Sisteme şi componente ale autovehiculelor utilitare

Ediţia 2-a

© 2008 WABCO

8151100033

Ne rezervăm dreptul de a efectua modificări Versiunea 002/09.01(ro) 815 110 003 3

Cuprins

Modul de funcţionare al instalaţiei de frânare cu aer comprimat .... 4 1. Vehicul tractant Schemele instalaţiei de frână ................................................................. 6 Echipamentele frânei – vehicul tractor.................................................... 7 2. Vehicule tractate Schemele instalaţiei de frână................................................................ 64 Echipamentele remorcii ........................................................................ 66 3 Sistem antiblocare (ABS) .................................................................. 83

4. Instalaţii de frânare continuuă la vehiculul tractor.......................... 95 5. EBS - sistem de frână controlat electronic .................................... 101 6. Suspensia pneumatică, ECAS......................................................... 111 7. Servocomanda ambreiajului............................................................ 123 8. Instalaţii de frână cu aer comprimat la vehicule destinate utilizării în agricultură...................................................... 127 9. ETS şi MTS comanda electronică a uşilor pentru autobuze................................................................................ 137 10. Montajul conductelor şi racordurilor filetate ................................. 151 11. Lista aparatelor ................................................................................. 163

1

3

Modul de funcţionare al instalaţiei de frână cu aer comprimat

circuitele 2 cilindrului cu arc circuitele 1

Martori ABS

1. Asigurarea aerului comprimat
Aerul comprimat debitat de compresor (1) ajunge prin regulatorul de presiune (2) care reglează automat presiunea în instalaţie de ex. de la 7,2 până la 8,1 bar, la uscătorul de aer (3). Aici se reţine umiditatea conţinută în aerul comprimat, care este eliminată în atmosferă prin racordul de evacuare al uscătorului. Aerul uscat ajunge apoi la supapa de siguranţă cu 4 circuite. Supapa de siguranţă cu 4 circuite (4) asigură în cazul defectării unuia sau mai multor circuite, circuitele rămase intacte contra scăderii presiunii. În interiorul circuitelor I şi II ale frânei de serviciu, aerul din rezervoarele (6 şi 7) ajunge la supapa de frână a vehiculului tractant (15). În circuitul III aerul de la rezervorul (5) pătrunde prin supapa cu 2/2 căi integrată în supapa de comandă a remorcii (17) la capul de cuplare automat (11), cât şi prin supapa de reţinere (13), supapa frânei de mână (16) şi supapa releu (20) în partea de înmagazinare de forţă a cilindrilor Tristop (19). Prin circuitul IV sunt alimentaţi cu aer eventualii consumatori auxiliari, care aici constau din instalaţia frânei de motor pe conducta de eşapament. Instalaţia de frână a remorcii se asigură cu aer comprimat prin capul de cuplare (11), dacă furtunul

de alimentare este cuplat. Acesta ajunge apoi prin filtrul pe conductă (25) şi supapa de frână a remorcii (27) în rezervorul de aer (28), pătrunzând şi în racordurile de alimentare ale supapelor releu ABS.(38).

2. Mod de acţiune:
2.1 Instalaţia frânei de serviciu
La acţionarea supapei de frână a vehiculului tractant (15) aerul comprimat pătrunde prin supapa electromagnetică de control ABS (39) în cilindrii cu membrană ai axei faţă (14) şi la regulatorul automat al forţei de frânare (18). Acesta îşi comută funcţia şi aerul din rezervor ajunge prin supapa electromagnetică de control ABS (40) în partea frânei de serviciu (cu membrană) a cilindrilor Tristop (19). Presiunea din cilindrii de frână, care produce în frâna de la roată forţa necesară, este în funcţie de forţa piciorului care acţionează asupra supapei de frână a vehiculului tractant şi de starea de încărcare a vehiculului. Această presiune de frânare este reglată de regulatorul automat al forţei de frânare (18), care este legat de puntea spate printr-o timonerie. Distanţa dintre şasiu şi punte, în permanentă schimbare la încărcarea şi descărcarea vehiculului, determină un reglaj fără trepte al presiunii de frânare.

Concomitent, prin intermediul unei conducte de comandă, regulatorul forţei de frânare exercită influenţă asupra supapei încărcat/gol integrată în supapa de frână a vehiculului tractant. Prin aceasta se realizează şi o adaptare a presiunii de frânare de la axa faţă, la starea de încărcare a vehiculului. (mai ales la autocamion). Supapa de comandă a remorcii (17), comandată de ambele circuite ale frânei de serviciu, transmite presiune prin capul de cuplare (12) şi furtunul de legătură “Frână“, la racordul de comandă al supapei de frână a remorcii (27). Prin aceasta se deschide calea aerului din rezervor (28), prin supapa de frână a remorcii, supapa de eliberare a frânei remorcii (32), supapa de adaptare (33) spre regulatorul automat al forţei de frânare (34) şi spre supapa releu ABS (37). Supapa releu (37) este amorsată de regulatorul ALB (34) şi aerul comprimat pătrunde în cilindrii cu membrană ai axei din faţă (29). Prin regulatorul ALB (35) sunt amorsate supapele releu ABS (38) şi se deschide calea aerului comprimat spre cilindrii cu membrană (30 şi 31). Presiunea de frânare a remorcii, care corespunde presiunii comandate de vehiculul tractant, va fi adaptată stării de încărcare a remorcii de către regulatoarele automate ale forţei de frânare (34 şi 35).

4

Frânarea remorcii se va produce prin transmitere de presiune în furtunul de legătură 3. în mod normal. aducând maneta frânei de mână în “poziţia de control“. menţinerea presiunii sau scăderea acesteia). Forţa necesară pentru frâna din roată se realizează acum de către arcurile puternic pretensionate din cilindrii Tristop. Deoarece în Recomandarea Consiliului “Comunităţii Europene“ (RREG) se solicită ca un autotren trebuie să se poată ţine pe loc numai de vehiculul tractant. că dacă se rupe furtunul de frână. servind la umplerea şi golirea rapidă a cilindrilor de frână. “Frână“. presiunea de frânare va fi redusă de supapa de adaptare (33). Componente ABS Vehiculul tractant este prevăzut. Supapele releu ABS (în remorcă) şi supapele electromagnetice de control ABS (în vehiculul tractant) servesc la reglarea presiunii de frânare în cilindri (creşterea presiunii. Becul de control roşu se stinge când vehiculul depăşeşte viteza de cca. 2. comandă frânarea totală a remorcii. comanda se desfăşoară independent de presiunile transmise de supapa de frână a vehiculului tractant. Concomitent este eliminat aerul şi din conducta de la supapa frânei de mână (16) spre supapa de comandă a remorcii (17). supapa de frână a remorcii (27) comandă automat frânarea acesteia. prin forţa arcurilor pretensionate din cilindrii Tristop (19). Frânarea automată a remorcii La ruperea furtunului de legătură ”Alimentare” presiunea scade brusc şi supapa de frână a remorcii (27) 5 . se produce o scădere bruscă a presiunii în furtunul de alimentare şi în intervalul de timp prescris de lege de max. 2 sec. În cazul ruperii furtunului de legătură ”Frână”. 4. Producerea forţei necesare pentru frâna din roţi se realizează după cum s-a descris la instalaţia frânei de imobilizare. În stare de nefuncţionare (magneţii fără curent) supapele îndeplinesc rolul unor supape releu. 2.7 km/h şi circuitul de siguranţă al unităţii electronice ABS nu a recunoscut vreo defecţiune. infomodul şi priză ABS (24). Se poate verifica astfel dacă instalaţia frânei de imobilizare a vehiculului tractant îndeplineşte condiţiile cerute de RREG.Modul de funcţionare al instalaţiei de frână cu aer comprimat Alimentare (rosu) Frana (galben) Alimentare electrica ABS conform ISO 7638 Cablu diagnostic În scopul evitării suprafrânării roţilor axei din faţă în domeniul frânărilor parţiale. În măsura în care supapele sunt activate de centralele ABS (36 sau 41). din instalaţia de frână a remorcii se poate elimina aerul din nou. cât şi cu relee. pentru recunoaşterea funcţionării şi pentru supravegherea pe parcurs a sistemului.3 Instalaţia frânei auxiliare Prin posibilitatea acţionării graduale a supapei frânei de mână (16) se poate frâna autotrenul în cazul defectării circuitelor I şi II ale frânei de serviciu cu ajutorul compartimentelor de înmagazinare de forţă ai cilindrilor Tristop (19). respectiv supapa de frână a remorcii.2 Instalaţia frânei de imobilizare La acţionarea supapei pentru frâna de mână (16) în poziţia de indexare din cilindrii Tristop (19) se elimină aerul complet. Supapa de reţinere (13) asigură instalaţia frânei de imobilizare contra acţionării neintenţionate la o scădere a presiunii în furtunul de alimentare a remorcii. cu trei becuri de control (la ASR încă unul). După cuplarea contactului se aprinde becul de control galben dacă vehiculul tractat nu dispune de ABS sau legătura este întreruptă. dar din cilindri nu se elimină aerul complet. ci numai corespunzător efectului de frânare dorit. la acţionarea frânei de serviciu supapa cu 2/2 căi integrată în supapa de comandă a remorcii (17) strangulează trecerea aerului spre capul de cuplare (11) a furtunului de alimentare în aşa fel.

30 31. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 compresor uscător de aer cu regulator de presiune supapă de protecţie cu 4 circuite rezervor de aer bandă de fixare racord pentru verificare supapă pentru evacuarea apei supapă de reţinere supapă de frână a vehiculului tractant cu regulator integrat pentru axa faţă supapă a frânei de mână cu comandă pentru remorcă 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 supapă releu cilindru cu piston cilindru cu membrană cilindru de acţionare ASR supapă electromagnetică cu 3/2 căi cilindru Tristop® supapă de eliberare rapidă regulator ALB corp de amortizare supapă de comandă a remorcii cap de cuplare. rezervă cap de cuplare.5 36 2 12 1 10 14 13 9 17 38 3 7 8 20 22 21 37 11 16 33 6 28 24 18 19 25 34 35 26 15 23 27 29. frână supapă cu două căi becuri de control ABS bec info 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 priză ABS pentru remorcă cablu prelungitor pentru senzor cablu magnet bucşă suport senzor senzor cu cablu rotor cu poli supapă regulatoare electromagnetică ABS electronică modul info comutator manometric supapă proporţională supapă cu 3/2 căi 10 6 .Instalaţia de frânare cu aer comprimat dublucircuit cu două conducte cu ABS/ASR (4S/4M) 4.32 Legendă: Poz.

Echipamente de frânã vehicul tractant 7 .1.

1.
Filtru de aer umed 432 600 ... 0 până la 432 607 ... 0

Filtru de aspiraţie

Filtrul de aer cu baie de ulei 432 693 ... 0 până la 432 699 ... 0

Filtru de aer umed
Scop:
Împiedicarea pătrunderii impurităţilor din aerul comprimat în compresoare (prin filtrul de aspiraţie), respectiv în deschiderile de aerisire ale echipamentelor pentru aer comprimat (prin filtrul de aerisire); iar în afară de aceasta, amortizarea zgomotelor de aspiraţie şi purjare.

Filtru de aer cu baie de ulei
Mod de acţiune:
Filtru de aer cu baie de ulei (pentru aer cu conţinut mare de praf). Aerul este aspirat prin sita din partea de jos a capacului şi tubul central şi condus pe suprafaţa uleiului, în care particulele de praf antrenate se pot depune. Aerul de pe oglinda uleiului este dirijat în sus, trece printr-o masă de filtrare, care reţine eventualele impurităţi conţinute încă în aer cât şi particulele de ulei şi ajunge apoi în ştuţul de aspiraţie al compresorului.

Mod de acţiune:
Filtru de aer umed (pentru condiţii normale de exploatare) Aerul este aspirat printr-un orificiu din capac, trece prin masa de filtrare şi ajunge purificat în ştuţul de aspiraţie al compresorului.

8

Compresor
Compresor monocilindru 411 1.. ... 0 şi 911 ... ... 0

1.

Compresor cu doi cilindri 411 5.. ... 0 şi 911 5.. ... 0

Scop:
Producerea aerului comprimat în vehicule şi instalaţii staţionare.

Mod de acţiune:
Arborele cotit antrenat de motorul vehiculului prin curea şi fulie transmite mişcarea prin intermediul bielei asupra pistonului.

La coborârea pistonului prin racordul 0 şi supapa de admisie este aspirat aer atmosferic purificat cu filtrul de aer al motorului sau cu un filtru umed, respectiv cu baie de ulei, care este comprimat la mişcarea în sus a pistonului şi prin supapa de evacuare şi racordul 2 pompat în rezervoare. Ungerea se realizează funcţie de tip prin barbotaj sau sub presiune.

9

1.
Epurator de aer comprimat 432 511 ... 0

Epurator pentru aer comprimat

Scop:
Epurarea aerului debitat de compresor cât şi condensarea vaporilor de apă conţinuţi în aer.

a corpului supapei (d), iar apa de condens curge prin filtrul (f) în compartimentul C. Dacă presiunea din compartimentul B scade, admisia (e) se închide şi evacuarea (b) se deschide. Apa de condens este acum suflată în atmosferă de presiunea din compartimentul C. Dacă se egalizează presiunile din compartimentele B şi C se închide evacuarea (b). Cu ştiftul (c) se poate verifica funcţionarea supapei de purjare automată.

Mod de acţiune:
Aerul care pătrunde prin fanta inelară A ajunge în compartimentul B. Străbătând fanta A aerul se răceşte şi o parte din vaporii de apă conţinuţi în el se condensează. Aerul trece apoi prin filtrul (a) spre racordul 2. Concomitent presiunea din compartimentul B deschide admisia (e)

10

Uscătorul de aer

1.

432 420

432 410

Uscător de aer 432 410 ... 0 şi 432 420 ... 0
Scop:
Uscarea aerului debitat de compresor prin extragerea vaporilor de apă conţinuţi în aer. Aceasta se realizează printr-o uscare de absorbţie cu regenerare la rece, la care aerul comprimat de compresor este condus printr-un granulat (substanţă absorbantă), care este capabil să preia vaporii de apă conţinuţi în aer.

(a). Aerul uscat ajunge prin supapa de reţinere (c), racordul 21 şi aparatele conectate, la rezervoarele de aer. Concomitent pătrunde aer uscat prin orificiul cu obturare şi racordul 22 la rezervorul de regenerare. La atingerea presiunii de decuplare din instalaţie regulatorul de presiune face ca prin racordul 4 să ajungă presiunea în compartimentul B. Pistonul (d) se deplasează în jos şi deschide evacuarea (e). Aerul din compartimentul A ajunge prin canalul C şi evacuare (e) în atmosferă. Din rezervorul de regenerare pătrunde aer acum prin orificiul cu obturare spre partea inferioară a cartuşului cu granulat (b). La expandarea şi parcurgerea de jos în sus a cartuşului cu granulat (b), umiditatea existentă pe suprafaţa granulatului (a) este preluată de aer şi prin canalul C prin evacuarea (e) deschisă, purjată în atmosferă la racordul 3. La atingerea presiunii de cuplare a regulatorului de presiune, din compartimentul B se elimină din nou aerul în atmosferă. Evacuarea (e) se închide şi începe procesul de uscare după cum a fost descris mai înainte.

Prin montarea unui element de încălzire (f) în apropierea pistonului (d) se elimină deficienţa în funcţionare cauzată de formarea gheţii în condiţii extreme. Varianta 2 (comanda prin regulator de presiune separat 432 410 ... 0 Uscarea aerului se produce conform celor descrise la varianta 1. Presiunea de decuplare apare la această variantă prin orificiul (l) în compartimentul D şi acţionează asupra membranei (m). După învingerea forţei arcului se deschide admisia (n) şi pistonul (d) sub acţiunea presiunii deschide evacuarea (e). Aerul debitat de compresor curge prin compartimentul A, canalul C şi aerisirea 3 în atmosferă. Pistonul (d) preia în acelaşi timp şi funcţia de supapă de suprapresiune. La suprapresiune pistonul (d) deschide automat evacuarea (e). Dacă presiunea de alimentare din instalaţie scade ca urmarea consumului de aer sub presiunea de cuplare, se închide admisia (n) iar presiunea din compartimentul B scade prin evacuarea regulatorului de presiune. Evacuarea (e) se închide şi procesul de uscare începe din nou.

Mod de acţiune:
Varianta 1 (comanda prin regulator de presiune separat 432 420 ... 0 În faza de pompare aerul pompat de compresor trece prin racordul 1 în compartimentul A. Aici se acumulează ca urmare a scăderii temperaturii apa de condens, care ajunge la evacuarea (e) prin canalul C. Aerul pătrunde prin filtrul fin (g) integrat în cartuş şi compartimentul inelar (h) spre partea superioară a cartuşului cu granulat (b). Parcurgând granulatul (a) se extrage umiditatea din aer, aceasta fiind preluată de suprafaţa granulatului

11

deschide supapa de reţinere (i) şi ajunge în compartimentul A. evacuarea deschisă (e). Aici se acumulează ca urmare a scăderii temperaturii apa de condens. Varianta 2 (comanda prin regulator de presiune integrat 432 415 . Pistonul (d) preia în acelaşi timp şi funcţia de supapă de suprapresiune.. Aerul din rezervor aflat la racordul 21 pătrunde prin compartimentul E.1. Mod de acţiune: Varianta 1 (comanda prin regulator de presiune separat 432 413 . După învingerea forţei arcului se deschide admisia (n) şi pistonul (d) sub acţiunea presiunii deschide evacuarea (e).. La atingerea presiunii de cuplare a regulatorului de presiune. în cazul în care supapa de siguranţă multicircuit folosită permite curentul invers. În timp ce străbate cartuşul cu granulat (b) de jos în sus aerul preia umiditatea de pe suprafaţa (a) a cartuşului şi prin canalul C... Uscătorul de aer 432 413 432 415 presiunea din stânga membranei (q) scade în aşa măsură. Uscătorul de aer cu supapă de limitare a contracurentului 432 413 . Scurgerea inversă se încheie când 12 . Aerul din rezervor ajunge acum în compartimentul F şi acţionează asupra membranei (o) pe partea cealaltă cu o presiune ceva mai mică corespunzătoare reţinerii supapei (q).. Prin filtrul (l) ajunge aer din rezervor şi în compartimentul H şi acţionează asupra supapei (q). Aceasta se deformează spre dreapta şi face posibilă legătura dintre compartimentele E şi G prin orificiul cu obturare (s). încât ajunge în poziţie închisă. canalul C şi aerisirea 3 în atmosferă.0) Presiunea de decuplare ajunge la această variantă prin orificiul de legătură în compartimentul J şi acţionează asupra membranei (m). Pistonul (d) se deplasează în jos şi deschide evacuarea (e). Aerul debitat de compresor curge prin compartimentul A. Evacuarea (e) se închide şi începe procesul de uscare după cum a fost descris mai înainte. Ieşirea 31 este prevăzută suplimentar pe partea de debitare cu o supapă de siguranţă. Aerul de regenerare se ia acum din rezervoarele de alimentare. se închide admisia (n) iar presiunea din compartimentul B scade prin evacuarea regulatorului de presiune.. acesta destindu-se în compartimentul G şi astfel la partea inferioară a cartuşului (b).0) În faza de pompare aerul comprimat pompat de compresor trece prin racordul 1. Supapa de reţinere (i) opreşte trecerea aerului spre racordul 1 şi aerul din compartimentul A ajunge prin canalul C şi evacuarea (e) în atmosferă. pentru aceasta trebuie să existe o supapă de siguranţă multicircuit care permite curentul invers. orificiul cu obturare (s). care ajunge la evacuarea (e) prin canalul C. După învingerea forţei arcului reglabilă cu şurubul (r) se ridică supapa (q).. purjând-o în atmosferă prin racordul 3. 0 Uscătoarele de aer cu 1 element din această serie constructivă oferă posibilitatea prin supapa de limitare a contracurentului integrată ca aerul necesar pentru regenerare să se ia din rezervorul de aer principal. Concomitent pătrunde aer uscat şi în compartimentul E şi acţionează asupra membranei (o). Uscarea aerului se produce după cum sa descris la 432 420. Prin aceasta se elimină necesitatea unui rezervor de regenerare separat. 0 şi 432 415 .. Evacuarea (e) se închide şi procesul de uscare începe din nou. Dacă presiunea de alimentare din instalaţie scade ca urmarea consumului de aer sub presiunea de cuplare. La suprapresiune pistonul (d) deschide automat evacuarea (e). La atingerea presiunii de decuplare din instalaţie regulatorul de presiune face ca prin racordul 4 să ajungă presiunea în compartimentul B. din compartimentul B se elimină din nou aerul în atmosferă. Ca urmare a scăderii presiunii din compartimentul G supapa de reţinere (c) se închide.

Uscătorul de aer 1. Supapa (h) se deschide numai la o presiune de acumulare la racordul 2 > 5 bari. compartimentul (H) şi partea deschisă a supapei (o).. Ca urmare a scăderii temperaturii se poate forma condens în orificiul E. În timpul parcurgerii granulatului (b) umiditatea conţinută în aer este reţinută în canalele fine ale granulatului foarte poros. cât şi compartimentul inelar A la partea superioară a cartuşului (c). compartimentul inelar K şi prin granulatul (r) al cartuşului (s). Prin orificiile cu obturare ale supapelor (f şi p) destinate pentru faza de debitare a compresorului o parte din aerul uscat ajunge din orificiul (G) la partea inferioară a cartuşului (s) şi parcurge granulatul de jos în sus (spălare în contracurent). care ajunge la supapa de mers în gol (m) prin orificiul L.. Aerul debitat de compresor pătrunde acum din orificiul E prin compartimentul H. 1 minut temporizatorul întrerupe curentul spre electromagnet. Dacă trecerea aerului spre bobina electromagnetului (j) este deschisă acum de elementul temporizat integrat în supapa electromagnetică. prin care presiunea din compartimentul D şi compartimentul M se poate anihila. Indusul (i) închide trecerea din compartimentul C şi deschide evacuarea.. Din orificiul E aerul pătrunde prin supapa (k) deschisă în compartimentul B cât şi mai departe prin filtrul fin (e) integrat în cartuş. Forţa arcului şi presiunea din orificiul G deplasează supapele de comandă spre poziţia lor limită pe dreapta. trecând prin compartimentul inelar (K). 432 431 Uscător de aer cu 2 elemenţi 432 431 . Supapa de comandă (o) închide trecerea spre compartimentul H şi supapa de comandă (k) deschide trecerea spre compartimentul B. 13 . După cca. Aerul uscat preia cu această ocazie umiditatea existentă în canalele fine ale granulatului foarte poros (r) spre aerisirea 3. După deschiderea supapei de reţinere (g) aerul comprimat pătrunde din orificiul (G) prin racordul (2) la rezervoarele de aer. Aerul purificat trece prin sita (a) traversând de sus în jos granulatul (b) al cartuşului (c) cusut într-o pungă filtrantă şi ajunge prin sita (d) şi supapa de reţinere (f) în orificiul G. Procesul de uscare a aerului comprimat decurge după cum a fost descris deja. Prin orificiul cu obturare al supapei (f) aerul uscat ajunge la partea inferioară a granulatului (b). Aerul comprimat aflat în compartimentul B se evacuează în atmosferă prin racordul 3 la partea deschisă a supapei de comandă (k) prin canalul N. 0 Mod de acţiune: a) Comanda fără regulator de presiune integrat Aerul comprimat pompat de compresor trece prin racordul 1 în orificiul E. Aerul comprimat pătrunde acum din compartimentul C în compartimentul D cât şi prin orificiul F în compartimentul M şi deplasează în poziţia lor limită spre stânga supapele de comandă împotriva forţei arcului. Aerul uscat ajunge după deschiderea supapei (p) şi a supapei de reţinere (g) prin racordul 2 la rezervoarele de aer. Ca urmare a scăderii presiunii în compartimentul B se închide şi supapa de reţinere (f). 0 şi 432 432 . iar aerul comprimat ajunge în compartimentul C. Trecerea de la orificiul E spre compartimentul B este închisă. indusul (i) este atras.. aşa încât şi aici va avea loc o spălare în contracurent. Supapa unisens suplimentară (h) permite ca la începutul umplerii instalaţiei supapele de comandă (k şi o) să nu se amorseze. Supapa de reţinere (g) se închide şi presiunea din instalaţie rămâne asigurată.

Dacă regulatorul de presiune cuplează pe mers în gol la presiunea anterior stabilită. Decizia de a utiliza un uscător cu 1 element sau uscător cu 2 elemenţi se orientează după debit şi durata de funcţionare cuplată a compresorului. împreună cu aerul debitat în faza de mers în gol. 6° şi se decuplează din nou la depăşirea temperaturii de cca. în racordul 4 se introduce presiune. Compresorul funcţionează în mers în gol până când presiunea din instalaţie coboară sub presiunea de cuplare a regulatorului de presiune. împreună cu aerul debitat în atmosferă. prin evacuarea 3. prin formarea gheţii în zona pistonului (m). în continuare alternarea cartuşelor făcându-se la fiecare minut. care se cuplează la coborârea temperaturii sub cca. în rezervoarele de aer. Apa de condens existentă şi impurităţile se elimină în faza de mers în gol. Uscător de aer cu 2 elemenţi acoperă domeniul > 500 l/min şi > 50 % până la 100% din timpul de cuplare. Apa de condens existentă şi impurităţile se elimină în atmosferă. Compresoarele cu 1 element pot fi utilizate în mod normal până la un debit de ~ 500 l/min şi durata de funcţionare cuplată a compresorului până la ~ 50 %. Dacă regulatorul de presiune cuplează pe mers în sarcină din racordul 4 dispare presiunea şi supapa de mers în gol închide trecerea spre racordul 3. Instalaţia se va umple în încheiere iarăşi până la presiunea de decuplare a regulatorului de presiune. b) Comanda prin regulator de presiune integrat Uscarea aerului se produce după cum sa descris la a). Admisia (u) se închide şi presiunea din compartimentul O se anihilează prin evacuarea regulatorului de presiune. astfel se deschide supapa de mers în gol. Supapa de mers în gol cu pistonul (m) se închide din nou. 14 . deschizându-se supapa de mers în gol. pistonul (m) sub acţiunea presiunii se deplasează în jos. Prin aceasta se deschide admisia (u) şi pistonul (m) sub acţiunea presiunii se deplasează în jos. Debite de peste 1000 l/min trebuie verificate în exploatare. Arcul (n) deplasează pistonul (q) cât şi membrana (t) în poziţia lor iniţială înapoi. 30°C. prin racordul 3. Aerul comprimat pătrunde acum din nou în orificiul E şi ajunge printr-unul din cartuşele uscătorului (b sau r) cât şi racordul 2 uscat. Presiunea care se crează la umplerea instalaţiei în racordul 2 apare şi în compartimentul P şi acţionează asupra părţii de jos a membranei (t). membrana (t) se curbează şi antrenează şi pistonul (q). Uscătorul de aer 432 432 Aerul comprimat debitat de compresor este condus acum din nou spre granulatul (b) şi procesul de uscare decurge după cum s-a descris deja. Utilizare: În funcţie de necesităţi de la WABCO sunt disponibile uscătoare cu 1 element sau cu 2 elemenţi. Abateri de la valorile recomandate mai sus vor trebui să fie verificate în exploatare. Imediat după ce forţa rezultantă este mai mare decât forţa arcului (n) reglată cu şurubul (y). se poate evita un deranjament în funcţionare în condiţii extreme. Prin montarea unui element de încălzire (l). În paralel se anihilează şi presiunea din compartimentul P de sub membrana (t).1.

-1 pistonul (k) care este conceput ca supapă de siguranţă. Arcul (h) deplasează pistonul (k) în sus şi evacuarea (i) se închide..) Regulator de presiune cu racord de comandă 4 şi racord 23. ci din conducta de alimentare. Evacuarea (l) se închide şi admisia (d) se deschide. deschide supapa de reţinere (e) şi instalaţia va fi umplută iarăşi până la presiunea de decuplare a regulatorului de presiune. Admisia (d) se închide. Aceasta se ia aici nu din interiorul regulatorului de presiune. c. Aerul comprimat debitat de compresor pătrunde acum din compartimentul B pe lângă tija (f) în furtunul de umflat pneuri. aşa încât presiunea din compartimentul E se propagă în compartimentul C şi deplasează în jos pistonul (k) împotriva forţei arcului (h). cât şi asigurarea conductelor şi supapelor contra murdăririi. Desfăşurarea în continuare a procesului are loc în mod analog punctului a. Conexiunea dintre compartimentul C spre compartimentul D este deschisă. antrenând cu ea şi pistonul (m). evacuarea (l) se deschide. astfel încât presiunea de comandă din compartimentul C poate fi utilizată prin racordul 23 şi pentru comandarea uscătoului de aer cu un element. deschide evacuarea (i) şi aerul iese în atmosferă prin racordul 3. Legătura de la compartimentul B la compartimentul E este închisă iar supapa de reţinere (e) 15 . Evacuarea (i) se deschide şi aerul debitat de compresor se evacuează în atmosferă prin racordul 3. Dacă presiunea din instalaţie depăşeşte valoarea de 12+2 bari resp. Înainte de a începe umflarea pneurilor trebuie ca în rezervor să se coboare presiunea sub cea de cuplare a regulatorului de presiune. Totodată forţa arcului (b) împinge membrana împreună cu pistonul (m) în jos. După deschiderea supapei de reţinere (e) aerul comprimat ajunge prin conducta care porneşte de la racordul 21 la rezervoarele de aer şi în compartimentul E. b. după uscătorul de aer. Aerul de alimentare ajunge prin racordul 4 şi compartimentul A în compartimentul E şi acţionează asupra membranei (c). 0 1. În funcţie de variantă comanda pompei antiîngheţ automată sau a uscătorului de aer cu 1 element.Regulatoare de presiune Regulator de presiune cu filtru şi racord de umflat anvelope 975 303 . Racordul 22 este prevăzut pentru comandarea unei pompe antiîngheţ postcomutate. conectate.) Regulatoare de presiune Aerul comprimat pompat de compresor trece prin racordul 1 şi filtrul (g) în compartimentul B. membrana (c) se curbează în sus. Legătura dintre compartimentul B şi racordul 21 se întrerupe. care se poate regla cu şurubul (a). compartimentul B se închide supapa de reţinere (e) iar presiunea din instalaţie rămâne asigurată. Compresorul funcţionează acum în mers în gol până când presiunea din instalaţie coboară sub cea de cuplare a regulatorului. iar aerul din compartimentul C se evacuează în atmosferă prin compartimentul F şi orificiul de legătură de la racordul 3. În paralel coboară presiunea şi în compartimentul E de sub membrana (c). Această variantă de regulator de presiune diferă faţă de cea descrisă la punctul a doar prin modul de comandă al presiunii de decuplare. Prin scăderea presiunii din lipseşte. tija (f) se mişcă spre stânga.) Racordul pentru umflarea anvelopelor După scoaterea capacului de protecţie şi înşurubarea piuliţei olandeze a furtunului de umflat pneuri. Aerul comprimat debitat de compresor pătrunde din nou prin filtrul (g) în compartimentul B. Imediat după ce forţa va fi mai mare decât cea a arcului (b). pentru ca în timpul mersului în gol să nu se poată lua aer. În compartimentul E ia naştere o forţă care acţionează pe partea inferioară a membranei (c). Mod de acţiune: a. 20 +2 bari. Scop: Reglarea automată a presiunii de funcţionare a unei instalaţii de frână cu aer comprimat..

0 Supape de siguranţă 434 612 . 0 şi 934 6.. compresiune (a). 0 934 601 . supapa (c) cu pistonul (b) vor fi împinse în sus. până când forţa arcului învinge şi închide supapa (c).. .. ...1... Dacă forţa rezultată din presiunea x suprafaţa este mai mare decât forţa reglată a arcului de 16 ... Aerul comprimat suplimentar se evacuează în atmosferă prin racordul 3.. Supapă de siguranţă 434 6.. Prin ridicarea pistonului (b) se poate verifica funcţionarea supapei de siguranţă.. Mod de acţiune: Aerul comprimat ajunge prin racordul 1 sub supapa (c). 0 434 608 . 0 Scop: Limitarea presiunii într-o instalaţie cu aer comprimat la o valoare maximă admisă.

Presiunea de comandă la această variantă de aparat este adusă prin racordul 4 de la un aparat extern. Arcul (G) împinge pistonul (E) înapoi în poziţia sa iniţială. Lichidul aflat în compartimentul (R) este dislocat ca urmare a mişcării pistonului (E) în continuare. la pompa antiîngheţ montată după regulatorul de presiune acesta trebuie luat printr-o conductă separată. În ambele cazuri agentul antiîngheţ se va injecta în instalaţie după ce regulatorul de presiune a cuplat compresorul pe mers în sarcină. Fig. în funcţie de tip. 2) Mod de acţiune: Pompa antiîngheţ se poate monta înainte sau după regulatorul de presiune..Aparate antiîngheţ Pompă antiîngheţ 932 002 . În anotimpul cald nu este necesar să fie lichid în rezervor. Dacă presiunea din rezervor atinge valoarea de funcţionare. Fără racord separat pentru comandă (fig. 1) 2. Pompa antiîngheţ nu necesită o întreţinere specială. în vederea protejării conductelor şi aparatelor conectate împotriva formării gheţii. 1 Fig. Aerul comprimat debitat de compresor străbate pompa antiîngheţ de la racordul 1 la racordul 2 (orificiul J). regulatorul de presiune cuplează pe mers în gol. Presiunea din orificiul (J) şi prin orificiul (H) şi în compartimentul (F) se micşorează. Presiunea creată prin orificiul (H) în compartimentul (F) deplasează pistonul (E) spre stânga. Scurgerea substanţei antiîngheţ în compartimentele (C) şi (R) se intrerupe ca urmare a închiderii orificiului (K). deci pe debitare în instalaţie. de ex. 0 1. Aceste procese se repetă la fiecare cuplare şi decuplare a regulatorului de presiune. Prin orificiul (K) de alimentare curge substanţa antiîngheţ din rezervor în compartimentul (R). 17 . Acesta trece pe lângă scaunul de supapă (N) în orificiul (J) şi va fi antrenat în instalaţia de frână de curentul de aer.. La temperaturi peste 5°C aparatul poate fi decuplat prin rotirea manetei (B) în poziţia 0. Utilizare şi întreţinere: La temperaturi sub 5°C aparatul trebuie pus în funcţiune prin rotirea manetei (B) în poziţia I. Cu racord separat pentru comandă (fig. În timp ce la pompa antiîngheţ montată înaintea regulatorului de presiune impulsul de comandă pentru cuplarea regulatorului de presiune de la mers în gol la mers în sarcină se ia printr-un orificiu interior direct din conducta de alimentare. regulatorul de presiune. 2 Scop: Injecţia automată a substanţei antiîngheţ în instalaţia de frână. 1. Poziţia manetei (B) este atunci indiferentă. Modul de funcţionare este acelaşi ca cel descris la 1. Nivelul lichidului antiîngheţ trebuie controlat zilnic.

f) care se opune forţei arcului (a resp. Această reumplere face posibil ca presiunea încă rămasă după o frânare să dezvolte o forţă prin membrana (b resp. Imediat dacă se produce o scădere de presiune în circuitele 2 sau 3 după o frânare. în timp ce membranele (b şi k) vor fi ridicate împotriva forţei arcurilor (a şi l). g). Mod de acţiune: Aerul de la regulatorul de presiune pătruns în supapa de siguranţă prin racordul 1 deschide supapele (c şi j). Supapele (c şi j) sunt ţinute deschise la circuitele intacte la presiuni superioare presiunii de deschidere reglate de arcurile acţionând în sensul de deschidere (spre în sus). se închide supapa (j) de către arcul (l). 0 Supape de siguranţă multicircuit Varianta I Varianta II Scop: Asigurarea presiunii în circuitele rămase intacte în cazul defectării unuia din circuite. Supapă de siguranţă cu trei circuite 934 701 .1. după atingerea presiunii de deschidere reglate (= presiune de siguranţă). Pe lângă aceasta ajunge după deschiderea supapelor de reţinere (d şi h) în compartimentul A. Asigurarea presiunii circuitelor 1 şi 3 în cazul defectării circuitului 2 se realizează în mod similar. respectiv e) când presiunea de deschidere a supapei (j) încă nu a fost atinsă. aerul venind de la regulatorul de presiune iese în atmosferă mai întâi prin circuitul defect.. Apoi aerul comprimat trece prin racordurile 21 şi 22 în rezervorul de aer al circuitelor 1 şi 2. De la circuitul 3 sunt alimentate cu aer instalaţiile frânei auxiliare şi de imobilizare şi instalaţia remorcii. circuitul 1. presiunea de deschidere a supapei (j) (presiunea de siguranţă a circuitului defect). La defectarea circuitului frânei auxiliară se produce mai întâi o scurgere de aer din rezervoarele circuitelor 1 şi 2 în circuitul 3. până când supapa (e) nu se mai poate menţine deschisă ca urmare a scăderii presiunii curentului şi care la presiunea de deschidere reglată se închide. 18 . aşa încât la o mică scădere a presiunii în circuitul 1 sau 2 este posibilă o scurgere de aer din circuitul cu presiune mai mare spre celelalte. Astfel se poate deschide deja o supapă (c. deschide supapa (e) şi trece prin racordul 23 în circuitul 3. Supapele de reţinere (d şi h) asigură la defectarea circuitelor 1. Dacă se defectează ca urmare a unei neetanşeităţi de ex. respectiv j) circuitul intact faţă de cel defect. cu excepţia procesului de umplere a instalaţiei.. Presiunile celor două circuite principale de frână rămân asigurate la valoarea presiunii de deschidere a circuitului 3 defect. prin aceasta micşorându-se frecvenţa de cuplare a regulatorului de presiune. respectiv 2 sub presiunea de deschidere a supapelor (c. şi urmează o reumplere a circuitului intact respectiv până la Construcţia: Varianta constructivă I Supapele(c şi j) sunt ţinute închise în permanenţă la circuitele intacte de arcurile acţionând în sensul de închidere (spre în jos). într-o instalaţie de frână cu aer comprimat cu mai multe circuite.

acestea se vor umple din nou până la presiunea de deschidere reglată a circuitului defect. În circuitele intacte se creează presiune sub membranele (f. 3 şi 4 se vor umple la presiunea de deschidere reglată a circuitului defect şi asigurată la această valoare. Concomitent se creează o presiune sub supapele (g. 0 / 934 714 .. până la atingerea presiunii dinamice de închidere a supapelor. k. Membranele (f. De la circuitul 3 sunt alimentate cu aer comprimat instalaţiile frânei auxiliare şi de imobilizare ale vehiculului tractant şi instalaţia remorcii. Asigurarea presiunii a circuitelor rămase intacte se realizează în acelaşi mod. La defectarea unui circuit (de ex. q şi r) ajunge în cele 4 circuite ale instalaţiei de frână cu aer comprimat. c şi d) trecând pe lângă supapele de reţinere (h. care în cazul defectării unui circuit permit umplerea instalaţiei de frână de la 0 bar. 3 sau 4. n şi u). circuitul 1). 0 Scop: Asigurarea presiunii în circuitele intacte de frână la defectarea unuia sau mai multor circuite într-o instalaţie de frână cu aer comprimat cu 4 circuite. Supapa de siguranţă cu 4 circuite dispune în funcţie de variantă de nici unul sau maximum pentru toate circuitele. La creşterea în continuare a presiunii în racordul 1 aceste supape se deschid. circuitul 1) şi scăderea presiunii în circuitele intacte la 0 bar (la staţionarea indelungată a vehiculului). m. care la atingerea presiunii de deschidere ( = presiunea de siguranţă) le deschide pe acestea. care coboară presiunea de deschidere a supapelor (g. Aerul comprimat de la regulatorul de presiune care intră în supapa de siguranţă prin racordul 1 ajunge prin orificiile Bypass (a. b. la umplerea instalaţiei de frână aerul pătrunde mai întâi prin supapele bypass (a. j. aerul pătrunde din celelalte trei circuite în cel defect. c şi d) în toate cele 4 circuite. sau circuitele 3 şi 4 sunt umplute după circuitele 1 şi 2. Prin forţa arcurilor (e.. Circuitele 2. Ca urmare a consumării aerului din circuitele 2. p şi s). iar de la circuitul 4 alţi consumatori secundari.. orificii bypass. care provoacă o scădere de presiune. o şi t) se ridică ca urmare a forţei arcurilor (e. 934 702 934 713 Supapă de siguranţă 4 circuite 934 702 . l şi o). b. Dacă se defectează un circuit (de ex. Aerul comprimat trece prin racordurile 21 şi 22 spre rezervoarele de aer ale circuitelor 1 şi 2 ale instalaţiei frânei de serviciu şi prin racordurile 23 şi 24 în circuitele 3 şi 4. m. k şi p).Supape de siguranţă multicircuit 1.. 19 . n şi u) se închid supapele (g. l. 0 934 713 . Mod de acţiune: În funcţie de variantă cele 4 circuite sunt legate în paralel şi se produce o umplere simultană a celor 4 circuite.. k.. p şi s).

Suplimentar la unele variante.c 71/320. 3 bari circuitele 3 + 4) a circuitului defect (= presiunea de siguranţă). Uscătorul de aer este echipat cu o supapă de siguranţă care se deschide la suprapresiune. . La defectarea unui circuit presiunea din celelalte circuite scade mai întâi până la presiunea dinamică de închidere (în funcţie de instalaţie). O unitate de senzori electronici permite afişarea continuă a presiunilor din circuitele frânei de serviciu.E.0 –0. 0 la pagina 11).. Aerul debitat peste această presiune se evacuează în atmosferă prin circuitul defect.5 0 0 – 0. Presiunea aflată la racordul 1 al supapei de siguranţă multicircuit este redusă în prima treaptă la (10 ± 0. La umplerea instalaţiei de frână de la 0 bari se vor umple cu prioritate circuitele frânei de serviciu (1 şi 2) conform Recomandării C. Circuitele 3 şi 4 au ieşiri suplimentare asigurate cu câte o supapă de reţinere (25 şi 26). pe supapa de siguranţă multicircuit este montat un senzor de presiune dublu pentru măsurarea presiunii de acumulare din circuitele frânei de serviciu. ceea ce înseamnă o combinaţie a mai multor aparate.1. prin racordul 22. precum şi la reglarea presiunii din rezervoare. Scop: Uscătorul de aer serveşte la extragerea umidităţii din aerul debitat de compresor cât şi curăţirii acestuia. serveşte la limitarea presiunii şi asigurarea presiunii în instalaţii de frână cu mai multe circuite. regulatorul de presiune integrat cuplează supapa de mers în gol şi compresorul debitează acum în atmosferă.2 bari) necesară circuitelor frânei de serviciu şi în a doua 0 treaptă (8. 0 Construcţia: APU (Air-Processing Unit) este un aparat multifuncţional. în funcţie de variantă cu sau fără încălzire. Mod de acţiune: Aerul comprimat produs de compresor ajunge prin racordul 11 şi un filtru la cartuşul cu granulat. pe supapa de mers în gol există suplimentar o încălzire integrată.unitatea de tratare a aerului 932 500 . crescând apoi însă până la presiunea de deschidere (9. În vederea evitării deranjamentelor de funcţionare iarna. Premisa pentru aceasta este ca compresorul să fie în faza de debitare. Este inclus în această unitate un uscător de aer cu regulator de presiune.5 –0. După atingerea presiunii de alimentare a instalaţiei. La racordul 24 se vor conecta rezervoarele de alimentare pentru suspensia pneumatică. La parcurgerea acestuia aerul este filtrat şi uscat (vezi pentru aceasta uscătorul de aer 432 410 . 3 bari circuitele 1 + 2 şi 7. . 4 bari) necesară pentru instalaţia de frână a remorcii. Supapa de siguranţă multicircuit flanşată 20 . inclusiv o supapă de siguranţă şi un racord de umflare pentru pneuri. Prin racordul pentru umflarea pneurilor sau racordul 12 este posibilă umplerea instalaţiei dintr-o sursă exterioară (atelier). În faza de mers în gol granulatul este regenerat în contracurent cu aer deja uscat. nr. APU – unitate de tratare a aerului APU . Aerul uscat pătrunde prin racordul 21 la racordul de alimentare 1 al supapei de siguranţă multicircuit flanşată. Flanşată la acest uscător este o supapă de siguranţă multicircuit cu una sau două supape de limitare a presiunii integrate şi două supape de reţinere integrate..

data fabricaţiei. Apa de condens din rezervor trebuie purjată regulat. numele fabricantului.. conform normei EN 286 : 2 următoarele informaţii: Numărul şi data normei. semnul CE în cazul conformităţii cu 87/404/EG. volumul în litri. Se recomandă folosirea supapelor de purjare. modificările. capace ambutisate sudate şi bucşi filetate pentru racordarea conductelor. presiunea de regim admisă.Rezervor de aer Rezervor de aer 950 . Verificaţi regulat fixarea pe rama şasiu şi colierele rezervorului 21 . care pot fi livrate pentru acţionare manuală sau automată. numărul de omologare.. la rezervoare sub 60 litri volum. autocolantul trebuie îndepărtat pentru ca plăcuţa de tip să fie vizibilă.. Eticheta tipului este lipită şi trebuie să conţină. 0 1.. numărul fabricii. folosind aceeaşi grosime de material pentru toate mărimile de rezervor. dacă este cazul de producătorul vehiculului. Plăcuţa de tip este acoperită cu un autocolant cu numărul WABCO. Utilizarea oţelurilor de înaltă rezistenţă permite presiuni de regim de până la 10 bari. Scop: Înmagazinarea aerului comprimat produs de compresor. temperatura minimă şi maximă de funcţionare. . Construcţia: Rezervorul constă dintr-o piesă mediană cilindrică. După o revopsire a rezervorului. Verificaţi regulat fixarea pe rama şasiu şi colierele rezervorului.

conducte şi cilindri prin purjare automată a rezervorului. Supapa pentru evacuarea apei 934 300 . supapa basculantă (b) se închide. 0 Scop: Evacuarea apei de condens din rezervorul de aer şi la nevoie aerisirea conductelor de aer comprimat şi rezervoarelor. La decuplarea compresorului dispare presiunea din conducta de comandă. Apa de condens aflată în conducta de comandă este împinsă de asemenea prin orificiul din peretele pistonului de comandă (a) gol în compartimentul de colectare A. supapa basculantă se deschide (b) . Supapa automată pentru evacuarea apei 434 300 . 0 Supape de evacuare a apei Scop: Prevenirea pătrunderii apei de condens în supape. Prin tragerea sau presarea bolţurilor de acţionare (c) în direcţie laterală. În cazul lipsei de presiune sau de tracţiune.. iar presiunea din rezervor aflată în compartimentul inelar B deplasează pistonul de comandă (a) în poziţia sa limită de sus. Apa adunată în compartimentul de colectare A poate să se evacueze în atmosferă pe lângă frezările (b).. Mod de acţiune: Supapa va fi menţinută în stare închisă prin arcul (a) şi presiunea din rezervor.1. 22 . Apa care vine din rezervor ajunge prin racordul 1 la frezările pistonului de comandă (a) în compartimentul pentru colectare A. Aerul comprimat şi apa de condens sunt eliminate din rezervoare. O deversare a condensului aflat în compartimentul de colectare (a) cât şi o scăpare parţială a presiunii din rezervor prin orificiul din peretele pistonului de comandă – care ar fi posibilă în cazul opririi motorului în momentul când acesta este în faza de debitare a compresorului – este prevenită printr-un O-ring aflat în dreptul orificiului care acţionează ca supapă de reţinere. Mod de acţiune: Presiunea care vine din conducta dintre compresor şi regulator ajungând la racordul de comandă 4 împinge pistonul de cuplare (a) în poziţia lui limită de jos...

. 0 453 002 453 197 La scăderea presiunii acul indicator este readus printr-un arc de torsiune la valoarea încă existentă. 0 1.Supapă de evacuare a apei şi manometru pentru aer Supapă automată pentru evacuarea apei 934 301 . Apa de condens va fi expulzată acum de perna de aer aflată în compartimentul A. care la frânare arată presiunea aerului care a pătruns în cilindrii de frână. În scopul verificării funcţionalităţii supapei de purjare aceasta se poate deschide împingând cu mâna spre înăuntru ştiftul (e) aflat la deschizătura evacuării. corpul de supapă (c) închide evacuarea (d). . Mod de acţiune: La manometrul simplu 453 002 aerul venind din rezervor îndreaptă tubul Bourdon aflat în carcasă. Scop: Manometrele de aer servesc la supravegherea presiunii în rezervoarele de aer cât şi în conductele de frână. După egalizarea presiunilor în cele două compartimente corpul de supapă (c) închide admisia (b). 23 . apa de condens adunându-se în partea de sus a evacuării (d). Valorile presiunilor din rezervoare şi cele de frânare se pot citi pe o scală de la 0-10 resp. roşu. încât s-a restabilit egalitatea de presiune între compartimentul A şi compartimentul B. Acesta părăseşte admisia pe circumferinţa exterioară (b). 0-25 bar.. Presiunea mai mare din compartimentul A acţionează pe corpul de supapă de jos (c) ridicânduse de pe partea de evacuare (d). prin frânare – se micşorează presiunea şi în compartimentul B. Aerul comprimat pătrunde împreună cu eventuală apă de condens din rezervor în compartimentul A.. în timp ce în compartimentul A se menţine mai întâi presiunea întreagă. Dacă scade presiunea în rezervor – de ex. Manometru de aer 453 . Scop: Protejarea instalaţiei de frână cu aer comprimat împotriva pătrunderii apei de condens prin eliminare automată a acesteia din rezervor. Când presiunea din compartimentul A a scăzut atât de mult... Prin pârghie şi cremalieră acesta roteşte acul indicator negru fixat pe un ax. Mod de acţiune: La umplerea rezervorului ajunge aer prin filtrul (a) în compartimentul B şi pe corpul de supapă (c).. La eliberarea frânei acesta este readus în poziţia lui “0“ de un arc de torsiune. La manometrul dublu 453 197 există un al doilea ac indicator.

. Trecerea aerului prin supapa de reţinere este posibilă numai din conducta de alimentare spre rezervor... până când se egalizează pre- siunea din conducta alimentare şi presiunea din rezervor. 0 Scop: Asigurarea conductelor aflate sub presiune faţă de aerisire nedorită. supapă care va închide alimentarea în cazul reducerii presiunii în conducta de alimentare. iar golirea racordului 2 se realizează prin orificiul cu obturare (b). Mod de acţiune: Presiunea aerului comprimat din conducta de alimentare deschide supapa (a) şi pătrunde în rezervor. Prin racordarea aerului comprimat invers sensului săgeţii poate fi laminată umplerea iar golirea se va face atunci fără obturare.. astfel că poate să aibă loc o compensare a presiunii.. Secţiunea cu obturare poate fi modificată cu şurubul de reglaj (c).1. Supapa (a) rămâne atâta timp deschisă. cât şi prin presiunea din rezervor devenită de acum mai mare. 0 Sensul de scurgere fără obturare Scop: obturarea curentului de aer.. Scurgerea aerului din rezervor este împiedicată de supapa (a). 0 Supape de reţinere 434 014 434 019 Sensul de scurgere Scop: Asigurarea conductelor aflate sub presiune împotriva ieşirii neintenţionate a aerului în atmosferă. supapa de reţinere supusă unei sarcini va elibera din nou calea. deoarece la scăderea presiunii în conducta de alimentare aceasta se închide prin arcul (b). 24 . . La creşterea presiunii în conducta de alimentare. dacă aceasta este mai mare decât cea existentă în rezervor. Supapă de reţinere 434 021 . Mod de acţiune: La intrarea aerului în sensul săgeţii supapa de reţinere din carcasă (a) se ridică de pe scaun şi în conducta conectată pătrunde aerul fără obturare. La golirea conductei de aducţiune supapa de reţinere se închide. Mod de acţiune: Trecerea aerului este posibilă numai în direcţia săgeţii marcate pe carcasă. întârzie deci golirea. după dorinţă la umplere sau golire a conductei conectate. Datorită supapei de reţinere se evită returul aerului. rotirea spre stânga măreşte secţiunea. Supapă de reţinere 434 01. Rotirea spre dreapta reduce secţiunea. Supapă de reţinere cu drosel 434 015 .

Supapa de preaplin fără contracurent Eliberarea trecerii pentru aerul comprimat către consumatorii secundari (acţionarea uşii. 25 . 0 1. În cazul scăderii presiunii în primul rezervor are loc reacumularea aerului comprimat din al 2-lea rezervor. cu contracurent fără contracurent cu contracurent limitat Scop: Supapa de preaplin cu contracurent Eliberearea trecerii pentru aerul comprimat spre al 2-lea rezervor de aer comprimat numai după atingerea unei presiuni de calcul a instalaţiei de frânare în primul rezervor. Aerul ajunge direct. La supapa de preaplin cu curent invers limitat..) numai după atingerea presiunii de calcul a instalaţiei de frânare în ultimul rezervor de aer. La scăderea presiunii din rezervoarele instalaţiei frânei de serviciu se produce o scurgere parţială a aerului comprimat în sens invers până la presiunea de descărcare care este dependentă de presiunea de închidere. Afară de aceasta asigurarea presiunii de aer în vehiculul tractor la întreruperea conductei de alimentare a remorcii. Mod de acţiune: La toate supapele unisens aerul comprimat ajunge în carcasă în direcţia săgeţii şi prin orificiul (g) sub membrana (d). La supapa de preaplin fără contracurent revenirea nu este posibilă. iar rotirea spre stânga are ca rezultat efectul contrar. Supapa de preaplin cu contracurent limitat Eliberarea trecerii pentru aerul comprimat spre remorcă sau consumatorii secundari (de ex. La atingerea presiunii de descărcare forţa arcului de reglaj (b) va fi depăşită.1 bari. iar prin aceasta amorsarea mai rapidă a instalaţiei frânei de serviciu.. Presiunea de descărcare poate fi corectată la toate variantele de execuţie prin rotirea şurubului reglaj (a). dacă presiunea în primul rezervor a scăzut cu mai mult de 0. deoarece supapa de reţinere (h) este ţinută în stare închisă din cauza presiunii mai mari a celui de-al doilea rezervor. revenirea aerului poate avea loc până la presiunea de închidere a membranei (d). astfel încât membrana (d) părăseşte scaunul ei şi eliberează trecerea (e). Rotirea spre dreapta are ca efect mărirea presiunii curentului de preaplin. Dacă această situaţie se realizează. care este apăsată pe scaunul ei de arcul de reglaj (b) şi pistonul (c). instalaţia frânei auxiliare şi de imobilizare) numai după atingerea presiunii de calcul a instalaţiei de frânare în ultimul rezervor de aer. instalaţia frânei auxiliare şi de imobilizare. La supapa de preaplin cu contracurent aerul comprimat din al 2-lea rezervor se poate întoarce după deschiderea supapei de reţineres (f). respectiv după deschiderea supapei de reţinere (h) la rezervoarele sau consumatorii aflaţi în direcţia săgeţii.Supapă de preaplin Supapă de preaplin 434 100 . arcul reglaj (b) va presa membrana (d) prin intermediul pistonului (c) şi va anula o altă compensare a presiunii în direcţia opusă săgeţii. servoambreiaj etc.

La golirea conductei de înaltă presiune mai întâi presiunea mai mare din compartimentul B deschide admisia (e) a supapei (d). care în prealabil este menţinut de către arcul de presiune (b) în poziţia sa cea mai de jos. Supapă de limitare a presiunii 475 015 . Arcul (a) acţionează permanent pe pistoanele (c şi d). pistonnul (c) care este conceput ca supapă de siguranţă deschide evacuarea (e). Admisia (b) se deschide şi se produce o completare a aerului până când presiunea atinge valoarea reglată şi se restabileşte echilibrul de forţe din nou. pistonul membrană (c) se mişcă mai departe în sus părăsind supapa (d). pistonul membrană (c) eliberat de presiune în coborâre deschide supapa (d). prin aceasta pistonul (c) este menţinut în poziţia sa limită de sus. 0 Seria constructivă 475 010 . pistonul membrană (c) învinge forţa arcului (b) şi se deplasează împreună cu supapa (d) pe care acţionează presiunea -în sus -.. 0 Scop: Limitarea presiunii de ieşire la o valoare reglată. În acest mod este alimentat cu aer comprimat prin orificiul A şi pistonul cu membrană (c). Din conducta de joasă presiune aerul se va evacua în atmosferă prin aparatul conectat la conducta de înaltă presiune.. Dacă presiunea din compartimentul D depăşeşte forţa arcului (a). Când presiunea din compartimentul B atinge valoarea presiunii reglate pentru partea de joasă presiune. racordul 2 la aparatele conectate.. Aerul comprimat din compartimentul D pătrunde prin orificiul B spre racordul 1 înapoi.. Mod de acţiune: Aerul comprimat introdus pe partea de înaltă presiune la racordul 1 trece prin admisia (e) şi compartimentul B spre racordul de joasă presiune 2. Dacă presiunea din compartimentul B creşte peste valoarea reglată. 26 . Urmează o egalizare a presiunilor între racordul 2 şi 1.. Arcul (a) împinge pistoanele (c şi d) din nou în sus. Presiunea excedentară se evacuează în atmosferă prin racordul 3. aceasta deschide supapa (f). Aerul din rezervor care pătrunde prin racordul 1 pătrunde din compartimentul C în compartimentul D şi ajunge prin presiune depăşeşte valoarea reglată. Dacă presiunea pe partea de joasă Mod de acţiune: Supapa de limitare a presiunii este astfel reglată. Dacă în compartimentul C presiunea scade sub valoarea celei aflată în compartimentul D. pistoanele (c şi d) se deplasează în jos. că pe partea cu joasă presiune (racordul 2) transmite numai o presiune bine determinată.1.. Supapa (g) închide admisia (b) şi este atinsă o poziţie de încheiere. În cazul apariţiei unei neetanşeităţi în conducta de joasă presiune racordul 2. Aerul comprimat excedentar se evacuează în atmosferă prin orificiul din tija pistonului membrană (c) şi aerisirea (a). Supapă de limitare a presiunii 475 009 . stând aşezat pe carcasa (h). până când forţa arcului (a) devine dominantă şi se deschide admisia (b). 0 este prezentată în Partea a 2-a la pagina 71 Supape de limitare a presiunii Scop: Limitarea presiunii de ieşire. prin care admisia (e) se închide. Ca urmare unui consum de aer pe partea de presiune joasă încetează echilibrul de forţe asupra pistonului (c). Ca urmare a eliberării de sub presiune a pistonului membrană (c) acesta se deplasează în jos şi ţine supapa (d) deschisă. Admisia (b) este deschisă. O cantitate de aer comprimat egală cu pierderea va fi completată prin admisia (e).

. Acesta se deplasează împotriva forţei arcului din cauciuc (b) în sus. Eliminarea în atmosferă a aerului din circuitul frânei de serviciu se face în ordine inversă şi se poate realiza de asemenea gradual. până când pe cele două feţe ale pistonului (c) se stabileşte 27 .. Presiunea care se formează în compartimentul A acţionează şi pe partea de jos a pistonului (c). 0 1. Prin admisia (d) în curs de deschidere şi prin aerisirea 3 instalaţia de frână este aerisită în funcţie de poziţia tijei. 0 cu pedală 461 113 . Presiunea de frânare din compartimentul A deplasează pistonul (c) în sus. un echilibru de forţe. închide evacuarea (d) şi deschide admisia (e). La o frânare totală pistonul (c) se mişcă până la poziţia sa limită de jos iar admisia (e) rămâne permanent deschisă.Supape de frână ale vehiculului tractant Supapa de frână a vehiculului tractant pentru instalaţii de frânare cu circuit simplu 461 111 . parţial sau complet. Aerul din rezervor aflat la racordul 11 pătrunde prin compartimentul A şi racordul 21 la aparatele de frână din circuitele frânei de serviciu conectate. Mod de acţiune: La acţionarea tijei din rondela de arc (a) pistonul (c) se deplasează în jos. 461 111 461 113 Scop: Transmiterea şi evacuarea graduală în atmosferă a aerului în instalaţia frânei de serviciu cu 1 circuit a vehiculului tractant. În această poziţie admisia (e) cât şi evacuarea (d) sunt închise... şi s-a ajuns într-o poziţie de încheiere.

Eliberarea frânei. În mod corespunzător ca urmare a presiunii crescânde din compartimentul C. Presiunea din compartimentul C se află datorită forţei arcului (l) totdeauna ceva sub presiunea din compartimentele A şi B. până când se atinge şi aici poziţia de încheiere. descris. La o frânare totală pistonul (a) se mişcă în poziţia sa limită de jos. iar admisia (o) rămâne permanent deschisă. La defectarea circuitului II circuitul I funcţionează mai departe după cum s-a Mod de acţiune: Prin acţionarea pedalei (r) pistonul de dozare (a) se mişcă în jos..1. Aerul comprimat pătrunde de la racordul 12 prin racordul 22 în cilindrii de frână ai circuitului 2. printr-o reţinere de presiune din circuitul II. ceea ce înseamnă până când admisia (k) şi evacuarea (j) se vor închide. care vor primi presiune în funcţie de presiunea de comandă din compartimentul B. care prin aceasta se va deplasa în sus împotriva forţei arcului din cauciuc (q). reglabilă fără trepte într-un domeniu determinat.... fixat de pistonul (c). Presiunea care se formează în compartimentul A acţionează şi asupra părţii de jos a pistonului de dozare (a). În cazul defectării circuitului I nu mai funcţionează comandarea pistonului releului (b.în funcţie de intensitatea de frânare – la presiune parţială sau totală. Pistonul releu (b) se mişcă împotriva forţei arcului (l) în jos şi antrenează cu el pistonul (c). cu care este posibil să se realizeze un avans de frânare al circuitului I faţă de circuitul II. care există acum şi în compartimentul B. Pentru aceasta cu ajutorul capacului (g) se poate modifica pretensionarea arcului (f). aduce pistonul releu (b) în poziţia sa limită de jos iar pistonul (c) ţine admisia (k) deschisă. În compartimentul A se creează presiune o dată sub pistonul de dozare (a) şi în acelaşi timp prin orificiul (n) în compartimentul B pe pistonul releu (b) al celui de al 2-lea circuit. Astfel prin racordul 11 se transmite aer din rezervor la circuitul 1 cât şi la supapa de comandă a frânei remorcii prin racordul 21 . Pretensionarea reglată a arcului detemină acum. Supape de frână ale vehiculului tractant cu pârghie 461 491 . Din ambele circuite aerul iese prin supapa de aerisire (h). Diferitele variante ale supapelor frânei de serviciu dispun de o dotare suplimentară. Presiunea întreagă. înainte ca el să închidă evacuarea (j) şi să deschidă admisia (k). 0 Scop: Transmiterea şi evacuarea graduală în atmosferă a aerului în instalaţia frânei de serviciu cu 2 circuite a vehiculului tractant. Deîndată ce atinge elementul (m). La deplasarea în jos a pistonului (c) piesa intermediară (m) solidar legată de el atinge mai întâi tija (e) care este presată de arc. deoarece pistonul (c) preia acum funcţia unui piston de dozare. Presiunea întreagă din rezervor pătrunde fără diminuare în ambele circuite ale frânei de serviciu. aceste pistoane se deplasează în sus. Circuitul II este deci complet funcţional cu toate că circuitul I este defect. 28 . ceea ce înseamnă evacuarea aerului din ambele circuite se face în ordine inversă şi se poate realiza de asemenea gradual. Prin aceasta se închide şi evacuarea (j) şi se deschide admisia (k). circuitul II este pus în funcţiune mecanic după cum urmează: La acţionarea frânei pistonul (a) este împins în jos. În această situaţie admisia (o) şi evacuarea (p) sunt închise (poziţie de încheiere). care împreună cu arcul (l) acţionează de jos asupra pistoanelor (b) şi (c). 0 Supapa de frână cu pedală a vehiculului tractant 461 307 . la ce presiune din compartimentul C pistonul (c) va fi împins în sus din nou de tachetul (e) şi când se va ajunge la poziţia de încheiere. închide evacuarea (p) şi deschide admisia (o). până când pe cele două feţe ale pistonului (a) se stabileşte un echilibru de forţe. la continuarea cursei înapoi este deplasat şi pistonul (c) în jos. Evacuarea se închide (j) şi admisia (k) se deschide.

. Aerul de acumulare aflat la racordul 11 pătrunde prin compartimentul A şi racordul 21 la echipamentele de frână postconectate ale circuitului I al frânei de serviciu.. 180 împotriva forţei arcurilor – până când forţele care acţionează pe cele două feţe ale pistonului (c) se echilibrează.. Presiunea care se creează în compartimentul A acţionează pe partea de jos a pistonului (c). şi a fost atinsă o poziţie de încheiere. Presiunea care acţionează prin orificiul D în compartimentul B deplasează de asemenea pistonul (f) în poziţia sa limită de jos şi menţine admisia (g) deschisă. de ex. Presiunea întreagă din rezervor pătrunde fără diminuare în ambele circuite ale frânei de serviciu. închide evacuarea (h) şi deschide 29 . 0 sunt echipate cu un amortizor de zgomot integrat pentru optimizarea lungimii de montare. Prin evacuările (d şi h) în curs de deschidere. Mod de acţiune: La acţionarea tijei din rondela de arc (a) pistonul (c) se mişcă în jos. Acesta va fi deplasat în jos...Supape de frână ale vehiculului tractant 1. Se va atinge o poziţie de încheiere. Dacă dimpotrivă se defectează circuitul I. 0 cu pedală 461 317 . Evacuarea (h) se închide. şi admisia (g) se deschide. 0 Scop: Transmiterea şi evacuarea graduală în atmosferă a aerului în instalaţia frânei de serviciu cu 2 circuite a vehiculului tractant. după cum s-a descris mai înainte. În scopul reducerii zgomotului de purjare la varianta 180 există un amortizor de zgomot în racordul 3. Presiunea de frânare aflată în compartimentul A şi C deplasează pistoanele (c şi f) în sus... Acesta se va mişca în sus împotriva forţei arcului din cauciuc (b) – la varianta. cât şi prin aerisirea 3 se elimină aerul din cele două circuite ale frânei de serviciu în atmosferă parţial sau total în funcţie de poziţia tijei de acţionare. Admisia (g) şi evacuarea (h) sunt închise.. 0 Supapa de frână a vehiculului tractant 461 315 . Evacuarea aerului din ambele circuite ale frânei de serviciu se face în ordine inversă şi se poate realiza de asemenea gradual.. închide evacuarea (d) şi deschide admisia (j). 461 315 . În mod corespunzător presiunea crescândă în compartimentul C deplasează pistonul (f) din nou în sus. În acelaşi timp aerul comprimat trece prin orificiul D în compartimentul B şi acţionează partea superioară a pistonului (f).amortizare de zgomot integrată - 461 317 . La defectarea unui circuit. până când se atinge şi aici o poziţie de încheiere. Aerul din rezervor de la racordul 12 pătrunde prin compartimentul C şi racordul 22 în aparatele conectate din circuitul II al frânei de serviciu. II. alimentarea (g). 0 Varianta 461 315 180 0 . circuitul I funcţionează mai departe după modul cum a fost descris. la acţionarea frânei pistonul (f) va fi deplasat în jos de către corpul de supapă (e). La o acţionare totală a frânei pistonul (c) se mişcă până la poziţia sa limită de jos şi admisia (j) rămâne permanent deschisă.. În această poziţie admisia (j) cât şi evacuarea (d) sunt închise. Unele variante din seria constructivă 461 315 .

0 Scop: Transmiterea şi evacuarea în atmosferă a aerului graduală în instalaţia frânei de serviciu cu 2 circuite a vehiculului tractant şi comanda electrică a retarderului aceasta cea de a treia treaptă de frânare a retarderului. Concomitent se mişcă în jos pistonul (c). pagina 29).1. fără ca în instalaţia frânei de serviciu să ajungă aer comprimat. 2 Supapa de frână a vehiculului tractant cu întrerupător electric sau senzor 461 318 . 2 grade. Modul de acţionare al supapei de frână este similar celui deja descris la 461 315 (v. Mod de acţiune: La acţionarea pedalei (a) la cursa în gol va fi acţionat mai întâi întrerupătorul I iar după învingerea punctului de presiune mecanic va fi acţionat întrerupătorul II. La deplasarea în continuare a pedalei (a) se va cupla întrerupătorul III şi cu 30 . În fig. 2 în pedală este integrat un comutator de proximitate.. care este comutat la o cursă a pedalei de cca. Supape de frână ale vehiculului tractant Fig.. La deplasarea în sus a pedalei (a) în poziţia iniţială se va evacua aerul din cele două circuite ale frânei de serviciu iar treptele de cuplare ale retarderului se vor deconecta din nou. Prin aceasta se cuplează treapta întâia respectiv a doua de frânare a retarderului.

Presiunea de acumulare care acţionează prin orificiul E în compartimentul B pe suprafaţa X. în funcţie de presiunea de comandă transmisă de regulatorul ALB în circuitul de frână a punţii spate.1 sprijinită de presiunea totală de frânare a circuitului punţii spate din compartimentul D pe suprafaţa X. La o acţionare totală a frânei pistonul (c) se mişcă până la poziţia sa limită de jos şi admisia (j) rămâne permanent deschisă. Admisia (g) este deschisă şi presiunea din rezervor pătrunde în ambele circuite ale frânei de serviciu fără să fie redusă. S-a asigurat o poziţie de închidere. Aerul de acumulare aflat la racordul 11 pătrunde prin compartimentul A şi racordul 21 la echipamentele de frână postconectate ale circuitului I al frânei de serviciu. Reglarea automată a presiunii în circuitul de frână al axei faţă. circuitul I va funcţiona mai departe după cum s-a descris deja.2 deplasează pistonul (f) în poziţia sa limită de jos. la acţionarea frânei pistonul (f) va fi deplasat în jos de către corpul de supapă (e). în scopul satisfacerii condiţiilor cerute de Recomandarea C. circuitul II. În mod similar presiunea crescândă în compartimentul C deplasează din nou pistonul (f) în sus. Evacuarea (h) se închide. până când şi aici se ajunge la o poziţie de încheiere. cât şi aerisirea 3 se elimină aerul din cele două circuite ale frânei de serviciu în atmosferă parţial sau total în funcţie de poziţia tijei de acţionare.Supape de frână ale vehiculului tractant Supapa de frână a vehiculului tractant 461 319 . Valoarea presiunii care intră în circuitul II este în funcţie de presiunea transmisă de regulatorul ALB. Acesta va fi deplasat în jos. Evacuarea aerului din ambele circuite ale frânei de serviciu se face în ordine inversă şi se poate realiza de asemenea gradual. de. Mod de acţiune: La acţionarea tijei din rondela de arc (a) pistonul (c) se mişcă în jos. În acelaşi timp aerul comprimat trece prin orificiul E în compartimentul B şi acţionează suprafaţa X1 a pistonului (f). închide evacuarea (h) şi deschide alimentarea (g). Aerul din rezervor de la racordul 12 pătrunde prin compartimentul C şi racordul 22 în aparatele de frână conectate din circuitul II al frânei de serviciu. Dacă dimpotrivă se defectează circuitul I. Presiunea din compartimentul D se micşorează prin regulatorul ALB montat în amonte. Presiunea care se crează în compartimentul A acţionează pe partea de jos a pistonului (c). Admisia (g) ca şi evacuarea (h) sunt închise. închide evacuarea (d) şi deschide admisia (j). şi admisia (g) se deschide. Această presiune ajunge prin racordul 4 în compartimentul D.ex. În această poziţie admisia (j) cât şi evacuarea (d) sunt închise. Se ajunge într-o poziţie de încheiere după cum a fost descris mai înainte. 0 1. acţionează pe suprafaţa X2 a pistonului (f) sprijinind astfel forţa care acţionează pe suprafaţa de sus a pistonului (f). Prin evacuările (d şi h) în curs de deschidere. până când pe cele două feţe ale pistonului (c) se stabileşte un echilibru de forţe. Presiunea de frânare aflată în compartimentul A şi C deplasează pistoanele (c şi f) în sus.. 31 . Scop. E.. La defectarea unui circuit. Acesta se deplasează împotriva forţei arcului din cauciuc (b) în sus. “Instalaţii de frână“ cât şi a normativelor de adaptare la aceasta. Transmiterea şi evacuarea graduală în atmosferă a aerului în instalaţia frânei de serviciu cu 2 circuite a vehiculului tractant.

La mişcarea în Supapa de frână a vehiculului tractant cu levier 461 482 . Presiunea care se creează în compartimentul A acţionează asupra pistonnului (e). La capătul cursei în gol predomină presiunea din compartimentul A şi o creştere în racordul 23 nu se va mai produce la acţionarea frânei de serviciu a vehiculului tractor. şi admisia (f) se deschide.. După evacuarea aerului din cele două circuite ale frânei de serviciu supapa (g) la cursa în gol a pedalei (a) se va deplasa din nou în sus. Evacuarea (d) se închide. 0 32 . Mod de acţiune: La acţionarea pedalei (a) la cursa în gol prin pârghia (b) mai întâi se deplasează supapa (g) în jos. Modul de acţionare al supapei de frână este similar celui deja descris la 461 315 (v. Aerul din rezervor aflat la racordul 13 pătrunde prin compartimentul A şi racordul 23 la retarderul conectat. ca şi comanda pneumatică a retarderului prin supapă de reglaj presiune integrată.. în instalaţia frânei de serviciu cu 2 circuite ale vehiculului tractor. Admisia (f) se închide şi se se ajunge la o poziţie de încheiere. Supapa de frână a vehiculului tractant 461 324 .. 0 Supape de frână ale vehiculului tractant Scop: Transmiterea şi evacuarea în atmosferă a aerului graduală. pistonul (e) va fi împins în jos.. pagina 29). Evacuarea (d) se deschide şi presiunea aerului comprimat în racordul 23 va descreşte ieşind prin evacuarea 3 a supapei de reglaj presiune. continuare a pedalei (a) în jos presiunea din racordul 23 se va mări proporţional cu cursa pedalei.1. Imediat după ce forţa rezultantă va fi mai mare decât cea a arcului (c).

. 0 şi 423 10... forţa pistonului care se crează acţionează prin tija acestuia pârghia de frână resp. 0 Scop: Producerea forţei de frânare pentru frâna din roată cu ajutorul aerului comprimat.. Cilindru cu membrană 423 00. . În funcţie de variantă se pretează la transmiterea forţei mecanic sau hidraulic.. 33 ... La evacuarea aerului arcul care a fost montat cu pretensionare împinge pistonul resp. . ... pompa hidraulică de frână. 0 şi 423 14. Mod de acţiune: Imediat după ce aerul comprimat ajunge în cilindru.. . . .. 0 Pentru frânã-disc Cilindru cu membrană pentru frâne cu depărtător 423 0... membrana înapoi în poziţia lor iniţială.Cilindru de frână Cilindru cu piston 421 0. 0 1. 0 şi 921 00..

La sfârşitul procesului de frânare din compartimentul B se evacuează aerul prin supapa de frână a vehiculului tractant din amonte. Mod de acţiune: La acţionarea frânei de serviciu aerul comprimat venind de la supapa de frână a vehiculului tractant prin racordul A pătrunde în compartimentul B. La sfârşitul procesului de frânare din compartimentul B se evacuează aerul prin supapa de frână a vehiculului tractant din amonte. 0 Mod de acţiune: La acţionarea frânei de serviciu aerul comprimat venind de la supapa de frână a vehiculului tractant prin racordul A pătrunde în compartimentul B. . Presiunea care se crează aici acţionează asupra membranei (a) şi o deplasează pe aceasta împreună cu pistonul (b) împotriva forţei arcului (d) spre dreapta. Cilindrii monocameră cu membrană pot fi prevăzuţi cu un indicator de uzură şi/ sau cursă.. în instalaţii de frână hidropneumatice deplasează pistonul (a) împotriva forţei arcului (c) spre dreapta. .. din care conducătorul poate recunoaşte starea de uzură a garniturilor de frână. Astfel forţa F rezultată din presiunea x suprafaţa. Cilindru de pretensionare cu piston 421 30. Concomitent arcul (d) deplasează pistonul (b) cât şi membrana înapoi în poziţia lor iniţială. Un filtru (f) montat în orificiul de aerisire din capacul cilindrului împiedică pătrunderea în interiorul cilindrului a murdăriei şi prafului la retragerea pistonului (b). 34 .. Indicatorul de uzură mecanic este realizat ca indicator cu fricţiune. ceea ce înseamnă că nu revine automat. care arată conducătorului starea de uzură a frânelor din roţi. 0 Cilindru monocameră Scop: Acţionarea pneumatică a pompei hidraulice de frână flanşată. Astfel forţa F rezultată din presiunea x suprafaţa se transmite prin tija (c) pe pistonul pompei hidraulice de frână flanşate. se transmite prin tija (b) pe pistonul pompei hidraulice de frână flanşate.. Concomitent arcul (c) deplasează pistonul (a) înapoi în poziţia sa iniţială.1.. Presiunea care se creează aici Cilindru de pretensionare cu membrană 423 0. Se activează la peste 50% a cursei totale şi conţine marcaje.

. d) Instalaţia de eliberare rapidă (numai 425 .. frâna de imobilizare poate fi eliberată prin deşurubarea şurubului cu cap hexagonal (g) (deschiderea cheii 24). Partea cu cilindru cu membrană a cilindrului Tristop este din punct de vedere funcţional complet independentă de compartimentul de înmagazinare de forţă.. La evacuarea aerului din compartimentul A forţa arcului (c) deplasează pistonul (a) cât şi membrana (d) în poziţia lor iniţială. Forţa arcului (f) în curs de destindere acum acţionează asupra frânei din roată prin pistonul (e) şi tija (b).Cilindru Tristop® 1.. 0) Pentru declanşarea funcţiei de eliberare rapidă este necesar să fie acţionat capul bolţului (h) printr-o lovitură de ciocan. În acelaşi timp se reîntroduc bilele (i) iarăşi în locaşul lor şi se indexează.. Aceştia se compun din partea cu membrană pentru frâna de serviciu şi din compartimentul de înmagazinare de forţă pentru frâna auxiliară şi de imobilizare roată. Mod de acţiune: a) Instalaţia frânei de serviciu: La acţionarea frânei de serviciu aerul comprimat pătrunde din racordul 11 în compartimentul A. Forţa creată acţionează asupra pârghiei de frână şi prin aceasta asupra frânei din 35 .. În cazul pierderii totale a aerului din racordul 12. cu un dispozitiv de eliberare mecanic pentru partea de înmagazinare de forţă.. Pistonul (e) în retragere pretensionează din nou arcul (f). pentru cazurile de urgenţă... acţionează pe membrana (d) şi împinge pistonul (a) împotriva forţei arcului (c) spre dreapta... 0 Cilindru Tristop® 425 3. 0 pentru frâne cu depărtător şi 925 .. b) Instalaţia frânei de imobilizare: La acţionarea instalaţiei frânei de imobilizare din compartimentul B aflat sub presiune. compartimentul de înmagazinare de forţă poate fi utilizat pentru instalaţia frânei de imobilizare. 0 pentru frâne cu came Scop: Cilindrii combinaţi cu membrană şi înmagazinare de forţă (cilindri Tristop ®) servesc la producerea forţei de frânare la frânele din roţi. . se evacuează aerul în atmosferă total sau parţial. . . Forţa maximă de frânare a părţii de înmagazinare de forţă se obţine la evacuarea completă a aerului din compartimentul B.. 0 925 . În vederea eliberării frânei în compartimentul B se transmite din nou aer prin racordul 12. După eliminarea pierderii de aer în racordul 12 va apărea din nou presiunea. c) Dispozitiv mecanic de eliberare: Cilindrul Tristop este dotat. Deoarece în acest caz forţa de frânare a arcului se transmite exclusiv mecanic. Prin aceasta se eliberează din indexare bilele (i) şi tija (j) se va retrage de forţele de revenire ale arcurilor de rapel din frâna din roţi.. 425 ..

Dacă s-a mărit cursa cilindrului ca urmare a uzurii garniturilor. obţinându-se astfel reglarea optimă a frânei din roată. . fiind ţinută astfel în poziţia ei tot timpul. . 36 . Mod de acţiune: În poziţia liberă a instalaţiei de frână muchia de jos a fălcii de reglaj stă aşezaţă pe bolţul (e) acesta servind drept punct fix. Reglarea se produce în acelaşi mod. precum şi la utilizarea cilindrilor cu membrană datorită cursei mici a pistonului). Pentru ca piesa de cuplare (g) să nu se rotească faţă de axa melcului (f) ca urmare a trepidaţiilor. Astfel muchia de jos a fălcii de reglaj se aşează din nou pe bolţul (e) şi roteşte piesa de ambreiaj (g) pe axa melcului (f) împotriva sensului de înfăşurare a arcului dreptunghiular.1. . Pârghie de acţionare 433 50. aceasta este apăsată de arcul (a) axial pe inelul de reglaj (d). fiind solidar cu acesta. Prin roata melcată (d) se produce reglarea arborelui de frână şi cu aceasta a camei de frână. 0 şi 433 57. în aşa fel ca cilindrul de frână să funcţioneze tot timpul aproximativ în acelaşi domeniu al cursei. Indexarea cu bilă (c) a hexagonului (b) în interiorul dispozitivului de reglaj împiedică o dereglare neintenţionată a pârghiei de frână. Pârghia de acţionare automată 433 54 . . (deosebit de important în cazul garniturilor ferodo dure şi al servofrânelor. Mod de acţiune: În vederea reglării se aşează o cheie inelară pe hexagonul (b) al dispozitivului de reglaj şi prin rotire se învârteşte melcul (a). rapidă şi fără trepte a arborelui de frână în vederea compensării uzurii garniturilor. Ca urmare a coeficientului de frecare mare inelul de reglaj (d) antrenează cu el axul melcului (f). Afară de versiunea descrisă aici există şi una cu sens de acţionare invers. La acţionarea frânei falca de reglaj (b) parcurge cel mult distanţa de la bolţul (e) până la muchia de sus a fălcii de reglaj. Prin această mişcare de rotaţie se tensionează arcul dreptunghilar (c) şi se aşează ferm pe alezajul piesei de ambreiaj (g) şi pe inelul de reglaj (d). . 0 Scop: Transmiterea forţei de frânare în frâna din roată. .. . Reglarea automată a arborelui de frână în vederea compensării uzurii garniturilor. . muchia de sus a fălcii de reglaj (b) apasă pe bolţul (e) şi îl ţine pe acesta fix. în aşa fel ca cilindrul să funcţioneze tot timpul aproximativ în acelaşi domeniu al cursei. La aceasta bolţul (e) stă aşezat pe muchia de sus a fălcii de reglaj (b). 1 Prin axul melcului (f) cât şi roata melcată (h) arborele de frână este rotit în sensul de acţionare. 0 Pârghii de acţionare Scop: Reglarea uşoară. După terminarea procesului de frânare pârghia de reglaj se roteşte înapoi în poziţia ei iniţială. Prin aceasta se roteşte împreună cu falca de reglaj (b) piesa de cuplare (g) fiind solidară cu aceasta în sensul de înfăşurare a arcului dreptunghiular (c) pe axa melcului (f).

Supapele frânei de mânã Supapa frânei de mânã 961 721 . Arcurile menţin pistoanele (k şi l) în poziţia lor limită de sus şi racordul 2 este în legătură cu evacuarea 3. În acelaşi mod este posibil să se evacueze gradual în atmosferă aerul. Mod de acţiune: În poziţia de mers presiunea din reyervoarele de aer aflată în racordul 1. Supapa (g) închide scaunul de supapă de admisie (j). la o frânare parţială sau la golirea completă a conductei de comandă spre supapa pentru comanda remorcii. fără a deschide scaunul de supapă de evacuare (h). 37 . având ca urmare şi deplasarea pistonului (k). care este proporţională cu forţa dezvoltată de cama (c). Fiecare modificare a poziţiei manetei prin noua pretensionare a arcurilor determină o presiune de frânare. La acţionarea manetei (a) cama (c) apasă pistonul (l) în jos. Supapa frânei de mână poate fi prevăzută cu un dispozitiv la care maneta poate fi blocată în anumite poziţii. . Blocarea sau deblocarea acestui dispozitiv se face cu un buton (b). actionand pe arcul (i) menţine supapa (g) închisă. Aerul de acumulare ajunge în compartimentul A şi prin racordul 2 la supapa pentru comanda remorcii. S-a asigurat o poziţie de închidere. Scop: Acţionarea graduală a supapei pentru comanda remorcii în vederea menţinerii în stare întinsă a unui autotractor cu semiremorcă sau a unui autocamion. 0 1. până la valoarea presiunii corespunzătoare pretensionării arcurilor (d şi e). după care supapa (g) părăseşte scaunul de supapă (j). În poziţia de repaus a manetei (a) cama (c) nu transmite forţă asupra pistonului (l). Scaunul de supapă (h) închide legătura dintre compartimentul A şi evacuarea 3. Arcurile (d şi e) se comprimă. . prin frânarea vehiculului tractat (frână de întindere).

Supapele frânei de mână Poziţia frâna de mână trasă Feststellbremsstellung Poziţia de mers Fahrtstellung a g B A b 21 d e 11 3 Supapa frânei de mână 961 722 2 . . Poziţia de control în vederea verificării eficacităţii frânei de imobilizare a vehiculului tractor. care în funcţie de variantă mai dispune de o supapă cu comutator de siguranţă (supapă de eliberare de urgenţă) şi/sau o supapă de control. 0 Scop: Acţionarea graduală a instalaţiei frânei auxiliare. g b 22 B d A 21 11 H c G e F 3 Varianta I 38 . . 0 Scop: Acţionarea graduală a instalaţiei frânei auxiliară cât şi a instalaţiei frânei de imobilizare în conexiune cu cilindrii de frână cu arc. mână trasă Feststellbremsstellung Punct de Druckpunkt presiune a Poziţia frâna de Poziţia de mers Fahrtstellung Prüfstellung Poziţia de control Construcţia: Supapa frânei de mână se compune dintr-o supapă de bază pentru instalaţia frânei auxiliare şi celei de imobilizare. Supapa frânei de mână 961 722 1 . cât şi a instalaţiei frânei de imobilizare în conexiune cu cilindrii de frână cu arc.1.

G şi H sunt legate între ele şi presiunea de acumulare ajunge prin racordul 21 la compartimentul arcului. 10° supapa (f) închide conexiunea între compartimentul E şi D. se ajunge în poziţia frânei de imobilizare. F şi H scade. Presiunile transmise din 21 şi 23 ajung la cilindrii cu arc printr-o supapă cu 2 căi.Supapele frânei de mânã Mod de acţiune: În poziţia de mers legătura de la compartimentul A spre compartimentul B este deschisă şi aerul comprimat aflat la racordul 11 pătrunde prin racordul 21 în compartimentul cu arc al cilindrilor Tristop®. Imediat după ce maneta (a) va fi lăsată liber iarăşi. Aerul comprimat din compartimentul arcului se evacuează în atmosferă la racordul 3 prin evacuarea (d) în curs de deschidere. iar la atingerea punctului de presare aceasta se anihilează complet. mână trasă a g b 23 E D f C B 21 12 11 3 d A e Varianta II Execuţia I (var. aceasta revine în poziţia de frână de imobilizare. 252) Prin supapa de bază combinată cu supapa de control suplimentară se poate verifica dacă forţele mecanice ale frânei de imobilizare de la vehiculul tractant sunt în stare să ţină pe loc întreg autotrenul pe o anumită pantă de coborâre sau de urcare. B. 262) pentru vehicule solo cu dispozitiv pneumatic de eliberare de urgenţă În anexa V a Recomandării Consiliului Comunităţii Europene se stabileşte că la frânele cu arc trebuie să existe un dispozitiv de eliberare de necesitate mecanică sau pneumatică. În paralel scade presiunea şi în compartimentul B şi pistonul (b) va fi deplasat în jos de forţa arcului (g). Evacuarea (d) rămâne deschisă.după ce este lăsată liber revine automat în poziţia de mers. 1 39 . La acţionarea manetei (a) presiunea din compartimentele B. însă cilindrul cu arc rămâne eliberat. Execuţia II (var. de la poziţia de mers până la punctul de presare. graduală a supapei de bază pentru frânarea şi parcarea vehiculului. La acţionarea instalaţiei frânei auxiliară cu maneta (a) supapa (e) închide legătura dintre compartimentele A şi B. La execuţia II supapa de bază este combinată cu o supapă cu comutator de siguranţă suplimentară (supapă de eliberare de necesitate). În poziţia de mers compartimentele A. Dacă în circuitul cu arc într-un loc se pierde presiune. Prin continuarea mişcării manetei în poziţia pentru verificare aerul comprimat aflat în compartimentul A trece prin compartimentul G şi supapa deschisă (c) în compartimentul H. Supapa de eliberare de necesitate acţionează ca siguranţă la ruperea conductei. Racordurile 11 şi 12 sunt alimentate cu aer comprimat din circuite diferite. în consecinţă aerul comprimat din compartimentul arcului iese în atmosferă. Prin ventilarea racordului 22 este comandată supapa de frână a remorcii. instalaţia de frână a remorcii devenind din nou activă. Conducătorul auto este atenţionat de defecţiunea produsă prin iluminarea lămpii de control de eliberare. . Autotrenul va fi ţinut pe loc numai de forţele mecanice ale cilindrilor cu arc ai vehicului tractor. După aceasta începe funcţia normală. La acţionarea manetei (a) cu cca. În domeniul frânei auxiliare. Aerul comprimat existent la racordul 23 este eliberat prin compartimentul C şi racordul 3 în atmosferă. care acum suprimă din nou în remorcă acţionarea pneumatică efectuată în timpul frânării auxiliare sau de imobilizare. F. La acţionarea în continuare a manetei (a) peste punctul de presare. Când evacuarea se închide în toate poziţiile de frânare parţială se va atinge poziţia de încheiere. în situaţia frânei remorcii libere. care este prevăzută cu dispozitiv de eliberare de siguranţă pneumatic. asigurând presiunea în cilindrii de înmagazinare de forţă prin circuitul 2 intact. maneta (a) . nu se ajunge la o frânare forţată necontrolată. astfel încât în compartimentul arcului va exista o presiune care corespunde totdeauna deceleraţiei dorite. Fahrtstellung Poziţia de mers Druckpunkt Punct de presiune Feststellbremsstellung de Poziţia frâna 1. cât şi prin racordul 22 la supapa pentru comanda remorcii. La depăşirea punctului de presare maneta (a) ajunge într-o poziţie intermediară: acea a poziţiei frânei de imobilizare blocată.

2. 0 961 723 1 . Când evacuarea se închide în toate poziţiile de frânare parţială se va atinge poziţia de încheiere. . Supapa frânei de mână 961 723 1 . Autotrenul va fi ţinut pe loc numai de forţele mecanice ale cilindrilor cu arc ai vehicului tractant. Imediat după ce maneta (a) va fi lăsată liber din nou. care acum suprimă din nou în remorcă acţionarea pneumatică efectuată în timpul frânării auxiliare sau de imobilizare. Prin continuarea mişcării manetei în poziţia pentru verificare aerul comprimat aflat în compartimentul A trece prin supapa deschisă (b) în compartimentul C. Supapele frânei de mânã 961 723 0 . B şi C sunt interconectate şi presiunea de acumulare ajunge prin racordul 21 la compartimentul cilindrului de înmagazinare de forţă. Frâna auxiliară În poziţia de mers supapa (c) menţine conexiunea dintre compartimentul A şi B deschisă şi presiunea de acumulare de la racordul 1 pătrunde prin racordul 21 în compartimentul cilindrilor®-Tristop. instalaţia de frână a remorcii devenind din nou activă. 0 Supapa frânei de mână 961 723 . În domeniul frânei auxiliară. Racordul suplimentar pentru amorsarea supapei pentru comanda remorcii permite transmiterea efectului de frânare asupra remorcii. 3. astfel încât în compartimentul cu arc va exista o presiune care corespunde totdeauna deceleraţiei dorite.după ce este lăsată liber revine automat în poziţia de mers. dacă forţele mecanice ale frânei de imobilizare de la vehiculul tractant sunt în stare să ţină pe loc întreg autotrenul pe o anumită pantă de coborâre sau de urcare. . Poziţia de parcare La acţionarea în continuare a levierului (a) peste punctul de presare se ajunge în poziţia de parcare. La acţionarea frânei auxiliare cu maneta (a) supapa (c) închide legătura dintre compartimentele A şi B. La depăşirea punctului de presare maneta (a) ajunge într-o poziţie intermediară: poziţia blocată a frânei de parcare. 0 se utilizează la instalaţii de frână auxiliare şi de imobilizare fără timonerie în conexiune cu cilindri de înmagazinare de forţă. de la poziţia de mers până la punctul de presare.1. Concomitent ajunge aerul comprimat prin supapa de control (b) şi compartimentul C la racordul 22 şi transmite aer în racordul 43 al supapei pentru comanda remorcii. 40 . Prin ventilarea racordului 22 este comandată supapa de frână a remorcii. precum şi prin racordul 22 la supapa pentru comanda remorcii . 0 Scop: Acţionarea instalaţiei frânei auxiliare cât şi a frânei de imobilizare fără timonerie în conexiune cu cilindrii cu arc pentru funcţionare solo. Evacuarea (d) rămâne deschisă şi aerul comprimat din compartimentul cu arc se evacuează în atmosferă complet. Prin supapa de bază combinată cu supapa de control suplimentară se poate verifica. La acţionarea manetei (a) scade presiunea în compartimentele B şi C. Aerul comprimat din compartimentul cu arc iese în atmosferă la racordul 3 prin evacuarea (d) în curs de deschidere. la atingerea punctului de presare anihilându-se complet. în situaţia frânei remorcii libere. aceasta revine în poziţia de frână de imobilizare. Mod de acţiune: 1. Poziţia de verificare În poziţia de mers compartimentele A. maneta (a) . . Poziţia de control în vederea verificării efectului frânei de imobilizare a vehiculului tractant (frâna de parcare) este integrată. În paralel se micşorează presiunea şi în compartimentul B şi pistonul (e) se va deplasa în jos datorită forţei arcului (f). .

. Aerul depozitat trece de la racordul 1 la racordul 2 şi aeriseşte conducta de lucru. Indusul magnetoului (b). 0 1. Indusul de magnet realizat sub formă de corp de supapă (b) va menţine evacuarea (c) în stare închisă datorită forţei arcurilor de presiune (d). După întreruperea alimentării cu curent a bobinei magnetului (e). arcul de presiune (d) va deplasa indusul (b) în poziţia lui iniţială. indusul (b) se va deplasa în sus. .Supape electromagnetice Supapã electromagneticã cu 3/2 cãi cu ventilare 472 07. arcul de presiune (d) va deplasa indusul (b) în poziţia lui iniţială. . . alimentarea (a) va fi deschisă şi aerul depozitat ajunge din nou în conducta de lucru prin compartimentul A şi racordul 2. . 41 . realizat ca un corp de supapă. Aerul comprimat din conducta de lucru se evacuează acum în atmosferă prin racordul 3. indusul (b) se va deplasa în sus. alimentarea (a) va fi închisă şi evacuarea (c) se deschide. După întreruperea alimentării cu curent a bobinei magnetului (e). La alimentarea bobinei magnetului (e). La alimentarea bobinei magnetului (e). evacuarea (a) este deschisă şi conducta de lucru va fi aerisită prin compartimentul A şi aerisirea 3. va menţine alimentarea (c) în stare închisă datorită forţei aerului de presiune (d) . . Scop: Transmiterea de aer într-o conductă de lucru. Evacuarea (c) va fi închisă. Supapã electromagneticã cu 3/2 cãi cu aerisire 472 17. Mod de acţiune: Conducta de depozitare de la rezervorul de aer este branşată la racordul 1. . . la alimentare cu curent a magneţilor. 0 Scop: Aerisirea unei conducte de lucru la alimentarea magneţilor cu curent. evacuarea (a) va fi închisă şi alimentarea (c) se deschide. . . În acest interval alimentarea (c) este închisă. Mod de acţiune: Conducta de la rezervor este conectată la racordul 1 şi aerul comprimat pătrunde prin compartimentul A şi racordul 2 în conducta de lucru. 0 şi 472 17.

prin evacuarea (e) şi purjarea 3. la acţionarea concomitentă a frânei de serviciu şi a frânei de imobilizare. Acţionarea supapei frânei de mână are ca efect o aerisire parţială sau totală a compartimentului A. Pistonul (a) acţionat de aerul comprimat se află în poziţia lui de capăt inferioară. Cilindrul rezervorului elastic al frânei trebuie aerisit rapid. Datorită contraforţelor active în compartimentele A şi C. La frânare parţială după eliminarea aerului. În schimb la o frânare totală evacuarea (e) rămâne permanent deschisă. care este acţionat de presiunea de acumulare din compartimentul C. La seria constructivă 973 011 20.5 bari) (economisire de energie în condiţii normale de mers). . c) Acţionarea frânei de imobilizare b) Acţionarea frânei de serviciu La acţionarea supapei de frână a vehiculului tractant aerul comprimat pătrunde prin racordul 41 în compartimentul B şi acţionează pe pistonul (b). Se produce o eliminare a aerului din compartimentul cu arc al cilindrilor dubli. 0 redusă) la arcul cu membrană al cilindrului Tristop®. 0 Supapa releu (supapa de protecţie la suprasarcină) 473 017 . corespunzătoare poziţiei manetei frânei de mână. evacuarea (e) este închisă. în urma stabilirii egalităţii de presiune în compartimentele A şi C. iar frâna de imobilizare este eliberată. în cilindrul de înmagazinare de forţă Tristop ® ajunge o presiune redusă (p42 = 8 bari. 0 când conexiunile sunt cele obişnuite (supapa frânei de serviciu la racordul 41 şi supapa frânei de mână la racordul 42) şi în poziţia de mers a supapei frânei de mână. iar alimentarea (d) este deschisă. 0 973 011 20. Presiunea de acumulare existentă la racordul 1 ajunge prin racordul 2 (la 973 011 20... Evacuarea (e) se deschide şi admisia (d) se închide ca urmare a deplasării în sus a corpului supapei următoare (c). . Mod de acţiune: a) Poziţia de mers În poziţia de mers compartimentul A primeşte permanent presiune de la supapa frânei de mână prin racordul 42. Odată cu aceasta supapa releu a ajuns într-o poziţie de încheiere. evacuarea (e) se închide. p2 = 6. 0 Scop: Evitarea însumării forţelor de frânare în combinaţia cilindrilor cu arc şi cilindrilor cu membrană (cilindri®Tristop).1. Supape releu 473 017 . 42 . nu se realizează o comandă de inversare a supapei releu. 0 şi 973 011 20 . Pistonul acum mai mult sau mai puţin eliberat (a) este deplasat în sus de pistonul (b). în scopul protejării eficiente a elementelor de transmitere mecanice împotriva suprasolicitării.

Dacă presiunea ce se instalează în compartimentul C este mai mare decât cea din compartimentul B. Aerul de acumulare aflat în 43 . La acţionarea supapei frânei de mână are loc o reducere parţială sau totală a presiunii din conducta de comandă la racordul 4. în compartimentul B va pătrunde aerul comprimat prin racordul 41 şi va acţiona asupra pistonului (b). pistonul va fi deplasat în jos. În funcţie de mărimea presiunii frânei de serviciu. comanda supapei frânei de mână trebuie conectată la racordul 41 şi a supapei de frână a vehiculului tractant la racordul 42. Supapă releu (variantă constructivă din material plastic) 973 006 . Evacuarea (e) se închide şi admisia (d) se deschide. În cazul în care la cilindrii cu arc ai frânei se va acţiona suplimentar frâna în funcţiune. Pentru ca la supapa cu două căi conectată să nu apară diferenţă de presiune. ceea ce înseamnă coborârea presiunii în compartimentul A. că frâna cu arc va fi activată numai în măsura în care o va 1. Frânarea cu frâna de serviciu si frana de imobilizare. se ajunge în situaţia.. Evacuarea (b) va fi închisă şi alimentarea (c) se va deschide. permite presiunea frânei de serviciu. pistonul (b) va fi mişcat în sus. S-a asigurat o poziţie de închidere. Deci în compartimentul B este presiune. Evacuarea (e) se deschide şi rezervoarele elastice ale frânei vor fi legate între ele prin intermediul aerisirii 3. Mod de acţiune: Presiunea transmisă de la supapa frânei de mână ajunge prin racordul 4 în compartimentul A şi deplasează pistonul (a) în poziţia sa limită de jos. Aerul comprimat existent la racordul 1 pătrunde în rezervorul cu arc al frânei prin compartimentul C şi racordul 2. În acest fel. 0 nu este permisă utilizarea acestui mod de conexiuni (diametre de piston a şi b diferite). cât şi la umplerea şi golirea mai rapidă a instalaţiei frânei de mână. Frâna de serviciu acţionată în domeniul parţial. La o acţionare totală nu va avea loc însumarea celor două forţe de frânare. Corpul de supapă (d) urmând mişcarea deschide evacuarea (e).Supape releu d) Acţionarea concomitentă a frânei de serviciu şi a frânei de imobilizare 2. presiunea de acumulare din compartimentul C deplasează pistoanele (a şi b) în sus. La acţionarea totală a supapei frânei de mână din racordul 42 se elimină aerul complet. Alimentarea (d) se închide şi se instalează o poziţie de închidere. Întrucât compartimentul C este aerisit. În compartimentul C există presiune în exces. frâna de oprire este eliberată. La eliberarea instalaţiei de frânare în funcţiune (instalaţia de frânare de oprire este în continuare acţionată). Deci nu are loc însumarea celor două forţe de frânare. dar numai în măsura în care se constată creşterea presiunii de funcţionare. Deoarece presiunea din compartimentul C nu poate fi mai mică decât cea din compartimentul B. Pistonul (a) este din nou deplasat în sus de presiunea din compartimentul B şi presiunea în exces de la racordul 2 este eliberată în atmosferă prin evacuarea (b) şi aerisirea 3. Dacă se acţionează acum suplimentar frâna de imobilizare. Frâna de imobilizare si frâna de serviciu acţionată. prin evacuarea (e) şi aerisirea 3 se elimină aerul comprimat din compartimentul cu arc al cilindrilor dubli. . . până când presiunea din compartimentul B devine din nou dominantă şi pistonul (b) închide evacuarea (e). 0 Scop: Numai la comanda compartimentului cu arc al cilindrilor Tristop. compartimentul B va fi din nou aerisit. racordul 1 pătrunde în compartimentul B şi prin racordul 2 în compartimentul cu arc al cilindrilor Tristop® . aceasta mişcând pistonul (b) în sus. La vehicule cu dispozitiv de eliberare de necesitate seria constructivă 973 011 2. 1.

Supapă releu cu avans reglabil al frânării 973 003 000 0 Supape releu Scop: Umplerea şi golirea rapidă a aparatelor cu aer comprimat cât şi scurtarea timpului de răspuns şi de creştere în instalaţii de frână pneumatice. Ca urmare a efectului diferit al suprafeţelor pistonului (a). Din cilindrii de frână conectaţi se evacuează aerul complet prin racordul 3. Presiunea care se creează în compartimentul B acţionează pe partea de jos a pistoanelor (a şi b).1. se va deplasa în sus 44 . în aşa fel că se poate realiza un avans de presiune a racordurilor 2 faţă de cea din racordul 41 de maximum 1 bar. Aerul de acumulare aflat în racordul 1 pătrunde prin compartimentul B la racordurile 2 şi transmite aer în cilindrii de frână conectaţi corespunzător presiunii de comandă cu avans dependent de pretensionarea arcului (g). Mod de acţiune: La acţionarea instalaţiei de frână. La reducerea totală a presiunii de comandă la racordul 41. evacuarea (c) se deschide şi presiunea excesivă la racordul 2 se evacuează prin aerisirea 3. Evacuarea (c) va fi închisă şi admisia (e) se va deschide. în compartimentul B presiunea existentă va deplasa pistonul (a şi b) în poziţia sa de capăt superioară şi evacuarea (c) se deschide. numai pistonul (b). Cu ajutorul şurubului de reglaj (f) poate fi modificată pretensionarea arcului (g). învingând presiunea de comandă din compartimentul A şi forţa arcului (g). Supapa (d) urmărind mişcarea închide admisia (e) şi s-a ajuns la o poziţie de încheiere. pistonul (a) va fi deplasat din nou în sus. Dacă presiunea în conducta de comandă va fi redusă parţial. aerul comprimat ajunge în compartimentul A prin racordul 41 şi va deplasa în jos pistoanele (a şi b).

La acţionarea frânei de serviciu şi prin acesta a cilindrului principal de frână. 0 1. presiunea de frânare hidraulică se formează numai în compartimentele A şi D. presiunea ajunge mai departe la cilindrii de frână ai axei spate. Pe măsura încărcării vehiculului se modifică distanţa dintre punte şi şasiul vehiculului. o deplasează pe aceasta împotriva forţei arcului (g) spre stânga. . Presiunea hidraulică de frânare ajunge fără scădere în cilindrii de frână ai punţii spate. în poziţia de capăt din partea dreaptă. Presiunea de frânare din circuitul punţii spate scade mai întâi prin orificiul C. prin trecerea (k) şi racordul 11. care prin orificiul C acţionează şi asupra supapei de reţinere (f). Tija supapei (j) trage după ea supapa (e) şi trecerea (d) rămâne permanent deschisă. la acţionarea frânei de serviciu. care este fixată mecanic de punte. compartimentul D şi racordul 21. . Şi la creşterea în continuare a presiunii din racordul 11 supapa (e) menţine trecerea (d) închisă şi nu are loc o creştere a presiunii de ieşire (caracteristica de întretăiere).Regulator automat al forţei de frânare în funcţie de sarcină (ALB) Regulator automat al forţei de frânare 468 402 . corespunzătoare forţei arcului introdusă de pârghia (b). supapa (e) deschide trecerea (d) şi presiunea de frânare scade prin racordul 11. Prin aceasta pistonul (h) este împins în poziţia sa limită din stânga. presiunea hidraulică pentru frânare care se formează în circuitul axei spate ajunge prin racordul 11 în compartimentul A. concomitent presiunea din circuitul axei faţă ajunge prin racordul 12 în compartimentul B şi deplasează pistonul (h). bolţul (a) şi pistonul (l). În cazul defectării circuitului axei faţă. Supapa (e) închide trecerea (d) şi se ajunge la o poziţie de încheiere. Prin accesul deschis (d). Prin aceasta se pretensionează mai mult arcul (c) şi forţa care se naşte se transmite regulatorului prin pârghia (b). Dacă presiunea hidraulică de frânare din circuitul punţii spate şi cu aceasta şi în compartimentul D creşte peste o valoare. Forţa arcului de tracţiune (c) împinge pistonul (l) din nou spre stânga. presiunea din compartimentul D deplasează pistonul (l) spre dreapta. 45 . împotriva forţei din compartimentul A care acţionează pe spatele acestuia. Mod de acţiune: Regulatorul ALB este fixat pe şasiul vehiculului şi este comandat printr-un arc de tracţiune (c) şi o pârghie de inversare. La scăderea presiunii hidraulice de frânare în racordul 11 presiunea mai mare din compartimentul D. Scop: Reglarea automată a forţei de frânare la cilindrii de frână hidraulici în funcţie de starea de încărcare a autovehiculului.

1. Dacă presiunea hidraulică de frânare din circuitul punţii spate şi cu aceasta şi în compartimentul B creşte peste valoarea corespunzătoare forţei arcului transmisă prin pârghia (b). . această distanţă se va micşora şi pârghie de inversare va fi deplasată din poziţia fără încărcătură în direcţia poziţiei cu sarcină totală. presiunea din compartimentul B deplasează pistonul (f) spre dreapta. Astfel arcul de tracţiune (c) este tensionat mai mult şi forţa rezultată din aceasta se transmite regulatorului forţei de frânare prin pârghia (b). Prin supapa deschisă (d) presiunea ajunge în compartimentul B şi mai departe prin racordul 2 la cilindrii de frână ai roţilor axei din spate. Supapa (d) se închide şi se ajunge la o poziţie de încheiere. Regulator automat al forţei de frânare 468 404 . care este fixată mecanic de punte. 0 Regulatorul automat al forţei de frânare în funcţie de sarcină (ALB) Scop: Reglarea automată a forţei de frânare la cilindrii de frână hidraulici în funcţie de starea de încărcare a autovehiculului. bolţul (a) şi pistonul (f). La creşterea în continuare a presiunii din racordul 1 cât şi în compartimentul A pistonul (f) se va deplasa din nou spre stânga. . pârghia de inversare aflânduse în poziţia ei cea mai de jos. Forţa acţionând pe bolţul (a) transmisă de arcul (c) presează pistonul (f) înapoi în poziţia sa limită din stânga în timp ce presiunea din compartimentul B scade. Mod de acţiune: Regulatorul ALB este fixat pe şasiul vehiculului şi este comandat printr-un arc de tracţiune (c) şi o pârghie de inversare. Dacă autovehiculul va fi încărcat. La scăderea presiunii hidraulice de frânare în racordul 1 şi cu aceasta şi în compartimentul A. se ajunge iarăşi la o poziţie de încheiere. Presiunea de frânare din circuitul punţii spate scade acum prin racordul 1 şi pompa hidraulică de frână montată în amonte. Supapa (d) se deschide şi presiunea mai mare ajunge prin racordul 2 la cilindrii de frână din roţi. În stare descărcată distanţa dintre punte şi regulatorul ALB este cea mai mare. 46 . presiunea aflată în compartimentul B deschide supapa (d). presiunea hidraulică pentru frânare care se formează în circuitul axei spate ajunge prin racordul 1 în compartimentul A. Supapa (d) se sprijină pe carcasa (e) şi rămâne deschisă. La acţionarea frânei de serviciu şi prin acesta a cilindrului principal de frână. Dacă presiunea din compartimentul B devine din nou dominantă.

Dacă presiunea de comandă creşte în continuare. Acesta va fi deplasat în jos.Regulator automat al forţei de frânare în funcţie de sarcină (ALB) Regulator automat al forţei de frânare 475 710 . înainte ca supapa (c) să înceapă să lucreze. care transmite o presiune egală cu jumătatea presiunii frânei de serviciu corespunzătoare vehiculului încărcat. Aerul de la rezervor aflat în racordul 1 pătrunde prin admisia (k) în compartimentul B şi ajunge prin racordurile 2 în cilindrii de frână pneumatici conectaţi. Membrana (e) se aşează pe discul sub formă de evantai (l) la mişcarea în jos a pistonului (b) şi astfel în mod curent va mări suprafaţa de acţiune a membranei. a unui braţ arcuitor. 47 . aerul comprimat trece prin supapa deschisă (a). După scăderea a presiunii de comandă din racordul 4 pistonul releu (f) datorită presiunii din racordurile 2 şi pistonul (b) datorită presiunii din compartimentul C se vor deplasa în sus. 1. acesta se va deplasa în sus. Dacă autovehiculul va fi încărcat. Datorită acestei curse se modifică şi suprafaţa activă a membranei (e). Simultan. pârghia (j) se află în poziţia ei inferioară. În momentul în care forţa existentă în compartimentul C va acţiona asupra laturii inferioare a membranei. distanţa dintre axă şi regulatorul forţei de frânare este maximă. pistonul (n) se va mişca împotriva forţei arcului (o). În timp ce pistonul cu releu (f) este acţionat la presiune totală. Evacuarea (g) se închide. Prin supapa releu integrată se realizează umplerea şi golirea rapidă a cilindrilor de frână. respectiv a remorcii. Aerul comprimat comandat de supapa de frână a vehiculului tractant. Evacuările (d şi g) se deschid şi aerul comprimat iese în atmosferă prin racordul 3. se instalează o presiune în compartimentul B care va acţiona asupra părţii inferioare a pistonului cu releu(f). pistonul releu (f) va fi deplasat în jos. La ruperea timoneriei regulatorul trece automat pe curba de comandă de necesitate a camei (i). ajungând în compartimentul D şi acţionează asupra laturii superioare a membranei (e). O mărire în continuare a presiunii din racordul 4 duce automat la o reducere proporţională a presiunii de ieşire din racordul 2. forţă egală cu cea care acţionează asupra pistonului (b). care depinde de poziţia pârghiei (j). Datorită acestei precomenzi a presiunii. atunci pistonul releu (f) se deplasează în sus şi admisia (k) se închide. Simultan. alimentarea (k) este continuu deschisă şi nu are loc reglarea presiunii de frânare comandate. pătrunde prin racordul 4 în compartimentul A şi acţionează pistonul (b).0 bari). Poziţia tachetului supapei (h). presiunea comandată la racordul 4 va fi : comandată în compartimentul C în proporţie 1 la 1. Dacă presiunea este mai mare decât cea existentă în compartimentul C. Datorită presiunii create în compartimentul C. Pistonul (b) cu discul sub formă de evantai (l) trebuie să efectueze o cursă corespunzătoare uneia dintre poziţiile tachetului supapei (h). şi supapa se închide. şi admisia (k) se deschide. va închide evacuarea (d) şi va deschide alimentarea (m). . Admisia (m) se închide ajungânduse la o poziţie de încheiere. demultiplicarea se anulează în domeniul sarcinii parţiale în cazul presiunilor mici de comandă (până la max. Scop: Reglarea automată a forţei de frânare în funcţie de săgeata suspensiei şi prin aceasta de starea de încărcare a vehiculului. 0 1. În starea fără încărcătură. va mişca tachetul supapei (h) într-o poziţie corespunzătoare respectivei stări de încărcare. trebuie luată în consideraţie pentru presiunea de frânare comandată. Mod de acţiune: Regulatorul forţei de frânare este fixat pe şasiu şi se leagă de un punct fix de pe axă prin intermediul unei timonerii resp. . cât şi prin canalul E. În poziţia cu sarcină totală. Discul cu camă deplasat în aceeaşi direcţie cu pârghia (i). această distanţă se va micşora şi pârghia (j) va fi deplasată din poziţia fără încărcătură în direcţia poziţiei cu sarcină totală. Aerul comprimat comandat prin racordul 4 pătrunde în compartimentul C dedesubtul membranei (e) şi acţionează asupra suprafeţei de acţiune a pistonului cu releu (f).

Evacuările (d şi g) se deschid şi aerul comprimat iese în atmosferă prin racordul 3. Dacă dispare presiunea dintr-una dintre perne regulatorul trece automat într-o poziţie care corespunde aproximativ jumătăţii presiunii din circuitul rămas intact. cât şi prin canalul E. pistonul (r) va fi deplasat în sus datorită forţei arcului de presiune (s) şi supapa (a) se închide. acesta se va deplasa în sus. Pistonul de comandă (i) împinge pistonul de lucru (j) cu cama de comandă (m) împotriva forţei arcului (l) spre stânga. forţă egală cu cea care acţionează asupra pistonului (b). În timp ce pistonul cu releu (f) este acţionat la presiune maximă. Datorită acestei curse se modifică şi suprafaţa activă a membranei (e). Membrana (e) se aşează pe discul sub formă de evantai (p) la mişcarea în jos a pistonului (b) şi astfel în mod curent va mări suprafaţa activă a membranei. Racordul de control 43 face posibilă verificarea regulatorului forţei de frânare pe vehicul. în timp ce presiunile din burdufele de suspensie sunt automat separate de regulator. şi admisia (o) se deschide. va închide evacuarea (d) şi va deschide alimentarea (q). Datorită acestei precomenzi a presiunii. Aerul comprimat comandat de supapa de frână a vehiculului tractant pătrunde în compartimentul A prin racordul 4 şi acţionează asupra pistonului (b). înainte ca supapa (c) să înceapă să lucreze. În poziţia încărcat la sarcină maximă presiunea introdusă la racordul 4 se transmite la raportul 1:1 în compartimentul C.1. Cu aceasta tija de supapă (h) este adusă de către cama de comandă (m) în poziţia care corespunde stării de încărcare dată a vehiculului. Simultan. încât tija este adusă automat pe cama de comandă a pistonului dincolo de punctul cel mai de jos pe aceasta. Dacă presiunea de comandă creşte. aerul comprimat trece prin supapa deschisă (a). Mod de acţiune: Regulatorul forţei de frânare este comandat de ambele circuite ale burdufelor suspensiei prin racordurile 41 şi 42. demultiplicarea 48 . care depinde de poziţia cama de comandă (m). admisia (o) este deschisă în permanenţă şi nu are loc reglarea presiunii de frânare introduse. Pistonul (b) cu discul sub formă de evantai (p) trebuie să efectueze o cursă corespunzătoare uneia dintre poziţiile tachetului supapei (h). Aerul de la rezervor aflat în racordul 1 pătrunde prin admisia (o) în compartimentul B şi ajunge prin racordurile 2 în cilindrii de frână pneumatici conectaţi. . Regulator automat al forţei de frânare în funcţie de sarcină (ALB) Regulator automat al forţei de frânare 475 711 . Aerul comprimat comandat prin racordul 4 pătrunde în compartimentul C dedesubtul membranei (e) şi acţionează asupra suprafeţei de acţiune a pistonului cu releu (f). Acesta va fi deplasat în jos. trebuie luată în consideraţie pentru presiunea de frânare comandată. Alimentarea (q) va fi închisă şi astfel se asigură o poziţie de închidere. . Presiunea care se transmite atunci este egală cu jumătatea din presiunea frânei de serviciu corespunzătoare vehiculului încărcat. Dacă presiunea este mai mare decât cea existentă în compartimentul C. pistonul releu (f) va fi deplasat în jos. se anulează în domeniul sarcinii parţiale în cazul presiunilor mici de comandă (până la max. ajungând în compartimentul D şi acţionează asupra laturii superioare a membranei (e). Datorită presiunii create în compartimentul C. Dacă dispare presiunea din ambele perne arcul mic din cilindrul de lucru (k) aduce pistonul de lucru atât de mult spre dreapta. 0.8 bari). Simultan se instalează o presiune în compartimentul B care va acţiona asupra părţii inferioare a pistonului cu releu (f). Evacuarea (g) se închide. Poziţia tachetului supapei (h). În momentul în care forţa existentă în compartimentul C va acţiona asupra laturii inferioare a membranei. 0 Scop: Reglarea automată a forţei de frânare în cilindrii de frână cu aer comprimat la suspensii pneumatice ale axelor în funcţie de presiunea din pernele suspensiei şi aceasta functie de starea de încărcare a vehiculului. După scăderea a presiunii de comandă din racordul 4 pistonul releu (f) datorită presiunii din racordurile 2 şi pistonul (b) datorită presiunii din compartimentul C se vor deplasa în sus. atunci pistonul releu (f) se deplasează în sus şi admisia (o) se închide. Asupra pistonului de comandă va acţiona acum presiunea reglată de control.

Dacă presiunea este mai mare decât cea existentă în compartimentul G. Deoarece pe pistonul releu (f) acţionează toată presiunea. Aerul de la rezervor aflat în racordul 1 pătrunde prin admisia (k) în compartimentul B şi ajunge prin racordurile 2 în cilindrii de frână pneumatici conectaţi. 1. forţă egală cu cea care acţionează asupra pistonului (b). acesta se va deplasa în sus. şi supapa se închide. Regulator automat al forţei de frânare 475 720 . Dacă autovehiculul va fi încărcat.4 bari). În starea fără încărcătură. 0 Scop: Reglarea automată a forţei de frânare în funcţie de săgeata suspensiei şi prin aceasta de starea de încărcare a vehiculului. stânga membranei (e). această distanţă se va micşora şi pârghia (j) va fi deplasată din poziţia fără încărcătură în direcţia poziţiei cu sarcină totală. În poziţia încărcat mărimea suprafeţei active a membranei (e) şi cea a pistonului (b) sunt egale. La mişcarea spre stânga a pistonului (b) membrana (e) se aşează pe şaiba în evantai (l) mărind astfel suprafaţa activă a membranei. cât şi prin canalul E.Regulator automat al forţei de frânare în funcţie de sarcină (ALB) 1. închide evacuarea (d) şi deschide admisia (m). cât şi prin canalul F în camera G şi acţionează pe suprafaţa activă a pistonului releu (f). După scăderea presiunii de comandă din racordul 4 pistonul (b) este împins spre dreapta de presiunea din compartimentul C şi pistonul releu (f) se va deplasa în sus datorită presiunii din racordurile 2. Aerul comprimat întrodus în racordul 4 ajunge în compartimentul C în 1 49 . Datorită acestei curse se modifică şi suprafaţa activă a membranei (e). ajungând în compartimentul D şi acţionează asupra părţii superioare a membranei (e). Datorită acestei precomenzi a presiunii. În această situaţie presiunea de intrare în racordul 4 se transmite cu raportul de 1:1 în compartimentul C şi astfel şi în compartimentul G. Deci nu are loc o reducere a presiunii de frânare care intră în aparat. care este dependentă de poziţia pârghiei (j). . supapa releu transmite mai departe tot presiunea în raport 1:1. Simultan se instalează o presiune în compartimentul B care va acţiona asupra părţii inferioare a pistonului cu releu(f). Mod de acţiune: Regulatorul forţei de frânare este fixat pe şasiu şi se leagă de un punct fix de pe axă prin intermediul unei timonerii resp. Ştiftul (i) înclinat în acelaşi sens cu pârghia (j) deplasează prin came de comandă din capacul lagăr (p) bara (q) şi cu aceasta tija de supapă (g) totdeauna în poziţia corespunzătoare stării de încărcare a vehiculului. În momentul în care forţa existentă în compartimentul C va acţiona asupra laturii inferioare a membranei. Dacă presiunea de comandă creşte în continuare. Datorită presiunii create în compartimentul G. pârghia (j) se află în poziţia ei inferioară. . Prin supapa releu integrată se realizează umplerea şi golirea rapidă a cilindrilor de frână. determină mărimea suprafeţei active a membranei şi cu aceasta presiunea de frânare transmisă. aerul comprimat trece prin supapa deschisă (a). Acesta se va mişca spre stânga. pistonul (n) se va mişca împotriva forţei arcului (o). şi aerul comprimat iese în atmosferă prin racordul 3. Admisia (m) se închide ajungându-se la o poziţie de încheiere. pistonul releu (f) va fi deplasat în jos. distanţa dintre axă şi regulatorul forţei de frânare este maximă. Evacuarea (h) se închide şi admisia (k) se deschide. Aerul comprimat comandat de supapa de frână a vehiculului tractant (presiune de comandă) pătrunde prin racordul 4 în compartimentul A şi acţionează pistonul (b). Poziţia tijei de supapă (g). Pistonul (b) cu discul sub formă de evantai (l) trebuie să efectueze o cursă corespunzătoare uneia dintre poziţiile tachetului supapei (g) înainte ca supapa (c) să înceapă să funcţioneze. a unui braţ arcuitor. Simultan. atunci pistonul cu releu (f) se deplasează în sus şi alimentarea (k) se închide. Evacuările (d şi h) se deschid. demultiplicarea se anulează în domeniul sarcinii parţiale în cazul presiunilor mici de comandă (până la max.

Deci nu are loc o reducere a presiunii de frânare care intră în aparat. închide evacuarea (d) şi deschide admisia (m). Simultan se instalează o presiune în compartimentul B care va acţiona asupra părţii inferioare a pistonului cu releu(f). acesta se va deplasa în sus. Supapa de control din racordul 43 face posibilă verificarea regulatorului forţei de frânare pe vehicul. Poziţia tijei de supapă (g). cât şi prin canalul F în camera G şi acţionează pe suprafaţa activă a pistonului releu (f). Evacuarea (h) se închide şi admisia (k) se deschide. . atunci pistonul cu releu (f) se deplasează în sus şi alimentarea (k) se închide. Evacuările (d şi h) se deschid. Sub acţiunea presiunii din burduful suspensiei pistonul de comandă (i) aduce tija de supapă (g) împotriva forţei arcului (j) în poziţia corespunzătoare stării de încărcare a vehiculului. Dacă dispare presiunea dintr-una dintre perne regulatorul trece automat într-o poziţie care corespunde aproximativ jumătăţii presiunii din circuitul rămas intact. Simultan aerul comprimat trece prin supapa deschisă (a).1. pistonul (n) se va mişca împotriva forţei arcului (o). în timp ce presiunile pernelor de suspensie se izolează de regulator la conectarea furtunului de control. În poziţia încărcat mărimea suprafeţei active a membranei (e) şi cea a pistonului (b) sunt egale. Dacă dispare presiunea din ambele perne regulatorul trece automat în poziţia de descărcat. Datorită acestei uneia dintre poziţiile tachetului supapei (g) înainte ca supapa (c) să înceapă să funcţioneze. Admisia (m) se închide ajungându-se la o poziţie de încheiere. Aerul comprimat comandat de supapa de frână a vehiculului tractant (presiune de comandă) pătrunde prin racordul 4 în compartimentul A şi acţionează pistonul (b). Pistonul (b) cu discul sub formă de evantai (l) trebuie să efectueze o cursă corespunzătoare Mod de acţiune: Regulatorul forţei de frânare este comandat de ambele circuite ale burdufurilor suspensiei prin racordurile 41 şi 42. După scăderea presiunii de comandă din racordul 4 pistonul (b) este împins spre dreapta de presiunea din compartimentul C şi pistonul releu (f) se va deplasa în sus datorită presiunii din racordurile 2. cât şi prin canalul E. În momentul în care forţa existentă în compartimentul C va acţiona asupra laturii inferioare a membranei. Datorită presiunii create în compartimentul G. Cu această ocazie se introduce presiune în circuitele de comandă 41 şi 42 cu un furtun de control. Dacă presiunea este mai mare decât cea existentă în compartimentul G. În această situaţie presiunea de intrare în racordul 4 se transmite cu raportul de 1:1 în compartimentul C şi astfel şi în compartimentul G. determină suprafaţa activă a membranei şi deci presiunea de frânare transmisă. supapa releu transmite mai departe tot presiunea în raport 1:1. precomenzi a presiunii. demultiplicarea se anulează în domeniul sarcinii parţiale în cazul presiunilor mici de comandă (până la max. Datorită acestei curse se modifică şi suprafaţa activă a membranei (e). Prin supapa releu integrată se realizează umplerea şi golirea rapidă a cilindrilor de frână. Aerul de la rezervor aflat în racordul 1 pătrunde prin admisia (k) în compartimentul B şi ajunge prin racordurile 2 în cilindrii de frână pneumatici conectaţi. 0 Scop: Reglarea automată a forţei de frânare în funcţie de presiunea din pernele suspensiei pneumatice şi aceasta functie de starea de încărcare a vehiculului. Deoarece pe pistonul releu (f) acţionează toată presiunea. La mişcarea spre stânga a pistonului (b) membrana (e) se aşează pe şaiba în evantai (l) mărind astfel suprafaţa activă a membranei. .4 bari). şi aerul comprimat iese în atmosferă prin racordul 3. pistonul releu (f) va fi deplasat în jos. 1. şi supapa se închide. Aerul comprimat întrodus în racordul 4 ajunge în compartimentul C în stânga membranei (e). care este dependentă de poziţia pistonului de comandă (i). 50 . Aici îşi face efect valoarea medie aritmetică a presiunilor 41 şi 42. Acesta se va mişca spre stânga. forţă egală cu cea care acţionează asupra pistonului (b). ajungând în compartimentul D şi acţionează asupra părţii superioare a membranei (e). Dacă presiunea de comandă creşte în continuare. Regulator automat al forţei de frânare în funcţie de sarcină (ALB) Regulator automat al forţei de frânare 475 721 .

.. . Bila (d) pusă sub sarcină datorită arcurilor de compresiune (a şi b) asigură o legătură cu contact ferm cu carcasa (c). . respectiv la regulatorul automat al forţei de frânare. 0 Scop: Evitarea deteriorărilor la supapele de reglare dependente de sarcină. Îndoirea barei de legătură cu regulatorul forţei de frânare este evitată în cazul mişcărilor de basculare prin faptul că bara de legătură este prinsă pe pârghia basculantă (e) într-o articulaţie sferică (f).. până când pârghia basculantă (e) va reveni în poziţia ei normală orizontală şi se va afla complet la peretele din faţă al carcasei. 433 302 433 306 Braţ arcuitor 433 302. 51 .Braţ cu articulaţie 1. Mod de acţiune: În cazul vibraţiilor puternice ale axelor care depăşesc domeniul de reglaj al supapei de reglare în funcţie de sarcină. respectiv al regulatorului de forţă de frânare. . pârghia basculantă aflată în plan orizontal în stare de repaus (e) va fi rabatată în jurul unui punct fix aflat în carcasă (c). 0 şi 433 306 . respectiv o piesă de presiune din cauciuc. .

Mod de acţiune: La acţionarea frânei de serviciu aerul comprimat de la supapa de frână a vehiculului tractant ajunge prin racordul 1 pe faţa superioară a pistonului de dozare (d) şi-l împinge pe acesta în jos la maximum. din cauza presiunii mai mari în compartimentul B. Supapă încărcat/gol 473 300 . Supapa de evacuare (b) se deschide. conformă unei presiuni de comandă. în funcţie de starea de încărcare a vehiculului pentru puntea din spate. Mod de acţiune: Prin racordul 1 aerul comprimat pătrunde în compartimentul A şi va mişca pistonul în trepte (d) împotriva forţei arcului (a) în jos. 0 d c 1 a b 2 3 2 Scop: Reducerea presiunii comandate într-o proporţie bine determinată. Supapa de evacuare (b) va fi închisă şi cea de admisie (c) va fi deschisă. . Supapa dublă (a) urmărind deplasarea închide evacuarea (b) şi deschide admisia (c). În momentul asigurării egalităţii de forţe la partea inferioară şi partea superioară mai mica ale pistonului în trepte (d). Aerul comprimat pătrunde prin racordurile 2 în circuitul axei faţă acţionând asupra cilindrilor axei faţă. . Datorită arcului de presiune (a). pistonul în trepte (d) va fi deplasat în sus. corespunzătoare presiunii de comandă. şi prin aerisirea 3 se efectuează o aerisire parţială sau totală rapidă a cilindrilor de frână. Raportul dintre presiuni corespunde raportului dintre cele două suprafeţe ale pistonului în trepte. Dacă scad presiunile de comandă în racordurile 1 şi 4. Dacă la racordul 1 se reduce presiunea. cât şi aerisirea rapidă a aparatelor de frânare postcomutate.1. Simultan. presiunea mai mare a cilindrilor de frână face ca să se ridice din nou pistonul de dozare (d) împreună cu supapa dublă (a). Se ajunge la închiderea admisiei (c) când raportul presiunilor introduse (racordurile 1 şi 4) faţă de presiunile de ieşire (racordurile 2) corespunde raportului suprafeţelor pistonului de dozare (d). şi prin intermediul aerisirii 3 va avea loc o golire corespunzătoare parţială sau totală a aparatelor de frânare ataşate. Supapă de reducere 473 301 . Evacuarea (b) se deschide. 0 Supapă încărcat/gol şi supapă reductor 1 d c b 4 a 2 3 2 Scop: Reglarea concomitentă a circuitului frânei axei din faţă asociată cu reglarea automată a forţei de frânare în funcţie de încărcare (ALB) a circuitului punţii spate cât şi golirea rapidă a cilindrilor de frână. . pistonul va fi ridicat şi supapa de admisie (c) va fi închisă. în compartimentul B se creează o presiune care va acţiona asupra părţii inferioare a pistonului (d). pistonul în trepte va rămâne în poziţia superioară de capăt chiar în absenţa presiunii: 52 1 . Aerul comprimat trece în aparatele de frânare ataşate prin racordul 2. În acelaşi timp regulatorul automat al forţei de frânare transmite presiunea de frânare mai mult sau mai puţin redusă. atunci. . prin racordul 4 şi pe suprafaţa inelară a pistonului de dozare (d).

Mod de acţiune: a) Poziţia frânei pentru vehicul încărcat parţial La acţionarea frânei de serviciu presiunea de frânare pentru circuitul punţii din spate. compartimentul C deasupra pistonului (d). Pe suprafaţa pistonului (a) predomină forţele care acţionează în compartimentele A şi B (a). b) Poziţia frânei pentru vehiculul încarcat la sarcină maximă Funcţionarea supapei încărcat/gol la vehiculul încărcat la sarcina maximă este precum cea descrisă anterior. Prin orificiul E presiunea ajunge în compartimentul C şi acţionează pe partea superioară a pistonului (d).5 bar împotriva forţei arcului (e) în poziţia sa limită de jos. Presiunea rămasă în racordul 2 se anihilează prin racordul 1. Admisia (c) rămâne permanent deschisă. Scop: Reglarea circuitului de frână al axei din faţă asociată cu reglarea automată a forţei de frânare în funcţie de încărcare a circuitului punţii spate. iar reducerea de presiune se anulează. Presiunea de comandă din compartimentul B ca urmare a acţionării frânei acţionează pe suprafaţa inelară a pistonului (a) acum cu valoarea întreagă a presiunii de frânare. 0 1. Presiunea care se formează în compartimentul D deplasează pistonul (a) din nou în sus. Aerul comprimat pătrunde prin compartimentul D cât şi racordul 2 în circuitul de frână al axei faţă şi acţionează în cilindrii axei din faţă. ajunge la cilindrii punţii din spate şi ca presiune de comandă la racordul 4 al supapei încărcat/ gol. În paralel sub acţiunea arcului supapa (b) închide admisia (c) şi se deschide evacuarea (f). evacuarea (f) se deschide şi aerul comprimat din racordul 2 se evacuează prin racordul 3 în atmosferă. Aerul comprimat transmis de la circuitul 2 al supapei de frână a vehiculului tractant pătrunde prin supapa încărcat/gol fără reducerea presiunii la cilindrii de frână ai circuitului axei din faţă. 1 53 . cât şi golirea rapidă a cilindrilor de frână. Presiunea care intră în racordul 1 se transmite în tot domeniul frânărilor parţiale până la frânarea totală cu raportul 1 : 1. Concomitent presiunea de frânare din compartimentul D deplasează pistonul (a) în sus. c) Modul de acţionare în cazul defectării circuitului frânei axei spate În cazul defectării circuitului frânei axei spate racordul 4 şi prin aceasta. Presiunea de comandă este prezentă de asemenea în compartimentul B şi acţionează pe suprafaţa circulară a pistonului (d). Pistonul (d) va fi menţinut în poziţia sa de capăt superioară datorită forţei arcului de presiune (e). evacuarea (f) se închide şi admisia (c) se deschide. respectiv regulatorul ALB. Admisia (c) se închide. Concomitent pătrunde aerul comprimat transmis din circuitul 2 al supapei de frână a vehiculului tractant cu 2 circuite prin racordul 1 în compartimentul A şi acţionează pe partea superioară a pistonului (a). Admisia (c) se închide şi se ajunge la o poziţie de încheiere. La scăderea în continuare a presiunii din compartimentul C arcul (e) deplasează pistonul (d) în sus. Acesta se deplasează la o presiune de 0.Supapă încărcat/gol Supapă încărcat/gol 473 302 . reglată în funcţie de încărcare de regulatorul ALB (regulator cu treaptă de amorsare). Acesta se va mişca în jos. . Până la o presiune reziduală de 0.5 bari în racordul 4 pistonul (d) rămâne în poziţia sa limită de jos şi evacuarea (f) deschisă. La eliberarea instalaţiei de frână presiunea din racordurile 1 şi 4 se reduce prin supapa de frână a vehiculului tractant 2 circuite. . Evacuarea (f) se închide şi alimentarea (c) se deschide. rămân fără presiune la acţionarea instalaţiei de frânare.

Dacă în cazul unei defecţiuni circuitul frânei de serviciu 1 nu mai funcţionează. La terminarea procesului de frânare din racordurile 41 şi 42 se elimină aerul în atmosferă resp. Presiunea de acumulare aflată în compartimentul C pătrunde prin compartimentul B spre racordul 2 şi acţionează în conducta de frânare a remorcii corespunzător presiunii din circuitul 1 al frânei de serviciu cu un avans de frânare care depinde de pretensionarea arcului (b). La o 54 . deoarece presiunea care acţionează pe suprafaţa superioară a pistonului (g) şi asupra membranei (e) este predominantă. 0 Supape pentru comanda remorcii Scop: Comanda instalaţiei de frână pentru remorcă cu două conducte în legătură cu supapa de frână a vehiculului tractant cu două circuite şi cu supapa frânei de mână pentru cilindrii de frana cu arc. Transmiterea aerului în racordul 2 se produce atunci în acelaşi mod ca la comandarea compartimentului E în cazul defectării circuitului 1 de frână. Mod de acţiune: a) Comanda prin supapa de frână a vehiculului tractant cu două circuite La acţionarea supapei de frână a vehiculului tractant aerul comprimat trece din circuitul 1 de frână prin racordul 41 în compartimentul A şi acţionează pistoanele (a şi i). Prin aşezarea pistonului (i) pe supapa (d) se închide evacuarea (c) şi se deschide admisia (h). Cu toate că apare presiunea în compartimentele B şi D poziţia pistonului (g) nu se modifică. Presiunea care se crează în compartimentul B la frânare parţială deplasează pistonul (g) din nou în jos. b) Comanda prin supapa frânei de mână Aerisirea gradată a cilindrului de frana cu arc prin supapa frânei de mână duce la o aerisire corespunzătoare a compartimentului D prin racordul43. . se va deplasa în sus numai pistonul (i) împotriva presiunii de comandă din compartimentul A şi a forţei arcului (b). Admisia (h) se închide şi se ajunge la o poziţie de încheiere. astfel încât avansul de presiune al racordului 2 faţă de presiunea de la racordul 41 să poată ajunge la maximum 1 bar. Prin aceasta pistoanele (a şi i) ca şi pistonul (g) ca urmare a presiunii din compartimentul B se vor mişca înapoi în poziţiile lor iniţiale. La comandarea prin cel de al 2-lea circuit al instalaţiei frânei de serviciu se realizează comandarea supapei de frână a remorcii fără avans al frânării. Presiunea care se creează în compartimentul B acţionează asupra suprafeţelor inferioare ale pistoanelor (a şi i). astfel încât în conducta de frânare a remorcii se transmite presiunea corespunzătoare frânării vehiculului tractant. Pistonul (i) ţinut în poziţia sa limită de sus închide evacuarea (c) şi deschide admisia (h). Din cauza diferenţei suprafeţelor active ale pistonului (a).1. frânare totală predomină presiunea care acţionează pe partea superioară a pistonului (i) şi admisia (h) rămâne deschisă. în racordul 43 presiunea apare din nou. Cu ajutorul şurubului de reglaj (j) se poate modifica pretensionarea arcului (b). Supapa (d) urmând mişcarea închide admisia (h) şi se ajunge la o poziţie de echilibru. Concomitent cu cele petrecute în racordul 41 se transmite presiune de la circuitul 2 al frânei de serviciu prin racordul 42 care acţionează în compartimentul E sub membrana (e). Supapă pentru comanda remorcii cu avans 973 002 . La o frânare totală predomină presiunea din compartimentul E şi admisia (h) rămâne deschisă. Atunci se deschide evacuarea (c) şi aerul comprimat aflat în racordul 2 se elimină în atmosferă prin orificiul pistonului (f) şi racordul 3. prin circuitul 2 are loc numai o ventilare a racordului 42. Presiunea care se formează în compartimentul E sub membrană (e) deplasează pistonul (g) şi supapa (d) în sus. Acestea se deplasează împreună în jos. Presiunea de acumulare dominantă de acum în compartimentul C deplasează pistonul (g) în sus. .

Presiunea care se formează în compartimentul E sub membrană (i) deplasează pistonul (h) şi supapa (g) în sus. La o presiune de comandă de cca. a) Comanda prin supapa de frână a vehiculul tractant cu două circuite La acţionarea supapei de frână a vehiculului tractant aerul comprimat trece din circuitul 1 al frânei de serviciu prin racordul 41 în compartimentele A şi G şi acţionează pistoanele (c şi l). concomitent cu scăderea presiunii din conducta de alimentare de pe remorcă. Presiunea care se crează în compartimentul B la frânări parţiale deplasează pistonul (h) din nou în jos. La terminarea procesului de frânare din racordurile 41 şi 42 se elimină aerul în atmosferă resp. la acţionarea supapei de frână a vehiculului tractant. Prin aşezarea pistonului (c) pe supapa (g) se va închide evacuarea (e) iar admisia (f) se va deschide. fără avans la frânare 973 002 5 . În cazul când s-a rupt conducta sau conducta de frânare a remorcii nu este cuplată. Supapa (g) urmând mişcarea închide admisia (f) şi se ajunge la o poziţie de încheiere. Dacă în cazul unei defecţiuni circuitul frânei de serviciu 1 nu mai funcţionează. În acelaşi timp. prin circuitul 2 are loc numai o ventilare a racordului 42. Ventilarea racordului 22 se produce atunci în acelaşi mod ca la comandarea compartimentului E în cazul defectării circuitului 1 de frână. Concomitent scade presiunea în conducta de alimentare a remorcii (racordul 12) prin admisia (f) deschisă în locul rupturii conductei de frânare a remorcii conducând prin aceasta la frânarea de urgenţă a remorcii. La ruperea conducetei de frână a remorcii (racordul 22) acţionarea instalaţiei frânei de serviciu nu duce la formarea presiunii în compartimentele B şi F. astfel are loc ventilarea corespunzătoare a conductei remorcii în frânarea vehiculului tractat. în vederea evitării blocării pistonului (l)). Prin compartimentul C şi racordul 12 aerul de acumulare pătrunde mai departe la capul de cuplare automată “Alimentare”. Admisia (f) se închide şi se se ajunge la o poziţie de încheiere. astfel încât aerul de acumulare de la racordul 11 va trece spre racordul 12 printr-un drosel. . 1. 4 bari predomină presiunea de deasupra pistonului (l) şi îl deplasează pe acesta în jos până la umărul (m) al carcasei (cursă de joc. Presiunea care se creează în compartimentul B acţionează pe faţa inferioară a pistonului (c) şi-l mişcă pe acesta împotriva presiunii de comandă din compartimentul A în sus. 55 . La o frânare totală predomină presiunea de comandă care acţionează pe faţa superioară a pistonului (c) şi admisia (f) rămâne deschisă. Pistonul (c) se va mişca în jos. deoarece presiunea care acţionează pe suprafaţa superioară a pistonului (h) şi asupra membranei (i) este predominantă. Acesta se va mişca împotriva forţei arcului (n) în poziţia sa limită de sus.Supape pentru comanda remorcii Supapă pentru comanda remorcii cu supapă cu 2/2 căi. Presiunea de acumulare dominantă de acum din compartimentul C deplasează pistonul (h) în sus. se produce o obturare a alimentării de la vehiculul tractant spre remorcă. b) Comanda prin supapa frânei de mână Aerisirea gradată a cilindrului cu membrană prin supapa frânei de mână duce la o aerisire corespunzătoare a compartimentului D prin racordul 43. Presiunea de rezervă existentă în compartimentul C trece prin compartimentul B spre racordul 22 şi ventilează conducta de frână a remorcii în conformitate cu presiunea din circuitul 1 al frânei de serviciu 1. Pistonul (c) ţinut în poziţia sa limită de sus închide evacuarea (e) şi deschide admisia (f). Cu toate că apare presiunea în compartimentele B şi D poziţia pistonului (h) nu se modifică. Mod de acţiune: La umplerea instalaţiei de frână cu aer comprimat aerul de acumulare pătrunde prin racordul 11 în supapa cu 2/2 căi şi acţionează pe pistonul (l). 0 Scop: Comanda unei instalaţii de frână pentru remorcă cu două conducte în legătură cu supapa de frână a vehiculului tractant cu două circuite şi supapa frânei de mână pentru cilindrii de frana cu arc. Prin aceasta pistoanele (c şi h) se vor mişca înapoi în poziţiile lor iniţiale ca urmare a presiunii din compartimentul B. Concomitent cu procesele care au loc în racordul 41 se transmite aer din circuitul 2 al frânei de serviciu prin racordul 42 în compartimentul E sub membrana (i). La o frânare totală presiunea din compartimentul E este dominantă şi admisia (f) rămâne deschisă. aerul comprimat pătrunde în compartimentul F prin canal (k) şi acţionează asupra părţii inferioare a pistonului (l). Prin aceasta pistonul (l) se va mişca mai departe înapoi ca urmare a presiunii de comandă din compartimentul G. Cu aceasta se deschide evacuarea (e) şi aerul comprimat aflat în racordul 22 iese în atmosferă prin orificiul pistonului (j) şi racordul 3. în racordul 43 presiunea apare din nou.

Prin această desfăşurare remorca se va frâna imediat automat. Supapa (c) va fi deschisă de şurubul de reglaj (f) şi presiunea de comandă care se formează în compartimentul C sprijină procesul de reglaj al pistonului (e). Presiunea care se crează în compartimentul D acţionează pe partea inferioară a pistonului (e). la acţionarea supapei de frână a vehiculului tractant are loc o obturare a aerului de rezervă de la vehiculul tractant la remorcă cu reducere concomitentă a presiunii în conducta pentru acumulare a remorcii. Mod de acţiune: a) Comanda prin supapa de frână a vehiculului tractant cu două circuite La acţionarea supapei de frână a vehiculului tractant aerul comprimat trece din circuitul 1 de frână prin racordul 41 în compartimentul B şi acţionează pistonul (e). Supape pentru comanda remorcii Supapă pentru comanda remorcii cu avans 973 008 . 0 Scop: Comanda unei instalaţii de frână a remorcii cu două circuite în conexiune cu supapa de frână a vehiculului tractant cu două circuite şi supapa frânei de mână pentru cilindrii de înmagazinare de forţă. Aerul de acumulare aflat în racordul 11 pătrunde prin compartimentul G la racordul 2 şi transmite presiune în conducta de frânare a remorcii corespunzător presiunii din circuitul 1 al frânei de serviciu cu un avans reglabil cu şurubul de reglaj (f) (max. sprijinit de presiunea de comandă care acţionează în compartimentul C şi forţa arcului (l) acesta se va mişca în sus. rotit în sens invers acelor de ceasornic. Ca urmare a diferenţei suprafeţelor active ale pistonului (e). Acesta se deplasează în jos şi prin aşezarea pistonului (e) pe supapa (j) se închide evacuarea (g) iar admisia (k) se deschide. Dacă şurubul de reglare (f) este de ex. . Supapa (j) urmărind mişcarea închide admisia (k) şi se ajunge la o poziţie de încheiere. 1 bar). La crearea presiunii în compartimentul B pistonul (b) este împins în jos împotriva forţei arcului de reglaj (d). presiunea din compartimentul C se reduce. La o frânare totală predomină presiunea care acţionează pe partea superioară a pistonului (e) iar admisia (k) rămâne deschisă. Prin aceasta presiunea transmisă la racordul 2 poate să fie mai mică decât presiunea de comandă de la racordul 41. iar pentru menţinerea echilibrului se măreşte presiunea transmisă. 56 . În cazul ruperii conductei sau a unei conducte de frână a remorcii necuplate.1. .

Conducerea aerului de la racordul 11 spre racordul 12 este obturată şi presiunea din conducta de acumulare a remorcii (racordul 12) se reduce prin evacuarea deschisă (k) la locul unde este ruptura conductei de frână a remorcii. aerul de rezervă trece prin racordul 11 şi compartimentul G spre racordul 12. Atunci se deschide evacuarea (g) şi aerul comprimat aflat în racordul 2 iese în atmosferă prin pistonul găurit (h) şi racordul 3. poziţia pistonului (a) nu prezintă importanţă. datorită presiunii din compartimentul D. prin care pistonul este din nou împins în jos (cursă de joc. Presiunea în compartimentul G creşte iarăşi. Concomitent sub pistonul (i) prin canalul E se aduce aer comprimat de la racordul 41 şi pistonul (i) se va ridica din nou. iar ventilarea conductei de frână a remorcii se realizează după cum este descris. Presiunea de deasupra pistonului (i) scăzând uşor prin aceasta. Transmiterea aerului în racordul 22 decurge apoi în acelaşi mod ca la amorsarea compartimentului A în cazul defectării circuitului 1 al frânei de serviciu. pistonul (i) rămâne în poziţia superioară şi blochează trecerea spre compartimentul G. astfel ducând la frânarea forţată a remorcii. prin circuitul 2 are loc numai o ventilare a racordului 42. Presiunea care se formează în compartimentul A deplasează pistonul (a) în jos şi îndepărtează pistoanele (e). În cazul în care ca urmare a ruperii conductei de frână a remorcii nu se formează presiune la racordul 2. b) Comanda prin supapa frânei de mână Aerisirea gradată a cilindrului de frana cu arc prin supapa frânei de mână duce la o aerisire corespunzătoare a compartimentului F prin racordul 43. aerul comprimat necesar pentru aceasta fiind adus de la racordul 11. prin racordul 42. Dacă în cazul unei defecţiuni circuitul frânei de serviciu 1 nu mai funcţionează. iar de acolo spre capul de cuplare automat „Rezervă“. Prin aceasta pistoanele (a şi e) ca şi pistonul (h) se vor deplasa înapoi în poziţiile lor iniţiale 1. dar cu toate acestea se realizează fără avans la frânare al remorcii. în vederea evitării blocării pistonului (i)). 57 .Supape pentru comanda remorcii Concomitent cu procesele de la racordul 41 are loc o ventilare a compartimentului A de către circuitul 2 al frânei de serviciu. Presiunea care acum este predominantă de la racordul 11 deplasează pistonul (h) în sus. În procesul de frânare prin racordul 2 se crează o presiune de comandă în conducta spre capul de cuplare “frână”. respectiv în racordul 43 presiunea apare din nou. La terminarea procesului de frânare din racordurile 41 şi 42 se elimină aerul în atmosferă. Cu toate că prin ventilarea compartimentelor B şi C predomină presiunea care acţionează pe faţa superioară a pistonului (e). c) Asigurarea împotriva ruperii conductei de comandă La umplerea instalaţiei de frânare cu aer comprimat.

În cazul când s-a rupt conducta sau conducta de frânare a remorcii nu este cuplată.1.2 ± 0. Acesta va fi deplasat în poziţia limită de sus de forţa arcului (l) cu ajutorul şi al arcului (j). concomitent cu scăderea presiunii din conducta de alimentare de pe remorcă. La acţionarea supapei de frână a vehiculului tractant din circuitul 1 al frânei de serviciu pătrunde aerul comprimat prin racordul 41 în compartimentele A şi F acţionând pe pistoanele (a şi k). Supapa (n) se aşează pe şurubul de reglaj (d) şi eliberează trecerea spre compartimentul E. 58 . . Mod de acţiune: La umplerea instalaţiei de frână cu aer comprimat aerul din rezervor pătrunde prin racordul 11 în supapa cu 2/2 căi şi acţionează pe pistonul (k). Prin orificiul (c) pătrunde aerul comprimat în acelaşi timp în compartimentul G şi deplasează pistonul (m) împotriva forţei arcului în jos. Prin aşezarea pistonului (b) pe supapa (g) evacuarea (a) se închide iar admisia (f) se deschide. la acţionarea supapei de frână a vehiculului tractant se produce o obturare a alimentării de la vehiculul tractant spre remorcă. care poate fi modificat cu ajutorul şurubului de reglaj (d).1 bari. Supape pentru comanda remorcii Supapă pentru comanda remorcii cu avans la frânare şi supapă cu 2/2 căi 973 009 . Aerul de acumulare pătrunde prin compartimentul B la racordul 22 creând o presiune în conducta de frânare a remorcii corespunzător presiunii din circuitul 1 al frânei de serviciu cu un avans de 0. 0 Scop: Comanda unei instalaţii de frână pentru remorcă cu două conducte în legătură cu supapa de frână a vehiculului tractant cu două circuite şi supapa frânei de mână pentru cilindrii de frana cu arc. Prin această desfăşurare remorca se va frâna imediat automat. Prin canalul (i) pătrunde aerul din rezervor în compartimentul D şi ajunge prin racordul 12 la capul de cuplare automată “alimentare”. Pistonul (a) se mişcă în jos şi împinge pistonul (b) în jos. . a) Comanda prin supapa de frână a vehiculului tractant cu două circuite.

La ruperea conductei de frână a remorcii (racordul 22) acţionarea instalaţiei frânei de serviciu nu duce la formarea presiunii în compartimentele B şi E. La terminarea procesului de frânare din racordurile 41 şi 42 se elimină aerul în atmosferă. b) Comanda prin supapa frânei de mână Aerisirea gradată a cilindrului de frana cu arc prin supapa frânei de mână duce la o aerisire corespunzătoare a compartimentului C prin racordul 43. prin circuitul 2 are loc numai o ventilare a racordului 42. Cu toate că prin transmiterea presiunii în compartimentul A predomină presiunea care acţionează pe faţa superioară a pistonului (a). Transmiterea aerului în racordul 22 decurge apoi în acelaşi mod ca la amorsarea compartimentului A în cazul defectării circuitului 1 al frânei de serviciu. împreună cu pistonul (a) în sus împotriva presiunii de comandă prezentă în compartimentul A. 1. Aerul de acumulare trece prin admisia deschisă (f) şi racordul 22 la locul rupturii în atmosferă. în aşa fel încât în urma frânării vehiculului tractant se transmite presiunea corespunzătoare acesteia în conducta de frânare a remorcii. La o frânare totală predomină presiunea care acţionează pe partea superioară a pistonului (a) iar admisia (f) rămâne deschisă.Supape pentru comanda remorcii Aerul comprimat pătrunde în compartimentul E şi sprijină forţele care acţionează pe faţa inferioară a pistonului (b). Dacă în cazul unei defecţiuni circuitul frânei de serviciu 1 nu mai funcţionează. Se deschide în paralel evacuarea (b) şi aerul comprimat aflat în racordul 22 iese în atmosferă prin orificiul pistonului şi racordul 3. însă fără avans. Supapa (g) urmând mişcarea închide admisia (f) şi se ajunge la o poziţie de încheiere. La o frânare totală predomină presiunea din compartimentul H şi admisia (f) rămâne deschisă. poziţia pistoanelor (a şi b) nu se modifică. Concomitent scade presiunea în conducta de alimentare a remorcii (racordul 12) prin admisia (f) deschisă în locul rupturii conductei de frânare a remorcii conducând prin aceasta la frânarea de urgenţă a remorcii. respectiv în racordul 43 presiunea apare din nou. Acesta închide evacuarea (e) şi deschide admisia (f). Admisia (f) se închide şi se se ajunge la o poziţie de încheiere. Presiunea de acumulare dominantă de acum din compartimentul D deplasează pistonul (h) în sus. În domeniul frânărilor parţiale presiunea care se crează în compartimentele B şi E deplasează pistonul (b) din nou în sus. 59 . Concomitent cu procesele din racordul 41 se transmite presiune de la circuitul 2 al frânei de serviciu prin racordul 42 care acţionează în compartimentul H deasupra pistonului (b). Presiunea care se creează în compartimentul H sub piston (a) deplasează pistonul (b) înapoi. Presiunea care se crează în compartimentele B şi E acţionează pe feţele active diferite ale pistonului (b) şi îl deplasează pe acesta. Prin aceasta pistonul (k) se va mişca mai departe în jos ca urmare a presiunii de comandă din compartimentul F astfel încât aerul de acumulare de la racordul 11 va trece spre racordul 22 printr-un drosel. Prin aceasta pistoanele (a şi b) în urma presiunii din compartimentul B – pistonul (h) în urma presiunii din compartimentul C – se vor mişca înapoi în poziţiile lor iniţiale.

Construcţia: Wendelflex este un furtun spiralat. Afară de aceasta tuburile sunt rezistente la baze. care se lungeşte la creşterea distanţei dintre elemente iar după încetarea tensionării revine la lungimea sa iniţială. Legarea părţilor unei instalaţii cu aer comprimat. Furtunul flexibil Wendelflex se fabrică din poliamidă 11 neagră. dizolvanţi fără clor. Furtunele flexibile Wendelflex nu necesită fixări suplimentare. acizi organici şi anorganici şi agenţi de oxidare diluaţi. Conectarea instalaţiei de frână cu aer comprimat a autotractorului cu şa cu cea a semiremorcii. uleiuri şi unsori. 0 Racord cu furtun Wendelflex® Scop: 1. Racord cu furtun Wendelfelx ® 452 711 . de ex. produse petroliere.) Rezistenţa la agenţi speciali se poate obţine în caz de solicitare. Poliamida 11 este rezistentă la acţiunea agenţilor care se întâlnesc la autovehicule. . Pentru deosebirea vizuală a furtunelor de legătură capetele de cuplare sunt prevăzute cu capace colorate. (Folosirea materialelor pentru curăţire cu conţinut de clor trebuie deci evitată. care se află la distanţă variabilă una de cealaltă. . Furtunul este rigidizat de la ştuţ până la prima spiră cu o manta din sârmă de arc înfăşurată. 2. care previne ruperea lui în această porţiune periculoasă. 60 .1.

A1 B1 C1 A2 Capete de cuplare pentru instalaţii de frână cu două conducte 952 200. La decuplare supapa se închide automat. Datorită siguranţelor de inversare pot fi cuplate între ele numai capete de cuplare care sunt compatibile.Capete de cupare 1. După blocare. au capac roşu şi o siguranţă axială la inversare. 0 Scop: Realizarea legăturii instalaţiei de frânare pneumatice a autocamionului. Capetele de cuplare corespund normei ISO 1728. . în urma rotaţiei. – Cuplarea C1 cu A1. capul de cuplare aflat pe furtunul de cuplare va fi legat de capul de cuplare montat fix pe vehiculul 61 . respectiv a autovehiculului cu semiremorcă cu instalaţia de frânare a autovehiculului cu remorcă conform cu prevederile europene. Descrierea: Variantele de capete de cuplare A1. Variantele A2 şi B2 pentru conducta de frânare au capac galben şi o siguranţă la inversare laterală. . Mod de acţiune: La efectuarea cuplării. tractor. – Cuplarea A2 cu A2: La capete de cuplare identice fără supapă etanşarea se obţine prin presarea celor două inele de etanşare una pe cealaltă. B1 cu A1 şi B2 cu A2: În timpul cuplării inelul de etanşare a capului de cuplare tip A deschide supapa capului de cuplare tip B sau C. prin care se realizează legătura pneumatică a conductelor etanşând în acelaşi timp locul de producere a cuplării. În variantele B şi C este totdeauna montată o supapă. care blochează trecerea aerului comprimat când contrapiesa nu este cuplată. prin efectuarea unei rotaţii şi întrepătrunderea simultană a ghidajelor amplasate faţă în faţă. se asigură o legătură strânsă a celor două capete de cuplare. B1 şi C1 sunt pentru conducta de alimentare.

Componenta de pe remorcă a DuoMaticului se aşează sub capacele de protecţie. Supapele automate (c) se deschid şi astfel aerul comprimat ajunge la remorcă. Cuplă rapidă Duo – Matic Mod de acţiune: La cuplarea remorcii se apasă maneta (b) în jos. 0 Scop: Legarea instalaţiei de frână cu aer comprimat a autocamionului cu instalaţia de frână a remorcii. Cuplă rapidă Duo-Matic pentru remorcă 452 80. Partea de pe autotractor 452 805 004 0 Mod de acţiune: La cuplarea semiremorcii se apasă maneta (b) în jos. .1. Partea de pe autotractor 452 802 009 0 Partea de pe remorcă 452 804 012 0 Cuplă rapidă Duo-Matic pentru semiremorcă 452 80. Arcul de torsiune (e) acţionează asupra capacelor de protecţie şi presează componenta de pe autotractor către suprafaţa de aşezare. Partea de pe semiremorcã 452 803 005 0 62 . iar maneta (b) se eliberează din nou. . Componenta de pe autotractor a Duo-Maticului se aşează sub capacele de protecţie. . 0 Scop: Legarea instalaţiei pneumatice de frână a autotractorului cu şa cu instalaţia de frână a semiremorcii. în timp ce capacele (a) şi (d) se deschid. . . Arcul de torsiune (e) acţionează asupra capacelor de protecţie (a) şi (d) şi presează componenta de pe remorcă către supapele de închidere automată (c). în timp ce capacele de protecţie (a) şi (d) se deschid. iar maneta (b) se eliberează din nou. Supapele automate de decuplare (c) se deschid şi astfel aerul comprimat ajunge la semiremorcă. .

2. Aparate de frână pentru remorci 63 .

64 . Remorci conform RREG Instalaţii de frânare cu aer comprimat cu două conducte pentru remorci Tipuri de supape regulatoare functie de sarcina utilizate de la pernele de suspensie cu aer Tipuri de supape regulatoare functie de sarcina utilizate de la pernele de suspensie cu aer Directivele "Comunităţii Europene" 71/320/EWG (RREG) şi ale Reglementării ECE 13 sunt cuprinse în broşura "Prevederi legale".2.

19. 20. 16. Tipuri de supape regulatoare functie de sarcina utilizate de la pernele de suspensie cu aer Tipuri de supape regulatoare functie de sarcina utilizate de la pernele de suspensie cu aer Legendă: 1. 8. 4. 9. 5. 17. 3. 2. 11. 7. 13. 15.Instalaţii de frânare cu aer comprimat cu două conducte pentru remorci Semiremorci conform RREG 2. 6. Unitate electronica ABS Supapa releu ABS Priză ABS de parcare Cap de cuplare falsă cu fixare Regulator ALB cu braţ arcuitor integrat Regulator ALB cu supapă control integrată Plăcuţă ALB „Valori de reglare“ Cablu ABS spiralat Cilindru tip Tristop® Supapă limitatoare de presiune Supapa raportului de presiune 65 . 18. 14. 12. Cap de cuplare Filtru pe conductă Supapă dublă de eliberare a frânei cu supapă de reţinere Supapă de frână pentru remorcă Supapă cu 2 căi Cilindru de frână Rezervor de aer Supapă de evacuare a apei Supapă de aerisire rapidă 10.

Prin aceasta se blochează trecerea de la racordul 11 la racordul 2 şi se realizează o legătură între compartimentul A şi racordul 2. În cazul unei insuficiente treceri (înfundare). Aerul comprimat va trece prin filtrul pe conductă în stare nepurificată. Prin aceasta se asigură un retur de la racordul 2 spre racordul 1. racordul 1 va fi aerisit. din cilindrii de frână eliminându-se aerul în atmosferă. Prin aceasta se reţin eventualele impurităţi existente şi aerul comprimat purificat ajunge de la racordul 2 la aparatele de frână conectate. Filtru pe conductă 432 500 . împotriva forţei arcului de presare. 0 Filtru pe conductă şi supapă de eliberare a frânei remorcii Scop: Protecţia instalaţiei de frână cu aer comprimat împotriva impurităţilor. Supapă de eliberare a frânei remorcii 963 006 00 . 66 . patronul filtrului va fi presat în sus datorită forţei arcului de presare. Mod de acţiune: La cuplarea semiremorcii la vehiculul tractant aerul de acumulare trece în compartimentul B prin racordul 11. Dacă în cazul patronului înfundat al filtrului. în vederea deplasării remorcii în stare decuplată. el ar fi împins în afară în poziţia de mers datorită presiunii depozitate. atât racordul 11 cât şi compartimentul B sunt aerisite. acţionând asupra butonului (b). Presiunea din rezervorul de alimentare al semiremorcii aflată în racordul 12 pătrunde prin racordul 2 în supapa de frânare al remorcii determinând comutarea funcţiei acestuia în poziţia de mers. Presiunea de alimentare ajunge apoi prin racordul 2 la supapa pentru frânarea remorcii şi mai departe la rezervorul de alimentare al semiremorcii. . Dacă pistonul (a) s-ar afla încă în poziţia liberă. 0 Scop: Eliberarea instalaţiei de frână. . atunci presiunea în racordul 2 poate să preseze patronul filtrului în jos. Mod de acţiune: Aerul comprimat introdus în filtrul pe conductă prin racordul 1 traversează cartuşul de filtrare. În starea decuplată. Pentru eliberarea instalaţiei de frânare pistonul (a) va fi împins cu mână până la capăt.2.

Supapa de golire rapidă montată în aval îşi comută funcţia şi din compartimentele de înmagazinare de forţă ale cilindrilor Tristop se elimină aerul în atmosferă. Aerul depozitat ajunge la supapa de frână a remorcii prin racordul 21 şi în continuare la rezervorul de acumulare al autovehiculului cu remorcă. 67 . iar între compartimentul A şi racordul 1-2 se va realiza o legătură. în vederea manevrării vehiculelor tractate în stare decuplată. În vederea eliberării instalaţiei frânei de serviciu se va împinge cu mâna pistonul (c) prin butonul de acţionare până la refuz spre înăuntru. 0 2. Prin aceasta trecerea de la racordul 1-1 spre racordul 21 se va bloca. Presiunea din rezervor aflată la racordul 1-2 face ca aerul să pătrundă prin racordul 21 în supapa pentru frânarea remorcii determinând comutarea funcţiei acestuia în poziţia de mers. În stare decuplată în racordul 1-1. cât şi în compartimentul A. Mod de acţiune: La cuplarea remorcii de vehiculul tractor trebuie urmărit dacă pistonul (a) se află încă în poziţia de parcare. Din rezervor pătrunde aer comprimat prin racordul 1-2 în compartimentul B. dacă da. acesta va fi împins spre afară în poziţia de mers. Dacă pistonul (c) se află încă în poziţia liberă. Aerul comprimat aflat în compartimentul C cât şi în racordul 22 se elimină în atmosferă prin evacuarea 3. deschide supapa de reţinere (b) şi ajunge prin compartimentul C şi racordul 22 la supapa de golire rapidă cu două căi şi în compartimentele de înmagazinare de forţă ale cilindrilor Tristop montaţi în aval.Supapă de eliberare a frânei remorcii Supapă de eliberare a frânei remorcii 963 001 05. Scop: Evacuarea instalaţiei de frână (pentru instalaţii cu cilindri Tristop®). de către presiunea de alimentare. La conectarea capetelor de cuplare aerul comprimat pătrunde prin racordul 1-1 în compartimentul A. La acţionarea frânei de imobilizare pistonul (a) este tras spre în afară. nu este presiune. prin care din cilindrii de frână se elimină aerul în atmosferă. acesta trebuie împins cu mâna în poziţia de mers.

Presiunea în rezervorul de depozitare al remorcii existentă la racordul 12 trece în racordul 1 al supapei de frână pentru remorcă şi rezultă inversarea comenzii în poziţie de mers. După încetarea frânării vehiculului tractant şi astfel a aerisirii racordului 4. alimentarea (g) se închide şi evacuarea (b) se deschide. Aerul comprimat existent în racordurile 2 ajunge în atmosferă prin supapa (f) şi aerisirea 3. Prin presiunea de depozitare existentă la racordul 1 – 2 şi datorită forţei arcului de presiune (e). Aerul comprimat existent în compartimentul D. datorită reducerii presiunii în compartimentul C. Pistonul (d). racordul 1 va fi aerisit şi pistonul (d) pe partea sa superioară va fi descărcat de presiune. 0 permite deplasarea remorcii în stare decuplată. 68 . la racordul 1-2 şi mai departe la rezervorul de aer al remorcii. supapa (k) va fi deschisă datorită forţei arcului de presiune (i). Supape de frânã ale remorcii Supapa de frână a remorcii cu avans la frânare 971 002 150 0 şi supapă de eliberare 963 001 012 0 Scop: Reglarea instalaţiei de frână a remorcii cu două conducte. . astfel că cilindrii de frână vor fi aerisiţi. În zona de frânare parţială. Aerul comprimat trece în compartimentul D prin canalul B şi acţionează asupra părţii inferioare a pistonului (a). se ridică de pe supapă (f) şi alimentarea (g) se deschide. La decuplarea remorcii sau la ruperea conductei de depozitare.2.2 ajunge la supapele de frână prin racordurile 2 la înălţimea completă. Pentru aceasta pistonul (l) va fi împins cu mâna până la refuz prin intermediul butonului de acţionare (m). Dacă în compartimentul C forţa predomină. 2. La acţionarea instalaţiei de frânare a vehiculului tractant. pistonul (d) va fi deplasat în sus şi supapa (f) va închide evacuarea (b). supapa de eliberare a frânei remorcii 963 001 . următoarea supapă (f) va închide alimentarea (g) şi se instalează o poziţie de închidere. pistonul (a) va fi deplasat în poziţia lui de capăt superioară datorită presiunii existente în racordurile 2.2) pătrunde în supapele de frână ataşate în compartimentul C prin intermediul racordurilor 2 şi al canalului A şi la supapa (k) se va instala o forţă. respectiv cu un regulator al forţei de frânare cu reglare manuală fără poziţie de eliberare. continuând mişcarea lui în sus. Supapa de eliberare a remorcii La utilizarea unei supape de frână pentru remorcă în conexiune cu un regulator automat al forţei de frânare în funcţie de sarcină. După aceasta supapa de eliberare a frânei se află din nou în poziţie normală. În cazul recuplării remorcii la vehiculul tractant. Supapa de frână a remorcii Aerul comprimat venind de la vehiculul tractor prin capul de cuplare "Alimentare" ajunge prin racordul 1 al supapei de frână a remorcii. presiunea de depozitare ajunsă prin racordul 11 de la vehiculul tractant va împinge pistonul înafară. Ca urmare. prin aşezarea lui pe supapa (f) va închide evacuarea (b) şi deschide alimentarea (g). Prin modificarea pretensionării arcului de presiune (i) cu ajutorul ştiftului filetat (h). Trecerea de la racordul 11 al supapei de eliberare a frânei remorcii la racordul 1 al supapei remorcii va fi blocată şi se va instala o conexiune între racordul 1 şi racordul 12 ale supapei de frână pentru remorcă . Prin însumarea forţelor de acţionare din compartimentele D şi E. racordul 11 al supapei de eliberare a frânei şi racordul 1 al supapei de frână pentru remorcă vor fi legate între ele. pistonul (l) nu va fi scos manual la maxim. presiunea de comandă care acţionează asupra părţii superioare a pistonului (a) va fi învinsă şi pistonul (a) va fi deplasat în sus. aerul comprimat ajunge la partea superioară a pistonului (a) prin capul de cuplare „Frână“ şi racordul 4. se poate regla un avans de presiune al racordurilor 2 faţă de racordul 4 până la maxim 1 bar. pistonul (a) va menţine alimentarea (g) deschisă pe toată durata procesului de frânare. Aerul depozitat al remorcii existent în racordul 1 . La o frânare totală. va ajunge din nou în compartimentul C şi de acolo la aerisirea 3 prin orificiile (j) ale supapei (k). Mod de acţiune: 1. trecând pe lângă inelul canelat (c). . Aerul comprimat din rezervorul de depozitare al remorcii (racord 1 . Pistonul se deplasează în jos.

următoarea supapă (e) închide alimentarea (f) şi este asigurată o poziţie de închidere. prin canalul B pătrunde aerul comprimat în compartimentul D şi la supapa (i) se instalează o forţă. pistonul (k) 2 va fi deplasat datorită presiunii din racordurile 2 în poziţia sa de capăt superioară. Presiunea rezervorului plin ajunge la cilindrii de frânare prin racordurile 2. La o frânare totală. Concomitent. la racordul 1-2 şi apoi mai departe la rezervorul de depozitare al semiremorcii. conform descrierii de mai sus. Declanşarea automată a frânării semiremorcii în cazul reducerii parţiale sau totale a presiunii în conducta de depozitare. Datorită forţei arcului de presiune (d) şi presiunii existente în rezervorul de depozitare la racordul 1 -2. Alimentarea (f) rămâne închisă şi evacuarea (a) se deschide. continuându-şi mişcarea în sus. supapa (i) va fi deschisă datorită forţei arcului de presiune (h). ca urmare a forţei arcului de presiune d) se deplasează în jos şi antrenează cu sine şi supapa (e). se ridică de pe supapa (e) şi alimentarea (f) se deschide. trecând pe lângă inelul canelat (b). pistonul (k) va menţine deschisă alimentarea (f) pe toată durata procesului de frânare. se poate regla un avans de presiune al racordurilor 2 faţă de racordul 4 până la maximum un bar. Prin modificarea pretensionării arcurilor de presiune (h). racordul 4. Pistonul (c). presiunea de comandă care acţionează asupra părţii superioare a pistonului (k) va fi învinsă şi pistonul (k) va fi deplasat în sus. aerul comprimat existent în compartimentul E va pătrunde din nou în compartimentul D şi de acolo la aerisirea 3 prin intermediul orificiilor (j) ale supapei (i). Dacă în compartimentul D forţa este predominantă. La întreruperea conductei de frânare se va declanşa frânarea automată. din cauza conductei defecte de frânare. Condiţionat de reducerea presiunii în compartimentul A. pistonul (c) se mişcă. prin intermediul ştiftului filetat (g). în momentul în care autovehiculul de tracţiune efectuează o frânare. Acesta se va deplasa în jos. Mod de acţiune: a) Frânarea cu frâna de serviciu Aerul comprimat venind de la vehiculul tractant prin capul de cuplare „Alimentare“ ajunge prin racordul 1 al supapei de frână a remorcii. În zona de frânare parţială. Evacuarea (a) se deschide şi racordurile 2 sunt legate de aerisirea 3. Supapa (e) închide evacuarea (a). Supapă de frână a remorcii cu avans la frânare 971 002 152 0 Scop: Reglarea instalaţiei de frânare a semiremorcii cu două conducte la acţionarea instalaţiei de frânare a autovehiculului de tracţiune. b) Frânarea automată La decuplarea sau ruperea conductei de acumulare. Aerul comprimat din rezervorul de depozitare al semiremorcii (racord 1 . pistonul (c) va fi deplasat în sus. întrucât presiunea în conducta de depozitare se va reduce datorită supapei de comandă a remorcii. Aerul comprimat pătrunde în compartimentul E prin canalul C şi va acţiona asupra părţii inferioare a pistonului (k).Supape de frână ale remorcii 2. racordul 1 va fi aerisit şi pistonul (c) va fi descărcat de presiunea de pe partea sa superioară. Prin însumarea forţelor de acţiune în compartimentul A şi E. aerul comprimat va ajunge la partea superioară a pistonului (k) prin capul de cuplare „Frână“ şi 69 . Simultan. datorită acţiunii presiunii de depozitare. Aerul comprimat existent în racordurile 2 va pătrunde în atmosferă prin orificiul de mijloc al supapei şi aerisirea 3.2) va pătrunde în cilindrii de frână ataşaţi prin racordurile 2. La acţionarea instalaţiei de frânare a vehiculului tractant. La eliberarea instalaţiei de frânare a vehiculului tractant şi aerisirea racordului 4 legată de procesul de eliberare. prin aşezarea sa pe supapa (e) va închide evacuarea (a) şi va deschide alimentarea (f). Această supapă de frână pentru remorcă trebuie să fie utilizată special la semiremorcile lungi cu mai multe osii.

Aerul comprimat trece în compartimentul D prin canalul A şi acţionează asupra părţii inferioare a pistonului (a). prin aşezarea lui pe supapa (f) va închide evacuarea (b) şi deschide alimentarea (g). La decuplarea remorcii sau la ruperea conductei de depozitare. datorită reducerii presiunii în compartimentul B. Aerul comprimat existent în racordurile 2 ajunge în atmosferă prin supapa (f) şi aerisirea 3. 70 . continuând mişcarea lui în sus. Prin presiunea de depozitare existentă la racordul 1 – 2 şi datorită forţei arcului de presiune (e). pistonul (a) va menţine alimentarea (g) deschisă pe toată durata procesului de frânare. Pistonul (d). 0 cu o supapă de eliberare 963 001 01. trece de inelul cu canelură (c) până la racordul 1 2 şi în continuare la rezervorul de depozitare al remorcii. va ajunge din nou în compartimentul B şi de acolo la aerisirea 3 prin orificiile (j) ale supapei (k). Pistonul se deplasează în jos. Aerul depozitat al remorcii existent în racordul 1 . Aerul comprimat din rezervorul de depozitare al remorcii (racord 1-2) pătrunde în supapele de frână ataşate în compartimentul B prin intermediul racordurilor 2 şi al canalului C şi la supapa (k) se va instala o forţă.. La acţionarea instalaţiei de frânare a vehiculului tractant. pistonul (d) va fi deplasat în sus şi supapa (f) va închide evacuarea (b). Supapa de frână a remorcii poate fi comandă prin numărul de piesă 971 002 7. se ridică de pe supapă (f) şi alimentarea (g) se deschide. În zona de frânare parţială. Dacă în compartimentul B forţa predomină. Aerul comprimat existent în compartimentul D.2. Prin modificarea pretensionării arcului de presiune (i) cu ajutorul ştiftului filetat (h). Prin însumarea forţelor de acţionare din compartimentele D şi E. supapa (k) va fi deschisă datorită forţei arcului de presiune (i). racordul 1 va fi aerisit şi pistonul (d) pe partea sa superioară va fi descărcat de presiune. pistonul (a) va fi deplasat în poziţia lui de capăt superioară datorită presiunii existente în racordurile 2. Mod de acţiune: Aerul comprimat venind de la vehiculul tractant prin capul de cuplare „Depozitare“ ajunge prin racordul 1 al supapei de frână a remorcii. Ca urmare. Pentru modul de funcţionare al supapei de eliberare a frânei vezi pagina 68. La o frânare totală. 0. se poate regla un avans de presiune al racordurilor 2 faţă de racordul 4 până la maxim 1 bar. După incetarea frânării vehiculului tractant şi astfel a aerisirii racordului 4. alimentarea (g) se închide şi evacuarea (b) se deschide. aerul comprimat ajunge la partea superioară a pistonului (a) prin capul de cuplare „Frână“ şi racordul 4. Supape de frânã ale remorcii Supapă de frână a remorcii cu avans la frânare 971 002 300 0 Scop: Reglarea instalaţiei de frână a remorcii cu două conducte. următoarea supapă (f) va închide alimentarea (g) şi se instalează o poziţie de închidere. presiunea de comandă care acţionează asupra părţii superioare a pistonului (a) va fi învinsă şi pistonul (a) va fi deplasat în sus.2 ajunge la supapele de frână prin racordurile 2 la înălţimea completă.

Limita presiunii reglate poate fi modificată prin intermediul unei schimbări a pretensionării arcului de presiune (f). presiunea mai mare în compartimentul B va ridica supapa (c). La aerisirea racordului 1. 0 Scop: Limitarea presiunii de ieşire la o valoare reglată.Supape de limitare a presiunii Supapă de limitare a presiunii 475 010 . 0 2. În cazul în care în conducta de presiune joasă s-ar instala o pierdere de presiune datorită neetanşeităţii. 71 . în completare. Mod de acţiune: Aerul comprimat comandat în compartimentul A prin racordul 1 (presiune mare) pătrunde în compartimentul B prin alimentarea (d) şi mai departe la racordul 2 (presiune mică). . 0 475 010 3 . Admisia (d) se deschise şi are loc aerisirea conductei de joasă presiune prin compartimentul A şi racordul 1. Dacă în compartimentul B presiunea a crescut peste valoarea reglată. . Acum pistonul (e) este deplasat înapoi prin forţa arcului de presiune (f) în poziţia sa de capăt superioară. 0 ridică pistonul (e) supapa (c) şi deschide prin aceasta admisia (d). cu un volum adecvat de aer comprimat. atunci pistonul (e) va fi deplasat în jos împotriva forţei arcurilor de presiune (f). La obţinerea valorii reglate a presiunii. 475 010 0 . . Alimentarea (b) se deschide şi se va alimenta. pistonul (e) va ridica supapa (a) datorită descărcării de presiune. Următoarele supape (a şi c) închid alimentarea (b şi d). pistonul (e) se va deplasa în continuare în jos şi va deschide evacuarea (h). Aerul comprimat în exces ajunge în atmosferă prin orificiul de mijloc al pistonului (e) şi aerisirea 3. cât şi supapa (a) aflată pe ea. evacuarea (h) va fi din nou închisă. prin intermediul şurubului de reglare (g) în cadrul unor zone bine determinate. Dacă presiunea în compartimentul B va ajunge la valoarea reglată pentru partea cu presiune mică. La seria de fabricaţie 475 010 3 . Simultan. . pistonul (e) va fi acţionat de presiune şi va fi menţinut în poziţia superioară de capăt datorită arcului de presiune (f). .

evacuarea (c) se deschide şi presiunea excesivă la racordul 2 se evacuează prin aerisirea 3. . 0 Scop: Umplerea şi golirea rapidă a echipamentelor cu aer comprimat. 0 Supape releu 973 001 . în compartimentul B presiunea existentă va deplasa pistonul (a) în poziţia sa de capăt superioară şi evacuarea (c) se deschide. cât şi scurtarea timpului de răspuns în instalaţii de frână pneumatice. Dacă presiunea în conducta de comandă va fi redusă parţial. Evacuarea (c) va fi închisă şi alimentarea (b) se va deschide. La reducerea totală a presiunii de comandă la racordul 4. aerul comprimat ajunge în compartimentul A prin racordul 4 şi va deplasa în jos pistonul (a). Alimentarea (b) se închide şi se instalează o poziţie de închidere. Mod de acţiune: La acţionarea instalaţiei de frânare. 0 973 011 00 . pistonul (a) va fi deplasat din nou în sus. Aerul depozitat existent la racordul 1 trece în compartimentul B şi prin racordurile 2 va ajunge la cilindrii de frână ataşaţi. Din cilindrii de frână conectaţi se evacuează aerul complet prin racordul 3. 0 şi 973 011 00 . Supapă releu 973 001 . Presiunea care se instalează în compartimentul B va acţiona asupra părţii inferioare a pistonului (a). . . pistonul (a) se va deplasa în sus.2. . Dacă această presiune este puţin mai mare decât presiunea de comandă existentă 72 . în compartimentul A.

. în conformitate cu reducerea presiunii la racordul 1. Tachetul (b) se află în legătură cu osia prin intermediul unui cablu de oţel. Mod de acţiune: În stare nepresurizată membrana (a) se află netensionată pe aerisirea 3 şi închide cu marginea exterioară trecerea de la racordul 1 la compartimentul A. Supapa (a) urmează şi închide trecerea de la racordul 1 la racordul 2. depăşind o cotă bine determinată. Dacă la ridicarea şasiului prin supapa cu sertar rotativ se va mări distanţa între şasiu şi osie.Supapă de blocare şi supapă de aerisire rapidă Supapă de blocare 964 001 . care intră prin racordul 1. Mod de acţiune: Supapa de blocare este fixată de cadrul autovehiculului cu bolţul (c). La o extragere în continuare a tachetului (b) este aerisit racordul 2. tachetul (b) revine în poziţia lui iniţială şi supapa (a) dă trecere liberă. 1 73 . 0 Scop: Aerisirea rapidă a conductelor de comandă mai lungi sau a conductelor şi cilindrilor de frânare. Cilindrii de frânare ataşaţi vor fi aerisiţi parţial sau complet prin aerisirea 3. Aerul comprimat. . tachetul (b) va fi deplasat în jos. Supapă de aerisire rapidă 973 500 . La reducerea presiunii la racordul 1. . După coborârea şasiului. Scop: Limitarea cursei la autovehiculele cu dispozitive de ridicare cu aer. împinge înapoi marginea exterioară şi ajunge prin racordurile 2 la cilindrii de frână postcuplaţi. 0 2. . membrana (a) se umflă datorită presiunii mai mari în compartimentul A.

se constată întotdeauna o uzură accentuată plăcuţelor de frână la osiile din faţă. cât şi aerisirea rapidă a cilindrilor de frână. Dacă această forţă este mai mare decât forţa reglată pentru arcul de presiune (c) prin şurubul de presiune (d). datorită montării cilindrilor de frână mai mari pentru osiile din faţă pentru frânări de oprire. fără să fie redus. Continuând creşterea presiunii la racordul 1. Presiunea care se instalează în racordurile 2 acţionează asupra părţii inferioare a membranei (a) şi susţine forţa arcului de presiune (c).2. La remorcile care funcţionează în zone de munte şi care efectuează deplasări lungi în pantă. 0 Scop: Legătură alternativă a conductei de lucru (consumator) cu conducta de presiune sau aerisire. . pistonul (b) va fi mişcat în poziţia lui iniţială datorită forţei arcului elicoidal. Evacuarea (d) se închide şi alimentarea (c) se deschide şi aerul comprimat existent la racordul 1 pătrunde în conducta de lucru prin racordul 2. Supapă de sens cu 3/2 căi 463 036 . la frânările parţiale se va instala o frânare excesivă la osia din faţă. La readucerea în poziţia iniţială a butonului rotativ (a). Mod de acţiune: Pistonul (b) va fi menţinut în poziţia sa de capăt superioară datorită forţei arcului de presiune (c). forţa de frânare la frânările parţiale pentru osia din faţă va fi redusă în aşa măsură. încât ambele osii vor fi frânate uniform. aerul comprimat trece prin racordul 1 în partea superioară a membranei (a). iar aici ia naştere o forţă. în conformitate cu reducerea presiunii la racordul 1. 0 Supapă de adaptare şi supapă cu 3/2 căi Scop: Reducerea forţei de frânare a osiei si adaptarea la frânările parţiale. fără ca prin aceasta forţele de frânare la frânările totale să prezinte o oarecare influenţă. Aerul comprimat trece prin marginea exterioară a membranei (a) şi prin racordurile 2. Dacă această forţă este mai mare decât forţa care acţionează asupra părţii superioare a membranei (a). pistonul (b) va fi mişcat în jos prin intermediul unui excentric. La acţionarea instalaţiei de frânare. Alimentarea (c) se închide şi conducta de lucru va fi aerisită prin evacuare (b) cât şi prin racordul 3. întrucât. S-a asigurat o poziţie de închidere. 74 . . Membrana (a) închide trecerea de la racordul 1 la racordurile 2. Prin utilizarea supapei de raport al presiunilor. iar supapa se blochează. Presiunea în compartimentul B va umfla membrana (a) şi cilindrii de frână vor fi aerisiţi parţial sau complet prin orificiul A şi aerisirea 3. . ajungând la cilindrii de frână ataşaţi. Supapa de adaptare cu caracteristică liniară 975 001 . forţa arcului de presiune (c) va fi învinsă şi aerul comprimat. pistonul (b) va fi deplasat din nou în poziţia lui de capăt superioară. ajunge la cilindrii de frână. pistonul (b) va fi presat în jos. Mod de acţiune: La acţionarea butonului rotativ (a) în sensul de rotaţie. arcul de presiune (c) va apăsa pistonul (b) în poziţia sa de capăt superioară. . La reducerea presiunii de frânare la racordul 1.

3 e 4 A a d b 2 1 Scop: Transmiterea de aer într-o conductă de lucru. La alimentarea cu curent a bobinei magnetului (a). După întreruperea alimentării cu curent a bobinei magnetului (a). Aerul depozitat trece de la racordul 1 la racordul 2 şi aeriseşte conducta de lucru. 0 e 1 a A d b 2 3 Scop: Aerisirea unei conducte de lucru la alimentarea magneţilor cu curent. În acest interval alimentarea (c) este închisă. arcul de presiune (b) va mişca indusul (d) înapoi în poziţia lui iniţială. la alimentare cu curent a magneţilor. Indusul magnetului (d). astfel că aerul de acumulare va pătrunde în conducta de lucru prin compartimentul A şi racordul 2. alimentarea (e) va fi închisă şi evacuarea (c) se deschide. realizat ca un corp de supapă.Supapă electromagnetică Supapă 3/2 căi electromagnetică cu ventilare 472 1. La alimentarea cu curent a bobinei Supapă 3/2 electromagnetică cu aerisire 472 1. . indusul (d) se deplasează în sus. Indusul de magnet realizat sub formă de corp de supapă (d) va menţine evacuarea (c) în stare închisă datorită forţei arcurilor de presiune (b). După întreruperea alimentării cu curent a bobinei magnetului (a). 75 . Mod de acţiune: Conducta de acumulare de la rezervorul de aer este branşată la racordul 1. arcul de presiune (b) va mişca indusul (d) înapoi în poziţia lui iniţială. . . evacuarea (e) este deschisă şi conducta de lucru va fi aerisită prin compartimentul A şi aerisirea 3. Aerul comprimat din conducta de lucru ajunge în atmosferă prin racordul 3 şi cilindrul de lucru ataşat va fi aerisit. . alimentarea (e) va fi deschisă şi aerul depozitat ajunge din nou în conducta de lucru prin compartimentul A şi racordul 2. . c magnetului (a). 0 2. . alimentarea (e) va fi închisă şi evacuarea (c) se deschide. indusul (d) se deplasează în sus. 4 c Mod de acţiune: Conducta de depozitare de la rezervorul de aer este racordată la racordul 1. va menţine alimentarea (c) în stare închisă datorită forţei arcului de presiune (b) . Evacuarea (c) va fi închisă. . .

Supapa de frână ALB a remorcii este realizată special pentru semiremorci cu mai multe osii. . acţionat de presiunea depozitată. Acesta va fi deplasat în jos. Discul cu camă deplasat în aceeaşi direcţie cu pârghia (j). La acţionarea instalaţiei de frânare a vehiculului tractant. şi va antrena cu sine şi supapa (g). Aerul comprimat venit de la vehiculul tractant prin intermediul capului de cuplare „depozitare“ ajunge în continuare la rezervorul de depozitare al semiremorcii. Mod de acţiune: Supapa de frână ALB a remorcii este fixată pe şasiul autovehiculului şi prin intermediul unui sistem de pârghii este în legătură într-un punct fix cu un corp de arcuire montat pe osie. Aerul comprimat comandat prin racordul 4 pătrunde în compartimentul C dedesubtul membranei (e) şi acţionează asupra suprafeţei de acţiune a pistonului cu releu (f). În stare fără încărcătură este instalată distanţa maximă între osie şi supapa de frână ALB a remorcii. aerul comprimat va pătrunde în compartimentul A prin capul de cuplare „frână” şi racordul 4 şi va acţiona asupra pistonului (b). Supapă de frână ALB a remorcii Supapã de frânã a remorcii cu regulator ALB 475 712 . Reglarea automată a forţei de frânare în funcţie de starea de încărcare a autovehiculului prin intermediul regulatorului ALB integrat. încărcătură în direcţia poziţiei cu sarcină totală. Acţionarea frânării automate a remorcii la reducerea parţială sau totală a presiunii în conducta de depozitare. va închide evacuarea (d) şi va deschide alimentarea (p). 0 Scop: Reglarea instalaţiei de frânare a remorcii cu 2 conducte la acţionarea instalaţiei de frânare a autovehiculului de tracţiune. pârghia (j) se află în poziţia sa de capăt inferioară. această distanţă se va micşora şi pârghia (j) va fi deplasată din poziţia fără 76 .2. . Dacă autovehiculul va fi încărcat. va mişca tachetul supapei (l) într-o poziţie corespunzătoare respectivei stări de încărcare. prin racordul 1. Evacuarea (n) se deschide şi racordurile 2 vor fi legate de aerisirea 3.2. Simultan. pistonul (k) se va mişca în jos. apoi prin racordul 1 . trecând prin faţa inelului cu canelură (h).

întrucât presiunea în conducta de depozitare se va reduce datorită supapei de comandă a remorcii. demultiplicarea se anulează în domeniul sarcinii parţiale în cazul presiunilor mici de comandă (până la max. atunci pistonul cu releu (f) se deplasează în sus şi alimentarea (m) se închide. forţă egală cu cea care acţionează asupra pistonului (b). se instalează o presiune în compartimentul D care va acţiona asupra părţii inferioare a pistonului cu releu (f).0 bari). în momentul în care autovehiculul de tracţiune efectuează o frânare. Datorită acestei precomenzi a presiunii. În momentul în care forţa existentă în compartimentul C va acţiona asupra laturii inferioare a membranei.Supapă de frână ALB a remorcii Simultan. 1. 77 .2 va rezulta deplasarea în sus a pistonului (k). Pistonul (b) cu discul sub formă de evantai (o) trebuie să efectueze o cursă corespunzătoare uneia dintre poziţiile tachetului supapei (l). Pistonul (k) se ridică de pe supapa (g) continuând mişcarea în sus şi alimentarea (m) se deschide. Aerul depozitat existent la racordul 1-2 pătrunde în compartimentul D prin alimentarea (m). Dacă presiunea este mai mică decât în compartimentul C. Presiunea rezervorului plin ajunge la cilindrii de frânare prin racordurile 2. În timp ce pistonul cu releu (f) este acţionat la presiune totală. presiunea comandată la racordul 4 va fi : comandată în compartimentul C în proporţie 1 la 1. trebuie luată în consideraţie pentru presiunea de frânare comandată. acesta se va deplasa în sus. pistonul releu (f) va fi deplasat în jos. Acţionare automată În cazul decuplării sau ruperii conductei de acumulare racordul 1 va fi aerisit şi pistonul (k) va fi descărcat de presiune pe partea lui dreaptă. Datorită presiunii existente în rezervorul de depozitare la racordul 1 . conform descrierii de mai sus. Dacă presiunea de comandă creşte. înainte ca supapa (c) să înceapă să funcţioneze. Simultan. Evacuările (d şi n) se deschid şi aerul comprimat existent la racordurile 2 cât şi în compartimentul C va ajunge în atmosferă prin aerisirea 3. pistonul (r) va fi deplasat în sus datorită forţei arcului de presiune (s) şi supapa (a) se închide. Evacuarea (n) se închide şi alimentarea (m) se deschide. cât şi prin canalul E. Membrana (e) se aşează pe discul sub formă de evantai (o) la mişcarea în jos a pistonului (b) şi astfel în mod curent va mări suprafaţa de acţiune a membranei. 2. La slăbirea instalaţiei de frânare a vehiculului tractant şi în legătură cu aceasta. aerisirea racordului 4. Datorită presiunii create în compartimentul C. Poziţia tachetului supapei (l). Supapa (g) închide evacuarea (n). din cauza conductei defecte de frânare. ajungând în compartimentul B şi acţionează asupra laturii superioare a membranei (e). Datorită acestei curse se modifică şi suprafaţa activă a membranei (e). Alimentarea (p) va fi închisă şi astfel se asigură o poziţie de închidere. În poziţia cu sarcină totală. alimentarea (m) este continuu deschisă şi nu are loc reglarea presiunii de frânare comandate. pistonul cu releu (f) va fi deplasat în poziţia lui de capăt superioară datorită presiunii în racordurile 2. ajungând prin intermediul racordurilor 2 la cilindrii de frânare cu aer comprimat ataşaţi . care depinde de poziţia pârghiei (j). aerul comprimat trece prin supapa deschisă (a). La întreruperea conductei de frânare se va declanşa frânarea automată.

Presiunea care poate fi măsurată în cilindrii de frână ai vehiculului încărcat cu sarcina maximă corespunde presiunii comandate de supapa de frânare a remorcii în regulatorul forţei de frânare. (Alimentarea (k) rămâne deschisă numai în poziţia cu sarcină totală “1:1“). iar prin racordurile 2 la cilindrul de frânare cu aer comprimat ataşat. S-a asigurat o poziţie de închidere. atunci se reduce această distanţă şi pârghia (f) va fi deplasată din poziţia de mers în gol în direcţia poziţiei de mers sub sarcină totală. 0 Scop: Reglarea automată a forţei de frânare la cilindrii de frânare cu aer comprimat în funcţie de starea de încărcare a autovehiculului. Evacuarea (c) se deschide şi aerul comprimat ajunge în atmosferă prin tachetul supapei (i) şi prin aerisirea 3. Dacă autovehiculul va fi încărcat.2. Mod de acţiune: Regulatorul forţei de frânare este fixat pe şasiul autovehiculului şi este interfaţat printr-un cablu de legătură. În starea fără încărcătură. Aceste modificări de traseu sunt preluate de arcul de tracţiune (h) aflat pe osie. Aerul comprimat ajunge în compartimentul E dedesubtul membranei (d). care este fixat pe osie prin intermediul unui arc de tracţiune. Prin aceasta pistonul (b) va fi din nou ridicat şi alimentarea (k) va fi închisă. închide evacuarea (c) şi deschide alimentarea (k). La fiecare proces de frânare. cât şi prin canalul B şi va acţiona asupra părţii superioare a membranei (d). distanţa maximă se află între osie şi regulatorul forţei de frânare. pistonul (l) va fi deplasat în sus datorită forţei arcului de presiune (m) şi supapa (a) se închide. Raportul de demultiplicare al regulatorului forţei de frânare se blochează şi se rămâne astfel. Simultan. chiar dacă distanţa între osie şi şasiu se modifică. Regulator automat al forţei de frânare în funcţie de sarcină (ALB) Regulator automat al forţei de frânare 475 713 .8 bari se instalează o legătură cu contact forţat între tachetul supapei (i) şi carcasă. În timpul mişcării în jos a pistonului (b). aerul comprimat va pătrunde în compartimentul D prin supapa deschisă (a). . Acesta va fi presat împotriva tachetului supapei (i) şi la o presiune de frânare de > 0. Un arc elicoidal integrat în regulator asigură că tachetul supapei (i) ajunge în poziţie de sarcină totală în cazul deteriorării articulaţiei. Discul-camă (g) deplasat cu pârghia (f) va mişca tachetul supapei (i) în poziţia corespunzătoare respectivei stări de încărcare. Dacă presiunea de comandă continuă să crească. . Acesta va fi deplasat în jos. prin canalul C pătrunde aer comprimat în compartimentul F şi acţionează asupra inelului de etanşare (e). Prin această precomandă a presiunii. membrana (d) se desprinde de pe un suport existent în regulator şi se aşează în mare măsură pe partea sub formă de evantai a pistonului (b). Aerul comprimat comandat de supapa de frână a remorcii pătrunde în compartimentul A prin racordul 1 şi acţionează asupra pistonului (b). demultiplicarea în zona cu sarcină parţială va fi anulată în cazul presiunilor mici de comandă. această presiune suferă însă o reducere mai mult sau mai puţin puternică. pârghia (f) se află în poziţia ei de presiune de frânare în gol. 78 . Suprafaţa activă a membranei va fi în continuu mărită până când va depăşi suprafaţa părţii superioare a pistonului. După reducerea presiunii de frânare. pistonul (b) va fi deplasat în compartimentul E ca urmare a forţei presiunii. la încărcarea vehiculului cu o sarcină parţială şi neîncărcat.

presiunea va pătrunde în compartimentul A. În funcţie de presiunea aerului – aceasta corespunde stării de încărcare – bucşa de ghidare (i) împreună cu cama de comandă (h) aflată pe ea. (Alimentarea (c) rămâne deschisă numai în poziţia cu sarcină completă). La reducerea presiunii de frânare (slăbirea frânei). exact cum a fost la iniţierea procesului de frânare. cât şi în canalul F în compartimentul C şi acţionează asupra părţii superioare a membranei (f). Mod de acţiune: Regulatorul ALB este fixat pe şasiul autovehiculului cu aerisirea 3 orientată în jos. Simultan. demultiplicarea în zona cu sarcină parţială va fi anulată în cazul presiunilor mici de comandă. va închide evacuarea (e) şi va deschide alimentarea (c). Presiunea aerului (presiunea de comandă) a burdufurilor elastice cu aer acţionează asupra pistoanelor (m şi k). În această stare regulatorul ALB se poziţionează în poziţia de reglare în conformitate cu presiunea aerului în furtunul de control. Presiunea măsurată în cilindrii de frânare corespunde stării de încărcare şi presiunii de frânare comandate de vehiculul tractant. pistonul (d) va fi deplasat în sus datorită presiunii din compartimentul B. Raportul de demultiplicare al regulatorului este astfel blocat şi se menţine pe durata unui proces de frânare.8 bari se instalează o legătură cu contact forţat între tachetul supapei (r) şi carcasă. În cazul în care presiunea burdufurilor pernei de aer ar creşte în zona cu sarcină parţială. La fiecare proces de frânare. Prin aceasta pistonul (d) va fi din nou ridicat şi alimentarea (c) se închide. chiar dacă sarcina axială s-a deplasat. Regulator automat al forţei de frânare 475 714 . rola (g) va fi presată împotriva arcului (o). 79 . Acesta va fi deplasat în jos. Suprafaţa de acţiune a membranei pe partea inferioară a membranei (f) se măreşte în continuu până când forţele din partea superioară şi cele din partea inferioară a pistonului vor fi egale cu cele de la partea inferioară a membranei. Simultan. va fi deplasată faţă de arcul (z) şi reglată într-o poziţie de reglare corespunzătoare stării de încărcare. prin canalul D pătrunde aer comprimat în compartimentul E şi acţionează asupra piesei de formare din cauciuc (p). Prin înşurubare pistonul (n) va fi presat în carcasă şi astfel legătura racordurilor 41 şi 42 cu pistoanele (m şi k) va fi întreruptă. 0 Scop: Reglare automată a presiunii de frânare la cilindrii de frânare cu aer comprimat la osiile pe pernă de aer (agregate cu osii) în funcţie de presiunea de comandă a burdufurilor pernei de aer. . . prin racordul 1 şi va acţiona asupra pistonului (d). Această piesă va fi presată pe tachetul supapei (r) şi la fiecare presiune de frânare de >0. Prin această precomandă a presiunii. aerul comprimat trece prin supapa deschisă (b). Tachetul (r) rămâne în poziţia de reglare. Racordurile 41 şi 42 vor fi legate de burdufurile pernei de aer pe latura stângă şi dreaptă a autovehiculului. se instalează o legătură a aerului comprimat la racordul 43 cu pistoanele (m şi k). iar prin racordurile 2 la cilindrii de frânare cu aer comprimat ataşaţi. Evacuarea (e) se deschide şi aerul comprimat ajunge în atmosferă prin tachetul supapei (r) şi aerisirea 3. S-a asigurat o poziţie de închidere. pistonul (a) va fi deplasat în sus datorită forţei arcului de presiune (s) şi supapa (b) se închide. Aerul comprimat ajunge în compartimentul B dedesubtul membranei (f). În timpul mişcării în jos a pistonului (d). fiind comandat şi emis de supapa de frână a remorcii. Pentru verificarea regulatorului ALB la racordul 43 se va fixa un furtun de control.Regulator automat al forţei de frânare în funcţie de sarcină (ALB) 2. La acţionarea instalaţiei de frânare cu aer comprimat. membrana (f) se desprinde de suportul existent în regulator şi se aşează în mare măsură pe partea sub formă de evantai a pistonului (d). respectiv de supapa de frână a remorcii. Dacă presiunea de comandă creşte în continuare.

Acesta va fi deplasat în jos. pistonul releu (f) va fi deplasat în jos. Racordurile 41 şi 42 vor fi legate de burdufurile pernei de aer pe latura stângă şi dreaptă a autovehiculului. În funcţie de presiunea de comandă – aceasta corespunde stării de încărcare – bucşa de ghidare (n) împreună cu cama de comandă aflată pe ea va fi deplasată faţă de arcul (m) şi reglată în poziţie de reglare corespunzătoare stării de încărcare. Datorită acestei precomenzi a presiunii. Aerul comprimat venit de la vehiculul tractant prin intermediul capului de cuplare “acumulare“ ajunge în continuare la rezervorul de depozitare al semiremorcii.0 bari). Evacuarea (t) se închide şi alimentarea (s) se deschide. acţionează asupra pistoanelor (p şi o). Aerul comprimat comandat prin racordul 4 pătrunde în compartimentul C dedesubtul membranei (e) şi acţionează asupra suprafeţei de acţiune a pistonului cu releu (f). Mod de acţiune: Supapa de frână ALB a remorcii va fi fixată pe şasiul autovehiculului cu aerisirea 3 orientată în jos.2. atunci pistonul cu releu (f) se deplasează în sus şi alimentarea (s) se închide. Supapă de frână ALB a remorcii Supapă de frână a remorcii cu regulator ALB 475 715 . aerul comprimat va pătrunde în compartimentul A prin capul de cuplare "frână" şi racordul 4 şi va acţiona asupra pistonului (b). Dacă presiunea de comandă creşte în continuare. În compartimentul D se instalează o presiune care va acţiona asupra părţii inferioare a pistonului cu releu (f). La acţionarea instalaţiei de frânare a vehiculului motor. şi va antrena cu sine şi supapa (g). 1. Supapa de frână ALB a remorcii este special realizată pentru semiremorcile pe pernă de aer cu mai multe osii. în funcţie de starea de încărcare a autovehiculului şi astfel de presiunea de comandă a burdufurilor pernei de aer. demultiplicarea se anulează în domeniul sarcinii parţiale în cazul presiunilor mici de comandă (până la max. Dacă presiunea este mai mare decât cea existentă în compartimentul C. pistonul (r) se va mişca în jos. Reglarea automată a forţei de frânare prin intermediul regulatorului ALB integrat. . acţionat de presiunea depozitată. trecând prin faţa inelului cu canelură (h). . Acţionarea frânării automate a remorcii la reducerea parţială sau totală a presiunii în conducta de acumulare.2. va închide evacuarea (d) şi va deschide alimentarea (v). prin racordul 1. Evacuarea (t) se deschide şi racordurile 2 vor fi legate de aerisirea 3. apoi prin racordul 1 . Simultan. Presiunea aerului (presiunea de comandă) de la burdufurile pernei de aer 80 . Simultan. Aerul depozitat existent la racordul 1-2 pătrunde în compartimentul D şi ajunge prin intermediul racordurilor 2 la cilindrii de frânare cu aer comprimat ataşaţi. ajungând în compartimentul B şi acţionează asupra laturii superioare a membranei (e). pistonul (w) va fi deplasat în sus datorită forţei arcului de presiune (x) şi supapa (a) se închide. aerul comprimat trece prin supapa deschisă (a). cât şi prin canalul G. 0 Scop: Reglarea instalaţiei de frânare a remorcii cu 2 conducte la acţionarea instalaţiei de frânare a vehiculului de tracţiune. Datorită presiunii create în compartimentul C.

Datorită presiunii existente în rezervorul de depozitare la racordul 1 .2 va rezulta deplasarea în sus a pistonului (r) şi supapa (g) va închide evacuarea (t). În cazul în care presiunea burdufurilor pernei de aer ar creşte în zona cu sarcină parţială. Presiunea totală din rezervor ajunge la cilindrii de frânare prin racordurile 2. tachetului supapei (i) şi la o presiune de frânare de > 0. înainte ca supapa (c) să înceapă să funcţioneze. Frânare automată: La decuplarea sau ruperea conductei de depozitare. Prin înşurubare pistonul (q) va fi presat în carcasă şi astfel legătura racordurilor 41 şi 42 cu pistoanele (p şi o) va fi întreruptă. Evacuările (d şi t) se deschid şi aerul comprimat existent la racordurile 2 cât şi în compartimentul C va ajunge în atmosferă prin aerisirea 3. acesta se va deplasa în sus. Poziţia tachetului supapei (i). rola (l) va fi presată împotriva arcului (j). La eliberarea instalaţiei de frânare a vehiculului tractant şi în legătură cu aceasta. prin canalul F pătrunde aer comprimat în compartimentul E şi acţionează asupra piesei de formare din cauciuc (k). Pentru verificarea regulatorului ALB la racordul 43 se va fixa un furtun de control. aerisirea racordului 4. chiar dacă sarcina axială s-a deplasat. alimentarea (s) este continuu deschisă şi nu are loc reglarea presiunii de frânare comandate pentru intrare. În momentul în care forţa existentă în compartimentul C va acţiona asupra laturii inferioare a membranei. Aceasta va fi presată împotriva 2. 81 . se instalează o legătură a aerului comprimat la racordul 43 cu pistoanele. care depinde de poziţia bucşei de ghidare (n). Pistonul (r) se ridică de pe supapa (g) continuând mişcarea în sus şi alimentarea (s) se deschide. presiunea comandată la racordul 4 va fi : comandată în compartimentul C în proporţie 1 la 1. trebuie luată în consideraţie pentru presiunea de frânare comandată şi emisă. Tachetul (i) rămâne în poziţia de reglare. În poziţia cu sarcină totală. pistonul cu releu (f) va fi deplasat în poziţia lui de capăt superioară datorită presiunii în racordurile 2.Supapã de frânã ALB a remorcii Membrana (e) se aşează pe discul sub formă de evantai (u) la mişcarea în jos a pistonului (b) şi astfel în mod curent va mări suprafaţa de acţiune a membranei. forţă egală cu cea care acţionează asupra pistonului (b). Simultan. La fiecare proces de frânare.8 bari se instalează o legătură cu contact forţat între tachetul supapei (i) şi carcasă. exact cum a fost la iniţierea procesului de frânare. În această stare regulatorul ALB se poziţionează în poziţia de reglare în conformitate cu presiunea aerului în furtunul de control. Datorită acestei curse se modifică şi suprafaţa activă a membranei (e). Pistonul (b) cu discul sub formă de evantai (u) trebuie să efectueze o cursă corespunzătoare uneia dintre poziţiile tachetului supapei (i). Raportul de demultiplicare al regulatorului este astfel blocat şi se menţine pe durata unui proces de frânare. În timp ce pistonul cu releu (f) este acţionat la presiune totală. Alimentarea (v) va fi închisă şi astfel se asigură o poziţie de închidere. racordul 1 va fi aerisit şi pistonul (r) pe partea lui superioară va fi descărcat de presiune.

2. 82 1 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful