Stiluri arhitecturale romanesti

 Stilul muntenesc
Secolul XVI constituie faza de formatie a unei scoli locale in arhitectura bisericeasca din Tara Romaneasca si astfel se dezvolta asa numitul stil vechi romanesc sau muntenesc. Se formeaza o scoala de mesteri constructori, sculptori si decoratori bastinasi, care nu mai copiaza modele straine, ci recurg la imitarea vechilor constructii din tara, transformand elementele straine intr-un spirit nou, adaptat la gusturile, posibilitatile si conditiile locale. Se inalta astfel numeroase biserici mici, mai ales la tara, si, in majoritate, ctitorii boieresti. Ca element nou apare acum, deocamdata sporadic, la fatada de apus, pridvorul pe arcade deschise. Ctitorii care sunt precursoare ale stilului muntenesc sunt: manastirile Tismana din jud. Gorj si Vodita de pe malul Dunarii (inainte de 1374) construite de calugarul Nicodim; Biserica Cotmeana, din jud. Arges, (1387-1389), unicat in arhitectura romaneasca, prezentand formele unei biserici sala acoperite cu un semicilindru, cu absida poligonala decrosata. In Tara Romaneasca avem doua importante monumente conservate din secolul al XIV-lea: unul pur bizantin, biserica in cruce greaca inscrisa Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Arges si biserica manastirii Cozia. Aceasta din urma, in secolele care au urmat, a devenit punctul de cristalizare a ceea ce numim stilul muntenesc, desi el poate fi intalnit si in Oltenia, ba chiar la ctitorii ale domnilor munteni in Transilvania. Manastirea Cozia, jud. Valcea (1386-1388) a lui Mircea cel Batran, situata in defileul Oltului, este de o importanta primordiala pentru intelegerea arhitecturii bisericesti din Tara Romaneasca, fiind prima biserica de plan triconc pastrata pana in prezent. Manastirea Dealu, jud. Dambovita, ctitorie a lui Radu cel Mare, terminata in 1500, marcheaza un moment important in definirea stilului muntenesc. Numarul turlelor se mareste, prin inaltarea pe pronaos a doua turle mai mici decat cea a naosului, iar fatadele - aici din piatra atent finisata - se subdivid in doua registre pe care isi desfasoara ritmul arcaturi oarbe delimitate de ciubuce.

Valcea in 1666. jud. cum ar fi: Manastirea Arnota. Valcea. biserica fostei manastiri Marcuta de langa Bucuresti (1588-1592. manastirea Caluiu. cu modificari ulterioare). Treime (1646). biserica fostei manastiri Tutana din judetul Arges (1589). biserica fostei manastiri Cobia din jud. jud. Dambovita. amintim. Ansamblul Curtii domnesti de la Targoviste. jud. jud. Dintre bisericile mai importante de acest fel din sec. . biserica Curtea Veche din Bucuresti (zidita de Mircea Ciobanul. este secondata de alte doua turle mai mici. sprijinita pe douasprece coloane. judetul Arges (zidita de Petru Voievodul. al XVIII-lea. zis Radu Paisie. XVI. la 1537). In secolul XVII domnitorul Matei Basarab a construit numeroase lacasuri de cult in stil muntenesc. construit de marele vistiernic Stroe Leurdeanu.: Biserica schitului Cetatuia din Ramnicu Valcea. Vineri din sec al XV-lea. dar mai ales biserica fostei manastiri Mihai-Voda din Bucuresti (ctitorie din 1591 a lui Mihai Viteazul). Valcea (1633-1636. bolnita manastirii Cozia (zidita la 1542 de Radu Paisie). biserica fostei manastiri Bucovat de langa Craiova (zidita de banul Stefan la 1570). compus din Biserica Domneasca ctitoria lui Petru Cercel (1585). jud. Arges este tot o ctitorie a lui Matei Basarab cu refaceri din secolul al XIX-lea. Actuala biserica a Manastirii Negru Voda din Campulung Muscel. turnul Chindiei si biserica Sf. Mehedinti (1645). rezidit si fortificat de Matei Basarab (1640). dispuse pe colturile de nord-vest si. biserica fostei manastiri Valea din comuna Titesti. Nu doar bisericile au fost construite in stil muntenesc ci si conacele si curtile boieresti cum ar fi: Curtea fortificata a marelui ban Mares Bajescu (1666) din Bajesti. Dolj . Conac fortificat de la Golesti. Legat de acest monument exista si legenda Mesterului Manole si motivul jertfei umane pentru construirea bisericii. Dambovita (1572) construita de clucerul Badea. cu sensul de rasucire convergent (una spre cealalta). Arges care a construit si schitul Cornetu. Casa Stan Jianu si Biserica-cula Sf. jud Arges (1641-1642) si Biserica Sf. Stefan din Preajba. inainte de 1559). sec. respectiv. jud. Olt. jud. biserica din Stanesti-Valcea (zidita de boierii Buzesti). jud. de ex. Turla centrala a pronaosului. arabe si caucaziene din ornamentica. jud. acestea din urma avand un aspect in torsada. de sud-vest ale pronaosului. Biserica Sfanta Paraschiva inceputa de Patrascu cel Bun si terminata de fiul sau. caruia ii atribuie si functie de necropola. ctitorie a boierilor Buzesti. Mihai Viteazul inainte de a fi ajuns domn (1587).Manastirea Argesului (1512-1517) construita la inceputul secolului al XVI-lea de domnitorul Neagoe Basarab este unicat in istoria culturii romanesti atat prin influentele orientale. Olt . Manastirea Strehaia. ansamblu monastic Brancoveni. ruinele palatului voievodal din sec al XIV-lea. cat si prin unele solutii constructive. jud. Biserica este prima care da o amploare deosebita pronaosului. terminata in 1588.

1783. stareti ca arhimandritul Ioan de Hurezi. Nicolae Belivaca. Sf. Constantin Brancoveanu. relieful accentuat prin tehnica "a jour" atat in sculptarea pietrei (capitelurile din biserica manastirii Sinaia. bizantine si alte influente orientale si forme occidentale. Nicolae Mavrocordat. Biserica Sf. Radu Popescu. Lecomte de Nouy la sfarsitul secolului al XIX-lea. cat si in prelucrarea artistica a lemnului (tample. In sec XIX sunt refacute mai multe biserici ca cele de la: Manastire Comana. balustrada pridvorului de la biserica Stavropoleos din Bucuresti). principalul monument medieval al Craiovei. Biserica Sf. Arges. apoi integral rezidita de arhitectul Ch. Biserica Sf. stilul brancovenesc a devenit stil national si s-a raspandit in toata Tara Romaneasca ajungand pana in Transilvania. predomina . Ilarion de Cozia si eruditi ca fratii Greceanu. Aceasta perioada a artei romanesti este un ultim moment de sinteza si înflorire a artei postbizantine într-o epoca in care arta balcanica era inca fidela traditiei ortodoxe. Biserica Sf. Biserica Sfintii Arhangheli. 1794. pare sa fi avut o biserica de lemn iar actuala biserica este din 1854. jud Giurgiu. El reprezinta un sincretism intre traditii artistice locale. In aceasta epoca domni ca: Serban Cantacuzino. Biserica Sf. Constantin Cantacuzino realizeaza în acelasi timp o ampla opera de reactualizare a traditiei bizantine. Biserica Obedeanu. episcopi ca Stefan Mitrofan. cum ar fi scoala italiana. Biserica Sf. Gheorghe Veci. Principalele caracteristici ale stilului sunt: elementele de pietrarie prelucrata artistic. a fost demolata. Gheorghe si Sf. 1752-1775. valahe. În secolul al XVIII-lea. 1748. Stilul arhitectural brancovenesc este recunoscut astazi ca fiind “primul stil românesc”. Nicolae Craiovita.  Stilul brancovenesc Între 1678 si 1725 in arta romaneasca a aparut un stil aparte si anume "stilul brancovenesc" dupa numele domnitorului roman Constantin Brancoveanu (1688-1714). 1783. Ioan Sebastian. ale Renasterii. Dumitru. 1793-1784. (17201740). jilturi domnesti sau arhieresti). din secolul al XV-lea. atribuita de traditie lui Vlad Tepes. La curtea domneasca a avut loc o adevarata Renastere bizantina. Theodosie. Mina. jud. Antim Ivireanu. mitropoliti ca Varlaam. 1770. Dumitru din Calinesti. Biserica Sfintii Apostoli.Dintre bisericile integrate stilului din Tara Romaneasca in secolul XVIII amintim: Biserica de lemn cu dublu hram. 1731.

boltit. pentru ca imbina foarte bine iconografia religioasa si compozitia cu caracter laic Mogosoaia si Potlogi sunt singurele palate brancovenesti ramase in Romania. In varianta de la Potlogi. potire. Palatul are elevatia pe trei niveluri. incluzand un beci monumental. cele din registrul superior avand centrul marcat de un element circular. in pictura se amplifica portretele votive. pocale din aur si argint. Elementele florale în culori vii dau culoare numeroaselor scene biblice din biserica. Istrate. vrejuri. Stilul brancovenesc s-a nascut la Hurezi unde se afla principala ctitorie de cult a lui Constantin Brancoveanu si. spre curte. Cel de al doilea palat brancovenesc se afla la Potlogi. asemeni celui de la Mogosoaia. ele sunt realizate in stuc. podoabe ce stralucesc si întregesc stilul brancovenesc. datand din anul 1702. In vremea lui Constantin Brancoveanu incaperile aveau picturi murale. compozitia este dominata de foisorul cu scara exterioara. strugurii. cani. Cel mai reprezentativ monument civil construit in stil Brancovenesc. Decoratia palatului cuprindea motive florale de inspiratie persana. cu pietraria lor artistic lucrata. Pentru curtea lui Constantin Brâncoveanu. pe locul unei curti boieresti. este Palatul de la Mogosoaia. cel mai vast ansamblu de arhitectura monastica din Tara Romaneasca. totodata. dar cu capiteluri mai putin dezvoltate. . Dambovita si a fost construit de Constantin Brancoveanu in 1698. dau nota de inconfundabil stil brancovenesc. Fatada orientata spre un elesteu are o dubla loggie. ca o cununa. sec XVII) a realizat deosebite opere – ferecaturi de carti. Caragea. Loggia si foisorul. opere nemuritoare pastrate în muzee din tara si strainatate. carora le impune sa creeze un stil romanesc. cei 4 evanghelisti insotiti de simbolurile lor) sau chipuri de ingeri. Pentru aceasta Brancoveanu si-a ales cei mai priceputi mesteri: Manole. Aaron. cadelnite. incepe inca timid sa se dezvolte sculptura figurativa: apar personaje biblice (Moise.motivele vegetale: acantul. tavi. Pe fatada opusa. floarea soarelui. cu stalp central de sustinere. Samson in lupta cu leul. fiind unul din elementele specifice “stilului brancovenesc”. derivata din cea corintica. cruci. Pridvorul deschis se generalizeaza catre sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul celui urmator. se contureaza un tip nou de coloana. Fatadele tencuite sunt decorate cu arcaturi. monostrante. Scarile exterioare conduc din curtea palatului intr-un balcon amplasat in mijlocul fatadei principale. (1690-1697). Fresca de la Hurezi este unica în tot spatiul rasaritean. jud. Hann Sebastian (argintar-aurar. panaghiare.

majoritatea fiind lacasuri de cult. care sunt caracterizate de exaltare similara naturii. In Muntenia si Oltenia in realizarea picturilor si sculpturilor vechi apar adevarate dantelarii în lemn. de asemenea. In Bucuresti s-au pastrat cele mai multe constructii apartinand stilului brancovenesc. Deoarece are putin si dintr-o basilica a stilului bizantin biserica Casin este foarte inalta si foarte spatioasa. Biserica Fundenii Doamnei . se pot vedea aici palate orientale. Exemple suplimentare ale acestui stil se intalnesc în sculpturile si picturile murale. . Ca orice monument Brancovenesc la intrare se observa coloanele care caracterizeaza acest stil. centrate pe un palat a carui simetrie interioara este incadrata de peisajul înconjurator. se distinge prin decorul din piatra sculptata cu elemente figurative la portal si la capitelurile coloanelor pe care se sprijina arcele pridvorului. Mitropolia Romaniei este o biserica construita in stil Brancovenesc cu un aspect exterior nu foarte frumos. fantani cu jocuri de apa. este tratarea peisagistica elaborata ce cuprinde gradini si zone cu apa. biserica reprezentativa pentru stilul brancovenesc. Biserica Kretzulescu (1722) se incadreaza in specificul stilului brancovenesc. pauni. ctitoria spatarului Mihail Cantacuzino. ca la manastirile Govora si Horezu sau la biserica Sfantul Spiridon din Bucuresti. putin proeminente. dar cu un interior de o rara frumusete. Pe fatadele ei decoratii de stuc. incluse in cartuse. amintesc prin desen si tematica de miniaturile persane: alaturi de numeroase motive florale. atipica din punct de vedere al decorului fatadelor.(1702). Biserica Coltea . Biserica Stavropoleos este de asemenea construita in stil brancovenesc. urme ale decorului pictat cu elemente florale de inspiratie persana.Biserica din 1699. Biserica Casin este construita intr-un stil imbinat intre stilul Brancovenesc si stilul Bizantin. este cea mai originala ctitorie a spatarului Mihail Cantacuzino. Exteriorul bisericii pastreaza.Principala caracteristica a acestui stil folosit la Mogosoaia si Potlogi. dupa cum e evidenta si in recurenta motivelor florale si vegetale.

exemplu de arhitectura civila postbrancoveneasca cu loggie si foisor . manifestata in planul predominant al bisericilor (treflat sau drept) si in impartirea lor . Giurgiu. pana atunci strict evitate in ortodoxia romaneasca. Stilul intregului complex este brancovenesc. coloanele cu capiteluri traforate care marcheaza trecerea dintre pronaos si naos.chenare de usi si de ferestre. vizibile mai ales in sistemul arcurilor piezise si in elemente de decor extern. jud. arhitectura bisericeasca a avut o dezvoltare proprie care are la baza elementul autohton adica arta mestesugarilor locali peste care s-au adaugat influentele straine . jud.  Stilul moldovenesc In Moldova . Manastirea Govora. Mehedinti . jud. Biserica Adormirii Maicii Domnului (1691-1697) din Ramnicu Sarat. ctitorul fiind un unchi matern al domnitorului. . dar. elemente decorative ale sculpturii in piatra (profile de socluri. Ilfov. Arges (1729-1730). Treime. Interesante la acest mic edificiu cu pridvor deschis sunt elementele de pietrarie: coloanele pridvorului. din Afumati. ctitorie a spatarului Mihail Cantacuzino. jud. pietre mormantale si chivotele sau baldachinele de deasupra mormintelor ctitoricesti).in sistemul de acoperire prin bolti si in multe din elementele decorului extern. jud. 1699. jud. tendinta de inaltare a bisericilor. Prahova include doua biserici. Buzau. jud. jud. Biserica Tuturor Sfintilor din Baia de Fier. Ctitor Milco Baiasul. in secolele XIV-XIX. Dinspre rasarit Moldova primeste influente armenesti. Gorj este ctitoria egumenului Dionisie Balacescu de la Hurez (1748-1749). bizantina in special. influente romanice la inceput apoi gotice care au dat stilului moldovenesc unele din trasaturile sale specifice. Ansamblul din Sinaia. secolul al XVIII-lea. Casa Baniei din Craiova. revolutionar prin reprezentarile antropomorfe. Dolj . menite sa strimteze si sa inalte turlele bisericilor. manastirea Sambata de Sus. Valcea. Manastirea Sinaia este o ctitorie a spatarului Mihail Cantacuzino.Din stilul brancovenesc al artei romanesti din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea se mai pastreaza astazi case si conace boieresti precum cea a banului Cornea Brailoiu din Vadeni si a Glogovenilor din Glogova. mai ales. Biserica de la Surpatele. construita de stolnicul Constantin Cantacuzino (1696).Ctitorie a vornicului Preda din 1657. ca de exemplu: contrafortii care sprijina zidurile . Biserica fostei manastiri din Baia de Arama. ancadramentul usii. forma acoperisului turlelor si clopotnitelor etc. jud. nervurile de piatra ale boltilor. jud. Manastire de stil brancovenesc Aninoasa. Brasov . Valcea . Conacul Druganescu din Floresti-Stoenesti. Enumeram cateva biserici construite in stilul brancovenesc: Biserica Sf.

realizata cu un pigment necunoscut astazi . Botosani (1495). jud. Biserica Sf. Biserica Nasterii Maicii Domnului (1496-1497) din Tazlau. (1496) pastreaza inca picturile originale. jud. Un alt moment important este secolul al XV-lea. jud Botosani. sub domnia voievodului Petru Musat. Manastirea Putna . cu unele refaceri tarzii. est si sud ale edificiului).. arcade. Iasi(1492). amplasata pe o baza sau mai multe baze in forma de stea. atunci cand Alexandru cel Bun (domn al Moldovei intre 1400-1432) ridica manastirea Bistrita. cu absida decrosata .Sf. jud. jud. prima dintre ctitoriile certe ale lui Stefan cel Mare (1487). Neamt (1496) care este un mausoleu al eroilor. o singura turla cel mult. Nicolae Popauti din Botosani. separarea dintre incaperi se face prin ziduri groase. Neamt intemeiata in secolul al XIV-lea. Alte manastiri si biserici contruite de Stefan cel Mare sunt: biserica Sf. Suceava. si prima biserica de plan triconc . discuri smaltuite). (1503 -1504). bogatul decor extern al fatadelor. o originala sinteza de elemente bizantine. fiind ridicata deasupra mormantului colectiv al acestora. manastirea Voronet. caramida (simpla sau smaltuita ) si uneori ceramica.Sfanta Treime din Siret cu turla pe naos si fatade decorate cu elemente de ceramica policroma smaltuita . in general nu au coloane. Nicolae din Radauti. Biserica Sf. este cea a domniei lui Stefan cel Mare (1457-1504). obtinut prin utilizarea inteligenta a materialelor de constructie: piatra (bruta si de talie). O alta ctitorie importanta este Biserica manastirii Neamt. jud. Biserica Sf. sunt spatii inchise (pridvorul deschis apare tarziu). Suceava a fost una din primele ctitorii ale lui Stefan cel Mare (1466-1467) adaposteste mormantul marelui domnitor.Operele reprezentative ale epocii lui Stefan cel Mare au exercitat o puternica influenta asupra arhitecturii din secolele urmatoare. prin suprapunerea arcurilor incrucisate ( in diagonala). Biserica Sf. Aproape toate bisericile lui Stefan au o bogata decoratie exterioara (firide. Nicolae din Dorohoi. Mihail din Razboieni. biserica Sf. Neamt. Gheorghe din Harlau. jud. din judetul Suceava. Cruce din Patrauti. romanice si gotice.si scena grandioasa a Judecatii de Apoi. Dar marea epoca in care se afirma stilul moldovenesc. Suceava (1488) celebra pentru doua caracteristici : dominanta de albastru . .Cele mai vechi monumente apartinand acestui stil sunt: prima biserica de plan dreptunghiular. ocnite. jud. jud. Principalele caracteristici ale stilului moldovenesc sunt urmatoarele: plan dreptunghiular sau triconc (adica cu trei abside dispuse pe laturile de nord. Ioan Botezatorul din Reuseni. sistemul . Suceava. interiorul include un naos si pronaos si o gropnita (spatiu funerar). ambele din secolul al XIV-lea. moldovenesc" al supraanaltarii boltilor (turlelor) in interior. jud.

largesc pridvorul in sensul latimii bisericii ( ca la biserica lui Neagoe Basarab din Arges) si schimba decorul moldovenesc al fatadelor cu motive arhitecturale muntenesti ( briu median. prin alterarea lui cu influiente noi. Biserica parohiala din Arbore. Trebuie mentionat ca nu numai domnitorii au fost cei care au construit biserici. Aristotel. avand ca hram Buna Vestire. Dumitru(1540). Gheorghe (1561). ctitorite de sotia voievodului Petru Rares. Bisericile zidite in aceasta perioada: manastirea Sucevita (1581) a fratilor Movila: Ieremia. arcade oarbe. inlocuiesc zidul despartitor dintre gropnita ( pronaos) si naos cu o tripla arcada spijinita pe doi stalpi. incepe decadenta stilului moldovenesc in arhitectura. in care figurilor crestine ortodoxe li se alatura reprezentanti ai culturii clasice. jud. Biserica Sf. XVI. biserica prezinta primul pridvor deschis pe coloane de caramida din istoria arhitecturii moldovenesti. jud. jud. Biserica manastirii Probota (1530). considerati precursori ai crestinismului: Pitagora. logofatul Toader Bubuiog a ridicat Biserica manastirii Humor in 1530. Biserica actuala a Manastirii Moldovita (comuna Vatra Moldovitei). fiica lui Petru Schiopu. Platon. Simeon si Gheorghe. Suceava (1561). biserica manastirii Rasca din jud. jud. Nicolae din Balinesti. (1606-1609) ctitoria mitropulitului Anastasie Crimca.) . din 1587. maresc numarul ferestrelor din naos si altar. Galata (ctitoria lui Petre Schiopul. firide dreptunghiulare si rotunde etc. jud. Iasi(1503-1504). Suceava. Un alt ctitor care a construit in stilul moldovenesc este Petru Rares. Suceava (1532). Sofocle. jud. manastirea Barnova din Iasi (1624). Manastirea Dragomirna. imitat curand de Aron Voda la biserica din satul Aroneanu. ci si dregatorii moldoveni ca: parcalabului Luca Arbore. avand drept hram Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul. a fost cititorita de Petru Rares in 1532. Logofatului Nicolae Tautu care a ctitorit biserica Sf.Ultima ctitorie a lui Stefan cel Mare este biserica Dobrovat. Suceava (1542). venite mai intai din Tara Romaneasca. Trebuie mentionat insa ca inca de la sfarsitul sec. Ctitoria Mariei Zotta de la Hlincea. 1584). Suceava biserica Tuturor Sfintilor. Enumeram aici cateva din bisericile construite in timpul sau: biserica cu hramul Adormirii Maicii Domnului din Baia. manastirea Secu (1602). jud. Doamna Elena. precum si Sibilele. biserica Aroneanu din Iasi ( 1594) . logofatul Gavriil Trotusan a ctitorit in 1522 la Parhauti. Alexandru Lapusneanu a fost cel care a construit Biserica supraetajata din Pangarati. ambele fiind exponente ale stilului moldovenesc. biserica Adormirea Maicii Domnului din Itcani. Suceava. Bisericile Adormirii (1552) si Sf.care a zidit intre 2 aprilie si 29 august 1503. Neamt (1552-1558) si Manastirea Slatina .

intemeiata de Mircea cel Batran la 1391. In a doua jumatate a secolului XIV. si un turn-clopotnita inalt la vest. Cele mai vechi biserici ortodoxe care ni s-au pastrat in Transilvania sunt cele de piatra. si inceputul sec. altele (ca cele din Streiu. iar modestele biserici romanesti de zid construite aci au suferit. de langa Iasi(refacuta la 1836). ca la Biserica Golia din Iasi(1650-1660). creeaza citeva biserici. cu naos sub forma rotunda). legandu-se astfel mai mult de arta romanica. care mai pastreaza inca arhitectura si impartirea interioara a bisericilor romanesti. Spre farsitul sec. singura biserica de tip treflat (cu turla pe naos) din Transilvania (refacuta in secolele XVI si XVIII). de aceasta data venite din apus prin Polonia. biserica Sf. socotita ca ultimul monument de seama al arhitecturii moldovenesti. din tinutul Hunedoarei si Zarandului. influenta bisericilor romanice si gotice ale nationalitatilor conlocuitoare. mai mult decat cele din restul tarii.). ca: "Rotunda" din Letcani (1793. de tip lombard. Talpari tot din Iasi si Berzunti judetul Bacau (1774). de langa orasul Hateg) amintesc monumente mult mai vechi din arhitectura crestina-orientala (naos aproape patrat. altar semicircular. manastirea din Peri. cu o incapere dreptunghiulara pe iatura de sud) . cu absida dreptunghiulara la est. altoit pe constructii din sec XVIII. calugarul Nicodim si ucenicii lui din Tara Romaneasca zidesc biserica manastirii Prislop.  Stilul ardelenesc/transilvanean In Transilvania. Spiridon din Iasi( reconstruita la 1804) si Frumoasa. nu s-a putut dezvolta o arta arhitectonica ortodoxa in aceeasi masura cu cea din Tara Romaneasca si Moldova. acoperit cu turla de tip romanic pe baza cubica si sustinuta pe patru stalpi puternici de piatra asezati in mijlocul navei si legati intre ei prin arcuri centrate. XVII. din cauza situatiei de robie in care au fost tinuti romanii pana la 1918. venit de asta data din Rusia. cu unele influente gotice. aduce o serie noua de influente eterogene . Cincis si Santa Maria-Orlea. atestate de documente in aceeasi vreme manastirea din Cuhea. acestea dau nastere unui amalgam hibrid de decor exterior. construite in secolele XIII si XIV. Teodori din Iasi(1761). apar motive neoclasice care orneaza fatadele . Paraschiva din Rasinari. . azi calvina reformata) sunt alcatuite dintr-o nava dreptunghiulara acoperita cu bolta semicilindrica. Unele din ele (ca cea din Densus. Sf. acoperita cu calota sau bolta cu nervuri. Ca plan si structura acestea sunt foarte variate.a. Sf. au disparut de mult. un nou curent de arta neoclasica. ca la Sf. de provenienta munteneasca. Gheorghe din Iasi (1761). manastirea ortodoxa din Scorei. Combinate cu cele de stil baroc si cu cele mai vechi. zidita de Radu I s. Celelalte biserici manastiresti sau parohiale.XIX. XVII.Mijlocul sec.

Ribita (zidita de jupanul Vladislav si jupanita Stana. Sirbi-Suseni din Maramures (1665). apartin tipului muntenesc din epocile respective. tot din sec. Cluj-Manastur (1696) s. Silvasul de Sus (1665). ale voievozilor Tarii Romanesti din sec. cu trei etaje. Zlatna (1424. in cruce greaca. Din aceeasi. ridicate de ctitori localnici. Din acelasi secol avem insa si biserici transilvanene de piatra sau de zid. Ctitoriile ulterioare din sudul Transilvaniei.In cursul secolului XV. langa Semlacul Mic. Nicolae din Hunedoara (plan de cruce greaca inscrisa in dreptunghi.a. are si biserica manastirii "Saraca" sau Sumig. ca cea din Feleac (langa Cluj. cu influente gotice. Nicolae. cu planul longitudinal al bisericilor de lemn. Biserica fostei manastiri Ramet (1487) adopta planul bizantin drept (fara turla). restaurata) si cea din Vad (stil moldovenesc. refacuta) continua planul si formele celor din secolul anterior (turn-clopotnita la fatada. cu turnclopotnita masiv la fatada de vest). XV). cu un turn lanterna peste punctul de intretaiere a bratelor crucii (plan asemanator. De la sfarsitul secolului XV sau inceputul secolului XVI dateaza unele biserici ctitorite de Stefan cel Mare in nordul Transilvaniei. ca cele din BuciumFagaras (1603). Poiana Marului si Fagaras (Sf. 1489. epoca dateaza biserica Sf. 1417). din Banat. XVII. bisericile din Criscior (ctitoria jupinului Laslau Balea din 1404). cu unele note caracteristice regiunilor in care sunt zidite. . Biserica din Streiu-Singeorgiu (1409) are planul in cruce. 1697). adaugand la fatada de vest un turn masiv de aparare. ca biserica din Porcesti a lui Matei Basarab sau bisericile brancovenesti din Sambata. naos si altar dreptunghiular). cu turla scunda pe naos si altar semicircular. plan treflat).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful