1 TITLUL I REGULI GENERALE PRIVIND MOSTENIREA CAPITOLUL I NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND INSTITUTIA MOSTENIRII Sectiunea a I-a. Notiuni introductive.

Precizari terminologice. 1.Notiunea de mostenire(succesiune). In limbajul comun prin succesiune se intelege o insiruire de persoane, fapte sau fenomene. In sens juridic, succesiunea sau mostenirea, care sunt sinonime, au un inteles specializat desemnind transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in fiinta (persoane fizice, persoane juridice sau statul)1. Notiunii de mostenire sau succesiune i se confera in doctrina si practica judiciara un inteles larg in sensul ca ea desemneaza orice feel de transmisiune de drepturi, atit intre vii cit si pentru cauza de moarte si unul restrins in sensul ca ea desemneaza numai transmisiunea pentru cauza de moarte. In adevar si prin acte juridice intre vii precum contractul de vinzare-cumparare, donatia, cotractul de intretinere etc. se realizeaza o succesiune in privinta titularilor dreptului de proprietate etc. dar sensul restrins al notiunii in domeniul pe care-l cercetam vizeaza numai succesiunea care se realizeaza in aceasta privinta pentru cauza de moarte, adica de la o persoana fizica decedata catre una sau mai multe persoane in viata. In sensul restrins, specializat termenul desemneaza atit transmisiunea patrimoniului de la persoana decedata catre mostenitorii (succesorii sai) cit si intinderea sau cuprinsul acestui patrimoniu. Se vorbeste astfel de bunurile cuprinse in mostenire sau succesiune, de mostenire sau succesiune mobiliara sau imobiliara sau ca un bun face parte din mostenire sau nu. Cu alte cuvinte prin acest termen se desemneaza uneori si obiectul transmisiunii succesorale. Atit legiuitorul cit si jurisprudenta foloseste cu acelasi inteles si notiunea de ereditate. Din cei trei termeni precizati mai sus au rezultat pentru a desemna persoanele care dobindesc drepturile si obligatiile celui decedat notiunile de mostenitori succesori sau erezi. Nu au lipsit nici preocuparile de unificare a terminologiei intr-o viitoare legiferare
1A se vedea:M. Eliescu, Mostenirea si devolutiunea ei in dreptul R. S. R. , Editura Academiei, Bucuresti, 1966, pag. 19-2o;Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, Editura “Actami”Bucuresti, 1999, pag. 5.

2 cu toate ca uniformizarea ar duce la saracirea expresiei in domeniu. Daca termenii de mostenire, succesiune si ereditate sunt sinonimi, nu se pot, totusi, realiza aceleasi constructii lingvistice specifice domeniului cu fiecare dintre ei. Se va spune, evident “reprezentare succesorala” si “rezerva succesorala” desi s-ar putea spune si “ereditara” cu acelasi inteles, dar sintagma nu se poate realiza cu notiunea de “mostenire”. Varietatea termenilor confera, asadar, mai largi posibilitati de exprimare decit uniformizarea lor, care nu e de dorit2. In fine, cu totul aparte este folosirea de catre legiuitor in art.1680 Cod civil a expresiei de “erezire”atunci cind dispune :”confuziunea urmata intre datornicul principal si fidejusorul sau, prin erezirea unuia de catre altul, nu stinge actiunea creditorului contra acelui ce a garantat pentru fidejusor”. Persoanele chemate la mostenire sau succesiune sunt numiti mostenitori, succesori, erezi sau urmasi. Defunctul sau cel despre a carui mostenire este vorba, prescurtat poarta denumirea de “decujus” dedus din dreptul roman din formula “is de cujus succesionis (rebus) agitur”. Bine s-a observat ca este impropriu sa se vorbeasca despre “moartea defunctului” (art.653 Cod Civil) sau de “omorul defunctului” (art.655 Cod civil)3. Cind este vorba de mostenirea testamentara se foloseste denumirea de testator. Sectiunea a II-a. Sediul materiei. Constitutia Romaniei prevede in art.42 ca: ”Dreptul de mostenire este garantat” asigurindu-se la nivel de principiu ca acest drept poate fi realizat efectiv prin interventia institutiilor statului. Codul civil in Cartea a III -a privind diferitele moduri de dobindire a proprietatii cuprinde doua titluri dedicate succesiunilor; Titlul I, Despre succesiuni (art.650-799) si Titlul II Despre donatiuni intre vii si despre testamente (art.800-941). Pe linga aceste prevederi legale care constituie principalul izvor al materiei succesiunilor Codul civil mai cuprinde si alte reglementari referitoare la acest domeniu si cu care dispozitiile de mai sus se intregesc. Este de remarcat ca desi conceptiile politice si sociale isi pun amprenta asupra solutiilor legislative adoptate in timp, sub regimul comunist se poate spune ca materia succesiunilor a ramas relativ intacta. Intinderea emolumentului succesoral era insa redusa intr-o societate in care nu exista o proprietate privata autentica, avind la baza in principal proprietatea colectiva. Reglementarile din materia succesiunilor care se fundamenteaza tocmai pe proprietatea privata isi capata adevaratele lor valente intr-o societate liberala, democratica in care proprietatea privata este cu adevarat garantata.
2. A se vedea, E. Safta -Romano, Dreptul de mostenire, editura” Graphix”, Iasi, 1995, pag. 23-24; I. Albu, Observatii privind terminologia proiectului Codului Civil in materia succesiunilor, in R. R. D. nr. 8/1973, pag. 6o si urm. 3A se vedea:Fr, Deak, op. cit. , pag. 5

3 Dar reglementari legale privitoare la mosteniri se gasesc si alte acte normtive care au diferite obiecte de reglementare. Amintim doar cu titlu de exemplu Legea nr.18/1991, cu modificarile ulterioare, Legea nr.112/1995 si Legea nr.1o/2oo1. CAPITOLUL II CARACTERELE JURIDICE ALE TRANSMISIUNII SUCCESORALE SI FELURILE MOSTENIRII. Sectiunea a I-a. Caracterel e juridice ale transmisiunii succesorale. 1.Transmisiunea succesorala este o transmisiune pentru cauza de moarte. Transmisiunea succesorala fiind determinata de faptul mortii unei persoane fizice, fie ca este fizic constatata fie declarata judecatoreste inseamna ca este o transmisiune pentru cauza de moarte (mortis cauza). Reglementarile din acest domeniu nu se aplica transmisiunilor prin acte juridice intre vii care sunt reglementata de dreptul obligational si nici incetarii persoanelor juridice. Chiar daca in acest din urma caz au loc transmisiuni universale sau cu titlu universal acestea sunt reglementate de acte normative speciale iar nu de normele apartinind de dreptul succesoral. In schimb normele dreptului succesoral se aplica si persoanelor juridice sau statului in ipotaza in care se infatiseaza ca dobinditori ai patrimoniului sau unor bunuri din acesta apartinind unei persoane fizice decedate.1 2.Trasmisiunea succesorala este o transmisiune universala. Prin mostenire se transmite un patrimoniu sau o fractiune din acesta, cu activul si pasivul sau ceea ce o deosebeste de transmisiunile prin acte juridice intre vii care au ca obiect, in principiu doar bunuri singulare. Cu alte cuvinte, o persoana fizica nu-si poate transmite in timpul vietii intregul patrimoniu acesta fiind legat intim de insasi existenta persoanei fizice si reprezentind de altfel latura economica a personalitatii. Numai dupa moartea sa are loc o transmisiune a tuturor drepturilor si obligatiilor pe care acea persoana le-a avut la momentul mortii sale. Prin acte juridice intre vii nu se pot transmite datoriile unei persoane. Exista reglementata, e adevarat, institutia cesiunii de datorie prin care debitorul cedent isi transmite datoria sa cesionarului, acesta urmind sa raspunda in fata creditorului cedat dar aceasta institutie nu infirma caracterul universal al transmisiunii succesorale intrucit in cazul cesiunii de datorie se trasmite o datorie singulara. Numai moartea unei persoane fizice poate declansa transmisiunea universala a drepturilor si datoriilor sale.
1A se vedea, Fr. Deak, op. cit. pag. 13.

4 Ceea ce deosebeste de asemenea transmisiunea pentru cauza de moarte de transmisiunile intre vii este si faptul ca opozabilitatea drepturilor dobindite prin succesiune nu este conditionata de alte formalitati ca de pilda trasncrierea in cartea funciara in cazul bunurilor imobile. Tot astfel dobindirea unei creante prin mostenire este opozabila tertilor fara notificarea ei debitorului sau fara ca acesta sa o fi acceptat prin inscris autentic, astfel cum art.1393 C. civ. o cere in cazul actelor juridice intre vii.2 In cazul vinzarii drepturilor succesorale insa, care au ca obiect drepturi reale pentru opozabilitate fata de terti este necesara indeplinirea formelor de publicitate intrucit obiectul contractului nu-l formeaza universalitatea patrimoniului defunctului ci un drept sau mai multe privite izolat si distinct de acesta. Nici in cazul acceptarii mostenirii sub beneficiu de inventar sau in cazul in care mostenirea devine vacanta, cind raspunderea mostenitorilor esle limitata la activul ei, caracterul universal al transmisiunii nu este infirmat intrucit practic are loc doar o limitare a raspunderii. Asadar, in pricipiu prin mostenire se transmit toate drepturile si obligatiile lui decujus cu exceptia celor strict legate de persoana sa cum sunt cele cu caracter viager sau cele intuitu personae. 3.Transmisiunea succesorala este o transmisiune unitara. Acest caracter al transmisiunii succesorale deriva din caracterul unitar al patrimoniului. Aceasta inseamna ca in principiu intreaga mostenire se va transmite dupa aceleasi norme juridice indiferent de natura, provenienta sau originea bunurilor ce o compun. Asadar, indiferent ca bunurile sunt mobile sau imobile, drepturi reale sau de creanta, ca se mostenesc pe linie materna sau paterna ca au fost dobindite prin mostenire sau achzitionate se vor transmite dupa aceleasi reguli. Evident aceasta nu inseamna unicitatea actului normativ caci, asa cum am vazut izvoare ale dreptului succesoral sunt nu numai Codul civil dar si alte acte normative ca Legea nr.319/1944, Decr. Nr.167/1958 etc. Nici coexistenta mostenirii legale cu cea testamentara nu poate fi considerata o exceptie de la principiul unitatii transmisiunii succesorale. In doctrina sunt consacrate, totusi, unele exceptii de la caracterul unitar al transmisiunii succesorale, bazate tocmai pe originea, natura sau destinatia unor bunuri3 aflate in patrimoniul defunctului si care sunt supuse unor reglementari diferite.4 A) In cazul in care sotul supravietuitor nu vine la mostenire in concurs cu descendentii acestuia are potrivit art.5 din Legea nr.319/1944, un drept special asupra
2A se vedea M. Eliescu, op. cit. pag. 5o. 3A se vedea, Fr. Deak, op. cit. pag. 18-19 si L. Stanciulescu, Drept civil, Dreptul de mostenire, Editura” Rosetti”, Bucuresti, 2ooo, pag. 24-25. 4A se vedea, C. Statescu, Drept civil, Contractul de transport, Dreepturile de creatie intelectuala, Succesiunile, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1967, pag. 1o8.

5 mobilierului casnic si a darurilor de nunta pe care nu le va impartii cu ceilalti mostenitori. Asadar, in acest caz ne abatem de la unitatea transmisiunii succesorale intrucit aceleasi succesiuni in se aplica doua categorii de norme juridice. Unele se vor aplica celorlalte bunuri ce compun masa succesorala si altele mobilierului casnic si darurilor de nunta. B) In cazul decesului unui salariat, drepturile salariale neincasate de acesta se vor plati, potrivit art.7 alin.4 din Legea nr.14/1991 sotului supravietuitor, copiilor sau parintilor lui, iar in lipsa acestora celorlalti mostenitori, in conditiile dreptului comun. Tot astfel in doctrina s-au amintit ca fiind derogatorii de la dreptul comun prevederile Legii nr.6/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor, ale Legii nr.3/1977 (modificata prin Legea nr.73/1991) privind pensiile de asigurari sociale de stat referitor de asemenea la sumele neincasate de catre salariatul decedat. Legea speciala, asadar stabileste alta ordine in privinta incasarii acestor sume decit cea de drept comun. C) In ipoteza ca de cujus era in momentul mortii sale cetatean strain dar avea bunuri pe teritoriul tarii noastre sau invers era cetatean roman dar avea bunuri pe teritoriul altui stat, avind deci un element de extraneitate, in privinta bunurilor imobile si a fondului de comert se vor aplica reglementarile de locul situarii bunurilor (lex rei sitae) iar in privinta bunurilor mobile se vor aplica reglementarile legii nationale a defunctului (lex patriae), potrivit art.66 din Legea nr.1o5/1992. Prin vointa sa insa defunctul va putea determina o alta lege aplicabila decit cea prevazuta de art.66 din Legea nr.1o5/1992 cu conditia sa nu inlature dispozitii cu caracter imperativ5. D) In fine, se mai aminteste cu titlu de exceptie de la caracterul unitar al transmisiunii succesorale Legea nr.8/1996, care a abrogat Decretul nr.321/1956, privind dreptul de autor si drepturile conexe. Asa cum s-a precizat insa nu este o veritabila exceptie de la caracterul unitar al transmiterii succesorale intrucit legea prevede numai reguli speciale in privinta caracterului temporar al drepturilor patrimoniale de autor dobindite prin mostenire. Dupa expirarea termenului prevazut de legea speciala retransmiterea prin succesiune a drepturilor este imposibila nu pentru ca ne-am afla in prezenta unei derogari de la dreptul comun ci datorita stingerii dreptului insusi6. 4.Transmisiunea succesorala este o transmisiune indivizibila. Afirmatia a mai toti autorilor 7 in sensul ca acest caracter al transmisiunii
5A se vedea pentru amanunte, O Ungureanu, C. Jugastru, Manual de drept international privat, Editura “All Beck”, Bucuresti, 1999, pag. 14o si urm. 6A se vedea, Fr. Deak, op. cit. pag. 24. 7 A se vedea, M. Eliescu, op. cit. pag. 53, Fr. Deak, op. cit. pag. 29, C. Statescu, op. cit. pag. 1oo; E. Safta-Romano op. cit. pag. 34; L. Stanciulescu, op. cit. pag. 27; D. Chirica, Drept civil, Succesiuni, Editura “Lumina-Lex”, Bucuresti, 1996, pag. 8-9; D. Macovei, Drept civil, Succesiuni, Editura “Ankarom”, Iasi, 1998, pag. 12.

6 succesorale deriva din caracterul indivizibil al patrimoniului luata fara nuantari este inexacta fata de faptul ca in Codul civil este reglementata sistarea starii de indiviziune, actiune prin care se realizeaza tocmai divizarea patrimoniului mostenit potrivit cotelor de proprietate ce revin fiecarui mostenitor. Caracterul indivizibil al transmisiunii succesorale inseamna de fapt ca acceptarea sau renuntarea la mostenire nu poate privi numai o parte a acesteia ci are caracter indivizibil, fiecare mostenitor trebuind sa accepte mostenirea potrivit vocatiei sale succesorale. Numai in acest fel se poate explica faptul ca in caz de renuntare la mostenire de catre unul sau mai multi mostenitori ori in cazul ineficacitatii legatelor, partea cuvenita acestora va profita de drept succesorilor acceptanti. Nu mai putin insa trebuie precizat ca acest caracter indivizibil al patrimoniului se pastreaza pina la efectuarea impartelii initiata de unul sau mai multi mostenitori, cu exceptia situatiei cind insasi defunctul a realizat prin testament o imparteala de ascendent. Exista si posibilitatea acceptarii mostenirii sub beneficiu de inventar cind mostenitorii vor raspunde de datoriile succesiunii numai in limitele activului acesteia (intra vires hereditatis). O exceptie de la carcaterul indivizibil al transmisiunii succesorale se considera a fi prevederile Legii nr.18/1991 (republicata cu modificarile ulterioare) potrivit carora (art.13) se recunoaste calitatea de mostenitor nu numai acelora care au acceptat in termenul prescris de 6 luni mostenirea lasata de fostul proprietar ci si acelora care nu au acceptat mostenirea dar au facut cerere de reconstitire a dreptului de proprietate potrivit acestei legi, fiind asadar repusi in termen. Celor care insa au acceptat mostenirea la timpul potrivit dar nu au depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate potrivit Legii nr.18/1991 nu li se recunoaste vreun drept asupra terenurilor apartinatoare antecesorului lor si a caror mostenitori in mod firesc ar fi fost. Nici fostului proprietar in viata nu i se recunoaste vreun drept daca nu a depus cererea prevazuta de lege. Cei care au renuntat la mostenire insa fiind considerati, drept urmare a renuntarii, straini de aceasta nu pot pretinde vreun drept asupra terenului ce a apartinut antecesorului lor 8. Sa conchis astfel ca numai in privinta renuntarii la mostenire se aplica caracterul indivizibil al optiunii succesorale in acest caz9. Sectiunea a II-a. Felurile mostenirii. Pornindu-se de la prevederile art.65o C. civ. potrivit carora “Succesiunea se
8Problema este discutabila. A se vedea pentru amanunte, P. Perju, Discutii in legatura cu unele solutii privind drepturile reale, pronuntate de instantele judecatoresti din judetul Suceava, in lumina Legii nr. 18/1991, in Dreptul nr. 5/1992, pag. 26-28; M. Georgescu, Al Oproiu, Restabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor in conditiile diferite ale acceptarii sau renuntarii la succesiune ori neexercitarii drepturilor succesorale, in Dreptul nr. 4/1994, pag. 67-68;A. Sitaru, C. Turianu, Nota la sent. civ. doss. nr. 174o/1993 in Dreptul nr. 12/1994, pag. 53-54. 9. A se vedea, Fr. Deak. op. cit. pag. 3o.

Codul civil. Sau daca defunctul a facut legate cu titlu particular patriminiul va reveni mostenitorilor legali care insa vor fi tinuti sa execute legatele fata de legatarii cu titlu particular. dar nu privitoare la transmiterea patrimoniului succesoral. pag. Stanciulescu. dispozitii cu privire la funeralii etc. pag. privitoare la contractul de casatorie au fost abrogate prin Codul familiei ea nu are importanta practica10. 10. op. 4-5. L. Ea se va deferi in temeiul legii numai in masura in care nu exista testament sau acesta nu-si produce. sau testamentul cuprinde dispozitii de alta natura ca recunoasterea unui copil.933 si 934 C. 36. spre deosebire de dreptul roman unde succesiunea ab intestat era considerata o exceptie o priveste ca pe cea mai fireasca modalitate de transmitere a patrimoniului lui decujus catrea rudele sale de singe care sunt constituite in clase de mostenitori. A se vedea. in total sau in parte efectele. Cei care dobindesc succesiunea in baza legii sunt mostenitori universali intrucit au vocatie la intregul patrimoniu al defunctului. respectiv art. institutie menita a proteja interesele unor mostenitori legali impotriva liberalitatilor excesive ale lui decujus. In ipoteza in care prin legatele instituite de defunct nu se epuizeaza patrimoniul succesoral devolutiunea succesorala va fi legala pentru rest si testamentara pentru ceea ce cuprind legatele. sau dupa vointa omului. In cazul in care exista testament dar si mostenitori legali rezervatari coexistenta lor se impune chiar. In cazul mostenirii testamentare transmisiunea bunurilor defunctului are loc in baza testamentului. Daca insa s-au instituit mai multi legatari cu titlu universal. persoanelor stabilite ca facind parte din una din clasele de mostenitori stabilite in Codul civil si Legea nr. cea legala si cea testamentara. op. asa cum vom arata in alta parte a acestei lucrari. 9 . Nu exista. cit. Fr. cit. prin testament” s-a conchis ca funcie de izvorul vocatiei succesorale avem mostenire legala sau testamentara. Fr. civ. Deak. adica avind ca obiect un bun individual determinat dreptul asupra acestuia va fi dobindit de catrea legatar direct de la defunct. cit.319/1944. 7. Deak. pag. pag. Uneori se vorbeste si de mostenirea conventionala in cazul donatiei de bunuri viitoare dar intrucit in prezent prevederile care o reglementeaza. caci prin dispozitiile din cuprinsul testamentului nu se va putea incalca rezerva mostenitorilor legali punindu-se problema reductiunii legatelor la limita cotitatii disponibile. fara sa treaca asupra mostenitorilor legali11. op. Dispozitiile defunctului cu privire la bunurile sale din cuprinsul testamentului poarta denumirea de legate iar beneficiarii acestora de legatari. 18. Safta Romano. op. asadar mostenitori legali cu vocatie numai la bunuri singulare (ut singuli). chiar si in ipoteza in care exista o pluralitate de mostenitori si fiecare va lua numai o parte din mostenire. nu se exclud ci dimpotriva ele pot coexista. op. cit. Ba mai mult si in cazul in care defunctul a lasat testament legiuitorul a instituit rezerva succesorala. Daca insa este vorba de un legat particular.7 defera sau prin lege. cit. Chirica. pag. Mostenirea este legala cind ea se defera in ordinea si cotele determinate prin lege. Cele doua categorii de mosteniri. 11A se vedea. D. E.

Declararea disparitiei unei persoane nu duce la deschiderea succesiunii acesteia caci potrivit art. Cita vreme o persoana este in viata nu poate fi vorba de mostenirea acesteia (nulla est viventis hereditas). In ipoteza in care insa o persoana are calitatea de mostenitor legal dar este chemata la mostenire si in calitate de legatar sa opteze diferit cu privire la legat si la mostenirea legala. 13A se vedea. mostenitorul legal nu poate renunta la legat pentru a mosteni mai mult intrucit un astfel de legat poate avea si scopul unei exheredari partiale. Safta-Romano. Precizari prealabile. Tribunalul Suprem s-a pronuntat in sens afirmativ decizind in felul urmator: ”Calitatea de mostenitor legal subzista si in cazul in care aceasta este unita cu cea de mostenitor testamentar. DESCHIDEREA MOSTENIRII Sectiunea a I-a. Daca legatul este mai mic decit cota care i s-ar fi cuvenit acelei persoane ca mostenitor legal. daca este mai mare decit legatul. 12A se vedea. care priveste evident numai calitatea de mostenitor legal13. 1o. asadar. Deak. Locul deschiderii mostenirii. Numai moartea.19 din Decr.31/1954 cel disparut este socotit in viata daca nu a intervenit o hotarire judecatoreasca de declarare a mortii. in C. 1984.E. nr. cit. Nr. Asadar. CAPITOLUL III. adica nimeni nu poate muri in parte cu testament. Fr. civ. . op. sect. Trib. pag. . “Succesiunile se deschid prin moarte “prevede art. cit. D. Din perspectiva deschiderii succesiunii au importanta locul si data mortii lui de cujus. fiind de neconceput ca titularul unui drept bazat pe o pluralitate de temeiuri sa fie pus in situatia de a lua mai putin si de a fi exclus de la un beneficiu pe care l-ar putea culege numai pe baza unuia din temeiurile juridice componente “12. pag. in parte fara testament. dec. Codul civil nu a pastrat principiul din dreptul roman al incompatibilitatii mostenirii testamentare cu cea legala (nemo partim testatus partim intestatus decedere potest).8 epuizindu-se astfel mostenirea sau daca s-au instituit mai multi legatari universali devolutiunea mostenirii va fi exclusiv testamentara. civ. op. pag. 38-39. declanseaza transmiterea patrimoniului succesoral catre mostenitorii acelei persoane. situatie in care mostenitorul legal poate primi numai rezerva. Supr.651 C. In aceasta ordine de idei in practica judiciara s-a pus problema coexistentei calitatii de mostenitor legal si testamentar in aceeasi persoana. 2775/1984. 126. Sectiunea aII-a. Intelegem prin moarte cea fizic constatata sau cea declarata judecatoreste.

inclusiv testamentul si de asemennea tot acolo se vor gasi mai usor informatile despre mostenitorii defunctului si despre bunurile ce urmeaza a fi cuprinse in masa succesorala. In cazul persoanelor nomade in legatura cu care nu exista prevederi legale 14IN art. si cele ale art.G. 15A se vedea. pr.15 Potrivit art. 95 C. 49 al Decr. pag. Nr. Tratat teoretic si practic de procedura civila. In art.428-429. Aceasta regula isi gaseste explicatia in faptul ca se presupune ca acolo se vor gasi cele mai multe inscrisuri trebuitoare. M. Nu intereseaza din acest punct de vedere locul unde a decedat decujus si de asemenea nici locul resedintei sale in ipoteza ca a avut si o alta locuinta secundara ci numai locul ultimului domiciliu. astfel ca domiciliul sau nu are nici o semnificatie in privinta locului deschiderii succesiunii. Domiciliul ales sau conventional nu are in acest domeniu nici o semnificatie.31/1954. Radescu.9 Locul deschiderii succesiunii este cel al ultimului domiciliu al defunctului.31/1954 care prevede ca “Domiciliul unei persoane fizice este acolo unde isi are locuinta statornica sau principala”. 32/1954 se prevedea in mod expres ca: ”Domiciliul unei succesiuni este domiciliul cel din urma al defunctului”. Codul de procedura civila comentat si adnotat. Editura All -Beck. civ. In prezent Codul civil nu precizeaza care este locul deschiderii succesiunii.36/1995.36/1995 determina competenta teritoriala a notarilor publici in domeniul procedurii succesorale notariale functie de competenta teritoriala a judecatoriei in care defunctul si-a avut ultimul domiciliu.14 In cazul mostenirilor succesive locul deschiderii succesiunii va fi acela al ultimului domiciliu al defunctului care a decedat cel din urma. indiferent ca era cetatean roman sau strain locul deschiderii mostenirii va fi locul din tara unde se afla bunurile cele mai importante din punct de vedere valoric. astfel ca defunctul nu ar putea stabili prin testament o alta competenta teritoriala decit cea stabilita de legiuitor in modul precizat caci in aceasta materie competenta este stabilita prin prevederi legale exceptionale si absolute. In cazul instituirii curatelei asupra unor bunuri succesorale de asemenea domiciliul legal al mostenitorilor la curator nu are nici o importanta cu privire la locul deschiderii succesiunii in cazul mortii unora dintre mostenitori. Bucuresti. Notiunea de domiciliu este cea precizata de art.2 din Legea nr.68 alin.14 din Decr.36/1995. Vol. potrivit art. Nr. Ciobanu.1o lit.15 din Decr. Bucuresti.13 din Decr. civ. dar el rezulta din prevederile art.1 si 2 din Legea nr. Domiciliul legal al persoanei disparute este la curator.a si b si art. V. 1996. Acesta este domiciliul de drept comun. 1994. 41-42 . asa zicind. in prezent abrogat prin art. Editura” National “. Acesta este insa indreptatit sa-l reprezinte pe disparut numai cu privire la actele patrimoniale intre vii. .68 alin. iar in cazul minorilor sau al persoanelor puse sub interdictie se vorbeste de domiciliu legal (art. Boroi. in cazzul decesului unei persoane care nu a avut domiciliul in tara. Prevederea se refera la procedura notariala neconteencioasa dar se aplica si procedurii contencioase. 422.Nr. D.14 C. I.14 Codul de procedura civila determina competenta instantei celui din urma domiciliu al defunctului in cazul litigiilor privitoare la mostenire iar cele doua texte din Legea nr. pag.31/1954). Nr.

.I.a din Legea nr. pag.17 Stabilirea locului deschiderii succesiunii are importanta pentru determinarea competentei teritoriale a organelor chemate a rezolva atit problemele neconteencioase cit si cele contencioase legate de mostenire. 14. 17A se vedea. D. M. A se vedea si Gh. Data deschiderii mostenirii. Aceasi instanta este competenta sa rezolve si cererile la care se refera art. Statescu. civ. Eliescu. pag. cit. op. nr.36/1995). Bucuresti. Cluj-Napoca. Intereseaza asadar domiciliul real al defunctului. 197o. Editura” Dacia”. pag. 4/1971 pag.16 Dovada locului ultimului domiciliu se poate face in principiu prin orice mijloc de proba caci domiciliul este o chestiune de fapt. Consideratii teeoretice si practice in legatura cu notiunea de domiciliu. pag.36/1995 si anume cererile celor vatamati prin masurile de inventariere si conservare a bunurilor succesorale dispuse de notarul public si cererile referitoare la anularea ceritificatului de mostenitor. op. 1975. 99-1o2. in R. 51-52.68 din Legea nr. 57. Practic dovada se face prin actul de identitate sau certificatul de deces al lui decujus. D. Lupulescu. Persoana fizica.36/1995). b) notarul public competent sa realizeze procedura succesorala notariala (art. pag. C.3 si art.14 din Codul de procedura civila. D.88 alin. rezulta ca succesiunile se deschid prin 16A se vedea. jud. 56. .74 alin. 29. precum si cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia. in R. R. pag. R. Este vorba de cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare. in functie de locul deschiderii mostenirii se determina: a) secretarul consiliului local competent din punct de vedere teritorial sa ceara deschiderea procedurii succesorale notariale in ipoteza in care in mostenire se cuprind si imobile (art.1o lit. in R. c) instanta judecatoreasca competenta teritorial sa judece actiunile determinate de art. In cazul minorilor sub 14 ani dovada se face prin actul de identitate al parintilor sau tutorelui. 71-72. Persoana juridica. Zimveliu. Pentru o alta opinie a se vedea. Intrucit din dispozitiile art. nr. Parausan. R. Se admite insa ca daca in realitate decujus a avut un alt domiciliu decit cel inscris in actul de identitate acest lucru sa poata fi dovedit prin orice mijloc de proba. iar in cazul lipsei bunurilor locul unde s-a inregistrat moartea acelei persoane. Giurgiu. Dreptul la mostenire in R. civ. Editura Didactica si Pedagogica. . nr. 153. cit. pag. Dan Chirica. cererile privitoare la mostenire. nr. cit. Andrei. 128/197o a Trib. Bucuresti. 2/1977. cererile legatarilor sau ale creditorilor celui decedat impotriva vreunuia dintre mostenitori sau impotriva excutorului testamentar.651 C. D. Suceava. S.10 exprese in doctrina s-a admis ca locul deschiderii succesiunii este acela unde sa afla bunurile cele mai importante din mostenire. Drepturile reale. Domiciliul real al persoanei fizice. Editura Stiintifica si Enciclopedica. R. P. M. 1982. Sectiunea aIII-a. 13. Astfel. 6/1982. Eliescu. pag. Drept civil. iar aceasta imprejurare fiind o chestiune de fapt se admite proba chiar impotriva actului de identitate. op. Nota la dec. G. Numele si domiciliul persoanei fizice.1 din Legea nr.

In cazul extrem cind se dovedeste ca cel declarat mort este in viata. e) compunerea si valoarea masei succesorale. iar in cazul hotaririi judecatoresti de declarare a mortii. au decedat la aceeasi data. ca toate au decedat in acelasi moment. cu vocatie succesorala reciproca. Nr. Se admite chiar dovada orei si minutului in care a avut loc decesul in ipoteza in care mai multe persoane.7o2 si 965 C. 63.11 moarte data deschiderii succesiunii este aceea a mortii lui decujus. in baza principiului aplicarii imediate a legii noi. capacitatea lor succesorala si drepturile ce li se cuvin din acea mostenire. nr. M.21 din Decr. sau cu hotarirea judecatoreasca declarativa de moarte.18 CAPITOLUL IV 18A se vedea. intrucit acceptarea mostenirii retroactiveaza pina la data deschiderii acesteia. ea va putea fi rectificata daca prin probele administrate ca nu este aceea stabilita initial. cit. in cazul certificatului de deces.31/1954. hotarirea judecatoreasca de declarare a mortii va putea fi anulata potrivit art. potrivit art. Legea aplicabila este aceea care a fost in vigoare la data deschiderii succesiunii indiferent de data la care se deruleaza procedurile succesorale. Eliescu. Renuntarea la mostenire produce afecte tot pina la aceasta data. ). . pag. c) data de la care curge termenul de 6 luni de acceptare sau renuntare la mostenire. facindu-se aplicarea regulii generale consacrata in art. civ. inceputul indiviziunii succesorale si data pina la care retroactiveaza efectul declarativ al partajului.18 din Decr. op. Dovada contrara cu privire la data mortii se va putea face in ambele cazuri prin orice mijloc de proba. f) in cazul pluralitatii de mostenitori. Cei care pretind vreun drept cu privire la o mostenire. Actele care se fac insa ulterior deschiderii succesiunii cum sunt cele de acceptare sau renuntare la mostenire vor fi supuse legii in vigoare la data cind sunt savirsite.31/1954 instituie prezumtia. Nr. civ.2o din Decr. Art. b) momentul transmiterii mostenirii catre succesori. Dovada mortii si a datei acesteia se face de regula prin certificatul de deces eliberat de catre serviciul de stare civila al localitatii in care s-a produs decesul. g) legea aplicabila fiecarei mosteniri in cazul survenirii in timp a mai multor legi succesorale.1169 C. Data mortii este importanta din perspectiva problematicii juridice pe care o presupune orice mostenire intrucit in functie de aceasta se stabilesc: a) cercul persoanelor chemate la mostenire.31/1954. iar nu prin inscriere in fals intrucit data mortii nu este rezultatul constatarilor facute propriis sensibus de catre cel care intocmeste actul. trebuie sa faca dovada datei mortii celui pe care vor sa-l mosteneasca. d) validitatea acteelor juridice asupra mostenirii caci in principiu actele cu privire la o succesiune nedeschisa sunt nule absolut (art. in cazul decesului mai multor persoane intr-un accident sau catastrofa.

Donatiuni. Aceasta pe de o parte. civ. Este de observat ca prima conditie prevazuta de art. St. A se vedea:D. 655-658 C. 19 Totusi vocatia generala succesorala si nici cea concreta nu se confunda cu dreptul de mostenire prev.I. Carpenaru. civ. 19Pentru discutiile existenta in doctrina in legatura cu capacitatea succesorala. capacitate succesorala generala.42 din Constitutie.831 si 93o C. cit. Tr. pag. In Capitolul II din Titlul I”. sunt conditii pozitive. Vocatia succesorala isi are temeiul. Despre succesiuni”. capacitatea succesorala si cea de a treia. ca prima conditie si cea de a treia (capacitatea si vocatia succesorala) sunt valabile atit pentru mostenirea legala cit si pentru cea testamentara. A se vedea. devine potential prin intermediul vocatiei succesorale generale si efectiv prin vocatia concreta la mostenire. pag. Deak.654-658) doua conditii pentru ca o persoana sa poata veni la mostenire si anume: a) sa aiba capacitate succesorala si b) sa nu fie nedemna de a mosteni. Rosetti Balanescu. op. Drept civil.20 Sectiunea a II-a. 222. St. succesiuni si liberali tati. Iasi. vocatia succesorala. Bucuresti. 1928. Ionascu. Succesiuni.42) de a mosteni. Codul civil prevede (art. III. Editura “Socec”. 20. pag. Doctrina a mai adaugat o a treia conditie si anume: c) sa aibe vocatie (chemare) la mostenire. Curs de drept civil. 1983. Al Baicoianu. pag. Dreptul de autor. Vol. corespondentul ei pentru mostenirea testamentara fiind revocarea judecatoreasca a legatelor pentru ingratitudine prevazuta de art. in cazul mostenirii legale in lege iar in cazul celei testamentare in testament. pag. Regimuri matrimoniale. Raportul dintre capacitatea succesorala si vocatia succesorala este de la general la particular caci daca o persoana exista sau este conceputa si se naste vie are un drept general si abstract prevazut in Constitutie (art. intitulat” Despre conditiile cerute pentru a putea succede”. Carpenaru. cit. nedemnitatea succesorala. Are asadar. Capacitatea succesorala. in cazul mostenirii legale si din cuprinsul testamentului in cazul mostenirii testamentare. de art. Enumerarea conditiilor. 43 si urm. Reglementare legala. .12 CONDITIILE CERUTE DE LEGE PENTRU A PUTEA MOSTENI Sectiunea a I-a. prevazuta de art. op. in Fr. 57-58. Pe cind vocatia succesorala intemeiata pe lege sau pe testament se raporteaza la o succesiune concreta si rezulta din raporturile concrete de rudenie sau de casatorie cu defunctul. op. 385. iar pe de alta. cit. pe cind nedemnitatea priveste numai mostenirea legala. Fr. 1o. 16. civ. iar cea de a doua. Drept civil roman. Fr. care este o parte a capacitatii de folosinta. Bucuresti. Testamente. Deak. Contractele speciale. 1948.654 C. Deak. Chirica. Sugestiv s-a spus ca dreptul de mostenire ca aptitudine abstracta. Dreptul de mostenire. Dreptul de mostenire. . este una negativa. pag.

”Pentru a putea succede trebuie neaparat ca persoana care succede sa existe la momentul deschiderii succesiunii”. cit. orice persoana care exista in momentul deschiderii succesiunii are capacitate de a mosteni. Dovada incumba acesteia potrivit art. Potrivit art. 16.1169 C. nr. 4/1995 pag. sau succesorilor sai in drepturi in ipoteza in care mostenitorul a fost in viata la momentul mortii lui decujus. . fiind considerata de unii autori ca ceva diferit de capacitatea de folosinta si de capacitatea de exercitiu a persoanei. J. oricit de scurt ar fi fost acest timp. reprezentantul trebuie sa dovedeasca existenta sa la data deschiderii succesiunii precum si faptul ca cel reprezentat era decedat in acel moment intrucit potrivit art.13 1. civ.21 Asadar. in Decciziile C. MOstenirea prin retransmitere. pag. si a cotelor ce se cuvin mostenitorilor 23. civ. civ. 1990-1992.668 C. Nr. civ.Notiunea capacitatii succesorale. numai persoanele moarte se pot reprezenta. Cind este vorba de mai multe mostenirii subsecvente. sect. de a culege succesiunea. neputind exista neaparat. Chirica. dec.5 alin. a acceptarii in termenul de 6 luni prevazut de art. pag.7oo C.654 C. mostenitorul legl sau testamentar supravietuieste un interval scurt de timp dupa deschiderea mostenirii si dobindeste cota sa parte de la defunct. cind se vorbeste de retransmiterea mostenirii. Consideram ca in mod judicios s-a precizat 22 ca:”aceasta capacitate se include in cea de folosinta. Cimpoieru. C. In cazzul retransmiterii succesorale fiind vorba de doua sau mai multe mosteniri ele trebuie examinata separat sub aspcetul componentei lor. D. nefiind altceva decit o parte a acesteia. civ.31/1954). in timp ce capacitatea succesorala este o aptitudine de a dobindi drepturi si obligatii specifice. 753/199o.. caci o persoana fie exista fie nu exista. J. op. civ. dar apoi a decedat si cind drepturile sale asupra mostenirii sunt reclamate de proprii sai succesori. 22D. Existenta persoanei care pretinde un drept la o anume mostenire se raporteaza la momentul deschiderii succesiunii. capacitatea de folosinta este aptitudinea generala de a avea drepturi si obligatii (art. chiar daca nu a acceptat mostenirea dar nici nu a renutat la ea. S. 23A se vedea. 28-3o. In cazul mostenirii prin reprezentare. in Dreptul nr. In acest caz mostenirea sa se retransmite propriilor mostenitori. Asa cum am aratat in literatura juridica a existat controversa in privinta continutului notiunii de capacitate de a mosteni.2 din Decr. In astfel de cazuri cei care pretind vreun drept prin retransmitere succesorala trebuie sa dovedeasca sub aspectulul capacitatii succesorale existenta succesibilului in momentul deschiderii primei succesiuni dar si existenta in momentul deschiderii celei de a doua sau subsecvente mosteeniri. care se refera la o succesiune”. 138-14o. S. Competenta teritoriala in cazul mostenirilor subsecvente se determina dupa locul deschiderii celei 21Exprimarea legiuitorului este cel putin curioasa cind prevede ca persoana care succede trebuie neaparat sa existe. Precizam ca reprezentarea succesorala este specifica numai mostenirii legale.

Mostenitorii sai insa. ceea ce s-a dovedit apoi a fi inexact.19 din Decr. Nu are importnata cit anume a trait o persoana dupa deschiderea mostenirii. Aceasta categorie de persoane au capacitate succesorala asa cum rezulta din prevederile art. In astfel de situatii nu are importanta ca mostenitorul care a decedat imediat dupa deschiderea succesiunii nu si-a execritat dreptul de optiune succesorala intrucit acest drept face parte din patrimoniul retransmis propriilor mostenitori care vor putea sa-l exercite pina la implinirea termenului de prescriptie prevazut de lege. Potrivit art.3 din Decr. sau prin declararea prin hotarire judecatoreasca a mortii prin hotarire definitiva si irevocabila prin care s-a stabilit o data a mortii ulterioara datei deschiderii succesiunii. civ. persoanele fizice disparute. intervenita dupa deschiderea mostenirii. atit cele declarate disparute prin hotarire judecatoreasca cit si cele nedeclarate dar considerata de lege ca fiind disparute.31/1954) au capacitate succesorala. Nr. a)Persoanele fizzice in viata. 2. Daca a decedat imediat dupa deschiderea mostenirii drepturile sale succesorale vor trece la propriii sai succesori ca facind parte din propriul patrimoniu. `nr. atit in ce priveste birourile notariale cit si instantele de judecata.14 din urma mosteniri.31/1954 “cel disparut este socotit a fi in viata daca nu a intervenit o hotarire declarativa de moarte ramasa definitiva”. Situatie se va definitiva fie prin reaparitia lui fie prin constatarea fizica a mortii. Urmatoarele categorii de persoane au capacitate succesorala: persoanele fizice in viata la data deschiderii succesiunii. Persoanele interesate vor putea dovedi contrariul prin orice mijloc de proba. b)Persoanele disparute. ceea ce inseamna ca persoanele disparute. care vin la mostenire prin reprezentarea sa vor pastra cota lui parte din mostenire insa nu ca parte a patrimoniului mostenit de la cel disparut declarat mort ci in calitate de mostenitori cu vocatie proprie care vin la .654 C. persoanele concepute dar nenascute la data deschiderii succesiunii si persoanele juridice in fiinta la data deschiderii succesiunii. In schimb cel disparut va fi considerat ca nu a avut capacitate succesorala daca se constata fizic sau prin hotarirea judecatoreasca declarativa de moarte ca el a decedat inaintea deschiderii succesiunii la care ar fi avut dreptul. Dovada existentei la momentul deschiderii succesiunii se face prin actele de stare civila sau in cazul mostenitorului care a decedat imediat dupa deschiderea succesiunii cu certificatul de deces sau hotarirea declarativa de moarte. (art.Persoanele care au capacitate succesorala.16 alin. In astfel de situatii tot ce s-a primit din mostenire in numele disparutului va trebui sa se restituie acelor mostenitori care au fost inlaturati de la succesiune prin considerarea lui in viata la momentul deschiderii succesiunii. Capacitatea succesorala a disparutului este insa provizorie.

M. Gh. 15-16.33 din Decr. cit. de regula cu data dobindirii personalitatii juridice. 26A se vedea pentru amanunte. Chirica. Nicolae. 48. Deak. in masura in care le sunt necesare pentru a lua fiinta in mod valabil.2 din Decr. Persoanele juridice. 69-7o. A se vedea. la fel ca si persoanele fizice. prevede ca “ este capabil a primi prin testament oricine este conceput la epoca mortii testatorului”. D. Subiectele dreptului civil.Fr. civ.3 C. bunuri apartinind unei mosteniri. pag. 18-19. 1998. P. nr. doar prin testament.2 C. nr. Inseama asadar ca peentru a pretinde un drept la mostenire in numele copilului conceput dar nenascut la data deschiderii acelei succesiuni va trebui sa se dovedeasca prin orice mijloc de proba acest fapt material si anume ca aceel copil era conceput in acel moment si ca s-a nascut viu (nu este necesar sa fie si viabil). pag. ori de la data actului de dispozitie care le infiinteaza sau de la data recunoasterii sau infiintarii lor sau aceea a indeplinirii altei cerinte a legii. d) Persoanele juridice in fiinta la data deschiderii succesiunii. asadar. Macovei. Acest moment poate fi cel al inregistrarii. op.31/1954) o capacitate de folosinta anticipata.31/1954 rezulta ca drepturile copilului sunt recunoscute din momentul conceptiei cu conditia ca el sa se nasca viu (infans conceptus pro nato habetur. Si in domeniul mostenirii testamentare art. Copilul nascut mort este considerat de catre art. op. Atit din prevederile art. care nu corespunde. pag.15 mostenire prin reprezentare. de la data actului de infiintare. in cazul celor supuse inregistrarii. cit. editia a V-a revazuta si adaugita de M.8o8 alin. In principiu persoanele juridice au capacitatea de a dobindi drepturi si obligatii de la data dobindirii personalitatii juridice in conditiile legii26. op. In prezenta s-a acceptat unanim ca aceste dispozitii legale se aplica si in domeniul analizat. Fr.61 C. pag.I. ca nu exista. op. inclusiv de natura succesorala putind dobindi. Eliescu. care reglementeaza prezumtia timpului legal al conceptiei si stabileste ca perioada legala de conceptie este cuprinsa intre a trei suta si a o suta optzecea zi dinaintea nasterii copilului. au. Beleiu. Bucuresti. D. op. Trusca. caci ele nu intra in categoria mostenitorilor legali. cit. Asa bunaoara ar putea dobindi bunuri necesare 24A se vedea. Din acelasi moment au capacitatea de a dobindi.654 alin. Introducere in dreptul civil. atit in cazul in care problema filiatiei se confunda cu problema stabilirii capacitatii succesorale a copilului conceput dar nenascut. civ. pag. potrivit legii (art. 495o. cit. 376-38o. . pag. Intrucit Codul civil nu prevede nici o dispozitie prin care s-ar reglementa modul de dovedire al conceptiei copilului la momentul deschiderii succesiunii se apeleaza la prevederile art. quoties de commodis eius agitur). bunuri succesorale. Editura “Sansa”. Zimveliu. 25. cit. cit si din cele ale art. fam. cit si in cazul in care stabilirea filiatiei nu se confunda cu stabilirea capacitatii succesorale25.7alin. op. 17. Deak.654 C. cit. Drept civil roman. civ.24 c) Persoanele concepute dar nenascute la data deschiderii succesiunii.

drepturile succesorale dobindite in virtutea testamentului vor trece asupra peroanelor juridice ce vor dobindi patrimoniul acesteia intrind. Daca persoana juridica inceteaza. potrivit principiului specialitatii.21 din Decr. In cazul mostenirii legale prin reprezentare. astfel ca sunt considerate a fi murit deodata. asadar in masa patrimoniala supusa lichidarii.. comorienti sunt persoanele care.31/1954. 51. ca in prezenta unei astfel de imprejurari acele persoane cu toate ca ar fi avut vocatie succesorala una fata de alta. pag. nefiind in viata. Daca nu sunt insa intrunite conditiile reprezentarii succesorale. Legatul care nu corespunde scopului pentru care persoana juridica a fost infiintata va fi lovit de nulitate sau caduc in functie de faptul daca incapacitatea a existat in momentul intocmirii testamentului sau a intervenit ulterior ca urmare a schimbarii scopului de catre organele competente. Fr. asadar. ajungem la concluzia ca persoanele fizice predecedate precum si persoanele juridice care au incetat sa mai fie in fiinta in acest moment nu au capacitate succesorala. Deak. caci ea va fi culeasa de mostenitorii in viata ai lui decujus. potrivit carora au capacitate succesorala numai persoanele care exista la momentul deschiderii succesiunii. Trebuie mentionat insa ca bunurile astfel dobindite prin liberalitati trebuie sa corespunde scopului pentru care au fost infiintate. Prin interpretarea per a contrario a prevederilor art. b) comorientii Potrivit art.654 C. au decedat in aceeasi imprejurare fara a se putea stabili daca a supravietuit una alteia. dar inainte de deschiderea mostenirii27. astfel ca in momentul deschiderii succesiunii nici una nu poate fi considerata a fi avut capacitate succesorala. partea din mostenire care s-ar fi cuvenit persoanei fizice predecedate daca ar fi fost in viata la data deschiderii mostenirii va reveni descendentilor sai. Aceasta prezumtie instituita de legiuitorul nostru este considerata ca fiind cea mai justa caci prezumtia supravietuirii in functie de virsta si de sex a fost considerata arbitrara chiar si in unele legislatii in care ea a fost consacrata asa cum apare ea si in dreptul roman 28. 3. Rezulta. civ. dar dupa data deschiderii succesiunii. in cazul dizolvarii persoanei juridice. nu se vor mosteni intre ele intrucit nu a supravietuit nici una celeilalte. succesorii in drepturi ai persoanei predecedate nu vor putea mosteni partea care se cuvenea persoanei predecedate.Persoanele care nu au capacitate succesorala.16 constituirii patrimoniului viitoarei persoane juridice. Nr. avind vocatie succesorala reciproca sau unilaterala. cit. Au fost insa si autori care au sustinut ca si aceasta prezumtie este la fel de arbitrara caci din faptul ca 27A se vedea. daca ar fost in viata. chiar si de descendentii celui predecedat dar in nume propriu si nu prin reprezentare sau retransmitere. a) Persoanele fizice predecedate si persoanele juridice care au incetat sa aiba fiinta. . op.

31A se vedea. pag. pag. dar care nu sunt comorienti intrucit ele nu au decedat in aceeasi imprejurare ci in acelasi timp din cauze diferite fara a se putea stabili cu exactitate ordinea deceselor30.D. Chirica. Elementele dreptului civil.21 din Decr. op. 532. . Statescu. pag. 55. cit.C. 22. Afirmatia este exacta numai ca nu trebuie sa uitam ca tocmai datorita greutatii sau chiar a imposibilitatii stabilirii momentului decesului fiecareia dintre acele persoane legiuitorul a creiat o prezumtie legala menita a usura adoparea solutiilor juridice ce se impun. III. D. pag. op. S-a precizat insa ca ulterior comiterii faptei cel care lasa mostenirea poate sa-l 28A se vedea. Eliescu. 1. pag. Chirica. M. M. 26-27.31/1954 s-a acceptat a se aplica. Sectiunea aIII-a. op. 1921. dar se mai cere si o conditie negativa si anume ca mostenitorul sa nu fie nedemn. Deak. pag. 51. cit. Fr. cit. Cantacuzino. 43. 66. pag. op. Nedemnitatea (sau nevrednicia) succesorala este decaderea din dreptul de a mosteni a acelor succesibili care se fac vinovati de savirsirea unor fapte grave. op. cit. b) ea opereaza de drept astfel ca decujus nu poate sa-l ierte pe nedemn de efectele ei. Nedemnitatea a fost caracterizata ca fiind o sanctiune civila care se fundamenteaza pe motive de moralitate publica neputindu-se admite ca o persoana vinovata de vreuna din faptele prevazute expres de legiuitor fata de o alta persoana sa o mosteneasca tocmai pe aceasta.17 nu se poate stabili cine a murit mai intai nu ar rezulta ca toti au murit in acelasi timp29.31 Din caracterizarea nedemnitatii ca sanctiune sau pedeapsa civila rezulta anumite consecinte. si anume: a) ea se aplica numai in cazul faptelor expres si limitativ prevazute de lege si numai mostenirii legale. cit. cit pag. 66. op. op. cit. 114:Fr. pag. Principiile dreptului civil roman. op. Sachelarie. Asa cum am vazut pentru a putea mosteni se cer doua conditii pozitive si anume capacitatea succesorala si vocatia succesorala. L. D. pag. 1912. pag. Eliescu. D. 29A se vedea. pag. op. Prezumtia mortii concomintente instituita de art. Nedelcu. Tom. cit. cit. Macovei. Stanciulescu. 22. O. fiind reglementata de norme juridice cu caracter imperativ si de stricta interpretare. 5253. op. Nedemnitatea succesorala. Fr. Deak. Bucuresti. strict determinate de legiuitor. Explicatiunea teoretica si practica a Dreptului Civil Roman. N. pag. impotriva defunctului sau a memoriei acestuia. 22 Rosetti Balanescu.Notiune. cu consecinta ei de a lipsi de capacitate succesorala reciproca sau unilaterala si in cazul persoanelor fizice decedate in acelasi timp. B. 1947. nr. Alexandresco. cit. 30A se vedea. partea a II-a. M. Deak. 76.

ea va duce atit la desfiintarea calitatii de mostenitor legal cit si la revocarea judecatoreasca a donatiei sau legatului. Atentatul la viata defunctului. Pag. caci acesta nu participa la omorul propriu zis activitatea sa vizind asa cum rezulta din continutul infractiunii ingreunarea 32. Codul civil prevede in art. b) acuzatia capitala calomnioasa la adresa defunctului.264 C. coautor. civ. Daca fapta savirsita este o cauza comuna. un caracte relativ. cit. Statescu. c) fiind vorba de o sanctiune ea ar trebui sa produca efecte numai fata de autorul faptelor prevazute de legiuitor. Aceasta ar fi impotriva bunelor moravuri si a ordinii de drept.Fr. op. atit de nedemnitate cit si de revocare a liberalitatilor. ca de pilda tentativa de omor. si revocarea voluntara sau judecatoreasca a legatelor prevazute de art. Art. cit. op. mostenitorul trebuie sa fi fost condamnat pentru infractiunea consumata de omor sau pentru tentativa la aceasta infractiune.92o-923 si 93o C. Este inadmisibil ca cineva sa-si deschida drum. Ea are. Cu toate acestea. c) nedenuntarea omorului a carui victima a fost decujus. . pag. In primul rind. la o mostenire prin omor. asadar. C. civ. op. 3.655 C. 74. 115. Eliescu. d) sanctiunea intervine numai in cazul in care faptele au fost savirsite fata de cel de a carui mostenire este vorba si nu poate fi extinsa la alte mosteniri. 33M.829-831 C. Nu va fi insa nedemn cel care savirseste infractiunea de favorizare a infractorului prev. instigator sau complice. cum s-a spus33. care trebuie dovedita in conditiile legii. Deak. prevede ca este nedemn “Condamnatul pentru ca a omorit sau a incercat sa omoare pe defunct”. Din modul in care este formulat textul legal putem trage unele concluzii privind conditiile care trebuie sa fie indeplinite pentru ca o persoana sa fie considerata nedemna pentru acest caz prevazut de legiuitor. pen. pag. e) faptele trebuie sa fie savirsite cu vinovatie. de art.18 gratifice pe nedemn caci nedemnitatea desfiinteaza numai vocatia succesorala legala si nu are influienta cu privire la liberalitatile prin acte intre vii sau pentru cauza de moarte32 Liberalitatile sunt guvernate de propriile reguli cum sunt revocarea donatiilor in conditiile art. civ. in calitate de autor. asa cum vom vedea in cele ce urmeaza uneori consecintele nedemnitatii se rasfring si asupra mostenitorilor nedemnului si chiar asupra unor terte persoane care au contractat cu nedemnul. 66. cit. A se vedea.655 trei cazuri de nedemnitate si anume: a) atentatul la viata defunctului.Cazurile de nedemnitate. neputind fi extinsa si la alte mosteniri.

35 In al doilea rind. cit. 26. 25. 35In acelasi sens. civ. Desigur caracterul calomnios al acuzatiilor trebuia constatat judecatoreste prin hotarirea de condamnare a celui care a facut acele acuzatii. op. 34 Autorul acestei fapte poate fi nedemn insa pentru cazul prev. pag. Este vorba asadar. De asemenea nici majorul pus sub interdictie nu poate fi declarat nedemn in acest caz intrucit la fel ca minorul este prezumat a nu avea discernamint37. 37A se vedea. 74. 69. cit. D. Fr. 75. c)Nedenuntarea omorului. cit. Chirica. op. cit. Deak. 25.D. In prezent acest text legal este inaplicabil cita vreme inca prin Decretul-Lege nr. pag. cit. D. cit. se vedea. M. civ. op. M. potrivit legii pedeapsa cu moartea. M Eliescu. Tot astfel nu ne vom afla in caz de nedemnitate daca mostenitorul nu a lucrat cu discernamint sau a intervenit o amnistie antecondamnatorie sau a fost achitat pentru ca s-a aflat in legitima aparare36.6/199o pedeapsa cu moartea a fost abolita. Aceasta inseamna ca nu ne vom gasi in situatia de nedemnitate prevazuta de acest text legal in cazul in care fapta este savirsita din culpa sau cu praeter intentie ca in cazul loviturilor sau vatamarilor cauzatoare de moarte.3 C. 74. D. Eliescu. pag.655 pct.3 prevede ca este nedemn de a succede “mostenitorul major care avind cunostinta de omorul defunctului. Chirica. de art. cit. o plingere sau marturie facuta de succesibil contra defunctului in care acesta este acuzat de fapte care daca ar fi fost adevarate ar atrage.2 C.. declarata de judecata calomnioasa”. b) Acuzatia capitala calomnioasa impotriva celui care lasa mostenirea. Art.655 pct.19 sau zadarnicirea urmaririi penale. pag. 34IN sens contrar. cit. directa sau indirecta. pag.655 pct. Art. Eliescu. 86. op. Chirica. . op. nu a denuntat aceasta justitiei”. op. Alexandresco. Nu ne vom afla in caz de nedmnitate daca autorul nu a mai fost condamnat prin hotarire judecatoreasca pentru aceste fapt pentru ca bunaoara a decedat inainte de aceasta si procesul penal a incetat sau daca raspunderea penala s-a prescris. pag. Asa cum rezulta din text numai mostenitorul major poate fi declarat nedemn pentru aceasta fapta nu si cel minor. de un denunt. fapta trebuie sa fie savirsita cu intentie. pag. In al treilea rind mostenitorul trebuie sa fi fost condamnat prin hotarire judecatoreasca definitiva si irevocabila pentru omor sau tentativa la aceasta infractiune impotriva lui decujus. Daca insa a fost conda mnat prin hotarire judecatoreasca definitiva si irevocabila este indiferent daca ulterior intervine amnistierea sau gratierea nedemnitatea se va retine. pag. op. 36A. prevede ca este nedemn de a succede “acela care a facut in contra defunctului o acuzatie capitala. op. adica pentru nedenuntarea omorului de care a avut cunostinta.

cum am precizat. In fine se cere ca nedenuntarea omorului sa nu fie scuzabila potrivit art. . Daca mosteenitorul nedemn ar fi fost singurul mostenitor al defunctului prin inlaturarea sa de la mostenire aceasta se cuvine statului.20 Mostenitorul major trebuie sa fi cunoscut omorul si sa se fi abtinut a-l denunta. Textul s-ar putea aplica in singura ipoteza in care dupa ce s-a constatat prin hotarire judecatoreasca nedemnitatea succesibilului. de art. Ca urmare a constatarii nedemnitatii succesorale a unui mostenitor titlul sau de succesor este retroactiv desfiintat. in cazul ca ar fi mostenitor rezervatar. pentru a inlatura efectele acestei sanctiuni trebuie sa faca dovada ca se incadreaza in aceste grade de rudenie sau afinitate care-l scuteau de aceasta obligatie.655 C. Acest text legal prevede ca sunt scutiti a face denuntul omorului lui decujus ascendentii si descendentii omoritorului.Efectele nedemnitatii succesorale. S-a precizat in doctrina38 ca acest text a devenit aproape inaplicabil intrucit de vreme ce o data succesibilul a fost inlaturat de la mostenire ca nedemn pentru omisiunea de denuntare a omorului. Legea nu cere ca denuntul sa priveasca si pe autorul omorului ssificient fiind sa fie anuntat organelor in drept faprul acestuia. dar inainte de raminerea ei definitiva si irevocabila se descopera autorul faptei de omor. pag. el devenind astfeel totalmente strain de mostenire. ceea ce. Mostenitorul nedemn este inlaturat complet de la mostenirea celui fata de care a savirsit una din faptele prevazute de lege astfel ca el nu va putea culege nici rezerva succesorala. Astfel el va putea veni prin reprezentarea tatalui sau predecedat la 38A se vedea. civ. momentul savirsirii uneia din faptele prev. 3. afinii sai de acelasi grad. asa cum am aratat textul legal nu-i cere. Partea din mostenire care i s-ar fi cuvenit nedemnului va reveni comostenitorilor legali subsecveenti. De asemenea legiuitorul nu prevede un termen pina la care mostenitorul ar fi trebuit sa denunte omorul. Titlul sau de mostenitor este desfiintat cu efect retroactiv din momentul deschiderii mostenirii. Or pentru aceasta trebuie sa precizeze cine este autorul faptei. astfel incit succesibilul ar putea dovedi ca se incadra in categoria celor absolviti de lege de a-l fi denuntat. urmind ca aceasta imprejurare sa fie apreciata de catre instanta de judecata in functie de imprejurarile concrete ale cauzei.656 C. iar in cazul in care nedemnul era mosteenitor rezervatar. Efecte fata de mostenitorul nedemn. devenind vacanta. sotul sau sotia sa. si legatarilor sau donatarilor ale caror liberalitati ar fi putut fi supuse reductiunii la cererea acestui mostenitor. Statescu. fratii sau surorile sale unchii sau matusile precum si nepotii sai. civ. C. cit. op. neavind importanta. 117. Efectele nedemnitatii sunt relative in sensul ca mostenitorul nedemn este inlaturat numai de la mostenirea celui fata de care a fost declarat nedemn si nu de la mostenirea altor persoane.

I. Potrivit art. Testamente. Restituirea bunurilor se face in natura atunci cind este posibil iar daca bunurile supuse restituirii au pierit sau au fost instrainate sau expropriate pentru cauza de utilitate publica el va trebui sa plateasca despagubiri. civ. Efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului. Regimuri matrimoniale. In acest mod efectele pedepsei nedemnitatii se extind iata si cu privire la alte persoane decit acelea care se vac vinovate de comiterea acelor fapte incriminate de legiuitor. Pentru sumele incasate de la debitorii lui decujus va fi obligat sa plateasca dobinzi de la data incasarii prevederile art. copilul sau va putea culege mostenirea caci vine la ostenire in nume propriu facind parte din aceeasi clasa de mostenitori cu tatal sau si anume aceea descendentilor. III. civ. Astfel de pilda daca la moartea lui decujus a ramas ca mostenitor unicul sau fiu dar acesta este nedemn. de art.657 C. El este chemat la mostenire fara reprezentare si inlatura de la mostenire alte rude mai indepartate in grad care fac parte din alte clase mostenitori subsecvente. copiii 39A se vedea. Rosetti Balanescu. Drept civil roman. pag. civ.1o88 C. civ. civ. Donatiuni.21 mostenirea unui asecendent mai indepartat 39. asa cum am mai aratat prodduce efecte si fata de ei care nu au savirsit nici una din faptele determinate de legiuitor ca ducind la nedemnitate. Asadar copii nedemnului pot veni la mostenirea defunctului (prin ipoteza a bunicului lor) numai in nume propriu nu si prin reprezentare. De asemenea toate drepturile si obligatiile fata de nedemn care se considerasera stinse prin confuziunea celor doua patrimonii sau prin consolidare revin retroactiv in viata.655 C. Bucuresti 1948. fara ajutorul reprezentarii. fiind considerat posesor de rea credinta si pus de drept in intirziere de la data intrarii sale in posesia bunurilor din mostenire. Vol. nefiind aplicabile in acest caz. Nedemnul are insa dreptul sa pretinde de la ceilalti mostenitori datoriile mostenirii pe care le-a achitat din bunurile sale precum este indreptatit si la intoarcerea cheltuielilor necesare si utile facute cu bunurile din mostenire caci nedemnitatea nu poate fi constitui izvor de imbogatire fara temei a celorlalti mostenitori in dauna celui declarat nedemn.658 C. Al. 228. Art. Baicoianu. . este conditionata printre altele de imprejurarea ca cel reprezentat sa fi putut el insusi sa culeaga mostenirea or in cazul in care reprezentatul era nedemn el nu indeplinea aceasta conditie caci nu avea chemare utila la mostenirea celui fata de care s-a facut vinovat de comiterea uneia din faptele prev. nu sunt departati pentru greseala tatalui lor”. Succesiuni. In situatia in care nedemnul a intrat in posesia bunurilor din mostenire inainte de cconstatarea nedemnitatii succesorale el va fi obligat sa le restituie celor indreptatiti asa cum am precizat mai sus.664 C. ceea ce insemana ca nedemnitatea. Venirea la mostenire prin reprezentare potrivit art. prevede in privinta copiilor nedemnului ca”viind la succesiune in virtutea dreptului lor propriu. Editura “ Socec”. mostenitorul nedemn este obligat sa restituie toate fructele si veniturile mosteenirii de la data deschiderii acesteia. In schimb daca decujus a avut doi copii din care unul nedemn si predecedat.

Safta-Romano. Daca tertul este de rea credinta in sen sul ca a avut cunostinta de nedemnitatea celui cu care a contractat principiul resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis se aplica din plin42. civ. op. Solutiile trebuie totusi nuantate in functe de natura actului juridic si de buna sau reaua credinta a tertilor cocontractanti. 4. civ. cit. Efectele nedemnitatii fata de terti. . Actele de dispozitie privind bunurile imobile se mentin in ipoteza in care tertul dobinditor poate invoca uzucapiunea sau daca conditiile acesteia nu sunt indeplinite daca tertul dobinditor. 31-32. pag. 40Fr. 76-77.658 C.. cit. Chirica. Popescu. op. Intrucit este posibil ca in perioada de la deschiderea mostenirii si pina la constatarea nedemnitatii mostenitorul nedemn sa fi inheiat acte juridice cu privire la bunurile succesiunii se pune problema soartei acestora. I. Eliescu. avind in vedere dispozitiile art.658 C. 65 42A se vedea. op. 75. resolvitur ius accipientis. Consideratii in legatura cu aplicarea principiului aparentei in drept in materia mostenirii. civ. D. Modul in care opereaza nedemnitatea. op. Camelia Toader. cit. Cita vreme nedemnitatea are ca efect desfiintarea retroactiva a titlului de mostenitor. in principiu se poate sustine ca actele juridice incheiate de nedemn cu tertii vor fi desfiintate ssi ele cu efect retroactiv potrivit principiului resoluto iure dantis. op.22 acestuia nu vor putea culege mostenirea dupa bunicul lor caci nu-l pot reprezenta. Deak. cit. 229. Baicoianu. care s-a vazut este inechitabila. pag. Astfel in privinta actelor de conservare si admnistrare s-a decis ca vor fi mentinute in vigoare caci prin ele se asigura buna gospodarire a bunurilor succesorale. R. cit. pag. de buna credinta se poate prevala de regula error comunis facit ius. Deak. 37-39. Al. D. op. op. In privinta actelor de dispozitie care privesc bunuri mobile s-a acceptat solutia mentinerii lor in vigoare in masura in care tertul dobinditor a fost de buna credinta si facindu-se aplicarea regulii instituita de art. cit. S-a pus problema daca aceasta solutie conscrata de legiuitor prin art. E. pag. S-a sustinut 40 ca de vreme ce legiuitorul foloseste expresia “copiii nedemnului” si nu aceea de “descendentii nedemnului”trebuia sa credem ca legiuitorul nu a facut-o intimplator asa incit aceasta regula nu are aplicare decit copiilor nedemnului si nu si celorlalti descendenti mai indepartati. 41In acelasi sens. in privinta copiilor nedemnului. se aplica nu numai copii lor acestuia ci si celorlalti descendenti in grad mai indepartat de rudenie. pag. pag. cit. Rosetti Balanescu. 3o-31. pag. pe tatal lor iar mostenirea va fi culeasa de celalalt fiu al defunctului care este ruda de gradul I si-l inlatura pe nepotul care este ruda de gradul II cu defunctul. Fr. pag. Macovei.19o9 C. Solutia propusa este fortata caci nu are nici o logica ca descendentii in grad mai indepartat ai nedemnului sa aibe o situtia mai favorabila decit copiii acestuia41. 79-8o. M. in “Dreptul” nr. 9/1993.

pag. 79-8o. 118. iar dupa decesul sau impotriva succesorilor sai care nu se vor putea prevala de caracterul perssonal al sanctiunii nedemnitatii de vreme ce antecesorul lor nu a putut avea nici un drept asupra mostenirii autorului sau46.18. civ. Nedemnitatea este invocata cit timp nedemnul este in viata impotriva acestuia. pop. cit. 78. daca sunt prezente conditiile cerute de lege44. op. op. Vatra Dornei. . V. precum si sotul supravietuitor. pentru ca o persoana sa poata veni la mostenire. Astfel pot sa invoce nedemnitatea comostenitorii care au fost inlaturati de la mostenire de catre nedemn. cit. 45A se vedea. Pe linga conditia capacitatii succesorale. M. Intr-o prima acceptie notiunea de vocatie succesorala are un sens general care exprima potentialitatea unor rude din cele determinate ca facind parte din cele patru clase de mostenitori de a culege mostenirea lui decujus. pag. Orice persoana interesta va putea invoca nedemnitatea. cercul de persoane care o pot face trebuie sa fie ccit mai mare. nr. civ. Fr. Deak. Eliescu. iar in cazul al doilea este suficienta hotarirea de condamnare pentru denunt calomnios. Momentul la care nedemnitatea poate fi constatata acesta nu poate fi decit dupa deschiderea succesiunii anterior o actiune cu un atare obiect neavind interes. avind in vedere gravitatea ei. In cazul mostenirii legale vocatia la mostenire isi are izvorul in prevederile legale potrivit carora sunt chemate la mostenire rudele defunctului incadrate in patru clase de mostenitori. ori marturie mincinoasa.974 C. donatarii sau legatarii care au primit liberalitati peste cotitatea disponibila. daca nedemnul este rezervatar precum si creditorii acestor persoane pe calea a actiunii oblice potrivit art. 76. Statescu. 118. pag. op. In cel de al treilea caz prevazut de art. op.655 C. Zimveliu.23 Regula care s-a impus este aceea ca nedemnitatea opereaza de drept astfel ca nu este nevoie de o hotarire judecatoreasca speciala care sa o pronunte43. precum si de catre instanta de judecata din oficiu si chiaar de catre nedemnul insusi45. cit. op. cit. Vocatia sau chemarea la mostenire. 44C. Sectiunea a IV-a. Dar dintre acestea nu toate vor putea culege mostenirea in mod concret ci numai acelea care au vocatie succesorala 43A se vedea. op. I. rai. Eliescu. nota la sent. este insa nevoie de o hotarire judecatoreasca privitoare la nedemnitatea mostenitorului dar nici in acest caz instanta nu pronunta nedemnitatea ci o constata doar. 866/1957 a Trib. civ. pag. iar in cazul mostenirii testamentare in cuprinssul testamentului lesat de defunct. 46A se vedea. C. Gherman. In ce priveste invocarea nedemnitatii. cit. se mai cere o a adoua conditie pozitiva si anume vocatia succesorala. In primul caz de nedemnitate este suficienta hotarirea judecatoreasca de condamnare pentru omor sau tentativa la aceasta infractiune. M. cit. Pag. Statescu.

o persoana poate sa aibe vocatia succesorala generala dar poate fi inlaturata de la mostenirea respectiva de o ruda in grad mai apropiat a defuctului de pilda. S-a spus ca pentru ca o persoana sa aibe vocatie succe sorala trebuie sa existe doua conditii. 47 47Fr. ipoteza in care spunem ca ea nu a avut vocatie succe sorala concreta la acea mostenire. adica in lumina principiilor care guverneaza devolutiunea succsorala legala vor culege. acea mostenire. 58. Deak. In adevar. Vocatia succesorala generala este inoperanta evident in cazul mostenirii testamentare caci orice persoana care are capacitate succesorala poate in principiu primi legate cu limitarile aduse de rezerva succesorala. una pozitiva adica vocatia succesorala generala si una negativa ca acea persoana sa nu fie inlaturata de la mostenire de o ruda mai apropiata in grad sau de un legatar. . pag. in cazul unei categorii de mostenitori. efectiv. op. cit.24 concreta.

Mostenirea va fi tot legala si atunci cind defunctul a lasat testament dar acesta nu cuprinde legate ci numai alt fel de dispozitii ca recunoasterea unui copil. caci in acest din urma caz devolutiunea este testamentara. Principiul vocatiei reciproce la mostenire are si un sens negativ astfel ca daca o persoana nu are vocatie la mostenirea altei persoane nici aceasta din urma nu va avea vocatie la mostenirea celei dintii. Prin devolutiunea mosteenirii se intelege atribuirea catre anumiti mostenitori a patrimoniului succesoral. Astfel daca copiii vin la mostenirea parintilor lor si acestia din urma sunt chemati la mostenirea acestuia din urma Reciprocitatea vocatiei legale la mostenire cunoaste o singura exceptie in cazul casatoriei putative cind potrivit art. . In cazul devolutiunii testamentare transmisiunea are loc potrivit vointei lui decujus exprimata in testament. fam. sotul de buna credinta va avea vocatie succesorala la mostenirea celuilalt dar cel de rea credinta nu. Bunaoara defunctul a dispus prin testament numai de o parte a mostenirii sau chiar daca a dispus de intreg dar existind mostenitori rezervatari acestia isi vor primi partea lor (rezerva) in virtutea legii. Vocatia succesorala legala este de regula reciproca. Consideratii generale. In cazul devolutiunii legale legiuitorul determina categoriile de persoane care vor culege mostenirea functie de anumite criterii cum este gradul de rudenie sau calitatea de sot supravietuitor. dispozitii privind funeraliile sau privitoare la desemnarea unui executor testamentar etc.25 TITLUL II MOSTENIREA LEGALA CAPITOLUL I REGULI MOSTENIRII GENERALE PRIVIND DEVOLUTIUNEA LEGALA A Sectiunea a I-a. Devolutiunea legala (ab intestat) a mostenirii are loc atunci cind nu exista testament.23 C. Nu se poate vorbi de reciprocitatea vocatiei legale la mostenire a statului sau a persoanelor juridice si nici in cazul mostenirii testamentare intrucit fiecare testament este un act juridic unilateral si independent. Tot astfel se poate intimpla ca testamentul sa nu cuprinda legate ci numai exheredari astfel ca el va fi folosit numai pentru inlaturarea de la mostenire a celor exheredati iar mostenirea se va imparti potrivit legii de catre cei care nu au fost inlaturati prin vointa lui decujus. Intre cele doua forme ale devolutiunii mostenirii nu exista neaparat un raport de excludere caci ele pot coexista.

Prima clasa de mostenitori vine la mostenire excluzind total pe cei care fac parte din cea de a doua sau subsecventa clasa de mostenitori. Codul civil in art. in fine. . Primul principiu al devolutiunii succesorale legale este acela potrivit caruia succesorii sunt chemati la mostenire in ordinea claselor de mostenitori. In lipsa oricaror rude din categoria celor chemate la mostenire precum si a sotului supravietuitor mostenirea se va atribui statului. Nu toate rudele.clasa I . ”Succesiunile sunt deferite copiilor si descendentilor defunctului.clasa a II-a . sintetizind principiile de mai sus. dar in linie colaterala legiuitorul margineste chemarea lor la gradul IV inclusiv. chemarea concreta la mostenire se determina tot pe baza gradului de rudenie.669-675 stabileste patru clase de mostenitori cu ordinea lor de preferinta. acestuia fara limita de grad. in sensul ca rudele de grad mai apropiat le inlatura pe cele in grad mai indepartat. In determinarea categoriilor de rude care au vocatie succesorala la mostenirea lui decujus legiuitorul a adoptat doua criterii esentiale si anume:clasa sau ordinul de mostenitori si gradul de rudenie dintre defunct si succesibili.319/1944. in adevar la o fragmentare excesiva a patrimoniului succesoral care nu e de dorit. Cele patru clase de mostenitori determinate de legiuitor sunt urmatoarele: . uneori de generatii succesive in sinul aceleasi familii prezumindu-se afectiunea fireasca dintre defunct si aceste persoane determinate de legiuitor. Rudenia de singe si cea civila rezultata din adoptie este criteriul fundamental al vocatiei succesorale legale la care. Legiuitorul a creiat patru clase de mostenitori. asa cum am aratat se adauga calitatea de sot supravietuitor a defunctului. Cei din clasa a treia vin la mostenire numai daca nu exista mostenitori din prima si a doua clasa de mostenitori si exclud pe cei din clasa a patra de mostenitori si. ascendentilor si rudelor sale colaterale. La acestea se adauga sotul supravietuitor care vine la mostenire in baza Legii nr. In linie dreapta rudele lui decujus sunt chemate la mostenire la infinit. . . indiferent de grad pot fi chemate la mostenire caci chemate fiind nelimitat la mostenire s-ar ajunge. stranepotii etc.659 C. ”spune legiuitorul in art. iar in cadrul fiecarei clase.care cuprinde descendentii in linie dreapta ai defunctului. bazat tot pe gradul de rudenie stabilind intre ele o ordine de preferinta. adica parintii . devenind vacanta. cei din clasa a patra pot veni la mostenire numai daca nu exista mostenitori din clasele superioare.care cuprinde ascendentii si colateralii privilegiati. Chemarea in acest mod a rudelor si a sotului supravietuitor la mostenirea lui decujus are la baza interesul socialmente acceptat al conservarii bunurilor dobindite. civ.26 Sectiunea a II-a. La baza devolutiunii legale a mostenirii sta legatura de rudenie dintre decujus si cei chemati la mostenirea sa. Clasa a doua vine la mostenire numai in lipsa oricaror mostenitori din prima clasa si excclude total pe cei care fac parte din clasa a treia si a patra. nepotii. Principiile devolutiunii succesorale legale. adica copiii defunctului.

. Rudenia.clasa a III-a . mostenirea devine vacanta si se cuvine statului. asa cum rezulta din textele legale precizate mai sus este de doua feluri rudenie in linie dreapta. in care nu exista rude de singe. iar nepotul de fiu si bunicul sunt rrude de gradul II. iar verii primari sunt rude de gradul IV. civ. care sunt rude in linie ascendenta de gradul I cu acesta. matusile verii primari. Astfel tatal si fiul sunt rude de gradul I. potrivit art. privitoare la drepturile succesorale ale sotului supravietuitor. In linie dreapta gradul de rudenie se stabileste dupa numarul nasterilor existente intre persoanele intre care dorim sa stabilim gradul de rudenie. . .care cuprinde pe colateralii ordinari. Rudele in linie dreapta ale defunctului ssunt chemate teoretic la mostenire la infinit practic insa limitarea vine de la limitele biologice ale vietii omului neputindu-se depasi gradul trei sau patru de rudenie.care cuprinde pe ascendentii ordinari. ascendenta sau descendenta si rudenie colaterala. iar pe de alta parte pe fratii si surorile defunctului si copiii acestora. si ale art. Astfel nepotul de fiu aal defunctului este ruda de gradul II cu acesta.46 C. ea se mai numeste clasa mixta a ascendentilor si colateralilor privilegiati. asa cum am vazut. civ. In linie colaterala gradul de rudenie se stabileste dupa numarul nasterilor care urca de la persoana al carei grad de rudenie trebuie sa-l stabilim pina la ascendentul comun si apoi de la aceasta pina la persoana fata de care urmeaza sa stabili gradul de rudenie.662 si 663 C. fam. adica unchii. fara limita de grad.68o c. ”Se numeste linie dreapta ssirul gradelor intre persoanele ce se cobor una din alta” prevede art. In linie colaterala. parintii defunctului. gradul de rudenie sta la baza apartenentei la o clasa de mostenitori sau alta.27 defunctului impreuna cu fratii si surorile acestuia precum si descendentii lor. pina la gradul IV inclusiv. unchiul cu nepotul de frate sunt rude de gradul III. adica bunicii si strabunicii defunctului etc. fratii si surorile bunicilor defunctului. rudele sunt chemate la mostenire numai pina la gradul IV inclusiv48. care sunt rude in linie colaterala pina la gradul IV. vine la mostenire sotul supravietuitor al defunctului potrivit Legii nr. In cazul existeentei unor mostenitori apartinind la clase diferite. In concurs cu fiecare din aceste clase sau singur in masura. dar asa cum vom vedea el are importanta si in cadrul aceleasi clase de mostenitori. .661 alin. pe de o parte. El se stabileste potrivit prevederilor art. Asadar.319/1944. dar care se cobor dintr-un autor comun”. Pentru ca ea cuprinde. ceea ce intereseaza sub aspectul chemarii la mostenire este apartenenta la o clasa de mostenitori iar nu gradul de rudenie cu defunctul. iar in fraza II acelasi text precizeaza ca linia colaterala este” sirul gradelor intre persoanele ce nu se cobor unele din altele. Astfel fratii sunt rude de gradul II.1 fraza I. In cazul in care nu exista nici una din rudele cuprinse in cele patru clase de mostenitori si nici sot supravietuitor.clasa a IV-a. dar apartinind clasei I de mostenitori va inlatura de la mostenire pe 48Pina la legea din 28 iulie 1928 privind impozitul pe succesiuni rudele erau chemate la mostenire pina la gradul 12 inclusiv.

De asemenea constituie o exceptie de la acest principiu reprezeentarea succesorala de care ne vom ocupa in cele ce urmeaza. Prin exceptie sotul supravietuitor nu este inlaturat de nici o clasa de mostenitori si vine in concurs cu toate la mostenire. Potrivit acestui principiu daca exista mai multe rude din aceeasi clasa de mostenitori si ele au acelasi grad de rudenie cu defunctul vor mosteni cote egale din mostenirea acestuia.28 tatal defunctului care este ruda de gradul I. nepotul de fiu este ruda de gradul II. Reprezentarea succesorala nu trebuie confundata nici cu reprezentarea conventionala pe care o genereaza mandatul si nici cu cea legala a minorului sau interzisului judecatoresc caci nu are nici o legatura cu acestea. rudele in gard mai apropiat le vor inlatura de la mostenire pe cele in gard mai indepartat. Reprezentarea succesorala. Al treilea principiu al devolutiunii succesorale legale este acela potrivit caruia in sinul aceleasi clase de mostenitori rudele de grad egal mostenesc in parti egale. Al doilea principiu al devolutiunii succesorale legale este acela al prioritatii gradului de rudenie cu defunctul intre rudele ddin cadrul aceleasi clase (sau regula proximitatii gradului de rudenie). Potrivit art. doar cota sa de mostenire variaza dupa cum vine in concurs cu mostenitori dintr-o clasa sau alta. 1. In acest caz.664 C. Sectiunea a II-a. Abia in interiorul aceleasi clase. civ. gradul si drepturile reprezentatului. Cei care sunt frati dupa ambii parinti vor lua mai mult decit cei care sunt frati numai dupa unul din parinti. care ssunt rude de gradul II cu vor veni impreuna la mostenire. Inca in doctrina franceza a . reprezentarea succesorala este o fictiune a legiuitorului care are drept efect de a pune pe reprezentanti in locul.Notiunea reprezentarii succesorale. dar face parte din clasa a II-a de mostenitori. dupa cum nici nu inlatura rudele apartinind celor patru clase de mostenitori. Prin exceptie in clasa a doua de mostenitori parintii defunctului desi sunt rude de gradul I cu defunctul nu vor inlatura de la mostenire pe fratii si surorile defunctului. Si de al acest principiu exista o exceptie si anume aceea a fratilor si surorilor care provin din casatorii diferite si se mostenesc intre ei. Astfel fiul lui decujus va inlatura de la mostenire pe nepotul de fiu al lui decujus. cum vom vedea in cele ce urmeaza. asa cum vom vedea mostenirea nu se imparte in mod egal sau pe capete ci pe linii. In lumina acestui principiu in ipoteza ca la moartea defunctului au ramas mai multe rude ale sale apartinind aceleasi clase. Ei apartin aceleasi clase de mostenitori dar in vreme ce fiul este ruda de gradul I. gradul de rudenie este decisiv.

iar unul a avut doi copii. Asa cum am vazut reprezentarea succesorala fiind o exceptie de la principiile devolutiunii legale a mostenirii prevederile legale care o reglementeaza sunt de stricta interpretare. cit. cit. 666 si 672 C.Cazurile de aplicare a reprezentarii succesorale. 2. op. cit. Din prevederile art. In acest mod reprezentarea constituie o abatere de la regula proximitatii gradului de rudenie potrivit careia fiul in viata al defunctului la data deschiderii succesiunii ar trebuii sa-i inlature de la mostenire pe cei doi nepoti. ambii predecedati. 261. pag. nici ascendentii ordinari.665. “Dreptul la mostenire nu poate depinde de hazard (predecesul sau supravietuirea unor rude). D. apartinind aceleasi clase succesorale.M. daca s-ar fi aflat in viata 50. pag. Nu pot beneficia de reprezentare nici ascendentii privilegiati. 51Fr. op. 89 50A se vedea. opcit. 87. Eliescu. op. nici colataralii ordinari si nici sotul supravietuitor 52 . 189o. Tot astfel reprezentarea succesorala este o abatere si de la principiul potrivit caruia rudele in grad egal. mostenesc in parti legale. pag. copiii fratelui sau decedat inainte de aceasta. iar reprezentantul este cel care urca in locul si gradul sau culegind partea care i s-ar fi cuvenit daca ar fi fost in viata la data mortii lui decujus. 86. legiuitorul modern nu are nevoie de fictiuni precum pretorul roman ci poate introduce o exceptie de la regula in mod direct. pag. 89-9o. Statescu. Unii autori au definit-o atunci ca fiind un beneficiu al al legii in virtutea caruia o persoana mai indepartata in grad urca in locul si gradul parintelui sau care nu mai este in viata la data deschiderii succesiunii pentru a culege partea care i s-ar fi cuvenit acestuia.29 fost criticata definirea reprezentarii succesorale ca o fictiune caci. M. op. iar cealalta parte de ½ va fi impartita de asta data de cei trei nepoti care vin si-l reprezinta pe tatal lor predecedat. fiul in viata desi rud de gradul I cu defunctul nu-i va inlatura de la mostenire pe cei doi copii ai fratelui sau predecedat ci acestia vor veni la mostenire culegind impreuna partea care i s-ar fi cuvenit tatalui lor daca ar fi fost in viata. Alexandresco.Fr. cit. iar celalalt trei copii. Iasi. C. 125. copiii celuilalt fiu al sau predecedat. daca la moartea sa decujus a lasat un fiu si doi nepoti. . Din analiza textelor legale amintite mai sus rezulta ca atunci cind reprezentarea 49A se vedea. Cel reprezentat este ascendentul predecedat fata de decujus. De pilda. iar moartea prematura a parintilor nu trebuie sa dauneze unora dintre copii si nici sa profite altora“51. rezulta ca reprezentarea succesorala este admisa in cazul descendentilor copiilor lui decujus si ai descendentilor din frati si surori. s-a spus 49. daca decujus a avut doi copii. Explicatiune teeoretica si practica a dreptului civil roman. III. nu vor mosteni in parti egale ci primii doi vor impartii partea de ½ care s-ar fi cuvenit tatalui lor. pag. caci de pilda. Tipografia Nationala. Deak. Deak. civ. Eliescu. toti fiind asadar nepoti de fiu. pag. Tom.

Trib. fiul in viata la data deschiderii mostenirii. Supr. nr. S-a precizat ca reprezentatul nu este necesar sa fie predecedat fata de decujus caci reprezentarea va opera chiar in ipoteza in care cel reprezentat a decedat concomitent cu decujus53. cu descendenti de gradul II (nepoti) care-l reprezinta pe ascendentul lor predecedat precum si in ipoteza ca toti descendentii de gradul I sunt decedati si vin la mostenire prin reprezentare numai nepotii. prevede ca nu se reprezinta decit persoanele moarte. a) Prin afirmatia ca reprezentarea opereaza in toate cazurile vom intelege. SaftaRomano. al lui decujus. cit. . De pilda. pop. nr. 95-97. iar a treia persoana celui care reprezinta. pag. pag. b) Prin afirmatia ca reprezentarea opereaza la infinit vom intelege ca in cazul descendentilor in linie dreapta. care sunt rude de gradul III cu defunctul si fac parte din clasa a doua mixta de mostenitori vor putea veni la mostenire prin reprezentare fie ca exista frati in viata ai lui decujus. 76-78 53C. Statescu. Grivita Rosie.30 este admisa ea opereaza : a) in toate cazurile si b) la infinit. daca ambii fii ai lui decujus au predecedat acestuia. din care doua privesc persoana celui reprezentat. 5/1956. 3. dar fiecare a lasat cite doi copii. care iau locul ascendentilor lor rude de gradul I. 88.M. civ. 127. asadar al clasei I de mostenitori. D. civ. civ. acestia vor veni la mostenirea prin reprezentarea parintilor lor. Trib.E. nr. pag. ca de pilda in cazul comorientilor sau al persoanelor decedate in acelasi timp fara sa fie 52A se vedea. 1986. din care unul este predecedat.Fr. referindu-ne la clasa descendentilor. pag. op.Conditiile reprezentarii succesorale. Intr-o a doua ipoteza. Cealalta cota o va lua. care erau rude de gradul I cu defunctul si vor impartii intre ei partile care ar fi revenit ascendentilor lor daca erau in viata la data deschiderii succesiunii. Art. dec. op. in linie colaterala legiutorul mergineste si reprezentarea succesorala pina la gradul IV de rudenie inclusiv. sent. nr. op. rai.Trib. 92. in C. acestia din urma luind locul tatalui lor prin reprezentare vor veni la mostenire impreuna cu fiul in viata al lui decujus (unchiul lor) si vor culege cota de ½ care s-ar fi cuvenit tatalui lor daca era in viata. Deak. 889. Eliescu. Tot astfel descendentii din frati si surori. D. evident. op. pag. 15o6/1968. cit. pag. rude de gradul II. sect. se bucura de reprezeentare nu numai cei care sunt rude de gradul II cu defunctul ci si cei de gradul III si asa mai departe la infinit. daca decujus a avut doi fii. 1968. In schimb. Aceste conditii sunt urmatoarele: a) Cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii mostenirii. cit. ca ea va opera si in ipoteza ca la mostenire vin descendenti de gradul I. 433o/1995. cit. col. civ. dec. pag. in C. 8o-81. fie ca vin numai nepoti de frate si sora la mostenire. dar a avut la rindul sau doi fii. in J. 226/1986. Reprezentarea opereaza numai daca sunt prezente trei conditii. N.668 C. Supr.

88. daca de pilda decujus impreuna cu unul din cei doi fii ai sai decedeaza in aceeasi catastrofa. pag. cit. pag. In legatura insa cu situatia comorientilor s-a exprimat si parerea ca in acest caz reprezentarea nu ar opera pentru ca cel ce ar urma sa fie reprezentat. 54A se vedea. sa-l fi putut mosteni pe defunct. Nu aceeasi este situatia in cazul in care cel exheredat este un mostenitor rezervatar. fiind considerati comorienti. decedati la data deschiderii succesiunii care insa au fost exheredati de catre defunct. b) Locul persoanei reprezentate sa fie util. Reprezentarea va avea loc in aceasta ipoteza caci locul este util in ce priveste rezerva succesorala de care decujus nul poate priva pe descendentul sau reprezentat. Persoanele in viata. ceea ce este inechitabil55 . aceasta mostenire ar fi culeasa in totalitate de celalalt fiu al lui decujus. care trebuie sa fie vacante prin deces. Solutia. Daca prin aceasta hotarire ramasa definitiva si irevocabila se stabileste o data a mortii anterioara sau concomitenta cu data deschiderii succesiunii reprezentarea va fi posibila. cit. daca fiii celui decedat impreuna cu tatal lor nu ar putea veni la mostenirea bunicului lor prin reprezentare. pina la gradul cel mai apropiat de defunct. decit sa se foloseaca notiunea de predecedat la data deschiderii mostenirii. Cel declarat nedemn nu poate fi reprezentat pentru ca daca ar fi fost in viata el nu-l putea mosteni pe defunct. Deak. fiind prezumat mort in acelasi moment cu decujus el nu are capacitate succesorala caci nu exista in acel moment si asa fiind locul sau nu este util54. bunaoara un copil al defunctului. Tot asa cei declarati disparuti nu pot fi reprezentati fiind considerati in viata pina in momentul in care intervine hotarirea judecatoreasca de declarare a mortii. Impartasim prima opinie numai pentru argumentul de echitate caci. Locul nu este considerat util nici in cazul in care reprezentatul este un frate sau sora a defunctului. in adevar. Aceasta inseamna ca nu este suficient ca cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii succesiunii ci este necesar ca acesta. D. asa cum am aratat este criticabila de vreme ce nedemnitatea este soccotita o sanctiune civila care ar trebui sa aibe efecte numai fata de cel nedemn si nu si fata de urmasii sai. Chirica. Din interdictia reprezentarii persoanelor in viata la data deschiderii mostenirii razulta consecinta ca reprezentarea nu poate opera prin salturi si nici omisio medio. op. 44-45. daca ar fi fost in viata. . ramas in viata. 55A se vedea Fr. asadar. Cei in viata fie ca vor mosteni pe defunct in nume propriu fie vor fi inlaturate de la mostenire de rude in grad mai apropiat cu acesta. Reprezentantul trebuia sa urce din grad in grad.31 comorienti. astfel ca mai corect este sa se spuna ca cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii succesiunii. op. nu vor putea fi reprezentate chiar daca au renuntat la mostenire sau au fost declarate nedemne.

civ. care vin toti la mostenire prin reprezentare. Chirica. 87/1998) exista un singur fel de adoptie si anume adoptia cu efectele filiatiei firesti sau cu efecte depline. Reprezentantul. fiind chemat sa-l mosteneasca pe defunct trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute de lege pentru a-l putea mosteni pe acesta. reprezentantii vor culege intotdeauna numai partea care s-ar fi cuvenit antecesorului lor pe care-l reprezinta. Asadar. Faptul ca reeprezentantul a fost nedemn fata de cel pe care-l reeprezinta nu este o piedica in calea reprezentarii si nici renuntarea la mostenirea reprezentatului (art. cel adoptat si descendentii sai pot veni la mostenire prin reprezentare la fel ca si copiii rezultati din filiatia fireasca intrucit ei ca urmare a doptiei devin rude cu adoptatorul precum si cu rudele acestuia iar rudenia de singe dintre copil si parintii sai inceteaza. In privinta rudeniei izvorita din adoptie incepind cu data de 12 iunie 1997 cind a intrat in vigoare Ordonanta de urgenta nr.25/1997 (modificata prin Legea nr. Trebuie sa aibe capacitate succesorala. Daca de pilda.2 C. membri aceleasi ramuri se impart egal intre dinsii”. civ. pag.668 alin. dar daca ea a fost facuta de catre descendentii sai sau de colataralii privilegiati ori nepotii acestora reprezentrea nu mai poate avea loc intrucit cel ce ar urma sa fie reprezentant nu are vocatie proprie la mostenirea defunctului nefiind ruda cu acesta. 45. Daca adoptia(infierea) a fost cu efecte restrinse descendentii celui adoptat vor putea veni la mostenire prin reprezentare numai daca adoptia a fost facuta de catre de cujus. decujus a avut doi fii. ). .Efectele reprezentarii succesorale. 4. prevede ca :”In toate cazurile in care reprezentarea este admisa. iar cota de ½ se va impartii intre cei doi reprezentanti ai primului copil al lui decujus predecedat iar 56D. Efectul principal al reprezentarii succesorale este impartirea mostenirii pe tulpini si nu pe capete. iar celalalt trei fii. ruda de gradul al cicilea cu acesta) sa poata veni la succesiunea lui de cujus prin reprezentarea rudelor de grad succesibil predecedate”56. op. mostenirea lui de cujus se va impartii in doua. sudivizia se face iarasi pe tulpina in fiecare ramura. Adoptiile incuviintate in trecut pot sa fie si adoptii cu efecte restrinse asa cum au fost ele reglementate de Codul familiei intrucit legea noua nu retroactiveaza. Art.667 C. daca aceeasi tulpina a prrodus mai multe ramuri. partajul se face pe tulpina . In linie colaterala descendentii din frati si surori pot veni la mostenire prin reprezentare numai pina la gradul IV inclusiv “nefiind de conceput ca o persoana situata in afara sferei rudelor chemate de lege la mostenire (cum este de exemplu fiul stranepotului de frate al defunctului. sa nu fie nedemn fata de defunct si sa aibe vocatie proprie la mostenirea acestuia. ambii predecedati.32 c) Reprezentantul sa aibe vocatie succesorala proprie la mostenirea defunctului. cit. dar unul a avut la rindul sau doi fii. In cazul adoptiei (infierii) cu efecte depline. Adoptatul cu efecte restrinse si descendentii sai vor putea veni insa la mostenire prin reprezentare in familia lor fireasca pentru ca in acest caz legaturile de rudenie cu familia de singe nu s-au intrerupt.

Vaslui. Lungu. Dreptul de reprezentare succesorala in conditiile prevederilor art. 1oo si urm. 78. Diferentierea intre institutia transmiterii si cea a reprezentarii. Deak. In ipoteza ca fostul proprietar al terenului nu este in viata potrivit art. Nu are importanta in ambele cazuri daca au renuntat sau au acceptat mostenirea lasata de cel pe care-l reprezinta. 1o3 . 99. Daca moartea copilului sau a fratelui sau surorii au avut loc ulterior decesului autorului. Fr. nr. op. civ. Reprezentarea nu este admisa insa in cazul in care reprezentatul a decedat nu anterior ci ulterior fostului proprietar al terenului insa decesul a avut loc inaintea aparitiei Legii nr.169/1997) pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate mostenitorii acestuia in conditiile legiicivile. 5.18/1991 si Legea nr. dar daca au acceptat-o reprezentarea opereaza de drept efectele ei neputind fi modificate nici prin vointa reprezentantilor si nici a lui de cujus.57 de vreme ce legea civila permite mostenirea prin reprezentare inseamna ca aceasta institutie isi are aplicare si in domeniul reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor potrivit Legii nr. 58V. in art. asadar prin reprezentare. De altfel Regulamentul aprobat prin H.14 prevede in mod expres ca descendentii copiilor fostului proprietar decedat precum si cei din frati si surori pot veni la mostenire in locul parintilor lor decedati anterior autorului succesiunii. 18/1991 terenurile agricole nu erau in circuitul civil nu puteau face obiectul succesiunii astfel ca nu are relevanta ca reprezentatul a decedat ulterior lui de cujus din moment ce la moartea acestuia nu s-a deschis si nici nu se putea deschide succesiunea. asa cum corect s-a precizat. Autorul sustinea in esenta ca intrucit anterior legii nr.18/1991 (republicta in 1998 cu modificarile aduse de Legea nr. 1991 pag. 6/1992. in Dreptul nr.33 cealalta cota de ½ se va impartii in parti egale intre cei trei reprezentanti ai celui de al doilea fiu al lui de cujus predecedat si el. cit.18/1991. pag. pag. In consecinta. op.G. pentru pasivul mostenirii in limita activului (intra vires hereditatis) daca au acceptatat-o sub beneficiu de inventar si peste aceste limite (ultra vires hereditatis)in cazul in care au acceptat-o pur si simplu. 12 alin. cum in mod eronat s-a sustinut de catre unii autori 58. Nota la dec. 53/1998 a trib.18/1991. 2 din Legea nr. 131/1991. Numai ca legea permite sa se reconstituie dreptul de proprietate si asupra terenurilor care la data decesului nu erau in patrimoniul lui de cujus 59. Mostenitorii care vin prin reprezentare la mostenire dobindesc nu numai drepturi ci si obligatii functie de vocatia succesorala a fiecaruia.1o/2oo1. Vor raspunde asadar. P. astfel ca toate problemele succesiunii se rezolva raportat la aceasta data. 7/1999. cit. Deak. pag. 8 din Legea nr. in Dreptul nr. intrucit acestia au fost in viata la data deschiderii succesiunii ei vor veni la mostenire in nume propriu iar cotele mostenite astfel vor reveni propriilor lor mostenitori prin 57A se vedea. 59Apud Fr. 1o-11.Reprezentarea succesorala raportata la Legea nr. . Succesibilii sunt evident liberi sa accepte sau nu mostenirea. 14o. in Dreptul nr.St.Idem.18/1991. pag. Succesiunea se deschide la data mortii fostului proprietar al terenului iar nu la aparitia Legii nr. 18/1991.

1o/2oo1 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 deceembrie 1989.669 C. Potrivit vechii reglementari a Codului civil copilul din afara casatoriei nu avea drepturi succesorale decit fata de mama sa si rudele acesteia si nici un drept la mostenirea lasata de tatal sau dinafara casatoriei. din copiii acestuia si urmasii lor in linie dreapta la infinit indiferent ca sunt rezultati din casatorie sau din afara acesteia. Daca adoptatorul este de cujus in ambele feluri de adoptie cel adoptat si descendentii sai vor fi chemati la mostenirea adoptatorului. daca ar fi fost in viata.2 prevede ca de prevederile acestei legi beneficiaza si mostenitorii persoanelor indreptatite. Chelaru. E. In prezent legea consacra numai adoptia cu efecte depline (OUG nr. 6/2oo1. potrivit art. Clasele de mostenitori. Desigur in toate cazurile. fam.). In cazul adoptiei cu efecte depline raporturile de rudenie cu parintii firesti si 60A se vedea. in Juridica nr. Asa cum am aratat intr-o alta parte a acestei lucrari legiuitorul rinduieste rudele lui de cujus in privinta drepturilor lor la mostenirea acestuia in patru clase de mostenitori ale caror reguli specifice le vom analiza in cele ce urmeaza.Clasa I -a de mostenitori (descendentii defunctului) Prima clasa de rude chemate la mostenirea defunctului este constituita. civ. In privinta Legii nr. 1. acestia vor putea beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate fie in nume propriu. ca sunt mostenitori legali sau testamentari nu pot dobindi prin reconstituirea dreptului de proprietate mai mult decit ar fi putut dobindi fostul proprietar. Consideratii asupra Legii nr. 241-245.34 retransmitere.4 alin. Codul familiei a asimilat pe deplin copilul din afara casatoriei cu cel din casatorie cu conditia evidenta ca legatura de filiatie sa fie stabilita prin una din caile admise de lege (art. C A P I T O L U L II DREPTURILE SUCCESORALE ALE RUDELOR DEFUNCTULUI SI ALE SOTULUI SUPRAVIETUITOR. indiferent ca mostenitorii vin la mostenire in nume propriu.63 C. fie prin reprezentare sau retransmitere in conditiile legii civile60. prin reprezentare sau retransmitere. .1o/2oo1 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989. autorul lor.25/1997) numai ca distictia dintre cele doua forme de adoptie(infiere) se impune. intrucit art. Sectiunea a I-a. pag. In clasa descendentilor se includ si copiii rezultati din adoptie.

asa cum am vazut. numai in cazul adoptiei cu efecte depline adoptatul si descendentii si vor avea chemare succesorala la mostenirea lasata de defunct intrucit devin rude nu numai cu adoptatorul ci si cu rudele acestuia. asadar. Aceasta inseamna ca trebuie sa aduca la masa succesorala donatiile ce au primit de la defunct. cum vom vedea intr-o alta parte acestei lucrari. sau acestea nu vor sau nu pot primi mostenirea legiutorul cheama la mostenire rudele din clasa II-a de mostenitori. Aceata poarta denmirea de clasa mixta intrucit in ea se cuprind ascendentii privilegiati care sunt rude de gradul I cu de cujus si colateralii privilegiati care sunt rude de cel putin gradul II. in nume propriu sau prin reprezentare. pot veni la mostenire. astfel ca potrivit art. In schimb in cazul adoptiei cu efecte restrinse se pastreaza legaturile de rudenie in propria familie astfel ca adoptatul si descendentii sai vin la mostenirea ascendentilor firesti in calitate de descendenti. Daca nu exista rude din clasa I-a de mostenitori.841. in ipoteza ca vin la mostenire mai multi descendenti ai defunctului potrivit art. Descendentii defunctului sunt si mostenitori sezinari. Clasa a II-a de mostenitori (ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati). sa ceara reductiunea liberalitatilor excesive. Aceeasi este situatia si in cazul descendentilor de grad subsecvent cind vin la mostenire in nume propriu si nu prin reprezentare. Au dreptul de a intra in posesia mostenirii fara indeplinirea vreunei formalitati ca eliberarea certificatului de mostenitor.) pastrindu-le prin vointa sa o parte a mostenirii. civ. Impartirea mostenirii intre descendentii de gradul I se face in mod egal sau pe capete. civ. legiuitorul (art. impartirea nu se face pe capete ci pe tulpini si subtulpini. Ei sunt mostenitori rezervatari. Daca insa descendentii de gradul II si urmatoarele vin la mostenire prin reprezentare. civ. 2. chiar atunci cind defunctul ar fi efectuat liberalitati peste cota permisa de legiuitor (cotitatea disponibila) avind dreptul. Aceasta categorie de rude mai poarta denumirea de privilegiati intrucit mai exista ascendenti mai indepartati in gard decit parintii care se numesc ascendenti ordinari care fac parte din calasa III-a de mostenitori dupa cum exista si colatarali mai indepartati in grad care fac parte din clasa . au unii fata de altii obligatia de raport.751 C. Daca exista descendenti mai indepartati in grad care nu beneficiaza de reprezentare ei vor fi exclusi de la mostenire caci mostenitorii in grad mai apropiat cu defunctul ii inlatura de la mostenire pe cei in grad mai indepartat. 842 C. Descendentii lui de cujus. inafara de ipoteza ca au fost facute cu scutire de raport. si cu defunctul. asa cum am vazut. direct sau indirect. In ipoteza ca adoptia nu a fost facuta de catre defunct ci de catre descendentul acestuia. care este rezerva. fara a se excclude unii pe altii.653C. In cazul adoptiei cu efecte restrinse insa adoptatul si descendentii sai nu vor avea vocatie la mostenirea ascendentului adoptatorului intrucit nu sunt rude cu rudele adoptatorului si deci nici cu decujus.35 rudele acestora inceteaza astfel ca cel adoptat si descendentii sai nu vor mai putea veni la mostenirea parintilor de singe sau a rudelor acestora. In fine.

pe de alta parte. I. 62Peentru controversa a se vedea:A. pag. 1o9-112. Daca insa la mostenire ascendentii privilegiati vin impreuna cu colateralii privilegiati. astfel ca se impun. civ. adica in cote de cite ½ pentru fiecare sau 1/3 si respec tiv 1/4 dupa cum vin unul sau ambii parinti firesti si cei din adoptie in cazul adoptiei cu efecte restrinse. Statescu. Consecintele succesorale ale noilor reglementari din cuprinsul Codului familiei. Eliescu op. . In privinta parintilor din casatorie precum si a mamei dinafara casatoriei exista dispozitii legale exprese in art. pag. idiferent ca sunt din casatorie sau dinafara ei nu au vocatie succesorala la mostenirea copilului lor adoptat. Vol. In schimb in cazul adoptiei cu efecte restrinse dreptul la mostenirea copilului lor adoptat al parintilor firesti se mentine intrucit sunt mentinute legaturile de rudenie cu acestia. a) Ascendentii privilegiati. 1o9-112. pag.C. cit. citeva precizari. . cit.2 C. Au fost insa duscutii in privinta tatalui din afara casatoriei si a parintilor defunctului in cazul adoptiei cu efecte restrinse. pag. supra:M. cit. 1-2. P. loc. din casatorie. 673. op. Desi nu exista un text expres in privinta drepturilor succesorale ale tatalui din afara casatoriei si este de principiu ca nimeni nu are chemare succesorala fara o consacrare legala expresa. Statescu. Ascendentii privilegiati sunt parintii defunctului. 135-136 si bibliografia acolo citata. In cazul in care la mostenire vin numai ascendentii privilegiati ai defunctului neexistind colaterali privilegiati. din afara casatoriei sau din adoptie. din acest motiv. nr. Daca la data deschiderii mostenirii trieste numai unul din parinti. Clasele de mostenitori in dreptul R. art. Ionascu. op. Adoptatorii au si ei chemare succesorala la mostenirea a doptatului.67o.36 a IV de mostenitori si care toti sunt inlaturati de la mostenire in prezenta celor din calasa II-a. Ionascu. cit. recunoaste tatalui dinafara casatoriei dreptul de a veni la mostenirea copilului sau atunci cind prevede ca parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului in afara dreptului de mostenire si la intretinere. patrimoniul defunctului se va impartii in mod egal intre ei. fam.M. 11/1956. cit. chiar daca nu direct. in Buletinul Universitatii Babes -Bolyai. R. potrivit art. fireste el va culege intreaga mostenire. astfel ca nu exista indoiala ca ei sunt chemati la mostenire ca facind parte din clasa a II-a de mostenitori. Iar. astazi nu se mai pune la indoiala dreptul acestuia de a veni la mostenirea copilului sau decedat. in Legalitatea Populara nr. cealalata 61Pentru controversa in aceasta privinta a se vedea:A. op. 678 C.1o6 C. 134-135. 671. Eliescu.C.61 In cazul adoptiei cu efecte depline intrucit cel adoptat nu mai are legaturi de rudenie cu parintii sai firesti acestia. daca exista un singur parinte acesta va primi 1/4 din mostenire. civ. seria Stiinte sociale.P Anca. Cluj. Ceea ce confera fundament acestui drept este legatura obiectiva de filiatie dintre parinte si copil precum si principiul egalitatii sexelor si al reciprocitatii vocatiei succesorale.67o alin. alaturi de parintii firesti ai copilului62.

de pilda cu efecte depline si inca unul dar cu efecte retsrinse avind in vedere prevederile art. Macovei. fam. La adoptia cu efecte restrinse cel adoptat si dsecendentii sai nu devin rude cu rudele adoptatorului astfel ca la acest tip de adoptie cei adoptati de aceeasi persoana nu au vocatie reciproca unul fata de altul si nici in ipoteza existentei unui copil de pilda al adoptatorului si unul rezultat din adoptie intrucit. asadar. Aceasta este valabila si pentru descendentii din frati si surori. Fratii si surorile pot fi din casatorie. din afara casatoriei si din adoptia cu efecte depline. In cazul adoptiei cu efecte restrinse pot veni la mostenire patru ascendenti privilegiat iinsa numai cota de ½ afectata lor se va impartii intre ei astfel ca vor lua 1/4. op. el va veni la mostenirea fratilor sai de singe si eventual a celor adoptati de parintii cu efecte depline. restul impartindu-se dupa regulile aratate mai sus intre mostenitorii din aceasta clasa. 65D. 114. 64. este aceea ca se va impartii in parti egale. 112.3 C. daca adoptatorul a adoptat mai multi copii. civ. op. 63Fr. pag. 1/6 sau 1/8 fiecare. Cit priveste imparteala mostenirii intre colateralii privilegiati regula generala instituita de altfel de art. b) Colateralii privilegiati. Daca insa parintii sai firesti ar fi adoptat un copil cu efecte restrinse ei nu au vocatie succesorala reciproca caci nu sunt considerati rude intre ei. Asadar. . pag. 77 si 79 C. cit. 124. cit. op. fam. Eliescu. pag. op. numai dintre rudele firesti ale defunctului. cum bine s-a spus63. adica pe capete. pag. indiferent de numarul lor. Ei nu se mostenesc. Deak. indiferent de numarul lor. Deak. Din aceasta categorie de mostenitori fac parte fratii si surorile defunctului precum si descendentii din frati si surori pina la gradul IV inclusiv. cealalata jumatate revenind colateralilor privilegiati. Daca toti au fost adoptati cu efecte restrinde nu vocatie unul la mostenirea celuilalt.75. asa cum aratat nu devin rude intre ei. 47:FR. Regula generala se aplica insa numai atunci cind fratii sunt frati buni sau germani. Colateralii privilegiati in cazul adoptiei cu efecte restrinse se recruteaza. cit. nici in aceasta ipoteza adoptatul cu efecte depline nu-l va mosteni pe celalalt adoptat cu efecte restrinse desi s-a sustinut si teza inversa64.674 C. In cazul in care la mostenire vine in concurs cu clasa a II-a de mostenitori sotul supravietuitor mai intii se stabileste cota ce se cuvine acestuia. cit. M. unul pe altul intr-o atare ipoteza 65. Daca insa a adoptat un copil.37 cota de 3/4 revenind colateralilor privilegiati. intrucit rudenia nu poate fi unilaterala adica numai adoptatul cu efecte depline sa fie considerat frate cu cel adoptat cu efecte restrise iar invers nu. Cel adoptat cu efecte restrinse pastrindu-si legaturile de rudenie din familia fireasca potrivit art. toti cu efecte depline ei se vor mosteni intre ei. Daca traiesc ambii parinti ei vor lua cota de ½ impreuna cite 1/4 pentru fiecare.75 alin.

s-ar parea ca duc la concluzia ca impartirea pe linii a mostenirii are loc numi atunci cind colataralii privilegiati vin in concurs cu ascendentii privilegiati. Mostanirea se imparte in doua parti egale ½ pentru linia paterna si ½ pentru linia materna. 1o7. rezulta ca impartirea pe linii a mostenirii intre colataralii privilegiati are loc nu numai atunci cind ei vin la mostenire in nume propriu ci si atunci cind vin descendentii lor prin reprezentare sau in nume propriu. Desi prevederile art. Pot exista insa frati numai dupa tata si se numesc frati consangvini sau consingeni si frati numai dupa mama care se numsc frati uterini. civ. Nedemnitatea sau renuntarea unui frate consangvin sau uterin profita celor care fac parte din aceasi linie. cind este vorba de frati si surori. J. desigur daca conditiile reprezentarii sunt indeplinite.38 cum li se mai spune. Pentru exemplificare sa presupunem ca la moartea lui de cujus au ramas un frate bun. daca este vorba de desceendentii lor. op. in Dreptul nr. 1o31/1991. ca fratele bun ia cite o parte din ambele linii pe cinnd ceilalti doi numai din liniile de care apartin. Mostenirea se imparte din capul locului in doua. pag. un frate consangvin si unul uterin. Cind la mostenire sunt chemati frati care fac parte din aceeasi categorie. Cota de ½ din linia paterna sa va impartii la rindul ei in doua adica in cote de 1/4 pentru fratele bun si fratele consagvin iar cota de ½ din linia materna se va imaprtii tot astfel in doua cite 1/4 peentru fratele bun si fratele uterin. .C. Din dispozitiile art. Aceasta imparteala este o exceptie de la regula ca in interiorul aceleasi clase de mostenitori rudele de grad egal mostenesc in parti egale. adica sunt frati si dupa mama si dupa tata. cit pag. renuntatori 66 sau nedemni. cind toti cei in gradde rudenie mai apropiat cu defunctul sunt decedati. 1/1992. Fratii buni vor lua insa cite o parte din ambele linii adica atit cea paterna cit si cea materna pe cind ceilalti numai din linia din care fac parte.674 C. 673. fie prin reprezentare. caci este necontastat faptul ca fratii. Drepturile succesorale ale colateralilor privilegiati se caracterizeaza prin aceea ca ei nu sunt nici mostenitori rezervatari si nici sezinari. Fratele bun va culege cite o parte din ambele linii pe cind ceilalti numai din linia peterna si respectiv materna. dec. Cota de ½ din linia paterna se va impartii in mod egal intre fratii pe linie paterna iar ccota de ½ intre fratii pe linie materna. indiferent ca sunt din aceeasi casatorie sau din casatorii diferite sunt fata de defunctul lor frate rude de grad egal. Nu are in prezent importanta daca fratii sunt din casatorie sau dinafara casatoriei. Ei nu sunt obligati la raportul ddonatiilor. asadar. Rezulta. civ. Dan Chirica. 66A se vedea. civ. Ei pot veni al mostenire fie in nume propriu. 674 C. cota de ½ pentru linia paterna si cota de ½ pentru linia materna. 53-54. S.672. bunaoara toti sunt frati consangvini sau toti sunt frati uterini se plica regula generala adica mostenirea se va impartii in perti egale. Lucrurile se schimba insa cind exista frati si surori din categorii diferite si atunci mostenire se imparte pe linii. in realitate regula se plica si atunci cind la mostenire ei vin singuri.

strabunicii acestuia etc.Clasa a III-a de mostenitori (ascendentii ordinari) In aceasta clasa se cuprind ascendentii mai indepartati in grad decit parintii defunctului. pina la gradul IV inclusiv.39 3. Sectiunea a II-a. Daca colataralii ordinari sunt de acelasi grad vor impartii mostenirea in parti egale. Mostenitorii din aceasta clasa pot veni la mostenire numai in nume propriu nu si prin reprezentare. din aceasta clasa de mostenitori fac parte rudele colaterale ale lui decujus. Colataralii ordinari pot fi din casatorie. Fiind insa rude in linie directa ascendenta cu de cujus sunt mostenitori sezinari. matusile. verii primari si fratii si surorile bunicilor defunctului. cei mai apropiati in grad ii vor inlatura pe cei mai indepartati. altele decit fratii si surorile lui ori a descendentilor acestora. Nu are importanta daca ei sunt rude din casatorie sau dinafara casatoriei sau din adoptia ce efecte depline. Cei in grad egal de rudenie vor mosteni in parti egale. adica unchii. cum sunt bunicii. nu sunt mostenitori rezervatari si nici nu sunt obligati la raportul donatiilor.Clasa a IV-a de mostenitori (Colataralii ordinari) Potrivit art. nu si prin reprezentare. din afara casatoriei sau din adoptie cu efecte depline. In cazul adoptiei cu efecte restrinse colataralii ordinari nu pot veni decit din rudenia fireasca a defeunctului adoptat. 4. Ascendentii ordinari ssunt chemati evident la mostenire numai in ipoetaza in care nu exista mostenitori din clasele de mostenitori superioare.675 C. civ. Evident ei vin la mostenire numai in lipsa unor mostenitori din primele trei clase de mostenitori. Daca in concurs cu ascendentii ordinari vine si sotul supravietuitor mai intii se va stabili cota ce se cuvine acestuia restul urmind a se impartii in lumina celor precizate mai sus intre ascendentii ordinari. In cadrul interior al acestei clase functioneaza principiul proximitatii gradului de rudenia astfel ca bunicii vor inlatura de la mostenire pe strabunici. Daca exista colaterali ordinari de grade diferite de rudenie. nu sunt mostenitori rezervatari. Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor. Daca exista sot supravietuitor mai intii se va stabili cota acestuia iar restul se va impartii intre colateralii ordinari. la infinit. Daca de cujus a fost adoptat cu efecte restrinse ascendentii ordinari pot fi numai din rudele sale de singe. nici sezinari si nu sunt obligati la raportul donatiilor. Ascendentii ordinari pot veni la mostenire numai in nume propriu. .

prima casatorie se considera desfacuta pe data incheierii celei de a doua. iar sotul celui declarat mort s-a recasatorit. ) Daca a intervenit decesul in cusul procesului de divort casatoria inceteaza in acest caz prin moarte iar sotul ramas in viata va fi chemat la succesiune avind calitatea de sot in momentul deschiderii succesiunii. 2. In caz de divort. avind si dreptul la rezerva succesorala precum si unele drepturi specifice. Legatura de concubinaj nu confera concubinului supravietuitor vreun drept la succesiunea celuilalt concubin predecedat. civ. Art.Reglementare legala.684 C. care reglementau acest domeniu. fam. asa cum vom vedea in cele ce urmeaza. Pe linga conditiile generale cerute oricarui mostenitor pentru a putea mosteni sotul supravietuitor trebuie sa indeplineasca conditia ca data deschiderii succesiunii sai aiba calitatea de sot. asa cum . hotarirea de divort nu a ramas irevocabila. Daca asadar drepturile celorlalti mostenitori legali au la baza legatura de rudenie cu defunctul ale sotului supravietitor izvoresc din calitatea sa de sot. potrivit art. prevedea unele drepturi succesorale doar pentru vaduva saraca care avea dreptul la o cota parte in uzufruct daca venea in concurs cu descendentii de functului si numai in lipsa acestora avea o cota de 1/4 din mostenire in plina proprietate.39 C. In aceasta reglementare a Codului civil sotul suprvietutor era chemat la mostenire numai in absenta succesibililor din cele patru clase de mostenitori prezentate mai sus. calitatea de sot se pastreaza pina in momentul raminerii irevocabile a hotaririi prin care s-a pronuntat divortul (art.22 C. sotul supravietuitor vine in concurs cu toate cele patru clase de mostenitori legali. In prezent. civ.Conditiile cerute de lege sotului supravietutor pentru a putea mosteni. asa cum vom vedea. In situatia in care a intervenit declararea judecatoreasca a mortii unuia din soti daca hotarirea declarativa de moarte este anulata. numai pe sotul sau din cea de a doua casatorie iar nu si pe cel din prima casatorie care. asa cum am vazut.319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor prin care au fost implicit abrogate dispozitiile art. Intrucit casatoriei i se poate pune capat si implicit calitatii de sot.40 1. prin dclararea nulitatii sau anularii ei urmeaza sa facem unele consideratii in legatura cu aceste ipoteze. prin desfacerea acesteia prin divort. daca au avut sau nu copii si nici chiar faptul ca era intentata actiunea de divort cita vreme. Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor sunt reglementate in prezente prin Legea nr. Sotul astfel recasatorit va putea mosteni evident.679. 681-684 C. nici starea materiala a sotului supravietuitor sau sexul acestuia daca erau sau nu despartiti in fapt. Existind calitatea de sot la data deschiderii succesiunii nu are importanta nici durata casatoriei. fam.

23 C. Aceasta inseamana ca daca unul din soti decedeaza intre momentul incheierii casatoriei si acela al raminerii irevocabile a hotaririi de anulare sau de declarare a nulitatii casatoriei. Deak. Daca moartea unuia dintre soti intrvine dupa raminerea irevocabila a hotaririi prin care s-a desfiintat casatoria nici cel de buna credinta si cu atit mai mult cel de rea credinta nu au vocatie succesorala intrucit au pierdut calitatea de sot. Partea care se cuvine sotului in viata din totalitatea bunurilor comune nu se intemeiaza evident pe regulile care guverneaza materia dreptului succesoral ci dispozitiile Codului familiei privitoare la raporturile patrimoniale dintre soti70. 67Conform dispozitiilor art.41 am precizat se considera desfacuta pe data incheierii celei de a doua casatorii. or. Calitatea de sot este retroactiv desfiintata prin efectul hotaririi judecatoresti de anulare a casatoriei. fam. Buna credinta are. potrivit art. 53o-531. dec. 3. pag. V. 68A se vedea. in prealabil a stabilirii cotei care i se cuvine din masa devalmasa a bunurilor comune sotului supravietuitor. in C. Instanta care se pronunta in privinta nulitatii casatoriei are obligatia sa stabileasca buna sau reaua credinta a sotilor la incheierea casatoriei69. 3/1974.1 C. potrivit contributiei sale efective la dobindirea bunurilor caci numai cealalta parte care s-ar fi cuvenit sotului decedat.Corelatia dintre dreptul de mostenire al sotului supravietuitor si comunitatea de bunuri a sotilor. efecte numai in intervalul de timp de la incheierea casatoriei si pina la raminerea irevocabila a hotaririi de desfiintare a casatoriei. fam. sotul de buna credinta isi pastreaza situatia unui sot dintr-o casatorie valabila pina in momentul in care hotarirea prin care s-a constatat sau s-a pronuntat nulitatea ramine irevocabila.36 alin. in Legalitatea Populara. 5/1957. Cind este vorba de o persoana casatorita. intelegerea se poate realiza intre sotul supravietuitor si 67Fr. . 11-14 . 124. Supr. pag. sotii pot sa-si imparta bunurile prin invoiala lor. Este singura exceptie de la principiul reciprocitatii vocatiei succesorale legale. 69A se vedea Trib. iar cel ramas in viata a fost de buna credinta el isi pastreaza dreptul de a veni la mostenirea defunctului in calitate de sot supravietuitor 68. asadar. In principiu dupa desfacerea casatoriei. D. op. se pune problema. pag. in cazul decesului unuia din soti. de indrumare nr. alaturi desigur de bunurile sale proprii vor fi cuprinse si vor forma masa succesorala. care reglementeaza casatoria putativa. In cazul nulitatii absolute sau relative a casatoriei intrucit aceasta este considerata retroactiv desfiintata problema mostenirii nu se mai pune chiar daca decesul unuia din soti a intervenit inainte de hotarirea judecatoreasca de constatate a nulitatii absolute sau de pronuntare a nulitatii relative. Economu. cit. nr. fam. Problema esentiala care se pune la moartea oricarei persoane este stabilirea componentei masei succesorale. 1974.3o C. avind in vedere comunitatea de bunuri a sotilor consacrata prin art. Dreptul de succesiune al sotului supravietuitor. .

. . 1526/199o1992.in concurs cu descendentii defunctului (clasa a I-a) are o cota de 1/4. 128-13o. indiferent de numarul acestora. fie numai cu colateralii privilegiati are o cota de ½ din mostenire. 1o9-11o . potrivit art.2 din Legea nr. Viorica Dumitrache. indiferent de numarul celor care compun aceste clase de mostenitori.in concurs cu ascendentii ordinari (clasa a III-a ) sau cu colateralii ordinari (clasa a IV-a) are o cota de 3/4 din mostenire. b) un drept special de mostenire cu privire la mobilele si obiectele gospodariei casnice precum si la darurile de nunta (art.Drepturile conferite de lege sotului supravietuitor. 79-8o. 1986. 71 In consecinta partea cuvenita celorlalti mostenitori se micsoreaza cu cota sotului supravietuitor. fara nici o 70A se vedea.Alexandru Bacaci. Legea nr. Sotul supravietuitor nu face parte din nici una din clasele de mostenitori dar potrivit art. fie numai cu ascendentii privilegiati.C. Dreptul familiei. pag. Cluj-Napoca. Raporturile juridice patrimoniale in dreptul familiei. civ. Aceasta inseamna ca partea cuvenita sotului supravietuitor se imputa asupra partii celorlalti mostenitori legali ai defunctului. a. iar daca vine in concurs.319/1944 stabileste ca sotul supravietuitor are urmatoarele categorii de drepturi: a) un drept de mostenitor in concurs cu fiecare clasa de mostenitori (art. nr. evident. Codruta Hageanu.1 din Legea nr.77 alin. El nici nu este inlaturat de la mostenire si nici nu inlatura la rindul sau rudele defunctului. sect.in concurs cu ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati (clasa a II-a) cind acestia vin impreuna la mostenire are o cota de 1/3. Drepturile de mostenitor ale sotului supravietuitor in concurs cu fiecare clasa de mostenitori. J. In ipoteza in care nu exista mostenitori din nici una din cele patru clase de mostenitori stabilite de Codul civil sotul supravietuitor va culege. 4. pag.5). intreaga mostenire. Editura All-Beck. c) un drept temporar de abitatie asupra casei de locuit (art. pag. dec. ed.319/1944 vine in concurs cu toate cele patru clase de mostenitori.4). 2oo1.1 din lege el are urmatoarele cote din masa succesorala: .36/1995). aII-a. Astfel. Stabilirea cotei care se cuvine sotului supravietuitor are intiietate fata de stabilirea cotelor celorlalti mostenitori. S.42 mostenitorii cu care vine in concurs (art. . .1). Alexandru Bacaci. Editura Dacia.

Nr. Stanciulescu. Deak. pag. . C.319/1944. op. R. cit. care impuneau sotului supravietuitor unele obligatii ca mosteenitor neregulat. pag. op. acestea sunt urmatoarele: . pag. Macovei. adica nu se vor avea in vedere renuntatorii. op. op. fiind rude cu acesta. Vurdea I.D. pag. in cazul sau. in R. C. Legea nr. D.Fr. . 25-33. cit. iar colateralilor privilegiati le-ar ramine restul mostenirii. si mostenitori neregulati care erau considerati a succede numai bunurile defunctului. . Statescu. civ. se considera a fi abrogate prin Legea nr. pag.73 b) Dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor gospodariei casnice si asupra darurilor de nunta.sotul supravietuitor nu este mostenitor sezinar astfel ca peentru a intra in posesia mostenirii trebuie sa obtina certifcat de mostenitor. daca nu sunt mostenitori rezervatari. in cazul in care nu vine in concurs cu descendentii defunctului. impunindu-se regula precizata in sensul ca in toate cazurile mai intii se calculeaza cota sotului supravietuitor.I. pag. 682 C. pag. in acest din urma caz. In prezent aceasta categorisire se considera a fi lipsita de interes practic intrucit dispozitiile art. Deak. cit.681. iar cotele stabilite de Codul civil pentru ceilalti mostenitori. 73Codul civil impartea mostenitorii in doua categorii. Chirica op. cit.sotul supravietuitor este obligat la raportul ddonatiilor primite de la defunct in timpul vietii.L. fiind exclusa. cit. se calculeaza asupra a ceea ce a ramas. In ce priveste caracterele juridice ale drepturilor succesorale ale sotului supravietuitor. 33 si 4o. 84. pag. prin art. 59-6o. II. reprezentarea. D.5.43 exceptie.sotul supravietuitor poate veni la mostenire numai in nume propriu. op. 4/1989. pag. mostenitori regulati care se considera a continua persoana defunctului.sotul supravietuitor este mostenitor rezervatar. 72In literatura juridica s-a exprimat (M. .D. Lipsa mostenitorilor din cele patru clase de mostenitori influienteaza cota sotului supravietuitor numai daca este totala in cadrul clasei sau subclasei respective. 145. cit. op. 76. 6o. Fr.I. cit. pe linga partea sa succesorala. dar numai in concurs cu descendentii defunctului. cit. un drept special asupra mobilelor si obiectelor gospodariei casnice precum si asupra darurilor de 71A se vedea. nedemnii si exheredatii. op. 319/1944(Fr. 72Pentru stabilirea cotei sotului supravietuitor se tine seama de mostenitorii care vin efectiv la mostenire.319/1944. Stabilirea drepturilor succesorale ale ascendentilor privilegiati si colateralilor privilegiati in concurs cu sotul supravietutor. fiind inclus in categoria mostenitorilor regulati cu toate ca legea nu face in mod expres astfel de precizari. 134-135) parerea potrivit careia in cazul in care sotul supravietuitor vine in concurs cu ascendentii privilegiati impreuna cu colataralii privilegiati cota de 1/4 cuvenita fiecarui parinte precum si cota de 1/3 cuvenita sotului supravietuitor sar calcula asupra intregii mosteniri. Eliescu. Deak. 128-129. op. Zinveliu. pag. . ii confera sotului supraietuitor. asa cum rezulta ele din prevederile Legii nr. Odata cu aparitia Legii nr. Aceasta insemna ca portiunea cuvenita sotului supravietuitor s-ar imputa numai asupra partii colateralilor privilegiati iar nu si asupra partii cuvenite ascendentilor privilegiati. Chirica. cit. 135. Parerea a fost pe buna dreptate neacceptata pina la urma de doctrina.319/1944 sotul supravietuitor a incetat sa mai fie considerat mostenitor neregulat.

dec. Asadar. sotul supravietutor culege. R. . . nr. D. D. 64. R. sect. pag. In cazul in care exista mostenitori din prima clasa stabilita de legiuitor (descendenti ai defunctului) si aceasta categorie de bunuri urmeaza a fi cuprinsa in masa succesorala si impartita potrivit cotelor legale de mostenire. 2218/1971. A. In legatura cu dreptul de mostenire special al sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinind gospodariei casnice. in R. Statescu. completul de 7 judecatori. nr. op.E. 11/1988. 16o. in ipoteza aratata. inainte sau in timpul casatoriei77. 1o71/1987 in R. uneori. . nr. pag. pag. 75A se vedea. R. fiind unelte de productie si nu vizeaza traiul interior al gospodariei sotilor78. nr. . nr. nr. D. . 12/1968. Nu intra. Deak. R. op. Plen. D. in C. 16o. dec. D. II. chiar cele 74A se vedea in acest sens. C. 3/1988. in aceasta categorie. I. nr. 138. in C. pag. ani indelungati impreuna cu sotul sau predecedat 74. In primul rind s-a precizat ca se includ in categoria acestor bunuri cele care au mobilat locuinta comuna a sotilor. in C.Trib. D. Supr. radioul. Supr. 1983. dec. D. covoarele. pag. Daca astfel de bunuri au avut aceasta destinatie nu intereseaza provenienta lor. pag. 12/1968.Fr. 11-16. nr.dec. 8/1972. sect. in completul de 7 judecatori. 2193/1979. 8/1972. Justificarea unei atari dispozitii legale se afla in intentia legiuitorului de a-i asigura si pentru viitor sotului supravietuitor continuarea fireasca a vietii. Fr. dec. 121. 2213/1979. nr. Trib. in C. Supr. Plen. Supr. Safta-Romano. in Repertoriu. . Trib. pag.138.A se vedea si H. in R. 7o/1978. 1762/1977. dec.A se vedea si precizarile facute de M. civ. D. cit. nr. nr. in C. R. dec. D. pag. cit. in R. 161-164. Supr. 146. 139-146. 1979pag. trib. in R. pag. 31. cit. . 76A se vedea. nr. pe anii 1975-1980. televizorul. Eliescu. de indrumare nr. supra. 1979.113. 11/1988. civ. fara a fi suspus si frustrarilor determinate de lipsa bunurilor pe care le-a folosit.44 nunta.Trib. pag. Supr. 1968. 2219/1971. dec. aceste bunuri peste cota sa succesorala din celelalte bunuri care compun masa succesorala75. de indrumare nr. 77. A se vedea. op. Trebuie sa se aibe in vdere din aceasta perspectiva nivelul de trai al sotilor caci in functie de aceasta se va putea stabili de la caz la caz in ce masura ele reprezinta o necesitate obiectiva pentru traiul viitor al sotului supravietuitor. In ce priveste continutul notiunii de mobile si obiecte ale gospodariei casnice intrucit legiuitorul nu putea obiectiv sa le determine prin textul legal practica judectoreasca si doctrina au nuantat in diferite spete ce anume trebuie sa se inteleaga prin aceasta sintagma. nr. cit. pag. nr. Trib. obiectele de menaj si care prin natura lor sunt destinate a fi folosite in gospodaria casnica si folosintei comune a sotilor. 84. op. bunaoara daca au fost dobindite de ambii soti sau numai de catre unul din ei si nici cind au fost dobindite. dec. civ. bunurile imobile. desi s-a precizat pot fi incluse aici si acele bunuri care nu satisfaceau o necesitate a sotilor ci numai o comoditate sau o placere a lor comuna76. pag. cit. 131 si dec. Ungur. Bunurile afectate gospodariei casnice nu trebuie confundate cu cele apartinind gospodariei taranesti care au alta menire si finalitate. pag. Supr.dec. . 1978. pag. uneltele de lucrat pamintul si evident cum in mod unanim se admite. Trib. 78A se vedea. . citata supra. Nu intra in aceasta categorie bunurile care prin natura lor nu pot fi folosite in gospodaria casnica sau nu au fost afectate folosintei comune. asadar. animalele de munca. Deak. sect. 7o/1978. D. 19o/1983. 16-22. In legatura cu dreptul de mostenire special al sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinind gospodariei casnice.

5 din Legea nr. . D. R. D. fie ambilor soti (si aceasta este regula) fie numai unuia dintre ei. civ. In practica judiciara s-a mai decis ca din perspectiva aplicarii prevederilor art. rezerva sa nu se refera la aceasta categorie de bunuri 81.Trib. . iar rezerva sa ca si a celorlalti mostenitori rezervatari neputind fi incalcata.319/1944 nu are importanta daca sotii au convietuit neintrerupt sau au fost despartiti in fapt si nici locul unde se gasec bunurile la data decesului79. . Supr.5 din Legea nr. civ. in Rpertoriu. nr. 138.45 prin destinatie. dec. cu Nota critica de C. In cazul casatoriei putative determinata de bigamie stabilirea dreptului special al sotilor supravietuitori se realizeaza in functie de afectatiunea concreta a bunurilor la gospodaria casnica. 9/1971. Trib. pe anii 1975-1980.5 din Legea nr.319/1944 si care au facut obiectul liberalitatilor vor fi incluse in masa de calcul in vederea stabilirii rezervei82. pag. pag. 142-144 82A se vedea. 2139/1979. cit.5 din Legea nr.5 din Legea nr. astfel de acte fiind valabile caci sotul supravietuitor. 335. 139. jud. Plen. Floares si A. 80A se vedea. dar putativa numai sotul de buna credinta va culege bunurile din gospodaria comuna cu defunctul fara a se lua in considerare valoarea bunurilor respective. de 79A se vedea. I. bunurile din categoria celor vizate de art. 177. col. Sotul supravietuitor va fi lipsit de acest drept special numai in ipoteza ca sotul sau predecedat a dispus prin liberalitati de intreaga sa parte din aceasta categorie de bunuri. . desi mostenitor rezervatar. 132. in C.dec. Supr. nr. in C. Cluj.319/1944 s-au avut in vedere numai acele bunuri apartinind gospodariei casnice care constituiau partea cuvenita sotului decedat din bunurile comune ale sotilor. Deak. pag. . dec. Dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor. 1762/1977. cuprinde pe linga cuprinde pe linga mobile si obiectele gospodariei casnice si darurile de nunta. sect. In cazul unei despartiri irevocabile insa vor putea fi mostenite de catre sotul supravietuitor in baza art. Nr. .319/1944. in Repertoriu.319/1944 numai acele bunuri care au fost dobindite pina la intreruperea in fapt a convietuirii80. dec. de indrumare nr.dec. I. Supr. pag. nr. Linzmeier. Sotul supravietuitor fiind mostenitor rezervatar. D. Trib. de acest fel. 1979. vol. 1834/1956. precum si bunurile proprii ale defunctului. Floares. Pentru ca sotul supravietuitor sa beneficieze de aceasta categorie de bunuri se impune conditia ca defunctul sa nu fi dispus de partea sa din aceste bunuri prin donatii sau prin legate. Trib. dec. Supr. nr. pe anii 1969-1975. nr. 12/1968. citata supra. in R. civ.Trib. Trebuie observat ca darurile de nunta se pot face cu prilejul celebrarii casatoriei. pag. 81A se vedea. nr. iar din casatoria nula. .154/1972. 921-924. Trib. Fr. cu Nota de C. Sotul supravietuitor din casatoria valabila cu defunctul va culege bunurile din gospodaria casnica folosite cu defunctul. pag. pag. civ. instituit prin art. in Justitia Noua nr. . sect. Bacau. civ. op. Reg. nr. caci cealalta parte din bunurile comune precum si bunurile proprii ale sotului supravietuitor nu se cuprind in masa succesorala. 5/1957. Prin p revederile art. 2o9.1248/1971. 239/197o. pag. 847/1957. dec. 1956. dec.

dupa cum aceeasi este situatia partii care i se cuvine sotului supravietuitor din bunurile comune. s-a specificat 85.C. A se vedea in acest sens Alexandru Bacaci. in Juridica. 84M. Eliescu.defunctul ar putea.C.5 din Legea nr. sa inlature dreptul special 83E de precizat ca teoretic e usor de facut distinctia dintre aceste categorii de daruri facute cu prilejul casatoriei. acele bunuri care au fara indoiala si o utilitate practica dar au si o incarcatura afectiva fiind legate de trecutul comun al sotilor si care.319/1944 in virtutea unui legat prezumat legiuitorul prezumind ca vointa defunctului ar fi fost aceea de a lasa sotului supravietuitor aceste bunuri peste cota sa legala din mostenire astfel cum este reglementata de art.46 catre terti. Statescu. fiind vorba de un legat prezumat. 139-146.1 din lege. 64. 246-247. . in virtutea dreptului sau special. dar se pot face de catre ei insisi.D. 147. S-a sustinut mai intii 86 ca sotul supravietuitor ar culege bunurile vizate de art. unul altuia.319/1944. . op.83 S-a precizat astfel ca darurile facute de terti numai unuia dintre soti precum si cele facute sotului supravietuitor de catre defunct nu intra in categoria celor vizate de prevederile art. Unii autori84sustin insa ca legea se refera numai la darurile facute ambilor soti caci cele facute numai defunctului de catrea terte persoane se contopesc in patrimoniul succesoral al defunctului si nu se culeg in virtutea vreunui drept special de catre sotul supravietuitor. Nu credem asadar ca cele facute de catre terti sotului defunct nu ar intra in categoria celor vizate de acest text de lege. 148. Credem ca ideia legiuitorului a fost aceea de a-i permite sotului supravietuitor sa foloseasca. cit. Eliescu. op. ca fiind comune ori proprii. pag. s-a sustinut. chiar daca nu au fost afectate folosintei in gospodaria comuna. op. Chirica. Unele din ele. asadar. pag. acesta se va supune regimului liberalitatilor testamentare.319/1944 credem ca legiuitorul a avut in vedere darurile de nunta facute ambilor soti sau unuia din ei si de asemenea cele pe care sotii si le-au facut reciproc cu acel prilej. Deak. 86M. pag. a unor bunuri dobindite de soti.5 din Legea nr.acest drept nu este o rezerva speciala a sotului supravietuitor intrucit rezerva acestuia se calculeaza in functie de drepturile ce i se cuvin in calitate de mostenitor legal. cit. asigura o continuitate a vietii materiale si spirituale a sotului supravietuitor Prin prevederile art. practic proba lor este dificila caci terii care le fac sunt putin preocupati cu acel prilej in a faca precizari in sensul daca fac darul ambilor soti(si aceasta este regula) sau numai unuia dintre ei. De vreme ce este vorba de un legat.5 din Legea nr. cit. cit. 14o. 147-148. op. cit. In doctrina si practica judiciara s-au incercat solutii distincte pentru aceste ipoteze din perspectiva care ne intereseaza aici. Consideratii privind calificarea. Statescu. cit. caci acestea ii apartin lui si nu fac parte in nici un fel din masa succesorala. pot fi culese de catre sotul supravietuitor intrucit ar fi fost afectate gospodariei casnice. 85Fr. Dintr-o astel de calificare a acestui drept s-au tras unele consecinte privitoare la regimul lui juridic. In legatura cu natura juridica a dreptului special de mostenire al sotului supravietuitor s-au conturat doua teorii. op. pag. pag. Astfel: . pag. pag. op.

pag.5 din Legea nr. 1o9-11o. potrivit carora “Succesiunea se defera sau prin lege.daca defuntul nu a avut alte bunuri inafara celor prevazute in art. pag.sotul supravietuitor ar putea opta diferit in ce priveste cota sa legala de mostenire in concurs cu fiecare clasa de mostenitori si in ce priveste legatul prezumat.daca sotul supravietuitor vine in concurs cu mostenitori rezervatari. Aceasta teorie a fost abandonata insa incepind cu 1968 cind Tribunalul Suprem a judecat 88in sensul ca de vreme ce in sistemul dreptului nostru este conscarata numai succesiunea legala si cea testamentara teeeeoria legatului prezumat nu are fundamentare in textele legale.in masura in care incalca rezerva ar urma sa fie supus reductiunii. cit. Eliescu.65o C. aceasta din urma conceptie da satisfactie in mai mare masura scopului urmarit de legiuitor.91 In ce ne priveste achiesam la aceasta din urma conceptie nu numai pentru pragmatismul ei evident dar si pentru faptul ca nu se vede necesitatea prezumarii de catre legiuitor a unul legat neexprimat de defunct atunci cind. se incadreaza in limitele cotitatii disponibile.Dan Chirica. 88Plen. fie dispunind prin actul sau de vointa ca bunurile vizate de textul legal sa fie cuprinse in masa succesorala cuvenita tuturor mostenitorilor. Supr. cit. insa rezervei sale. cit. Dreptul special al sotului supravietuitor este tot un drept de mostenire legala. 12/1968. Safta-Romano. daca nu exista mostenitori rezervatari. de indrumare nr.1 din aceeasi lege. de pilda. el va putea culege legatul prezumat daca acesta. 147-148. s-a mai spus. op. 89E. legatul si sa renunte la cota sa legala din mostenire sau invers 87. 141. op. 64-66.319/1944 inseamana ca sotul supravietuitor. pag. . Trib.319/1944. Deak. statescu. dec. pag. 91Ibidem. putind sa accepte. op.47 al sotului supravietuitor dezmostenindu-l pe acesta. 90Fr. cit. avind adica o destinatie speciala89 S-au concretizat solutiile convergente intre cele doua teorii precum si cele divergente 90 conchzindu-se in sensul ca solutia adoptata de tribunalul suprem si urmata apoi de practica judecatoreasca in general este mai corespunzatoare nevoilor practice si este de asemenea in armonie cu prevederile art. prin testament”. op. op. in limitele legale 87M. iar dreptul special al sotului supravietuitor este tot unul legal la fel ca si drepturile conferite de art. citata supra. mai ales in ipoteza in care sotul supravietuitor vine in concurs cu parintii defunctului iar rezerva acestora nu poate fi satisfacuta din alte bunuri decit cele la care se refera art. in cazul in care acesta a r fi avut o astel de intentie nimic nu-l impiedica sa o puna in practica. . 143-146. pag. fara a duce atingere. sau dupa vointa omului. va culege in virtutea legatului prezumat intreaga mostenire.C. . ca oricare alt legat.5 din Legea nr. cit. civ. . afectat scopului prevazut de lege. In fine.

249/1968 a Trib.defunctul sa nu fi inlaturat prin vointa sa dreptul de abitatie al sotului supravietuitor intrucit acesta nu este rezervatar decit in raport cu bunurile pe care le 92A se vedea. nr. Deducem din ceea ce spune legiuitorul ca pentru existenta dreptului de abitatie al sotului supravietuitor trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii: . op. un drept de abitatie asupra casei de locuit. in exclusivitate (neminem res sua servit). art. aliniatul 1 din art. Barsan.319/1944 ii mai confera sotului supravietuitor un drept de abitatie asupra casei de locuit. 67. la care ne-am referit mai sus. pag.48 desigur. in total sau in parte. Nota la dec. cit. (inafara de dreptul de mostnire potrivit dispozitiilor de mai sus). evident.sotul supravietuitor sa fi locuit statornic. Satu Mare. civ. pag.locuinta asupra careia se constituie dreptul de abitatie sa faca parte din masa succesorala. M. pag. la data deschiderii mostenirii in casa asupra careia se constituie dreptul de abitatie. R. de principiu nu este admis ca cineva sa aiba un desmembramint al dreptului de proprietate cu privire la un bun care ii apartine. D. Dan Chirica.4 din Legea nr. . 93A se vedea. Astfel. in virtutea dreptului de abitatie va putea folosi locuinta potrivit nevoilor si nu numai raportat la cota parte dobindita prin mostenire. 94In sensul ca dreptul de abitatie al sotului supravietuitor este inutil a se constituii in ipoteza in care casa a fost proprietatea devalmase a acestuia si a deunctului intrucit sotul supravietuitor are oricum un drept de folosinta. Partea care i se cuvine din proprietatea devalmase ii apartine insa cu alt titlu.4 al legii prevede ca “sotul supravietuitor care nu are locuinta proprie va avea pina la executarea iesirii din indiviziune si in orice caz. . 169. op. 142. in caz de proprietate comuna pe cote parti sau devalmase dreptul de abitatie va avea ca obiect numai partea din proprietate care a apartinut defunctului. nr. . Pe linga celelalte drepturi.nu este necesar ca la data decesului defunctului sotii sa fi locuit impreuna92. a se vedea. in R. in ipoteza ca devine numai comostenitor impreuna cu altii. Eliescu. 9/1969. iar asupra partii care apartine unui tert nu poate avea nici un drept derivat din mostenirea sotului sau94. jud. c)Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor. daca aceasta face parte din succesiune”. cel putin timp de un an de la incetarea din viata a sotului sau. . fiind proprietatea exclusiva a defunctului sau comuna acestuia cu sotul supravietuitor sau cu alta persoana.sotul supravietuitor sa nu aiba locuinta proprie93 . cit.intr-un astfel de caz el nu poate fi si titularul unui drept de abitatie caci. C. ca proprietar.sotul supravietuitor sa nu devina prin mostenire proprietarul exclusiv al locuintei.

Nota la dec. 15o. 51.ba dimpotriva potrivit art. cit. Sotul supravietuitor va continua folosinta locuintei in virtutea dreptului de abitatie numai daca aceasta a fost proprietatea exclusiva a sotului decedat sau proprietatea lor comuna. daca casa nu i se atribuie cu prilejul partajului.el dureaza pina la realizarea iesirii din indiviziune insa cel putin un an de la deschiderea mostenirii orin pina la recasatorirea sotului supravietuitor. Bucuresti. cit. sotul supravietuitor va plati chirie si va putea fi evacuat in conditiile dreptului comun. pag. 149. op. 1978. cit. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor fiind reglementat in 1944 iar pe parcursul timpuli au fost in vigoare mai multe acte normative cu privire la drepturile locative s-a pus problema in ce masura acestea au adus vreo atingere acestui drept.566 C.are un carcater gratuit.S.27 din Legea nr. . Daca ambii soti au avut calitatea de chiriasi. Salvator Bradeanu. 151. iar potrivit art. 131. nu a desfiintat dreptul de abitatie nici pe cel din dreptul comun si nici pe cel reglementat prin Legea nr.4 alin. Din caracterul sau personal si inalienabil rezulta si caracterul sau insesisabil. nr.are un caracter strict personal intrucit titularul sau nu-l poate ceda sau greva in favoarea altei persoane spre deosebire de abitatia de drept comun reglementata in art. Dan Chirica. S. sotul supravietuitor va avea un drept de folosinta asupra locuintei derivind din contractul de inchiriere si tot astfel daca numai sotul decedat a fost titularul contractului de inchiriere (art.R. Editura Academiei. Deak. op.49 vizeaza art. op. 96A se vedea. nr. civ. op. sau cu un tert.114/1996). Drepturile reale principale in R. pag. 95Fr. .Tr. C. Stanciulescu. 67. Statescu.4 alin.319/1944. Ionascu.L. 375/1975 a Trib. pag.319/194495. cit. Deak.Gh.D. pag. Dupa incetarea dreptului de abitatie.este un drept real care are ca obiect casa de locuit. sotul supravietuitor fiind scutit de a da cautiunea prevazuta de art. Bradeanu.94 98In sensul ca dreptul de abitatie se naste numai daca defunctul era coproprietar cu un tert. asa cum s-a precizat in literatura de specialitate 97. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor are urmatoarele caractere juridice: . Eliescu. Timis in R.in masura necesara folosirii casei titularul sau poate folosi si terenul aferent. cit. pe cote parti sau in devalmasie98. Jud. cit. Fr. Beleiu. creditorii sotului supravietuitor neputindu-l urmari. op. si de asemenea sa plateasca chirie mostenitorului care a obtinut dreptul de proprietate asupra casei. 97A se vedea.4-5 din lege ei pot in caz de neintelegere sa procure sotului supravietuitor o locuinta in alta parte. pag. .R. inclusiv partile comune96. Legislatia locativa speciala. civ.2-3 din Legea nr.1 din Legea nr. Traian Ionascu. op. 142-144. 121.319/1944 ceilalti comostenitori au dreptul sa ceara restringerea acestul drept in cazul in care locuinta nu-i este necesare in intregime sotului supravietuitor. a se vedea. civ. pag. pag. M. -are un caracter temporar . cit. op. pag. pag. . 1/1977.565-575 C.

asa cum a fost ea inteleeasa 99A se vedea. Ceea ce excede acestor legate va reveni statului caci acesti legatari nu au vocatie la universalitatea mostenirii ci numai asupra bunurilor sau cotei determinate din aceasta. Nu intotdeauna prezenta mostenitorilor legali sau testamentari exclude vocatia concreta la mostenire a statului. I.Dan Chirica. op. op. Deak. 2o8. cit. Universitatea din Bucuresti. determinata. 153-155. pag. chiar in prezenta unor mostenitori testamentari sau a unor mostenitori legali rezervatari exheredati. cit. mostenirea va reveni statului. in sensul precizat. Safta-Romano. Asadar. 100A se vedea. pag. E. Vol. 69. cit. op.D. pag. Asadar.T. va reveni statului cu titlu de mostenire vacanta. pag. op. pag.68o C. Fr.73/1954) potrivit carora “In lipsa de mostenitori legali sau testamentari. dar si atunci cind ei au renuntat la mostenire sau au fost inlaturati ca urmare a exheredarii. Problema care s-a pus a fost aceea de a determina ce trebuie sa se inteleaga prin notiunea de lipsa de mostenitori legalii sau testamentari. 125-127. poate fi nu numai o lipsa totala. dar si una partiala”99 sau lipsa nu trebuie inteleasa in sens fizic ci in sens juridic. I Pag. R. Eliescu. cit. iar defunctul a instituit prin testament legatrari cu titlu particular sau cu titlu universal dar aceste legate nu epuizeaza mostenirea. de imprecizia textelor legale. respectiv cotitatea disponibila. . statul poate avea vocatie concreta la mostenire. ipoteza in care naste vocatia statului de a culege mostenirea.50 Sectiunea aIII-a. civ. cit. bunurile lasate de defunct trec in proprietatea statului”. 146-148. Popescu. Deak. civ. Dreptul statului asupra mostenirii vacante. Curs de drept international privat. op. si atunci cind nu exista mostenitori legali in sens fizic. (asa cum au fost modificate prin Decr. op. 1954. Fr. M. vol. sau nedemnitatii. cit. Dreptul statului asupra mostenirii vacante se intemeiza pe prevederile art.68o C. Fata de modul in care sunt formulate textele legale se pot gasi argumente (cum sa si intimplat) atit pentru o teza cit si pentru alta. Nr. sau mai exact spus la o parte din ea. Fara a intra in detaliile disputei mai ales ca in prezent insasi notiunea de suveranitate statala. Cu privire la natura juridica a dreptului statului asupra mostenirii vacante s-a purtat o adevarata controversa. Sau situatia este aceeasi in ipoteza in care nu exista mostenitori legali. 156-161. ESte in acest caz o lipsa de mostenitori in sens juridic. In cazul exheredarii mostenitorilor legali rezervatari ai defunctului acestia vor mosteni rezerva iar restul. Potrivit unui al doilea punct de vedere. e adevarat.. 64. Macovei. statul dobindeste mostenirea vacanta in virtutea unui drept de mostenire legala101 (iure hereditas). Potrivit unui prin punct de vedere statul ar avea vocatie la mostenirea vacanta in virtutea unui drept originar derivat din puterea sa suverana(iure imperii)100. pag. 101A se vedea. S-a precizat in acest sens ca “lipsa de mostenitori in sensul art.

Dreptul statului asupra mostenirii vacante. pag. un certificat de vacanta succesorala. Supr. in R. Deak. Asadar. cit. 269/1982 a judecatoriei Bistrita. 114. 13o .85 ca la cererea reprezentatului statului. Constatarea vacantei succesorale se poate face si de catre instanta de judecata in cadrul procesului intentat de un tert impotriva succesiunii pentru stabilirea pasivului acesteia. op. Daca statul a fost gratificat prin testament. termenul de 6 luni pentru exercitarea dreptului de optiune succesorala nu-si are aplicare in cazul statului iar organul competent (notarul sau 102A se vedea. op. asadar. asa cum vom vedea. in lipsa mostenitorilor legali sau testamentari.D.111/1951.705 C. In masura in care unii succesibil se considera lezati prin eliberarea ceritificatului de vacanta succesorala ei il pot ataca in justitie la fel ca pe oricare certificat de mostenitor in vederea stabilirii unor eventuale drepturi ale lor cu privire la mostenire. Safta -Romano. civ. pag.51 pina in prezent. sect.102 Legea nr. atit certificatul de vacanta succesorala cit si hotarirea judecatoreasca avind caracter declarativ si nu constitutiv de drepturi. statul dobindeste mostenirea in virtutea legii. Trib. civ. 104A se vedea. dec. op. nu certificat de vacanta succesorala ci certificat de mostenitor.R. drept de optiune succesorala. pentru ipoteza aceptarii de catre mostenitori sub beneficiu de inventar a mostenirii intrucit statul nici nu are. precizam ca cea de a doua parere potrivit careia statul culege mostenirea vacanta cu titlu de mostenitor s-a impus atit in doctrina cit si in practica judecatoreasca. 422/1982. 104De la aceasta data. dar in limita activului mostenirii (intra vires hereditatis). Este unanim admis ca statul mosteneste o universalitate. 11/1983. pag. Nr. 69. bunurilor din mostenire urmeaza a li se aplica regimul juridic aplicabil proprietatii de stat.103 Indiferent pe ce cale se va constata vacanta succesorala. civ. si a Decr. 5. pag. cit. ca orice mostenitor de la data deschiderii succesiunii. 51-54. pag.646 C. Chirica. costatind ca mostenirea este vacanta. D. astfel ca va raspunde pentru datoriile si sarcinile succesorale. adica atit activul cit si pasivul. va elibera. cit. M. este pusa in discutie. evident.36/1995 privind notarii publici si activitatea notariala prevede in art. in R. nr. iar mostenirea nu este vacanta urmeaza ca statului sa-i fie eliberat. dupa expirarea termenului legal de acceptare a mostenirii. R. Eliescu. 3/1983. pag. Fr.D. civ. Nr. fiind tot astfel consacrata in tratatele de asistenta juridica incheiate de Romania. 105A se vedea. 105 Astfel statul nu poate renunta la mostenirea vacanta de vreme ce astfel bunurile din mostenire ar deveni bunuri fara stapin si i-ar reveni tot lui in baza art. 146. 103A se vedea Emilian Lipcanu.E. nr. Restringerea raspunderii statului pentru pasiv in limitele activului nu depinde de intocmirea inventarului prevazut de art. notarul public. iar in cazul in care statul a fosst gratificat printr-un legat cu titlu universal iar restul mostenirii devine vacanta se vor elibera ceritificat de mostenitor pentru partea vizata de legatul cu titlu universal si certificata de vacanta succesorala pentru restul din mostenire. Nota la sent.

108 106A se vedea. Caracal. op. cit. Fr. cit. op.2 C. civ. E. op. cit. pag. 152. cit. Zimveliu. pag. Safta-Romano. cit. 127 si urm. .D. pag.C. 108A se vedea. op.107 Intr-o alta opinie. in cazul in care el nu intelege sa ceara punerea in posesie prin eliberarea certificatului de vacanta succesorala. pag. Lipcanu. op. pag. E. Dan Chirica. Pop. Statescu. civ. Nota la sent. 5/196o. 168. 107M. I. pag. pag. In privinta faptului daca statul este sau nu mostenitor sezinar s-au purtat iarasi discutii in literatura juridica. 71. cit. Dimpotriva statul poate fi actionat direct in justitie in legatura cu drepturile si obligatiile succesorale. pag. nr. Eliescu. Deak. 54. 149. 128-129. op. pe care o credem justa statul nu ar putea sa nu raspunda de datoriile si sarcinile succesiunii. cit. pag.653 alin. in limitele activului succesorala. 147. in Legalitatea Populara nr. Intr-o opinie s-a sustinut transant ca statul nu este mostenitor sezinar si in consecinta va trebui sa ceara punerea in posesie potrivit art. 11o5/1958 a Trib. op.52 instanta judecatoreasca) poate constata vacanta succesiunii oricind si chiar din oficiu106. Deak. 169. cit.Fr. Galbura. op.

dec. la moartea sa. .testamentul este un act juridic. civ. caracterele juridice si cuprinsul testamentului. pe de o parte. Patrimoniul succesoral se poate transmite. . iar pe de alta parte. civ. el neputind fi realizat prin reprezentare sau cu incuviintarea ocrotitorului legal. . C. ca fiind actul juridic unuilateral. 1A se vedea. La acest drept nu se poate renunta. esentialmente revocabil in timpul vietii defunctului.65o C. cit. Definitia. nr. I. col.testamentul este un act juridic unilateral. orice persoana capabila are libertatea deplina de a dispune de bunurile pentru timpul de dupa moartea sa in limitele si dupa regulile prescrise de lege. in principiu. o conventie prin care o persoana s-ar obliga sa nu dispuna de bunurile sale prin testament trebuie privita ca fiind nula absolut2. Mostenirea legala nu este exclusiva in dreptul nostru. 1844/1956. potrivit art. Caracterul individual al testamentului rezida in necesitatea ca el sa exprime vointa unei singure persoane legea interzicind ca doua sau mai multe persoane sa testeze prin acelasi act (art 857 c. in C. la drepturi si obligatii. Vol. D. civ).53 TITLUL III DEVOLUTIUNEA TESTAMENTARA A MOSTENIRII CAPITOLUL I TESTAMENTUL Sectiunea a i-a. asadar. . .acceptarea legatelor sau a altor dispozitii testamentare este de asemenea un act juridic distinct si unilateral care nu trebuie sa se intilneasca cu vointa testatorului ca in cazul actelor juridice bilaterale. Testamentul este definit in doctrina pe baza prevederilor art. Supr. fie in temeiul testamentului care exprima vointa defunctului in aceasta privinta. prin care acesta dispune de tot sau de o parte din avutul sau pentru timpul cind va inceta din viata. conditile de validitate impuse in general pentru actele juridice. Manifestarea unica de vointa a testatorului este suficienta pentru a da nastere. 2A se vedea Trib. potrivit regulilor statornicite de aceasta. pag. pag. Statescu.1 In dreptul nostru. fiind necesar sa intruneasca. fie in temeiul legii.8o2 C.367. Din definitia data testamentului se pot desprinde urmatoarele caractere juridice ale acestuia: . op. 155. conditiile speciale impuse numai pentru testament. personal si solemn. pentru validitatea sa nefiind necesara intilnirea a doua vointe ca in cazul conventiilor.testamentul este un act juridic personal si individual. 1956. civ.

dispozitii cu privire la funeralii si ingropare. in Justitia Noua nr. cit. efectele sale se vor produce numai la moartea lui de cujus. . 1196/1956. . 199 si urm. acte juridice de sine statatoare si cu efecte specifice 3.8o2-841 C. Supr. pag. Poenaru Recunoasterea prin testament a copilului dinafara casatoriei. S-a pornit mai ales de la prevederile legale privind recunoasterea filiatiei (art. civ. C. .recunoasterea unui copil din afara casatoriei(art. civ.8o2 si 920 C. col. .testamentul este un act juridic pentru cauza de moarte.3 C. dec. adica legate. Pentru aceleasi ratiuni este posibil ca unele acte juridice din cuprinsul testamentului sa fie lovite de nulitate iar altele sa-si pastreze pe deplin valabilitatea4. asa cum s-a precizat. 1956. O renuntare a testaorului la acest drept al sau ar fi un pact asupra unei succesiuni viitoare prohibit in mod expres de legiuitor (art. Trib. Dreptul testatorului de a revoca sau modifica testamentul sau trebuie privit ca unul absolut ce nu paote suferi ingradiri. in practica s-a observat ca in cuprinsul sau se gasesc si alte dispozitii cum sunt: . care este irevocabila in pofida faptului ca. 157. acesta pastrindu-si toate drepturile asupra bunurilor sale pina la moarte.revocarea dispozitiilor dintr-un testament anterior sau retractarea unei revocari anterioare (art.exheredari.civ. .numirea unui executor testamentar. Asa fiind s-a pus intrebarea daca testamentul este un act juridic omogen sau este numai o forma sau un tipar pentru acte juridice de sine statatoare sub aspectul regimului lor juridic. Revocarea expresa a unor dispozitii testamentare 3A se vedea.). vol.sarcini impuse lagatarilor sau mostenitorilor legali. 4A se vedea.965 C. D. op. pastrindu-si caracterele juridice proprii. in C.fam. testamentul cuprinde in primul rind dispozitii de ultima vointa cu privire la bunurile defunctului.3 si art.C. 463.). adica indepartarea de la mostenire a unor mostenitori legali cu limitarile ce le aduce rezerva succesorala (art.48 alin.civ.902.91o si urm. Statescu.civ. 35o-352. S-a conchis ca aceste dispozitii legale nu constituie o derogare de la principiul revocabilitatii dispozitiilor testamentare ci o expresie a regulii ca in unitatea materiala a unui testament coexista.). . op. testamentul este esentialmente revocabil. 3/1956.).8o2 C. .).) facuta prin testament. I. . cit. . pag. nr. C.794 si urm. civ. Eliescu. . civ.partajul de ascendent (art.57 alin. Daca.testamentul este un act juridic solemn.testamentul este un act juridic esentialmente revocabil. fam.48 si 57 C. asa cum rezulta din dispozitiile art. fie de alta natura (art. pag. recunoasterea unei datorii etc. pag. ceea ce inseamna ca testatorul poate revoca sau modifica dispozitiile testamentare pina in ultima clipa a vietii sale.E. adica a unei persoane care sa supravegheze aducerea la indeplinire a dispozitiilor testamentare (art. 93o raportat la 83o C. civ.).). M. fie de natura patrimoniala. ceea ce inseamna ca el trebuie sa indeplineasca ad validitatem conditiile de forma impuse de lege ( nu numai forma autentica asa cum vom vedea).in ce priveste coditiile de validitate ale testamentului acestea se apreciaza in fuctie de momentul intocmirii sale.54 ..

Chiar si atunci cind testamentul cuprinde un singur legat. 5A se vedea. viciile de forma se vor rasfringe asupra tuturor dispozitiilor a caror validitate este conditionata de validitatea testamantului5. Legatele de pilda.983. tiparul care le cuprinde. 174. Dar interpretarea trebuie facuta de asa maniera incit sa nu se anihileze regula potrivit careia cind o clauza est susceptibila de doua intelesuri ea se interpreteaza in sensul ce poate avea un efect. Fr. 175. produc efecte la data deschiderii mostenirii pe cind recunoasterea de copil produce efcete de indata.).). iar nu in acela ce n-ar produce niciunul (art. facindu-se aplicarea dispozitiilor art. In ce priveste interpretarea dispozitiilor din cuprinsul testamentului. op. actul juridic este legatul si nu testamentul. care este numai forma. caci in acest caz debitorii sunt mostenitorii legali intrucit ei datoreaza plata legatelor. Deak. In schimb. de pilda din cauza incapacitatii legatrului. ca bunoara recunoasterii de copil etc. ca in dreptul comun potrivit intentiei reale a testatorului si nu dupa sensul literal al termenilor (art. cit. pag.civ. privitoare la interpretarea contractelor 6. iar nu a legatarilor. Definitia pe care legiuitorul o da in art. caracterele juridice desprinse din defintia legiuitorului sunt aplicabile legatului precum si unor dispozitii testamentare ca exheredarilor si numirii de executor testamentar etc. Sectiunea a II-a. Apoi interpretarea clauzelor testamentare trebuie sa se faca coroborat. intrucit vointa revocatorie a fost exprimata in mod valabil. vizeaza in realitate nu testamentul ci legatul ca act juridic principal din cuprinsul testamentului. .978 C. Tot astfel dispozitiile din cuprinsul testamentului pot produce efcete la date diferite. iar pe de alta parte se considera ca succesiunea legala este regula iar cea testamentara exceptia.civ.8o2 C. iar cine uzeaza de exceptie trebuie sa o faca de o maniera clara si neechivoca.civ.).982 C. Conditiile de validitate ale testamentului. pag.977-985 C.977 C.civ. S-a mai precizat ca si in ipoteza in care testamentul cuprinde numai legate actele juridice ssunt legatele iar nu testamentul. Aceasta pe de o parte. Acesta intentie a testatorului urmeaza sa fie decelata pe cit posibil din chiar continutul testamentului si numai in mod subsidiar din imprejurari exterioare acestuia. care une ori pot fi obscure s-a precizat ca sunt aplicabile si in aceasta materie dispozitiile art. In acelasi timp. forma testamentara fiind comuna. a renuntarii acestuia etc. unele prin altele cum spune legiuitorul (art. civ. In caz de indoilala clauza se interpreteaza in favoarea mostenitorilor legali. Astfel interpretarea dispozitiilor testamentare va trebui sa se faca. 6Idem. Potrivit conceptiei care s-a impus rezulta ca testamentul este numai o forma juridica care imbraca acte juridice de natura diferita si cu efecte specifice.55 facauta intr-un testament ulteiror va fi valabila chiar daca acest din urma testament nu se poate executa. dar nu sunt specifice altor acte juridice.

In aceasta privinta este necesar ca testatorul sa aibe capacitatea de a dispune prin liberalitati.8o8 alin. Potrivit art. col.8o7 C.56 1. In literatura 7Trib. Gh.). civ. 1644/1956.civ. Capacitatea este.civ. civ. orice persoana este capabila de a face testament daca nu este oprita de lege. ele trebuie sa indeplineasca conditiile de validitate ale actului juridic in general dar si unele specifice testamentelor. C. pag.8o9 C. 367. 1 din Decretul nr.8o6 C. in C.8o6 C. Interzisul judecatoresc este incapabil de a dispune prin testament de vreme ce situatia sa este. In cele ce urmeaza vom analiza aceste conditii sub aspectul specificitatii lor in cazul testamentului si in principal in privinta legatelor care privesc patrimniul lui de cujus. 1992. fam. civ. 6 alin. testamentul sa aibe un obiect determinat sau determinabil iar cauza sa fie licita si morala (art. identica cu aceea a minorului sub 14 ani care potrivit art. Astfel testarul trebuie sa aibe capacitatea de a incheia actul. 8A se vedea. Subiectele dreptului civil. potrivit art. Drept civil roman.856 C. nr.2 C. 261. vol. Incapacitatile de a dispune prin testament sunt urmatoarele: a) incapacitatea totala a minorului care nu a implinit virsta de 16 ani de a dispune prin testament (art. Introducere in dreptul civil.. Rezulta ca incapacitatile trebuie sa fie expres prevazute de legiuitor iar aceste prevederi legale sunt de stricta interpretare(exceptio este strictissime interpretationis). Editura “Sansa”. Conditiile de fond.). asadar. iar cel in favoarea caruia s-a dispus sa aibe capacitatea de a primi prin testament. a)Capacitatea. 31/1954)7 In doctrina s-a precizat ca aceste incapacitati reglementate expres de legiuitor ingradesc capacitatea de folosinta a persoanei8. I. 1956. este incapabil de a dispune prin testament. Este exceptat de la aceasta incapacitate minorul intre 16-18 ani care poate dispune in favoarea tutorelui sau cu conditia ca acesta din urma sa fie un ascendent al sau (art. . regula iar incapacitatea exceptia. c) incapacitatea minorului intre 16-18 ani care nu poate dispune prin testament in favoarea tutorelui sau.147 C.aceasta incapacitate se mentine si dupa virsta majoratului pina la predarea -primirea socotelilor. asa cum am aratat mai sus. Bucuresti. dec. Potrivit art. In aceeasi ordine de idei s-a precizat ca nimeni nu poate renunta in tot sau in parte la capacitatea de a dispune sau de a primi prin testament (art.). civ. b) incapacitatea minorului intre 16-18 ani care nu poate dispune prin testament decit de ½ din ceea ce ar putea dispune ca major (art. Supr. d) incapacitatea interzisului judecatoresc si a celui care fara a fi pus sub interdictie este lipsit de discernamint in momentul incheierii testamentului. pag.).civ. Dispozitiile testamentare fiind acte juridice. civ. Beleiu.948 si urm. . D.” este capabil de a primi prin testament oricine este conceput la epoca mortii testatorului”. trebuie sa exprime un consimtamint valabil.

nr. trebuie sa fie dovedita neechivoc prin probe concludente intrucit ea se constituie intro incapacitate naturala. D. lipsind vointa rationala. care este sanctiunea fireasca in cazul nulitatilor de protectie. pag. somnambulismul folosirea stupefiantelor etc. dec. caci. civ. in C. nu permitea ca testamentul sa fie atacat pentru alienatie sau debilitate mintala decit in ipoteza in care interdictia testatorului era pronuntata sau cel putin ceruta in timpul vietii sale sau daca starea de dementa rezulta chiar din cuprinsul testamentului. 7/199o. cit. dec. supra. . 128 12A se vedea. nr. Persoana care lasa un legat trebuie sa aiba capacitatea de a dispune prin testament ceea ce inseamna ca va trebui sa se stabileasca daca testatorul a avut discernamint in momentul in care a intocmit actul juridic de ultima vointa11. cit. Alexandru Bacaci. Eliescu. care nu este prevazuta expres de lege ca in cazul debilului mintal pus sub interdictie care creiaza o incapacitate legala si permanenta. Trib. sect. loc. Trib. pag. Codul civil prin art. nu exista ce sa fie alterat prin eroare. inainte ca acest text sa fi fost abrogat prin art. 1-2/199o. fie din cauza alienatiei sau debilitatii mintale sau datorata unor cauze vremelnice ca boala.449. Lipsa discernamintului. dar ele chiar se exclud reciproc.M. M. 66. caz neprevazut in mod expres de lege. 1998/1989. cum uneori s-a sustinut 13. in Dreptul. Trib. 657/1974. Intr-o a doua opinie s-a sustinut ca intr-o atare ipoteza interesul ocrotit este cel al dispunatorului iar sanctiunea nulitatii absolute ar putea leza tocmai acest interes astfel ca testamentul ar fi doar anulabil. 438/1989. Alexandru Bacaci. Supr. supra. cit. loc. lovit de nulitate relativa. 17-2o 11A se vedea. nr. loc.Alexandru Bacaci. nr. pag. 13A se vedea. hipnoza.32/1954. op. Nulitatea testamentului pentru lipsa vointei ori pentru viciile ei.57 juridica si practica judiciara a fost discutata insa situatia celui lipsit de discernamint fara a fi pus sub interdictie. in Dreptul nr. civ. 10A se vedea. pag. supra. asa cum am aratat instituite in scop de protectie a testatorului si fiind sanctionate cu nulitaea relativa aceasta poate fi invocata doar de cel ocrotit sau de succesorii sai in drepturi. pag. asa cum am aratat cu alt prilej14. sect. atrage incapacitatea celui aflat intr-o atare ipoteza de a face dispozitii testamentare. Asadar lipsa discernamintului. Eliescu. 14A se vedea. dec. Supr. 164. Incapacitatile de a dipune prin testament fiind. 1974. “nu numai ca lipsa discernamintului nu echivaleaza cu un viciu de consimtamint. D. cit. in R. intrucit daca discernamintul nu exista. 12 Oricum lipsa discernamintului nu poate fi considerata viciu de consimtamint. R. intrucit nu are puterea de a apreciere a efectelor manifestarii sale de vointa10. dol sau violenta”.49 din Decretul nr. Astfel s-a sustinut intr-o prima opinie ca lipsa discernamintului echivaleaza cu lipsa consimtamintului ceea ce duce la nulitatea absoluta a testamentului pentru lipsa acestul element esential al sau9. In prezent aceste conditii nu se mai cer asfel ca lipsa discernamintului va putea fi invocata si15 dovedita in conditiile de mai sus. Actiunea judiciara 9A se vedea. sect. 161. Supr. nr. 7/1985. civ.

Supr. Arges in R. 1228/1955.). op. Fr.Alexandru Bacaci. potrivit principiului specialitatii capacitatii de folosinta (art. 8/1955.81o alin.1 C. este impropriu sa se vorbeasca de incapacitatea persoanelor care nu exista caci ele nu sunt incapabile ci neexistind nu pot mosteni (art.incapacitatea persoanelor fizice neconcepute pina la data deschiderii succesiunii si a persoanelor juridice care nu au luat fiinta. 141-142. pa anii 1975-198o. 654 C. 826/1978. in C. 2 C. in Legalitatea Populara. 17. nr. s-a precizat 18. Asa cum am vazut potrivit art. rai. 16A se vedea. In ce-i priveste pe framacisti. .incapacitatea persoanelor juridice de a primi prin testament liberalitati care nu corespund scopului lor. 167/1958 iar termenul de prescriptie incepe sa curga de la data deschiderii succesiunii16. 18A se vedea. . 892. Incapacitatile de a primi prin testament sunt incapacitati de folosinta si incapacitati de exercitiu. 8/1957. civ. pag. nr.Trib. 944. 162-163. Brasov. civ. A se vedea in acest sens. sect. Dec.3 din acelasi act normativ persoanele juridice care nu au indeplinit formalitatile cerute de lege au totusi capacitatea limitata de a dobindi drepturi de la data actului de infiintare dar cu conditia ca ele sa fie necesare in scopul ca persoana juridica sa poata lua fiinta in mod valabil. civ. ele nu au capacitatea de a dobindi nici un fel de drepturi si deci nici legate decit de la data indeplinirii formalitatilor prevazute de teztele legale amintite. Incapacitatile de folosinta sunt incapacitati absolute de folosinta si incapacitati relative de folosinta. . Nota la dec. ori ele apartin problemei capacitatii succesorale in general . pag. se sustine. pag. Nr. 5/1968. Nota. 1972. . C. pag.I. pe de o parte. 8o8 alin. Dobrin. . civ. civ. 136. . In ce priveste persoanele juridice potrivit art. Sighisoara nr. Potrivit art. civ. Reg. sect. pag. 1oo1. nr. Oricum. dec.R. 182. D. op. civ. .31/1954. in Legalitatea Populara nr. civ. civ. 1856/1955 in Legalitatea Populara. Trib. Trib. pag. 1558/1972. 1624/1966 a Trib.33 alin. pag. Pop. Economu. ccol. nr. pag. iar pe de alta analizindu-se incapacitatea persoanei neconcepute si a persoanei juridice care nu a luat fiinta tot astfel ar trebui sa se analizeze si incapacitatea persoanei care nu mai exista la data deschiderii mostenirii. 17In literatura de specialitate s-a exprimat si parerea ca in ipotezele analizate mai sus ca incapacitati de a primi prin testment este in realitate vorba despre capacitatea succesorala ca o conditie generala a dreptului la mostenire.17 Incapacitatile relative de folosinta sunt urmatoarele: . la sent. actul de infiintare sau statut. V. Nr.Trib. cit.D. . incapacitatea 15A se vedea.33 alin. nr.31/1954). iar nu de la data intocmirii testamentului. Iacomin. Incapacitatile absolute de folosinta sunt urmatoarele. in Repertoriu . cit. Deak. numai persoanele concepute la data mortii lui de cujus au capacitate de a primi prin testament de unde per a contrario deducem ca persoanele fizice neconcepute la aceasta data nu au capacitatea de a primi prin testament. Reg. Supr. Supr.34 din Decretul nr.incapacitatea medicilor si farmacistilor care nu pot primi legate de la cel pe care l-au ingrijit in cursul ultimei boli de care acesta a decedat si cind liberalitatea s-a facut (art. ). Trib. dec. nr.1 si 2 din Decretul nr. 1792/1956. determinat prin lege. dec. 7/1956. nr.58 care are un astfel de obiect este prescriptibila in conditiile Decr.

dec. Daca legatarul este ruda cu testatorul pina la gradul IV inclusiv. civ. pag.).833 C. nr. De la interdictia de a primi prin testament sunt exceptate legatele cu titlu particular. Trib. M. op.incapacitatea ofiterilor de marina. op.3 C. cit. medicul nu a abuzat de influienta sa asupra bolnavului si ca deci acesta a actionat cu o vointa libera si neviciata20. cu caracter remuneratoriu daca se apreciaza ca sunt potrivit cu starea materiala a testatorului si cu serviciile prestate de catre legatar.59 ii loveste numai pe aceia care si-au depasit atributiile de serviciu intrind in cadrul profesiunii medicilor prin efectuarea de tratamente specifice acestei din urma profesiuni in sensul ca prescriu si admnistreaza medicamente sau elibereaza medicamente fara prescriptie medicala. Exceptia instituita de art. Dispozitia ii priveste si pe preotii care au asistat pe testator sub aspect religios in cursul ultimei boli. . 22A se vedea. Deak. civ. 1426/1979. Supr. Eliescu. care potrivit art. sunt permise si legatele universale cu exceptia situatiei cind legetarul este ruda colaterala iar testatorul are succesibili in linie dreapta. dec. D.81o alin. Ceea ce intereseaza din aceasta perspectiva este nu atit calitatea de medic sau farmacist ci asistenta cu carcater de continuitate sau repetat acordata bolnavului in aceasta calitate 21. in C. pag. D. civ. Dispozitiile testamentare in favoarea unor persoana incapabile de a primi simulate prin acte oneroase sau interpunere de persoane sunt si ele lovite de nulitate 19M. 23Fr. Incapacitatea medicilor si farmacistilor se intemeiaza pe o prezumtie absoluta de captatie si sugestie astfel ca nu se poate admite dovada contrara in sensul ca. 184. nr. pag.833 C. 155-16o 21Ibidem. sect. op. civ. sect. Eliescu. pag. pag. cit. Se recunoaste ca valabil chiar legatul facut medicului curant de catre bolnavul. civ. 19textul vizeaza si pe cei care practica ilegal medicina. 1979. 125 . Aceasta incapacitate se bazeaza pe o prezumtie absoluta de abuz de influienta. 167. Supr. in C. In schimb s-a spus. bunaoara.8o9 C.incapacitatea tutorelui de a primi prin testament de la minorul aflat sub ocrotirea sa (art. 875/1969.) Aceste incapacitati afecteaza capacitatea de folosinta a persoanelor vizate de textele legale ceea ce inseamna ca nerespectarea lor duce la sanctiunea nulitatii absolute care poate fi invocta de orice persoana interesata24. cit. care este sotul sau. cu conditia incheierii casatoriei inainte de ultima boala22. 168. 20A se vedea. nu pot primi legate de la calatorii aflati la bordul navelor in cursul calatoriilor maritime. (art. Trib. 1969. civ. pentru rudele testatorului nu se limiteaza la rudele de gradul IV si poate fi in linie directa si colaterala23 . daca nu sunt rude cu testaorul. 24A se vedea.

pag. existind unele particularitati la care ne vom referi in cele ce urmeaza. nr. pag. J. pe anii 1969-1975.129 alin.953 C. .Dan Chirica. 178-179. civ. S. pe care altfel. op. sau mai exact spus in cazul testamentului. pag. dec. J. Minorii si interzisii lipsiti de capacitate de exercitiu nu pot accepta liberalitatile decit prin reprezentantii lor legali intrucit un astfel de act depaseste sfera actelor de admnistrare (art. 1160/1992. fiind vorb de o nulitate de protectie a minorilor si interzisilor. civ.C. 78-79. Codul civil. Potrivit art. pag. in Deciziile C. . Absenta consimtamintului. cit. . Supr.dec. fam.9 din Decretul nr. dolul sau violenta. pag. cit.147 C. a manifestarii unilaterale de vointa atrage sanctiunea nulitatii absolute. 186-187. op. in C. pag.11 din Decretul nr. cit. 953/1978 in Repertoriu. in art. pe anii 1975-198o. dec.31/1954). pag. 76-78. pag. in Dreptul nr. J. . caci lipseste unul din elementele esentiale ale actului juridic. Minorii cu capacitate de exercitiu restrinsa vor putea accepta liberalitatile cu incuviintarea prealabila a ocrotitorilor legali (art. pag. nr. 145-148. D. din proprie initiativa. 169. cit. civ. cit. cit. In privinta viciilor de consimtamint sunt aplicabile regulile din materia dreptului comun26. op.ci si de catre orice ascendent al lor25 . Eliscu. 1426/1979 cit.815 contine in aceasta privinta o dispozitie derogatorie in sensul ca acceptarea liberalitatilor facute minorilor se poate realiza nu numai de catre reprezentantii legali ai acestora -parintii si tutorii . 213. nr.31/1954 si art. Incapacitatile de exercitiu. op. sect. pag.). sect. nr. copiii si descendentii si sotul persoanei incapabile.812 C. sect. dec. cum sunt eroarea. In toate cazurile este necesara si incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare (art. M. 126. . 7/1992. civ.147 C. consimtamintul este nevalabil atunci cind este afectat de eroare. nr. Pentru validitatea oricarui act juridic. 1426/1979. Supr. violenta sau dol. 26A se vedea in acest sens. M. art. si deci si a testamentului. In aceasta materie prezinta elemente specifice dolul sub forma captatiei si sugestiei27.Alexandru Bacaci. op. in Repertoriu.60 potrivit art. Captatia consta in folosirea unor 25A se vedea. . fam. 1979.2 si art. nu ar fi facut-o28. 17 28A se vedea. 141. b) Consimtamintul. Alexandru Bacaci. S. se cere ca la baza lui sa exista o vointa libera si nealterata de vreun viciu. civ. Trib. . 2447/1991. loc. Eliescu.2.Fr.dec. 1917/1974. civ. Deak.133 alin. 2o-23. . 27A se vedea pentru amanunte. nr. S. 199o-1992. Sugestia consta in folosirea unor mijloace tendentioase si oculte in scopul de a sadi in mintea dispunatorului ideia de a face o liberalitate. supra. dec. . In aliniatul 2 al textului legiuitorul prevede ca sunt reputate ca persoane interpuse tatal si mama.C.Trib. Nerespectarea acestor norme legale atrage sanctiunea nulitatii relative. sect. .

asadar. Oricum. loc. Trib. 22. existenta viciului de consimtamint si influienta acestuia asupra continutului testamentului. iar prin captatie se directioneaza hotarirea indusa de a gratifica o anumita persoana in mod concret. afirmatii mincinoase la adresa unor mostenitori legali etc. viciul de consimtamint putind insa afecta numai partial testamentul. civ. 1972. 161 . Alexandru Bacaci. care. Supr. D. Instanta de judecata va trebui sa deceleze. Lipsa discernamintului duce la nulitatea testamentului in integralitatea sa. cele doua forme specifice ale dolului in aceasta materie vor trebui probate ca atare trebuind evident sa nu fie confundate cu adevaratele manifestari de compasiune si manifestari de intrajutorare fireasca intre semeni care nu au la baza intentia frauduloasa de sugestie si captatie. Prin sugestie. poate cuprinde acte juridice de sinestatatoare este posibil ca viciul de vointa sa afecteze unele dispozitii testamentare iar altele sa fie perfect valabile. asadar. peeentru validitatea testamentului se cere ca acesta sa aiba un obiect dterminat sau determinabil si in acelasi timp licit. Pe linga conditiile privind capacitatea si consimtamintul analizate mai sus. pe cind in cazul sugestiei mijloacele sunt mai subtile si mai isidioase. dec. Precizarile care le-am facut mai sus privind valabilitatea unora dintre dispozitiile testamentare in timp ce altele ar fi nule. in C. cit. cele doua cauze de nulitate excluzindu-se reciproc. nr. Anularea testamentului nu este insa posibila in acelasi timp pentru lipsa discernamintului si pentru captatie si sugestie. pag. a prietenilor apropiati. se urmareste nasterea ideii in cugetul dispunatorului de face o liberalitate. fie pe sine sau pe o terta persoana. 1558/1972. Pe cit de frecvente in practica astfel de mijloace pe atit de greu de dovedit. ca specularea unor sentimente.29 Avind in vedere continutul complex al testamentului. de persoana celui care solicita liberalitatea. caci nu este de conceput ca discernamintul sa existe in privinta unor dispozitii testamentare si sa lipseasca in cazul altora. data fiind complexitatea cuprinsului testamentului sunt valabile si in ce priveste obiectul testamentului si cum 29A se vedea. In cazul captatiei se folosesc mijloace mai dure ca indepartarea rudelor testatorului.61 manopere dolosive si mijloace frauduloase in scopul de a cistiga increderea dispunatorului pentru a-i capta buna credinta si a-l determina sa o gratifice prin testament. Sanctiunea care intervine in cazul dolului este nulitatea relativa a testamentului. pag. 30A se vedea. iar termenul de prescriptie incepe sa curga de la moartea testatorului si nu de la data testamentului30. sect. asa cum am aratat. Actiunea in anulare pentru vicii de consimtamint este prescriptibila potrivit dreptului comun. c) Obiectul. interceptarea corespondentei creiarea unei aparente de dependenta totala a dispunatorului aflat in stare de boala.

Trib.). Dispozitiile legale din materia conventiilor (art. jud. Eliescu. 183-184.58/1974 si nr. Numai daca ambele sunt licite si morale putem vorbi de un testament valabil. pag. Drept cauza imorala a fost determinata inceperea ori mentinerea concubinajului sau remunerarea intretinerii de relatii sexuale33.31 Pot forma obiect al legatelor si bunurile viitoare. in R. Cauza constituie motivul determinant si impulsiv al testamentului fiind diferit de la caz la caz. O cauza falsa s-a retinut a fi nasterea unui copil postum al testaorului cu conditia ca testatorul sa fi ignorat sarcina femeii si se dovedeste ca daca ar fi fost in cunostinta de cauza nu ar fi facut testamentul. cum am spus. pag.963 C. 189. 33A se vedea. D. 1o4. au devenit valabile daca succesiunea s-a deschis ulterior. dec.62 vom vedea si in ce priveste cauza acestuia. 32Determinat de acest motiv testatorul isi prefigureaza un scop pe care urmareste sa-l realizeze prin dispozitia testamentara. chiar daca acea mostenire s-ar deschide inainte de moartea testatorului caci astfel de dispozitii ar constitui pacte asupra unei succesiuni viitoare care sunt lovite de nulitate absoluta. La fel ca la conventii in general. bunurile ce formeaza obiectul legatelor din cuprinsul testamentului trebuie sa se afle in circuitul civil (art. chiar daca tstamentul a fost redactat cit timp aceste acte normative au fost in vigoare. A se vedea si M. op. Se poate testa si bunul altuia printr-un legat cu titlu particular cu conditia ca testaorul sa fie in cunostinta de cauza.948. 144/1983. acel animus testandi ci si cauza concreta si variabila de la caz la caz.Fr. nr. R. op. 1219/1983. civ.civ. cit. ca urmare a abrogarii lor.59/1974 terenurile nu puteau forma obiect al actelor juridice inter vivos dar nici pentru cauza de moarte. cit. adica sa stie ca bunul nu-i apartine. Cauza dispozitiilor testamentare trebuie sa fie licita si morala. Ele puteau fi transmise numai pe calea mostenirii legale. 966-968 C. Trib. pag.) se aplica de altfel si actelor juridice unilaterale asadar. in R. 32A se vedea. M. 87. nr. Prin Legile nr. 2/1984. Cluj. b) Cauza. nr. op. si dispozitiilor testamentare. pag. Deak. civ. pag. caci momentul in functie de care se apreciaza valabili tatea dispozitiilor tstamentare este acela al deschiderii succesiunii. civ. care nu exista in momentul redactarii testamentului si nici chiar in momentul deschiderii succesiunii.). pag. 59. altfel legatul fiind lovit de nulitate absoluta (art. op. nr. dec. cit. 185. Dar bunuri dintr-o mostenire nedeschisa nu pot forma obiect al dispozitiilor testamentare. Eliescu. 5/1984. Sub acest aspect intereseaza nu numai scopul imediat sau cauza proxima care este invariabil la toate liberalitatile testamentare.9o6-907 C. Supr. Legatele avind ca obiect terenuri. cit. sect. R. D. . 31A se vedea. civ. Dan Chirica.

se raporteaza la momentul redactarii testamentului. ratiunile pentru care ad validitatem testamentul trebuie sa respecte formele prescrise de legiuitor. Asa cum rezulta din insasi definitia testamentului el este un act juridic solemn. Lipsa testamentului in forma scrisa determinata de legiuitor duce la imposibilitatea dovedirii lui.prima este aceea in care testamentul a fost distrus in timpul vietii defunctului fie de catre acesta. Sarcina probei revine evident celui care invoca nevaliditatea cauzei. In dreptul nostru testamentul verbal.63 Validitatea sau nevaliditatea cauzei. Aceasta pe de o parte. in aceste din 34A se vedea. iar catre acest sfirsit sunt admise orice mijloace de proba. ca testamentul auteeentic. 244. iar atunci dispozitile defunctului trebuia. in acest mod se inlatura indoiala asupra manifestarii de vointa a defunctului si se asigura certitudinea in privinta continutului acestor dispozitii. cauta sa asigure protejarea vointei testatorului. pag. caci atunci testaorul si-a prefigurat scopul determinat de un anume motiv sau altul care trebuie cercetat. prin ele. testamentul secret sau mistic si forme extraordinare cum sunt testamente privilegiate. civ. Acestea sunt. iar pe de alta. chiar in ipoteza in care testatorul nu a putut testa din cauza de forta majora sau a fost impiedecat de o terta persoana. care este aceea a devolutiunii legale. fie de catre un tert sau din cauza de forta majora.). Asa cum am precizat. Conditii de forma. testamentul olograf. 2. in caz ca se pune problema de organul de justitie. sau nuncupativ nu este permis. avind in vedere efectele sale de mare importanta . cu toate ca efectele dispozitiei testamentare sa produc la deschiderea mostenirii.886 C. indiferent de felul testamentului forma scrisa este obligatorie ad validitatem. Ca in toate cazurile conditiile de forma nu sunt un scop in sine ci legiuitorul. prin formele prefigurate de legiuitor. asadar. . cele privilegiate se pot incheia numai in conditii exceptionale si sunt obligatorii. Daca primele forme sunt cele de care testatorul poate uza liber in conditii normale. cit. Pentru a fi valid legiuitorul cere respectarea anumitor conditii de forma prin care vointa testatorului trebuie sa se exprime pentru a putea produce efecte juridice. testatorul neputind opta in astfel de conditii pentru o forma testamentara ordinara. M. Eliescu. Aceeasi este situatia chiar in ipoteza in care se dovedeste ca defunctul si-a exprimat vointa oral sau prin aprobarea unui proiect de testament nesemnat34 In practica judicira si in doctrina s-a pus problema soartei unui testament valabil redactat de defunct dar care a fost distrus sau a disparut dintr-un caz de forta majora sau datoruta faptei unui tert. In aceeasi ordine de idei trebuie subliniat ca in dreptul nostru devolutiunea testamentara este privita ca exceptia de la regula. sa fie neechivoce si sa exprime cu fidelitate manifestarea de vointa a testatorului. op. De principiu lipsa formei ceruta de lege este sanctionata cu nulitatea absoluta a testamen tului (art. Se deosebesc doua situatii: . Legiuitorul reglementeaza unele forme ordinare de testament.

cit. op. 8/1985.Trib. Vol. op. pag.C. Hamangiu I. oprirea testamentului conjunctiv a fost privita neunitar in doctrina si practica judecatoresca. civ. Intr-o opinie s-a considerat ca aceasta prohibitie este o conditie de forma38. Al. Rosetti Balanescu. 17o. Statescu. 7o. Se urmareste prin aceasta asigurarea libertatii de vointa a testatorului. Contra Rosetti Balanescu.64 urma doua ipoteza cu stiinta testatorului. nr. R.civ. RosettiBalanescu. 1928. in sesnul ca se va putea dovedi prin orice mijloc de proba existenta inscrisului si cuprinsul sau. 1978. cit. dec. Cind aactiunea a fost intentata chiar impotriva celui care a distrus sau dosit testamentul respectarea regulilor impuse pentru testament se prezuma pina la dovada contrara care va trebui facuta de catre pirit. cit. cit. daca dispozitiile testamentare sunt distincte exprimind fiecare vointa unei singure persoane. Impartasim aceasta de a doua opinie caci in adevar. nr. Al. dec. caracterul personal. in Justitia Noua. validitatea si cuprinsul testamentului astfel distrus.857 C. Baicoianu. .Fr. Asadar. cind se admite aplicarea prevederilor art. Potrivit art.Trib. nr. civ. pag. M. nr. Tratat de Drept civil roman. 1515/1984.a doua este aceea in care testamentul valabil incheiat a fost distrus sau dosit dupa moartea testatorului sau in timpul vietii acestuia. 195. dar fara stirea lui. Baicoianu. op. Suceava. pag. III. Jud. 237/1978.1198 C. 91. civ. Interzicerea testamentului conjunctiv. 37A se vedea. 127. tocmai aceste caractere le ocroteste. 494. in C. Bucuresti. ori art. nr.C. pe aceasta cale.857 C. iar intr-o alta opinie ea este o adevarata conditie de fond39. civ. Dan Chirica. Legatarii nu vor mai fi primiti sa dovedeasca existenta. 83o-831. op. continutul testamentului si respectarea regulilor de fond si forma pentru validitatea acestuia35. va fi nul absolut36. de catre un tert sau din cauza de forta majora. pag.Trib. Brasov. pag. cit. 8/1956. cu toate ca art. sect. una in favoarea celeilalte.” doua sau mai multe persoane nu pot testa prin acelasi act. Un astfel de testament. 246. 36In practica s-au intilnit situatii cind sotii si-au facut reciproc testament sau ambii au dispus in favoarea copiilor. pag. op. cind mai multe persoane testeaza una in favoarea celeilalte. pag. I. in R. D. cind aceasta imprejurare echivaleaza cu revocarea testamentului. unilateral si revocabil al testamentului caci pluralitatea de parti ar conferi testamentului un caracter contractual. sau in favoarea unei a treia persoane”. . 1517. Irevocabilitatea unor astfel de dispozitii testamentare nu se poate asigura. Eliescu.37 In fine. Testamentul este conjunctiv numai daca ca act juridic este o opera comuna a doua sau mai multe persoane.857 C. 535/1956. Supr. op. 498-499. Al. pag. civ. pag. D. Deak. dec. Intr-adevar intr-o atare ipoteza se contravine caracterului unilateral si revocabil al testamentului. Baicoianu. faptul distrugerii sale. Testamentul nu este considerat conjunctiv atunci cind doua sau mai multe persoane testeaza pe aceeasi coala de hirtie. asadar. pag. 35A se vedea. Nu credem nici noi insa ca ar fi admis ca doua persoane sa poata face doua testamente cu dispozitii mutuale si corelative si cu clauza ca revocarea unuia va atrage si revocarea celuilalt daca sunt facute prin doua acte distincte material. cit. . reg. testamentul conjunctiv este prohibit de legiuitor. Intr-o atare ipoteza vor trebui dovedite existenta testamentului distrus.

nr. B. Al. op. privitoare la donatii si la testamentele nule pentru vicii de forma. Intrucit. Statescu. executa voluntar si in cunostinta de cauza testamentul nul pentru vicii de forma42. Cantacuzino. Sanctiunea care intervine potrivit art.M. in cuprinsul tstamentului se pot include acte 38A se vedea. fie a celor cerute special pentru fiecare fel de testament-este nulitatea absoluta. 74 39A se vedea. pag. rai. op. 41A se vedea. pag. Elementele dreptului civil. pag.Dan Chirica. cit.un testament nul ca testament autentic sau secret poate fi valabil ca testament olograf. in dreptul international privat. Eliescu. 432. cit. Statescu. Rosetti -Balanescu. pag. ea apare ca o regula de fond si nu una de forma. . 1921. pag. . Nota la sent.D. op. noi insine abordind problema la conditiile de forma ale testamentului. op. In practica judecatoreasca s-au admis anumite atenuari ale acestei sanctiuni. cit.65 este situat in Codul Civil in sectiunea intitulata “reguli generale pentru forma testamentelor “. civ.I. nu produce efecte daca succesiunea s-a deschis sub imperiul Codului Civil in vigoare.3. 246 si urm. Pop. Gura Humorului. Astfel: . Problema are certe consecite practice. executarea voluntara si in cunostinta de cauza a acestei obligatii este o plata si nu o donatie41.1167 alin. pag. daca mostenitorii. Diamant. 40Dan Chirica. op. 171.practica judicira a extins aplicarea prevederilor art. poate fi inlaturata prin confirmare. daca prohibitia instituita de art. . 494. supra. D. 1579/1955 a Trib. loc. B. este una de forma. cit. supra. civ. C. 11.testamentul nul pentru vicii de forma da nastere la o obligatie morala pentru mostenitori de unde deriva unele consecite:aceasta obligatie morala se constituie intro cauza valabila pentru o noua obligatie juridica pe care mostenitorii si-ar asuma-o printr-un act juridic separat. Asa cum am aratat aceasta prohibitie are menirea de a asigura caracterul unilateral si revocabilitatea dispozitiilor testamentare. cit. potrivit regulii locus regit actum testamentul conjunctiv redactat de doi romani intr-o tara in care nu exista o astfel de prohibitie este valabil si va produce efecte in tara noastra. desi absoluta a testamentului. iar daca o consideram una de fond testamentul incheiat sub imperiul unor legi anterioare care nu prohibeau testamentul conjunctiv. pentru nerespectarea conditiilor de forma instituite de legiuitor-fie a celor generale pentru toate testamentele. Alexandresco. . 349. La fel.C. M. cit. pag. pag. S-a judecat in sensul ca nulitatea. cit. Eliescu. 366-367. loc.857 C. cit. op. Baicoianu. 2/1956. op.866 C. Macovei. 42Apud. dupa moartea testatorului. cit. Daca consideram interdictia ca o conditie de forma atunci ea este supusa regulii tempus regit actum. 90-91. nr. pag. ori aceste caracteristici tin de esenta testamentului si nu de forma acestuia40. M. in Justitia Noua. civ. asa cum am vazut.executarea voluntara si in cunostinta de cauza cu privire la caracterul ei moral nu da dreptul la restituirea prestaiilor executate.

recunoasterea unui copil printr-un testament autentic. Testamentul olograf. permise special de legiuitor. si in alta forma decit cea testamentara. Asa.testamente privilegiate sau extraordinare. vor fi valabile ca testamente olografe daca sunt scrise in intregime. sanctiunea nulitatii pentru vicii de forma nu vizeaza acele acte juridice care pot fi efectuate. pag. va fi considerata valabila caci este facuta prin act autentic. testamentul autentic si testamentul secret sau mistic. Exista din acest punct de vedere trei categorii de testamente: . . care se incheie in conditii de normalitate. Functioneaza. Nu mai putin insa forta lor probanta este diferita. un act juridic solemn. . op. aplicindu-se principiul conversiunii actelor juridice. CAPITOLUL II FELURILE TESTAMENTULUI Sectiunea a I-a.167/1958. nule pentru vicii de forma. testamentul facut in timp de boala contagioasa si testamentul maritim. Testamentele ordinare. de altfel. Consideratii generale. asa cum am vazut. cit. nulitatea putind fi invocata si pe cale de exceptie. legiuitorul impune anumite forme speciale pentru fiecare fel de testament. 1. Inafara acestor conditii generale cercetate de noi mai sus. In privinta acestor forme testamentare sub aspectul eficientei lor juridice nu se poate vorbi de o ierarhie caci au valoare juridica egala. Eliescu. oricare ar fi forma pe care o imbrac. ca cele care privesc depozite de bani potrivit unor reglementari speciale sau cele ale cetatenilor romani aflati in strainatate. 247.43 Toate acestea sunt derogari de la pricipiul ca ceea ce este nul nu produce nici un efect (guod nullum este nullum producit efectum). datate si semnata de catrea testator. . bunaoara. Dupa ce s-a dovedit insa existenta testamentului in forma prescrisa de legiuitor efectul lor juridic este acelasi. principiul echivalentei formelor testamentare. M. testamentele sunt clasificate. Sau testamentele autentice sau mistice. fiind conjunctiv. Actiunea in constatarea nulitatii absolute a testamentului pentru vicii de forma este supusa prescriptiei in conditiile generale ale Decretului nr. Acestea sunt:testamentul olograf. in functie de care. Acestea sunt:testamentul militarilor. 43A se vedea.66 juridice de naturi diferite. Pentru validitatea testamentului in general se cer anumite conditii de forma caci el este. care este lovit de nulitate. care se incheie in anumite imprejurari exceptionale.testamente ordinare sau obisnuite.forme simplificate de testament. asadar.

. C. Prin inpunerea acestei conditii de a fi scris in intregime de mina testatorului legiuitorul previne eventualele fraude si in caz de contestatie ca testamentul provine de la defunct da posibilitatea verificarii de scripte prin expertize de specilalitate. el poate fi usor sustras sau distrus. greu apoi de decelat de catre cei chemati a interpreta continutul testamentului. altfel intervenind sanctiunea reglementata de art. Estea aceasta o solemnitate ceruta de lege ad validitatem si nu ad probationem. J. civ. vopsea. prin orice scriere (cu caractere de tipar sau de mina. dar fara cunostinta sa. nu necesita cheltuieli pentru intocmirea sa.67 Codul civil prevede in art. datarea lui de catre testator si semnarea lui de catrea acesta. cu creta. civ. Lipsa oricareia din cele trei conditii va duce la nevalabilitatea testamentului. material plastic.poate fi redactat oricind si oriunde si fara nevoia participarii unor persoane straine asigurindu-se astfel secretul sau. Dar tocmai din simplitatea formelor sale rezulta si unele dezavantaje ale sale. asadar. in orice limba cunoscuta de catre testator (chiar si intr-o limba moarta ca limba latina) pe un suport material sau mai multe(de pilda pe o singura foaie sau 44A se vedea. Din formularea data de legiuitor vom retine. sect. Apoi. carbune etc. Nu ne asigura de protectia vointei testaorului impotriva unor influiente straine si abuzzive sub forma captatiei sau sugestiei sau chiar a violentei din partea celor interesati. Tot din cauza simplitatii sale el poate fi usor falsificat precum poate fi mai usor contestat decit celelalte forme de testament.) si pe orice material (pe hirtie. cumulativ:scrierea lui in intregime de mina testatorului. sticla etc. Scrierea se poate realiza prin orice mijloace. data fiind simplitatea formei sale. S. In alta ordine de idei el poate cuprinde formulari confuze sau contradictorii din care este greu sa se deduca adevarata vointa a testatorului45. dupa moartea testatorului sau in timpul vietii sale. stenografie). Prima conditie :testamentul sa fie scris in intregime de catre testator. Denumirea lui vine de la cuvintele grecesti holos. total si grapfos care inseamna a scrie. pag. pe lemn. J. care inseamna intreg. Asa cum rezulta din textul legal. . cu creion. Ca avantaje ale acestui testament se specifica acela ca este simplu si accesibil oricarei persoane care stie sa scrie. chiar avind ca obiect transmisiunea bunurilor dupa moartea celui ce lasa mostenirea va putea fi considerata testament olograf ci numai aceea care va fi scrisa intergral. Nu este valabil testamentul scris la masina de scris sau la calculator chiar daca este semnat de catre testator sau chiar daca cuprinde mentiunea ca reprezinta ultima sa vointa.859 ca :”Testamentul olograf nu este valabil decit cind este scris in tot. in lumina vointei reale a testatorului. 199o-1992. pe pinza. S. ca nu orice scriere olografa. in Deciziile C. caci ele se cer a fi indeplinite cumulativ44. 45Nu e mai putin adevarat ca si sablonizarea prin folosirea unor formule standard intruduse mecanic de catre un redactor de specialitate pot duce la fasificarea adevaratei vointe a testatorului. semnata si datata de mina testatorului. cu pasta. Astfel. dec. 13o133.). 886 C. (cu cerneala. pentru validitatea testamentului olograf se cer a fi indeplinite trei conditii. 14o9/1992. nr. datat si subsemnat de mina testatorului”.

C. pag. Eliescu. 48A se vedea. cit. indiferent ca acesta cunoscut sau nu existenta scriiturii straine. M. 47A se vedea. 836-837. Rosetti-Balanescu.daca interventia tertului s-a realizat fara stiinta testatorului testamentul va fi valabil intrucit nu s-a incalcat libertatea de vointa a acestuia. 5o4. I. Se accepta scrierea pe etape a testamentului. pag. in functie de data redactarii testamentului se poate verifica daca testatorul avea capacitatea de a testa.M.47 S-a admis si imprejurarea ca testatorul poate fi ajutat de un tert la redactarea testamentului. s-a apreciat ca testamentul ramine valabil chiar daca adaaugirile. 2o5:I. In legatura cu ipoteza cind in cuprinsul testamentului apare o scriitura straina se impun unele precizari. dec.C. adaugiri sau chiar modificari dar facute de mina testatorului.Fr. cit. nr. op. pag. cit. cit. pag. in cazul testamentelor succesive.daca interventia din cuprinsul testamentului de catre tert s-a facut cu stiinta acestuia. 1990-1992. stersaturile etc. Fr. Daca insa este vorba de dispozitii noi. Data testamentului prezinta importanta dintr-un indoit punct de vedere. Atunci cind testatorul nu a fost decit un instrument pasiv de exprimare a vointei altei persoane testamentul este lovit de nulitate. 1409/1992. sau ca in caz de boala si batrinete sa-i dea chiar un ajutor fizic la realizarea scrierii sprijinindu-i mina . cu dispozitii 46A se vedea.68 mai multe. S. Eliescu. Al. . op. cit. pag. op. 2o9. Desigur insa cele scrise de catre tert nu vor fi luate in considerare. testamentul va fi nul absolut caci nu a fost scris in intregime de catre testator. iar asitenta de catre un tert sa fie pur tehnica48. In al doilea rind. pag. fie ulterior. A doua conditie este aceea ca testamentul sa fie datat de mina testatorului. 2o4. Deak. nu sunt semnate si datate de catre acesta cu conditia ca ele sa fie simple corecturi sau interpretari ale dispozitiilor initiale. 2o8. fie cu prilejul intocmirii acestuia. J. In primul rind. Daca scriitura interpusa in cuprinsul testamentului are legatura cu continutul acestuia trebuie facuta distinctia intre doua situatii: . cit. Baicoianu op. J. . S. 132. semnate si datate de mina testatorului. Astfel atunci cind scriitura straina nu are legatura cu continutul testamentului iar adausurile nu fac ccorp comun cu acesta testamentul va fi valabil ca testament olograf intrucit nu exista indicii ca s-a adus astfel vreo atingere libertatii de vointa a testaorului. Problema este insa ca prin acest ajutor sa nu se vicieze vointa testaorului. In cazul in care testamentul prezinta stersaturi. Deak. sect. civ. Hamangiu. pag. Rosetti-Balanescu. Se cere doar ca testamentul sa reprezinte ultima vointa a defunctului46. cu conditia in acest caz sa existe o legatura materiala sau intelectuala intre ele pentru a constitui un act unitar. sau se inlatura unele dispozitii anterioare care duc la modificarea continutului testamentului s-a considerat ca este vorba de un nou testament si trebuie scrise. op. op. nefiind nevoie nici de formule sacramentale si nici de titulatura ca atare de testament sau testament olograf. in Deciziile C. .

Trib. 11/1975. Mai multe ipoteze pot sa apara. 859 C. fie cu mijloace intrinseci acestuia sau chiar cu ajutorul elementelor extrinseci care insa isi gasesc principiul si radacina in elementele intrinseci cu care se coroboreaza.Fr. 161. pag. ca testamentul este fals sau ca la data redactarii lui testatorul nu avea discernamint etc. cit. civ. op. op. Dimitrescu si Nota aprobativa de O. Codul civil nu cuprinde dispozitii in legatura cu modul in care trebuie datat testamentul. op. 99. A se vedea in acest sens.M. cit. dec. nr. pag. 859 C. I. 49S-a sustinut si parerea ca lipsa datei ar fi sanctionata cu nulitatea relativa intrucit dispozitiile art. ceea ce este necesar e faptul de a se putea intelege ca data se refera la intregul act. Statescu. pag. cit. B. iar aceasta scrisa de testator este un element esential de forma a testamentului olograf. Nerespactarea acestor reguli in privinta datei. Se considera ca este valabil precizata si cind se face numai referire la o sarbatoare a carei data poate fi cu certitudine stabilita (bunaoara Craciun 2ooo). D. pag. D.49 Avind in vedere insa ca data nu are o importanta in sine ci ca element probatoriu privitor la capacitatea sau libertatea de vointa a testatorului 50 s-au propus solutii de atenuare a rigorilor acestei sanctiuni pentru salvarea eficacitatii testamentului permitindu-se uneori stabilirea. M. . Al. 2o7. 2841/1974 cu Nota critica de Gh. op. 2o9-211. Fr. Nu are importanta locul unde este inserata. Hamangiu. se apara numai interesele testatorului nu sunt exacte caci se ocrotesc si interesele mostenitorilor care pot in functie de aceasta sa dovedesca. au fost edictate pentru ocrotirea intereselor testatorului. Data trebuie indicata prin precizarea zilei.ea poate sa fie insa inserata la inceputul actului sau in cuprinsul sau. 53Dan Chirica. Rosetti-Balanescu.Dan Chirica. op. pag. pag. cit. R. pag. 2o7. C. 51In acelasi sens a se vedea. 52C. intregirea sau rectificarea datei testamentului pe baza unor elemente intrinseci sau extrinseci testamentului. 47. 838-84o. op. 365. duce in mod logic la sanctiunea nulitatii absolute. Statescu. Daca data este inexacta sau incompleta datorita unor erori involuntare se admite ca testamentul va fi conssiderat valabil daca data se va putea stabili corect cu elemnete din cuprinsul testamentului 52 sau completate cu elemente dinafara acestuia53. In caz contrar testamentul va fi nul. op. pag. sect. a se vedea. op. In caz de nevoie aceste elemente se vor putea dovedi prin orice mijloc de proba. pag. civ. Afirmatia ca prin art. 161. revocind dispozitiile anterioare. op. C. cit. cit. lunii si a anului cind testamentul a fost redactat. cit. desi de regula este plasata la sfirsitul actului. Astfel lipsa completa a datei testamentului atrage dupa sine nulitatea absoluta a acestuia51. 99.Fr. pag. Baicoianu. Eliescu. pag. civ. Gheorghiu. Deak. in R. bunaoara. ea putind fi scrisa in cifre sau in litere. Deak. nr. Se admite insa ca ceea ce este important e faptul ca data sa fie scrisa de mina testaorului. Ora si locul intocmirii testamentului nu sunt necesare. Supr. cit. Cantacuzino. In sensul ca si absenta totala a datei ar putea fi suplinita in ipoteza ca cel interesat in mentinerea ca valabil a tstamentului resuseste sa faca dovada datei.69 contrare sau incompatibile se va putea determina care anume vor fi avute in vedere tinind cont de regula potrivit careia manifestarea ultima de vointa a testatorului produce efecte. 50A se vedea. op. cit. 2o7. Deak. cit.

Trib. Altfel se poate crede ca este vorba de un proiect lipsit de eficacitate si. A treia conditie pentru valabilitatea testamentului olograf este semnarea acestuia de catre testator. pag. Eliescu.iar pentru o solutie in sensul ca semnatura de pe plic poate fi considerata valabila numai daca intre ea si continutul plicului se poate stabili o legatura indisolubila. civ. stampilei ori a sigiliului.892 ca testamentul olograf si cel mistic inainte de a fi pus in executare trebuie sa fie prezentat unui notar public de la locul deschiderii mostenirii pentru ca acesta sa constate prin proces verbal deschiderea lui si starea lui materiala. testamentul va fi nul. 54A se vedea. pag. neinsusit de catre testator ca exprimind vointa sa. Deak. D. si acest lucru s-a realizat in mod intentionat de catre testator. testamentul este scris pe mai multe foi de hirtie.D. cit. Semnatura de pe plicul in care a se afla testamentul sa considerat ca nu este valabila55 caci intr-adevar cei interesati ar putea introduce in el un act care sa nu reprezinte vointa testatorului56. dec. cit. fiind suficienta semnatura sa obisnuita prin care sa poata fi identificat. 78. se admite ca ea poate sa fie asezata si la inceputul acestuia sau in cuprinsul sau cu conditia sa rezulte ca testatorul si-a insusit continutul intreg al testamentului si ca acesta reprezinta expresia vointei sale libere. proba falsitatii datei se va putea face nu numai cu elemente intrinseci testamentului ci si cu elemente dinafara acestuia. 5o8. Se admite ca ea nu trebuie neaparat sa cuprinde numele si prenumele testatorului. Al.70 In cazul in care data este falsa. Cei care in mod obisnuit folosesc un pseudonim pot semna cu acesta testamentul. Legea nu prevede conditiile in care trebuie executata semnatura. cit. nr. adica cu elemente din cuprinsul testamentului. Semnatura trebuie sa fie de mina. Rosetti-Balanescu. op. Cele trei elemente obligatorii ale testamentului trebuie sa reprezinte un tot unitar caci numai impreuna dau intreaga masura a acestui act juridic asa cum legiuitorul l-a gindit. Textul nu se mai aplica. col. chiar daca. Daca insa prin indicarea unei date false nu s-a urmarit fraudarea legii se admite numai proba intrinseca. pag. op. Supr. oricum. 2o9. Fr. Chirica op. 1955. a se vedea. Cind s-a urmarit fraudarea legii. vol. Nu se admite ca valabila punerea parafei. 55A se vedea. 242o/1955. Semnatura cu initiale este considerata valabila daca testatorul semna in mod obisnuit in acest fel. Se considera ca este nul testamentul care in locul semnaturii are pus degetul testatorului54. daca in mod curent aceasta se afla la sfirsitul actului. I. in C.D. Semnatura de pe testament atesta faptul ca autorul sau recunoaste ca ii exprima vointa si il insuseste ca atare si de asemenea faptul ca actul a fost incheiat in forma definitiva. In ce priveste locul semnaturii. 1oo-1o1. de pilda. In toate ipotezele cind testamentul are data se prezuma ca ea este reala admitindu-se insa proba contrara. Baicoianu. I. M. pag. Macovei op. cit. iar apoi se va pastra la biroul natarial respectiv. . 56A se vedea pentru solutia valabilitatii semnaturii pe plic. Codul civil prevede in art. pag. op. 212. cit. pag. indiferent daca falsitatea datei se datoreaza unei fraude sau nu. 199.

J. reg. pag. 6/1968. pag. Nota la dec. nr. D. L. civ. Nr. 113115. Codul civil prevedea in art. civ.1176 C. in C. pag.71 alin.86o C. Supr. civ. civ. 132. Testamentul autentic. vol. D. 1952-1954. (art. daca scriitura si semnatura au fost recunoscute de catre cei carora li se opune sau prin verficarea de scripte s-a dovedit ca apartin testatorului se considera ca cea indicata are valoare de data certa fara a se mai urma procedura reglementata de art. potrivit legii. derogatorie de la dreptul comun. Sarcina dovedirii ca testamentul provine si este semnat de catre testator revine celor care-l invoca dupa principiul de drept comun potrivit caruia cel ce pretinde un drept trebuie sa-l dovedeasca. nr. 151 si urm. civ. Editura Stiintifica. Aurelian Ionascu. dec.C. iar testamentul va putea fi prezentat. 116-118. in Deciziile C. Daca data este contestata totusi cel care o contesta are sarcina probei si nu cel care intelege sa invoce testamentul. 489/1966 a Trib.177-184 C. 1969. in Legalitatea Populara nr. I. 2. Bacau. instanta la cererea lor va ordona verificarea actului.2). gasit cu prilejul inventarierii bunurilor succesorale se semneaza spre neschimbare si se pastreaza in depozit la biroul notarului public. Trib. si va avea eficienta. chiar daca va fi prezentat numai instantei de judecata cu prilejul judecarii actiunii succesorale. R. Bucuresti. prin derogare de la dreptul comun. . dec. 224/1955. civ. 58A se vedea. Pentru forta probanta a inscrisului sub semnatura privata in general a se vedea.36/1995) este auteentifiat de notarul public. Daca cei carora li se opune scriitura si semnatura testamentului le contesta potrivit art. nr. 1409/1992. nr. Avind in vedere caracterul de solemnitate al datei cuprinse in testament cel care o contesta nu o va putea combate decit prin elemente intrinseci testamentului cu exceptia fraudei sau a lipsei de discernamint a testatorului care pot fi dovedite prin orice mijloc de proba. 134 si urm. 292/1952.358/1944 aceste texte legale au fost abrogate astfel ca 57A se vedea.1182 C.1178 C. pr. 1990-1992.861863 o procedura speciala de autentificare a tstamentelor. sect. indiferent de forma lui. pag. S. in R. Testamentul autentic este acela care.71 caci legea nu prevede nici o sanctiune pentru nerespectarea lui. civ. Aici legatarii care pretind un drept impotriva mostenitorilor legali au sarcina probei57iar potrivit art.Trib. si art. Cristian. Arad. Probele in procesul civil. privitoare la verificarea de scripte. S. De altfel Legea nr.36/1995 prevede in art.65 din Legea nr. col. pag. . . potrivit procedurii reglementate de art. Prin Legea nr.58 In ce priveste data testamentului olograf. jud. Cind testamentul se prezinta notarului public cu prilejul desbaterii succesorale necontencioase se deschide si se intocmeste un proces verbal care constata starea lui materiala (art. Forta probanta a testamentului olograf rezulta din caracterul sau de inscris sub semnatura privata chiar daca el este supus formalitatilor pe care le-am vazutIn aceasta privinta se face deosebire intre forta probanta a scriiturii si semnaturii pe de o parte si cea a datei testamentului pe de alta parte. 1/1956.5 ca doar testamentul. civ. civ. chiar extrinseci testamentului.76 alin. dec. asadar. J.

dec.36/1995 notarul poate autentifica si un testament intocmit intr-o alta limba pe care o cunoaste sau dupa ce ia cunostinta de cuprinsul testamentului prin interpret.59datele de identificare a testatorului. in completul de 7 judecatori. Trib. civ. Autentificarea lui se poate realiza de catre orice birou notarial din tara. fiind supus. din localitatile in care nu functioneaza birouri notariale nu au competenta de a autentifica testamente. Testamentul autentic mai are avantajul ca un exemplar original se pastreaza la biroul notarului public astfel incit pericolul ca testamentul sa fie sustras sau distrus este mai mic decit la testamentul olograf. in C.71o/C/1995 al ministrului justitiei. nr. D. genereaza litigii intre succesori. Secretarii consiliilor locale. Apoi testamentul auteentic este un act de autoritate publica. Testamentul fiind un act cu caracter strict personal testatorul nu-l poate incheia prin mandatar ci trebuie sa fie prezent personal la autentificare. Notarul public este obligat sa constate autentificarea printr-o incheiere care trebuie sa cuprinda. Sarcina dovezii contrare revine celui care-l contesta. Testamentul se redacteaza in limba romana. In Cazul in care nu sunt indeplinite conditiile de autentificare a testamentului notarul da in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii de autentificare o incheiere de respingere motivata. In cazul in care instanta dispune ca autentificarea se poate face notarul va proceda potrivit hotaririi 59A se vedea. In privinta avantajelor se mentioneaza ca in aceasta forma pot testa si persoanele care nu stiu sa scrie sau sa citeasca si care astfel nu au acces la testamentul olograf.36/1995 aprobat prin Ordinul nr. 61/1973. asadar. 1973.47 din Legea nr. Ca inconveneinte se mentioneaza faptul ca testamentul autentic necesita cheltuieli si pierdere de timp prin indeplinirea formalitatilor prevazute de lege si ca nu asigura secretul in aceasi masura ca testamentul olograf. de regula. dar potrivit art. iar daca s-a realizat infara biroului notarial mentionarea motivelor care au determinat acest lucru. care poate fi atacata la judecatorie. Supr. pag. 22o-221. Testamentul autentic prezinta unele avantaje dar si unele inconveniente. sau de catre notarul public sau de catre un avocat dupa indicatiile testatorului. El poate fi autentificat la sediul biroului notarial sau in alt loc (de pilda la domiciliul testatorului) daca testatorul este impiedecat de motive temeinice sa se prezinte la notar. .72 testamentele se autentifica in prezent la fel ca si celelalte acte. prevazute de Legea nr. Daca testatorul nu a putut sa semneze trebuie sa se faca mentiune despre aceasta si despre cauza acestei situatii. Testamentul autentic poate fi redactat de catre testator. iar forta sa probanta este mai puternica decit a testamentului olograf caci continutul actului este verificat de notar in sensul de nu cuprinde dispozitii contrare legii sau clauze obscure care.36/1995 a notarilor publici si a activi tatii notariale si de Regulamentul de punere in aplicare a Legii nr. sub sanctiunea nulitatii :data si locul autentificarii. constatarea ca testatorul si-a exprimat consimtamintul si ca acesta l-a semnat in fata notarului. regulilor de drept comun in materie.

op. o forma intermediara intre testamentul olograf si cel autentic caci avem de a face. iar actul de suprascriere are forta probanta pina la inscrierea in fals. Sanctiunea care intervine in cazul nerespectarii prevederilor legale prin autentificarea testamentului este nulitatea absoluta. Daca testamentul nu a fost sigilat in mod corespunzator. faptul ca a fost identificat si declaratia acestuia ca testamentul reprezinta vointa sa si ca a fost semnat de catre el. J. 3. este diferita dupa cum este vorba de constatarile personale (ex propriis sensibus) ale agentului instrumentator sau de declaratiile testatorului de care acesta a luat numai act. Eliescu. daca recurge la autoritati. Cind testatorul nu poate vorbi declaratia ca testamentul este al sau o va face inscris “in capul actului de subscriptie” (art. Forta probanta a testamentului autentic. 222/1994. civ. iar in ce priveste forta sa probanta. S. dispozitiile testamentare au forta probanta a actului sub semnatura privata.C. pag. 82. Actul de suprascriere va fi semnat 60A se vedea. sau poate fi dactilografiat dar. semnarea actului in fata notarului. Asa fiind el imprumuta avantajele si dezavantajele de la cele doua forme de testament precizate. civ. El este aproape inutilizabil in practica caci testatorul fie redacteaza un testament olograf singur. strins si sigilat este prezentat judecatoriei pentru efectuarea formalitatilor de suprascriere reglementate de lege. in indeplinirea atributiilor sale legale ca data si locul autentificarii. dar semnat de testator. in toate cazurile. Constatarile personale ale notarului. pag. rezulta ca testamentul mistic sau secret este acela care fiind scris de catre testator sau de catre alta persoana. sect.). dec. fac dovada pina la inscrierea in fals. 5/1995. . nr. pe de o parte. astfel incit s-ar putea inlocui testamentul acesta va fi declarat nul.864 C. Testamentul secret (mistic) Din prevederile art. Actul nul insa ca testament autentic poate fi valid ca testament olograf daca conditiile cerute pentru aceasta forma testamentara sunt implinite. trebuie sa fie semnat de catre testator. dupa cum se poate observa. cit.866 C. 864 C.73 judecatoresti. M. Judecatorul caruia i se prezinta testamentul intocmeste un proces -verbal prin care se constata prezentarea testatorului.865 C. In schimb. fie. 22o. El trebuie apoi strins si sigilat si prezentat judecatorului delegat pentru efectuarea actului de suprascriere potrivit art. face un testament autentic. civ. Testamentul mistic poate sa fie scris de catre testator sau de catre o alta persoana.). exprimarea consimtamintului de catre acesta. in Dreptul nr. identificarea si prezenta personala a testatorului. civ. Testamentul mistic este. Astfel asigura secretul dispozitiilor testamentare poate fi utilizat numai de catre persoanele care stiu scrie si citi (art. declaratiile testatorului sau alte imprejurari de care notarul nu a luat cunostinta prin propriile sale simturi si deci nu a putut verifica veracitatea lor fac dovada numai pina la proba contrara60. civ. cu un inscris sub semnatura privata (dispozitiile testamentare) si un inscris autentic (suprascrierea realizata de judecator).

bolnav sau ranit fiind. intr-o atare situatie.868 C. pot recurge la testamentul olograf respectind regulile specifice acestuia. potrivit art. in fata comandantului militar al unitatii sau in fata unui alt ofiter asistat de doi martori. a)Testamentul militarilor. Militarii aflati pe teritoriu strain in misiune. potrivit art. Testamentele privilegiate. este internat intr-un spital militar va putea testa in fata medicului militar sef. procesul. semnat si datat in intregime de catre testator. asistat de comandantul militar al spitalului (art.886 C.. potrivit art. sau de catre o alta persoana dar si de catre judecatoria la care s-au efectuat formalitatile de suprascriere. In cazul in care o localitate este izolata din cauza ciumei sau a unei alte boli contagioase..869 C. testamentul facut pe timp de boala contagioasa si testamentul maritim. civ. cind nu exista posibilitatea de a recurge la autentificarea unui testament in conditiile analizate mai sus.) b) Testamentul facut in timp de boala contagioasa.868-886) reglementeaza modul de autentificare in conditii simplificate sub forma testamentelor privilegiate.8 C. Inscrisul testamentar ar putea reprezenta. asa cum vom vedea in cele ce urmeaza. dar pot testa si in formele special reglementate pentru astfel de imprejurari. un testament olograf. iar data testamentului va fi aceea din actul de suprascriere. civ. persoanele aflate intr-o astfel de localitate pot testa in forma autentica in fata unui membru al consiliului local asistat de doi .) pot testa. Potrivit art. In cazul in care militarul.74 de catre testator si de catre judecator. realizind testamente autentice simplificate. civ. Sectiunea a II-a. Daca testatorul nu poate semna actul de suprascriere din cauze ulterioare datei redactarii si semnarii testamentului se va face mentiune despre aceasta in procesul verbal. daca a fost scris.87o C. Cei aflati in imprejurarile exceptionale determinate de legiuitor. Testamentul poate fi pastrat atit de catre testator.verbal de suprascriere trebuie intocmit fara intrerupere prin aceasta legiuitorul cautind sa inlature pericolul inlocuirii testamentului.872 C. civ.864 alin. Pentru imprejurari exceptionale. Codul civil (art. civ. Ulterior decesului testatorului formalitatile necesare sunt la fel ca in cazul testamentului olograf. In cazul in care formalitatile reglementate de lege nu au fost respectate testamentul mistic va fi. civ. Aceste forme testamentare sunt:testamentul militarilor. sau prizonieri la inamic ori pe teritoriul tarii intr-o localitate asediata sau intr-un loc fara comunicatie cu exteriorul din cauza razboiului (art. lovit de nulitate absoluta.

Daca testatorul nu stie sau nu poate sa scrie se va face mentiune despre aceasta. evident de la data decesului testatorului. Potrivit art. potrivit art. biroului notarial care tine registrul de evidenta a succesiunilor din circumscriptia domiciliului testatorului. testamentul maritim se intocmeste in fata comandantului navei sau a unui inlocuitor al sau.). avind evident forma scrisa. civ.. Astfel testametele privilegiate trebuie sa fie semnate de testator.883 C. daca nu sunt rude in grad succesibil sau sot cu testatorul (art. asistat de ofiterul intendent de bord sau inlocuitorul sau si de doi martori. Daca vasul ancoreaza intr-un port romanesc ambele exemplare se predau organului portuar pentru a fi trimise biroului notarial de la domiciliul testatorului(art. 877-878 C. se apropie de un tarm strain unde se afla un agent consular la Romaniei. dar spre deosebire de testamentele ordinare ele nu au decit efecte limitate in timp. Testamentele militarilor si cele facute pe timp de boala contagioasa isi inceteaza valabilitatea in termen de 6 luni de la data incetarii conditiilor speciale care au . dar numai atita timp cit vasul se afla in calatorie pe mare si nu atunci cind se afla ancorat la tarm.). civ. In acest caz se va testa in formele testamentare ordinare. In cazul persoanelor aflate in calatorie pe mare. potrivit art. testamentul se fa face in fata persoanei care urmeaza testatorului in ordine ierarhica (art. desi se afla pe mare. civ. acestea pot testa in forma autentica simplificata. de agentul instrumentator si de catre martori.874 si 875 C. c) Testamentul maritim. 68 din Legea nr. un exemplar al tstamentului se preda acestuia pentru a fi expediat in tara. Pe linga regulile cerute pentru fiecare testament privilegiat in parte trebuie avute in vedere si unele reguli comune pentru toate aceste forme testamentare. ). Cu atit mai mult nu se va putea recurge la forma simplificata de testament cind vasul se apropie de tarmul Romaniei. Testamentul se redacteaza in doua exemplare originale si nu poate cuprinde dispozitii in favoarea ofiterilor instrumentatori.75 martori. d) Reguli comune testamentelor privilegiate. civ. Daca la domiciliul testatorului exista mai multe birouri notariale testamentul se va trimite. 36/1995 si art.).874 si 881 C. civ. Toate testamentele privilegiate produc efecte. iar daca unul nu poate semna se va face mentiune despre cauza acestei neputinte (art.43-44 din Regulament. fie ca sunt calatori. Daca testatorul este chiar comandantul navei sau unul din cei desemnati de lege sa primeasca testamentele intocmite in astfel de conditii. fie ca sunt membri ai echipajului. Recurgerea la aceste forme testamentare nu este admisa daca in localitatea respectiva exista birou notarial. civ.884 C.875 C. iar in cazul martorilor in mod obligatoriu trebuie sa semneze testamentul cel putin unul dntre ei. Cind vasul ancoreaza intr-n port strain in care se afla un agent consular roman. Nerespectarea acestor formalitati se sanctioneaza cu nulitatea. De asemenea nu se poate recurge la aceasta forma simplificata nici atunci cind vasul.

882 C. a) Testamentul privind sumele de bani depuse la CEC sau alte unitati bancare. chai daca suma a fost depusa pe numele sau de catre alta persoana. cit. dar si testamentari. Depunerile asupra carora nu s-au dat dispozitii testamentare se elibereaza de CEC mostenitorilor legali sau testamentari”61. Deak.C.). 226-229. op. 9 din Legea nr. 222. cit. nr. abrogat prin art. Sub aspectul formei clauza testamentara se abate de la regulile testamentului olograf caci nu trebuie sa fie scrisa in intregime si datata de mina testatorului. Evolutia vietii economico-sociale a impus legiuitorului solutii legislative si cu privire la alte modalitati de a dispune pentru cauza de moarte. op.22 din Statutul CEC aprobat prin H. cit. O dispozitie pentru cauza de moarte privind sumele depuse la CEC. Trebuie insa sa fie semnata de catre acesta. 37l/1958. sau dispozitie testamentara. in caz de deces.871 si 873 C. 62A se vedea. op. Statescu. M. civ. denumita clauza testamentara.8 din Legea nr. Se mai considera ca pe linga forma scrisa si semnaturile precizate si datarea acestor testamente este un element esential pentru a se putea aprecia existenta imprejurarilor care au determinat folosirea acestor forme de testament. Alte forme testamentare.66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnatiuni din Romania in societate bancara pe actiuni “Titularul depunerii are dreptul sa indice CEC persoanele carora urmeaza sa li se elibereze sumele depuse. pag. dar poarta semnatura depunatorului. precizindu-se mai corect insa ca depunerile in legatura cu care nu s-au dat dispozitii testamentare se vor elibera mostenitorilor legali. nr. pag. In primul rind exista reglementari speciale privitoare la dispozitiile testamantare care au ca obiect sume de bani depuse la CEC sau la alte unitati bancare si apoi cu privire la testamentele cetatenilor romani aflati in strainatate. pag. 11o. 169.Fr. sub forma clauzei testamentare o poate da numai titularul libretului. si deci supusa regulilor de validitate ale testamentului in general62. Legiuitorul a reglementat insa si o forma simplificata la care depunatorii pot recurge. Eliescu. 19 din vechiul Statut CEC aprobat prin Decr. Clauza este considerata din 61Textul este aproape identic cu cel din art. op. in baza art. fata de vechiul text care prevdea ca sumele se vor elibera numai mostenitorilor legali. Titularii depunerilor de sume de bani la CEC au posibilitatea de a dispune de aceste sume prin una din formele testamentare ordinare sau privilegiate . civ. Potrivit art. .Dan Chirica. pag. 66/l996. Libretul precum si fisa de cont sunt completate de catre functionarul CEC.).888/1996. Clauza testamentara este considerata in doctrina ca fiind un legat cu titlu particular. cit.G. Testamentul maritim isi inceteaza valabilitatea in termen de 3 luni de la data cind testatorul a ajuns intr-un loc in care poate testa in forme ordinare (art.76 determinat inticmirea lor (art. Sectiunea a II-a.

438/1989. 21 din Statut.58/1998 nu exista dispozitii legale identice cu cele din Legea nr. 16-17. dispune in favoarea unei singure persoane sau a mai multora.63 Daca dispunatorul este minor. Trib. a se vedeaGh. 1/1984. Brenciu. putind apoi sa ceara sumele de la CEC oricind. civ. C. reglementata de art. Ca la orice forma testamentara lipsa discernamintului duce la anularea actului. Nu este necesara o simetrie a formelor testamentare in acest sens. Este vorba in acest din urma caz de o revocare partiala sau totala a legatului. Prin art. ale carei efecte inceteaza la data decesului titularului depunerii. caci acest depuneri sunt imprescriptibile potrivit art. Clauza testamentara fiind considerata asadar o liberalitate pentru cauza de moarte produce efcete la decesul titularului de libret spre deosebire de clauza de imputernicire.3 din Legea nr.24 din Statut. In cazul in care dispunatorul are mai multe depuneri si doreste sa dispuna pentru cauza de moarte in acest mod va trebui sa uzeze de clauza testamentara pentru fiecare depunere in parte.66/1996 si art. In acest mod se poate. ca orice mostenitor sa accepte mostenirea in termenul de acceptare reglementat de art. sect. in sensul ca sumele de care dispune impreuna cu celelalte bunuri testate sa nu depaseasca cota de ½ din ceea ce ar fi putut testa daca era major. potrivit art. sa stie sa scrie si sa citeasca. 1-2/1990. Fata de CEC insa revocarea produce efcete numai din momentul instiintarii. evdent. asadar. Pina la moartea sa titularul libretului are posibilitatea sa adauge alte sume sau sa le retraga pe cele existente. precum si art. 11 din Statut in cazul minorului care a implinit 16 ani se deroga de la regulile de drept comun in sensul ca el poate dispune prin clauza testamentara de sumele depuse la CEC numai daca se intretine singur. Revocarea legatului se poate realiza atit prin anularea clauzei testamentare cit si printr-un alt testament. V. civ. Legatarul in favoarea caruia s-a dispus prin clauza testamentara are si el obligatia. nr. (care a implinit 16 ani) se vor aplica dispozitiile art. . D. Panturescu. pag. In ce priveste depunerile la alte unitati bancare. pag. 8o7. Supr. care isi vor dovedi calitatea de mostenitor prin certificatul de mostenitor eliberat de notar sau prin hotarirea instantei de judecata. in tot sau in parte. civ. 127-128. Persoana care dispune in acest fel trebuie.77 acest punct de vedere un testament olograf simplificat. in Dreptul nr. In ce priveste reductibilitatea legatului realizat in aceasta forma. Legatarul va dobindi sumele de care s-a dispus astfel in cuantumul existent la data decesului titularului si nu in cuantumul de la data stipularii clauzei.23 din Decretul nr. R. Reductibilitatea legatelor al caror obiect este constituit de depunerile pe librete CEC asupra carora defunctul titular a prevazut o clauza testamentara. credem 63A se vedea. prin clauza testamentara. in acest din urma caz cei in favoarea carora s-a dispus avind drepturi egale asupra sumei din libret.7oo C. nr. acestea se vor elibera mostenitorilor legali sau testamentari. dec.167/1958. de sumele depuse la CEC.66/1996. in R.22 din Statut. In masura in care nu s-a dispus pentru cauza de moarte. cu toate ca in Legea nr. ordinar sau privilegiat.

78 ca prin asemenare se pot aplica regulile clauzei testamentare analizate mai sus. Bucuresti. ori de legea locului intocmirii testamentului. 242. cit.1o5/1992. dupa cum judicios s-a argumentat in literatura juridica68. chiar daca legea straina nu prevede aceasta forma testamentara.885 C.68 alin. permite. II. pag. (lex loci testamenti) in vigoare la data redactarii lui sau la data deschiderii mostenirii. cit. 65A se vedea. 67A se vedea. Eliescu. art. M. cit. M. In privinta testamentului autentic vor trebui respectate regulile legii locului unde se intocmeste testamentul. Filipescu. cit. Controversa s-a nascut insa cu privire la faptul daca art. op. E. P. op. B. 66A se vedea. op. iar in ce priveste validitatea testamentelor intocmite de romani in strainatate se apica regulile din acest din urma act normativ. cetateanul roman aflat in strainatate va putea testa in forma olografa dupa legea romana. C. cit. ele sunt valabile daca se respecta formele cerute de legea nationala (lex patriae) sau legea domiciliului testatorului(lex domicilii). 198 . 64IN acelasi sens. Eliescu. op. civ.885 ca :”romanul ce s-ar afla in tara straina va putea face testamentul sau. Asa fiind. Codul civil prevede in art. vol. In sens contrar. I. 37o-371. cit. in aplicarea regulii locus regit actum. 68A se vedea.885 C. asa incit pot fi utlizate si alte forme testamentare prevazute de legea locului si chiar forme nereglementate de legea romana. mai ales ca ele se si aplica in practica. Al Baicoianu. 242-243. prin exceptie de la regula locus regit actum. op. Legea nr. trebuie considerat modificat implicit intrucit contine dispozitii contrare Legii nr. pag. Asadar. Drept international privat. op. Intr-o a doua opinie67s-a sustinut insa ca referirea textului la testamentul autentic are numai un caracter enuntiativ. I. 872. pag. Safta-Romano. folosirea numai a acestei forme testamentare sau se poate recurge si la alte forme admise de legea locului. In Doctrina s-a admis insa ca cetatenii romani aflati in strainatate pot testa in forma autentica potrivit legii romane in fata agentilor nostri consulari sau diplomatici65. Cantacuzino. Deak. sau in forma olografa. sau in forma autentica intrebuintata in locul unde se face testamentul”. Rosetti-Balanescu. pag. pag. Editura Proarcadia. 225. Hamangiu. pag.3) in sensul ca in cazul testamentelor cu element de extraneitate. Fr.1o5/1992 a transat insa chestiunea (art. civ. Intr-o prima opinie66s-a sustinut ca nu pot fi utilizate si alte forme testamentare decit testamentul autentificat dupa legea locului.M. 2o5. pag.64 b) Testamentul facut de cetatenii romani in strainatate.

In lumina acestor precizari nu credem ca este valabil legatul facut unei persoane desemnate de testator. legatul. ca fiind actul juridic cu titlu gratuit. asadar. Aceste dispozitii testamentare poarta denumirea de legate iar cei care beneficiaza de ele se numesc legatari. Spre deosebire de donatie tastatorul nu-si micsoreaza cu nimic patrimoniul sau in timpul vietii. de bunurile sale1. de naturi diferite. Astfel. principalele sale dispozitii se refera la transmisiunea patrimoniului. cu sarcina predarii bunurilor unei alte persoane aleasa de catre legatar sau de catre un tert. de catre alte persoane. cuprins intr-un testament prin care testatorul dispune pentru cauza de moarte. 8o2 C. efectele testamentului. cit. In acest caz. Caracterul gratuit se mentine chiar in ipoteza legatului cu sarcini de natura patrimoniala in limita desigur a folosului pur gratuit. ceea ce este inadmisibil caci bine s-a precizat ca desemnarea legatarului trebuie “sa fie expresia personala si directa a vointei testatorului” 2. Legatul poat fi definit. din definitia pe care am dat-o rezulta ca legatul este un act juridic cu titlu gratuit. Testatorul nu primeste in schimbul bunurilor pe care le transmite legatarului nici un contraechivalent. asa numitul legat cu facultate de alegere. . este lovit de nulitate. Testatorul nu poate avea o vointa liberala decit fata de o persoana determinata sau cel 1C. a unei fractiuni din acesta sau numai a unor bunuri singulare caatre anumite persoane desmnate de catre testator.). vointa testatorului nu poate fi exprimata prin reprezentare. dupa moartea acestuia. Statescu. Caracterele juridice pe care le-am analizat ca fiind ale testamentului privesc de fapt. Din caracterul personal al testamentului rezulta consecinta ca testatorul trebuie sa desemneze personal pe legatar. 8o2 C. civ. asa cum am aratat si cu acel prilej. S-a spus ca in acest caz legatarul este desemnat de catre testator fiind astfel indeplinite cerintele art. Cu toate ca testamentul poate cuprinde acte juridice multiple. consideram noi persoana desmnata de catre testator este mai degraba un executor testamentar iar adevaratul legatar este cel caruia trebuie sa i se predea bunurile. civ. Testamentul prin care testatorul lasa desemnarea legatarului unei terte persoane fara ca el sa aiba vreo contributie la aceasta. Or acesta. Asadar. se produc numai la moartea sa (art. chiar daca beneficiarul acelei dispozitii testamentare este determinat dupa moartea dispunatorului de catre asa zisul legatar sau de catre tert. prin intermendiul legatului. Legatele si desemnarea legatarilor. prin ipoteza nu este desemnat de catre testator ci. deosebirea fata de aceasta constind in aceea ca el este un act mortis cauza pe cind donatia este un act juridic inter vivos.79 CAPITOLUL III LEGATELE SI ALTE DISPOZITII TESTAMENTARE Sectiunea a I-a. op. la fel ca si donatia. 172. asa cum am precizat mai sus. pag.

Rosetti-Balanescu. A se vedea. Se vorbeste de o determinre indirecta cind se realizeaza prin exheredarea unor mostenitori legali care duce la marirea cotei cuvenite celorlalti mostenitori. M. Al. cit. Pentru opinia contrara a se vedea. Este. De asemenea va fi considerat nul legatul in favoarea unei persoane nedeterminate sau insuficient determinate. D. 251. dar este determinabil dupa citeriile stabilite de catre testator3. Supr. nr. 1364/198o. tertul facind doar operatia de determinare a intinderii drepturilor ce se cuvin legatarilor. op. care apare ca un mandatar in aceasta privinta. 883-885. cit. 535536.4 Desemnarea legatarilor se poate face in mod direct prin indicarea numelui si prenumelui sau a unor calitati in functie de care sa poata fi identificati.80 putin determinabila dupa criteriile stabilite de catre el. fapt de subliniat. pag. nepot etc. Eliescu. Eliescu. dar necuprins in testament.654 C. 251. 4Tribunalul Suprem a considerat ca este nul legatul facut chiar indirect in favoarea unui animal. 23o. ca de pilda frate. C. Baicoianu. care sa fie ales de catre decanul facultatii. op. si criteriul pe care tertul trebuie sa-l aiba in vdere. M. 198o. Al. pag. Din caracterul solemn al legatului rezulta ca desemnarea legatarului trebuie sa se faca printr-una din formele testamentare consacrate de legiuitor. chiar atunci cind legatul priveste o persoana conceputa doar. Capacitatea succesorala a acestuia se raporteaza tot la acest moment in lumina prevederilor art. cit. op. Sectiunea a II-a. adica legatul oral comunicat de catre testator mostenitorilor sai inainte de a muri. Bunaoara testatorul lasa o suma de bani din care sa se acorde o bursa unuia dintre cei mai buni absolventi ai unei facultati. I. in C. Persoana legatarului trebuie sa fie macar determinabila prin elemente din cuprinsul testamentului. In acest caz testatorul a determinat cel putin cercul persoanelor din care tertul sa determine pe legatar. op. Trib. . De asemenea inclinam sa acceptam legatul facut unei persoane care sa fie aleasa dintr-un cerc restrins de persoane stabilit de catre testator(persona incerta ex certis personis). In acest caz se considera ca exheredarea directa partiala a unor mostenitori legali are valoare de legat cum tot astfel instituirea directa de legatari valoreaza cu exheredarea indirecta. 3A se vedea pentru discutiile existente. ceea ce nu afecteaza validitatea testamentului din acest punct de vedere. De pilda testatorul dispune in favoarea colaboratorului pe care-l va avea la data decesului sau. De aceasta data. civ. sect. Baicoianu. Clasificarea legatelor in functie de obiectul lor. desemnarea legararilor este facuta de catre testator personal. totala sau partiala a unor mostenitori legali. pag. cit. precum si. Rosetti Balanescu. civ. Posibilitatea determinarii legatarului trebuie raportata la momentul deschiderii mostenirii. cit. pag. asadar. pag. in schimb de acceptat legatul facut unor persoane determinate de catre testator. Fr. 89-91. dec. cu facultatea ca repartizarea intre ele a bunurilor legate sa fie facuta de catre un tert. op. In acest caz legatarul nu este determinat. I. Hamangiu. 2A se vedea. Deak. Este considerat nul asa numitul legat secret. pag.

1. intre ele existind doar o deosebire de natura cantitativa. caci mostenesc o universalitate. cit. la una sau mai multe persoane. Legatele universale si cele cu titlu univesal au aceeasi natura juridica. Ba mai mult se poate intimpla ca intreaga mostenire sa fie absorbita de celelalate legate si datorii sau sarcini cind se vorbeste de asa numitul legat universal fara emolument. or in realitate nu foloasele efective. de vreme ce in cea de a doua ipoteza se accepta existenta mai multori legatari universali care urmeaza sa imparta intre ei emolumentul succesoral. Daca se ajunge la aceasta din urma concluzie de ineficacitatea vreunui legat vor profita numai mostenitorii legali iar nu asa 5A se vedea. . sau de unul sau mai multe obiecte determinate”. op. legatarul cu titlu particular nu raspunde de datorii si sarcini.81 Clasificarea legatelor se poate face in functie de obiectul lor si de modalitatile care le afecteaza. Codul civil prevede in art. civ. cind de pilda testatorul instituie mai multi legatari uiversali sau cind mai exista si alte legate. . In adevar legatarul universal s-ar putea intimpla sa primeasca numai o parte din lasamintul succesoral. Se desprinde astfel concluzia ca obiectul unui legat poate fi format din universalitatea de bunuri apartinind lui de cujus (universitas bonorum) sau din unele bunuri privite in individualitatea lor.C. legatului universal in sensul ca aaaceste ar fi “. pag. Ne vom referi mai intai la clasificarea legatelor din punct de vedere al obiectului lor. dobindind doar un drept determinat privitor la bunul sau bunurile individualizate in testament. Atunci cind este vorba de intreaga avere a testatorului legatul este universal.887 cu titlu de principiu ca”se poate dispune prin testament de toata sau de o fractiune din starea cuiva. dispozitia prin care tstatatorul lasa dupa moarte-i. Daca obiectul legatului il formeaza unele bunuri determinate avem de a face cu legatul cu titlu particular. op. 173.888 C. 253.cind este vorba de o parte a acesteia legatul este cu titlu universal. cit. Legatul cu titlu particular se deosebeste insa calitativ de celelalte intrrucit in vreme ce legatarii universali si cei cu titlu universal raspund de datoriile si sarcinile succesiunii. Eliescu. adica emolumentul primit este ceea ce-l caracterizeaza ci vocatia la universalitate. pag. Statescu. Legatul universal. S-a precizat insa ca in acest caz instantele de judecata sunt chemate sa aprecieze daca testatorul nu a avut in realitate intentia de a desemna un executor testamentar iar nu un legatar universal6. Se poate chiar ca intreg emolumentul succesoral sa fie absorbit de celelelate legate sau sarcini legatul prin vocatia la universalitate instituita de testator. Definitia este in realitate corecta caci legiuitorul precizeaza expres ca in acest caz testatorul lasa universalitatea bunurilor la unul (dar aceasta este numai o ipoteza) sau la mai multi legatari ceea ce acrediteaza din capul locului ideia vocatiei la universalitate iar nu neaparata primirea efectiva a acesteia. pastrindu-si caracterul de legat universal. universalitatea bunurilor sale “ a fost criticata 5 a fost criticata in sensul ca ar lasa impresia ca ceea ce caracaterizeaza legatul universal este faptul ca legatarul ar culege in fapt intreg patrimoniul succesoral. M. . Definitia pe care o da art. sau sarcini prin care emolumentul succesoral se reduce.

R. civ. 139o-1393. Emolumentul cules se va vedea abia la data deschiderii succesiunii intrucit pina in acel moment pot interveni modificari determinate de insasi mobilitatea vietii juridice. M. Pot astfel interveni vinzari-cumparari de bunuri. D. . legatarul are vocatie la intreaga mostenire. 212213. P. pag.Trib. Trib.legatul prisosului sau al ramasitei dupa ce se executa celelalte legate cuprinse in testament. Legatul cu titlu universal. 8A se vedea. . pe anii 1969-1975. jud. 11/1956. in C. 6A se vedea. In practica au fost considerate legate universale. . de Stat al raionului 1 Mai Bucuresti. 1952-1954. Vol. Supr.legatul cotitatii disponibile. vol. cit. Eliescu. pag. O. ci influienteaza numai emolumentul ce va fi cules de un atare legatar. in L. Pentru instituirea unui legatar universal nu se cer formule sacramentale fiind suficient sa rezulte intentia testatorului de a face un astfel de legat. Rosetti-Balanescu. pag. S-a precizat insa8 ca in acest caz se impune a se cerceta daca testatorul nu a avut totusi intentia de a limita vocatia legatarului numai la cotitatea disponibila calculata in raport de situatia din ziua redactarii testamentului. cu toate ca nu s-a folosit aceasta expresie: . 254. intrucit s-a argumentat. Capatina. . civ. 417/1973. pag. 168. col. 254-255 si bibliografia acolo indicata. pag. Legatul cu titlu universal confera legatarului vocatie numai la o cota parte din universalitatea bunurilor testatorului. Al. in lipsa de mostenitori rezervatari sau in cazul ca cei existenti nu pot sau nu vor sa vina la mostenire. pag. Ceea ce este caracteristic legatului cu titlu universal. Supr.Trib. . dec. 115117. Baicoianu. Hamangiu.M. 9A se vedea. s-a precizat 7 in practica judiciara ca nu au semnificatia unei revocari a legatului universal. in Repertoriu. 1939/1972. 552/1953. Nr. III. C. intrucit se considera ca daca ceilalti legatari nu pot sau nu vor sa vina la mostenire legatarul instituit prin aceasta formula. civ.82 numitul legatar universal care este de fapt numai un executor testamentar. nr.legatul tuturor bunurilor mobile si imobile. Instrainarea unor bunuri de catre insusi testatorul. S-a considerat ca dupa incetarea uzufructului nuda proprietate se intregeste si devine proprietate deplina. civ. Timis. donatii pieirea unora din acestea. sau facerea unui nou testament prin care se instituie un legat cu titlu particular sau incheierea unui antecontract de vinzare-cumparare. in R. op. 3o8/1956 a Not. nr. pag. cit. 9o4. 7A se vedea. sect. . la fel ca in cazul celui universal este vocatia legatarului la o fractiune din mostenire iar nu emolumentul cules. a prisosului sau a ceea ce ramine. dec. Am demonstrat astfel ca legatul universal nu se refera la bunuri determinate conferind vocatie la universalitate. cit. op. I.legatul nudei proprietati a ntregii mosteniri. . nr. Si in acest caz se impune a se cerceta daca nu cumva testatorul nu a avut intentia sa limiteze vocatia legatarului numai la o parte din mostenire si daca nu exista si mostenitori rezervatari9. Vocatia la universalitate se pastreaza insa neatinsa. va culege intreaga mostenire. dec. D. Nota la incheierea nr. Eliescu. op. 2. 11/1973. . nr.

pag.. prevede ca minorul nu poate dispune decitde jumatate din bunurile de care poate dispune persoana majora. . De altfel si legatul tutror bunurilor imobile sau cel al tuturor bunurilor mobile sunt legate cu titlu universal numai pentru ca subt enumerate in mod expres de art. (si aceasta le confera vocatie la universalitate) caci altfel. care nu sunt legate universale. De o astfel de cota vor putea beneficia insa legatarii universali sau mostenitorii legali. Daca s-a dispus. Intrucit obiectul legatului cu titlu universal este o cota parte determinata din mostenire legatarul nu poate profita de cota ce i s-ar fi cuvenit altui legatar cu titlu universal in ipoteza ca nu ar putea sau nu ar voi sa vina la mostenire. trebuie considerata legate cu titlu particular. sau singular. cit. 236.894 alin. op. universale. peste aceste cote de catre minorul cu capacitate de exercitiu restrinsa. .894 C. Pag. Enumerarea facuta de art.legatul unei fractiuni din mostenire. fiind o enumerare exhaustiva.legatul unei fractiuni din bunurile imobile. 11A se vedea. evident. legatul va fi reductibil la aceste cote. pag. Aceasta inseamna ca el va putea dispune numai de cota de ½ din averea sa. 3. op. . 175. C. . cit. intrucit pentru a fi considerat legat cu titlu universal ar fi trebuit sa se dispuna de toate bunurile imobile sau de toate bunurile mobile in general si numai dintr-o anumita localitate. inseamna ca toate celelalte legate. motiv pentru care este considerat legat cu titlu universal si nu legat universal. cit. 256. Acest legat. civ.894 C.894 C. ci art. ca. de pilda. Codul civil nu da o defintie pozitiva legatului cu titlu particular. confera legatarului vocatie la unul sau mai multe bunuri determinate.83 Potrivit art. daca nu are mostenitori rezervatari si de ½ din cotitatea disponibila daca are mostenitori rezervatari. M.legatul unei fractiuni din bunurile mobile. in cazul in care un minor intre 16 si 18 ani face un legat cu privire la intreaga sa mostenire. Legatarul cu titlu universal va putea profita insa de renuntarea sau inlaturarea de la mostenire a legatarului cu titlu particular sau a mostenitorilor rezervatari daca prezenta acestora ar fi micsorat fractiunea care i se cuvenea lui. pag.legatul tuturor buurilor mobile. civ. op. Statescu. sunt legate cu titlu particular. 10A se vedea. Asa cum s-a precizat in literatura juridica10.legatul tuturor bunurilor imobile. C. sunt considerate legate cu titlu universal: . civ.. Legatul cu titlu particular. Statescu.8o7 C. asadar. legatul unei jumatati sau a unei treimi din aceasta etc. 175. op.2 prevede doar ca toate legatele care nu sunt cu titlu universal si. in mod firesc ar fi trebuit considerate legate cu titlu particular caci bunurile mobile sai imobile dintr-o succesiune nu reprezinta in sine o universalitate. de pilda. civ. Eliescu. Deak. cit. acest legat nu va fi un legat universal ci un legat cu titlu universal intrucit art. legatul tuturor imobilelor dintr-o localitate va trebuie considerat legat cu titlu particular si nu cu titlu universal. asadar. Tot legat cu titlu particular va fi considerat si cel care are ca obiect toate bunurile mobile cu o anumita destinatie11. Fr. Asa. .

908 prevede ca persoana tinuta la executarea legatului este obligata sa dea un lucru de calitate mijlocie. De asemenea nu exista controversa nici in privinta legatului in uzufruct atunci cind uzufructul este stabilit cu privire la unul sau mai multe bunuri singulare. art. iar uzufructul alteia. Legatul cu titlu particular poate avea ca obiect atit bunuri corporale. iar potrivit art. pag.). si la imbunatatirile si constructiile nou efectuate de catre testator ulterior intocmirii testamentului. pag. civ.1 C. legatarul are dreptul. In ce priveste natura juridica a legatului nudei proprietati nu sunt controverse caci acesta. cum sunt creantele. spre deosebire de legatele universale sau cu titlu universal care confera vocatie (chemare) la o universalitate sau la o parte din aceasta . la achzitiile noi de imobile alaturate celui testat. Al. op. in adevar.teza ca legatul in uzufructul intregii mosteniri dar si acela care priveste o fractiune a acesteia sunt 12A se vedea. Discutii s-au nascut insa in legatura cu calificarea juridica a legatului in uzufruct atunci cind el este stabilit asupra intregii mosteniri sau a unei fractiuni din aceasta. potrivit art. atunci cind are ca obiect intreaga mostenire. si cu titlu universal cind obiectul sau este uzufructul unei parti din aceasta 12. .9oo C. S-a sustinut atit teza ca un astfel de legat are caracterul unui legat universal. astfel ca se impun unele precizari. Baicoianu. Rosetti-Balanescu. abitatia etc. Nu are dreptul insa.84 indiferent de valoarea acestora. caci acest legat nu poate fi decit unul cu titlu particular.9o4 alin. Cele mai adesea se confera legatarului dreptul de proprietate asupra bunurilor. decit daca testatorul face o noua dispozitie testamentara care sa le cuprinda si pe acestea. ca testatorul sa lase nuda proprietate unei persoane.cu titlu universal cind priveste o fractiune a acestuia. cit si bunuri incorporale. cit. Este posibil. fie exclusiva. C. op. civ. 273-277.9o4 alin. civ. M. asa cum am aratat mai sus.903 C. prin care acesta din urma se mareste.2-3 C. Daca insa testatorul a dispus ca alegerea calitatii sa fie efectuata de catre legatar acestava putea opta pentru calitatea cea mai buna. prin lucrul legat trebuie sa intelegem si accesoriile necesare in starea in care se afla la moartea testatorului. Valoarea legatului cu titlu particular poate fi mai mare decit cea a legatului universal sau cu titlu universal. Eliescu. fie o cota ideala sau numai nuda proprietate dar se pot conferi si alte drepturi reale ca uzufructul. ceea ce demonstreaza odata in plus ca nu emolumentul in sine conteaza ci vocatia pe care o confera fiecare legat in parte. In legatura cu un astfel de legat s-au ridicat mai multe probleme in practica judecatoreasca si de asemenea s-au nascut discutii in literatura de specialitate. Hamangiu. 258-259. individual determinate sau de gen. In cazul in care legatul are drept obiect un lucru de gen nedeterminat calitativ. Potrivit art. in cazul imobilelor. cit. Subliniem de asemenea tot ca o deosebire de ordin calitativ a legatului cu titlu particular de cel universal si de cel cu titlu universal care consta in aceea ca legatul cu titlu particular nu atrage raspunderea legatarului pentru pasivul mostenirii (art. I.si cu titlu particular daca priveste unul sau mai multe bunuri determinate. nu poate fi decit universal in ipoteza cind nuda proprietate priveste intregul patrimoniu al defunctului. civ.

op. pag. legatul va fi valabil prezumindu-se ca el a inteles sa impuna celor indatorati la executarea legatului procurarea bunului si predarea acestuia legatarului. Les succesions. 12o-121. acest legat nu este amintit de art. 271. 373-374.85 legate cu titlu universal13. Potrivit art. potrivit art.14 In ce ne priveste ne raliem acestei din urma opinii. de ineficacitatea legatului nudei proprietati vor profita mostenitorii legali iar nu legatarul uzufructului.E. El dobindeste numai folosinta si fructele patrimoniului succesoral pe o durata determinata sau in cel mai bun caz pe durata vietii legatarului. 243-244. 13A se vedea. . civ. Asa fiind. civ. Leon Mazeaud. cit. concluzia care se impune este aceea ca legatul uzufructului este un legat cu titlu particular chiar in ipoteza in care are ca obiect o universalitate sau o fractiune din universalitate. iar. dar acest bun nu-i apartine nici in momentul intocmirii testamentului si nici in acela al deschiderii succesiunii. 1989. cit. care vizeaza situatia in care testatorul a dispus de un bun cert in favoarea legatarului. Chirica. legatarul universal al nudei proprietati are vocatie la dobindirea intregii mosteniri in plina proprietate . Lecons de droit civil. Lui ii va profita stingerea uzufructului sau ineficacitatea legatului in uzufruct. 14A se vedea. op. Cel obligat la executarea legatului intr-o astfel de situatie are doua posibilitati. Nici faptul ca legatarul in uzufructul intregii mosteniri sau a unei fractiuni din aceasta este obligat alaturi de nudul proprietar. . op. Vol. Safta-Romano. Nu se poate pune semnul egalitatii intre uzufructul universal sau cu titlu universal si legatul universal sau cu titlu universal. printre legatele cu titlu universal. Malaurie. Fr. 15A se vedea.55o si 552 C. . op.Henri Mazeaud. un legat cu titlu particular. cit si teza potrivit careia legatul uzufuctului este. pag. pag. Deak. in toate cazurile (inclusiv atunci cind priveste intreaga mostenire sau o fractiune a acesteia). IV. 492. neputind insa avea niciodata vocatie la dobindirea totalitatii drepturilor care compun masa succesorala. aceasta enumerare este exhastiva. pag. Alexandrescu.894 C. pag. cit. asa cum am aratat. Fr. Paris. Les liberalites. 227. cit. codul civil distinge intre situatia in care testatorul cunostea ca bunul nu-i apartine si aceea in care el nu avea cunostinta de aceasta imprejurare. cit. 224. la suportatea datoriilor si sarcinilor nu este de natura a-i schimba caracterul caci nu exista incompatibilitate intre calificarea acestui legat ca fiind unul cu titlu particular si plata datoriilor si sarcinilor. In legatura cu legatul lucrului altuia.9o6 C. asa cum am precizat. D. Ph. 82o.D. In alta ordine de idei.M. 215. op. In schimb. In adevar legatul in uzufruct nu poate fi calificat niciodata legat universal chiar si atunci cind uzufructul vizeaza intreaga avere a defunctului intrucit legatarul nu are chemare la intreaga mostenire. Asadar. pag. Jean Mazeaud. Calificarea uzufructului ca universal sau cu titlu universal vizeaza numai obiectul dreptului de uzufruct pe cind cea a legatelor universale vizeaza vocatia la mostenire. daca testatorul cunostea ca bunul de care a dispus nu-i apartine. Paris. B. Cours de droit civil. Deak. pag. op. civ. cit. Cantacuzino. testatorul sau legea putind impune legatarului astfel de obligatii15. 242. 1963. pag.

Bine s-a argumentat ca de vreme ce legea considera valabil un legat care are ca obiect un bun care nu este al testatorului in totalitatea lui cu atit mai mult se impune a considera valabil un legat care are ca obiect doar o cota care nu este a testatorului16. legatul va fi nul pentru partea care depaseste cota sa de proprietate. pag. Cantacuzino. se vor aplica pri n asemanare regulile pe care le-am vazut in cazul legatului lucrului altuia. Deak. Conchizind precizam ca enumerarea tuturor legatelor cu titlu particular nefiind posibila amintim cu titlu de exemplu citeva: . fie sa plateasca in bani cota parte care nu i-a apartinut testatorului. .legatul unei creante fata de un mostenitor legal. In ipoteza in care testatorul a lasat cota sa ideala de proprietate dintr-un bun determinat sau cota sa dintr-un bun determinat dintr-o universalitate. In ipoteza in care insa obiectul legatului il costituie nu cota ideala apartinatoare testatorului ci bunul in integralitatea lui sau o cota determinata din acesta. . In cazul in care testatorul a crezut numai ca bunul ii apartine in totalitate dar de fapt nu avea decit o cota parte din acesta. cit. 38o. fie sa procure pentru legatar bunul in integralitatea lui. pag. Daca bunul a fost procurat spre a fi predat legatarului transferul proprietatii catre legatar nu are loc in momentul deschiderii succesiunii ci in acela al procurarii acestuia.legatul unui bun de gen.legatul unui bun cert. caci bunurile de gen nu apartin unui anume titular determinat. acesta avind posibilitatea sa se foloseasca in aceste scop de orice mijloc de proba si putind folosi chiar elemente dinafara testamentului. intrucit numai un astfel de bun poate apartine cuiva. cel insarcinat cu executarea liberalitatii avind obligatia. asadar inclusiv prin legate. iar aceasta se poate transmite.9o7 C. atit prin acte inter vivos cit si prin acte mortis cauza. Daca testatorul nu cunostea ca bunul nu-i apartine si totusi a dispus de el legatul va fi cosiderat nul potrivit art. cit.86 Prima este aceea de a procura bunul si a-l preda legatarului si a doua este aceea de a plati legatarului o suma echivalenta cu valoarea bunului in momentul deschiderii succesiunii. M. civ. Daca testatorul a stiut ca are numai o cota parte din bun si totusi a dispus de el in integralitatea lui legatul va fi valabil. . legatul este valabil intrucit o cota ideala de proprietate este un drept absolut si exclusiv al fiecarui coindivizar. Problema legatului indiviz se pune atunci cind obiectul legatului il constituie un bun individual determinat aflat in indivziune la data deschiderii succesiunii. Desigur.Fr. Dovada faptului ca testatorul a cunoscut ca bunul nu-i apartine revine legatarului interesat. B. aceste reguli se aplica numai in ipoteza ca este vorba de un bun cert. 247-248. 16A se vedea. un legatar universal sau cu titlu universal sau fata de alt legatar cu titlu particular. op. op. In consecinta legatul unui bun de gen va fi intotdeauna valabil chiar daca in patrimoniul defunctului nu se gasesc atari bunuri. Se presupune ca el nu ar fi testat peste cota sa de proprietate daca ar fi fost in cunostiinta de cauza.

894 alin. Chirica. 1. cit. I. Rosetti-Balanescu. Hamangiu. A se vedea. 249.legatul tuturor bunurilor dintr-o anumita localitate. Deak. In cazul mortii legatarului dupa deschiderea succesiunii drepturile lui se vor transmite propriilor mostenitori.2 C. Al. Al.926 si 1o22 C. pag. dar nelichidata pina la moartea acestuia (art. Hamangiu.legatul unei succesiuni cuvenita lui de cujus.legatul tuturor bunurilor testatorului din momentul intocmirii testamentului. daca se dovedeste ca intentia sa a fost de a limita chemarea legatarului numai la acele bunuri determinate. 949. Baicoianu. Fr. op. In cazul termenului suspensiv executarea legatului este aminata pina la implinirea lui (de pilda la sase luni de la deschiderea mostenirii) dar drepturile legatarului se nasc si se pot transmite inter vivos si mortis cauza din momentul deschiderii mostenirii. C. drepturile dobindite. Clasificarea legatelor dupa modalitatea care le afecteaza. C. asa cum rezulta din prevederile art. cit. 17A se vedea. pag. civ. In cazul legatului afectat de un termen extinctiv legatul isi produce efectele din momentul deschiderii mostenirii. civ. . prin care testatorul il iarta pe legatar de datoria ce avea fata de el. la fel ca in cazul legatului pur si simplu. op. 18. I. Asa fiind legatarul poate instraina.legatul de liberare. civ. cit. din momentul deschiderii succesiunii. op. Legatul cu termen. . 2. . indiferent de momentul acceptarii mostenirii sau de punerea sa in posesie. Baicoianu. Testatorul poate sa supuna legatul unui termen. dar la implinirea termenului legatul se stinge(de pilda cind se lasa prin legat dobinzile unei sume de bani pe o durata de timp sau dreptul la o renta pe o durata limitata. fie suspensiv. pag. prin acte intre vii. fie extinctiv aplicindu-se regulile dreptului comun in materie de modalitati. Rosetti-Balanescu. cit. Legatul pur si simplu.) caci acea mostenire in raporturile dintre testator si legatarul sau nu reprezinta o universalitate sau o parte din aceasta ci un grup de bunuri determinate17 Sectiunea a III-a . Cu alte cuvinte desi legatarul devine proprietar sau creditor din momentul deschiderii mostenirii el nu poate cere predarea lucrului legat sau plata creantei la deschiderea mostenirii ci numai la implinirea termenului. pag. Textul se refera expres numai la legatele cu titlu particular dar se accepta ca are aplicabilitate si in cazul legatelor universale si cu titlu universal18. .D.87 . 114. 888. Este legatul neafectat de nici o modalitate. asa cum rezulta din prevederile art.899 C. In acest caz drepturile legatarului se dobindesc din momentul deschiderii succesiunii asemanator cu situatia mostenitorilor legali. op.

sa faca sau sa nu faca ceva pentru a dobindi legatul. fie prin acte intre vii. la fel ca in dreptul comun. Legatul sub conditie. la fel ca in cazul conditiei rezolutorii. S-a precizat in doctrina 19ca asa fiind practic dreptul legatarului devine dublu conditionat caci nasterea dreptului legat depinde o data de realizarea conditiei instituita de catre testator si a doua oara de indeplinirea conditiei ceruta de lege si anume supravietuirea legatarului indeplinirii conditiei. Legatarul in acest caz trebuie sa dea. dar spre deosebire de dreptul comun. dar in caz de retransmitere prin testament legatul care ar avea acest obiect dterminat nu poate fi decit legat cu titlu particular in toate cazurile. 4. 251. In cazul conditiei rezolutorii drepturile legatarului se nasc din momentul deschiderii succesiunii. care se nasc din momentul deschiderii 19A se vedea. la fel ca in cazul legatelor pure si simple.925 C. potrivit art. Sarcina este o obligatie impusa de catre testator care aceptind legatul trebuie sa o execute. legatarul poate lua masuri conservatorii. Legatul cu sarcina. dreptul tertului dobindditor fiind insa dublu conditionat la fel ca al legatarului transmitator. Este acel legat a carui nastere sau stingere depinde de un eveniment viitor si incert cit priveste producerea lui. De pilda testatorul a dispus de biblioteca sa juridica in favoarea legatarului cu conditia ca acesta sa termine facultatea de drept etc. Pendente conditione legatul este transmisibil prin acte intre vii sau pentru cauza de moarte. Daca conditia rezolutorie se realzeaza legatul se desfiinteaza retroactiv de la data deschiderii mostenirii. La fel ca in dreptul comun conditia care afecteaza legatul poate fi suspensiva sau rezolutorie. pag. Sarcina se poate institui in cazul tuturor legatelor. indiferent ca este vorba de un legat universal. op. sau este sigur ca nu se poate realiza drepturile legatarului se consolideaza definitiv ca si cum ar fi fost un legat pur si simplu. fie pentru cauza de moarte.88 3. Prin acte juridice intre vii transmiterea legatului sub conditie suspensiva este posibila. Deak. civ. In cazul conditiei suspensive legatarul nu devine proprietar sau creditor la data deschiderii succesiunii ci numai de la data indeplinirii sau neindeplinirii evenimentului (conditiei) in functie de faptul daca conditia este pozitiva sau negativa. legatarul devenind proprietar sau creditor din momentul deschiderii mostenirii.1o16 C. civ. in cazul predecesului legatarului inainte de realizarea conditiei acesta devine caduc si nu trece la mostenitorii sai chiar daca post mortem conditia se realizeaza. asa cum in mod expres prevede art. Fr. nu afecteaza dobindirea dreptului asupra legatelor. Daca conditia rezolutorie nu se realizeaza. Pina la indeplnirea conditiei. Instituirea sarcinii. cit. . Daca conditia s-a realizat ea produce efecte retroactive. Intr-o asemenea situatie se desfiinteaza retroactiv si drepturile dobindite de succesorii in drepturi ai legatarului. Mostenitorii legatarului dobindesc dreptul asupra acestuia. cu titlu universal sau cu titlu particular.

Nu se pune problema capacitatii de face si de a primi liberalitati insa in raporturile dintre legatari si tertul beneficiar pentru ca. civ. col. op. nr. Eliescu. cit. pag. In ipoteza in care sarcina este stipulata chiar in interesul legatarului. 116. mai mari sau mai mici22. nr 1844/1956. iar pentru parerea contrara in sensul ca tertul beneficiar nu se afla in raport de drept cu testatorul ci numai cu gratificatul a se vedea M. s-a spus. Deak. nr. executarea sarcinii de ctre legatar reprezinta doar executarea unei obligatii21 Sarcina poate fi instituita. D. Carpenaru. in Repertoriu. cit. dec.83o C. in C. . 1956.D. col. Chirica op. in C. . dar in masura in care l-a acceptat este obligat sa execute sarcina. 193-195. 1299/1959. . D. I. cit. civ. revocarea judiciara 20A se vedea. 445. 1961.Trib. suportarea cheltuielilor de inmormintare etc. nr. In cazul sarcinii in favoarea testatorului insusi acesta are un interes material sau moral in executarea acesteia. Fr. pag. ne aflam in prezenta unei liberalitati cu efectatiune speciala. 979/1959. numai ca neexecutarea sarcinii la fel ca si nerealizarea conditiei rezolutorii va prduce efecte retroactive pina la momentul deschiderii succesiunii. vol. in favoarea testatorului sau in favoarea legatarului insusi. In acest caz avem un dublu legat iar regulile privind capacitatea de a testa si de a primi prin testament trebuie sa fie implinite nu numai in raporturile dintre testator si legatar ci si in raporturile dintre testator si tertul beneficiar. coroborat cu art. pag. 188. St. civ. 184-188. dec. executorul testamentar. pag. Sarcina poate fi stipulata in favoarea unui tert. Supr. pag. 253. independent de posibilitatile sale materiale. legatarii sau creditorii. Supr. 393/1961. De pilda cind testatorul dispune ca legatarul sa foloseasca o suma de bani pentru a-si desavirsi studiile. In cazul in care sarcina este stipulata in favoarea unui tert prin ea se realizeaza o stipulatie pentru altul si reprezinta fie o plata ce are loc pe aceasta cale fie o liberalitate indirecta. 21A se vedea. 364-367. In caz de nexecutare a sarcinii cei interesati (beneficiarul sarcinii. Trib. pe anii 1952-1969. op. se poate cere de catre orice persoana interesata ca mostenitorii legali. subliniindu-se in doctrina ca si testatorul are cel putin un interes de natura morala in executarea sarcinii. la fel ca in cazul legatelor pure si simple. cu conditia ca aceasta sa existe sau sa fie determinabila la data executarii sarcinii. pag. prin exceptie de la regulile capacitatii succesorale si in favoarea unei persoane viitoare sau nedeterminate. pag. op. dec.89 succesiunii. Legatarul este liber sa accepte sau nu legatul. ci numai dupa decesul acestuia20. Potrivit art. D. creditorii beneficiarului) pot cere in justitie execcutarea silita si daune interese. 22A se vedea.93o C. cit. Intrucit testamentul produce efecte numai dupa moartea testatorului nu se pot impune legatarului obligatii care sa fie executate in timpul vietii testatorului. . ca plata unei datorii. 442. civ. inC. . dec. cind e vorba de un tert. 1959/pag.

cit. 25A se vedea. Incalcarea conditiilor de fond sau de forma instituite de legiuitor duce la nulitatea actelor juridice in general. cit. cit. asadar. revocarea nu trebuie confundata cu caducitatea caci revocarea se datoreaza. s-a precizat in doctrina. Deak. revocarea si caducitatea. C. 254. nu s-au respectat conditiile de forma instituite pentru validitatea diferitelor forme testamentare. 181. Toate cauzele de ineficacaitate au acelasi efect si anume desfiintarea retroactiva a legatelor. Nulitatea legatelor. op. Tertul in favoarea caruia s-a instituit sarcina poate cere numai executarea acesteia. cauza sau obiect ilicite ori imorale. testatorul nu avea capacitatea de a dispune. 177. in cazul celei voluntare. Astfel in ce priveste termenul de prescriptie a actiunii in anulare prevazut de art. de pilda.D.D. pag. si a legatelor. dar uneori s-a mai adaugat si reductiunea legatelor24. Vom avea in consecinta cauze de nulitate care se regasesc la orice act juridic. ci de la data deschiderii 23A se vedea. unei culpe a legatarului sau. De asemenea. cu toate ca efectul reductiunii liberalitatilor excesive este tot caducitatea acelor legate. 14o. Stanciulescu.2 din Decr. cit.9 alin. cauzele de revocare sau cele de caducitate sunt intotdeauna posterioare acestui moment. cit. In privinta cauzelor care duc la ineficacitatea legatelor se amintesc in doctrina23nulitatea.L. s-a stipulat o substitutie fideicomisara. Statescu. Ineficacitatea legatelor. op. iar caducitatea este determinate intotdeauna de cauze straine atit de culpa legatarului cit si de vointa unilaterale a testatorului25 Ea consta asa cum vom vedea in cele ce urmeaza intr-o imposibilitate obiectiva de executare a legatului. in cazul celei judecatoresti. op. pag. Regimul juridic al nulitatilor este cel de drept comun. cum sunt viciile de consimtamint. vointei unilaterale a testatorului. Sectiunea a IV-a. Astfel. cu unele deosebiri specifice acestei materii. 24A se vedea. Chirica.90 a legatului. cit. 148. . precum si cauze specifice actelor juridice pentru cauza de moarte pentru care sunt prevazute conditii de validitate aparte. pag. Macovei.167/1958 acesta va incepe sa curga nu de la data incheierii actului in cazul nostru al intocmirii testamentului. C. nu si revocarea legatului caci nu are un astfel de interes. 1. Statescu. op. Fr. op. op. pag. pag. nr. Prin ineficacitatea legatelor vom intelege acele ipoteze in care ele nu-si produc efectele pe care in principiu ar trebui sa le produca. pag. 123. s-au incalcat dispozitiile privind interzicerea testamentului conjunctiv etc. insa pe cind cauzele de nulitate(relativa sau absoluta) existau anterior sau concomitent cu momentul intocmirii testamentului.

). Chirica.8o2 C. Revocarea legatelor este considerata expresa atunci cind vointa revocatorie a testatorului este exprimata direct printr-un inscris si este tacita atunci cind este dedusa din anumite fapte sau acte juridice ale testatorului.Fr. M. Hamangiu. care desi nu o precizeaza direct impun aceasta concluzie. pag. Eliescu. ”Despre revocarea testamentelor si despre caducitatea lor”Codul civil se ocupa in art.. pag. fam. . revocarea voluntara 26A se vedea. Ratificarea va produce afecte numai fata de mostenitorii care au consimtit. 257. Asa cum am vazut testamentul este prin esenta lui revocabil in tot cursul vietii testatorului (art. R. 123. potrivit art. sect. civ. mostenitorii legali vor putea executa legatul cuprins intr-un testament nul pentru vicii de forma. deosebit de regimul juridic al nulitatilor din dreptul comun se admite ca in unele ipoteze este admisa acoperirea nulitatii legatului (chiar a celei absolute). partial sau total.1167 alin. privitoare la donatii. nr. Asa dupa cum am vazut. pag. cit. Potrivit art. Baicoianu. mostenitorii legali sau legatarul universal. Revocarea legatelor. a)Revocarea voluntara expresa. Deak. fara vreo limita si fara nevoia invocarii unor motive. Rosetti-Balanescu. 27A se vedea.3 C. Legatarul nu poate invoca vreun drept cistigat intrucit testamentul nu produce efecte decit de la data deschiderii mostenirii. de pilda. Supr. op. D. 1558/1972. Fr. cit. cit. 1oo6. Acesta nici nu poate renunta la acest drept al sau caci orice clauza care ar limita in vreun fel. este irevocabila. ratificare sau executare voluntara a acestuia de catre persoanele interesate. In consecinta testatorul poate sa revina asupra unui testament al sau. pag. cind se datoreaza vointei unilaterale a testatorului si judecatoreasca cind este determinata de unele fapte culpabile ale legatarului si se pronunta prin hotarire judecatoreasca. in R. dreptul testatorului de a-si revoca propriile dispozitii testamentare ar fi lovita de nulitate absoluta28. chiar daca este facuta prin testament. definitiv sau temporar. 2.92o C.92o-931. Deak. intrucit orice efecte ale testamentului se produc numai de la aceasta data26. C. op. I. nr. 3 C. op. care ar beneficia de ineficacitatea acelui legat ca. 4/1973.Trib. 57 alin. prin confirmare. aplicindu-se prin analogie dispozitiile prev. A se vedea in acest sens. 256. Acest drept poate fi exercitat discretionar. Al. civ.91 succesiunii. in ipoteza ca exista mai multi mostenitori. A)Revocarea voluntara a legatelor. In schimb recunoasterea unei datorii facuta prin testament este supusa regulii revocabilitatii. cit. revocindu-l partial sau total pina in ultima clipa a vietii sale prin propria manifestare unilaterala de vointa. 256. cit.D. Manifestarea de vointa revocatorie a testatorului poate fi expresa sau tacita fiind conditionata de capacitatea de a testa a acestuia si de lipsa viciilor de consimtamint. op. civ. In alta ordine de idei. op. de art. pag. pag. in cazul in care testamentul ar cuprinde si legate cu titlu particular 27 . 28Prin exceptie recunoasterea de copil. Revocarea este de doua feluri:voluntara. civ. dec. 176.

C. altele decit cele revocatorii. S-a spus ca revocarea este valabila chiar daca declaratia revocatorie s-a facut oral in fata instantei de judecata si aceasta a fost cosemnata ca atare in cuprinsul unei incheieri sau hotariri judecatoresti. Fr. pag. 923 C. iar nerespectarea acestor forme duce la nulitatea absoluta a actului revocator. este vorba de un act juridic solemn. 31Apud. 19o9/1968 a judecatoriei Sector nr. civ. din cele reglementate de lege. 259. Asadar. C. iar doctrina si practica judiciara au mai adaugat un al treilea caz. Daca revocarea se face printr-un nou testament nu se cere ca cel ulterior sa aiba aceeasi forma cu primul. op. O. in dreptul nostru. cit. G. 178. 1oo8. s-a spus30. Rosetti-Balanescu. Al. Hamangiu. op. 126. pag.92 expresa se poate realiza fie printr-un nou testament. impusa o simetrie a formelor in aceasta privinta. si anume distrugerea testamentului de catre testator sau de catre alcineva dar cu stirea acestuia. civ. nefiind testament nu se impune indeplinirea unor conditii de valabilitate pentru astfel de acte juridice. cu exceptia ipotezei in care insusi testatorul a conditionat revocarea de validitatea integrala sau partiala a celui de al doilea testament. asadar. R. D. nefiind.31 Inscrisul autentic. spre deosebire de cel roman si de vechiul drept romanesc. GHeorghiu. pag. in R. Statescu.). ) si -instrainarea voluntara a bunului care face obiectul legatului (art. scrisa de mina testatorului.M. Nr. avind efect revocatoriu caci sunt indeplinite cerintele de forma pentru un testament olograf. 1 Bucuresti. de pilda. Nota la sent. dar care nu este testament. 859 C. in sine. Codul civil prevede in art. 30A se vedea. Baicoianu. sunt nule sau nu s-ar putea executa. 921 C. . semnata si datata de catre acesta este valabila. acesta poate fi special redactat in acest scop. cit. nr. pag.922 ca revocarea este valabila chiar daca celelalte clauze din testamentul ulterior. op. Eliescu. 272. un act revocatoriu intrucit este posibil ca dispozitii din testamente succesive sa se execute concomintent. op. cu conditia 29A se vedea. Codul civil prevede doua cazuri de revocare tacita si anume: -incompatibilitatea sau contrarietatea dintre dispozitiile testamentului ulterior cu cele ale testamentului anterior (art. civ. ). fie printr-un act autentic. cit. caci s-a considerat ca enumerarea din Codul civil nu este limitativa.29 Pentru valabilitatea revocarii nu se cer formule sacramentale. b. Revocarea voluntara tacita sau indirecta. Cind revocarea se face prin act autentic. Revocarea este considerata tacita atunci cind testatorul nu o declara in mod expres dar vointa sa revocatorie rezulta fara echivoc din acte sau fapte juridice savirsite de el sau cunoscute numai de acesta. civ. datat si semnat de mina testatorului potrivit art. Redactarea unui nou testament. cit. dar revocarea se poate face si in cadrul unui act autentic care are nu numai aceasta menire ca de pilda in cadrul unui contract de donatie. pag. Un testament autentic. I. 3/1971. . nu reprezinta. dimpotriva simpla mentiune “anulat”. va putea fi revocat in totalitate sau in parte printr-un testament olograf intocmit insa cu respectarea tuturor cerintelor impuse de lege pentru validitatea acestuia (scris in intregime. Deak.

Alexandrescu. ca. op. ci trebuie dedusa din acte si fapte colaterale. cerintele legale pentru a putea testa. iar testatorul sa indeplineasca. pag. intrucit al doilea il revoca pe primul neconditionat. civ. op. op. Eliescu.C. -testamentul nou trebuie sa cuprinda dispozitii care sunt incompatibile sau contrarii cu cele din primul testament. Acest lucru se poate realiza numai in cazul revocarii exprese. iar nu in a celei tacite. cit. legatele anterioare. evident. cit.St. Iertarea de datorie din pri mul testament este un legat care se revoca prin cel de al doilea intrucit acea creanta a fost testata unei alte persoane34. Deak. op.D. cit. M. Prin ultimul legat se opereaza revocarea tacita a primului de vreme ce este vorba de acelasi 32A se vedea. asadar.Fr. de pilda. adica capacitate si consimtamint valabil. intr-o atare ipoteza ne vom gasi in prezenta revocarii exprese. pag. pag. S-au dat exemple de incompatibilitate intre legatul prin care testatatorul il iarta de datorie pe un debitor al sau si cel prin care dreptul de creanta impotriva acestui debitor este lasat unui alt legatar. ci se datoreaza intentiei testatorului. caci material sau juridic acest lucru ar fi posibil. op. Tot astfel s-a exemplificat cu ipoteza in care autoturismul testatorului este lasat in proprietatea unei persoane printr-un prim testament. cit.922 C. op. In cazul revocarii exprese nu se mai pune problema compatibilitatii dintre dispozitiile celor doua testamente succesive. chiar daca dispozitiile pe care le cuprind. ar putea fi executate impreuna. 273-275. potrivit art. -noul testament sa nu cuprinda o clauza de revocare expresa a celui anterior. op. Statescu. In doctrina33s-a apreciat ca incompatibilitatea nu se confunda cu contrarietatea intrucit in vreme ce incompatibilitatea presupune o imposibilitate obiectiva. faptul ca o dispozitie dintr-un testament posterior o revoca pe o alta dintr-un tstament anterior este vointa testatorului 32. In cazul revocarii tacite printr-un nou testament ale carui legate sunt ineficace nu vom putea deduce nici intentia testatorului de a mentine.93 sa nu fie ireconciliabile sau vointa testataorului insusi sa nu fost in acest sens. pag. iar prin cel de al doilea proprietatea exclusiva a acelueasi autoturism este lasata altei persoane. (de natura materiala sau juridica) in cazul contrarietatii imposibilitatea concomitenta de executare a legatelor din testamentele succesive nu este de natura obiectiva. D. 33A se vedea. pag.D. Un testament nul nu va avea nici efect revocatoriu. la rindul sau. soarta ulterioara a legatelor din cuprinsul noului testament. 369-37o. Nu intereseaza. Carpenaru. in schimb. Chirica. 34Idem . absoluta in executarea concomitenta a dispozitiilor din testamentele succesive. caducitatea acestora. cit. care de aceasta data nu se manifesta expres. din punctul de vedere al revocarii tacite. 126-127. pag. 45o. 178. 125. altfel. pentru acest motiv. pag. Chirica. Pentru ca un testament nou sa echivaleze cu o revocare tacita se impun anumite conditii: -noul testament trebuie sa indeplineasca conditiile de forma cerute de lege pentru validitatea testamentelor. cit. 26o-262. caci. cit. Criteriul dupa care vom determina.

laudabila in sine. caci altfel din punct de vedere material sau juridic cele doua legate succesive se pot executa concomitent. nr. Daca primul legat ar fi avut ca obiect nuda proprietate sau uzufructul imobilului. In ambele exemple imposibilitatea executarii concomitente a celor doua legate este de natura materiala. pag. in R. Statescu op.94 autoturism. Ultimul legat il va revoca pe primul numai daca vointa testatorului a fost aceasta. ale incompatibilitatii si contrarietatii cu toate ca cei doi termeni din punct de vedere semantic sunt sinonimi. Brasov. fie ca este vorba de incompatibilitate sau de contrarietate. caci de vreme ce contrarietatea s-ar deosebi de incompatibilitate prin aceea ca in cazul contrarietatii imposibilitatea de executare concomitenta a 35 A se vedea. 261-262. In cazul in care cele doua dispozitii sunt cuprinse in acealasi testament ele se executa concomitent. cit. In ce priveste contrarietatea s-a exemplificat cu situatia in care acelasi bun a fost testat prin doua testamente succesive in folosul a doua persoane diferite. Deak. Asadar. jud. dec. civ. restul dispozitiilor testamentare raminind in vigoare. Situatia este aceeasi si in cazul legatelor universale intrucit potrivit art. 127. iar prin al doilea se lasa unei alte persoane nuda proprietate sau uzufructul acelueasi imobil. R. iar prin al doilea legatar universal a se vedea. pot coexista mai multi titulari care vor deveni astfel coproprietari. prin acest din urma legat s-ar fi revocat tacit legatul nudei proprietati sau a uzufructului intrucit sunt incompatibile din punct de vedere juridic cu deplina proprietate asupra acelueasi imobil35. Chirica. desi s-ar putea intimpla ca in cazul unui testament cu un continut mai complex testatorul sa precizeze ca vointa sa este ca ambele legate succesive sa se execute concomintent. S-a apreciat ca aceasta distinctie se impune din nevoi practice cum sunt exempelele la care ne-am referit mai sus. pag. D. caci legatul se poate imparti intre cei doi legatari indicati. cit. Prin cel de al doilea legat s-a revocat tacit primul legat in partea referitoare la nuda proprietate sau la uzufruct. civ. 178. D. pag. 11/1973. nu este citusi de putin perfecta. S-a precizat ca in cazul incompatibilitatii exista o imposibilitate obiectiva. iar al doilea deplina proprietate.888 C. Intentia revocatorie a testatorului se poate prezuma chiar din faptul redactarii celui de al doilea testament. doctrina a facut distinctie intre cele doua ipoteze. In privinta faptului daca exista incompatibilitate intre primul legat prin care o persoana a fost instituita legatar cu titlu universal. C. materiala sau juridica de executare concomitenta a doua legate chiar in ipotexa in care cele doua legate sunt cuprinse in acelasi testament36. ca de pilda atunci cind prin primul legat se lasa unei persoane un imobil in plina proprietate. . 168. S-au dat exemple de incompatibilitate de natura juridica. nr. In acest caz deplina proprietate este incompatibila din punct de vedere juridic cu nuda proprietate sau cu uzufructul. op. 36A se vedea. Fr. Trebuie precizat ca in toate cazurile. 72/1973. cit. op. revocarea tacita se circumscrie strict numai legatelor aflate in astfel de situatii. Distinctia.Trib. pag. Cele doua legate nu s-ar putea executa concomitent nici daca ar fi fost cuprinse in acelasi testament.

ca cei doi termeni sunt sinonimi si desemneaza. I. De aici rezulta o alta consecinta si anume aceea ca in cazul reintrarii bunului in patrimoniul testatorului. 38A se vedea. Malaurie. asa cum am aratat. 39A se vedea. intre legatul cu titlu particular sau cu titlu universal. Din textul citatat rezulta fara echivoc ca legiuitorul leaga revocarea tacita a legatului anterior de intentia testatorului care rezulta indirect din actul ulterior de instrainare care priveste obiectul legatului. daca bunul a fost retrocedat. care se vrea a sta la baza distinctiei este prezent in ambele ipoteze. chiar cind instrainarea va fi nula. Baicoianu. sau cind obiectul legat va fi reintrat in starea testatorului”. Instrainarea trebuie sa fie reala si nu fictiva sau un simplu proiect. op. . 274. cit. pag. fractiune de mostenire sau bun succesoral. caci el nu se considera revocat. facute prin testamentul anterior si legatul universal instituit prin legatul posterior 38. Astfel instrainarea trebuie sa fie voluntara pentru a avea efect revocatoriu. legatul va trebui executat. 1o13. in Repertoriu. si cu atit mai putin incompatibilitate. 1939/1972. pag. op. dec. fiind 37 A se vedea. Astfel de instrainari ar avea drept efect caducitatea legatului si nu revocarea lui tacita. C. Eliescu. . In fine.”orice instrainare a obiectului legatului. cit intentia testatorului care se exprima implicit in sens revocatoriu prin acel act juridic. cu titlu universal sau cu titlu partcular. nr. M. 923 ca. ci se micsoreaza doar emolumentul primului legat39 Instrainarea sau distrugerea voluntara a bunului care face obiectul legatului. De asemenea nu se considera revocat legatul universal anterior printr-un legat posterior. cu beneficiari diferiti. caci astfel de acte juridice nu exprima vointa. 247. s-a precizat ca testamentele succesive sunt incompatibile sau contrarii numai daca cuprind legate din aceesi categorie-universale. sect. civ. revoca legatul pentru tot ceea ce s-a instrainat. facuta cu orice mod sau conditie. dar in cazul vinzarii silite. de vreme ce instrainarea a fost voluntara legatul nu se va executa. op. chiar indirecta. Al. el fiind considerat revocat. pag. Nu poate fi vorba de un asemenea efect in cazul vinzarii silite la cererea creditorului testatorului sau in cazul in care bunul a fost expropriat. cit. Nu exista astfel contrarietate. pe anii 1969-1975. Trib. De aici rezulta o serie de consecinte atit in ce priveste actul de instrainare cit si in ce priveste legatul ce astfel se revoca. ci vointei testatorului nu se poate nega ca si in cazul legatelor declarate incompatibile ele sunt tot rezultatul vointei testatorului astfel ca acest element subiectiv. pag. nu atit instrainarea in sine este avuta in vedere ca avind efect revocatoriu.Ph. 212. a testatorului in sensul revocarii legatului. Cu alte cuvinte. in fapt. Codul civil prevede in art. chiar daca in acest din urma caz s-ar incheia o conventie cu privire la despagubiri pentru bunul expropriat. cit. De aceea unii autori repudiaza aceasta clasificare socotind. Supr. Hamangiu. . Rosetti-Balanescu. aceeasi realitate juridica37.95 legatelor succesive s-ar datora nu obstacolelor de natura materiala sau juridica.cu privire la aceeasi mostenire. . cu titlu universal sau cu titlu particular.

sau in care sau constituit garantii reale. op. in completul de 7 judecatori. legatarul este obligat la respectarea lor. R. 43A se vedea pentru opinia contrara.C. cit. Desigur instrainarea trebuie sa emane de la o persoana capabila iar vointa sa sa fie liber exprimata. cit. pag. pag. 59.923 C. In schimb. 42A se vedea. Jud. cit. civ. Chirica. nr. op. R. in R. caci exprima intentia revocatorie a testatorului40. op. Asa cum textul art. Evident daca instrainarea nula produce efecte revocatorii cu atit mai mult nerespectarea normelor de publicitate nu va afecta efectul revocatoriu al instrainarii. civ. nr.M. 276. Eliescu. In cazul in care instrainarea a avut ca obiect dezmembraminte ale dreptului de proprietate ca uzfructul.in acest caz este vorba de o exceptie de la regula expres prevazuta in textul legal ca si un act de instrainare nul are efect revocatoriu asupra legatului anterior daca priveste acelasi bun41. cit. caci in adevar vointa revocatorie a testa torului a fost definitiv exprimata. civ. dec. op. 1o17-1o18. pag. 128. ori conditie suspensiva sau rezolutorie. 3281987. termen suspensiv sau extinctiv. cit. op. o prevede in mod expres. Unii autori au 40A se vedea in acest sens Trib. D.923 C. cit. 276. cu Nota aprobativa de Cristiana Irinel Stoica. Chirica. ca de pilda o ipoteca etc. nr. Rosetti-Balanescu.Trib. Statescu. pag. Deak. De asemenea din textul art.923 C. rezulta ca revocarea are loc si in cazul in care bunul se reintoarce in orice mod in patrimoniul testatorului. de revocare “pentru tot ce s-a instrainat”se impune concluzia ca revocarea poate fi totala sau partiala dupa cum instrainarea priveste bunul in totalitatea lui sau numai o parte din el ca de pilda cota de ½ din dreptul de proprietate .D. Fr. op. Revocarea opereaza chiar daca actul de instrainare este afectat de modalitati. . pag. 129. 179. caci in caz contrar si vointa revocatorie este afectata de aceleasi vicii . Hamangiu. dec. 43-5o si Nota contrara a lui D. Radu la aceeasi decizie. 28/1979. Al. s-a precizat in doctrina. 2/1988. indiferent de faptul ca nasterea dreptului dobinditorului este conditionata suspensiv43. 12/1979. 41A se vedea. I. in R. bunaoara prin rezolutia instrainarii si se afla in patrimoniul succesoral la data deschiderii succesiunii. abitatia etc. Nr. Supr. Pentru realizarea efectului revocator nu are importanta persoana catre care are loc instrainarea bunului aceasta putind fi chiar persoana legatarului. Eliescu. D. revocarea tacita are loc chiar in ipoteza ca instrainarea voluntara este lovita de nulitate intrucit si aceasta exprima intentia revocatorie a testatorului indiferent de soarta juridica a actului de instrainare in sine. In aceasta ordine de idei s-a precizat 42ca revocarea are loc din momentul incheierii actului cu toate ca instrainarea s-a realizat sub conditie suspensiva. Intrucit legiuitorul vorbeste in art. pag. op. Baicoianu. cit. 269. C. civ. pag. pag.96 indiferent daca este oneroasa sau gratuita. pag. Timis.D. antecontractul de vinzare-cumparare si chiar promisiunea unilaterala de vinzare atrag revocarea legatului cu toate ca nu au efect translativ de proprietate. M.

Rosetti-Balanescu. in R. civ. dec. op. Vol. ca in cazul legatului creantei sau a legatului iertarii de datorie . Daca instrainarea ulterioara priveste bunuri de gen neindividualizate. sect. pag. 47A se vedea. civ.D. Deak. 594/1963. D. . nr.Fr. nr. 13o. civ. nu are ca efect revocarea legatului caci vocatia legatarului la universalitate sau la o parte din aceasta se pastreaza. I.Idem. fie bunuri de gen(dupa natura lor). ca de pilda totalitatea bunurilor imobile. cit. revocat prin instrainarea ulterioara nu numai un bun corporal.45 Fiind vorba de acte de instrainare ulterioare testamentului trebuie sa facem precizarea ca ipoteza instrainarii obiectului legatului nu poate viza decit legatele cu titlu particular avind ca obiect bunuri individual determinate. R. dec. . col. cit. Eliescu. Legatul cu titlu particular poate avea ca obiect si dreptul succesoral 44A se vedea. Deak. pag. 1963. D. 113115. 69. Instrainarea unor bunuri. I. pag. D. 794/1988. In fine. in R. 73.97 sustinut ca prin exceptie trebuie considerat ca donarea bunului legatarului insusi nu ar avea efect revocatoriu asupra legatului cu acelasi obiect. Baicoianu. 1939/1972. cit. op. . cit. op. dec. revocarii sau neindeplinirii conditiilor etc. nr. Impartasim totusi parerea contrara in sensul ca testatorul facind o donatie legararului pe care-l instituise prin testamentul precedent si-a schimbat vointa liberala urmind ca aceasta din urma manifestare de vointa sa produce efecte cu consecinta revocarii tacite a legatului chiar in ipoetaza ca donatia nu ar produce efecte din cauza nulitatii. 48A se vedea. R. 46A se vedea. Se face.46 Asa cum am precizat mai sus. pag. nr. D. cit. pag. pag. in C. 552/1952. Fr. Al. dec. care ar urma sa produca efecte. 45A se vedea in acelasi sens. Supr. Eliescu. In cazul legatelor universale sau cu titlu universal. pag.Trib. In atari ipoteze doar emolumentul legatului de care va beneficia legatarul se modifica.Trib. ci si unul incorporal. 27o. 277. pag. iar testattotul le-ar instrainat ulterior pe acestea. aplicarea principiului genera non pereunt47. nr. asadar. fie bunuri certe. pag. 1952-1954. 13o7/1982. Fr. Trib. 923 vorbeste de “obiectul legatului” iar in aceasta sintagma se includ si bunurile incorporale48. pag. op. C. 212-213. chiar in ipoteza ca la data mortii lui de cujus in mostenire nu se vor gasi bunuri de acel gen. civ. op. M. avind ca obiect un patrimoniu sau o parte a acestuia instrainarea prin acte intre vii a obiectului lor nu poate avea loc. jud. Supr. Aceasta intrucit art. s-a precizat ca poate forma obiect al legatului cu titlu particular. 277. Chirica. chiar in ipoteza cind legatul cu titlu universal a fost determinat prin indicarea unei mase de bunuri. pe anii 1969-1975. 4/1983. 266. nr. Cluj. pag. Deak. 2/1989. op. in Repertoriu. dec.Idem. cit. care au format obiectul legatului anterior(de pilda o cantitate de cereale)aceasta nu are efect revocator caci se considera ca legatarul este un simplu creditor al mostenirii iar mostenitorii legali sau testamentari vor fi obligati la plata legatului. nr. 1o17:M. civ. in C. pag. pentru ca instrainarea ulterioara sa aiba efect revocarea legatului cuprins intr-un testament anterior. Hamangiu. 266. cit. legatul trebuie sa aibe ca obiect bunuri individual determinate. op. . 137. daca donatia ar fi nula44.

care prin acest act exercita dreptul sau de dispozitie asupra acelui bun.98 mostenit de catre testator ca universalitate sau ca o parte din universalitate. Baicoianu. civ. op. un legat cu titlu particular. S-a precizat ca daca ordinul de distrugere dat de catre testator unui tert care avea testamentul in pastrare nu a fost executat testamentul nu se considera revocat. Fr. pag. asadar. Conluzia este valabila numai cu precizarea ca testatorul trebuie sa fi stiut ca ordinul sau de distrugere nu s-a realizat. pag. Deak. 27o. )in literatura si practica judiciara se considera ca legatele dintr-un testament anterior sunt neindoilenic revocate prin distrugerea materiala a testamentului de catre testator sau de catre un tert la ordinul sau cu stirea testatorului. )nu are importanta Totusi in aceasta privinta s-au conturat citeva reguli in practica judiciara. Modalitatea in care se realizeaza distrugerea (ruperea inscrisului. op. cit. cit. intrucit altfel el si-a manifestat vointa revocatorie si nu mai este necesara elaborarea 49Ibidem. C. op. constituind. Pentru revocare ar fi nevoie de un nou testament care sa contina o precizare expresa in acest sens51. Hamangiu. Astfel s-a precizat ca distrugerea testamentului trebuie sa fie voluntara. 921 si 923 C. Distrugerea trebuie sa fie efectiva. 50A se vedea. cit. civ.D. stergerea scriiturii sau numai a unui element esential al testamentului ca semnatura etc. Instrainarea acestor drepturi succesorale de catre testator(cita vreme mostenirea nu este lichidata) are drept efect si revocarea legatului. op.Fr. Distrugerea involuntara a bunului de catre testator sau de catre alte persoane nu poate avea efect revocatoriu constituind insa un caz de caducitate a legatului 50. caci aceasta exprima vointa implicita a testatorului in acest sens. pag. are de asemenea efect revocator in privinta legatului avind acelasi obiect. pag. intrucit in raporturile dintre testator si legatarul sau aceasta reprezinta un grup particular de bunuri. Distrugerea voluntara a testamentului de catre testator Pe linga cele doua cazuri prevazute in mod expres de catre legiuitor (art. Eliescu. ESte vorba tot de o revocare voluntara indirecta sau tacita. Rosetti-Balanescu. dar cu acceptarea acestuia. I. de catre testator sau de catre o alta persoana. individual determinat. Al. Se considera ca de vreme ce testatorul a cunoscut ca testamentul a fost distrus fortuit si nu a facut un alt testament aceasta implica vointa sa revocatorie. Deak. Chirica op. Evident daca distrugerea are loc fara stirea testatorului ea nu are efect revocatoriu punindu-se doar problema dovezii ca testamentul a existat. a continutului sau precum si a imprejurarii ca acesta a fost distrus. 451. M.1198 C. chiar daca a fost realizata nu de catre testator ci de un tert. 271. dar cu stirea. . testatorului sau chiar daca s-a realizat fortuit insa testatorul a stiut despre aceasta. arderea acestuia. cit. cit. 131. 51A se vedea. pag. in conditiile art.49 Distrugerea voluntara a bunului. 1o18.

1987. Consideram ca trebuie sa dam prioritate vointei testatorului care s-a exprimat in sensul distrugerii testamentului. iata. Se prezuma in general ca stersaturile au fost facute de catre testator si concomitent cu redactarea lui. M. dec. Revocarea tacita prin distrugerea ulterioara a testamentului poate sa fie totala daca testamentul a fost distrus in totalitate sau partiala daca numai unele din dispozitiile sale au fost distruse tragindu-se concluzia ca numai acelea a voit testatorul se le revoce. . 53A se vedea. Daca insa stersaturile sunt ulterioare intocmirii testamentului ele vor revoca dispozitiile radiate numai daca au fost datate si semnate din nou de catre testator. Eliescu. determinata tot de vointa testatorului. In legatura cu stersaturile intervenite in cuprinsul testamentului s-a precizat ca atunci cind acestea s-au facut de catre testator concomitent cu redactarea testamentului ele produc efecte fara a mai fi nevoie de datarea si semnarea lor de catre testator. In cazul testamentului autentic distrugerea numai a exemplarului aflat in posesia testatorului nu atrage revocarea lui cita vreme nu s-a distrus si exemplarul aflat la notar 53. care. cit. potrivit careia distrugerea testamentului nu echivaleaza cu revocarea lui ci este numai un obstacol material in executarea legatelor. nr. nu distrugerea in sine are relevanta ci constientizarea ei de catre testator si acceptarea ca atare de unde se trage concluzia revocarii tacite. op. D. pag.99 unui nou testament care sa-l revoce pe primul . 122-125. intr-un singur exemplar distrugerea acestuia duce fara echivoc la revocarea legatelor ce a cuprins. Concluzia se impune cu atit mai mult cu cit se accepta ca si in cazul distrugerii fortuite. Numai in conceptia. in opinia noastra cu o revocare tacita. in C. de catre tert ar putea ramine eficace52 . pe care noi nu o impartasim. Desigur ca intr-o atare ipoteza se pune problema dovezii ordinului dat de catre testator in sensul distrugerii acestuia. si aceasta imprejurare a ordinului de distrugere a testamentului echivaleaza. dar peste vointa testatorului. 278. 1o57/1987. Testatorul trebuie sa fi avut capacitatea necesara de a revoca dispozitiile testamentare anterioare. pag. De altfel majoritatea autorilor romani imbratiseaza opinia potrivit careia distrugerea ulterioara constientizata de testator a testamentului echivaleaza cu o revocare tacita. In cazul in care este vorba de un testament olograf sau mistic. trebuie sa primeze unor imprejurari aleatorii care nu au legatura cu ea. Supr. dar fara stiinta acestuia. iar nu unui incident care a dus la pastrarea lui. caci fa parte din insusi testamentul semnat si datat. adica sa fi avut capacitate de exercitiu iar vointa sa fie libera si neviciata. s-ar putea sustine ca testamentul nedistrus la ordinul testatorului. 52A se vedea in acelasi sens. Trib. dar se admite si proba contrara. Altfel spus. Daca ulterior se redacteaza un nou testament prin care se revoca in mod expres primul(ceea ce dovedeste ca testatorul a avut cunostinta ca primul testament nu a fost distrus) avem de a face cu o revocare expresa iar nu cu una tacita.

Dar ea poate fi si tacita. civ. nu se poate face decit in conditiile art. Baicoianu. Deak. Alexandrescu. pag. 18-2o. In cazul in care revocarea tacita s-a realizat prin distrugerea testamentului anterior retractarea nu se poate realiza decit prin redactarea unui nou testament. 1912/1992.920 C. sau prin distrugerea voluntara a inscrisului care cuprindea dispozitiile revocatorii ale testamentului anterior. 82-83. indiferent sub ce forma ar fi. fie printr-una din formele testamentare consacrate. nr. op.C. R. pag. . Este cazul sa subliniem si cu acest prilej ca intotdeauna trebuie cautata intentia reala a testatorului. D. A se vedea si Fr. pag. op. 56A se vedea. cit. 279. in fiecare caz in parte. op. M. cu atit mai mult cu cit. S. Retractarea revocarii poate fi si ea expresa si. 561-562. 272. nu este de conceput ca un inscris care a devenit ineficient sa-si produca efecte numai datorita desfiintarii actului prin care a fost declarata ineficient. Deak. Cu alte cuvinte revocarea legatelor anterioare este ea insasi revocabila. ce s-a realizat prin acea instrainare. pag. Efectele nulitatii sau anularii unui testament asupra dispozitiei de revocare a testamentelor anterioare. M. op.la fel si in cazul in care retractarea a avut loc prin instrainarea bunului ce a format obiectul legatului. C. Eliescu. Rosetti-Balanescu. din care sa rezulte intentia mentinerii dispozitiilor luate prin testamentul revocat. Eliescu. in Dreptul nr. 18o. pag. J. cit. sect. in R. cit. in dreptul civil roman si in dreptul civil al altor tari. in acest caz de o revocare expresa realizata printr-un testament olograf. . Oprisan. Hamangiu. 54A se vedea. nr. 278. fie ca a fost tacita. I. In principiu retractarea revocarii voluntare are drept efect reinvierea dispozitiilor testamentare revocate. civ. in acest caz. cit. cu conditia sa nu se dovedeasca ca testatorul a voit altfel55 . cit.54 Retractarea revocarii voluntare Testatorul este liber pina in ultimul moment al vietii sa-si schimbe dispozitiile testamentare astfel incit el poate reveni asupra revocarii anterioare. 8/1993. cit. acesta va putea sa-si produca efecte”56. Al . 1o21-1o22. op. dec. intrucit legea prevede expres ca reintrarea bunului in patrimoniul testatorului(de pilda prin rezolutiunea contractului de vinzare-cumparare) nu are drept efect retractarea revocarii voluntare indirecte.100 Practic este vorba. . Nu mai in prezenta unei manifestari de vointa. pag. prin redactarea unui testament nou prin care nu se retracteaza expres revocarea anterioara. B. pag. 5/198o. 273-274 si exemplele date de acest autor.C. cit. .Revocarea judecatoreasca a legatelor. mai recent s-a exprimat si opinia potrivit careia “. 55A se vedea. dar care cuprinde dispozitii ireconciliabile cu aceasta. Statescu. op. op. pag. pag.D. Fr. fie ca a fost expresa. fie prin act autentic. In acelasi sens:C.

acest caz nu poate fi considerat nici motiv de caducitate a legatului caci nu este prevazut de lege si cu atit mai putin. 59A se vedea. iar legatarul nu poate avea obligatii de aceasta natura anterior acestei date. 1956.57 Testatorul este insa liber sa revoce voluntar legatul in formele analizate mai sus. nr. Refuzul de alimente nu a fost retinut de legiuitor ca o cauza de revocare judecatoreasca a legatelor intrucit testamentul produce efecte numai de la data mortii testatorului. civ. 842. civ. civ. op. 1959. S-a emis insa si o alta teorie pentru a se justifica intr-un fel anume posibilitatea revocarii legatului si anume teoria cauzalista potrivit careia se prezuma ca testatorul a instituit legatul sub o conditie rezolutorie negativa. Faptele culpabile pot fi savirsite inainte sau dupa deschiderea mostenirii. 442. dec. 58A se vedea. iar daca nu o face se presupune ca isi mentine testamentul indiferent de aceasta noua imprejurare. 1229/1959. Carpenaru. De asemenea s-a sustinut ca un astfel de legat s-ar putea anula pe motiv de eroare asupra cauzei actului juridic in sensul ca testatorul a avut reprezentarea gresita ca nu va avea copii. . op. Eliescu. Supr. col. potrivit legii. La fel se prezinta situatia si pentru survenienta de copii. asa cum au precizat alti autori. in C. 27o. . .St.Fr. 276. .C. Jud. revocarea judecatoreasca a legatelor poate avea loc pentru neindeplinirea sarcinilor si pentru ingratitudine. civ. pag. testatorul fiind liber sa revoce voluntar legatul. in timpul vietii testatorului a se vedea:Trib. pag. 979/1959. motiv de revocare judecatoreasca a legatului. . pag. Oproiu.101 Revocarea judecatoreasca a legatelor nu se datoreste manifestarii de vointa a testatorului ci unor fapte culpabile ale legatarului. 1553/1993 a Trib. civ.93o C. In consecinta s-a sustinut ca instantele de judecata vor putea analiza in acest sens vointa testatorului si vor putea desfiinta legatul cu efect retroactiv de la data deschiderii mostenirii59. dec. Statescu. 18o. 112-113. pag. de plata a datoriilor etc. A se vedea si M. cu nedemnitatea succesorala din materia mostenirii legale. op. totusi. pag. 4/1997. pag. in Dreptul nr. M. Mazeaud. Daca. conduc la revocarea pronuntata de catre o instanta judecatoreasca la cererea persoanelor interesate. fara ca vointa sa sa poata fi cenzurata de vreun motiv temeinic in acest sens. 193-195. 1844/1956. dupa moartea testatorului. Inafara cazurilor de ingratitudine determinate de refuzul de alimente si survenienta de copil cauzele de revocare judecatoreasca a legatelor sunt identice cu cele de revocare a donatiilor. pag. care. testatorul moare fara a avea cunostinta de faptul graviditatii sotiei sale si i se naste un copil. 364-367. Nota la dec. Olt. op.Idem. op. 452.83o si 831 alin.dec. cit. pe anii1952-1969. tacita insa. A. in C. in materia mostenirii testamentare. Or. pag. Georgescu. cit. in Repertoriu. si anume aceea de a nu avea copii. D. cit. D. . cita vreme nu se poate retine nici o culpa din parte 57In sensul ca testamentul fiind destinat sa produca efecte numai dupa decesul testatorului el nu poate duce la nasterea unor obligatii de intretinere. coroborat cu art. cit. Potrivit art. Revocarea judecatoreasca a legatelor este institutia simetrica. Deak. nr. nr. cit. s-a spus ca in atare ipoteza testamentul trebuie considerat caduc pentru disparitia cauzei impulsive si determinante58. nr. pag.1 si 2 C.

3/1971. dupa data deschiderii succesiunii. 444-445. raportat la art. Tertul in favoarea caruia sarcina a fost instituita nu poate exercita aceasta actiune decit in masura in care este si mostenitor legal al defunctului si astfel revocarea i-ar profita. A. Cei interesati cum sunt tertul beneficiar al sarcinii. legatul este un act sinalagmatic sub conditie rezolutorie62. pag. 34o. cit. Rostti-Balanescu. B. situatia legatului cu titlu particular conjunctiv sau aceea in care un legatar cu titlu particular este insarcinat cu executarea legatului 64. cit. Cantacuzino. Alexandrescu. nr. la fel ca donatia. op. se poate cere si revocarea legatului pentru neideplinirea sarcinii. Rosetti-Balanescu. 133-134. Pentru opinia ca si in cazul fortei majore se poate cere revocarea legatului a se vedea:D. 135. op. 34o. B. col. Chirica op. D. 239/197o a Trib. Al. civ. de catre anumite persoane interesate asa. iar dreptul la actiune se naste din momentul neindeplinirii sarcinilor. civ. de vreme ce a acceptat legatul. au posibilitatea de a cere prin justitie executarea silita a sarcinii. R. Chirica. Creditorii acestor persoana indreptatite la a cere revocarea legatului cu sarcini o pot cere si ei pe calea actiunii oblice potrivit art. Supr. de pilda.Fr.M. Baicoianu. I. 635. Deak. jud. cit. civ. pag. 63A se vedea. 445-446. Revocarea judecatoreasca pentru neindeplinirea sarcinilor. Eliescu. facindu-se astfel aplicarea 60A se vedea. Nu se poate cere revocarea legatelor pe motiv ca legatarul nu l-a intretinut pe testator in timpul vietii acestuia61. 1129/1959. D. Revocarea legatului pentru neideplinirea sarcinii se poate cere numai daca aceasta se datoreste unei culpe a legatarului. putind cere doar executarea silita a sarcinii65. Testatorul poate institui in cuprinsul testamentului unele sarcini pe care legatarul. dar potrivit art. asa cum am precizat mai sus. pag. pag. daca legatul este mai valoros decit sarcina. 269. cit. cit. iar nu si atunci cind se datoreste unui caz fortuit sau de forta majora63.M.C. op. Trib. op. dec. cit. nr. cum ar fi. pag. pag. cit. op. pag. 193 62A se vedea. 139. este obligat sa le aduca la indeplinire. civ. op. in R. S-a precizat ca in limita sarcinilor instituite. sau de la momentul in care cei indreptatiti sa o exercite au cunoscut sau trebuiau sa cunoasca aceasta imprejurare. in C. Nota la dec. Astfel pot cere revocarea mostenitorii legali(rezervatari sau nu) legatarii universali sau cu titlu universal si uneori si legatarii cu titlu particular. cit. Cantacuzino. Actiunea in revocare peentru neideplinirea sarcinii este prescriptibila in termenul general de prescriptie de 3 ani. op. altfel el. 64A se vedea. 1959. 277. pag. 93o C. Alexandrescu. civ. pag. Floares. 274 C.I. I. Al. 83o C. cit. cum vom vedea in cele ce urmeaza. 634.102 legatarului60. op. D. Chirica. Bacau. M. nr. pag. 135. cit. D. Revocarea pentru neindeplinirea sarcinii se poate cere direct prin actiune sau pe cale de exceptie de catre persoanele care justifica un interes legitim in acest sens.D. Floares. 61A se vedea. Baicoianu. op. op. pag. pag. . creditorii acestuia sau executorul testamentar.D. cit.

injuria grava adusa memoriei testatorului.831 C. in Dreptul. duc la revocarea donatiilor determina si revocarea judecatoreasca pentru ingratititudine a legatelor. Trib. 136. 1961. cu Nota de B. civ. cit. nr. jud. Supr. 67A se vedea. civ.93o C.83o si potrivit primelor doua cauze prevazute de art. Este evident ca aceste doua cauze de revocare judecatoreasca se produc in timpul vietii testatorului iar. Olt. civ. Intre cele doua institutii exista insa deosebiri. 277. nr. pag. N.833 C. 135. Chirica. Neexecutarea partiala a sarcinii putind duce la o revocare partiala a legatului. op. Sanctiunea revocarii legatului pentru astfel de cauze intervine chiar in ipoteza in care legatarul nu a avut cunostinta de legat. Fr. Chirica. pag. delicte. nr. dec. civ. pe linga acestea doua. Daca nu s-a stabilit un termen pentru executarea sarcinii prescriptia incepe sa curga de la nasterea raportului de drept. art. la fel ca si revocarea pentru 65A se vedea. Suceava. 393/1961. colciv. revocarea judecatoreasca pentru ingratitudine se pronunta de catrea instanta de judecata la cererea celor interesati. 1569/1956.931 si 833 C.7 din Decr. Nr. A. cit. 1533/1993 a trib. Nota la dec. ce se produce dupa moartea testatorului si 3. 329. instanta de judecata fiind chemata doar sa o constate.167/1958. In doctrina se admite ca testatorul poate inlatura in mod valabil exercitarea actiunii in revocare pentru neideplinirea sarcinii. -in vreme ce nedemnitatea succesorala opereaza de drept.D. 269 si Trib. Pentru solutia ca succesibilul beneficiar nu poate cere revocarea ci numai executarea sarcinii a se vedea:M. . in J. Aceste cauze sunt: 1. putindu-se acorda si un termen de gratie in caz de intirziere a executarii. 4/1997. cruzimi sau injurii grave la adresa acestuia. reg. D. dec. pag. ceea ce face ca aceasta sa se apropie mult de sanctiunea nedemnitatii succesorale care opereaza in cazul succesiunii legale67. op. ca acealeasi cauze care potrivit art. 2/1957. op. Astfel. op. nr. pag. Diamant. civ. Revocarea legatelor pentru ingratitudine. nr. civ. pag.M. Termenul de un an prevazut de art. Deak. Legiuitorul precizeaza prin art. potrivit art. D. Oproiu. 66A se vedea.103 prin analogie a prevederilor art. civ. adica de la data decshiderii succesiunii. pag. Pentru revocarea liberalitatilor nu are aplicare in cazul actiunii in revocare pentru neideplinirea sarcinilor. In judecata unor atari actiuni instantele judecatoresti sunt chemate sa decida in ce masura neexecutarea sarcinii este destul de grava pentru a conduce la solutia revocarii legatului. Eliescu.931 C. in C. Georgescu. mai adauga un caz de revocare. cit. atentat la viata testatorului si 2. 112-113. persoanele interesate avind insa posibilitatea de a exercita actiunea in executare a acesteia66 Revocarea judecatoreasca pentru ingratitudine. pag. 184188. cit.

Dispozitia speciala din art. Dreptul de a porni actiunea in revocare(sau de a invoca exceptia) apartine persoanelor care in caz de admitere a acesteia ar beneficia de obiectul legatului cum sunt mostenitorii legali. civ. potrivit acestei opinii. Potrivit art. Acest termen de un an nici nu este. trimite implicit si la a rt. op. pag.Fr. 832 si art. In concluzia -in vreme ce nedemnul are obligatia de restituire a fructelor de la data intrarii in folosinta bunurilor. in principiu. s-a spus 69. cit.931 C. De aici s-au tras tot felul de concluzii in ce priveste modul de calcul a acelueasi termen de un an in cazul primelor cauze de revocare. 68M. civ. subliniem se produc in timpul vietii testatorului. nu a revocat legatul sau si-a manifestat intr-un fel oarecare dorinta de a-l ierta pe legatar. legatarii universali sau cu titlu universal sau legatarii cu titlu particular care pot justifica un interes in revocarea legatului. desigur. pe cind revocarea judecatoreasca pentru ingratitudine produce efecte numai fata de legatar. op. . -pentru a se aplica sanctiunea nedemnitatii succesorale este nevoie. la cererea persoanelor interesate. cit. art. sau mai exact spus din ziua in care cei indreptatiti la execrcitarea actiunii au putut cunoaste injuria68. A se vedea. pag. civ. a termenului general de prescriptie de trei ani. Unii autori sustin ca termenul de un an se aplica si in cazul acestora caci. se sustine in continuare. persoanele interesate pot actiona numai daca testatorul nu l-a iertat pe legatar si nu s-a implinit termenul de un an de la savirsirea faptei sau de cind cei in drept au cunoscut sau trebuiau sa cunoasca savirsirea acesteia. 271. pe cind legatarul poate fi iertat de catre testator. In privinta celorlalte doua cazuri de revocare problema este controversata. civ. 834 C. 279. care organizeaza actiunea revocatorie si nu numai la art. dupa regulile de revocare a donatiilor. aceleasi ca la donatii. in cazul atentatului la viata lui de cujus. Eliescu.931 C. ci unul de decadere. in opinia acestui autor. civ. dupa moartea testatorului.104 neideplinirea sarcinilor. in cunostinta de cauza. pe cind in cazul revocarii judecatoresti pentru ingratitudine nu este nevoie de o astfel de hotarire. are loc. 28o. legatul nu va mai putea fi revocat. numai prin consacrarea unei cauze deosebite de ingratitudine si nu prin considerente care sa justifice aplicarea. Deak. pentru aceasta nici nu este nevoie de actiune in justitie. legatarul declarat de justitie ingrat. 833 C. sustine acelasi autor. Deak. pag. op. care reglementeaza termenul de un se justifica. Dar. numai el poate revoca legatul si aceasta o poate face oricind in cursul vietii sale indiferent de timpul care a trecut de la comiterea faptei si. care. daca a trecut un an de la savirsirea faptei iar testatorul. de o hotarire judecatoreasca penala de condamnare. S-a spus ca daca faptele de ingratitudine au fost savirsite in timpul vietii testatorului. efectele acesteia nu pot fi inlaturate prin iertarea succesorului nedemn. -in cazul nedemnitatii succesorale. cit. 69Fr. numai de la data actiunii in revocare. un termen de prescriptie. Asadar.93o C. in celelalte doua cazuri. -nedemnitatea poate produce efecte nu numai fata de succesorul nedemn ci si fata de alte persoane. cererea de revocare pentru injurie grava adusa memoriei testatorului poate fi intentata in termen de un an din ziua delictului.

in adevar in timpul vietii sale are posibilitatea de a -si revoca legatul oricind. ca daca el nu si-a revocat. precizeaza ca aceleasi cauze de la pct. Hamangiu. C. Nu este vorba aici de testatorul insusi. dupa moartea testatorului. putind sa-l revoce oricind. Dificultatea unei solutii nesusceptibile de controversa este determinata de insasi textele legale.833 prevede ca. 271. Nu lui trebuie sa i se aplice termenul de un an in care sa -si manifeste vointa intr-un sens sau altul. cit. Asadar. or in cazul donatiilor. care sunt cauze de revocare a donatiilor. care. iar apoi dupa ce in materia revocarii legatelor pentru ingratitudine mai adauga un caz. iar nu si celorlalte cazuri de revocare pentru ingratitudine70. Daca el il iarta pe legatar. pur si simplu. in adevar exercita actiunea. termenul de un an trebuie aplicat in toate cele trei cazuri de revocare pentru ingratitudine stabilite de legiuitor. cit. pag. pag. M. cei interesati nu vor putea. aceasta ar duce la consecinta ca cei interesati vor putea intenta actiunea numai in limita timpului ramas din termenul de un an. in care si specifica expres ca actiunea se poate intenta tot intr-un an. 261. Nu se poate sustine. credem. pentru exercitiul actiunii revocatorii. caci aceasta a fost vointa testatorului ce trebuie respectata.105 acestei opinii se precizeaza ca in cazul faptelor de ingratitudine savirsite in timpul vietii testatorului. astfel ca a i se aplica si lui termenul de un an nu are nici o justificare. Eliescu. regulile ei nu se pot aplica intocmai in cazul mostenirilor. iar cum.1 si 2 din art. in cazul donatiilor. caci acesta nu are nevoie de o revocare judecatoreasca a legatului sau. pag. aceasta vointa nu este suspus nici unui termen. Numai succesorilor sai interesati trebuie sa li se aplice termenul de prescriptie. cit. In cazul acestora din urma actiunea nu poate fi promovata decit dupa deschiderea mostenirii.831. chiar in ipotezele in care faptele determinate de legiuitor. sunt si cauze de revocare a legatelor pentru ingratitudine. fiind vorba de act juridic inter vivos. Numai ca desosebirea vine din aceea ca donatia fiind un act juridic intre vii. se produc in timpul vietii testatorului. desi a stiut de faptele legatarului sau. 70A se vedea in acest sens. pentru aceste motive actiunea trebuie introdusa in termen de un an. socotit de la savisirea faptei. 1o32-1o33. prin prevederile art. Safta-Romano. dar el nu poate curge decit de la deschiderea succesiunii si nu-l priveste pe testator. si nici opinia contrara potrivit careia acest termen de un an constituie o derogare de la dreptul comun. principalul titular al actiunii revocatorii este donatorul. astfel ca el urmeaza a se aplica numai in cazul anume prevazut de legiuitor. cei interesati ar putea actiona numai daca testatorul nu l-a iertat pe legatar si a decedat inainte de expirarea termenului de un an si numai in limita timpului ramas.931 C. in termenul de un an legatul. op.93o C. adica in cazul injuriei grave adusa memoriei testatorului. civ. I.E. Baicoianu. Rosetti-Balanescu. op. civ. Nu impartasim aceasta opinie. nu exista motive de a distinge intre cele trei cauze instituite pentru a se putea cere revocarea legatelor. op. Al. Testatorul este liber in timpul vietii sale sa-si revoce orice legat. Legiuitorul prin art. . art. ca fiind cauze de revocare. ce se impune. fara sa fie necesara vreo motivare.

or caducitatea este determinata de cauze ulterioare. 72A se vedea. si in prezent dobindirea de drepturi imobiliare prin succesiune este opozabila fata de terti fara inscriere in cartea funciara. civ. Deosebirea de revocare rezida in aceea ca nu este legata de manifestarea de vointa a testatorului. cit. prin exceptie. Asadar. decit daca au fost incheiate dupa inscrierea cererii de revocare in cartea funciara. Dar o astfel de regula nu se aplica revocarii legatelor pentru ca mutatiile imobiliare pentru cauza de moarte se pot realiza. Cantacuzino. nu sunt opozabile titularului actiunii. dar cu toate acestea sa nu poata fi executat din cauze care survin ulterior. altfel nefiind opozabila tertelor persoane. si fara inscriere in cartea funciara. ulterioare actiunii in revocare. 271. 74. op. . 73Fr. 834 C. Asadar. dupa intentatea actiunii revocatorii. vreo distinctie intre revocarea donatiei si a legatului72. straine de vointa testatorului. M. pag. op. sa suporte consecintele instraainarilor imobiliare efectuate de catre legatarul ingrat cu tertii. Cind este vorba de revocarea legatului pentru ingratitudine se pune problema opozabilitatii actelor juridice. la care face trimitere implicit art. ca cererea de revocare pentru ingratitudine in cazul donatiilor este supusa publicitatii imobiliare. In consecinta legatarii. pag. ca 71A se vedea. in adevar. incheiate de legatarul vinovat cu tertii de buna credinta. desi cererea de revocare nu a fost supusa publicitatii actele incheiate de terti cu legatarul. fara vreo culpa din partea legatarului. consimtite asupra bunurilor daruite sau testate. nefacindu-se. cit. asadar. 282. uneori legatul poate fi instituit in mod valabil si sa nu fie revocat intruna din modalitatile consacrate. B. intr-o opinie71. C.93o C. Consecinta ar fi ca. Eliescu. Statescu. independente de vreo culpa a legatarului si care fac imposibila executarea acelor legate74. la fel cu mostenitorii legali sunt scutiti de a face formele de publicitate imobiliara.106 In ipoteza in care legatul a carui revocare se cere are ca obiect un imobil s-a pus problema publicitatii imobiliare. de catre donatar sau legatar. Caducitatea este o cauza de ineficacitate a legatelor datorita unor imprejurari posterioare intocmirii testamentului. 181. 359. concomintente cu intocmirea testamentului. Consideram ca bine s-a precizat 73ca de principiu. civ. titularul actiunii trebuie sa o inscrie in carte funciara altfel el risca. Deak. cit. Caducitatea legatelor. 3. op. pag. cit.. S-a sustinut. M. intrucit revocarea nu produce efecte retroactive fata de terti. cel mai tirziu. S-a mai sustinut insa si opinia potrivit careia orice instrainari sau constituiri de drepturi reale. ramin neatinse. Caducitatea se deosebeste de nulitate intrucit aceasta din urma poate fi determinata da cauze anterioare sau. pina la intentarea actiunii sau pina la transcrierea cererii. op. asa cum prevede art. pag.

924 C. op. testatorul poate. care insa nu se realizeaza. moartea unuia din ei nu afecteaza celelalte legate facute in favoarea celor in viata la data deschiderii succesiunii. In cazul in care legatul este sub conditie suspensiva. astfel incit daca la data deschiderii succesiunii legatarul desemnat nu mai este in viata legatul nu se mai poate executa devenind astfel caduc. iar mostenitorii sai il dobindesc.). este caducitatea legatului intrucit nu se poate dovedi capacitatea succesorala a legatarului in momentul deschiderii 75Fr. s-a precizat 76. bunul legat nu a pierit. In cazul in care au fost instituiti mai multi legatari. cit. cit. Deak.925). Mostenitorii legatarului. ci urmeaza regimul juridic al legatelor sub conditie suspensiva75. 285. legatul devine caduc. In acest caz legatul nu este caduc. sau de termen.107 in cazul revocarii voluntare. este suficient ca legatarul sa fie in viata la data deschiderii succesiunii. si nu se poate dovedi ordinea deceselor. a. Aceste modalitati nu afecteaza dobindirea legatului (inclusiv transmiterea lui pe cale de mostenire daca legatarul moare dupa deschiderea succesiunii) ci numai exigibilitatea sau stingerea lui. dar si de vreo culpa din partea legatarului. fie suspensiv. Predecesul legatarului fata de testator (art. In acest caz nu avem de a face cu caducitatea intrucit legatul revine celui care a fost desemnat ca substituit al legatarului predecedat. pag. care este asimilata conditiei rezolutorii). dupa regulile instituite in cazul actelor juridice afectate de modalitati si nu de cele din materia caducitatii legatelor. 76Fr. civ. iar legatarul moare pina la implinirea conditiei. Daca legatul este afectat de o conditie rezolutorie (sau de o conditie suspensiva potestativa si negativa. 284 . cum este cazul revocarii judecatoresti. dar legatul este afectat de o conditie suspensiva. civ. prin mostenire. Deak. sa recurga la o substitutie vulgara. Solutia care se impune. si sa dispuna ca in cazul in care legatarul instituit nu ar putea primi legatul. chiar daca in momentul mortii testatorului legatarul era in viata (art. ca o masura de prevedere. op. S-a pus problema soartei legatului in cazul comorientilor sau codecedatilor. pag. Potrivit art. Cazurile de caducitate. de bunul legat sa beneficieze o alta persoana determinata de catre testator. Daca insa legatarul moare dupa momentul deschiderii mostenirii el a dobindit dreptul legat (daca nu a fost conditionat suspensiv). la rindul lor. cind testatorul decedeaza odata cu legatarul. Legatele sunt acte mortis cauz si intuitu personae. Aceeasi este situatia in cazul in care legatarul este in viata la deschiderea succesiunii. chiar cei mai apropiati nu au nici un drept asupra legatului intrucit legatarul insusi nedobidind dreptul legat nu l-a putut transmite mai departe la propriii mostenitori.8o4 C. fie extinctiv sau de o sarcina. chiar din cauza predecesului sau.

138 79A se vedea in acest sens. Tot din art.7o2 C.928 C.8o4 C. legatarul fiind o persoana juridica isi schimba obiectul de activitate si astfel legatul nu mai corespunde specializarii sale astfel ca este impiedecata sa primeasca legatul potrivit art. asadar. legatul nu poate deveni caduc prin pieirea bunului. ulterior deschiderii mostenirii. Legatul va deveni caduc numai daca este vorba de un legata cu titlu particular si care are ca obiect bunuri corporale certe. civ. o reformulare a textului art. Incapacitatea legatarului trebuia sa survina. op. Art. In cazul acestor din urma legate pieirea unuia sau mai multor bunuri din succesiune are ca efect numai reducerea valorii legatului78. 1963. in sensul ca legatul devine caduc daca legatarul nu are capacitate succesorala in momentul deschiderii succesiunii. dar inainte de predarea legatului. Dupa cum rezulta din text pentru ca legatul sa devina caduc. dar are ca obiect bunuri de gen. ca. desigur. rezulta ca in virtutea dreptului de optiune succesorala legatarul poate repudia legatul. In aceasta ipoteza este vorba de o revocare voluntara a legatului79. de lege ferenda. nu-l poate transmite mai departe mostenitorilor sai77. civ. Fr. Pieirea totala a lucrului ce formeaza obiectul legatului. 287. Potrivit art. Daca legatul este cu titlu particular. dec.108 mostenirii. cind testatorul incaseaza creanta testata in timpul vietii vietii sale. pag. la data deschiderii succesiunii legatarul nu are cetatenia romana. pag. in C. cit. prevede ca:”Orice dispozitie testamentara cade cind eredele numit sau legatarul nu va primi-o sau va fi necapabil a o primi”. incapacitatea legatarului trebuie sa survina dupa deschiderea mostenirii. cit. Evident. pag. In cazul in care obiectul legatului este constituit din bunuri incorporale. 284. civ. renuntarea la legat se poate face. . 78A se vedea. De vreme ce nu se poate dovedi nici capacitatea succesorala a legatarului si deci acesta nu poate primi legatul. de asemnea nu duce la caducitate caci bunurile de gen nu pier(genera non pereunt).31/1954. ”Legatul va fi caduc daca lucrul legat a pierit de tot in viata testatorului”. 924 C. Refuzul legatarului de a primi legatul. civ. sau cu titlu universal. Fr. b. refuzul legatarului de a primi legatul nu duce la caducitatea acestuia caci el va fi primit de catre substitutul desemnat de catre testator. individual determinate. civ. 77S-a propus astfel. astfel ca (cel putin de lege lata)legatul devine caduc. civ. c. iar obiectul legatului il constituie un teren. potrivit art. nr. col. iar nu si atunci cind este vorba de legate universale. Deak. op. la rindul lui. Nr. civ. ipoteza in care acesta devine caduc.). Sau. pieirea acestora.927 C. intrucit daca aceasta ar fi existat la data intocmirii testamentului legatul ar fi lovit de nulitate absoluta si nu de caducitate. Trib. 594/1963. Deak. In cazul substitutiei vulgare. De pilda. sub sanctiunea nulitatii absolute numai dupa deschiderea mostenirii (art. D. de pilda. Incapacitatea legatarului de a primi legatul survenita ulterior datei mortii testatorului.4 din decr.928 C. daca acesta il accepta. Supr. d.

cu exceptia situatiei in care s-ar putea deduce ca intentia testatorului a fost de a aacorda legatarului acest drept de creanta si pentru ipoteza pieirii totale a bunului80. in conditiile art. H. cit. Chirica. . pag. civ. op.109 Asa a cum rezulta din textul art.927 C. asadar dupa dreptul comun. Baicoianu. iar acesta are drept la actiune in despagubiri impotriva celui ce a distrus bunul.1156 C. Rosetti-Balanescu. pieirea bunului ce formeaza obiectul legatului. pag. or in acel moment legatul nu mai are obiect. chair dupa moartea testatorului.927 C. in cazul pieeeeirii partiale a bunului. 288. cit. Pieirea bunului trbuie sa fi fost independenta de vointa testatorului caci in caz contrar legatul nu devine caduc. Hamangiu. L. instrainarea bunului independent de vointa testatorului ca.). intrucit legatarul nu devine proprietar (art. asa cum prevede art. civ. O alta conditie pentru ca legatul sa devina caduc este aceea ca bunul sa fi pierit. de pilda. cind legatul devine caduc. In doctrina s-a sustinut ca. I. dar inainte de implinirea cconditiei. acest sume se cuvin legatarului. 14o. Nu aceeasi ar fi situatia in cazul pieirii totale a bunului. pag.D. civ. . 289. Asa cum s-a precizat in doctrina82. In ce ne priveste consideram ca este de acceptat solutia din dreptul francez potrivit careia indiferent ca pieirea bunului este totala sau partiala. iar daca pieirea bunului se produce dupa momentul mortii testatorului. se prezuma intentia testatorului de a acorda despagubirile sau indemnizaatia de asigurare legatarului81. ”in viata testatorului”. ci este considerat ineficace prin revocarea lui de catre testator. decit in momentul realizarii conditiei. iar legatul devine caduc. C. civ. 81A se vedea. asadar intre momentul redactarii testamentului si acela al mortii testatorului. cit. 80Fr. 844. legatul a fost eficace intrucit dreptul de propriete s-a transmis la a legatar o data cu deschiderea succesiunii. Mazeaud. Al. op. are drept efect tot caducitatea legatului. Daca bunul a pierit inaintea redactarii testamentului legatul este lovit de nulitate caci este lipsit de obiect. pentru ca legatul sa devina caduc. este asimilata cu pieirea bunului. vinzarea silita la cererea creditorilor sau exproprierea pentru cauza de ultilitate publica. In cazul pieirii partiale a acestuia legatul ramine valabil pentru partea de bun care s-a pastrat. In aceasta situatie legatarul nu ar fi in drept nici la despagubiri nici la indemnizatia de asigurare. J. pag. Cel care a fost obligat la predarea bunului nu suporta riscul pieirii fortuite a acestuia decit daca a fost pus in intirziere si nu dovedeste ca lucrul ar fi pierit si daca ar fi fost predat legatarului. 82A se vedea.925 C. op. bunul trebuie sa fi pierit de tot. Deak. daca se datoreaza despagubiri sau indemnizatie de asigurare. cit. op. In ipoteza in care legatul este afectat de o conditie suspensiva.

84Fr. cind legatul este intr-adevar caduc (art. pag.). pag.927 C. saracilor dintr-o comuna sau stabilimentelor de utilitate publica nu produc efecte daca nu sunt autorizate de seful statului. asadar. cit. devin. Eliescu. care nu se realizeaza.925 C.927 C. iar nu caducitatea. potrivit art. cit. dispozitiile testamentare in favoarea ospiciilor.811 C.110 cu conditia ca instrainarea sa se produca in timpul vietii testatorului (art. civ. De pilda.C. civ. devenind. M. Statescu.). In doctrina s-au mai amintit si alte cazuri de caducitate ca:neideplinirea conditiei suspensive care afecteaza legatul. la cererea celor indreptatiti. Astfel. la care se adauga si pieirea lucrului inainte de realizarea conditiei. cum i se mai spune) vizeaza problema cui anume ii vor reveni bunurile (drepturile) ce au format obiectul legatelor 83A se vedea. Astfel de legate. In ce priveste depasirea cotitatii disponibile. testatorul instituie o sarcina pe seama legatarului universal sau cu titlu universal in favoarea unei alte persoane. iar nu ca o caducitate84. bunaoara prin predecesul legatarului sau prin refuzul acestuia de a primi legatul. cu exceptia situatiei. ca. cit. In cazul legatelor(secundare)cuprinse intr-un alt legat (principal)prin caducitatea legatului prinipal nu se realizeaza si caducitatea legatului secundar intrrucit acesta din urma va trece la succesorul care beneficiaza de caducitatea legatului principal. op. la care ne-am referit. aaceasta are ca sanctiune reductiunea liberalitatilor excesive. 181-182. cum este survenienta de copil. Alti autori considera insa ca desi in aceste ipoteze legatele devin in adevar ineficace nu ne aflam in prezenta unor cauze propriu-zise de caducitate. daca legatul principal devine caduc. Dreptul de acrescamint (sau de adaugire) Dreptul de acrescamint (sau de adaugire. se poate analiza ca o revocare tacita a legatului sau ca o desfiintare a legatului ca urmare a realizarii unei conditii rezolutorii negative tacite. Legatul mai poate deveni caduc in cazul in care intervin dispozitii legale imperative sau prohibitive care sa impiedice predarea legatului.85 Sectiunea a V-a. 267-268. In cazul legatului sub conditie supensiva. Deak. se aplica regimul juridic de drept comun. op.depasirea cotitatii disponibile si disparitia cauzei impulsive si determinante a actului de liberalitate. caduce. op. de pilda survenienta de copil83. 29o. cind decesul legatarului are loc inainte de realizarea conditiei. sarcina instituita in favoarea acelei persoane va trebui indeplinita de succesorul care beneficiaza de legatul devenit caduc. al dobindirii dreptului sub cconditie si desfiintarea lui retroactiva daca este sigur ca evenimentul nu se va produce. iar disparitia cauzei impulsive si determinante. la rindul lor. . pag. civ. caaduce numai daca legatul principal este cu titlu particular iar obiectul sau piere in totalitate in conditiile art. civ. grefate pe un legat principal. e. 85Ibidem.

sau in ce-l priveste legatul a fost revocat judecatoreste pentru ingratitudine etc. Deak. De ineficacitatea legatului cu titlu universal vor profita mostenitorii legali sau legatarul universal. 292. de asta data. care vor culege. ele profita mostenitorilor legali.111 ineficace. In cazul substitutiei vulgare (reglementata de art. daca a existat. daca legatul cu titlu particular a avut ca obiect uzufructul unui bun si a devenit ineficace. pag. De pilda. totusi. Regula in aceasta privinta este aceea potrivit careia de legatele ineficace. fie revocarii sau caducitatii. Asadar. Aceste persoane sunt :mostenitorii legali. legatarii cu titlu universal sau chair legatarii particulari. Fr. daca unul din legatarii cu titlu universal nu accepta legatul. de el vor profita mostenitorii legali rezervatari. vocatia legatarului cu titlu universal este limitata la o fractiune din mostenire. op.888 C. Daca. Se poate insa intimpla ca vointa testatorului sa fi fost alta. care potrivit art. De pilda.8o4 C. cit.) testatorul 86D. 141. ipoteza in care ineficacitatea legatului in privinta unuia din legatari va profita celuilalt. profita mostenitorii legali sau testamentari ale caror drepturi succesorale ar fi fost micsorate sau inlaturate prin existenta acelor legate. cum vom vedea in cele ce urmeaza. In cazul in care testatorul a instituit mai multe legate cu titlu universal. de ineficacitatea unuia nu poate profita un alt legatar cu titlu universal intrucit potrivit art. civ. sau mostenitorii nerezervatari care au fost inlaturati de la mostenire prin instituirea legatarului universal. Chirica. daca testatorul le-a impus ca sarcina executarea legatului ineficace. 87A se vedea. fie datorita nulitatii. Se poate. legatarilor universali sau cu titlu universal care aveau obligatia sa execute acele legate. prin aceasta proprietatea acestuia din urma devenind deplina. acesta va profita celuilalt legatar cu titlu universal. ca atunci cind printr-o substitutie vulgara. cit. nu numai rezerva ci intreaga mostenire. au fost instituiti doi legatari universali. pag. sau in cazul legatului conjunctiv. legiuitorul a instituit doua exceptii si anume:substitutia vulgara si legatul conjunctiv. In ce priveste legatele cu titlu particular ineficace. legatarii universali. daca legatul ineficace a fost universal. civ. Altfel spus. Legatarii cu titlu particular profita de ineficacitatea unor legate cu titlu particular numai in ipoteza in care aveau ca sarcina executarea legatelor ineficace sau daca beneficiul lor succesoral a fost redus prin astfel de legate. dar numai unul din legate este ineficace acesta va profita celuilalt legatar universal. civ. . prin ipoteza. op.894 C. obiectul legatelor ineficace va reveni persoanelor cu vocatie succesorala din a caror parte urmau sa se execute acele legate86. de la regula potrivit careia ineficacitatea legatului profita mostenitorilor ale caror parti din mostenire ar fi fost micsorate prin acel legat sau care aveau obligatia executarii acelui legat. ca testatorul sa fi instituit doi sau mai multi legatari cu titlu universal pentru aceeasi fractiune din mostenire. el insusi a desemnat beneficiarul legatului cu titlu particular ineficace. De pilda. are vocatie universala87. de el poate profita legatarul cu titlu particular care avea nuda proprietate a acelueasi bun.

numai ca in doctrina se accepta ca dreptul de acrescamint opereaza oricare ar fi cauza ineficacitatii legatului. 5o53. civ. intrucit aceste legate confera ele insele vocatie la 88Ne aflam in prezenta unui legat conjunctiv in ipoteza in care testatorul lasa intreaga sa gospodarie sotiei supravietuitoare. va beneficia de legat. In cazul legatelor universale sau cu titlu universal nu este vorba propriu zis de un drept de acrescamint. Alexandrescu. ca urmare a vointei testatorului. Asadar. asadar. Ne aflam in prezenta legatului conjunctiv. 929 C. pag. acesta se va impartii intre ei in mod egal. nu se scade pentru a profita celorlalti mostenitori potrivit dispozitiilor legale. 758. nr. sau cum se exprima legiuitorul. aceeasi gospodarie este lasata fiului din prima casatorie a testatorului. 837/1972. Donosa.M. Prin substitutia vulgara. de la persoana la persoana ci de la portiune la portiune90. partea lui va reveni. daca din dispozitiile testamentare rezulta ca acesta a fost”cugetul testatorului”. Dreptul de acrescamint profita nu numai colegatarilor care au primit legatul ci si mostenitorilor colegatarului predecedat fata de testator. care. A se vedea in acest sens. cit. prin substitutie. Mostenitorii legali sau alti legatari ar putea profita de ineficacitatea legatului numai in ipoteza ca legatul ar fi ineficace si fata de cel de al doliea legatar(substituitul)iar testatorul nu a dispus altfel. 281. D. este lasat la mai multi legatari. op. Daca toti legatarii vor si pot sa primeasca obiectul legat. 6/1974. op. Din continutul art.929 C. cu Nota de N. in R. civ. civ. rezulta numai trei cazuri in care ar opera dreptul de acrescamint si anume:in caz de incapacitate a legatarului. pag. in virtutea dreptului de acrescamint. fara a se preciza partea care s-ar cuveni fiecaruia. astfel ca fiecare va avea chemare eventuala la intregul obiect88. asa cum este el reglementat de art. 929 C. Suceava. Eliescu. pag. . nr. reglementat de art. intrucit. celorlalti colegatari. Desigur hotaritoare si in aceasta privinta este vointa testatorului asa cum se desprinde ea din continutul testamentului. in caz de renuntare a acestuia la legat sau in caz de predeces al legatarului fata de testator. chiar si in cazul in care este vorba de revocarea voluntara a acestuia. cit. R. 90 Portio portioni acrescit. asa cum s-a precizat in doctrina89. iar printr-o alta dispozitie din cuprinsul acelueasi testament. . civ. dreptul de acrescamint nu opereaza. D. determinat individual sau generic. in cazul legatului conjunctiv la fel ca in cazul subsitutiei vulgare.112 desemneaza pe linga primul legatar un al doilea. Din cele de mai sus rezulta ca pentru a opera dreptul de acrescamint trebuie sa fie indeplinite mai mute cocnditii si anume: -sa existe mai multi legatari cu titlu particular. ale caror parti vor spori in mod corespunzator. in situatia in care acelasi bun. cu conditia ca primul legatar sa nu accepte legatul sau sa nu poate beneficia de el. Trib. 89A se vedea. Daca insa unul dintre legatari nu poate sau nu vrea sa primeasca legatul. jud. partea care s-ar fi cuvenit legatarului care refuza sa primeasca legatul sau nu-l poate primi. posibilitatea ca mostenitorii legali sau ceilalti legatari sa profite de ineficacitatea legatului care va reveni celui de al doilea legatar desemnat de catre testator. se inlatura. dec.

Jud. pag. cit. 8/1989. pag. Daca legatul devine ineficace fata de toti legatarii. in virtutea dreptului de acrescamint. sau numai din nuda proprietate orin un desmembramint al dreptului de proprietate ca dreptul de uzufruct sau de abitatie. 67. pag. 585. 93D. Hamangiu. Deak. op. cit. bunuri de gen determinate sau determinabile ori bunuri incorporale. op. op. ci el si-a produs efectele. civ. caci legatul nu mai este ineficace. op.113 intreg patrimoniul succesoral sau la o parte din acesta. 296. individual determinate. 1197/1988.929 C. Se stie ca potrivit dreptului comun stingerea uzufructului.Fr. S-a precizat astfel in doctrina ca in ipoteza in care unul din legatari este decedat la data deschiderii succesiunii. in cazul sau lucrurile nu stau in acest fel. Baicoianu. sa fie acelasi fata de toti legatarii. asadar. putind fi constituit din bunuri corporale. in atare ipoteza. obiectul sau va reveni celorlalti mostenitori. profita nudului proprietar consolidind dreptul acestuia care din acel moment apare ca un drept de proprietate deplin. Chirica. -partea fiecaruia din colegatari sa nu fi fost determinata de catrea testator. Trib. Alexandresco. solutia indivizibilitatii dreptului de uzufruct. fie in totalitate.M. 281-282. colegatarul in viata va exercita dreptul de uzufruct al intregului bun. iar stinegerea lui va interveni numai la moartea ultimului titular 92. 1o39. pag. 92A se vedea. desi practic. pag. In legatura cu dreptul de acrescamint s-a pus problema daca el opereaza facultativ sau obligatoriu si apoi daca se dobindeste cu sau fara sarcini. Daca insa moartea unui colegatar survine dupa momentul deschiderii succesiunii nu se mai pune problema dreptului de acrescamint. 91 -sa existe identitate de obiect fata de toti legatarii. ca vointa testatorului a fost de a acorda chemare eventuala la totalitatea obiectului legatului fiecaruia dintre legatari. Obiectul legatului. duce si in aceste cazuri la sporirea cotei celorlalti legatari care pot si vreau sa acepte un astfel de legat. s-a spus. pag. in R. Obiectul legatului poate fi constituit din dreptul de proprietate in integralitatea lui. celalalt colegatar va dobindi. . sau din legatul dreptului succesoral dobindit prin mostenire de catre testator. totalitatea uzufructului. R. dupa regulile generale in materie. C. fie in parte. 91A se vedea. cit. “o solidaritate de vocatiune intre colegatarii acelueasi lucru”93. I. Al. nr. asadar. 143. Exista. Datorita insa specificului legatului conjunctiv. Hunedoara. Se cconsidera. -fata de unul sau mai multi legatari legatul sa devina ineficace. In legatura cu legatul conjunctiv ala dreptului de uzufruct s-au nascut discutii in doctrina pentru ipoteza ca unul din legatarii instituiti de catre testator decedeaza. Cu toate acestea s-a exprimat si parerea ca tocmai datorita specificului constituirii legatului conjunctiv la moartea unuia dintre colegatari. nr. civ. dec. cit. Rosetti-Balanescu.D. trebuie. op. in cazul ineficacitatii legatelor fata de unul din legatari. Eliescu. acceptindu-se. cit. In acest caz se aplica normele dreptului comun privind stingerea dreptului de uzufruct. in temeiul art. D.

pag. Din caracterul obligator. Rosetti-Balanescu.C. acest drept se bazeaza pe chemarea fiecarui colegatar la intregul obiect al legatului. asadar. 1. Sectiunea a VI-a. Legatarul care beneficiaza de acrescamint va suporta si sarcinile care reveneau colegatarului fata de care legatul aa devenit ineficace. pe buna dreptate credem si noi. op. ind el dispune ca intreaga lui avere sa fie deferita altor persoane. 266. I. sau altii din colegatari. Eliescu. Al. cit. In ce priveste mostenitorii rezervatari ei pot fi exheredati numai in in limitele cotitatii disponibile. pag. in toate cazurile al dreptului de acrescamint rezulta sis consecinta ca el opereaza cu sarcini. Hamangiu. ci si dispozitii negative prin care unii mostenitori legali sunt inlaturati de la mostenire. obligatoriu. 1o38. fiind un act juridic indivizibil. De vreme ce se accepta ce se accepta ca mostenitorilor rezervatari trebuie sa li se asigure o parte din mostenire. caci in adevar acceptarea succesiunii nu se poate realiza pro parte. parerea ca dreptul de acrescamint opereaza de drept. pag. cu titlu de rezerva. cum s-a sustinut in literatura juridica mai veche95. M. implicit. Cantacuzino. 95A se vedea. Deak. Chrica. Face exceptie de la aceasta regula ipoteza in care sarcina a fost instituita intuitu personae legatari. Fr. op. cit. op. asadar. pag. cchiar impotriva vointei testatorului. Baicoianu. In acest caz ineficacitatea legatului atrage dupa sine si ineficacitatea sarcinii96. Exheredarea este. 297. Safta-Romano. Desi legislatia noastra nu reglementeaza exheredarea ea este unanim recunoascuta caci posibilitatea testatorului de a dispune in acest sens rezulta. Deak. cit. cit. 183. astfel ca nu se poate sustine ca dreptul de acrescamint ar fi obligator numai in cazul legatelor universale sau cu titlu universal conjunctive. pe cind mostenitorii nerezervatari pot fi exheredati fara nici o limita. op. cit. .D. din alte dispozitii legale cum sunt cele privitoare la rezerva succesorala.C.114 In doctrina mai noua aproape toti autorii94 impartasec. adica in considerarea persoanei legatarului care nu a primit sau nu a putut primi legatul. 143. Pe de alta parte. Cu alte cuvinte testamentul poate cuprinde nu numai dispozitii pozitive prin care se confera drepturi unor legatari. pag. ci si in cazul legatelor cu titlu particular conjunctive.Exheredarea (sau desmostenirea). Prin exheredare se intelegea acea dispozitie testamentara prin care tstatorul inlatura de la mostenire pe unul sau pe mai multi mostenitori legali. De vreme ce legatarul a acceptat legatul il dobindeste chiar cu sporul rezultat din ineficacitatea acelui legat fata de altul.Fr. fiind. cit. B. trebuie sa acceptam ca cei care nu ssunt rezervatari pot fi exheredati in totalitate. op. 298. cit. 96A se vedea. Alte clauze testamentare. op. pag. op. permisa in limita cotitatii disponibile cind exxista mostenitori rezervatari si in 94M. pag. 388. pag. 282.E. Statescu. cit. op.

va culege 2/3 din mostenire si nu ½ cit ar fi cules daca nu exista dispozitia de desmostenire a fratelui sau. Evident ca in cazul in care exista mostenitori rezervatari exheredarea nu poate fi decit partiala. oricum acest copil va culege ½ din mostenire. De pilda. In acest caz se . iar prin testatment dispune exheredarea lui. Daca de cujus a avut doi copii si-l desmosteneste pe unul din ei. Notarul public sa citeze mostenitorii legali chiar in ipoteza in care prin legate s-a consumat intreaga avere a defunctului. dupa cum sunt inlaturati toti mostenitorii legali(inclusiv cind exista un singur mostenitor legal) sau numai unii dintre ei. iar mostenitorii legali nu sunt rezervatari. Felurile exheredarii. care reprezinta rezerva sa. iar nu si rezerva. iar cei rezervatari numai in limita cotitatii disponibile. Dupa modul in care se manifesta vointa testatorului exheredarea poate fi directa sau indirecta. 7o si urm. iar celalalt care nu a fost desmostenit. civ. care reprezinta. cu conditia. dupa regulile devolutiei legale a mostenirii. Cealalta cota de ½ va fi culeasa de mostenitorii subsecventi in grad sau clasa. total sau partial mostenirea pe care o lasa. chiar in totalitate isi pastreaza calitatea de mosteenitori legali avind posibilitatea de actiona in justitie anularea sau revocarea judecatoreasca a legatelor sau constatatea caducitatii acestora sau pentru reductiunea liberalitatilor excesive pentru a-si realiza vocatia concreta la acea mostenire. a exheredarii partiale.115 totalitate cind nu exista astfel de mostenitori. De asemenea mostenitorii legali exheredati pot cere inventarierea si conservarea bunurilor succesorale. potrivit art. In cea de a doua ipoteza.841 C. prin aceasta mostenitorii legali nerezervatari pot fi inlaturati total de la mostenire. potrivit art. Exheredarea este indirecta atunci cind testatorul nu mentioneaza expres inlaturarea de la mostenire a unuia sau altuia dintre mostenitorii legali ci instituie legatari care consuma. intreaga mostenire sau numai cotitatea disponibila va fi culeasa de comostenitorii celor exheredati sau de mostenitorii rezervatari. desigur. din Legea nr. Mostenitorii care au fost astfel lipsiti de emolumentul succesoral. ca testatorul sa nu fi insituit legatari care sa culeaga mostenirea. daca de cujus nu a dispus altfel. daca de cujus a avut un singur copil. cind sunt inlaturati de la mostenire numai o parte din mostenitorii legali si testatorul nu desemneaza legatari. 36/1995. Exheredarea este directa atunci cind testatorul inlatura de la mostenire in mod expres pe unul sau pe mai multi mostenitori legali. caci priveste numai cotitatea disponibila. rezerva sa succesorala. In cazul exheredarii indirecte. dupa grad sau clasa. Exheredarea directa poate sa fie totala sau partiala. Daca cei exheredati nu au calitatea de mostenitori rezervatari intreaga mostenire va reveni comostenitorilor sau in lipsa acestora mostenitorilor subsecventi. In prima ipoteza efectul care se produce este acela ca mostenirea devine vacanta si va fi culeasa de stat. acesta din urma va cculege oricum 1/3 din mostenire. cind exheredarea se realizeaza prin institirea de legatari.

1198/1982. cit. Acest lucru nu este valabil insa in cazul exheredarii directe partiale cind mostenitorii legali chemati sa culeaga mostenirea in locul celor inlaturati fac acest lucru nu in calitate de legatari ci tot in calitate de mostenitori legali. 254/1985. Baicoianu. jud. cu Nota de Gh. In sens contrar. dec. Trib. R. de a considera ca exheredarea se produce indiferent de soarta legatului(legatelor). 879.) si nu prin predarea legatelor (art.dec. cind excluderea de la mostenire este determinata de instituirea de legatari se poate intimpla ca legatul sa fie ineficace. 286. 3o2. loc. Suceava. mostenirea devenind vacanta si preluata de stat. iar acesta isi retracteaza revocarea voluntara. civ. 128o/1981. cit. sub regimul comunist. In astfel de cazuri. De asemenea in cursul procedurii succesorale notariale ei vor participa tot in calitate de mostenitori legali si nu in aceea de legatari98. pag. ineficacitatea acestora nu va face sa reinvie dreptul mostenitorilor legali ci mostenirea va deveni vacanta si va fi culeasa de stat. 3o1. nr. Dupa cum s-a spus99 in aceasta privinta hotaritoare este vointa testatorului. pag. astfel ca mostenirea va fi culeasa de catre mostenitorii legali pe care testatorul voia sa-i inlature prin acele legate. D. 72-73. nr. 12/1984mpag.889. pag. nr. fiind nul. R.). nr. op. Hamangiu. mai ales dupa aparitia Legilor nr. 12/1991. 61. 59/1974. iar mostenitorii legali inlaturati numai in cazul in care se poate retine fara echivoc vointa acestuia in acest sens.97 Precizarea are importanta in privinta dobindirii posesiei mostenirii intrucit mostenitorii legali ce cculeg si partea celor exheredati. caci daca se poate deduce ca acesta a voit sa-i exheredeze pe acei mostenitori legali.dec. pag. nici desmostenirea nu are cum sa se produca. civ.M. Beleiu. I. vor dobindi si posesia mostenirii potrivit regulilor aplicabile. In acest caz. legatul sau legatele neproducind nici un efect. M. Dar si in acest caz va trebui 97IN acelasi sens. 895 C. op. op. civ. 98A se vedea. dec. dupa ccum sunt mostenitori sezinari sau nesezinari (art. 3/1981. 7o. nr. Maramures.Trib. . in R. cit. Deak.dec. nr. pag. supra. 891. R. Trib. R. In cazul exheredarii indirecte. Fr. 81-84. dec. in R. 32/1991. A se vedea in acest sens. civ. civ. 66-67. Eliscu. cit. Faptul ca exista un testatment prin care unii mostenitori legali au fost exheredati nu schimba datele problemei. 62-63.116 poate spune ca instituind legatari inseaman a-i exhereda pe mostenitorii legali (instituer c’est exclure). D. cit. civ. Al.653 C. D. In cazul in care legatul cu efect de exheredare a devenit ineficace prin revocare a sa de catre testator. 8/1985. dar al caror drept se intemeiaza pe lege si nu pe testament. jud. pag. nr. Caci acest fapt constituie numai premisa care permite celorlalti mostenitori legali sa culeaga si partea celor desmosteniti. Rosetti-Balanescu. pag. in R. Eliescu. nr. in Dreptul nr. trebuie decelata vointa reala a testatorului. op. caduc sau revocat judecatoreste. independent de soarta legatului sau legatelor. in prezent abrogate. D. Bihor. jud. in aceasta calitate si nu in aceea de legatari. nr. D. astfel ca mostenitorii legali erau inlaturati chiar in caz de nulitate a legatului prin care s-a voit sa se realizeze exheredarea. nr. in R. In practica a existat o tendinta prea accentuata. 5/1982. Deak. 9/1983. 839/198o. 736/1984. R. op. in R.Fr. Fr. pag. 286-287. civ. civ. 99C. pag. pag. nr. 58/1974 si nr. legatul intial renaste cu efectul sau de desmostenire indirecta a mostenitorilor legali. Deak. cit.

cit. Chirica. op. ele insele. sau testatorul nu are incredere ca mosteenitorii vor fi in masura sa-i aduca la indeplinire dispozitiile. Aceasta imprejurare nu este considerata ca un viciu de consimtamint. pentru ipoteza in care desemnarea executorului testamentar poate rezulta din imputernicirea data de testator prin testament unul legatar cu titlu particular de a vinde imobilul ce a fost testat si a imparti pretul cu ceilalti legatari cu titlu particular. . In doctrina s-a precizat insa ca o exheredare sanctiune nu poate produce efecte daca tinde la mentinerea in vigoare a unui testament lovit de nulitate absoluta101. (art. Exheredarea sanctiune. ). 34-35. 145. cit. 271-272. dar testatorul poate desemna prin testament una sau mai multe persoane care sa aibe aceasta misiune si anume de a aduce la indeplinire intocmai dispozitiile testamentare. C. O asemenea dispozitie este considerata valabila intrucit trebuie recunoscuta testatorului deplina libertate in legatura cu mostenirea pe care o lasa. ordinea publica sau bunele moravuri. Aceste dispozitii pot fi puse in executare de catre mostenitorii legali ai defunctului sau de catre legatarii universali102. iar revocarea unei asemenea dispozitii la fel. Safta-Romano. 184. in Dreptul nr. op. pag.117 stabilita cu precizie vointa testatorului100. dupa regulile de desemnare a legatarului. Executiunea testamentara. 102A se vedea. determinate de sentimente de suparare sau de minie din partea testatorului sunt considerate valabile. 91o C.E. op. 2. pag. Consitiile in care este posibila vinzarea imobilului defunctului de catre executorul testamentar. Este acea dispozitie testamentara prin care se dispune inlaturarea de la mostenire a acelor mostenitori care vor ataca testamentul cu actiune in nulitate. inclusiv de a adopta masuri de aparare a dispozitiilor sale testamentare. Desemnarea executorului testamentar se poate face numai prin testament. civ. pag. Vrea sa scuteasca pur si simplu pe mostenitori de asemenea obligatii. Dar exheredarea sanctiune va produce efecte in privinta cotitatii disponibile. 101A se vedea. Statescu. D. Asa 100A se vedea. daca testamentul a fost atacat pentru legate care nu aduceau atingere rezervei legale. Cu atit mai mult dispozitiile privind exheredarisanctiune. 1998. O. 4. Chiar testamentul ab irato este considerat valabil. care poarta denumirea de executori testamentari. De asemenea exheredarea -sanctiune nu aduce atingere rezervei mostenitorilor rezervatari care au atacat testamentul in justitie. Altfel spus. mostenitorii pot sa fie minori sau pusi sub interdictie. Executiunea testamentara priveste modalitatile in care vor fi aduse la indeplinire dispozitiile de ultima vointa ale lui de cujus. Radulescu. cit. Ratiunile pentru care testatorul procedeaza la desemnarea de executori testamentari pot fi multiple. pag. mostenitorii nu vor fi impiedecati sa exercite acele actiuni impotriva testamentului care ar avea ca obiect constatarea nulitatii dispozitiilor testamentare care incalca.

pag.36/1995 va elibera persoanei desemnate de catre testator un certificat care constata aceasta calitate. caz in care atributiile sunt asadar. pag. Chirica.918 C. care potrivit art. Se poate intimpla insa ca atributiile executorilor testamentari sa fie conjunctive (art. . Al. 3o6-3o7. Al. op. pag. Daca remuneratia executorului testamentar a fost stabilita sub forma unui 103Majoritatea autorilor considera ca executorul testamentar apare ca un mandatar al testatorului. Natura juridica a institutiei executorului testamentar. cit.M. La fel ca acceptarea mostenirii. de pilda. op. op. In privinta drepturilor sale situatia este iarasi ca la contractul de mandat.D. altul pentru cele comerciale etc. A se vedea in acest sens. pag. dar aceasta imprejurare nu-i confera capacitate succesorala in sensul de a primi. desigur. pag. D. daca s-a stipulat in testament vreo remuneratie. O persoana incapabila de a primi legate de la testator poate. Calificata. cit. Rosetti Balanescu.118 cum rezulta din dispozitiile art. Baicoianu. cit. evident. cit. cit. op. asadar. Testatorul poate desemna una sau mai multe persoane ca executori testamentari de pilda. persoana desemnata ca executor testamentar trebuie sa aibe capacitate deplina de exercitiu. de a da socoteala si de a raspunde pentru faptele persoanei substituite in executarea mandatului. op. in principiu. . executorul are dreptul a o pretinde. C. facultative. Hamangiu. 545. cit. cit. 915 C. 286. cu anumite deosebiri. 382-383. potrivit art. Alexandrescu.I. cit. Are la fel ca mandatarul dreptul de a fi desdaunat pentru cheltuielile facute cu executarea mandatului si cu toate ca. Cel desemnat are deplina libertate de a accepta sau nu sa devina executor testamentar. b)Executorul testamentar are aceleasi obligatii ca si mandatarul.) caz in care oricare dintre executorii testamentari poate lucra singur pentru aducerea la indeplinire a dispozitiilor testamentare. Executorul testamentar este un mandatar special al testatorului astfel ca i se aplica regulile de la contractul de mandat. Eliescu. Cantacuzino. op. I.are obligatia de a indeplini mandatul. Testatorul poate insa dispune ca executorii testamentari sa lucreze impreuna. la data deschiderii succesiunii.Fr. la fel ca la contractul de mandat. op. pag. B. 83 din Legea nr. oricare din atitudinile sale nefiind susceptibile de abuz. Doctrina a scos in evidenta urmatoarele asemanari cu mandatul de drept comun: a)Acceptarea ca si refuzul executiunii testamentare sunt. op. divizate. Safta-Romano. civ. 85 din regulamentul de punere in aplicare a aceste legi va determina si intinderea drepturilor si obligatiilor acestuia. acceptarea executiunii testamentare poate fi expresa sau tacita.E. unul pentru afacerile civile. pag. Deak. un legat remunerator. A se vedea. pag. Rosetti balanescu. executiunea testamentara este gratuita. 536. 146-147. ca un mandat de natura speciala. 976-986. civ. 913. 273-274. Notarul public competent a desbate succesiunea. in masura in care legea nu dispune altfel103. executiunea testamentara are caracteristici care o aseamana cu mandatul dar si unele care o deosebesc. Baicoianu. fi desemnata ca executor testamentar. M. S-au preconizat insa si alte calificari juridice.

(art. . executiunea testamentara nu va mai avea loc devenind caduca. puterile executorului testamentar au carcater intuitu personae. Daca.). intr-o forma solemna. op. obiectul legatului universal fiind astfel redus la cel mult valoarea remuneratiei. Invers insa. In cazul in care executorul moare pe parcursul executiunii. instantele de judecata vor putea. executiunea testamentara fiind un mandat cu carcater special s-au relevat in doctrina si unele deosebiri fata de mandatul propriuzis. dar numai unilateral104. numind un executor testamentar sa-i confere si calitatea de legatar universal. c)La fel ca la contractul de mandat. c) In timp ce la contractul de mandat limitele imputernicirii mandatarului sunt lasate la libera apreciere a partilor. pe cind la contractul de mandat. Fr. de executor testamentar si de legatar. Aceasta pentru a-i conferi puteri peste limitele legale ale executorului testamentar obisnuit. testatorul desemnind si legatari cu titlu universal sau cu titlu particular care absorb mostenirea in cuasitotalitatea ei. 3o7. d) In cazul mandatului obisnuit. daca renuntarea nu produce pagube mandantului. legatul poate fi validat chiar daca legatarul nu accepta sa devina si executor testamentar. Totusi in cazul in care intentia testatorului a fost ca legatul sa ramina valabil. la data deschiderii succesiunii cel desemnat ca executor testamentar este mort si nu s-a desemnat un executor testamentar subsidiar. independent de acceptarea executiunii testamentare. mandatul. s-a spus. calitati care sunt interdependente. a) Atributiunile executorului testamentar incep la moartea testatorului pe cind cele ale mandatarului inceteaza la moartea mandantului. sa constate caracterul simulat al instituirii de legatar universal. uneori. b) Executorul testamentar poate fi numit numai prin testament. civ. care are carcater consensual. se prezuma ca a acceptat si executiunea testamentara. la cererea persoanelor interesate. numirea mandatarului se poate realiza chiar in mod tacit. acesta are dubla calitate. ca testatorul. asadar. executorul testamentar insa odata ce a acceptat misiunea nu poate renunta la ea decit daca dovedeste ca indeplinirea ei 104A se vedea. caci in cazul succesorilor universali chemati sa execute dispozitiile testamentare limitarile imperative impuse simplului executor testamentar nu exista. sarcinile acestuia nu trec la mostenitorii sai. Daca aceasta desemnare si in calitate de legatar universal este numai aparenta.917 C. Este posibil. daca a acceptat legatul cu carcater remunerator. mandatarul poate oricind renunta la mandat. urmind in consecinta ca acea persoana sa fie considerata simplu executor testamentar ale carui puteri si atributii sunt strict limitate de legiuitor. Astfel. astfel ca moartea celui desemnat ca executor testamentar atrage incetarea mandatului. el poate renunta la legat ca orice legatar dar sa accepte sarcina executiunii testamentare. Deak. Asa cum am precizat mai sus. pag. limitele si atributiile executorului testamantar sunt determinate imperativ de catre legiuitor. cit. cum a artat incetind pe aceasta data.119 legat. mostenitorii devenind proprietarii bunurilor odata cu deschiderea mostenirii astfel ca dispun in mod liber de ele. asadar.

Eliescu. op. pag. adica posesia bunurilor mobile din mostenire (art.653 C..911 C. 368. la indeplinire dispozitiile din cuprinsul testamentului. potrivit art. pag. 361. iar in caz afirmativ. dimpotriva ele pot coexista intrucit au continut diferit. Al. op. Alexandresco.Fr. 106A se vedea. Baicoianu. cit. asa cum rezulta din prevederile art. op. Baicoianu. interzisi sau absenti. Asa cum s-a precizat in doctrina105. Acesti mostenitori legali au nu numai posesia dar si proprietatea tuturor bunurilor succesorale. I. M. vorbeste de posesia bunurilor mobile)conferita de catre testator executorului testamentar nu este decit o simpla detentie precara a bunurilor caci acesta nu detine bunurile pentru sine ci pentru mostenitorii defunctului. durata sezinei si sarcinile concrete pe care trebuie sa le indeplineasca. Executorul testamentar este.120 i-ar produce lui insusi pagube. Executorul testamentar fara sezina are. inclusiv daca este sezinar sau nu. Eliescu. civ. pag. civ. cit. Al. Cantacuzino. 61o. Atributiile si puterile executorului testamentar.M. . 611. cit. op. mobile si imobile. Al. cit. . B. . 313.916 C. I. pag. Potrivit art.sa intervina in judecata pentru apararea validitatii testamentului. chiar daca testatorul se refera in testament si la bunurile imobile 106.sa staruie ca notarul public sa faca inventarul succesiunii in prezenta mostenitorilor prezumtivi. Hamangiu.). Excutorul caruia i s-a conferit sezina intra de drept in posesia bunurilor 105A se vedea. cit. Rosetti-Balanescu. op. op. pag. doar un rol de supraveghere si control in scopul aducerii la indeplinire a dispozitiilor testamentare.916 C. la fel ca si rezerva lor succesorala nu exclude sezina ce se confera executorului testamentar. Executorul testamentar cu sezina are nu numai atributii de supraveghere si control ci si atributii de a aduce. civ. Deak. Dar sezina mostenitorilor. D. Chirica op. . I. un simplu sechestru(custode) al mostenitorilor107.36/1995 notarul public eliberind certificatul de executor testamentar are indatorirea sa precizeze intinderea drepturilor si obligatiilor conferite de testator acestuia precizind. Rosetti-Balanescu. op. cit. Rosetti-Balanescu.85 din regulamentul de punere in aplicare a Legii nr.D. 107A se vedea. el insusi. pag.sa se ingrijeasca de luarea masurilor de conservare a bunurilor succesorale. Atributiile executorului testamentar difera dupa cum testatorul i-a conferit sau nu sezina. cit. Baicoianu. op. . pag. pag. cum s-a spus. pe cind sezina executorului testamentar are ca obiect numai bunurile mobile. 291. sezina (textul art. civ. C. civ.sa ceara notarului public competent punerea pecetilor daca exista mostenitori minori.911 C. El nu are nici o abilitare in sensul de a le executa el insusi. 991-993. 291. 149. Executorul testamentar fara sezina are. Ea trebuie deosebita de sezina care se confera mostenitorilor legali prevazuti de art.M. cit. pag. daca detine toate bunurile mobile din succesiune sau numai o parte din acestea. cit. urmatoarele atributii: .

civ. 911 C. 993-994 . imputernicire sa detina si pe mai departe bunurile ce le avea in posesie si sa execute atributiile unui executor sezinar.Fr. Hamangiu. precum. acele bunuri formeaza obiectul unor legate cu titlu particular. ca in cazul unor hirtii intime scrisori etc. civ. Obiectul sezinei se determina potrivit continutului testamentului si dispozitiilor testamentare pe care executorul le are de adus la indeplinire. 911 C. . Mostenitorii ii pot insa conferi. dar daca executorul testamentar nu a reusit sa-si duca la indeplinire indatoririle el poate continua sa ramina in functie dar ca executor fara sezina. bunaoara. Rosetti-Balanescu. vorbeste de cel al deschiderii succesiunii. si mostenitorii lui pot scurta termenul sezinei oferindu-i acestuia sumele necesare pentru plata legatelor de lucruri mobile sau platind ei insisi aceste legate. Deak. fructele si productele acestora de dupa deschiderea mostenirii nu pot forma obiectul sezinei executorului testamentar.121 succesorale. pag. 314. textul art. Executorul testamentar cu sezina are pe linga atributiile generale recunsocute oricarui executor testamentar (art. In virtutea ei execcutorul testamentar are puterea de a detine bunurile ce constituie obiectul sezinei si de a refuza predarea lor succesorilor universali daca. Durata sezinei este determinata tot de catre testator. certificatul de executor testamentar avind doar efect declarativ si nu constitutiv. 912 C. C. civ. cind executarea dispozitiilor testamentare a devenit posibila. ) unele atributii speciale: -el poate cere vinzarea miscatoarelor in lipsa sumelor necesare pentru plata legatelor cu titlu particular sau pentru procurarea unor bunuri care trebuie predate legatarilor. Testatorul poate conferi insa prin testament o durata mai scurta sezinei executorului testamentar. De vreme ce textul legal (art. potrivit art. nu poate trece peste un an de la moartea sa si nu poate fi prelungita de catre instantele judecatoresti. dar potrivit art. Astfel. Sezina inceteaza inainte de termen si in cazul in care dispozitiile testamentare avind ca obiect bunuri mobile au fost executate. civ. I. pag. civ. potrivit vointei testatorului ele urmeaza a fi distruse. cit. Cind temenul sezinei s-a implinit executorul testamentar are datoria de preda bunurile mobile detinute mostenitorilor in drept. La expirarea termenului sezina inceteaza. in cazul in care testamentul a fost descoperit mai tirziu sau a fost contestat de catre mostenitorii legali sau cind data mortii testatorului a fost stabilita judecatoreste se accepta ca independent de vointa sa executorul testamentar nu a putut incepe executarea dispozitiilor testamentare si deci termenul se va calccula de la o data ulterioara deschiderii succesiunii. 916 C. Asa cum rezulta 108 A se vedea. Al. op. ) se refera la “averea mobila” a testatorului inseamna ca imobilele. precum poate incasa pretul obtinut din astfel de vizari. sau. fara sa fie nevoie de vreo formalitate prealabila. Baicoianu. 911 C. op. in conditiile mandatului de drept comun. cit.108. In ce priveste momentul in care incepe sa curga durata sezinei. dar se accepta ca atunci cind exista motive obiective termenul se calculeaza si de la o data ulterioara.

). ). atributiile lor au fost determinate de catre testator individual. 918 alin. .. -in cazul in care executorul testamentar renunta la executiunea testamentara daca dovedeste ca aceasta i-ar pricinui pagube insemnate sau ca i mod obiectiv nu ar putea aduce la indeplinire dispozitiile testamentare. 918 alin. Eliescu. caci acestea sunt bunuri mobile. Daca insa atributiunilor lor nu au fost delimitate incetarea executiunii testamentare ar avea loc numai daca toti s-ar afla intr-una din situatiile precizate. C. op. -in cazul in care executorul testamentar a decedat(art. 315-316. 110Pentru parerea ca plata nu se poate face decit cu consimtamintul mostenitorilor a se vedea.122 din art. cit. Consideram. asadar. In primul caz. civ. abuzuri in indeplinirea atributiunilor. 998-999. -executorul sezinar are dreptul de a preda catre legatari bunurile mobile determinate sau de gen care formeaza obiectul legatelor cu titlu particular necontestate de succesorii universali. pag. Evident daca nu are imputernicire in acest sens conferita de catre testator el nu va putea plati datoriile succesiunii si nu va putea fi nici urmarit de creditori. -cit priveste plata creditorilor succesiunii de catre executorul testamentar problema este controversata. In ambele situatii avem de a face cu creditori care pot fi platiti de catre executorul testamentar cu sezina din mobilele succesiunii110. Baicoianu. Daca au existat mai multi executori testamentari incetarea atributiunilor acestora are loc diferit dupa cum au avut atributii distincte sau dimpotriva desemnarea lor a fost conjunctiva. incetarea executiunii testamentare va avea loc pentru fiecare separat dupa cum se gaseste intr-una din situatiile precizate mai sus(art. cit. fiecare putind sa lucreze in 109Fr. civ. civ. Rosetti-Balanescu. pag. 917 C. iar acestea nu sunt contestate de catre mostenitori. -el are dreptul de a urmari pe debitorii mostenirii si de a incasa creantele succesorale. alaturi de alti autori109. 916 alin. op. 2 C. incompetenta etc. El nu poate proceda direct la vinzarea unor atari bunuri ci trebuie sa ceara acest lucru mostenitorilor care au dobindit proprietatea acestor bunuri. I. iar daca acestia refuza se poate adresa instantei de judecata. 1 C. Atributiile executorului testamentar inceteaza in urmatoarele cazuri: -in cazul in care au fost executate toate dispozitiile cuprinse in testament. potrivit art. Incetarea executiunii testamentare. op. In adevar nu se vede care ar fi deosebirea intre plata legatului unei creante catre legatarul respectiv si plata datoriei catre titularul unei creante ce greveaza succesiunea. Deak. -in cazul in care executorul testamentar a fost revocat de catre instanta de judecata la cererea mostenitorilor defunctului pentru motive temeinice cum ar fi reaua credinta. -in cazul in care executorul testamentar a fost pus sub interdictie. de pilda din cauza de boala. Hamangiu. . civ. 291. cit. ca daca testatorul la imputernicit pe executorul cu sezina sa plateasca datoriile. altfel.M. pag. 3 C. Al. cind. plata lor se poate face la fel ca plata legatelor particulare.

pag. daca a continuat sa lucreze si dupa aceasta data . 318. Executorul testamentar raspunde. Contra:C. executorul testamentar. Baicoianu. 112A se vedea. Insa daca dispozitiile legale imperative au fost respectate scutirea de a da socoteala este admisibila intrucit testatorul este liber sa dispuna dupa propria vointa de patrimoniul sau. cit. Executorul cu sezina. scutindul de obligata de a da socoteala sau dindu-i posibilitatea sa pastreze ceea ce ramas la terminarea executiunii testamentare din patrimoniul succesoral112. 317. 1541 C. pag. in acest sens:M. pag.1549 C. Eliescu. credem si noi. El nu raspunde insa pentru pieirea fortuita unor bunuri pe care l-a detinut. ca orice mandatar. 293. s-a precizat. pag. controversata in doctrina. pag. pag. civ. la fel ca la contractul de mandat (art. mostenitorii rezervatari vor putea cere socoteala executorului testamentar daca. Safta-Romano. op. Rosetti-Balanescu. cu sau fara sezina 111 are obligatia ca orice mandatar de a da socoteala mostenitorilor(art.D. in privinta raspunderii. Asa cum rezulta din prevederile art. fiecare raspunzind numai pentru actele si faptele proprii. cit. cu prilejul indeplinirii mandatului sau a fost incalcata rezerva lor succesorala. op. cit.918 C. Hamangiu. ). in cazul existentei mai multor executori testamentari. 1oo3-1oo4. ca scutirea poate fi acceptata numai in masura in care nu aduce atingere unor reguli de ordine publica. ). C A P I T O L U L IV 111Majoritatea autorilor considera ca obligatia de a da socoteala o are atit executorul cu sezina cit si cel fara sezina.). civ.. Asa. Asa cum am aratat. alaturi de alti autori. daca execitorul testamentar poate fi scutit de catre testator de a da socoteala si de a raspunde de gestiunea sa. potrivit careia intre mandatari nu exista solidaritate legala (art. . Al. op.). 916 alin. op. nu se aplica regula de drept comun. . Al. pag. cit.E.Fr. I. op. (Fr. I. de pilda. cit. 151. sub aceasta forma. civ. Rosetti-Balanescu. civ. Eliescu. O data la incetarea sezinei (art. cit. Chirica. cit. ale executorilor fara sezina sau ale celor ca au avut atributii delimitate si care au fost respectate se aplica regula raspunderii divizibile. op. 5 C.123 lipsa celorlalti. in indeplinirea atributiunilor sale (art.154o alin. dimpotriva executorii testamentari cu sezina vor raspunde solidar de a da socoteala de bunurile mobile ce le-au avut incredintate. op. cit. cit. 317)poate fi obligat a da socoteala de doua ori. nu numai pentru dol ci si pentru orice culpa. In acelasi timp el are dreptul de a fi despagubit pentru cheltuielile facute pentru indeplinirea despozitiilor testamentare(art. Hamangiu. In celelalte cazuri.1 C. ) si a doua oara la incetarea executiunii testamentare. 1oo1-1oo2. Daca executorul testamentar a fost remunerat pentru activitatea sa raspunderea sa va fi apreciata la sever decit daca lucrat fara plata. 294. 5 coroborat cu art. 916 alin. civ.1543 C. Deak. ) precum si pentru eventualele daune produse cu prilejul executiunii testamentare.Fr. Baicoianu. In ce priveste problema. sa-l gratifice pe executorul sau testamentar. A se vedea in acest sens:M. putind. 919 C. op. Deak. Deak. potrivit dreptului comun. op. pag. civ. In sens contrar a se vedea:C. 282. pag. civ.

Fundamentul de natura principiala al unor astfel de interdictii este constituit din ideia ca astfel de acte juridice ar putea trezi ddorinta mortii persoanei care urmeasa sa lase mostenirea.124 LIMITELE DREPTULUI DE A DISPUNE PRIN ACTE JURIDICE DE BUNURILE SUCCESORALE Precizari prealabile. pe rind in cele ce urmeaza. Sectiunea a viitoare(nedeschise) I-a. Le vom analiza. In mod corelativ mostenitorii au libertatea deplina de a accepta sau nu o mostenire. limitare ce este cunoscuta sub denumirea pactelor asupra succesiunilor viitoare. 2 C. Interdictia pactelor asupra succesiunilor Cita vreme o succesiune este nedeschisa este interzis ca bunuri din acea succesiune sau patrimoniul ca atare sa formeze obiectul unor acte juridice prin care s-ar constitui drepturi eventuale asupra lor sau s-ar renunta la ele. Astfel. prvede ca :” nu se poate face renuntare la o succesiune ce nu este deschisa. Iar art. civ. Din prevederile acestor texte legale rezulta ca prin pacte asupra unei succesiuni viitoare(interzise de lege) vom intelege orice conventii sau acte unilaterale prin care se renunta la o mostenire viitoare sau se constituie drepturi eventuale asupra unei astfel de mosteniri. Astfel dreptul de a dispune pentru cauza de moarte este limitat de interese de ordin familial de a asigura unor membri apropiati ai familiei defunctului o cota parte din mostenire. tocmai principiul libertatii de dispozitie pentru cauza de moarte. chiar impotriva vointei acestuia. Este cea mai importanta limitare care se aduce dreptului de a dispune pentru cauza de moarte . alaaturi de cel al liberei circulatii a bunurilor duc la interzicerea unor acte juridice care le-ar obtura ca in cazul substitutiei fideicomisare care. care. Exista insa ratiuni care impun unele limitari ale ambelor drepturi. chiar de s-ar da consimtamintul celui a carui succesiunea este in chestiune”. cind el dispune de averea sa in favoarea altor persoane. nici nu se pot instraina drepturi eventuale ce s-ar putea dobindi asupra succesiunii”. 965 alin. iar in cazul in care chiar el este parte intr-un astfel de act . Este ceea ce se cunoaste sub denimirea de rezerva succesorala. 7o2 C. civ. art. chiar daca de cujus ar consimti la aceasta. asa cum vom vedea sunt interzise sub sanctiunea nulitatii absolute. Exista apoi considerente de natura morala care se opun efectuarii unor acte juridice privitoare la bunurile unei succesiuni inainte de deschiderea acesteia. este interzisa. prevede ca :”nu se poate renunta la succesiunea unui om in viata. la rindul ei. In domeniul actelor juridice pentru cauza de moarte este consacrat principiul libertatii oricarei persoane de a dispune potrivit propriei vointe de patrimoniul sau. nu se pot face invoiri asupra unei astfel de succesiuni. In fine. de altfel.

care este amintita expres de art. 12o. . op. 1o2. Un astfel de pact este cel la care se refera art. sa existe o conventie(intelegere). 322. Pentru a ne afla in fata unui pact asupra unei succesiuni viitoare trebuie sa fie intrunite urmatoarele conditii: a). pag. c). Chirica. in R. N. cit. 3oo. asadar incerte. 3887/1957. Nota la dec. M. P. 16o-161. D. 1/1973. in J.Trib. chiar daca aceasta data este ulterior rectificata sau hotarirea judecatoreasca este anulata116. este in mod unanim acceptata ca pact asupra unei succesiuni viitoare. Fr. nr. 273/1958 a Trib. M. civ. cit. b). Daca insa pactul a fost incheiat dupa data mortii stabilita judecatoreste el ramine valabil. reg. Nota la dec. 114A se vedea. op. nr. A se vedea. nr. Eliescu. Contra. caci drepturile de aceasta natura. Dupa data deschiderii succesiunii mostenitorii pot dispune liber de drepturile lor asupra acelei mosteniri precum si de dreptul de optiune succesorala ca drept care se naste in persoana lor oadata cu decesul lui de cujus. 116In acelasi sens. in L. 825 C. civ. ea va fi valabila. dec. . P. Daca conventia nu are un astfel de obiect. dec. pag. Trib. In ce priveste stabilirea datei deschiderii succesiunii se are in vedere criteriul obiectiv al date cuprinse in certificatul de deces sau al celei stabilite prin hotarirea declarativa de moarte. 7o2 si 965 C. jud.125 juridic s-ar aduce atingere principiului revocabilitatii dispozitiilor testamentare. 12/1958. reg. Deak . civ. 114. 152-153. 115A se vedea. pag. cel putin din punct de vedere valoric.dar si actul unilateral de renuntare la o mostenire sau de acceptare a acesteia sunt considerate pacte interzise de lege113. pag. Bunurile reintra intr-o atare ipoteza in patrimoniul donatorului in virtutea contractului de donatie iar nu cu titlu succesoral. nr. Astfel art. . pag. D. nr. Exista argumente si de natura sigurantei circuitului civil. Supr. 1526 C. Fr. spre deosebire de renuntare. cit. Persoana disparuta fiind considerata a fi in viata. pag. ca parte a unei universalitati ori bunuri singulare. civ. pactul sa aibe ca obiect drepturi succesorale dintr-o succesiunea nedeschisa114. care se constituie din data mortii unei persoane. in L. 9/1966. Deak. 1/1958. pactul sa nu fie admis in mod exceptional de lege. op. R. civ. mostenirea sa nu fie deschisa. d). 3o6/1972. 1661/1995 a Trib. pag. pag. nr. cit. determinate) pe care donatorul o va lasa115. op. 323. prevede posibilitatea stipularii in contractul de donatie a intoarcerii bunurilor donate la ddonator in cazul predecesului donatarului sau de predeces al donatarului si al descendentilor sai. nr. chiar daca realizarea obligatiei este efectata de o conditie sau de un termen incert. Cluj. Constantinescu. A se vedea si A. Ionascu. Asadar. Salaj. potrivit caruia este valabila conventia prin care asociatii stipuleaza ca societatea civila infiintata va continua la moartea unuia dintre 113Acceptarea mostenirii nedeschise. civ. care formeaza obiectul unor acte juridice sunt eventuale. o astfel de conventie nu are ca obiect mostenirea( ca universalitate. pactul privind succesiunea lui nu poate fi considerat valabil chiar daca partile au considerat ca succesiunea este deschisa. Cluj. nr.

civ. prin care recunoaste ca fiind valabil acel testament. Oprirea substitutiilor fideicomisare. asa cum sunt. S-a propus de lege ferenda o liberalizare in materia pactelor asupra unei succesini viitoare in sensul de a se permite.Trib. daca. R. Chiar si executarea obligatiei ce a fost asumata prin pactul asupra unei succesiuni nedeschise nu va fi valabila decit daca se poate constata ca prin ea insasi exprima un nou consimtamint valabil119. In dreptul nostru vechi (Codul Calimach si 117A se vedea. cit. 16o-161. cu respectarea conditiilor de fond si de forma cerute de prevederile art. loc. civ. in anumite conditii ( ca de pilda. civ. unei alte persoane desemnata tot de catre dispunator (substituitului). pag. civ. in R. iar la moartea sa sa le transmita. nr. Sectiunea a II-a . op. Pactele asupra succesiunilor viitoare sunt lovite de nulitate absoluta. S-a considerat insa a nu fi valabila declaratia unui succesibil scrisa in josul testamentului. in tot sau in parte. in realitate instrainarea este o donatie potrivit art. nr. . 119Idem. acesta trebuie refacut dupa deschiderea mostenirii . 845 C. 121Substitutiile fideicomisare erau cunoscute inca din dreptul roman si au luat o mare amploare in dreptul feudal avind ca scop pastrarea averilor in aceeasi familie din generatie in generatie. de altfel. D. dec. Deak. Daca partile doresc mentinerea actului. pag. inainte de deschiderea succesiunii. 1/1973. Constantinescu. desi el este o renuntare anticipata la actiunea in reductiune sau la cea de raport. De asemenea se considera valabil consimtamintul unui succesibil rezervatar sau care ar beneficia de raportul donatiei exprimat la instrainarea realizata de de cujus unul alt succesibil in linie drepata cu sarcina unei rente viagere sau cu rezerva uzufructului.126 ei cu mostenitorii acestuia. pag. ea nu va putea fi convertita in partaj voluntar tocmai pentru motivul ca ar reprezenta un pact asupra unei succesiuni viitoare de vreme ce succesiunea nu a fost deschisa la momentul impartelii117. cu participarea persoanei despre a carei mostenire este vorba ) incheierea lor. Un astfel de act este un pact asupra unei succesiuni viitoare prohibrt de lege118. tot astfel se considera ca fiind valabila imparteala de ascendent efectuata prin donatie. 8o3 C. 325. M. cit. 324. 120Ibidem. sanctiune ce poate fi invocata de orice persoana interesata. 118Fr. Dar daca impateala de ascendent nu este valabila. prohibita expres de art. permise in alte legislatii europene pactele familiale120. 3o6/1972. iar la moarte sa le transmita copiilor sai se realizeaza o substitutie fideicomisara. Salaj. Sanctiunea aplicabila pactelor asupra succesiunilor viitoare. Un astfel de act juridic nu ar putea fi confirmat nici dupa deschiderea mostenirii . Sau. jud. 794-799 C. supra. Substitutia fideicomisara este liberalitatea (legat sau donatie) prin care dispunatorul impune beneficiarului liberalitatii (instituitului) sa conserve bunurile primite. Astfel daca testatorul instituie pe un fiu al sau ca legatar si -i impune obligatia de a pastra bunurile testate tot timpul vietii sale.

. in L. Supr. Codul civil insa. Rezultatul unei asemenea dispozitii ar fi indisponibilizarea bunului incit acesta nu ar putea fi nici instrainat si nici grevat in timpul vietii instituitului. 1995. iar la moartea sa sa-l transmita la rindul lui fiului sau. Instituitul dobindeste obiectul liberalitatii de la dispunator. . M. op. care nu este desemnat de catre el. dar care se vor executa succesiv. P. sau sa fie numai conceputa. pag. Succesiuni. care la moartea sa ar trebui sa-l 121A se vedea. . dupa felul substitutiei. daca este vorba de un legat. Drept civil. sau la incheierea contractului de donatie. Nimeni nu poate dispune mortis cauza in numele altei persoane si nimeni nu are dreptul de a scoate anumite bunuri din circuitul civil. Apoi se aduce atingere principiului libertatii de dispozitie pentru cauza de moarte intrucit instituitul nu are alegere. cu Nota de V. care transfera o data proprietatea asupra instituitului si apoi asupra substituitului123. Pentru a ne afla in prezenta unei substitutii fideicomisare trebuie sa fie indeplinte anumite conditii: a)dispunatorul sa fi facut doua sau mai multe liberalitati cu acelasi obiect catre doua sau mai multe persoane. pag. 2/1958/pag. 124 b)sa existe o dispozitie prin care instituitul este obligat sa pastreze bunul ce formeaza obiectul liberalitatii si sa-l transmita substituitului. adica sa-si impuna vointa lor si chiar sa inlaure de mai inainte vointa propriilor mostenitori. ceea ce nu este ingaduit. 122Marin Popa. nr. 124A se vedea. . 959/524/1957. 215-216. ”Oscar Print”. Este ipoteza in care testatorul lasa un bun fiului sau obligindu-l pe acesta sa pastreze bunul. Eliescu. le-a interzis in mod expres. asadar. In primul rind. in Repertoriu. dec.127 Codul Caragea) substitutiile fideicomisare erau admise. dupa modelul francez. pag. C. 312. Serban. extragindu-l astfel din circuitul civil. care la data testamentului nu exista sau nici nu este conceput. 117. Notariatul de Stat al raionului Moinesti. Se poate intimpla ca una din persoanele desemnate de catre dispunator. testamentul autentificat subnr. cit. Bine s-a spus ca daca s-ar admite ca testatorul sau donatorul sa poata prin simpla lor vointa sa rrinduiasca devolutiunea unor bunuri din generatie in generatie. 1418/1972. pe anii 1969-1975. nr. ci un act “in numele altora”. 123. de pilda substituitul. sa nu existe la data testamentului. Transferurile de proprietate sunt despartite una de cealalta de o periada de timp aleatorie. printr-un astfel de act juridic se aduce atingere principiului libereri circulatii a bunurilor intrucit se impune instituitului pastrarea bunului pina la moartea sa si transmiterea acestuia la substituit. ceea ce este strain de firea lucrurilor122. ci trebuie sa transmita bunul substituitului. iar substituitul de la la instituit desi se poate afirma si ideia ca atit instituitul cit si substituitul primesc bunul de la dispunator. sect. iar a doua la moartea instituitului si apoi la moartea substituitului. Prima se executa la moartea dispunatorului. 123Pentru controversa a se vedea. atunci testamentul nu ar mai fi un act unilateral si personal. vointa sa in stabilirea unei ordini succesorale graduale sau vesnice. civ. ci de catre primul testator care-si impune. . Trib.

nr. Nota la sent. Trib. iar dispozitia este valabila intrucit testamentul contine numai o dispozitie alternativa si nu una fideicomisara128.48o C. Se stabileaste astfel o adevarata ordine succesorala. ) Scoaterea unor bunuri din circuitul civil nu se poate realiza prin vointa omului. o atare dispozitie va fi valabila. Trib. Numai proprietarul. 4oo/1978. dec. pag. . dar si atributelor dreptului de proprietate in lumina carora proprietarul poate dispune liber de bunul sau. nr. nr. nu ne aflam in prezenta unei substitutii fideicomisare. civ. 1/1956. 367. ci numai prin vointa legiuitorului. sect. 1956. civ. la moartea substituitului. Solutia s-a motivat cu aceea ca testamentul fiind un act care-si produce efectele la moartea testatorului. 128A se vedea. dispozitiile sale. nr. un interes potrvnic legii126 c)dispuntaorul sa stabileasca ca dreptul substituitului se naste la moartea instituitului. civ. asa cum am precizat. col. Loghin. Targu Mures in L. or instituirea obligatiei pentru legatar sau donatar de a preda bunul la moartea sa catre o alta persoana desemnata tot de catre dispunator nu poate fi considerat un interes legitim ci dimpotriva. civ. sau. in cazul substitutiei fideicomisare graduale sau vesnice. 1978. pag. legatul revenind direct substituitului fara a se mai realiza dubla liberalitate succesiva. sect. 1838/1956. O clauza de inalienabilitate poate fi considerata ca valabila doar temporar si motivata de un interes legitim125. Supr. civ. cum am aratat. nr. or in cazul vizat la data deschiderii succesiunii nu mai exista decit un singur beneficiar caci instituitul este predecedat. Supr. V. in limitele legii. . I. rai. in C. 22 126A se vedea. cu alte cuvinte. insasi dreptul de proprietate . are dreptul de a dispune mortis cauza de bunul sau. 239/1956 a trib. (art. pop. 672/197o. sub aspectul validitatii lor.128 predea substituitului desemnat tot de catre testator sau donator. iar nu o alta persoana caci astfel s-ar realiza un pact asupra unei mosteniri nedeschise. ca de pilda la implinirea unui termen sau la realizarea unei conditii nu ne vom gasi in prezenta unei substitutii fideicomisare. civ. De asemenea s-a precizat ca nici atunci cind testatorul lasa bunul sau in favoarea unui instituit. dec. pag. O atare clauza de indisponibilizare (pactum de non aliendo) contravine unui principiu al circulatiei bunurilor consacrat si legislativ in art. Trib. D. iar operatiunea nu mai imbraca forma substitutiei fideicomisare127. 118. Vol. in C. Tot astfel s-a precizat in practica judiciara ca daca o substitutie fideicomisara devine caduca prin aceea ca instituitul decedeaza intre momentul testamentului si decesul testatorului. Dar daca transmiterea bunului de catre cel gratificat catre o alta persoana se realizeaza independent de devolutiunea sa succesorala. or nimeni nu poate dispune pentru cazul mortii unei alte persoane. trebuie apreciate raportat la acest moment. 125A se vedea. P. Supr. 131o C. caci se incalca carcaterul personal al testamentului si. D. 127A se vedea. dec. bunul sa revina unei alte persoane desemnate tot de catre testator. dar ca masura de prevedere dispune ca in cazul in care acesta va predeceda.

M. civ. In acelasi sens. cind stabileste doi sau mai multi substituiti si vesnica daca opereaza in folosul descendentilor la infinit. I. op. De pilda. Cu alte cuvinte intotdeauna trebuie sa se deceleze din cuprinsul unui testament care este substitutia fideicomisara si numai acea dispozitie va fi lipsita de efecte prin aplicarea nulitatii absolute. D. pag. Eliescu. op. vor ramine valabile. pag. atit prin acte juridice intre vii cit si pentru cauza de moarte. urmaresc acelasi scop. care nu urmaresc realizarea unei duble liberalitati succesive cu acelasi obiect. daca legatul este universal. in masura in care bunurile cu care a fost gratificat vor mai exista in patrimoniul sau. cauzele acestei nulitati sunt originare.C. nr. iar nu legatul in totalitatea lui. cind dispunatorul stabileste un singur substituit. pag. care formal nu indeplinesc toate conditiile substitutiei fideicomisare. recte efectele specifice substitutiei fideicomisare. pag. 130A se vedea. 1955. In schimb vocatia universala a legatarului ramine valabila cu privire la restul bunurilor din mostenire. In cazul legatelor cu un obiect mai complex numai dispozitia care cuprinde substitutia fideicomisara va fi lovita de nulitate absoluta. Substitutia fideicomisara este sanctionata potrivit art. Astfel. ratificare sau executare voluntara de catre mostenitori a legatului. dar cuprinde o dispozitie fideicomisara in sensul ca legatarul este obligat sa pastreze un bun determinat pe care la moartea sa sa-l remita unui substituit desemnat de catre testator. Asa numita obligatie morala de a indeplini rugamintea dispunatorului neputind afecta validitatea 129A se vedea. In doctrina si practica judiciara s-a discutat mult despre soarta unor asa zise procedee. Statescu. Nulitatea este de ordine publica si nu poate fi acoperita prin confirmare. Nulitatea substitutiilor fideicomisare. in C. De asemenea nulitatea nu va putea fi acoperita nici prin renuntarea `la legat de catre unul din legatari intrucit. De lege ferenda credem si noi ca ar fi cazul ca sanctiunea sa priveasca numai liberalitatea in favoarea substituitului. 8o3 C. graduala. cu nulitatea absoluta. ba dimpotriva poate sa dispuna liber de ele. 328. Fr. Supr. iar cea in favoarea instituitului sa ramina valabila intrucit in acest mod efectul dublei liberalitati este inlaturat. 318-319.129 Substitutia fideicomisara poate fi unica sau simpla. fideicomisul fara obligatie vizeaza liberalitatea prin care primul gratificat nu are obligatia de a pastra bunurile pina la moartea sa pentru ca apoi sa le transmita celui de al doilea gratificat. liberalitatea facuta in favoarea sa trebuie considerata ca fiind valabila. concomitente cu intocmirea actului juridic astfel ca dispozitia este nula absolut din momentul deschiderii succesiunii iar renuntarea este astfel fara obiect130. legatul va fi nul numai in privinta acelui bun. op. civ. celelalte dispozitii. cit. 193. s-a spus. dar care. Vol. ci i se adreseaza numai o rugaminte in acest sens. . Deak. Se subliniaza ca nulitatea este integrala in sensul ca priveste atit liberalitatea in favoarea substituitului cit si cea in favorea instituitului 129. 1688/1955. 192. col. cit. care va reveni mostenitorilor legali. desemnat tot de catre testator. Credem si noi alaturi de alti autori ca atita vreme cit primul gratificat nu are o obligatie juridica de a pastra bunurile primite pina la moartea sa. dec. Trib. s-a considerat. cit.

Nici in acest caz bunurile ce formeaza obiectul legatului nu sunt indisponibilizate instituitul avind obligatia. pag. op. juridica de aceasta data. 193.Fr. pag. Fr. In sens contrar. Hamangiu. pag. Eliescu. cit. op. de pilda. Carpenaru. aceasta liberalitate se desfiinteaza retroactiv. A se vedea si M. Statescu. op. pag. astfel ca in toate cazurile numai una dintre liberalitati va avea fiinta.M. 462. 132In acelasi sens. pag.St. Macovei.E. Al. op. Carpenaru. dar sub aceeasi conditie. 313-314. pag. 1o891o91. pe care in timpul vietii sale este liber sa le instraineze cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. op. civ. De pilda testatorul lasa lui A un bun. Consideram ca s-a realizat o interpretare prea rigida si constringatoare a celor trei operatiuni juridice prezentate cind s-a conchis in sensul ca sunt niste inventii ale doctrinei si jurisprudentei burgheze care trebuie prohibite. astfel 131In acelasi sens. aceasta liberalitate se consolideaza. pag. Deak. Nici in acest caz primul legatar nu are obligatia de a pastra bunul primit. cit. cel de al doilea legatar nemaiavind nici un drept asupra bunului. cit. op. pag. Asa fiind. Eliescu. 313 . astfel ca noi consideram ca operatia. cit. implinindu-se conditia rezolutorie care afecteaza primul legat. astfel ca nici liberalitatea facuta instituitului nu poate fi recunoscuta ca valabila. civ. cel de al doilea legatar dobindind bunul de la deschiderea succesiunii dispunatorului.l transmite celui de al doilea gratificat. M. sub conditia rezolutorie ca acesta sa moara fara a avea copii. 193. 299-3oo. pag. cit. Statescu. Iar daca primul legatar moare dar lasa urmasi. pag. pentru a. Popa. pag. neindeplinind conditiile cerute de art. op. civ. . cit. C. 153-154. In realitate si acei autori 133 care conchid in acest sens recunosc ca nici una dintre ele nu indeplineste cerintele substitutiei fideicomisare asa cum aceasta este reglementata de art. Rosetti-Balanescu.St. op. 33o. op. a se vedea. fiecare dintre cei doi legatari avind libertatea de a instraina sau a greva bunul ce constituie obiectul legatului. Apoi conditia opereaza retroactiv. C. Macovei. 462-463 D. conditia rezolutorie ce afecteaza primul legat. op. cit.E. C. nefiind astfel prohibita.130 unei astfel de liberalitati131. op. . Deak. Legatul ramasitei (de eo quod residuo sau de eo quod supererit) este acea liberalitate prin care dispunatorul impune gratificatului ca la moartea sa sa transmita persoanei desemnate de catre dispunator numai ce a ramas din bunurile cu care a fost gratificat. dar acelsi bun este lasat lui C sub conditia suspensiva ca B sa moara fara a avea copii. pag. 154. nu este o substitutie fiedeicomisara. fiind astfel valabila132. cit. Soarta acestor acte juridice depinde de realizarea sau nerealizarea conditiei care afecteaza legatul. rezolutorie pentru instituit si suspensiva pentru substituit. neimplinindu-se. cit. Baicoianu. 125. op. 8o3 C. de a transmite substituitului numai ce-i ramine la moartea sa. Safta-Romano. asadar. Safta Romano.In sens contrar. consideram ca nici aceasta operatiune nu indeplineste cerintele unei substitutii fideicomisare asa cum prevede art. primul gratificat moare fara posteritate. In cazul in care. pag. cit.D. cit. Dublul legat conditional este acea operatie juridica prin care testatorul dispune de acelasi bun in favoarea a doua persoane. pag. op. cit. 803 C. cit. I. cit. op. 329-33o. In sensul ca cel putin in cazul in care obligatia de a lasa legat ramasita constituie cauza (causa remota) liberalitatii avem totusi o substitutie fideicomisara.8o3 C. 299-3oo.

Potrivit art.de cujus nu poate dispune prin liberalitati. este de asemenea ingaduita dubla liberalitate in uzufruct si nuda proprietate. Sectiunea a III-a. De asemenea obiectul liberalitatii nu este scos din circuitul civil. Oprirea actelor juridice care incalca rezerva succesorala. op. Limitata este de rezerva cuvenita mostenitorilor rezervatari si clauza de exheredare cuprinsa intr-un testament chiar fara desemnare de legatari caci 133A se vedea. si art. asa cum rezulta din art. Substitutia vulgara. civ. op. 314-315.8o5 C. op. cit. Cele doua liberalitati nu sunt succesive ci se realizeaza. devenind. care au drept efect miscorarea patrimoniului fara vreun contraechivalent valoric.C. (art. in momentul deschiderii succesiunii. aduse de legiuitor. in momentul incheierii donatiei. Eliescu. pag. In prezenta unor categorii de mostenitori –descendentii ascendentii privilegiati precum si a sotului supravietuitor. cit. civ. ambele. 1. in ce-l priveste. iar obiectul lor nu este identic. reglementata de art. caci cele cu titlu oneros nu ar avea nici o logica sa fie limitate.1 si 2 din Legea nr. Totusi dreptul de dispozitie. Statescu. sub forma rezervei. 8o5 C. se refera in mod expres numai la nuda proprietate si la uzufruct in doctrina se considera ca tot astfel sunt permise liberalitati privind alte dezmembraminte ale dreptului de proprietate. atit nudul proprietar cit si uzufructuarul putind dispune liber de ele potrivit dreptului comun. caci legea asigura o parte din acesta. Una din cele mai importante limitari ale dreptului de dispozitie. pag. nici intre vii si nici pentru cauza de moarte.131 ca ni se pare un exces a le interzice. permisa in mod expres de lege. sau in cazul donatiei. Precizari prealabile. consta in dispozitia prin care dispunatorul instituie pe linga primul gratificat un al doilea care urmeaza sa beneficieze de obiectul liberalitatii in cazul in cazul in care primul nu voieste sau nu poate primi liberalitatea. 193. cit. civ. In principiu oricine poate dispune dupa propria vointa de bunurile ce le are in proprietate. de intreg patrimoniul sau.475 si 48o C. civ. Substitutia vulgara. 134 Fr. . Cu toate ca art.Fr. pag. acestor categorii de mostenitori. Deak.319/1944 este institutia rezervei succesorale. civ. Rezerva si cotitatea disponibila. cit. pag. este numai o masura de prevedere luata de dispunator pentru ipoteza ineficacitatii primului legat. care are un carcater absolut si exclusiv poate fi limitat prin exceptie de catre legiuitor. legatul dreptului de proprietate asupra casei grevat de dreptul de abitatie viagera al altei persoane134. prin art. chiar daca deriva din acelasi bun.841-885 C. de pilda. Evident este vorba de limitarea actelor juridice cu titlu gratuit.. M. 331. Aceasta consta in dispozitia prin care uzufructul unui bun este lasat unei persoane iar nuda proprietate alteia.41 din Constitutie. op. 334. ) Nimeni nu poate fi obligat nici sa lasa o mostenire. In cazul ei nu sunt prezente nici una din elementele substitutiei fideicomisare astfel ca nu exista nici un temei pentru a fi prohibita. 8o4 C. ineficace. Deak.

pag.C. de o functie ordonatoare si de protectie in familie a institutiei rezervei succesorale. Eliescu. asadar. dec. astfel de propuneri venind. Limitarea rezervei la un cerc mai restrins de persoane sau a-i conferi numai un caracter alimentar. 137A se vedea. cit. Patrimoniul defunctului se imparte. asadar. in cazul in care a facut donatii sau a instituit legatari si are mostenitori rezervatari. 194-195. Rosetti-Balanescu. pag. In acest mod defunctul poate restabili o inegalitate patrimoniala existenta. prin efectul legii si in acest caz135. Caracterele juridice ale rezervei succesorale. . Baicoianu. civ. Deak. Ratiunile instituirii inca de dreptul roman a rezervei succesorale rezida in protectia intereselor de familie.132 rezerva succesorala trebuie asigurata. Fr. iar pe de alta parte. dar nici nu o poate face discretionar in sensul de a-i avantaja fara justificare pe unii in dauna altora caci rezerva succesorala il opreste. cit. 2o2. dar numai in limitele rezervei successorale. pag. op. are mai multi copii. nr. op. in prezenta unor anumite categorii de mostenitori nu poate dispune prin acte juridice cu titlu gratuit (nici intre vii si nici pentru cauza de moarte) si care se defera de drept mostenitorilor rezervatari. asadar. caci este firesc ca o parte a mostenirii sa fie asigurata celor mai apropiate rude ale defunctului. M. Supr. op. sect. . in Repertoriu. Trib. in doua parti. Prin rezerva succesorala se apara nu numai interesele mostenitorilor rezervatari de actele cu titlu gratuit facute in favoarea unor persoane straine de familie ci si in cazul in care au fost facute in favoarea altor mostenitori legali. pag. Cotitatea disponibila este partea din mostenire care excede rezervei si de care defunctul poate dipune liber prin acte juridice cu titlu gratuit ( fie acte juridice intre vii fie pentru cauza de moarte) chiar in prezenta mostenitorilor rezervatari. cum s-a propus la un moment dat. pag. Statescu. de pilda. op. poate sa-i gratifice pe unii dintre ei favorizindu-i in dauna celorlalti. 1471/1973. acea parte din mostenire de care defunctul. cit. 336. din varii motive. cit. iar nu din fiecare bun individual determinat din averea defunctului(pars bonorum) 135A se vedea in acest sens. Hamangiu. intre copiii sai. Rezerva succesorala este. Cind defunctul. ea constituie un zagaz impotriva slabiciunilor si pornirilor omenesti spre risipirea nefireasca a averii in dauna unor membri apropiati ai familiei cum sunt copii si parintii si apoi sotul supravietuitor136. preocupare specifica societatii comuniste137. I. in intimpinarea tendintei de limitare pe toate caile a proprietatii private. . la timpul potrivit. Al. nu poate fi luata azi in considerare. 136A se vedea. C. In primul rind. 138Se poate vorbi. 323-324. pe anii 1969-1975. 138A se vedea. . chiar rezervatari. O parte este constituita din rezerva care se cuvine de drept mostenitorilor rezervatari chiar impotriva vointei defunctului si cealalta care constituie cotitatea disponibila cu privire la care vointa sa nu are nici o limitare. rezerva este o parte din mostenire(pars hereditas) in sensul ca reprezinta o fractiune din succesiune. 652.

D. I.133 cum era in dreptul roman (pars bonorum ). 139A se vedea. sect. De pilda. cit. cum nici cotitatea disponibila. cu alte cuvinte. Cum tot astfel nepotii in linie dreapta ai defunctului nu vor culege mostenirea si nici rezerva in prezenta copiilor acestuia. precizata mai sus. Mostenitorii rezervatari sunt indreptatiti a primi bunurile care alcatuiesc rezerva fara ca acestea sa fie afectate de sarcini ca uzufructul. de pilda. D. fara a putea fi obligati sa primeasca numai contraechivalentul ei in bani. Baicoianu. nr. dupa un procedeu de calcul la care ne vom referi mai tirziu 139. Din caracterizarea rezervei succesorale ca parte a mostenirii rezulta urmatoarele consecinte: -rezerva nu poate fi pretinsa decit de acei mostenitori stabiliti de legiuitor ca fiind rezervatari dar care vin efectiv la mostenire. de partea lor de rezerva ar profita ceilalti mostenitori rezervatari caci. pag. nu sunt nedemni si nu au renuntat la mostenire. sau colectiv. Macovei. Din caracterul ei global nu se poate trage concluzia ca daca unii din mostenitorii rezervatari renunta la mostenire sau sunt nedemni. civ. -mostenitorii rezervatari au dreptul la rezerva in natura si in plina proprietate. Acest lucru se poate intimpla cu titlu de exceptie numai. pag. ei trebuind sa se bucure de plenitudinea atributelor dreptului de proprietate asupra lor140. desi fac parte din aceeasi clasa de mostenitori si toti sunt mostenitori rezervatari. cu conditia. 76o/1969/. vor culege rezerva succesorala numai aceia dintre ei care avind. de a se asigura mostenitorilor rezervatari fractiunea valorica stabilita de lege din intregul mostenirii. Rosetti Balanescu. in R. Supr. dar se atribuie dupa regulile mostenirii legale in indiviziune. Trib. cit. ea se calculeaza in functie de numarul mostenitorilor care vin efectiv la mostenire. . Intinderea ei se stabileste dupa numarul mostenitorilor rezervatari. In acest sens se va avea in vedere nu numai patrimoniul defunctului la data mortii sale ci si donatiile facute in timpul vietii care se vor adauga la activul net al succesiunii. dec. importanta din ce bunuri este formata ea in concret. 699. chemare la acea mostenire. parintii nu vor avea dreptul la mostenire. ci este important sa se asigure mostenitorilor rezervatari fractiunea reglementata de lege din succesiune. pag. 140A se vedea. care fac parte din clasa a II-a de mostenitori. ce anume bunuri revin mostenitorilor rezervatari si ce bunuri vor reveni legatarilor. ca de pilda atunci cind bunul donat a fost instrainat de catre donatar mai inainte de deschiderea succesiunii. nr. -rezerva se atribuie mostenitorilor in mod global. si deci nici la rezerva. daca exista descendenti ai defunctului. R. 118. asa cu am aratat. op. desi sunt determinati de legiuitor ca mostenitori rezervatari. Al. prin clasa si gradul de mostenitori din care fac parte. 8/197o. 159. au capacitate succesorala. care. Defunctul are libertatea de a stabili. op. Tot asa vor fi inlaturati si aceea dintre mostenitorii rezervatari virtuali care sunt nedemni sau au renuntat la mostenire. Nu are. Cu alte cuvinte. facind parte din clasa I-a de mostenitori ii inlatura pe parinti. dar acestia din urma sunt rude de gradul I cu defunctul si-i inlatura pe nepotii de fiu care sunt rude gradul II cu defunctul.

Kocsis Iozsef. Malaurie. pentru ca vizeaza numai o anumita categorie de acte juridice si anume cele cu titlu gratuit. Nici defunctul si nici prezumtivii mostenitori rezervatari nu pot modifica. op. Sunt. s-a spus. 1996. Trib. ceea ce numai atunci se poate stabili. civ. cum bine s-a precizat 147. R. Muresan. nr. 341. nr. 7/1995. pag. cit. pag. asadar. pag. D. 34o. 29o. 87. sect. J. sunt supuse reductiunii pina la limita cotitatii disponibile. Succesiuni” de M. civ. 11/1973. cit. Statescu. Aceste caracterizari ale rezervei. sect. 146C. nr.Fr. Abia dupa deschiderea succesiunii. caci fiind o parte a mostenirii ea se cuvine de drept mostenitorilor rezervatari. cine nu mosteneste nu poate fi rezervatar 141. S. pag. C. Mostenitorii rezervatari nu pot nici sa o accepte si nici sa renunta la ea inainte de deschiderea mostenirii caci ar savirsi si ei astfel pacte asupra unei succesiuni viitoare lovite de nulitate absoluta 143. cit. 87. 1314/1994. dec. cit. 1314/1994. conditii. op. Creditorii pot de asemenea urmarii bunurile celor datornici chiar si dupa moartea lor. op. iar practica judiciara declarind rezerva chiar ca fiind inalienabila si insesizabila145. chiar si cu titlu gratuit. nr. 2336/1972. 7/1995. sunt de natura a creia confuzii. Editura “Cordial Lex. pag. indisponibilitatea se refera numai la o parte din mostenire. in Dreptul nr.134 Altfel spus.C. J. 143A se vedea. Rezerva. interzise orice dispozitii. 196. in literatura de specialitate se vorbeste de carcaterul indisponibil al rezervei afirmindu-se ca ea este relativ si partial lovita de indisponibilitate144. 147M. cit. care au acceptat mostenirea si nu sunt nedemni. Apoi de asemenea s-a precizat ca ea este partial lovita de indisponibilitate pentru ca. Actele cu titlu oneros nu sunt limitate in nici un fel146. . Cita vreme o persoana este in viata bunurile sale (sau o parte din ele) nu se poate spune ca sunt inalienabile si insesizabile caci orice proprietar este indreptatit sa le instraineze. in “Culegeri tematice de practica judiciara. actele liberale ale defunctului. 64. pag. op. S. pag. clauze care ar aduce atingere rezervei succesorale. 145C. este relativ lovita de indisponibilitate. Altfel spus numai in prezenta mostenitorilor rezervatari aceasta parte din mostenire este indisponibila. Muresan. -rezerva ca parte a mostenirii este stabilita in mod imperativ de lege. cciv. Supr. intinderea rezervei cuvenita unuia sau altuia dintre mostenitorii rezervatari. sect. in R. Deak. op. daca prin ele se aduce atingere rezervei. Cluj-Napoca. pe de o parte. iar pe de alta parte. Deak. daca exista mostenitori rezervatari. sarcini. Numai sotului supravietuitor rezerva i se atribuie individual. pag. de pilda. dec. Statescu. dec. 141Fr. pag. Ph. In al doilea rind. 168 144A se vedea. 196-197. 142A se vedea. sub sanctiunea nulitatii absolute142. in Dreptul nr.

civ. A.87/1998 in prezent exista un singur fel de adoptie si anume cu efectele unei filiatiuni firesti. civ. Potrivit prevederilor art.135 2. 841-843 C. Este de observat ca fratii si surorile defunctului si descendentii lor cu toate ca fac parte din aceeasi clasa de mostenitori cu ascendentii privilegiati (clasa a II-a mixta de mostenitori)nu sunt considerati mostenitori rezervatari. Mostenitorii rezervatari . Potrivit art. de “copii lasati” s-au nascut discutii contradictorii in doctrina cu privire la faptul daca la calculul rezervei se vor avea in vedere numai descendentii care vin efectiv la mostenire sau si de cei care sunt renuntatori sau nedemeni. care reprezinta partea ce ramine desi daca se incalca rezerva prin liberalitati ea se va asigura cu prioritate prin reductiunea liberalitatilor. civ. Legiuitorul stabileste direct numai cota de mostenire de care defunctul poate dispune prin liberalitati. atit fata de ascendentii rezultati din infiere cit si fata de cei firesti. nici dreptul la rezerva fata de ascendentii infietorului. In cazul infierilor realizate inainte de OUG nr. In ce priveste copiii din adoptie potrivit OUG nr. -ascendentii privilegiati.25/1997. Cotitatea disponibila este de ½ din bunurile defunctului daca acesta lasa un copil. inclusiv la rezerva. 319/1944 sunt mostenitori rezervatari: -descendentii defunctului la infinit. adica copiii defunctului. precum si ale art. este aceea ca urmeaza a se avea in vedere numai descendentii care vin efectiv la mostenire. Intrucit legiuitorul vorbeste in art.841 C. pe cale de consecinta. pe care o consideram cea corecta. astfel ca cel adoptatat va beneficia de rezerva numai dupa parintii sai adoptivi iar nu dupa parintii sai naturali sau ceilalalti asecendenti din familia fireasca. indiferent daca sunt din casatorie. dinafara ei sau din adoptie si indiferent daca vin la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare (in cazul descendentilor de gradil II si urmatoarele. civ. Parerea dominanta. de 1/3 din mostenire daca lasa doi copii si de 1/4 daca lasa trei sau mai multi copii. Descendentii de care se tine seama la stabilirea rezervei. stabileste intinderea cotitatii disponibile si ipso facto intinderea rezervei in functie de numarul descendentilor. 2/3 pentru doi copii si 3/4 pentru trei sau mai multi copii. adica cotitatea disponibila si numai indirect rezerva. pastrindu-se legaturile de rudenie dintre cel infiat si familia de singe. Articolul 841 C. infiatul si descendentii sai nu aveau calitatea de mostenitori si. in notiunea de descendenti trebuie sa cuprindem nu numai pe cei de gradul I.842 C. -sotul supravietuitor. iar nu . 1 si 2 din Legea nr. Rezerva cuvenita descendentilor.25/1997 exista si infierea cu efecte restrinse cind. ci si pe urmasii lor in linie dreapta la infinit. modificata prin Legea nr. Rezulta asadar ca rezerva este de ½ pentru un copil. dar cum efectele acestei infieri se limitau la cel infiat si infietori. infiatul si descendentii sai aveau vocatie la succesiune.

cit. cit. iar acesta a avut la rindul sau doi copii. cit. Safta-Romano. cit. pag. pag. Cantacuzino. In cazul in care nepotii. pag. acestia din urma vor veni la mostenirea bunicului lor prin reprezentarea tatalui lor predecedat. Baicoianu. pag. Atunci cind la mostenire vin descendenti de gradul I este limpede ca la calculul rezervei se va tine seama de numarul lor potrivit art.841 C. dar exista puternice argumente care ne indreptatesc sa impartasim prima opinie. op. Argumentul este acela ca nepotii il reprezinta numai pe tatal lor predecedat si nu pot lua mai mult decit ar fi luat tatal lor daca era in viata. Nr. 198. P. 613/1988. Al. 150A se vedea in acest sens:M/B. civ.D.O. cit. Acestia pot veni la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare. pag. op. 332. D.E. op. Supr. op. pag. In total vom avea. op. 198. cit. civ. 117-118. op. pag. pag. Se poate insa intimpla ca la mostenire sa vina si sau numai descendenti de grad mai indepartat. op. 692. cit. D. Alexandresco. 243/1958 a Notariatului de Stat raionului N. pag. op. R. op.Mazeaud. Nota la incheierea nr. pentru ca cei de gradul I au renuntat sau sunt nedemni. 149A se vedea in acest sens:C. 150 In adevar aceasta de a doua opinie este riguros determinata de regulile care guverneaza rezerva si reprezentarea succesorala. 3/1989. Popa. cit. Calculul rezervei cind vin la mostenire descendenti de gradul II sau urmatoarele. vin la mostenire prin reprezentare se accepta in mod unanim ca rezerva se calculeaza in functie de numarul tulpinilor. Safta-Romano. Hamangiu. 3o1. In sens contrar:M. 157-158. 13o. 3o9-31o. iar rezerva se va impartii intre ei in cote egale. op. pag. op. cit. op.Trib.841 C. op. Statescu. rezerva trebuie calculata in functie de numarul lor efectiv si nu pe tulpini. 379.C. Hamangiu. Chirica. 66-67. nr.136 si cei care sunt straini de aceasta. nr. op.M. Baicoianu. Rosetti-Balanescu. 118. cit. pag. cit.149 S-a exprimat insa si opinia contrara potrivit careia atunci cind descendentii de grad II sau mai indepartati vin la mostenire in nume propriu. in L.Fr.M. pag. pag. Deak. cum sunt renuntatorii si nedemnii148. Macovei. Rosetti-Balanescu. pag. pag.D. pag. pag. Balcescu Bucuresti. cit.E. dar rezerva se va cacula numai functie de cele doua tulpini. I. adica de mostenitorii de gradul I si de numarul efectiv al mostenitorilor rezervatari care vin la mostenire. I. op. 1o9.. 156. 344-345. pag. op. Chirica. op. pag. 13o. cit. Al. Eliescu. pag. cit. civ.C.D. Eliescu. 7o2-7o4. 689. daca defunctul a avu doi copii. Cantacuzino. op. asadar trei mostenitori rezervatari. cit.M. cit. dec.St.Marin Popa. cit. B. 3o9. Capatina. pag. cit. din care unul este predecedat. De pilda. . sect. Parerea dominanta in doctrina este aceea potrivit careia si de aceasta data rezerva se va stabili tot in functie de numarul desendentilor de gradul I si nu in functie de numarul desendentilor care vin efectiv la mostenire. Macovei.). majoritara in doctrina si practica 148A se vedea in acest sens:D. Statescu. in R. 33o-332. 3oo-3oo1. op.C. 12/1958. Problema este controversata in ipoteza in care nepotii sau stranepotii vin la mostenire in nume propriu iar nu prin reprezentare. pag. Carpenaru. cit. adica in functie de numarul descendentilor de prim grad si nu in functie de numarul efectiv al descendentilor. 468. In concret in exemplul dat rezerva va fi de 2/3 din mostenire din care 1/3 va lua fiul in viata al defunctului iar cealalta treime va reveni celor doi nepoti impreuna (art. stranepotii etc. nepot sau stranepoti. cit. op.

fiind predecedati.152 B. au calitatea de mostenitori rezervatari atit parintii rezultati din adoptie cit si cei firesti. S-a argumentat ca daca s-ar lua in considerare la calcul rezervei numarul efectiv al mostenitorilor de gradul II si urmatoarele s-ar putea ajunge ca cei de gradul I sa renunta la mostenire pentru motivul ca venind copiii lor sa culeaga mostenirea rezerva ar fi mult mai mare. Parintii defunctului vin la mostenire numai daca nu exista descendenti (clasa a I-a de mostenitori)sau acestia nu pot sau nu vor sa vina la mostenire. din casatorie sau din afara ei precum si din adoptie. si nu poate fi modificata prin vointa mostenitorilor151. civ. inclusiv cele succesorale153. intrucit se pastrau legaturile de rudenie cu parintii firesti. 152Fr. daca vine numai unul din parinti rezerva sa va fi de 1/4 din mostenire. op. . Daca insa ar vea urmasi care pot si vin la mostenire ei(dar numai ei) vor fi avuti in vedere la calculul rezervei. Ascendentii privilegiati sunt parintii defunctului.25/1997 reglementeaza numai a doptia cu efecte depline astfel ca parintii naturali ai defunctului nu mai au calitatea de mostenitori ai acestuia. adica in mod egal caci art.. Cit priveste rezerva parintilor din a doptie. Acestia din urma (colateralii privilegiati) nu sunt insa mostenitori rezervatari putind fi exeredati in totalitate de catre defunct. imperativ stabilita de legiuitor. ei nu pot fi luati in considerare la stabilirea rezervei intrucit nu au capacitate succesorala si astfel nu sunt mostenitori legali si nici rezervatari. si se atribuie colectiv impartindu-se intre ei in mod egal. Deak. Potrivit art. in nume propriu. in prezent OUG nr. op. stranepotii etc.843 C. 344. civ. cit.137 judecatoreasca. cum am aratat. iar rezerva lor este in acest caz de ½ din mostenire. Ei fac parte din clasa a II-a mixta de mostenitori impreuna cu fratii si surorile defunctului si descendentii acestora.Fr. caci urmasii lor vin la mostenire prin reprezentare sau in nume propriu. 153In cazul infierilor cu efecte restrinse incheiate inainte de OUG nr. 347. rezerva se va stabili avind in vedere numai parintele care vine efectiv la mostenire intrucit prin nedemnitate sau renuntare celalalt este strain 151S-a mai exprimat si opinia potrivit careia in cazul cind vin la mostenire nepotii. asa cum a fost modificat prin Legea nr. In cazul in care defeunctul a avut unul sau mai multi copii care insa nu mai exista la data deschiderii succesiunii. Daca adoptia se desface sau este desfiintata parintii firesti redobindesc drepturile parintesti. Or rezerva este. vizeaza numai cuantumul rezervei nu si modul ei de impartire. cit.134/1947. adica maximul rezervei stabilite de legiuitor pentru ascendentii privilegiati. Deak. A se vedea in acest sens. numai stabilirea rezervei se face in functie de numarul descendentilor de gradul I(al copiilor)insa imparteala rezervei se va face pe capete. pag. rezerva parintilor (determinata tot indirect prin stabilirea cotitatii disponibile) este de ½ din bunurile defunctului cind vin la mostenire ambii parinti si de 1/4 cind vine numai unul din ei. si nu au la rindul lor decendenti care sa vian prin reprezentare la mostenire.25/1997. Rezerva cuvenita ascendentilor priviliegiati. In cazul in care la moartea defunctului ramin in viata ambii parinti dar unul este nedemn sau renuntator. pag. 841 C. comorienti sai codecedati.

35o. Eliescu. vol. la dec. Deak.4/1989. Cota succesorala a sotului supravietuitor. iar potrivit art.1 din Legea nr. -3/8 din mostenire cind vine in concurs cu asecendentii ordinari (clasa a II-a de mostenitori) sau cu colateralii ordinari (clasa a IV-a de mostenitori). D. pag. 159. 1986. pag.Sc. op. pag. Deak. -1/6 din mostenire cind vine in concurs cu ascendentii privilegiati si cu colateralii privilegiati. cit. nr. S-a sustinut insa si parerea pe care nu o impartasim. ). indiferent de numarul lor (½ din 1/. M.319/1944. 518/1986. C. pag. Eliescu. Chirica op. indiferent de numarul lor (½ din 1/3). astfel ca pentru a determina rezerva sa succesorala. 158A se vedea. nr.6/1977. difera dupa clasa de mosteenitori cu care vine in concurs. 24. 155A se vedea. care reglementeaza drepturile succesorale ale acestuia.2ooo/1956. Trib. 157 In toate cazurile se vor avea in vedere numai mostenitorii care vin efectiv la mostenire si nu de cei renuntatori. 1956. pag. Vurdea. pag.Fr. sect. Serbanescu Nota. civ. op. in cazul celei de a doua clase mixte de mostenitori este diferita dupa cum sunt sau nu prezente ambele cataegorii de mostenitori care o compun. cit. Sotul supravietuitor este potivit Legii nr. sect. col.Birladeanu. indiferent de numarul lor (½ din 3/4). Asadar.2 din acest act normativ rezerva sa este de ½ din cota sa succesorala ca mostenitor legal156. pag. civ. 157A se vedea.I. Stabilirea drepturilor succesorale ale ascendentilor si colateralilor privilegiati in concurs cu sotul supravietuitor. civ. Dreptul de acrescamint in mostenirea legala si stabilirea intinderii rezervei. nr. in toate cazurile. . Fr. cit. 28. 334. op. Trib. dec. D. darurilor de nunta si obiectelor apartinind 154A se vedea. M.D.158 Asa fiind. in C. va trebui sa se determine pe baza de probe calitatea mostenitorilor legali si a legatarilor care nu fac parte din cele patru clase de mostenitori. 81-82. mostenitor rezervatar. -1/4 din mostenire cind vine in concurs numai cu ascenedentii privilegiati sau numai cu colateralii privilegiati. -1/2 din mostenire cind vine in concurs cu orice alti mostenitori ai defunctului inafara de cei legali (½ din 1/1). dec. cit.D. Avind in vedere ca potrivit Legii nr. 349. 337-338. pag. civ.D. a Trib. in C.319/1944. situatie in care ar urma ca renuntarea sau nedemnitatea unuia din parinti sa profite colateralilor privilegiati155.313. asa cum rezulta din art. op. Supr. Craiova. ca renuntarea sau nedemnitatea unuia din parinti ar avea drept efect ca celalalt parinte sa culeaga intreaga rezerva de ½ din mostenire.D. nedemni sau exheredati.I. indiferent de numarul lor sau de gradul de rudenie cu defunctul (½ din 1/4). in R. Supr. in L. C. rezerva sotului supravietuitor este de: -1/8 din mostenire cind vine in concurs cu descendentii.R.R. Rezerva cuvenita sotului supravietuitor. nr. P. pag. 156A se vedea. 116-117. nr.319/1944 sotul supravietuitor are un drept la mostenire special asupra mobilelor. afara numai daca nu concureaza cu colateralii privilegiati. 2/1958. nr. in R. pag.138 de mostenire154. 3743/1957. cit.

5) precum si dreptul de abitatie (art. 28. cit. In privinta rezervei se prefigurau doua posibilitati. cum este situatia in cazul celorlalti mostenitori rezervatari. 132. pag. Supr. 1979. Eliescu.D. Chirica. Coroborarea prevederilor acestui act normativ cu cele ale Codului civil. in C. dec. in C. 1968. . 2139/1979.139 gospodariei casnice (art. pag. pag.4). pag. Rezrva de ½ din mostenire o are sotul supravietuitor numai cind nu concureaza cu nici unul din mostenitorii legali si exista liberalitati peste cotitatea disponibila iar sotul supravietuitor este in situatia de cere reductiunea liberalitailor excesive. 161-162. Rezerva sotului supravietuitor se imputa asupra cotitatii disponibile? Asa cum am vazut sotul supravietutor a fost instituit mostenitor rezervatar relativ recent prin Legea nr. pag. cea a sotului supravietuitor are unele particularitati: a) rezerva sotului supravietuitor nu are caracter colectiv.Fr. dec. iar a doua ca rezerva acestuia trebuie sa se impute asupra cotitatii disponibile producind o micsorare corespunzatoare a acesteia. 338. op. cit. ci se atribuie individual. Prima ar fi aceea de a considera ca rezerva sotului supravietuitor conduce la micsorarea corespunzatoare a rezervei celorlalti mostenitori rezervatari. rezerva lor se calculeaza numai in functie de valoarea celorlalte bunuri lasate de defunct intrucit ei nu au vocatie succesorala legala si nici testamentara la bunurile mobile apartinind gospodariei casnice si la darurile de nunta. Caracterele speciale ale rezervei sotului supravietuitor. op. Chirica. Daca insa defunctul a dispus prin acte liberale de aceste bunuri sau printr-o dispozitie expresa de exheredare a sotului supravietuitor. asa cum vom vedea.C. Daca defunctul nu a dispus in nici un fel de mobilierul casnic si darurile de nunta. pag. Fata de rezerva celorlalti mostenitori rezervatari. Acestea pot fi inlaturate prin vointa defunctului prin acte cu titlu gratuit. civ. D. nr. s-a facut precizarea ca sotul supravietuitor are calitatea de mostenitor rezervatar numai in ce priveste partea sa de mostenire legala iar nu si cu privire la aceste drepturi speciale.319/1944. inclusiv valoarea darurilor de nunta si a mobilierului casnic159. care se va calcula avind in vedere valoarea integrala a mostenirii. op. b) rezerva sotului supravietuitor este o cota fixa dintr-o cota variabila in functie de categoria de mostenitori cu care vine in concurs. este o fractiune din portiunea care i se cuvine ca mostenitor legal (portio legitima est portio portionis ab intestato). cu conditia ca prin ele sa nu se aduca atingere rezervei sale. D. op. cit. Plen trib. daca nu vine in concurs cu descendentii. cit. 351 160A se vedea. Trib. op. Statescu. c) rezerva sotului supravietuitor. ele se cuvin in intregime sotului supravietuitor. cit. Deak. 162-163. 12/1968. aceste bunuri vor fi avute in vedere atit la calculul rezervei ascendentilor privilegiati cit a sotului supravietuitor 160. In ce priveste ascendentii privilegiati intr-o atare situatie. nu este uneori usor de facut. spre deosebire de rezerva descendentilor si a ascendentilor privilegiati care sunt fractiuni din mostenire. 2oo.D. M. asadar. sect. pag. de indrumare nr. Supr. alaturindu-se celorlalti mostenitori rezervatari determinati prin Codul civil. S-a admis pina 159A se vedea.

Idem. op. 127-129. in Repertoriu. cit. 472/1964. pe anii 1969-1975.Sc.1 lit. 319/1944)iar cealalta cota de 1/8 din mostenire ar reveni legatarului. 163S-a dat ca exemplu situatia in care defunctul lasa ca mostenitori trei copiii si sotul supravietuitor. 352-353. sect. a din Legea nr. rezerva sa se calculeaza raportat la intreaga mostenire. dec. Asa fiind. nr. Mai intii se calculeaza rezerva sotului supravietuitor. dec. . pag. rezerva celorlalti mostenitori rezervatari raminind neatinsa161. Fr. . pag. Statescu. op. Fr. nici descendenti si nici ascendenti privilegiati). inclusiv rezervatari. Nota la dec. civ. .E. 841 C. 338. nr. in R. Bucuresti. nr. nr. de 3/4. iar din cota de 1/4 ramasa s-ar socoti rezerva sotului supravietuitor de 1/8 (potrivit art. .e din L. in ipoteza in care sotul supravietutor vine singur la mostenire sau in concurs cu alti mostenitori nerezervatari. adoptarea Legii nr. op. De pilda. pag.319/1944 influienteaza nu numai cotele legale ale tuturor mostenitorilor cu care sotul 161A se vedea. D. 2 coroborat cu art. tot astfel trebuie sa stea lucrurile si in cadrul mostenirii testamentare. cit. In adevar. 312-314. 163 Concluzia care la lumina textelor in vigoare este de acceptat este acea potrivit careia rezerva sotului supravietutor se imputa asupra masei succesorale. nr. 4/1989. 667/1955 a Trib. Stabilirea drepturilor succesorale ale ascendentilor privilegiati si colateralilor privilegiati in concurs cu sotul supravietuitor. in C. daca defunctul a lasat ca mostenitori pe sotia sa supravietuitoare si a instituit ca legatara universala pe sora sa (asadar. 554. 162 Apud. pag. Safta-Romano.2 coroborat cu art. rezerva sotului supravietutor va fi de 1/4 din intreaga mostenire. 2oo-2o1. 33-35. Intr-o atare ipoteza potrivit conceptiei ca rezerva sotului supravietutor se imputa asupra cotitatii disponibile lasind neatinsa rezerva celorlalti. Deak. dar nici asupra rezervei celorlalti mostenitori rezervatari. P. 662/1972. Serbanescu. pag. civ. Macovei op. iar prin testament a instituit un legatar universal. cit. cit.C. 2o7. deci nici exclusiv asupra cotitatii disponibile. in L. potrivit art. din mostenirea lasata de defunct. Se argumenteaza cu aceea ca de vreme ce in cadrul mostenirii legale se admite ca partea sotului supravietuitor micsoreaza partile ce se cuvin celorlalti mostenitori. Eliescu. R. 1 lit. iar sora defunctului (legatara universala ) va beneficia de restul de 3/4 din mostenire. caci se imputa asupra masei succesorale. nr. A se vedea.D. iar partile celorlalti mostenitori legali. pag. in sensul ca rezerva sotului supravietuitor micsoreaza rezerva celorlalti mostenitori rezervatari cum micsoreaza si cotitatea disponibila. 164-165. op. pag. 1964. ar insemna ca rezerva celor trei copii ar fi. reg. se vor calcula din masa succesorala ramasa dupa defalcarea cotei sotului supravietuitor. pag.319/1944) iar restul de ½ va reveni legatarului162. D.Trib. .140 nu de mult ca de vreme ce legea nu a prevazut ca prin instituirea rezervei sotului supravietuitor ar urma sa se micsoreze rezerva celorlalti mostenitori rezervatari aceasta s-ar imputa exclusiv asupra cotitatii disponibile de care de cujus poate sa dispuna liber prin actele sale liberale. pag. 5/1955. cit. Supr. civ. M. nu exista alti mostenitori rezervatari. Pentru ipoteza in care sotul supravietutor vine in concurs cu alti mostenitori rezervatari solutia imputarii rezervei acestuia in mod exclusiv asupra cotitatii disponibile nu poate fi acceptata. Deak. Daca legatarul universal ar fi un tert rezerva sotului supravietutor va fi de ½ din mostenire (art.

165Ibidem. op. dar si a descendentilor cind vin. op.319/1944. in R. 358. pag. asadar. op. R. Astfel. toate liberalitatile facute de defunct in favoarea sotului sau din a doua sau subsecventa casatorie. G. Articolul 939 C. testamentul facut in favoarea sorei profita parintilor.M. D.D. impotriva vointei testatorului ceea ce nu este de admis. op. . civ. 136. fara micsorarea rezervei parintilor. cit. atit in doctrina166 cit si in practica judiciara167 se accepta ca in notiunea de “daruire”folosita de legiuitor trebuie sa includem si legatele. cit.2 din Legea nr. M. parintii au rezerva de ½. In schimb. S-a instituit astfel o cotitate disponibila speciala prin care legiuitorul a urmarit sa apere copiii dintr-o casatorie anterioara a sotului defunct fata de influientele si presiuile la care ar putea fi suspus din partea sotului din cea de a doua sau subsecventa casatorie in sensul de a-i face liberalitati in defavoarea copiilor sai. iar sora defunctului urmind sa primeasca ca legatar universal 5/12. Nr.141 supravietuitor concureaza. Daca insa defunctul instituie pe sora sa legatara universala. iar sora defunctului. si aceptam teza imputarii exclusive a rezervei sotului supravietuitor asupra cotitatii disponibile. cit. Statescu. Eliescu. instituita legatara universala primeste restul de 1/3 la care avea dreptul si fara testament. pag. 9-12/1989. asadar. rezerva sa (potrivit art. Cotitatea disponibila speciala a sotului supravietutor cind vine in concurs cu copii ai defunctului dintr-o casatorie anterioara. A se vedea si E. rezerva lor (potrivit art.319/1944) parintii primesc cota de 1/2. Fr. Astfel. pag. civ. Se modifica astfel rezerva ascendentilor privilegiati 164. pag. 2o1. pag.C. cit. dar calculata din cota de 5/6. mai mult decit cota sa legala de 1/3 dar nu mai putin decit cei doi parinti. in cote de cite 1/3. prevede ca atunci cind sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu copii ai defunctului dintr-o casatorie anterioara el nu poate beneficia de liberalitati din partea defunctului decit cel mult de o parte egala cu a copilului care a primit cel mai putin si in nici un caz mai mult de 1/4 din mostenire. desi cotitatea disponibila ordinara este de ½ din mostenire.Fr. ale caror rezerva se va calcula nu asupra intregii mosteniri ci asupra masei succesorale ramase dupa defalcarea rezervei sotului supravietuitor165. Boroi. daca se admite solutia imputarii rezervei sotului supravietutor asupra masei succesorale rezultatul este ca acesta primeste cota de 1/6. 342. Deak. A se vedea. iar restul de 2/3 urmeaza a se impartii egal intre parintii si sora defunctului. adica 5/12. Textul legal se refera numai la donatii dar in mod unanim. pag. asadar. In atare ipoteza. 939 din Codul civil si Decretul-Lege nr. Popa. potrivit acestei conceptii. Asa fiind in doctrina s-au facut unele precizari pentru anumite situatii speciale. pag. 33-35. Chirica. daca la moartea lui de cujus a ramas un copil dintr-o casatorie anterioara sotul supravietuitor va putea primi prin donatie sau legat maximum cota de 1/4 din mostenire. asadar. mai mult decit cota lor legala de mostenire de 1/3. sotul supravietuitor primeste 1/6.843 C. in concurs cu sotul supravietuitor. Corelatia dintre prevederile art. cit. ci si rezerva prevazuta in favoarea unora din ei. ). Boroi. 166A se vedea. Potrivit devolutiunii legale a mostenirii sotul supravietuitor primeste 1/3. op. Deak. chiar daca data testamentului prin care defunctul a istituit ca legatar pe 164S-a exemplificat cu situatia in care sotul supravietuitor concureaza cu doi parinti si o sora a defunctului. loc. cit. 162-164. 3o.

De asemenea textul se aplica si copiilor adoptati. civ. 158-162. 1984. 1972. Supr. cu cele ale Legii nr. In sistemul Codului civil. Determinarea cuantumului cotitatii disponibile si corelatia dintre dispozitiile art.D. D.142 sotul sau din cea de a doua sau subsecventa casatorie. adica al descendentilor de gradul I. Trebuie insa sa fie vorba de donatii care nu sunt supuse raportului intrucit daca donatiile sunt supuse raportului vor fi readuse la masa succesorala. 3/1988. 68-69. nr.939 C. nr. asadar. in C. pag. N. in C. pag.939 C. potrivit art. pag. D. 1486/1966. R. fie prin echivalent si reprezinta. D. 1615/1972. adica dupa numarul lor. 175-177. 1964. dec. civ. nr. nr. R. civ. civ. 342. 127-129. inainte de adoptarea Legii nr. este anterioara incheierii casatoriei limitarea cotitatii disponibile la maximum 1 /4 din mostenire. 1414/1977. dec. pag. 127-129. in C. civ. Eliescu. civ. 2143/1984. civ. D. Altfel. dec. cind sotul 167A se vedea.939 C. civ. 15/1972. cel putin. nr. Supr. civ. nr. la data deschiderii succesiunii. nr. 939 urmeaza de asemenea a se aplica si in ipoteza in care defunctul a dispus exheredarea directa partiala a descendentilor din casatoria anterioara iar de aceasta exheredare beneficaza sotul supravietutor din ultima casatorie. D. cit. care sunt asimilati prin dispozitiile Codului familiei celor din casatorie. conceputi. Textul art. 5/1977.R. Trib.Trib. 6667. cauza impulsiva si determinanta. D. in C. Se vor avea in vedere numai copii care vin efectiv la mostenire si nu cei renuntatori sau nedemni. op.939 C. nr.319/1944. civ. pentru evitarea aplicarii acestei dispozitii legale s-ar putea face un testament olograf antedatat. nr. Idem. in C. civ. 1977. pag. dec. Copiii la care se refera art.939 C. copiii trebuie sa existe sau sa fie. civ. 939 C. dec. dec. 25/1958. pag. cu efecte depline sau cu efecte restrinse cu conditia ca adoptia sa fie anterioara incheierii celei de a doua sau subsecvente casatorii. daca se dovedeste ca donatiile au avut in vedere aceasta din urma casatorie care a constituit. D. Pentru a li se putea aplica dispozitiile art. pag.Trib.319/1944. in R. Prevederile art. . Timis. Jud. se va aplica si in acest caz. nu se refera numai la descendentii de gradul I ai defunctului ci si la cei de gradul II si III etc. In cazul lor insa rezerva urmeaza a se stabili nu pe capete. pag.Idem. dec.4/1973. nr. sect. cum s-a spus168 doar un avans asupra mostenirii. nr. nr. 89-91. 84. 1966. ci in functie de numarul tulpinilor. Col. iar donatiile sunt anterioare acestei din urma casatorii. fie in natura. 1577/1976 in R.dec. civ. 4/1958. Nr. pag. In cazul in care defunctul a facut donatii in favoarea sotului sau supravietuitor din cea de a doua sau subsecventa casatorie si are copii dintr-o casatorie anterioara. civ.939 C. Dispozitiile art. civ. 613/1988 in R. se refera expres la “copiii dintr-un alt maritagiu” dar in prezent se admite ca el se va aplica si copiilor dinafara casatoriei. in J. 472/1964. civ. 176-176. pag. dec. 168M. se vor aplica de asemenea dispozitiile art.

Deak. oricum.Fr.E. civ. 319. op. cu conditia ca defunctul sa nu fi dispus de ea. cit. defunctul. 699-7o1. in aceasta ipoteza. pag. 166-167.143 supravietutor nu era mostenitor legal. C. Se pot da numeroase exemple. cit. 1/4 din mostenire. si nu putea dapasi. op. Daca se obtinea o diferenta peste limita cotitatii disponibile speciale. . In privinta raportului dintre cotitatea disponibila speciala si cea ordinara s-a precizat ca cele doua cotitati nu se cumuleaza. de art. In consecinta cotitatea disponibila speciala fiind mai mare decit cea speciala. pag. Al. Aceasta cotitate disponibila speciala nu putea fi mai mare decit partea copilului care a luat mai putin. iar sotii anteriori sunt considerati terti. mai poate face liberaliti si in favoarea unor terti numai pentru diferenta dintre cotitatea disponibila speciala si cea ordinara. cit. daca la mostenire vin :un copil dintr-o casatorie anterioara si unul din ultima casatorie. civ. M. iar raspunsul a fost afirmativ intrucit ratiunile pentru care a fost instituita cotitatea disponibila speciala subzista si in prezent. op. Chirica. textul legal nu a fost abrogat in mod expres prin noua lege adoptata. determinarea cotitatii disponibile speciale nu ridica probleme deosebite. ) restul de 3/4 revenind copiilor. care este o limita fixa si maxima. Rezultatul astfel obtinut reprezenta cotitatea disponibila speciala de care putea beneficia sotul supravietuitor prin donatii sau legate. 359-36o. Baicoianu. Dupa intrarea in vigoare a Legii nr. dupa ce a facut liberalitati in favoarea sotului din ultima casatorie. cotitatea disponibila speciala imputindu-se asupra cotitatii disponibile ordinare. Pentru calculul ei la numarul copiilor care veneau efectiv la mostenire. iar in concurs cu descendentii defunctului dintr-o casatorie anterioara. cit. indiferent de casatoria din care proveneau. pentru a nu incalca rezerva copiilor. Astfel. I. Hamangiu. putind fi gratificat ca orice tert in limitele cotitatii disponibile. in limitele cotitatii disponibile speciale.319/1944 in practica judecatoreasca s-a pus problema daca art. a mai ramas in vigoare.939 C.841 C. aceasta se impartea intre copii. Safta-Romano. spre deosebire de cel francez. in limita cotitatii disponibile speciale. iar pe de alta. pag. Aceasta pe de o parte.939 C. astfel ca ei pot beneficia de 169A se vedea. Rosetti-Balanescu. pag. Consideram insa ca in mod corect s-a nuantat in doctrina ca in Codul nostru civil. Pentru ipoteza in care defunctul a fost casatorit de mai mult de doua ori s-a exprimat parerea ca toti sotii anteriori impreuna cu sotul supravietuitor pot beneficia de liberalitati din partea defunctului numai in limitele cotitatii disponibile speciale 170. civ. cit. in favoarea unui tert 169. prin impartirea mostenirii la trei rezulta cota de 1/3. D. pag. in favoarea unui tert de 1/12 din mostenire care reprezinta diferenta dintre cotitatea disponibila ordinara si cotitatea disponibila speciala situatie in care copiii ar fi luat numai 2/3 din mostenire care reprezinta rezerva lor succesorala potrivit art. 170A se vedea. sunt vizate numai liberalitatile facute sotului supravietuitor. impreuna cu sotul supravietutor. 342-343. op. Eliescu. se mai aduaga o unitate (sotul supravietuitor) numar la care se impartea mostenirea. care este o limita variabila. Defunctul ar fi putut dispune. op. dar sotul supravietutor nu poate lua decit maximul de 1/4 (cotitatea disponibila speciala prev. in limita cotitatii disponibile ordinare.

939 C. M. iar rezerva copiilor. cu cele ale Legii nr.319/1944.144 liberalitati in limita cotitatii disponibile ordinare171. op.172 Consideram ca modul corect de calcul este urmatorul:in primul rind se stabileste rezerva sotului supravietuitor. Asadar. cit. Spre deosebire de art. in cazul concursului dintre sotul supravietuitor si copiii defunctului dintr-o casatorie anterioara. daca defunctul nu a dispus de diferenta dintre cele doua cotitati. Boroi.939 C. civ. Sanctiunea depasirii cotitatii disponibile speciale. a cotitatii disponibile speciale. reglementata de art. cum am vazut. prin prevederile art. civ. De asemenea in mod unanim doctrina a imbratisat opinia ca dupa aparitia Legii nr. Deak. civ. apartine numai copiilor in favoarea carora s-a 171A se vedea. Fr. civ. de aceasta data. reglemetata de art. in acest fel realizindu-se coroborarea dintre prevederile art. cit. op. de cotitatea disponibila speciala. civ. asadar. cum am aratat. drepturile sotului supravietuitor nu sunt numai cele determinate de prevederile art. pag. op. care este 1/8 (½ din 1/4).939 C. de maximum 1/4.841 C. civ. pag.939 C. caci prin instituirea cotitatii disponibile speciale nu s-a creiat o rezerva succesorala speciala corelativa in favoarea copiilor173. In sens contrar.847 C. asadar asupra cotei ramase de 7/8 . fara sa se aduca atingere rezervei copiilor.841 C. 26-29. Deak. acea diferenta se va imparti potrivit regulilor mostenirii legale. G.319/1944174. . In cazul incalcarii dispozitiilor art. Eliescu. pag. iar 3/4 copiilor. Determinarea cuantumului cotitatii disponibile speciale si a celei ordinare precum si problema atribuirii diferentei dintre acestea doua a dat nastere la solutii divergente in doctrina si practica judecatoreasca. cit. asupra intregii mosteniri. civ. pag. 172A se vedea pentru detalii. cu exceptia sotului din ultima casatorie. este limitata la maximum 1/4. pag. potrivit art. op. legiuitorul a limitat dreptul de dispozitie numai in favoarea sotului supravietuitor din ultima casatorie (daca sunt copii dinafara acestei ultime casatorii) ceea ce nu inseamna si instituirea unei rezerve speciale in favoarea unei alte persoane. prevazuta de art. Daca cotitatea disponibila speciala este mai mica decit cotitatea disponibila ordinara.1-2 din Legea nr. 361. E. cit.939 C. Chirica.D. 363. pe linga rezerva sa de 1/8 din mostenire. defunctul va putea dispune de aceasta diferenta in favoarea oricui.939 C. civ. 167-172. Boroi. cit. Fr. 341. op. Dreptul de a cere reductiunea liberalitatilor ce depasesc cotitatea disponibila speciala. sau desi a dispus o atare dispozitie potrivit art. 173In acelasi sens.319/1944. civ. aceasta se imputa. isi gasesc aplicare dispozitiile art. Sotul supravietuitor poate beneficia. civ. adica 1/4 sotului supravietuitor. Potrivit noilor reglementari sotul supravietuitor este mostenitor legal rezervatar spre deosebire de situatia sa anterioara cind era un mostenitor neregulat si nerezervatar.939 C. privitoare la reductiunea liberalitatilor excesive care urmeaza a fi reduse la limita. se calculeaza asupra restului mostenirii.

daca sotul supravietuitor din ultima casatorie a defunctului vine in concurs cu un copil dintr-o casatorie anterioara cotitatea disponibila ordinara este de 7/16. 762. 4/1973. 4/16)diferenta dintre cele doua cotitati fiind de 3/16. op. vor avea calitatea de a invoca dispozitiile art. Se obsrva insa in unele sisteme de calcul ca descendentul din casatoria anterioara ajunge sa primeasca mai mult decit daca ar fi rezultat din ultima casatorie a defunctului. 176A se vedea. Rosetti Balanescu. Copilul din casatoria anterioara a defunctului va mai primi o cota de 3/4 din diferenta(de 3/16). civ. pag. Boroi. civ. D. S-a precizat chiar ca sanctiunea nulitatii absolute opereaza si in ipoteza in care valoric. Boroi.2 C.Idem. 767-77o. adica 9/64. op. 344. 7o2.M. Alexandresco. este renuntarea unui sot colegatar la un legat in favoarea celuilalt sot colegatar. I. nr. E. cit. 89-91. op. 344345.939 C. pag. Vol. intrucit astfel de acte juridice nu contin nici un element secret177. civ. pag. op. 366. el trebuind sa dovedeasca faptul deghizarii sau 174A se vedea. Alexandresco. aceste acte juridice se incadreaza in limita cotitatii disponibile speciale prevazuta de art. care adaugata la rezerva sa succesorala de 7/16 rezulta cota de 37/64 din mostenire. IV. dar ei nu vor putea invoca dispozitiile privind cotitatea disponibila speciala. se instituie insa. pag. caci aceasta nu a fost instituita in favoarea lor175. 175A se vedea.C. A se vedea si pentru alte ipoteze. 1615/1972. de pilda. Eliescu. sect. cit. Asadar.939 C. 344. IV. Trib. pag. Eliescu. nr. evident nu poate fi admisa. vol. op. cit. cit. dec. in R.145 instituit aceasta cotitate disponibila. ( dupa ce am extras rezerva sotului supravietutor de 1/8 din mostenire)care este mai mare decit cotitatea disponibila speciala de maximul 1/4(rezultind asadar. 175176. intrucit ele ar fi determinate de intentia de fraudare a drepturilor descendentilor din casatoria anterioara a defunctului176. Astfel. In ipoteza in care defunctul a facut liberalitati nu numai in favoarea sotului din ultima casatorie ci si a altor persoane cu prilejul reductiunii se va avea in vedere ca liberalitatile facute in favorea sotului din ultima casatorie sa nu depaseasca cotitatea disponibila speciala. G. op.Chirica. pag. cit. 173. Sotul supravietuitor va mai primi astfel o cota legala de 1/4. R. 177A se vedea. D. M. prin exceptie. pag. Actiunea in constatarea nulitatii absolute poate fi intentata de orice descendent al defunctului care vine la mostenire. si sanctiunea nulitatii absolute atunci cind incalcarea cotitatii disponibile speciale s-a realizat prin donatii deghizate sau prin persoane interpuse (adica prin acte juridice simulate). Prin prevederile art. cum. 2143/1984. din cele 3/16 ce constituie diferenta. in C. Supr.M. Hamangiu. pag. civ. dec. cit. Reductiunea profita indirect si copiilor din ultima casatorie a defunctului precum si colegatarilor conjunctivi cu sotul supravietuitor. Al . astfel ca in total el va primi 27/64 din mostenire(1/8 rezerva. op. numai copiii dinntr-o casatorie anterioara ultimei casatorii a defunctului. D. cit. discriminare care. pag. cit. Deak. 1984. .94o alin. op. 3132.Fr. D. pag. 1/4 cotitate disponibila speciala si 2/64 ca mostenitor legal). civ. Baicoianu. Eliescu. care vin efectiv la mostenire. intrucit se prezuma ca au fost facute pentru fraudarea drepturilor succesorale ale copiilor defunctului din casatoria anterioara. cit. D. pag. Sanctiunea nulitatii absolute priveste insa numai donatiile deghizate sau facute prin interpunere de persoane iar nu si pe cele indirecte. si impreuna cu cele facute in favoarea altor pesoane sa nu depaseasca cotitatea disponibila ordinara. nr. op.

pentru calcul. caci ele se afla in patrimoniul sau la data decesului. civ. adica avind in vedere si liberalitatile facute de el in timpul vietii si pentru cauza de moarte . Se includ aici drepturile reale. cit. (din afara casatoriei sau rezultati din adoptie) sau a unor rude ale sotului supravietuitor din ultima casatorie la a caror mostenire acesta avea vocatie in momentul in care s-a realizat acel act de dispozitie. Pentru stabilirea activului brut al mostenirii se impune identificarea tuturor valorilor patrimoniale pe care defunctul le avea la data deschiderii succesiunii. pag. In calcul vor fi cuprinse si bunurile de care defunctul a dispus prin legate sau donatii de bunuri viitoare. Eliescu. civ. . civ. a)Stabilirea activului brut al mostenirii. potrivit art. care. cind aceasta opereaza ca o conditie rezolutorie.849 C. uzufructul. op. abitatia. Operatiile necesare pentru stabilirea masei de calcul a rezervei. Intrucit o atare dovada este destul de anevoioasa art.941 C. Calculul rezervei si al cotitatii disponibile. Potrivit art. potrivit art. Prezumtia este una absoluta (juris et de jure) astfel ca nu poate fi combatuta prin nici un mijloc de proba. la activul net al mostenirii a valorii donatiilor facute de defunct in timpul vietii. 3. si cele de creatie intelectuala. . iar bunurile donate se reintorc.146 interpunerii de persoana. De asemenea nu intra in calcul drepturile care se sting la moartea celui care lasa mostenirea. c)reunirea fictiva. creantele de intretinere. chiar impotriva mostenitorilor. Fractiunile care reprezinta rezerva si respectiv cotitatea disponibila nu se calculeaza asupra activului efectiv lasat de defunct ci asupra activului net. Numai raportat la aceasta masa succesorala (mostenire inchipuita cum a fost denumita178) se va putea determina daca s-a adus atingere rezervei succesorale si se impune reductiunea liberalitatilor facute peste cotitatea disponibila.849 C. in caz de predeces al donatarului in patrimoniul 178M. 352. civ.825 C. . se vor evalua la valoarea lor din acest moment. prezuma ca sunt persoane interpuse copiii sotului supravietuitor dintr-o alta casatorie. dreptul la pensie. care se poate face prin orice mijloc de proba. drepturile de creanta. prin acte intre vii (donatii) si pentru cauza de moarte (legate). Se impune astfel reconstituirea patrimoniului sau prin calcul pe hirtie pentru a vedea care ar fi fost acesta daca defunctul nu facea liberalitati. pentru stabilirea masei succesorale se impun a fi efectuate trei operatiuni succesive: a)stabilirea activului brut al mostenirii prin determinarea valorii bunurilor efectiv lasate de defunct la data deschiderii succesiunii: b)stabilirea activului net al mostenirii prin scaderea pasivului din activul brut al acesteia. Nu intra in acest calcul drepturile care se sting la moartea titularului lor cum sunt renta viagera.

ooo. 355. diplomele etc. Nu pot.849 C. cit. 181A se vedea. ooo. Daca defunctul a avut un copil. pag. civ. op. 7o8-7o9. Pasivul este format. de asemenea fi avute in vedere fructele naturale si civile percepute sau ajunse la scadenta dupa data deschiderii mostenirii sau adaugirile si imbunatatirile aduse unor bunuri din mostenire. 841 C. iar pe de alta. ea va fi inclusa in patrimoniul succesoral180. cit. op. a valorii donatiilor facute de defunct in timpul vietii. ramine un activ net de 1oo. Daca in schimb se inverseaza operatiile. civ. 321/1956. . op. dar dupa data decesului. dar rationamentul este valabil si dupa aparitia Legii nr. cit. b)Stabilirea activului net al mostenirii. potrivit art. restul de ½ reprezentind cotitatea disponibila. 1718 C. in principiu. pag. ooo lei din care se va asigura rezerva descendentului de ½. cum sunt hartiile de familie. rezulta ca scaderea pasivului din activul brut al mostenirii ar urma sa se realizeze dupa reunirea fictiva. se justifica si pentru ca donatiile facute de defunct in timpul vietii au incetat sa mai formeze gajul general al creditorilor chirografari de vreme ce bunurile au fost astfel legal instrainate inainte de deschiderea succesiunii181. 180Pentru unele cazuri particulare cum ar fi dreptul de creiatie intelectuala a carui valoare nu se poate determina in momentul deschiderii succesiunii a se vedea. privind gajul general al creditorilor asupra bunurilor aflate efectiv in patrimoniul defunctului la data decesului acestuia. Din modul in care este redactat art. ooo lei si in timpul vietii a facut donatii in valoare de 1oo. 368. dar se realizeaza principiul instituit de art. civ. Rosetti-Balanescu. Deak. pentru calcul. inainte de reunirea pentru calcul a valorii donatiilor intrucit. 849 C. D. cit. ooo. a carui rezerva este. Chirica. pag. portretele. . Spre exemplu daca defunctul a lasat un activ brut de 1oo. op. Aceasta pe de o parte. Eliescu. potrivit art.32 din Legea nr. Indemnizatia de asigurare de persoane platita de asigurator tertului beneficiar al asigurarii nu poate face parte din patrimoniul defunctului intrucit este formata din patrimoniul asiguratorului iar nu din cel al defunctului asigurat. Doar in ipoteza in care nu a fost desemnat tertul beneficiar al asigurarii si indemnizatia se plateste mostenitorilor. cit. 6/1958. ooo.D. In legatura cu aplicarea noii legiferari a dreptului de autor in R. In L. in cazul mostenirilor insolvabile altfel s-ar reduce sau chiar desfiinta rezerva si cotitatea disponibila. civ. O. astfel cum am aratat. asadar. P. R. ooo. 8/1996. Capatina. nr. din toate obligatiile defunctului existente in 179Fr.136/1995. Activul net al mostenirii se obtine prin scaderea din activul brut a pasivului succesoral. 176. Atit in doctrina cit si in practica judecatoreasca se admite insa ca a doua operatie care trebuie facuta este scaderea pasivului din activul brut. 17o. inversarea operatiilor fata de ordinea stabilita de art. ooo lei. pag. Nu pot fi avute in vedere nici creantele insolvabile sau nesigure si bunurile lipsite de valoare patrimoniala. I. adica a obligatiilor ce greveaza patrimoniul defunctului la momentul deschiderii mostenirii.147 donatorului sau cind moartea reprezinta un termen incert extinctiv179. 46. de ½ din mostenire. Desigur in acest caz creditorii chirografari suporta in mod proprortional cu creantele lor pierderea de 1oo. civ. Macovei. pag. daca am face operatiile in ordinea stabilita de art. Consideratiile autorului aveau in vedere reglementarea veche prin Decr. op. ar insemna ca activul brut impreuna cu donatiile reprezinta exact atit cit sa se satisfaca creantele creditorilor neraminind nimic pentru asigurarea rezervei descendentului defunctului si nici pentru cotitatea disponibila.849 C. iar pasivul este de 2oo. P. ooo lei. ooo lei. pag. nr.M.

Fr. inclusiv datoriile fata de mostenitori. intrucit nu se sting la moartea celui ce lasa mostenirea.inclusiv darurile de nunta de valoare obisnuita. intretinere. precum obligatia legala de intretinere fundamentata pe dispozitiile Codului familiei. si care se fac indeobste in indeplinirea unor indatoriri sociale nu sunt supuse reunirii fictive pentru calculul rezervei si al cotitatii disponibile.. civ. D.849 C. civ. Chirica. chiar daca defunctul nu avea obligatia legala de intretinere fata de acea persoana. intrucit numai acea parte constituie o liberalitate propriu-zisa183. Dispozitiile legale privind asigurarea rezervei avind in carcater imperativ donatorul nu le poate excepta de la reunirea fictiva pentru calcul chiar daca donatia respectiva este scutita de raport. 183A se vedea. Aceasta reunire pentru calcul priveste toate donatiile facute de defunct. pentru calcul (asadar fictiv si nu efectiv) la activul net al mostenirii valoarea donatiilor facute de defunct in timpul vietii. pag. indiferent de forma acestora (autentica.) si indiferent daca donatia a fost facuta in favoarea unuia din mostenitori sau a unui tert. Potrivit art. onorariile etc. pag. 371. Daca bunul donat a pierit in mod fortuit in intervalul de timp de la data donatiei si pina la decesul celui ce lasa mostenirea. cele efectuate cu administarea si conservarea patrimoniului succesoral. obligatiile care se sting la moartea celui ce lasa mostenirea. Se includ aici si cheltuielile de inmomintare. op. 178. In schimb obligatia de intretinere contractuala sau renta viagera asumata prin contract urmeaza a fi incluse in pasivul succesoral. Legiuitorul prevede ca reunirea se face avindu-se in vedere starea bunurilor din momentul donatiei si valoarea acestora din momentul decesului lui de cujus.148 patrimoniul sau la data decsshiderii succesiunii. donatii deghizate sau indirecte. cit. daruri manuale etc. educatie si invatatura. 182A se vedea. In aceasta categorie intra: -cheltuielile de hrana. La donatiile remuneratorii se va lua in calcul numai ceea ce depaseste valoarea serviciilor prestate. care sunt de altfel facute in interesul comun al mostenitorilor. botezuri etc. cotitatea disponibila si implicit rezerva succesorala se calculeaza adaugindu-se. Nu se includ insa datoriile personale ale mostenitorilor ca taxele succesorale. valoarea donatiei nu se mai reuneste la activul net intrucit se apreciaza ca si in cazul in care bunul nu ar fi fost donat tot nu s-ar fi putut regasi in patrimoniul succesoral la data decshiderii mostenirii. .759 C. op. numai acestia fiind obligati la raport184. Deak. c)Reunirea fictiva(pentru calcul) a valorii donatiilor facute de defunct in timpul vietii. Gratuitatile la care se refera art. caci numai in ce priveste raportul legiuitorul limiteaza astfel de cheltuieli la cele facute in favoarea descendentilor si a sotului. -darurile obisnuite facute la aniversari. cit. In cazul donatiilor cu sarcini se va tine seama de valoarea sarcinii care va fi scazuta din valoarea bunului donat 182.

nr. civ. cit. Desigur. dar care deghizeaza o donatie. Supr. Idem. Chirica. supra. op. In sensul ca prezumtia are un carcater absolut(juris et de jure)a se vedea. in Repertoriu. dec. 187In sensul ca prezumtia are un caracter relativ astfel ca este ingaduita dovada caracterului oneros al actului juridic a se vedea. . Al.D. B. Vol. 185A se vedea. op. dec. de pilda un nepot188. cit. In sensul ca in aceasta categorie se includ numai cheltuielile facute in favoarea descendentilor si a sotului. pag. 188A se vedea. calitatea de terti fata de actul simulat185. 593. 123. 242244. B. si nici atunci cind instrainarea este pura si simpla. pag. cit. 81-82. legiuitorul a instituit prin prevederile art. 1833/196o. in Repertoriu. 181-182. dec. cit. ci ruda colaterala. 1984. op. ca prezumtia trebuie aplicata pentru identitate de ratiune si in cazul contractului de intretinere a se vedea. cit. op. dec. 14o7/1983. Nr. 88. 1243/1958. . cit. D. pag. pag. pe anii 1980-1985. o prezumtie relativa187 de gratuitate a actelor juridice de instrainare cu titlu oneros facute unui succesibil in linie dreapta in schimbul unei rente viagere sau cu rezerva uzufructului. Chirica. cit. A se vedea si Trib. Supr. Trib. op. civ.Idem. Rosetti-Balanescu.M. chiar daca se poate invoca identitatea de 184Ibidem. 355. D. M. pag. nr. pe anii 1969-1975. D. Prezumtia este de stricta interpretare si nu functioneaza daca dobinditorul nu este descendent in linie dreapta. la fel ca in cazul raportului a se vedea C. civ. nr. nr. civ. 286. Baicoianu. pe anii 198o-1985. in C. 179. 14o7/1983. Chirica op. op. Calitatea de a cere reunirea fictiva la activul net al mostenirii a donatiilor facute de defunct o au mostenitorii defunctului dar si legatarii si donatarii gratificati de acesta186. nr. dec. 1794/1973. este destul de greu de facut. . dec. Supr. 179. col. dec. pag. supra. D. civ. sect. Nu sunt supuse reunirii fictive pentru calculul masei succesorale nici actele juridice cu titlu oneros decit daca ele degizeaza o donatie. pag. 186A se vedea. avind.845 C. De vreme ce aceasta prezumtie de gratuitate este circumscrisa de lege lata numai acestei categorii de acte juridice la care se refera art. adica fara sarcina rentei viagere sau rezerva uzufructului189. 373. caci in materie de simulatie ei isi apara un drept propriu si nu unul mostenit de la d efunct. cit. in C. caracterul gratuit al instrainarii.I. pag. . 115o/1984. 2o5. civ. pag. Supr. . Intrucit proba simulatiei actelor oneroase. 115o/1984. D.Trib. dec. cit. nr. nr. 2o3. IV. pag. civ. civ. Dovada deghizarii se poate face de catre mostenitorii rezervatari prin orice mijloc de proba. .. 1958. . . cit. Fr.845 C. cit. op. Alexandresco. 1833/196o. Statescu. dec. Deak. cel interesat va putea dovedi. M.Idem. cit. 349. in Repertoriu. 2223/198o. in C. Trib. civ. col. . Cantacuzino. col. Supr. 7o4. nr.D. Cantacuzino. civ.149 -cheltuielile de nunta. pag. civ. Trib. 1960. iar exceptio est strictissime interpretationis consideram si noi ca extinderea aplicarii ei si la alte categorii de acte jurididice cum ar fi instrainarea cu sarcina intretinerii este inadmisibila190.Trib. 124. 189A se vedea. In sens contrar. op. pag. sect. dupa dreptul comun. pag. op. pag. pag. asadar. cit. supra. pag. Eliescu. . 190In acelasi sens. Supr.

I. in R. atunci cind sotul supravietuitor a fost instituit. ca de pilda in cazul predecesului unui mostenitor in grad de rudenie mai apropiat cu defunctul. cum bine s-a spus 191am putea extinde aplicarea acestor prevederi si pentru cazul instrainarii cu rezerva dreptului de abitatie sau de uz. cit. ea nu se va aplica nici in favoarea sotului supravietuitor 195desi s-a sustinut si opinia potrivit careia numai dintro inadvertenta nu s-a modificat in mod corespunzator art. cit. Prevederile art. Prevederile art. vol. o donatie indirecta. 373. Supr. pag. nr. pag. cit. ea insasi.845 C. cit. 195A se vedea. M. 1/1974. cit.319/1944. 196A se vedea. op. 192A se vedea. Deak. sect. dec. . pag. 194Fr. Deak. simulatia nefiind prezumata193. sect. Chirica. 7o5. 373. civ. dec. fara sa se admita aplicarea ei si in favoarea altor mostenitori. 159. Trib. 193A se vedea. Eliescu. pag. Pentru opinia ca in cazul donatiilor cu sarcini se aplica prevederile art.845 C. civ. . pe anii 1969-1975. 14o8/1973. in Repertoriu. pag. prezumtia de gratuitate nu functioneaza. civ. D. prevede ca prezumtia de gratuitate functioneaza doar in favoarea mostenitorilor rezervatari. In legatura cu calitatea acestuia s-a precizat ca beneficiarul instrainarii trebuie sa aiba aceasta calitate in momentul instrainarii bunului.845 C. prin Legea nr. op.. Trib. Cita vreme art. Interpunerea de persoane trebuie dovedita caci prezumtia de interpunere de persoana prevazuta de art. se refera la instrainarile facute unui succesibil in linie dreapta. Alexandresco.150 ratiune. op. civ.D.845 C. or cu titlu de pricipiu s-a statuat ca nu se admite extinderea aplicarii acestor prevederi si la alte contracte chiar daca prin natura lor ar prezenta elemente de asemanare cu renta viagera sau uzufructul192. au aplicabilitate numai daca partile declara actul de instrainare ca fiind cu titlu oneros. din materia incapacitatii de a primi liberalitati nu are aplicare. pag. op. grefata pe o donatie directa194. pag. Cita vreme prezumtia nu opereaza in raport cu mostenitorii nerezervatari si nici cu sotul supravietuitor inseamna ca fata de acestia din urma actul de instrainare isi pastreaza caracterul oneros ceea ce inseamna ca masa succesorala va fi diferita dupa cum este vorba de raporturile dintre mostenitorii rezervatari rude in linie dreapta cu defunctul 191Fr. Supr. op. mostenitor rezervatar 196. nr. civ. pag. . cit. 2217/1971. 589. R. 181. 2o3. D. . nr. caci in limita sarcinilor ele sunt oneroase a se vedea. . 845 C. Rosetti-Balanescu. Chirica. iar daca ele declara actul cu titlu gratuit fictivitatea sarcinilor trebuie dovedita. cit. civ. iar daca o dobindeste ulterior actului de instrainare. In ipoteza in care nu se poate dovedi fictivitatea sarcinilor se va tine seama de valoarea rezultata din diferenta dintre valoarea bunului donat si valoarea sarcinii cu conditia ca sarcina sa nu reprezinte. IV. civ.812 C. pag. 359. civ. op. rude in linie dreapta cu defunctul. D. ca varietati ale dreptului de uzufruct etc. caci atunci. op. 18o.

liberalitatile. Cu alte 197Ibidem. iar ceea ce excede se imputa asupra rezervei mostenitorului beneficiar al donatiei prezumate. 2o3. prevede in mod expres ca eredele care renunta la mostenire poate pastra darul sau poate cere legatul ce i s-a facut in limita cotitatii disponibile. civ. Supr. facute de defunct se imputa asupra cotitatii disponibile si nu a rezervei care se cuvine mostenitorilor rezervatari. neavind importanta momentul in care a fost dat consimtamintul. pe anii 1969-1975.845 C. asupra caruia nu se poate reveni daca a fost expresia unei vointe libere si neviciate198. recunoscind astfel carcaterul onoros al acesteia. 596. In masura in care prezumtia de gratuitate nu a fost rasturnata de catre dobinditorul bunului valoarea acestuia se va adauga. prezumtia instuituita nu poate fi invocata nici de mostenitorii rezervatari rude in linie dreapta cu defunctul care au consimtit la instrainare. cum am vazut. . In adevar art. reductiunii. Asa cum rezulta expres din textul art. pag. 198A se vedea. cit. Prevederile art. . asupra cotitatii disponibile sau asupra rezervei? Regula instituita este aceea ca donatiile si legatele. . IV. asadar.752 C. ele vor fi supuse proportional. Alexandresco. op. scutite de raport. la masa de calcul a rezervei si cotitatii disponibile. dar care renunta la mostenire. 1269/1972. ca fiind donatie. atingere rezervei. Aceasta regula nu comporta discutii atunci cind cei gratificati prin liberalitati sunt terti. Astfel cum rezulta din text imputarea valorii donatiilor prezumate are loc mai intii asupra cotitatii disponibile.151 sau de raporturile dintre restul mostenitorilor197. in Repertoriu. pag. civ. vol. dec. Trib. Astfel atunci cind este vorba de mostenitori rezervatari. straini de mostenire. Daca cotitatea disponibila nu a fost depasita instrainarea ramine valabila si nu va fi supusa nici raportului donatiilor intrucit deghizarea donatiei sub aparenta unui act oneros echivaleaza cu scutirea de raport. acestia sunt considerati straini de acea succesiune ca orice tert. cu un cuvint. nu au efecte numai asupra intinderii masei succesorale ci si cu privire la imputatia si reductiunea liberalitatilor excesive. civ. nr. fiind. iar in cazul in care i s-a adus atingere prin depasirea cotitatii disponibile se procedeaza la reductiunea liberalitatilor excesive. Imputarea liberalitatilor si cumulul rezervei cu cotitatea disponibila Pentru determinarea concreta a drepturilor succesorale ale celor chemati la mostenire se pune si problema asupra carei parti din mostenire se calculeaza liberalitatile facute de defunct. A se vedea si D. Daca insa cei gratificati sunt mostenitori rezervatari solutiile sunt in anumite situatii diferite.845 C. . Ea va fi supusa reductiunii numai daca si in masura in care s-a depasit cotitatea disponibila si s-a adus. Daca cotitatea disponibila si rezerva nu sunt suficiente pentru acoperirea donatiilor prezumate. civ. sau sunt mostenitori. sect. dar nerezervatari.

187/197o. precum si legatelor al caror obiect il constituie depunerile la CEC cu clauza testamentara202. atunci se va proceda la reductiunea. R.152 cuvinte donatia se socoteste asupra cotitatii disponibile. insumata cu rezerva. op. D. ci doar partial. 201A se vedea. pag.V. op. 4. sau mostenitori nerezervatari ci si cind 199A se vedea.M. Donatiile se imputa mai intii asupra rezervei celor gratificati. Pentru realizarea egalitatii intre mostenitorii rezervatari care beneficiaza de raport. Chirica. mostenitori rezervatari si accepta mostenirea. 363-364. In ipoteza in care cei gratificati sunt. iar daca aceasta nu acopera valoarea donatiilor diferenta se va imputa asupra cotitatii disponibile. vor fi reduse la aceasta parte”.847 C. nu numai donatiilor declarate ca atare ci si celor deghizate. cit. op. 201sau prezumate de legiuitor a fi deghizate. Art. V. I. in contul mostenirii. Ocrotirea rezervei succesorale. Dar aceste donatii. Neegru. Reductiunea apare ca o sanctiune civila cu privire la donatiile si legatele facute de defunct daca prin ele se aduce atingere rezervei mostenitorilor rezervatari. pag. cum am vazut. nr. 200A se vedea. Eliescu. Prin reductiune aceste liberalitati devin ineficace. Daca donatia trece peste limitele cotitatii disponibile. Baicoianu. Eliescu. civ. 185. luind in calcul si pe mostenitorul gratificat. Rosetti-Balanescu. Acestia sunt descendentii defunctului si sotul supravietuitor. Prevede ca “liberalitatile prin acte intre vii sau prin testament. In vreme ce donatiile se socotesc diferit dupa cum sunt sau nu scutite de raport. op. R. acea liberalitate este supusa reductiunii pina la asigurarea rezervei. Examen teoretic al practicii judiciare privind actiunea in reductiune. Ea se aplica. nefiind daruri definitive (preciputare) sunt aduse la masa succesorala pentru a se putea realiza astfel egalitatea dintre mostenitorii rezervatari care beneficiaza de raport. In schimb donatiile nescutite de raport. 184. fiind supusa impartirii in parti egale intre mostenitorii rezervatari. 713. pag. pag. Chirica. intrucit ele apar ca niste daruri definitive se imputa asupra cotitatii disponibile. facute de defunct unora dintre mostenitorii rezervatari. pag. in R. cit. de regula nu sunt facute pentru a avantaja definitiv pe unii din mostenitori . iar in ipoteza ca o depaseste atacind rezerva. dar numai in masura necesara intregirii rezervei succesorale. civ. cit. 4/1984. 7/1971. M. la rindul lor.D. cum s-a precizat 200. Al. partea din donatie care se imputa asupra cotitatii disponibile nu profita in totalitate mostenitorului gratificat. pag. pag. Notiune. a donatiei. cit. Nota la dec. In cazul donatiilor scutite de raport. prin reductiune. 364-365. 37-38 . iar daca aceasta nu acopera valoarea donatiei diferenta se imputa asupra rezervei donatarului 199. care sunt considerate numai niste avansuri.D. nr. Reductiunea liberalitatilor excesive. op. situatia este diferite dupa cum liberalitatile sunt donatii (adica acte intre vii) sau legate (adica acte pentru cauza de moarte). in aceasta limita. legatele se imputa intotdeauna asupra cotitatii disponibile. cind vor trece peste cotitatea disponibila. nr. se realizeaza nu numai cind liberalitatile sunt facute in favoarea unor terti. in R. Patulea. 1o9112. D. cit.

pag. A se vedea. Cantacuzino. D. Eliescu. op. fie rezolutiunea donatiilor considerate excesive. Ei vor putea insa opune mostenitorului rezervatar acele exceptii care deriva din faptele personale ale acestuia. . 16-17.848 C.848 C. E. nr. in L. prevede ca: ”reductiunea liberalitatilor intre vii nu va putea fi ceruta decit numai de erezii rezervatari. Problema reductiunii nu se poate. Art. reductiunea va avea loc numai in masura necesara intregirii rezervei celor care si. cit. intrucit alte texte cum ar fi art. Pina in momentul deschiderii mostenirii. a caror nerespectare duce la nulitate.206. evident. Sc. includ neindoilenic si legatele ca fiind supuse reductiunii. Chirica. prin art. este limitativa. pag. pag. Panturescu. M. pune decit dupa deschiderea succesiunii caci depasirea cotitatii disponibile se apreciaza nu in raport de data actului de liberalitate ci in raport cu aceasta data. asteptarea lor indreptatita nu le confera nici macar dreptul de a lua masuri asiguratoare impotriva actelor care ar compromite patrimoniul celui la carui mostenire ar urma sa vina.. cit. P. 852-853 C. 206A se vedea. Chirica. op. cit.D. nr. civ. pag. de erezii acestora sau de cei care infatiseaza drepturilor”204. caci si acestea ar fi pacte asupra unei succesiuni viitoare sanctionate de legiuitor203. 2/1958. Serbanescu. Craiova. Note la dec. in R. 379 205A fost criticata pe buna dreptate solutia prin care s-a admis reductiunea la cererea unor colaterali privilegiati. asa cum s-a precizat. op. Persoanele care pot invoca reductiunea. 3743/1957 a Trib. daca sunt mai multi mostenitori rezervatari ei vor putea cere reductiunea impreuna. op. civ. Puscariu. R. ci sanctioneaza numai depasirea cotitatii disponibile. op. A se vedea. Reductiunea fiind conceputa de legiuitor ca un mijloc de aparare a rezervei succesorale este firesc ca ea sa poata fi invocata de mostenitorii rezervatari. civ. pag. civ.Fr. cit. care vin efectiv la mostenire. V.au exercitat acest drept. alte categorii de persoane neputind face acest lucru205. 1/1984. Brenciu. Enumerarea celor care pot invoca reductiunea. In cazul in care unul sau mai multi renunta la acest drept. 202A se vedea. 366-367.153 beneficiarii liberalitatilor sunt mostenitori rezervatari. D. Savu. 203A se vedea. 11o. fara a renunta la mostenire. P. 188. 85o. Gh. in terminis numai la “liberalitatile intre vii”dar. 187. mostenitorii rezervatari nu au nici un drept asupra acesteia. reg. Dreptul de a cere reductiunea nu se transmite de la defunct la mostenitorii sai rezervatari ci este un drept care se naste direct in persoana acestora. Asa fiind s-a precizat ca donatarii si legatarii impotriva carora se exercita actiunea nu vor putea opune rezervatarilor exceptiile pe cere le puteau opune defunctului. pag. Reductibilitatea legatelor al caror obiect este constituit de depuneri de pe librete CEC asupra carora defunctul titular a prevazut clauza testamentara. el este aplicabil si liberalitatilor mortis cauza. Deak. Ea nu are legatura cu conditiile de validitate a actelor juridice. cit. ca presciptia. M. 283-284. Aceasta sanctiune nu trebuie confundata cu nulitatea caci efectele ei sunt fie caducitatea legatelor. renuntarea la dreptul a cere reductiunea etc. Dreptul de a cere reductiunea are un caracter individual. pag. 204Textul se refera. B. nr.

numai mostenitorul rezervatar va putea cere reductiunea. .154 In cazul in care mostenitorul rezervatar moare inainte de exercitarea dreptului la reductiune el se transmite la propriii mostenitori. op. nr. in schimb.974 C. op. asa cum am aratat. a mostenirii si pot cere reductiunea pe calea actiunii oblice. ca cesionarii si donatarii de bunuri privite individual. Rosetti-Balanescu. nefiind avinzi sai cauza. in aceasta forma. op. In ce priveste creditorii defunctului trebuie facuta distinctia intre situatia in care mostenitorii rezervatari au acceptat mostenirea pur si simplu sau sub beneficiu de inventar. care. reductiunea mai poate fi ceruta si de cei care infatiseaza drepturile mostenitorilor rezervatari.207 Dobinditorii cu titlu particular. Acestia sunt cesionarii drepturilor succesorale si creditorii acestora. cit. In cazul donatiilor creditorii defunctului nu pot cere reductiunea intrucit pentru ei bunurile donate au iesit definitiv din patrimoniul defunctului si nu formeaza obiect al dreptului de gaj general al creditorilor chirografari. are loc contopirea patrimoniului sau cu acela al defeunctului astfel incit creditorii defunctului devin si creditorii personali ai mostenitorului rezervatar. Baicoianu. nu are loc confuziunea patrimoniului sau cu acela al defunctului astfel incit creditorii defunctului nu sunt avinzii cauza ai mostenitorului rezervatar si nu-i “infatiseaza” drepturile. Desigur daca exista un singur mostenitor al mostenitorului rezervatar care nu a exercitat dreptul la reductiune si acesta poate renunta la acest drept. daca acceptarea mostenirii s-a facut sub beneficiu de inventar. Chiar in ipoteza in care bunul transmis a format obiectul unui legat. pag. Eliescu. 7/1956.D. supus reductiunii caci aduce atingere rezervei. 714.Trib. reductiunea se raporteaza intotdeauna la un patrimoniu si nu la bunuri individual determinate. mostenitorul rezervatar accepta mostenirea sub beneficiu de inventar. 188. cu Nota de M. Ei au. cit. in L. civ. Asa cum rezulta din art. iar legatele 207A se vedea. 884. creditorii defunctului nu pot cere reductiunea. are un carcater individual. pot opta unitar sa renunta la el. precum si legatarii particulari nu pot cere reductiunea. Bacau. Daca. cit. P. pag. In alta ordine de idei. In cazul in care insa ei opteaza diferit. Asa fiind ei” infatiseaza” drepturile mostenitorului rezervatar ai carui creditori devin ca urmare a acceptarii. I. in aceasta materie calitatea de terti si nu “infatiseaza”asadar dreptul mostenitorilor rezervatari la reductiune. universali sau cu titlu universal. adica avinzii lor cauza. reg. Chirica. care pot cere reductiunea pe calea actiunii oblice. 366.M. nr. iar daca exista mai multi. Ionescu. pag. renuntarea unora nu poate impieta asupra dreptului altuia de a exercita acest drept. Dar pot cere achitarea catre ei a datorilor cu prioritate fata de legate intrucit dreptul lor de gaj general se exercita supra activului brut al mostenirii. 428o/1955. civ. dec. potrivit art. pag. succesorii sau cu titlu particular nu au aceasta calitate.848 C. In ce priveste legatele. Al. Daca mostenirea fost acceptata de catre mostenitorul rezervatar pur si simplu. caci are un caracter patrimonial.

Nu are importanta daca de aceste liberalitati a beneficiat o singura persoana sau persoane diferite. 209A se vedea. In cazul in care insa un donatar sau legatar este actionat prin reductiune el are dreptul sa ceara respectarea ordinii legale de reductiune a liberalitatilor excesive. Aceasta regula are la baza ideia ca toate legatele produc efecte deodata. Supr. astfel ca vor fi mentinute. practic s-ar ajunge la revocarea donatiilor anterioare lasindu-se ca legatele sa epuizeze cotitatea disponibila. sunt. trebuie reduse mai intii si nu donatiile care sunt anterioare si.852 C. numai in ipoteza in care defunctul a facut o plurlitate de liberalitati . pag. cit si cele cu titlu universal sau cu titlu particular. Codul civil stabileste prin art. .853 C. Vointa defunctului in acest sens se poate deduce 208A se vedea. astfel. cel putin in parte. Aceasta regula. nr. Eliescu. adica la data deschiderii mostenirii. dar pentru aceasta fiind necesara o clauza testamentara speciala in acest sens. cit. b) Legatele se reduc toate deodata si in mod proportional (art. au fost facute din cotitatea disponibila. 242o/1955. civ. M. Ordinea reductiunii liberalitatilor excesive. Reductiunea nu poate fi. Apoi daca s-ar inversa regula ar insemna sa se aduca atingere principiului irevocabilitatii donatiilor. a) Legatele se reduc inaintea donatiilor (art. ele fiind cele care aduc atingere rezervei. Legatele.1 C.. cu alte cuvinte. civ. intentia revocatorie neputinduse deduce din simpla instituire de lagatari. Problema ordinii in care va opera reductiunea liberalitatilor excesive se pune. 368. Regula instituita de legiuitor are la baza ideia ca legatele produc efecte doar la data deschiderii succesiunii. cum s-a spus209 pe vointa prezumata a testatorului. daca sar reduce donatiile inaintea legatelor. evident. Se permite. nu are carcater imperativ.155 urmeaza a fi platite din activul net al acesteia si numai in limitele cotitatii disponibile daca exista mostenitori rezervatari care cer reductiunea. in C. cum rezulta din art.85o.85o alin. In adevar. Regula reductiunii legatelor inaintea donatiilor are caracter imperativ astfel ca defunctul nu o poate schimba prin stipularea in testament a unei alte ordini. 199. Asadar. pag. In acest mod nu se revoca nici donatiile dintre soti. 852 si 853 ordinea in care se face reductiunea avind la baza ideia ca liberalitatile cu data anterioara sunt facute din cotitatea disponibila. vol. care se intemeiaza. numai daca rezerva succesorala nu va fi asigurata prin reducerea celorlalte. ceruta nici de catre donatari sau legatari caci reductiunea este un drept al mostenitorilor rezervatari impotriva lor si nu in favoarea lor. D. civ.). op. I. si numai daca au aceeasi data se vor reduce proportional cu valoarea lor. Trib. 1955.donatii si legate -prin care s-a depasit cotitatea disponibila. atit cele universale.). sunt supuse deodata reductiunii si proportional cu valoarea lor208. dec. testatorului sa dispuna plata unor legate cu prioritate fata de altele asa incit cele preferate de defunct se vor reduce. care sunt revocabile. ultimele liberalitati. evident.

data donatiei se determina in functie de data cind actul a capatat. cit. Tot astfel reductiunea se poate realiza prin imparteala bunurilor prin acordul mostenitorilor potrivit art. Donatorul poate stabili. Hamangiu. c)Donatiile se reduc in mod succesiv. Deak. pag.156 dintr-o stipulatie expresa sau implicita dar neechivoca a acestuia. sect. op. Daca donatiile supuse reductiunii sunt neautentice. 36/1995 notarul public avind acordul tuturor mostenitorilor poate proceda la reductiunea liberalitatilor pina la limita prevazuta de lege. 210A se vedea. prin intelegerea lor. evident cel mai tirziu la data mortii donatorului. Cantacuzino. I. 71. 81 alin. nr. 385. op.85o alin. 36/1995. civ. De asemenea s-a admis in doctrina ca in cazul insolvabilitatii unui donatar posterior se poate reduce o donatie anterioara pentru asigurarea rezervei succesorale212. Doar daca este vorba de o donatie facuta sotului sau. dec. cit. pag. in acest caz. printr-o astfel de stipulatie neaducindu-se atingere principiului irevocabilitatii donatiilor caci reductiunea necesara pentru intregirea rezervei are caracter imperativ.85o alin. in raporturile dintre donatari. Ea se poate realiza atit prin intelegerea intervenita intre mostenitorii rezervatari214. Chirica. care oricum este revocabila. O astfel de intelegere are efectele unui contract. cit si pe cale judecatoreasca. pot deroga de la regula reductiunii concomitente si proportionale a legatelor210.2 C. cit. in ordinea inversa a datei lor. op. 4/1990. pag. 679. incepind cu cea mai noua (art.1182 C. Al. pag. cit. I. pag. civ. Aceasta regula are la baza ideia ca donatiile mai noi aduc atingere rezervei succesorale. Reductiunea se realizeaza la cerere si nu din oficiu213. Eliescu. op. data certa. 3 din Legea nr.2 C. 384.D. cit. pag. potrivit art. 717. Baicoianu. 193. in Dreptul nr. pag. o ordine de preferinta privitoare la reductiunea lor. astfel ca nu va putea fi revocata decit tot prin acordul partilor.Fr. Al. op. ca orice conventie. Trib. 312. Supr. C. se admite ca donatorul ar putea stipula ca aceasta sa se reduca inanitea altor donatii posterioare 211. ceea ce este inadmisibil. cit. Rosetti-Balanescu. op. pe de o parte. donatorul neputind stabili o alta ordine de reductiunii.Fr. cit. 82 alin. 213A se vedea..M. . si donatarii si legatarii beneficiari ai liberalitatilor pe de alta parte. 37o. civ. Deak. Caile procedurale de exercitare a dreptului la reductiune. care sunt terti unii fata de altii. Chirica. B.D. cit. nici cu prilejul incheierii contractelor de donatie si nici prin testamentul lasat. Rosetti-Balanescu. In cazul donatiilor cu aceeasi data ele se reduc simultat si proportional cu valoarea lor.). Baicoianu. M. Tocmai caracterul de ordine publica al principiului irevocabilitatii donatiilor ii confera caracter imperativ si regulii instituita de art. 211A se vedea. S-a admis ca si legatarii. 193. prin efectuarea unora noi care sa epuizeze cotitatea disponibila.. 1253/1989. civ. 214Potrivit art. 212A se vedea. 3 din Legea nr. op. iar daca s-ar admite reductiunea in ordinea vechimii lor ar insemna sa se admita revocarea indirecta a donatiilor anterioare. Ea va putea fi atacata insa. pag. op. pag.

in C. in R. 161. R. dec. 219A se vedea. de. dec. dec. sect civ. 743/1985. Supr. cererea lor fiind si in acest caz supusa prescriptiei extinctive. 1973. Jud. sect. jud. dec. in C. pag. nr.3 din Decr. dec. 6/1972. civ. D. in R. pe anii 1969-1975. D. 1457/1973. 216A se vedea. 421/1981. 33o/1978. Hunedoara. dec. de regula. Trib. Nr. 2o6. 220A se vedea. R. 2o91/1967. pag. civ. in C. prin orice mijloc de proba. cum de cele mai multe ori se intimpla in cazul donatiilor si mai rar in cazul legatelor. iar termenul incepe sa curga. civ. Trib. totusi. 218A se vedea. nr. . Se accepta. Ei vor putea cere reductiunea in acest caz pe cale reconventionala221. pag. 7/1974. Totusi se accepta ca cererea in reductiune va profita si celorllti mostenitori indreptatiti daca se exercita cu prilejul actiunii de partaj. 743/1985.Trib. . 1967. nr. D. Supr. 86-88. D. in R. O astfel de actiune are caracterul unei actiuni patrimoniale personale. D. nr. dec. de la data deschiderii mostenirii219. dec. nr. pag. R. D. sect. Actiunea in reductiune nu poate fi exercitata decit de cel a carui rezerva a fost incalcata prin liberalitatea ce se cere a fi redusa si profita numai acestuia 217. in Repertoriu. D. D. 12/1981. in repertoriu. 2338/1985. Daca mostenitorii rezervatari se afla in posesia bunurilor ce formeaza obiectul liberalitatii (ceea ce se intimpla de regula in cazul legatelor) legatarii ii vor actiona in judecata pentru predarea acestora. 8/1978. 1o6. pag. dec. 1985. 65. R. Maramures. dec. in R. 166. In cazul in care bunurile de care defunctul a dispus prin liberalitatile supuse reductiunii se afla in posesia celor gratificati. 92-95. in C. Trib. 2/1979. Supr. iar nu reale. . Reductiunea are loc pe cale judecatoreasca in cazul in care mostenitorii nu ajung la un acord. in C. 1977. D. Trib. astfel ca cei care sunt indreptatiti a cere reductiunea nu pot urmari bunurile ce au format obiectul liberalitatii excesive aflate in miinile tertilor subdobinditori216. dec. 1665/1976. sect. pag. ca prin liberalitatile facute s-a depasit cotitatea disponibila. 93-96. . dec. 1o41/1978. termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cind a luat cunostinta sau trebuia sa ia cunostrinta de liberalitatea care cere a fi redusa220. pag. in C. 33/1967. Trib. pag. D. 33/1967. 78o/1973. dec. pag. nr. civ. dec. Trib. D. 64. 732/1986. D. . civ. Supr. ceea ce se intimpla de obicei cind se dovedeste ca nu a cunoscut testamentul defunctului. 134. ca in cazul in care titularul dreptului la actiune nu a avut cunostinta de existenta liberalitatii care i-a incalcat rezerva. nr. nr. pag. nr. nr. 1119/1977. nr. mostenitorii rezervatari se vor adresa instantei de judecata pe cale de actiune in reductiune. nr. in R. civ. nr. pag. D. pe anii 1969-1975. Supr. in R. Daca mostenitorul rezervatar se afla in posesia obiectului supus reductiunii nu i se 215A se vedea. sect. 91-93. 828/1971. pag.167/1958). nr. R. cit.157 pentru motiv de nulitate absoluta sau relativa215. Jud. pag. supra. civ. Suceava. nr. . in C. nr. 5/1968. 59-6o. 1986. 1985. nr. iar cel care cere reductiunea va trebui sa dovedeasca. . nr. pag 129. trib. pag. nr. 93-96. nr. 1985. Nr. R. nr. 1884/1974. dar numai in masura in care si ei se afla in termenul legal in care poate fi introdusa218. Aceasta intrucit actiunea este prescriptibila in termenul general de prescriptie de 3 ani (art. 2o2. dec. 217A se vedea.

Safta-Romano. Fr. In cazul donatiilor efectul reductiunii este rezolutia acestora. pag. in atari cazuri donatarii suportind reductiunea numai prin echivalent si nu in natura. Pentru disticnctia dintre exceptiile de fond si exceptiile de procedura a se vedea. Efectele reductiunii. op. dar. cit. Apoi.158 poate opune prescriptia. Chirica. se dispune in sensul ca actele de instrainare a bunului donat facute de catre donatar unor terte persoane se mentin in vigoare. sect. pag. 7-21. Asa cum am aratat. 1983. care poate fi totala sau partiala tot in functie de faptul daca s-a depasit cotitatea disponibila total sau numai in parte. donatarul trebuie sa restituie fructele portiunii care trece peste cotitatea disponibila numai din momentul mortii donatorului intrucit pina in acest moment el este socotit a fi proprietarul bunului ce a format obiectul donatiei223. pag. Cluj-Napoca. Actele de instrainare insa incheiate de donatar cu tertii ulterior deschiderii succesiunii vor fi desfiintare si ele pe cale de consecinta. In privinta efectelor reductiunii trebuie sa deosebim intre donatii si legate. D. op. . in natura.C. . Editura “Dacia”. care poate sa fie totala sau partiala in functie de necesitatea intregirii rezervei pe care reductiunea o apara. pag. sa invoce exceptia reductiunii este in adevar de natura a creia confuzii caci si atunci cind am accepta ca mostenitorii rezervatari in aceasta ipoteza invoca o exceptie de drept civil(de fond) calea procedurala de a o invoca in postura lor de piriti este tot cererea reconventionala. Astfel prin art.dec. A se vedea in acest sens. cit. potrivit art. 389. civ. civ. cit. . Supr.Fr. cit. 371. Prin rezolutiunea donatiilor acestea se desfiinteaza retroactiv insa numai in anumite limite. op. aplicindu-se principiul resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis. Formularea in sensul ca rezervatarii este suficient. op. nr. Aceasta intregire se realizeaza in natura intrucit bunurile ce formeaza obiectul legatelor se afla in patrimoniul succesoral. cit. Macovei. Statescu. cit. 191. pe anii 1969-1975. 2o8. intrucit a exercitat in fapt toate prerogativele izvorind din calitatea sa de mostenitor rezervatar 222 . 7oo/1972. Alexandru Bacaci. Chirica. 2o6-2o7. le fel ca in cazul legatelor. Actul de donatie nu se desfiinteaza retroactiv de la data incheierii sale. op. cit. in raport cu valoarea bunului donat din momentul deschiderii mostenirii. M. 732/1986.855 C.D. pag. Deak. E. op. a se vedea. in principiu rezerva trebuie asigurata mostenitorilor in 221In acelasi sens. proportional cu valoarea necesara intregirii rezervei. in Repertoriu. Deak. iar reductiunea se face in principiu. Trib. cit. op. iar daca s-a dispus numai de o parte a cotitatii disponibile reductiunea va opera si ea partial. cit. pag. in cazul in care sunt actionati in judecata de catre legatari. civ. pag. dec. Eliescu. 336. 126. 222A se vedea. op.D. civ. Daca prin acele legate s-a epuizat intreaga cotitate disponibila ineficacitatea legatelor sub forma caducitatii va fi totala. pag. ci numai de la data deschiderii succesiunii. 191. supra. .In sensul ca mostenitorii rezervatari ar putea cere reductiunea pe cale de exceptie.854 C. pag. 387. si prin echivalent. nr. 223Bine s-a observat in doctrina ca in acest caz donatarul ar trebui sa fie obligat la restituirea fructelor numai din momentul cererii de reductiune caci numai de atunci devine posesor de rea credinta al bunurilor donate. pag. Exceptiile de procedura in procesul civil. Efectul reductiunii in cazul legatelor este caducitatea acestora. uneori.

C. 1314/1994. chiar la donator. op. potrivit art. Rezerva. civ. nr. sect. . pag.851 C. In acest caz donatarul rezervatar poate pastra in intregime imobilul compensindu-i pe ceilalti mostenitori rezervatari prin luare mai putin din celelalte bunuri din succesiune sau prin plata in bani a valorii partii din imobil supusa reductiunii (art. i acesta nu poate fi obligat la plata ecivalentului banesc al acestuia intrucit bunul ar fi pierit oricum. riscul insolvabilitatii lui afecteaza rezerva lor.159 natura224 astfel ca defunctul nu poate dispune prin testament. Deak. nr. ca bunul sa fie vindut la licitatie publica. . b) daca donatia a fost facuta unui succesibil fara scutire de raport si are ca obiect un imobil. conditii sau clauze restrictive. J. Asa cum am aratat mai sus.7/1995.526 C. c) daca donatarul a instrainat sau a grevat bunurile ce formeaza obiectul donatiei inainte de deschiderea succesiunii .76o/1969. pag. dec. pag. Daca bunul ar fi pierit fara vreo culpa a donatarulu.C. civ. dec. bunaoara. iar rezerva sa fie asigurata din pretul astfel obtinut sau sa fie suplinita prin acordarea dreptului de uzufruct . in Dreptul nr. sect. fara sarcini. se va intregii prin plata echivalentului portiunii care depaseste cotitatea disponibila (art. S.225 Totusi se admite. pag. si deci nu ar fi putut face parte din masa succesorala. op. cit. . . d) daca bunul donat a pierit din culpa donatarului acesta este obligat sa suporte reductiunea prin ecivalent banesc. nr. e) daca bunul donat a fost un bun fungibil si consumtibil donatarul va fi obligat la fel ca in cazul uzufructului prevazut de art.). supra. pe anii 1969-1975. donatarul va putea scadea partea cu care ar trebui sa se reduca donatia din partea ce i se cuvine ca mostenitor. civ.87. Chirica. 389.1314/1994. actele juridice incheiate de catre donatar inainte de deschiderea succesiunii fiind valabile si opozabile mostenitorilor rezervatari.Fr. civ. civ.770 alin. 225A se vedea. Supr. J. S. ca reductiunea donatiilor se face prin echivalent in urmatoarele situatii: a) daca donatia excesiva a fost facuta unui descendent sau sotului supravietuitor cu scutire de raport. iar partea supusa reductiunii este mai mica de jumatate din valoarea imobilului. Daca donatarul este un mostenitor nerezervatar sau un tert contraechivalentul rezervei se asigura prin plata in bani. D. De asemenea nu este ingaduit ca mostenitorii rezervatari sa primeasca cota lor de rezerva sub forma echivalentului banesc al bunului donat. dec. 195. prin exceptie. civ. cit. 2o6. . la restituirea unor bunuri de 224A se vedea. cit. civ. daca bunurile succesorale sunt de aceeasi natura cu cele primite prin donatie. sect.855 C.2 C. in acest caz. Trib. Doctrina si practica judiciara au decis de asemenea ca rezerva trebuie asigurata mostenitorilor rezervatari in plina proprietate. in Repertoriu. In acest caz.). In cazul in care donatia a fost facuta in favoarea unui alt mostenitor rezervatar echivalentul a ceea ce dapaseste cotitatea disponibila se poate asigura prin luare mai putin din bunurile succesorale sau prin plata in bani.

In cazul in care obiectul liberalitatii facute de defunct il constituie dreptul de uzufruct sau renta viagera. cit. Supr. in Dreptul nr.844 C. cit. dec. 38o. civ. Reductiunea liberalitatilor in uzufruct sau in renta viagera. Eliescu. 227A se vedea. iar legatarul va primi dreptul de nuda proprietate asupra cotitatii disponibile228. pag. prevede ca:”Daca dispozitia prin acte intre vii sau prin testament. op. prin aceasta transformind uzufructul sau renta viagera in plina proprietate asupra cotitatii disponibile. 67. 1984. fiind derogatorii de la dreptul comun privind reductiunea liberalitatilor excesive. Supr. potrivit acestui text de lege. In ipoteza inversa. pag. iar in cazul in care cotitatea disponibila este abandonata primeste in intregime acea parte din mostenire de care defunctul putea dispune226. 4/1984. nu-si gasec aplicare nici atunci cind liberalitatea are ca obiect dreptul de uz sau de abitatie cu toate ca si in aceste cazuri 226A se vedea. pag. mostenitorii rezervatari pot opta intre executarea liberalitatilor asa cum au fost facute si predarea cotitatii disponibile beneficiarului liberalitatii. 7/1990. erezii rezervatari au facultatea de a executa aceste dispozitii sau de a abandona proprietatea cantitatii disponibile”. 198. se va avea in vedere starea bunurilor din momentul efectuarii donatiei si valoarea lor din momentul deschiderii succesiunii. D. Optiunea ii apartine numai mostenitorului rezervatar. Baicoianu. M. pag. 1o12. sect. potrivit art. Trib. depinzind de durata vietii beneficiarului. Rosetti-Balanescu. Chirica. 2o65/1989.160 aceeasi calitate. civ. dec. nr.844 C. Asadar. constituie un uzufruct sau o renta viagera a carei valoare trece peste cantitatea disponibila. op. si intrucit evaluarea acestor drepturi este dificil de facut. legiuitorul a prevazut. pastrind si dreptul de uzufruct asupra cotitatii disponibile.849 C. op. adica atunci cind liberalitatea are ca obiect nuda proprietate sau proprietatea cu sarcina unei rente viagere in favoarea mostenitorului rezervatar aceste dispozitii nu se aplica. Prevederile art. Astfel s-a spus227ca prevederile art.D. Eliescu. nr. Daca beneficiarul liberalitatii are si calitatea de mostenitor rezervatar. civ. pentru astfel de situatii unele solutii exceptionale . in C. op. dar ea este multumitoare si pentru beneficiarul liberalitatii intrucit in cazul in care se executa liberalitatea primeste ceea ce i-a daruit defunctul. pag. Intr-o atare ipoteza. Al. element aleatoriu.844 C. in completul de 7 judecatori. Trib. civ. 68-72 . pag. la propria cota de rezerva in plina proprietate se va adauga si cotitatea disponibila astfel obtinuta. au aplicabilitate numai daca liberalitatea are ca obiect dreptul de uzufruct sau renta viagera. 228A se vedea. cit. Hamangiu. Astfel art.844 C. cit. civ. I. In toate cazurile de reductiune prin echivalent. cantitate si valoare. in practica judiciara s-a decis ca rezervatarul uzufructuar va dobindi rezerva in plina proprietate. in doctrina si practica judiciara s-au facut unele precizari in legatura cu aplicarea lor. C. civ. M. 381. Dispozitiile art.

cit. Prevederile art. B. op. intrucit nu este inclus in dreptul lor de gaj general232. atunci cind este cazul. cit. op. nu se vor putea aplica intrucit instanta de judecata nu este chemata sa exercite dreptul de optiune.M. 232A se vedea.845 C. 231Fr. are un caracter personal patrimonial si se transmite pe cale succesorala in cazul decesului titularului sau.844 C. cu exceptia situatiei cind obiectul liberalitatii este indivizibil. S-a mai precizat ca in cazul aplicarii art. la fel ca in cazul art. Deak. prin aceasta transformare a obiectului liberalitatii. iar uzul si abitatie sunt de fapt varietati ale dreptului de uzufruct. la fel ca si cele ale art. pag. nu este nevoie de nici o evaluare.844 C. 624. ibi eadem solutio esse debet)229. 315.. peste cotitatea disponibila231. civ. In cazul intretinerii in natura s-a apreciat ca desi legea nu se refera expres la o astfel de ipoteza de vreme ce contractul de intretinere nici nu este reglemantat in Codul civil. caracterul ei nu se schimba. civ. Fr. civ. . donatarul sau legatarul raminind cu titlu particular. desi textul legal se refera expres la o liberalitate a carei valoare trece peste cantitatea disponbila. Vol. civ. Deak. in situatia in care mostenitorii rezervatari opteaza pentru abandonarea proprietatii cotitatii disponibile. op. cit. El ar fi obligat sa suporte pasivul succesoral numai in limita cotei de proprietate dobindita ca mostenitor rezervatar. Eliescu. Cind exista o singura liberalitate in uzufruct sau renta viagera. aplicarea prevederilor art. 394. Alexandresco. pentru a se putea aplica regulile din materia ordinei reductiunii se impune efectuarea evaluarii230. sunt aplicabile numai daca este vorba de o singura liberalitate facuta de defunct. pag. In acest din urma caz este necesar consensul mostenitorilor rezervatari. cit. intrucit daca sunt mai multe liberalitati.844 C. astfel ca in cazul in care exista mai multi mostenitori rezervatari fiecare opteaza dupa cum crede de cuviinta. civ. in sensul de a opta pentru executarea liberalitatii asa cum a fost dispusa de defunct sau de a abandona proprietatea cotitatii disponibile. pag. Mostenitorul rezervatar este liber sa aprecieze in functie de situatia privind virsta. ca extinderea lor si la alte ipoteze decit cele prevazute de textul legal nu este recomandabila. . 230A se vedea. pag. Asa cum am aratat mai sus. 392-393. Cantacuzino. actiunea in reductiune este divizibila. 38o. El nu poate fi exercitat de creditori pe calea actiunii oblice. 229A se vedea. este posibila (ubi eadem est ratio. op. IV. starea sanatatii beneficiarului liberalitatii etc.161 se intilnesc aceleasi dificultati de evaluare. pag. M. intrucit si in acest caz este prezenta aceeasi ratiune ca in cazul rentei viagere.844 C. cit. Dreptul de optiune la care se refera art. 845 C. Intr-o astfel de situatie se va aplica dreptul comun in materie. Daca acestia nu ajung la un consens prevederile art. op. D. civ. In ce ne priveste tocmai datorita carcterului de exceptie al acestor prevederi legale credem. din care una este in uzufruct sau renta viagera.844.

C. Baicoianu. iar rezervatarii sa nu poate opta in sensul abandonarii in plina proprietate a cotitatii disponibile234. op. IV. 234A se vedea.pag. D. 197. op. op. cit. 394. I. Al. Rosetti-Balanescu. Chirica op. s-a mai precizat ca dreptul de optiune reglementat de art. Deak. Hamangiu. Defunctul poate de asemenea dispune ca in cazul depasirii cotitatii disponibile reductiunea uzufructului sau a rentei viagere sa se faca in limitele acesteia. 686.D. cit. Vol.162 In fine. cit. cit. astfel ca partile se pot intelege cu privire la un alt mod de realizare a reductiunii liberalitatilor excesive233. pag. pag. 233A se vedea.844 nu are carcater imperativ. pag. Fr. Alexandresco. . 625.

cit. op.163 T I T L U L IV TRANSMISIUNEA MOSTENIRII CAPITOLUL I DREPTUL DE OPTIUNE SUCCESORALA Sectiunea A I-a. dar nu este vorba de o transmisiune definitiva si obligatorie. o data cu decesul celui care lasa mostenirea.688 C. dimpotriva orice succesibil are deschisa calea optiunii intre acceptarea acesteia. pag. intotdeauna ulterior momentului decesului celui care lasa acea succesiune. care marcheaza deschiderea acesteia. trasmisiunea patrimoniului succesoral se produce de drept. Potrivit legii succesibilul are trei posibilitati dupa descshiderea mostenirii si 235A se vedea. Asadar. Statescu. Cu alte cuvinte. prevede ca “nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei mosteniri ce i se cuvine”. asadar. prin care isi consolideaza titlul de mostenitor si renuntarea la mostenirea la care avea vocatie. . cit. Potrivit art. 21o. Patrimoniul succesoral nu ramine.D. O data cu decesul celui care lasa mostenirea. aceasta se retransmite mostenitorilor sai tot cu titlu de mostenire. Abia dupa exercitarea dreptului de optiune succesorala se va putea sti care dintre mostenitorii cu vocatie succesorala vor culege efectiv acea mostenire. efectele optiunii succesorale se produc retroactiv de la data deschiderii mostenirii. pag. mostenitorul care a renuntat la mostenire este considerat ca n-a avut niciodata aceasta calitate . in cazul transmisiunii universale sau cu titlu universal. 2oo. patrimoniul sau. Notiunea de optiune succesorala. iar potrivit art.686 C. Consideratii generale cu privire la dreptul de optiune succesorala.696 C. efectele acceptarii se suie pina in ziua deschiderii mostenirii. iar nu de la data la care optiunea se manifesta. prin aceasta desfiintindu-si retroactiv titlul sau. op. civ. Putem spune atunci ca dreptul de optiune succesorala este acel drept subiectiv nascut in persoana succesorilor odata cu decesul celui care lasa mostenirea de a alege intre acceptarea mostenirii sau renuntarea la aceasta 235. 1. precum si bunurile determinate. Chirica. civ. civ. trec asupra mostenitorilor fara nici o manifestare de vointa din partea acestora sau chiar fara stirea lor. nici un moment fara titular. Cu toate acestea art. C. in cazul transmisiunii cu titlu particular. Asa se explica ca in cazul mortii unui succesibil inainte de lichidarea mostenirii.

Eliescu. Vol. . cit. Editura Academiei. pag. R. 211. Bucuresti. situatie in care confuziunea celor doua patrimonii.acceptarea pura si simpla a mostenirii. pag. 89. sect. cit. op. al defunctului si al mostenitorului.696 C. pag. Op. cei din clasa I-a ii vor inlatura pe cei din clasa a II-a si asa mai departe. la care ne raliem si noi. op. A se vedea in acest sens. . op. 2o2. P. Deak. situatie in care are loc confuziunea patrimoniului lui de cujus cu acela al mostenitorului acceptant. 72-73. Dreptul de optiune succesorala apartine. in L. ci numai cei care au chemare efectiva.237 In cazul decesului mostenitorului chemat asi exprima dreptul de optiune succesorala inainte de aceasta. op. civ. pe anii 1969-1975. in Repertoriu. Trib. pag. pag. Supr. )238.M. Eliescu. iar mostenitorul va raspunde pentru datoriile si sarcinile mostenirii numai in limitele activului mostenit(intra vires hereditatis)236 . .renuntarea la mostenire. 116. nr. . cit. functie de regulile statornicite pentru mostenirea legala sau pentru cea testamentara. . pag. Supr. 2o1. D. Statescu. El nu raspunde pentru pasivul succesiunii si. 211. cit. 1966. 3o7.E. 143. nr. pag. op.Fr. indiferent de faptul ca vocatia lor succesorala se intemeiaza pe lege sau pe testament si indiferent ca vocatia la succesiune este universala. III. dec. pag. In sens contrar. . pag. op. Chirica. potrivit careia dreptul de optiune succesorala se poate exercita si de catre creditorii personali ai 236Acceptarea mostenirii pur si simplu sau sub beneficiu de inventar are loc la fel. civ. .692. nr. El trebuie exercitat in termenul de prescriptie prevazut de lege de catre toti cei cu vocatie virtuala la mostenirea lui de cujus.D. 1o/1963. D. cit. 424. Safta-Romano. se considera ca mostenirea fost acceptata sub beneficiu de inventar (art. dreptul sau se transmite mostenitorilor sai daca nu s-a implinit termenul de prescriptie. civ. Transmisiunea. vocatia la acea mostenire.164 anume: . 238A se vedea. In acest caz mostenirea va fi culeasa de comostenitori sau de mostenitorii subsecventi. cit. 768/1963. .D. cit. pag. col. nu beneficiaza nici de activul ei.D. indiferent ca este vorba de mostenirea legala sau de cea testamentara.acceptarea sub beneficiu de inventar a mostenirii. nr. tuturor succesibililor defunctului. pe anii 1975-1980. 89 si 118. Daca exista neintelegere intre mostenitori in legatura cu modalitatea de optiune.C. nu are loc. cu titlu universal sau cu titlu particular. 201-202. . Subiectele dreptului de optiune succesorala. Chirica. pag. 877/1978. sect. 237A se vedea. pag. civ. cind succesibilul isi desfiinteaza cu efect retroactiv potrivit art. potrivit regulii prioritatii claselor de mostenitori. asadar peste activul mostenit (ultra vires hereditatis). Statescu. C. cit. 239A se vedea. . Supr. op. pag. indiferent de clasa de mostenitori din care fac parte. Alexandresco.Trib. civ. M. dec. In doctrina239 s-a impus parerea. care va fi obligat sa raspunda pentru datoriile si sarcinile succesiunii chiar cu propriile bunuri. 693 C. Chirica.Trib. S. cit. . Daca exista mostenitori legali din mai multe clase de mostenitori. dec. 2). . . Macovei. op. cit. Desigur la mostenire nu vor veni toti cei care au acceptat-o. in Repertoriu. . evident. din momentul deschiderii succesiunii. op. Trasmisiunea si imparteala mostenirii in dreptul R. 198-199. 825/1871.

7o1 C. Szasz si A. In ipoteza in care succesibilul a renuntat la mostenire. civ. necesara indeplinirea conditiilor generale ale actiunii pauliene241. 424. Apoi pe calea actiunii oblice urmeaza sa accepte mostenirea. asadar. in sensul prevederilor art. Nr. reg. nr. .. op.242 In concluzie pentru promovarea acestei actiuni este necesar sa se dovedeasca micsorarea gajului general al creditorior personali ai mostenitorului renuntator precum si frauda acestuia care duce la creiarea dolosiva a starii de insolvabilitate. Deosebit de aceasta art.974 C. cit. adica sa nu se fi implinit termenul de prescritie de 6 luni sau ceilalti succesibili sa nu fi acceptat intre timp mostenirea(art. in realitate se consolideaza dobindirea ei prin insasi faptul mortii lui de cujus si a vocatiei la mostenire a mostenitorului in cauza. el are si un pronuntat caracter patrimonial .975 C. civ. cu Note de A. in R.699 C. Trib. creditorii pot exercita toate drepturile si actiunile debitorului lor. pag. Actiunea nu poate fi promovata decit de creditorii personali ai mostenitorului renuntator ale caror creante sunt anterioare renuntarii. pe calea actiunii pauliene. dovada complicitatii la frauda a acestora nu este necesara. cit. 240Fr. astfel ca ei nu vor putea exercita actiunea prevazuta de art. 639/1968. in aceleasi conditii ca succesibilul insusi.974 C. 241A se vedea. Chirica.691 C. fiind. Banat. ipoteza in care. Revocarea reglementata de acest text legal este un caz particular al revocarii pauliene astfel cum este reglementata de art. si in aceasta modalitate. civ. Exercitarea optiunii succesorale pe calea actiunii oblice de catre creditorii mostenitorului virtual ar putea fi refuzata numai daca s-ar dovedi ca i se opun considerente de ordin moral.974 C. creditorii vor putea retracta renuntarea. R. In adevar.699 C. chiar daca de ea profita comostenitorii renuntatorului sau mostenitorii subsecventi ai acestuia. Creditorii succesiunii nu sunt afectati de actul de renuntare la mostenire intrucit oricum succesiunea ca atare constituie garantia creantelor lor. potrivit art. care aparent este pur abdicatv. cazuri in care renuntarea devine irevocabila. cu exceptia celor care ii sunt exclusiv personale. civ. dec. un atare carcater. de pilda se renunta la o mostenire solvabila sau se accepta o mostenire insolvabila. Renuntarea la mostenire fiind un act unilateral. reglementeaza posibilitatea revocarii pauliene a optiunii succesorale pentru ipoteza cind aceasta s-a realizat in frauda creditorilor personali. D. pag. In cazul simulatiei actului de renuntare. 1/1968. civ.. 121-123. asa cum am aratat mai sus. ).165 succesibilului pe calea actiunii oblice potrivit art. Daca renuntarea se face cu titlu oneros sau in favoarea unor comostenitori sau mostenitori subsecventi. civ. 242A se vedea. potrivit art. op. Deak. in adevar. or nu se poate spune despre dreptul de optiune succesorala ca are. 2o6-2o7. La aceasta se adauga si argumentul ca acceptindu-se mostenirea. exclusiv. civ. Dimpotriva. pag. se poate spune ca optiunea ar vea un caracter exclusiv personal240. civ. Silvian. civ. avem de a face cu o acceptare a mostenirii care poate fi si ea atacata prin actiunea pauliana daca se dovedeste participarea la frauda a dobinditorului cu titlu oneros. D.

astfel ca avem de a face doar cu o revocare pauliana nu si cu o acceptare pe cale oblica a succesiunii. 2 C. 699 C. . cit. 245A se vedea. ei putindu-se intoarce impotriva renuntatorului pentru a-i cere inapoierea valorii bunurilor urmarite de creditorul sau. 426. Civ. potrivit art. in adevar. cit.Fr. op. civ. are loc revocarea renuntarii la mostenire iar nu anularea acesteia cum prevede textul legal. pag. Potrivit art. .699 C. actiunea reglementata de art. pag. Deak. Carpenaru. se desfiinteaza actul de renuntare si in consecinta si transmisiunea succesorala in favoarea comostenitorilor renuntatorului sau a mostenitorilor subsecventi. caci altfel. 496). civ. este nevoie. Eliescu. M. cit. pag.1175 C.699 alin. este prescrptibila in 3 ani de la data actului de renuntare ceea ce inseamna ca acceptarea mostenirii s-ar putea face si dupa implinirea termenului de prescriptie de 6 luni. op.E. prevede ca in cazul admiterii actiunii pauliene renuntarea este anulata(revocata) . 119. Chirica. In ce ne priveste de vreme ca art. cit. .699 alin. cum s-a spus244. acceptarea mostenirii s-a realizat sub beneficiu de inventar. op. op.699 C. ”acceptarea nu se face in folosul eredelui care a renuntat” de unde se trage concluzia ca acceptarea ulterioara a mostenirii pe cale oblica este exclusa intrucit in cazul acceptarii dreptul astfel valorificat este adus in patrimoniul debitorului pasiv. 2 fraza a II-a C. ulterior el putind accepta mostenirea. De aceea s-a preconizat si o alta solutie in sensul ca urmare a primirii actiunii intemeiata pe art. civ. pag. 699 C. op. civ. Desi art. 699 C. 92-93. pot sa ceara autorizarea justitiei ca sa accepte succesiunea pentru debitorele lor. Textul are unele neajunsuri caci. . fara sa mai fie necesara acceptarea ulterioara cu autorizarea justitiei(M. dar are dreptul de a proceda la vinzarea silita a acestora pina la concurenta creantei sale( D. in mod unanim se accepta ca revocarea pauliana se poate realiza si in cazul acceptarii mostenirii 245 . in pofida formularii din textul legal. Chirica. in locul si rindul sau”. cit. op. 118. de o acceptare. 1 C. civ. 243S-a exprimat si parerea potrivit careia admiterea actiunii pauliene realizeaza ipso facto si acceptarea tacita a mostenirii. Eliescu. dar numai in favoarea sa si pina la acoperirea creantei sale(art. op. cit. Safta-Romano.St. 244M. revocarea pauliana nu poate avea loc intrucit o atare acceptare nu are efecte pagubitoare pentru creditorii mostenitorului acceptant. acceptarea mostenirii se poate realiza numai in termen de sase luni de la data deschiderii acesteia or. pag. . . La fel ca in cazul renuntarii si revocarea pauliana a acceptarii are efecte numai fata de creditorul care a intentat actiunea. iar apoi ca acceptarea nu se face in folosul eredelui care a renuntat. pag. . cit. Creditorul care a exercitat actiunea pauliana nu devine prin aceasta proprietarul bunurilor succesorale a caror transmisiune este revocata. Fata de comostenitorii acceptanti revocarea renuntarii nu are efecte. Daca in schimb. renuntatorul ar profita indirect de rezultatul revocarii pauliene. civ. 2o9. mai ales ca in aliniatul 1 al aceluasi text se prevede expres ca acei creditori care se considera pagubiti de cel ce renunta la succesiune “. totusi. civ. )243. Eliescu. pag. op. 119-12o. mostenitorul raminind acceptant fata de orice alte persoane.D. Renuntarea devine inopozabila numai fata de creditorul care a exercitat actiunea si numai in limita creantei sale. civ. 7oo alin. pag. se refera in mod expres numai la posibilitatea atacarii prin actiune pauliana a renuntarii la mostenire. cit. Ca urmare a promovarii actiunii pauliene intemeiata pe prevederile art. va trebui sa se faca dovada simulatiei potrivit art. .166 dar in realitate ascunde o renuntare in schimbul unui contraechivalent.2082o9 ).

Eliescu. D. nr. Actul juridic de optiune succesorala. iar in caz de acceptare sa aleaga modalitatea pe care o doreste. 247C. nu este un act pur personal putindu-se realiza si prin reprezentare 248 -legala sau conventionala-. civ. mostenitorul care a dat la o parte sau a ascuns bunuri din mostenire. succesibilul avind deplina libertate sa accepte sau nu mostenirea(art. dec. Statescu. nr. Supr. dar cunoaste si unele exceptii la care ne vom referi in cele ce urmeaza. jud. el este un act juridic unilateral. dreptul subiectiv de optiune succesorala se realizeaza printr-unul din actele juridice precizate. Suceava. nr. 19 din Decr. 246A se vedea. fiecare mostenitor urmind sa se pronunte individual. In cazul existentei mai multor mostenitori fiecare poate opta in mod diferit. Caracterele juridice ale actului de optiune succesorala. In cazul minorilor sau a persoanelor puse sub interdictie acceptarea mostenirii se considera a fi facuta intotdeauna. ca act juridic are urmatoarele caractere: a) este un act juridic unilateral. civ. Optiunea succesorala. prin dreptul acordat creditorilor succesibilului de a cenzura acceptarea sau renuntarea la mostenire a acestuia prin actiunea oblica si actiunea pauliana. In toate cele trei ipoteze in care.167 In practica judiciara s-a decis ca actiunea pauliana de care discutam este prescriptibila in termenul general de prescriptie de 3 ani prevazut de Decr. pag. cit. civ. Trib. in R. col. Trib. op. reprezentind vointa unei singure persoane. 248A se vedea. D. acceptarea sub beneficiu de inventar si renuntarea la mostenire. 1962. cit. M. cum am vazut. cum s-a spus247 fondul comun de carcatere juridice al celor trei modalitati de realizare precizate. 91. pag. Astfel. 5/1985. in C. pag. . iar uneori cu incuviintarea autoritatii tutelare. Dreptul subiectiv de optiune succesorala cuprinde in sine trei posibilitati:acceptarea pura si simpla a mostenirii. ceea ce inseamna ca in cazul existentei mai multor succesibili el nu se poate realiza in mod colectiv. b) este un act juridic voluntar. chiar impotriva vointei sale este considerat ca a acceptat mostenirea pur si simplu. potrivit art. nr. op. Asadar. civ. nr. 73.167/1958246 3. 778/1962.686 C. toate fiind insa subsumate notiunii de optiune succesorala care sintetizeaza. Nu este obligat sa justifice in nici un fel optiunea sa si nici sa raspunda pentru consecintele alegerii sale249. pag. asa cum am vazut. Libertatea de optiune succesorala este atenuata.32/1954). . 249A se vedea. sub beneficiu de inventar(art. se poate realiza dreptul de optiune succesorala. desi unilateral. 162-165.7o3 si 712 C. 212. R. 21/1985. ). dec. pentru protectia lor.

renuntarea la mostenirea succesibilului decedat il pune pe mostenitor in imposibilitate de a mai exercita vreun drept de optiune cu privire la prima mostenire. Safta-Romano. iar partea care i s-ar fi cuvenit acestuia nu va fi inclusa in mostenirea pe care o lasa253. cit. civ. Solutia nu este valabila in cazul reprezentarii succesorale. cit. in baza prevederilor art. 252F. In cazul in care acestia nu se invoiesc in legatura cu acceptarea sau renuntarea la mostenire. op. pag. civ. ci tocmai de dreptul acestuia din urma de optiune succesorala. 1o8. pag. Desi solutia legiuitorului a fost criticata 251. 692 C. succesiunea se considera a fi acceptata sub beneficiu de inventar (art. consideram si noi alaturi de alti autori 252 ca ea este corecta intrucit in acest caz nu este vorba de dreptul de optiune succesorala al mostenitorilor la succesiunea celui decedat inainte de asi fi exercitat propriul sau drept in acest sens. M. Daca acestia accepta mostenirea vor beneficia de partea din mostenire care i s-ar fi cuvenit antecesorului lor care le-a transmis dreptul de optiune. . pag. iar in caz de renuntare vocatia succesorala a acestuia se desfiinteaza retroactiv. 89. pag. drept unic retransmis la propriii mostenitori si care trebuie exercitat in mod unitar. dar acestia inteleg sa exercite dreptul de optiune retransmis in mod unitar nu se pune problema aplicarii prevederilor art. Acceptarea mostenirii acestuia din urma nu inseamna si acceptarea mostenirii retransmise. odata. Sinteza teoretica a jurisprudentei instantelor judecatoresti din circumscriptia Curtii de Apel Suceava in domeniul dreptului civil si dreptului procesual civil(semestrul I. cit. in acelasi mod. 72. dreptul sau de optiune se transmite la proprii sai mosteenitori. cind acesta poate sa exercite. P. op. in schim. iar acesta nu s-a stins prin prescriptie. 253A se vedea si Fr.E. civ). 1966. Eliescu.693 C. Perju.168 O alta exceptie o constituie cea reglementata prin prevederile art. A se vedea in acest sens. pag. Deak. op. Nici in ipoteza in care succesibilul decedat inainte de asi fi exercitat dreptul de optiune succesorala are mai multi mostenitori. Deak. cele doua texte legale nu au aplicare in cazul in care exista un singur mostenitor al succesibilului decedat. civ. cind mai multi mostenitori vin la mostenire in locul ascendentului lor care este decedat la data decshiderii acesteia.692-693 C. propriul drept de optiune. fara a fi posibila scindarea lui functie de optiunile diferite ale unora dintre mostenitori.692-693 C. Evident. op. 250Daca a acceptat tacit mostenirea prin luarea unor bunuri din acea succesiune inseamna ca dreptul de optiune succesorala s-a exercitat in aceasta forma si nu mai exista ce anume sa se transmita la mostenitorii sai. in Dreptul nr. 2/1997. potrivit carora in cazul in care un succesibil a decedat inainte de asi exercita dreptul de optiune succesorala250. 432. cit. 251A se vedea. In acest caz ei pot opta in mod diferit intrucit nu este vorba de un drept dobindit prin retransmitere ci de dreptul propriu de optiune pe care-l pot exercita liber dupa propria dorinta. iar daca a acceptat mostenirea succesibilului decedat (pur si simplu sau sub beneficiu de inventar) a doua oara. poate sa accepte sau nu mostenirea cuvenita defunctului. 433.

dec. J. in R. nr. mostenitorul in cauza nu poate reveni asupra acceptarii dar poate renunta la beneficiul de inventar. 241-242. ). in R. 118. . 1984/1991. dec. pe anii 1969-1975. Vol. Renuntarea la mostenire poate fi retractata in conditiile art. Ineu. 1984/1972. nr. civ. De pilda legatarul va putea renunta la legatul cu titlu universal si sa accepte pe cel cu titlu particular. nr. 323/1976. civ. 931/197o. nr. devenind astfel acceptant pur si simplu. J. 1992. sect. 11/1971. potrivit carora. in Culegere .Trib. 165-166. 1325/1992. renuntarea ulterioara neavind nici o eficienta254. in Repertoriu. S. 199o-1992 pag. d) este un act juridic indivizibil. 256A se vedea in acest sens.712 C. sect. adica nu se poate accepta o parte a mostenirii si renunta la alta. Beleiu. . jud. . 2oo. Nota la sent. pag. 196o. iar mostenitorul in cauza nu mai poate reveni asupra ei. . nr. a Jud. Supr. D. civ.258 Legatarul beneficiar al mai multor legate poate opta diferit cu privire la acestea daca nu sunt indivizibile. dec. legiutorul a instituit sanctiunea decaderii lui din acest beneficiu(art. civ. Trib. . D. renuntarea la mostenirea legala nu inseamna ca mostenitorul a renuntat si la legatul cu titlu particular257. 255A se vedea. nr. nr. in repertoriu. 257A se vedea. 61. ”eredele care renunta la succesiune poate . Caracterul indivizibil al optiunii succesorale se pastreaza si in cazul mostenirii testamentare. Supr. cere legatul ce i s-a facut”. mun. pag. in Deciziile C. pag. .C. sau o parte sa fie acceptata pur si simplu si alta sub beneficiu de inventar 255 . Acceptarea pura si simpla a mostenirii are un caracter irevocabil absolut. civ. D. pag. 2o2. sect. civ. Satu Mare. Timis. civ. nr. D. D. nefiind posibila acceptarea numai a unor bunuri determinate din aceasta 256. civ.752 C..Trib. jud. nr. nr. R. adica sa nu se fi implinit termenul de 6 luni si succesiunea sa nu fi fost acceptata pina la acel moment de ceilalti succesori. Bucuresti. Supr. D. in R.169 c) este un act juridic irevocabil. pag. nr. S. in R. R. 1968/1972. 878/1976. 6o. 335/1952. 12/1976. 435/1969 a Trib. 1952-1954. Nota la dec. in C. colciv. . . fiecare in parte. Aceasta inseamna ca succesibilii trebuie. iar cealalta parte sa fie repudiata.I. trib. sa opteze unitar. R. 136. civ. 1778/196o. 12/1976. . pag. Galati. I. C. col. Vurdea. . daca acceptantul sub beneficiu de inventar savirseste anumite fapte culpabile. 126-128. nr. dec. el va putea opta diferit cu privire la mostenirea legala si cu privire la legat. nr.. pe anii 1969-1975. pag. nr.Trib. Astfel in cazul in care mostenitorul legal are si calitatea de legatar. pag. dec. sectia a IV-a civila. . . In cazul acceptarii mostenirii sub beneficu de inventar. De la principiul indivizibilitatii optiunii succesorale exista insa unele exceptii.Gh. Solutia isi afla temeiul juridic in prevederile art. Regula este valabila nu numai in cazul legatelor universale si cu titlu universal ci si in cazul legatului cu titlu particular in sensul ca nu este admis sa se accepte numai o parte din bunul ce formeaza obiectul legatului. Derogari de la principiul indivizibilitatii actului de optiune succesorala 254A se vedea in acest sens. Legatarii universali trebuie ori sa accepte ori sa repudieze mostenirea. . civ. jud. in C. dec. civ. 9/1971. dec. 7o1 C. dec. Trib. R. Trib. Supr.

5 din aceeasi lege. 13 din regulamentul aprobat prin Hotarirea Guvernului nr. S. C. pag. Legea nr. 5/1992. cit. Chelaru. cu motivarea ca acest din urma drept ar fi un legat prezumat.C. pag. 32-43. 4/1997. sect. civ. op. J. S. 1/2oo2. in Dreptul nr. C. pag. Ediura “All-Beck. 260A se vedea si Fr. Apoi. op. op. S. Chirica. 258Consideram ca sotul supravietuitor nu poate opta diferit in privinta dreptului la succesiune prevazut de art. nr. pag. in Dreptul nr. I. 12/1994. Daca mostenitorii fostului proprietar nu formuleaza cererea nu beneficiaza de dispozitiile prevederilor legale amintite. 533-535. 4/1994. cum s-a sustinut(M.C. Vol. . J. 436. Georgescu. Bogdan Dumitrache. 55-75. nr. sect. 1o/2oo1 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 194522 decembrie 1989. 6769. Unele probleme in legatura cu interpretarea si aplicarea prevederilor art. op. 1o2.D. problema renuntatorilor la mostenirea fostilor proprietari decedati. 494/1994. Perju. dec.112/1995 si Legea nr. 1o/2oo1. E. dec. 73o/1993. a se vedea. pag. .Fl. dupa acceptarea mostenirii.170 consacra Legea nr. in conditiile si termenle reglementate de actele normative precizate. chiar daca anterior au acceptat mostenirea dupa fostul proprietar. cont. pag. in Dreptul nr. 436. Fr. Belu Magdo Monna-Lisa. dar numai pentru bunurile ce formeaza obiectul de reglementare a acestora acte normative. Regimul juridic al imobilelor preluate abuziv. 2oo1. comentata si adnotata. 1o/2oo1 comentata si adnotata. editia a II-a. 319/1944 si a dreptului asupra mobilelor so obiectelor gospodariei casnice prevazut de art. S.M. Restabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor in conditiile diferite ale acceptarii sau renuntarii la succesiune ori neexercitarii drepturilor succesorale.18/1991. Oproiu. pag. adm. pag. 18/1991 a se vedea. pag. 1 din Legea nr. 33-34. Regimul juridic al revendicarii imobilelor preluate de stat fara titlu de la subdobinditorii care se prevaleaza de buna lor credinta la data cumpararii. pag. Al. cit. 3-18. S.P. 497-5oo. 7/1995.M. 437-44o. 2oo2. J. 6/1998. in Dreptul nr. Legea nr. 91). prin nedepunerea cererilor. nr. 1o/2oo1. dec. prin depunerea cererii de restituire a imobilelor. pag. 127/1996. Editura “Rosetti”Bucuresti. In schimb mostenitorii care nu au acceptat mostenirea. in Dreptul nr. 831/1994. in Dreptul nr. 1995. pag. Eliescu. 1o/2oo1. dec. IV din Legea nr. cit. Legea nr. 1994. inlumina Legii nr. Nicolae. Si acest din urma drept are carcaterul unui drept legal la mostenire si nu poate fi carcaterizat ca un legat prezumat. 934/1994 in Buletinul C. Deak. 1994. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar. pag. Pentru amanunte in privinta Legii nr. . in Dreptul nr. desi controversata. J. Baias. ceea ce este o derogare de la carcaterul indivizibil de optiune succesorala259. a fost transata in sensul ca succesibilii renuntatori nu pot beneficia de prevederile legale privind restituirea proprietatilor260. Deak. pag. pronuntate de instantele judecatoresti din judetul Suceava. In Buletinul C. dec. sunt repusi de drept in termenul de acceptare a succesiunii. pag. 18/1991. in conditiile specifice reglementate de fiecare act normativ in parte. 26-28. J. Bucuresti. 67. Marian Nicolae. in Dreptul nr.Fr. 13 din Legea nr. Deak.1o/2oo1 intrucit conditioneaza restituirea in natura sau prin echivalent a proprietatilor uzurpate de regimul comunist de cererea fostilor proprietari sau a mostenitorilor acestora. 259Pentru amanunte in privinta Legii nr. Asadar. 3o1/1995. cit. 438-44o. Legea nr. in Buletinul C. 18/1991 si art.169/1997. A se vedea in acealsi sens. prin abstentiunea lor unii mostenitori pot renunta la drepturile asupra imobilelor respective. Mostenitorii indreptatiti sa beneficieze de repunerea in termen in temeiul art. pag. Discutii in legatura cu unele solutii privind drepturile reale. Masurile reparatorii prevazute de Legea nr. nr.Idem. nr. 142-144 si 20621o si bibliografia acolo indicata.

687 C. 90-91. atit in ce priveste acceptarea mostenirii cit si a renuntarii. Trib. . cit. Capacitatea. cind acest lucru este posibil (art. Conditiile de validitate ale actului de optiune succesorala. se refera la acceptarea mostenirii. prin exceptie de la caracterul indivizibil al optiunii succesorale. M. de indrumare nr. 261A se vedea.obiectul actului sau sa fie licit si posibil. iar in cazul in care exista contrarietate de interese intre cel ocrotit si ocrotitor.Fr. D. in C. 4. dec. de vreme ce actul de optiune este considerat un act de dispozitie (art. Trib. Pentru exercitarea lui este nevoie de capacitate deplina de exercitiu 262. 3 C. 1o5/1992 se va putea opta diferit. 1959. civ. pag. e) este un act juridic nesusceptibil de modalitati. precum si a retractarii renuntarii. civ. 66-68 din Legea nr. 2 si 1o5 alin. cu toate ca de princiu optiunea este indivizibila nu numai in privinta bunurilor succesorale ci si in privinta celor care o pot invoca sau fata de care poate fi invocata261. fiind. in privinta imobilelor si fondului de comert lex rei sitae. 856. op. . 27-29.688 so 696 C. iar actul sa aiba o cauza licita si morala. ) si nu unul de administrare. op. Minorii care au implinit 14 ani isi exercita acest drept singuri. Eliescu. Minorii care nu au implinit 14 ani precum si interzisii pot exercita dreptul de optiune succesorala prin reprezentantul lor legal. pag.1o5 C. D. este unanim admis ca acesta se aplica si renuntarii la mostenire. Fiind un act juridc optiunea succesorala trebuie sa indeplineasca conditiile de valabilitate impuse de lege pentru orice act juridic si anume: persoana care opteaza sa fie capabila. Efectele optiunii succesorale se produc retroactiv de la data decshiderii succesiunii. 687 C. acceptindu-se o masa de bunuri si renuntindu-se la alta.). pag. Plen.129 alin. sect. 6/1959. cit. ca in ipoteza in care ambii sunt chemati la aceeasi succesiune. se impune numirea unui curator 263. La aceste elemente se adauga si respectarea formei specifice cerute de lege. In cazul mostenirilor cu element de extraneitate. Atit in cazul acceptarii mostenirii cit si al renuntarii la aceasta este nevoie de autorizarea prealabila de catre autoritatea tutelara. potrivit art. numai fata de partile din proces. dec. intrucit optiunea succesorala este supusa. pag. coroborat cu art. 262Desi art. un act juridic pur si simplu.171 Divizibilitatea optiunii succesorale mai poate rezulta din hotaririle judecatoresti prin care se constata acceptarea sau renuntarea la succesiune a unora dintre mostenitori care vor avea efecte relative. Supr. fam.129 alin. 263A se vedea. f) este un act juridic declarativ de drepturi. civ. iar in privinta mobilelor lex patriae. Supr. asadar. nr.sa exprime un consimtamint valabil. 2 si art. Deak. 1969. civ. dar cu incuviintarea prealabila a parintilor sau tutorelui. in C. 158o/1969. Actul de optiune succesorala nu poate fi afectat de termen sau conditie. Actul de optiune succesorala este considerat ca fiind un act de dispozitie (art. 153-155.

O Gidei. D.M. a IV-a civila. civ. . in C. D. pag. dec. op. 4/1987. nr. Potrivit art.A.D. mun. D. Supr. 93. op.694 C. 2555/1986 a Trib. R. dar se admite ca si violenta si eroarea. 1986. 24-29. pag. mostenitorul major acceptant poate cere anularea actului de acceptare a mostenirii pentru leziune daca ulterior descopera un legat de care nu a avut cunostinta la data acceptarii si care absoarbe mai mult de jumatate din aceasta. D. nr. Deak. civ. 266A se vedea in acest sens. pag. evident. D. in S. daca exista mostenitori incapabili sau cu capacitate de exercitiu restrinsa se citeaza reprezentantul acestora si autoritatea tutelara. cit. op. 1956. . pag. J. care include. Se considera ca leziunea izvorita dintr-o atare imprejurare poate fi invocata si de mostenitorul incapabil sau cu capacitate de exercitiu restrinsa. potrivit art. in C.Trib. 266-267. B. 265A se vedea. .694 C. in R. cit. pag. 2o4. dec. in R. Si in acest domeniu. op. 2o5. cit. tinind-se insa seama de regulile speciale prevazute in art. Eroarea asupra emolumentului succesoral poate fi retinuta ca viciu de consimtamint numai in cazul prevazut de art. cit. op. civ. nu-si asuma nici o obligatie265.Fr. cit. R. Deselnicu.75 alin. 233-234. care au acceptat mostenirea intrucit beneficiul de inventar. in privinta viciilor de consimtamint se aplica dreptul comun. 5/1982. Este necesara incuviintarea autoritatii tutelare pentru acceptarea succesiunii de catre un minor?(I). in acest caz. 428. S-a admis.M. Visan. 84-87. 1983. .19 din Decr. Tr. pag. M. Vol. dec. poate fi acceptat de minorul care are capacitate de exercitiu restrinsa fara incuviintare prealabila. op. 94-96. 74. D. 93. cit. 153-155. in C. 4 din Legea nr. 833/1983. op. 429. nr. Alexandresco. )264. pag.E. totusi. pag. civ.Fr. cit. cit. C.C. cit. Deak. op. in R. Ionascu. sect. pag. Eliescu.M. nr. Cu privire la cazurile de ineficacitate a renuntarii la succesiune. pag. 267A se vedea in acest sens.E. fara sarcini sau conditii. . nr. Safta -Romano. 268Fr. Eroarea numai in masura in care a constituit cauza determinanta a actului de optiune succesorala si in masura in care este scuzabila266. 427. fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrinsa. pag. fraza a II-a. Textul se refera numai la dol ca viciu de consimtamint in aceasta materie si numai la acceptarea succesiunii. cit. Cantacuzino. Chirica. . 59-61. R. pag. Este necesara incuviintarea. Consimtamintul succesibilului care isi exercita dreptul de optiune succesorala trebuie sa fie neviciat. 25-26. Exercitiul drepturilor civile si ocrotirea incapacitatii. pag. (II). Potrivit art. op. civ. reglementat de lege pentru ocrotirea acestora. III. 1969. 77. pag. Deak pag. cit. 428.36/1995 in cadrul procedurii succesorale notariale. si numai pentru ipoteza acceptarii mostenirii267. op. nr. cit. op. pag. Eliescu. Consimtamintul neviciat. Chirica. nu se opune unei astfel de solutii268. nr. 158o/1969.694 C.172 fam. pag. nr. ca legatul cu titlu particular. acceptarea mostenirii este socotita intotdeauna ca fiind facuta sub beneficiu de inventar. 76-77. pag. intrucit. sect. si renuntarea la mostenire. 2/1985. Barsan. de fapt sau de drept sunt de natura a duce la anularea actului de optiune. Moroianu-Zlatescu.32/1954. 115-118.M. Deak. D. pag. cit. Safta-Romano.Fr. precum si a celor pusi sub interdictie. Eliescu. op. Eliescu. 82-85. I. In cazul minorilor.D. pag. 590/1986. Renuntarea la succesiune nu 264A se vedea. Nota la dec. D. op. Bucresti. pag.

civ. 2/1973. care devine in acest mod singurul succesor al defunctului. civ. Trib. asa cum rezulta din art. Desi textul legal vorbeste numai de dreptul “de a accepta” mostenirea. pag. pag. Termenul de prescriptie de 6 luni se aplica nu numai mostenitorilor legali.173 poate fi anulata pentru motivul ca ulterior s. trebuie sa aibe. ca orice act juridic. Fiind anulat actul de optiune succesorala este desfiintat cu efect retroactiv. un obiect licit si posibil. nr. 4. in Repertoriu. pe anii 1969-1975. . )pentru ca obiectul unui atare act optional este considerat ilicit. Cauza actului de optiune succesorala trebuie sa fie licita si morala . D. Supr. De pilda s-a aratat ca renuntarea unui mostenitor rezervatar la o succesiune ce cuprinde un imobil. nr. un act juridic consensual. civ. In cazul legatelor cu titlu particular ar urma sa se aplice termenul general de presciptie din dreptul comun. Nu impartasim nici noi aceasta opinie 269A se vedea. sub sanctiunea nulitatii. In doctrina si practica judecatoreasca exista controversa in privinta acestora din urma.73/1954 in termen de 6 luni de la data deschiderii mostenirii. . foloseste termenul de” succesiune”. dar si legatarilor cu titlu particular.700 alin. care desemneaza numai transmisiunea universala sau cu titlu universal si nu transmisiunea cu titlu particular. 2o6. Acceptarea pura si simpla a mostenirii nu necesita. 1 C. ad validitatem vreo formalitate. Actul de optiune succesorala. asadar. are o cauza falsa si deci se poate cere anularea ei269. Dreptul de optiune succesorala trebuie exercitat. Nu se poate face nici renuntarea si nici acceptarea unei succesiuni nedeschise(art. asa cum s-a statornicit in practica judecatoreasca in acelasi termen se va face si renuntarea la mostenire270. . . dec.au descoperit active ale patrimoniului succesoral. Unii autori271 au sustinut ca termenul de 6 luni nu se aplica legatelor cu titlu particular. in considerarea gresita ca acesta din urma s-a obligat la un contraechivalent banesc in schimbul renuntarii. legatarilor universali sau cu titlu universal. In schim nerespectarea formei solemne precum si a cerintelor privind obiectul si cauza actului duc la nulitatea absoluta.Prescriptia dreptului de optiune succesorala. In schimb acceptarea sub beneficiu de inventar. op. in complet de 7 judecatori. .. cu argumentul ca art.7oo C. Forma actului de optiune succesorala. modificat prin Decr. 965 C. 197-198. Obiectul actului de optiune succesorala. Nerespectarea conditiilor privind capacitatea precum si viciile de consimtamint duc la nulitatea relativa a actului de optiune succesorala. precum nici acceptarea succesiunii pentru ca s-ar fi descoperit pasive. precum si renuntarea la mostenire sunt acte juridice solemne. cit. In cazul nerespectarii conditiilor de validitate a actului de optiune succesorala intervine sanctiunea nulitatii acestuia. care trebuie incheiat cu respectarea cerintelor de forma prevazute in mod expres de lege. in favoarea unui alt mostenitor rezervatar. Chirica. iar succesibilul in cauza va putea opta din nou cu respectarea cerintelor legale. fiind. 270 A se vedea.

Trib. pag. Popescu. D. R. 443-444. 275D. 88-89. . Apoi. ceea ce inseamna ca si legatarul cu titlu particular trebuie sa-si exercite dreptul de optiune in termenul de 6 luni prevazut de art. op.36/1995. 1984/1972. iar pentru altii termenul general de presciptie din dreptul comun. D. . nr. op. caci numai astfel se pot interpreta prevederile art. C. 1974. in C. care fac obiectul legatului. 124. Bucuresti. prevazut de art.M. 155-16o. pag. a se vedea. M. M. caci dreptul de proprietate este imprescriptibil extinctiv. de la succesori ori de la tertii care le detin. pag.7oo C. civ. daca s-ar accepta teza ca legatul cu titlu particular nu trebuie acceptat in termenul de prescriptie de 6 luni.7oo C. M. 7/1956. SaftaRomano.174 pentru argumetele expuse in doctrina de alti autori272. . Deak. 2o2. in Repertoriu. D. Bucuresti. 1982o3. Art. 21o-211. dec. Supr. Chirica. Carpenaru. prevede ca nimeni nu este obligat sa accepte o mostenire. pag.Fr. D. care sustin pe buna dreptate ca este inacceptabil ca pentru unii mostenitori sa se aplice termenul de 6 luni prevazut de art. D. Acceptarea legatelor cu titlu particular nu trebuie confundata cu executarea lor.C. in Contributia practicii judecatoresti la desvoltarea principiilor dreptului civil roman. Deak. Ionescu. La aceasta se adauga argumentul ca in acest fel s-ar mentine timp indelungat o stare de incertitudine in privinta bunurilor succesorale.St. E. . In adevar. in C. 198o. cit. 2o1. cit. 274Fr.. cit. Sect. Apoi trebuie avut in vedere si faptul ca uneori legatul cu titlu particular poate fi cu sarcina si nu poate fi consolidat in patrimoniul legatarului fara ca acesta sa-l fi acceptat 274. 7oo C. Ionascu. dec.Camelia Toader. iar acest text legal vizeaza neindoilenic si transmisiunile cu titlu particular. op. atit de catre legatari cit si de catre mostenitorii sai si chiar fara ca legatarul sa-si fi manifestat in vreun fel intentia de a primi legatul. civ. in C. Nota. pag. dec. Eliescu. Chirica. 353/1972. civ. op. 158-16o. ceea ce nu este de dorit273. Stanculescu. L. Editura Academiei. 445. Mostenirea testamentara. cit. in L. nr. 1o7. Costin. Pentru practica judecatoreasca care consacra aceeasi opinie. 2 din aceasta lege in sensul ca notarul public trebuie sa stabileasca “drepturile legatarului particular asupra bunurilor determinate prin testament”. In termenul general de prescriptie se stinge nu dreptul de a accepta legatele cu titlu particular ci dreptul de a cere executarea lor275. Veronica Stoica. in Repertoriu. pe anii 1969-1975. pag. pe anii 1969-1975. termenul de “succesiune”folosit de textul legal mai sus amintit cuprinde in sine nu numai transmisiunea universala sau cu titlu universal ci si pe aceea cu titlu particular. . cit. de A. civ. civ.dec. Transmisiunea si imparteala mostenirii. op. Aplicarea temenului de prescriptie de 6 luni si legatarului cu titlu particular rezulta si din Legea nr. pag. 94/198o. Or. 884. op. M. pag. Principiul prescriptibilitatii dreptului de optiune succesorala. cit. 1243/1974.686 C. la dec. 1973. 211. civ. este inadmisibil ca o persoana sa primeasca ceva fara sa-si fi manifestat vointa in acest sens. 428o/1955. pag. dec. Costin. Editura “Proarcadia”. cit. 86-87. nr. pag. 215. pag. 492. op. 875/1969. pag. pag. P. nr. 21o-211. ar insemna ca actiunea in revendicarea bunurilor individual determinate. Surdu.82 alin. pag. Muresan. . . cit. 273A se vedea. op. cit. Statescu. 272A se vedea. nr. nr. pag. . pag. ar putea fi exercitata oricind. op. iar apoi in 271A se vedea. Chirica.

astfel cum a fost modificat prin Decr. supra. 277A se vedea in acest sens. J. Chirica. nr. Costin. . M. Deak. Editura “Dacia”. 442-443. ”iar art. Asa fiind el este susceptibil de intrerupere. op. 79-8o. 11. pag. cit. . pag. Deak. dec. nr. Propuneri “de lege ferenda” privind natura juridica a termenului de acceptare a succesiunii.Fr. 3235 . I. op.73/1954. dec. Natura juridica a prescriptiei extinctive.7o1 C. vorbeste tot de “prescrierea dreptului de accepta. 97. D. op. J. 215. sect. pag. fara sa intram in toate detaliile controversei existente in literatura juridica. In sensul ca este o inadvertenta a califica termenul de optiune succesorala ca un termen de prescriptie a se vedea. cit. Pentru detalii in legatura cu natura juridica a prescriptiei extinctive si cu efectele ei asupra dreptului dedus judecatii a se vedea. D. op. sa elibereze certificat de vacanta succesorala (art. civ. 16. civ. cit. In legatura cu natura juridica a termenului de 6 luni in care se poate exercita dreptul de optiune succesorala. S. ClujNapoca.C. 7/1963. cit. civ.7oo C. ”. cit. pag. in Buletinul C. nr. trebuie vazut intr-o conceptie mai larga de integrare a lui in sintemul unitar reglementat de Codul civil referitor la stingerea drepturilor civile-tot un caz de prescriptie a dreptului la actiune. 211. suspendare si repunere in termen. . 82. cit. (Plen trib. . de indrumare nr. Safta-Romano. A se vedea si C. Statescu. pag. Eliescu. S. . C. ”.36/1995)276.175 certificatul de mostenitor trebuie sa mentioneze cota sau bunurile care se cuvin fiecarui mostenitor in parte. 445. in C. . Tribunalul Suprem a decis in sensul ca termenul de 6 luni prevazut de art. dupa regulile generale aplicabile in materie. Supr. 1963. pag. . loc.85 si 88 din Legea nr. 198o. op. Vurdea. civ.M. op. pag. iar nu de prescriptie a dreptului material. 1983. 113-128. . cit.D. 7oo C. pag. R. sau in caz ca nu exista mostenitori legali si nici testamentari. precizam ca de vreme ce art. 129/1993. 276Fr. Alexandru Bacaci. . in R. /1993. prevede ca “ dreptul de a accepta mostenirea se prescrie . pag.E. in Exceptiile de procedura in procesul civil. pag. el nu poate fi calificat decit ca fiind un termen de prescriptie si nu de decadere277.

12/1973. Termenul de 6 luni pentru exercitarea dreptului de optiune succesorala incepe sa curga din momentul deschiderii succesiunii280. fiind un pact asupra unei succesiuni viitoare. . de art. nr. astfel incit sa se poata pronunta in cunostinta de cauza283. Supr. cit si intinderea masei succesorale. . Supr. 58/1968. 1387/1957. 281A se vedea. nr. cit. din oficiu. D. de catre instanta de judecata. adica data mortii celui care lasa mostenirea. dec. pag. pag. 1o/1987. sect. 279A se vedea. D. 2/1973. 74-75. 280A se vedea. nr. nr. 858/1962. pag. civ. Imprejurarea ca succesibilul afla mai tirziu de moartea celui care lasa mostenirea nu are influienta asupra momentului de la care incepe sa curga termenul de 6 luni de optiune succesorala si nici faptul ca succesibilul locuieste in alta localitate. 213/1987. in Repertoriu. 211. 1957. 39 alin. dec. Exercitarea dreptului de optiune succesorala inainte de deschiderea succesiunii este lovita de nulitate absoluta. dec. Trib. in orice stare a pricinii279. Dupa deschiderea succesiunii.176 Dreptul de a accepta succesiunea se stinge prin implinirea termenului de 6 luni si echivaleaza cu o renuntare implicita la mostenire278. in tara sau in strainatate 281. inainte de deschiderea succesiunii. nr. 445. Prescriptia opereaza de drept si poate fi invocata de orice parte interesata si. . Nu are nici o valabilitate nici obligatia asumata. . . loc. succesibilul poate opta din nou in conditii legale. pag. . cit. dec. 169. civ. Trib. 2 si 3 din Legea nr. 283A se vedea. R. 1413/1973. R. Alexandru Bacaci. pe anii 1969-1975. D. in compunerea prev. Nu sunt de natura sa modifice data de la care curge termenul de prescriptie nici imprejurarea ca unele bunuri sunt aduse ulterior la masa succesorala sau aceea ca drepturile defunctului nu sunt precizate sau individualizate la data decesului282 . pe anii 1952-1969. Imprejurarea ca succesibilul a luat cunostinta mai tirziu de faptul deschiderii mostenirii si din aceasta cauza a pierdut termenul de prescriptie poate constitui un motiv temeinic pentru care sa ceara repunerea sa in termen de catre instanta de judecata. 156-157. 282A se vedea. Ulterior succesibilul are posibilitatea de a opta liber dupa propria vointa. D. in C. in repertoriu. Desigur acceptarea mostenirii de catre succesibilii 278A se vedea. de a opta intr-un fel sau altul. care trebuie sa-si exerccite dreptul lor de optiune fara sa astepte sa se pronunte ceilalti succesibili care ii preced. . in R. 197-198. col. Chirica. Termenul de 6 luni prevazut de lege pentru optiunea succesorala a fost apreciat ca fiind suficient pentru ca acestia sa cunoasca cu exactitate atit numarul si calitatea celor chemati la mostenire. precum si pasivul succesoral. in astfel de caz. pag. nr. Supr. op. indiferent de data la care s-a facut inscrierea decesului in registrul de stare civila. supra. pag. . in R. dec. nr. Termenul de prescriptie de 6 luni incepe sa curga de la momentul deschiderii succesiunii nu numai pentru succesibilii de rang preferat. ci si pentru cei subsecventi. Trib. Supr. Trib.

R. Supr. D. pag. din aceasta nu va mai face parte dreptul de mostenire al succesibilului decedat asupra primei mosteniri285 . D. In cazul copilului conceput numai la data deschiderii mostenirii. nu de la data deschiderii succesiunii. . nr. Astfel. 2o3-2o4. 3/1987. in R. despre legatura sa de rudenie cu defunctul. 35-36. op. 9/1993. R. Consideratii in legatura cu aplicarea principiului apareentei in drept in materia mostenirii. 286A se vedea. acesta se transmite propriilor sai mostenitori in starea in care se gasea in patrimoniul sau. Demetrescu. daca ei nu au exercitat dreptul de optiune in termenul ramas de la antecesorul lor acesta se stinge o data cu titlul de mostenitor. 289A se vedea. 118. totusi. pag. dec. nr. ci de la un alt moment. 9/1958. dec. 153. sect. R. in cazul in care mostenitorul afla despre testamentul facut in favoarea sa dupa curgerea celor 6 luni de la deschiderea succesiunii sau afla. termenul de 6 luni va incepe sa curga de la data cind a fost numit curatorul de catre autoritatea tutelara. nr. Deak.. Costin. C. Cind. 6/1987. Supr. Supr. col. si in acest caz. in R. 158o/1969. in R. op. civ. civ. pag. Termenul de prescriptie pentru optiunea succesorala incepe sa curga de la momentul deschideii succesiunii. pag. D. nu de la data deschiderii succesiunii. dec. ci de la data raminerii definitive a hotaririi judecatoresti 289. civ. pag. dec. in ipoteza in care succesibilul a decedat inainte de a-si fi exercitat dreptul de optiune succesorala. R. op. nr. in C. ceea ce inseamna ca mostenitorii vor avea la indemina pentru exercitarea dreptului de optiune succesorala numai restul din termenul de prescriptie ramas de la antecesorul lor. 288M. sect. cit. 1939/1986. D. tot astfel. 1969. 1o2-1o3. 1566/1986. 16o6/1957. cit. nr. Potrivit art. Popescu. indiferent de faptul ca succesibilii vin la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare. filiatia dinafara casatoriei. P. unele situatii de exceptie cind se accepta ca termenul de precsriptie despre care vorbim va incepe sa curga. civ.692 C. nr. Toader. in Dreptul nr. nr. pag. s-a admis ca termenul va curge din momentul in care succesibilul a avut cunostinta de imprejurarea determinanta care ii confera vocatie la acea mostenire 286. asa cum cere legea (art. pag. tot prin 284A se vedea. 447. pag. Trib. trib. Se poate astfel spune ca. De asemenea cind un minor vine la succesiune in concurs cu parintii sai. 69. Eliescu. in L. termenul de prescriptie va curge numaia de la data nasterii sale cind se va sti ca s-a nascut viu. 213/1987. Desigur. cu defunctul s-a stabilit prin hotarire judecatoreasca termenul de prescriptie va incepe sa curga. Sunt. cu Nota de D. )287. civ. nr. ca de pilda.177 de rang preferat are drept efect ineficacitatea optiunii succesibililor subsecventi284.654 C. Trib. 68-69.288 In cazul in care legatura de rudenie. dec. nr. termenul de optiune incepe sa curga tot din momentul deschiderii succesiunii la care se opteaza. 1o/1987. 285Fr. 113-116.M. Acceptind insa apoi ultima mostenire prin exercitarea propriului lor drept de optiune. pag. cit. 287A se vedea in acest sens.

nr. cit. 81-83.M. 15-17. op. 47o/197o. pag. fiind. R. D.7oo alin. Eliescu. Mayo. dec. Intrind in vigoare Decr. S. D. J. pag. J. Daca insa statul este chemat la mostenire pe baza unui testament si nu in virtutea legii.68o C. . pag. de indrumare nr.b din Decr. 197o. op. M.19). nr. 25. nr. 84-87. M. ). 26 din decret se dispune ca :”pe data intrarii in vigoare a decretului. D.167/1958 cursul termenului de optiune succesorala se va suspenda de drept in urmatoarele cazuri: . Asadar. nr. Termenul de 6 luni de optiune succesorala. Pina in acest moment cel disparut se considera a fi in viata. civ. pag. se abroga orice dispozitii legale contrare prezentului decret. Plenul Tribunalului Suprem a hotarit 291ca prevederile art.13 lit.31/1954. este o cauza de suspendare a prescriptiei.13 lit. A se vedea si Trib. D. 1963. 2 C. instanta de judecata. 188-19o.cind succesibilul este impiedicat de un caz de forta majora sa-si exercite dreptul de optiune succesorala(art. termenul de prescrptie va curge de la data raminerii definitive a hotaririi judecatoresti declarative de moarte si nu de la data stabilita de instnta ca fiind aceea a mortii. in C. 292A se vedea. 1983. in R. trebuie considerate abrogate tacit de vreme ce prin art. poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data la care a incetat impiedicarea. din motive de forta majora. in Buletinul C.7oo alin. un termen de prescriptie el este susceptibil de suspendare. nr. potrivit art. 2 C. . . nr. in C. In cazul statului care culege mostenirea vacanta in lipsa mostenitorilor legali nu se pune problema prescriptiei dreptului de optiune. 7/1983. . S. asa cum am precizat mai sus. pag. la cererea acelui mostenitor. iar succesiunea sa nedeschisa. potrivit prevederilor Decr. dec. Art. . 833/1983. civ. 1o8-111 . 1993. Cu privire la termenul de acceptare a succesiunii. Supr.178 hotarire judecatoreasca s-a declarat moartea celui care lasa mostenirea. (asa cum a fost modificat prin Decr. nr. nr. care opereaza de drept si nu un motiv de repunere in termen292 .167/1958. Costin. asadar. intrerupere si repunere in termen. sect. Forta majora.73/1954) prevede ca mostenitorul care a fost impiedecat sa-si manifeste vointa in sensul de a opta pentru o succesiune. 290A se vedea. in C. pag.a). el este obligat ca orice mostenitor sa opteze in termenul de prescriptie prevazut de lege290. nr.C. civ. caci statul este considerat de lege ca fiind mostenitor sub beneficiu de inventar (art. civ. prin forta majora intelegindu-se un eveniment exterior invincibil si imprevizibil si care-l impiedica in mod absolut de a actiona293. care prevede (art. iar acestea sunt pe picior de razboi (art. 167-17o. pag. 7/1963.13) ca forta majora este o cauza de suspendare de drept a prescriptiei si de asemenea ca repunerea in termen se poate dispune de catre instanta de judecata pentru alte motive temeinice (art. privitor la prescriptia extinctiva. sect. civ.cind succesibilul face parte din fortele armate ale Romaniei. dec. 291A se vedea Dec.167/1958. inafara de cele care stabilesc un termen de prescriptie mai scurt decit termenul corespunzator prevazut prin decretul de fata”.19 din Decr. 129/1993. cit.

care nu-i este imputabila si care a dus la pierderea termenului de prescriptie. nr. R. Editura Academiei. 2o8-211. sect. 590/1986. sect. . nr. Bucuresti. asa cum am vazut mai sus. 2 din decr. Succesibilul trebuie sa ceara insa repunerea in termen in decurs de o luna de la 293A se vedea. Supr. D. dec. civ. 294A se vedea in acest sens. in R. dec. Beleiu. loc. nr. Repunerea in termen poate fi dispusa de instanta de judecata295. D. pag. de I. in Buletinul C. Bucuresti. Repunerea in termen opereaza in aceste cazuri de drept. supra. pag. Deak. Editura” All-Beck”. practic. 77. Manual de drept civil. Bucuresti. Bucuresti. 84. pag. cit. M.19 din Decr. pag. 1961. Fr. notarii sau organele administratiei de stat neavind nici o competenta in acest sens. potrivit art. 424-425. D. A se vedea. Deak. Anghel. dupa incetarea cauzei de suspendare. Raspunderea civila delictuala. pag. 128. 358/1965. Trib. S. 1968. potrivit decr. 833/1983. nr. Supr. 12/1995 precum si a Legii nr. 2o9-21o. 1972. nr. 1965. iar incuviintarea autoritatii tutelare vine numai sa valideze aceasta acceptare. Drept civil roman. Barsan. pag. Popa. prin cererea facuta in conditiile acestor acte normative. M. prescriptia isi reia cursul.167/1958 in ipoteza in care se constata ca succesibilul s-a aflat intr-o situatie. in C.Acest din urma autor sustine opinia exprimata si de altii anterior in sensul ca in cazul minorului care are ocotitor legal acceptarea mostenirii trebuie facuta in termen. cu privire la cota ce li se cuvine.M. Mayo. Anca.pe linga cazurile de suspendare a presciptiei prevazute de art. 81-83. pag. nr. 1999. dec. mostenitorii fostului proprietar sunt considerati a fi repusi in termenul de optiune succesorala si ca au acceptat mostenirea. dec. a Legii nr. S-a considerat pe buna dreptate ca prescriptia nu poate curge impotriva celui care nu a ramas pasiv ci s-a conformat legii carind autorizatia prevazuta de lege294.14 alin. 128.O. In cazul suspendarii prescriptiei. 1993. R. in C. nr. Insa.cind succesibilul este lipsit de capacitate de exercitiu si nu are reprezentant legal sau are capacitate restrinsa de exercitiu si nu are cine sa-i incuviinteze actele(art. 1/1979. sect. 197o. la indemina un nou termen de 6 luni pentru a a-si exercita dreptul de optiune succesorala. Raspunderea civila delictuala. 17o-171. pag.Fr. pag. pag. 273-275. nr. S. Editura “Sansa”.179 . 234. in cazul persoanelor incapabile sau cu capacitate de exercitiu restrinsa. in C. dec. J. Ungureanu. 1992. Popescu. 55.13 din Decr. 1986. 18/1991. supra. dec. in Raspunderea civila. D. daca demersurile necesare in acest sens au fost efectuate inaintea implinirii termenului de prescriptie. dar nu se va implini inainte de expirarea unui termen de 6 luni socotit de la incetarea cauzei de suspendare. Pentru practica judecatoreasca a se vedea. nr.C. Bucuresti. luindu-se in calcul si timpul curs inaintea suspendarii. nr. cit. civ. C. Partea generala. C. Aceasta inseamna ca succesibilul are. Bucuresti.167/1958 in practica judecatoreasca s-a admis ca precriptia se suspenda si pe durata necesara obtinerii autorizatiei. de T. Gh. 295Competenta de a dispune repunerea in termen revine instantei de judecata. 22. Introducere in dreptul civil . Teoria generala a obligatiilor. 1096/1978. civ. T.167/1958). Drept civil. R. Editia a III-a. fara a mai fi nevoie de interventia instantelor judecatoresti. 1977. Subiectele dreptului civil. dec. in Teoria generala a obligatiilor. Editura Stiintifica. Eliescu. Editura “AllBeck”. pag. 139/1961. pe 1993. 167/1958. A se vedea si Trib. nr. M. . pag. nr. 1o/2oo1. Editura Stiintifica. J. Popescu si P. in C. 424/1977. in cazul Legii nr. 129/1993. Statescu. pag. D.

aflarea ulterioara a legaturii de rudenie cu defunctul etc302. in practica judecatoreasca. D. care trebuie verificate de instantele judecatoresti 297. pag. 197o. cit. nu exista unitate de vederi in literatura juridica. op. sect. Mayo. In ce priveste efectele cererii de repunere in termenul de prescriptie. D. care sunt deosebite de forta majora. cit. nr. 59o/1986. nr. pag. op. 453. 215. In sensul ca aflarea despre legatura de rudenie sau de existenta testamentului nu sunt cauza de repunere in termen ci amina curgerea termenului de prescriptie pina la data cins succesibilula cunoscut temeiul chemarii sale la mostenire. civ. 2728. Alti autori306 insa. Supr. op. 9o-93. Gh. nr. C. 167/1958. pag. pag. sect. supra. cit. in C. 297A se vedea. a drepturilor si indatoririlor parintesti299. fiind considerate cazuri fortuite.indrumarea gresita de catre notar. civ. in C. in R. Supr. urmata de tergiversare din partea organului administratiei locale300. pag. dec. 300Trib. pag. 181-185. loc. Sunt considerate motive temeinice. ca un caz de forta majora304. pag. civ. civ. Deleanu (I). 1973. dec. D. M. prin parasirea copilului. .180 incetarea cauzei care a determinat depasirea termenului de prescriptie296. Deak. 298A se vedea. 11-112. Statescu. cit. 47o/197o. Safta-Romano. la a caror parere ne raliem sustin ca in urma admiterii cererii de repunere in termenul de prescriptie instanta de judecata va putea acorda un termen 296A se vedea cu privire la natura juridica a termenului de o luna. R. I. Eliescu. 19 din Decr. 129/1993.neexercitarea de catre mama. pag. nr. civ. D. nr. cit. op. cit. 306M. a se vedea. sect.decesul intrun penitenciar298. dec. op. D. ascunderea cu rea credinta a mortii lui de cujus de catre ceilalti mostenitori. 1411/1973.Fr. Costin. Supr. nr. 167-17o. 299Trib. op. 1986. S. pag. fara sa mai fie nevoie de acordarea vreunui temen in vederea exercitarii dreptului de optiune succesorala. 303Fr. op. pag. iar uneori. op. cit. Trib. Eliescu. Carpenaru. J. nr. 211. 301C. Chirica. pag. 912/1989. 1986. Supr. Trib. pag. S-a sustinut de catre unii autori305 ca admiterea cererii de repunere in termen constituie o acceptare implicita a mostenirii de catre mostenitorul care a formulat cererea. 32-44.decesul in tara straina a lui de cujus. Fr. 1o3. op. Starea de boala indelungata si grava a fost de asemenea considerata ca un motiv de repunere in teremen de catre instantele judecatoresti303. 495.M. dec. cit. 1399/1986. M. pag. in C. op.necunoasterea testamenului de catre legatar301. dec. cit. Deak.D. cit. cit.St. 304A se vedea. pag. Beleiu(II). E. in C. 217-218. sect. supra. in conditiile art. 452. cit. iar legaturile dintre acesta si mostenitorii sai nu erau normale. 90. Repunerea in termen. Deak. sect. 305A se vedea. 82-85. pag. 302In acest sens.

asa cum am aratat mai sus. pag. 1o/2oo1. rezulta ca succesibilul intelege sa accepte mostenirea pur si simplu. din chiar cererea de repunere in termen. In cazul renuntarii la mostenire. 7o1 C. in sensul ca produce efecte erga omnes. 456. cit. civ. Al. care a fost admisa. asadar. Chirica. daca succesibilul doreste sa revina asupra renuntarii. Transmisiunea succesorala opereaza la data deschiderii mostenirii. odata cu el stingindu-se. la fel ca si renuntarea la succesiune. In problema intreruperii termenului de optiune succesorala. Astfel in vreme ce succesorul care nu a acceptat mostenirea in termen poate beneficia de repunere in termen. cit. 308D. 112/1995 si ale Legii nr. cind este. practic nu are nici o eficienta. pe cind in cazul renuntatorilor acest lucru nu este valabil. creditorii si debitorii succesiunii. cit. Efectele implinirii termenului de prescriptie a dreptului de optiune succesorala. op. 167/1958. In adevar.dreptul sau de a accepta succesiunea s-a stins. Deak. 18/1991. nr. 283. cele doua situatii nu trebuie confundate. . legatarii. I. 217. nevoie de un termen in care sa se faca inventarul fidel si exact al patrimoniului succesoral. Chirica.D. desi de principiu se accepta aplicarea Decr. Desi unii autori echivaleaza neacceptarea mostenirii cu renuntarea tacita la aceasta307. face ca acesta sa fie considerat strain de mostenire. intrucit uneori judecarea cererii de repunere in termen poate sa dureze mai mult. si titlul sau de mostenitor. fara ca succesibilul sa fi exercitat dreptul de optiune. Implinirea termenului de 6 luni prevazut de art. cind acceptarea rezulta din insasi cererea depusa la instanta de judecata. op.. cum am vazut. pag. op. care poate chiar depasi termenul de 6 luni de la data cind a luat sfirsit imprejurarea care l-a impiedicat pe succesibil sa-si exercite dreptul de optiune. renuntatorul nu are aceasta posibilitate. ale Legii nr.. acest lucru poate fi realizat. Baicoianu. op. retroactiv. moment care 307A se vedea. putind fi invocata. in conditiile art. dreptul de aptiune s-a consumat si nu exista ce sa se intrerupa. Daca insa. odata acceptata mostenirea in termen. pag. Stingerea titlului de succesor ca urmare a implinii termenului de prescriptie are un carcater absolut. dar numai inauntrul termenului de prescriptie de 6 luni. civ. Acceptarea mostenirii. Sectiunea a II-a. Apoi. intr-adevar nu se vede de ce ar mai fi nevoie de acordarea unui nou termen. pag. cit. cum sunt ceilalti mostenitori.7oo C. Aceasta necesitate se impune atunci cind succesibilul isi manifesta vointa in sensul acceptarii mostenirii sub beneficiu de inventar. Prin acceptarea mostenirii se intelege actul sau faptul juridic unilateral prin care succesibilul isi consolideaza definitiv calitatea de mostenitor al defunctului308. Rosetti-Balanescu.Fr. cei care nu au acceptat mostenirea in termen sunt repusi de drept in termen in conditiile Legii nr. 218. de orice persoana interesata. mostenitorii subsecventi.181 rezonabil.

pag. cit. care poate fi echivoca 309. cererea de deschidere a procedurii succesorale notariale in care se exprima vointa succesibilului de a accepta mostenirea. numai ca insusire calitatii de mostenitor se poate face si prin inscrisuri din care aceasta vointa a succesibilului nu rezulta direct sau care nu au fost facute neaparat in acest scop. pag. civ. asadar.689 C. S-a argumentat in acest sens ca legiuitorul. op. 122. Deak. cit. cu conditia ca aceasta sa nu aibe un caracter strict confidential310. acceptarea pura si simpla voluntara poate fi. nu are valoarea unei acceptari. 1. cind este rezultatul manifestarii libere de vointa a succesibilului si fortata. Constituie acte de acceptare a mostenirii si diferitele cereri adresate instantelor judecatoresti. acceptarea este expresa cind rezulta dintr-un inscris autentic sau privat. prin interzicerea acceptarii exprese orale a voit sa-l fereasca pe succesibil de consecintele unui cuvint rostit la intimplare si de asemenea pentru a evita dovada cu martori. Nu exista probleme cind este vorba de o declaratie clara. cind este rezultatul savirsirii unor fapte culpabile de catre succesor. pag. fiind astfel o sanctiune prevazuta de lege pentru acestea. Acceptarea pura si simpla este de doua feluri. Asadar. se poate spune ca acceptarea expresa este un act formal. avind loc confuziunea patrimoniului sau personal cu acela al defunctului. a) Acceptarea voluntara expresa. 689 C. 219. cind. O declaratie verbala in acest sens. acceptarea mostenirii poate fi pura si simpla sau sub beneficiu de inventar. asadar.DChirica. . voluntara. cit. Statescu. op. 457. isi consolideaza numai dreptul transmis prin faptul mortii celui care lasa mostenirea. Prin acceptarea mostenirii succesibilul. Potrivit art. 310A se vedea. Potrivit art. op. fraza a doua.182 marcheaza. la rindul ei. Sa spus ca acceptarea poate rezulta si dintr-o scrisoare simpla din care sa rezulte insa vointa neechivoca a succesibilului de a accepta mostenirea. Potrivit art. Astfel s-a considerat ca sunt acte de acceptare a mosteeenirii petitia de ereditate. cit. cum am vazut. dar nu solemn. In aceste conditii succesibilul raspunde pentru datoriile si sarcinile succesiunii peste limitele patrimoniului succesoral (ultra vires hereditatis) insa numai proportional cu cota ce i se cuvine din succesiune. op. Le vom analiza pe rind. Acceptarea pura si simpla a mostenirii. chiar daca da expresie vointei succesibilului de a accepta mostenirea. expresa sau tacita. 685 C. pag. M. notarului public sau organelor admnistratiei de stat pentru solutionarea unor chestiuni care privesc mostenirea. 219.Fr. Prin acceptarea pura si simpla a mostenirii succesibilul isi insuseste neconditionat calitatea de mostenitor. A. C. se pune problema interpretarii acestora. Eliescu. civ. Acceptarea pura si simpla voluntara. civ. data la notar in sensul acceptarii mostenirii. curgerea termenului de prescriptie in vederea acceptarii sau nu a mostenirii. declaratia data la consiliul local prin care se indica compunerea masei succesorale si se precizeaza calitatea de mostenitor a 309A se vedea.

caci poate fi revocata (art. 116. 65-66 312A se vedea. pag. in anumite conditii. 313Fr. Supr. asadar. 778/1962. in Deciziile C. nr. asa cum am aratat mai sus. civ. Trib. chiar renuntarea. S.1553 C. neindoielnic. civ. nr. civ. prevede ca actele de conservare. daca autorul sau a fost parte in proces si apoi a decedat. la faptul ca daca unele bunuri din succesiune sunt supuse stricaciunii sau a caror conservare ar fi 311A se vedea. col. in J. nr. . cit. S. R. formulata de un succesibil. Nu orice act insa adresat instantei de judecata constituie o acceptare a mostenirii. pag. in C. in R. nr. trebuie sa distingem intre actele de conservare. fraza a treia. 285 alin. 768/1963. civ. 1962. nefiind suficient ca procura sa aibe numai o data care se incadreaza in termenul de prescriptie. 314A se vedea. civ.7o7 C. Sect. Potrivit art. nr. Opozitia. 3/1990. la vinzarea silita a unui imobil succesoral constituie de asemenea un act de acceptare a succesiunii. mandatarul poate accepta mostenirea (art.69o C.. pag. ingrijire si admnistrare provizorie nu sunt acte de acceptare a mostenirii. ) motivat de faptul ca intirzierea ar provoca pagube mostenitorilor acestuia313. N. civ. In cazul decesului mandantului. civ. pentru ca inscrisul sa fie depus la notarul care desbate succesiunea311. Acceptarea voluntara expresa poate fi facuta. op. civ. daca cel care le face nu a luat titlul sau calitatea de erede. J. caci actele echivoce nu pot constitui o acceptare valabila a mostenirii314. Evident mandatarul trebuie sa accepte in scris mostenirea in termenul de prescriptie.689 C. nr. potrivit art 691 C. data special in sensul acceptarii pure si simple a mostenirii312. ) pe cind acceptarea mostenirii este irevocabila. civ. pe de o parte. 114-116 . Potrivit art. 1o/1964. In acest din urma caz este nevoie de o imputenicire scrisa. . dec. D. dec. aceasta fiind un act de dispozitie. J. pe de alta parte. b) Acceptarea voluntara tacita. Supr. de acceptare a mostenirii. sect. In schimb. In fine. sect. asa cum vom vedea. Concluzia trebuie insa sa fie neechivoca. In privinta actelor care echivaleaza cu o acceptare tacita. si actele de dispozitie si administrare definitiva. civ. Trib. fie prin mandatar. Procura in sine nu valoreaza acceptarea mostenirii. nu constituie prin el insasi un act de acceptare a mostenirii. dec. Trib. Deak. 2193/199o. Simpla precizare intr-un inscris ca este chemat la mostenire nu echivaleaza cu o acceptare a acelei mosteniri. Art. care acrediteaza o atare concluzie. constituie acte de acceptare a mostenirii. pr. 2 C. acceptarea este tacita cind mostenitorul face un act pe care nu l-ar savirsi decit in calitatea sa de erede si care lasa sa se inteleaga.C. actele de dispozitie cu privire la bunurile succesorale. civ. pag. D. 199o-1992. 162. pag. apelul introdus de un mostenitor impotriva unei hotariri judecatoresti. nu de o exprimare directa din partea succesibilului. Esential este ca din actul respectiv sa rezulte vointa neechivoca a succesibilului de a accepta mostenirea. 3 C. 7o7/1989.183 succesibilului. fie personal. 458. Este vorba. ingrijire si administrare provizorie. Supr. legiuitorul se mai refera expres prin art.1539 alin. dec. ci de una subinteleasa din actele si faptele pe care le savirseste. intentia sa de acceptare.

Astfel de acte sunt:punerea si ridicarea pecetilor. dec. nu constituie o acceptare a mostenirii. pag. pag. 11o/1975. jud. Statescu. Timis. Jud. 118. pag. 644/1973. Chirica. Vrancea. Tulcea. bibelouri sau a unui bun de valoare cu totul redusa. mutarea definitiva a succesibilului in casa mostenita (dar nu si atunci cind. insa acest fapt. nici luarea din patrimoniul succesoral a unor obiecte care constituie amintiri de familie. 849/1977. 1o92/1983. 12/1973. in sistemul legii nr. Trib. 49. 1/1984. Lazar. R. nr. nr. dec. citata supra. in R. 61/1972. D. pag. R.Trib. jud. nr. Rosu. inainte de nasterea dreptului de optiune succesorala. precizeaza textul legal. s-a considerat ca sunt acte de acceptare tacita a mostenirii preluarea in posesia si folosinta a unor bunuri succesorale. 219-22o. nr. dec. 11/1976. civ. Supr. realizarea pe terenul ce face parte din masa succesorala a unor constructii. nr. De asemenea nu constituie acte de acceptare tacita a mostenirii nici preluarea de catre succesibil a cheilor casei sau dulapurilor. 72.intreruperea unei prescriptii. civ. in R. civ. jud. cit. in Probleme de drept din practica Tribunalului Suprem. In schimb. cit. exercitarea unor actiuni posesorii cu privire la un bun succesoral etc. pag. dec.luarea unei inscriptii ipotecare. in R. in R. N. 22o. Pornind de la aceste prevederi legale.efectuarea unor reparatii urgente. succesibilul poate lua autorizarea justitiei pentru a le vinde prin licitatie publica. din intimplare s-a inchiriat succesibilului tocmai acea casa). dec. chiar facute de succesibil. civ. In privinta actelor de conservare s-a precizat ca acestea fiind acelea care au ca scop pastrarea sau impiedicarea deteriorarii unui bun sau a unui patrimoniu. nr. care toate acrediteaza ideia ca succesibilul se 315A se vedea. Suceava. D.315 Actele materiale de ingrijire. Nota critica la dec. asadar. Primirea ca zestre in timpul vietii de la parinte si stapinirea bunurilor dupa moartea acestuia nu constituie o acceptare tacita a mostenirii.D. nr. op. R. intrucit acceptarea donatiei s-a facut inainte de deschiderea mostenirii. sectia civila. a Trib. 317A se vedea. Trib. Mihuta. in R. pag. chiar daca donatia s-a facut fara scutire de raport 318. 3/1984. 12/1977. nr. 2/1975. 51-52. a hirtiilor de valoare pentru a le conserva sau reparatiile urgente efectuate la unele bunuri succesorale317. practica judecatoreasca si doctrina au cautat sa determine.5/1973. nr. care anume fapte materiale si acte juridice savirsite de un succesibil au echivalenta unei acceptari tacite a mostenirii. . reinoirea sau inscrierea unei ipoteci neiscrise de defunct. nr. nr. pag. pag. jud. R. 83o/1983. in R. Trib.184 prea oneroasa. fotografii. C. intocmirea inventarului. 316A se vedea. nr. jud. civ. in diferite contexte si nuantari. Suceava. nu au valoarea unei acceptari tacite. D. sect. 59. R. R. ca mutarea vremelnica a succesibilului intr-un imobil succesoral pentru a -i asigura pastrarea in bune conditii nu constituie o acceptare a mostenirii316.Trib. nr. ele. Trib. 62. 1o92. citata de I. civ.incasarea unor sume datorate succesiunii. D. D. care prin natura si valoarea lor nu pot constitui doar amintiri de familie319. Suceava. op. D. S. dec. 318A se vedea.emiterea unui comandament sau a unei somatii pentru o creanta datorata succesiunii.

Trib. 1154/1986. nr. pag. cu Nota de H. pag. civ. 1971. dec. dec. pag. de bunuri singulare. sau renuntarea la un drept. R. dec. nr.Trib. trebuie limpezita intentia sa. Jud. 727/1975. Satu Mare. )iar succesibilul dispune de el cu convingerea ca bunul face parte din mostenire. nr. si nu actul in sine322 . valorificarea unor drepturi de natura intelectuala privind o opera a defunctului323. Trib. cit. pag. Supr.7o7 C. nr. 322Instrainarea unui bun din masa succesorala. D. A se vedea in acest sens.cumparare a unui imobil din masa succesorala. . civ. . 445. . supra. uzufruct. D. nr. 67. 49o/197o. D. pag. Chiar daca este vorba. Timis. actele de instrainare. in aceste cazuri. ci acesta il detinea numai cu titlu precar (depozit. 15o3/1988. nr. gaj etc. fie gratuite. civ. pag. 5o7/1979. 164-166. . nr.7o6 C. nr. pag. 67. Intrucit si in cazul lor conteaza intentia succesibilului care trebuie desprinsa din ele. pag. Trib. . 79-8o. dec. 49. in sensul daca foloseste bunul in calitatea sa de coidivizar sau in calitate de succesor. 199. pag. fie onerosae. de catre succcesibilul care credea gresit ca bunul este proprietatea sa. pag. pe anii 1952-1969. pag. 11o8/1971. sect. Ungur. nu sunt de natura a acredita ideia unei acceptari tacite a mostenirii. incheierea unui antecontract de vinzare.321 Actele de dispozitie cu privire la bunurile succesorale efectuate de catre succesibil sunt. 7/199o. cum sunt cele de natura urgenta care nu pot fi aminate pina la exercitiul dreptului de optiune succesorala si care sunt indeplinite. 11o/1975. civ. nr. dec. nr. 88-9o. 1986. dec. nr. nr. ipoteca. civ. 1792/1989. 197o. nr. nr. 7/199o. considerate ca acte de acceptare tacita a mostenirii. jud. pag. Atit in doctrina cit si in practica judecatoreasca au fost considerate ca exprimind vointa de acceptare tacita a mostenirii. 3/1989. sect. 1o/1981. R. dec. se va considera ca el a acceptat tacit mostenirea. in cazul succesibilului coindivizar cu defunctul. neproducind efectele sale specifice. de regula in intervalul de timp prevazut de art. jud. 277/1986.Trib.dec. Supr. nu echivaleaza cu acceptarea tacita a mostenirii. Trib. dec. D.185 comporta ca un proprietar si deci a acceptat mostenirea320. . 321A se vedea in acest sens. in Repertoriu. in C. 123-124. . chiar daca ulterior actul de instrainare propriu-zisa nu sa mai incheiat. A se vedea in acest sens. M. in R. in R. pe anii 1969-1975. 586o. nr. R. el poate fi considerat ca act de acceptare a mostenirii. 8o8/1959. in Dreptul nr. dec. acceptarea tacita a 319 Folosirea de catre sotul supravietuitor a bunurilor dobindite in timpul casatoriei. in Dreptul nr. D. Supr. in R. precum si constituirea unor drepturi reale ca servituti. Actele de adminsitrare provizorie. 12/1977. op. Eliescu. 66. Astfel de acte se fac de cele mai multe ori ca datorii de cuviosenie sau pentru conservarea averii succesorale. chiar daca un astfel de act nu este valid. in C. locatiune etc. D. pentru a putea conchide daca folosirea bunului de catre succesibil poate fi considerata o acceptare tacita a succesiunii. 126. A. M. op. . pag. Daca insa bunul nu era al celui care lasa mostenirea. 849/1977. 320A se vedea. in principiu. 1o8. 1792/1989. cit. a bunurilor singulare din mostenire. Tot astfel. civ. asupra unor bunuri succesorale. daca nu este completata si de alte acte din care sa rezulte intentia neindoilenica de acceptare a succesiunii nu poate constituii o acceptare tacita. in Repertoriu. pentru deliberare si facerea inventarului. civ. col. cum este cazul platii cheltuielilor pentru inmormintare sau vinzarea bunurilor supuse stricaciunii potrivit art. dec. in C. . A se vedea in acest sens. Tulcea. Eliescu. . dec. cit. civ.

cit.renuntarea in folosul tutror coerezilor ssi cind renuntatorul primeste pretul renuntarii. Numai in acest mod. intrucit obiectul legatului acestuia din urma priveste numai un bun singular din mostenire. fie ca instrainarea este oneroasa. 1399 C. civ. ca actele de 323 A se vedea. 691 C. . 324/1958. Vladimirescu. cit.Notariatul de stat al rai. incheierea succesorala nr. op. pag. . instrainatorul. facuta de catre succesibil. evident. civ. din principiul indivizibilitatii optiunii succesorale324. pag. 324Vinzarea. R. Eliescu. M. 126-127. calitatea sa de mostenitor. nr. priveste intreaga mostenire. op. nr. 7o7 C. Salaj. constituie acte de acceptare tacita urmatoarele acte: . Intrucit art. Eliescu. pag. cit. tacit. Renuntarea in aceste conditii este un act bivalent. Actele de dispozitie facute de un succesibil care au ca obiect universalitatea unei succesiuni sau o parte a acesteia. a obiectelor supuse stricaciunii sau a caror conservare ar fi prea oneroasa. 7/1958. legatarii universali sau cu titlu universal si nu de legatarul cu titlu particular. prevede. ci de la renuntator care dispune cu titlu oneros sau gratuit de partea sa din mostenire. Aceasta consecinta deriva. Asa fiind. 464. In ce priveste actul renuntarii la mostenire. asa cum am precizat mai sus. Trib. Deak. P. fie ca este gratuita (art. civ. op. Jud. pag. prin insasi incheierea actului de dispozitie. Consideram si noi.691 C. 1o3. nr. T. o poate transmite celui cu care a incheiat actul vinzarii.690 C. pag. acceptind. potrivit art. 690 C. 74. D.186 mostenirii pe care actele precizate mai sus o exprima. civ. civ. 8/1986. nu constituie act de acceptare tacita a succesiunii. trebuie sa incheie actul de dispozitie inainte de implinirea termenului de prescriptie. in puterea legii. in sensul prevederilor art. mostenirea. asa cum am precizat mai sus. Fiind vorba de instrainarea unei universalitati sau a unei parti din aceasta nu poate fi vorba decit de mostenitorii legali. cu autorizarea justitiei. pag. civ. in L. . 326A se vedea. in R. ). . dobindesc partea renuntatorului nu de la defunct. cu titlu gratuit si impersonal ea este o renuntare propriu-zisa si nu acrediteaza ideia de acceptare prealabila tacita a mostenirii326. Daca renuntarea este pur abdicativa. 126. fiind incadrat de catre legiuitor in categoria actelor de administrare provizorie in sensul art. alaturi de alti autori 325 . 117. cit.E.Fr. pentru a putea garanta. ca instrainarea nu poate avea ca obiect titlul de mostenitor care sa includa in sine si dreptul de optiune succesorala intrucit acestea sunt intransmisibile prin acte intre vii. ca in prealabil sa fi acceptat acea mostenire. Mostenitorii in favoarea corora se face renuntarea. civ. op. in cazul vinzarii drepturilor succesorale. 325M. continind in sine si acceptarea prelabila a mostenirii. 82/1986. Legiuitorul a considerat ca pentru a putea favoriza pe cineva cu o succesiune sau o parte din aceasta trebuie. constituie de asemenea acte de acceptare a mostenirii. dec. Contra. potrivit art.renuntarea chiar gratuita in folosul unuia sau a mai multor coerezi. Safta-Romano.

1986. 197o. reg.Trib. cit.E. Supr. 469. cit. 334Fr. 1o92/1983. 249. cit. D. 889o. nr. nr. pag.efectuarea unor cheltuieli. M. Astfel de acte sunt:incheierea intre succesibili a unor conventii privitor la admistrarea bunurilor succesorale328. col. Chirica. 115. in J. 1792/1989. plata unor datorii mai insemnata ale defunctului. sect. dec. pag. 332A se vedea. daca succesibilul vinde sau arendeaza un teren din mostenire. in Deciziile C. in C. Supr. 2193/199o. locatiunea pe perioade indelungate a bunurilor din succesiune 330. pag. 331A se vedea. Safta-Romano. op. 1245. civ. de ingrijire si admnistrare provizorie nu constituie acte de primire a mostenirii. Dobrogea. op. op. in Repertoriu. civ. Mazeaud. nr. C. plata taxelor asupra succesiunilor334etc.Trib. B. 8o8/1959. E. Cantacuzino. . 49o/197o. utile sau voluptuarii. Pentru o enumerare mai ampla a actelor care echivaleaza cu acceptarea tacita a mostenirii a se vedea. pag. pag. 29-32. nr. dec. E. 7/199o. fideiusor sau proprietar al imobilul grevat cu ipoteca pentru garantarea datoriei. dec. astfel ca ele au echivalenta unei acceptari tacite pure si simple a mostenirii327. 67. pag. 445. 1o9. cum prin acest act acrediteaza ideia acceptarii tacite. op. in R. N. Trib. dec. predarea cotelor obligatorii in vremea regimului comunist333. op. nr. 329A se vedea. nr. pag. . pag. In sensul ca plata acestor taxe nu reprezinta un act de acceptare a mostenirii intrucit este un act urgent si necesar savirsit pentru a evita urmarirea silita. M. cind se poate crede ca a platit nu in calitatea sa de mostenitori ci in nume personal ori propter rem331. 61/1972. pag. dec. civ. S. 72. a se vedea. S. 3/1984. 1154/1986. 25/1962. pag. nu 327A se vedea. pag. incasarea unor creante ale mostenirii. pe anii 1969-1975. R. nr. cit. terenuri si autovehicule 332. Eliescu. dar care nu sunt venituri curente ale acesteia. care maresc valoarea bunului sau au scop de lux si placere329. op. pag. nr. per a contrario se considera ca actele de adminstrare definitiva au aceasta virtute. cit. 1o9. pag. D. pag. Jud. . in Repertoriu. 330A se vedea. fara a fi considerat acceptant al acestei mosteniri. Trib. Efectul de acceptare tacita a succesiunii cu care astfel de acte sunt potentate nu poate fi anihilat prin declaratia expresa facuta in insusi actul care semnifica acceptarea sau ulterior in sensul ca succesibilul nu intelege sa accepte mostenirea. 328A se vedea. Aceste acte exclud ideia provizoratului si angajeaza viitorul bunurilor succesorale. 2oo. 1952-1969. nr. pag. in Dreptul. J. cu conditia ca succesibilul sa nu fi fost codebitor. cit. civ. 164-166. nr. 15o. dec. in C. . Probleme teoretice si practice privind acceptarea tacita a succesiunii. De pilda. pag. Aceasta inseamna ca daca succesibilul vrea sa incheie un act numai in interesul succesiunii. dec. cit. 333D. Deak. Safta-Romano. . sect. J. 222. Plata impozitelor pe cladiri. 199o-1992. 871. D. 12/1991. op. 2/1963. trebuie sa ceara autorizarea justitiei in condtiile acceptarii mostenirii sub beneficiu de inventar. Safta-Romano. in Dreptul nr.187 conservare. . nr. Suceava. dec. declaratia sa ca nu accepta mostenirea nu poate efect. civ. .

Trib. De aceea revine instantelor judecatoresti misiunea de a decela din imprejurarile concrete ale fiecarui caz in parte aspectul volitiv in sensul ca acel act in concret contine in sine si vointa de acceptare a mostenirii sau nu din partea succesibilului. R. P. In ce priveste efectul in sensul de a constitui acte de acceptare tacita sau nu a mostenirii a unor actiuni in justitie sau a altor acte procedurale. cererea in reductiunea liberalitatilor excesive sau cea de raport a donatiilor. 5/1955. Apararea succesibilului impotriva actiunii ce are ca obiect repararea prejudiciului cauzat de defunct de asemenea nu valoreaza acceptarea mostenirii337. cererea de predare a socotelilor sau de inventariere ori evaluare a bunurilor succesorale336. 941.dec. opozitia la vinzarea silita a bunurilor din succesiune. nr. pag. 7o. 219. cu Nota de A. D. Deak. col. Safta_Romano. civ. E. 337A se vedea. D. Trib. potrivit art. in C. Nu orice actiuni adresate instantelor de judecata. nr. Acceptarea ar fi fost valabila daca succesibilul ar fi semnat procesul verbal de inventar in calitate de mostenitor. D. potrivit art. Supr. Campulung. nr. fara ca succesibilul sa fi semnat acel inventar. nr. pag. in R. Simpla mentiune a organului instrumentator cu prilejul incheierii unui inventar. 125. pr. inclusiv prin mandatar imputenicit special in acest sens. anulata ca netimbrata sau imprejurarea ca este urmata de desistare. Chirica. pag. 743/1955. care privesc fondul patrimoniului succesoral335.188 numai in cazul actelor de instrainare. unele fapte sau acte materiale savirsite de succesibili. op. Nici simpla infatisare la notar a unui succesibil care a fosst citat in urma cererii de eliberare a certificatului de mostenitor introdusa de alte succesibil nu poate fi considerata acceptare tacita a mostenirii.295 C. avind un obiect din cele precizate mai sus. actiunea in revendicarea bunurilor succesorale etc. Actele facute de un succesibil in calitate de executor testamentar si nu de mostenitor al defunctului nu pot constitui acte de acceptare tacita a mostenirii. cit. 8oo/1955. Trib. cererea legatarului de predare a bunului legat. 467. 2oo7/1988. fie personal fie prin reprezentant. nu constituie act de acceptare a mostenirii. 7/1989.dec. E. in J. ci si in cazul actelor de administrare definitiva. Asa cum s-a putut vedea din exemplele date mai sus. op. Zaharia. Eliescu. sent. pop. 814/1956. 941. pag. vol. Mandatarul 335A se vedea.Fr. 1o6. N. nefiind facut de catre succesibil. cu conditia ca din continutul sau sa nu rezulte insusirea calitatii de mostenitor. civ. civ. Nu are importanta daca actiunea intentata. in doctrina si practica judecatoreasca s-a precizat ca reprezinta acte de acceptare tacita:cererea de imparteala a bunurilor din mostenire. A se vedea. rai. 1956. cit. Cum am aratat mai sus. op. pag.. pop. 2o7o/1956. 336A se vedea. in contexte diferite. pag. civ. A se vedea. in L. rai. 1956. D. cit. apelul declarat de un mostenitor impotriva unei hotariri judecatoresti in care a fost parte de cujus nu constituie prin el insasi o acceptare mostenirii. 8/1955. cit. pag. A se vedea. pag.7o7 C. pag. cererea de anulare a unui testament. la fel ca si cea expresa. poate fi facuta. Acceptarea tacita. De pilda. M. nr. sent. 336. op. pag. nr. sau orice participare in proces valoreaza o acceptare tacita a succesiunii. . cit. I. dec. pot avea semnificatii diferite. este respinsa. nr. volI. Campulung Moldovenesc. Safta. . o contestatie la executare intemeiat pe faptul ca se urmaresc propriile bunuri ale succesibilului in contul datoriior succesiunii nu poate fi considerata o acceptare a mostenirii. in C.Romano. op. 98. 345. civ.

Acceptarea tacita a succesiunii de catre legatarul universal. civ. Supr. dec. Este vorba. nr. D. de a renunta la ea. 97-98. op. acte de dispozitie care. D. nu poate accepta mostenirea sub beneficiu de inventar. Acceptarea pura si simpla fortata. cu toata renuntarea lor. 123.E. R. S-a precizat ca acceptarea tacita se poate realiza si printr-un gestor de afaceri. Ilfov. potrivit art. cu Nota de G. 78-79.E. Sustragerea sau ascuderea de bunuri dintr-o succesiune pentru a beneficia singur de ele. intrucit actele de accptare sunt. Acceptarea tacita se poate realiza nu numai de catre legatarul universal su de cel cu titlu unoversal ci de catre legatarul cu titlu particular. ci numai ca delicte civile care atrag dupa ele pedeapsa civila a acceptarii pure si simple a acelei mosteniri precum si celelalte consecinte prevazute de lege341. M. in anumite conditii precizate de art. Safta Romano. Deak. care apare ca o exceptie de la carcaterul voluntar al optiunii succesorale. op. dec. 1o/1971. prefacind-o astfel intr-un mandat338. Art. civ. astfel incit vocatia la mostenire a legatarului sa nu ramina oculta339. in R. ci numai expres prin curator numit in acest scop. civ. in C. La fel ca orice acceptare a mostenirii si actele sau faptele de acceptare tacita trebuie sa fie facute in termenul de prescriptie a dreptului de optiune succesorala. . 340A se vedea. Minorul si interzisul judecatoresc. 46o.712 C. cit. cit. mostenitorii in cauza fiind considerati ca acceptati pur si simplu ai acelei mosteniri.7o3 si 712 C.189 poate fi si un comostenitor care este imputenicit sa faca acte de acceptare tacita pentru toti mostenitorii. pag. pag. ci ramin mostenitori si nici nu pot lua parte din acele lucruri pe care le-au ascuns sau leau dat la o parte. de o acceptare pura si simpla fortata. D. Chirica. cit. 1973. civ. Cu toate ca. Trib. pag. Iar art. Dimitrescu. sau au ascuns lucruri dintr-o succesiune. mostenitorii sunt liberi sa opteze in privinta unei mosteniri in sensul de a o accepta sau dimpotriva. cit. Conditiile cerute de lege pentru acceptarea fortata a mostenirii. op. din partea unui succesibil. nr. Fr. pag. pag.Trib. D.7o3 C. 59o/197o.Fr. 129 C. Mateescu si E. nr. Safta-Romano. jud. Chele. pur si smplu sau sub beneficu de inventar. cu conditia ca testamentul sa fi fost adus la cunostinta celor interesati. op. in aceste ipoteze. nu sunt considerate ca acte care ar avea drept efect acceptarea tacita pura si simpla a mostenirii. 123 si urm. Acceptarea tacita a mostenirii se poate realiza nu numai in cazul mostenirii legale ci si acelei testamentare. de pilda cind unul din mostenitori a fost imputernicit de catre ceilalti sa vinda unele bunuri care fac parte din masa succesorala. D. S. 339A se vedea. fam. Pentru 338A se vedea. cit. 459. nu pot face acte de acceptare tacita a mostenirii. trebuie incuviintate in prealabil de catre autoritatea tutelara. precum si a formei de acceptare. nu se mai pot lepada de aceasta. pag. cu cconditia ca succesibilul sa ratifice gestiunea in termenul de prescriptie a optiunii succesorale. s-a mai precizat340. legiuitorul reglementeaza doua cazuri in care aceasta libertate nu exista. sect. 183. pag. Deak. ca de pilda. . Gh. Eliescu. op. 225. pag. civ. cin acesta preia bunul individual determinat sau il instraineaza. in R. prevede ca mostenitorii care au dat la o parte. pag. in principiu. R. 4/1972. 1o1-1o2. nr. 1411/1973. cit. prevede ca mostenitorul care cu stiinta si rea credinta a ascuns si n-a trecut in inventar unele obiecte din mostenire. op.

9-12. nr. 236-237. 199o. C. Al. 472. op. Darea la o parte sau ascuderea bunurilor din succesiune la care se refera art. pag. dec. Trib. de pilda. pag.190 aplicarea sanctiunii acceptarii fortate a mosteenirii se impun a fi indeplinite urmatoarele conditii: a) existenta elementului obiectiv de ascundere sau dare la o parte. 342A se vedea. Atit practica judiciara cit si doctrina considera ca integrindu-se in notiunile de ascundere sau dare la o parte orice acte sau fapte de natura a diminua activul succesoral in dauna celorlalti mostenitori sau a creditorilor succesiunii. Baicoianu. C. M. Baicoianu. pag. 622/199o. dovedita. nr.344 Ascunderea sau dosirea de bunuri poate fi exercitata si cu privire la bunurile imobile. 345A se vedea. Sanctiunea prevazuta in textele legale amintite nu se aplica daca comostenitorii au avut cunostinta de existenta 341A se vedea. savirsite in folosul mostenitorului de rea credinta342. supra. 291-292. dec. in Deciziile C. sect. Hamangiu. Deak. . pag. deghizata sub aparenta unei vinzari. nedeclararea unei donatii raportabile sau chiar neraportabile dar supusa reductiunii in favoarea mostenitorilor rezervatari343. de pilda. Al. civ. cit. cit. civ. Supr. 347Fr. Eliescu. Trib. cit. 1979/1992. dec. in Dreptul nr. sect. pag. Chirica. efectuarea unei donatii deghizate cu privire la un imobil345. Supr. 227. cit. De asemenea s-a precizat in doctrina ca fapta poate fi comisa inainte sau dupa acceptarea sub beneficiu de inventar a succesiunii347. nedeclararea unor bunuri cu prilejul intocmirii inventarului succesoral. op. cit. civ. 252o/1989. evident.7o3 si 712 C. ca. M. Nu are importanta daca faptele de sustragere sau ascundere de bunuri imbraca caracter penal.cumparari. nr. Eliescu. cit.D. S. cit. sect. civ. J. nr. supra. Eliesu. A se vedea in acest sens. 252o/1989. pentru a fi sustrasa reductiunii liberalitatilor excesive346. 8/199o. Rosetti-Balanescu. inclusiv a fructelor acestora. nr. ori de nedeclarare la inventar a unor bunuri din succesiune de catre un succesibil. nedeclararea unor datorii ale succesibilului catre succesiune. prezentarea unui inscris fals cu care se tinde sa se dovedeasca o creanta nereala catre sucesiune.C. prezentarea unui testament falsificat care il avantajeaza pe succesibil si ii defavorizeaza pe ceilalti. op. 129. pag. S. cit. J. citata supra. op. op. civ. . 119-125. civ. in cazul donatiei unuia dintre mostenitori. 343A se vedea. 456 346A se vedea. si chiar cu complicitatea defunctului. op. 79. op. J. Sunt astfel de fapte:ascuderea materiala unor bunuri. 344A se vedea. Rosetti-Balanescu. sect. ca. pag. dec. S. trebuie se aiba loc clandestin. 13o-131. 1979/1992. cit. S-a admis ca fapta ilicita se poate savirsi nu numai dupa deschiderea succesiunii. dec.M. pag. 199o-1992. . pag. S. Existenta acestor bunuri sau valori in patrimoniul succesoral trebuie. J. ci chiar inainte de aceasta. Deak.C. loc. 13o. pag. care au existat in patrimoniul succesoral. in Dreptul nr.Fr. sect.

29o3/1974. 227. astfel ca intentia frauduloasa. pag. citata supra. 1979/1992. civ. S. asadar. 1979/1992. M. In acest caz. D. 874. 129. De asemenea s-a precizat in doctrina355 ca in cazul in care succesibilul care a comis faptele inapoiaza bunurile. dec. 353A se vedea. pag. sect. dec. Trib. civ. 1o7 355A se vedea. civ. cit. nu poate fi inlaturata prin restitirea bunurilor de catre mostenitori356. civ. ca atunci cind acestea au fost anterior cuprinse intr-un inventar sau au format obiectul unor discutii in vederea partajului amiabil 348. Mazeaud. 7o3 C. 7o3 si 712 C. dar nu i se poate aplica sanctiunea de a nu primi partea sa din bunurile dosite sau sustrase352 . C. nr. Potrivit art. Eliescu. nr. nr. dec. civ. cit. 199-2oo. Nu este suficienta. cit. are loc numai cind exista cel putin doi mostenitori. Eliescu. civ. Chirica. inainte de de descoperirea lor sanctiunile preconizate de lege nu se mai aplica. S. civ. 349A se vedea. dec.C. op.96o alin. cit. nr. Mazeaud. 131. 354A se vedea. care sustrage bunuri ale succesiunii pentru a nu pute fi urmarite de acestia350. civ. supra. Vol. cit. sect. pag. Supr. supra. M. 1955. nr. J. Cind este vorba de creditorii succesiunii faptele pot proveni si de la un mostenitor unic. D. pentru aplicarea prevederilor art. 185. aplicarea sanctiunilor prevazute de art. 356A se vedea. nr. sect. 114. op. op. Aceasta acrediteaza ideia unei pluralitati de mostenitori. I. cit. S. Drept rezultat al acestor actiuni se realizeaza o imposedare clandestina a unuia dintre mostenitori in defavoarea celorlalti349. 348A se vedea. pag. faptele succesibilului trebuie sa fie savirsite cu intentie frauduloasa de a-i pagubi pe ceilalti mostenitori sau pe creditorii succesiunii. 1238/1955. 351A se vedea. 1/1992.191 bunurilor ascunse sau dosite. in C. J. simpla omisiune din greseala a unor bunuri din succesiune sau din credinta gresita a succesibilului ca acele bunuri ii apartin354. 876.7o3 si 712 C. in Repertoriu. civ. C. 622/1991. cit. op. Pentru a produce consecintele prevazute de art. S-a sustinut si opinia ca aplicarea sanctiunii prevazuta de art. dec. 622/199o. pag. Safta-Romano.1899 alin. . pe anii 19691975. S. cit. pag. Supr. civ. Dar daca succesibilul inceteaza din viata inainte de a inapoia bunurile. civ. 352A se vedea. unicului mostenitori i se poate aplica numai pedeapsa decaderii din dreptul de a renunta la mostenire sau de a accepta mostenirea sub beneficiu de inventar. dec. 1o31/1991. A se vedea in acest sens. 350A se vedea. . sect. . J. E. . sect. b) existenta intentiei de a frauda pe ceilalti mostenitori(elementul subiectiv). op. s-a precizat in doctrina351. pag. J. Trib. din proprie initiativa. 2 C. nr. dec. pag. care vor suporta sanctiunea acceptarii tacite. supra.7o3 si 712 C. in Dreptul. dolul nu se prezuma. 2 si art. nr. . sau reaua credinta a succesibilului va trebui sa fie dovedita353. cit. op. col. pag. C.

Daca a insusit bunuri care nu au format obiectul legatului sau. cit. dec. M. pag. daca bunurile insusite formau obiectul legatului sau si deci ii reveneau in mod exclusiv.Trib. pag. Tot astfel sanctiunile de care vorbim nu sunt aplicabile nici legatarului cu titlu particular care a savirsit fapte din cele prevazute de art.D. inclusiv partea care i se cuvine sotului supravietuitor din acea succesiune. 1983. pag. Chirica. 9o-92. pag. supra. isi are justificare numai in masura in care actele eredelui sunt de natura a duce. astfel ca nu puteau fi pagubiti 358. Deak. Alexandresco. Sotul supravietuitor. el are situatia oricarui tert. civ. M. D. 357A se vedea. 359Nici legatarul ccu titlu particular nu raspunde. 131. op. In cazul persoanelor care au implinit 14 ani si nu au fost puse sub interdictie discernamintul se prezuma iar in cazul celor sub 14 ani sau a celor care fost pusi sub interdictie el trebuie dovedit. Deak. cit. intrucit venea in concurs numai cu asecendentii si colataralii defunctului. 360A se vedea. La rindul sau nici el nu are interesul sa ceara aplicarea sanctiunii acceptarii fortate fata de mostenitorii universali sau cu titlu universal. cit. pag. bunurile ce formeaza obiectul legatului neputind fi urmarite decit daca creantele nu pot fi saitsfacute din valoarea patrimoniului succesoral de catre succesorii universali si cu titlu universal(art. 5 din Legea nr. cit. Deak. s-a retinut ca sanctiunile prevazute de lege nu sunt aplicabile sotului supravietuitor care a sustras sau a ascuns bunuri ale gospodariei casnice. cum am arata. atingere drepturilor succesorale ale celorlalti mostenitori sau intereselor legale ale creditorilor succesiunii. cit.7o3 si 712 C. P. cit. Capitalei. legatar universal sau cu titlu universal si sa lucreze cu discernamint. 607. cit. op.319/1944). op. Eliescu.5 din Legea nr. col. adica sa fi avut discernamint. civ. 31o9/1956 cu Nota de D. Asa fiind. 129. civ. pag. loc. nefiind supuse reductiunii liberalitatilor excesive359. nr. Deak. Aplicarea sanctiunilor prevazute de art. sau peste obiectul acestuia. cele doua texte legale nu au aplicare in cazul in care faptele sunt savirsite de catre succesibilul care are drepturi exclusive asupra acelei succesiuni357. cit. sect. 5/1957. 361A se vedea. Rizeanu. care. 229. M. dar bunurile sustrase sunt cele care i se cuvin in mod exclusiv. 7o3 si 712 C. 319/1944 nici fata de creditorii succesiunii decit daca creantele acestora nu pot fi satisfacute din celelalte bunuri ale succesiunii. astfel ca acceptarea mostenirii nu va fi sub beneficiu de inventar ci pura si simpla361. Astfel. A se vedea. 358A se vedea. nr. D. pag. in L. i se cuveneau numai lui. 129. desi succesor universal nu raspunde cu bunurile la care se refera art. in C. op. op. Fr. Fr. daca acestia au comis faptele prevazute de lege360. Eliescu. cit. supra. dec. loc. In consecinta sanctiunea acceptarii fortate se aplica si minorului sau persoanei puse sub interdictie daca se dovedeste ca au avut discernamint in momentul comiterii faptei. nr. Deak.Fr. 775 C. pag. civ. cit. 474. Fr. pag. Eliescu. vol.192 c) faptele frauduloase sa fie de natura a pagubi alte persoane. op. oricum. civ.7o3 si 712 C.Trib. Asa cum am aratat mai sus legatarului cu titlu particular nu i se aplica sanctiunile prevazute de art. III.Fr. 1349/1983. op. op. fata de creditori. pag. A se vedea. ). . Faptele ilicite trebuie sa fie savirsite de un mostenitor cu caoacitate delictuala. 329. iar acestia nu aveau nici un drept asupra acestora (art. 474. Supr. d) Autorul faptelor ilicite trebuie sa aiba calitatea de mostenitor legal. in principiu. II civ. 475.

7o3 si 712 C. asadar. Acceptarea sub beneficiu de inventar a mostenirii. civ. Acceptarea sub beneficiu de inventar a mostenirii. cit. mai multi mostenitori pentru a-i frauda pe ceilalti sau pe creditori sanctiunea li se aplica tuturor. civ. Asadar. si .D. 23o. pag.C. pag. 363A se vedea. astfel ca cei interesati a invoca aceste prevederi pot renunta la aplicarea sanctiunilor pe care le prevad iertindu-i. beneficiu care se pierde ca urmare a sanctiunii aplicate. Succesibilul vinovat neputind primi nmic din bunurile dosite sau sustrase acestea urmeaza a se imparti intre ceilalti mostenitori. D.7o4-723 C. cit. III. in proprotie cu cota sa de mostenire. mostenitorul vinovat. potrivit cotelor ce li se cuvin din acea mostenire. op. Statescu. Chirica. Efectele incalcarii art. . dar intelege sa raspunda de pasivul succesoral numai cu bunurile mostenite. Eliescu.193 In cazul in care la comiterea faptei de sustragere de bunuri din succesiune au participat. cum am precizat mai sus. cit. 362A se vedea. cit. dar mostenirea nu a fost acceptata de ceilalti msotenitori. este o varianta. op. pag.. Eliescu.D. cit. Raspunderea sa fata de creditori. op. 2. incalcarea prevedrilor legale mentionte atrage doua sanctiuni: . de optiune. op. Alexandresco. neputind sa o accepte sub beneficu de inventar si nici sa renunte la ea. dar si atunci cind a acceptata-o sub beneficu de inventar.). intre acceptarea pura si simpla si renuntarea la mostenire. cit. Contra. 329. 293. 13o. pag. se mentine proprotional cu cota din succesiune ce i s-ar fi cuvenit daca nu ar fi comis faptele ilicite care au atras sanctiunea. Succesibilul isi insuseste calitatea de mostenitor. iar raspnderea lor delictuala va fi solidara potrivit art.mostenitorul vinovat este considerat ca a acceptat pur si simplu mostenirea. in doctrina s-a precizat ca dispozitiile art.mostenitorul vinovat nu poate primi nimic din bunurile sustrase sau dosite. M. Sanctiunea se aplica si atunci cind mostenitorul a renuntat anterior la mostenire. Al. Rosetti-Balanescu. dar in ce priveste pasivul. 221. civ. Sanctiunea intervine nu numai cind succesorul nu si-a manifestat in nici un mod optiunea. op. Tocmai de aceea se recurge la aceasta modalitate de acceptare a mostenirii atunci cind exista indoieli cu privire la solvabilitatea actuala sau viitoare a patrimoniului succesoral. Baicoianu. I. In fine. vol. definitiv si neconditionat activul mostenirii. nu au carcater imperativ. op. Scopul mostenitorului este tocmai acela de a evita plata unor datorii si sarcini ale succesiunii care ar excede activului succesoral cu propriile bunuri. civ. pag.1oo3 C.7o3 si 712 C. In acest caz nu are loc acea confuziune intre patrimoniul defunctului si cel al mostenitorului ca in cazul acceptarii pure si simple a mostenirii. In cazul ei mostenitorul accepta total. fiind considerat ca acceptant pur si simplu a mostenirii va raspunde pentru datoriile si sarcinile succesiunii si cu propriile bunuri(ultra vires hereditatis). Chirica op. acesta este limitat numai la activul mostenit. M. cu alte cuvinte atita timp cit renuntarea nu este irevocabila362. 23o. pe faptuitori363. considerata intermendiara. pag. 131. reglementata de art. cit. Asa cum rezulta din cele expuse mai sus. pag.

oricum. acceptarea sub beneficiu de inventar este mai rar intilnita in practica. Eliescu. . civ. obligatoriu. precizam ca statul nu este obligat sa faca o acceptare sub beneficiu de inventar a mostenirii. legatarii universali si cei cu titlu universal. intotdeauna sub beficiu de inventar.71 din Legea nr. efectuarea inventarului si evaluarea provizorie a bunurilor care atrage plata taxelor de timbru asupra succesiunii (art. cind. op. La fel ca acceptarea pura si simpla a mostenirii.7o1 C. iar unii accepta mostenirea pur si simplu. fata de alte persoane succesibilul poate opta sub beneficiu de inventar si de asemenea poate renunta la acest beneficiu in termenul legal de prescriptie364. in cazul lor. cit. iar altii sub beneficiu de inventar. ca. .el neraspunzind. de pilda. 365In cazul mostenirii vacante. cind ea devine obligatorie si anume: . acceptarea pura si simpla rezulta dintr-o hotarire judecatoreasca. avind in vedere ca hotaririle judecatoresti produc efecte numai intre partile litigante si succesorii lor. retransmis astfel prin mostenire succesorilor sai. nu se pune problema limitarii raspundeii sale in limitele activului si deci a recurgerii la aceasta forma de optiune succesorala. el nu raspunde pentru datorii decit in limita activului succesoral. Renuntarea la mostenire anterioara il pune pe mostenitor de asemenea in imposibilitate de a accepta mostenirea pur si simplu intrucit chiar daca ar putea retracta renuntarea. nu si obligatia de a accepta intr-o forma sau alta mostenirea. oricum. pag. acceptarea sub beneficiu de inventar are carcater indivizibil neputindu-se realiza numai cu privire la o parte a mostenirii. cind ca o masura de ocrotire a acestora legiuitorul dispune (art. 156. de pasivul succesiunii. civ. civ. in conditiile art.711 C. . potrivit art.36/1995). intrucit este un act expres si solemn. care impune unele formalitati si cheltuieli in plus. intrucit. cei care au acceptat-o pur si simplu 364M.19 din Decretul nr. Succesibilii pot recurge la aceasta forma de optiune numai daca nu au acceptat mostenirea anterior pur si simplu voluntar (expres sau tacit) ori fortat intrucit acceptarea succesiunii este irevocabila. mostenitorii avind dreptul. 693 C. succesiunea se va accepta. . Exista insa reglementate doua exceptii de la caracterul facultativ al acceptarii mostenirii sub beneficu de inventar. potrivit art. Legatarul cu titlu particular are de acceptat legatul in conditiile dispuse de catre testator. care nu se inteleg asupra modalitatii de optiune.in cazul succesibilului decedat inainte de a exercita dreptul de optiune succesorala.194 Cu toate ca prezinta avantaje incontestabile. aceasta echivaleaza cu o acceptare pura si simpla a mostenirii. In cazul in care exista o pluralitate de succesori.in cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrinsa.32/1954) ca acceptarea mostenirii se face. sub beneficiu de inventar365. In cazul in care. Evident si acceptarea mostenirii sub beneficiu de inventar este facultativa. Acceptarea sub beneficiu de inventar o pot face mostenitorii legali. .

in sensul ca accepta mostenirea sub beneficiu de inventar 367. . pag. op. pag. efectele specifice acestei forme de optiune succesorala nu se produc368. 157. 155.36/1995).76 alin. 367S-a exprimat si opinia potrivit careia legatarii universali si cei cu titlu universal nu au obligatia de a face declaratia expresa in fata notarului. 1 din Regulamentul de punere in aplicare a Legii nr. civ. in functie de cota care le revine din pasiv. M. pag. inventarul poate fi completat ulterior printr-un supliment. Daca declaratia de acceptare a mostenirii sub beneficiu de inventar nu este insotita si de inventarul cerut de lege. fie dupa declaratia data in fata notarului public (art. civ. op. Daca insa omisiunile nu sunt intentionate. obligatoriu. Nu este valabila in acest sens o declaratie sub semnatura privata. cu consecintele specifice acestei modalitati de acceptare a mostenirii. astfel ca potrivit art. C. . iar succesibilul nu va fi decazut din beneficiul de inventar 369. 368A se vedea in acest sens. dar care nu a fost data in fata notarului public. nr. Deak.36/1995 si art.declaratia de acceptare sub beneficu de inventar trebuie inregistrata in registrul pentru renuntatori de la biroul notarial competent. B. intrucit ele se bucura de beneficiul de inventar in virtutea legii. in mod voit intocmeste un inventar inexact. op. 366A se vedea. 494. aceasta declaratie. in sensul ca omite unele bunuri din patrimoniul succesoral. 3-4 din Legea nr. art. 8o-81 din Regulamentul de punere in aplicare a Legii nr. el va fi decazut din beneficiul de inventar si va fi considerat (fortat) ca acceptant pur si simplu al acelei mosteniri. M. iar cei care au acceptat -o sub beneficiu de inventar. In cazul in care succesibilul. M.7o4 C. cit. Cantacuzino. civ. fie inainte. si anume: . .declaratie expresa a succesibilului. Lipsa acestei inregistrari face ca acceptarea sub beneficiu de inventar sa nu fie opozabila tertilor(creditorilor succesiunii si creditorilor personali ai succesibilului (art. O astfel de declaratie poate constitui insa o acceptare pura si simla a mostenirii. J. daca accepta mostenirea si exista inventarul corespunzator. A se vedea in acest sens. Asa cum am precizat mai sus. fiind suficient inventarul succesiunii.Fr. sect. vor raspunde numai in limita activului mostenit(intra vires hereditatis)366. facut. ). cit. cit. Eliescu.7o5 C. ci se datoreaza unor erori.36/1995. cit. acceptarea sub beneficiu de inventar este un act juridic expres si solemn. Conditiile cerute de lege pentru acceptarea sub beneficiu de inventar.195 vor raspunde nelimitat (ultra vires hereditatis) de datoriile succesiunii. 3oo-3o1. 369A se vedea. Persoanele lipsite de capacitate de exercitiu si cele cu capacitate de exercitiu restrinsa nu trebuie sa faca. dec. cit.8o alin. La momentul dobindirii sau redobindirii capacitatii de exercitiu aceste persoane trebuie sa dea declaratia de acceptare sub beneficiu de inventar.inventarul fidel si exact al bunurilor succesorale. 1290/1991. . altfel pierd beneficiul acestei forme de acceptare a mostenirii. op. pag. S. data in fata notarului public.. Eliescu.45. supra. pentru validitatea si opozabilitatea ei sunt necesare unele formalitati.

dar nici inventarul inocmit. Eliescu. Dupa expirarea acestor termene succesibilii sunt obligati sa opteze. op. poate. potrivit art. iar daca nu opteaza. Formalitatile descrise mai sus trebuie sa fie complete. . pag. 711 C. dar nu peste termenul de prescriptie de 6 luni prevazut de art. op. cit. R. G. nici declaratia data in fata notarului in sensul acceptarii mostenirii sub beneficu de inventar. Bucuresti. cit. pina la expirarea termenelor de inventar si de deliberare. .Fr. fiind considerat coproprietar care beneficiaza 370A se vedea. Acceptind mostenirea sub beneficu de inventar. fara declaratia data in fata notarului nu vor produce efectele aceste forme de acceptare a mostenirii. nr. op.. civ.D. retroactiv. Termenul de deliberare curge de la expirarea celor trei luni acordat pentru efectuarea inventarului sau de la data efectuarii inventarului. In vederea intocmirii inventarului succesibilul are la indemina. potrivit art. pag.M. in calitate de acceptanti pur si simplu ai mostenirii. Nota critica la dec. se poate decide in cunostinta de cauza. pag. potrivit art. nr.36/1995. Safta-Romano. el poate incheia acte juridice cu privire la acesta. un termen de 3 luni. Dupa expirarea acestui termen.196 Asadar. prelungi atit termenul de intocmire a inventarului. potrivit vointei lor. Efectele acceptarii sub beneficiu de inventar. civ. evident. In acest mod el si-a consolidat titlul de mostenitor si transmisiunea succesorala.E. civ. Baicoianu. civ. Hamangiu. civ. 113-115. succesibilii dobindesc patrimoniul succesoral in puterea legii sau testamentului de la data deschiderii mostenirii. daca acesta a fost facut mai inainte. Deak. 438-442. Al. pag. 38-41. op. Asa cum am vazut insa. In aceasta perioada succesibilii au numai dreptul de a opta potrivit vointei lor dar nu si obligatia. prevazute de lege sau acordate de instanta de judecata. iar fata de alte persoane isi pastreaza dreptul de optiune succesorala. op. Rosetti-Balanescu. in sensul ca avind inventarul facut. cit si cel de deliberare.7o din Legea nr. Desigur. 1141/1974 a Trib. in aceasta din urma ipoteza. pag. precum si la cererea celor interesati. poate cere sistarea indiviziunii. succesibilii in cauza vor fi considerati acceptanti numai in raport cu partile din proces. 232-233. astfel ca ei pot fi imediat urmariti de creditorii succesiunii sau de legatarii care cer predarea legatelor. dat fiind principiul relativitatii hotaririlor judecatoresti. Fiind titular al activului net din patrimoniul succesoral. Inventarul poate fi intocmit nu numai in cazul acceptarii sub bebeficiu de inventar. mun. in R. astfel ca nu vor putea fi obligati prin hotarire judecatoreasca . caci punctul originar al acesteia sa afla in momentul deschiderii succesiunii. cit. In atari ipoteze succesibilii pot cere suspendarea procedurii de urmarire din partea creditorilor. cit. Gheorghiu. 119-12o. potrivit art. socotit de la data deschiderii succesiunii. singura.O. instanta de judecata ii poate condamna. Chirica. pag. ci. 455. I. in toate cazurile prevazute de lege. La cererea succesibilului interesat instanta de judecata. cit. asupra formei de acceptare sau de repudiere a mostenirii. legiuitorul ii acorda un termen de 4o de zile pentru deliberare. 7o6 C.7oo C. mostenitorul devine in mod definitiv si irevocabil titular al patrimoniului succesoral si proprietar al bunurilor ce acesta cuprinde . D. 4/1976. daca nu a expirat termenul de prescriptie de 6 luni370.7o9 C.

In vederea platii datoriilor si sarcinilor succesiunii. In primul rind mostenitorul beneficiar raspunde pentru pasivul succesoral numai in limita activului (intra vires hereditatis) si numai cu bunurile ce provin din succesiune (cum viribus). fiecare patrimoniu pastrindu-si individualitatea.. civ.716-723 C. El are indatorirea de a adminstra bunurile succesorale cu diligenta adminstrarii propriului patrimoniu. 495. intrucit aceasta din urma profita numai creditorilor succesiunii. Din imprejurarea ca cele doua patrimonii ramin distincte rezulta unele consecinte: 371A se vedea. Asupra abandonarii bunurilor succesorale. iar in caz contrar raspunde fata de acestia cu propriile bunuri. Potrivit art. precum si fata de insusi succesibilul acceptant si creditorii sai personali. precum poate fi obligat el insusi la raport. devine administrator al bunurilor succesiunii si lichidatorul pasivului.713 C. astfel ca ce ramine dupa indestularea creditorilor si predarea legatelor cu titlu particular i se cuvine de drept. In cazul in care aceptantul beneficiar nu preda bunurile succesorale creditorilor si legatarilor cu titlu particular. reluind astfel posesia bunurilor si sarcina administrarii lor. mostenitorul beneficiar poate. pe cind cea rezultata din acceptarea beneficiara produce efecte fata de toti creditorii mostenirii si legatari. specifica acceptarii pure si simple. care au cerut-o.713 alin. de asemenea raportul donatiilor. potrivit art. care devine astfel acceptant pur si simplu al mostenirii cu toate consecintele ce decurg de aici. pag. Deak.197 de efectul declarativ al partajului371. mostenitorul beneficiar poate reveni oricind. sa predea toate bunurile provenite din succesiune creditorilor sau legatarilor. sau descendent al defunctului. prin acceptarea beneficiara a mostenirii se impiedica confuziunea patrimoniului succesoral cu cel al succesibilului. civ. civ. . fiind obligat sa dea socoteala creditorilor si legatarilor. daca este sot supravaietuitor.781 C. 1 C. Fr. civ. In al doilea rind. El isi pastreaza si in aceasta ipoteza calitatea de mostenitor si proprietar al bunurilor succesorale. in concurs cu descendentii. Aceasta se deosebeste de separatia de patrimonii. 1 C. pentru a se elibera de sarcina lichidarii pasivului succesoral si de admnistrare a patrimoniului dobindit prin mostenire. propriile bunuri neputind fi urmarite de catre creditori. la fel ca un mandatar sau depozitar gratuit. si anumite efecte specifice. civ. drepturile si obligatiile sale fiind prevazute in art. In caz de deces patrimoniul astfel dobindit se transmite propriilor mostenitori.713 alin. asa cum vazut. civ. reglementata de art.714-723 C. Nerespectarea dispozitiilor de mai sus (inclusiv a celor procedurale privind vinzarea la licitatie a mobilelor si imobilelor) poate fi atacata de creditori prin actiune pauliana si poate duce la decaderea din beneficiul de inventar a succesibilului. mostenitorul beneficiar poate vinde bunurile succesorale in conditiile prevazute de art. astfel ca are loc o asa numita saparatie de patrimonii. Toate aceste efecte se produc. si in cazul acceptarii pure si simple a mostenirii. cit. potrivit art. insa acceptarea sub beneficiu de inventar produce. .poate cere reductiunea liberalitatilor excesive. op.

Incetarea beneficiului de inventar are loc prin renuntarea mostenitorului la beneficul de inventar si prin decaderea lui din acest beneficiu. civ).in raport cu patrimoniul succesoral mostenit. nici datoriile mostenitorului beneficiar fata de de cujus nu se sting prin confuziune. Deak. aceasta din urma putind fi dedusa din unele acte juridice sau materiale care indirect exprima intentia de renuntare la beneficul de inventar. cu exceptia minorilor si a celor pusi sub interdictie. Dreptul de a renunta la mostenire apartine tuturor mostenitorilor.mostenitorul beneficiar are dreptul sa dobindeasca. 712 C. 4 C.198 . Asa cum rezulta din chiar definitia data renuntarii la mostenire. civ. el putind adjudeca aceste bunuri ca titular al propriului patrimoniu. Renuntarea la mostenire este manifestarea unilaterala. . civ. op. daca ramine administrator al patrimoniului succesoral si isi asuma raspunderea potrivit art. Renuntarea la succesiune. Nu se consolideaza prin confuziune nici drepturile reale in cazul dezmembramintelor dreptului de proprietate sau al drepturilor reale accesorii372. ea este un act juridic solemn. Potrivit art.in cazul vinzarii bunurilor succesorale. pag. potrivit art. Ea este reglementata de art. Poate dobindi prin cesiune creante impotriva patrimoniului succesoral de la terti. . ca titular al propriului patrimoniu. solemna si expresa de vointa a succesibilului in sensul ca nu intelege (renunta) sa-si consolideze drepturile sale la mostenire pe care vocatia sa succesorala i le confera. 3. b)succesorul a vindut mobile sau imobile ale succesiunii cu incalcarea prevederilor legale (art. intrucit el actioneaza in numele propriului patrimoniu. . Decaderea din beneficiul de inventar are loc daca: a)succesorul a ascuns obiecte ale succesiunii sau a omis cu rea credinta unele bunuri apartinind succesiunii din inventarul acesteia (art. a) Conditii de forma. Asa cum am precizat mai sus. .1108 pct. . . Daca el suporta “din starea sa” unele datorii ale succesiunii se subroga. 496-497 . din pretul incasat. in cazul vinzarii bunurilor la licitatie.6957o3 C. rezervatari sau nerezervatari. Renuntarea la beneficiul de inventar este permisa oricind.). vor fi platiti cu preferinta creditorii succesiunii si legatarii . succesibilul beneficiar este considerat un tert. Creditorii persoanli ai mostenitorului benefciar vor avea dreptul sa urmareasca numai valorile ramase dupa lichidarea pasivului succesoral.714715 C.703. dar si tacita. 717 C. Creantele reciproce insa pot fi compensate. in drepturile creditorului platit. civ. raspunde si cu propriul patrimoniu in fata creditorilor succesiunii. Conditii de valabilitate pentru renuntarea la mostenire.716. cit. Renuntarea poate fi nu numai expresa.creditorii succesiunii nu vor putea invoca fata de mostenitorul beneficiar exceptiile personale pe care le-ar fi putut ridica fata de de cujus.3 si 4 din Legea 372A se vedea pentru amanunte Fr.76 alin. drepturi si obligatii noi fata de patrimoniul mostenit. legali sau testamentari.neavind loc confuziunea dintre cele doua patrimonii. civ.

pag. Visan. in acest caz. Hilsenrad. Notariatul de stat. D. Odata constatata nulitatea renuntarii succesibilul redobindeste dreptul de optiune succesorala care poate fi exercitat. pag. civ. C. Cu privire la cazurile de ineficacitate a renuntarii la succesiune. 64. in termenul de prescriptie. civ. cit. Chirica. J. A. Declaratia autentica de renuntare se poate face si in strainatate. Nerespectarea acestor conditii de forma cerute de lege se sanctioneaza cu nulitatea absoluta 376. adica daca nu a expirat termenul de prescriptie de sale luni. bazata de Decr. 236. 476. pag. 374A se vedea. D. 377A se vedea. Asadar. civ. cit. 375A se vedea. 9/1976. S. cit.45 si 8o din Regulamentul de punere in aplicare a Legii nr.. I. dec. 1964. /1993. pag. 2 din Regulament). C. R. . sect. nr. 219.1 din Regulament378. nr. 1o-11. Hamangiu. Astfel nu sunt valabile renuntarea verbala la mostenire sau cea facuta printr-un act sub semnatura privata. J. Nulitatea renuntarii nu echivaleaza insa cu acceptarea mostenirii. renuntarea se face prin declaratie scrisa data in fata notarului public care se inscrie in registrul special pentru renuntari la succesiune tinut la notarul public desemnat din circumscriptia judecatoriei unde defunctul a avut ultimul domiciliu.199 nr. Editura Stiintifica. D.36/1995. Conditiile renuntarii la succesiune. R. Zirra. in Dreptul nr. art. pag. 1993. iar ceilalti mostenitori nu au acceptat mostenirea intre timp. 4o/1953 problema a fost controversata in sensul ca s-a sustinut si opinia potrivit careia inscrierea in registrul special pentru renuntari era considerata o conditie de validitate a actului. In vechea doctrina. dar. pag.8o alin. op.8o alin. avind forta probanta pina la inscrierea in fals373. nr. civ. 2/1985. in R. Visan. nr. 117. S. 21. dec. A se vedea G. sect. 378A se vedea. 376A se vedea. in R. Renuntarea la mostenire se poate face personal sau prin mandatar cu procura speciala. J. pag. pag. 483. D. 44-46 si A. 6/1973. 86. asa cum rezulta din art.Fr. loc. op. odata data declaratia de renuntare poate fi opusa renuntatorului de catre comostenitori sau de catre mostenitorii subsecventi. R. Costi. 2498/1992. 21.7o1 C. Notarul consemneaza declaratia de renuntare in incheierea pe care o intocmeste la fiecare termen sau renuntarea poate fi consemnata si in certificatul de mostenitor. dec. Mostenitorul renuntator poate insa retracta renuntarea in conditiile art. Inscrierea declaratiei de renuntare la mostenire in registrul special de renuntari nu este o conditie de validitate a declaratiei ci una de opozabilitate. Al.374 S-a admis ca renuntarea este valabila daca s-a facut in fata instantei judecatoresti consemnata in incheiere si trimisa apoi notarului competent pentru inscriere in registrul special pentru renuntari375. C. Trib. Declarata de renuntare se poata da si in fata altui notar decit cel la care se afla registrul special pentru renuntari. pag.C. dupa propria vointa a acestuia . Bucuresti. C. 368/1993. 3o9/1976. Supr. nr. sect. 377 . D. cit. in Buletinul C. fara ca renuntatorul sa poata invoca neinscrierea ei in registrul special.36/1995. Rosetti-Balanescu. pag. In schimb renuntarea neinscrisa in registrul special de 373A se vedea. in R. Rizeanu. Deak. declaratia va fi trimisa notarului competent teritorial (art. op. Baicoianu. in acest sens. S. nr. nr.

adica in fata notarului sau in fata instantei de judcata. M. op. pe cind in cazul renuntarii. dar ceilalti nu-si respecta obligatiile asumate.dar o astfel de conventie nu valoreaza insa renuntare la mostenire nici chiar in raporturile dintre parti. D. M. intrucit oricare dintre mostenitori se poate obliga fata de ceilalti sa renunte. ca acceptarea tacita380. pag. accepta mostenirea. cu titlu oneros. s-a spus ca aceasta este valabila. Lasarea bunurilor succesorale. pag.7o2. 571/1978. in sensul ca unii dintre ei au renuntat la mostenire in favoarea altora sau. 380A se vedea. S. asa cum am aratat mai sus. pag. el va putea sa le ceara 379Fr. 86. 381A se vedea. Eliescu. cit. Chirica. 235. sect.Fr.M. cit. Cantacuzino. Trib. nr. cum am precizat mai sus. pag. 383A se vedea. 118-119. a se vedea. Supr. Asa fiind. S. C. va raspunde contractual pentru neexecutarea obligatiei asumate. op. intrucit nu poate fi dedusa din fapte materiale sau acte juridice conexe. cel care a renuntat este considerat ca n-a fost niciodata mostenitor382.200 renuntatori nu va putea fi invocata fata de tertul de buna credinta care a contractat cu succesibilul renuntator. cit. 132-133. 1993. op. 965 C. 382 A se vedea in acest sens. pag. cit. daca succesibilul care s-a obligat sa renunte. 48o. cita vreme renuntarea nu a fost facuta cu respectarea cerintelor legale. Daca succesibilul isi respecta obligatia si renunta la mostenire (cu respectarea condittilor precizate). daca o astfel de conventie se incheie inainte de deschiderea succesiunii. ea apare ca un pact asupra unei succesiuni viitoare. civ. aceasta va fi valabila si irevocabila. Daca conventia s-a incheiat insa dupa deschiderea mostenirii. op. de pilda. dec. Deak. uneori. in folosinta altor mostenitori nu semnifica renuntarea la mostenire381. parte in conventie. J. pag. 484. Renutarea la mostenire este un act juridic expres si nu poate fi exercitata tacit. J. s-au obligat sa renunte. Acestor concluzii li s-au adus pe buna dreptate nuantari. doctrina a caautat sa respunda la intrebarea daca astfel de conventii au vreo eficienta sau nu. Eliescu. pag. op. nr.Fr. Dimpotriva incheierea actului de dispozitie cu privire la bunul succesoral poate fi invocata ca act de acceptare tacita a mostenirii de catre succesibil379. dar inopozabila fata de terti383. D. 134. sect. dec. in sensul ca. in Buletinul C. 258. pag. prin neacceptarea mostenirii succesibilii ramin straini de mostenire prin stingerea titlului de mostenitor. cit. b)Conditii speciale de fond. care ar fi valabila si obligatorie intre partile contractante. op. 1978. . fiind. Intrucit in practica judecatoreasca s-au constatat conventii incheiate intre mostenitori. astfel de conventii trebuie privite ca valabile caci nu aduc atingere ordinii publice sau bunelor moravuri. la mostenire. lovita de nulitate absoluta (art. Deak. op. civ. doar ca succesibilul. asadar. 368/1993. in C. cit. pag. Deak. astfel ca prin ea s-ar realiza chiar renuntarea la mostenire. Evident.). 48o. Neacceptarea mostenirii in termenul de prescriptie nu echivaleaza cu renuntarea la mostenire intrucit. Pentru opinia ca renuntarea poate fi si tacita rezultind din neacceptarea mostenirii in termenul legal. in principiu. civ. B. cit.

pag. civ384. Nota la dec. . S. . pe anii 1969-1975. Renuntarea la mostenire. 1968/1972. a trib. potrivit regulilor devolutiunii legale sau testamentare a mostenirii.. . 2555/1986 a Trib. Nr. Moroinau-Zlatescu. Al. ulterior renuntarii. succesorii sai nu pot nici in aceasta ipoteza ataca renuntarea intrucit ei nu pot mosteni decit acele drepturi care se afla in patrimoniul lui de cujus la data decesului si nu pe acelea care nu se regasesc in acest patrimoniu. . in R. Fr. . 2oo. 878/1976. Asa cum am precizat mai sus. sect. Actiunea poate fi promovata de orice persoana care justifica un interes legitim. la fel ca si acceptarea este un act juridic indivizibil. in R. In 384A se vedea. 236-237. nr. R. 8/1976. in R. 4/1987. sect. De aici decurg unele consecinte: a) Partea care i se cuvenea renuntatorului. Bucuresti. pag. D. 9/1987. eredele este considerat ca nu a fost niciodata erede. Renuntarea la mostenire nu se poate face. R. neindeplinirea conditiilor de forma si de fond ale renuntarii atrage dupa sine sanctiunea nulitatii acesteia. 6o-61. J. 386Pentru raportul dintre dreptul substantial si interesul legitim. ulterioara acceptarii. erga omnes. . pag. jud. D. adica pur abdicativa. nr. 57-62. pag. nr. 7888.7o1 C. pag. A se vedea si I. jud. 323/1976.696 C. Succesibilul neputind dobindi astfel drepturi succesorale. Nota la dec. care detaliaza opiniile exprimate in doctrina in acest sens. Deak.Trib. intrucit acceptarea mostenirii este. nr. D. cit. Olt. Prin renuntare.201 executarea conventiei sau despagubiri. Deselnicu. 61. nr. nr. op. D. 6/1987. el fiind considerat strain de acea mostenire. daca a fost inscrisa in registrul de renuntatori. Alexandru Bacaci. renuntarea si conventia sunt acte jurdice de sinestatatoare urmind fiecare regimul sau juridic specific. nr. mun. legali sau testamentari. Galati. R. 481. op. Georgescu. D. 12/1976. Exceptiile. Trib. daca anterior s-a realizat acceptarea acesteia. Asadar. Ea trebuie sa fie impersonala si cu titlu gratuit. dec. pag. nr. Chirica. dec. civ. nr. irevocabila. Succesibilii renuntatorului nu se numara printre acestea intrucit la momentul renuntarii. . asa cum am aratat. civ.M. civ. 1984/1991. R. fie tacit. civ. A se vedea si D. Renuntarea este opozabila. evident. in sensul ca nu se poate renunta la o parte din mostenire si accepta o alta parte a acesteia. cit.Trib. activ si pasiv. Supr. insa nu poate retracta renuntarea decit in conditiile art. chiar si din cauza renuntarii. dec. ca o conditie pentru promovarea unei actiuni in justitie a se vedea. S. Timis. nu este tinut nici la indeplinirea vreunei obligatii succesorale. va reveni prin acrescamint celorlalti mostenitori. Daca renuntatorul a decedat. s-a precizat. fie expres. in Deciziile C. 126-128. Oproiu. J. op. neavind nici un drept actual asupra mostenirii nu pot justifica nici un interes legitim in acest sens 386. potrivit art. pag. civ. pag. O renuntare la mostenire. in Repertoriu. caci renuntarea oneroasa in favoarea altui mostenitor este in realitate o acceptare a mostenirii urmata de actul de instrainare intre vii a drepturilor succesorale. Efectele renuntarii la succesiune. pag. 199o-1992. civ. in R. . jud. dec.C. lipsita de orice efect juridic385. este. Vocatia successibilului se desfiinteaza cu efect retroactiv. cit. sau mostenitorilor subsecventi. sau fortat sau sub beneficiu de inventar. civ. 63-67 385A se vedea. asa cum am aratat mai sus.

d) Renuntatorul beneficiar al unei donatii din partea defunctului nu are obligatia de a raporta donatia primita. facute de catre succesibil inaintea renuntarii sunt insa mentinute. Deak. R. e) In cazul in care renuntatorul era ruda in linie directa. vaslui. Daca acestia cer reductiunea liberalitatilor excesive rezervatarul va fi tratat ca orice tert beneficiar al donatiei. jud. care renunta la mostenire.Trib. 68. c) Drepturile. D. de renuntarea copilului va profita si sotul supravietuitor care are o cota mai mare decit in concurs cu un mostenitor din clasa I-a. Sibiu. chiar daca renuntatorul nu avea calitatea de mostenitor sezinar389. in caz de acceptare a mostenirii. 1o/1986. prin deschiderea mostenirii. 388Autorul da exemplul situatiei cind sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu doi copii. chiar daca. 389A se vedea. pag. dec. indiferent de faptul daca donatia a fost facuta cu scutire de raport sau nu. Actele de conservare sau de admnistrare provizorie. inainte de renuntare. sect. care accepta mostenirea. Daca insa.in cazul in care a decedat partea din mostenire la care ar fi avut dreptul netransmitindu-se la propriii mostenitori. acceptarea fiind irevocabila. Nota la dec. Jud. Deak.698 C. reale sau de creanta. S. pag. D. b) renuntatorul nu poate fi reprezentat . in puterea legii. 1o/1986. J. op. civ. prevede expres ca partea renuntatorului. R.). ascendenta sau descedenta cu defunctul.descendentii sai pot veni la mostenire numai in nume propriu in conditiile legii (art. nr. civ. de renuntare va profita numai celalalt copil. in R.daca unul renunta la mostenire. civ. cit. f) Creditorii personali ai succesibilului renuntator nu au dreptul sa urmareasca bunurile apartinind patrimoniului succesoral si nici creditorii succesiunii nu pot urmari bunurile succesibilului renuntator. civ. 484. in R. civ. nr. dec. cit. nr. nu si sotul supravietuitor. supra. pag. renasc prin efectul retroactiv al renuntarii. Daca insa sotul supravietuitor vine in concurs numai cu un copil al defunctului. . trece la gradul urmator in realitate ea nu va profita tuturor mostenitorilor acceptanti ci cu respectarea regulilor privind ordinea claselor de mostenitori. 458/1986. succesibilul a facut acte din care se poate deduce intentia acceptarii tacite a mostenirii.697 C. nr. in limita cotitatii disponibile daca exista mostenitori rezervatari acceptanti. stinse prin consolidare sau confuziune. prin renuntare pierde beneficiul sezinei. 368/1993. renuntarea nu mai poate produce efecte. C. si renuntatorul era mostenitor rezervatar. impartirea pe tulpini sau pe linii a mostenirii de cele care privesc impartirea mostenirii in cadrul celei de a doua clase mixte de mostenitori (intre ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati) sau de concursul dintre sotul supravietuitor si ceilalti mostenitori si de regulile devolutiei testamentare388. A se vedea si Fr.202 doctrina387 s-a precizat ca desi art. si cu mostenitori din clasa a II-a de mostenitori. daca este singur. nr. 599/1985 a trib. g) Succesibilul renuntator nu are obligatia de a plati taxele succesorale. putind cumula cotitatea disponibila cu rezerva. 55-56. 387Fr. putind pastra donatia. ale defunctului fata de succesibilul renuntator sau ale acestuia fata de defunct.

nu impiedica retractarea renuntarii. Deak. In raport cu drepturile statului la mostenirea vacanta retractarea este posibila pina la expirarea termenului de prescriptie. R.3 din Legea nr. C. 599/1985 a Trib.3 si art. Eliescu. cit. in mod exceptional legiuitorul prevede. 5o. loc. pag. 393M. cit. J. daca vacanta succesorala se mentine pentru cealalta cota parte din mostenire. 136-137 394D. ba mai mult s-a precizat ca se admite chiar retractarea fortata. ea poate fi retractata 390. pag.77-78 din Regulament. este un act juridic irevocabil.7o1 C. renutarea la mostenire. Retractarea opereaza numai daca ceilalti mostenitori nu au acceptat succesiunea. de la un mostenitor legal sau testamentar. Implinirea termenului de prescriptie se analizeaza concret in raport de succesibilul care isi retracteaza renuntarea. la fel ca si acceptarea. cit. sau daca emana de la un coerede sau de la un mostenitor subsecvent. sau de catre instanta de judecata din oficiu si opereaza de drept. nr. cit. cit. 133. c). civ. nr. care critica pe buna dreptate solutia tribunalului care decisese ca numai rudele defunctului ar putea invoca acceptarea mostenirii si pe cale de consecinta blocind astfel retractarea renuntarii. cit. op. sect. intrucit ratiunea care sta la baza retractarii renuntarii este evitarea vacantei succesorale. acceptarea legatului de catre legatarul cu titlu particular nu face imposibila retractarea renuntarii de catre mostenitorul universal sau cu titlu universal393. la dec. D.203 Retractarea renuntarii. pag. Retractarea renuntarii.73 alin. Prescrierea dreptului de optiunea succesorala se poate invoca de orice persoana interesata. civ. M. prin art. supra. nu prevede anumite conditii de forma. daca retractantul are vocatie la acea cota succesorala394. Enache. jud. 486. Chirica. jud.Fr. nr. curatorul desemnat sau autoritatea administratiei publice. A se vedea si Fr. op. Nota II la dec. Chirica. civ. Retractarea renuntarii se poate face cu indeplinirea urmatoarelor conditii: a).75 alin.7oo C. pag. inainte sau dupa actul de renuntare la mostenire si indiferent daca acceptarea a fost expresa. 392A se vedea. Vaslui. la fel ca si acceptarea pura si simpla. pag.Fr.7o1 ca. Nota II. in anumite conditii. Retractarea renuntarii nu este posibila. 599/1985 a Trib. Vaslui. in principiu. indiferent cind s-a produs acceptarea. 392 Cu toate acestea. supra. se poate realiza atit in forma expresa cit si tacita de vreme ce art. 1o/1986. la dec.Romano. 391A se vedea. prevazut de art. in R. D. E. nr. supra.391 b). daca 390A se vedea. nr. au intreprins unele masuri potrivit art. cu respectarea regulilor privind intreruperea. Deak. . 599/1985 a Trib. cit. cit. tacita. supra. Vaslui. Deak. Nici chiar acceptarea legatului cu titlu universal. Desi. Termenul de prescriptie peentru optiunea succesorala sa nu se fi implinit. civ. civ. op. Safta.36/1995 si art. civ. Nota I. intrucit constatarea vacantei succesorale are loc numai la expirarea termenului de prescriptie de 6 luni. 238. S. 368/1993. suspendarea prescrptiei etc. jud. op. dec. indiferent daca notarul.

7o1 C. Patrimoniul unei persoane. op. M. In principiu. civ. Drepturile personal nepatrimonile. 397M. in alcatuirea activului succesoral intra drepturile cu continut patrimonial existente la data deschiderii 395Fr. 133134. Compunerea activului succesoral. Eliescu. Chirica. efecte retroactive. E. civ. fie prin prescriptie. dar exista controversa in privinta faptului daca acceptarea este pura si simpla sau succesibilul are posibilitatea sa accepte mostenirea. pag. 488-489. op. civ. Transmisiunea elementelor active si a celor pasive. 599/1985 a Trib. se transmite. caz in care. cit. pag. chiar si pentru minori si pentru cei pusi sub interdictie. fie pur si simplu. are posibilitatea sa accepte mostenirea pur si simplu si de asemenea sub beneficiu de inventar.19 din Decrtul nr. pag. 488. potrivit art.)395. M. Enache. Deak. In sens contrar. cit. pe data deschiderii mostenirii. Vaslui. cit. prin art. civ.688 si 699 C. Cantacuzino. loc. potrivit regulilor succesiunii legale si testamentare. legali sau testamentari. adica ca retractarea renuntarii constituie prin ea insasi o acceptare pura si simpla a mostenirii a se vedea. fie sub beneficiu de inventar. ci se pot ocroti. 239. pag. daca a retractat renuntarea in conditiile legii. potrivit art. se dispune ca retractarea nu poate aduce nici o vatamare drepturilor dobindite de catre terti asupra bunurilor succesiunii. a caror acceptare este de principiu sub beneficiu de inventar (art.56 din Decretul nr. mostenitorilor sai. cit. In ce priveste efectele retractarii renuntarii la mostenire se admite unanim ca succesibilul retractant devine mostenitor acceptant. adica data mortii lui de cujus. pag.31/1954398. Retractarea renuntarii desi produce. care a fost numit intrucit prin renuntare mostenirea aparea ca fiind vacanta397. atit in cazul mostenirii legale cit si a celei testamentare. op.M. Fr. Legea nr. in adevar acceptarea este socotita pura si simpla. 396In acelasi sens. Safta-Romano. 138. cit. jud. cu exceptia situatiei in care retractarea s-a realizat prin acceptare fortata (art.7o1 C. Nota I. op. op. Deak. civ. Impartasim parerea ca succesibilul. 259. in principiu. civ. 398Pentru drepturile de autor si modul lor de transmisiune si ocrotire a se vedea. 8/1996 . nu se transmit pe cale succesorala.204 succesibilul renuntator savirseste acte ilicite din cele prevazute de art. cit. la dec.32/1954)396. supra. Eliescu. dupa moartea titularului lor. B. cit. 137. la fel ca si acceptarea. nr. C A P I T O L U L II TRANSMISIUNEA ACTIVULUI SI PASIVULUI MOSTENIRII Sectiunea I-a. la decesul ecesteia.7o3 si 712 C.7o3 si 712 C. cu activul si pasivul sau. fie prin acte valabile incheiate de curatorul succesiunii. pag. Obiectul transmisiunii. pag.). cit. mai inainte de as e fi implinit termenul de prescriptie sau ca alt succesibil sa fi acceptat mostenirea (art. op. op. D. care alcatuiesc patrimoniul defunctului are loc.

dreptul de a pretinde chiria datorata defunctului pentru imobilul sau etc. . uz sau abitatie. In legatura cu obiectul partajului succesoral. cu exceptia celor care se sting la data mortii sale.. abitatie. Activul succesoral cuprinde: . intra in aceasta categorie donatiile facute de defunct cu depasirea cotitatii disponibile si care sunt supuse reductiunii. pag. Fr. A se vedea. iar donatiile nu au fost scutite de raport de catre defunct. cum am precizat. 2/1987. obligatia de raport. 27o si urm. Editura “Actami”. cum sunt:dreptul de proprietate. precum si fructele industriale.Fl. 1999.. potrivit legii. 97-1oo. dreptul real de folosinta sau accesiune. 399In privinta dreptului de locatiune asupra locuintei. . civ. ca dreptul de uzufruct viager. potrivit reglementarilor speciale pot fi pornite sau continuate de catre mostenitori. care desi la data deschideriii succesiunii nu fac parte din patrimoniul succesoral.drepturile de creanta. Datoriile succesiunii sunt acele obligatii patrimoniale ale defuctului care se aflau la data deschiderii succesiunii in patrimoniul sau. in anulare. Colocatarii pot continua folosinta locuintei independent de calitatea lor de mostenitori. Ele pot fi de natura contractuala ca obligatia de a plati pretul dintr-un contract de vinzare.cumparare. In activul succesoral vor mai intra fructele naturale si civile. fie ca sunt drepturi reale. . servitute. 114/1996 contractul de inchiriere inceteaza in termen de 3o de zile de la decesul titularului contractului. Editura “All-Beck”. nu pot fi cuprinse in activul succesoral. dreptul la intretinere contractuala sau legala(potrivit Codului familiei). Bucuresti1997. dreptul la renta viagera. pe de alta parte. pag. 1997. pag. 400A se vedea in acest sens.774 C. Bucuresti. R. Exista. Legea locuintei nr. cind vin la mostenire mostenitori intre care exista.drepturile reale principale sau accesorii. Editura “Actami”. D.actiunile patrimoniale al caror titular a fost defunctul. revocare. . Mihai. uz. avind un caracter viager sau intuitu personae. actiunea pentru despagubiri rezultate dintr-un delict civil si acele actiuni care. R. ca de pilda atunci cind moartea celui care lasa mostenirea figureaza ca o conditie rezolutorie sau ca un termen incert extinctiv399. uzufruct. unele drepturi. 23-25. precum si donatiile raportabile. Contractele speciale. ca dreptul de a incasa pretul lucrului vindut de catre defunct.Idem. Acele drepturi care desi au un continut patrimonial. Deak. Astfel sunt. L. produse de bunurile succesorale dupa data deschiderii mostenirii400. 114/1996 temei al legislatiei locative. . Tuca. dar se sting la moartea titularului lor. pasivul succesiunii este compus din datoriile si sarcinile succesiunii. potrivit Legii nr. Asa cum rezulta din prevederile art. Astfel. pag. sau drepturi de creanta. nr. Compunerea pasivului succesoral. sunt incluse in activul succesoral. superficie. cele cu caracter viager sau intuitu personae. Contractul de inchiriere a locuintei. Bucuresti. ca actiunea in revendicare. 1o si 47. ipoteca si gajul. sau care se sting din alte motive.205 succesiunii in patrimoniul lui de cujus. rezolutiune sau reziliere.drepturile patrimoniale rezultate din creatia intelectuala. Tratat de drept civil.

in Dreptul nr. 404A se vedea. op. cu exceptia situatiei reglementate de art. sect. din bunuri generice ori obligatii de a face sau a nu face. Editura ALL-Beck. 403Fr. care in principiu se stinge prin incetarea din viata. 63. uneori din vointa lui de cujus. dar care se nasc in persoana mostenitorului la data deschiderii mostenirii sau ulterior. civ. cind obligatia de intretinere se transmite pasiv la mostenitorii debitorului ei402. 288. pag. Chirica. . in cazul acestor contracte sunt opozabile mostenitorilor ca. 478/1989. fie a creditorului intretinerii. pag. 1o13. R. pag. nr. nr. raspunderea pentru pieirea bunului predat mandatarului pentru vinzare. in R. obiectul legatului il constituie un drept real asupra unui bun individual determinat. sau raspunderea antreprenorului pentru vicii etc. Supr. Supr. D. nr. dec.206 obligatia de restituire a unui imprumut etc. dec. dar care nu trebuie sa fie excesive404. de natura quasicontractuala ca obligatia de despagubire a tertului care a gerat afacerile defunctului pentru plata cheltuielilor utile si necesare. in Dreptul nr. dec. S. in acest 401A se vedea. 128. fie a debitorului sau. . nr. pag. in cazul cind obiectul legatului este constituit dintr-o suma de bani. civ. 1-2 /199o. Viorica Dumitrache. 79/1994. astfel ca. pag. cit. el poate actiona ca atare( el poate revendica bunul de la persoana care-l stapineste) si nu in calitate de creditor al mostenirii.401 Nu intra in pasivul succesiunii obligatiile care se sting la moartea celui care lasa mostenirea cum sunt cele legate strict de persoana sa. dec. care includ si pe cele cu parastasele care se fac potrivit obiceiului locului. R. in R. nr. Codruta Hageanu. op. In cazul in care insa. cind legatarul cu titlu particular are un drept de creanta impotriva succesorului obligat sa execute legatul. In legatura cu pasivul succesoral. 402A se vedea.C. civ. 5o5. 242. pag.plata legatelor cu titlu particular. Alexandru Bacaci. Dreptul familiei. in R. nr. editia a III-a. 2o-22. alteori independent de aceasta sau de vointa sa. Astfel de sarcini sunt: . si cele cu monumetul funerar. 8/1986. A. R.Trib.cheltueilile de inmormintare. Sarcinile succesiunii sunt acele obligatii care nu au existat in patrimoniul celui care lasa mostenirea. 3/1989. cit.Trib. Nu intra de asemenea in pasivul succesiunii obligatiile intuitu personae cum sunt cele contractate de defunct ca antreprenor sau mandatar etc. .96 C.A. de natura delictuala. Bucuresti. D. nr. 12/1994. fam. ca obligatia de intretinere intemeiata pe dispozitiile Codului familiei. ca obligatia de despagubire a unei persoane pentru prejudiciul cauzat prin fapta defunctului. 67. 5/1987. legatarul fiind titularul acelui drept din momentul deschiderii mostenirii. In legatura cu prescriptibilitatea cererii -formulata in cadrul procedurii de partajprivind lichidarea pretentiilor dintre comostenitori referitoare la cheltuielile de inmomintare. D. 2oo2. J. D. 877/1988.. pag. sect. I. sect. S-a precizat insa in doctrina 403 ca efectele produse in trecut. Deak. Ivanov. 338/1989. de pilda. Nan. pag.

D. 116-117. Asa cum am vazut. pag.). Sectiunea a II-a .1o59. reg. nr. sau in cazul legatului lucrului altuia. cu titlu universal sau cu titlu particular. civ. P. Craiova. Transmisiunea universala priveste intregul patrimoniu succesoral. Bucuresti. 111/1978. 2. In cazul drepturilor reale. pag. in C. civ. taxele si impozitele pentru bunurile succesorale406 si cheltuielile efectuate cu procedura succesorala (art. Transmisiunea activului si pasivului mostenirii. 123-127. fiecare mostenitor poate urmari pe debitori numai pentru partea sa de creanta. 1. fie universala.Trib.). in stare de indiviziune. Stanculescu. obligatii de face sau de a nu face. in C. Ionescu. sect. pag. cu Nota de I. P. 1983. dec. 4571/1957. 8o-82. 882. temeiul unor atari transmisiuni il constitue legea sau legatele universale sau cu titlu universal. iar daca este vorba de o creianta indivizibila. . Transmisiunea cu titlu particular decurge intotdeauna dintr-un legat cu titlu particular si are ca obiect unul sau mai multe bunuri determinate sau determinabile. asa cum vom vdea prin partaj. legatul nu intra in pasivul mostenirii405. D. 1978. nr. a III-a civila. dar exista deosebiri cu privire la natura dreptului dobindit de catre legatar in functie de obiectul legatului. iar cea cu titlu universal confera vocatie numai la o cota parte din acest patrimoniu. cu Nota de N. Odata cu deschiderea mostenirii creantele apartinatoare defunctului se divid de drept intre comostenitori si terti proportional cu partea de mostenire ce se cuvine fiecaruia (art. civ. legatarul devinte titularul acelui drept din la deschiderea succesiunii. civ. . are loc de drept. in L. Asa fiind. ). dec. Transmisiunea pasivului succesoral. oricare mostenitor poate cere executarea in totalitate a obligatiei (art. Supr. sect. dec. nr. 1/1958. in L. pag. reg. Trib.1o64 C. iar acesteia i se poate pune capat. privite ut singuli. acestea se transmit mostenitorilor in cotele ideale care li se cuvin. Transmisiunea succesorala. Din mai multe prevederi ale Codului 405A se vedea. 428o/1955. nr. Trib. Daca obiectul legatului este constituit din dreptul de proprietate sau alt drept real asupra unor bunuri individual determinate sau un drept succesoral dobindit de catre testator si lasat prin legat inainte de lichidarea acelei mostenirir. 106o C. nr. civ. iar mostenitorii universali sau cu titlu universal debitori. asadar. 129/1983. 7/1956. de la data deschiderii succesiunii. In schimba in cazul in care obiectul legatului este constituit din din bunuri de gen. nr. D. 406A se vedea. legatarul nu dobindeste decit un drept de creanta legatarul particular fiind creditor. Transmisiunea activului succesoral. dec.207 caz. primindu-l direct de la defunct. Si aceasta transmisiune are loc tot la momentul deschiderii succesiunii.cheltuielile pentru administrarea si lichidarea mostenirii.723 C.

Astfel: a) in ipoteza in care testatorul insusi a impus legatarului cu titlu particular plata unei datorii sau a uneei sarcini. dar daca a acceptat legatul trebuie sa execute obligatia instituita prin testament. Venind in concurs cu creditorii succesiunii. din acea mostenire.). de la data deschiderii succesiunii. op. acestia din urma au preferinta (nemo liberalis nisi liberatus). iar nu si de legatarii cu titlu particular.774. Al. intrucit in aceasta ipoteza el a mosteenit o universalitate sau o parte dintr-o universalitate. urmari imobilul la legatar. pag.896-897 si 902 ) rezulta ca pasivul succesoral este suportat numai de succesorii universali si cu titlu universal. civ. tot in aceste limite. Vol. legatarul poate. pag.1108 pct. art.775 si 909 C. 777. Hamangiu. Rosetti-Balanescu. A se vedea in acest sens. 185186. B.408 Principiul diviziunii de drept a pasivului succesoral. Acesta insa se poate intoarce cu actiune in regres impotriva succesorilor universali sau cu titlu universal intrucit se subroga in drepturile creditorului platit (art. pe cind legatarul cu titlu particular. Baicoianu. in anumite situatii si limite ei pot fi obligati la plata pasivului407. cit. 775. pag. Cantacuzino. el va suporta. 408Chiar daca se accepta teza potrivit careia legatarul uzufructului intregii mosteniri sau a unei parti din aceasta este un legatar cu titlu universal. 2 C. .208 civil (art. cit. cit. regula potrivit careia legatarii cu titlu particular nu sunt tinuti de plata pasivului succesoral (art. este un legat cu titlu particular. II. c) cand obiectul legatului este constituit dintr-o succesiune nelichidata ori cota parte dintr-o societate. Deak. datoriile si sarcinile succesiunii. universal sau cu titlu universal. Aceasta intrucit primii mostenesc o universalitate care cuprinde nu numai drepturi dar si datorii si sarcini. op. asadar. e) impartasind si noi teza potrivit careia legatul uzufructului intregii mosteniri sau a unei parti din aceasta. alaturi de nudul proprietar la plata unor datorii si sarcini. cit. Rosetti-Balanescu. M. cum am aratat mai inainte devine el insusi un creditor avind dreptul de pretinde plata legatului al carui titular este. iar legatul va fi redus in masura necesara platii pasivului succesoral. civ. Al. op. pag. de mostenitorii legali. Baicoianu. 596-597.774-789. titularul unui astfel de legat va trebui sa contribuie. legatarii universali si cu titlu universal. b) daca legatul are ca obiect un imobil ipotecat de defunct.C. In mod unanim se admite ca desi unele texte legale vorbesc de divizarea 407A se vedea.Fr. 896.). 385-39o. op. potrivit dreptului comun. asadar. 9o2 si 1o6o) principiul diviziunii de drept a pasivului succesoral. Cu toate acestea in mod exceptional. Codul civil consacra. in conditiile si limitele prevazute de art. I.55o si 552 C. proportional cu partea ce revine fiecarui mostenitor. 893. In masura in care legatarului i se pare ca sarcina este prea oneroasa el poate renunta la legat. I. d) atunci cand activul succesiunii nu este indestulator pentru acoperirea pasivului legatarul cu titlu particular va fi tinut indirect la suportarea datoriilor. civ. 51o. Codul civil consacra in mai multe texte legale (art.

raspunderea pentru pasiv este limitata intra vires hereditatis. M. fiecare va fi tinut la acoperirea pasivului in cota de ½ chiar daca unul dintre ei este beneficiarul unui legat cu sarcina in favoarea unui tert si deci efectiv va primii mai putin decit celalalt legatar. B. Daca. unul din ei nu va culege acele bunuri pe care le-a dosit sau le-a dat la o parte pentru a-l frauda pe celalalt(art. dec. pag.209 pasivului in functie de emolumentul “cules”. Trib. 232. pag. nr. Practica juridica adnotata. Editura Fundatiei “Romania de Maine”. 7o3 C. nu are caracter imperativ de vreme ce se recunoaste defunctului dreptul de a insarcina numai pe unul dintre mostenitori cu executarea obligatiei. 411A se vedea. 512. 8/1982. 2oo1. fiecare are vocatie de ½ din mostenire. Eliescu. pag. 88-9o. 775. ). civ. Bucuresti. Fr. in cazul mostenirilor vacante.Trib. si vor suporta pasivul in aceste cote. cit. Supr. civ. pag. sau “in proportie de ce ia” fiecare mostenitor (art. de pilda cu plata cheltuielilor de inmormintare. Diviziunea de drept a pasivului in functie de cota ereditara a fiecarui mostenitor are loc atit in cazul acceptarii pure si simple a mostenirii cit si in cazul acceptarii sub beneficiu de inventar. 9o2 C. pag. intrucit obligatia de plata a pasivului nu este o consecinta a sezinei. Supr. chiar daca sa presupunem. 267. cind neavind loc confuzuiunea patrimoniului defunctului cu cel al mostenitorilor acceptatnti in aceasta forma. 1985. Chiar in ipoteza acceptarii pure si simple a mostenirii. dec. D. civ. pag. Bucuresti. Trib. dupa C. chiar daca efectiv el culege mai putin sau mai mult. in functie de partea calculata dupa vocatia fiecarui mostenitor. ca regula impartirii de drept a pasivului. in C. 198-199. pag. D. R. Cantacuzino. . dec. In consecinta creditorii pot actiona pentru realizarea creantelor lor nu numai impotriva mostenitorilor sezinari ci si impotriva celor nesezinari413. municip. dec. op. 613/1961. nr. civ. cit. pentru pasivul 409A se vedea. Riscul isolvabilitatii unuia dintre mostenitori este suportat de catre creditori. succesorul nu va raspunde pentru pasiv solidar cu ceilalti mostenitori. civ. 409 De altfel. Supr. 410A se vedea. Tot creditorii suporta riscul insolvabilitatii mostenirii si in cazul acceptarii acesteia sub beneficiu de inventar. 6o. Statul raspunde intotdeauna. op. pag. Deak. mai exact spus. proportional cu partea ereditara a fiecaruia. cit. nr. sect. Calitatea de mostenitori sezinar sau nesezinar nu are importanta in privinta suportarii pasivului succesoral. in realitate diviziunea are loc in functie de partea ereditara a fiecaruia. sect. civ. 23o/1977. sect. ci a transmisiunii universale sau cu titlu universal. nr. cit. op. 1658/1981. de pilda. Trib. cit. in R.M. Deak. exista doi fii ai defunctului.774. nr.). s-a subliniat in practica judiciara410 si in doctrina411. 23o. spre deosebire de acceptarea pura si simpla cind raspunderea pentru pasiv este ultra vires hereditatis. Fr. Mostenirea si impartirea ei. Turianu. 412A se vedea. ci numai proportional cu partea ce i se cuvine din mostenire potrivit vocatiei sale412. 413A se vedea. 512. Sau daca avem doi legatari cu titlu universal. op. 936/1984. sau.

cit. stabilita de art. . jud. municip. in masura in care calculele valorice se vor definitiva. 5 din Legea nr. civ. dec. dar si o parte a doctrinei416a raspuns ca se va tine seama si de valoarea bunurilor pe care sotul supravietuitor le primeste in baza art. Trib.78o C. pe care o impartasim si noi. 1-2/1990. cit. 113o/1992. Pina la efectuarea acestul calcul. pag. R.5 din aceeasi lege. in sensul ca la divizarea pasivului intre mostenitori se au in vedere. dec. Chirica op. op. Exceptii de la principiul diviziunii de drept a pasivului succesoral. nr. A se vedea si C. reglementat de art. op. In astfel de situatii se impune efectuarea unui calcul prin care valoarea legatului sa fie raportata la aceea a intregii mosteniri. 418A se vedea. pag. 156. Practica judiciara415. nu se stie din capul locului ce fractiune reprezinta acestea din intreaga mostenire.Fr. 231. pag. op. Trib. civ. Deak. Toader. in cazul legatului cu titlu universal al tutror bunurilor mobile. ce izvoresc din lege. pag. 513. se admite ca pasivul mostenirii se va divide.319/1944. pag. pag. Bucuresti. Eliescu. 248. nr. 414A se vedea. in cazul sotului supravietuitor. insa executarea in acest caz nu se poate face decit dupa 8 zile de la notificarea lor in acest sens (art. nr. 3/1986. 167. nu poate fi atins prin valorificarea creantelor creditorilor.D. civ. Hunedoara. pag. op. 513. cand acesta primeste pe linga cota sa. in Dreptul nr. B. S-a exprimat insa si o alta parere. Creantele acestora” urmeaza a fi satisfacute din restul bunurilor. . proviziriu in parti virile. cit. s-a pus problema daca la divizarea pasivului se va tine seama si de valoarea acestor bunuri sau nu. nr. 736/1985. . Trib. Chirica. op. Supr. 415A se vedea. . urmeaza sa se faca desocotirea intre mostenitori418. Astfel. M. 416A se vedea. Cantacuzino. D. D. 5 din Legea nr. civ. in mod exclusiv. din vointa lui de cujus. pag. potrivit legii. iar dupa aceea. 319/1944. numai partile ereditare pe care. adica raportat la numarul mostenitorilor. 77. sect. O alta situatie este aceea in care partea care se cuvine fiecarui mostenitor nu este stabilita sub forma unei cote parti din mostenire. in Culegere . pag. op. in R. 338/1989. si bunurile casnice prevazute de art. Titlurile executorii obtinute de creditori impotriva defunctului sunt executorii si impotriva mostenitorilor sai. 417Fr. Dreptul special al sotului supravietuitor. sotul supravietuitor le are in concurs cu cele patru clase de mostenitor.M.210 succesoral numai in limita activului mostenirii preluate414 In doctrina si practica judecatoreasca s-au ridicat unele intrebari in legatura cu modul de realizare practica a principiului diviziunii de drept a pasivului succesoral in unele situatii speciale. Deak. inclusiv partea sotului supravietutor din aceste bunuri”417. cit. . . 128. 319/1944 atunci cind se va stabili proprotia in care se va suporta pasivul.1 din Legea nr.). pag. de pilda. Regula diviziunii de drept a pasivului. ori din conventia comostenitorilor. cit. dec. 298. Astfel. proportional cu partile ereditare suporta unele exceptii. 248. pentru a se putea sti ce cota proportionala reprezinta acesta din acea mostenire. cit. pe 1992. cit.

2 C. 6o. creditorii sau legatarii particulari il vor putea urmari pe acest mostenitor pentru intreg. 232-233.). 422A se vedea.2 C. 249. Supr. dec. fie prin vointa partilor contractante. b) cand unul dintre mostenitori este insarcinat singur. civ. asa cum prevede art. iar prin aceasta s-ar aduce atingere rezervei mostenitorului insarcinat cu executarea obligatiei. Creditorii sau legatarii il pot urmari in acest caz pe mostenitorul insarcinat pentru intreg. nr. acesta poate fi urmarit pentru plata intregului debit (art. Exceptia se fundamenteaza pe aceea ca gajul 419A se vedea.1o61 alin. 421Solutia este aceeasi in cazul oricarei alte garantii reale. Titlul la care face referire art. Daca ei nu au interes la aceasta. sect.3. 1o61 alin. civ. M. poate fi constituit si din conventia comostenitorilor.Fr. civ.9o2 alin. civ. cit. D. Pentru ceea ce depaseste aceasta valoare obligatia se divide potrivit regulei generale. atit in cazul testamentului cit si in acela al conventiei dintre mostenitori. mostenitorul insarcinat are recurs impotriva celorlalti mostenitori pentru ceea ce a platit peste partea sa (art.)421. In cazul in care insarcinarea unuia singur dintre mostenitori ar rezulta din titlul creantei incheiat de de cujus cu creditorul. potrivit art. prin titlu.211 Codul civil prevede in art. asa cum este consacrat in art.3 teza a II-a. in practica se mai recunoaste o exceptie.1o61 C. D. 514.1 pct. si anume nedivizarea pasivului pe durata cit se mentine starea de indiviziune intre comostenitori. pag.3 C.1o65 C. Deak. pag. B. cit. civ. 299.2 C. In cazul in care ceilalti mostenitori au fost scutiti de executarea obligatiei de catre de cujus prin testament. fiind vorba de o liberalitate. nr. civ. Chirica.2 C. pag. intrucit ei nu au consimtit. civ. oricare dintre mostenitori poate fi urmarit pentru intreg.1o61 alin.)419. in sensul ca pasivul sa fie suportat numai de catre unul din ei.). incheiata dupa deschiderea mostenirii. Trib. 1658/1981. nu se aplica in urmatoarele situatii: a) cand obligatia are ca obiect un lucru cert. fie prin natura ei. pag.3 C. R. e) desi neacceptata de toti autorii422. op. ca principiul diviziunii pasivului succesoral intre mostenitori. A se vedea. dar are drept de regres impotriva celorlalti mostenitori. in R. mostenitorul posesor este tinut singur sa o execute. Cantacuzino.1060 C. op. op. ea poate fi supusa reductiunii pina la limita cotitatii disponibile.1o61 alin. neprevazuta de lege. .1o61 alin. M.1o61 pct. civ. cit. iar acesta are recurs impotriva celorlalti mostenitori (art. civ. cu executarea obligatiei. op. 8/1982. pot urmari pe toti mostenitorii potrivit regulei diviziunii legale a pasivului420. c) cand obligatia este indivizibila. pag. intrucit ipoteca este indivizibila. 420A se vedea.1o63 si art. 896 si 9o2 alin. Eliescu. civ. d) cand unul dintre mosteenitori primeste un imobil ipotecat. iar pentru ceea ce a platit singur mostenitorul detinator al imobilului are recurs impotriva celorlalti mostenitori. cit. art.893. dar numai pina la concurenta valorii imobilului (art.

civ.212 general al creditorilor asupra bunurilor succesorale este indivizibil cit timp dureaza starea de indiviziune succesorala. Mostenitorul care. pag. nr. proportional cu partile lor ereditare (art. de pilda.). op. D. in R. prin diviziunea de drept a pasivului 423. pag. asadar. Asadar. Carpenaru. partea mostenitorilor insolvabili se divide intre ceilalti mostenitori.1o53 C. solvens-ul are doua posibilitati. cit. cit. Chirica.778 C. civ. Hunedoara. cu toate ca creanta creditorului platit poate sa fie indivizibila. In caz de insolvabilitate. op.. fara sa suporte riscul insolvabilitatii unora dintre mostenitori. pag. 425A se vedea. in toate cazurile actiunea este divizibila. 533-534. se poate indrepta impotriva celorlalti comostenitori.779 C. R. pag.4 C. op. jud. dar posesia bunurilor din partea mostenitorului care a 423A se vedea. 128/1988. creditorii mostenirii pot urmari bunurile succesorale pentru intreaga datorie. 231. peste partea ce i se cuvine.11o8 pct. sa se indrepte impotriva mostenitorilor tinuti la plata. la fel ca si tertul strain de mostenire. desi tinut la plata pasivului potrivit partii sale ereditare.Fr. fie al subrogatiei legale reglementata de art. cit. pag.. inclusiv mostenitorul solvens. a platit. In ipoteza in care tertul a platit in mod voluntar pasivul succesiunii.11o8 pct.993 C. in temeiul imbogatirii fara just temei. in totalitate sau in parte. In ambele situatii actiunea este considerata personala si deci supusa prescriptiei de 3 ani424.3 C. dar nu poate pretinde de la fiecare peste partea sa contributiva (art. civ. civ. civ. op. Daca comostenitorul a platit in mod voluntar peste partea lui din pasiv. sau unii dintre mostenitori platesc peste partea care li se cuvine. potrivit art. prescriptibila in termenul general de precsiptie de 3 ani. 57. . nr. potrivit art. prin actio de in rem verso.. Poate sa ceara. S-a dovedit in practica ca exista situatii in care plata pasivului.987 C. fiind.St. fie in temeiul gestiunii de afaceri. si art. 25o. civ. sau poate. fundamentata pe subrogatia legala prevazut de art. dar fara intentia de a gratifica pe mostenitorii tinuti la plata. Eliescu. D. 515-516.)425. Asa fiind. el are la dispozitie o actiune recursorie impotriva celorlalti mostenitori. dec. civ. el are dreptul la a pretinde despagubiri in temeiul gestiunii de afaceri. are dreptul la restituirea a ceea ce a platit peste partea sa. din eroare. restituirea platii nedatorate de la creditorul pe care l-a platit.). la care ne-am referit mai sus.787 C. situatii de exceptie cind acest lucru se impune. iar daca a platit dupa sistarea starii de indiviziune poate uza de actiunea in garantia impartelii. se face de catre terti care nu au calitatea de mostenitori si deci nu sunt tinuti la aceasta. civ. civ. Deak. cit. Actiunea este considerata ca avind carcater personal. potrivit art. M. 424A se vedea. In cazul in care comostenitorul a platit peste partea sa ca urmare a faptului ca obligatia era. Trib. 7/1988. Regularizarea platii pasivului intre mostenitori. idivizibila sau garantata cu ipoteca etc. In cazul in care plata pasivului s-a facut de catre un tert din eroare.

Separatia de patrimonii este. R. 57. civ. acceptarea mostenirii s-a facut sub 426A se vedea in acest sens. in R. 1983. separatia de patrimonii. D. 8o-82. supra. dec. Ivanov. pag. fie a tuturor acestora. Eliescu. cit.. pag. fie a unuia dintre creditorii unuia dintre mostenitori. dec. 123-127 ssi dec. in sensul ca poate fi ceruta de oricare creditor succesoral sau legatar particular. Chirica. a fost argumentata cu aceea ca regulile de fond ale prescriptiei trebuie aplicate in functie de natura dreptului si de carcaterul actiunii si nu de cadrul procesual in care dreptul este valorificat. civ. ci se poate obtine si in privinta unui anumit bun din succesiune 428. 427Fr. 4/1973. prin acceptarea mostenirii sub beneficiu de inventar. pastrind astfel patrimoniul succesoral ca gaj general al creditorilor succesiunii. potrivit art. pot obtine separatia de patrimoniul succesorilor pentru a-l pune la adapost de patrimoniul insovabil al acestora. Oricare mostenitor al succesiunii poate cere si obtine. in R. D. sect. nr.).I. 519. Trib. A. nr. sect. fie a creditorilor unuia dintre mostenitori. ci unul individual. pag. in C. nr. M. Potrivit art. 253. 5o3/1987. jud. atunci cind patrimoniul succesoral este solvabil. modalitate prin care succesorii isi pun la adapost propriul patrimoniu atunci cind exista indicii ca patrimoniul succesoral este insolvabil. Practica judiciara anterioara. civ. civ. 111/1978. supra. loc. D. spre deosebire de dreptul roman (separatio bonorum). fie ca au fost exercitate deodata cu actiunea in imparteala fie separat. 129/1983. sect. cind se poate rezolva totul printr-una singura. pag. ea se cere contra creditorilor mostenitorilor. loc. cu termene si caractere diferite. . indiferent din ce categorie fac parte. R. 72. cit. intrucit argumentul adus atunci in sensul ca lichidarea activului si pasivului succesoral are loc concomitent cu actiunea in imparteala.213 platit intrerupe curgerea termenului de prescriptie426.781 C. Separatia de patrimonii. chiar daca ar avea interes. Deak. Supr. pag. nr. creditorii succesiunii. in virtutea caruia are dreptul de a-si realiza creanta din valoarea bunurilor succesorale. cit. sta si azi in picioare si are darul de a nu pune pe mostenitori in situatia de a exercita prea multe actiuni. in R. dec. dec. op. asadar. Solutia prescriptibilitatii actiunilor in regres. Confuziunea patrimobiului succesoral cu cele ale mostenitorilor este impiedicata. 176. 7/1988. este imprescriptibila de vreme ce si actiunea de imparteala este imprescriptibila. in privilegiu. Desi argumentele de natura strict juridica justifica.Trib. R. pag. 1978. sau un beneficiu individual al oricarui creditor sau legatar cu titlu particular. nr. iar aceasta actiune este imprescriptibila. Cu privire la impozitele si taxele platite de catre un comostenitor pentru bunurile succesorale a se vedea. creditorii mostenitorilor.784 C. nu pot cere separatia de patrimonii in contra creditorilor succesiunii (art. D. pentru a nu veni in concurs cu creditorii persoanli ai mostenitorilor. 1699/1972. In dreptul nostru. 128/1988. si nu este necesar sa se realizeze pentru intregul patrimoniu succesoral. civ. D. cit. nr. nr. Man. Trib. 12/1987. Hunedoara. Desigur. 428A se vedea. facindu-se in cadrul actiunii de parjaj. In schimb. op. in buna masura. a fost insa in sensul ca lichidarea cheltuielilor de inmomintare intre mostenitori. civ. Supr. op. Trib. cit. credem ca practica anterioara este de preferat. asa cum am aratat mai sus. chiar a instantei supreme. aceste din urma solutii ale practicii judiciare. A. pag. daca. cu preferinta fata de creditorii personali ai mostenitorilor427. 17o.D. separatia de patrimonii nu are caracter colectiv. A se vedea. pag.781 C. in primul rind. Simetric invers. nr. civ. in C. Supr.

214 beneficiu de inventar, separatia de patrimonii nu mai are nici o ratiune, astfel ca nu poate fi ceruta. Conditiile de exercitiu ale separatiei de patrimonii. Privilegiul separatiei de patrimonii poate fi cerut de oricare creditor al succesiunii, indiferent ca este vorba de o datorie a defunctului sau de o sarcina succesorala, ca este vorba de un creditor privilegiat sau chirografar si indiferent ca acea creanta este exigibila sau nu. Legatarii universali sau cu titlu universal nu pot cere separatia de patrimonii intrucit, fata de pasivul succesiunii, ei apar ca debitori iar nu creditori. Legatarii cu titlu particular, al caror obiect este constituit dintr-un drept real asupra unui bun individual determinat, nu pot invoca beneficiul separatiei de patrimonii, ei fiind titularii dreptului respectiv din chiar momentul deschiderii succesiunii, fara a fi pusi in situatia de a suporta concursul creditorilor personali ai mostenitorilor. In schimb, daca obiectul legatului particular il constituie bunuri de gen sau obligatii de a face sau a nu face, separatia de patrimonii va putea fi ceruta si de legatarii particulari. In doctrina, prin interpretarea art.782 C. civ. (ai carui termeni expresi sunt inexacti intrucit in dreptul nostru, spre deosebire de dreptul roman in care printr-o fictiune defunctul era considerat debitor, mostenitorii sunt intotdeauna debitori ai creditorilor succesiunii, astfel incit nu este vorba de o novatiune prin schimbare de debitor, cum se prevede in textul legal) s-a precizat ca privilegiul separatiei de patrimonii nu poate fi invocat in cazul in care creditorii succesorali renunta in mod expres sau tacit la el.429 In privinta mobilelor, prevede art.783 C. civ. separatia de patrimonii nu poate fi invocata daca au trecut mai mult de 3 ani de la data deschiderii succesiunii, dreptul fiind in aceste conditii prescris, prezumindu-se ca a operat confuziunea mobilelor succesorale cu acelea ale mostenitorilor. Chiar daca termenul de precriptie de 3 ani nu s-a implinit, s-a precizat in doctrina430, separatia nu poate fi invocata nici atunci cind, in fapt, confuziunea mobilelor succesorale cu cele ale mostenitorilor s-a realizat. Tot art.783 C. civ. prevede ca, in privinta imobilelor, privilegiul se poate exercita atita timp cit se gasesc in mina mostenitorilor, regula aplicindu-se, a fortiori si in cazul mobilelor431. Legiuitorul nu cere forme speciale in ce priveste exercitarea privilegiului, el putind fi invocat nu numai prin actiune intentata impotriva mostenitorilor, asa cum rezulta, se pare din art.783 C. civ., ci si pe cale incidenta. Astfel, spre exemplu, solicitarea inventarierii bunurilor succesorale, luarea de masuri de consevare, inscrierea in tabloul de ordine al creditorilor in vederea distribuirii pretului, daca
429A se vedea, D. Alexandresco, op. cit. Vol. III, pag. 739-74o;M. B. Cantacuzino, op. cit. pag. 3o8;M. Eliescu, op. cit. pag. 175. Renuntarea tacita s-ar putea realiza prin:preschimbarea titlului creantei pe numele mostenitorilor;prelungirea termenului de plata;schimbarea conditiilor obligatiei initiale;primirea unor garantii de la mostenitori; luarea unei iscriptii ipotecare asupra imobilelor mostenitorilor;urmarirea averii personale a mostenitorilor;stipularea solidaritatii contra mostenitorilor etc. A se vedea si D. Chirica, op. cit. pag. 254. 430A se vedea, M. Eliescu, op. cit. pag. 175-176;D. Chirica, op. cit. pag. 254. 431A se vedea, I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, op. cit. pag. 439.

215 bunul succesoral a fost vindut etc. sunt acte care atesta vointa creditorului de a invoca privilegiul, astfel ca efectele sale se vor produce, conferindu-i preferinta creditorului care le-a exercitat, fata de creditorii personali ai mostenitorului. In cazul acceptarii mostenirii sub beneficiu de inventar, asa cum am aratat, invocarea privilegiului separatiei nu are sens, dar dorim sa precizam ca, in acest caz, separatia profita creditorilor succesiunii chiar daca beneficiul de inventar a incetat prin renuntare sau decadere432. In privinta imobilelor succesorale, pentru a fi opozabil, privilegiul trebuie sa fie conservat, prin inscrierea sa potrivit regulilor de publicitate imobiliara, avind rangul dupa data inregistrarii cererii (art.1743 C. civ., art.21, 27, 61 din Legea nr.7/1996). In sistemul registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni imobiliare, potrivit art.1743 C. civ. cei care cer separatia de patrimonii isi conserva privilegiul lor asupra imobilelor succesiunii in fata creditorilor mostenitorilor (chiar si impotriva acelora cu garantii reale constituite si inscrise anterior) prin inscriptia acestuia in termen de 6 luni de la data deschiderii mostenirii. Efectele separatiei de patrimonii. Principalul efect al separatiei de patrimonii este acela ca in virtutea acestui privilegiu433 creditorii succesorali (inclusiv legatarii creditori) au dreptul de a fi platiti cu preferinta fata de creditorii personali ai mostenitorilor din pretul bunurilor succesorale cu privire la care separatia s-a invocat. In raporturile dintre creditorii succesorali care au cerut separatia si cei care nu au cerut-o, privilegiul nu aduce nici o modificare. Preferinta pe care acesta o creiaza opereaza numai fata de creditorii personali ai mostenitorilor si nu fata de ceilalti creditori succesorali astfel ca, in raporturile dintre creditorii succesiunii va opera dreptul comun, dupa cum sunt creditiori chirografari sau cu garantii reale434. Legatarul particular -creditor, care a cerut separatia va fi platit dupa satisfacerea creditorilor succesiunii potrivit adagiului nemo liberalis nisi liberatus435. Daca pretul bunurilor succesorale cu privire la care s-a cerut separatia nu vor
432Fr. Deak, op. cit. pag. 521. 433Unii autori considera separatia de patrimonii doar un drept de preferinta si nu un veritabil privilegiu intrucit creditorii separatisti nu au dreptul de urmarire a bunurilor imobile succesorale la tertii subdobinditori, ci numai dreptul ca in virtutea subrogatiei reale sa fie preferati fata de mostenitori la acoperirea creantei lor din pretul vinzarii. A se vedea in acest sens, D. Alexandresco, op. cit. Vol. III, pag. 751-752;M. B. Cantacuzino, op. cit. pag. 3o7-3o8;I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, op. cit. pag. 436-437. Alti autori insa, la a caror parere ne raliem, considera ca separatia de patrimonii este un veritabil privilegiu intrucit creditorii separatisti au dreptul de a declansa urmarirea in vederea realizarii creantelor lor, nefiind obligati sa astepte ca alti creditori sa o faca pentru a participa apoi la impartirea pretului. A se vedea in acest sens, M. Eliescu, op. cit. pag. 175;D. Chirica, op. cit. pag. 256;Fr. Deak, op. cit. pag. 522. 434A se vedea, M. Eliescu, op. cit. pag. 174;D. Chirica, op. cit. pag. 256; Fr. Deak, op. cit. pag. 522. 435Fr. Deak, loc. cit. supra.

216 acoperi creantele creditorilor succesiunii acestia pot urmari bunurile succesorilor dupa regulile consacrate privind impartirea pasivului intre mostenitori. C A P I T O L U L III TRANSMISIUNEA POSESIUNII MOSTENIRII Precizari prealabile. Cand se vorbeste de transmisiunea posesiunii mostenirii se confera notiunii de posesiune o acceptie speciala, caci aici nu este vorba de stapinirea in fapt a bunurilor succesorale ci de exercitiul drepturilor succesorale care le privesc. Codul civil reglementeaza deosebit de transmisiunea activului si pasivului mostenirii transmisiunea posesiunii acesteia. Din acest punct de vedere se face distinctie intre mostenitorii sezinari adica aceia care au de drept posesiunea mostenirii, si acestia sunt potrivit art.653 alin.1 C. civ. descendentii si ascendentii, si mostenitorii nesezinari, care trebuie sa ceara trimiterea in posesiune potrivit art.653 alin.2 C. civ., si acestia sunt mostenitorii legali nesezinari si legatarii care, pentru a obtine trimiterea in posesiune, trebuie sa ceara predarea legatelor. Le vom analiza pe rind in cele ce urmeaza. Sectiunea a I-a. Dobindirea de drept a posesiunii mostenirii de catre mostenitorii legali sezinari. Notiunea de sezina si efectele ei. Sezina sau posesiunea de drept a mostenirii este un beneficiu conferit de legiuitor unor categorii de mostenitori legali ai defunctului de a exercita actiunile care sanctioneaza drepturile aflate in patrimoniul succesoral fara a avea nevoie de verificarea si atestarea notariala sau judecatoreasca a titlului de mostenitor436. Sezina inseamna posesiunea de drept a mostenirii (art.653 C. civ.). Ea nu se confunda insa cu posesiunea ceruta de lege pentru a putea uzucapa (art.1846 C. civ.). Aceasta din urma implica doua elemente indispensabile: Corpus (stapinirea de fapt a bunului) si animus sibi habendi (intentia de a stapini bunul pentru sine) care nu este nevoie sa fie prezente in cazul sezinei. Exercitiul actiunilor care privesc bunurile succesorale se poate realiza fara nici unul din aceste elemente, iar sezinarul poate actiona si in numele mostenirii nu numai in numele sau de mostenitor 437. Mostenitorul sezinar are de drept posesiunea mostenirii chiar daca in fapt nu are stapinirea bunurilor succesorale, acestea fiind posedate de o alta persoana care nu este mostenitor sezinar sau poate sa nu fie nici macar mostenitor438. Sezina nu este acelasi lucru nici cu transmisiunea drepturilor succesorale, care
436D. Chirica op. cit. pag. 258. 437A se vedea, M. Eliescu, op. cit. pag. 6o;D. Chirica, op. cit. pag. 259;Fr. Deak, op. cit. pag. 524. 438A se vedea, Trib. jud. Cliuj, dec. civ. nr. 49/1978, in R. R. D. nr. 8/1978, pag. 66.

217 se realizeaza o data cu deschiderea mostenirii indiferent daca mostenitorii sunt sau nu sezinari. In aceasta ordine de idei, s-a precizat 439 ca posedarea bunurilor succesorale, chiar inaite de trimiterea in posesia, de catre un mostenitor nesezinar este legitima. In practica judiciara s-a decis chiar ca mostenitorul nesezinar care stapineste in fapt bunurile succesorale se va putea apara prin actiunea posesorie (art.674 C. pr. civ. ) impotriva celui sezinar, care prevalindu-se de sezina, ii tulbura posesia440. Tot astfel mosteenitorul sezinar nu va putea reclamana, in temeiul sezinei, posesia bunurilor succesorale stapinite in fapt de ceilalti coindivizari441. Cit priveste efectele sezinei, precizam ca posesia de drept a mostenirii confera mostenitorului sezinar urmatoarele drepturi: -mostenitorul sezinar are dreptul sa stapineasca si sa administreze bunurile succesorale, fara nici o alta formalitate, adica obtinerea certificatului de mostenitor eliberat in cadrul procedurii notariale sau a hotariii judecatoresti in cazul procedurii contencioase. Daca exista mai multi mostenitori sezinari, fiecare poate exercita posesiunea de drept a mostenirii, sezina avind, in acest sens, un caracter indivizibil442. Mostenitorii sezinari pot percepe fructele naturale si civile la care au dreptul de la data deschiderii succesiunii pe cind mostenitorii nesezinari numai de la data trimiterii in posesie. - mostenitorul sezinar poate exercita toate drepturile si actiunile de natura patrimoniala dobindite prin mostenire ca actiunea in revendicare, actiunea posesorie, chiar daca nu exercita in fapt posesiunea imobilului443, actiunea pentru plata pretului lucrului vindut de catre defunct, actiunea pentru plata chiriei, actiunea in despagubiri ca urmare unui delict impotriva defunctului etc.444 El poate fi si urmarit de catre succesiunii fara sa fie nevoie de atestarea prelabila a calitatii de mostenitor. In aceasta privinta s-a sustinut o prima opinie in doctrina in sensul ca pentru datoriile succesiunii, creditorii ar putea actiona numai impotriva mostenitorilor sezinari, iar
439A se vedea, M. B. Cantacuzino, D. Chirica, op. cit. pag. 259. 440A se vedea, Trib. jud. Hunedoara, dec. civ. nr. 138/1971, in R. R. D. nr.7/1971, pag. 153. 441A se vedea, Trib. jud. Cluj, dec. civ. nr. 138/1971, cit. supra. 442Sunt anumite situatii speciale cind nici mostenitorul sezinar nu poate exercita stapinirea bunurilor succesorale, de pilda, daca s-au luat masuri speciale de conservare a bunurilor succesorale, potrivit art. 72-74 din Legea nr. 36/1995. Sau daca este vorba de sume de bani depuse la CEC sau la o banca, fara clauza testamentara, chiar si mostenitorul sezinar are nevoie, fie de certificat de mostenitor, fie de hotarire judecatoreasca pentru a-si dovedi calitatea de mostenitor. 443M. Eliescu, op. cit. pag. 61. 444A se vedea, D. Chirica, op. cit. pag. 26o.

218 impotriva celor nesezinari numai dupa trimiterea lor in posesie.445 Intr-o a doua opnie, pe care o impartasim si noi, s-a precizat insa judicios ca plata datoriilor succesorale nu este o consecinta a sezinei ci a transmisiunii pasivului succesoral, care se divide de drept, asa cum am aratat mai sus, intre comostenitori, o data cu deschiderea succesiunii proportional cu partea lor ereditara.446 S-a precizat447 ca sezina nu inlatura diviziunea de drept a pasivului succesoral, ea, se poate spune, ca are caracter divizibil, fiecare mostenitor sezinar poate actiona si poate fi actionat numai pentru partea care ii revine din creanta sau din datorie. Mostenitorii sezinari. Potrivit art.653 alin.1 C. civ., sunt mostenitori sezinari numai descendentii si ascendentii defunctului, adara numai rudele in linie dreapta, indiferent daca rudenia este de singe sau civila. Nu are importanta nici gradul de rudenie si nici clasa de mostenitori din care fac parte si nici faptul ca sunt mostenitori rezervatari sau nu. Ascendentii ordinari, care sunt bunicii si strabunicii defunctului, sunt mostenitori sezinari desi fac parte din clasa a III-a de mostenitori, dar nu sunt rezervatari, pe cind fratii si surorile defunctului si descendentii lor, nu sunt mostenitori sezinari, desi fac parte din clasa a II-a de mostenitori. Apoi sotul supravietuitor este mostenitor rezervatar si vine la mostenire in concurs cu toate clasele de mostenitori, dar nu este mostenitor sezinar. Desigur calitatea de sezzinar deriva din aceea de mostenitor cu vocatie concreta la acea mostenire. Cine este inlaturat de la mostenire de alti mostenitori dintr-o clasa mai apropiata sau din cadrul aceleasi clase, dar mai apropiat in grad de rudenie, nu poate fi mostenitor sezinar. Sezina, se poate spune, ca are in acest sens, un caracter individual, adica nu apartine colectiv tuturor ascendentilor si descendentilor defunctului. Are si un caracter succesiv, in sensul ca daca un mostenitor, din rudele in linie dreapta a defunctului, renunta la mostenire sau este nedemn, calitatea de mostenitor sezinar va reveni mostenitorului subsecvent. Daca un mostenitor este rezervatar, dar a fost exheredat de catre defunct, el isi pastreaza calitatea de mostenitor sezinar, caci rezerva i se cuvine oricum. Enumerarea facuta de legiuitor prin art.653 C. civ. este limitativa si are de asemenea un carcater imperativ. Testatorul nu poate prin manifestarea sa de vointa sa inlature de la sezina pe unii mostenitori sau confere sezina altora, impotriva determinarilor facute de lege si nici nu poate modifica efectele pe care legea le confera sezinei. Testatorul poate totusi conferi sezina temporara executorului testamentar, asupra bunurilor mobile din mostenire, potrivit art.911 C. civ., iar in cazul mostenitorilor nerezervatari, exheredindu-i, in mod indirect le inlatura si calitatea de mostenitori sezinar. Este cazul, de pilda, al ascendentilor ordinari, care nu au calitatea de mostenitori rezervatari, dar, cum am aratat, sunt mostenitori
445D. Alexandresco, op. cit. vol. III, pag. 58. 446A se vedea, M. B. Cantacuzino, op. cit. pag. 249;I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, op. cit. pag. 272, D. Chirica, loc. cit. supra. 447M. Eliescu, op. cit. pag. 93-94.

219 sezinari. Cu tot caracterul imperativ al regulilor ce privesc sezina, se admite ca mostenitorii sezinari pot renunta la beneficiul ei, fara a renunta la mostenire.448 Sectiunea a II-a . Dobindirea posesiunii mostenirii de catre mostenitorii legali nesezinari. Asa cum rezulta din prevederile art.652 alin.2 C. civ., sunt mostenitori legali nesezinari, rudele colaterale ale defunctului, adica colateralii privilegiati, colateralii ordinari, sotul supravietuitor si statul, iar acestia pot intra in posesiunea succesiunii numai “cu permisiunea justitiei”. In prezent trimiterea in posesia a mostenitorilor legali nesezinari se realizeaza de catre notarii publici, potrivit procedurii reglementate de Legea nr.36/1995, care mai este numita si procedura gratioasa sau necontencioasa, prin eliberarea certificatului de mostenitor sau de vacanta succesorala. Aceasta procedura se poate realiza numai cind intre comostenitori nu exista neintelegeri, iar atunci cind acestia isi contesta drepturile, trimiterea in posesia o realizeaza instanta de judecata.449 In cazul in care anterior, notarul public competent a fost sesizat in vederea eliberarii certificatului de mostenitor, iar neintelegerile dintre parti s-au ivit in fata sa, el va suspenda procedura succesorala notariala si va indruma partile sa se adreseze instantei de judecata. Apoi va elibera certificatul de mostenitor pe baza hotaririi judecatoresti, ramasa definitiva si irevocabila (art.68, 78 si 83 din Legea nr.36/1995). Evident, cu prilejul acestsor proceduri se verifica vocatia succesorala concreta a celor care pretind a fi mostenitori ai defunctului si intinderea drepturilor lor succesorale. In vederea dovedirii calitatii de mostenitor pot cere eliberarea certificatului de mostenitor si mostenitorii sezinari. Dar, s-a precizat in practica judiciara, procedura succesorala notariala nu este obligatorie intrucit trimiterea in posesia a mostenitorilor nesezinari poate fi ceruta direct instantei de judecata.450 Trimiterea in posesie a mostenitorilor legali nesezinari se realizeaza prin procedurile precizate mai sus chiar si in ipoteza in care exista un singur mostenitor. Prin trimterea in posesie se realizeaza efectele pe care le produce sezina in cazul mostenitorilor legali sezinari, efectele ei producindu-se retroactiv pina la data deschiderii succesiunii. Pina la trimiterea in posesie, mostenitorii legali nesezinari nu pot exercita actiunile cu carcater patrimonial ale defunctului si nu pot fi nici urmariti in calitate de mostenitori, precum nu pot nici administra bunurile succesorale. In schimb, dobindirea drepturilor care opereaza ope legis nu este conditionata de trimiterea in posesiunea mostenirii, nici chiar in cazul succesiunii testamentare. S-a
448A se vedea, Mazzeaud, op. cit. pag. 916. 449A se vedea, Trib. Supr. col. civ. dec. nr. 672/1965, in Repertoriu. . . , pe anii 1952-1969, pag. 451;Jud. Caracal, sent . civ. nr. 1374/1978, cu Nota de I. P. Cernat, in R. R. D. nr7/198o, pag. 43-45. 450 Ibidem.

pag. cit.889. ei dobindesc drepturile ce formeaza obiectul legatelor de la data deschiderii succesiunii. Predarea legatelor. Caracal. Cernat. iar daca nu se afla in posesia bunurilor va uza de actiunea in realizare454. bazata pe prevederile art.D. cit. cantacuzino. Mostenitori rezervatari sunt descendentii. Predarea legatelor universale. este evident ca legatarii nu sunt mostenitori sezinari. 261-262. Aceasta din urma actiune poate fi exercitata intrucit ea apartine mostenitorilor si nu defunctului. 82. trimiterea in posesie a legatarilor are loc sub forma predarii legatelor reglementata de art. B.D. scopul ei este tocmai acela de a i se recunoaste reclamantului calitatea de mostenitor452 . civ. in principiu. 529. astfel. Chirica. civ. fara nici o alta formalitate. cit. pag.. numai dupa insezinare. 263. problema modalitatii de punere a lor in posesie. cit. pag. sent. supra. op. In doctrina s-a precizat ca acesta din urma nu poate fi tinut la predarea legatelor de la data deschiderii succesiunii ci numai de la punerea lui in posesie intrucit nu poate transmite ceea ce el insusi nu are453. fie pe cale judecataoreasca daca au aparut neintelegeri intre ei si legatari. iar pe de alta parte. Eliescu. op.895 si art. in acelasi timp. civ. art. au dreptul sa culeaga fructele naturale si civile de la aceasta data. 454A se vedea. 451Fr.653 C. op. Jud. cit. cu Nota de P. Se pune. pot cere predarea legatului de la acestia. pr. op. Legatarii universali. M. nr. Fata de prevederile art. Cind legatarul se afla in posesia bunurilor care formeaza obiectul legatului universal.Chirica. Punerea in posesie a sotului supravietuitor si a legatarului universal se poate realiza. Mostenitorii rezervatari tinuti la predarea legatelor o pot face fie de buna voie la cererea legatarilor. rezervatarii care sunt si sezinari pot fi solicitati sa predea legatele din momentul deschiderii succesiunii. civ. pag.899 alin. cu toate ca. 453A se vedea.891.220 precizat astfel ca mostenitorii nesezinari pot instraina bunurile din succesiune intrucit exercita un drept propriu si de asemenea pot cere notarului public luarea masurilor de conservare a patrimoniului succesoral451 si pot exercita actiunea in petitie de ereditate. Intrucit trimiterea in posesie are efecte retroactive. legatarii cu titlu universal si legatarii cu titlu particular. fie pe calea justitiei. de la data deschiderii succesunii. art. civ. .cind testatorul are mostenitori rezervatari. 452A se vedea.889 C. Vom analiza pe rand dobindirea posesiei mostenirii de catre legatarii universali. cit. fie prin intermendiul procedurii succesorale notariale(gratioase). 77. op.M. ascendentii privilegiati si sotul supravietuitor dintre care insa numai descendentii si ascendentii privilegiati sunt si mostenitori sezinari. el poate uza de actiunea in constatare. Eliescu.111 C. op. Deak.2 C. 1374/1978. Asa fiind. iar sotul supravietuitor. mostenitorii legali insezinati astfel. pag. potrivit art. care nu este si mostenitor sezinar. 249-250. pag. Sectiunea a III-a.. M. cit.

Eliescu. op.D. pag. ataca prin actiune in justitie testamentul456. civ. la fructele bunurilor succesorale numai din ziua in care au cerut punerea lor in posesie. pag. 79. potrivit regulilor consacrate in materie trebuie facuta si in ipoteza in care acesta este mostenitor sezinar. Alexandresco. prin actiune in justitie. 264. reglementeaza mai multe ipoteze privind predarea legatelor cu titlu universal. pag. 82.891 C. cind acestea se afla la el. Potrivit art.. Articolul 895 C. pag. pag. Chirica. op. Predarea se face. op. iar in cazul in care nu exista astfel de mostenitori va cita numai legatarul. 458M. Punerea in posesie a legatarului universal.Daca exista mostenitori legali din ambele categorii (rezervatari si 455D. cit. Situatia este aceeasi si atunci cind nu exista mostenitori legali si chiar daca legatarii universali nu au exercitat posesiunea mostenirii de la data deschiderii mostenirii. Chirica. la fel ca in cazul legatului universal.Daca nu exista mostenitori rezervatari. cererea se va adresa celorlalti mostenitori legali. cit. necitati. sau din ziua in care au exercitat posesiunea mostenirii cu acordul mostenitorilor legali. 53o.M. prin ipoteza. au fost exheredati 458. potrivit Legii nr. op. cererea de punere in posesie a legatarului universal se va faca catre notarul public competent. desigur. potrivit art. Fr. D. in cazul testamentului autentic pot. 8o-81.2 din Legea nr. pag.36/1995. Eliescu. Legatarii universali au dreptul.Daca exista numai mostenitori rezervatari. in caz de neintelegere. 199-2oo. 83. IV. civ. prin lasarea legatarului in stapinirea bunurilor. cit. cit. . op. cit. . Vol. Ea are loc expres prin eliberarea certificatului de mostenitor cu acordul mostenitorilor rezervatari. Predarea legatelor cu titlu universal. B.36/1995).. Daca este vorba de un testament olograf sau mistic urmeaza a fi citati si mostenitorii legali nerezervatari (art.531. in cazul in care nu exista mostenitori rezervatari. cit. notarul competent a instrumenta eliberarea certificatului de mostenitor va cita numai mostenitorii rezervatari. dar dupa punerea lor in posesie. Cantacuzino. Deak. op. M. de buna voie sau. op. cit. caci ei. 457A se vedea. op.75 alin.221 Predarea legatelor. poate fi acceptata expres sau tacit. s-a spus455 . . Mostenitorii legali nerezervatari. 456Fr. M. iar ca mostenitor testamentar nu are sezina457. pag. pag. op. In caz de neintelegere intre legatarul universal si mostenitorii nerezervatari ai defunctului exheredati prin testament cererea se va adresa instantei de judecata. cit. daca nu exista mostenitori rezervatari intrucit fructele nu pot fi atribuite mostenitorilor legali nerezervatari. 361. Ei au insa dreptul la fructe de la deschiderea mostenirii. legatarul cu titlu particular va cere punerea in posesie de la acestia. intrucit el pretinde legatul in baza testamentului si nu a legii. . civ. Daca legatarul universal a fost instituit printr-un testament autentic. pag. iar tacit. Deak. Eliescu.89o C. cit.

dar i se contesta dreptul. Predarea legatului se va cere de la mosteenitorii legali. care este prescriptibila in termenul general de prescriptie.902 alin. el nu poate uza de petitia de ereditate si nici de actiunea in imparteala. sau de la legatarul universal sau cu titlu universal.1 C. potrivit art. daca este vorba de un alt drept real. 1 C. civ. Deak. de pilda. potrivit legii revine legatarului. nici cu titlu universal. legatarul cu titlu universal are dreptul la fructe de la data la care a cerut punerea in posesie sau de la data la care legatul i-a fost predat de buna voie de catre cei tinuti la executarea acestuia. iar cind testatorul a insarcinat pe un alt legatar cu titlu particular cu plata legatului. a) Daca. .222 nerezervatari) punerea in posesie se va cere de la cei rezervatari. civ. functie de natura dreptului care formeaza obiectul legatului si uneori de faptul daca bunul se afla in posesia sa sau nu. iar legatarul a fost desemnat prin clauza testamentara. pr. in cazul in care este vorba de un drept de proprietate si prin actiunea confesorie.Daca exista atit mostenitori rezervatari cit si un legatar universal.899 alin.1 C. dupa punerea lui in posesie. Predarea legatelor cu titlu particular. . in acest caz datoria se stinge de drept de la data deschiderii succesiunii.111 C.Daca nu exista mostenitori rezervatari. predarea se va cere de la acesta. predarea se va cere acestuia.. civ. Potrivit art. prin actiunea reala in revendicare. In cazul sumelor de bani depuse la CEC. acesta va putea pretinde sumele aflate in cont din momentul deschiderii succesiunii459. . reglemenatata de art. civ. c) Daca obiectul legatului este format dintr-un drept de creanta. legatarul poate obtine legatul printr-o actiune personala intemeiata pe testament (art. dupa caz. Legatarul cu titlu particular nefiind nici succesor universal. dupa punerea sa in posesie intrucit plata legatelor se poate face numai din cotitatea disponibila care. op. 532. pag.). cit. Punerea in posesia nu mai este necesara in ipoteza in care este vorba de un legatum liberationis (adica de un legat prin care s-a dispus iertarea legatarului de o datorie catre defunct) intrucit. cita vreme ceilalti nu au fost pusi in posesie. Pentru a intra in stapinirea obiectului legatului are la indemina mai mute actiuni.). iar daca au fost pusi in posesie se va cere de la acestia din urma. Actiunea este 459Fr.898 C. b) Daca obiectul legatului este un drept real asupra unui lucru individual determinat legatarul se poate indrepta impotriva detinatorului bunului.899 alin. dar exista un legatar universal. predarea se va cere acestuia din urma. El nu va putea insa intra in posesia lucrului legat decit din ziua in care a cerut in justitie predarea legatului de la cei tinuti la executare sau i s-a predat legatul de buna voie (art. Dreptul legatarului cu titlu particular asupra lucrului legat se naste din ziua mortii testatorului (art.2 C.899 alin.). civ. civ. legatarul se afla in posesia bunului ce formeaza obiectul legatului. el are la indemina actiunea in constatare.

civ. Trib. pe anii 1952-1969. Ba mai mult. civ. 443. Chirica. 1o41 C. cit. civ. chiar chirografare.9o3 C. op. Eliescu. Eliescu. 85-86. Impartirea creantei intre debitori nu are loc atunci cind creanta este indivizibila prin natura sa sau prin dispozitia testatorului. Aceasta ipoteca este supusa principiilor publicitatii si specialitatii si confera legatarului dreptul de urmarire si de preferinta asupra imobilelor ereditare cu privire la care legatarul a luat inscriptie 462. pag. Eliescu. D. astfel ca intinderea garanatiei depaseste dreptul garantat 463. cit. 1978. Actiunea se va indrepta impotriva tertului debitor in cazul in care obiectul legatului este format din creanta testataorului impotriva acestuia (legatum nominis )461. Legatarii cu titlu particular au dreptul la predarea bunurilor ce formeaza obiectul legatelor in natura impreuna cu accesoriile acestora (art. M. Trib. . In cazul indivizibilitatii obiectului legatului. nr. ci una impotriva mostenitorilor. actiunea se poate indrepta pentru intreg impotriva oricaruia dintre debitori. solutie consacrata expres de art. . 2 C. Deak. Supr. dec. legatarul poate sa ceara plata intregii sale creante de la succesorul in lotul caruia a fost cuprins imobilul privitor la care s-a luat inscriptia ipotecara. pentru garantarea executarii legatului. 86.1o41 C. el nu poate cere predarea legatului pina la achitarea integrala a datoriilor succesorale. facindu-se aplicarea principiului nemo liberalis nisi liberatus. impotriva celorlalti debitori. civ. 465A se vedea. 1393/1978. pag. cere stipularea expresa a solidaritatii in materia conventiilor. 462M. dar doctrina a admis ca aceste prevederi au aplicabilitate si in cazul actelor unilaterale.223 divizibila. proportional cu partile ereditare ale mostenitorilor universali sau cu titlu iniversal impotriva carora legatarul s-a indreptat. cit. 463M. Creditorii succcesiunii au preferinta fata de legatarul singular464. legatarul poate uza de actiunea ipotecara intemeiata pe art.9o2 alin. 532. pag. In 460Art. 129-131. sect. 461Fr.)460 sau poate insarcina cu plata obligatiei numai pe unul dintre ei. dar criticata pe buna dreptate in doctrina. 9o2 alin. civ. pag. Supr. prin actiunea recursorie. in C. d) Daca obiectul legatului cu titlu particular este o suma de bani. A se vedea in acest sens. in Repertoriu. . care se naste divizata. dec. civ. iar debitorul solvens se va putea indrepta. 464A se vedea. supra. . Testatorul mai poate dispune solidaritatea obligatiei succesorilor in executarea obligatiei (art. cit. D.). op. 1192/1957. cit. . op. civ.2 C. nr. In adevar ipoteca legatarilor nu vine sa garanteze o creanta unitara impotriva defunctului. loc. Daca este vorba de mostenitori rezervatari si acestia apreciaza ca li s-a incalcat rezerva succesorala ei pot cere reductiunea legatului in limitele cotitatii disponibile465. 266. pag. pag. op. Riscul insolvabilitatii unuia sau altuia dintre mostenitori va fi suportat in atare ipoteza de catre legatar. col. Desi legatarul cu titlu particular nu este tinut de plata pasivului mostenirii.

cit. C A P I T O L U L IV PETITIADEEREDITATE Sectiunea a I-a. dar pot pretinde sa li se intoarca cheltuielile necesare si utile facute cu acel bun. pe cale de consecinta. cit. In mod exceptional el este indreptatit la fructe de la data deschiderii mostenirii. 188. de buna voie. in C. Debitorii predarii vor raspunde de degradarile suferite de lucru din culpa lor. universal sau cu titlu universal. petitia de ereditate este unanim recunoscuta atit de practica judecatoreasca cit si de doctrina. Exista. situatii cind bunurile succesorale. in temeiul caruia pretinde sa i se predea bunurile succesorale detinute de alta persoana in virtutea unui titlu aparent de mostenitor. Trib. 467M. avind menirea de a limpezi situatii cind mai multe persoane isi dispunta calitatea de mostenitor cu privire la aceleasi bunuri. temei care -i confera dreptul la bunurile litigioase pe care una din parti le are in stapinire.899 alin. 468A se vedea. supra. petitia de ereditate presupune intotdeauna contestarea titlului de mostenitor.468 Petitia de ereditate este. Asadar. dec. 1o5/1969. in adevar. universali sau cu titlu universal. civ. 466Pentru amanunte a se vedea. a avea calitatea de adevarati mostenitori. 1969. care pretind. Mijlocul juridic prin care persoanele care pretind a avea titlul de mostenitor si. Ea a fost. . loc. Eliescu. Deosebirea de alte actiuni. nr. fiecare din partile din proces pretinzind ca este adevaratul mostenitor.1 C. cind testatorul a dispus in mod expres aceasta sau cind legatul are ca obiect o renta viagera sau o pensie alimetara (art.224 aceasta ordine de idei s-a precizat in doctrina ca starea bunului trebuie sa fie aceea din momentul mortii testatorului. M. Legatarul are dreptul la imbunatatirile si adausurile facute inainte de moartea testatorului. cum s-a spus. 16o.). Eliescu.9oo C. civ. Desi nereglementata de legiuitor.466 Legatarul cu titlu particular este indeptatit la fructele bunului legat din ziua cererii de punere in posesie sau din ziua in care. sunt stapinite de persoane a caror calitate de mostenitori este contestata de altele. asadar. in intregime sau in parte.9o3-9o4 C. sect. ”pe de-a-ntregul modelata prin hotaririle tribunalelor”467. D. a intra in posesia bunurilor succesorale este actiunea in petitie de ereditate (petitio hereditatis). Notiune. pag. universal sau cu titlu universal sau ca piritul detine toate bunurile succesiunii sau numai o parte a acestora. Supr. i s-a predat acel bun (art. ori de donatar de bunuri viitoare. sau chiar un bun singular. actiunea prin care un succesor cere in justitie sa i se recunoasca titlul de mostenitor universal sau cu titlu universal. op. este indiferent faptul ca este vorba de cel de mostenitor legal.). precum va trebui sa suporte si stricaciunile suferite de bun inainte de aceasta data (art. civ. dusputindu-se titlul de mostenitor. civ.). ele insele. Cu prilejul petitiei de ereditate. pag. legatar sau donatar de bunuri viitoare.

fie pritr-o actiune personala. 1969. daca se justifica un interes legitim. al carei specific. pag. 189. daca legatul priveste un drept de creanta. cit. .225 Legatarii cu titlu particular al caror titlu de msotenitor este contestat nu pot folosi actiunea in petitie de ereditate. Dupa cum se poate vedea din cele de mai sus. cum ar fi actiunea in revendicare. a) In primul rind. 5/1987. civ. Ei. ca un adevarat proprietar al 469A se vedea. actiunea in petitie de ereditate se deosebeste si de actiunea in imparteala intrucit in cadrul acesteia din urma nu se contesta nici titlul de mostenitor si nici cota care se cuvine fiecaruia. sau cu atiunea in imparteala. actiunea nu mai este o petitie de ereditate ci una in revendicare. Hunedoara. ca la petitia de ereditate. Trib. se impune decelarea elementelor specifice fiecareia pentru a le putea deosebi. nr. ci de actiunea personala a defunctului in executarea creantei mostenite de la acesta. mostenitorul nu va uza de petitia de ereditate. pag. pag. in R. dec. nr. sect. daca dreptul dobindit este un drept real. actiunea personala prin care se cere plata unei datorii a piritului catre succesiune.469 Daca nu se contesta calitatea de mostenitor a reclamantului. ci numai constatarea ca acesta are titlu de mostenitor al defunctului. Prin aceasta actiune. fie prin actiunea in revendicare sau confesorie. jud. nr. este tocmai contestarea titlului de mostenitor. neavind pretentii asupra universalitatii succesorale isi pot valorifica drepturile. se sustine de catre majoritatea autorilor 472 ca actiunea este una reala intrucit mostenitorul apare. dar se contesta titlul de creditor al defunctului. op. pr. care de asemenea nu trebuie confundata cu actiunea in petitie de ereditate. 471A se vedea. Petitia de ereditate se aseamana cu actiunea in revendicare prin finalitatea pe care o urmaresc ambele. In fine. dec. 786/1986. 1o51/1969. Trib. 16o. nu se cere predarea bunurilor succesiunii catre reclamantul care se pretinde a fi mostenitor. D. in C. civ. cum am spus. ci se urmareste numai determinarea concreta a acestei cote din bunurile succesorale.. Dar se deosebeste de aceasta prin aceea ca la petitia de eredinate se contesta titlul de mostenitor care da indreptatire la detentia bunurilor. R. actiunea in petitie de ereditate se aseamana cu alte actiuni. Supr. Caracterele juridice ale actiunii. 470A se vedea.471 Sectiunea a II-a .111 C. Daca acest titlu nu este contestat. M. in conditiile art. In doctrina nu exista unitate de vederi cel putin in privinta citorva din caracterele juridice ale acestei atiuni. civ. Intrucit ea nu se confunda cu acestea. Eliescu.470 Mai precizam ca uneori se intenteaza si o actiune in constatarea calitatii de mostenitor. 7o. D. adica recunoasterea dreptului de proprietate asupra unor bunuri litigioase. in sens larg. ci se contesta numai faptul ca bunurile pe care piritul le detine ar apartine succesiunii.

Deak. de altfel. Statescu. pag. R. in fine. loc. op. instantei de la locul deschiderii mostenirii. Nu mai putin trebuie observat ca determinarea caracterului acestei actiuni are importanta. op. B. c) Actiunea este imprescriptibila. si din perspectiva prescriptibilitatii actiunii. M. Stanciulescu. Cantacuzino. cit. fiecare lucreaza pentru sine neputindu-i reprezenta pe ceilalti.St. Si in legatura cu prescriptibilitatea actiunii in petitie de ereditate s-au nascut discutii in doctrina478.477 b) Petitia de ereditate este o actiune divizibila astfel ca. 477S-a afirmat. 536.Fr. M. Acesta ar fi conferit atit de natura complexa a lasamintului succesoral cit si de faptul ca obiectul litigiului este calitatea de succesor universal sau cu titlu universal. urmareste dobindirea bunurilor succesorale de la un aparent mostenitor de catre mostenitorul adevarat. Deak. pag.475 Alti autori au conchis ca natura juridica a actiunii ar fi variabila in functie de natura lasamntului succesoral. cit.Camelia Toader. in 472A se vedea. cit. 27o. Chirica. Eliescu. daca sunt mai multi mostenitori. 268. 19o. pag. Veronica Stoica. 473C. 474Fr. in primul rind. cit. 16o. asa cum vom vedea. op. op.Fr. 476M. 478A se vedea. supra. op. 227. ). cit. Carpenaru. dar credem ca. op. 537. op. cit. iar pe de alta parte. cit. a transa chestiunea intr-un sens sau altul este greu. pag. Popescu. pag. pe care nu dorim sa le reluam479. cit. dind prevalenta finalitatii acestei actiuni. . 513. op. L. se poate sustine ca actiunea in petitie de ereditate este o actiune reala. Eliescu. cit. Statescu. pe care ambele parti o revendica.226 succesiunii deschise473 si de asemenea prin scopul ei care este deposedarea mostenitorului aparent de bunurile succesorale . pag. Deak. Eliescu. sustinind insa ca de vreme ce obiectul ei este format din constatarea calitatii de mostenitor si predarea drept consecinta a bunurilor succesorale. pag.D. cit. civ. pe de o parte. cit. Creantele din masa succesorala sunt vizate ca o valoare patrimoniala si nu ca un raport juridic ce se valorifica impotriva debitorului474. cit. s-a mai sustinut si caracterul mixt al actiunii. 479S-a sustinut ca actiunea este prescriptibila in termenul general de prescriptie de 3 ani . 475A se vedea pentru amanuntele discutiei. op. (A se vedea. M. op. care poate cuprinde drepturi reale. pag. 14 C. loc. in cadrul ei se discuta care dintre partile din proces are calitatea de mostenitor si nu aceea de proprietar al bunurilor detinute de catre pirit. care pe baza recunoasterii de catre instanta a calitatii de mostenitor a uneia sau alteia dintre parti. dar si drepturi de creanta sau drepturi izvorite din creiatia intelectuala si. actiunea se va porni impotriva fiecaruia in parte. ca indiferent de calificarea juridica a acestei actiuni competenta ei de solutionare apartine potrivit art. Macovei. loc. pag. pr.C. cit. 191.D. daca exista mai multi detinatori de bunuri de la care acestea se pretind. cit. Dar s-a mai sustinut si ca actiunea ar avea un caracter personal intrucit. iar hotarirea este opozabila numai partilor din proces. loc. . 163. Eliescu. iar ambele actiuni. pag. M.476 In adevar.

intocmirea unui nou certificat de mostenitor sau a unui certificat suplimentar (art. cit. in anumite situatii de exceptie. Certificatul de mostenitor. de catre notarul public competent. compunerea masei succesorale.86 alin. prin certificatul de mostenitor sau certificatul de calitate de mostenitor.83 alin. cuprinde datele celui ce lasa mostenirea.227 constatare si in revendicare. Potrivit art. dar nu exclusiv. fiecaruia dintre mostenitori i se elibereaza cite in exemplar al certificatului de mostenitor.83 din Legea nr. iar drepturile asupra mostenirii se vor determina de catre instanta de judecata intr-o procedura contencioasa in care.2 din Legea 480A se vedea.36/1995. in acelasi sens. civ. civ. D. dupa achitarea taxelor succesorale si a onorariului cuvenit notarului public. op. care se elibereaza pe baza incheierii finale.1 din Legea nr. potrivit prevederilor Legii nr. In cazul creantelor succesorale mostenitorul aparent si tertii debitori pot invoca prescriptia extinctiva a dreptului de a cere obligarea lor la plata prin hotarire judecatoreasca. numarul si calitatea mostenitorilor. bunurile ce li se cuvin acestora. Chirica.7oo C. De regula se emite un singur certificat de mostenitor (art. dupa intinderea vocatiei la mostenire a uneia sau alteia dintre partile litigante. 481D. Aceasta dovada se face. care odata facuta duce la consecinta imprescriptibilitatii pe cale extinctiva a calitatii de mostenitor si a aceleia de proprietar al bunurilor succesorale. Intrucit. Acceptarea in termenul de 6 luni. loc. pag. potrivit art. in primul rind. Certificatul de mostenitor se elibereaza ca urmare a consensului dintre mostenitori. dar legea permite.36/1995. cit. se impune sa -i acordam acelasi carcater si petitiei de ereditate 480. in totalitate sau in parte. legatar universal sau cu titlu universal. in cadrul actiunii in petitie de ereditate. daca sunt intrunite conditiile legale in acest sens481.86 alin. . Chirica. in cadrul procedurii necontecioase (gratioase).36/1995). asa cum am aratat.19o9 C. chestiunea disputata este aceea a titlului de mostenitor se pune problema dovedirii calitatii de mostenitor legal. Dovada calitatii de mostenitor. printre altele. iar in cazul legatarilor particulari. potrivit art.2 din Legea nr. sunt impresciptibile pe cale extinctiva. cotele ce se cuvin mostenitorilor universali sau cu titlu universal. se va pune probelema dovedirii calitatii de mostenitor a celor care pretind unele drepturi cu privire la patrimoniul defunctului.. in termen de 2o de zile de la data emiterii ei. a mostenirii este o chestiune prealabila. Evident.36/1995. prevazut de art. Pe baza probelor administrate instanta de judecata va trebui sa determine care titlu este preferabil si in functie de aceasta cine este adevaratul mostenitor caruia i se cuvin bunurile succesorale. sau asupra celor mobiliare prin posesia de buna credinta. mostenitorul aparent poate invoca dobindirea dreptului de proprietate asupra bunurilor succesorale imobiliare prin uzucapiune. Sectiunea a III-a. 269. In cazul in care nu exista consens intre mostenitori notarul nu poate elibera certificatul de mostenitor.

nr. civ. 484A se vedea. 9/1975. 69. jud. caci simpla omisiune a unor bunri care fac parte din masa succesorala nu atrage nulitatea certificatului de mostenitor emis483. direct instantei de judecata cerind sa se constate omisiunea. dec. pag. 36-42. 522/1989. Supr. . Pop. pe anii 1969-1975. dec. pag. pag. C. 1993.o astfel de actiune nu se tinde la anularea certificatului de mostenitor care a avut la baza conventia partilor ci doar a se constata omisiunea lor de la data acelei conventii. . 7/1984. Laurentiu Dan si II B. . 485 A se vedea. cu Note de I. . pe anii 1969-1975. dupa eliberarea certificatului de mostenitor nu se poate elibera alt certificat. in Rpertoriu. .36/1995)482. S. H.228 nr. civ. 1758/1983. 11. nr. Petrescu. 21o. Trib. pentru a se incasa de la mostenitori taxa succesorala corespunzatoare. sect. civ. R. Uneori in practica judiciara s-a sustinut si opinia gresita ca”. in R. 483A se vedea in acest sens:R. J. supra. completul de 7 judecatori. 54-59. . A se vedea. in Dreptul nr. 4/199o. . 21o. 8/1983. in R. . A se vedea in acest sens. 61. 1/1991. pag. nr. sect. pag. nu declara toate bunurile succesiunii. D. nr. in astfel de situatii. dupa care notarul va elibera alt certificat de mostenitor pe baza hotaririi judecatoresti”. Pag. in Dreptul nr. pe anii 1969-1975. . sect. nr. Patrascu. Printr. dec. civ. in R. sect. S. pot cere in justitie. . 11/1968. 79o/1990. J. R. dec. 482A se vedea. dec. Desigur oricare dintre mostenitori se poate adresa. S. sect. A se vedea in acest sens:Trib. iar notarul public va completa incheierea finala cu bunurile omise si va elibera un certificat suplimentar de mostenitor484. . . Trib. R. 1255/1982. nr. cit. sect. civ. 788/1972. cu acordul tuturor mostenitorilor. Dimpotriva omisiunea poate fi remediata.C. J. 1239/1972. Supr. R. . in Buletinul C. pag. nr. 622/1973. nr. pag.C. Aspecte din practica judiciara in legatura cu anularea certificatului de mostenitor. in R. nr. . civ. in Repertoriu. pag. nr. Consideratii critice in legatura cu anularea partiala a unui certificat de mostenitor. Vitzman. nr. pag.G. Supr. altii decit statul. Trib. anularea certificatului si stabilirea drepturilor lor. J. . D. D. in acest sens. . S. Trib. dec. 79o/199o. Ialomita. iar prin hotarirea ce se va pronunta sa se includa in masa succesorala si bunurile omise485. 7/1993. . . dec. nr. S-a decis ca si organul financiar are calitatea de a solicita notarului eliberarea unui supliment de certficat de mostenitor in ipoteza in care mostenitorii. in Repertoriu. D. dec. nr. 59. 21o. 71-75. cei care au pretentia la mostenire ori au fost prejudiciati in alt fel prin eliberarea ori cuprinsul certificatului. dec. Supr.

supra.36/1995. nr. in C. in R. sau pot invoca motive de nulitate absoluta potrivit dreptului comun488. 1985.83 alin. civ. civ. in R. in R. 164-167. R. Spirescu. 2o82/1973. Mihalache. astfel ca ei pot cere anularea acestuia numai pentru vicii de consimtamint487 sau incapacitate. Certificatul de mostenitor. dec. pag. 11/1978. in R. pag. in Buletinul C. in R. dec. pag. el neconstituind un titlu de proprietate.36/1995. nr. vor putea cere instantei de judecata anularea acestuia si stabilirea calitatii de mostenitor si a drepturilor cuvenite celui care intenteaza actiunea. in patrimoniul succesorului490. cu privire la cota sau bunurile ce se cuvin fiecaruia dintre mostenitori in parte (art. in C. 514/1972. 36-37. 487A se vedea R.1. nr. Certificatul de calitate de mostenitor se emite in ipotexa in care nu s-a facut dovada existentei unor bunuri in patrimoniul defunctului sau cind stabilirea acestora ar necesita operatiuni de durata. D. pag. 59. In aceasta privinta se face distinctia intre ipoteza in care partea care cere anularea certificatului de mostenitor a participat la procedura succesorala notariala.I. 69. cit.489 Certificatul de mostenitor nu poate fi opus tertilor ca instrument de dovada absoluta.88 alin. nr. nr. dec. 232/1992. D. cit. nr.84 din Legea nr. 1827/1955. I. sect. Vol. sect. S. 7/1974.Fr. certificatul de mostenitor. Supr. 538. Supr. caci el nu poate fi considerat ca o dovada ca bunurile aflate in patrimoniul defunctului au fost prioprietatea acestuia care s-au transmis apoi. 285. . pag. civ. pana la anularea sa prin hotarire judecatoreasca. fiind un res inter alios acta. prin efectul mostenirii. 194-195.)486.88 alin.36/1995. nr. cit. Notarul nu are chemarea sa ateste calitatea de proprietar a defunctului. . S. Nr. 6/1981. 59. R. D. D.229 Daca prin testament s-a instituit si un executor testamentar. D.C. op. D. in Dreptul nr. 28. dec. S. dec. Anularea certificatului de mostenitor la cererea partilor prezente la dezbaterea succesorala in fata notarului notarului de stat. in Repertoriu. mentiunile din cuprinsul sau vor putea fi combatute prin orice mijloace de proba. colciv. J. . 2588/1973. 1972. dec. 59. pag. pag. pag. dec. Petrescu. iar mostenitorii solicita eliberarea unu astfel de ceritificat care atesta numai calitatea lor de mostenitori (art. loc. Fata de terti insa. potrivit art. pag. nr.C. 968/1985. J. 1955. Trib. R. D. dec.1. fraza a II-a din Legea nr. cauza ilicita sau imorala etc. pe anii 1969-1975. Nr. .. I. civ. se va elibera un certificat care sa cconstate aceasta calitate. nr. R. J. 137-138 488A se vedea.969 C. prin emiterea lui. sau este vorba de un tert care nu si-a exprimat acordul in nici un fel in aceasta privinta.36/1995). civ.3 din Legea nr. nr. in C. Deak. 2o9-21o. Chirica. sect. in Probleme de drept din deciziile C. 2588/1973. dec. Puterea doveditoare a certificatului de mostenitor si posibilitatea anularii lui. 7/1974.Trib. pag. Potrivit insa prevederilor art. . 1993. J. 59. pag. nr. consimtind la eliberarea lui. dec. 1o62/1072. potrivit art. S. face dovada deplina cu privire la calitatea de mostenitor. 9o-91. nr. D. pag. ca de pilda. pag. 199o-1992. pag. 1/1991. sect. cei care se considera vatamati in drepturile lor. frauda la lege. Intre cei care au consimtit in fata notarului la eliberarea certificatului de mostenitor acesta are valoarea probanta a unei conventii. nr. op. R. 459/1993. Supr. 624/1978. D. 79o/199o. 7/1974. . ci numai 486A se vedea.Trib. fraza a I-a din Legea nr.

495A se vedea. dec. si este un mijloc de dovada a dobindirii drepturilor pe cale de mostenire de catre persoanele determinate ca fiind mostenitorii defunctului. reg. N. sect. 11/1958. Vlachide. reg. Eliescu. Nota critica la dec. in Dreptul nr. pag. pag. Cu toate acestea. A se vedea in acest sens. C. op. cit. pag.C. In legatura cu natura juridica si puterea doveditoare a certificatului de mostenitor. cit. Chirica. nr. R. 16-26. consemnarea corecta a declaratiilor facute sau constatarea unui fapt care s-a petrecut in prezenta notarului. Asa cum am aratat mai sus insa. civ. Cluj. 492Fr. in Buletinul notarilor publici nr. J. precum si mostenitorii care nu au fost convocati in fata notarului cu prilejul eliberarii certificatului de mostenitor. pag. 494A se vedea C. pag. 12/197o. 145. dec. P. Probleme de drept privitoare la caracterul procedurii succesorale notariale si la natura juridica a certificatului de mostenitor. Cristodulo. Trib.230 calitatea de mostenitor si intinderea drepturilor succesorale ale fiecarui mostenitor491. in Dreptul nr. 28 491A se vedea. fac dovada pina la proba contrara 494. nr. pag. in Buletinul C. S. D. precum si data si locul intocmirii inscrisului. dar au fost prejudiciati in orice mod prin eliberarea certificatului de mostenitor. succesibilul este citat de la domiciliul sau cu toate ca el se afla in executarea unei pedepse privative de libertate. 122. in R. 523. A se vedea in acest sens. Citarea la notar prin incalcarea regulilor procedurale. Galati. pag. op. pag. s-a subliniat in doctrina. P. cit. nr. 2/1959. pag. Pe baza certificatului de mostenitor se fac inscrierile in cartea funciara a drepturilor reale dobindite prin mostenire495 . S. M.I. in L. nr. 182-183. 3/1957. precum si cu actiunea in anularea acestuia. 39 si urm. pag. 5o-51. 312/1971.77 alin. astfel ca actiunea in anularea certificatului de mostenitor este admisibila. 1993. Gh. Cluj. 4927/1957 a trib. tertii care revendica drepturi proprii pot 489Prin terti trebuie sa intelegem persoanele care nu invoca nici un drept cu privire la mostenirea defunctului.1 din Legea nr. Nr. civ. nr. in L. 1o-11/1993. Caracterul procedurii succesorale notariale si problemele legate de natura juridica a certificatului de mostenitor. 493D. II. pag. Linczmayer. Dobrican. 5o87/1956 a Trib.36/1995. dec. precum si cu actiunea in anulare a acestuia. Pentru amanunte a se vedea si:T. 32-34. nr. Popa. chiar fata de terti493. sect. 284. A. Les. J. nr. fara a fi controlate de acesta. jud. 177. Constatarile proprii ale notarului public. P. . 11/1998. J. In schimb declaratiile partilor consemnate numai de catre notar. 459/1993. 11/1971. pag. 539. civ. El cuprinde totusi mentiuni rezultate din verificarile intreprinse de notarul public. ca agent instrumentator. pot fi pretinse sumele depuse de defunct la unitati bancare sau se poate valorifica creanta mostenita impotriva debitorului defunctului etc. fac dovada pina la inscrierea in fals. op. 490A se vedea. nr. 11/1997. echivaleaza cu omiterea de la imparteala. Hilsenrad. S. Intabularea dreptului de proprietate dobindit printr-un act notarial intocmit in baza unui certificat de mostenitor. puterea doveditoare a certificatului de mostenitor nu trebuie minimalizata nici in raport cu terii492. potrivit art. in Dreptul nr. R.V. prezenta partilor. ca de pilda. nr. In legatura cu natura juridica si puterea doveditoare a certificatului de mostenitor. civ. Deak. Nota la dec. 2468/1992. in R. 41-43. in J. Popescu. D. 5/2ooo.I. pag.

231 intenta actiune in justitie contestind calitatea de mostenitor a celor inscrisi in certificatul emis de notar, sau faptul ca acestia ar fi singurii mostenitori ai defunctului. O astfel de actiune se integreaza actiunii in petitie de ereditate, daca bunurile succesorale se afla in posesia celor inscrisi ca mostenitori in certificatul emis de notar, sau unei actiuni in constatarea calitatii de mostenitor, atunci cind acestea sa afla in posesia reclamantului, avind asadar un carcater mai complex496. De asemenea terii pot contesta ca unele bunuri fac parte din masa succesorala lasata de defunct, situatie in care actiunea are iarasi un caracter mixt, fiind o actiune in anularea certificatului de mostenitor si in revendicarea bunurilor ce se sustine a nu face parte din masa succesorala.497 Intrucit, asa cum am precizat mai sus, actiunea in anularea certificatului de mostenitor nu are un carcater de sine statator, fiind dublata cele mai adesea de actiunile care se fundamenteaza pe drepturile pe care tertii le revendica, in ce priveste presciptibilitatea ei se vor aplica regulile specifice acestora din urma, intrucit actiunea in anularea certificatului de mostenitor este numai mijlocul prin care se apara drepturile invocate de terti, care constituie scopul principal al actiunii. Atunci cind se invoca viciile de consimtamint pentru anularea certificatului de mostenitor, actiunea este prescriptibila in termenul general de prescriptie de 3 ani, prevazut de Decr. nr.167/1958, care incepe sa curga dupa distinctiile prevazute de art.9 din decret. In schimb, atunci cind se invoca cauze de nulitate absoluta, constatarea calitatii de mostenitor, petitia de ereditate sau se revendica bunurile succesorale, actiunile sunt imprescriptibile498. In cazul succesorilor testamentari calitatea de mostenitor poate fi dovedita si cu testamentul. Exercitarea actiunii in petitie de ereditate nu este conditionata de eliberarea prealabila a certificatului de mostenitor, care de altfel, in caz de neintelegere intre parti nici nu poate fi eliberat. Drepturile lor succesorale si intinderea acestora vor putea fi stabilite direct de catre instanta de judecata499. Dar pentru stabilirea calitatii de mostenitor se pot folosi si actele de stare civila, care au caracter autentic astfel ca au forta probanta a acestora. Calitatea de mostenitor legal se bazeaza tocmai pe legatura de rudenie cu defunctul sau pe calitatea de sot supravietuitor, astfel ca aceste imprejurari se dovedesc cu actele de stare civila. Potrivit art.77 alin.1 din Legea nr.36/1995 calitatea de mostenitor poate fi dovedita si prin orice alte mijloace de proba admise de lege, inclusiv cu martori sau recunoasterea piritilor chemati la interogatoriu. Aceasta procedura este admisibila atit in fata notarului public cit si in fata instantei de judecata500.
496A se vedea, Trib. Supr. sect. civ. dec. nr. 1o51/1969, in C. D. 1969, pag. 16o;D. Chirica, op. cit. pag. 285-286. 497A se vedea, R. Petrescu, op. cit. supra, pag. 41;Trib. Supr. sect. civ. dec. nr. 968/1985, in R. R. D. nr. 4/1986, pag. 64;Trib. Supr. sect. civ. dec. nr. 2588/1973, in Repertoriu . . . , pe anii 1969-1975, pag. 211.

232 Sectiunea a IV-a. Efectele petitiei de ereditate. Daca actiunea in petitie de ereditate este admisa ca urmare a faptului ca titlul de mostenitor al reclamantului este preferabil, se impune analiza diferita a efectelor acestei actiuni, dupa cum este vorba de raporturile dintre adevaratul mostenitor si mostenitorul aparent sau de cele dintre adevaratul mostenitor si terti. a) Efectele intre adevaratul mostenitor si mostenitorul aparent. Principalul efect al admiterii actiunii in petitie de ereditate este acela ca piritul (mostenitorul aparent) este obligat sa restituie reclamantului toate bunurile succesorale pe care, s-a dovedit, a le detine fara drept, afara de cele cu privire la care a dobindit un drept de proprietate prin uzucapiune.501 Obligatia de restituire este diferita in functie de faptul daca mostenitorul aparent a fost de buna sau de rea credinta, adica a avut sau nu reprezentarea ca nu este adevaratul mostenitor, a crezut sau nu in realitatea vocatiei sale succesorale. Astfel, daca mostenitorul aparent a fost de buna credinta, el va trebui sa restituie in natura bunurile succesorale, iar in ipoteza ca le-a instrainat trebuie sa restituie pretul primit (art.996 alin.2 C. civ.). El pastreaza fructele bunurlor succesorale pe care le-a perceput si nu raspunde de stricaciuniile pricinuite chiar prin
498Desigur au calitate procesuala numai cei care au acceptat mostenirea in termenul legiuit. A se vedea: Trib. Supr. sect. civ. dec. nr. 2588/ 1973 cit. supra, Trib. Supr. sect. civ. dec. nr. 2o82/1973, in R. R. D. Nr. 7/1984, pag. 59, Idem, dec. civ. nr. 514/1972, cit. supra;C. Ap. Brasov, dec. civ. nr. 4o1/1997, in Culegere de practica judiciara 1994-1998, Editura All Beck, Bucuresti, 1999, pag. 54. Termenul de 3 ani de presciptie extinctiva incepe sa curga pentru mostenitorul care a participat la dezbaterea succesorala de la data la care mostenitorul a semnat incheierea data de notar si cind a luat cunostinta de pretinsa neregularitate invocata. A se vedea in acest sens, Trib. Supr. sect. civ. dec. nr. 1543/1972, in Repertoriu. . . , pe anii 1969-1975, pag. 211; C. Ap. Galati, dec. nr. 6/1995, in Sinteza practicii judiciare a Curtii de Apel Galati, 1995, pag. 1o8;Trib. mun. Bucuresti, dec. nr. 389/199o, in Culegere de practica judiciara civila pe anul 199o, Casa de Editura si Presa “Sansa”, Bucuresti, 1992, pag. 94;Trib. jud. Caras-severin, dec. nr. 4o/1988, in R. R. D. nr. 5/1989, pag. 66. Daca reclamantii nu au particpat la dezbaterea succesorala, ba mai mult, se dovedeste ca mostenitorii prezenti la notar au ascuns cu viclenie existenta celorlalti succesori, care s-a dovedit a fi acceptat mostenirea in termenul legal, actiunea in constatarea nulitatii certificatului de mostenitor este imprescriptibila. A se vedea in acest sens, Trib. mun. Buccuresti, dec. nr. 732/1986, citata dupa C. Turianu, Mostenirea si impartirea ei, Practica judiciara adnotata, Editura Fundatiei ‘Romania de Maine”, Bucuresti, 2oo1, pag. 214-215. 499A se vedea in acest sens, M. Eliescu, op. cit. pag. 185-186;Fr. Deak. op. cit. pag. 54o; S. Sobieschi, In legatura cu prescrptia dreptului la actiunea in anulare a certificatului de mostenitor, in R. R. D. nr. 2/1974, pag. 52-55. Trib. Supr. sect. civ. dec. nr. 672/1965, in J. N. Nr. 1o/1965, pag. 161, dec. nr. 884/1958, in C. D. 1958, pag. 216, dec. nr. 18o2/1956, cu Nota de Y. Eminescu, in L. P. nr. 6/1957, pag. 734. 500A se vedea, Trib. Supr. col . civ. dec. nr. 2o13/1956, in C. D. 1956, Vol. I, pag. 32;Trib. Supr. sect. civ. dec. nr. 1911/1979, in C. D. 1979, pag. 161-163; Trib. jud. Timisoara, dec. civ. nr. 323/1987, cu Nota de D. Radu (I) si C. I. Stoica(II), in R. R. D. nr. 2/1988, pag. 49. 501In doctrina s-a subliniatca mostenitorul aparent nu poate invoca uzucapiunea de 1o-2o de ani, ci numai cea de 3o de ani, chiar in ipotexa in care ar fi fost de buna credinta, intrucit ii lipseste justul titlu. A se vedea in acest sens, M. Eliescu, op. cit. pag. 196.

233 faptul sau (art.995 alin.2 C. civ.). Spre deosebire de acesta, cel de rea credinta trebuie sa restituie fructele, chiar daca nu le-a perceput si raspunde de stricaciuni, chiar daca se datoreaza fortei majore, inafara de cazul in care se dovedeste ca acestea s-ar fi produs si la reclamant (art.995 alin.1 si art.1156 alin.2 C. civ). In cazul instrainarii bunurilor succesorale el trebuie sa restituie echivalentul valoric al acestora de la momentul cererii de restituire, chiar daca pretul primit este mai mic (art.996 alin.1 C. civ.). In cazul in care mostenitorul aparent a incasat creante succesorale el va restitui adevaratului mostenitor atit capitatlul cit si dobinzile de la data incasarii creantelor (art.994 C. civ.). Mostenitorul aparent evins, indiferent ca este de buna sau de rea credinta are dreptul de a primi de la adevaratul mostenitor plata datoriilor succesiunii si cheltuielile facute cu bunurile succesiunii. Cele necesare se restituie integral, cele utile pina la concurenta sporului de valoare adus, iar cele voluptuarii nu se restituie, dar lucrarile efectuate vor putea fi ridicate, cu conditia sa nu produca stricaciuni bunului. Mostenitorul aparent este indreptatit sa obtina un drept de retentie asupra bunurilor succesorale pina la momentul platii creantelor sale intrucit acestea privesc bunurile pe care le detine (debitum cum re junctum). b) Efectele intre adevaratul mostenitor si terti. Mostenitorul aparent putea, atita timp cit bunurile succesorale s-au aflat in posesia sa, sa incheie diferite acte juridice cu tertii cu privire la acestea. Se pune atunci problema soartei unor atari acte juridce ca urmare a admiterii actiunii in petitie de ereditate. Solutia este diferita in functie de natura actului juridic. Astfel se admite ca actele de conservare si administrare a patrimoniului succesoral se mentin, devenind opozabile si adevaratului proprietar intrucit ii profita si acestuia. Se mentin, in temeiul art.19o9 C. civ. actele de instrainare a mobilelor, daca tertul dobinditor a fost de buna credinta. In privinta actelor de dispozitie privitoare la imobilele succesorale in practica judiciara502, urmata de doctrina503 s-a adus un remediu principiilor consacrate in materie:nemo plus juris alium transfere potest si resoluto dantis resolvitur jus accipientis prin aceea ca a construit asa numita teorie a mostenitorului aparent, bazata pe regula error comunis facit jus. In lumina acestei teorii actele de dispozitie privitoare la imobilele unei succesiuni sunt considerate valabile daca sunt indeplinite urmatoarele conditiuni: - actul juridic de instrainare sa fie un act cu titlu particular si nu o cesiune de drepturi succesorale, intrucit acestea din urma au un caracter universal sau cu titlu universal, cesionarul aflindu-se exact in situatia mostenitorului aparent, supus
502A se vedea, Trib. Supr. col. civ. dec. nr. 1433/1957, in C. D. 1957, pag. 7o si urm. ;Trib. Supr. col. civ. dec. nr. 292/1952, in C. D. 1952-1955, pag. 113-115. 503A se vedea, M. Eliescu, op. cit. pag. 197-2oo;C . Statescu, op. cit. pag. 229;D. Chirica, op. cit. pag. 274.

234 pericolului de a fi evins; - actul juridic sa aiba caracter oneros. Daca actul de instrainare este cu titlu gratuit este preferat adevaratul mostenitor care incearca sa previna o paguba (certat de damno vitando) in fata tertului dobinditor care ar cauta sa mentina un cistig( certat de lucro captando)504; - tertul dobinditor sa fie de buna credinta in momentul cumpararii, adica pe baza unei erori comune si invincibile sa fi crezut ca a contractat cu adevaratul mostenitor505. Daca, asadar, actul de instrainare, care indeplineste aceste conditii va fi mentinut, mostenitorul aparent va fi obligat la restituire prin echivalent, in functie de faptul daca a fost de buna sau de rea credinta, iar daca actul s-ar desfiinta prin aplicarea principiului resoluto dantis, resolvitur jus accipientis, tertul va fi obligat la restituire fata de adevaratul mostenitor, avind insa actiune pentru evictiune impotriva mostenitorului aparent.

504A se vedea, M. B. Cantacuzino, op. cit. pag. 225. 505A se vedea, Camelia Toader, R. Popescu, Consideratii in legatura cu aplicarea principiului aparentei in drept in materia mostenirii, in Dreptul nr. 9/1993, pag. 37-38;B. Diamant si V. Luncean, Nota la sent. civ. a judecatoriei Medias, in Dreptul nr. 3/1993, pag. 677o

235 TITLUL V INDIVIZIUNEA SUCCESORALĂ ŞI ÎMPĂRŢEALA MOŞTENIRII CAPITOLUL I INDIVIZIUNEA SUCCESORALĂ Sectiunea a I-a. Notiunea de indiviziune succesorala si subiectii ei. 1. Noţiune Decesul unei persoane antrenează transmiterea patrimoniului său către unul sau mai mulţi moştenitori. Dacă de cujus a lăsat mai mulţi succesori fiecare dintre ei are dreptul la o fracţiune din moştenire, coexistenţa drepturilor lor reprezentând situaţia juridică cunoscută sub denumirea de indiviziune, o formă a proprietăţii comune. Indiviziunea este acea formă de proprietate care se caracterizează prin faptul că o masă de bunuri aparţine, în diferite cote, mai multor persoane care îşi pot exercita împreună, simultan şi concurent, drepturile recunoscute de lege proprietarilor, fără ca bunul să fie fracţionat în materialitatea lui. Când proprietatea comună pe cote-părţi nu are ca obiect o universalitate ci doar unul sau mai multe bunuri individual determinate, suntem în prezenţa coproprietăţii şi nu a indiviziunii. Deosebirea dintre cele două noţiuni este doar cantitativă şi nu calitativă. Deşi diferite sub aspectul arătat, cele două noţiuni sunt folosite uneori în practica judiciară şi chiar şi în doctrină ca şi când ar fi sinonime. Sa arătat chiar că distincţia nu trebuie absolutizată deoarece “proprietatea comună pe cote-părţi este o proprietate indiviză, tot aşa cum indiviziunea este o proprietatea comună pe cote-părţi”506. 2. Succesorii între care ia naştere indiviziunea Indiviziunea poate lua naştere nu numai între moştenitorii legali ci şi între aceştia şi legatarii cu vocaţie la o cotă din moştenire, precum şi între legatarii cu titlu universal. Legatarul cu titlu particular nu se află în indiviziune cu ceilalţi moştenitori deoarece el dobândeşte un drept exclusiv asupra bunului sau bunurilor determinate care i-au fost testate. Totuşi, dacă valoarea bunului respectiv depăşeşte cotitatea disponibilă şi intervine reducţiunea se poate concepe existenţa proprietăţii comune pe cote părţi şi în raport de legatarul cu titlu particular. Vocaţia universală la bunurile succesorale nu este, deci, absolut necesară pentru a lua naştere starea de indiviziune , iar vocaţia cu titlu universal nu duce totdeauna la naşterea indiviziunii. De exemplu legatarul tuturor bunurilor mobile dintr-o succesiune poate dobândi proprietatea exclusivă a acestor bunuri, cu excluderea stării de indiviziune. Nu există indiviziune între uzufructuari şi succesorii care dobândesc nudaproprietate, dar poate exista indiviziune între couzufructuari sau între titularii
506

Fr. Deak, op.cit. pag. 544.

236 dreptului de nudă proprietate. Sectiunea a II-a. Regimul juridic al indiviziunii succesorale. Drepturile conidivizarilor. Legislaţia românească nu cuprinde norme juridice speciale referitoare la regimul juridic al indiviziunii. Ca urmare acest regim juridic este determinat pe baza normelor juridice aplicabile proprietăţii, dar şi a altor dispoziţii legale ce pot avea incidenţă în această materie. 1.Dreptul de dispoziţie. Întinderea dreptului de dispoziţie al fiecărui coindivizar depinde de situaţia dacă coindivizarul este sau nu titular exclusiv al dreptului cu privire la care urmează a încheia acte de dispoziţie. Sub acest aspect este de meţionat, pe de o parte, că fiecare coindivizar are un drept individual, exclusiv şi absolut asupra cotei-părţi ideale din bunurile indivize, şi, pe de altă parte, că nici unul dintre aceştia nu este titular exclusiv asupra bunurilor din indiviziune privite în materialitatea lor. 2.Dreptul de dispoziţie asupra cotei-părţi ideale. Fiecare coindivizar are dreptul, dacă doreşte, să cesioneze în tot sau în parte, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, cota sa indiviză din bunurile succesorale. Dreptul de dispoziţie se exercită fără consimţământul celorlalţi coindivizari. Dobânditorul cotei înstrăinate dobândeşte calitatea de coindivizar, preluând drepturile şi obligaţiile înstrăinătorului. El poate, la rândul său, să înstrăineze cota respectivă, să ceară partajul bunurilor indivize sau să rămână o perioadă în indiviziune. 3.Dreptul de dispoziţie asupra bunului sau bunurilor indivize. Regula unanimităţii. Cînd este vorba de unul sau mai multe bunuri indivize, coindivizarul nu mai are un drept exclusiv asupra acestora, astfel încât dreptul de dispoziţie se exercită în mod valabil numai cu acordul unanim al tuturor coindivizarilor . Este vorba de aşa-numita regulă a unanimităţii în baza căreia actele de dispoziţie şi de administrare cu privire la bunurile indivize privite în materialitatea lor se încheie doar cu acordul unanim al coindivizarilor. Dacă unul dintre coindivizari încheie un act de dispoziţie cu privire la unul sau mai multe bunuri indivize, actul respectiv este inopozabil celorlalţi coindivizari. El nu este anulabil, ci este considerat valabil dar soarta sa depinde de rezultatul partajului. Dacă cu ocazia partajului bunul înstrăinat cade în lotul coindivizarului înstrăinător, datorită efectului declarativ al partajului, înstrăinarea se consolidează cu efect retroactiv. Dacă, dimpotrivă, bunul revine altui coindivizar decît cel care a încheieat actul de înstrăinare, vânzarea se desfiinţează cu efect retroactiv.507 Până în momentul partajului ceilaţi coindivizari care nu au participat la încheierea actului de înstrăinare nu pot fi deposedaţi de bunul indiviz. Dacă bunul a fost predat
507

A se vedea şi Fr. Deak, op.cit. p.548; D. Chirică, op.cit. pag.290.

237 dobânditorului şi coindivizarii nu pot formula o acţiune în revendicare întrucât şi aceasta este supusă regulii unanimităţii, situaţia litigioasă intervenită se poate rezolva doar prin sistarea indiviziunii. Este inopozabilă celorlalţi coindivizari nu numai cesionarea cu titlu oneros sau gratuit a unui bun de către un coindivizar cu încălcarea regulii unanimităţii ci şi constituirea unei garanţii asupra întregului bun, cum este cazul unei ipoteci. Soarta acesteia depinde şi ea de rezultatul partajului, cum s-a arătat mai sus. 4.Dreptul de administrare şi conservare. Ţinând cont de drepturile coindivizarilor referitoare la indiviziune, în mod logic ar trebui admis ca şi actele de administrare şi cele de conservare a bunurilor să fie supuse fără excepţie principiului unanimităţii. Totuşi, deşi regula unanimităţii este aplicabilă în principiu şi acestor acte, pentru a se facilita gestionarea indiviziunii şi a se atenua inconvenientele rezultate din regula menţionată, se admite valabilitatea unor asemenea acte, în special a celor de conservare, făcute de un singur coindivizar, pe temeiul unui mandat tacit sau al gestiunii de afaceri, după caz, dacă actul este util indiviziunii şi dacă niciunul dintre coindivizari nu s-au opus efectuării acestuia.508 5.Dreptul de a se folosi de bunurile indivize şi dreptul la fructele acestora. Fiecare coindivizar se poate folosi de bunurile indivize, fără acordul celorlalţi coindivizari, cu respectarea următoarelor condiţii: - să nu se aducă atingere drepturilor egale şi concurente ale acestora; - să nu se schimbe destinaţia bunurilor sau modul de folosinţă al acestora fără acordul celorlalţi coiindivizari; - să fie respectate actele valabil încheiate cu privire la bunuri de către coindivizari sau de către de cujus; - să nu existe un drept de uzufruct asupra bunurilor pentru că în caz contrar folosinţa bunurilor aparţine doar uzufructuarului. În situaţia în care un coindivizar este împiedicat de către ceilalţi să exercite folosinţa asupra bunurilor indivize, acesta se poate adresa instanţei de judecată pentru realizarea dreptului său.509 Exercitarea concurentă a folosinţei asupra bunurilor succesorale se realizează doar atunci când natura bunului permite acest lucru. Când natura bunului nu permite decât exercitarea folosinţei de către un singur coindivizar, acesta trebuie să-i despăgubească pe cei care nu-şi pot exercita dreptul respectiv. În ceea ce priveşte fructele bunurilor indivize, acestea se cuvin coindivizarilor proporţional cu cota-parte ce le revine din bunurile succesorale. Fructele se adaugă masei indivize (fructus augent hereditatem) şi se vor împărţi odată cu acestea. 6.Dreptul de a cere partajul Deşi indiviziunea poate lua sfârşit şi prin alte moduri care ar putea duce la concentrarea tuturor drepturilor indivize în mâinile unei singure persoane, partajul constituie maniera cea mai frecventă prin care se pune capăt proprietăţii comune. Dreptul de a provoca partajul constituie o prerogativă fundamentală a oricărui
508 Fr. Deak, op. cit. pag. 549; D. Chirică, op. cit., pag. 290, 509 Trib.Supr, sect. civ. dec. nr. 2313/1980 în C.D., 1980, pag.179-180.

caracteristică pentru coindivizari. în R.civ. care poate rezulta din împrejurări de natură a duce la concluzia că coindivizarul posedă numai pentru sine.R. sub nume de proprietar. cu privire la bunurile ce o compun. a se vedea M. 511 Pentru amănunte în legătură cu intervertirea posesiei şi în sensul că nu este necesara decât o intervertire de fapt a posesiei şi nu o intervertire de drept în condiţiile art. temporară. în mod logic. Dreptul de a solicita sistarea indiviziunii poate fi paralizat prin uzucapiune în situaţia în care unul dintre coindivizari a exercitat. 512 M. dintre care cele mai importante sunt caracterul imprescriptibil şi cel absolut. fără acordul unanim şi le creează dificultăţi în exercitarea folosinţei acestor bunuri. A se vedea şi Trib. 1858 C. prin art. nr. el este socotit că posedă nu numai pentru sine. De aceea. nr. acţiunea de partaj cu privire la aceasta se stinge nu prin prescripţie ci ca rămasă fără obiect 512. cit. civ. într-una neechivocă. Fie şi numai din aceste motive. se poate desprinde logica instituirii principiului imprescriptibilităţii dreptului de a cere partajul. intervertind posesia echivocă. este necesară o intervertire de fapt a posesiei.Caracterul imprescriptibil al actiunii.108/1969. 5/1969. că “nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune”.chiar dacă bunurile respective le posedă ca urmare a unei împărţeli a folosinţei 510. civil). Se poate spune. nr.D. op. 216. Aşadar. Apreciem că partajul este exclus în această situaţie nu pentru că dreptul de a-l solicita s-a stins cât pentru faptul că.R. chiar când ar exista convenţii sau prohibiţii contrare”. dec. principiu necesar ce s-a impus prin formularea “Un coerede poate oricând cere împărţeala succesiunii.Două obstacole în calea partajului: prescripţia achizitivă şi existenţa unui act de împărţeală.Supr. 8. Dispunând.177.213. că dreptul la partaj durează tot atât cât starea de indiviziune. indiferent de intervalul scurs de la data naşterii stării de indiviziune.1401/1985.511 Uzucapiunea este posibilă numai în urma unei posesii de 30 de ani pentru că cea de 10 la 20 de ani presupune pe lângă posesia de bună credinţă şi un just titlu (art. pag.215.cit. pentru sine. civil. urmare a prescripţiei achizitive. 7.238 coindivizar. 510 . El este un drept care prezintă mai multe caractere. ci şi pentru ceilalţi coindivizari şi o astfel de posesie nu poate fi considerată utilă . Eliescu. pag. op. Cât timp unul din coindivizari posedă bunuri indivize în calitatea sa de comoştenitor.. cererea fiind imprescriptibilă sub aspect extinctiv. În măsura în care o parte din moştenire este dobândită prin uzucapiune de către un moştenitor. legiuitorul de la 1865 a avut în vedere că această stare nu poate fi decât inconvenabilă pentru titularii respectivelor drepturi de proprietate şi ca urmare. Viciul echivocului poate fi opus şi moştenitorului coindivizarului posesor care în calitate de având cauză universal continuă posesia autorului său. pag.. în “R. o posesie utilă de 30 de ani asupra unor bunuri ce fac obiectul acesteia.728 C.Eliescu.82. indiviziunea pune pe titularii ei în faţa imperativului de a nu încheia acte juridice de dispoziţie. pag. or coindivizarul nu poate invoca un act translativ de proprietate care să emane de la un neproprietar.D” nr 5/1986. Născută ca urmare a caracterului universal al transmisiunii succesorale. se poate cere încetarea acesteia. civ.sect. după o formulă atât de larg răspândită încât paternitatea ei nu este sigură.1895 Cod.dec.

Este indiferent. prevede. Interpretarea în sensul că prin noţiunea de act de partaj trebuie să se înţeleagă chiar înscrisul probator al convenţiei respective.. deoarece partajul convenţional are caracter consensual. L. dacă părţile pot prezenta un înscris doveditor al operaţiunii de partaj. mai puţin atunci când. nr. M. Paris 1928. Art.Tome IV.Traité pratique Droit civil français. pentru că dacă s-a efectuat această operaţiune înseamnă că nu mai există indiviziune şi. 514 Reglementările mai noi ale unor ţări. existenţa unui act de împărţeală. op. total sau parţial. 513 M. Librairie Générale de droit& de jurisprudence. 604 din Codul civil elveţian prevede că moştenitorii pot oricând cere partajul. civ. convenţia de partaj dacă nu este recunoscută de coindivizari. Partajul anterior nu afectează în nici un fel caracterele specifice dreptului la partaj. Regimul juridic al indiviziunii este reglementat prin norme supletive în Codul civil elveţian şi în Codul civil al provinciei Québec. Trebuie menţionat. din acest motiv. au adoptat soluţii mai elastice şi mai practice cu privire la regimul ei juridic. 214.239 starea de indiviziune nu mai există. că testatorul poate. care a modificat Codul civil francez sub aspectul analizat. În acest sens este. civ. sunt ţinuţi să rămână în indiviziune.. La expirarea acestui termen convenţia poate fi reînnoită. Bineînţeles. care are în vedere posibila existenţă a unor situaţii în care menţinerea indiviziunii ar fi în interesul părţilor. Dispoziţiile art. Aceeaşi este sancţiunea şi pentru o eventuală convenţie a coindivizarilor prin care ar renunţa la dreptul de a ieşi din indiviziune. să impună ca partajul să fie. Codul civil al provinciei Québec. fără îndeplinirea vreunei formalităţi”.Caracterul de ordine publică al normelor privind dreptul la partaj. Ripert. 76-1286 din 31.Planiol . . potrivit căruia împărţeala convenţională de către coindivizari se poate face “oricum ar voi.728 C. amânat. nici dreptul sau necesitatea de a se provoca un partaj. că dacă nu toate bunurile din indiviziune au format obiect de partaj. trebuie dovedită în condiţiile de probaţiune specifice actelor juridice. Sub aspectul discutat în legătură cu clauza testamentară de impunere a stării de indiviziune. Aceştia pot conveni însă să suspende dreptul respectiv pentru o perioadă de maximum 5 ani. în consecinţă. de exemplu. inclusiv prin crearea mai multor obstacole în calea dreptului de a cere partajul. cu privire la indiviziune. 837. Eliescu. cit. deci este vorba de existenţa unei operaţiuni anterioare de partaj. G. însă. pag. pag. O altă piedică în calea partajului o reprezintă în termenii articolului 729 Cod civil. aşa încât dispoziţia dintr-un legat prin care succesorii ar fi obligaţi să rămână în indiviziune este lovită de nulitate 513. legal sau convenţional. Existenţa unui partaj anterior trebuie să fie neîndoielnică şi nu poate fi dedusă din stări de fapt echivoce.1976. 9. existenţa unui act de împărţeală cu privire la celelalte bunuri neputând constitui un obstacol pentru un partaj suplimentar. pentru o cauză legitimă şi serioasă.728 alin 2 C. Paris. au caracter imperativ. Successions. este în contradicţie cu dispoziţiile articolului 730 Cod civil. acestea pot fi oricând împărţite. care consacră dreptul la sistarea stării de indiviziune. sesizând frecvenţa şi utilitatea acesteia.12...587. Concluzia rezultă din faptul că textul menţionat permite sistarea indiviziunii chiar şi atunci când există “prohibiţii contrarii”514. prin art. Acest drept rezultă din art. Actul la care se referă textul menţionat nu are înţeles de instrumentum ci de negotium.

ei neputând avea asupra dreptului indiviz mai multe drepturi decât debitorul lor516.acţiunea în reducţiune a liberalităţilor excesive se prescrie în termen de 3 ani. pe lângă faptul că este de ordine publică.585. op. termenele de prescripţie a dreptului la acţiune sunt următoarele: . Astăzi indiviziunea nu mai poate fi privită ca o stare provizorie şi periculoasă şi dreptul de a cere partajul trebuie regândit ca şi alte aspecte ale indiviziunii .138/2000 şi art.518 Referitor la acţiunile care se pot exercita în legătură cu partajul. proprietatea ci doar posesia şi folosinţa bunurilor. pag.Planiol . acţionează pe cale oblică şi nu exercitând un drept propriu. după modificarea Codului de procedură prin O.240 Apreciem că reînnoirea convenţiei de partaj nu poate fi făcută decât o singură dată. în cazul acesteia partajul putând fi provocat oricând. adică aparţinând fiecărui coindivizar. Având în vedere că acestora nu le este permisă provocarea partajului în situaţia analizată.1825 Cod civil ). Convenţia de suspendare a dreptului de a cere partajul este însoţită de obicei de o convenţie referitoare la folosinţa bunurilor indivize. Caracterul discreţionar. adoptată într-o perioadă când indiviziunea era privită ca sursă de conflicte între cei aflaţi în această situaţie şi piedică în libera circulaţie a bunurilor. codul nostru civil menţine caracterul discreţionar.G. astfel că aceste fructe nu vor mai intra în masa celor care vor fi supuse partajului de proprietate. nesusceptibil de abuz. Convenţia de menţinere a indiviziunii pe o perioadă mai mare de 5 ani nu este nulă. deoarece încheierea unor convenţii repetate ar duce la perpetuarea stării de indiviziune. de a cere oricând partajul. Această împărţeală nu vizează. Urmare a acestei convenţii fiecare coindivizar devine proprietarul fructelor culese de la bunurile ce i-au fost atribuite pentru folosinţă. 516 Convenţia trebuie să fie anterioară cererii de partaj. 517 M. Ripert. ci produce efect doar pe durata maximă permisă de lege517. care nu pot cere împărţeala bunurilor din indiviziune în vederea realizării creanţelor lor515. A admite o altă interpretare ar însemna ca excepţia admisă de legiuitor să paralizeze regula. legea le dă dreptul să urmărească cota indiviză a creditorilor lor când aceasta este determinată (art. p. ceea ce nu a fost în intenţia legiuitorului din moment ce acesta a recunoscut dreptul la partaj chiar “dacă ar exista convenţii sau prohibiţii contrare”. deci.493 Cod procedură civilă. poate fi caracterizat ca reciproc. Indiferent de conjunctura favorabilă sau nefavorabilă. Caracterul reciproc. Judecătorul solicitat să dispună asupra cererii de sistare a indiviziunii nu trebuie şi nu poate verifica motivele cererii. cu condiţia ca dreptul să nu fie exercitat cu rea-credinţă. Dreptul la partaj. 515 Punctul de vedere exprimat este valabil numai în măsura în care se acceptă ideea că creditorii ce solicită partajul bunurilor asupra cărora debitorul lor are o cotă indiviză.40-41. Convenţia de mai sus este opozabilă creditorilor personali ai coindivizarilor.G. Articolul 1873-3 din Codul civil francez reglementează şi convenţia de partaj pe durată nedeterminată. nr. permite încetarea acestei stări. cit. Rămas tributar reglementării iniţiale din care s-a inspirat. A se vedea mai jos punctul referitor la creditorii personali. . reglementarea.

218. dreptul real se transformă într-un drept de creanţă. nr. dec.3 din Decr. în C. iar dacă fructele nu mai există. civ.civ. conform principiului contra non valentem agere non currit praescriptio. civ. trebuie acceptată ideea că prescripţia nu poate curge împotriva titularului acţiunii de raport care nu a avut cunoştinţă de existenţa donaţiei.acţiunea privind raportul donaţiilor este o acţiune în realizare. 2 că la cererea unui coindivizar preşedintele tribunalului poate amâna partajul pentru 2 ani sau mai mult.167/1958). dată care marchează naşterea dreptului la raport (art. .D. în C. prevede în alin. s-a considerat că întrucât cererea de partaj este imprescriptibilă. dacă realizarea sa imediată riscă să aducă atingere valorii bunurilor indivize. nr.49. dec. Pentru această situaţie este firesc ca termenul în discuţie să curgă de la data la care moştenitorul a luat cunoştinţă de existenţa liberalităţii. francez.D. pag. pag.Trib Supr. Astfel. nr.cererea de partajare a fructelor bunurilor aflate în stare de indiviziune. este imprescriptibilă. iar acţiunea care îl sancţionează se prescrie în termen de 3 ani520. 518 .108/1969. 1982. .7 din Decr...D. în Repertoriu. nr. Dacă cererea de partaj priveşte fructe civile sau care nu mai există din diferite motive. dec. civ. care prevede pentru autoritatea judecătorească posibilitatea suspendării operaţiunii de partaj a masei succesorale sau oricărui alt bun. Şi în această situaţie. 520 Tribunalul Suprem în compunerea prevăzută de art 39 alin 2 şi 3 din legea de organizare judecătorească . 167/1958. Art..129/1983 în C. deci este imprescriptibilă. conform art. termen care începe să curgă de la data deschiderii moştenirii.. pag. care a durat aproximativ până în jurul anului 1980. ar fi de neconceput ca acest termen să curgă de la data deschiderii succesiunii şi în situaţia în care moştenitorul rezervatar îndreptăţit nu a cunoscut existenţa liberalităţii care-i lezează rezerva. dec. 519 Trib.. întrucât nu poate fi introdusă decât împotriva moştenitorilor donatari nu şi împotriva terţilor care au dobândit bunul de la beneficiarii donaţiilor. .80. nici cererea accesorie pentru fructele produse de bunul indiviz nu este supusă prescripţiei pe cale extinctivă. Faţă de caracterul personal.50. pentru o perioadă de timp ce nu poate depăşi cinci ani. ea este prescriptibilă în termen de 3 ani. civ.Supr.civ. Practica judiciară a fost oscilantă sub aspectul prescriptibilităţii dreptului de a pretinde fructele bunurilor indivize. sect. . are caracter personal şi nu real. pag. 815 C. pe anii 1969-1975. în principiu. s-a apreciat că acţiunea pentru predarea fructelor are caracterul unei acţiuni în revendicare atâta timp cât fructele naturale există. A se vedea de asemenea articolul 717 din Codul civil italian.519 Ulterior. civ. nr. într-o primă perioadă.1983. atunci când partajul ar putea crea o pagubă pentru coindivizari.74/1982. 604 alin 2 din Codul civil elveţian prevede că la cererea unui moştenitor judecătorul poate amâna partajul succesiunii sau al unor bunuri determinate. 1984. reprezentând contravaloarea lor.241 termen care în principiu curge de la data deschiderii succesiunii.cererea privind plata cheltuielilor de înmormântare sau a celor efectuate în Art. ea trebuie privită ca prescriptibilă în termen de 3 ani. 2791/1984. sec. nr. Ţinând cont de faptul că prescripţia are drept scop sancţionarea titularului dreptului care rămâne pasiv în intervalul de timp prevăzut de lege . dacă valoarea bunurilor ar putea fi semnificativ diminuată printr-o lichidare imediată.

… pe ani 1969-1975. sau valorilor determinate. derivat din însăşi acţiunea de partaj. 503/1987.Realizarea partajului. care cuprind bunuri ce se repartizează coindivizarilor şi care nu mai formează obiectul unor drepturi concurente. prin succesiune când unul dintre coindivizari moşteneşte şi cealaltă cotăparte din bunuri. nematerializată într-un bun sau asupra unei părţi dintr-un bun. în C. Convenţia poate privi menţinerea indiviziunii pe o anumită perioadă. 7/1988. nr. Proprietatea comună poate înceta printr-un act translativ de proprietate. Partajul reprezintă operaţiunea juridică prin care se pune capăt stării de indiviziune. 522 Trib. în baza căruia unul dintre coindivizari dobândeşte şi cotele-părţi ale celorlalţi sau un terţ dobândeşte în întregime bunurile ce s-au aflat în proprietate comună. altele mai concise. ce le-au fost atribuite. încercând să cuprindă cât mai explicit consecinţele partajului. Din titular al unei cote ideale. pag.. nr. Scopul operaţiunii de partaj constă în transformarea drepturilor indivize ale coindivizarilor în drepturi exclusive. 1. Practica judiciară mai veche521 a considerat că aceste acţiuni au caracter imprescriptibil. sub rezerva de a nu se încălca norme juridice imperative. 521 Trib. dec..Notiunea de partaj. În realitate dreptul la plata unor astfel de cheltuieli este un drept de creanţă. civ. 116. pag. Acest scop se realizează prin fragmentarea masei de bunuri ce constituie obiectul indiviziunii în mai multe loturi. pag. Hunedoara. civ. dec. iar acţiunea prin care el este valorificat este o acţiune personală şi ca atare prescriptibilă în termenul arătat 522 . Jud. Trib. surprind esenţa şi scopul acestei operaţiuni. dar şi alte aspecte referitoare la drepturile coindivizarilor. sect.D. dar cel mai adesea se recurge la operaţiunea de partaj. 226.128/1988.R. civ. Coindivizarii au liberate deplină în fixarea acestui regim. abstracte. la gestiunea indiviziunii. Definiţiile date în doctrină noţiunii de partaj.D. sect.. Supr. 1699/1972. nr. proprietar exclusiv asupra unuia sau mai multor bunuri determinate. etc. . urmare a partajului.242 legătură cu ultima boală a defunctului. 57. coindivizarul devine.1987. civ. în Repertoriu.. unele mai largi. nr. Regimul juridic al indiviziunii poate fi determinat şi pe cale convenţională. CAPITOLUL II ÎMPĂRŢEALA MOŞTENIRII Sectiunea a I-a. ci devin proprietatea exclusivă a copartajanţilor. Supr. în R. dec. este prescriptibilă în termen de 3 ani de la data efectuării acestora conform articolului 3 din Decretul 167/1958. înlocuindu-se drepturile indivize şi concurente ale coindivizarilor cu dreptul de proprietate exclusiv asupra bunurilor sau părţilor din bunuri.

pentru ipoteza când creditorii au un titlu executor.Eliescu.Turianu. V Stoica.cit. Editura Polirom. T.cit.728 C. nu are această calitate deoarece el dobândeşte. astfel încât le poate revendica oricând de la cei obligaţi să i le predea. Creditorii unui debitor ale cărui bunuri se află în indiviziune. Deleanu. conform aliniatului 2 al aceluiaşi articol. În ceea ce ne priveşte. apreciem că argumentele invocate nu justifică punctul de vedere de mai sus.cit. a se vedea M. şi art.123. În sens contrar. Succesiunile şi donaţiunile. se poate urmări.83. precum şi regulile necesare în acest scop. Tratat de procedurã civilã.. aplicabilitatea sa pentru sistarea oricărei forme de proprietate comună. cesionarii de drepturi succesorale. pag. C. un drept exclusiv asupra bunului sau bunurilor ce au format obiectul legatului. deci. debitorii s-ar putea sustrage executării silite încheind noi convenţii de menţinere a stării de indiviziune sau coproprietate.25-26 S-a argumentat. legatarii universali şi cu titlu universal . respectiv dreptul de a cere executarea silită şi nu ca o acţiune oblică 523. Creditorii personali. nu pot urmări.cit. indiferent de izvorul ei. deşi moştenitor. . dimpotrivă. Bucuresti 1997 pag. aşa cum rezultă din art. bunurile respective înainte de a cere ieşirea din indiviziune. 1 Cod proc. cota-parte ideală din acest bun. reglementarea referitoare la partaj din capitolul referitor la succesiuni. la ora actuală. Legatarul cu titlu particular. civil care le consacră dreptul de a cere oricând sistarea indiviziunii. 340. 2. fiind îndreptăţit în acest sens. de multe ori.. civ. creditorii succesorali şi procurorul. constituie dreptul comun aplicabil oricărei forme de împărţeală. Chirică. în mod clar. Iaşi 1997. creditorul procedează. Procedura partajului succesoral. că din conţinutul art. Aceştia nu sunt singurii care pot cere partajul. pag.. împreună cu noile dispoziţii de procedură referitoare la partaj (capitolul VII indice 1). ceea ce ar dovedi că este o manifestare a dreptului de a cere executarea silită şi că dacă s-ar accepta ideea că aceşti creditori pot cere partajul numai pe cale oblică. I. D. Cluj. însă cum. op.Editura Europa Nova.Titularii dreptului de a cere împărţeala Dreptul de a cere împărţeala aparţine în primul rând coindivizarilor. la sistarea coproprietăţii. pag. conferit de art. Credem. 490 Cod procedură civilă(art. 493 în actuala redactare a codului) şi 1825 Cod civil rezultă că acest drept a fost creat în favoarea creditorilor. valorificarea acesteia în cadrul executării silite este dificil de făcut. op. Dacă bunul debitorului urmărit formează obiectul unei coproprietăţi.493 alin. 1948. calitate procesuală activă în acest sens putând să mai aibă şi creditorii lor personali.Brădeanu. ci într-un capitol din care să rezulte. S-a susţinut că în această situaţie cererea apare ca manifestare a unui drept propriu. 1825 Cod civ. Oricum. op. mai frecvent. Curs de drept civil.243 Partajul pune capăt oricărei indiviziuni. de la data deschiderii succesiunii.297. V. p112. op. pag. Au. acest drept moştenitorii legali. că articolul 1825 din Codul civil şi articolul 493 din Codul de procedură civilă nu reprezintă decât un caz concret de reglementare 523 S.Ciucă.pag.Carabaşiu. că el este reglementat în ambele coduri în capitolele care se referă la executarea silită.211. În raport de această situaţie era firesc ca el să nu fie reglementat în partea referitoare la succesiuni.

R.244 a acţiunii oblice.jud.534.. op.297. în Dreptul nr 1011/1993. Stănciulescu.105. II. . Chirică. cu consecinţa dobândirii retroactive a drepturilor succesorale.Eliescu. 14o2-1404 C. Notă la dec. pag. Creditorii succesorali. pe toată durata indiviziunii. nu există interes din partea acestora în realizarea partajului datorită faptului că creditorii succesiunii au un drept de urmărire asupra tuturor bunurilor succesorale. C. ca o excepţie de la principiul diviziunii de drept a pasivului succesoral526. nr. la concluzia susţinută. ideea că creditorii ar exercita un alt drept decât cel al coindivizarilor. St. Dobânditorul cu titlu particular al unor bunuri nu poate cere partajul. aflându-se într-o situaţie similară celei a creditorilor personali ai succesorilor525. când cesionarul drepturilor succesorale litigioase este o altă persoană decât unul din comoştenitori şi deci..Stoica.civ.op. Vânzarea unui bun din indiviziune de către unul din coindivizari nu conferă cumpărătorului calitatea de coindivizar. Autorii arată că menţionata excepţie de la principiul diviziunii de drept a pasivului succesoral se întemeiază pe dreptul de gaj general al creditorilor succesiunii. Cesionarii de drepturi succesorale. 3.Capacitatea necesară pentru participarea la împărţeală 524 M. iar faptul că opozabilitatea convenţiilor de menţinere a indiviziunii ar putea avea ca efect fraudarea creditorilor prin posibilitatea paralizării executării silite. astfel încât comoştenitorii cedentului nu ar putea plăti cesionarului preţul cesiunii. Toader. D.civ. care este indivizibil pe toată durata indiviziunii. or numai cesiunea universală sau cu titlu universal conferă calitatea menţionată. Socotim greşită opinia potrivit căreia dobânditorul unui bun din indiviziune ar putea cere sistarea indiviziunii pe considerentul că el ar dobândi calitatea de coindivizar524.op. Este admisibil. pag340-341. cit. el fiind un dobânditor cu titlu particular.231.vol. 526M.cit.Deleanu. Olt. p. Al Oproiu. a se vedea D.Chirică.cit. sunt menţionaţi în doctrină printre cei îndreptăţiţi a cere partajul pe calea acţiunii oblice. pag. însă.1279//1992 a Trib. astfel încât dobândeşte şi dreptul de a cere partajul. V. Apreciem însă că. în aceste situaţii. astfel că nu au motive să ceară partajul. drepturile cedate în condiţiile specifice de la art. de regulă. op. p. cesionarul drepturilor dobândite.Popescu.157. fără a li se putea opune principiul diviziunii de drept a pasivului succesoral. 249. se substituie în drepturile cedentului care a avut calitatea de coindivizar. op. Situarea textelor menţionate în capitolele care se referă la executarea silită nu justifică. pag. În sens contrar.cit .cit. 525 I. creditorul nefăcând altceva decât să exercite un drept aparţinând debitorului său. mai ales că astfel de convenţii nu sunt opozabile creditorilor când au fost încheiate în scopul fraudării drepturilor lor. pag. de asemenea. În cazul în care un succesor cedează drepturile sale succesorale unui terţ. retractul litigios. prin ea însăşi. adică să-şi dividă urmărirea când pot urmări în întregime masa succesorală. universal sau cu titlu universal. În legătură cu cesionarii de drepturi succesorale se impune a aminti că legislaţia noastră nu admite retractul succesoral. nu poate duce. cit. comoştenitorii cedentului vor putea recupera.Georgescu. L.Cărpenaru.533. op.

2 prevede că “dacă sunt mai muţi minori cu interese contrarii la împărţeală. pentru celălalt. şi 1060 Cod civil creanţele moştenirii se divid de drept între moştenitori de la data deschiderii succesiunii această dispoziţie se aplică numai în raporturile dintre moştenitori şi debitori. Numirea unui curator special este necesară pentru fiecare persoană aflată în situaţia menţionată527.Operaţiuni prealabile partajului Operaţiunea propriu-zisă de partaj presupune ca înainte de a fi efectuată să se stabilească bunurile ce compun masa indiviză. 4. Cei fără o astfel de capacitate participă la împărţeala prin reprezentanţii lor. de către ocrotitorul legal pe întregul parcurs al operaţiunii de partaj. dar de data aceasta numai între succesorii ab intestat. se aplică dispoziţiile art. în condiţiile legii. Deşi potrivit art. Ea este supusă partajului ca Art. Tot prealabil operaţiunii propriu-zise de partaj se impune a stabili şi creanţele. Dacă reprezentantul legal al unor coindivizari fără capacitate de exerciţiu. În cazul unor anumite categorii de moştenitori şi dacă nu au fost făcute cu scutire de raport. ceea ce se întâmplă în general în situaţia în care calitatea de coindivizar o are atât cel ocrotit cât şi reprezentantul legal. În raporturile dintre moştenitori. sau ceilalţi coindivizari incapabili.245 Deşi nu are caracter translativ de drepturi. fiind presupus că coindivizarii au în cadrul operaţiunii de partaj interese contrare. sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă. 774. sau dintre aceştia şi avânzii lor cauză. Efectuarea partajului cu încălcarea regulilor de mai sus face ca acesta să fie anulabil. Această egalitate presupune să se ia în calcul nu numai bunurile lăsate de defunct la momentul decesului ci şi o serie de alte bunuri după cum urmează a se arăta. datoriile şi sarcinile moştenirii. aceste donaţii trebuie readuse la masa de împărţit.747 alin. cu un act de dispoziţie. Ca şi partajul acest moment este marcat de regula egalităţii moştenitorilor. fiind necesară numirea curatorului special în condiţiile articolelor 105 şi 132 Codul familiei. Readucerea donaţiilor la masa partajabilă este realizabilă prin intermediul instituţiei raportului donaţiilor. iar cei cu capacitate de exerciţiu restrânsă trebuie să fie asistaţi. în sensul că creanţa face parte din masa indiviză. se impune numirea unui curator special pentru apărarea intereselor celui lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă. nu are interese proprii în proces. el poate să-l reprezinte sau să-l asiste doar pe unul dintre aceştia. În cazul în care ocrotitorul legal are şi el interese legate de operaţiunea de partaj. împărţelala judecătorească este asimilată datorită consecinţelor deosebite pe care le produce cu privire la patrimoniul coindivizarilor. tot pentru a nu se rupe egalitatea între moştenitori. Ca urmare participarea la partaj impune ca proprietarii comuni să aibă capacitate deplină de exerciţiu. se va da fiecărui dintr-înşii un tutore special”. civ. 786 C. Dintre aceste bunuri o categorie specială o constituie cea care a format obiectul unor liberalităţi consimţite de defunct. 777. 527 .

deoarece ele nu fac obiectul indiviziunii devenind de la data deschiderii succesiunii proprietatea legatarilor. dar si curţile. bunuri care deşi au existat în patrimoniul succesoral la data deschiderii succesiunii nu fac parte din masa succesorală: .. precum si servituţile. dec. pag.bunurile care prin natura sau destinaţia lor nu sunt susceptibile de a fi împărţite. cum sunt diplome. uzufructul urmând a fi menţinut în continuare în favoarea terţului.mobilele şi obiectele aparţinând gospodăriei casnice. . . către succesori. cum ar fi dreptul de proprietate.528 În categoria drepturilor de creanţă se pot afla. Regula potrivit căreia în masa indiviză supusă partajului intră bunurile existente în patrimoniul defunctului la data deschiderii succesiunii comportă două categorii de excepţii şi anume : a. sau împreună cu alte bunuri. alte drepturi reale ca dreptul de gaj sau ipotecă. acesta urmând a fi exercitat în indiviziune. fotografii.. 1-2/1990. portrete.246 orice element activ al patrimoniului şi urmează a fi atribuită singură. .dreptul real de folosinţă asupra locurilor de veci. .127. etc. acoperişurile. În cazul în care în masa succesorală se află doar nuda proprietate a unui bun. unuia dintre coindivizari. Supr.drepturile viagere. creanţa în despăgubire pentru ridicarea de către defunct a unei construcţii pe terenul altuia.cit. în principiu. care încetează odată cu deschiderea moştenirii şi nu se transmit. drepturile patrimoniale de autor.civ. .adăugirile si îmbunătăţirile aduse unui bun succesoral. 5. de exemplu. obligaţia de a transfera proprietatea în temeiul unei promisiuni sinalagmatice de vânzare-cumpărare imobiliară încheiat de defunct în calitate de promitent cumpărător529. atunci când ele se 528 Trib. decoraţii. pag. drepturile de creanţă. iar uzufructul viager aparţine altei persoane. 549/1989. obligaţia de plată a preţului pentru un bun vândut de defunct. deci. Acesta este motivul pentru care stabilirea lor se face prealabil operaţiunii de partaj. bunurile existente în patrimoniul defunctului la data decesului acestuia.Chiricã op. 529 D. acţiunile patrimoniale ce au aparţinut celui care lasă moştenirea. sect. etc.Stabilirea componenţei masei partajabile în absenţa liberalităţilor raportabile În cazul indiviziunii succesorale obiect al partajului îl constituie. locurile de trecere. .bunurile individual determinate sau creanţele ce fac obiectul unor legate cu titlu particular. cele privind restituirea unui împrumut acordat de defunct. în Dreptul nr.300. nr. succesorii vor împărţi între ei doar nuda proprietate a acelui bun. etc. casa scărilor.

nr. . Se admite însă că fructele sporesc întreaga masă a moştenirii. a se vedea Fr. Chiricã. Masa supusă partajului nu se limitează întotdeauna la bunurile existente în patrimoniul lui de cujus la momentul decesului. civ.bunurile care au intrat în patrimoniul succesoral prin intermediul subrogaţiei reale cu titlu universal. acceptând ca ceilalţi să lucreze terenul. .Deak.Componenţa masei partajabile în prezenţa liberalităţilor raportabile. op. nr.D.imobilele asupra cărora s-a restabilit dreptul de proprietate în condiţiile legilor cu caracter reparatoriu de după 1989.civ. Împărţeala având caracter retroactiv ar trebui ca. nr. 1982.pe anii 19691975. 303.bunurile readuse la această masă prin efectul reducţiunii liberalităţilor excesive. Drept civil Drepturile reale. 2791/1984 în C. Fructele se cuvin tuturor coindivizarilor chiar şi în situaţia în care este vorba de fructele rezultate din cultivarea terenurilor. dec.. Apreciem că nu mai poate fi considerată actuală practica fostei instanţe supreme în sensul că în cazul fructelor industriale rezultate din cultivarea terenurilor. dec. ea putând fi completată în anumite situaţii şi cu alte bunuri. 11/1988. Institutul european 1997. Această practică s-a bazat pe faptul că în perioada respectivă terenurile nu puteau fi arendate sau închiriate533. acestea se cuveneau în exclusivitate coindivizarului care a cultivat terenul532 . dacă moştenitorii nu au convenit anterior o împărţeală a folosinţei.. pag. pag. Supr.16-22. p. sect. O importantă categorie a unor astfel 530 În legãturã cu bunurile care fac parte din aceastã categorie si conditiile pentru ca ele sã revinã în exclusivitate sotului supravietuitor... pag. 74/1982. În legãturã cu dreptul de moştenire al sotului supravietuitor asupra mobilelor şi obiectelor apartinând gospodãriei casnice. astfel încât acestea se cuvin tuturor coindivizarilor.. de a pretinde partea sa din recolta . M. nr. pag. 533 A se vedea de exemplu Tribunalul Suprem în compunerea prevãzutã de art.50. .fructele produse de bunurile succesorale ulterior deschiderii succesiunii. potrivit cotei fiecăruia531. D. Împrejurarea că ceilalţi coindivizari au tolerat ca unul dintre ei să folosească bunul indiviz. Raportul donaţiilor Consideraţii generale. . Supr.D.100. fiecare coindivizar să aibă dreptul la fructele produse de bunurile din lotul său.247 cuvin în exclusivitate soţului supravieţuitor530. în C. ar putea fi asimilatã abuzului de drept(A se vedea C Bârsan. pag. respectiv 203. cit . evident cu dreptul coindivizarului care a cultivat terenul la contravaloarea muncii şi a celorlalte cheltuieli făcute în acest scop. 2264/1972 în Repertoriu. 1565/1972 si dec. în mod riguros. 39 alin 2 si 3 din legea de organizare judecãtoreascã. Trib. b. 1984.202. M. nu îl scuteşte de obligaţia ca în exercitarea folosinţei să respecte drepturile acestora. În această categorie intră : . 532 A se vedea în acelaşi sens. 6. bunuri care fac parte din patrimoniul succesoral deşi nu au existat în masa succesorală la data deschiderii succesiunii. Menţionam însă că si în prezent o parte a doctrinei consideră că cererea coproprietarului care a stat în pasivitate. în Revista românã de drept nr. sec. 531 Trib. dec.49.Pivniceru.M.civ.Gaitã.civ.

având sens doar când la moştenire vin mai mulţi succesori.843 din Codul civil francez referitor la obligaţia de raport. .1014 al Codului civil italian (actualul articol 1001) şi nu art. Raportul asigură. când vin împreună la moştenire. deci. afară de cazul când donatorele a dispus altfel”. atât direct cât şi indirect. raportul nu este reglementat prin norme de ordine publică. Scopul instituţiei este uşor sesizabil şi anume restabilirea egalităţii536 între moştenitori. Evident. 751 Cod civil. 752.248 de bunuri o constituie cea a celor ce au constituit obiectul unor liberalităţi. Cu privire la acestea există două instituţii juridice care asigură revenirea lor. potrivit căruia “Soţul supravieţuitor este obligat să raporteze liberalităţile ce a primit prin acte între vii de la soţul său când vine în concurs cu copiii sau descendenţii lor. Aceeaşi obligaţie o au şi copiii sau descendenţii lor faţă de soţul supravieţuitor". la masa partajabilă şi anume reducţiunea liberalităţilor excesive şi raportul donaţiilor. care făcea referire şi la raportul legatelor. 319/1944. sau soţul supravieţuitor. Totuşi legiuitorul român a preluat unele texte din codul civil francez în forma lor iniţială. 756 şi 846 la raportul legatelor este doar rezultatul necorelării textelor legale şi nu al intenţiei legiuitorului român de extindere a obligatiei de raport şi pentru legate. Când o astfel de liberalitate aduce atingere rezervei ea este supusă reducţiunii în limita cotităţii disponibile. 535 Vorbind doar de “liberalităţile ce a primit prin acte între vii” se confirmă ideea obligaţiei de raport stabilită doar în privinţa donaţiilor nu şi a legatelor. 534Textul se completează cu art. egalitate ce a fost ruptă prin donaţiile pe care de cujus le-a făcut unuia dintre succesori şi pe care legea le-a prezumat doar ca pe nişte avansuri făcute moştenitorului în cauză.754. împreună cu fraţii sau surorile sale sau cu descendenţii acestora. donaţiile primite de la de cujus fără scutire de raport. Obligaţia de raport este reglementată prin art. masa succesorală se va împărţi între moştenitorii respectivi. conform vocaţiei succesorale a fiecăruia. astfel că referirile din art. Reconstituită în acest mod. ceea ce nu o face însă raportabilă. definitiv. 536 Evident nu este vorba de o egalitate aritmetică între moştenitori atâta vreme cât obligaţia de raport revine unor moştenitori cu vocaţie la cote diferite din moştenire . cu următorul conţinut: “Fiul sau descendentele care vine la succesiune. trebuie a raporta coerezilor săi tot ce a primit de la defunct prin dar. respectarea vocaţiei succesorale legale a moştenitorilor din categoria menţionată. situaţie în care el o va păstra pe lângă cota sa din moştenire. 534 Legiuitorul a luat drept model pentru articolul 751 Cod civil. Bazându-se pe voinţa prezumată a defunctului. Ca urmare donatorul îl poate scuti pe donatar de obligaţia de raport a donaţiei.535 Din textele de mai sus rezultă că raportul donaţiilor reprezintă instituţia în baza căreia moştenitorii din clasa descendenţilor. chiar sub beneficiu de inventar. 3 din Legea nr. au obligaţia de a readuce la masa partajabilă. în natură sau prin echivalent. textul art. O asemenea donaţie dobândeşte caracter preciputar. ci de faptul că fiecare comoştenitor poate profita de bunurile sau valorile ce întregesc masa succesorală în raport de vocaţia sa succesorală concretă. în natură sau prin echivalent. ele nu funcţionează în cazul moştenitorului unic. desigur cu condiţia de a nu fi încălcată rezerva succesorală.

Acestea prevăd că donaţiile făcute fiului unei persoane ce are calitatea de succesor sau soţului unui descendent succesibil. Descendenţii datorează raportul fie că sunt din căsătorie.raportul nu este datorat de succesibilul renunţător sau neacceptant. Subiecţii raportului.537 Din cerinţa calităţii de succesor legal rezultă următoarele consecinţe: . .753 Cod civil).249 8.descendenţii îşi datorează raportul chiar dacă sunt de grade diferite. potrivit art 843 (modificat prin Legea din 24 martie 1898) obligaţia de raport revine oricărui moştenitor. b. Este ţinut de obligaţia de raport numai acela care întruneşte în persoana sa două calităţi şi anume accea de moştenitor legal din categoria descendenţilor. Debitorii obligaţiei de raport. 754 şi 756 Cod civil nu creează o prezumţie de interpunere de persoane pentru donaţiile făcute fiului sau soţului celui chemat la moştenire ci. sau de soţ supravieţuitor şi cea de donatar gratificat de de cujus. sau de soţ supravieţuitor. O donaţie făcută unei persoane străine de succesiune nu este de natură a afecta această egalitate întrucât toţi moştenitorii sunt afectaţi . chiar dacă la data donaţiei el nu avea calitatea de moştenitor prezumtiv(art. a. neîmbrăţişând ideea obligaţiei de raport şi pentru alte categorii de moştenitori. indiferent dacă este legatar universal. instituie o In sistemul Codului civil francez. . Calitatea de beneficiar personal al donaţiei. respectiv că fiul care vine în nume propriu la moştenire nu este obligat să raporteze donaţia primită de părintele său. Textul art.moştenitorul testamentar nu datorează raportul.este irelevant dacă succesiunea a fost acceptată pur şi simplu sau sub beneficiu de inventar. Cerinţa calităţii de moştenitor ab intestat din categoria descendenţilor. Codul civil român urmăreşte însă restabilirea egalităţii numai cu privire la descendenţi si soţul supravieţuitor.datorează raportul succesorul care face parte din categoria enunţată. este firească câtă vreme raportul are drept scop asigurarea egalităţii dintre moştenitorii respectivi. fie că sunt din afara ei şi indiferent de gradul lor.754-756 Cod civil. . . sunt prezumate ca făcute cu scutire de raport.Domeniul de aplicare al raportului. 537 . sau dacă vin la moştenire în nume propriu sau prin reprezentare. pentru situaţia când se dovedeşte că în realitate donaţia a fost făcută moştenitorului în cauză. cu titlu universal sau cu titlu particular. Este o condiţie ce rezultă din dispoziţiile art. Acesta este străin de moştenire şi deci poate păstra donaţia ca orice persoană ce nu are calitatea de moştenitor. cum este cazul când succesorul donatar vine la succesiune prin reprezentarea ascendentului său predecedat.

nu sunt îndreptăţiţi să ceară raportul. În privinţa donaţiilor făcute părintelui celui chemat la moştenire. op.239. Având un caracter patrimonial.250 scutire de raport 538. obligaţia de raport nu este. nu şi la cele ce au format obiectul unor donaţii. aşa cum s-a arătat. nu sar putea pretinde moştenitorului acceptant să raporteze. De asemenea. creditori ai acestei obligaţii nu pot fi decât comoştenitorii din clasa descendenţilor sau soţul supravieţuitor care vine la moştenire în concurs cu aceştia. Renunţătorii sau nedemnii nu sunt ţinuţi de ea.cit.Eliescu.240. chiar dacă el l-a moştenit pe părintele ce avea calitatea de donatar. pag. op. 244.542 dar manifestarea sa de voinţă în acest sens poate produce efecte juridice dacă este făcută după deschiderea succesiunii. neputând fi impusă moştenitorului care a renunţat la moştenire. trebuie făcută distincţie între: . reprezentantul datorează nu numai donaţiile făcute de de cujus reprezentatului ci şi pe cele făcute reprezentantului deoarece şi acesta întruneşte. Este regula potrivit căruia cel ce reprezintă nu poate avea mai multe drepturi decât cel reprezentat.401. multi reprezentanţi.Stătescu. cit pag.situaţia când succesorul vine la moştenire în nume propriu. dreptul se transmite asupra propriilor succesori ai celui îndreptăţit. op. Raportul este datorat numai la cererea comoştenitorului îndreptăţit. Fr. 542 O asemenea convenţie ar reprezenta un pact asupra unei succesiunii viitoare şi ar fi afectată de nulitatea absolută. datorată decât de moştenitorii acceptanţi din categoria descendenţilor sau de soţul supravieţuitor în concurs cu aceştia.540 Această situaţie reprezintă. pag. În sens contrar C. Deak. 541 M. op. 540 Fr. Eliescu . inclusiv cea de raportare a donaţiei la care era ţinut acesta din moment ce întrunea şi calitatea de descendent şi pe cea de donatar 539. 401. Ei nu au dreptul decât la bunurile existente în patrimoniul defunctului la data decesului acestuia. Excluderea drepturilor legatarilor de a pretinde raportul este legată de inexistenţa unei obligaţii de raport din partea acestora. 539 În cazul în care există mai . şi singura excepţie de la regula că sunt raportabile numai donaţiile primite personal de cel chemat la moştenire.situaţia când vine la moştenire prin reprezentare şi ca urmare este ţinut de obligaţiile celui pe care îl reprezintă.Creditorii obligaţiei de raport Destinată păstrării egalităţii între moştenitori. în această situaţie. cit. astfel încât donatia primită de reprezentat va fi raportată doar parţial. dubla calitate de moştenitor şi respectiv donatar541. pag. obligaţia de raport deşi este indivizibilă . Legatarii universali şi cu titlu universal. pag. Simetric invers. revine numai moştenitorului acceptant. Deak. op. de fapt. în caz de deces al titularului. cit. cit. 538 M. şi . Pentru situaţia când se moşteneşte prin reprezentare. în situaţia arătată. situaţie pentru care nu datorează raportul donaţiilor. Obligaţia de raportare a donaţiei revine reprezentantului chiar dacă a renunţat la succesiunea celui reprezentat. 9. Acesta nu poate renunţa la acest drept înaintea deschiderii succesiunii. întreaga donaţie.

aşa cum deja s-a menţionat. a donaţiilor simulate sau indirecte. a se vedea B.D. pag. 751 Cod civ. 1956. rezultă că obligaţia de raport priveşte tot ce moştenitorul “a primit de la defunct prin dar atât direct cât şi indirect. afară de cazul când donatorele a dispus altfel”. Donaţiile supuse raportului. creditorii succesiunii devin creditori personali ai succesorilor. pag. Rezultă că obligaţia de raport priveşte.804/1956.251 Creditorii personali ai succesorului îndreptăţit la raport pot cere raportul pe calea acţiunii oblice atunci când moştenitorul respectiv nu exercită el acest drept. în funcţie de situaţia concretă. pag. în C. Creditorii succesorali nu pot cere. În această calitate ei pot urmări toate bunurile din patrimoniul acestora şi pot exercita acţiunea oblică în numele debitorului lor neglijent.544 În cazul donaţiilor cu sarcini. rămasă izolată. raportul543.sunt raportabile doar donaţiile primite de la de cujus.Obiectul obligaţiei de raport Din dispoziţiile art. Supr. in C. ei nu suferă nici o pierdere. intervine confuziunea de patrimonii. pe anul 1954. vol. 805/1953. aşa încât creditorul moştenitorului poate acţiona pe calea prevăzută de art. I. în J. nr.donatorul poate dispune scutirea moştenitorului de obligaţia de raport. Simplul fapt al deghizării donaţiei nu poate avea prin el însuşi semnificaţia unei scutiri de raport. în principiu. pag. C. însă.D. 974 Cod civil. .sunt supuse raportului doar donaţiile nu şi legatele. Ei trebuie să se supună actelor translative de proprietate încheiate în timpul vieţii lui de cujus. obligaţia de raport priveşte numai beneficiul efectiv ce revine donatarului. simulaţia putând urmări şi alte scopuri decât înlăturarea obligaţiei respective.343. Obligaţia de raport a soţului supravieţuitor. 1o.civ. 544 În acest sens Trib.donaţiile sunt prezumate raportabile. Înseamnă că afirmaţia în sensul că creditorii succesiunii nu pot cere raportul este valabilă numai pentru situaţia când moştenirea a fost acceptată sub beneficiu de inventar . Trib. 5/1954. Revine instanţei de judecată sarcina de a stabili. În termenii articolului 751 Cod civil sunt supuse raportului atât donaţiile directe cât şi cele indirecte. Dreptul la raport este un drept de natură patrimonială ce nu face parte din categorie celor exclusiv personale.1274/1959. toate donaţiile indiferent că au fost făcute prin act autentic sau sub forma darului manual. acte care le sunt opozabile dacă nu au fost încheiate cu intenţia de a-i frauda. Textul menţionat induce următoarele concluzii: .190. . . 917 . nr. dec.. Supr. deci se impune scăderea contravalorii sarcinii 543 Pentru o opinie contrară. Donaţiile simulate sunt supuse raportului indiferent dacă simulaţia priveşte natura operaţiunii juridice sau persoana beneficiară. 1959. Pentru ei bunurile ce au făcut obiectul donaţiilor au ieşit definitiv din patrimoniul defunctului aşa încât neformând obiectul dreptului lor de gaj general. dacă intenţia donatorului a fost de a acorda scutire de obligaţia de raport. nr.D. civ. dec..N.119 şi dec civ. O precizare se impune însă :dacă moştenirea a fost acceptată pur şi simplu. . În sens contrar.Diamant.

M. Există donaţii care nu sunt raportabile.751 Cod civil. Suma asigurată revine beneficiarului asigurării direct în virtutea contractului.Oproiu.fructele culese sau veniturile scadente până la deschiderea moştenirii. pag.cit. sunt scutite de raport: . Băicoianu.) sau cele făcute pentru plata datoriilor personale ale moştenitorului obligat la raport. beneficiul donaţiei ar dispare aproape în totalitate 548. op. prin voinţa legii. Economu.P.civ. Dacă datoria plătită reprezenta o obligaţie civilă imperfectă. nr. dec. întreţinere. În situaţia în care de cujus a încheiat o asigurare de viaţă în beneficiul unuia dintre descendenţii săi ori a soţului supravieţuitor. sect.civ. op.. pag. a unui cabinet medical.cit. pag.546 Condiţia neexceptării donaţiei de la raport. Supr. Art. 152/1978 în C. Trib. cit pag.274. În categoria cheltuielilor făcute pentru învăţarea unui meşteşug intră şi cheltuielile efectuate pentru absolvirea unei forme de învăţământ superior547. Ceea ce trebuie raportat este obiectul donaţiei. obligaţia de raport nu există. întreţinerea educarea şi învăţarea unui meşteşug de către succesibil. 1971.D.252 din valoarea totală a donaţiei. Astfel. 758 Cod civil prevede expres că sunt supuse raportului cheltuielile făcute de defunct pentru înzestrare cu ocazia căsătoriei. cele făcute pentru procurarea carierei (de exemplu cumpărarea unui fond de comerţ. educaţie reprezintă de fapt îndeplinirea unei obligaţii legale de întreţinere aşa încât ele nu pot fi considerate donaţii pentru a fi supuse raportului. ca de exemplu plata unei sume de bani pentru care acţiunea era prescrisă. donatarii succesori putând fi scutiţi de această obligaţie. fără a ieşi din patrimoniul defunctului. nr. de exemplu suma de bani cu care defunctul a cumpărat direct pe numele fiului un imobil545. deci este neraportabilă.Eliescu. I. 405.p. 1978. dec. . Supr..reg. Dacă donatarul ar trebui să raporteze şi fructele. adică ceea ce a ieşit din patrimoniul defunctului. 546 In acest sens. Al.cheltuielile făcute de defunct pentru hrana. Vor fi deci raportabile numai fructele şi veniturile ulterioare deschiderii succesiunii.. Deak op. 386.427/1971 în C. 24 şi urm. V. Cheltuielile pentru hrană. Note critice la dec. Al. De la regula prevăzută de art. deci fără sancţiune. donatorul urmăreşte tocmai folosirea anticipată de către donatar a bunurilor ce ulterior urmează a fi aduse la masa de împărţit. civ. provenind de la bunurile supuse raportului şi echivalentul folosinţei bunului donat pe perioada respectivă. 3/1961. 119. nr. Argeş . precum şi darurile obişnuite făcute cu ocazia unor evenimente. potrivit căreia sunt supuse obligaţiei de raport toate donaţiile. sect. Aceasta deoarece prin aceste donaţii. etc.Rossetti Bălănescu. nr. art. 2122/1956 a Trib.121. în L.D. 547 Trib. ceea ce se raportează nu este suma asigurată ci primele de asigurare plătite de defunct în timpul vieţii. pag.759 şi 762 Cod civil stabileşte mai multe excepţii. Scutirea poate fi acordată: a. pentru nunta acestuia. . iar actul respectiv şi-ar pierde caracterul de 545 Fr.

Deak. s-a acceptat In doctrină şi jurisprudenţă este considerată nulă clauza prin care donatorul ar impune raportarea fructelor şi veniturilor bunului donat pe perioada până la deschiderea succesiunii. op. Practica judiciară şi doctrina553 a atenuat această regulă.Băicoianu. op.Eliescu.pag.241. Donaţiile având ca obiect doar fructele unor bunuri sunt donaţii ca oricare altele şi din nici o dispoziţie legală nu rezultă că astfel de donaţii nu sunt raportabile .549 Este considerată valabilă clauza prin care moştenitorul donatar este scutit de raportul fructelor pe perioada de la deschiderea succesiunii şi până la partaj. pag.cit.Eliescu. s-a raţionat că nu ar fi supuse raportului nici donaţiile având ca obiect doar fructe. D. Cedam. 550 I.249. cit.253 liberalitate. Alberto Trabucchi. M. Al.RoseBălănescu. 549 Francois Terre. în Repertoriu … pe anii 1969-1975. pag. prin voinţa donatorului. 552 Scutirea de raport provenind din contract este irevocabilă. Padova. după părerea noastră cu unele rezerve. ci şi atunci când ele constituie obiectul principal al donaţiei551. Fr. deşi unanimă în doctrina recentă. Raţionamentul nu este după părerea noastră convingător. 249. cit.cit. 548 . 206. trebuie privită. pentru situaţia donaţiilor deghizate şi a celor făcute sub forma darului manual.378. pag. În acest caz ea are caracter preciputar şi succesorul beneficiar poate să o păstreze chiar şi când acceptă moştenirea. 205. 2746/1974. pag737. sub condiţia de a nu se aduce atingere rezervei succesorale. Astfel. Giorgio Cian.406. op. 846 Cod. Textul articolului 762 Cod civil nu poate duce la concluzia reţinută. A se vedea I. sec. civ. sub condiţia ca voinţa donatorului în sensul scutirii de raport să fie neîndoielnică.550 S-a apreciat.Antonio Milani. Al. pag.308.1988.cit. Concluzia inexistenţei obligaţiei de raport în cazul în care donaţia a avut ca obiect fructele unor bunuri s-a tras din dispoziţia art.392. M. 712. Donatorul poate dispune ca donaţia să nu fie supusă obligaţiei de raport. 553 A se vedea I. cit. Dacă fructele unui bun donat nu sunt raportabile. de asemenea. Din conţinutul art. 762 Cod. Al. A se vedea în acest sens . sau printruna din formele de testament prevăzute de lege şi că trebuie să fie expresă 552 . cit. civ. b. Casa editrice Dott. civil potrivit căruia fructe bunurilor supuse raportului nu sunt raportabile. Fructele bunului donat nu sunt supuse raportului deoarece dacă donatarul ar fi obligat să le capitalizeze şi să le aducă la masa succesorală el nu ar mai păstra nici un avantaj şi donaţia şi-ar pierde caracterul de liberalitate. cit.2 Cod civil. Tribunalul Suprem.391-392. Această orientare.Rosetti Bălănescu. 551 M.dec. op. pag. rezultă că scutirea de raport se face fie prin actul de donaţie. op. op. Yves Lequette. nul în baza art. pag.pag312. Commentario breve al codice civile. pag. D. op.Băicoianu. op. op. Chirică. Această justificare nu este valabilă şi pentru situaţia când obiectul donaţiei îl constituie chiar fructele unui bun privite ca bun principal şi nu accesoriu. că dispoziţiile art 762 Cod civil sunt valabile nu numai în legătură cu fructele ce constituie un accesoriu al bunului donat.cit. nr.Chirică. Băicoianu. în schimb cea acordată printr-un act unilateral este revocabilă.. pag.Rosetti Bălănescu.Eliescu. fie printr-un act ulterior încheiat în formă autentică. pe considerentul că o astfel de clauză ar reprezenta un pact asupra unei succesiuni viitoare. admiţând pentru unele situaţii posibilitatea funcţionării scutirii de raport chiar şi fără o clauză expresă.965 al.cit. op. pag.

unde se urmăreşte ascunderea donaţiei şi deci o clauză în sensul scutirii de raport ar contraveni intenţiei părţilor de ascundere a donaţiei. Deak.succesorii respectivi să aibă calitatea de donatari. op. nu poate constitui. nu însă şi pentru donaţiile făcute prin act autentic. pag. Efectele scutirii de raport. Reamintim că nu se poate deduce existenţa unei dispense de raport din faptul realizării donaţiei sub forma unui dar manual. Desigur că atunci când există moştenitori rezervatari donaţia poate fi păstrată numai în măsura în care nu se încalcă rezerva succesorală. Fr. ca şi pentru cele indirecte.cit. ci doar la cerere. nu ca în cazul darurilor manuale. Este posibil ca intenţia de scutire de raport să rezulte fie dintr-o dispoziţie precisă şi specială.exceptarea donatarului de la obligaţia de raport. judecătorii fondului putând ţine cont şi de împrejurări exterioare actului pentru a se lămuri asupra intenţiei dispunătorului. instituţia raportului fiind dominată de norme dispozitive. 11. . Recurgerea la aceste forme de donaţii poate avea şi alte semnificaţii decât cea a acordării scutirii de raport aşa încât chiar şi donaţia deghizată sub forma unui alt act juridic sau încheiată prin interpunere de persoane. Făcând referire la manifestarea expresă de voinţă legea nu pretinde ca scutirea să rezulte din termeni sacramentali. Câtă vreme una din formele menţionate pentru realizarea donaţiei nu se completează cu alte indicii din care să rezulte voinţa neîndoielnică de scutire de raport. decât un indiciu în sensul unei eventuale scutiri de obligaţia discutată şi nu o prezumţie de scutire de raport. . . cit.să existe doi sau mai mulţi descendenţi care vin la moştenire.succesibilul donatar să fi acceptat moştenirea.240. reţinem următoarele: . op. unde de regulă nu se încheie un înscris. în opinia noastră. menţionate deja în mod indirect mai sus şi anume: .254 această posibilitate. donatorul poate prin voinţa sa să permită unui succesor să vină la moştenire dar totodată să şi păstreze donaţia făcută.Căile procedurale de realizare a raportului Realizarea efectivă a raportului depinde de poziţia juridică a moştenilor. direct. Sintetizând condiţiile obligaţiei de raport prezentate mai sus. Clauza scutirii de raport produce două efecte. El nu se realizează de drept. Pentru donaţiile făcute în formă autentică există posibilitatea ca donatorul să-şi manifeste expres intenţia de scutire de raport odată cu încheierea actului. Dacă cei îndreptăţiţi la raport şi cei obligaţi să 554 M.402. . dar ea trebuie să fie expresă554 .donaţia să fi fost făcută fără scutire de raport. nu se poate obţine un astfel de efect. sau al donaţiilor deghizate. ori unul sau mai mulţi descendenţi în concurs cu soţul supravieţuitor. . pag.Eliescu. Deşi această scutire este de natură să rupă egalitatea dintre moştenitori. fie din combinarea a diferite clauze din actul de donaţie. În cazul donaţiilor indirecte scutirea nu trebuie să fie făcută în formă autentică. sau a unei donaţii deghizate.donaţia se impută asupra cotităţii disponibile.

Deak. D. acţiunea nu poate avea caracter real.pe anii 19691975. cu orice titlu. 136. bunurile donate .. Neavând un drept de urmărire . care este de esenţa dreptului real. însă o atare caracteristică este specifică unui drept personal şi nu unui drept real556 care ar conferi drept de urmărire cu privire la bun indiferent în mâna cui s-ar afla.civ.caracter personal patrimonial.. pag. Acţiunea de raport fiind o acţiune cu caracter personal patrimonial. 765. în situaţia în care înstrăinarea a avut loc după data deschiderii succesiunii. 767 şi 768 Cod civil rezultă că.Alexandresco. Sup.. sau a echivalentului acestora şi ea are următoarele caractere: . 3 din Decretul nr. prin raportarea în natură sau echivalent. Acţiunea nu poate fi intentată decât împotriva succesorilor ţinuţi de obligaţia de raport nu şi împotriva celor ce li s-au transmis. dreptul la acţiune se prescrie în termenul general de prescripţie de 3 ani. readucerea la masa succesorală a bunurilor primite prin donaţie de la de cujus. în caz de înstrăinare a imobilelor. Totuşi. 167/1958. Trib.cit.557 Caracterul prescriptibil. cit. 557 În acest sens a se vedea D. Prescrierea dreptului la acţiune este supusă termenului menţionat indiferent Fr. dec. Termenul curge de la data deschiderii succesiunii. Per a contrario.184.. nr. care reprezintă momentul naşterii dreptului la acţiune. Ciucă. Ştiut fiind că natura acţiunii rezultă din caracterul dreptului care se valorifică prin aceasta şi având în vedere că prin această acţiune se valorifică dreptul unui succesor de a pretinde altui succesor donatar să readucă la masa succesorală un bun. Dacă nu există acordul persoanelor interesate. op. dar aceasta numai ca efect al admiterii cererii de raport. ceea ce ar presupune dreptul creditorilor obligaţiei de raport de a urmări bunul în mâna terţului dobânditor şi ar imprima acţiunii îndreptată împotriva acestora caracter real.Macovei.. deci un drept personal. 555 556 . nr. Este adevărat că moştenitorii descendenţi devin coproprietarii bunului donat de la data deschiderii succesiunii. Donatarul devine debitorul succesiunii. raportul nu poate fi realizat decât pe calea unei acţiuni civile. conform art. acţiune ce poate fi promovată fie în cadrul procesului de partaj. raportul lor se face prin echivalent numai dacă operaţiunea juridică respectivă a avut loc înainte de deschiderea succesiunii. caracterul patrimonial al acţiunii de raport este evident. op. Având scopul de a readuce la masa succesorală anumite bunuri cu valoare economică. O astfel de operaţiune este posibilă atât în cadrul procedurii succesorale notariale cât şi în afara acesteia.1649/1972. Problema mai delicată o constituie stabilirea faptului dacă acţiunea are caracter real sau caracter personal sau chiar mixt.411. în Repertoriu .255 efectueze raportul se înţeleg. Acţiunea civilă de raport. cit pag. pag.204. fie separat . cit. op. 1085/1972 şi dec. op. sect. V. reprezintă acţiunea civilă prin care creditorii obligaţiei de raport solicită de la succesorii ţinuţi de această obligaţie. raportul trebuie făcut în natură. trebuie să remarcăm în acest punct că din coroborarea dispoziţiilor art. concomitent cu împărţirea moştenirii pe cale convenţională.pag. pag. acţiunea de raport nu poate avea decât caracter personal 555 . 158. realizarea lui se face prin bună învoială.

104-106. de la data încheierii contractului.civ. Şi în această situaţie . nr.Supr.. sect. sub aspectul prescripţiei. să fie exercitate odată cu acţiunea de partaj. pag. întrucât bunurile raportabile nu au intrat în masa succesorală pentru a li se aplica regimul indiviziunii.. civ. fiind imprescriptibilă. Carabaşiu. este adevărat. în Repertoriu . inclusiv sub aspectul prescripţiei558 . Avem rezerve faţă de această susţinere întrucât bunurile supuse raportului reintră în masa succesorală. respectiv în acelaşi litigiu. 215. civ. Fiind proprietar asupra bunului donat.civ. conform principiului contra non valentem agere non currrit praescriptio. Partajul.256 dacă cererea de raport a fost formulată în cadrul acţiunii de partaj.. care. pe anii . În doctrină s-a susţinut că pe timpul indiviziunii prescripţia dreptului la acţiune ar fi suspendată. sect. în schimb s-au constatat destule cazuri când la efectuarea împărţelii acţiunile de raport erau prescrise . 558 T. în timpul sau după încetarea indiviziunii. fără a fi nevoie ca atunci când părţile nu doresc să urgenteze aceste operaţiuni. pe considerentul că nu s-ar putea susţine că raportul ar putea fi pretins doar prin acţiunea de sistare a indiviziunii. dec. pe considerentul că bunurile raportabile reintră în patrimoniul succesoral odată cu deschiderea moştenirii.1649/1972.1973. ar fi în logica normală a lucrurilor ca rezolvarea tuturor problemelor ce tind la împărţirea moştenirilor să fie făcută în acelaşi timp. problema uzucapiunii este exclusă cu privire la bunul respectiv560 . pag. 1973/1973 în C. formând obiectul indiviziunii şi ca urmare se aplică regulile specifice acesteia. dar pentru aceasta ar fi necesar ca legiuitorul să imprime acestor acţiuni.sect. Soluţia nu a fost împărtăşită nici de practica judiciară. înainte de această acţiune sau ulterior împărţelii.267.D. pag. dec. Supr.. trebuie acceptată ideea că prescripţia nu poate curge împotriva titularului acţiunii de raport care nu a avut cunoştinţă de existenţa donaţiei.. Supr. cu caracter retroactiv. pag. i-ar imprima acest caracter şi cererii de raport. Moştenitorul obligat la raport nu poate paraliza acţiunea prin invocarea prescripţiei achizitive. ca de altfel şi cea în reducţiune.. deoarece până la data decesului el are calitatea de proprietar asupra bunului respectiv. 560 Trib. nr.civ. nu se mai poate pune problema suspendării cursului prescripţiei. în C. 559 Trib. reglementarea actuală neputând duce la o interpretare în sensul caracterului imprescriptibil al acestor acţiuni. Dacă ea nu este exercitată în termen de 3 ani. Apoi. întrucât nimic nu se opune ca ea să fie cerută şi pe cale separată. dobândit de la adevăratul proprietar. acelaşi regim juridic ca acţiunii de partaj.civ.559 Este adevărat însă că ar fi mult mai firesc ca acţiunea de raport . Caracterul indivizibil al cererii de raport. Trib. nr. 205. Constanţa 1997. Editura Muntenia.. Soluţia se impune pornind de la realităţile practice care relevă situaţii extrem de rare când raportul s-a solicitat separat de acţiunea de partaj. dar tocmai ca efect al cererii de raport şi nu de drept. dec. 3387/1985. Oricât timp ar fi intervenit de la data încheierii contractului de donaţie şi până la data deschiderii succesiunii. succesorul donatar nu poate dobândi prin uzucapiune bunul ce a format obiectul donaţiei. Acţiunea de raport are caracter 1969-1975.D. 1985. să recurgă în prealabil la efectuarea operaţiunii de raport presaţi de ideea prescripţiei acţiunii lor.

Dacă raportul s-ar produce în mod automat ca urmare a deschiderii moştenirii.. în sensul că raportul nu se produce de drept. 764 Cod civ.. 565 Trib.Modul de executare a raportului. ci numai ca urmare a unei cereri formulate în acest sens.civ. A se vedea în acest sens Trib. sau numai de la unii dintre aceştia. 561 A se vedea şi Fr. 1794/1973 în Repertoriu .civ. cit.562 Se impune a menţiona că în aplicarea art. Orientarea legiuitorului pentru una din cele două modalităţi semnifică opţiunea acestuia pentru restabilirea egalităţii în natură sau pentru o egalitate în valoare. pag. Din moment ce consimţământul la înstrăinări a fost dat. neviciată a persoanei care s-a obligat565. ar fi suficientă o simplă acţiune în constatare şi nu una în realizare..pag. . 318. 563 Suntem în acest caz în prezenţa unui pact asupra unei succesiuni nedeschise. Succesorii ar trebui doar să ceară să se constate că bunul face parte de drept din masa succesorală..civ. denumit de text raport prin luare mai puţin. Caracterul de acţiune în realizare. să-l ceară de la toţi cei îndatoraţi în acest sens. dec. care arată că acţiunea are caracter colectiv. cu sarcina unei rente viagere sau rezervă de uzufruct . sect. 203. dec. cu efectul supunerii lui operaţiei de partaj. raportul bunurilor înstrăinate unui succesibil în linie dreaptă cu sarcina unei rente viagere sau cu rezerva de uzufruct nu poate fi cerut de succesibilul în linie dreaptă care a consimţit la acele înstrăinări563 ce sunt prezumate liberalităţi564. Supr. Pornind de la punctul de vedere pe care-l susţinem. cit. op. Moştenitorii îndreptăţiţi la raport sunt liberi să ceară sau nu raportul.T.cit. nr.. nu mai pot reveni asupra consimţământului. persoanele care şi-au manifestat acordul la efectuarea liberalităţilor şi deci la favorizarea celui gratificat. 12. ceea ce. 562 În sensul că obligaţia de raport profită numai moştenitorului care a solicitat-o . 845 C.. odată admis.266. recunoscut în mod excepţional de lege ca valabil. Caracterul indivizibil al acţiunii de raport derivă din natura obligaţiei pe care o sancţionează. 564 Prezumţia legală de gratuitate a înstrăinării unui bun în favoarea unui succesibil în linie dreaptă. obligaţia de raport fiind şi ea indivizibilă.Chirică . Caracterul indivizibil nu are semnificaţia că acţiunea produce efecte şi împotriva celor care ar putea avea calitatea de debitori ai obligaţiei de raport dar nu sa cerut raportul de la ei. civ. dar. rezultă 2 moduri de efectuare a raportului: raportul în natură şi raportul prin echivalent. Legiuitorul român s-a orientat pentru restabilirea egalităţii în natură în cazul imobilelor şi restabilirea acesteia în echivalent în cazul bunurilor mobile. Supr. a se vedea . poate fi combătută prin proba contrară. 845 Cod civil.257 indivizibil în sensul că ea poate fi formulată chiar şi numai de către unul din moştenitorii îndreptăţiţi la raport şi odată admisă ea profită tuturor acestora şi nu numai celui care a formulat acţiunea 561. pag. Deak. el profită tuturor creditorilor obligaţiei respective. pag.…pe anii 1969-1975.. 1269/1972.203.. acţiunea în raport nu poate fi decât o acţiune în realizare . . op. prevăzută de art ... aşa cum am arătat. în Repertoriu … pe anii 1969-1975. Din dispoziţiile art. op.sect.Carabaşiu. nu este posibil. D . dacă acesta exprimă voinţa liberă. nr.

760 Cod civil) nici prin echivalent. succesorul donatar devine coindivizar. Regula raportului în natură în cazul imobilelor. civil). evidenţiază grija legiuitorului pentru o restabilire perfectă a patrimoniului defunctului în cazul acestor bunuri. urmată de împărţirea bunurilor conform cotelor cuvenite. după care succesorii iau din masa succesorală bunuri sau valori până la cota succesorală cuvenită. cu consecinţa unei egalităţi perfecte între moştenitori din moment ce se procedează la o refacere a patrimoniului aşa cum ar fi fost el dacă nu s-ar fi făcut donaţii. ca urmare a faptului că riscul pieirii fortuite îl suportă moştenirea566.prin preluare. care se realizează prin luarea din masa succesorală . Din proprietar exclusiv asupra bunului.imobilul care a pierit fortuit nu este supus raportului(art. 566 . Raportul imobilelor. . Donaţia se desfiinţează cu caracter retroactiv ca urmare a decesului donatorului. însă acest deziderat se realizează prin sacrificarea interesului terţilor în existenţa unui circuit civil sigur. Aceasta se face prin depunerea la masa succesorală a unei sume de bani ce reprezintă echivalentul valorii donaţiei. Textul prevede că raportul se poate pretinde în natură pentru imobile. în cazul în care cel ce a primit imobilul l-a înstrăinat sau ipotecat înaintea deschiderii succesiunii.258 Raportul în natură constă în readucerea efectivă a bunului donat la masa succesorală. Raportul prin echivalent constă în aducerea la masa de împărţit a valorii bunului donat. raportul în natură nu este obligatoriu.prin imputaţie. a unor bunuri. El se poate realiza pe trei căi: . Norma privind raportul în natură se aplică tuturor imobilelor. 767 Cod. care operează ca o condiţie rezolutorie. ţinând cont de cotele succesorale cuvenite. Pe de altă parte. până la concurenţa valorii donaţiei raportabile. cu consecinţa păstrării proprietăţii avute asupra bunului de către moştenitorul donatar. dreptul de proprietate al donatarului se desfiinţează în acelaşi mod şi bunul devine proprietatea indiviză a comoştenitorilor urmând a fi supus partajului.donatarul este răspunzător de degradările şi deteriorările care au micşorat valoarea bunului . Din dispoziţiile art. de către comoştenitorii îndreptăţiţi. El se află în situaţia coindivizarului care are în detenţia sa bunul şi are şansa să redevină proprietar exclusiv al acestuia dacă prin operaţiunea de partaj bunul i se atribuie. .765 Cod civil rezultă atât regula în legătură cu raportul imobilelor. urmând ca el să fie obiect de partaj.în bani. dar şi că. iar succesorul donatar primeşte diferenţa dintre valoarea donaţiei şi cota sa succesorală. el trebuie să fie despăgubit de ceilalţi comoştenitori pentru cheltuielile necesare şi utile Suntem în prezenţa unei excepţii de la regula potrivit căreia riscul pieirii bunului îl suportă cel care avea calitatea de proprietar în momentul care s-a produs evenimentul distructiv. însă. care constă în reunirea pentru calcul a valorii donaţiei raportabile. ceea ce constituie regula. cât şi principala excepţie de la acest principiu. Desfiinţarea cu efect retroactiv a donaţiei produce următoarele consecinţe: . . rezultate din culpa sa(art.

având.sarcinile reale. raportarea unei sume forfetare în locul valorii imobilului. Reglementarea menţionată o considerăm anacronică. 1). luarea în calcul a datei înstrăinării imobilului pentru stabilirea contravalorii acestuia. 765 Cod civil prevede că. este evident că are posibilitatea unor astfel de dispoziţii. În acest caz. Donatorul având posibilitatea să-l scutească de raport pe donatar. în astfel de situaţii. sau a datei efectuării donaţiei. donatarul poate opta pentru raportul în natură sau cel prin echivalent. 769 coroborat cu art. inaptă să realizeze egalitatea între moştenitori ce stă la baza instituţiei raportului. Aceasta deoarece în perioadele de inflaţie. 4 din Legea nr. În această situaţie raportul nemaiputând fi. Fr. 765 alin. făcut în natură. 18 alin. El poate chiar să-i impună îndeplinirea prin echivalent a obligaţiei. un drept de retenţie prevăzut expres de art. din moment ce textul art. 409. amintită deja. este normal ca el să se facă prin echivalent. Suntem în prezenţa unei excepţii de la regula desfiinţării donaţiei cu caracter retroactiv. din punct de vedere obiectiv. raportul nu se realizează în natură ci prin echivalent. 765 Cod civil face referire doar la înstrăinările sau constituirile de ipoteci ce au avut loc înainte de această dată. În sistemul de publicitate prin cărţi funciare este aplicabil încă art.când imobilul a pierit din culpa donatarului. pentru ultima din situaţiile menţionate mai sus. civil.când donatorul a impus567 sau a autorizat efectuarea acestuia prin echivalent. .în situaţia. Donatorul putând să-l scutească pe donatar în totalitate de raport. pag. donaţia se desfiinţează cu caracter retroactiv şi că bunul se reîntoarce la masa succesorală liber de orice sarcini. . ca. cit. . în următoarele situaţii: . 771 Cod. etc. Art. Nu sunt decât aplicaţii ale principiului că cine poate mai mult poate şi mai puţin. se desfiinţează retroactiv ca urmare a raportului în natură(art. regulă care trebuie să-şi găsească aplicarea şi în celelalte ipoteze de admisibilitate a raportului prin echivalent. Prin excepţie. stabilirea echivalentului imobilului se face în raport de valoarea lui din momentul deschiderii succesiunii. De fapt se menţine nu numai donaţia ci şi actul de dispoziţie încheiat de donatar cu terţii. dacă donatorul nu a stabilit chiar el momentul în raport de care să se facă această evaluare 568.Deak. de exemplu. când imobilul a fost înstrăinat sau ipotecat înainte de deschiderea succesiunii. 241/1947 pentru punerea în aplicare în Transilvania a legii pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare din 27 aprilie 1938. potrivit căruia raportul în natură al bunurilor imobiliare ce fac parte din succesiune nu aduce atingere sarcinilor şi înstrăinărilor consimţite de către proprietarul tabular. Normele dispozitive care reglementează raportul permit donatorului nu numai să impună data în raport cu care să se stabilească contravaloarea imobilului ci şi alte dispoziţii. constituite de donatar. cu atât mai mult îi este permis să-l autorizeze să facă raportul prin echivalent. Raportul nu se poate face prin echivalent când bunul a fost înstrăinat sau grevat după data deschiderii succesiunii. op. Înseamnă că. cu excepţia ipotecii. 567 568 . caz în care nu mai există posibilitatea de opţiune menţionată. până la plata acestora.259 făcute cu imobilul.

772-773 Cod civil rezultă că -indiferent dacă suntem în prezenţa unor bunuri corporale sau a unora incorporale. chiar şi atunci când este mai greu sesizabilă. în calitate de proprietar. Numai stabilirea echivalentului în raport de valoarea bunului în momentul partajului este de natură să realizeze dezideratul restabilirii egalităţii comoştenitorilor. 1.569 Raportul mobilelor. de o depreciere monetară continuă. Valoarea ce se raportează este. stabilită în funcţie de starea bunurilor în momentul donaţiei570. Propuneri de lege ferenda. ar trebui să fie cea din momentul partajului. 570 Codul civil francez conţine o astfel de dispoziţie cu privire la bunurile mobile.sub valoarea reală a bunului ca urmare a intervalului care se scurge de la deschiderea succesiunii şi până la efectuarea partajului. deci. donatarul succesor rămâne proprietar al bunului donat.raportul se realizează prin luare mai puţin. încheiate de donatar cu terţii.668 în forma pe care o are după modificarea efectuată prin Legea nr.riscul pieirii fortuite a bunului donat este suportat de succesor. Observăm că nu se ia în considerare nici cel puţin valoarea din momentul deschiderii succesiunii. ea produce efecte în continuare şi. Dacă se îmbrăţişează prima soluţie. apreciem şi aici că valoarea pe care legiuitorul ar trebui să o ia în considerare în perioada actuală. . ca în cazul imobilelor.260 valoarea respectivă este -mai mult sau mai puţin. introdus prin legea 71-523 din 3 iulie 1971. Din dispoziţiile art.donatarul va raporta la masa succesorală contravaloarea bunurilor primite. 772 Cod civil. ziua când donatarul a primit bunul în proprietate prin donaţie sau ziua în care se face raportul. iar în lipsa lui. just şi util. în cazul bunurilor mobile legiuitorul a stabilit regula raportului prin echivalent. Chestiunea este de o importanţă considerabilă în perioadele de depreciere monetară. Posibilitatea raportul prin echivalent are drept consecinţă faptul că donaţia nu se mai desfiinţează.În legătură cu momentul în raport de care se face evaluarea bunului ce urmează a fi raportat prin echivalent. dar şi în alte perioade ale acestei epoci care este marcată. cea pe care bunurile o aveau în momentul realizării donaţiei şi care se stabileşte în funcţie de actul estimativ cuprins în donaţie sau anexat acesteia. prevede că raportul este datorat în funcţie de valoarea bunului donat la momentul partajului şi în funcţie de starea sa în momentul efectuării donaţiei.actele de înstrăinare sau grevare cu privire la bunul mobil donat. potrivit art. sub aspectul care ne interesează. care trebuie luat în considerare. în funcţie de momentul când se realizează raportul. Spre deosebire de imobile. prin expertiză. . nu numai în caz de inflaţie galopantă.71-523 din 3 iulie 1971. în art. . se menţin. caracterizată de inflaţie. potrivit regulii res perit domino. cea a evaluării bunului la momentul 569 Articolul 860 Cod civil francez . se pune întrebarea care este momentul cel mai firesc. aşa încât. Păstrarea calităţii de proprietar asupra bunului donat şi în cazul existenţei obligaţiei de raport implică următoarele consecinţe: .

Ea prezintă însă şi unele inconveniente. Raportul în natură prezintă dezavantajul că face din donatar o persoană puţin interesată într-o bună gestiune a bunurilor. iar această valoare să fie în funcţie de starea bunului în momentul efectuării donaţiei. se considera că fiecare moştenitor trebuia să primească în lotul său nu numai valori egale. sau valori. cit . 1954. .873 din Codul civil al provinciei Quebec. deoarece cele două modalităţi de efectuare a acestei obligaţii. deoarece dacă bunul nu ar fi fost donat el ar fi rămas în patrimoniul defunctului şi s-ar fi împărţit în funcţie de valoarea lui la această dată. A doua soluţie. pag. op.573 2. face din obligaţia de raport o obligaţie referitoare la o valoare. sau la data efectuării donaţiei. cit. 573 Art. terenuri urbane sau agricole. Executarea în natură a raportului nu reprezintă soluţia cea mai convenabilă pentru această perioadă . cum se prevede pentru bunurile mobile. thèse Montpellier.pag. care trebuie să se reflecte şi în plan legislativ. dispare inconvenientul arătat mai sus. atingând total scopul urmărit prin raportul donaţiilor. Ea este de natură să asigure restabilirea egalităţii între moştenitori. aceasta este inferioară şi nu se atinge tocmai scopul egalizator urmărit prin raport. Catala. Ea a fost specifică perioadei adoptării Codului Napoleon. 860 din Codul civil francez şi art. supusă principiului nominalismului monetar. obligaţia de raport devine o obligaţie referitoare la o sumă de bani.. pe de altă parte.. Propunem generalizarea regulii realizării raportului prin echivalent şi în cazul imobilelor. or dacă donatarul raportează numai valoarea de la epoca donaţiei. cea a evaluării bunului la epoca partajului.Grimaldi. În primul rând reprezintă sursă de inegalitate între copărtaşi. nefiind posibil ca una şi aceeaşi obligaţie să aibă o valoare diferită numai prin faptul că se execută prin una sau alta din variantele permise de lege. a condus la o reorientare în ceea ce priveşte prioritatea acordată anumitor bunuri. citata de M. Ea are ca avantaj că asigură o deplină securitate gratificatului prin aceea că momentul evaluării fiind fixat pentru ziua donaţiei.”571 Ea este. cum este în cazul bunurilor imobile. Egalitatea în natură trebuie să cedeze parţial locul egalităţii în valoare. 572 nu la o sumă de bani sau la un bun. în natură sau prin echivalent. conţin reglementări de natura celor propuse . a celor două modalităţi de efectuare a raportului la care ne-am referit . donatarul cunoaşte de la început întinderea obligaţiei sale . 642 572 M. Refuzul de a lua în calcul deprecierea monetară face ca “orice donaţie raportabilă să conţină în ea un germene de preciput. dar care 571 P. în plus. Les règlements successoraux depuis les réformes de 1938 et l’instabilité economique.Grimaldi. 642. Extraordinarul progres economic al perioadei recente. ilogică. în special în a face investiţii. neutralizând efectul inflaţiei şi. când datorită importanţei pe care o aveau imobilele în patrimoniul unei persoane.261 donaţiei. op. etc. trebuie să ducă la consecinţe economice echivalente. al inegalităţii în planul consecinţelor economice. ci şi o cantitate egală de construcţii. Pentru motivele arătate propunem ca şi în Codul civil român evaluarea bunului să se facă în funcţie de valoarea lui la momentul partajului şi nu raportat la momentul deschiderii succesiunii.

a se vedea M. 858 din Codul civil belgian şi art.pag.” Mai mult decât atât. raportul datoriilor reprezintă o normă cu caracter general. Al. d’apres son état a l’epoque de la donation”.Eliescu. Spre deosebire de raportul donaţiilor. 414. iar terţii ar putea încheia acte juridice cu donatarul fără a risca pierderea dreptului de proprietate ca urmare a obligaţiei de raport. Nu se contestă. op. În schimb art. este uşor de sesizat că circuitul civil al bunurilor este afectat prin aceea că terţii vor fi reticenţi în dobândirea de drepturi care pot fi rezoluţionate. cum ar fi un împrumut fără dobândă.746 şi 747 Cod civil italian. aliniatul 2 al aceluiaşi articol lasă fără efect dispoziţiile prin care s-ar impune donatarului raportul în natură. 71-523 din 3 iulie 1971.574 13. 738 Cod civil prevede că fiecare succesor este dator a raporta la masa succesorală “sumele ce este dator către succesiune”. prevede : ”Le rapport se fait en moins prenant. cu consecinţa că el nu-şi găseşte aplicarea decât în cazul în care indiviziune provine din moştenire şi nu din alte cauze. fie datorită faptului că aceştia erau debitori faţă de defunct. op. cu privire la natura juridică a raportului datoriilor.Rosetti Bălănescu. va primi în lotul său creanţa respectivă.Eliescu. De asemenea art. D. op. Este adevărat că textul art. op. p. 318. a se vedea Fr. art.262 va fi înclinată spre o folosinţă intensă a bunului . Apoi. Pentru amănunte cu privire la acest aspect şi cu privire la motivele pentru care raportul datoriilor este considerat un mod de lichidare a datoriilor specific operaţiunii de partaj. 87o din Codul civil al provinciei Quebec. Chirică. că normele 574 Raportul prin echivalent a fost adoptat în Franţa prin Legea nr. Norma arătată reglementează un mod special de stingere a datoriilor succesorilor faţă de masa succesorală575 .258.. Posibilitatea pierderii dreptului de proprietate îi va face pe cei prudenţi să renunţe la încheierea contractului având ca scop dobândirea bunului. 368. Donatarii ar fi interesaţi într-o gestiune corespunzătoare a bunurilor. dar cu precizarea că lichidarea prin raport a datoriilor poate avea loc şi în afara operaţiunii de partaj . cit. cit. fie pentru obligaţii care s-au născut în perioada indiviziunii. cit. Pentru astfel de situaţii. că nu ar fi creat decât în favoarea aceloraşi moştenitori ca cei care datorează acel raport şi cu privire la datorii ce înfăţişează caracterul unui act cu titlu gratuit. În sensul că această instituţie se aplică doar la partajul succesoral a se vedea C. specific doar partajelor succesorale.Băicoianu. debitor al creanţei care există asupra lui. . cit. 738 Cod civil se referă la obligaţia fiecărui “erede” de a raporta ”ce este dator către succesiune”. 258. pag. În acelaşi sens. care a modificat art. Adoptarea ideii raportului prin echivalent ar înlătura aceste două inconveniente. însă acest lucru se explică prin faptul că în sistemul codului nostru civil a fost tratată numai împărţeala succesorală. 576 M. ce se aplică şi partajelor rezultate din comunitatea de bunuri576. pag. I.Raportul datoriilor Este posibil ca unul sau mai mulţi succesori să fie debitori faţă de succesiune. 575 În doctrină . Ea semnifică faptul că moştenitorul . cit. însă. op. s-a susţinut şi teza că suntem în prezenţa unei variante a raportului donaţiilor. permit raportul atât în natură cât şi prin echivalent.Hamangiu. 860 Cod civil astfel:”Le rapport est du de la valeur du bien donne a l’époque du partage. pag. Deak.

Avantajele instituţiei raportului datoriilor. cum ar fi cele rezultate din încasarea de către coindivizar a unei creanţe în contul masei indivize.578 577 Fr. o simplificare a operaţiunilor de lichidare a masei succesorale. datoriile care nu au legătură cu indivizunea. aplicabil şi altor împărţeli. 738 Cod civil: -în primul rând. În plus. ceea ce ar avea drept consecinţă ruperea egalităţii avute în vedere de legiuitor pentru partaj.263 respective constituie dreptul comun. referitor la raportul donaţiilor. care va realiza practic plata ei preluând mai puţin din bunurile cuvenite conform cotei sale. ci va rămâne nedivizată şi se va atribui succesorului debitor. . 762 Cod civ. respectiv faţă de succesorul sau succesorii cărora li s-a atribuit dreptul de creanţă. dacă datoria nu era producătoare de dobânzi de la o dată anterioară. acesta să se afle în situaţia de a nu-şi putea realiza creanţa ca urmare a insolvabilităţii debitorului. Deşi articolul 738 Cod civil se referă la “sumele” pe care succesorul le datorează masei succesorale . cum ar fi gestiunea de afaceri. din deteriorarea culpabilă a unor bunuri.în al doilea rând.Deak. 412. etc. are loc o confuziune. Deci succesorul ar primi partea sa din masa succesorală. 578 M. Coindivizarii luând bunuri din masa succesorală până la nivelul datoriei. se admite că raportul operează chiar dacă obiectul datoriei nu-l constituie sume de bani ci alte bunuri577. op. aşa încât acest lucru este valabil şi pentru raportul datoriilor. cit. insolvabilitatea copartajantului debitor nu-i afectează. cu echivalentul datoriei avute. instituţie creată în special în interesul egalităţii dintre copartajanţi.. sau îmbogăţirea fără justă cauză. .Eliescu. aşa încât nu mai este necesară nici o operaţiune pentru realizarea acesteia. de asemenea. în schimb ar putea să nu plătească datoria faţă de succesiune..260. Două avantaje principale sunt evidente pentru reglementarea prevăzută de art. op. datoriile vor produce de drept dobânzi din ziua naşterii stării de indiviziune. pag. cum ar fi cele pe care un succesor le are faţă de alt succesor şi nici creanţele pe care un succesor le are împotriva succesiunii. Prin aplicarea art. se asigură realizarea principiului egalităţii între coindivizari prin faptul că nu există riscul ca atribuindu-se creanţa altui coindivizar. Nu intră în această categorie însă. prin faptul că atribuindu-se creanţa succesiunii coindivizarului dator. chiar din fapte juridice licite. plata nedatorată. în această categorie datoriile succesorului născute faţă de masa indiviză pe perioada de existenţă a acesteia. Creanţa moştenirii nu se va divide între succesori potrivit cotelor lor de moştenire. se înlătură concursul creditorilor personali ai moştenitorului obligat la raport. cit. Intră. născute din contracte cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. indiferent că acestea aveau un izvor delictual sau convenţional. Sunt luate în considerare toate datoriile pe care succesorul le avea faţă de defunct. pag.

întrucât poate ridica această excepţie a dreptului de stingere a acesteia pe calea raportului. Dacă. dacă doreşte. în primul rând. până la limita celei mai mici. În caz contrar. a. însă. Este posibil nu numai ca succesorul să fie debitor faţă de succesiune. c. pentru ce acesta rămâne dator faţă de masa partajabilă. adică şi el să fie creditor al masei respective. debitorul să aibă calitatea de coindivizar. însă nu poate fi obligat la o asemenea prestaţie. datorie care să nu se fi stins prin compensaţie. creanţa masei indivize este mai mare decât creanţa copartajantului. 701. Nu este necesar ca creanţa să fie ajunsă la scadenţă. nu se mai pune problema unui raport al datoriei. nici obligaţia de raport nu-i mai poate fi impusă. în caz contrar.579 Desigur că debitorul. ci poate să beneficieze de procedura aceasta de stingere a ei prin luare mai puţin. Condiţiile raportului datoriilor. raportul devine o obligaţie şi el nu mai poate refuza atribuirea creanţei. Prescripţia nu ar putea curge împotriva creditorilor cărora nu li se poate imputa că nu au acţionat. oricând până la partaj. pierde calitatea de coindivizar. Dacă în urma compensaţiei datoria coindivizarului s-a stins. de succesor legal sau legatar universal ori cu titlu universal. de existenţa unei datorii faţă de masa indiviză. trebuie admis că prescripţia dreptului de a cere realizarea creanţei este suspendată. 579 François Terré . op. dar şi reversul. Câtă vreme debitorul nu putea fi constrâns să efectueze plata către de cujus pentru că dreptul la acţiune era prescris. în astfel de situaţii operează compensaţia între aceste creanţe. aşa încât. Pentru diferenţă. copărtaşul rămâne obligat să aducă la masa de împărţit echivalentul valoric al acesteia. nu este îndeplinită condiţia pe care o analizăm. nu poate avea calitatea de coindivizar şi nu poate fi nici subiect privind raportul datoriilor. raportul se produce numai pentru partea din datorie care este echivalentă drepturilor debitorului în masa partajabilă. Aflat însă la momentul partajului cu datoria neachitată. b. Apreciem că în cazul în care dreptul la acţiune privitor la creanţa succesiunii este prescris. poate să efectueze plata. pentru că. De regulă. pe intervalul menţionat. ca modalitate practică de efectuare a raportului datoriei. În cazul partajului succesoral aceasta presupune ca el să fi acceptat succesiunea. lotul ce se cuvine spre atribuire copărtaşului debitor trebuie să fie suficient de mare pentru ca creanţa să se poată imputa în întregime asupra acestuia. Dacă pe timpul indiviziunii coindivizarul care are de achitat o datorie nu poate fi obligat efectiv la plata acesteia. este vorba. Soluţia aleasă de legiuitor are un avantaj şi pentru debitor care nu poate fi constrâns să plătească efectiv datoria. Este irelevant dacă el are calitatea de copărtaş din comunitatea de bunuri. câtă vreme . nu au dreptul să acţioneze.264 Dreptul de opţiune al debitorului. Raportul este un drept pentru debitor şi nu o obligaţie. Yves Lequette. pag. operează raportul datoriilor. cit. Legatarul cu titlu particular dobândind unul sau mai multe bunuri determinate. . poate să facă şi plata efectivă . Pentru a opera raportul datoriilor este necesară îndeplinirea unor condiţii.

Carabaşiu.Cărpenaru. În ceea ce priveşte coindivizarii. Fundaţiei “Chemarea”Iaşi. 288. pag. apreciind că pentru a constitui o împărţeală declarativă . Desigur că un astfel de partaj este posibil fără restricţii în cazul când el se face pe cale 580 M. Cărpenaru.. Este posibilă însă şi varianta inversă . pag. p. Ed. De regulă. cit. 305. 1983. sau de o hotărâre judecătorească. În cazul partajului parţial fiind nevoie de o nouă convenţie de partaj. desigur. câtă vreme nimeni nu poate fi silit a rămâne în indiviziune şi coindivizarii solicită partajul. 1976. op. Trebuie menţionat că o parte a doctrinei şi practicii judiciare nu admite partajul parţial în ceea ce priveşte coindivizarii. 188. Deak. 552. ulterior. Contractele speciale Dreptul de autor Dreptul de moştenire de Fr. Facultatea de drept. Universitatea Bucureşti. putând să fie împărţite oricând. 581 Pentru mai multe amănunte a se vedea infra. Efectul declarativ şi toate celelalte consecinţe rezultând din partaj se produc numai în raport cu bunurile asupra cărora a încetat starea de indiviziune. Facultatea de drept. I. Succesiuni. nu este posibil în lipsa acordului coindivizarilor. Noi apreciem că un partaj parţial este posibil nu numai în ceea ce priveşte bunurile indiviziunii ci şi în ceea ce-i priveşte pe coindivizari. Partajul. 218.581 Un astfel de partaj. Macovei. S. Indiviziunea poate forma obiectul unui partaj total. 189. pag. .. iar cu privire la celelalte bunuri ei rămân în continuare în indiviziune.. T. pag. Ed. Universitatea Babeş-Bolyai. Chirică. actul prin care aceasta este realizată trebuie să pună capăt indiviziunii faţă de toţi coindivizarii580. Eliescu. pag. în Drept civil. pag. sau poate avea loc doar un partaj parţial. 217. negând caracterul declarativ al unei astfel de împărţeli. Drept civil Succesiuni. 168. pentru ca indiviziunea să mai poată exista după ce unii dintre ei au realizat partajul. însă. o sistare parţială a indiviziunii presupune existenţa a cel puţin trei coindivizari. 304. este posibil ca doar o parte din masa indiviză să fie supusă operaţiunii de partaj. fie în ceea ce priveşte obiectul. copartajanţii urmând să devină proprietari exclusivi asupra bunurilor ce le-au revenit în urma împărţelii. D. 551. Deak şi S.cit.. pentru bunurile ce nu au făcut obiectul partajului iniţial sau pentru coindivizarii care au rămas în indiviziune după primul partaj. acest lucru este posibil atât în cazul partajului convenţional cât şi al celui judiciar. Drept civil. Sunt însă şi situaţii când partajul poate fi parţial. D. pag. Dacă. Dreptul la moştenire. Astfel. op.Partajul total şi partajul parţial.265 Sectiunea a II-a Formele împărţelii 1. înseamnă că o indiviziune poate forma obiectul mai multor partaje. Zinveliu. adică două sau mai multe succesiuni să formeze obiectul unui singur partaj. fie în ceea ce priveşte coindivizarii. 322. unii dintre ei îşi manifestă intenţia de a rămâne în indiviziune pentru bunurile ce le-au revenit după ce au fost satisfăcuţi ceilalţi coindivizari. “Muntenia” Constanţa. 289. În acelaşi sens a se vedea Fr. sau o succesiune şi o comunitate de bunuri să fie sistate prin aceeaşi operaţiune. prin operaţiunea de partaj se pune capăt indiviziunii cu privire la toate bunurile indivize şi la toţi coindivizarii.

Ed. 38-39..D. civ. R. 168 . ci doar împărţirea folosinţei bunului sau bunurilor proprietate comună. Graphix. acordul coindivizarilor fiind suficient pentru realizarea lui.148. în R. Ca urmare coindivizarii nu pot fi obligaţi la un partaj de folosinţă. L. 73. Deak. dec.. op. 3. refuzul de a consimţi la încheierea uni astfel de convenţii nu poate fi considerat abuziv. Petrescu. 11/1968. dacă se împart bunurile provenind dintr-o comunitate de bunuri şi o succesiune. Supr. 552.5/1988. singura cale de rezolvare a neînţelegerilor dintre ei fiind partajul proprietăţii. Principala clasificare cunoscută cu privire la partaj porneşte de la rolul voinţei părţilor în realizarea acestuia. acest partaj nu vizează împărţirea proprietăţii.. Aşa cum rezultă din chiar denumirea sa. efectele acestuia pot fi paralizate prin realizarea partajului de proprietate. C. Fr. S-a considerat că efectuarea unui partaj voluntar fiind o facultate pentru coindivizari şi nu o obligaţie. De altfel. Încheierea acestui partaj pe cale convenţională nu ridică nici un fel de probleme. 753/1990. 585 A se vedea D.R. provizorii. R. pag. nr. sau.Popescu. pag.cit.. 582 A . civ.. pag. 168. pag.Partajul convenţional şi partajul judiciar. Eugeniu Safta Romano. civ.71. pag. în Dreptul nr... în C.op. nr. De fapt ideea centrală pe care se poate baza respingerea unui cereri de partaj judiciar constă în incompatibilitatea care există între un partaj al folosinţei cu drepturile coindivizarilor.J.D. Drept succesoral. chiar în lipsa acordului tuturor coindivizarilor585 . pag. În ultimul timp se constată însă o tendinţă de recunoaştere a posibilităţii instanţei de judecată de a efectua un partaj de folosinţă. pag.R. nr. Editura Oscar Print. 8/1987.. care se caracterizează prin faptul că se întind simultan şi concurent asupra fiecărei porţiuni din bun584. orientarea amintită are în vedere mai mult necesităţi de ordin practic decât argumente juridice împotriva vechii orientări a practicii judiciare şi doctrinei. Dreptul de proprietate privată şi publică în România. s-a pus problema dacă el poate fi realizat pe cale judecătorească. Atunci se vedea Trib. nr. sect.Toader.193. 819/1968. în R. cit. De aceea el este un partaj cu efecte temporare. V. Supr.M. civ. 819/1968. Examen Teoretic al practicii Tribunalului Suprem în materia partajului (I). idem . acestea putând înceta oricând. 584 A se vedea Trib. nr. Supr.R. civ.R. dacă prin aceeaşi hotărâre se împart mai multe succesiuni. printr-o împărţeală a proprietăţii. 192. 784/1977. sect.D. dec. pag. Stănciulescu. atunci când coindivizarii nu sunt de acord cu un partaj de folosinţă şi totuşi acesta este obţinut pe cale judiciară. 121.D. nr.. . sec. 11/1968. este firesc să se împartă întâi bunurile rezultate din comunitatea de bunuri a soţului decedat şi apoi bunurile succesorale rămase după acesta. în R. sect.S. Stoica . C.266 convenţională. 2. In condiţiile în care în Codul nostru civil nu există o dispoziţie referitoare la împărţeala provizorie a folosinţei. 1999. civ. pag. dec nr.D. Iniţial practica judecătorească şi doctrina nu au fost de acord cu realizarea acestui partaj prin justiţie583. decizia nr.1941/1986 în R. fiecare trebuie tratată individual şi într-o anumită ordine cronologică. dec. Pentru situaţia în care coindivizarii nu sunt de acord cu realizarea unui partaj de folosinţă. Totuşi când partajul se face pe cale judecătorească . Fruth-Oprişan.Partajul de folosinţă.t nr. pag. începând cu succesiunea ce mai veche582 . Iaşi 1993. 583 A se vedea Trib. 2-3 /1991.

271273 Cod procedură civilă. cu condiţia inexistenţei unei convenţii de menţinere a acesteia. cu excepţia cazurilor expres reglementate de lege. 2 alin 1 din Legea nr. pentru dovedirea lui este nevoie de regulă de un act scris. În afara acesteor condiţii principiul este că părţile au deplină libertate în modul de efectuare a partajului. în raport de dispoziţiile art.Spre exemplu ei pot evalua bunurile în raport de altă dată decît a partajului. încheiată în condiţiile art. evident. În acest ultim caz. Când realizarea partajului nu este rezultatul acordului de voinţă al coindivizarilor. Sub aspectul formei. poate fi realizat în afara acestei proceduri. De aceea chstiunea valabilităţii unui partaj verbal este mai mult teoretică pentru că în practică partajul este încheiat în formă scrisă. celelalte putând fi împărţite pe cale judecătorească sau ulterior printr-o altă convenţie. Dovada partajului convenţional se poate face în condiţiile de probaţiune specifice actelor juridice. urmând a se lua act de el prin certificatul de moştenitor. partajul convenţional este un contract consensual. partajul este de natură judiciară. Sub această rezervă. Această formă de împărţeală poate privi toate bunurile din indiviziune sau numai o parte din ele. 730 Cod civil. Deşi partajul este valabil chiar dacă operaţiunea juridică nu este consemnată într-un înscris. text legal ce prevede necesitatea formei autentice pentru actele de înstrăinare a terenurilor de orice fel.Partajul convenţional. Cele arătate sunt valabile chiar şi când obiect al partajului îl constituie un teren deoarece partajul are efect declarativ şi nu translativ. pot efectua raportul prin echivalent acolo unde el ar putea fi . aceştia să aibă capacitate deplină de exerciţiu şi. partajul convenţional poate fi realizat în cursul procedurii succesorale. 728 alin. de regulă autentică. 2 Cod civil. ci al intervenţiei justiţiei în realizarea acestei operaţiuni. Este posibil să se efectueze dacă există acordul valabil şi unanim al coindivizarilor. partajul convenţional este posibil oricând pe durata existenţei indiviziunii.267 când el se realizează prin acordul de voinţă al părţilor suntem în prezenţa unui partaj convenţional sau voluntar. sau pot renunţa la acţiunea judecătorească pentru a încheia convenţia de partaj în afara cadrului judiciar. când el trebuie realizat pe cale judiciară. datorită importanţei şi complexităţii operaţiunilor de partaj şi din necesitatea efectuării formalităţilor de publicitate imobiliară în cazul imobilelor. urmând a se lua act de ea prin hotărârea de expedient în condiţiile art. ca toţi coindivizarii să fie prezenţi. fără a fi nevoie de vreo altă formalitate. părţile pot încheia partajul prin tranzacţie. Din punctul de vedere al momentului realizării lui. sau chiar după ce a fost sesizată instanţa de judecată pentru sistarea indiviziunii pe cale judiciară. 4. astfel încât nu este aplicabil art.El este deci valabil prin simplul acord de voinţă al părţilor. Sub aspectul condiţiilor de fond este necesar. să existe acordul coindivizarilor cu privire la toate aspectele partajului. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor.

poate refuza autorizarea unei convenţii încheiată într-o manieră care nu asigură realizarea drepturilor coindivizarilor minori sau interzişi. Cazurile în care partajul judiciar este obligatoriu sunt următoarele: .când unul dintre coindivizari este absent şi nu are nici reprezentant la împărţeala convenţională. chiar dacă nu înţeleg ca acordul lor să-l concretizeze într-o tranzacţie. realizarea acordului de voinţe nu este posibil. în principiu. etc. astfel încât se impune partajul judiciar. ca organ cu atribuţii pe linia asigurării protecţiei drepturilor persoanelor incapabile. . Partajul convenţional este avantajos pentru coindivizari deoarece implică cheltuieli nesemnificative şi o realizare promptă a drepturilor în raport cu partajul judiciar. precum şi cheltuieli apreciabile. în care partajul nu poate fi obţinut decât pe cale judiciară.268 pretins în natură. protecţia persoanelor incapabile fiind asigurată în acest caz prin intermediul instanţei judecătoreşti. care ca orice contract presupune un acord de voinţe. De aceea părţile nu recurg la această procedură când aceleaşi efecte le pot obţine pe cale convenţională. Şi în acest caz. 129 alin. 2 din Codul familiei nu şi-a dat acordul pentru realizarea împărţelii pe cale convenţională. Acestea reprezintă situaţii deosebite . 5. De la regula de principiu a posibilităţii alegerii căii de a ieşi din indiviziune.Partajul judiciar Obligativitatea partajului judiciar.când printre coindivizari se află minori sau persoane puse sub interdicţie. adică să-l efectueze pe cale convenţională sau judiciară. iar autoritatea tutelară . Este firesc că în astfel de situaţii convenţia de partaj. legea a instituit o serie de excepţii.când părţile nu cad de acord asupra chestiunilor legate de împărţeală. în virtutea prerogativelor ce-i revin în baza art. . Trebuie însă subliniat că în dreptul nostru existenţa unui acord total cu privire la operaţiunile de împărţeală nu poate stopa părţile de la formularea unei acţiuni în justiţie şi sistarea indiviziunii pe cale judiciară. . Autoritatea tutelară . Partajul judiciar reprezintă o procedură suficient de complicată pentru a necesita un timp îndelungat pentru înfăptuirea sa. ca şi în cel precedent. pot conveni componenţa loturilor şi repartizarea lor după criteriile voite. sau îi prejudiciază în orice mod. Coindivizarii au. Autorizarea nu mai este necesară în cazul partajului judiciar. nu se poate realiza astfel încât nu rămâne decât posibilitatea partajului judiciar. latitudinea să aleagă calea pe care vor să realizeze partajul.

sau. 1.. Partajul judiciar.D. pag.S.se impută asupra drepturilor tuturor copartajanţilor. pag. Comăniţă.2 Evaluarea bunurilor la momentul efectuării partajului constituie un principiu în raport de care considerăm că se impune efectuarea unor precizări.. .civ. 768/1970. În acest fel diminuarea valorii prin uzură fizică sau morală ca şi sporul de valoare .pag. Prima chestiune care se cere lămurită într-o astfel de situaţie este cea referitoare la momentul evaluării. sau valoarea din momentul partajului? Problema se pune întrucât de la momentul deschiderii succesiunii şi până la partaj. Lumina lex.. 90. sec. 219. 2 C. civ. 202.. 600/1992. dec. evaluarea lor. se pot scurge uneori intervale foarte mari de timp.pe anii 1969-1975. creşteri. nr. civ.. sect.. În al doilea rând. iar dacă acestea nu se înţeleg. pag. ci la un moment anterior. dec.J.C. 1543/1984. Trib Supr. nr. 673 indice1-673 indice 12 Cod proc. de regulă. precum şi persoana care le deţine sau administrează. bunurile supuse împărţelii. profită tuturor iar nu numai unuia dintre ei. nr. dec. civ nr. locul unde acestea se află. Bucureşti.J. 1930/1993. principiul comportă şi o serie de excepţii. pag. civ.Evaluarea bunurilor. ca în cazul vânzării 1 Pentru amănunte în legătură cu partajul judiciar a se vedea Gh. Ed. fie chiar şi pe calea unei simple întâmpinări. Practica judiciară este astăzi unanimă în acceptarea faptului că evaluarea se face la momentul partajului1. titlul pe baza căruia se cere împărţeala. conform art 673 indice 2 Cod proc. 1984. astfel încât în acest loc ne limităm la câteva chestiuni referitoare la evaluarea bunurilor şi la modalităţile de partaj. sec. 40. intervale în care valorile bunurilor pot suferi deprecieri sau. 7/1994. în Dreptul nr. Important este să se ia în considerare o dată cât mai apropiată de finalul procesului de partaj. cel al efectuării expertizei tehnice de evaluare. În primul rând. Coindivizarii pârâţi pot formula şi ei pretenţii în legătură cu partajul. în Repertoriu .269 Sectiunea a III-a Procedura împărţelii judecătoreşti1.i. fie pe calea unei cereri reconvenţionale. în Dreptul nr.S.. Supr. Se recurge la o astfel de evaluare chiar şi atunci când un singur coindivizar nu este de acord cu evaluarea convenţională. Procesul de partaj se declanşează printr-o cerere care pe lîngă elementele comune oricărei cereri de chemare în judecată trebuie să indice. deci când se pronunţă hotărârea de partaj. sect. în . 93. care este.în lipsa unei convenţii contrare şi în măsura în care nu este rezultatul activităţii vreunuia dintre coproprietari. aplicarea practică a acestui principiu dovedeşte că evaluarea nu se face exact în momentul partajului efectiv.. Procedura împărţelii judecătoreşti este reglementată de dispoziţiile art.. civ. dec. şi de art. procesul de partaj având caracterul unui judicium duplex.728-750 Cod civil şi este amplu studiată în doctrină. uneori. 1 Trib. 10/1992.. persoanele între care are loc împărţeala.civ. pe baza probelor administrate de instanţa de judecată. dimpotrivă. C. Se va avea în vedere valoarea bunurilor din momentul naşterii stării de indiviziune. Evaluarea bunurilor se face prin acordul părţilor.. civ.

93. cit.. în măsura în care nu sunt rezultatul acţiunii copartajanţilor. nr. Deak. În cazul în care numai unul dintre coindivizari a folosit bunul până la partaj.4 . Dacă creşterile sau scăderile de valoare sunt rezultatul activităţii unuia dintre copărtaşi sau respectiv sunt imputabile acestuia. 219. 768/1970. Odată acceptat acest lucru se pune întrebarea dacă această valoare se stabileşte în raport de starea bunurilor din momentul partajului sau în raport de cea de la data naşterii stării de indiviziune. la fel ca şi creşterea de valoare. Practica judecătorească a fost şi este oscilantă sub acest aspect. 7/1994. se ajunge la soluţia. 324. când se ia în calcul valoarea obţinută la licitaţie şi nu valoarea bunului din momentul partajului. 90. 2547/1974 în Repertoriu …pe anii 1969-1975. acesta se află în situaţia de creditor respectiv de debitor la masa indiviză. ca uzura fizică a bunului să fie suportat în întregime de copartajantul căruia i se atribuie bunul. Numai în cazul în care bunul se atribuie coindivizarului care l-a şi folosit este posibil să se ţină cont de starea bunurilor din momentul naşterii stării de indiviziune. op. op. dec. În acest sens este şi doctrina de dată recentă5.S.nr. reprezintă bunurile cu 3 A se vedea Trib. dec. 6 Tribunalul Suprem.pe anii 1969-1975. Noi considerăm că evaluarea bunurilor urmează a se face în funcţie de starea bunurilor la momentul partajului. Dacă am accepta punctul de vedere al instanţei supreme. injuste. de fapt.J. în Dreptul nr. iar alteori s-a arătat că valoarea de circulaţie trebuie raportată la starea bunurilor din momentul naşterii stării de indiviziune.J.. 565. pag. Supr. dec. civ. dec.. contravaloarea uzurii trebuie suportată de acesta6. cit p. nr. care. pag. În legătură cu evaluarea propriu-zisă. 4 C. C.270 imobilului prin licitaţie.S. practica judiciară. este foarte bogată în ceea ce priveşte criteriile pe baza cărora se stabileşte valoarea de circulaţie a terenurilor şi construcţiilor. civ. Important este. 600/1992. sect. în Dreptul nr. în Repertoriu. deci la momentul partajului. acest lucru nemaifiind posibil în mod obiectiv.. D. ca diminuarea valorii bunurilor prin uzură.. respectiv să profite tuturor şi nu numai unora dintre ei. civ. unanimă în direcţia necesităţii stabilirii valorii de circulaţie pentru toate bunurile supuse partajului. nr. nr. 356/1973 şi dec.. pag... pag.. iar partajul are loc după o perioadă îndelungată de timp. 10/1992. . în situaţia în care un bun indiviz a fost folosit până la partaj de alţi coindivizari decît cel căruia i se atribuie bunul. De aceea regula de principiu trebuie să fie evaluarea în funcţie de starea bunurilor la momentul când se face această evaluare. civ. civ. civ. dacă valoarea de circulaţie a bunului se stabileşte în funcţie de starea bunului de la momentul naşterii stării de indiviziune. sec. sec. uneori s-a stabilit că evaluarea se face în raport de starea bunului la momentul partajului3. 5 A se vedea Fr. O împărţire justă şi echitabilă presupune ca valoarea ce se ia în calcul la partaj să fie cea de circulaţie. Astfel.25. la situaţii inechitabile. sect. Astfel. 1930/1993. de altfel. pag.. inacceptabilă. Chirică. să fie suportate.uneori. exprimat în decizia citată. s-ar ajunge.

civ.. condiţii climatice. 1057/1980 în Repertoriu .271 valoarea cea mai mare în cadrul masei partajabile. idem dec..R. sau vânzarea bunurilor la licitaţie şi împărţirea preţului obţinut între coindivizari. Partajul în natură. nr. 7/1993. nivelul pânzei de apă freatică. 2/1993.Modalităţi de partaj.partajul în natură. fără de care nu se poate stabili valoarea reală a imobilului. -împărţeala prin vânzarea bunului la licitaţie. pag. posibilităţile de acces. nr.. relief şi expoziţie. dec. rezistenţa la fenomenele seismice. Aceste operaţiuni sunt reglementate în articolele 6735 – 67312 Cod procedură civilă şi 736 alin 1. nr..D. pag. pag.S. Este o modalitate de realizare a împărţelii ce constă în împărţirea masei de bunuri indivize prin formarea de loturi. pag.. în care scop se pot folosi criterii cum ar fi: importanţa lor social economică. nr.. 10/1992. posibilităţi de acces şi.D. localitatea unde este situată. 2598/1988..D. .J. Pentru stabilirea acesteia se iau în calcul elemente ca: suprafaţa construită. 28.. sect. numărul de nivele. sect.. 71. 498/1992. amplasamentul în cadrul localităţii. 9 A se vedea Trib. nr. pag. în Dreptul nr... gradul de finisaj şi de dotare. clasa de calitate. Supr. 1980. dec. 8/1989.pe anii 1980-1985. 476/1984. evaluarea trebuie să respecte valoarea lor reală. gradul de fertilitate.. mijloacele de transport în comun şi orice alt elemente de natură a contribui la stabilirea valorii reale a imobilului9. categoria de folosinţă. 90. nr..8 In cazul construcţiilor. îl constituie raportul dintre cerere şi ofertă.partajul prin atribuirea bunului aflat în proprietate comună. Un important element. conform cotelor cuvenite.. diferenţiat după cum sunt construibile sau arabile. 36.. presupune formarea loturilor şi atribuirea lor. nr. 1984. pag. dec. Astfel în privinţa terenurilor. civ. sect. civ. pe anii 1975-1980.. mai ales. în Dreptul nr. starea ei actuală. dotările din zonă. în funcţie de drepturile 7 Cu privire la diverse criterii de evaluare a terenurilor a se vedea Trib. p. în Dreptul nr. 75 şi dec. locul unde sunt situate. C. în R.S.. în C. civ.sect. preţul care se practică în zonă. 655/1980.D. 24. civ. . nr. materialele folosite.. Supr. nr.civ. 7 Evaluarea reţinută pe temeiul unor baremuri stabilite de organele administraţiei locale nu poate reflecta valoarea economică reală a terenurilor şi are drept consecinţă crearea unor grave inechităţi între coindivizari. 417/1982 în Repertoriu . eventuale procese de degradare. pag. dec. dec nr. civ. civ. 28-29. 600/1992. distanţa faţă de localităţile urbane. în special între cei care au primit terenurile în natură şi cei cărora li s-a plătit contravaloarea cotei lor. pag. în C. vechimea construcţiei. 1288/1992. partajul se face atât în situaţia celor construite în regie proprie cât şi a celor dobândite de la stat. civ. inclusiv sistemul de încălzire. Realizarea efectivă a partajului. 134 şi dec. 94. dec. 1411/1984. unui singur copărtaş. 740-742 şi 744 Cod civil. 2.J. 1984. civ. 8 C. tot la valoarea de circulaţie. Din dispoziţiile legale susmenţionate rezultă trei modalităţi posibile de efectuare a partajului şi anume: . în C. .

1978. Prioritatea partajului în natură rezultă atât din dispoziţiile articolelor 736. pe cât posibil. Compunerea loturilor constituie operaţiunea de bază a partajului şi de aceea ea trebuie dominată de principiul egalităţii părţilor. pag. prin reforma din 1938. imobile. iar la creanţe şi drepturi se pretinde ca în fiecare lot să fie repartizate. Este vorba deci. 11 In Franţa.. atât cât este posibil. Bucureşti 1997. din mobile. Stabilirea loturilor se face prin hotărârea finală de partaj. cât va sta în putinţă. tot un drept de proprietate deoarece nu există nici o raţiune a se modifica acest drept. 475/1978. indiferent de cota deţinută. trebuie să se dea în fiecare parte. pag.D. trebuie evitat a se îmbucătăţi imobilele şi diviza exploatările şi apoi că în măsura în care îmbucătăţirea imobilelor şi divizarea exploataţiunilor poate fi evitată. pe cât se poate.” se va evita însă. Trib. Naţional. Includerea în fiecare lot a unor bunuri de aceeaşi natură reprezintă un deziderat 10 V.. consacră regula egalităţii în natură. fie că în prealabil se pronunţă încheierea prevăzută de articolul 6735 Cod de procedură civilă.10 Alcătuirea loturilor. fie că se pronunţă direct această hotărâre. fie în parte.instanţa procedează la formarea loturilor şi la atribuirea lor. cota-parte ce se cuvine fiecăruia şi creanţele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii. Dacă un bun sau o masă de bunuri aparţin mai multor persoane.M. de drepturi sau de creanţe. în primul rând. 832 Cod civil francez). ci de faptul că fiecare trebuie să primească un lot egal cu drepturile sale. Egalitatea în valoare are doar un caracter subsidiar şi rezultă din faptul că doar în aliniatul 2 al articolului 741 se arată că. Exigenţa unei egalităţi în natură nu este decât subsidiară în raport cu cea privind menţinerea integrităţii imobilelor şi exploataţiunilor. sect. fiecare lot trebuie să fie compus. nr. Art. După ce se stabilesc bunurile supuse împărţelii. în C. volumul II. introdusă prin decretul –lege din 17 iunie 1938. din drepturi şi creanţe de valori echivalente. 741 Cod civil arată că “La formarea şi compunerea părţilor. Nu este şi nu poate fi vorba de o egalitate în sensul ca fiecare coindivizar să primească loturi de o valoare egală. Supr. regulile au fost inversate în sensul că.272 cuvenite coindivizarilor şi atribuirea lor acestora. de imobile. calitatea de coproprietar. fie în tot. pe baza unor criterii avute în vedere de instanţa de judecată. este normal ca partajul să le consacre. în formarea şi compunerea loturilor. Realizarea partajului în natură trebuie să constituie regula. Codul civil român. art 673 indice 5 Cod proc. de o egalitate proporţională cu drepturile cuvenite. 563. inspirat şi în această materie după Codul Napoleon(vechiul art. dându-i alt conţinut. civ. unele de aceeaşi natură sau valoare. dec. Ciobanu. pe cât este posibil. cât şi din necesitatea respectării efectului declarativ al partajului. 741 Cod civil. civ. Ed. . de aceeaşi natură şi valoare.. aceeaşi cantitate de mobile. Tratat teoretic şi practic de procedură civilă. îmbucătăţirea peste măsură a eritajelor şi diviziunea exploataţiunilor11. de imobile. ca efect declarativ al partajului. celelalte modalităţi urmând a fi folosite doar în situaţiile în care partajul în această manieră nu poate fi realizat.” Exigenţa egalităţii în natură nu poate fi pusă în discuţie din moment ce pretinde a se compune loturile din aceeaşi cantitate de mobile.. 24.

imposibilă. când noile corpuri funciare create sunt suficiente pentru a se edifica pe ele mai multe construcţii. . 23. 399/1970. Acestea se vor împărţi în loturi numai atunci când nu se ajunge la îmbucătăţirea peste măsură a bunurilor . Dacă nu sunt bunuri imobile pentru a fi incluse în fiecare lot. şi să rămână terenul aferent necesar. în C. sect. numărul loturilor depinde de numărul tulpinilor13. pag. ea este mai greu de obţinut în cazul imobilelor. dar bunurile mobile sau imobile nu trebuie să fie toate de acelaşi fel. cit. cum ar fi fost situaţia dacă autorul lor era în viaţă.. drepturi sau creanţe. Prin excepţie de la această regulă. iar imobilele existente nu sunt comod partajabile în natură. realizându-se în acest fel egalitatea în valoare12. atunci când există toate acestea. 220. pentru că în majoritatea covârşitoare a cazurilor în masa indiviză nu se află bunuri mobile şi imobile de acelaşi fel în asemenea număr încât compoziţia loturilor să fie identică. În situaţia în care coindivizarii au drepturi egale în masa indiviză. Fiecare lot trebuie să cuprindă atât bunuri mobile cât şi imobile. pag. succesorii lui urmând a primi un singur lot. prin articolul 6735 din Codul de procedură civilă. decizia de îndrumare nr. op. Regula egalităţii în natură a loturilor nu trebuie să meargă până la a uita de dispoziţia subsidiară privind egalitatea în valoare. De aceea art. în cazul reprezentării succesorale. fără a i se afecta însă valoarea şi utilitatea. în Repertoriu …pe anii 1969-1975. egal cu numărul coindivizarilor. În acest caz lotul cuvenit unei tulpini se va subîmpărţi între coindivizarii ce formează tulpina respectivă.D. O astfel de compunere este. Plata sultei 12 Trib..273 care nu trebuie absolutizat. 4/1967. pag. A se vedea şi Plenul Tribunalului Suprem. ca în cazul unei construcţii. Regula repartizării de bunuri imobile în fiecare lot se poate realiza nu numai în cazul arătat ci şi atunci când se ajunge la o diviziune materială a bunului. din punct de vedere obiectiv. Supr. Numărul loturilor va fi mai mic decât al coindivizarilor şi în situaţia în care unul dintre coindivizari a decedat. civ. ele vor fi incluse în unele dintre loturi fără a fi divizate. în principiu. Eliescu. Dispoziţia este reluată aproape în aceeaşi termeni. dec.1967. când se pot realiza două unităţi locative distincte sau în cazul terenurilor de construcţii. de exemplu mai multe terenuri agricole sau mai multe apartamente. numărul loturilor este. Este un lucru firesc din moment ce partajul în natură presupune ca fiecare coindivizar să-şi primească drepturile cuvenite prin atribuirea unui lot de bunuri asupra căruia devine proprietar exclusiv.Această sumă de bani poartă denumirea de sultă. 742 Cod civil prevede că “inegalitatea părţilor date în natură se compensează prin bani”. alcătuirea unor loturi de o valoare absolut egală fiind greu de realizat. Sulta. Stabilirea loturilor după numărul coindivizarilor repreezintă un alt principiu în legătură cu formarea loturilor. Inegalitatea în natură a loturilor este o situaţie frecventă şi normală. Loturile pot cuprinde uşor aceeaşi cantitate de bunuri imobile atunci când există mai multe de acelaşi fel. nr. 13 M. eventual şi sulte. 267. iar celelalte loturi vor primi bunuri de altă natură . Dacă egalitatea în natură în ceea ce priveşte formarea loturilor cu bunuri mobile este uşor realizabilă.

nr. pag. în C. în special a celor de locuit. nr. dec. A se vedea Trib. de ocupaţia copartajanţilor. pag.. Sup.civ. Bacău. 326. 5/1990. dec. sect. odată cu partajul. Coindivizarul obligat la plata sultei datorează dobânzi pentru suma respectivă. op. 3/1968.. dec. cit. Şi aici ca şi la partajul în natură. în C. idem. 1203/1971. 1978. 1979. dec.274 reprezintă o obligaţie ce revine copartajantului care a primit în lotul său bunuri de o valoare mai mare decât cea cuvenită în baza cotei deţinute în masa supusă partajului. Caracteristic acestui gen de împărţeală este faptul că întregul bun va fi repartizat unuia dintre coindivizari. Trib. componenţa loturilor. 16 A se vedea în acelaşi sens D. pag. precum şi de orice alte criterii care. astfel că întreg imobilul rămâne bun propriu al fostului coindivizar şi nu devine bun comun. un imobil este atribuit în întregime unuia dintre coindivizari – cu obligaţia plăţii sultei. Supr. în C. posibilitatea de procurare a altor bunuri de natura celor supuse partajului.. sect. 1/1987. 69. pag. în prezenţa unei obligaţii conjuncte.135. p. dec. 19 A se vedea Trib. 154/1986. 1590/1989 în Dreptul nr. de la data cererii de chemare în judecată şi până la plata efectivă 16.. pe anii 1969-1975..D. 18 A se vedea Plen. ea nu se prezumă. Supr. dec. 17 A se vedea în acest sens T. 208.116. civ. 1041 Cod civil. nr. Nu împărtăşim opinia că suma acordată cu titlu de sultă produce dobânzi de drept. în funcţie de împrejurările concrete ale speţei . sect. de îndrumare nr. deci. nr...D. copartajantul îndreptăţit având calea execuţiei silite a acesteia în cazul în care debitorul refuză plata. pag. civ. pag. se au în vedere o serie de criterii cum ar fi cota-parte din masa indiviză. Chirică. nr. în Dreptul nr. In scopul alegerii copartajantului căruia i se atribuie un anumit lot.iar soţia acestuia contribuie la achitarea sultei. posibilitatea unei valorificări cât mai eficiente a acestora. dec. 15 A se vedea Trib. dec. civ. nr. Jud.129. sect. op. 1971. civ. Supr. În cazul în care mai mulţi copartajanţi sunt obligaţi la plata sultei.34.1287/1978. pag. ceilalţi urmând să-şi primească contravaloarea cotei-părţi cuvenite.. se aplică dispoziţiile din art. legea neprevăzând o astfel de solidaritate . Dacă partajul nu poate fi executat în natură. astfel încât în raport de dispoziţiile art. . Trib. datorită efectului declarativ al partajului.. Neachitarea sultei nu poate duce la desfiinţarea partajului. Trib. pag.220. de la stabilirea ei şi până la plată17 deoarece în afara unei dispoziţii legale care să prevadă această curgere de drept a dobânzii. Trib. iar în caz de insolvabilitate este antrenată obligaţia de garanţie a celorlalţi coindivizari. de investiţiile efectuate la acestea. pag. 622/1982. Modalitatea atribuirii întregului bun unui copărtaş. 399/1970.R. civ. Supr. nu poate fi considerată drept o dobândire prin acte între vii a bunului.. .. cit. satisfacerea nevoilor materiale ale părţilor.D. nr. modalitatea la care trebuie să se recurgă este cea a atribuirii întregului bun unui coindivizar. 23/1979 în C. 467/1982 în Repertoriu …pe anii 1980-1985. nr. nr. sect. Suntem. între aceştia nu există solidaritate pasivă15. în R. Carabaşiu. 67. 1088 Cod civil. Jud.D.D. când împărţirea loturilor se face prin atribuire. se poate ţine seama de folosinţa bunurilor. 61. civ.. către coindivizarii care au primit loturi sub valoarea cuvenită14. natura bunurilor. Supr. 2/1983. civ. în sensul că acestea se datorează numai din ziua cererii de chemare în judecată18. 14 Împrejurarea că. pag. dec. exclusiv în bani . Trib. pot contribui la o atribuire justă şi echitabilă a loturilor19. în Repertoriu.1968. Hunedoara... 13-14.

Coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul are obligaţia să consemneze la dispoziţia instanţei sumele stabilite. respectarea acestei obligaţii asigurându-i atribuirea definitivă a acestuia prin hotărârea de partaj. care prevede că. Atunci când mai mulţi copărtaşi solicită atribuirea bunului incomod partajabil în natură. Din cele arătate deja rezultă că realizarea acestei modalităţi de partaj intervine. cit. a îndeplinit obligaţia de plată stabilită de către instanţă. instanţa va dispune partajul prin vânzarea acestuia. instanţa îl poate atribui. op. Carabaşiu. Elementul de absolută noutate ce rezultă din actuala reglementare a partajului îl constituie atribuirea provizorie a bunului unuia dintre coproprietari. care prevede că instanţa va face împărţeala în natură. dacă există o cerere în acest sens. Prima condiţie rezultă din prevederile articolului 6735 Cod procedură civilă. în cazul în care nici unul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului. respectiv ca bunul supus împărţelii să fie un imobil şi ca el să nu poată fi comod partajabil în natură. Legea prevede în mod expres că se va ţine seama de aceleaşi criterii ce sunt utilizate pentru atribuirea loturilor. sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia. înainte de pronunţarea hotărârii finale. 603/1943 s-a exprimat şi punctul de vedere. pag. atribuirea se va face către cel mai îndreptăţit. din dispoziţiile articolului 673 11 din acelaşi cod. în intervalul de timp acordat în acest scop. către alt coproprietar. o semnificaţie aparte în această situaţie poate avea posibilitatea de plată a copărtaşului solicitant deoarece atribuirea bunului coproprietarului fără posibilităţi de plată duce la inutilitatea măsurii. 211. în mod provizoriu. A se vedea T. ori i-ar modifica în mod păgubitor destinaţia economică.. dar bunul nu-l primeşte decât unul dintre copartajanţi.275 bunul se repartizează pe baza unor criterii de preferinţă ce vor fi analizate de către instanţa de judecată. În cazul în care. coproprietarul nu depune suma de bani stabilită. Atribuirea provizorie a bunului. instanţa va proceda la atribuirea provizorie a bunului. unuia dintre coproprietari care va fi obligat la plata drepturilor cuvenite celorlalţi coproprietari. 20 . Alături de criteriile arătate deja. inacceptabil după părerea noastră. prelungind zadarnic procesul. Articolul 67310 Cod procedură civilă prevede că în cazul în care împărţeala în natură a unui bun nu este posibilă. că această modalitate de partaj era subordonată îndeplinirii a două condiţii . la cerere.20 Condiţiile generale necesare pentru a se adopta această modalitate de partaj. Această posibilitate de partaj este valabilă atât în cazul bunurilor imobile cât şi a celor mobile. în primul rând. atunci când este posibil acest lucru. sunt ca bunul sau bunurile să nu fie comod partajabile în natură şi copărtaşul să nu refuze în mod justificat atribuirea bunului. atunci când coproprietarul care se bucură de măsura atribuirii provizorii a bunului. pentru că măsura atribuirii provizorii nu are semnificaţia încetării În literatura juridică din perioada de aplicare a Legii nr. iar a doua. Atribuirea definitivă a bunului prin hotărârea de partaj este singura care-i îi conferă beneficiarului calitatea de proprietar asupra acestuia. Atribuirea definitivă a bunului unui coproprietar.

sect. nr. instanţa. sau unul dintre ei. Supr. urmează ca din acestea şi sumele de bani obţinute din licitaţie să se formeze loturi.. Aliniatul final al articolului 67310 prevede că la cererea unuia dintre coproprietari. 22 23 . va putea să-i atribuie bunul direct prin hotărârea asupra fondului procesului. de la început. În situaţii de natura celor de mai. 123.1980-1985.56.. 475/1981. 67310 şi 67311 din Codul de procedură civilă nu au caracter imperativ.. În caz contrar..Normele care stabilesc ordinea de prioritate în alegerea modalităţilor de partaj prevăzute de art. Supr. dec. Vânzarea la licitaţie se dispune şi atunci când bunurile pot fi împărţite în natură sau prin atribuire. sect. a impus o anumită modalitate de împărţire a bunurilor instanţa trebuie să se subordoneze 21 A se vedea Plenul Tribunalului Suprem.276 coproprietăţii asupra bunului.D. în C. 4/1967. pag. ci dă naştere unui drept la atribuirea definitivă a acestuia. în Repertoriu. pentru motive temeinice. prin hotărârea finală de partaj se vor împărţi numai acestea. în acest nod.D. În cazul în care au rămas de împărţit numai sumele de bani obţinute din licitaţie. 1003/1979.. Modalitatea vânzării bunurilor. se va dispune vânzarea bunului prin executorul judecătoresc. măsura vânzării la licitaţie este nelegală22.. de îndrumare nr. Când este posibil partajul în natură sau prin atribuirea bunului. printr-un testament valabil. Vânzarea prin bună învoială se va dispune atunci când părţile se înţeleg sub acest aspect. civ. Dacă acesta. Trib. voinţa lor în alegerea modalităţii de partaj impunându-se instanţei în detrimentul ordinii determinată de textele menţionate. dacă sunt şi bunuri care urmează a fi împărţite în natură.. După obţinerea preţului. Tot prin executorul judecătoresc se va dispune vînzarea şi atunci când există acordul coindivizarilorlor ca vânzarea să se dispună. 1967. în C. când se impune ca partajul să se efectueze prin modalitatea vânzării bunurilor. În astfel de situaţii este în interesul coindivizarilor ca bunul să se vândă la licitaţie publică pentru că altfel s-ar crea dificultăţi în realizarea drepturilor lor.. 741 Cod civil şi articolele 6735. . pag. se opun acestor modalităţi în mod justificat23. dar copărtaşii. Scoaterea în vânzare a bunurilor supuse partajului reprezintă o soluţie extremă la care se poate recurge numai dacă nu este posibilă nici împărţirea în natură nici atribuirea bunului către un copărtaş 21. dec. această vânzare se face prin bună învoială sau prin executorul judecătoresc.144. cum ar fi de exemplu situaţia în care nici unul dintre coindivizari nu poate să achite celuilalt contravaloarea cotei părţi cuvenite. civ. pag. civ. care vor fi atribuite potrivit criteriilor indicate mai sus. stabilind totodată sumele ce se cuvin celorlalţi coproprietari şi termenul în care este obligat să le plătească. instanţa trebuie să ţină seama la alegerea modalităţii de partaj nu numai de voinţa copărtaşilor dar şi de voinţa celui despre a cărui moştenire este vorba. Trib. dec nr. ţinând seama de împrejurările cauzei. Ca urmare a acestui fapt. 1981. La fel este situaţia când toţi coindivizarii se înţeleg să aleagă modalitatea partajului prin vânzare.

art. afară numai de s-a făcut în lipsă-le şi fără să se ţină seama de opoziţia lor”. sunt. Partajul este însă un act prea complex şi important prin consecinţele sale pentru ca legiuitorul să accepte cu uşurinţă desfiinţarea lui. ceea ce înseamnă implicit şi pentru creditorii succesorali în cazul acceptării pure şi simple a moştenirii. prin lipsa unei apărări eficace. sau prin recunoaşterea ori acceptarea unor situaţii în scopul fraudării creditorilor. prioritatea împărţirii în natură a bunurilor poate ceda. 785 Cod civil prevede că : “Creditorii unuia din coîmpărţitori. de asemenea . Hamangiu. deci. în special prin partajul convenţional. dar şi în cazul partajului judiciar.Grimaldi.. Creditorii personali ai coindivizarilor pot fi prejudiciaţi prin faptul atribuirii către coindivizarul debitor a unor bunuri uşor de ascuns sau nevandabile şi prin primirea cotei sale părţi în bani. pot dar să intervină cu spezele lor. deoarece ei devin în acest caz creditori personali ai succesorilor. respectiv dacă bunul cade sau nu în lotul coindivizarului cocontractant. În scopul de a evita ca drepturile creditorilor să fie prejudiciate şi în aceeaşi măsură pentru a asigura stabilitatea partajului. care permite înlăturarea actelor frauduloase ale debitorilor. cit. atribuirea unor bunuri supraevaluate. nu pot însă să atace o împărţeală săvârşită. dreptul de opoziţie 1 M. 343 .277 acesteia. Este consacrat aşa numitul drept de opoziţie la împărţeală.2 Conceput pentru creditorii personali ai coindivizarilor. cit. în faţa voinţei defunctului ca bunurile să se împartă prin atribuirea lor unui anume copărtaş. etc. op. pot pretinde să fie prezenţi la împărţeală. Terţii dobânditori de drepturi reale care au contractat cu un singur coindivizar şi ale căror drepturi depind de soarta partajului. sau chiar punerea lui într-o situaţie de incertitudine pe durata soluţionării acţiunii revocatorii. 781 Cod civil. recunoaşterea unor donaţii fictive pe care coindivizarul debitor ar trebui să le raporteze.Rosetti Bălănescu. Consecinţe în planul imposibilităţii de realizare a creanţei creditorilor s-ar putea produce şi prin recunoaşterea unor datorii inexistente. 3. 779 2 C. ca nu cumva împărţeala să se facă cu viclenie în vătămarea drepturilor lor. Dreptul de opoziţie a fost creat în favoare creditorilor personali ai coindivizarilor şi nu în favoarea creditorilor succesorali. pag. În dreptul comun.. cu consecinţa că o eventuală execuţie silită ar fi lipsită de succes. În acest caz. op.. Intervenţia terţilor la partaj Terţii care au interese ce depind de modul de soluţionare a partajului pot fi foarte uşor prejudiciaţi. care pot uza de separaţia de patrimonii. în situaţia de a putea fi prejudiciaţi prin reaua-credinţă a coindivizarilor. de exemplu. astfel de situaţii prejudiciabile pot fi înlăturate apelându-se la acţiunea pauliană. prevăzută de art. care nu înseamnă opoziţie la realizarea partajului ci opoziţie la efectuarea acestuia în afara prezenţei lor1.Protecţia creditorilor Dreptul de opoziţie. I. Al. pag. Băicoianu.

pag. În cazul partajului judiciar ea se poate face nu numai înainte de declanşarea procesului. Nu s-ar putea susţine că partajul efectuat prin hotărârea judecătorească nu ar putea fi desfiinţat decât prin exercitarea căilor de atac împotriva acestei hotărâri. pentru a paraliza dreptul de intervenţie al creditorilor. Ei pot veghea ca partajul să nu se facă în frauda drepturilor lor. dar poate rezulta şi din alte acte ale creditorilor din care se deduce în mod clar pentru debitor intenţia acestora de a participa la împărţeală. cit. Opoziţia la partaj este posibilă în toate formele de împârţeală. în special în ceea ce priveşte evaluarea bunurilor. dar şi sub alte aspecte. dreptul lor constă în supravegherea operaţiunii în scopul de a fi efectuată corect. bineînţeles. fie că este vorba de un partaj convenţional. op. pag. Totuşi în situaţia în care partajul a fost făcut în grabă şi pe ascuns. înainte de efectuarea împărţelii. coindivizarii sunt obligaţi să-l convoace pe creditor la efectuarea împărţelii.3 Este vorba de o cunoaştere efectivă şi nu prezumată. Chemaţi sau citaţi fiind la partaj. dar nu pot pretinde ca partajul să se finalizeze în funcţie de interesele lor. fie judiciar. Al. compoziţia loturilor şi atribuirea acestora . 774. până la soluţionarea acţiunii de partaj. ci şi pe parcursul acestuia. pentru că se bucură de o prezumţie în acest sens. se admite că partajul poate fi atacat prin acţiune pauliană pentru fraudă4. nu pot pretinde ca partajul să se facă prin justiţie atunci când coindivizarii sunt de acord să-l facă prin bună înţelegere. Rosetti Bălănescu. prin efectul opoziţiei. În esenţă. în faţa primei instanţe. În cazul în care nu au fost chemaţi la partaj ei pot obţine anularea lui fără a fi ţinuţi să dovedească caracterul fraudulos al acestuia. Băicoianu. Ea poate rezulta din orice act din care se deduce intenţia creditorului de a participa la împărţeală. Opoziţia nu este supusă nici unui formalism. Hamangiu. deci. Faptul că în cauză s-a pronunţat o încheiere de admitere în principiu nu împiedică introducerea creditorului în proces. op. 346 . de un partaj total sau parţial. Ea trebuie însă cunoscută nu numai de copărtaşul debitor ci şi de ceilalţi coindivizari. de realizare a acestuia. Efectele opoziţiei. creditorii pot supraveghea operaţiunea respectivă. interes mai mare să fie prezent în faza desăvârşirii partajului. Consecinţa revocării partajului pentru efectuarea lui cu ignorarea dreptului de opoziţie al creditorilor este valabilă şi în cazul partajului judiciar. în privinţa debitorului lor. Cel mai frecvent se face printr-o notificare expresă a intenţiei de a participa la partaj.278 poate fi de fapt exercitat de orice persoană care are un interes legitim în legătură cu operaţiunea de partaj. acesta având. cit. I. în principiu. ulterior acesteia ea nemaiavând nici un efect. 4 A se vedea C. sau nu pot împiedica efectuarea unui raport al donaţiilor atunci când este dovedit că sunt îndeplinite condiţiile. Opoziţia trebuie făcută. deoarece textul articolului 785 Cod civil nu face distincţie după cum este vorba de partaj 3 François Terré. În primul rând.

pag. eventual.279 convenţional sau partaj judiciar atunci când se referă la posibilitatea atacării lui cu acţiune pauliană.pag..Efectele impartelii. Jud. nr. aşa cum prevede art. 785 Cod civil. În măsura în care reuşesc să dovedească că voinţa reală a coindivizarilor a fost alta decât cea de efectuare a partajului. 785 Cod civil.D. Terţii pot obţine desfiinţarea partajului nu numai în condiţiile art. chiar dacă o eventuală fraudă ar putea fi dovedită. Beligrădeanu.247. 976 Cod civil. atacat pe calea acţiunii pauliene. op.civ. a actului real încheiat între coindivizari.nr. S-a avut în vedere altă situaţie decât partajul. După realizarea definitivă a partajului. cu atât mai mult acest lucru este posibil atunci când un text legal lasă să se înţeleagă această posibilitate. Conceput ca o operaţiune de concretizare a drepturilor coindivizarilor. În doctrina mai veche 6. s-a admis că o hotărâre judecătorească care prejudiciază un creditor al unei părţi din proces poate fi desfiinţată. în principiu. nr. Astfel. Hamangiu. tot pe acelaşi considerent că acţiunea pauliană se exercită.în R. p. situaţia creditorului care a făcut opoziţie nu diferă de situaţia altor creditori personali ai coindivizarului debitor.R.46-49. pag. 975 Cod civil5. ei nu vor putea ataca partajul pe calea acţiunii pauliene. I Rosetti Bălănescu. a se vedea Trib. Iaşi 1900. Al Băicoianu.Efectul declarativ şi efectul translativ. în condiţiile speciale prevăzute de art. în sensul că el nu are nici un drept de preferinţă cu privire la bunurile atribuite în lotul debitorului său. 6 A se vedea în acest sens D. 711/1986. 1. Jud. Sibiu. Sectiunea a IV-a. T V. 7 A se vedea S.45-46.cit..711/1986 a Trib. nr. dec. Explicaţiune teoretică şi practică a dreptului civil român în comparaţie cu legile vechi şi cu principalele legislaţiuni străine. Alexandresco. Dacă terţii au fost chemaţi să participe la partaj şi au ignorat posibilitatea pe care o aveau.1/1987. ei pot folosi acţiunea în simulaţie pentru a se constata conţinutul actului ascuns. iar actul secret ar putea fi.560-577. în cazul unui partaj simulat. .R. aşa încât. Debitorul nu poate să le înstrăineze deoarece posibilitatea de înstrăinare a bunurilor atribuite ar lipsi opoziţia de finalitatea pentru care a fost concepută. Notă la dec. partajul are drept efect înlocuirea dreptului 5 In sensul că nu este posibilă revocarea unei hotărâri judecătoreşti pe calea acţiunii pauliene.1/1987. civ. C. în R.. Nu s-ar putea susţine nici faptul că prin acţiunea pauliană se pot ataca numai actele întocmite de debitori în frauda creditorilor şi că hotărârile judecătoreşti nu intră în categoria de “acte” prevăzută de art. Un alt efect recunoscut opoziţiei este că bunurile ce cad în lotul coindivizarului debitor sunt indisponibilizate. Sibiu. ca şi mai recent 7. prin exercitarea unei acţiuni pauliene. actul aparent ce conţine partajul nu ar mai putea produce efecte faţă de ei. text care nu face distincţia între convenţia de partaj şi hotărârea judecătorească de partaj.D.

1997.786 Cod civil arată că “fiecare coerede este prezumat că a moştenit singur şi imediat toate bunurile care compun partea sa. care aratã expres cã partajul este declarativ de proprietate.G. fiecare copartajant devine proprietar asupra lotului său. căruia partajul nu face decât să-i stabilească limitele11. şi în dreptul elveţian.pag. sec. 10 A se vedea art. Fiind având-cauză al celorlalţi coindivizari.143. cu un drept exclusiv asupra bunurilor atribuite8. Acest efect. Ed. civ. a se vedea Trib. Din coindivizar. ridică însă o problemă necesar de rezolvat. . partajul este considerat ca un act translativ de proprietate.Terre. B. Droit civil. copartajantul respectiv 8 Pentru o definire a operaţiunii de partaj în practica judiciara. Cealaltă concepţie. dec. 883 din Codul civil francez. pentru cota parte proprie. Dacă partajul este translativ fiecare coindivizar se află în situaţia inconvenabilă de a fi ţinut de actele juridice pe care ceilalţi coindivizari le-au încheiat cu privire la bunurile indivize ce i-au fost atribuite în proprietate. Les succesions.836/1977. Alegerea uneia dintre consecinţe trebuie să satisfacă două cerinţe. ceva mai complexă şi anume de la cine dobândeşte copărtaşul proprietatea sa exclusivă. În acest fel era privit partajul în dreptul roman. prin luarea în calcul a perioadei de indiviziune când s-au încheiat diferite acte juridice cu aceştia. nr. art. de la care se consideră că a dobândit bunurile. de unde şi denumirea de efect declarativ. de la de cujus sau de la ceilalţi copărtaşi? Dacă se consideră că fiecare coindivizar dobândeşte proprietatea exclusivă a bunurilor din lotul său ca urmare a achiziţionării cotei celorlalţi copărtaşi din bunurile ce i-au fost atribuite. 884 din Codul civil al provinciei Quebec. Această concepţie are în vedere realitatea existenţei stării de indiviziune pe perioada de la naşterea acestei situaţii şi până la încetarea ei prin partaj. fiecare dintre aceştia fiind în situaţia de având-cauză atât al lui de cujus. în aparenţă simplu.. în Repertoriu …pe anii 1975-1980. care-i stabileşte obiectul.787. consideră că fiecare comoştenitor şi-a dobândit drepturile exclusive asupra bunurilor atribuite. 648 şi 653 Cod civil elveţian. Acelaşi efect este consacrat si de art. Les Liberalites. Art. Yves Lequette. Această concepţie s-a impus şi în dreptul civil român. 11 F. Supr. dar se declară prin partaj. sau care i-au căzut prin licitaţie şi că nu a fost niciodată proprietar pe celelalte bunuri ale succesiunii”. din recunoaşterea de către ceilalţi că bunurile respective reprezintă dreptul său ereditar. civ.Dalloz. În acest fel se consideră că fiecare copărtaş este având cauză al defunctului şi nu al celorlalţi copartajanţi. 9 A se vedea în dreptul german § 2032 şi urm.B.280 indiviz al acestora asupra întregii mase de bunuri. Deci drepturile comoştenitorului ar exista în formă exclusivă de la deces. Consecinţele efectului declarativ sau translativ. respectiv asigurarea egalităţii dintre moştenitori şi asigurarea securităţii circuitului civil în raport cu terţii. în acest fel este privit şi în prezent în dreptul german şi elveţian9. precum si de art. existentă atât în dreptul nostru cât şi în cel francez 10. cât şi al celorlalţi copărtaşi pentru cota achiziţionată de la aceştia. 883 din Codul civil belgian. pag.

ci de la data partajului. Proprietatea exclusivă nu se mai dobândeşte de la data naşterii stării de indiviziune. op.pag. A stabili domeniul de aplicare cu privire la efectul abordat impune lămurirea sferei actelor cărora se aplică. Orice partaj produce efect declarativ. deoarece în mod retroactiv ei sunt consideraţi proprietari cu drepturi exclusive asupra bunurilor ce le revin la partaj.R. inclusiv în cazul împărţirii bunurilor comune ale soţilor în timpul căsătoriei sau după desfacerea acesteia12. Această concepţie asigură drepturile terţilor care în cursul indiviziunii au încheiat acte juridice la care nu au participat toţi coindivizarii. indiferent dacă este 12 V.Supr.D. deoarece valabilitatea actelor juridice încheiate în condiţiile menţionate este supusă rezultatului partajului. Ciobanu. de astă dată. M. ale cărui efecte nemaifiind retroactive.Trib.110. coindivizarii sunt la adăpost de actele juridice de administraţie şi dispoziţie încheiate de ceilalţi coindivizari cu ignorarea regulii unanimităţii. deoarece existenţa stării de indiviziune nu poate fi ignorată total. cu consecinţa inopozabilităţii lor. Actele care au caracter declarativ. a bunurilor şi persoanelor faţă de care se produce. Partajul propriu-zis.II. Securitatea terţilor. R. nr. pag. 5/1972. 3/1968. 7/1968. Actele juridice încheiate de ceilalţi coindivizari sunt considerate încheiate de un non domino. în R.D.dec.vol.. Fiind avânzi-cauză(habentes causam) ai lui de cujus. este sacrificată parţial în scopul satisfacerii regulii egalităţii părţilor la partaj. Egalitatea care este încălcată în cazul efectului translativ este asigurată în cazul celui declarativ prin această inopozabilitate a actelor juridice încheiate cu încălcarea regimului juridic al indiviziunii succesorale. M. Aceste din urmă acte.. Domeniul de aplicare al efectului declarativ. Principiul efectului declarativ al partajului în lumina practicii judiciare. ei nu sunt ţinuţi de actele juridice menţionate. Sacrificarea interesului terţilor nu poate însă împiedica acceptarea efectului declarativ deoarece terţii sunt determinaţi prin aceste consecinţe să încheie acte juridice cu respectarea regimului juridic al indiviziunii. Caracterul declarativ se aplică însă chiar dacă indiviziunea provine din alte cauze decât succesiunea. Dacă dimpotrivă partajul este declarativ. ca şi cele de administrare încheiate în baza unui mandat tacit sau al gestiunii de afaceri sunt valabile.de îndrumare nr. dar nu satisface principiul egalităţii între coindivizari în acele situaţii în care coindivizarul ce a încheiat actul cu privire la bun este insolvabil . Actele respective poartă amprenta acestei situaţii şi nu intră în contradicţie cu efectul declarativ. nu pot fi opuse pentru înlăturarea efectelor acelor acte ce au fost încheiate în cursul indiviziunii. .. Codul civil român a adoptat concepţia caracterului declarativ al partajului. nr.Costin.281 trebuie să respecte drepturile rezultând din actele juridice consimţite de aceştia.R. Aşa cum s-a arătat deja.124.cit. astfel încât vom analiza aceste aspecte. p571.

deoarece dacă este un act juridic unilateral sau un fapt juridic. Macovei.actul juridic respectiv să atribuie în proprietate exclusivă bunuri care anterior erau indivize. Dacă de pildă există 4 coproprietari asupra unui imobil şi unul cere partajul. următoarele : . Fiecare din aceste condiţii necesită însă câte o precizare suplimentară . D. Cerinţa efectului atribuirii în proprietate exclusivă de bunuri ce anterior erau indivize. .cit. se cere. Nu există nici un impediment pentru a recunoaşte efect declarativ partajului care se finalizează cu încetarea indiviziunii numai faţă de unii dintre copărtaşi.188. amiabil sau realizat pe cale judecătorească. 13 . S. . T. ci chiar şi atunci când există un partaj între uzufructuari. 786 Cod civil. În sfârşit.189..288.304.să fie vorba de o convenţie.. În legătură cu prima condiţie. p.522 . Desigur că aceste condiţii au fost acceptate în unanimitate în doctrină avânduse în vedere.hotărârea să pună capăt indiviziunii în raport cu toţi coindivizarii.Carabaşiu.op.282 total sau parţial. pag. indiviziunea nu încetează prin împărţeală..să aibă ca efect atribuirea în proprietate exclusivă de bunuri care anterior erau indivize. apreciem. Transmisiunea . pag.actul să aibă ca efect încetarea definitivă a indiviziunii. Transpunând cerinţele menţionate în planul hotărârii judecătoreşti. . pag.convenţia să fie cu titlu oneros. conform doctrinei13. chestiunea legată de cerinţa sistării indiviziunii faţă de toţi coindivizarii.op. este întrunită prin ipoteză când se discută de efectele hotărârii de partaj. iar ceilalţi doresc să rămână în indiviziune în cote egale. atunci când partajul se realizează în raport de toţi ceilalţi copărtaşi. . s-ar putea reţine drept condiţii pentru ca o hotărâre definitivă să aibă efect declarativ. ceea ce înseamnă să privească un partaj al proprietăţii şi nu al folosinţei. Cărpenaru. op. contrar doctrinei menţionate şi practicii judiciare.Zinveliu. îndeplinirea următoarelor condiţii: . în principal.actul să ducă la încetarea indiviziunii faţă de toţi coproprietarii.cit. chiar dacă nu priveşte toate bunurile. op. În această din urmă situaţie condiţiile respective nu se mai impun în totalitate. dacă unul din copărtaşi cedează drepturile sale cu titlu gratuit. că nu este necesară. dar nu prin partaj. chestiune mult mai delicată şi care se pune în aceeaşi manieră atât în cazul partajului convenţional cât şi al celui judiciar.I.305. care ar lăsa părţile în continuare în stare de indiviziune.168. deoarece fără această finalitate nu am avea o hotărâre de partaj..pag. astfel încât efectul declarativ se produce nu numai când există un partaj al proprietăţii. menţionăm că poate exista partaj şi între uzufructuari. Pentru ca un act să se bucure de efectul declarativ prevăzut de art. indivizunea poate înceta. Eliescu. dacă s-au format numai loturi egale sau egalitatea în valoare a impus plata unei sulte.289. ..hotărârea să privească partajul proprietăţii şi nu al folosinţei.. . M.cit. partajul efectuat pe cale convenţională şi nu cel stabilit prin hotărâre judecătorească.cit..

Este vorba de anumite cesiuni de drepturi între moştenitori. ca modalitate de partaj. Diferenţa de regim dintre cele 2 varietăţi de vânzare nu se limitează la efectul declarativ sau translativ ci se produce pe mai multe planuri: 14 Art. În acest caz însă. atât ca operaţiune în sine. Nu există nici un motiv ca şi în această situaţie să nu se considere că imobilul respectiv a aparţinut în cotele menţionate celor 3 coindivizari. ci direct al lui de cujus. care deşi stricto senso sunt acte translative de proprietate. încetarea stării respective are loc printr-un act care privit în individualitatea sa este translativ de proprietate. dacă unul dintre moştenitori este adjudecatar. Acte echivalente partajului Anumite acte produc efecte ca un partaj deşi ele nu reprezintă acte de împărţeală. că licitaţia ca mijloc de lichidare a indiviziunii produce efect declarativ deoarece ea se asimilează partajului propriu-zis.283 instanţa atribuind la cerere imobilul celor trei coindivizari în cote de câte 1/3. 786 C.deci. Intră în această categorie : a. ţinând cont de faptul că scopul reglementării îl constituie asigurarea egalităţii între copărtaşi. Ea este privită în acest caz ca vânzare. Nu vedem de ce nu se recunoaşte efect declarativ şi partajului care pune capăt indiviziunii doar cu privire la unii dintre coindivizari. civ. prin inopozabilitatea actelor consimţite de ceilalţi asupra bunurilor ce i-au fost atribuite. din punct de vedere al rezultatului sunt producătoare de consecinţe echivalente partajului.2 din Codul civil francez. Dacă dimpotrivă adjudecatar nu este un moştenitor ci un terţ. cu privire la anumite bunuri sau numai la anumiti moştenitori. pe baza convenţiei avută în vedere în hotărârea de partaj. încă de la naşterea stării de indiviziune 14. 833 alin. adjudecatarul bunului nu este având-cauză al celor pe seama cărora se face vânzarea. Soluţia derivă din textul art. licitaţia în profitul unui coindivizar. coproprietatea a încetat faţă de copărtaşul reclamant. dar legea îl pune în această ipoteză pe moştenitorul respectiv în aceeaşi situaţie cu cel care ar fi dobândit bunul respectiv prin atribuire. i-au căzut prin licitaţie”. Se admite . astfel încât el nu este ţinut să respecte sarcinile constituite de ceilalţi coindivizari cu privire la bunuri. introdus prin Legea din 31 iulie 1976 a extins efectul declarativ la partaj fãrã a distinge dupã cum actul face sã înceteze indiviziunea în tot sau în parte. licitaţia nu poate avea decât efect translativ şi nu declarativ. De altfel. Deci. cu o nouă indiviziune unde titularii au alte cote. cât şi din punct de vedere al consecinţelor. cumpărarea de către el a cotelor celorlalţi copărtaşi duce la încetarea indiviziunii. egalitate ce se realizează chiar dacă efectul declarativ se recunoaşte şi partajului ce pune capăt indiviziunii numai cu privire la unii dintre coindivizari. . Prin urmare ipotecile constituite asupra acestui imobil de către coproprietarul faţă de care a încetat proprietatea comună se desfiinţează şi în această situaţie cu caracter retroactiv. Când imobilul aflat în indiviziune este scos la licitaţie. în această situaţie indiviziunea iniţială a încetat fiind înlocuită. care prevede că “ fiecare coerede este prezumat că a moştenit singur şi imediat toate bunurile care….

1 Cod civil.. astfel. pe când comoştenitorul adjudecatar se poate prevala de dispoziţiile art. efectul declarativ al partajului ar trebui reglementat de asemenea manieră încât să rezulte fără dubii că el se produce în legătură cu toate actele încheiate între coindivizari. civ. sau cu privire la toţi coindivizarii ori numai cu privire la unii dintre aceştia.284 . adjudecatar este copartajantul. în cazul în care licitaţia valorează vânzare. care au ca efect încetarea indiviziunii. ca cesionarul să devină titularul exclusiv al drepturilor cedate ceea ce nu este cazul când un coindivizar cedează drepturile sale mai multor coindivizari. Eliescu.1365-1366 Cod civil. 1336 C. 787 C. fiind declarativă nu este supusă acestei cerinţe. când. 15 M. considerăm. neplata preţului către moştenitori îl expune pe acesta la acţiunea în rezoluţiune prevăzută la art. vânzarea amiabilă a unui bun indiviz unuia dintre coindivizari. Practica judecătorească a recunoscut efect declarativ unor astfel de cesiuni sub condiţia încetării totale a indiviziunii relativ la drepturile cedate. deci. Chiar dacă în dreptul nostru nu există o dispoziţie ca cea din Codul civil francez16. civ. dimpotrivă. 1737 alin. cit. plata sumei respective este garantată cu privilegiul copărtaşului. în schimb dacă licitaţia valorează partaj. prevăzut de aliniatul 3 al aceluiaşi articol. căci în acest caz drepturile rămân indivize între aceştia. acţiunea în rezoluţiune pentru neplata preţului nu este admisibilă.dacă licitaţia este considerată vânzare suma datorată de adjudecatar reprezintă preţ. fiind suficient să înceteze faţă de cedent. Apreciem că. după cum am mai arătat. deci. vorba de un act cu titlu oneros care însă trebuie să pună capăt stării de indiviziune pentru a avea efect declarativ15. c. iar coindivizarii vor beneficia pentru plata creanţelor de privilegiul vânzătorului instituit prin art. care reglementează garanţia de evicţiune între coindivizari. cesiunea drepturilor succesorale. dacă adjudecatar este un terţ el va putea invoca în caz de evicţiune obligaţia de garanţie existentă în sarcina vânzătorului în baza art.sancţiunea neplăţii preţului. . .2 din Codul civil francez prevede cã au efect declarativ “toate actele având ca efect încetarea indiviziunii”.17. . Este. de lege ferenda.problema garanţiei este şi ea diferită în funcţie de situaţiile menţionate. Dacă unul dintre moştenitori cedează altuia drepturile sale în indiviziune. adică faţă de toţi coindivizarii. deci adjudecarea este făcută de un terţ. pag. 16 Art. că efectul declarativ se produce chiar dacă indiviziunea nu încetează total. b. indiferent că se produce cu privire la toate bunurile sau numai la o parte din ele. secundul este având cauză al defunctului pentru întreaga cotă ce-i aparţine. 833 alin. 294. Se impune. .licitaţia-vânzare este supusă înscrierii în registrele de publicitate pe când licitaţia având ca efect dobândirea bunului de către un coindivizar.. ceea ce înseamnă că adjudecatar este unul dintre coindivizari. adică atât pentru cea dobândită de la celălalt coindivizar cât şi pentru cea dobândită direct de la de cujus. op. după o expresie folosită mai ales în dreptul francez.

civ. şi 774 C. Efectul declarativ se produce la toate bunurile. din moment ce ele aparţineau deja comoştenitorilor. fie pe unul fie pe celălalt. operaţiuni juridice opozabile coindivizarului căruia i s-ar fi repartizat în lot creanţa respectivă. Tradiţional. Discuţii au existat pentru creanţele succesorale şi preţul adjudecării unui imobil licitat în profitul unui terţ. nu şi cu privire la creanţe care se divid de drept la moartea lui de cujus. corporale sau incorporale. trebuie să se urmărească includerea în lotul fiecărui copartajant a aceleiaşi cantităţi de mobile. Creanţele succesorale Enunţarea problemei. s-ar produce numai privitor la bunurile indivize care fac obiectul partajului. care prevede cã orice act care are ca scop încetarea indiviziunii valoreazã partaj. art. Aceasta înseamnă că coindivizarul respectiv ar fi putut cesiona partea lui din creanţă. sau ar fi putut opera compensaţia. 19 rupe unitatea organică ce 17Pentru o astfel de reglementare a se vedea art.civ. Eliescu. împrejurare necontestată în practică sau doctrină. tranzactie. schimb. 18M. Potrivit primului articol.1060 Cod. 786 C.285 2. creanţele defunctului se împart de drept între moştenitori din ziua deschiderii succesiunii. atunci efectul declarativ al împărţelii prevăzut de art. efectul declarativ se produce cu privire la acestea? Profesorul Eliescu arăta că această contradicţie dintre cele 2 texte ne determină să aplicăm. pag. am avea de a face cu o cesiune de creanţă. mobile sau imobile. după cum s-a arătat. atribuirea creanţei unuia dintre copărtaşi nu ar produce efecte faţă de debitori decât prin notificare făcută acestora sau prin acceptare făcută de aceştia. referitor la alcătuirea loturilor. dar la raporturi juridice diferite. fie succesiv sau concomitent. dar totuşi se includ în loturile copartajanţilor. ori s-ar fi putut face o poprire de către creditorii personali. de imobile. Expunerea conţinutului celor 2 texte relevă imediat problema de soluţionat. 833 alin 2din Codul civ. Din moment ce creanţele se divid de drept între moştenitori. Până la îndeplinirea acestor formalităţi. problema generatoare de discuţii în materie de creanţe succesorale este cea privitoare la contradicţia dintre dispoziţiile art. civ. Dacă ele figurează totuşi în loturi pentru a permite alcătuirea egală a acestora. op. cit. actele săvârşite de ceilalţi coindivizari cu privire la cota lor de creanţă ar fi opozabile debitorului. . cum mai este posibil ca la partaj. în mod logic. francez si.1060 Cod civ. chiar si atunci când este calificat vânzare. în legătură cu atribuirea loturilor să se pună problema împărţirii proporţionale a creanţelor? Mai poate forma obiect de partaj ceva ce este deja împărţit dinainte? Iar dacă creanţele nu mai pot forma obiect de partaj. 19 Idem.18 Dacă s-ar da prioritate art. Acceptarea unei astfel de idei. de drepturi şi de creanţe. 885 din Codul civil al provinciei Quebec. Potrivit celuilalt însă.293. Ca urmare. de asemenea .Bunurile supuse efectului declarativ.

căci gajul este indivizibil.. Tratat de drept civil român. 1060 Cod civ. ci. iar pe de altă parte a considera drept cesiune de creanţă o operaţiune pe care art. că compensaţia ce a operat cu privire la creanţa în litigiu. Ca urmare: . Conflictul celor 2 dispoziţii a fost observat şi rezolvat. care prevede efectul declarativ al partajului fără a face distincţie între drepturile reale şi drepturile de creanţă. civ. deoarece indiferent că este vorba de drepturi reale sau de creanţă. faţa de posibilitatea conferita de aceasta moştenitorului sezinar de a exercita drepturile si acţiunile dobândite de la defunct si de caracterul ei indivizibil. civ. din acest punct de vedere ele sunt privite ca elemente active ale patrimoniului. vol. ca şi a art. pe lângă păcatul de a ignora dispoziţiile art.)21 . III. 20 . mai întâi de practica judiciară franceză20. Un astfel de sistem.286 caracterizează lichidarea moştenirii prin împărţeală. ar aduce. după mai multe oscilaţii. potrivit cotei cuvenite este valabilă şi liberatorie pentru debitor. nefiind posibilă urmărirea cotei celorlalţi moştenitori fără un mandat care să-i dea puteri în acest sens. de data aceasta. acela de a înlesni ca fiecare coindivizar să-şi realizeze partea sa din creanţă.Hamangiu. o atingere serioasă drepturilor creditorilor şi siguranţei circuitului civil. 741 C. operaţiunile respective vor fi valabile retroactiv. 786 C. în raport cu art. fiecărui moştenitor.RosettiBãlãnescu. 786. Bãicoianu. ar însemna ignorarea totală a acestui text. În felul menţionat se asigură scopul reglementării de la art. dar nu mai mult decât are dreptul potrivit cotei. civ. Bucureşti 1998. credem ca un astfel de moştenitor poate urmări întreaga creanţa. ideea fiind preluată şi de doctrina şi practica noastră judiciară. potrivit cotei-părţi corespunzătoare. adică dacă creanţa a căzut în lotul coindivizarului ce a consimţit la aceste acte sau a fost nevoit să le suporte. moştenitorul care a primit partea sa din creanţă nu poate restitui gajul în prejudiciul celorlalţi creditori. daca ceilalţi moştenitori nu se manifesta în sensul de a urmari ei partea ce li se cuvine. Editura ALL. poprirea sau cesiunea să depindă exclusiv de rezultatul partajului. El nu poate însă pretinde o parte din creanţă mai mare decât cota sa parte (în afara aplicării regulilor de la sezină. Dacă debitorul a constituit un gaj pentru garantarea creanţei. Creanţa nu va mai fi considerată aparţinând masei indivize. fără justificare.1060 C. pag326.plata parţială. iar în caz contrar s-ar desfiinţa cu acelaşi efect . o priveşte drept partaj. civ. Al. Rezolvarea a pornit de la distincţia dintre 2 categorii de raporturi: În raporturile dintre moştenitori şi debitori se aplică regula diviziunii de drept a creanţelor succesorale. dacă acesta nu justifică un drept conferit A se vedea practica judiciarã francezã la care se face referire în C. Nici debitorul nu se poate libera plătind unui singur coindivizar. Soluţia adoptată de practica judiciară şi de doctrină. Aplicarea efectului declarativ creanţelor în aceleaşi condiţii ca şi drepturilor reale ar însemna. 21 În cazul sezinei. A doua posibilitate ar fi aceea de a se ignora dispoziţiile art. 1060 C. I.fiecare moştenitor poate cere plata părţii sale din creanţă.

sau orice cauză de stingere a creanţei. Problema a fost pusă iniţial în practica judiciară franceză. ca urmare a aplicării efectului declarativ. Dacă se admite aplicarea efectului declarativ se consideră că creanţa respectivă a aparţinut de la naşterea stării de indiviziune copartajantului atributar cu consecinţa că un având-cauză al altui coindivizar nu poate emite nici o pretenţie la acesta. valabilitatea cesiunii fiind condiţionată de atribuirea creanţei copartajantului dispunător. vor fi menţinute şi validate. unuia dintre coindivizari.. va fi considerat că a moştenit creanţa în integralitatea ei. sau poprirea. Efectul declarativ trebuie mărginit numai la dreptul de proprietate al creanţei 22 căci. cu menţiunea că actele de administrare valabile în timpul indiviziunii nu pot fi repuse în discuţie prin efectul declarartiv al partajului. civ.786 C. Raporturile dintre moştenitori şi avânzii-cauză ai unuia dintre ei sunt marcate şi ele de efectul declarativ al partajului. vor fi anulate. cum ar fi cesiunea creanţei. plăţile. Trebuie făcută distincţia în problema concilierii celor 2 texte între actele de administrare efectuate în temeiul gestiunii de afaceri sau al unui mandat tacit şi actele de dispoziţie. Actele de dispoziţie. Ca urmare. Toate actele privitoare la creanţe încheiate cu concursul terţilor trebuie considerate valabile şi. cit. sau împreună cu alte bunuri. direct de la de cujus. . consimţită numai de unul dintre coindivizari. Nu este în fond decât o aplicare în materie de creanţe succesorale a regulilor ţinând de regimul juridic al indiviziunii. Creanţa face parte din masa indiviză. Preţul adjudecării unui imobil licitat în profitul unui terţ Poziţia problemei. acela dintre moştenitori care a obţinut plata cotei sale din creanţă în cursul indiviziunii se va găsi în situaţia de debitor faţă de masa indiviză. nu s-ar mai putea concilia raporturile comoştenitorilor între ei cu raporturile lor faţă de terţi. se aplică dispoziţiile art. făcută în condiţiile menţionate.civ. care după ce a 22C.pag. Ipoteza este cea a unui imobil succesoral aflat în indiviziune care la partaj este adjudecat de un terţ.a. op.. Observaţie necesară. sau dintre aceştia şi avânzii lor cauză. Hamangiu ş.786 C. dacă rezultatele lui ar fi generalizate. Cesiunea de creanţă consimţită de acesta. Art. Ea este supusă partajului ca orice element activ al patrimoniului şi urmează a fi atribuită singură. Dacă nu se admite efectul declarativ soluţia este inversă. sunt valabile fără ca ele să depindă de soarta partajului. 3. în consecinţă. În acest caz se pune problema dacă creanţa preţului este sau nu supusă efectului declarativ. un creditor care beneficia de o ipotecă asupra imobilului. depind de soarta creanţei respective în operaţiunea de partaj.287 de ceilalţi coindivizari pentru încasarea creanţei în totalitate. Actele de administrare cum ar fi încasarea unei creanţe. face ineficiente drepturile asupra creanţei consimţite de un moştenitor care nu este atributar. În raporturile dintre moştenitori. nu poate să-şi exercite dreptul său de preferinţă asupra preţului.326. sau în orice caz peste cota sa parte. Ca urmare. Respectivul comoştenitor.

288 oscilat, Curtea de Casaţie a optat în 190723 pentru efectul declarativ cu privire la preţul licitaţiei. Într-adevăr, din moment ce creanţa preţului face parte din masa supusă partajului, este normal să i se aplice efectul declarativ. Dar aplicarea efectului declarativ ar însemna să se considere că preţul a aparţinut totdeauna coindivizarului atributar, fiind dobândit direct de la de cujus. Apare însă aici o chestiune delicată. Cum se poate considera că preţul a fost dobândit direct de la de cujus câtă vreme el nu a aparţinut niciodată acestuia ? Pentru a surmonta această dificultate se impune admiterea acţiunii şi a efectului subrogaţiei reale. Aceasta înseamnă să se considere că creanţa s-a substituit imobilului în masa succesorală, rezolvare la care a apelat decizia Chollet c/a Domoulin susmenţionată. Concluzionând, creanţa preţului asupra căruia creditorul ipotecar încearcă să-şi valorifice ipoteca constituită de un coindivizar, altul decât cel atributar, este considerată că nu a aparţinut niciodată debitorului ce a constituit ipoteca, ci atributarului. Acesta din urmă este prezumat că a dobândit singur imobilul vândut la licitaţie, şi că este singurul vânzător, astfel încât ipoteca constituită de alt coindivizar este consimţită de un non domino şi se desfiinţează cu efect retroactiv. În ipoteza în care ipoteca ar fi fost consimţită de toţi coindivizarii, ea este valabilă, astfel încât, pentru ipoteza analizată, creditorul ipotecar se poate îndestula din preţ înaintea copărtaşului atributar. 4.Persoanele faţă de care se produce efectul declarativ. Scopul consacrării efectului declarativ al partajului aşa cum a fost el prezentat anterior, ar putea implica, la prima vedere, concluzia caracterului relativ al efectului analizat, adică recunoaşterea lui numai în raport cu coindivizarii şi cu succesorii în drepturi ai acestora. Problema determinării domeniului efectului declarativ nu se pune cu privire la coidivizari, unde manifestarea lui este evidentă şi unde, de altfel, îşi dovedeşte din plin utilitatea. Fiecare dintre coindivizari este protejat de actele încheiate de ceilalţi cu privire la bunurile din lotul său. O ipotecă constituită de exemplu de unul dintre proprietarii comuni îi este inopozabilă titularului lotului ce are în cuprinsul acestuia imobilul ce a format obiectul ipotecii. Problema arătată se pune deci în raport cu alte persoane şi anume în raporturile dintre moştenitori şi avânzii săi cauză sau între avânzii-cauză ai aceluiaşi moştenitor. Doctrina mai veche, îmbrăţişând punctul de vedere al practicii judiciare, a considerat că efectul declarativ se produce şi în raporturile dintre persoanele menţionate. Aceasta înseamnă că dacă un coindivizar a constituit ipoteca asupra bunului ce ulterior a fost atribuit altui copărtaş, creditorul ipotecar nu poate opune ipoteca sa altor creditori ai debitorului său. El nu poate invoca în acest caz un drept de preferinţă asupra fracţiunii de preţ ce revine debitorului său. Este un exemplu de
23

Este vorba de decizia Chollet c/a Dumoulin, din 5 decembrie 1907, D.P. 1908, 1, 113.

289 manifestare a efectului declarativ între avânzii-cauză ai aceluiaşi moştenitor24. Dacă un copartajant face un legat în favoarea unui succesor al său cu privire la un bun indiviz, valabilitatea legatului depinde de atribuirea bunului respectiv către coindivizarul care a testat. În acest caz consecinţele efectului declarativ se manifestă între copartajant şi succesorul său în drepturi. Mai mult decât atât, practica judiciară şi doctrina recunoaşte manifestarea efectului declarativ al partajului şi în raporturile dintre copartajanţi şi terţi25 . 5.Problema renunţării la efectul declarativ Analizând efectul declarativ al partajului o întrebare firească trebuie să-şi găsească răspuns: pot coindivizarii renunţa la efectul declarativ al partajului? Rezolvarea problemei o dă caracterizarea normelor care reglementează efectul declarativ. Dacă aceste norme ar fi de ordine publică, coindivizarii nu ar putea renunţa la efectul analizat, iar în caz contrar părţile pot concepe convenţii pe perioada indiviziunii care să aibă drept consecinţă înlăturarea efectului declarativ în favoarea celui translativ. Analiza scopului efectului declarativ a relevat faptul că interesul normei care-l reglementează stă în ideea protejării coindivizarului împotriva actelor de dispoziţie făcute de ceilalţi proprietari comuni. Aşa fiind, interesul ocrotit este unul privat şi nu unul interesând regimul comun al proprietăţii, astfel că nu putem conchide decât că normele în discuţie sunt de natură dispozitivă, cu consecinţa că părţile pot renunţa anticipat la efectul declarativ. Ca urmare coindivizarii pot conveni ca o ipotecă consimţită numai de unul din ei să fie valabilă chiar dacă la partaj bunul cade în lotul altui participant. La fel este în cazul vânzării unui imobil la licitaţie, când se poate conveni ca dacă coindivizarul adjudecatar nu achită preţul să se desfiinţeze partajul. Aceste convenţii au ca rezultat, după cum s-a arătat, “nimicirea ficţiunii efectului declarativ şi reîntoarcerea la efectul translativ al diferitelor acte făcând obiectul învoielii”1. 6.Consecinţele efectului declarativ al partajului Consecinţa negativă a efectului declarativ al partajului o constituie absenţa efectului translativ iar consecinţa pozitivă, retroactivitatea partajului. Absenţa efectului translativ. Din caracterul declarativ al partajului rezultă, mai întâi, că acesta nu se supune anumitor reguli proprii actelor translative. Neoperând un transfer de drepturi între copartajanţi, partajul nu este supus regimului contractelor sinalagmatice. Neexecutarea obligaţiilor născute din această operaţiune juridică, ca de exemplu neplata sultei, nu dă dreptul la acţiunea în rezoluţiune, cum
24 Pentru opinia că un astfel de creditor poate avea un drept de preferinţă asupra preţului respectiv, deşi se recunoaşte că efectul declarativ se manifestă şi între avânzii cauză ai aceluiaşi coindivizar , a se vedea M. Eliescu, op. cit. pag..297. 25 A se vedea St. Cãrpenaru, op. cit. pag. 552; C. Toader si al., op. cit. pag..171. 1 C. Hamangiu ş.a, op. cit. pag.. 328.

290 este cazul la vânzare-cumpărare când nu se plăteşte preţul. Efectul declarativ nefiind însă de ordine publică, părţile pot renunţa la beneficiul lui, stipulând că partajul poate fi desfiinţat în cazul neplăţii sultei. Această înţelegere nu ar putea produce efecte în cazul unui partaj judiciar, hotărârea judecătorească neputând fi desfiinţată decât pe căile legale de atac dacă ea nu a luat act de o tranzacţie a părţilor. În cazul în care partajul s-a efectuat printr-o tranzacţie încheiată în cursul procesului, înţelegerea menţionată produce efectul menţionat. Apoi, dacă sulta rămâne neplătită, creditorul, pe lângă faptul că nu dispune de acţiunea în rezoluţiune, nu beneficiază nici de privilegiul vânzătorului ci de privilegiul copărtaşului. Dacă un copartajant este evins de un bun ce i-a fost atribuit, el se bucură de garanţia loturilor, care este distinctă de garanţia datorată de vânzător. Publicitatea partajului este reglementată diferit faţă de actele translative de proprietate. Fiind declarativ, partajul nu este supus, în privinţa imobilelor, formalităţii întabulării. Prin împărţeală copărtaşii dobândesc direct de la defunct drepturile ce leau fost atribuite. Transmisiunea din cauză de moarte este opozabilă însă în localităţile fără carte funciară, fără transcriere, iar în regimul de carte funciară proprietatea se dobândeşte prin moştenire chiar fără întabulare, aceasta fiind necesară doar pentru înstrăinarea ulterioară a bunului2. Actul de partaj nu constituie just titlu. Un act pentru a putea constitui just titlu trebuie să fie dintre cele care ar fi transmis proprietatea dacă înstrăinătorul ar fi fost proprietar3. Împărţeala fiind declarativă nu poate constitui just titlu pentru ca beneficiarul ei să invoce uzucapiunea de 10-20 de ani, pentru a dobândi un imobil ce a fost inclus în lotul său şi care, în realitate, nu a aparţinut lui de cujus. Absenţa efectului declarativ se verifică în aceeaşi măsură pentru creanţe. Atribuirea către un coindivizar a unei creanţe inclusă în activul succesoral nu echivalează cu un transfer, cu o cesiune de creanţă, aşa încât nu este supusă formalităţii notificării în condiţiile de la cesiunea de creanţă. Inexistenţa dreptului de preemţiune. Conform art. 5 din Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor, înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan, se face cu respectarea dreptului de preemţiune al coproprietarilor, al vecinilor şi al arendaşilor. Dreptul de preemţiune este prevăzut, aşadar, de lege numai pentru situaţiile în care înstrăinarea se face prin vânzare. Ca urmare, în materie de partaj, atât judiciar cât şi convenţional, dreptul menţionat nu funcţionează din moment ce partajul este
2 Art.26 din L.115/1938. Menţionăm ca prin Legea nr. 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara se prevede ca dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale sunt opozabile fatã de terti fãrã înscriere în carte funciarã când provin din succesiune. În conceptia acestei legi înscrierea dreptului de proprietate nu mai are efect constitutiv. 3 Pentru amănunte în legătură cu noţiunea de just titlu a se vedea C. Bârsan, M. Gaiţă, M.M. Pivniceru, Drept civil, Drepturile reale, Ed. Institutul European, Iaşi 1997, pag..199.

291 declarativ de proprietate şi nu poate fi considerat vânzare. Acest lucru este însă valabil numai pentru ipoteza în care partajul se face prin modalitatea împărţirii bunurilor în natură sau a atribuirii lor către un coindivizar. În situaţia în care partajul urmează a se face prin vânzarea bunului la licitaţie, întrucât nu poate fi împărţit în natură, sau nici unul dintre coindivizari nu acceptă să-i fie atribuit sau pur şi simplu pentru că părţile convin ca partajul să se facă în acest mod, situaţia diferă după cum adjudecatar este unul din copărtaşi sau unul din terţii participanţii la licitaţie. Am arătat pe larg mai sus că vânzarea la licitaţie a bunurilor valorează partaj când adjudecarea este făcută de un coindivizar, cu consecinţele aplicării efectului declarativ şi că, atunci când adjudecatar este un terţ, suntem în prezenţa unui partaj ce valorează vânzare, cu consecinţa aplicării efectului translativ . Ca urmare, în acest din urmă caz suntem în prezenţa unei vânzări ce necesită respectarea dreptului de preemţiune al vecinilor sau al arendaşilor4. 7. Declarativitate şi retroactivitate. Efectul declarativ constând în esenţă în acceptarea ideii că fiecare coindivizar este prezumat că a dobândit bunurile sale direct de la defunct, el se dublează în mod natural şi necesar de un caracter retroactiv. Consecinţă a retroactivităţii partajului, toate actele încheiate cu încălcarea regulilor indiviziunii devin ineficace dacă bunurile cu privire la care s-au încheiat nu cad în lotul coindivizarului care a consimţit la actul respectiv. Este vorba de acte de dispoziţie şi de administrare care nu respectă regula unanimităţii, cum ar fi constituirea unei ipoteci, vânzarea cumpărarea, donaţia, închirierea, etc. a bunurilor indivize. Aceste acte nu sunt nule5, ci doar inopozabile coindivizarilor care nu au consimţit la încheierea lor. Eficacitatea lor depinde de soarta partajului. Actul se consolidează dacă bunul la care se referă revine coindivizarului care l-a înstrăinat, iar în caz contrar se desfiinţează cu efect retroactiv, fiind încheiat sub condiţie rezolutorie. De aici rezultă două consecinţe: - soarta acestor acte rămâne incertă pe toată durata indiviziunii; - terţii care au dobândit bunuri în condiţiile menţionate, pot şi au interesul să intervină la partaj pentru a nu fi fraudaţi şi pentru a încerca atribuirea bunului, cu privire la care au încheiat actul cu unul dintre coindivizari, în lotul acestuia.6 Retroactivitatea nu este însă de esenţa declarativităţii,7 aşa încât a recunoaşte efect declarativ partajului nu presupune neapărat acceptarea retroactivităţii acestuia. Este posibil ca un drept să fie considerat preexistent, dobândit direct de la defunct şi
4 Problema respectãrii dreptului de preemtiune al coindivizarilor este exclusã prin ipotezã atunci când adjudecarea se face de un tert deoarece partajul presupune vânzarea întregului imobil si nu doar a unei cote ideale din bun. Pentru amănunte în legătură cu modul de exercitare al dreptului de preemţiune în situaţia partajului a se vedea Gh. Comăniţă., op. cit., p. 273, 274. 5Trib. Supr. sect. civ. dec. civ. nr. 1274/1971 în Repertoriu ...,pe anii 1969-1975, pag.125; C.S.J., sect. civ., dec.civ.nr.2603/1993, în Buletinul jurisprudenţei, 1993, pag..39. 6 Trib.Supr. sect. civ., dec. nr.1659/1981, în Repertoriu …pe anii 1980-1985. pag..126,127. 7 M.Grimaldi, Droit civil. Succesisons, Ed.Litec,1998, pag..869.

292 totuşi să se ţină cont de consecinţele declarării lui ca dobândit în acest fel doar de la o anumită dată, luând în calcul consecinţele decurgând din existenţa stării de indiviziune un anumit timp. 8.Excepţii de la regula retroactivităţii a. În raporturile dintre coindivizari. Bunurile supuse partajului sunt evaluate în funcţie de data partajului deşi dacă s-ar ţine cont de retroactivitate, ele ar trebui evaluate în raport de data decesului, motivaţia constând în aceea că sporul de valoare sau diminuarea acestuia ar trebui să se facă pe seama proprietarului8. Fructele produse de bunul indiviz sunt considerate ca aparţinând masei indivize 9 şi sunt supuse partajului între coindivizari, deşi dacă s-ar ţine cont de regula retroactivităţii ele ar trebui considerate aparţinând coindivizarului căruia i s-a atribuit bunul producător de fructe şi care se prezumă că a fost proprietar exclusiv de la data naşterii stării de indiviziune. Este firesc însă, cu tot efectul declarativ, ca până în momentul când intervine partajul să se ţină cont de faptul că fructele sunt produse de bunuri care se află în stare de indiviziune şi se cuvin ca atare coindivizarilor potrivit cotei lor. b. în raporturile dintre coindivizari şi terţi. S-a arătat cu prilejul analizării regimului juridic al indiviziunii că acesta este dominat de regula unanimităţii, dar că se admite că actele de conservare făcute numai de unul dintre coindivizari sunt valabile întrucât profită tuturor coindivizarilor. În anumite cazuri şi unele acte de administrare, care de regulă necesită consimţământul unanim al coindivizarilor, sunt valabile pe baza unui mandat tacit din partea celorlalţi coindivizari sau, după caz, al gestiunii de afaceri.10 Aceste acte încheiate în conformitate cu regulile regimului juridic al indiviziunii rămân valabile şi după efectuarea partajului indiferent cui i s-a atribuit bunul în legătură cu care ele s-au efectuat. Este un fapt firesc ţinând cont mai ales de împrejurarea că actele de conservare, care i-au permis să conserve bunul sau actele de administrare încheiate valabil, nu pot contraveni scopului asigurării egalităţii partajului. 9.Obligaţia de garanţie între copărtaşi Reglementare şi fundament. Potrivit art.787 Cod civil “coerezii sunt datori garanţi unul către altul despre tulburările şi evicţiunile ce preced dintr-o cauză anterioară împărţelii.”
8 C.S.J. sect.civ., dec. civ. nr. 600/1992, Dreptul nr. 10/1992, pag..90, dec civ. nr.1930/1993, Dreptul nr.7/1994, pag.93; dec civ. nr.1715/1992, în “Dreptul” nr.10-11/1993, pag..121. 9 Trib. Supr. sect. civ. dec. civ. nr. 2813/1998, R.R.D. nr.9-12/1989, pag..135, dec. civ .nr. 1078/1980, R.R.D. nr.1/1981, pag..67; dec. civ nr.2264/1972, R.R.D nr.7/1973, pag..171. 10 Trib. Supr. sect. civ., dec. nr.884/1968, în R.R.D. nr.1/1969, pag..152, dec. nr.361/1968, C.D., 1968, pag.65, dec. nr. 106/1969, R.R.D. nr.5/1969, pag.175.

293 Garanţia instituită prin textul menţionat vizează loturile atribuite copărtaşilor şi ea subliniază, odată în plus, orientarea legiuitorului spre respectarea egalităţii între coindivizari, ca regulă a partajului. Regula egalităţii ar rămâne în stare de deziderat în cazul inexistenţei unei reglementări cu privire la obligaţia de garanţie între copărtaşi, deoarece în cazul apariţiei, după partaj, a unor dezechilibre între loturi, nu s-ar putea recurge la reglementările privind obligaţia de garanţie specifică actelor translative, pentru simplul motiv că partajul nu are efect translativ ci declarativ. Spre deosebire, deci, de obligaţia de garanţie a vânzătorului, bazată pe ideea garantării existenţei dreptului transmis, obligaţia copărtaşului se fundamentează pe ideea asigurării egalităţii loturilor şi după partaj, atunci când unul dintre copartajanţi suferă un prejudiciu, cum ar fi, de exemplu, pierderea unui bun ca urmare a valorificării de către un terţ a unui drept asupra acestuia. Există şi alte situaţii care duc la micşorarea lotului unui copărtaş şi antrenează obligaţia de garanţie, cum ar fi descoperirea unei servituţi ce grevează fondul copărtaşului respectiv şi-i micşorează în acest fel valoarea, insolvabilitatea debitorului unei creanţe succesorale ce intră în compunerea lotului, valorificarea unei ipoteci existente asupra unui imobil din lotul acestuia, exproprierea bunului, etc. Revocarea unei donaţii de care a beneficiat de cujus, pentru neîndeplinirea sarcinilor, donaţie care a avut ca obiect un bun atribuit la partaj în lotul unui coindivizar, antrenează obligaţia de garanţie, în măsura în care revocarea pentru neîndeplinirea sarcinilor nu este imputabilă exclusiv copărtaşului respectiv. În mod secundar, reglementarea rezultă şi din imperativul asigurării stabilităţii operaţiunii de partaj, care ar fi incompatibil cu ideea desfiinţării acestuia. De aceea sa recurs la soluţia reechilibrării loturilor prin instituirea obligaţiei de garanţie. Condiţiile existenţei obligaţiei de garanţie. Analiza dispoziţiilor art.787 Cod civil evidenţiază existenţa a patru condiţii pentru antrenarea obligaţiei de garanţie, două pozitive şi două negative, şi anume: existenţa unei tulburări sau evicţiuni; tulburarea sau evicţiunea să aibă o cauză anterioară partajului; tulburarea sau evicţiunea să nu fie imputabile copărtaşului evins şi, în sfârşit, să nu se fi stipulat o clauză de înlăturare a răspunderii. Existenţa unei tulburări sau evicţiuni. Obligaţia de garanţie este antrenată, la fel ca şi în cazul contractelor translative de proprietate, atunci când un copărtaş a suferit o evicţiune sau o tulburare. Prin evicţiune în această materie trebuie să înţelegem pierderea totală sau parţială a dreptului de proprietate asupra unuia sau mai multor bunuri atribuite unui copărtaş, ca urmare a valorificării de către o altă persoană a unui drept care exclude, total sau parţial, dreptul copărtaşului respectiv. Prin tulburare se înţelege orice fapt contrar ordinii juridice care implică

garanţia nu funcţionează decât în cazul tulburărilor de drept nu şi al celor de fapt. Ursa.pag.. La fel. în materie de împărţeală cunoaşterea cauzei ce poate antrena pericolul evicţiunii nu poate fi interpretată ca renunţare la garanţia pentru evicţiune. 11 . copărtaşul căruia i-a fost atribuit un imobil asupra căruia un terţ devine proprietar prin invocarea unei uzucapiuni al cărui termen s-a împlinit ulterior partajului. pag.2 Cod civil. în cazul unei creanţe. Într-o astfel de situaţie se află. Evicţiunea sau tulburarea să aibă o cauză anterioară partajului. împotriva cărora copartajantul se poate apăra singur. ipoteza finală. Clauzele de negaranţie în această materie trebuie să fie exprese şi speciale 13. să nu fie antrenată obligaţia de garanţie. şi în materie de partaj nu există răspundere pentru tulburările sau evicţiunile ce au cauze posterioare partajului. Analiza efectelor obligaţiei de garanţie presupune o subliniere prealabilă şi anume că obligaţia de garanţie nu dă dreptul la rezoluţiunea partajului. 301. garanţia funcţionează pentru solvabilitatea debitorului în momentul partajului şi nu pentru solvabilitatea lui ulterioară acestui moment. Articolul 787 alin. o astfel de înţelegere nefiind interzisă. exclude răspunderea atunci când evicţiunea are drept cauză greşeala eredelui. este suportată exclusiv de coindivizarul care are bunul în lotul său. 13 M. Spre deosebire de obligaţia de garanţie de la contractele translative de proprietate. bineînţeles. Eliescu. Articolul 787 alin. 12 M. Inexistenţa unei clauze de înlăturare a răspunderii. pentru motive ce nu au legătură cu situaţia anterioară partajului. de exemplu. Bucureşti 1980. cu unele M. iar aceştia dovedesc că ar fi avut mijloace suficiente să paralizeze acţiunea terţului. eventual al celui judiciar finalizat pe bază de tranzacţie şi nu în cazul partajului judiciar. Ştiinţifică şi Enciclopedică.Eliescu. pag. Aşa cum se prevede şi la garanţia pentru evicţiune datorată de către vânzător. Mureşan. în calitate de proprietar. Obligaţia de garanţie nu este reglementată prin norme de ordine publică. M.2 stipulează că garanţia încetează când evicţiunea a fost exceptată anume printr-o clauză expresă a actului de împărţeală. Ed. copărtaşul evins putând cere doar o despăgubire pentru pierderea suferită de lotul său. omite să cheme în garanţie pe copărtaşi12. cit. afară.528. Efectele obligaţiei de garanţie. V.294 rezistenţă. Dicţionar de drept civil. opunere din partea adversarului şi care tinde la deposedarea posesorului11. Costin. Clauzele de garanţie se întâlnesc de regulă în partajul convenţional. pentru anumite cazuri de evicţiune. op. aşa încât părţile pot stipula clauze prin care. Tulburarea sau evicţiunea să nu fie imputabile copărtaşului tulburat sau evins. cit. sau cel care. Ca şi în materie de vânzare-cumpărare. Efectele garanţiei sunt cârmuite de regulile de la vânzare. op. de situaţia când o înţelegere între copărtaşi ar extinde garanţia şi la solvabilitatea viitoare a debitorului copărtaşului. 300. Pierderea proprietăţii sau posesiei unui bun. pârât fiind într-o acţiune în revendicare.

de fapt. singura care asigură o reparare integrală a prejudiciului şi aducem în sprijinul ei următoarele argumente: . partea pe care acesta ar fi trebuit să o suporte va fi preluată de ceilalţi copărtaşi. spre deosebire de Codul civil român. copărtaşul evins va suporta şi el o parte din prejudiciul produs prin evicţiune. pag. inclusiv cel garantat.la baza reglementării garanţiei stă ideea necesităţii asigurării egalităţii între copărtaşi. Într-o opinie s-a susţinut că garanţia are drept scop să repare inegalitatea dintre copărtaşi izvorâtă din evicţiune.op. 637 din Codul civil elveţian. Într-o altă opinie. În ceea ce ne priveşte împărtăşim această din urmă opinie. cit.17 14 In unele legislaţii. să-l despăgubească pe cel prejudiciat prin evicţiune. conform art. cu menţiunea însă că.788 Cod civil). cit. Chirică. pierderea se evaluează însă. op. 783. pag. pag. op. fără a se insista pe argumente.paguba ce urmează a fi reparată este cea suferită de copartajant “din cauza evicţiunii” (art. cit.. Spre deosebire de evicţiunea din cadrul actelor translative de proprietate.788 Cod civil . 331 17 În sensul evaluării bunului la momentul când s-a produs evicţiunea este şi doctrina franceză recentă. În cazul în care unul dintre copărtaşi este insolvabil. 331 16 D. op. din moment ce despăgubirea se face proporţional cu partea ereditară a fiecărui moştenitor. cit. M. În cazul pericolului de evicţiune copărtaşul în cauză trebuie să introducă în proces pe ceilalţi copărtaşi. aceasta este valoarea de la data reparării pagubei. 15 M. . iar în condiţiile în care moneda se devalorizează treptat. Yves Lequette. proporţional cu partea sa ereditară. A se vedea în acest sens François Terré. . pag. Potrivit art. 892 din codul civil al provinciei Quebec.. Dacă evicţiunea se produce totuşi. Introducerea în proces se face pe calea unei cereri de chemare în garanţie. Raţiunea dispoziţiei constă tot în dezideratul menţinerii egalităţii între copărtaşi. sau la momentul producerii evicţiunii.Grimaldi. ceea ce înseamnă că trebuie avută în vedere paguba suferită în acest moment. echilibrul nu poate fi restabilit decât prin luarea în calcul a valorii bunului din momentul evicţiunii. Eliescu. se apreciază că valoarea ce trebuie luată în considerare este valoarea bunului din momentul evicţiunii16. se prevede expres că garanţia funcţionează după regulile garanţiei de la contractul de vânzare cumpărare. A se vedea în acest sens art. În caz contrar ei pot să-i opună excepţia unui proces rău purtat(exceptio mali procesus) dacă dovedesc că ar fi avut mijloace suficiente să combată acţiunea terţului. fiecare dintre copărtaşi este obligat. pentru a fi apărat. Controversată este problema dacă valoarea bunurilor de care este lipsit copărtaşul se calculează în funcţie de momentul partajului. 784. iar copărtaşii garanţi nu au să sufere sau să se bucure de modificările de valoare suferite de bun după împărţeală. la ziua partajului.295 particularităţi ce urmează a fi evidenţiate mai jos14. astfel că trebuie să se ţină seama numai de valoarea bunurilor de la data împărţelii15.

..19 Dacă creanţa atribuită copărtaşului era prescrisă sau inexistentă la momentul partajului. Drept civil. civ. Ed. în general. pag. Explicaţiunea teoretică şi practică a Codului civil român. 344. în Repertoriu .Ipoteze speciale. termenul este şi în acest caz de 3 ani..21 litera c şi 28 din acest act normativ. 1912. o dispoziţie privind existenţa răspunderii şi pentru vicii ascunse. pag. op. Termenul de prescripţie.1741 Cod civil. sau. Cosmovici. cu excepţia construcţiilor unde începe să curgă cel mai târziu de la împlinirea a trei ani de la predarea lor.175. vol. 787 Cod civil prevede că obligaţia de garanţie între coerezi funcţionează numai în ipoteza unor tulburări şi evicţiuni. după punerea în aplicare a Legii nr.Brădeanu. Tipografia naţională. pag. pag. 1511/1982.3 Cod civil. Legislaţie. Dispoziţiile art. deoarece se referă numai la garanţia pentru solvabilitatea debitorului unei rente perpetue. 824.Bucureşti.. dec. 789 Cod civil nu are aplicabilitate. s-ar putea susţine că garanţia copărtaşilor nu funcţionează în ipoteza în care folosinţa bunurilor ce au format obiectul partajului este afectată de existenţa unor vicii ascunse20. are în vedere tulburările şi evicţiunile 18 A se vedea Trib. . Obligaţii. care curge de la data producerii evicţiunii.296 Creanţa rezultată din obligaţia de garanţie a copărtaşilor este garantată cu privilegiul copărtaşului prevăzut de art. ca la vânzare cumpărare. culpa aparţine copărtaşului şi garanţia nu funcţionează.69 din Decretul-lege nr. 20 În acest sens D. a se vedea M. Pentru opinia în sensul că art. ediţia a doua. însă cel mai târziu de la împlinirea unui an de la predarea bunului. În cazul viciilor ascunse termenul curge de la data descoperirii lor. că garanţia funcţionează şi în această situaţie. Acţiunea în justiţie fondată pe obligaţia de garanţie a copărtaşilor se prescrie în termenul general de prescripţie de 3 ani.. ca şi în cazul insolvabilităţii. Întrucât art. 135. vol. termenul este de 6 luni. Este. Când prejudiciul suferit de copărtaş este rezultatul unor vicii ascunse.. care nu beneficiază de nici un privilegiu.1996. se admite.812. ca în cazul cesiunii de creanţă. iar singurul contract de rentă reglementat de Codul civil este contractul de rentă viageră. în condiţiile art. Dacă ea se prescrie ulterior.. respectiv de art. 789 Cod civil deşi acesta se referă numai la rente. ci şi pentru solvabilitatea debitorului din momentul efectuării partajului. All. Iaşi. partajul antrenează obligaţia de garanţie a copărtaşului nu numai pentru existenţa creanţei. Dacă viciile au fost ascunse cu viclenie . 1o. Totuşi . neexistând..1737 pct. Supr.II. pag. 19 A se vedea D. cit.7/1996. opinie pe care o considerăm întemeiată deoarece numai în acest fel se poate asigura deplina egalitate între copărtaşi21. intervine obligaţia de garanţie. Alexandresco. nr. partea a II-a. Alexandresco.115/1938.787 Cod civil privind garanţia pentru tulburările şi evicţiunile ce preced dintr-o cauză anterioară partajului. op.18 Pentru a beneficia de acest privilegiu el trebuie conservat în condiţiile prevăzute de art. Garanţia în cazul viciilor ascunse. În cazul creanţelor. Este o concluzie ce s-a tras din interpretarea art. cit. iată. pe anii 1980-1985. Garanţia în cazul în care tulburările sau evicţiunile provin de la copărtaşi. S.. Drepturi reale. o altă deosebire faţă de garanţia de care bucură cumpărătorul. III.

Prezentarea cauzelor de ineficacitate urmează a se face în general. Rosetti Bălănescu.. 552. prejudiciat prin existenţa unor vicii ascunse la bunurile din lotul său. nota de subsol nr. I. Deak.răspunderea există şi pentru situaţia când tulburarea se produce după partaj. lungi şi complexe. Nulitatea partajului este supusă unor reguli mai restrictive decât în dreptul comun şi aceasta nu întâmplător. op.. pag. op. cit. calea acţiunii în resciziune . şi anume: . Hamangiu . 331. Sectiunea a V-a.. op.cit . În aceste condiţii era normal ca legiuitorul să privească defavorabil regimul juridic al sancţiunilor ce prin aplicarea lor fac să renască starea de indiviziune. urmând ca pe parcurs să se sublinieze ceea ce este specific pentru partajul judiciar. une lésion de plus du quart. op. T. cit. pag. cit.. pentru leziune. a fortiori.efectele ei se răsfrâng numai asupra copărtaşului care a produs tulburarea22 ..887 alin 2 din respectivul cod deschide copărtaşului. Carabaşiu. Dispoziţii legale referitoare la desfiinţarea împărţelii găsim doar în art.. 21 În acest sens. iar drepturile terţilor care au contractat cu ei sunt. cit. op. cu consecinţa necesităţii unor noi operaţiuni. Potrivit acestuia “împărţelile pot fi desfiinţate pentru violenţă sau dol. că este antrenată obligaţia de garanţie a acestuia(quem de evictione tenet actio. . este supus doar în parte normelor privind desfiinţarea. Partajul judiciar prin specificul său rezultat din realizarea lui printr-o hotărâre judecătorească. dispoziţie care nu se regăseşte în codul civil român.321.pag. .à son préjudice. se impune a evidenţia unele condiţii specifice faţă de situaţia când ea provine de la un terţ. St. afectate.297 provenite de la un terţ. pag. ci şi a nulităţii bazate pe alte cauze. Chirică. Cărpenaru. pentru realizarea unui nou partaj. 790 Cod civil. 2. În plus. Dacă însă acestea sunt rezultatul unui fapt al copărtaşului. C.338.Yves Lequette. 300. 23 Textul art. cit.garanţia este datorată şi pentru tulburarea de fapt nu numai pentru cea de drept. deci are o cauză ulterioară partajului. Admiţând existenţa obligaţiei de garanţie în cazul tulburării provenite de la copărtaşi.. cit.În sistemul Codului civil francez nu se poate admite acţiunea în garanţie pentru vicii ascunse deoarece art.Cauzele de ineficacitate a partajului Generalităţi. eundem agendem repellit exceptio). pag. pag.”23 Desfiinţarea împărţelii poate fi însă nu numai rezultatul viciilor de consimţământ menţionate. op. Eliescu. copartajanţii care au primit şi folosit bunurile partajate pierd dreptul de proprietate exclusiv dobândit asupra bunurilor ce le-au fost atribuite.790 Cod civil. 783. op. indiferent de natura convenţională sau judiciară a partajului. 570. de asemenea. condiţii neevidenţiate de doctrina noastră. D. 22 Frqnçois Terré . 887 Cod civil francez mai adaugă: Il peut aussi y avoir lieu à rescision lorsq’un des cohéritiers établie . Fr. rezultate din art. . trebuie admis. pag. Al. ci pentru faptul că desfiinţarea lui face să renască starea de indiviziune. M. Băicoianu.

Aceste vicii sunt apreciate şi sancţionate. spre deosebire de situaţia reglementată de art.dacă unele bunuri nu au fost cuprinse în masa supusă partajului. confirmarea poate fi expresă sau tacită şi că în afară de cazul amintit mai sus. 341. . prezentat mai sus. deci este posibilă dovada contrară. Bineînţeles că dacă înstrăinarea bunurilor a intervenit înainte de descoperirea dolului.dacă. cuprinde şi referirea la desfiinţarea partajului pentru leziune. care nu poate fi combătută prin proba contrară. există alte remedii. S-a avut în vedere că dacă există eroare asupra componenţei masei succesorale. Astfel: . se aplică dreptul comun. admis din greşeală la partaj. art.793 Cod civil stabileşte o prezumţie irefragabilă. juris et de jure.Hamangiu. întocmai ca în dreptul comun. dimpotrivă. confirmarea tacită poate rezulta şi din alte împrejurări din care rezultă voinţa neîndoielnică de confirmare a partajului efectuat ca urmare a unei voinţe viciate. este de inspiraţie franceză.Rosetti Bălănescu. .pentru situaţia în care ar exista eroare cu privire la persoana unui copartajant. respectiv că actul sau împrejurarea din care rezultă prezumţia de confirmare. Omisiunea nu a fost întâmplătoare .al cărui consimţământ a fost viciat. Aici.79o Cod civil. un bun a fost cuprins în masa partajabilă fără să fie al coindivizarilor. 793 Cod civil. Totuşi sancţionarea lor este supusă şi unor reguli speciale. ca în dreptul comun. cit. . iar copărtaşul evins are acţiune în garanţie împotriva celorlalţi copărtaşi. În scopul asigurării stabilităţii partajului autorii codului au omis deliberat acest viciu de consimţământ a cărui menţiune în text a fost considerată superfluă şi periculoasă. dar ceea ce este specific cazului prezentat este existenţa unei prezumţii legale de confirmare. fiind identic cu prima parte a articolului 887 din Codul civil francez. care. pag.înstrăinează o parte sau toate bunurile din lotul ce i-a fost atribuite şi aceasta se întâmplă după descoperirea dolului sau încetarea violenţei. în plus. Legiuitorul se referă. Textul art. în baza articolului 790 alin. nu avea această semnificaţie. prezumţia nu se aplică. deci. neputându-se pune problema confirmării unui act pentru un viciu care la momentul respectiv nu este cunoscut. 2 Cod civil se poate face un partaj suplimentar. în principiu.Nulitatea relativă a partajului.298 1. aceasta nu figurează în enumerarea prevăzută de art. Şi în dreptul comun confirmarea tacită este admisă în cazul viciilor de consimţământ menţionate. trebuie să fie benevolă24. Înstrăinarea pentru a valora ratificare a partajului şi implicit renunţare la acţiunea în anulare. Astfel. I . deci pentru vicii de consimţământ. Pentru a nu mai reveni asupra chestiunii confirmării mai precizăm că. la desfiinţarea împărţelilor pentru violenţă sau dol.. reglementat expres de lege. op. 24 C. împotriva acestuia s-ar putea formula acţiune în petiţie de ereditate.790 Cod civil. de confirmare a partajului atunci când un copărtaş . În ceea ce priveşte eroarea ca viciu de consimţământ. Al Băicoianu. proprietarul poate să-l revendice.

nu este aplicabilă partajului judiciar 27. O altă cauză de anulare a partajului o constituie efectuarea acestuia cu În sensul că acţiunea în resciziune pentru leziune nu este admisă în dreptul nostru şi că noţiunea de acţiune în resciziune la care face referire articolele 791 şi 792 Cod civil trebuie luată în sensul de acţiune în anulare a se vedea C.776. Astfel sunt situaţiile când în lotul unui coindivizar se includ bunuri ce nu aparţin masei indivize. 1173/1991. pag.. Totuşi. op.cit.J. ci litigiul este soluţionat pe baza înţelegerii intervenite între părţi.François Terré. Yves Lequette. neexistând posibilitatea de a le rezolva pe baza altor texte. op.. dec. ulterior partajului. 25 . 27 A se vedea D.790 Cod civil este posibilă atât în cazul partajului convenţional cât şi a partajului judiciar28. 790 Cod civil nu prevede desfiinţarea împărţelii pentru motiv de viciere a consimţământului prin eroare. I.332. Al Băicoianu. La fel este situaţia când. Argumentul nu este însă valabil şi pentru Codul civil român care. Rosetti Bălănescu.. Hamangiu. Coindivizarul respectiv nu poate recurge la acţiunea în revendicare.342. pag. pentru situaţia în care ar exista eroare asupra bunurilor. Există şi alte situaţii care impun anularea partajului pentru eroare. cit . Această posibilitate există chiar dacă hotărârea judecătorească prin care s-a luat act de tranzacţie a devenit irevocabilă. Pentru acest gen de situaţii trebuie admisă anularea partajului pentru existenţa erorii în condiţiile dreptului comun. p. civ. opinie pe care o împărtăşim şi noi. nr. iar cine datorează garanţie nu poate evinge (quem de evictione tenet actio. Chirică op.1/1992 pag. pag. Sancţiunea anulării bazată pe vicii de consimţământ fiind specifică convenţiilor. legiuitorul francez a avut în vedere că copărtaşul respectiv are la dispoziţie resciziunea pentru leziune. se descoperă un legat care modifică drepturile copartajanţilor.eundem agentem repellit exceptio). 28 C. cit. deşi textul art.25 Ca urmare. instanţa supremă s-a pronunţat în sensul că anularea partajului în baza dispoziţiilor art. nu a preluat din Codul civil francez şi dispoziţia ce permitea resciziunea împărţelii pentru leziune.299 În sfârşit. prevederea privind anularea partajului pentru eroare avea altă justificare şi utilitate în dreptul civil român decât în cel francez şi trebuia menţinută. Doctrina şi practica judiciară franceze consideră că suntem în prezenţa unei erori asupra cauzei26. nu împiedică anularea tranzacţiei pentru existenţa unor vicii de consimţământ.în Dreptul nr. care ar putea fi folosită de un terţ şi aceasta pentru că el este ţinut de obligaţia de garanţie pentru evicţiune faţă de coindivizarul căruia i-a fost atribuit bunul..878. deşi intitulează secţiunea V din capitolul IV “Despre desfiinţarea sau resciziunea împărţelii”.S. chiar dacă aceasta este cuprinsă într-o hotărâre judecătorească. Faptul pronunţării unei hotărâri de expedient care ia act de tranzacţia părţilor privind sistarea indiviziunii. op.Grimaldi. 26 A se vedea M. cit.. Justificarea acestei posibilităţi rezultă din faptul că în acest caz nu are practic loc o judecată propriuzisă.110. ci sunt proprietatea altui coindivizar. Anularea partajului pentru vicierea consimţământului este specifică convenţiilor de partaj încheiate de coindivizari precum şi celui realizat prin tranzacţie.

Nulitatea este relativă deoarece se încalcă o normă de protecţie a unei anumite categorii de persoane. iar lipsa încuviinţării menţionate nu ar putea duce la respingerea cererii de partaj în raport de faptul că. se va da fiecărui dintr-înşii un tutore special”.224. 29 ..30 Lipsa încuviinţării prealabile a autorităţii tutelare pentru efectuarea partajului când există coindivizari incapabili.300 încălcarea regulilor privind ocrotirea persoanelor incapabile.D.. el poate să-l reprezinte sau să-l asiste doar pe unul dintre aceştia. cit.8/1989. Dacă reprezentantul legal al unor coindivizari fără capacitate de exerciţiu. inclusiv în cazul celui realizat prin tranzacţie judiciară. sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă.Nulitatea absolută.R. datorită importanţei consecinţelor pe care le produce. nimeni nu poate fi silit a rămâne în indiviziune31. astfel că numai aici s-ar putea obţine anularea partajului pentru lipsa încuviinţării. fiind necesară numirea curatorului special în condiţiile articolelor 105 şi 132 Codul familiei.2 prevede că “dacă sunt mai muţi minori cu interese contrarii la împărţeală. civ.2508/1999. Este anulabil şi partajul efectuat în lipsa unui curator dacă un coindivizar este dispărut. este asimilat actelor de dispoziţie şi nu de administrare a patrimoniului. în R. Numirea unui curator special este necesară pentru fiecare persoană aflată în situaţia menţionată 29. op. nr. doar prin intermediul căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârile judecătoreşti. Aceste cauze de anulare sunt valabile atât pentru partajul convenţional cât şi pentru cel judiciar. Aceasta înseamnă că participanţii la operaţiunea de partaj trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu. nr. sau ceilalţi coindivizari incapabili. În cazul în care ocrotitorul legal are şi el interese legate de operaţiunea de partaj. pentru celălalt. se impune numirea unui curator special pentru apărarea intereselor celui lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă. În cazul în care nu au fost exercitate aceste căi de atac partajul rămâne valabil chiar dacă a fost efectuat cu încălcarea regulilor analizate. Nelegalitatea operaţiunii de partaj efectuată cu încălcarea regulilor de protecţie a incapabililor. Efectuarea partajului cu încălcarea regulilor de mai sus face ca acesta să fie anulabil. 30 A se vedea Trib. În cazul partajului judiciar interesele incapabilului sunt ocrotite de instanţa de judecată. însă. duce la desfiinţarea partajului. dec. 2. ceea ce se întâmplă în general în situaţia în care calitatea de coindivizar o are atât cel ocrotit cât şi reprezentantul legal.747 alin. 31 M. Partajul deşi are efect declarativ. coindivizarul în cauză trebuie reprezentat sau asistat în condiţiile legii. fiind presupus că coindivizarii au în cadrul operaţiunii de partaj interese contrare. pag. dacă suntem în prezenta unui partaj judiciar poate fi invocată. În cazul lipsei capacităţii depline de exerciţiu sau a existenţei unei capacităţi restrânse. O asemenea încuviinţare este necesară doar pentru partajul convenţional. potrivit art. pag. Partajul efectuat pe cale convenţională cât şi cel efectuat Art. 728 cod civil. Eliescu . Supr. nu are interese proprii în proces..71.

dec. cu privire la soarta partajului la care a participat şi o persoană ce nu avea calitatea de coindivizar.D. dec.în C. cit. sect. Chirică. sect. ilicită sau imorală. nici anulabil. drept cauză a partajului transformarea drepturilor coindivizarilor asupra masei indivize în drepturi de proprietate exclusive asupra unor bunuri echivalente cotei avute in respectiva masă. precum şi soarta partajului efectuat cu participarea unei persoane care nu are calitatea de coindivizar.. în Dreptul nr. cit. cum ar fi spre exemplu lipsa cauzei. Se impune totuşi a ne opri asupra semnificaţiei noţiunii de cauză în partaj pentru că aplicarea normelor generale nu se poate face fără a defini sensul acestei noţiuni. pag. nr. Vom reţine.303. cit. 35 D. pag.. civ.J.. neexistând posibilitatea anulării acestuia..Trib. civ. iar partea atribuită străinului. deci. partajul suplimentar la care am făcut referire mai sus se va face numai după ce bunurile atribuite străinului vor fi redobândite. obiect ilicit etc.S. 71. În ceea ce ne priveşte apreciem că atât în cazul partajului convenţional cât şi al celui judiciar. Pentru acest scop trebuie să ne raportăm la finalitatea pe care o au in vedere coindivizarii atunci când recurg la această operaţiune juridică. neparticiparea unui coindivizar la împărţeală face ca actul de partaj efectuat în lipsa lui să-i fie inopozabil. civ.. civ. Referitor la partajul efectuat cu participarea unei persoane care nu are calitatea de moştenitor. dec. Dacă în ceea ce priveşte partajul efectuat în lipsa unui coindivizar s-a susţinut . 333.D. 341. aceştia şi-o vor împărţi după ce au redobândit-o prin petiţia de ereditate33. 33 M. 335. într-o opinie se susţine că acest partaj este valabil.36.. pag. sect. op. Situaţia este asemănătoare celei în care au fost omise unele bunuri de la partaj şi se poate face un partaj suplimentar. pag. I. pag. civ.nr. 36 A se vedea şi Trib..1173/1991. Această finalitate constă în transformarea dreptului de proprietate indiviz într-un drept exclusiv.R. nr. pag. Supr. 1982. Evident. Supr. op.În sfârşit. Eliescu. Într-o altă opinie s-a susţinut că acest partaj este afectat de nulitate absolută34. Băicoianu. 1/1992. Faţă de această situaţie nu insistăm asupra acestor aspecte şi facem trimitere la lucrările de specialitate în domeniu. 2508/1988. coindivizarii aflaţi în eroare având dreptul la un partaj suplimentar cu privire la bunurile atribuite acestuia. op. nr. 34 C.în R. poate fi afectat de nulitate absolută în aceleaşi condiţii ca şi orice altă convenţie. 673/1982. ci valabil. C. cauza falsă. În doctrină s-a discutat sancţiunea aplicabilă partajului efectuat în lipsa unuia dintre coindivizari. Chirică. cit. Al. Hamangiu. A se vedea D. 8/1989. într-o altă opinie se arată că acest partaj este valabil când străinul a participat la partaj cu acordul coindivizarilor şi fără eroare asupra lipsei calităţii de coindivizar şi că este anulabil atunci când terţul a fost admis la partaj motivat de eroarea copartajanţilor asupra calităţii lui de coindivizar35. aparţinând în coproprietate erezilor. astfel încât el are dreptul să ceară o nouă împărţeală36. în general. considerăm că acesta nu este nici nul. Astfel. că acesta este inopozabil copărtaşului care nu a participat la împărţeală32. opiniile au fost divergente.civ. op. Cauza este deci afectată ori de câte ori această finalitate nu se realizează. Rosetti Bălănescu.301 prin tranzacţie judiciară. 32 .

Posibilitatea revocării unei tranzacţii judiciare pe calea acţiunii pauliene. a se vedea Trib. N. atunci când cel interesat ar putea să facă dovada contraînscrisului.. precum şi doctrina citată de acesti autori. I. în caz de revocare . dec. deci nu al instanţei. Principiile dreptului civil român. faţă de celelalte părţi şi de terţi hotărârea continuând să producă efecte ca şi când partajul este în vigoare. 1/1987. . cât şi a unei hotărâri judecătoreşti de partaj. ”Despre desfiinţarea sau resciziunea împărţelii”. supra. Sibiu. 711/1986 a Trib. Baias. nr. potrivit înţelegerii secrete. F. un act al părţilor. deşi aceasta din urmă nu reprezintă un act al părţilor ci al instanţei.D. în R. atât revocarea tranzacţiei ce a format dispozitivul hotărârii de expedient38. Bucureşti 1947. trebuie soluţionată în sensul admisibilităţii acesteia deoarece în acest caz există o înţelegere frauduloasă. la cererea terţilor. 1/1987. pag. În această situaţie s-ar afla coindivizarii care în aparenţă încheie un act de partaj in formă autentică.R. 887 cod civil francez nefiind preluat de legiuitorul român în întregime deşi. textul art. În afara cazurilor sus amintite în legătură cu desfiinţarea partajului. în R. Beligrădeanu.44. în caz de opunere. D.în dreptul civil român nu este posibilă resciziunea împărţelii pentru leziune.R. O desfiinţare a partajului la cererea terţilor ar putea fi însă si rezultatul unei acţiuni în simulaţie. Stoica.R. acesta şi-a intitulat secţiunea a 5-a din capitolul referitor la partaj. bunurile au fost atribuite unuia din coindivizari. 38 A se vedea în acest sens V.posibilitatea desfiinţării împărţelii o au şi terţii în situaţia când ea a fost făcută cu ignorarea opoziţiei făcute de aceştia37. chiar şi atunci când el s-a efectuat prin hotărâre judecătorească. Rosetti – Bălănescu. iar contravaloarea cotelor părţi stabilite pentru celălalt coindivizar s-au înţeles că nu trebuie plătită.302 existând.jud.46-50. 711/1986 a Trib.D. civ. Controlul efectuat de instanţele judecătoreşti cu ocazia partajării bunurilor. 1/1987. 39 A se vedea Ş. A se vedea în acest sens A. în R. există şi pentru ipoteza când ei nu au participat în proces şi nici nu au făcut opoziţie. 287. În condiţiile în care terţul prejudiciat ar Această posibilitate nu mai există dacă terţii au intervenit în procesul de partaj şi hotărârea sa dat în contradictoriu cu aceştia.Sibiu. Să mai adăugăm că... se impune a mai face următoarele precizări: . Este admisibilă. nr. în situaţia când se dovedeşte înţelegerea frauduloasă. cit. pag. pag. Beligrădeanu. civ. adică a convenţiei secrete dintre copartajanţi. Credem că nu se poate obţine anularea partajului pentru eroare în situaţiile în care există căi de rezolvare a situaţiei prin menţinerea acestuia.D. pag. Sitaru. dar in realitate.A. intenţia legiuitorului fiind aceea de menţinere a partajului ori de câte ori acest lucru este posibil. Notă la decizia civilă nr. pag. Sachelarie. aceasta produce efecte numai faţă de creditorul reclamant.Jud. aşa cum am arătat. tocmai pentru fraudarea intereselor lor.R. nr. nr. 40 S. O. Ceea ce se tinde. Posibilitatea desfiinţării hotărârii de partaj . nr. Jud. este anularea acesteia şi numai ca o consecinţă se tinde şi la revocarea hotărârii judecătoreşti care a materializat-o40. În sens contrar. 11/1986.. 711/1986. dacă partajul s-a făcut în grabă. R. pag. 37 . Notă la dec. Nedelcu. prin acţiune pauliană. calea petiţiei de ereditate.D. care a generat hotărârea nelegală care lezează drepturile creditorilor. dacă sunt îndeplinite condiţiile acţiunii pauliene. 48.39 Problema revocării unui partaj fraudulos . Sibiu. nr. ei realizează o donaţie. Sitaru. 30.12-17.

partajul nemaifiindu-i opozabil. dreptul de a cere partajul fiind şi de această dată imprescriptibil. dacă nu a intervenit între ei o înţelegere în sensul folosirii bunurilor conform atribuirii rezultate din partajul desfiinţat1.Efectele desfiinţării partajului Renaşterea stării de indiviziune. admiterea acţiunii în revocare a partajului. Totuşi în situaţiile prezentate mai sus legiuitorul nu a găsit un remediu mai acceptabil decât desfiinţarea partajului Consecinţa firească a anulării sau declarării nulităţii actului de împărţeală o reprezintă renaşterea stării de indiviziune. este revocat urmare a unei acţiuni pauliene. Notă la decizia civilă nr. Beligrădeanu.jud. efectele se produc numai în raport cu reclamantul creditor. respectiv de la data cererii în anulare în cazul nulităţii relative. 3. 49. 711/1986 a Trib.303 reuşi să dovedească înţelegerea secretă 41. Creditorul beneficiar al hotărârii de revocare a partajului poate urmări bunurile ce au constituit proprietate comună. dacă nulitatea este absolută. astfel încât între coindivizari nu renaşte starea de indiviziune. acestea vor fi restituite şi ele de la data împărţelii. ce se poate realiza fie pe cale convenţională. Desfiinţarea partajului reprezintă o consecinţă puţin dorită de legiuitor datorită implicaţiilor negative pe care le are asupra copartajanţilor. p. care au luat în stăpânire bunurile atribuite. Bunurile ce trebuiesc readuse de copărtaşi la masa indiviză vor fi supuse regimului juridic al indiviziunii. mai mult chiar. Copărtaşul care restituie fructele are însă dreptul să fie despăgubit pentru cheltuielile făcute în vederea obţinerii lor. cit.48. Dreptul de proprietate al copărtaşului rămâne întabulat în cartea funciară. iar în favoarea creditorului se poate nota hotărârea judecătorească de admitere a acţiunii revocatorii2. Sibiu. la cererea creditorului. cât şi asupra terţilor care au contractat cu aceştia. la cererea creditorului lezat. Foştii coindivizari pierd dreptul de proprietate exclusiv dobândit asupra bunurilor ce le-au fost atribuite ca urmare a partajului şi redevin proprietari pe cote părţi asupra ansamblului bunurilor ce formează indiviziunea. partajul. chiar efectuat prin hotărâre judecătorească. 41 Fiind terţ poate folosi orice mijloc de probă 1 Potrivit art. dacă dreptul de proprietate dobândit prin partaj a fost întabulat în cartea funciară. Pentru a se pune capăt indiviziunii este nevoie de o nouă împărţeală. De aceea . nu duce la restabilirea situaţiei anterioare de carte funciară . dar şi cel căruia anulat păstrează totuşi valoarea unui partaj al folosinţei bunurilor indivize. fie pe cale judecătorească. infra. 840 din Codul civil francez. ar urma ca partajul să rămână fără efect faţă de el şi . deci fiecare coindivizar îşi poate exercita drepturile recunoscute de lege asupra acestora . În ceea ce priveşte fructele produse de bunurile indivize. 2 S. actul de donaţie odată dovedit ar putea fi atacat pe calea şi în condiţiile acţiunii pauliene. Reamintim că atunci când. partajul .

copartajantul căruia i-au fost atribuite bunurile poate încheia diferite acte juridice cu privire la acestea. acestea se menţin.Toader. chiar dacă nu ar fi intervenit operaţiunea de partaj care a creat aparenţa de proprietar exclusiv pentru copărtaşul care încheie actele juridice. În privinţa actelor de înstrăinare a imobilelor sau de constituire de drepturi reale asupra acestora.Chirică. op cit. op. cu consecinţa că creditorul nu mai poate invoca vreun drept asupra bunului ce făcea obiectul actului încheiat cu viclenie. sau constituire de drept real. Astfel. În ceea ce priveşte actele de dispoziţie. după mai multe decenii de controverse. Deak..334. Ca urmare. cit. op. cu atât mai puţin se pune problema ca ele să fie desfiinţate atunci când au fost încheiate într-o perioadă în care atât copărtaşul cât şi terţii au crezut în calitatea de proprietar exclusiv a acestuia. pag. pag. care au consecinţe mult mai profunde . R.. deoarece presupune scurgerea unui interval mare de timp. dar pot fi şi acte de dispoziţie. 3 A se vedea Fr. în special a celor de dispoziţie. spre menţinerea în totalitate a actului de înstrăinare.304 i-a fost atribuit bunul are posibilitatea achitării creanţei. Mai frecvent aceste acte sunt de conservare şi administrare. pag. cit. În intervalul scurs de la data efectuării operaţiunii de partaj şi până la desfiinţarea ei. terţii de bună credinţă s-ar putea apăra prin invocarea uzucapiunii. De altfel. pag. Se pune întrebarea care este soarta acestor acte juridice. 9/1993. 191. D. 1909 Cod civil.33-40. . trebuie făcută distincţia între bunurile mobile şi imobile. interval mai scurt sau mai lung. Efectele desfiinţării partajului faţă de terţi. actul să fie cu titlu particular. în baza principiului error communis facit jus. sau terţii ce cu bună credinţă au intrat în relaţii contractuale cu persoanele în cauză nu vor fi nevoiţi a suporta rigoarea acestor principii? Problema are o rezolvare relativ unitară în doctrina şi practica judiciară3.Popescu. Se vor desfiinţa ele în virtutea principiului resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis şi a regulii nemo dat quod non habet.335. C. asemenea acte sunt recunoscute ca valabile . care presupune însă îndeplinirea unor condiţii ce formează teoria moştenitorului aparent. în baza gestiunii de afaceri sau a mandatului tacit. Macovei. Aceste condiţii sunt următoarele: a.573. Consideraţii în legătură cu aplicarea principiului aparenţei de drept în materia moştenirii. D. deoarece ele folosesc tuturor coindivizarilor. în măsura în care sunt utile indiviziunii. după împrejurări. În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile pentru ca terţul să dobândească imobilul prin uzucapiune practica judiciară şi doctrina s-au orientat. actele de dispoziţie se menţin. în baza art. În privinţa bunurilor mobile corporale. în privinţa actelor de conservare sau de administrare . însă o astfel de apărare se poate rar folosi. adică dacă a avut convingerea că dobândeşte bunurile de la un proprietar bazat pe un act de partaj valabil. Dreptul nr. dacă dobânditorul a fost de bună credinţă.

sau cu diligenţe minime putea să cunoască nevalabilitatea titlului de proprietate al vânzătorului..21 şi urm. să existe o eroare obştească. poate crea o eroare comună şi invincibilă asupra calităţii de proprietar a copartajantului care înstrăinează bunuri din cele atribuite în exclusivitate. o eroare care ar fi creat o aparenţă în ceea ce priveşte calitatea de proprietar a dispunătorului nu numai pentru terţul contractant. Principiul error communis facit jus a fost creat în ideea apărării terţilor de bună-credinţă şi nu a dispunătorului. civ. d.305 b. după cum coindivizarul înstrăinător a fost de bună sau de reacredinţă . Cu titlu de exemplu arătăm că existenţa unei hotărâri judecătoreşti prin care se stabileşte masa succesorală. aşa încât poziţia subiectivă a moştenitorului aparent interesează mai puţin. Aceasta deoarece partajul judiciar presupune un control al instanţei cu privire la calitatea de coindivizari. nu ar putea înlătura aparenţa creată. Caracterul comun al erorii nu trebuie însă înţeles în sensul că şi dispunătorul ar fi necesar să încheie actul sub imperiul acestei erori.. prin orice mijloc de probă. 5 În doctrina recentă s-a susţinut că pe lângă cele 4 condiţii ar mai fi necesar . 568/1983. dec. cel interesat putând face dovada faptului că terţul cunoştea viciile titlului înstrăinătorului.33. credinţa că se contractează cu adevăratul proprietar.. 2 Cod civil. operează regula de drept potrivit căruia nevalabilitatea titlului de proprietate al înstrăinătorului antrenează desfiinţarea titlului subachizitorului4. actul să fie cu titlu oneros. în Dreptul nr. sect. 1983. civ. pentru că ar fi inechitabil să fie protejat dobânditorul cu titlu gratuit al unui imobil în defavoarea celui ce urmăreşte să evite o pierdere. 1899 alin. În cadrul noii operaţiuni de partaj se va lua însă în calcul preţul pe care coindivizarul l-a încasat. În cazul în care una sau mai multe condiţii dintre cele menţionate nu sunt ca interesul terţului dobânditor în menţinerea actului să fie precumpănitor faţă de interesul adevăratului proprietar. c. 4/1997. actul juridic de dispoziţie încheiat cu terţul dobânditor se menţine şi desfiinţarea partajului nu are ca efect renaşterea stării de indiviziune şi cu privire la acel bun. acest preţ urmând a fi împărţit conform cotelor părţi cuvenite din bunurile indivize. nr. A se vedea în acest sens I. în C. Caracterul invincibil al erorii semnifică faptul că aceasta este atât de puternică în crearea aparenţei înşelătoare încât demersurile. 4 Trib.Lulă. Discuţii cu privire la buna-credinţă şi aparenţa în drept. la componenţa masei indivize şi la toate operaţiunile legate de partaj. ceea ce trebuie dovedit. În cazul în care terţul dobânditor a cunoscut. pag. pag. dar şi pentru alte persoane care s-ar fi aflat în situaţia acestuia. sau valoarea imobilului înstrăinat. Prezumţia este însă una simplă. cercetările efectuate cu toată diligenţa specifică omului prudent. ceea ce înseamnă că acesta trebuie să fi contractat având convingerea fermă că contractează cu adevăratul proprietar al bunului. buna credinţă se prezumă(bona fides praesumitur). În situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile menţionate 5. terţul să fi fost de bună-credinţă. Supr.D. succesorii şi se efectuează partajul. Amintim că potrivit art.

6 . op. bunul revine coindivizarului care a şi dispus de el şi care în virtutea efectului declarativ al partajului este considerat retroactiv proprietar. în funcţie de împrejurările concrete ale cauzei. actul de înstrăinare putând constitui. Vrem însă să subliniem că totuşi împrejurarea arătată constituie un criteriu de preferinţă cu valoare redusă. iar dacă. rămas fără imobil ca urmare a desfiinţării retroactive a contractului prin efectul atribuirii imobilului altui coindivizar decât cel contractant.. R. ci ţinând cont de regimul juridic al bunurilor aflate în stare de indiviziune. dimpotrivă. Terţul dobânditor cu titlu oneros. 40..306 îndeplinite.. în urma partajului. uneori. se poate îndrepta cu acţiune în garanţie pentru evicţiune contra vânzătorului. actul de dispoziţie rămâne valabil. În situaţia de mai sus deci. bunul reintră în masa indiviză şi este supus în natură operaţiunii de partaj. total sau parţial. În sensul că această vânzare va fi nulă pentru lipsa calităţii de proprietar a vânzătorului a se vedea C. actul nu este anulabil sau nul. în lotul altui coindivizar decât înstrăinătorul. vânzarea va rămâne fără efect6. pag. cit. Toader. un criteriu pentru ca bunul să fie atribuit coindivizarului care a contractat cu terţul. Popescu. el este supus unei condiţii rezolutorii în sensul că dacă bunul cade.