):-deI (T,S), a (H,S,R).
a (||,L,L).
a (|H'T|,L,|H'S|):-a (T,L,S).
Rezultatul apelului
deI(||10,8,5|,|10,15,12|,|10,15,17||,L)
este
a. L÷||10,15,17, 10,15,12||, |10,8,5|| c. L÷ ||10,8,5,10,15,12,10,15,17||
b. L÷ |10,8,5,10,15,12,10,15,17| d. L÷||10,15,17, 10,15,12, 10,8,5||
49. Fie programul PROLOG
domains
lista÷integer*
predicates
ok(lista)
b (lista,lista)
t (lista,lista)
clauses
b (||,||):-!.
b (L,L):- ok(L),!.
b (L,S):-t(L,T), b (T,S).
t (||,||).
t (|X|,|X|).
t (|X,Y'T|,|X'S|):-X·÷Y,
t (|Y'T|,S).
t (|X,Y'T|,|Y'S|):- X~Y,
t (|X'T|,S).
ok(||).
ok(||).
ok(|X,Y'T|):-X·÷Y,
ok(|Y'T|).
Rezultatul apelului b(|2,1,4,5,3|,L) este
a. L÷|3,5,4,1,2| c. L÷|1,2,3,4,5|
b. L÷|2,2,1,1,4,4,5,5,3| d. L÷|5,4,3,2,1|
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
18
50. Fie programul PROLOG
domains
lista÷integer*
llista÷lista*
predicates
p (llista,llista,llista)
pmv (llista, lista,lista)
ps(lista,lista,integer)
clauses
p (M,|V'T|,|R'S|):- pmv (M,V,R),
p (M,T,S).
p (M,|V|,|R|):- pmv (M,V,R).
pmv (|X|,Y,|R|):- ps (X,Y,R).
pmv (|H'T|,V,|R'S|):-
ps (H,V,R),
pmv (T,V,S).

ps (|X|,|Y|,R):-R÷X*Y.
ps (|X'T1|,|Y'T2|,R):-
ps (T1,T2,S), R÷X*Y¹S.
Rezultatul apelului p(||1,2,3|,|4,5,6||,||-1,-3,-2|,|2,1,4||,X) este
a. X÷||1,2,3,4,5,6|,|-1,-3,-2,2,1,4|| c. X÷|1,2,3,4,5,6,-1,-3,-2,2,1,4|
b. X÷||1,4,-1,2|,|2,5,-3,1|,|3,6,-2,4|| d. X÷||-13,-31|,|16,37||
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
19
51. Fie programul PROLOG
domains
lista÷integer*
llista÷lista*
predicates
t (llista, llista)
pmv (llista, lista,lista)
ps(lista,lista,integer)
p (llista, llista, llista)
pt (integer, llista, llista)
a (llista,lista,llista)
clauses
pt (N,A,B):- N~1, M÷N-1,
pt (M,A,C),
t (C,D),
p (A,D,E),
t (E,B).
t (|||'|,||):-!.
t (L,|H'R|):-a (L,H,Rest),
t (Rest,R).
p (M,|V'T|,|R'S|):- pmv (M,V,R),
p (M,T,S).
p (M,|V|,|R|):- pmv (M,V,R).
pmv (|X|,Y,|R|):- ps (X,Y,R).
pmv (|H'T|,V,|R'S|):-
ps (H,V,R),
pmv (T,V,S).

ps (|X|,|Y|,R):-R÷X*Y.
ps (|X'T1|,|Y'T2|,R):-
ps (T1,T2,S), R÷X*Y¹S.
a (||H'T|'Rest|,|H'R|,|T'S|):-
a (Rest,R,S).
a (||,||,||):-!.
Rezultatul apelului pt(2,||1,2|,|3,4||,X) este
a. X÷|||1,2|,|1,2|,|3,4|,|3,4|| c. X÷||7,10|,|15,22||
b. X÷||1,1,2,2,3,3,4,4|| d. X÷||1,3|,|2,4||
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
20
52. Fie programul PROLOG
domains
lsymbol÷symbol*
llsymbol÷lsymbol*
Ir÷I(symbol,integer)
lIr÷Ir*
predicates
Iv(lsymbol,lIr)
n(symbol,lsymbol,integer)
e (symbol,lsymbol,lsymbol)
clauses
Iv (||,||):-!.
Iv (|H'T|,|I(H,F)'R|):-
n (H,T,N),
F÷N¹1,
e (H,T,S),
Iv (S,R).
n (,||,0):-!.
n (S,|S'T|,N):- !,
n (S,T,M),
N÷M¹1.
n (S,|'T|,N):-
n (S,T,N).
e (,||,||):-!.
e (X,|X'T|,S):- e (X,T,S),!.
e (X,|Y'T|,|Y'S|):- e (X,T,S).
n (,||,0):-!.
n (S,|S'T|,N):- !,
n (S,T,M),
N÷M¹1.
n (S,|'T|,N):-
n (S,T,N).
e (,||,||):-!.
e (X,|X'T|,S):- e (X,T,S),!.
e (X,|Y'T|,|Y'S|):- e (X,T,S).

Rezultatul apelului Iv(|a,b,a,c,a,b,c,c,d,a|,X) este
a. X÷|I(a,4),I(b,2),I(c,3),I(d,1)| c. X÷|I(4,a),I(2,b),I(3,c),I(1,d)|
b. X÷|('a¨,4),('b¨,2),('c¨,3),('d¨,1)| d. X÷|I('a¨,4),I('b¨,2),I('c¨,3),I('d¨,1)|
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
21
53. Fie programul PROLOG
domains
lsymbol÷symbol*
llsymbol÷lsymbol*
predicates
llm (llsymbol,llsymbol)
lm(llsymbol,integer)
al(integer,llsymbol,llsymbol)
l (lsymbol,integer)
m (integer,integer,integer)
clauses
llm (R,S):-
lm (R,N),
al (N,R,S).
lm (||,0):-!.
lm (|H'T|,N):- l (H,M),
lm (T,P),
m (M,P,N).
al (,||,||):-!.
al (N,|H'T|,|H'S|):-
l (H,N),!,
al (N,T,S).
al (N,|'T|,S):- al (N,T,S).
l (||,0):-!.
l (|'T|,N):- l (T,M),N÷M¹1.
m (A,B,A):-A~÷B,!.
m (,B,B).
Rezultatul apelului llm(||a,b,a,c|,|a,b|,||,|c,c,d,a|,|a,b,c||,X) este
a. X÷||'a¨,¨b¨,¨a¨,¨c¨|,|'c¨,¨c¨,¨d¨,¨a¨
||
c. X÷||||
b. X÷||a,b,a,c|,|c,c,d,a|| d. X÷|I('a¨,4),I('b¨,2),I('c¨,3),I('d¨,1)|
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
22
54. Fie programul PROLOG
domains
lv÷symbol*
mch÷m(symbol,symbol)
lm÷mch*
graI÷g(lv,lm)
predicates
p (symbol,symbol,graI, lv)
p1(symbol, lv,graI,lv)
ad (symbol,symbol,graI)
apv(symbol, lv)
apm(mch,lm)
v (symbol,graI)
arc(symbol,symbol,graI)
clauses
p (A,Z,G,P):- p1 (A,|Z|,G,P).
p1 (A,|A'P|,,|A'P|).
path1(A,|Y'P1|,G,P):-ad (X,Y,G),
not (apv(X,P1)),
p1 (A,|X,Y'P1|,G,P).

ad (X,Y,G):- v (X,G), v (Y,G),
arc (X,Y,G).
v (X,g(L,)):-apv(X,L).
arc (X,Y,g(,L)):-apm(m(X,Y),L):apm(m(Y,X),L).
apv(X,|X'|).
apv(X,|'T|):-apv(X,T).
apm(X,|X'|).
apm(X,|'L|):-apm(X,L).
Numarul solutiilor calculate de apelul
p( a,e, g(|a,b,c,d,e,I|,|m(a,b),m(a,c),m(b,c),m(b,d),m(c,I),m(c,d),m(d,e),m(I,e)|,L) pentru
digraIul g(|a,b,c,d,e,I|,|m(a,b),m(a,c),m(b,c),m(b,d),m(c,I),m(c,d),m(d,e),m(I,e)|,L), este
a. L÷5 c. L÷0
b. L~÷7 d. L÷·÷3
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
23
55. Fie programul PROLOG
domains
domains
lv÷symbol*
mch÷m(symbol,symbol)
lm÷mch*
graI÷g(lv,lm)
predicates
p (symbol,symbol,graI, lv)
p1(symbol, lv,graI,lv)
ad (symbol,symbol,graI)
apv(symbol, lv)
apm(mch,lm)
v (symbol,graI)
arc(symbol,symbol,graI)
cc (symbol,graI,listav)
calculeaza(symbol,listav,graI,listav)
clauses
cc(X,g(V,M),L):-apv(X,V),
calculeaza(X,V,g(V,M),L).
calculeaza(X,||,,|X|).
calculeaza(X,|Y'T|,g(V,M),|Y'R| ):-
p (X,Y,g(V,M),),
calculeaza(X,T,g(V,M),R),
not( apv(Y,R)),!.
calculeaza(X,|'T|,g(V,M),R):-
calculeaza(X,T,g(V,M),R).
p (A,Z,G,P):- p1 (A,|Z|,G,P).
p1 (A,|A'P|,,|A'P|).
p1(A,|Y'P1|,G,P):-ad (X,Y,G),
not (apv(X,P1)),
p1 (A,|X,Y'P1|,G,P).

ad (X,Y,G):- v (X,G), v (Y,G),
arc (X,Y,G).
v (X,g(L,)):-apv(X,L).
arc (X,Y,g(,L)):-apm(m(X,Y),L):apm(m(Y,X),L).
apv(X,|X'|).
apv(X,|'T|):-apv(X,T).
apm(X,|X'|).
apm(X,|'L|):-apm(X,L).
Rezultatul apelului cc(a,g(|a,b,c,d,e,I|,|m(a,b),m(a,c), m(d,e),m(I,e)|,L) pentru graIul
g(|a,b,c,d,e,I|,|m(a,b),m(a,c),m(b,c),m(b,d),m(c,I),m(c,d),m(d,e),m(I,e)|,L), este
a. L÷|'a¨| c. L÷||
b. L÷|'a¨,¨b¨,¨c¨,¨d¨,¨e¨,¨I¨| d. L÷|'a¨,¨b¨,¨c¨|
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
24
56. Fie multimea de clauze S÷{ } QgXfX QfX PXY QX PXgXY QfX PXfY ÷ v v ÷ v v ÷ , , unde
PS Q P e , , ( ) ( ) 1 , 2 = = Q r P r , FS g f e , , ( ) ( ) 2 , 1 = = g r f r , Y X, variabile. Notam
·
H universul Herbrand asociat multimii de clauze S si cu N multimea numerelor naturale,
{ } a H =
0
. Se considera L-structura ( ) I N M , = unde pentru orice n.m numere naturale, 1 =
I
a ,
( ) 1 2 + = n n f
I
, ( )
2 2
, m n m n g
I
+ = . Notam ( )
* *
, I H M
·
= H-interpretarea asociata L-structurii M.
Fie valuatia
·
÷ H J s : astIel incat ( ) gafa X s = , ( ) fgaa Y s = .
Pentru gf Xf gXY t = ,
a. ( ) ( ) s t
I
*
m ÷12345 c. ( ) ( ) s t
I
*
m ÷63442
b. ( ) ( ) s t
I
*
m ÷33441 d. toate aIirmatiile precedente sunt Ialse.
57. Fie multimea de clauze S÷{ } QgXfX QfX PXY QX PXgXY QfX PXfY ÷ v v ÷ v v ÷ , , unde
PS Q P e , , ( ) ( ) 1 , 2 = = Q r P r , FS g f e , , ( ) ( ) 2 , 1 = = g r f r , Y X, variabile. Notam
·
H universul Herbrand asociat multimii de clauze S si cu N multimea numerelor naturale,
{ } a H =
0
. Se considera L-structura ( ) I N M , = unde pentru orice n.m numere naturale, 1 =
I
a ,
( ) 1 2 + = n n f
I
, ( )
2 2
, m n m n g
I
+ = . Notam ( )
* *
, I H M
·
= H-interpretarea asociata L-structurii M.
Fie valuatia
·
÷ H J s : astIel incat ( ) gaa X s = , ( ) fa Y s = .
Pentru gf Xf gXY t = ,
a. ( ) ( ) s t
I
*
m ÷754 c. ( ) ( ) s t
I
*
m ÷889
b. ( ) ( ) s t
I
*
m ÷342 d. toate aIirmatiile precedente sunt Ialse.
58. Fie multimea de clauze S÷{ } QgXfX QfX PXY QX PXgXY QfX PXfY ÷ v v ÷ v v ÷ , , unde
PS Q P e , , ( ) ( ) 1 , 2 = = Q r P r , FS g f e , , ( ) ( ) 2 , 1 = = g r f r , Y X, variabile. Notam
·
H universul Herbrand asociat multimii de clauze S si cu N multimea numerelor naturale,
{ } a H =
0
. Se considera L-structura ( ) I N M , = unde pentru orice n.m numere naturale, 0 =
I
a ,
( ) 1 2 + = n n f
I
, ( )
2 2
, m n m n g
I
+ = .
Notam ( )
* *
, I H M
·
= H-interpretarea asociata L-structurii M. Fie valuatia
·
÷ H J s : astIel
incat ( ) gfafa X s = , ( ) ffgaa Y s = .
Pentru gf Xf gXY t = ,
a. ( ) ( ) s t
I
*
m ÷2344 c. ( ) ( ) s t
I
*
m ÷4442
b. ( ) ( ) s t
I
*
m ÷1354 d. toate aIirmatiile precedente sunt Ialse.
59. Fie multimea de clauze S÷{ } QgXfX QfX PXY QX PXgXY QfX PXfY ÷ v v ÷ v v ÷ , , unde
PS Q P e , , ( ) ( ) 1 , 2 = = Q r P r , FS g f e , , ( ) ( ) 2 , 1 = = g r f r , Y X, variabile. Notam
·
H universul Herbrand asociat multimii de clauze S si cu N multimea numerelor naturale,
{ } a H =
0
. Se considera L-structura ( ) I N M , = unde pentru orice n.m numere naturale, 0 =
I
a ,
( ) 1 2 + = n n f
I
, ( ) m n m n g
I
3 , + = , ( ) F else T then m n if m n P
I
100 , < + = ,
( ) F else T then n if n Q
I
2 = . Notam ( )
* *
, I H M
·
= H-interpretarea asociata L-structurii M. Fie
valuatia
·
÷ H J s : astIel incat ( ) fffa X s = , ( ) fgafa Y s = .
Pentru gf Xf gXY t = ,
a. ( ) s t
I
m ÷277 c. ( ) s t
I
m ÷185
b. ( ) s t
I
m ÷186 d. ( ) s t
I
m ÷321
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
25
60. Fie multimea de clauze S÷{ } QgXfX QfX PXY QX PXgXY QfX PXfY ÷ v v ÷ v v ÷ , , unde
PS Q P e , , ( ) ( ) 1 , 2 = = Q r P r , FS g f e , , ( ) ( ) 2 , 1 = = g r f r , Y X, variabile. Notam
·
H universul Herbrand asociat multimii de clauze S si cu N multimea numerelor naturale,
{ } a H =
0
. Se considera L-structura ( ) I N M , = unde pentru orice n.m numere naturale, 0 =
I
a ,
( ) 1 2 + = n n f
I
, ( ) m n m n g
I
3 , + = , ( ) F else T then m n if m n P
I
< = , ,
( ) F else T then n if n Q
I
2 = . Notam ( )
* *
, I H M
·
= H-interpretarea asociata L-structurii M.
a. ( ) ( ) T f f fa Q gf af a ff a P
I I
= v
* *
, c. ( ) ( ) F f f f a Q gfaf a f f a P
I I
= ÷ ÷
* *
,
b. ( ) ( ) T f ff a Q gf af a f f a P
I I
= ÷
* *
, d. ( ) ( ) T f f f a Q gf af a f f a P
I I
= ÷
* *
,
61. Fie multimea de clauze S÷{ } QgXfX QfX PXY QX PXgXY QfX PXfY ÷ v v ÷ v v ÷ , , unde
PS Q P e , , ( ) ( ) 1 , 2 = = Q r P r , FS g f e , , ( ) ( ) 2 , 1 = = g r f r , Y X, variabile. Notam
·
H universul Herbrand asociat multimii de clauze S si cu N multimea numerelor naturale,
{ } a H =
0
. Se considera L-structura ( ) I N M , = unde pentru orice n.m numere naturale, 0 =
I
a ,
( ) 1 2 + = n n f
I
, ( ) m n m n g
I
3 , + = , ( ) F else T then m n if m n P
I
< = , ,
( ) F else T then n if n Q
I
2 = .
Notam ( )
* *
, I H M
·
= H-interpretarea asociata L-structurii M.
a. ( ) ( ) T gf af a Q gf af a f gaf a P
I I
= ÷ ÷ ÷
* *
,
b. ( ) ( ) T gfaf a Q gfaf a f gaf a P
I I
= ÷ ÷ ÷
* *
,
c. ( ) ( ) F gf af a Q gf af a f gafa P
I I
= . ÷
* *
,
d. ( ) ( ) ( ) ( ) T gf af a Q gf af a Q gf af a f gaf a P
I I I
= ÷ ÷ . ÷
* * *
,
62. Fie multimea de clauze S÷{ } QgXfX QfX PXY QX PXgXY QfX PXfY ÷ v v ÷ v v ÷ , ,
unde PS Q P e , , ( ) ( ) 1 , 2 = = Q r P r , FS g f e , , ( ) ( ) 2 , 1 = = g r f r , Y X, variabile. Notam
·
H universul Herbrand asociat multimii de clauze S si cu N multimea numerelor naturale,
{ } a H =
0
. Se considera L-structura ( ) I N M , = unde pentru orice n.m numere naturale, 0 =
I
a ,
( ) n n f
I
2 = , ( ) m n m n g
I
+ = , , ( ) F else T then m n if m n P
I
< = , ,
( ) F else T then n if n Q
I
10 < = . Notam ( )
* *
, I H M
·
= H-interpretarea asociata L-structurii M.
a. ( ) ( ) T gf af a Q gf af a f gaf a P
I I
= ÷ ÷ ÷
* *
,
b. ( ) ( ) T gfaf a Q gfaf a f gaf a P
I I
= ÷ ÷ ÷
* *
,
c. ( ) ( ) F gf af a Q gf af a f gafa P
I I
= . ÷
* *
,
d. ( ) ( ) ( ) ( ) T gf af a Q gf af a Q gf af a f gaf a P
I I I
= ÷ ÷ . ÷
* * *
,
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
26
63. Fie multimea de clauze S÷{ }
3 2 1
, , k k k unde QfX PXfY k v ÷ =
1
, RXY QX PXgXY k v ÷ v =
2
,
PXgXfX QfX k v =
3
, PS R Q P e , , , ( ) ( ) ( ) 2 , 1 , 2 = = = R r Q r P r , FS g f e , ,
( ) ( ) 2 , 1 = = g r f r , Y X, variabile. Se considera L-structura ( ) I N M , = unde N este multimea
numerelor naturale: ( ) n n f
I
2 = , ( ) m n m n g
I
+ = , , ( ) F else T then m n if m n P
I
< = , ,
( ) F else T then n if n Q
I
10 < = , ( ) F else T then m n if m n R
I
= =
2
, pentru orice n.m numere
naturale.
a. S este invalidabila.
b. M este model pentru { }
2 1
, k k dar nu este model pentru S.
c. Multimea de clauze { }
3 1
, k k este invalidabila.
d. Toate aIirmatiile precedente sunt Ialse.
64. Fie multimea de clauze S÷ { }
3 2 1
, , k k k unde QfX PXfY k v ÷ =
1
, RXY QX PXgXY k v ÷ v =
2
,
PXgXfX QfX k v =
3
, PS R Q P e , , , ( ) ( ) ( ) 2 , 1 , 2 = = = R r Q r P r , FS g f e , ,
( ) ( ) 2 , 1 = = g r f r , Y X, variabile. Se considera L-structura ( ) I N M , = unde N este multimea
numerelor naturale: ( ) n n f
I
2 = , ( ) m n m n g
I
+ = , , ( ) F else T then m n if m n P
I
< = , ,
( ) F else T then n if n Q
I
10 < = , ( ) F else T then m n if m n R
I
= =
2
, pentru orice n.m numere
naturale.
a. S este validabila dar nu admite H-modele.
b. M este model pentru S.
c. M este un model Herbrand pentru S.
d. Toate aIirmatiile precedente sunt Ialse.
65. Fie S multime Iinita de clauze.
a. Daca S este validabila atunci pentru orice L-structura ( ) I D M , = exista cel putin
o valuatie | | D J s ÷ e astIel incat ( ) T s k
I
= pentru orice S k e .
b. Daca S este invalidabila atunci pentru orice L-structura ( ) I D M , = exista cel
putin o valuatie | | D J s ÷ e astIel incat ( ) F s k
I
= pentru orice S k e .
c. S este validabila daca exista o L-structura ( ) I D M , = astIel incat exista o valuatie
| | D J s ÷ e , si ( ) T s k
I
= pentru orice S k e .
d. S este validabila daca pentru orice L-structura ( ) I D M , = , pentru Iiecare S k e
exista cel putin o valuatie | | D J s ÷ e astIel incat ( ) T s k
I
= .
66. Fie S multime Iinita de clauze.
a. Daca S este validabila atunci pentru orice L-structura ( ) I D M , = exista cel putin
o valuatie | | D J s ÷ e astIel incat ( ) T s k
I
= pentru cel putin o clauza S k e .
b. Daca S este invalidabila atunci pentru orice L-structura ( ) I D M , = exista cel
putin o valuatie | | D J s ÷ e astIel incat ( ) F s k
I
= pentru orice S k e .
c. S este validabila daca pentru orice L-structura ( ) I D M , = exista o valuatie
| | D J s ÷ e , si ( ) T s k
I
= pentru orice S k e .
d. S este validabila daca exista o L-structura ( ) I D M , = astIel incat exista o valuatie
| | D J s ÷ e , si ( ) T s k
I
= pentru orice S k e .
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
27
67. Fie S multime Iinita de clauze.
a. Daca S este validabila atunci orice H-interpretare este model pentru S.
b. Este posibil ca S sa Iie validabila dar sa nu existe H-interpretare model pentru S.
c. S este validabila numai daca exista H-interpretare model pentru S.
d. S este validabila daca si numai daca Iiecare clauza din S este validabila.
68. Fie multimea de clauze { } QfX PX S , = unde PS Q P e , , ( ) ( ) 1 = = Q r P r , FS f e ,
( ) 1 = f r , X variabila.
a. Universul Herbrand
·
H este o multime Iinita.
b. Multimea atomilor Herbrand este o multime numarabil inIinita.
c. Pentru orice numar natural 1 > n ,
·
eH f X f
ori n
.
...
d. Toate aIirmatiile precedente sunt adevarate.
69. Fie P simbol predicational de aritate 2, X.Y variabile. Notam cu " "÷ relatia de echivalenta
semantica.
a. XPXY Y YPXY X ¬ - ÷ - ¬
b. ( ) ( ) QY PXY Y X QY PXY Y X ÷ - ¬ ÷ ÷ - ¬
c. ( ) ( ) QY PXY Y X QY PXY Y X v ÷ - ¬ ÷ ÷ - ¬
d. Toate aIirmatiile precedente sunt Ialse.
70. Fie P simbol predicational de aritate 2, X.Y variabile. Notam cu " "÷ relatia de echivalenta
semantica.
a. ( ) ( ) QY PXY X Y QY PXY X Y ÷ v ÷ ¬ - ÷ ÷ ÷ ¬ -
b. ( ) ( ) QY PXY X Y QY PXY X Y ÷ ¬ - ÷ ÷ ¬ -
c. ( ) ( ) QY PXY X Y QY PXY X Y v ÷ ¬ - ÷ ÷ ¬ -
d. Toate aIirmatiile precedente sunt Ialse.
71. Fie P simbol predicational de aritate 2, X.Y variabile. Notam cu " "÷ relatia de echivalenta
semantica.
a. ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) QY PXY QY PXY X Y QY PXY QY PXY X Y ÷ ÷ ÷ ¬ - ÷ ÷ ÷ ÷ ¬ -
b. ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) QY PXY QY PXY X Y QY PXY QY PXY X Y ÷ ÷ ÷ ¬ ¬ ÷ ÷ ÷ ÷ ¬ ¬
c. ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) QY PXY QY PXY X Y QY PXY QY PXY X Y ÷ ÷ ÷ - - ÷ ÷ ÷ ÷ - -
d. Toate aIirmatiile precedente sunt Ialse.
72. Se considera multimea de expresii { } , E PfXYghXZ PZgXY = unde ( ) , 2 P PS r P e = ,
( ) ( ) ( ) , , , 2, 1 f g h FS r f r g r h e = = = .
a. E este uniIicabila
b. Exista cel putin doua substitutii mgu pentru E.
c. E admite o singura substitutie mgu.
d. Toate aIirmatiile precedente sunt Ialse.
73. Fie , , ì u u substitutii arbitrare.
a. Exista t substitutie astIel incat ì t u u =
b. ( ) ( ) ì u u ì u u =
c. ì u u ì =
d. Toate aIirmatiile precedente sunt Ialse.
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
28
74. Se considera multimea de expresii { } , , E PfXhYa PfXZa PfXhYb = unde ( ) , 3 P PS r P e = ,
( ) ( ) , , 1 f h FS r f r h e = = , , a b CS e , X.Y.Z variabile
a. Dezacordul multimii E este
{ } , D hY Z =
c. Dezacordul multimii E este
{ } , D Y Z =
b. Dezacordul multimii E este
{ } , D h Z =
d. Dezacordul multimii E este deIinit.
75. Fie substitutiile { } { } ' , ' , ' , ' fY X Z Y a X b Z u o = = si E PXYgZ = unde ( ) , 3 P PS r P e = ,
( ) ( ) , , 1 f g FS r f r g e = = , X.Y.Z variabile, , a b CS e .
a. E PffYZgZ u = c. ( ) E PfgYbgfb u o =
b. ( ) E PfYbgb u o = d. ( ) ( ) E E u o u o =
76. Fie expresiile , E PfXYgZa F PfYXgUa = = unde ( ) , 3 P PS r P e = ,
( ) ( ) , , 2, 1 f g FS r f r g e = = , X.Y.Z ,U variabile, a CS e .
a. Pentru orice ì substitutie daca E F ì = atunci exista u substitutie astIel incat
E Fu =
b. Pentru orice ì substitutie exista u substitutie astIel incat ì u c = , unde c este
substitutia vida.
c. Exista , ì u substitutii astIel incat E F ì = si E Fu =
d. Daca exista ì substitutie astIel incat E F ì = atunci exista u substitutie astIel
incat ( ) E F ì u u =
77. Fie expresiile , E PXX F PXY = = unde ( ) , 2 P PS r P e = , X.Y variabile.
a. Exista , ì u substitutii astIel incat E F ì = si E Fu =
b. Daca exista ì substitutie astIel incat E F ì = atunci exista u substitutie astIel
incat ( ) E F ì u u =
c. Daca ì este o substitutie astIel incat E F ì = atunci ( ) E F ì ì ì =
d. Toate aIirmatiile precedente sunt Ialse.
78. Fie { } , E PfagX PYY = , { } , F PXX PYfY = unde ( ) , 2 P PS r P e = ,
( ) ( ) , , 1 f g FS r f r g e = = , X.Y variabile, a CS e .
a. E este uniIicabila
b. Daca E este uniIicabila atunci F este uniIicabila.
c. E F · este uniIicabila
d. Cel putin una dintre multimile E,F este uniIicabila.
79. Fie { } , E RaXhgZ RZhYhY = , { } , F PXX PYfY = unde ( ) ( ) , , 2, 3 P R PS r P r R e = = ,
( ) ( ) ( ) , , , 1 f g h FS r f r g r h e = = = , X.Y.Z variabile, a CS e .
a. Ambele multimi, E.F sunt uniIicabile.
b. Multimea E F · este uniIicabila
c. Daca F este uniIicabila atunci E este uniIicabila.
d. Daca E este uniIicabila atunci F este uniIicabila.
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
29
80. Fie { } , E RaXhgZ RZhYhY = ( ) , 3 R PS r R e = , ( ) ( ) , , 1 h g FS r g r h e = = , X.Y.Z variabile,
a CS e .
a. { } ' , ' , ' a z hga X ga Y o = este unica substitutie uniIicator pentru E.
b. { } ' , ' , ' a z hga X ga Y o = este substitutie uniIicator pentru E dar nu este mgu
pentru E.
c. { } ' , ' , ' a z hga X ga Y o = este mgu pentru E.
d. Toate aIirmatiile precedente sunt Ialse.
81. Fie limbaiul de primul ordin { } { } { } , , , , , CS a b FS S PS P Q R = = = ,
( ) ( ) ( ) 2, 1 r P r R r Q = = = . Fie Iormula X YPXY o = ¬ - .
Se considera L-structura ( ) , M N I = unde N este multimea numerelor naturale si I astIel incat
0, 1
I I
a b = = , ( ) 1
I
S n n = + ,
( ) ,
I
P n m if n mthen T else F = >
( ) , '
I
R n m if n mthen T else F =
( ) 0
I
Q n if n then T else F = >
a. Pentru orice valuatie | | s J N e ÷ , ( )
I
s T o =
b. Exista | | s J N e ÷ astIel incat ( )
I
s T o =
c. Pentru orice | | s J N e ÷ , ( )
I
s F o =
d. Exista | |
1 2
, s s J N e ÷ astIel incat ( )
1
I
s T o = si ( )
2
I
s F o = .
82. Fie limbaiul de primul ordin { } { } { } , , , , , CS a b FS S PS P Q R = = = ,
( ) ( ) ( ) 2, 1 r P r R r Q = = = . Fie Iormula X YRXY o = - ¬ .
Se considera L-structura ( ) , M N I = unde N este multimea numerelor naturale si I astIel incat
0, 1
I I
a b = = , ( ) 1
I
S n n = + ,
( ) ,
I
P n m if n mthen T else F = >
( ) , '
I
R n m if n mthen T else F =
( ) 0
I
Q n if n then T else F = >
a. Pentru orice valuatie | | s J N e ÷ , ( )
I
s F o =
b. Exista | | s J N e ÷ astIel incat ( )
I
s T o =
c. Pentru orice | | s J N e ÷ , ( )
I
s T o =
d. Exista | |
1 2
, s s J N e ÷ astIel incat ( )
1
I
s T o = si ( )
2
I
s F o =
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
30
83. Fie limbaiul de primul ordin { } { } { } , , , , , CS a b FS S PS P Q R = = = ,
( ) ( ) ( ) 2, 1 r P r R r Q = = = . Fie Iormula X YRXY o = - ¬ , X YPXY þ = ¬ - , PSab ¸ = ÷
Se considera L-structura ( ) , M N I = unde N este multimea numerelor naturale si I astIel incat
0, 1
I I
a b = = , ( ) 1
I
S n n = + ,
( ) ,
I
P n m if n mthen T else F = >
( ) , '
I
R n m if n mthen T else F =
( ) 0
I
Q n if n then T else F = >
a. Pentru orice valuatie | | s J N e ÷ , ( ) ( ) ( )
I
s F o þ ¸ v ÷ =
b. Pentru orice valuatie | | s J N e ÷ , ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
I
s F o ¸ þ ¸ v ÷ v =
c. Pentru orice valuatie | | s J N e ÷ , ( ) ( ) ( )
I
s T o ¸ þ . ÷ =
d. Pentru orice valuatie | | s J N e ÷ , ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
I
s F o ¸ þ ¸ v . v =
84. Fie limbaiul de primul ordin { } { } { } , , , , , CS a b FS S PS P Q R = = = ,
( ) ( ) ( ) 2, 1 r P r R r Q = = = . Fie Iormula ( ) X QX PXa o = ¬ ÷ , XPSXX þ = ¬ , PSab ¸ = ÷
Se considera L-structura ( ) , M N I = unde N este multimea numerelor naturale si I astIel incat
0, 1
I I
a b = = , ( ) 1
I
S n n = + ,
( ) ,
I
P n m if n mthen T else F = >
( ) , '
I
R n m if n mthen T else F =
( ) 0
I
Q n if n then T else F = >
a. M este model pentru ( ) o þ .
b. M este model pentru ( ) ( ) o þ ¸ . ÷÷
c. M este model pentru cel mult doua dintre Iormulele , , o þ ¸
d. Multimea { } , , o þ ¸ este invalidabila.
85. Fie limbaiul de primul ordin { } { } { } , , , , , CS a b FS S PS P Q R = = = ,
( ) ( ) ( ) 2, 1 r P r R r Q = = = . Fie Iormula ( ) X Y RXY PXY o = ¬ ¬ ÷÷ ,
( ) ( ) X YPXY RSbSX QX þ = ¬ - v ÷
Se considera L-structura ( ) , M N I = unde N este multimea numerelor naturale si I astIel incat
0, 1
I I
a b = = , ( ) 1
I
S n n = + ,
( ) ,
I
P n m if n mthen T else F = >
( ) , '
I
R n m if n mthen T else F =
( ) 0
I
Q n if n then T else F = >
a. M este model pentru ( ) o þ . c. M este model pentru ( ) þ o ÷
b. M este model pentru ( ) o þ ÷ d. Toate aIirmatiile precedente sunt
Ialse.
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
31
86. Fie Iormula ( ) X YPXY Y XPXY o = ¬ - ÷- ¬
a. o este Iormula valida c. o este validabila dar nu este valida
b. o este invalidabila d. o este tautologie
87. Fie Iormula ( ) Y XPXY X YPXY o = - ¬ ÷¬ -
a. o este Iormula valida c. o este IalsiIicabila
b. o este invalidabila d. Toate aIirmatiile precedente sunt Ialse
88. Notam cu M
+
pseudoinversa Penrose a matricei M .
a. Egalitatea ( ) ( ) BA AB
+ +
= este adevarata pentru orice , A B matrice patratice.
b. Egalitatea ( ) ( ) BA AB
+ +
= este adevarata pentru orice matrice A daca
T
B A = ,
unde
T
A este transpusa matricei A
c. Pentru orice matrice B , B B
+
=
d. Egalitatea ( ) ( ) BA AB
+ +
= este adevarata numai daca cel putin una din matricele
, A B este inversabila.
89. Se considera secventa de instruire
4
1 1 1 1
,1 , , 1 , ,1 , , 1
1 1 1 1
S
¦ ¹ | | | ÷ | | ÷ | | | | | | | | | | | ¦ ¦
= ÷ ÷ ´ ` | | | | | | | |
÷ ÷
\ . \ . \ . \ . ¦ ¦ \ . \ . \ . \ . ¹ )
a. Secventa nu este linear separabila
b. Pentru orice vector al ponderilor sinaptice initial, procedura PERCEPTRON
determina o evolutie ciclica.
c. Exista vectori ai ponderilor sinaptice initiale astIel incat o memorie sinaptica
pentru separarea corecta a secventei
4
S este calculabila pe baza procedurii
PERCEPTRON.
d. Procedura ADALINE permite calculul unei memorii sinaptice pentru separarea
corecta a secventei
4
S
90. Notam cu M
+
pseudoinversa Penrose a matricei M .
a. Exista matrice inversabile A astIel incat m n =
1
A A
÷
=
b. Pentru orice matrice
nxm
A M e , ( ) ( )
T
T
A A
+
+
= numai daca m n = .
c. Nu exista
nxm
A M e astIel incat A A
+
=
d. Daca m n = si
3
A A = atunci A A
+
=
91. Fie t o t-norma inIerior semicontinua: si | | | | | | : 0,1 0,1 0,1 m × ÷ astIel incat pentru orice
| | , 0,1 a be , ( ) ( ) { } , sup , a b c t a c b m = s
a. ( ) ( ) , , t a a b b m >
b. ( ) ( ) , , a t a b b o <
c. a b s daca si numai daca ( ) , 1 a b m =
d. exista | | 0,1 be astIel incat ( ) 1, b b m =
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
32
92. Se considera relatia Iuzzy deIinita de matricea de apartenenta
0.7 0.5 0 0
0 0 0 1
0 0.4 0 0
0 0 0.8 0
R
M
| |
|
|
=
|
|
\ .
a. Relatia are cel putin doua inchideri tranzitive max-min
b. a. Inchiderea tranzitiva max-min este unica si corespunde matricei de
apartenenta
0.7 0.5 0.5 0.5
0 0.4 0.8 1
0 0.4 0.4 0.4
0 0.4 0.8 0.4
R
M
| |
|
|
=
|
|
\ .
¯
c. Relatia nu admite inchidere tranzitiva.
d. a. Una din inchiderile tranzitive ale relatiei este data de matricea de
apartenenta
0.7 0.5 0.5 0.5
0 0.4 0.8 0.4
0 0.4 0.4 0.4
0 0.4 0.4 0.4
M
| |
|
|
=
|
|
\ .
93. Se considera relatiile Iuzzy binare deIinite prin matricele
0.7 0.4 0
0.9 1 0.4
0 0.7 1
0.7 0.9 0
R
M
| |
|
|
=
|
|
\ .
,
0.9 0.5 0.7 0.7
0.3 0.2 0 0.9
1 0 0.5 0.5
Q
M
| |
|
=
|
|
\ .
a. Compunerea max-min P Q nu este deIinita
b. Compunerea max-min P Q este deIinita si
0.8 0.15 0.4 0.45
1 0.14 0.5 0.63
0.5 0.2 0.28 0.54
P Q
M
| |
|
=
|
|
\ .

c. Compunerea max-min P Q este deIinita si
0.8 0.3 0.5 0.5
1 0.2 0.5 0.7
0.5 0.4 0.5 0.6
P Q
M
| |
|
=
|
|
\ .

d. Compunerile max-min P Q , Q P sunt deIinite si
P Q Q P
M M =

Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
33
94. Se considera relatiile Iuzzy binare deIinite prin matricele
0.3 0.5 0.8
0 0.7 1
0.4 0.6 0.5
R
M
| |
|
=
|
|
\ .
,
0.9 0.5 0.7 0.7
0.3 0.2 0 0.9
1 0 0.5 0.5
Q
M
| |
|
=
|
|
\ .
a. Compunerea max-produs P Q ¨ nu este deIinita
b. Compunerea max-produs Q P ¨ este deIinita
c. Compunerea max-produs P Q ¨ este deIinita si
0.8 0.3 0.5 0.5
1 0.2 0.5 0.7
0.5 0.4 0.5 0.6
P Q
M
| |
|
=
|
|
\ .
¨
d. Compunerea max-produs P Q ¨ este deIinita si
0.8 0.15 0.4 0.45
1 0.14 0.5 0.63
0.5 0.2 0.28 0.54
P Q
M
| |
|
=
|
|
\ .
¨
95. Se considera relatia Iyzzy binara RdeIinita de matricea
0.3 0.2
0 1
0.6 0.4
R
M
| |
|
=
|
|
\ .
a. Inversa relatiei R nu este deIinita
b. Inversa relatiei R este data de matricea 1
0.3 0 0.6
0.2 1 0.4
R
M ÷
| |
=
|
\ .
c. Inversa relatiei R este deIinita si este o relatie crisp
d. Exista relatii Iuzzy Q astIel incat ( )
1
1
Q Q
÷
÷
=
96. Se considera relatia Iuzzy binara R deIinita de matricea
0.7 0.4 0
0.9 1 0.4
0 0.7 1
0.7 0.9 0
R
M
| |
|
|
=
|
|
\ .
: notam cu
R
A
multimea nivelelor relatiei.
a. Multimea nivelelor relatiei R este { } 0, 0.4, 0.7, 0.9,1
R
A =
b. Multimea nivelelor relatiei R este { } 0.4, 0.7, 0.9
R
A =
c. Multimea nivelelor relatiei R este | | 0,1
R
A =
d. Multimea nivelelor relatiei R este ( ) 0,1
R
A =
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
34
97. Se considera relatia Iuzzy ternara ( )
1 2 3
, , R X X X , deIinita pe
1 2 3
X X X × × , unde
{ } { } { }
1 2 3
, , , , *, $ X x v X a b X = = = ,
( )
1 2 3
, , R X X X ÷0.9 , ,* 0.4 , ,* 1 , ,* 0.7 , , $ 0.8 , , $ x a x b v a v a v b + + + + . Se noteaza prin
{ } ,
ii i i
R R X X = |

proiectia relatiei R pe
i i
X X × .
a.
1
0.9 1 R x v = +
b.
12
0.5 , 0.4 , 1 , 0.8 , R x a x b v a v b = + + +
c.
12
0.5 , 0.4 , R x a x b = +
d.
1
0.8 0.5 R x v = +
98. Se considera relatia Iuzzy ternara ( )
1 2 3
, , R X X X , deIinita pe
1 2 3
X X X × × , unde
{ } { } { }
1 2 3
, , , , *, $ X x v X a b X = = = ,
( )
1 2 3
, , R X X X ÷0.9 , ,* 0.4 , ,* 1 , ,* 0.7 , , $ 0.8 , , $ x a x b v a v a v b + + + + . Se noteaza prin
{ } ,
ii i i
R R X X = |

proiectia relatiei R pe
i i
X X × .
a.
13
0.5 ,* 0.4 , $ R x v = +
b.
13
0.9 ,* 0.4 ,* 0.8 , $ R x v v = + +
c.
3
1 * 0.8 $ R = +
d.
3
0.5 * 0.8 $ R = +
99. Se considera relatia Iuzzy ternara ( )
1 2 3
, , R X X X , deIinita pe
1 2 3
X X X × × , unde
{ } { } { }
1 2 3
, , , , *, $ X x v X a b X = = = ,
( )
1 2 3
, , R X X X ÷0.9 , ,* 0.4 , ,* 1 , ,* 0.7 , , $ 0.8 , , $ x a x b v a v a v b + + + + . Se noteaza prin
{ } ,
ii i i
R R X X = |

proiectia relatiei R pe
i i
X X × .
a.
12
0.7 , 0.5 , 1 , 0.8 , R x a x b v a v b = + + +
b.
12
0.9 , 0.4 , 1 , 0.8 , R x a x b v a x b = + + +
c.
12
0.9 , 0.4 , 1 , 0.8 , R x b x b v a x a = + + +
d.
12
0.9 , 0.4 , 1 , 0.8 , R x a x b v a v b = + + +
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
35
100. Se considera relatia Iuzzy ternara ( )
1 2 3
, , R X X X , deIinita pe
1 2 3
X X X × × , unde
{ } { } { }
1 2 3
, , , , *, $ X x v X a b X = = = ,
( )
1 2 3
, , R X X X ÷0.9 , ,* 0.4 , ,* 1 , ,* 0.7 , , $ 0.8 , , $ x a x b v a v a v b + + + +
Se noteaza prin
ii
R Y |

extensia cilindrica a relatiei
ii
R la domeniul
i i
X X Y × ×
a. ( ) ( ) ( )
12 12 3 12 3
, ,* , , $ , 0.9
R R X R X
x a x a x a u u u
| |

= = =
b. ( )
12
, 0.9
R
x a u = si ( ) ( )
12 3 12 3
, ,* , , $
R X R X
x a x a u u
| |

=
c. ( ) ( )
12 3 12 3
, ,* , , $ 0.5
R X R X
x a x a u u
| |

= =
d. ( ) ( )
12 12 3
, ,* ,
R R X
x a x a u u
|

<
101. Se considera relatia Iuzzy ternara ( )
1 2 3
, , R X X X , deIinita pe
1 2 3
X X X × × , unde
{ } { } { }
1 2 3
, , , , *, $ X x v X a b X = = = ,
( )
1 2 3
, , R X X X ÷0.9 , ,* 0.4 , ,* 1 , ,* 0.7 , , $ 0.8 , , $ x a x b v a v a v b + + + +
Se noteaza prin
ii
R Y |

extensia cilindrica a relatiei
ii
R la domeniul
i i
X X Y × ×
a. ( )
1 2 3
, , $ 0.5
R X X
v a u
| ×

=
b. ( ) ( )
1 2 3 12 3
, , $ , , $
R X R X X
v a v a u u
|
| ×

=
c. ( ) ( )
1 2 3 12 3
, , $ , , $
R X R X X
v a v a u u
|
| ×

<
d. ( )
1 2 3
, ,* 1
R X X
v a u
| ×

=
102. Se considera relatia Iuzzy ternara ( )
1 2 3
, , R X X X , deIinita pe
1 2 3
X X X × × , unde
{ } { } { }
1 2 3
, , , , *, $ X x v X a b X = = = ,
( )
1 2 3
, , R X X X ÷0.9 , ,* 0.4 , ,* 1 , ,* 0.7 , , $ 0.8 , , $ x a x b v a v a v b + + + +
Notam ( )
12 13 23
, , cil R R R relatia inchidere cilindrica a relatiilor
12 13 23
, , R R R .
a. ( )
12 13 23
, , 0.5 , , * 0.5 , ,* 0.7 , ,* cil R R R x a x b v a = + +
b. ( )
12 13 23
, , 0.7 , ,* 0.7 , , $ 0.4 , ,* 0.8 , , $ cil R R R v a v a v b v b = + + +
c. ( )
12 13 23
, , 0.9 , ,* 0.4 , ,* 1 , ,* 0.7 , , $ 0.4 , ,* 0.8 , , $ cil R R R x a x b v a v a v b v b = + + + + +
d. niciuna dintre aIirmatiile (a),(b),(c) nu este adevarata
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
36
103. Se considera ecuatia Iuzzy
( )
0.1 0.7
0.2 0.8 0.6 0.3
0.9 1
p
| |
|
=
|
|
\ .

a. Ecuatia are o singura solutie
b. Ecuatia are o inIinitate de solutii
c. Ecuatia nu are solutii.
d. Ecuatia are cel putin trei solutii.
104. Se considera ecuatia Iuzzy
( )
0.9 0.5
0.3 0.8 0.6 0.3
1 0.1
p
| |
|
=
|
|
\ .

a. ( ) 0.3 0.3 0.6 p = este solutie
b. Ecuatia are cel mult trei solutii
c. Ecuatia are cel putin doua solutii si cel mult sapte solutii
d. Toate aIirmatiile (a),(b),(c) sunt Ialse.
105. Se considera ecuatia Iuzzy
( )
0.1 0.4 0.5 0.1
0.9 0.7 0.2 0
0.8 0.7 0.5 0
0.8 1 0.5 0
0.1 0.3 0.6 0
p
| |
|
|
=
|
|
\ .

a. Ecuatia are cel putin doua solutii maximale
b. Ecuatia are un numar Iinit de solutii
c. Ecuatia nu are solutii minimale
d. ( ) 0 0.8 0.7 0.5 p = este solutia maximala a ecuatiei
106. Se considera ecuatia Iuzzy
( )
0.1 0.4 0.5 0.1
0.9 0.7 0.2 0
0.8 0.7 0.5 0
0.8 1 0.5 0
0.1 0.3 0.6 0
p
| |
|
|
=
|
|
\ .

a. Ecuatia are a singura solutie maximala si o singura solutie minimala
b. Multimea solutiilor minimale este
| | | | | |
( ) { } | | | | ( )
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
1
1
: 0,1 0,1 0,1
, max 0, 1 : 0,1 0,1 1
, max 0,1 0,
, 1 min 1, 1 1
p p p
p p
p
s
t a b a b n n a a
s a b a b p
t a b a b
× ÷
= + ÷ ÷ = ÷
¦ ¹
= ÷ + e · ´ `
¹ )
¦ ¹
¦ ¦

= ÷ ÷ + ÷ ´ `

¦ ¦ ¹ )
c. Multimea solutiilor ecuatiei este ( ) ( ) { } 0 0.8 0.5 0 , 0 0.8 0 0.5
d. Niciuna din aIirmatiile (a).(b),(c) nu este adevarata
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
37
107. Fie | | | | | | : 0,1 0,1 0,1 t × ÷ , ( ) { } , max 0, 1 t a b a b = + ÷ , | | | | : 0,1 0,1 n ÷ , ( ) 1 n a a = ÷
a. Functia t este o t-conorma
b. Functia t este o t-norma si | | | | | | : 0,1 0,1 0,1 s × ÷ , ( ) { } , min 1, s a b a b = + este
t-conorma duala in raport cu Iunctia de negatie n
c. Functia n nu este o Iunctie de negatie
d. Functia t este o t-conorma si | | | | | | : 0,1 0,1 0,1 s × ÷ , ( ) { } , min 1, s a b a b = + este
t-norma duala in raport cu Iunctia de negatie n
108. Fie | | | | | | : 0,1 0,1 0,1
p
t × ÷ , ( ) ( ) ( )
1
, 1 min 1, 1 1
p p
p
p
t a b a b
¦ ¹
¦ ¦

= ÷ ÷ + ÷ ´ `

¦ ¦ ¹ )
, | | | | : 0,1 0,1 n ÷ ,
( ) 1 n a a = ÷ , ( ) 0, pe ·
a. Functia
p
t este o t-norma si | | | | | | : 0,1 0,1 0,1 s × ÷ ,
( ) ( )
1
, max 0,1
p p
p
s a b a b
¦ ¹
= ÷ +
´ `
¹ )
este t-conorma duala in raport cu Iunctia de
negatie n
b. Functia
p
t este o t-conorma si | | | | | | : 0,1 0,1 0,1 s × ÷ ,
( ) ( )
1
, min 1,
p p
p
s a b a b
¦ ¹
= +
´ `
¹ )
este
t-norma duala in raport cu Iunctia de negatie n
c. Functia
p
t este o t-conorma si | | | | | | : 0,1 0,1 0,1 s × ÷ ,
( ) ( )
1
, max 0,1
p p
p
s a b a b
¦ ¹
= ÷ +
´ `
¹ )
este t-norma duala in raport cu Iunctia de negatie
n
d. Functia
p
t este o t-norma si | | | | | | : 0,1 0,1 0,1 s × ÷ ,
( ) ( )
1
, min 1,
p p
p
s a b a b
¦ ¹
= +
´ `
¹ )
este t-conorma duala in raport cu Iunctia de negatie
n
109. Fie | | | | | | : 0,1 0,1 0,1 t
ì
× ÷ , ( )
1
, max 0,
1
a b ab
t a b
ì
ì
ì
+ ÷ + ¦ ¹
= ´ `
+ ¹ )
, ( ) 1, ì e ÷ ·
a. Functia t
ì
este o t-conorma
b. Functia t
ì
este si t-norma si t-conorma
c. a. Duala Iunctiei t
ì
in raport cu Iunctia de negatie n este
| | | | | | : 0,1 0,1 0,1 s × ÷ ,
( ) { } , max 0, s a b a b ab ì = + ÷
d. a. Duala Iunctiei t
ì
in raport cu Iunctia de negatie n este
| | | | | | : 0,1 0,1 0,1 s × ÷ ,
( ) { } , max 0, s a b a b ab ì = + ÷
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
38
110. Fie | | | | | | : 0,1 0,1 0,1
p
t × ÷ , ( ) ( ) ( )
1
, 1 min 1, 1 1
p p
p
p
t a b a b
¦ ¹
¦ ¦

= ÷ ÷ + ÷ ´ `

¦ ¦ ¹ )
, ( ) 0, pe · si
| | | | | | : 0,1 0,1 0,1 m × ÷ , ( ) ( ) { }
, sup ,
p
a b c t a c b m = s
a. ( )
1,
,
,
a b
a b
b a b
m
s ¦
= ´
>
¹
b. ( )
min 1, , 0
,
1, 0
b
a
a b a
a
m
¦ ¦ ¹
= ¦ ´ `
= ¹ ) ´
¦
=
¹
c. ( ) { } , min 1,1 a b a b m = ÷ +
d. Niciuna dintre aIirmatiile (a),(b),(c) nu este adevarata
111. Fie | | | | | | : 0,1 0,1 0,1 t
ì
× ÷ , ( )
1
, max 0,
1
a b ab
t a b
ì
ì
ì
+ ÷ + ¦ ¹
= ´ `
+ ¹ )
, ( ) 1, ì e ÷ · si
| | | | | | : 0,1 0,1 0,1 m × ÷ , ( ) ( ) { } , sup , a b c t a c b
ì
m = s
a. ( )
min 1, , 0
,
1, 0
b
a
a b a
a
m
¦ ¦ ¹
= ¦ ´ `
= ¹ ) ´
¦
=
¹
b. ( ) ( ) ( ) { }
, max 0,1 1 1 a b b a
ì ì
m = ÷ ÷ ÷ ÷
c. Daca a b > atunci ( )
1
,
1
a b b
a b
a
ì
m
ì
÷ + +
=
+
d. Pentru orice | | , 0,1 a be , ( )
1
,
1
a b b
a b
a
ì
m
ì
÷ + +
=
+
112. Fie | | | | | | : 0,1 0,1 0,1 t
ì
× ÷ , ( )
1
1
1 , 0, 0
1 1
, 1
1, 0 0
a b
a b
t a b
a b
a sau b
ì ì
ì
ì
¦
÷ = =
¦
¦
÷ ÷ | | | |
= + + ´ | |
\ . \ . ¦
¦
= =
¹
, unde 0 ì > ,
| | | | | | : 0,1 0,1 0,1 m × ÷ , ( ) ( ) { } , sup , a b c t a c b
ì
m = s
a. Functia t
ì
este o t-conorma
b. Daca a~b~0 atunci ( )
1
1
,
1 1
1
a b
b a
b a
ì ì
ì
m =

÷ ÷ | | | |
+ ÷ | |
\ . \ .
c. Daca a~b atunci ( )
( )( )
( ) ( )
1 1
,
1 1
b a b
a b
a a b
ì
m
ì
+ ÷ ÷
=
+ ÷ ÷
d. Daca a~b atunci ( )
1
,
1
a b b
a b
a
ì
m
ì
÷ + +
=
+
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ Class: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ Date: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
1
Subiecte tehnici avansate de programare licenta informatica 3 ani
Multiple Choice
,GHQWLI\WKHOHWWHURIWKHFKRLFHWKDWEHVWFRPSOHWHVWKHVWDWHPHQWRUDQVZHUVWKHTXHVWLRQ
1. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin 4 celule, Iiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei
celule din lista. Daca p, q si r sunt adresele a trei celule din lista astIel incat:
p -~ urm ÷÷ q -~ urm -~ urm
si
r-urm ÷÷ q,
atunci ordinea logica a celulelor in lista (celulele Iiind identiIicate prin adrese) este:
a. q, r, p c. r, q, p
b. p, q, r d. p, r, q
2. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin 4 celule, Iiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei
celule din lista. Daca P, Q si R sunt adresele a trei celule din lista astIel incat:
Q ÷÷ P -~ urm -~ urm
si
R -~ urm ÷÷ P -~ urm -~ urm,
atunci ordinea logica a celulelor in lista (celulele Iiind identiIicate prin adrese) este:
a. Q, R, P c. P, R, Q
b. R, Q, P d. P, Q, R
3. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin 4 celule, Iiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei
celule din lista, iar Q este adresa ultimei celule din lista. Atunci P este adresa antepenultimei celule din
lista daca si numai daca este satisIacuta conditia
a. Q -> urm -> urm ÷÷ P
b. P -> urm ÷÷ Q
c. P -> urm -> urm ÷÷ Q
d. Q -> urm ÷÷ P -> urm -> urm
4. Intr-o lista simplu inlantuita cu cel putin 4 celule, Iiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei
celule din lista, iar P este adresa celei de-a treia celule din lista. Atunci Q este adresa primei celule din
lista daca si numai daca este satisIacuta conditia:
a. P -> urm -> urm ÷÷ Q -> urm
b. P -> urm -> urm ÷÷ Q
c. Q -> urm -> urm -> urm ÷÷ P -> urm
d. Q -> urm -> urm ÷÷ P -> urm
5. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin doua celule, Iiecare celula retine in campul URM adresa
urmatoarei celule din lista, iar Q memoreaza adresa penultimei celule din lista. Daca P este adresa unei
celule ce urmeaza a Ii adaugata la sIarsitul listei si P -~ URM are valoarea NULL, stabiliti care dintre
urmatoarele actiuni este o operatie corecta de adaugare.
a. P -> URM ÷ Q
b. Q -> URM ÷ P
c. Q -> URM -> URM ÷ P
d. P -> URM -> URM ÷ Q
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
2
6. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin trei celule, Iiecare celula retine in campul INFO un numar
intreg si in campul URM adresa urmatoarei celule din lista. Daca variabila PRIM memoreaza adresa
primei celule din lista, stabiliti care dintre secventele urmatoare aIiseaza suma tuturor numerelor
memorate in lista, mai putin cele stocate de prima si ultima celula:
a. c.
b. d.
7. Intr-o lista simplu inlantuita alocata dinamic Iiecare element retine in campul nr un numar intreg si in
campul urm adresa urmatorului element din lista. Stiind ca variabila p contine adresa primului element
din lista si variabila t este de acelasi tip cu variabila p, stabiliti care dintre urmatoarele secvente
elibereaza intreaga zona de memorie ocupata de elementele listei.
a. while(p) ¦t ÷ p: p ÷ p-~urm: Iree(p):}
b. while(p) ¦t ÷ p: p ÷ p-~urm: Iree(t):}
c. while(p) ¦t÷p: t÷t-~urm: Iree(t):}
d. Iree(p):
8. Intr-o lista liniara simplu inlantuita, Iiecare element retine in campul urm adresa urmatorului nod din
lista, iar in campul inI un numar intreg. Adresa primului element al listei este retinuta in variabila p. Daca
in lista sunt memorate, in aceasta ordine, numerele: 5, 9, 3, si 6 (6 Iiind ultimul element), in urma
executarii secventei de instructiuni (p indica, initial, nodul cu numarul 5):
¦ q ÷ p -~ urm -~ urm: p-~urm -~ urm ÷ q -~ urm: q-~urm ÷ p -~ urm: p -~ urm ÷ q:}
in lista vor Ii in ordine numerele:
a. 9, 5, 3, 6
b. 5, 9, 6, 3
c. 5, 3, 9, 6
d. 5, 3, 6, 9
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
3
9. O lista liniara simplu inlantuita Iormata dintr-un numar impar de cel putin 5 noduri are adresa primului
nod memorata in variabila prim. In campul urm al Iiecarui nod al listei se memoreaza adresa urmatorului
element din lista. Adresa carui nod va Ii memorata in variabila p, dupa executarea secventei de program:
¦p ÷ prim: q ÷ prim:
while(q-~urm) ¦
q ÷ q -~ urm -~ urm:
p ÷ p -~ urm:
}
}
a. penultimul nod al listei
b. nodul aIlat in miilocul listei
c. ultimul nod al listei
d. nodul al treilea din lista
10. Intr-o lista simplu inlantuita, alocata dinamic, Iiecare element retine in campul next adresa urmatorului
nod din lista, iar in campul inIo un numar intreg. Adresa primului element al listei este memorata in
variabila prim. Se stie ca lista are cel putin 3 noduri. Care dintre urmatoarele secvente de instructiuni
elimina corect penultimul element al listei?
a. ¦
p ÷ prim: do p ÷ p-~next: while(p-~next-~next-~next):
p-~next÷p-~next-~next:
}
b. ¦
p ÷ prim:
while (p-~next-~next-~next) p ÷ p-~next:
p-~next÷p-~next-~next:
}
c. ¦
p ÷ prim:
while (p-~next-~next) p ÷ p-~next:
p-~next÷p-~next-~next:
}
d. prim -~ next ÷ prim-~next -~ next:
11. Intr-o lista liniara, simplu inlantuita, alocata dinamic, Iiecare element retine in campul next adresa
urmatorului nod din lista, iar in campul inIo in numar intreg. Adresa primului element al listei este
memorata in variabila prim. Lista contine cel putin 3 noduri. Care este eIectul executarii urmatoarei
secvente de program
¦
p ÷ prim: q ÷ p-~next -~ next:
while ( q-~ next) ¦p ÷ p-~next: q ÷ q-~ next:}
p -~ next ÷ q:
}
a. Eliminarea nodului din miilocul listei
b. Eliminarea din lista a ultimului nod:
c. Eliminarea din lista a penultimului nod
d. Eliminarea celui de-al doilea nod al listei
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
4
12. Fiecare element al unei liste liniare simplu inlantuite alocata dinamic retine in campul adru adresa
elementului urmator din lista. Daca p retine adresa primului element, iar lista are cel putin doua elemente,
care dintre urmatoarele secvente dee instructiuni sterge al doilea element al listei?
a. q ÷ p-~adru: p-~adru ÷ q -~ adru: Iree(q):
b. p -~ adru ÷ p-~adru -~ adru: Iree (p-~adru):
c. q ÷ p-~ adru: Iree(q): p -~adru ÷ q-~adru:
d. Iree(p-~adru):
13. O lista liniara simplu inlantuita alocata dinamic, in care Iiecare element memoreaza in campul nr un
numar intreg, iar in campul urm adresa elementului urmator din lista, contine exact trei elemente ale caror
adrese sunt memorate in variabilele p, q si r. Stiind ca q -~ nr ÷÷ 3, p -~ nr ÷÷ 5, r -~ nr ÷÷ 8, q -~ urm !÷
NULL, p -~ urm ÷÷ NULL si r -~ urm ÷÷ q, care este ordinea numerelor din lista?
a. 8, 3, 5
b. 5, 8, 3
c. 3, 8, 5
d. 5, 3, 8
14. Intr-o lista circulara simplu inlantuita alocata dinamic cu cel putin un element, Iiecare element retine in
campul nr un numar intreg si in campul urm adresa urmatorului element din lista. Stiind ca variabila p
retine adresa unui element din lista si variabila t este de acelasi tip cu p, stabiliti care dintre urmatoarele
secvente aIiseaza toate valorile memorate in nodurile listei, Iiecare valoare Iiind aIisata exact odata.
a. t ÷ p:
while(t -~ urm !÷ p) ¦
printI('°d ', t -~ nr:
t ÷ t-~urm:}
b. t ÷ p:
do¦
printI('°d ', t -~ nr:}
t ÷ t-~urm:
}while(t !÷ p):
c. t ÷ p:
while(t !÷ p) ¦
printI('°d ', t -~ nr:
t ÷ t-~urm:}
d. t ÷ p-~urm:
do¦
printI('°d ', t -~ nr:}
t ÷ t-~urm:
}while(t !÷ p):
15. Intr-o lista dublu inlantuita care incepe cu elementul memorat la adresa p si contine cel putin 4 elemente,
Iiecare element retine in campul urm adresa elementului urmator, in campul pre adresa elementului
precedent, iar in campul inI o valoare intreaga. Care dintre urmatoarele variante tipareste valoarea celui
de-al treilea element al listei?
a. printI('°d ', p-~urm -~ urm -~ pre -~ inI):
b. printI('°d ', p-~urm -~ urm -~ urm -~ pre -~ inI):
c. printI('°d ', p-~urm -~ urm -~ urm):
d. printI('°d ', p-~urm -~ urm):
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
5
16. Variabila p retine adresa unui element oarecare al unei liste circulare nevide alocata dinamic, in care
Iiecare element memoreaza in campul nr un numar intreg, iar in campul urm adresa elementului urmator.
Care dintre urmatoarele variante tipareste toate elementele listei?
a. q ÷ p: do¦
printI('°d¨, q -~ nr): q ÷ q -~ urm:
} while (q !÷ p):
b. q ÷ p: while (q -~ urm !÷ p)¦
printI('°d¨, q -~ nr): q ÷ q -~ urm:
}
c. q ÷ p: while (q !÷ p)¦
printI('°d¨, q -~ nr): q ÷ q -~ urm:
}
d. q ÷ p-~urm:
while (q !÷ p)¦
printI('°d¨, q -~ nr): q ÷ q -~ urm:
}
17. Se considera o coada in care initial au Iost introduse, in aceasta ordine, elementele 1 si 2. Daca se noteaza
cu AD(x) operatia prin care se adauga inIormatia x in coada, si cu EL() operatia prin care se elimina un
element din coada, care este rezultatul executarii secventei: EL(): Ad(3): EL(): AD(4): AD(5):?
a. 1, 4, 5
b. 5, 4, 2
c. 3, 4, 5
d. 5, 4, 3
18. Se considera o stiva in care initial au Iost introduse, in aceasta ordine, valorile 1 si 2. Daca se noteaza cu
PUSH(x). operatia prin care se insereaza valoarea x in varIul stivei si POP() operatia prin care se extrage
elementul din varIul stivei, care este continutul stivei in urma secventei de operatii: POP(): PUSH(3):
POP(): PUSH(4): PUSH(5):
a. 5
4
3
b. 5
4
1
c. 2
3
5
d. 1
4
5
19. In lista circulara simplu inlantuita ce contine numerele 1, 2, 3, 2, 3 in aceasta ordine, iar p este adresa
nodului ce contine primul numar 2 (Iiecare nod are un camp nr ce contine numarul intreg si un camp urm
care indica adresa elementului urmator din lista). Prin executarea secventei
while (p -~ nr ~ 0) ¦p -~ nr ÷ p -~ nr -1: p ÷ p -~ urm:}
continutul listei, citit de la adresa de plecare va Ii:
a. 0, 1, 0, 2,0
b. 1, 2, 1, 2, 0
c. 0, 1, 1, 2, 0
d. 0, 1, 0, 1, 0
20. Se considera ca variabilele p si q memoreaza adresa primului, respectiv ultimului element al unei liste
liniare nevide dublu inlantuite. Elementele listei retin in campul urm adresa elementului urmator, iar in
campul prec adresa elementului anterior. Stabiliti care este numarul de noduri din lista daca p -~ urm -~
urm si q -~ prec -~ prec indica acelasi nod al listei.
a. 4 c. 3
b. 5 d. 2
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
6
21. Se considera lista circulara simplu inlantuita ce contine celulele cu numerele 1, 2, 3, 4 (in aceasta
ordine). Fiecare element memoreaza in campul nr un numar intreg, iar in campul urm adresa elementului
urmator din lista. Variabila prim indica nodul ce contine numarul 1. Cate treceri sunt necesare pentru ca
toate elementele din lista sa aiunga egale. DeIinim prin trecere prelucrarea data de secventa urmatoare:
p ÷ prim:
do ¦iI(p-~nr ~ prim-~nr) p-~nr ÷ p-~nr -1: p ÷ p -~ urm:}
while (p !÷ prim):
a. 5 c. 3
b. 2 d. 4
22. Intr-o lista circulara simplu inlantuita, p este adresa unui nod din lista si campul next memoreaza pentru
Iiecare nod adresa nodului urmator din lista. Pentru a numara elementele listei vom scrie secventa
(variabila q este de acelasi tip cu variabila p):
a. q ÷ p: k ÷ 1: while(q -~ next !÷ p) ¦k¹¹: q ÷ q -~ next:}
b. q ÷ p: k ÷ 1: do¦ q ÷ q -~ next: k¹¹: } while(q ÷÷p):
c. q ÷ p: k ÷ 1: while(q!÷p) ¦k¹¹: q ÷ q-~next:}
d. k÷0: do¦p÷p-~next: k¹¹:} while (p!÷NULL):
23. Se considera o stiva alocata dinamic care are cel putin 10 elemente. Variabila vI memoreaza adresa de
inceput a stivei si orice element al stivei memoreaza in campul inIo un numar intreg, iar in campul next
adresa nodului urmator. Se considera seceventa de program:
while (vI && vI -~ inIo °2 ÷÷ 0) ¦
aux ÷ vI:
vI ÷ aux-~ next:
Iree (aux):
}
Daca in urma executarii secventei de program, variabila vI are valoarea NULL, atunci:
a. Primul element memorat in stiva este par, celelalte Iiind numere impare.
b. In stiva nu s-a memorat nici un numar impar.
c. Ultimul element memorat in stiva este par, celelalte elemente Iiind numere impare.
d. In stiva nu s-a memorat nici un numar par.
24. Se considera o lista circulara cu 8 elemente numerotate cu 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8. Mai intai se elimina
elementul numerotat cu 3, apoi se elimina Iiecare al treilea element al parcurgeri, numararea
continuandu-se cu succesorul elementului eliminat, pana cand lista va mai contine un singur element.
Care va Ii numarul de ordine al elementului ramas?
a. 2 c. 3
b. 7 d. 4
25. Se considera o lista circulara dublu inlantuita ale carei noduri retin in campul st adresa nodului anterior,
iar in campul dr adresa nodului urmator din lista. Lista are cel putin doua elemente. Stiind ca p retine
adresa unui nod din lista, care este numarul de noduri din lista astIel incat relatia
p-~st-~st ÷÷ p-~dr sa Iie adevarata?
a. 5 c. 2
b. 3 d. 4
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
7
26. Se considera lista dublu inlantuita cu noduri care contin in campul inI (ce retine un n umar natural), in
aceasta ordine, numerele: 3, 4, 5, 6, 7, 8. In campurile st si dr sunt retinute adresa nodului precedent,
respectiv adresa nodului urmator din lista.Variabilele globale p si sI retin adresele primului si respectiv
ultimului element din lista. O variabila ce retine adresa unui element este de tip nod. Care va Ii continutul
listei la o parcurgere de la st la dr dupa apelul Iunctiei sub(), unde, Iunctia sub este:
void sub()¦
nod *man ÷ sI:
while(man-~inI ~ sI -~ inI /2) man ÷ man -~st:
nod *q ÷ man:
man -~ st -~ dr ÷ q -~ dr:
q -~ dr -~ st ÷ man -~ st:
Iree(q):
}
a. 3, 5, 6, 7, 8
b. 4, 5, 6, 7, 8
c. 3, 4, 5, 6, 7, 8
d. 3, 4, 6, 7, 8
27. Se considera lista dublu inlantuita cu noduri care contin in campul inI (ce retine un n umar natural), in
aceasta ordine, numerele: 7, 5, 6, 2, 4, 6. In campurile st si dr sunt retinute adresa nodului precedent,
respectiv adresa nodului urmator din lista.Variabilele globale p si sI retin adresele primului si respectiv
ultimului element din lista. O variabila ce retine adresa unui element este de tip nod. Care va Ii continutul
listei la o parcurgere de la st la dr dupa apelul Iunctiei sub(), unde, Iunctia sub este:
void sub()¦
nod *man ÷ sI:
while(man-~inI ~ sI -~ inI ) man ÷ man -~st:
nod *q ÷ man:
man -~ st -~ dr ÷ q -~ dr:
q -~ dr -~ st ÷ man -~ st:
Iree(q):
}
a. 7, 5, 6, 2, 4, 6
b. 7, 5, 6, 2, 6
c. 7, 5, 6, 4, 6
d. 7, 5, 6, 2, 4
28. Se considera lista dublu inlantuita cu noduri care contin in campul inI (ce retine un n umar natural), in
aceasta ordine, numerele: 9, 7, 8, 3, 2, 4. In campurile st si dr sunt retinute adresa nodului precedent,
respectiv adresa nodului urmator din lista.Variabilele globale p si sI retin adresele primului si respectiv
ultimului element din lista. O variabila ce retine adresa unui element este de tip nod. Care va Ii continutul
listei la o parcurgere de la st la dr dupa apelul Iunctiei sub(), unde, Iunctia sub este:
void sub()¦
nod *man ÷ sI:
while(man-~inI ~ sI -~ inI ) man ÷ man -~st:
nod *q ÷ man:
man -~ st -~ dr ÷ q -~ dr:
q -~ dr -~ st ÷ man -~ st:
Iree(q):
}
a. 9, 7, 3, 2, 4 c. 9, 7, 8, 3, 2
b. 9, 7, 8, 2, 4 d. 9, 8, 3, 2, 7
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
8
29. Intr-o lista simplu inlantuita circulara, Iiecare element retine in campul adr adresa elementului urmator
din lista. Daca p si q sunt adresele a doua elemente distincte din lista astIel incat sunt satisIacute
conditiile p ÷÷ q -~ adr si q ÷÷ p -~ adr. Atunci lista are
a. un numar impar de elemente c. cel putin 3 elemente
b. exact 2 elemente d. exact 1 element
30. Se considera o stiva implementata prin intermediul vectorului a cu elementele a|0| ÷ 0, a|1| ÷ 10, a|2| ÷
20, a|3| ÷ 30, a|4| ÷ 40, a|5| ÷ 50. Daca cel de-al doilea element, incepand de la baza stivei este 10,
atunci primul element care iese din stiva este:
a. a|6| c. a|5|
b. a|1| d. a|0|
31. Intr-o lista circulara simplu inlantuita, cu cel putin un element, Iiecare nod retine in campul adr adresa
elementului urmator din lista. Daca p este o variabila care retine adresa primului element din lista, iar q
este o variabila care poate sa retina adresa unui element din lista, care dintre urmatoarele secvente de
instructiuni calculeaza in variabila nr, de tip int, numarul de elemente al listei?
a. nr ÷ 0: q ÷ p: while(q !÷ p) ¦nr¹¹: q ÷ q -~ adr:}
b. nr ÷ 0: q ÷ p: do ¦nr ¹¹: q ÷ q -~ adr:} while (q !÷ p):
c. nr ÷ 0: q ÷ p: do ¦nr ¹¹: q ÷ p -~ adr:} while (q !÷ p):
d. nr ÷ 0: q ÷ p: while (p !÷ q)¦ nr ¹¹: p ÷ p -~ adr:}
32. Intr-o lista circulara simplu inlantuita Iiecare element retine in campul adr adresa elementului urmator din
lista. Daca p reprezinta adresa unui element din lista atunci stabiliti care dintre urmatoarele expresii are
valoarea 1 daca si numai daca lista contine exact doua noduri.
a. p -~ adr ÷÷ p c. p -~ adr -~ adr ÷÷ p
b. p -~ adr -~ adr ÷÷ NULL d. p -~ adr !÷ NULL
33. Se considera urmatoarea Iunctie recursiva apelata numai pentru numere naturale nenule:
int I(int a, int b)¦
iI (a·b) return a: else return I(a-b, b):
}
Care dintre urmatoarele Iunctii este echivalenta cu Iunctia data?
a. int I(int a, int b)¦return a*b:}
b. int I(int a, int b)¦return a-b¹1:}
c. int I(int a, int b)¦return a°b:}
d. int I(int a, int b)¦return a/b:}
34. Se considera deIinitia
void I(int n)¦
int i:
iI (n~0) Ior (i÷1: i·÷n: i¹¹) ¦printI('°d¨,i): I(n-1):}
}
Ce se aIiseaza ca urmare a apelului I(2)?
a. 1122 c. 121
b. 112 d. 1121
35. Se considera deIinitia:
long I(int n)¦
iI (n ÷÷ 0) return 1:
else iI (n ÷÷ 1) return 4:
else return I(n-1) - I(n-2):
}
Stabiliti ce valoasre returneaza apelul I(7).
a. 1 c. -4
b. -3 d. 4
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
9
36. Se considera deIinitia
long I(int n, int k)¦
iI (n ÷÷ k '' k ÷÷ 1) return 1:
iI (n · k) return 0:
long s÷0, i:
Ior (i÷1: i·÷k: i¹¹) s¹÷I(n-k,i):
return s:
}
Stabiliti ce valoare returneaza apelul I(6,3).
a. 3 c. 2
b. 1 d. 4
37. Se considera deIinitia:
long I(int x, int y)¦
iI (x ÷÷ y '' x ÷÷ 0) return 1:
else return I(x,y-1)¹I(x-1,y-1):
}
Ce valoare returneaza apelul I(8,10)?
a. 50 c. 40
b. 45 d. 55
38. In Iunctia recursiva de mai ios se considera ca tabloul unidimensional v este declarat global.
void star(int i)¦
iI(i·10) ¦
printI('*¨):
iI (v|i| ÷÷ i¹1) star(i¹2): else star(i¹1):
}
}
Pentru care dintre declaratiile urmatoare, apelul star(0) produce 7 asteriscuri (stelute)?
a. int v|| ÷ ¦1, 4, 3, 2, 1, 6, 5, 4, 3, 10}:
b. int v|| ÷ ¦3, 2, 1, 4, 3, 6, 7, 2, 9, 2}:
c. int v|| ÷ ¦1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10}:
d. int v|| ÷ ¦10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1}:
39. Pentru o valoare naturala mai mare decat 1 memorata in variabila globala n, subprogramul urmator
aIiseaza cel mai mare divizor al lui n, mai mic decat n, la apelul divi(n).
void divi(long i)¦
iI ( ... ÷÷ 0) printI('°ld¨, ...): else divi(i-1):
}
Cu ce expresii trebuie completate punctele de suspensie?
a. n ° i si i c. n°(i-1)÷0 si i
b. n° (i-1) si i-1 d. n°i si i-1
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
10
40. Stiind ca p este un vector (tablou unidimensional) cu 3 componente intregi (tabloul este declarat global),
M este multimea tuturor ciIrelor nenule, iar Iunctia tipar aIiseaza valorile elementelot p|0|, p|1| si p|2|,
cu ce trebuie inlocuite simbolurile a, b si c in deIinitia Iunctiei G astIel incat in urma apelului G(0) sa se
aIiseze toate elementele produsului cartezian MxMxM?
void G(int k)¦
int i:
Ior (i ÷ a: i·÷b: i¹¹) ¦ p|k| ÷ i: iI (k ÷÷ c) tipar(): else G(k¹1):}
}
a. a ÷ 0, b ÷ 10, c ÷ 3 c. a ÷ 1, b ÷ 9, c ÷ 3
b. a ÷ 1, b ÷ 3, c ÷ 9 d. a ÷ 1, b ÷ 9, c ÷ 2
41. Pentru deIinitia alaturata a Iunctiei ex(), stabiliti ce se aIiseaza la apelul ex(120)?
void ex(int x)¦
iI (x !÷ 0)¦
printI('°d¨, x °10):
ex(x/10):
}
}
a. 012 c. 021
b. 120 d. 21
42. O singura statie de servire (procesor, pompa de benzina etc) trebuie sa satisIaca cererile a n clienti.
Timpul de servire necesar Iiecarui client este cunoscut in prealabil: pentru clientul i este necesar un timp
ti, 1 d i d n. Daca dorim sa minimizam timpul total de asteptare atunci
a. selectam intotdeauna clientul cu timpul maxim de servire din multimea de clienti ramasa
b. selectam intotdeauna clientul cu timpul minim de servire din multimea de clienti ramasa
43. Se considera graIul ponderat din imaginea alaturata.
Ordinea de selectare a muchiilor in vederea obtinerii unui arbore partial de cost minim, prin utilizarea
strategiei Greedy de tip Kruskal, este:
a. (1, 2), (2, 3), (4, 5), (6, 7), (1, 4), (4, 7)
b. (1, 2), (2, 3), (6, 7), (4, 5), (2, 5), (1, 4)
c. (5, 6), (5, 7), (3, 6), (2, 4), (3, 5), (1, 4)
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
11
44. Managerul artistic al unui Iestival trebuie sa selecteze o multime cat mai ampla de spectacole care pot Ii
iucate in singura sala pe care o are la dispozitie. Stiind ca i s-au propus 8 spectacole si pentru Iiecare
spectacol i-a Iost anuntat intervalul in care se va desIasura:
1: |10, 15)
2: |2, 4)
3: |7, 9)
4: |21, 25)
5: |10, 12)
6: |12, 15)
7: |7, 8)
8: |20, 27)
Care spectacole trebuie selectate pentru a permite spectatorilor sa vizioneze un numar cat mai mare de
spectacole?
a. 2, 3, 5, 6, 8
b. 1, 8
c. 2, 4, 5, 6, 7
d. 2, 3, 1, 8
45. Se considera ca trebuie transportate cu aiutorul unui rucsac de capacitate 10kg, obiecte cu greutatile 8kg,
6kg si 4kg. Pentru Iiecare kg transportat castigul obtinut este 1 LEU.
Stiind ca obiectele se incarca integral in sac si ca se poate alege cel mult un obiect din Iiecare tip, atunci
solutia optima este (se noteaza prin 1 - selectarea obiectului, iar prin 0 - neselectarea acestuia):
a. (1, 0, 0) c. (1, 1, 1)
b. (0, 1, 1) d. (1, 1, 0)
46. Se doreste planiIicarea optimala (penalizarea totala sa Iie minima) a 7 lucrari, Iiecare lucrare i Iiind data
prin termenul de predare t|i| si penalizarea p|i| care se plateste in cazul in care lucrarea nu este Iinalizata
la timp. Se presupune ca pentru executarea unei lucrari este necesara o unitate de timp si ca nu se pot
executa doua lucrari in acelasi timp.
Se considera datele de intrare:
i t[i] p[i]
1 4 50
2 3 40
3 2 60
4 3 20
5 4 70
6 2 10
7 1 130
Care este penalizarea totala minima ce se poate obtine?
a. 10 c. 20
b. 130 d. 70
47. Un algoritm de tip backtracking genereaza in ordine lexicograIica, toate sirurile de 5 ciIre 0 si 1 cu
proprietatea ca nu exista mai mult de doua ciIre de 0 consecutive. Primele sase solutii generate sunt:
00100, 00101, 00110, 01001, 01010. Care este cea de-a opta solutie?
a. 01110 c. 01011
b. 01100 d. 01101
48. Un algoritm backtracking genereaza toate sirurile alcatuite din cate 5 ciIre binare (0 si 1). Numarul
tuturor solutiilor generate va Ii egal cu :
a. 5 c. 10
b. 32 d. 31
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
12
49. Aplicand metoda backtracking pentru a genera toate permutarile celor n elemente ale unei multimi, o
solutie se memoreaza sub Iorma unui tablou unidimensional x1, x2, ..., xn. Daca sunt deia generate valori
pentru componentele x1, x2, ..., xk-1, iar pentru componenta xk (1 ·k·n)au Iost testate toate valorile
posibile si nu a Iost gasita niciuna convenabila, atunci:
a. se incearca alegerea unei noi valori pentru componenta xk-1.
b. se incearca alegerea unei noi valori pentru componenta x1, oricare ar Ii valoarea k.
c. se incheie algoritmul.
d. se incearca alegerea unei valori pentru componenta xk¹1.
50. Daca se utilizeaza metoda backtracking pentru a genera toate numerele naturale, in ordine strict
crescatoare, Iormate din 4 ciIre pare distincte, care dintre numerele de mai ios trebuie, eliminate astIel
incat cele ramase sa reprezinte o succesiune de numere corect generate?
1) 2068: 2) 2084: 3) 2088: 4) 2468: 5) 2086: 6) 2406
a. numai 3)
b. atat 3) cat si 5)
c. atat 3) cat si 4)
d. numai 4)
51. Se considera multimea ¦1, 7, 5, 16, 12}. Se genereaza prin metoda backtracking toate submultimile sale
Iormate din exact 3 elemente: primele patru solutii generate sunt, in ordine: ¦1, 7, 5}, ¦1, 7, 16}, ¦1, 7,
12}. Care dintre solutii trebuie eliminate din sirul urmator astIel incat cele ramase sa apara in sir in
ordinea generarii lor:
¦1, 16, 12}, ¦5, 16, 12}, ¦7, 5, 16}, ¦7, 5, 12}
a. ¦1, 16, 12}
b. ¦5, 16, 12}
c. ¦7, 5, 16}
d. ¦7, 5, 12}
52. Se considera algoritmul care genereaza in ordine strict crescatoare toate numerele Iormate cu 5 ciIre
distincte alese din multimea ¦1, 0, 5, 7, 9} in care ciIra din miiloc este 0.Selectati numarul care precede si
numarul care urmeaza secventei de numere generate:
19075: 51079: 51097
a. 19057, 57019
b. 15079, 71059
c. 19057, 59071
d. 15097, 71095
53. Daca pentru generarea tuturor submultimilor unei multimi A ÷ ¦1, 2, ..., n} cu 1 dnd10, se utilizeaza un
algoritm backtracking astIel incat se aIiseaza in ordine, pentru n÷3, submultimile ¦}, ¦1}, ¦2}, ¦3}, ¦1,
2}, ¦1,3}, ¦2,3}, ¦1, 2, 3}, atunci, utilizand exact acelasi algoritm pentr n ÷ 4, in sirul submultimilor
generate, solutia a 7-a va Ii:
a. ¦1,3}
b. ¦4}
c. ¦1,2,3}
d. ¦1,4}
54. Produsul cartezia ¦1,2,3}x¦2,3} este obtinut cu aiutorul unui algoritm backtracking care genereaza
perechile (1,2), (1,3), (2,2), (2,3), (3,2) si (3,3). Care este numarul perechilor obtinute prin utilizarea
aceluiasi algoritm la generarea produsului cartezian ¦1, 2, 3, 4}x¦2, 3, 4}?
a. 12 c. 81
b. 10 d. 6
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
13
55. Se genereaza toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 4, avand
primul termen 1 sau 2, ultimul termen 4 si cu diIerenta dintre oricare doi termeni aIlati pe pozitii
consecutive cel mult 2, obtinandu-se solutiile (1, 2, 3,4), (1, 2, 4), (1, 3, 4), (2, 3, 4), (2, 4). Folosind
aceeasi metoda generam toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mic sau egale cu
6, avand primul termen 1 sau 2, ultimul termen 6 si diIerenta dintre oricare doi termeni aIlati pe pozitii
consecutive cel mult 2, care dintre aIirmatiile urmatoare este adevarata:
a. imediat dupa solutia (1, 3, 4, 5, 6) se genereaza solutia (2, 3, 4, 5, 6)
b. penultima solutie generata este (2, 3, 5, 6)
c. imediat dupa solutia (1, 2, 4, 6) se genereaza solutia (1, 3, 4, 6)
d. in total sunt generate 13 solutii.
56. Avand la dispozitie ciIrele 0, 1 si 2 putem genera, in ordine crescatoare, numerele care au suma ciIrelor
egala cu 2 astIel: 2, 11, 20, 101, 110, 200, etc. Folosind acest algoritm generati numerele cu ciIrele 0, 1 si
2 care au suma ciIrelor egala cu 3. Care va Ii al saptelea numar din aceasta generare?
a. 120
b. 1002
c. 201
d. 210
57. Generarea tuturor cuvintelor de 4 litere, Iiecare litera putand Ii orice element din multimea ¦a, c, e, m, v,
s}, se realizeaza cu aiutorul unui algoritm echivalent cu algoritmul de generare a:
a. produsului cartezian c. partitiilor unei multimi
b. combinarilor d. permutarilor
58. Folosind un algoritm de generare putem obtine numere naturale de k ciIre care au suma ciIrelor egala cu
un numar natural s introdus de la tastatura, unde s si k sunt numere naturale nenule. AstIel pentru valorile
k ÷ 2 si s ÷ 6 se genereaza numerele: 15, 24, 33, 42, 51, 60. Care vor Ii primele 4 numere ce se vor genera
pentru k ÷ 3 si s÷8?
a. 800, 710, 620, 530 c. 125, 233, 341, 431
b. 107, 116, 125, 134 d. 116, 125, 134, 143
59. Se considera multimile A ÷ ¦1, 2, 3}, B ÷ ¦1}, C ÷ ¦2, 3, 4}. Elementele produsului cartezian AxBxC se
genereaza, in ordine astIel: (1, 1, 2), (1, 1, 3), (1, 1, 4), (2, 1, 2), (2, 1, 3), (2, 1, 4), (3, 1, 2), (3, 1, 3), (3,
1, 4). Daca prin acelasi algoritm se genereaza produsul cartezian al multimilor AxBxC, unde A ÷ ¦a}, B
÷¦a, b}, C ÷ ¦b, c, d}, atunci cel de-al patrulea element generat este:

a. (a, b, c) c. (a, b, b)
b. (a, c, b) d. (a, c, d)
60. Pentru a determina toate modalitatile de a scrie numarul 8 ca suma de numere naturale nenule distincte
(abstractie Iacand de ordinea termenilor) se Ioloseste metoda backtracking obtinandu-se, in ordine, toate
solutiile 1¹2¹5, 1¹3¹4, 1¹7, 2¹6, 3¹5. Aplicand exact acelasi procedeu, se determina solutiile pentru
scrierea numarului 10. Cate solutii de Iorma 1¹ ... exista?
a. 3 c. 5
b. 4 d. 6
61. Se considera multimile A ÷ ¦1, 2, 3}, B ÷ ¦1}, C ÷ ¦2, 3, 4}. Elementele produsului cartezian AxBxC se
genereaza, Iolosind metoda backtracking, in ordinea (1, 1, 2), (1, 1, 3), (1, 1, 4), (2, 1, 2), (2, 1, 3), (2, 1,
4), (3, 1, 2), (3, 1, 3), (3, 1, 4). Daca prin acelasi algoritm se genereaza produsul cartezian al multimilor
AxBxC unde A ÷ ¦x, y}, B ÷ ¦x}, c ÷ ¦x, y, z}, atunci cel de-al treilea element generat este:
a. (x, x, y) c. (x, x, z)
b. (x, y, x) d. (x, y, z)
62. Generarea tuturor sirurilor Iormate din trei elemente, Iiecare element putand Ii oricare numar din
multimea ¦1, 2, 3}, se realizeaza cu aiutorul unui algoritm echivalent cu algoritmul de generare a:
a. permutarilor c. produsului cartezian
b. combinarilor d. araniamentelor
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
14
63. In utilizarea metodei backtracking pentru a genera toate cuvintele alcatuite din doua litere ale multimii
¦a, c, e, q}, astIel incat sa nu existe doua consoane alaturate, cuvintele se genereaza in urmatoarea ordine:
aa, ac, ae, aq, ca, ce, ea, ec, ee, eq, qa, qe. Daca se utilizeaza exact aceeasi metoda pentru a genera cuvinte
Iormate din 4 litere ale multimii ¦a, b, c, d, e, I}, astIel incat sa nu existe doua consoane alaturate in
cuvant, care este penultimul cuvant generat?
a. IeIa c. IeeI
b. IaIe d. IeIe
64. Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele Iormate doar din trei ciIre astIel incat Iiecare
numar sa aiba ciIrele distincte. CiIrele Iiecarui numar sunt din multimea ¦12, 2, 3, 4}. acest algoritm
genereaza numerele, in aceasta ordine: 123, 124, 132, 134, 213, 214, 231, 234, 312, 314, 321, 324, 412,
b413, 421, 423, 431, 432. Daca utilizam acelasi algoritm pentru a genera toate numerele de 4 ciIre,
Iiecare numar Iiind Iormat din ciIre distincte din multimea ¦1, 2, 3, 4, 5}, precizati care este numarul
generat imedia dupa 4325.
a. 4351 c. 4521
b. 5123 d. 4321
65. Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele palindrom Iormate din 4 ciIre. Fiecare numar
contine ciIre din multimea ¦1, 3, 5}. Elementele sunt generate in urmatoarea ordine: 111, 1331, 1551,
3113, 3333, 3553, 5115, 5335, 5555. Daca se utilizeaza exact aceeasi metoda pentru a genera toate
numerele palindrom Iormate din 4 ciIre, Iiecare element avand ciIre din multimea ¦1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8,
9}. Sa se precizeze cate numere pare se vor genera.
a. 99 c. 36
b. 40 d. 72
66. Utilizand metoda backtracking se genereaza elementele produsului cartezian a n multimi A1, A2, ..., An.
Daca utilizam acest algoritm pentru a genera elementele produsului cartezian a 3 multimi: M ÷ ¦1, 2, 3},
N ÷ ¦1, 2} si P ÷ ¦1, 2, 3, 4} atunci care din urmatoarele secvente nu reprezinta o solutie acestui
algoritm, pentru produsul cartezian PxNxM?
a. (4, 2, 3) c. (3, 2, 1)
b. (3, 3, 3) d. (1, 1, 1)
67. Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele de cate 3 ciIre astIel incat Iiecare numar
generat are ciIrele distincte si suma lor este un numar par. Precizati care dintre urmatoarele numere
reprezinta o solutie a algoritmului?
a. 235 c. 281
b. 986 d. 455
68. Utilizand metoda backtracking se genereaza in ordine lexicograIica toate posibilitatile de araniare a 8
dame pe tabla de sah astIel incat aceastea sa nu se atace. Iiecare solutie se exprima sub Iorma unui vector
c ÷ (c1, c2, ..., c8) unde c1 reprezinta coloana pe care se aIla dama de pe lkinia i. Stiind ca primele doua
solutii generate sunt (1, 5, 8, 6, 3, 7, 2, 4), (1, 6, 8, 3, 7, 4, 2, 5) sa se determine solutia generata de
algoritm imediat dupa solutia (8, 2, 4, 1, 7, 5, 3, 6).
a. (8, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7) c. (8, 2, 5, 3, 1, 7, 4, 6)
b. (8, 4, 2, 7, 6, 1, 3, 5) d. (7, 4, 2, 5, 8, 1, 3, 6)
69. Se genereaza toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 4, avand
primul termen 1 sau 2, ultimul termen 4 si cu diIerenta dintre oricare doi termeni aIlati pe pozitii
consecutive cel mult 2, obtinandu-se solutiile (1, 2, 3, 4), (1, 2, 4), (1, 3, 4), (2, 3, 4), (2, 4). Folosind
aceeasi metoda, generam toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu
5, care dintre aIirmatiile urmatoare este adevarata:
a. imediat dupa solutia (1, 3, 5) se genereaza solutia (2, 3, 4, 5).
b. imediat dupa solutia (2, 3, 5) se genereaza solutia (2, 5).
c. penultima solutie generata este (2, 4, 5).
d. in total sunt generate 5 solutii.
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
15
70. Se genereaza in ordine crescatoare numerele de cate sase ciIre care contin ciIra 1 o singura data, ciIra 2
de cate doua ori si ciIra 3 de trei ori. Se obtin, in aceasta ordine, numerele 122333, 123233, 123323,
...,333221. care din urmatoarele propozitii este adevarata?
a. Imediat dupa numarul 332312 se genereaza 332321
b. Sunt 8 numere generate prin aceasta metoda care au prima ciIra 1 si ultima ciIra 2.
c. Sunt 6 numere generate prin aceasta metoda care au prima ciIra si a doua ciIra 2.
d. Penultimul numar generat este 333122.
71. Utilizand metoda backtracking se genereaza in ordine lexicograIica toate anagramele cuvantului caiet.
Stiind ca primele 2 solutii sunt aceit si aceti, care este cuvantul generat inaintea cuvantului tiaec?
a. teica c. ticae
b. tieac d. tiace
72. Fie tabloul unidimensional a in care elementele sunt, in ordine 1, 3, 5, 7, 10, 16, 21. Pentru a veriIica
daca numarul x ÷ 4 se aIla printre elementele tabloului, se aplica metoda cautarii binare. Care este
succesiunea corecta de elemente cu care se compara x?
a. 1, 3, 5
b. 7, 5, 3
c. 7, 3, 5
d. 21, 16, 10, 7, 5, 3
73. Se considera doua tablouri unidimensionale A si B: A ÷ (1, 3, 5, 9, 10), respectiv B ÷ (2, 4, 6, 7). In urma
interclasarii lor in ordine crescatoare se obtine tabloul cu elementele:
a. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 9, 7, 10) c. Nu se poate realiza interclasarea
b. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10) d. (1, 3, 5, 9, 10, 2, 4, 6, 7)
74. Pentru cautarea unei valori intre elementele unui tablou ordonat descrescator vom utiliza utiliza un
algoritm eIicient de tip:
a. interclasare c. cautare binara
b. quicksort d. backtracking
75. Fie secventele de numere:
i) 1, 4, 6, 8, 9
ii) 8, 5, 4, 3, 2, 1
iii) 2, 3, 8, 5, 9
Algoritmul de cautare binara se poate aplica direct, Iara alte prelucrari prealabile
a. numai secventei i) c. numai secventei ii)
b. numai secventei iii) d. atat secventei i) cat si secventei ii)
76. Se considera metoda sortarii prin interclasare a n siruri de caractere in ordine lexicograIica crescatoare.
Presupunand ca procesul de divizare se bazeaza pe metoda iniumatatirii la Iiecare pas, atunci timpul cerut
de algoritm este:
a. O(n) c. O(n log2n)
b. O(n
2
) d. O(n ln n)
77. Pentru rezolvarea problemei Turnurilor din Hanoi se poate utiliza:
a. numai metoda backtracking
b. numai metoda Divide et Impera
c. numai metoda Gready
d. numai metoda eliminarii stivei
e. Atat metoda Divide et Impera cat si metoda eliminarii stivei
78. Se considera algoritmul cautarii binare si 2
k-1
d n d 2
k
. In cazul unei cautari cu succes se Iac
a. k-1 comparatii c. cel mult k comparatii
b. exact k comparatii d. n comparatii
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
16
79. Fie S(n) numarul de comparatii necesar sortarii a n siruri de caractere prin metoda insertiei binare,
Atunci S(n) este
a. Q log
2
Q
ª
«
º
»
2
log
2
Q
ª
«
º
»
1 c. Q log
2
Q
ª
«
º
»
2
log
2
Q
ª
«
º
»
1
b. Q log
2
Q
ª
«
º
»
2
log
2
Q
ª
«
º
»
1 d. Q log
2
Q
ª
«
º
»
2
log
2
Q
ª
«
º
»
1
80. Se presupune ca n siruri de caractere sunt sortate prin metoda sortarii rapide (quicksort). Notam prin T(n)
numarul mediu de comparatii pentru ordonarea lexicograIica crescatoare a celor n siruri. Atunci T(n) ÷
a. O(n) c. O(n ln n)
b. O(n
2
) d. O(n log2n)
81. Se considera Iunctia C din biblioteca standard:
void * bsearch(const void *x, const void *s, sizet dim, sizet n, int (*I)(const void *, const void *)):
Atunci:
a. I este Iunctie de comparare deIinita de
utilizator
c. s este adresa elementului ce va Ii cautat
b. x este tabloul in care se cauta d. n este numarul de componente ale sirului
in care se Iace cautarea
82. Se considera arborele binar a carui reprezentare standard (ST|i| - descendent stang, DR|i| - descendent
drept) este ST ÷ (2, 3, 4, 0, 6, 0, 0, 0, 0) si DR ÷ (8, 5, 0, 0, 7, 0, 0, 9, 0), unde prin 0 s-a notat lipsa
descendentului corespunzator. Atunci prin parcurgerea in inordine, nodurile arborelui sunt vizitate astIel:
a. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 c. 4, 3, 2, 6, 5, 7, 1, 8, 9
b. 1, 2, 8, 3, 5, 9, 4, 6, 7 d. 4, 3, 6, 7, 5, 2, 9, 8, 1
83. Metoda Divide et impera, cu divizare binara, pentru rezolvarea unei probleme relativ la obiectele O1, O2,
..., On, se poarte reprezenta sub Iorma unui arbore binar. Daca Iiecare secventa Op, Op¹1, ...., Oq se
reprezinta prin perechea (p, q), atunci varIurile terminale ale arborelui sunt etichetate cu:
a. (1, n)
b. (n¹1, f)
c. (p, q) cu q ÷ p¹1
d. (p, q) cu q-p d H, unde H este dimensiunea subproblemei ce se poate rezolva direct.
84. Gasiti elementul I(20) din sirul deIinit prin relatia (I(n))
2
÷ 8(I(n-1))
2,
unde I(0) ÷ 2
a. 2
30
c. 2
19
b. 2
20
d. 2
31
85. Se considera relatia de recurenbta neomogena de ordinul intai I(n) - I(n-1) ÷ 9n
2
, I(0) ÷ 8, n~0: Atunci
I(n) ÷
a. 8
3Q(Q 1)(2Q 1)
6
c. 8
6Q(Q 1)(2Q 1)
9
b. 9
8Q(Q 1)(2Q 1)
6
d. 8
3Q(Q 1)(2Q 1)
2
86. Se considera relatia de recurenta I(n) - 7I(n-1) ÷ 9(5
n
), n ~ 0: I(0) ÷ 3. Atunci I(n) ÷
a.
9
2
7
Q

51
2
5
Q 1
c.
51
2
7
Q

9
2
5
Q 1
b.
51
2
7
Q 1

9
2
5
Q
d.
9
2
7
Q 1

51
2
5
Q
87. Solutia I(n) a relatiei de recurenta I(n) - 7I(n-1) ÷ 9(7
n
), n~0, I(0) ÷ 3, este
a. (9n¹3)7
n
c. (9n¹9)7
n
b. (3n¹9)7
n
d. (3n¹3)7
n
Name: ¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ ID: A
17
88. Solutia relatiei de recurenta I(n) ÷ 6 I(n-1) - 9 I(n-2), nt0, I(0) ÷ 1, I(1) ÷ 2 este I(n) ÷
a. 3
n
-n3
n-1
c. 3
n¹1
-n3
n
b. 3
n-1
-n3
n
d. 3
n¹1
-n3
n-1
89. Solutia relatiei de recurenta I(n) ÷ 2I(n-1) - 4I(n-2), n~1, I(0)÷1, I(1) ÷ 3 este I(n) ÷
a. 2
Q 1
(cos(QS / 3)
2
3
sin(QS / 3)) c. 2
Q
(cos(2QS / 3)
1
3
sin(2QS / 3))
b. 2
Q
(cos(QS / 3)
2
3
sin(QS / 3)) d. 2
Q
(cos(QS / 2)
1
3
sin(QS / 2))