Introducere

Pe fondul acceptului că, între mobilurile călătoriei în străinătate, pe unul din primele locuri figurează interesul pentru cunoaşterea directă a culturii şi civilizaţiei diverselor popoare, turismul reprezintă şi o cale de statornicire a unui climat de pace, înţelegere şi colaborare internaţională. Tema cercetată se axează pe valorificarea potenţialului turistic din Bucovina, intrată în circuitul turistic intern şi internaţional, dar nu pe măsura valorii acestui potenţial. Zona Bucovina, ca unitate turistică, este proiectată ca un model dinamic de dezvoltare şi se înscrie în procesul de înnoire calitativă prin preocuparea de punere în valoare, la un nivel din ce în ce mai înalt, a bogatelor resurse de care dispune. Implementarea modelului restructurat şi supravegherea evoluţiei sale în limitele parametrilor stabiliţi va trebui să fie o acţiune concertată, la care să-şi aducă sprijinul toţi factorii responsabili din judeţul Suceava, de care aparţine zona Bucovina; ca argumente în favoarea acestei afirmaţii pot fi luate în considerare: posibilităţile nelimitate oferite de zonă ca resurse turistice naturale şi antropice; suportul demografic şi socio-economic al judeţului pentru activitatea de turism; posibilităţile de modelare la nivel de subsisteme în concordanţă cu organizarea ştiinţifică şi perfecţionarea managerială; puternica bază materială şi infrastructura existentă, posibilă de mutaţii calitative şi cantitative; experienţa internă şi internaţională.

1

CAPITOLUL I POTENŢIALUL TURISTIC AL BUCOVINEI
În viziunea de marketing turistic, potenţialul turistic face parte integrantă din oferta turistică, una din cele două laturi, alături de cererea turistică, ale pieţei turistice. Mai mulţi autori s-au ocupat, în lucrările lor, de cercetarea conţinutului şi naturii ofertei turistice. Astfel, încă în 1959, elveţianul W. Hunzincker, în manualul său de economia turismului, arăta că "oferta turistică este o combinaţie de elemente materiale şi servicii", combinaţie în care serviciile joacă rolul principal. De asemenea, britanicul H. Medlik consideră produsul turistic ca "un amalgam de elemente tangibile şi intangibile, concentrate într-o activitate specifică", iar profesorul elveţian J. Krippendorf înţelege prin oferta turistică "un mănunchi de elemente materiale şi imateriale oferite consumului şi care ar trebui să aducă unele foloase cumpărătorului, adică să-l satisfacă". El include în elementele politicii produsului turistic următorii factori:
• •

factori naturali (poziţia în teritoriu, relieful, vegetaţia, fauna, clima, peisajul); factori generali ai existenţei şi activităţii umane (ospitalitate, obiceiuri, folclor, infrastructura generală (transpoturi şi comunicaţii, populaţia şi aşezările omeneşti), echipamentul turistic (cazare, alimentaţie publică, transport turistic etc.). E. Nicolaescu este de părere că "lista elementelor care concură la crearea produsului

cultură, artă, economie, politică etc.);

alţi factori ai infrastructurii (apă, canalize, telecomunicaţii etc.);

turistic" a trebuit să includă următoarele categorii principale de factori1: • patrimoniul turistic, cu factorii naturali (aşezarea geografică, climă, relief, peisaj etc.); diverse elemente naturale de atracţie specifică (cursuri de ape, izvoare, lacuri etc.), factorul uman (ospitalitatea, obiceiuri şi datini, folclor, istorie, artă, cultură etc.); • infrastructura generală a zonei, incluzând dezvoltarea economică generală (industrie, agricultură, transporturi, comerţ), dezvoltarea demografică (populaţie şi aşezări omeneşti), infrastructura generală edilitară; • infrastructura cu specific turistic;


cadrul general privind pregătirea şi perfecţionarea cadrelor din turism;
cadrul instituţional legat direct sau indirect de turism. În concepţia profesorului Cristiana Cristureanu1, oferta turistică este formată din cadrul

şi potenţialul natural şi antropic, masa de bunuri materiale (alimentare, industriale) destinate consumului turistic, forţa de muncă specializată în activităţile specifice, infrastructura specifică
1 1

Nicolescu, E., “Marketingul în turism”, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1975 p.28 .C.Cristureanu, “Economia şi politica turismului internaţional”, Ed. Abeona, Bucureşti,1992, p.25 2

turistică şi condiţiile de comercializare (preţ, facilităţi etc.). Principala caracteristică a ofertei turistice o reprezintă complexitatea ei. Elementele componente ale ofertei pot fi grupate în două categorii:

elemente atractive, compuse din resurse naturale, socio-culturale, umane, tehnologice, elemente funcţionale, compuse din echipamentul şi serviciile care fac posibilă

având o importanţă relativă în timp şi spaţiu;

desfăşurarea producţiei turistice. 1.1 Poziţia în teritoriu şi căi de acces În cazul unei zone turistice, poziţia în teritoriu se cere a fi analizată din următoarele unghiuri de incidenţă: • situarea zonei faţă de fluxurile turistice internaţionale; din acest punct de vedere, trebuie precizat că zona Bucovinei este străbătută de 2 importante fluxuri turistice internaţionale: dinspre nord, fluxuri turistice care intră în ţară prin punctul de frontieră Siret şi se îndreaptă spre zonele turistice ale României şi spre Bulgaria, şi invers; dinspre est, fluxurile ce străbat zona turistică Bucovina îndreptându-se spre Bistriţa sau Maramureş şi centrul şi vestul ţării, ori fluxurile turistice în vestul ţării ce vin în zonă (ca destinaţie) şi trec spre alte zone din estul ţării, sau se îndreaptă spre punctele de frontieră cu Polonia, Ucraina sau Republica Moldova;

zona turistică, destinaţie a fluxurilor turistice interne: este etapă în circuitele turistice "Turul României"; destinaţia unor excursii temetice; program-excursie cu turiştii străini veniţi pe litoral; destinaţia unor excursii speciale (excursii combinate). poziţia zonei faţă de alte zone turistice de atracţie, în ideea organizării unor acţiuni

• • • • •

turistice combinate; din acest punct de vedere, judeţul Suceava se află în apropiere de Maramureş, Bistriţa, Neamţ şi Iaşi - zone turistice de marcă. Deşi zona Bucovina este situată, geografic, în partea extrem nord-estică a României, privită din prisma relaţiei turism-teritoriu-fluxuri turistice, această poziţie în teritoriu este un aspect pozitiv ce trebuie valorificat în perspectiva imediată şi mai îndepărtată, având în vedere şi vecinătatea a două vechi provincii istorice româneşti - Bucovina de Nord şi Basarabia. Căile de acces în Bucovina sunt constituite din:

căi feroviare: magistrala Bucureşti - Bacău - Suceava - Vicşani, cu ramificaţia Suceava

- Rădăuţi - Putna şi Suceava - Gura - Humorului - Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei Sângeors Băi - Năsăud - Beclean;

căi rutiere : DN 2 - E 85, Bucureşti - Bacău - Fălticeni - Suceava - Sire; DN 17 A,
3

Câmpulung Moldovenesc - Suceviţa - Rădăuţi - Siret; DN18, Iacobeni - Ciocăneşti - Borşa; DN 29, Suceava - Botoşani; DN Suceava - Dorohoi;

căi aeriene - aeroportul Salcea, la 15 km de Suceava, 75 km de Câmpulung

Moldovenesc şi 105 km de Vatra Dornei. I.2. Resurse turistice Individualitatea unei zone, din punct de vedere turistic, se desprinde din analiza resurselor turistice, calitatea şi cantitatea acestora asigurând premisele unei activităţi turistice permanente şi de mare perspectivă. 1. Resursele turistice naturale1 sunt acelea care pot fi valorificate turistic în cadrul diverselor forme de turism, generate de caracteristicile lor. Aşa de exemplu, cursurile de apă şi orice oglindă de apă sunt valorificate pentru promovarea turismului de odihnă, de sfârşit de săptămână, dar şi pentru diversificarea gamei de servicii de agrement; fondul cinegetic şi piscicol generează vânătoarea şi pescuitul sportiv; pădurile din zonele montane şi submontane, frumuseţile peisajului, rezervaşiile naturale etc. facilitează drumeţia, turismul itinerant sau turismul de odihnă într-un cadru natural nealterat; resursele de ape minerale, nămoluri de turbă cu calităţi terapeutice, climatul stau la baza dezvoltării turismului balnear. Cadrul natural al zonei Bucovina se caracterizează printr-o mare complexitate şi varietate peisagistică, fiecare element natural impunându-se prin trăsături distincte: masivele montane Călimani, Rarău, Giumalău se disting prin peisaje de maximă atractivitate ce pot fi valorificate, superior pentru drumeţie, sporturi de iarnă, vânătoare şi pescuit sportiv. Obcinele Bucovinei, acoperite cu păduri de conifere şi foioase, populate cu numeroase specii de interes cinegetic şi străbătute de ape bogate în faună piscicolă, formează cadrul natural în care se înscriu celebrele monumente de artă feudală ale judeţului Suceava. Ţara Dornelor se individualizează prin prezenţa izvoarelor de apă minerală carbogazoasă , bicarbonatate, feruginoase, magneziene, oligometalice, atermale, indicate unor afecţiuni ale aparatului hipertiroidism, afecţiuni ale aparatului locomotor şi ale sistemului nervos periferic, care sunt valorificate la Vatra Dornei, Dorna Candreni şi Poiana Negrii. Valea Bistriţei, cu un peisaj impresionant prin frumuseţe şi sălbăticie, este suficient valorificată până în prezent, deşi aici sunt numeroase posibilităţi pentru agrement, iar localitatea Broşteni (cu izvoare de apă) s-ar contura ca o viitoare staţiune balneoclimaterică. O atraţie deosebită pentru turişti o reprezintă numeroasele rezervaţii naturale din judeţ:
1

1.Talabă, I., “Turism în Carpaţii Orientali”, Editura pentru Turism, Bucureşti, 1991

4

fauna este reprezentată printr-un mare număr de cerbi. mistreţul. o unitate bine închegată. cu aer pur. fără schimbări bruşte de temperatură şi fără curenţi de aer. la 620 m. iar a lunii august de 12° C.. Rezervaţia Răchitişul Mare. Abundenţa vânatului este demonstrată şi de cele circa 45 tone de carne . iepuri. cocoşul de munte. căprioare şi iezi pentru selecţie). Un mare avantaj prezintă cele două masive pentru drumeţie şi sporturi de iarnă. Suceava şi Siret. iar ninsori temporare cad până în luna iunie. de la Vatra Dornei. fazani. Dintre speciile de interes vânătoresc se întâlnesc cerbul. Peste altitudinea de 1000 m.Rezervaţia floristică Todirescu. în zonă a fost evidenţiată existenţa unor factori naturali de cură. Măgura şi Bodea. prin faptul că pot fi abordate din trei părţi: de la latura nordică. Lipoveni.Codrul secular Slătioara.3° C. căpriori. pentru care au şi fost amenajate păstrăvăriile de la Prisaca Dornei şi Valea Putnei. Pentru amatorii de vânătoare. Predeal. Sinaia. ciute. În afara resurselor naturale destinate turismului montan.dipune de un climat subalpin. Pescuitul se practică în aproape toate râurile judeţului. Rarăul şi Giumalăul alcătuiesc. arborii ocrotiţi.vânat şi 25000 de piei şi blănuri cât se obţin anual. Râurile. localitatea Câmpulung Moldovenesc . menţinându-se constant din decembrie până în aprilie. Au fost amenajate iazuri . sunt bogate în peşte. din punct de vedere turistic.forestiere . în special Moldova şi afluienţii săi. dinspre Câmpulung Moldovenesc. Numărul mediu al zilelor cu îngheţ este de 180. altitudine.Dragomirna. Grosimea stratului de zăpadă variază între 20-30 cm. mistreţi. fiind cei mai umblaţi munţi din această zonă. Anual. Dintre masivele montane ale Bucovinei. fapt ce prilejuieşte o intensă activitate cinegetică. de pe cea sudică. Cele două masive sunt bogate în vânat. în iunie. zăpada se menţine constant până în lunile martie-aprilie. Aşezată la poalele munţilor Runcu. Rezervaţia de la Lucina. urşi. nămolul de turbă şi gazele 5 . altitudine) se înregistrează o temperatură medie anuală de 2. Temperatura medie a lunii ianuarie este de -7° C. în această privinţă depăşind staţiunile Poiana Braşov. floristice . capre. Primul îngheţ se produce în septembrie. lipsit de umiditate excesivă. Pădurea seculară Giumalău. Brodina. plantele rare. tipic pentru o staţiune climatică. de pe Valea Bistriţei şi dinspre vest. păstrăvării-Valea Putnei. între care apele minerale. Prisaca Dornei. ursul etc. endemice. în zonă se recoltează circa 1000 de cervide (cerbi. plantele monumente ale naturii. iar ultimul în mai şi chiar mai târziu. în special în Bistriţa. Deci un alt avantaj pentru sporturile de iarnă al masivelor Rarău şi Giumalău este cel climatic şi în special grosimea şi durata stratului de zăpadă. câteva adăposturi de vînătoare uşurează practicarea vânătorii sportive. La staţia meteorologică Rarău (1538 m. Moldova. Tânovul Mare de la Poiana Stampei. Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 920 mm.principala bază de ascensiuni spre cele două masive .

cu maximum de eficienţă la altitudinile cuprinse între 1000-1800 m. în bazele de tratament din staţiunea Vatra Dornei. Poiana Coşnei. reprezentate prin 68 de izvoare naturale şi surse forate investigate. Suceviţa. Moldova Humorului. repartizate pe teritoriul localităţilor Frumoasa şi Solca şi nu prezintă interes terapeuric datorită debitului foarte redus. Izvoarele Sucevei. metabolice. magnezice. Şarul Bucovinei. iar în cea externă pentru tratarea afecţiunilor aparatului cardiovascular. sunt utilizate în tratarea unor afecţiuni gastrice. Cacica. respectiv la Dorna Cândreni. Poiana Negri. calcice. Sărişorul Mare. Vicov şi Putna. Leşu Ursului. cu un aer puternic ozonat. sodice. Din cauza debitelor neglijabile nu prezintă interes balnear. pe teritoriul zonei Bucovina se disting următoarele tipuri de ape minerale: • ape carbogazoase. În funcţie de individualitatea hidroclimatică şi genetică. pentru aerosoli (la Vatra Dornei). Broşteni. Iacobeni. Poiana Vinului (Coşna). 6 . Şaru Dornei. Cârlibaba. Lucina. în timp ce în zonele de podiş din estul judeţului Suceava bioclimatul este sedativ. uneori sulfuroase. În cura internă. sunt concentrate în sud-vestul judeţului Suceava. Poiana Vinului şi Dorna Candreni. Drăceni. Coverca. Panaci. Dârmoxa. Din categoria factorilor naturali de cură face parte şi clima. • ape minerale sulfuroase. reprezentate prin 15 surse naturale. Stulpicani. Moldova Suliţa. sporadic. • ape clorosodice concentrate. pe raza localităţilor Broşteni. Dragoiaoasa. Tot din categoria factorilor naturali de cură fac parte nămolurile de turbă. Dintre acestea sunt utilizate numai cele de la Iacobeni. sulfatate. în toate turbăriile judeţului. bogăţii care situează zona Bucovinei pe locul al treilea pe ţară. după aprecierile IMFBRM. de cruţare. Panaci. Balneologie şi Recuperare Medicală (IMFBRM) din Bucureşti le recomandă în tratarea anumitor afecţiuni urinare. Un bioclimat aparte. se înregistrează în perimetrul localităţii Solca. Mânăstirea Humorului. Câmpulung Moldovenesc. feruginoase. magneziene. se industrializează în 5 centre de îmbuteliere: Poiana Negri. Râşca. Cârlibaba.terapeutice. ele există. Drăgoiasa. Apele de acest tip. Poiana Coşnei. Vatra Moldoviţei. după Harghita şi Covasna. sunt distribuite pe teritoriul localităţilor Benia. Dorna Codreni. Aceste ape sunt utilizate local şi pentru nevoile fabricii de bere Solca. în principal oligominerale. folosite şi ca ape de masă. care sunt distribuite pe teritoriul localităţilor Cacica. Solca. bicarbonate. calcice. Poiana Coşnei şi Şaru Dornei. identificate la Izvoarele Sucevei şi în zăcămintele de la Poiana Stampei. reprezentate printr-un număr de 20 surse naturale şi forate. Zona beneficiază de un bioclimat tonic-stimulator. • apele vitriolice. Potenţial. Găineşti. sunt reprezentate prin 2 surse. Colectivul de avizare medicală a apelor minerale din Institutul de Medicină Fizică. Paltinul. Vatra Moldoviţei şi Voroneţ.. Şarul Dornei şi Vatra Dornei.

pentru efortul turistic al ţării noastre un produs cu caracter de unicat. O zonificare a resurselor turistice naturale. specificul şi repartiţia lor geografică indică următoarele areale: • arealul alpin şi subalpin al masivului Căliman reuneşte în peisaj un relief de platou vulcanic şi de creastă. Prin originalitate. renumitele stânci “ 12 Apostoli “. iar pe platou asociaţii de jnepeni şi alte flori viu colorate. evocat de Mihail Sadoveanu în romanul “ Baltagul “. barajul pentru plute. un posibil itinerar turistic. • carstul Rarăului. • valea superioară a Moldovei. grohotişurile fosile de la vest de Piatra Zimbrului. flora caracteristică. între care se detaşează monumentele istorice şi de artă medievală. O ierarhizare “sui generis“ a resurselor turistice antropice din judeţul Suceava evidenţiază următoarele categorii: 7 . Răchitişul Mare. la vest. abrupturile de prăbuşire de la Popchii Rarăului. de la izvoare la Pojorâta. cu pajişti întinse şi relief monoton. şi Podişul Moldovei. o notă aparte pentru turbăriile de la Tinovul Mare şi Poiana Stampei. o notă de originalitate pentru bogatele tradiţii folclorice şi etnografice. dolinele de sub vârful Rarău şi de pe Todirescu. • defileul Bistriţei de la Zugreni include o vale transversală săpată în gnaisuri porfiroide dure. sectoarele de chei de pe Valea Caselor şi de pe Izvorul Alb. Tot aici se întîlnesc defileele de la Toance şi cheile săpate în calcarele cristaline de pe valea inferioară a Barnarului.bioclimat propriu unei staţiuni balneoclimaterice. cu Pietrele Doamnei. stâncile Adam şi Eva de la Pojorâta. bogată în izvoare de ape minerale. cu rezervaţiile Lucina. • culmea Stânişoarei. • depresiunea Dornelor. la est. se remarcă prin îmbinarea armonioasă a cadrului natural cu elementele etnografice şi folclorice. sectoarele de chei şi defilee ale afluenţilor Moldovei: Breaza. 2. În partea nord-vestică. vechea albie rămasă suspendată pe malul drept. în funcţie de valoarea. Pojorâta. cu mânăstirea Sihăstria şi floarea de colţ. Prezenţa calcarelor recifale contrastează cu rezervaţia floristică Todirescu. Peştera Liliecilor. cu păstrarea celui mai mare crater vulcanic din ţara noastră. Pe aici şerpuieşte renumitul drum din valea Sabasei în Suha Mare. incluse între capodoperele artei universale. Botuşi. aceste monumente constituie. constituie o importantă platformă de belvedere spre Munţii Bistriţei. rezervaţii naturale. Resurse turistice antropice Pe măsura resurselor turistice naturale sunt şi cele antropice. umerii şi ţancurile de stâncă. Elementele de atracţie sunt meandrele încătuşate.

Arbore. Humor. Caracteristic pentru aceste edificii. Muzeul Memorial “Ciprian Porumbescu” şi cripta familială. situat în comuna care astăzi poartă numele compozitorului. compus din cărţi de specialitate. situat în Suceava. cuprinde cărţi ale scriitorului originar din Udeşti (în ediţie Priceps). Luând în considerare numărul vizitatorilor la aceste obiective. 8 . obiecte personale ale reputatului critic şi istoric de artă.fondul documentar memorial “Petru Comarnescu”. piese arheologice. are în componenţă Casa memorială. constituie forţa lor de atracţie pe care o exercită asupra unei largi categorii de turişti străini. b) Secţia memorială în cadrul căreia funcţionează: . cu un număr apreciabil de partituri muzicale aparţinând unor compozitori bucovineni. cuprinde o expoziţie memorială.fondul documentar memorial “Leca Morariu”. pe parcursul a 27 săli de expoziţie.sunt elemente unice în lume. fotografii de epocă: . cuprinzând biblioteca fostului profesor de la Universitatea din Cernăuţi. cărţi. în casa ce a aparţinut marelui folclorist şi etnograf. manuscrise. lucrări de artă plastică.fondul documentar memorial “Eusebiu Camilar”. intrate deja în patrimoniul culturii universale (fapt evidenţiat şi în albumul editat de UNESCO-dedicat valorilor artistice mondiale).complexul muzeistic “Ciprian Porumbescu”. istorie. continuitatea şi unitatea elementului etnic autohton de-alungul tuturor etapelor de dezvoltare cunoscute de istoria poporului român. opere de artă plastică. . obiecte personale. . Structura reţelei muzeistice se prezintă astfel: 1. gruparea lor pe categoriile sus-amintite se prezintă: Din categoria obiectivelor de interes turistic internaţional fac parte.resurse de interes turistic internaţional. . Arbore. reviste.resurse de interes turistic naţional. Suceviţa şi Moldoviţa în pictură. manuale. vechimea. Humor.fondul documentar “Simion Florea Marian”. ordonată potrivit programului iconografic coerent. manuscrise. Suceviţa şi Moldoviţa). de literatură. fotografii. dirijorului şi interpretului bucovinean. Muzeul judeţean Suceava a) Secţia de Istorie din Suceava prezintă.resurse de interes turistic local. biblioteca. .fondul documentar memorial “Ion Vicoveanu”. în primul rând cele 5 monumente cu picturi exterioare (Voroneţ. . Originalitatea “stilului moldovenesc“ precum şi îmbrăcarea integrală a faţadelor bisericilor Voroneţ. ..

T. după criteriul ecologic. păstorit. obţinerea ceramicii. mai fac parte. industrie casnică. Andreescu. prelucrarea textilelor. albinărit. din Suceava. Bardasare. I. f) Planetariul din Suceava în activitatea căruia intră spectacole de planetariu ce cuprinde mişcarea diurnă a stelelor. prelucrarea lemnului. Grigorescu. profilat pe reprezentarea ocupaţiilor din zonă. grafică.fondul memorial documentar “Nicolae Labiş” de la Mălini. pe care omul le-a confecţionat din lemn. Muzeul etnografic “Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc este destinat prezentării culturii tradiţionale a lemnului şi reflectă varietatea şi ingeniozitatea obiectelor utilitare. dispune de un patrimoniu valoros de lucrări de pictură. 2. e) Secţia de Ştiinţele Naturii din Suceava. printre autori numărându-se Th. organizat în casa în care poetul a trăit. provenite din donaţii şi achiziţii. Din categoria resurselor turistice de interes naţional. Em. 9 . I. Palladi. Din această fac parte expoziţia permanentă de artă populară din Vatra Dornei şi casa muzeu din oraşul Solca (reconstituie un interior ţărănesc din zona Bucovina). Muzeul etnografic din Gura Humorului. Stahi. II. vânătoare. Aman. d) Secţia de Artă Plastică din Suceava. agricultură. prezintă fauna locală. a planetelor. N. valorifică un interesant şi valoros patrimoniu legat de pescuit. pe medii de viaţă. deşi interferenţa de interes naţional şi internaţional este evidentă. sculptură. 3.. cules. mânăstirile Putna şi Dragomirna care se impun însă şi atenţiei turiştilor străini. C. pe lângă muzeele amintite. având ca sediu un valoros monument civic de arhitectură moldovenească din secolul al XVIII-lea se prezintă ca o expoziţie. c) Secţia de Etnografie şi Artă Populară “Hanul Domnesc”. sinteză a etnografiei şi artei populare din Ţara de Sus. Th. a osului şi a metalului.

II. în profil teritorial. în 1999.1. capacităţi de cazare. în totalul locurilor de cazare. în moteluri. restul în alte unităţi. Baza tehnico-materială a turismului Alături de volumul cererii turistice.1. Baza tehnico-materială este gradul de dotare şi echipare a teritoriului receptor de turişti. 281 (6. caracterizat prin ambianţa generală. după tipul de unităţi. este ocupat de vile. situaţie existentă şi la nivel naţional (media pe ţară este de 45. confort. analitic şi statistic aceste două componente ale activităţii de turism trebuie tratate separat. zonă. Baza de cazare a Bucovinei însumează.1.CAPITOLUL II POLITICA DE PRODUS ŞI POLITICA DE PREŢ ÎN TURISM II. Analiza structurii capacităţii de cazare. Din totalul locurilor de cazare. la nivel de judeţ. Inseparabile funcţionând.ponderea locurilor în cabane (10 %) se situează cu mult peste media pe ţară (1.locul al doilea.5 %).1 %). 381 (9. 10 . staţiune turistică.7 %) sunt concentrate în hoteluri. 2579 (58. alimentaţie publică şi modul cum acestea satisfac cerinţele unui anumit număr de vizitatori. atât în dinamică cât şi în structură.din totalul locurilor de cazare. 332 (8 %) în cabane. baza tehnico-materială a turismului determină volumul economic al activităţii turistice la nivelul economiei naţionale sau. în scopul evidenţierii punctelor de discontinuitate şi găsirii soluţiilor adecvate.7 %) în vile. cea mai mare pondere o deţin hotelurile. evidenţiază următoarele aspecte: . .1 %) în campinguri şi bungalow-uri. 5277 locuri de cazare. .

de aproape 10 % deţin campingurile şi bungalow-urile. cazare (13.7 43 53. numărul redus de locuri în unităţile de cazare de 3 stele (0. totalul numărului de locuri) şi de 2 stele (43 % din totalul numătului de locuri). Putna cu 135 de locuri de cazare (5 %).8 % din o mică parte a numărului de locuri de cazare sînt încă neclasificate. Dorna Arini . Gura Humorului cu 106 locuri de cazare (4 %). Din datele tabelului nr. .8 %). expresie a turismului itinerant. cultural şi automobilistic.8 2. Solca cu 38 de locuri de cazare (1.3 %). Structura bazei de cazare pe categorii de confort se prezintă astfel: Tabel nr.pondere ridicată. 1 se desprind următoarele aspecte: • • • • • • lipsa unităţilor de cazare de 4 şi 5 stele pentru turismul de lux.4 %).7 % din totalul numărului ponderea mare a numărului de locuri în unităţile de cazare de 1 stea (53.4 %).6 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava. Suceviţa cu 81 locuri de cazare (3 %).Zugreni cu 36 de locuri de cazare (1. 1 Structura bazei de cazare după clasificare din Bucovina Categorii de confort 5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea Neclasificate Numar de locuri 30 1787 2241 108 Ponderea locurilor(%) 0. Vatra Moldoviţei şi Vama cu cîte 28 de locuri de cazare (1 %) şi Mestecăniş cu 7 locuri de 11 de locuri). Rarău cu 75 de locuri de cazare (2. Repartiţia geografică a locurilor de cazare evidenţiază următoarele: staţiunea Vatra Dornei concentrează 67 % din numărul total al locurilor de cazare din pe locurile următoare se situează Câmpulung Moldovenesc cu 364 de locuri de zona Bucovinei..

cazare (0.1 %). Figura nr.1 Structura bazei de cazare a Bucovinei pe tipuri de unitati 8% 10% 8% 58% 7% Hoteluri Vile Campinguri Cabane Moteluri Alte 9% Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava 12 .

se constată o diversificare redusă a unităţilor de alimentaţie publică.3. Serviciile suplimentare. în atenţie sunt luate cele reprezentative. serviciilor suplimentare le este stabilit un rol deosebit în sporirea atractivităţii destinaţiilor turistice. de asemenea se constată o predominanţă a unităţilor pe traseele turistice. 13 . Într-o viziune modernă. în special cele aferente bazelor de cazare. ca şi în creşterea încasărilor pe turist şi pe zi/turist.1.Figura nr. II. în exclusivitate pentru populaţia locală. cele mai numeroase fiind restaurantele clasice. Din punctul de vedere al structurii pe tipuri de unităţi. bufetele şi barurile de zi. 2 Structura retelei unitatilor de alimentatie publica din Bucovina 12% 5% Restaurante Autoserviri 41% Braserii Lacto-vegetarian Cofetării-patiserii Cantine-restaurant 19% 8% Bufete de cabane 12% 3% Sursa:Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava II. ca şi cele de categorie superioară. unităţile de alimentaţie publică sunt reduse ca număr. Deşi toate unităţile de alimentaţie publică pot fi utilizate de către turişti.2. Deşi zona Bucovinei are o bucătărie tradiţională recunoscută.1. Reţeaua unităţilor de alimentaţie publică Aceasta se cere a fi analizată prin prisma triplei ei funcţionalităţi: pentru turişti şi populaţia locală.

Activităţile recreative. Punerea la dispoziţia turiştilor a unor forme cât mai variate şi utile de agrement constituie o direcţie de ridicare a nivelului calitativ al turismului românesc. • • • să ofere posibilităţi multiple. ceea ce va În sens turistic. precum şi pentru participarea la diverse reuniuni internaţionale şi în interes de afaceri. în general. de la turismul de masă. contact cu natura. acţiuni care au un numitor comun calitatea lor de a place. agrementul reprezintă satisfacerea unor motivaţii diverse. să citească o carte. completarea celei existente cu săli polivalente în care turistul să poată să vizioneze un film. ale cerinţelor. ci unul plin de conţinut. pe o perioadă mai mare de 24 de ore.reunite în egrementul turistic . sport. de calitatea şi diversitatea meniurilor oferite. capabil să satisfacă un număr cât mai mare de cereri. de gradul de confort. cunoaştere. Calitatea serviciilor depinde de o serie de factori între care competenţa şi educaţia personalului din unităţile turistice. precum şi de educaţia generală a cetăţenilor. şi nu orice fel de agrement. de petrecere agreabilă a să dezvolte oferte atractive în vederea creşterii solicitărilor de servicii turistice.În principal. monumente culturale şi istorice. reconfortare. 14 . acele activităţi menite să asigure petrecerea plăcută a timpului liber al turiştilor la locul de sejur. pentru odihnă. categorii de clintelă turistică. biliard sau să se deconecteze cu jocuri mecanice.completează oferta turistică. distractive. să pună la dispoziţia clientului mai multe variante de programe turistice. diversificarea acestora trebuie să răspundă permite substituirea unui program cu altul la fel de recreativ. următoarelor necesităţi: • • să fie în măsură să stimuleze interesul fiecărui turist pentru o gamă variată de să satisfacă motivaţiile şi preferinţele pentru activităţi recreative ale celor mai diverse prestaţii. cură balneară sau în scopul de a cunoaşte colţuri din natură. Turismul nu se poate concepe fără agrement. Aceasta presupune studierea gusturilor turiştilor. Serviciile turistice suplimentare. participare. serviciile suplimentare cuprind activităţi de agrement. să răspundă nevoilor de reconfortare şi destindere pentru toate vârstele şi profesiile. legate de mişcare. cu variante zilnice diferite. testarea lor şi apoi asigurarea bazei materiale corespunzătoare. Agrementul se constituie ca parte componentă a serviciilor turistice suplimentare. să joace şah. în special. dincolo de condiţiile meteorologice nefavorabile. de promptitudinea serviciilor. până la manifestările individuale. şi a celui bucovinean. de divertisment . la rândul lor acestea mai cuprind şi alte activităţi complexe desfăşurate de unităţi specializate menite să satisfacă nevoile sociale ale persoanelor care se deplasează în diferite locuri. timpului liber în orice împrejurare. cu caracter de unicat.

în ce priveşte baza materială.1. Forme de agrement în staţiunea Vatra Dornei a) Activităţi cultural-distractive. Sf. pentru că în sezonul rece sunt probleme legate de încălzirea apei. Probota. în celelalte unităţi acest nivel de dotare se găseşte la jumătate din numărul camerelor şi chiar la mai puţin. integrată în peisajul deosebit de pitotesc al Văii Bistrişei Aurii. Suceviţa. b) Activităţile sportive sunt mai bine reprezentate la Vatra Dornei decât cele culturaldistractive. Un renumit centru de creaţie populară în domeniul olăritului.1.3. sunt incluse şi câteva monumente istorice valoroase: Baia. Moldoviţa. Sporturile de iarnă sunt foarte bine reprezentate la Vatra Dornei. S-au amenajat pârtii de schi. şah.1. o sală de spectacole de 280 de locuri. un teren de tenisvolei.II. În plus. Pe lângă acestea. în jur de 90 % din camere. 15 . Humor. Slatina. Pe Dealul Negru. forma de agrement cea mai indicată turiştilor cu afecţiuni cardiovasculare1. Activităţi turistice cu caracter recreativ În unităţi de cazare cu confort superior sunt instalate aparate TV.8 km. Bazinul terapeutic şi sauna de la baza de tratamant “Călimani” sunt folosite pentru agrement mai mult vara. La club se află o bibliotecă. Complexul de agrement Lunca Dornei oferă o piscină în aer liber (cu apă de râu). Recepţiile tuturor unităţilor de cazare sunt dotate cu jocuri de rumy. Complexul sportiv de pe Runc cuprinde mese de tenis în aer liber. un lac de mici dimensiuni (lac în care se poate face canotaj). Râşca. un schi-lift. etnografic şi cultural: Voroneţ. se află în comuna Marginea. în cadrul activităţilor culturale. la poalele căruia este situată staţiunea. în circuitul turistic sunt cuprinse unităţi muzeistice şi alte obiective cu caracter istoric. un teren de fotbal care necesită amenajare şi o pistă pentru patinaj şi schi cu rotile. mese de tenis în aer liber şi jocuri de club. Oraşul dispune de un stadion cu 2 terenuri de fotbal şi o tribună acoperită cu 1000 de locuri. 2 popicării cu câte o pistă. Treime Siret. unde se face şi vizionarea programelor TV. se desfăşoară în principal la clubul staţiunii. situat în fostul cazino. Solca. aici există avantajul de a avea pârtie de schi chiar lângă hotel. bisericile de la Volovăţ. Răuseni.3. recurgându-se la alternativa mutării unor aparate TV în unele spaţii de folosinţă comună. o pârtie de sanie omologată (1200 m) şi un telescaun cu lungimea de 2. se organizează audiţii muzicale şi se ţin conferinţe. dar care are un număr restrîns de încăperi destinate agrementului. colecţiaToader Hrib de la Arbore. se poate schia până în luna aprilie. Între Ciocăneşti şi Cârlibaba se evidenţiaza bogata zestre etnografică şi folclorică. o mare suprafaţă fiind ocupată de o pensiune a staţiunii. un teren de tenis (care se transformă iarna în patinoar). o sală de jocuri de club. confort oferit de puţine staţiuni din ţară. Horodnic. II.2. clădire cu valoare arhitectonică.

se organizează mese festive care.pe văile Putnei. “Runc”. II. Pentru grupurile organizate de turişti români şi străini unele restaurante organizează seri cu specific local în cadrul cărora se prezintă spectacole folclorice la care îşi dau concursul formaţii proprii ale acestor unităţi.pe văile Bistriţei. Tibău. În zona de munte există o densă reţea de apă care se întinde pe 1950 km. Neagra Broşteni. La unele hoteluri sunt posibilităţi de a se amenaja săli de club în care să se organizeze activităţi recreative. turismul pentru vânătoare este avantajos dacă se ia în calcul faptul că preţurile medii în funcţie de punctajul trofeului sunt destul de ridicate. 3-4 la mistreţ şi urs. iar vechea bază de tratament din cadrul Policlinicii balneare asigură tratamentul cu nămol (împachetări şi băi). când s-au introdus unele măsuri restrictive. 16 . în staţiunea Vatra Dornei. Apele sunt populate de specii de salmonide: păstrăv indigen . II. valorificând resursele de apă minerală şi de nămoluri terapeutice.1. lostriţa populează râul Bistriţa de la Cârlibaba la lacul Izvorul Muntelui. Tibău. în întregime. Cele 38 fonduri de pescuit sunt gospodărite în mod egal de acoalele silvice şi de Asociaţia Judeţeană a Vînătorilor şi Pescarilor Sportivi. Din punctul de vedere al încasărilor valutare. “Deia” şi “Putna”. Barnar. În unităţile de alimentaţie publică de categoria I. alte formaţii şi interpreţi laureaţi.3 Vânătoarea şi pescuitul sportiv Bogăţia cinegetică este atestată de faptul că judeţul Suceava deţine locul I pe ţară în ce priveşte efectivele de cerb carpatin şi cocoş de munte.table. care sunt puse la dispoziţia turiştilor pentru închiriere. şi din acest motiv ar trebui extinse. crează cadrul specific al acestor restaurante. Sucevei superioare. Coşna. Deosebit de atractive pentru turişti. Brodina. În Bucovina există 14 case de vânătoare. Baza de tratament Ea este concentrată. formaţiile orchestrale prezintă zilnic programe muzicale. În aceeiaşi măsură se pot organiza sistematic pentru turiştii străini petreceri câmpeneşti şi servirea unor mese la stânele din zona de munte. Procedurile cu apă mineralizată se efectuează în cadrul celor două baze de tratament “Dorna” şi “Călimani”. Bancu. Până în anul 1974.3. Unităţile reprezentative şi care sunt frecventate mai mult de turişti străini pune la dispoziţia acestora pentru consultare principalele ziare şi reviste în limba română şi publicaţii străine. alături de servirea unor preparate ale bucătăriei tradiţionale. “Zugreni”. care au între 7-20 locuri de cazare. Neagra Broşteni. Moldovei. Cârlibaba.4. sunt focurile de tabără organizate la cabanele “Rarăul”. Lipan .1. judeţul Suceava era vizitat de peste 200 de turişti străini.

1760 proceduri majore (băi carbogazoase) şi 3058 proceduri asociate (hidroterapie.) -duri/ora duri/8 ore 110 30 220 1760 70 1700 11 20 33 264 10 20 30 240 12 20 36 288 5 20 15 120 14 20 42 336 3 20 9 72 10 30 20 160 26 20 18 126 8 20 24 192 2 1 1 18 30 36 252 576 24 30 48 384 12 30 24 192 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava 5 6 7 8 9 10 11 II. posturi Timp mediu pe Nr. Sintetic.ionizări .ultraviolete . precum şi diversitatea acţiunilor turistice interne şi internaţionale au permis alcătuirea unei clasificări a formelor de turism în funcţie de 17 .proce Nr.2. precum şi capacitatea pe fiecare tip de procedură se prezintă în tabelul nr.procepost(min. dotarea bazelor de tratament.ultra scurte . În ce priveşte structura tratamentelor se constată ponderea relativ redusă a băilor carbogazoase şi a mofetelor în totalul procedurilor.băi . fizioterapie). dacă se ţine seama de faptul că staţiunea Vatra Dornei este profilată pe tratamentul afecţiunilor cardiovasculare Tabel nr. Varietatea resurselor turistice ale României şi dispersia lor relativ uniformră în teritoriu.Capacitatea de tratament a staţiunii este de 4818 proceduri pe zi. mofete.2.unde scurte . din care.şi interregionale.băi galvanice Mofete Masaje Sală gimnastică Bazin Saună Parafină Nămoloterapie . 2 Capacitatea bazelor de tratamant din staţiunea Vatra Dornei .Împachetări Nr. Forme de turism în Bucovina Resursele turistice ale unui teritoriu sunt exploatate în cadrul unor forme de turism sau forme ale circulaţiei turistice.solux .crt 1 2 Tipul procedurii Băi carbogazoase Electroterapie total .diadinamice . generate de amploarea fluxurilor turistice intra. aceste forme de turism au cunoscut o diversificare crescândă.

Turismul naţional s-a dezvoltat în zona Bucovinei. minivacanţe). În judeţ. După mijloacele de transport. respectiv în clasificările Organizaţiei Mondiale a Turismului. respectiv sejur în staţiunea Vatra Dornei. graniţele ţării de reşedinţă. resursele turistice ale teritoriului. În Bucovina. localităţi şi areale de interes turistic. este cel 18 . În cadrul turismului internaţional bucovinean se regăsesc forme ale turismului de sejur (turism balnear. la sfârşit de săptămână). pe de o parte. zona este vizitată în cadrul turismului organizat. care s-a impus pe plan mondial încă de la începuturile activităţii turistice organizate. ponderea cea mai mare o deţin turismul rutier şi feroviar. formele de turism se grupează în turism continuu (de-a lungul întregului an) şi turism sezonier (în care se încadrează şi turismul la sfârşit de săptămână). cu elemente utilizate pe plan internaţional. După modul şi momentul în care este angajată o acţiune turistică. Cel mai cuprinzător criteriu de clasificare a formelor de turism. În cea mai mare parte.mai multe criterii. în care se regăsesc. În funcţie de acest criteriu s-au delimitat două forme de turism: turismul intern şi turismul internaţional. fie în cadrul turismului internaţional. preferinţele turiştilor. este cel al provenienţei fluxurilor turistice. După perioada anului în care se desfăşoară acţiunea turistică. formele de turism se grupează în turism feroviar. atât sub aspectul turismului de sejur (tratament balnear. Aranjamentele internaţionale sunt de tipul călătoriilor charter. excursii cu plecare din Suceava etc. sejururi în staţiuni etc. practicat în anumite perioade ale anului. ale turismului cultural (excursii la monumentele istorice şi de artă) şi turism de tranzit. deşi potenţialul turistic permite desfăşurarea activităţii în tot cursul anului. turism neorganizat (sau pe cont propriu) şi turism semiorganizat sau mixt. turism montan). rutier. Turismul intern este forma de turism la care participă populaţia unei ţări în interiorul graniţelor ei. drumeţii montane) şi ocazional (la manifestări folclorice. iar pe de altă parte. Potenţialul turistic al zonei Bucovina permite practicarea celor mai diverse forme de turism. În ultimii ani. turismul internaţional a reprezentat 10-15% din circulaţia turistică înregistrată în unităţile de cazare ale zonei. Turismul organizat presupune achitarea anticipată a unei călătorii turistice. Un prim criteriu. odihnă. ca urmare a unui grad redus de dotare şi echipare a unor obiective. Cauza se regăseşte în insuficienta valorificare a potenţialului turistic. menite să asigure desfăşurarea activităţii turistice în tot cursul anului. naval şi aerian. formele de turism pot fi următoarele: turism organizat. fie în cadrul turimului intern. activitatea turistică are un pronunţat caracter sezonier. excursii cu turiştii străini sosiţi pe litoral sau în staţiuni balneare şi montane apropiate. cât şi al turismului de circulaţie sau itinerant (excursii la monumente. Turismul internaţional este forma de turism care include turiştii ce depăşesc. în cadrul călătoriilor lor.

petrecerea sfârşitului de săptămână (13. mânăstirea Dragomirna. petrecerea concediului de odihnă (20. a cărui parcurgere permite vizitarea următoarelor obiective turistice: Suceava. etnic.istorice (26. Turismul automobilistic se poate practica pe traseele de tranzit care străbat judeţul Suceava de la sud la nord şi de la est la vest şi în mod deosebit pe câteva trasee în circuit.după motivaţia care generează călătoria. profesional. cultural. Câmpulung Moldovenesc. de reuniuni şi congrese. ştiinţific. Turismul de circulaţie reprezintă principala formă de turism care se poate practica în Bucovina.2. DN 17. Câmpulung Moldovenesc. şi a unei reţele de drumuri modernizate şi bine întreţinute. Printre obiectivele sau destinaţiile turistice cele mai frecvent citate sunt mânăstirile (23. principalele motive care le-au determinat excursia în judeţul Suceava au fost următoarele: • • • • • • vizitarea unor obiective şi localităţi turistice (64 % din cei chestionaţi). sporturi de iarnă. Pentru persoanele investigate din alte judeţe. petrecerea unei minivacanţe de 5-7 zile (22. Fălticeni cu 14. drumeţie montană etc. staţiunea Vatra Dornei (14. precum şi principalele centre urbane ale judeţului (Suceava. Traseul de tranzit est-vest. biserica din Părhăuţi. Rădăuţi.5 % din cei chestionaţi). II. Codrul secular Slătioara. Bucovina dispune de resurse turistice care permit practicarea tuturor acestor forme de turism. Se disting astfel: turismul balnear de odihnă. Traseele de circuit. sportiv. a reieşit că principalele motivaţii de excursii ale populaţiei locale sunt agrementul (32.2. Rădăuţi.6 % din cei chestionaţi). biserica din Pătrăuţi. ca de exemplu: vânătoare şi pescuit sportiv. La rândul lor.3 % din cei chestionaţi). Principalele obiective turistice din judeţ sunt amplasate în lungul unui inel de circulaţie principal. istorică sau ştiinţifică. practicarea sportului preferat (3. de agrement.2. de studii (liceale şi universitare). Din datele prelucrate ale unei investigaţii sociologice1 întreprinse în rândul populaţiei din judeţul Suceava şi din alte judeţe. mânăstirile Humor şi Voroneţ.5 % din totalul răspunsurilor).3 % din cei chestionaţi).5 % din cei chestionaţi). satul Ciocăneşti.6). 19 . cura balneară la Vatra Dornei (4. în lungul sau în apropierea sa se înşiruie o parte din obiectivele turistice majore ale Bucovinei. vizitarea obiectivelor cultural. de vară etc. ca urmare a existenţei unui număr mare de atracţii turistice. salina Cacica. II. de afaceri. Pe acest traseu se pot vizita: comuna Ciprian Porumbescu. staţiunea Vatra Dornei. unele forme pot fi nuanţate.2 %). de certă valoare artistică.4 % din totalul răspunsurilor înregistrate).4 %).1.

Cârlibaba. în general. mânăstirea Putna. Marginea. biserica Humor. biserica Voroneţ. Moldoviţei. Vicov. arealul portului popular (Brodina. Parcurgerea acestor trasee permite şi vizitarea zonelor etnografice valoroase. Putna).3. Arbore. artizanat. arhitectura populară. Izvoarele Sucevei. Dorna Cândreni).2. mânăstirea Moldoviţa. Sadova. Turismul la sfîrşit de săptămână poate fi practicat de populaţia urbană a Bucovinei şi a zonelor învecinate. se vizitează bisericile de lemn din lungul văilor Iza şi Mara. Ulma. sub 20 . caracterizate prin port popular. pentru care datele nu au mai fost urmărite de către organizatorii de turism locali şi centrali. staţiunea balneoclimaterică Vatra Durnei. traseele desfăşurându-se într-un cadru natural foarte atractiv.3. II. II. Satu Mare. Cererea turistică în Bucovina II. Argel). Câmpulung Moldovenesc. Bistriţa-Năsăud. Trasee în circuit pot fi organizate şi prin includerea unor destinaţii turistice din judeţele învecinate: Neamţ. Vatra arealul din apropierea oraşului Rădăuţi (Horodnic. Portul bucovinean se păstrează în special în satele de munte. Această situaţie este caracteristică mai ales ultimilor ani. Cluj. atelierele de ceramică din Marginea. grupate în trei areale distincte: • • • arealul care cuprinde valea superioară a Moldovei şi Ţara Dornelor (Vama. obiceiuri. cu vizitarea obiectivelor turistice din judeţ sau cu petrecerea câtorva ore plăcute într-un cadru natural atrăgător. se vizitează monumentele caracteristice culturii moldoveneşti din zona mănăstirilor bucovinene şi din zona Neamţ. biserica Solca. mânăstirea Suceviţa. Maramureş. elementele decorative în lemn specifice Maramureşului. înregistrările efectuate nu au fost continue şi nu s-au făcut după o metodologie unică. varietatea şi valoarea lor deosebită permit ca ele să fie apreciate ca trasee de mare valoare turistică internaţională. De-a lungul lor se vizitează zone folclorice inedite ca: Ţara Oaşului. Maramureşul şi Năsăudul. Ţara Lăpuşului.biserica Arbore. Circulaţia turistică Statisticile referitoare la fluxurile turistice în zona Bucovina nu evidenţiază volumul real al fenomenului turistic întrucât. Numărul mare de atracţii turistice din lungul acestor trasee. comuna Ciprian Porumbescu.1.3.

ritmul de creştere fiind de circa 4 %. pe ansamblul perioadei analizate. de Ministerul Turismului. s-a realizat o creştere de 17 %. unde numărul turiştilor şi al înnoptărilor a scăzut. în special în ceea ce priveşte turiştii străini. ceea ce evideţiază vizitarea obiectivelor turistice din judeţ ca formă de turism prioritară. Această situaţie este însă conjuncturală. în medie de 64 %. Totuşi. pentru număr turişti şi 33 % pentru înnoptări. în unităţile destinate turismului itinerant. 1998 şi 1999. prin sistemul său informaţional.nici o formă. se constată şi în cazul judeţului Suceava. în perioada analizată. de peste 20 % în 1989.5 zile. rezultate din numărul de Statistica numărului de turişti şi a înnoptărilor (vezi anexe). fiecare turist a vizitat cel puţin două din aceste obiective. deşi. o imagine asupra numărului de vizitatori ai mânăstirilor bucovinene se poate realiza prin: • urmărirea numărului de turişti şi a înnoptărilor înregistrate în unităţile de cazare din oraşe şi din lungul traseelor turistice. Din acestea rezultă că solicitarea turiştilor străini a oscilat de la an la an. înregistrările provenite de la Direcţia Naţională de Statistică sunt parţiale şi calculate după o metodologie necomparabilă cu cele asigurate. Câmpulung Moldovenesc) numărul de înnoptări realizate de turiştii străini au ponderea cea mai mare. arată că. Sejurul mediu realizat a fost în medie de 1. . uneori. în schimb. Descreşterea importantă a circulaţiei turistice la nivel naţional. considerându-se că. ponderea înnoptărilor este destul de mică (pînă la 15 % din turismul itnerant). în medie de 238000 de persoane. prezentând chiar scăderi pronunţate. Interesant este însă faptul că în unele localităţi (Rădăuţi. • urmărirea înregistrărilor la unele din obiectivele menţionate. În celelalte unităţi de pe traseele turistice. chiar 76 %. În ceea ce priveşte dispersia în teritoriu a înnoptărilor realizate în cadrul turismului itinerant se constată că ponderile cele mai mari le deţin unităţile de cazare din municipiul Suceava (51 % din totalul înnoptărilor ce revin turismului itinerant şi 19 % din total judeţ) şi din Câmpulung Moldovenesc (28 %. Pentru anii 1997. pînă în 1989. în intervalul analizat numărul turiştilor cazaţi în judeţul Suceava. Dacă pe ansamblu datele statistice privind totalul numărului de turişti şi al înnoptărilor nu sunt suficient de concludente datorită interferenţei anumitor forme de turism şi a intervenţiei circulaţiei general-economice. înregistrările similare privind turiştii străini. a fost. respectiv 35 %. ea nereflectând interesul real al turiştilor pentru obiectivele turistice din Bucovina. interes care s-a manifestat întotdeauna la un 21 bilete vândute la intrarea în incinta mânăstirilor sau la muzee. permit evidenţierea unei dinamici clare. în mod sigur. respectiv 10 %). vizitatori exclusiv ai mănăstirilor şi bisericilor pictate. care a fost. Aceasta este susţinută şi de ponderea turismului itinerant în totalul activităţilor turistice desfăşurate în judeţ.

30 (1.000 de turişti străini. cel mai important emiţător de turişti de pe piaţa internă. constituind o ofertă turistică majoră care determină o cerere corespunzătoare. II.1 %). se prezintă în tabelul numărul 3: Tabel nr.3.064 de bucureşteni. Litoral . după categorii socioprofesionale. respectiv 54. Bucovina . dacă în 1975 zona era vizitată de 250000 de turişti. numărul celor care au vizitat mânăstirile a fost de circa 375000. în special a litoralului românesc al Mării Negre şi a staţiunilor balneare şi balneoclimaterice din Moldova şi judeţele Harghita şi Covasna.3.169 (10. Aspecte calitative privind cererea turistică Zona mănăstirilor bucovinene s-a impus şi se impune din ce în ce mai mult pe piaţa turistică internă şi internaţională. Astfel. zonele turistice preferate (din 1064 subiecţi cu 1626 de opţiuni) sunt următoarele: 1.8 %). odată cu consolidarea produselor turistice româneşti.197 (12. 4. Această opţiune se înscrie. din care circa 50. aglomerări importante care asigură principalele surse de turişti pentru zona în studiu. cât şi pe cea internaţională. Acestă impresionantă dinamică a numărului de turişti se datorează prezenţei aici a celebrelor mânăstiri pictate . odată cu redresarea economică a ţării. ceea ce reprezintă un procent important din totalul turiştilor itineranţi înregistraţi la nivel naţional(10%). Astfel. 3. Valea Prahovei . în 1989 numărul turiştilor era de 420. deşi în condiţii conjuncturale de excepţie.3 %). iar în 1999.ofertă turistică cu caracter de unicat pe plan internaţional.000. din care peste 132. 2.159 (9. care confirmă interesul constant pentru Bucovina al locuitorilor Bucureştiului. II. Produsul turistic “Bucovina” satisface în egală măsură atât cererea internă.000 erau turişti străini. Ea va fi depăşită pentru turismul intern.000 de turişti străini. în interesul general arătat de bucureşteni zonelor de munte.nivel ridicat.2. Maramureş .1.8 % din cei chestionaţi) şi care. iar pentru turiştii străini. istorice şi culturale din ţară (11.7 %). Aspecte calitative ale cererii turistice interne Pentru turismul intern edificatoare sunt rezultatele unei anchete efectuate pe un eşantion de 1.2. 3 Structura socio-profesională a bucureştenilor privind interesul turistic pentru Bucovina 22 .

Numai în cazul turiştilor germani.4 %) Zone de interes istoric şi cultural 34 (8 %) 60 (17. englezi. O altă anchetă-sondaj realizată recent în rândul turiştilor străini. O altă investigaţie evidenţiază că. vizitarea mânăstirilor reprezintă un program turistic specific turismului itinerant . II. De altfel. încercându-se astfe satisfacerea cererii turistice internaţionale crescânde pentru acest produs turistic. Aspecte calitative ale cererii turistice internaţionale Pe piaţa internaţională. S-a constatat că mănăstirile din Nordul Bucovinei constituie prima preferinţă pentru turiştii francezi.Profesia Tehnicieni (studii medii) Intelectuali (studii superioare) Elevi-studenţi Casnice Pensionari Total 379 346 Zona de munte 146 (38.4 %) Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava Din aceştia. “dorinţa de a cunoaşte lucruri inedite” şi “specificul traseului”.3 %) 7 (15. pentru turismul intern. în ţara noastră. O altă concluzie ce se poate dsprinde pe baza investigaţiilor efecuate este aceea că ponderea turiştilor care şi-au manifestat preferinţa pentru această zonă o deţin intelectualii şi persoanele cu pregătire medie.3 %) 46 (14. mănăstirile bucovinene sunt oferite în cadrul diferitelor programe şi aranjamente. fie ca destinaţie anume.9 %) 5 (11.3 %) 98 (44. Din toate aceste considerente reiese că. ordinea priorităţii preferinţelor este inversă. 66.6 %) Litoral 55 (14. olandezi. mânăstirile fiind principala motivaţie a unei excursii în Bucovina. dinamica evoluţiei numărului de turişti corespunde acestei motivaţii.2.5%) 1367 (39. fie ca etapă în circuitul României sau ca excursie suplimentară cu turiştii străini veniţi pe litoral sau în alte zone turistice. opţiunile de bază rămân valorile culturale. italieni şi spanioli.acea formă de turism ce se susţine printr-o puternică motivaţie de “cunoaştere”. belgieni. manifestată îndeosebi în rândul tineretului şi persoanelor de vârsta a treia.4 %) 46 (14.3 %) 221 44 319 98 (44.3 %) 26 (11. a evidenţiat următoarele: turiştii doresc să revină în această 23 .4 %) 68 (21.5%) 36 (10.8 %) 16 (21. zona mânăstirilor devenind în ultimul deceniu una din principalele zone polarizatoare ale turismului intern. pentru a cunoaşte motivaţiile care au determinat fluxul turiştilor străini la monumentele din zona Bucovina.3.2. pe un lot de 300 de subiecţi.1 % au indicat preferinţă pentru Bucovina.

31. referitoare la turiştii care doresc să revină în Bucovina: Franţa . La întrebările privind motivul vizitei. Frecventarea monumentelor istorice. Elveţia . S.6 % (79) au venit să-şi îmbogăţească cunoştinţele. pe un eşantion de 4000 de persoane de către Serviciul de Studii şi Cercetări al Ministerului Culturii din Franţa. de artă şi arhitectură ca ansamblu al ieşirilor. Italia 15 %.7 %. Spania . cât şi din străinătate. şi a monumentelor istorice în special.8 %.7 % practică acest gen de vizită.U.52 %.7 %. Elveţia . Având în vedere că în anul 1990.20 %. de unde provine cel mai mare număr de turişti străini sosiţi în zona mânăstirilor bucovinene. . Analizând. Belgia. Din ansamblul populaţiei studiate.67. Germania .parte a ţării în proporţie de 71. în consecinţă. iar 26. Austria .2 %. aşa cum reiese dintr-o anchetă efectuată în 19721 de Institutul Francez al Opiniei Publice.A. Astfel. Italia . este în funcţie de nivelul socio-economic şi cultural. Olanda . Dacă la aceste date se adaugă şi rezultatele anchetei-sondaj efectuate în unele din ţările emitente de turişti. Olanda. vizitarea de monumente (pe locul întâi se situează plimbările pe jos ). Germania. ponderile turiştilor de o anumită naţionalitate ce au vizitat mânăstirile.9 %.81 % (64).76.78.4 % (212). 59.7 %. de-a lungul unui an. de artă şi de arhitectură atât din ţară.51 %.62. se pot extrapola aceste date şi la perioada actuală. Fenomenul nu este întâmplător având în vedere că ceea ce pretind turiştii francezi de la o vacanţă ideală este.26 %. Olanda .9 %. Israel . Într-adevăr. procentul era de 31. Elveţia. din principalele ţări emitente. iar ceea ce determină această dorinţă este: • • renumele mănăstirilor .71 % (125).76.64. se pot desprinde cu uşurinţă principalele pieţe cu o clintelă interesată de acest produs turistic: Franţa. rata frecventării fiind mare la: 24 . au fost următoarele: Franţa . în general.3 % (176) au declarat că au venit în Bucovina atraşi de renumele mănăstirilor de aici. frecvenţa turiştilor străini. în al doilea rând.31 %. Belgia . Marea Britanie .U. S. de vârstă şi de gradul de urbanizare. Franţa este o ţară în care există o pronunţată opinie favorabilă pentru vizitarea monumentelor istorice. Adâncind cercetarea motivaţională în câteva din ţările sus .63 %. Spania. realiatate ce rezultă şi din sondajul asupra practicilor culturale ale francezilor1 efectuate în decembrie 1998 şi ianuarie 1999. Germania .16 %. îmbogăţirea cunoştinţelor .9 %. .amintite. se poate afirma că pe o perioadă de 9 ani clientela monumentelor istorice de artă şi arhitectură a rămas egală şi. Atenţia a fost îndreptată mai ales asupra Franţei.A.1 %. Canada. în vizitarea bisericilor cu pictură exterioară din Bucovina se pot constata diferenţieri puternice pe naţionalităţi. Canada .49 %. din totalul turiştilor de aceeaşi naţionalitate. Israel.93.59 %. s-a constatat că există un singur segment realmente interesat de cunoaşterea valorilor culturale.


marii comercianţi, industriaşi - 61,1 %; persoanele cu studii medii şi superioare - 52,4 %; parizienii - 39,9 % tinerii între 15-19 ani - 39,8 %. Pornind de la interesul francezilor pentru monumentele istorice de artă şi arhitectură,

• •

îndeosebi din afara regiunii de reşedinţă, putem afirma că Franţa, care a emis cea mai mare cerere efectivă pentru mânăstirile din Bucovina, va constitui în continuare sursa unei cereri potenţiale importante. Această afirmaţie este susţinută de încă două cifre: 7.686.000 vizitatori în 1999 pentru monumentele cu plată din Franţa şi 11,4 milioane sejururi de vacanţă în străinătate ale francezilor în acelaşi an. Din anchetele-sondaj “Monumentele istorice şi publicul lor”, efectuate de organizaţia de specialitate Essor International rezultă că 72 % din francezi s-au dus să vadă monumentele pe care le-au mai văzut, iar 28 % au revăzut anumite monumente. Principalele motivaţii invocate de cei anchetaţi au fost specificul monumentelui (originalitatea lui) 58 % şi emoţia estetică 35 %. Din ancheta sondaj se constată că nivelul socio-cultural al francezilor interesaţi de monumente se prezintă astfel: • • • • • • • • • 23 % studii medii; 9 % studii tehnice, postliceale; 9 % studii superioare. 22 % funcţionari; 9 % ingineri, economişti sau tehnicieni; 10 % cadre didactice sau cercetători. 70 % atraşi de renumele mânăstirilor; 12,6 % pentru îmbogăţirea cunoştinţelor; 16,2 % din simplă curiozitate. Preferinţe pentru mănăstiri manifestă şi un număr mare de turişti din Germania. Trebuie precizat că există o deosebire între motivaţiile turiştilor francezi şi ale celor germani, de aceea trebuie luate în considerare câteva dintre particularităţile motivaţiilor specifice acestui segment de turişti. Argumentaţia se bazează pe datele unei anchete-sondaj efectuate asupra a 300 de turişti străini în judeţul Suceava, coroborată cu rezultatele unei cercetări realizate de către Institutul de sociologie comparată al Universităţii din Köln. Factorii care i-au determinat pe turiştii germani să vină în Nordul Moldovei au fost: • renumele mănăstirilor - 74 %;
25

Datele de mai sus corespun cu cele constatate în Bucovina:

Interesul turiştilor francezi care au venit în Bucovina:

• • • • • •

îmbogăţirea cunoştinţelor - 25,6 %, Cei mai mulţi dintre ei fiind: cadre didactice - 20,5 %; liberi profesionişti - 15,4 %; negustori - 15,4 %, Majoritatea fiind vârstnici: între 51-60 ani - 17,9 %; peste 60 ani - 28,2 %. La populaţia din Germania este predominantă părerea că arta, în general muzeele sunt un

apanaj al “păturilor celor mai instruiteale populaţiei, al elitei culturale”, dar în acelaşi timp se constată un interes sporit pentru monumente, a căror vizitare este inclusă în noţiunea loisirului. Există dorinţa de instruire, fără constrângeri didactice, iar vizitarea este condiţionată nu doar de valoarea obiectivului, dar şi de poziţia sa geografică şi de varietatea distracţiilor pe care le oferă. O altă motivaţie este aceea a prestigiului unui monument de artă care datorită popularizării a devenit familiar marelui public şi devine un element al culturii generale. O piaţă potenţială pentru produsul turistic Bucovina o reprezintă şi Olanda. Organizaţia de specialitate Inter View a constatat că în Olanda cei mai interesaţi de muzee şi în special de artă sunt locuitorii oraşelor mari şi mijlocii, absolvenţi cu studii medii sau superioare, aparţinând claselor sociale înalte şi fac parte din grupa de vârstă 12-24 ani. Raportând acestea la cele desprinse în Bucovina, se constată că şi aici 37,8 % din turiştii olandezi sunt în grupa de vârstă 21-30 ani, cei mai mulţi având studii medii - 22,2 %. Pentru Belgia, cu cei 24 % din turiştii veniţi în ţară prezenţi în judeţul Suceava în momentul anchetei nu s-au găsit date din care să se poată desprinde motivaţiile turistice. La fel pentru Israel (34 %), Spania (23 %), Elveţia (18 %) sau Canada (25 %). În perspectivă nu va trebui neglijată nici piaţa turistică americană, cu atât mai mult cu cât “americanii care vin în Europa sunt în general foarte activi, ahtiaţi de cunoaştere, interesaţi de tot, alegând circuite care cuprind cât mai multe ţări posibile”. Dintre turiştii americani de vârsta a III-a care călătoresc în Europa, peste 55 % vin în scop de cunoaştere, cei mai mulţi dintre ei cu o situaţie materială excelentă, clientelă posibilă pentru vizitarea mănăstirilor bucovinene. Excursiile cele mai solicitate de turiştii străini pe litoral sunt:
1.

excursiile de 1 zi la Suceava: varianta 1: Suceava - Mănăstirea Dragomirna - Rădăuţi - biserica Voroneţ - Ilişeşti varianta 2: Suceava - Mitocu Dragomirnei - Rădăuţi - Suceviţa - Vatra Moldoviţei -

• Suceava; •

Vama - Voroneţ - Ilişeşti - Suceava;
26


2.

varianta 3: Suceava - Arbore - Solca - Gura Humorului - Mănăstirea Humor excursiile de 3 zile în Bucovina şi Maramureş: Suceava - Mănăstirea Humor - Mănăstirea

Mănăstirea Voroneţ - Suceava. Voroneţ - Câmpulung Moldovenesc - Vatra Moldoviţei - Borşa - Sighetul Marmaţiei - Baia Mare - Constanţa.

II.4. Politica de preţ
II.4.1. Factori de fundamentare În condiţiile concurenţei perfecte, când pe piaţă există un număr foarte mare de cumpărători şi vânzători, firma individuală nu are posibilitatea să influenţeze în nici un fel preţul pieţei (chiar dacă şi-ar mări sau micşora oferta), aceasta reieşind din confruntarea cererii cu oferta globală din produsul sau serviciul în care ea s-a specializat. Produsele sau serviciile fiind foarte omogene, a încerca să vinzi la un preţ mai mare decât preţul pieţei este imposibil, deoarece consumatorii se vor orienta imediat spre oferta concurenţei. Iniţiativa de a vinde mai ieftin este echivalentă cu renunţarea la o parte din veniturile şi din profitul posibile. Firmele de turism îşi fundamentează preţurile ţinând seama de o serie de factori interni şi externi. A. Factorii interni Din această categorie fac parte costurile de producţie şi obiectivele de marketing ale firmei de turism. 1. Costurile de producţie Pentru a nu se expune pericolului de faliment, preţurile pe care firma de turism va fi în măsură să le practice nu trebuie să se situeze sub nivelul costurilor (decât în cazuri speciale acceptate de ea), motiv pentru care se poate afirma că ele reprezintă elementul cheie în fundamentarea deciziilor referitoare la preţuri. Preţurile trebuie să se situeze la nivelul care să asigure recuperarea cheltuielilor presupuse de producerea şi comercializarea mărfurilor, precum şi obţinerea unui profit. Pentru a fundamenta corect preţurile, specialistul de marketing trebuie să cunoască
27

modul în care costul global (total, mediu şi marginal) şi diferitele lui componente variază în raport cu volumul producţiei. Studiile de microeconomie au ajuns la concluzia că nivelul costurilor totale (C), medii (c) şi marginale (C’) evoluează, în funcţie de nivelul producţiei şi ofertei (q), sau al consumului de factori (xˇ). Atât timp cât volumul de prestaţii al unei firme de turism este cuprins între 0 şi q1 (0<q<qˇ, qˇfiind abcisa punctului de inflexiune I de pe curba C a costurilor totale), costurile totale au caracter degresiv (crescând mai încet decât volumul de prestaţii), iar cele medii şi marginale sunt regresive (scăzând odată cu creşterea producţiei). Când q=q1, costurile totale se transformă din degresive în progresive, costul mediu continuă să fie regresiv, iar costul marginal atinge nivelul minim. În cel de-al doilea interval, în care q1<q<qM (qM fiind abcisa punctului M, în care tangenta TM la curba costurilor totale trece chiar prin originea sistemelor de axe rectangulare), costurile totale capătă caracter progresiv (sporind mai mult decât volumul producţiei), costurile medii rămân regresive, iar costurile marginale încep să crească (menţinându-se sub nivelul celor medii). Când q=qM costul mediu înregistrează nivelul minim, devenind egal cu cel marginal, costul total continuînd să fie progresiv. Când q>qM (când se depăşeşte limita optimă qM a volumului de prestaţii pe termen lung), costurile totale îşi accentuează caracterul progresiv, iar costurile medii şi marginale sunt crescătoare. Pentru ca firma de turism să obţină profit maxim pe termen lung, preţul serviciilor pe care le oferă clienţilor trebuie stabilit la nuvelul costului marginal (p=C’), producţia fiind q M. În vederea obţinerii profitului normal preţul p ar trebui să rezulte din relaţia p=c(1+m), în care m - marja profitului normal (expresia raportului p\c) sau rata profitului mijlociu, rezultată în urma legii egalizării ratei profitului. O firmă de turism, pentru a obţine profit pozitiv trebuie să vândă serviciile le preţuri superioare costurilor medii. Produsul turistic este constituit dintr-un pachet de servicii, preţul său se va fundamenta pe seama preţurilor serviciilor individuale (care include în structura lor costurile şi marjele de profit) şi a adaosurilor pretinsede diversele categorii de intermediari implicaţi în procesul de distribuţie şi de promovare, utilizându-se relaţii de genul: pa=(1+aa)Σpi pi=(1+m΅)c΅ pd=(1+ad)pa în care: p΅ - preţul de vânzare al serviciului individual i (de transport, de cazare) de către personalul său (fundamentat pe costurile de producţie c¡); m¡ - marja de profit aferentă prestatorului de servicii i ; pa-preţul de vânzare (cu ridicata) practicat de un en-grosist
28

iar în cazul comercializării prin canale largi. menţinerea fidelităţii şi sprijinul distribuitorilor. promovare şi distribuţie.adaosul încasat de angrosistul final. În cazul distribuţiei directe seviciile se vând la preţul p¡.adaosul comercial pretins de angrosisitul a. când gusturile şi dorinţele clienţilor se schimbă rapid. 1. ad . în cazul distribuţiei indirecte prin canale scurte se va practica un preţ tip pa. T. Dacă elementul cheie de poziţionare îl constituie preţul produsului. Reunind cele trei formule se obţine o relaţie analitică de calcul al preţului cu amănuntul al produsului turistic: pd     =                   1+ a  a    c 1 m ∑( + ) i i 1+ d  a   i Dacă numărul en-grosiştilor este mai mare. Astfel. deşi foarte utilă pentru întrprinzători. Costurile vor constitui doar o bază de comparaţie şi o limită obiectivă pentru nivelurile de preţ fixate în cadrul strategiilor propriu-zise de marketing care le implică.. ea trebuind să fie completată cu alte elemente. Obiectivele de marketing ale firmei În contextul strategiilor de marketing mix ale firmei de turism. chiar dacă în felul acesta. elaborarea strategiilor de preţ poate precede sau poate succede operaţiunile de fundamentare a celorlalte. Editura Moldoviţa. paf .preţul la care angrosistul final procură produsul turistic de la engros-istul său calculat ca un preţ tip pa. profitul este sacrificat. dominaţia pieţei prin calitatea produsului. 2. când cererea este în declin sau când forţa sa tehnică şi economică este redusă. preţurile paf practicate de engross-istul final va căpăta următoarea expresie: paf=(1+aaf)paa în care: aaf . nu este nici pe departe eficientă. Principala cale pe care se poate acţiona în vederea realizării acesteia îl constituie reducerea preţurilor. maximizarea cotei de piaţă. Nefiind specifică opticii de marketing. un preţ tip pd.38 29 . Supravieţuirea este primul obiectiv de marketing pe care şi-l propune orice firmă de turism atunci când concurenţa de piaţă este foarte presantă. fundamentarea strategiilor de preţ se va face plecându-se de la strategiile deja elaborate cu privire la produs. fundamentarea preţurilor produselor turistice pe seama costurilor. când capacităţile sunt cu mult excedentare. preîntâmpinarea concurenţei.preţul de vânzare al produsului turistic de către un detailist oarecare d. Principalele obiective de marketing1 de care trebuie să se ţină seama cu ocazia punerii la punct a strategiilor de preţ de către o firmă de turism sunt: supravieţuirea. maximizarea profitului curent. Iaşi.adaosul practicat de detailistul d. 1999 p. pd . strategiile de preţ se vor elabora înaintea tuturor celorlalte strategii de marketing mix.(organizator de voiaje) oarecare a. “Elemente de marketing”. pe termen scurt. aa . dacă elementul central de poziţionare a firmei îl constituie calitatea produsului. 1 Gherasim.

utilitatea marginală a mărfii respective. atingerea sa este posibilă aducânduse oferta individuală de servicii turistice (şi reducând cheltuielile) până la nivelul la care costul marginal tinde să egaleze preţul pieţei. Maximizarea profitului este obiectivul cel mai ambiţios al oricărei firme. Maximizarea cotei de piaţă este un obiectiv care adeseori vine în contradicţie cu obiectivul anterior. Menţinerea fidelităţii şi sprijinul distribuitorilor este un alt obiectiv de marketing care impune fixarea unor tarife mici de vânzare a serviciilor turistice tour-operatorilor sau agenţiilor de voiaj. el putând fi sprijinit de niveluri înalte ale preţurilor.preţul 30 . când firma are posibilitatea să influenţeze preţurile pe piaţa turistică. raportul cerer-ofertă şi veniturile disponibile ale clientelei. putându-se atinge prin practicarea unor preţuri mici. acceptate de clienţi cu exigenţe mari privind confortul şi de celelalte caracteristici de calitate. 4. Ui . adică mărimea satisfacţiei pe care io furnizează în urma consumării.2. pu . Utilitatea pe leu cheltuit Acest factor se situează la graniţa dintre factorii interni şi externi. în condiţiile concurenţei perfecte. Factorii externi Factorii care fac parte din această categorie sunt: utilitatea pe leu cheltuit de consumator. În celelalte condiţii. 5. concurenţa şi alţii. bazându-se pe preţuri cât mai mici.preţul unei mărfi oarecare i. utilitatea unei mărfi fiind asigurată de producător şi resimţită de consumator. Pe termen scurt şi pe termen lung. 1. care să le dea acestora posibilitatea încasării unor comisioane sau adaosuri comerciale stimulative. Preîntâmpinarea intrării pe piaţă a concurenţei este un obiectiv de seamă al firmelor turistice cu statut de monopol sau oligopol. Dominarea pieţei prin calitatea produsului turistic este un alt obiectiv de marketing foarte pretenţios al firmei. 3. pentru consumator aceasta este utilitatea mărfii procurate. acestea se impun strict corelate cu cererea şi cu nivelurile costurilor marginale. Dacă pentru producătorul de servicii turistice elementul cel mai important de fundamentare a preţului este costul de producţie. 6. fiind demonstrată ştiinţific următoarea relaţie de principiul: p i = Ui × p u în care: pi . Preţurile au la bază utilitatea marginală pe unitate monetară cheltuită de cumpărător pentru procurarea diverselor mărfuri. comportamentul consumatorului.

În acest scop. a utilităţii serviciilor oferite de ea spre vânzare. se 31 . specialistul de marketinga având ca sarcină să-l convingă pe client asupra faptului că raportul utiliatate-preţ aferent serviciului său este mai convenabil. preţul se va diminua. între nivelul calitativ al produsului (dat de caracteristicile lui obiective de calitate prezentate) şi utilitatea sa existând un raport direct proporţional. suma de bani pretinsă ca preţ de firma turistică trebuie să-i aducă clientelei o satisfacţie mai mare decât cea care s-ar putea obţine cheltuind-o pe o altă marfă. va fi preferată marfa y. preţul care poate fi practicat de firma prestatoare este crescător (şi invers). modul concret de apreciere a preţului prin prisma utilităţii se constată cu ocazia derulării acestora. firma de turism poate fixa niveluri ale preţurilor sub (sau peste) cele pe care aceasta ar fi dispusă să le accepte. acesta poate fi influenţat şi de firma prestatoare. iar pe măsură ce oferta se măreşte. Raportul cerere-ofertă Pe măsură ce cantitatea cerută dintr-un serviciu turistic creşte. de către clientelă. Ori de câte ori utilitatea pe unitatea monetară pe o marfă oarecare x este mai mică decât cea pe unitatea monetară cheltuită pe o altă marfă y. înregistrând astfel pierderide venituri şi de profit (ori de clienţi). Ori de câte ori raportul cerere-ofertă este în creştere. iar pentru serviciile din extrasezon. preţul serviciilor turistice se va putea mări. Deşi un nivel dat al utilităţii este rezultatul unei aprecieri subiective la care ajunge clientul în urma comparaţiilor pe care le face atunci când este adus în postura de a-şi exprima opţiunile. 2. de aceea. Dacă tranzacţiile se bazează pe negocieri. este necesară o bună cunoaştere a produselor concurenţilor şi a preţurilor practicate de ei. nivelurile de preţ propuse urmând a fi proporţionale cu aceasta. în interiorul intervalelor de timp care marchează sezoanele turistice.constantă rezultată în urma acţiunii legii egalizării utilităţilor marginale pe leu cheltuit. pentru a atrage clientela spre produsul său. în aşa fel încât clienţilor să li se ofere baze de comparaţie cât mai favorabile propriei firme. firmele pot practica preţuri mari. Tocmai de aceea. în caz contrar el trebuind să se micşoreze. care ne arată câte unităţi de satisfacţie pot fi procurate de pe piaţă cu un leu venituri în condiţii de echilibru indiferent de marfa cumpărată. când cererea se situează curent peste nivelul ofertei. În lipsa unor studii atente vizând modalităţile de apreciere a rapoartelor utilitate-preţ de către clientelă. pe parcursul cărora capacităţile de primire riscă să rămână neutilizate.unei unităţi de utilitate obţinută indiferent de marfa consumată care rezultă din relaţia: pu = 1 k în care k . Prin studii speciale de piaţă firma de turism este necesar să obţină informaţiile care să reflecte modul de apreciere.

fiind determinată de mărimea capacităţilor disponibile ale firmelor (simultaneitatea producţiei şi consumului transformând oferta de servicii în ofertă de capacitate). În cadrul acesteia. În extrasezon firmele de turism vor fi puse în situaţia de a rezolva contradicţia între necesitatea practicării unor preţuri mici. altfel clientela neservită putându-se transforma în nonclientelă ostilă.recomandă reducerile de tarife. Dat fiind faptul că. firma de turism îşi poate fundamenta trei tipuri de strategii cu privire la preţuri: a valorificării avantajului de piaţă. atrăgând de 32 . soluţia cea mai recomandată ar consta în transferarea majorărilor de preţ impuse de păstrarea rezervelor din exstrasezon în sezon când cererea ridicată vine în sprijinul lor. Constituirea rezervelor va presupune. optându-se pentru rezerve (exstrasezon) de capacităţi. anumite cheltuieli suplimentare de conservare. preţurile în exstrasezon menţinându-se coborâte. a penetrării şi a supravieţuirii. pentru a nu se ajunge la imposibilitatea satisfacerii cererii în perioadele de vârf de sezon turistic. oferta de servicii turistice este rigidă. influenţează (în egală măsură) aceste variabile. cel puţin pe termen scurt. în mod deliberat. ceea ce se întâmplă în timpul vârfului de sezon. care să încurajeze cererea. nu este mai puţin adevărat că şi preţurile. Strategiile de marketing mix vizavi de preţuri vor avea în vedere corelaţiile duble dintre nivelul preţurilor şi mărimea raportului cerer-ofertă. pe de o parte. acestea vor avea repercursiuni complexe asupra preţurilor.raport cerere-ofertă. În momentul în care preţul ridicat riscă să se transforme într-un factor de anulare a cererii. iar dacă acest raport este subunitar (şi în scădere) vor fi necesare reducerile de preţ în scopul încurajării cererii. suplimentarea cheltuielilor de investiţii. preţurile se vor putea majora fără pericolul de a rămâne fără clientelă. şi cea a unor preţuri mari. precum şi atunci cînd concurenţa este slabă. care vor ridica limita inferioară obiectivă a preţurilor. Strategia de preţ pentru valorificarea avantajului de piaţă constă în fixarea unor preţuri mari atunci când cererea pe piaţa turistică este ridicată. 1. pe ambele căi ajungându-se la costuri mai mari. cât şi pe seama volumului de vânzări. Dacă cererea.. Ţinând seama de corelaţia preţ . Dacă pe piaţă se constată un raport supraunitar (şi în creştere) între cerere şi ofertă. la rândul lor. Cum aşa ceva este greu de realizat.efect. În primul caz preţurile vor juca rolul de variabile. capacităţile (şi oferta) vor trebui dimensionate în apropierea nivelului cererii de vârf. care să permită recuperarea costurilor suplimentare aferente rezervelor de capacitate. în baza ei firma mărindu-şi substanţial profitul atât pe seama diferenţei între preţ şi costul unitar. preţul mare este efectul cererii ridicate. iar în cel de-al doilea de variabile-cauză. iar pe de altă parte. firma de turism îl poate coborâ la un nivel imediat inferior. oferta şi raportul cerere-ofertă sunt factori principali care influenţează nivelul preţurilor serviciilor şi produselor turistice. depăşind vizibil nivelul ofertei.

imposibilitatea satisfacerii integrale a cererii din lipsă de capacităţi. tocmai de aceea .partea ei următorul segment de clientelă rezultat în urma segmentătii pieţei pe seama veniturilor. De această dată. practica separării serviciilor facultative de restul produsului turistic capătă o extindere din ce în ce mai largă. Reducerile de preţ devin posibile ca urmare a informaţiilor provenite de pe piaţa turistică în legătură cu raportul cerere-ofertă sunt de două feluri: • Temporare. urmărind creşterea profitului. în primul rând la clientela mai 33 . preţul coborât este cauza unei cereri viitoare ridicate. devenind mult mai atractiv. Turiştii care doresc totuşi să beneficieze de astfel de servicii. dovedindu-se în acelaţi timp şi foarte echitabilă pentru categoriile de persoane care oricum nu vor beneficia de ele. de concurenţa puternică de pe piaţa turistică şi de alţi factori. acestea fiind susţinute de măsuri complexe de reducere a costurilor. firmele rămânând cu o bună parte din capacităţile disponibile neutilizate. fiind recomandate numai în exstrasezon. ea bazându-se. ele fiind recomandate de raţiuni pur economice. respectiv numai în perioadele în care raportul cerere-ofertă este subunitar. de scădere a veniturilor reale ale populaţiei. 3. când sporirea profitului are la bază doar creşterea volumului de vânzare. le vor putea solicita direct prestatorilor. şi majorările de preţ pot fi: • Temporare. în felul acesta preţul său fiind degrevat de tarifele aferente. Pentru a se asigura posibilitatea practicării unor preţuri coborâte. Strategia supravieţuirii se impune atunci când. Strategia penetrării este bazată pe preţuri coborâte. plătindu-le acestora. Dacă acest lucru nu este posibil fără a se compromite calitatea serviciilor. 2. ele fiind urmate de revenirea preţurilor fie la nivelurile anterioare. din diverse motive îmbătrânirea produsului. fiind susţinute însă şi de raţiuni de marketing. situate deasupra costurilor. Separarea unor servicii de produsul turisitc pus la dispoziţia clienţilor de către organizatorii de voiaje şi de agenţiile de turism este o operaţiune dorită de o bună parte din turişti. practicându-se în perioadele de vârf de sezon. cu mai puţine riscuri. firmele turistice pot apela la excluderea unor servicii din strucutra produsului compozit vândut clientelei. fie la niveluri mai înalte ceea ce adeseori clientela nu acceptă. dar şi impuse de raportul continuu subunitar între cerere şi ofertă. poziţia pe piaţă a produsului turistic este periclitată. intensificarea concurenţei. pe preţuri din ce în ce mai coborâte. fiind recomandată atunci când firma îşi propune încurajarea cererii (atragerea clientelei) şi extinderea pieţei proprii. scăderea puterii de cumpărare. este absolut necesar să se reducă nivelul costurilor. De asemenea. când cererea este sub nivelul ofertei. • Definitive. la fel ca şi strategia penetrării. determinând firmele de turism să renunţe deliberat.

• Definitive. De aceea. de creşterea vizibilă a veniturilor populaţiei. Consumatorii agreează preţurile rotunde. plecându-se de la comportamentul Asocierea pe care consumatorii o fac între nivelul preţurilor şi un anumit nivel al consumatorilor de produse turistice. ceea ce afectează negativ calitatea serviciilor sale. Reducerile de preţ operate de firmele turistice în scopul atragerii clientelei pot conduce. Corelaţia cerere . fiind iritaţi de cele complicate. ceea ce se reflectă în preţuri mari. Majoritatea consumatorilor este dominată de convingerea că firma de turism nu-şi poate permite reducerea preţurilor decât atunci când îşi diminuează consumurile de factori de producţie. astfel de măsuri se impun a fi însoţite de campanii publicitare prin care să se atragă atenţia turiştilor potenţiali că noile preţuri corespund aceleiaşi calităţi sau chiar uneia în creştere. de rapoartele continuu supraunitare dintre cerere şi ofertă. firmele trebuie să consume cantităţi mari de resurse. care sunt impuse de creşterile neîncetate ale costurilor de producţie.9 unităţi monetare va fi mult mai uşor acceptat decât unul de 1001 unităţi 34 . Pentru a presta servicii de calitate înaltă. 3. Un preţ de 999. Dacă firma este profilată pe clientelă bogată sau dominată de snobism. 2. ea va putea exploata tendinţa acesteia de a solicita produse turistice scumpe şi foarte scumpe.săracă. la pierderea clientelei amatoare de servicii de bună calitate.preţ reprezintă unul din cele mai importante elemente de fundamentare a strategiilor de preţuri de către firmele de turism în care predomonă optica de marketing. calităţii serviciilor turistice reprezinră o importantă constatare rezultată în urma studiilor de marketing. Foarte important este şi faptul că majoritatea consumatorilor acordă atenţie mai mult ordinului de mărime decât nivelului efectiv al acestora. adoptarea deciziilor care le vizează trebuie să se bazeze pe o bună cunoaştere a comportamentului de cumpărare a turiştilor. care se termină cu unul sau mai multe zerouri.ofertă . cea cu venituri mari şi mult mai indiferentă la creşterile de preţ. practicând preţuri înalte chiar dacă produsele nu necesită cheltuieli pe măsură.venituri . Un preţ de 1780 unităţi monetare va fi mult mai agreat decât unul de 1775. contrar legii cererii. mai mult excentrice decât de lux. păstrând-o pe cea mai importantă pentru ele. de concurenţa slabă de pe piaţa turistică.34 unităţi monetare. Cercetările de marketing au condus la formularea unor constatări foarte importante pentru 1. care este foarte sensibilă la schimbările de preţ. elaborarea strategiilor vizând preţurile. Comportamentul turiştilor Deoarece actul de vânzare -cumpărare presupune acordul celor două părţi inclusiv în ceea ce priveşte preţurile.

în zona de destinaţie. modificarea unităţilor de măsură folosite ca baze de tarifare. Dar una şi aceeaşi persoană care are. în felul acesta tarifele practicate pierzându-se în preţul produselor turistice globale. clientela turistică se poate împărţi în două categorii mari: una cu putere de cumpărare redusă care operează cu o limită maximă a preţurilor. în imediata apropiere a celor terminate cu zerouri. în timp ce o cifră ovală (8 sau 0) creează un efect liniştitor. Luarea în considerare a limitelor de acceptabilitate este oportună în fundamentarea strategiilor de preţ. să se procedeze în aşa fel încât beneficiarilor să li se creeze dificultăţi de memorare prin: schimbări frecvente ale compoziţiei produselor. prin comportamentul de care dă dovadă. sub care produsul devine inacceptabil din punctul de vedere al calităţii sale. terifele de cazare pe om-zi de sejur. 6. Aşa se explică interesul deosebit acordat de firmele prestatoare distribuţiei serviciilor lor prin organizatori de voiaje şi alţi intermediari importanţi. În schimb. o alta mai înstărită care operează cu limite minime. dacă aceasta este vândută separat. calculând uneori. Pe de altă parte. În funcţie de aceste limite. devenind mult mai puţin respingătoare decât atunci când sunt plătite direct de clienţi. în jos.monetare. o alta. 4. vânzând serviciile prin intermediari diferiţi sau sub mărci diferite. 3. tendinţa de excludere a unor servicii complementare costisitoare din componenţa produselor globale proiectate de organizatorii de voiaje devine explicabilă. la preţuri foarte mici neputându-se vinde decât produsele proaste sub aspect calitativ. Tendinţa de imitare şi snobismul sunt alte două manifestări de comportament demne 35 . primul fiind considerat de nouă sute şi ceva. soldându-se cu efecte negative. situate. Chiar cifrele în care sunt exprimate preţurile pot avea efecte demne de luat în seamă asupra cumpărătorului. tariful aferent va căpăta o cu totul altă importanţă. care sunt mult mai agreate de beneficiari. De aici recomandarea ca firmele de turism să practice aşa-numitele preţuri magice. Preţul unei mici excursii. Cu cât produsul turistic este mai coplex şi mai scump cu atât importanţa dată de client detaliilor şi preţurilor serviciilor din structura sa va fi mai mică. Astfe. în cazul turismului în grup. introducând noi servicii şi excluzând o parte a celor vechi. aproape că nu i se va acorda nici o importanţă dacă aceasta este inclusă într-un produs turistic comple foarte scump. în afara cărora va respinge oferta turistică din aceleaşi motive. atât limite superioare cât şi limite inferioare de acceptabilitate. la stabilirea preţurilor. ascuţită (1 sau 4) are un efect iritant1. în felul acesta preţurile lor micşorându-se. sau doreşte să afişeze un anumit statur social poate oscila între limite. Nu este exclus însă ca astfel de practici să nemulţumească o parte a clientelei. Dacă acest lucru nu se întâmplă se recomandă ca. iar al doilea de peste o mie. peste care produsul turistic devine inacceptabil din lipsa de venituri. iar alteori pe grup-zi. ca fiind prea scumpă sau prea ieftină. În majoritatea cazurilor cumpărătorii nu memorează sau uită repede preţurile. 5. fixându-şi.

cele care vizează preţurile prezintă particularitatea că pot fi adoptate şi puse în practică foarte rapid. originale. vor renunţa sub impulsul de a se comporta altfel decât ele. În afara oamenilor independenţi. 1. 4. Comportamentul concurenţilor faţă de strategiile de preţ ale firmei în cauză. Faţă de alte tipuri de decizii. În ceea ce priveşte strategiile de preţ ale concurenţilor. există o categorie aparte de consumatori care acceptă sau resping un nivel dat al preţului nu în funcţie de propriile venituri sau pretenţii în ceea ce priveşte calitatea serviciilor turistice. al căror comportament tind să-l copieze. propria firmă poate adopta trei tipuri de strategii: de apărare.de luat în seamă cu ocazia fundamentării preţurilor. prentru a fi aplicate. pe care se întâlnesc câţiva concurenţi foarte puternici. Ţinând seama de ceea ce firmele concurente au întreprins sau intenţionează să întreprindă. nivelurile acestora fiind dictate de piaţă. ea nu va avea posibilitatea să îşi fixeze singură preţurile. Dacă firma îşi propune să-şi epuizeze oferta sa. putându-şi fundamenta deciziile de preţ doar în funcţie de ceilalţi factori interni şi externi. care. ea poate oricând să practice un preţ sub nivelul celui de echilibru. prin toate tipurile de 36 . cât mai ales în funcţie de modul în care acel preţ este acceptat sau nu de alte persoane din categoria celor invidiate sau foarte agreate. Strategiile de preţ ale concurenţilor. de imitare şi de cantraatac. care presupune pregătirea din timp a firmei. există persoane la care reacţia este inversă: chiar dacă găsesc preţul foarte convenabil şi îşi doresc enorm produsul turistic. utilitatea tuturor celorlalte reguli şi principii de stabilire a preţurilor este anulată. În astfel de condiţii. necesită un oarecare timp. în fundamentarea strategiilor de preţ este absolut necesar să se mai ţină seama de încă două elemente: 1. care vând produse turistice omogene. fiecare dintre ei având forţa economică de a modifica preţul. ele vor fi cu siguranţă aflate imediat ce sunt puse în aplicare. În condiţiile în care firma deţine statut de monopol. Concurenţa Dacă firma de turism îşi comercializează serviciile în condiţiile concurenţei perfecte. mai repede sau chiar să şi-o mărească. Apărarea poziţiei. în urma confruntării cererii globale cu oferta globală. cu orice preţ. indiferent de poziţiile pe care ele le ocupă pe piaţă. evident că ea nu va fi confruntată cu nici un fel de concurenţă. a) Strategia de apărare (defensivă) poate fi adoptată de toate categoriile de firme. prezentându-se în una din următoarele forme: 1. Pe piaţa cu o concurenţă oligopolistă. 2. chiar dacă nu sunt cunoscute dinainte. multe firme mici procedând în felul acesta. din dorinţa de a fi. care este incomparabil mai mică decât cea globală. Pe de altă parte.

Metoda de determinare a preţului folosită în acest caz este cea a preţului pieţei. a strategiei defensive. Comportamentul concurenţilor vizavi de strategiile de preţ adoptate de o firmă de turism poate fi rapid constatat pe piaţă. în vederea intimidării lor. Replierea strategică. Foarte importantă este cunoaşterea cu anticipaţie a reacţiilor posibile ale concurenţilor la un anumit nuvel de preţ adoptat de propria firmă. lăsând să parvină concurenţilor informaţiile în legătură cu intenţia de a le opera. prin posibilitatea reală de a reduce preţurile fiind pregătită la orice atac din partea concurenţilor. 4. Apărarea avanpostului. fiind o reacţie la măsurile de reducere a preţurilor luate de concurenţi. capabile să permită oricând micşorările de preţ. b) Strategia imitării presupune un răspuns cu aceeaşi monedă la atacul din preţ al concurenţilor. prin intermediul cărora să poată răspunde cu succes la diverse tentative ale concurenţilor de reducere a preţurilor. nu le pot face faţă decât retrăgându-se de pe unele pieţe. Ca şi strategia imitării. motiv pentru care considerăm că ar putea fi tratată ca o variantă.Apărarea preventivă. poate fi apreciată ca o variantă a apărării. care este posibilă prin pregătirea din timp a altor produse. concentrându-se asupra măsurilor posibile de reducere a preţurilor produselor distribuite de acestea. fie mai performante şi mai atrăgătoare. de anihilare a comcurenţilor. mai ales dacă se ţine seama de principiul că cea mai bună apărare este atacul. renunţând în primul rând la clientela mai săracă sau mai greu de satisfăcut şi întărindu-şi poziţia pe altele. ele putând provoca adevărate războaie ale preţurilor. care este o strategie recomandată firmelor care. care constă în punerea la punct a unor programe de reducere substanţială a preţurilor. 3 . Ea trebuie fundamentată din timp prin măsuri foarte serioase. pe lângă celelalte. de ordin tehnic şi managerial. 37 . fără ca acestea să afecteze calitatea. fie la fel de incitante dar la preţuri mai mici. şi contraofensiva. 2. 2. în aşa fel încât să producă serviciile la costuri mult mai mici decât concurenţii. în faţa reducerilor de preţ întreprinse de concurenţi. c) Strategia de contraatac (contraofensivă) este considerată strategia cea mai eficientă pe care doar firmele foarte puternice o pot adopta ca răspuns la strategiile ofensive ale concurenţilor. organizatoric.măsuri de ordin tehnic. adeseori fiind indicat să se renunţe la o anumită strategie dacă se anticipează reacţii foarte negative ale acestora. Urmările strategiilor de atac şi contraatac sunt imprevizibile. ea presupunând măsuri de reducere a preţurilor mai pronunţate decât cele iniţiate de atacatori. ceea ce uneori se poate solda cu efecte negative foarte greu de contracarat. constând în reajustarea rapidă a propriilor preţuri la nivelul celor practicate de aceştia. Imitarea este o reacţie de apărare. cu efecte devastatoare pentru toţi combatanţii.

ci pe celelalte pieţe. a unor reduceri de preţuri sub nivelul suportabil de către aceştia. Dacă nici una din strategiile de preţ enumerate nu se dovedeşte utilă. pe care reducerile de preţ nu vor putea fi sesizate sau nu-i interesează pe aceştia. recomandat atunci când firma care-l iniţiază dispune de avantaje comparative certe pe linia costurilor şi calităţii. care este practicat de firmele mici. împotriva concurenţilor de aceeaşi talie sau a concurenţilor mai slabi. întâlnit atunci când concurentul este foarte puternic. singura soluţie rămasă firmei este abandonul produsului sau pieţei. de caracterul degresiv al costurilor totale şi 38 . Atacul în zonele neutre. constând în operarea reducerilor de preţ de scurtă durată. 5. de imitare şi de contraatac. care se poartă nu pe pieţele neutre unde îşi plasează produsele turistice concurenţii puternici. propria firmă poate recurge la atac. Atacul de guerilă. constând fie în izolarea geografică a segmentului de piaţă pe care acesta este mai slab. În faza de creştere. iar dacă s-a plecat de la preţuri înalte. Strategiile de atac prin preţ pot fi orientate împotriva liderului. 3. constând în pregătirea condiţiilor. fie în izolarea segmentului cel mai slab acoperit şi mai dornic de preţuri mici. ea fiind sprijinită de creşterea producţiei. 2.Reacţiile concurenţilor la srtategia de preţ ale firmei nu sunt altele decât reacţiile propriei firme la strategiile lor. în puncte dispersate. însoţite de schimbări rapide de poziţii care au loc înainte ca firmele concurente să aibă posibilitatea să reacţioneze. unde produsul se va plasa la preţuri reduse. din proprie iniţiativă. În condiţiile în care există indicii foarte serioase că firmele concurente nu au posibilitatea să reacţioneze nefavorabil în nici un fel. 4. poate fi recomandată strategia preţurilor regresive. este posibilă adoptarea strategiei preţurilor progresive în aşa manieră încât progresivitatea preţurilor să nu provoace încetinirea creşterii cererii. care-i permireducerea preţului la niveluri imposibile de practicat inclusiv de concurenţii cei mai puternici. Atacul prin flancuri. recomandate atunci când noul produs este foarte dorit şi aşteptat de clienţi. Fazele ciclului de viaţă al produsului Strategiile de marketing mix vizând preţurile ţin întotdeauna seama de faza ciclului de viaţă în care se află produsul turistic oferit clientelei. Dacă produsul se află în faza de lansare firma poate practica fie strategia preţurilor coborâte. Atacul frontal. iar concurenţa este inexistentă sau foarte slabă. fie strategia preţurilor înalte. prin măsuri de reducere a costurilor şi în operarea . în condiţiile în care s-a demarat cu preţuri joase. Este vorba despre reacţiile de apărare. Ele se prezintă în următoarele variante: 1. care are menirea de a impulsiona cererea şi vânzările. care vine în sprijinul penetrării lui rapide pe piaţă.

f) satisfacerea cererii. atât timp cât acest lucru mai este posibil. cum se întâmplă în cazul elevilor. care presupune practicarea. e) condiţiile de calitate. Modalităţi de ajustare a preţurilor Cele mai importante strategii de fixare a preţurilor pentru serviciile şi produsele turistice au fost prezentate în subcapitolele aterioare. II. anumite condiţii: piaţa turistică să poată fi clar segmentată în funcţie de aceleaşi criterii de 39 . c) Prime cantitative. care.4. Faza de maturitate consacră strategia imitării preţurilor cocurenţilor. pe de o parte asigură profitul dorit. ori care-şi manifestă cererea în extrasezon. aducătoare de profit însemnat pe termen scurt. iar pe de altă parte nu provoacă reacţii nedorite din partea firmelor concurente. studenţilor. mai mic decât cel în care plata lor este obligatorie. să fie sensibil diferite. În funcţie de specificul unor consumatori şi de particularităţile pieţei. alte tarife decât cele din zonele receptive). astfel anulându-se contractele de vânzare-cumpărare. care au rolul de a stimula turismul de masă. care se acordă de către firme turiştilor care solicită durate mari ale Preţuri diferenţiate pe categorii de turişti. fără ca nivelurile costurilor acestora. de cazare mai mici decât ceilalţi clienţi. al cărei rol este acela de a prelungi viaţa comercială a produsului.de caracterul regresiv al costurilor unitare. g) practicând. Ea se bazează pe: a) Rabaturi sau bonofocaţii la plata în avans a facturilor. ori Preţuri diferenţiate în funcţie de perioada din an sau din săptămână în care are loc Preţuri diferenţiate în funcţie de amplasament (agenţiile de voiaj din zonele emitente Strategia preţurilor diferenţiate nu poate fi eficientă decât atunci când sunt respectate sejururilor. b) Rabaturi pentru grupuri de turişti. acestea se impun a fi ajustate. pentru aceleaşi produse turistice. precum şi venituri mai mari firmelor de turism. fie de strategia preţurilor regresive. Faza de declin poate fi dominată fie de strategia valorificării avantajului de piaţă. d) care plătesc tarife de transport. Strategia rabaturilor şi bonificaţiilor are ca obiectiv stimularea şi compensarea clienţilor care cumpără cantităţi mari de servicii sau produse turistice. apelându-se la următoarele modalităţi: 1. constând în reduceri de preţ acordate clienţilor care achită preţurile într-un interval de timp prestabilit.2. Preţuri diferenţiate pe tipuri de produse turistice. a unor preţuri mari. grupurile asigurând o mai bună folosire a capacităţilor disponobile.

40 . Ele prezintă avantajul că sunt atractive pentru turiştii care provin de la distanţe mari. În felul acesta. tarifarea separată a serviciilor foarte scumpe. dând firmelor posibilitatea să-şi facă publicitate preţurilor pe plan naţional. Pentru aceasta este necesar să se ţină seama de reacţiile posibile ale clienţilor şi concurenţilor. schimbări de preţuri iniţiate de concurenţă. turiştii vor avea posibilitate să-şi explice foarte uşor de unde provin diferenţele de preţ pe care sunt obligaţi să le suporte. c) Preţurile zonale reprezintă o soluţie situată între cele două. firmele şi agenţiile de turism pot apela la: renunţarea la unele caracteristici de calitate. clienţilor din zone diferite fiindu-le fixate preţuri globale diferite ale produselor turistice. sunt uşor de administrat. care se manifestă cel mai evident prin explozia preţurilor. Pentru a preveni efectele negative ale majorărilor de preţ asupra cererii. în felul acesta îndepărtându-se de firmă doar clienţii mai săraci.diferenţiere. inflaţia. b) Preţurile uniforme se situează la polul opus. aşa ceva fiind posibil numai în cazurile în care coeficienţii de elasticitate a cererii în raport cu preţurile sunt subunitare. măsuri impuse de factori cum ar fi: slăbirea concurenţei. Atât timp cât acestea nu sunt asociate cu scăderea calităţii serviciilor. ci numai serviciul în cauză. 2. ele vor antrena reacţii pozitive din partea turiştilor şi reacţii negative din partea concurenţei. preţurile practicate de firmele turistice se impun uneori modificate. cererea excedentară. excluderea unor servicii prea scumpe din structura produsului. 3. a) Preţuri fără tarife de transport sunt o variantă de tarifare a celorlalte servicii turistice separat de cele de transport. creşterea costurilor fără efecte negative asupra calităţii. nu întreg produsul. în structura lor fiind incluse costurile medii de transport. dacă ele sunt foarte costisitoare. cumpărătorii de servicii la preţuri reduse să nu aibă posibilitatea revânzării acestora la preţuri normale. când se mizează pe creşterea profitului pe seama diferenţei între preţuri şi costuri. Strategia modificării preţurilor. Strategia preţurilor pe criterii geografice pleacă de la dilema în faţa cşreia este pusă firma de turism care are de-a face cu o clientelă care provine de la mare distanţă. Chiar dacă sunt foarte bine fundamentate. realizarea unor însemnate reduceri de costuri. b) Majorările de preţuri sunt. a) Reducerile de preţ se impun sub acţiunea unor cauze multiple: surplus de capacitate. astfel devenind neatractiv. îmbunătăţirea calităţii serviciilor. de asemenea. scăderea cotei de piaţă.

al tipurilor de agrement posibile. în mod calificat. o preselecţie a produselor turistice în baza unor aprecieri calitative. Distribuţia calificată se dovedeşte a fi utilă deoarece asigură valorificarea. de sincronizare a tuturor serviciilor componente ale voiajului. de obţinere a vizelor. Distribuţia produselor turistice Distribuţia ca o componentă de bază a mix-ului de marketing se justifică prin aceea că aceasta facilitează achiziţionarea şi consumarea serviciilor turistice de către clientelă. de realizare şi control ale documentelor contractuale.1. al condiţiilor de cazare şi masă. de tratare a litigiilor postvânzare. al posibilităţilor de substituire. al mijloacelor de transport folosite.CAPITOLUL III POLITICA DE DISTRIBUŢIE ŞI POLITICA DE PROMOVARE ÎN INDUSTRIA OSPITALITĂŢII III. Distribuitorii specializaţi sunt aceeia care efectuează. a aşa-numitului efect de reţea. a unor vizite prealabile în zonele de destinaţie turistică. mai degrabă către distribuitori decât spre prestatorii propriu-sişi de servicii turistice. de analiză a disponibilităţilor şi a contraofertelor. prin care se 41 . Ea face posibilă compararea şi alegerea acelor combinaţii de servicii turistice care convin cel mai mult clientelei din punct de vedere al destinaţiilor. atunci cînd îşi formulează cererea. Este vorba despre operaţiunile de cercetare şi cunoaştere a ofertei. de identificare şi evaluare a celor mai convenabile tarife posibile. ei devenind astfel un fel de avocaţi ai clientelei. în folosul firmelor prestatoare de servicii şi al clienţilor. nici de competenţă. lucru care o orientează pe aceasta. O astfel de orientare se justifică şi prin aceea aă distribuitorii eliberează pe clienţi de o serie întreagă de activităţi administrative pentru care ei nu dispun nici de timp.

Funcţia principală a distribuţiei în turism este aceea de a asigura. directă sau în avans. de clasele sociale din care provin. Acoperirea geografică integrală a spaţiului din care provine clientela turistică şi Asigurarea controlului întregii reţele de distribuţie. hoteluri şi companii hoteliere de rezervări. Asigurarea flexibilităţii numărului de distribuitori. Furnizarea de informaţii complementare către clientelă. Acordarea de “inteligenţă turistică” producătorilor de servicii. rezultă că o a treia funcţie a distribuţiei serviciilor turistice este aceea de a face posibilă vânzarea lor în avans. de închiriere. Asistarea şi sfătuirea clientelei în ceea ce priveşte alegerea itinerarelor. O primă funcţie a distribuţiei în turism ar fi aceea de adaptare a ofertei turistice la cerere. precum a le înlesni alegerea destinaţiilor turistice. cele mai importante se referă la: în care operează firmele de turism. Îmbrăcând formă 42 . de Înregistrarea plângerilor. şi căi de acces la acestea. Încasarea şi transmiterea către prestatorii de servicii a veniturilor din vânzare. de stilul de viaţă. precum şi datorită caracteristicilor serviciilor turistice. transportatori. pierd treptat contactele directe cu firmele prestatoare. Reducerea cheltuielilor de distribuţie. Un serviciu complet de distribuţie în turism. transferul serviciilor de la prestatori la beneficiari. variantelor de servit masa. antrenând agenţii de voiaj. precum şi Punerea la dispoziţia clientelei a produselor informaţionale. trebuie să asigure: • • • • • • • • • • • • Puncte de vânzare. şi ofertei turistice. birouri de informaţii turistice. spaţii pentru negocierea tranzacţiilor. prin intermediul punctelor de vânzare şi al căilor de acces. în funcţie de mărimea cererii Stimularea intermediarilor. Dat fiind faptul că un produs. ţinându-se seama de nivelul lor cultural şi de instrucţie. asigurare a accesului în anumite locuri. intervalul care desparte vânzarea de producţie fiind cuprins între ore sau zile şi câţiva ani. Datorită avantajelor pe care distribuitorii le oferă. a pliantelor. Dintre obiectivele pe care şi le propune distribuţia în turism. cu cât este mai perisabil sau cu cât are cererea mai efemeră. de aducere a structurii produsului şi a caracteristicilor sale la nivelul aşteptărilor clienţilor. lucru imposibil de realizat de firmele furnizoare de servicii turistice singulare. cu atât trebuie vândut mai repede. de veniturile pe care le pot afecta turismului. reclamaţiilor şi sugestiilor clientelei.înţelege capilaritatea sistemului comercial format din puncte de vânzare omniprezente în zonele emitente şi receptive. cataloagelor şi broşurelor. modalităţilor de realizare a călătoriilor.

La fel ca în celelalte sectoare de activitate. Pe piaţa turistică distribuitorii ocupă o poziţie privilegiată.1. maximizarea propriilor profituri în primul rând. • Orientarea cu precădere spre ceea ce doresc clienţii să cumpere şi nu spre ceea ce prestatorii ar voi să vândă. definită de numărul unităţilor care participă la distribuirea serviciilor în cadrul unei singure componente care dimensionează lungimea sa. 1998. obiectivele promovate de ei. În funcţie de gradul de control pe care îl permit. 2. III. implicând intermediari unici cu scopuri unice. Ceea ce se cumpără efectiv este doar dreptul de consum. În astfel de condiţii. distribuţia lor prezentând unele elemente specifice. aceste servicii nu pot fi consumate decât prin deplasarea consumatorilor în locul în care ele sunt prestate. încercate şi cumpărate în mod direct. Lăţimea. clientela devine tot mai dependentă de intermediari. Adâncimea. Editura Teora.. analizate. Încrederea consumatorilor în acest titlu şi în calitatea serviciilor din structura produsului turistic depinde de încrederea în intermediarul cu care se intră în contact. Ph. manipulate şi expediate consumatorilor. serviciile turistice nu pot fi ambalate. nefiind întotdeauna comune cu cele ale prestatorilor. motiv pentru care ele nu pot fi văzute.materială. Bucureşti. P. fiecare din acestea fiind dictate de mediul de marketing al firmelor de turism. care reflectă gradul de apropiere spaţială a ultimului distribuitor de beneficiarul serviciilor. comparate. principalele dimensiuni ale unui canal de distribuţie a serviciilor turistice sunt1: 1. contând şi experienţa personală acumulată în urma tranzacţiilor anterioare cu acesta. respectiv doar titlul. • Acordarea de prioritate vânzărilor de produse turistice compozite şi nu ofertelor individuale. “Principiile marketingului”. posibilităţile lor de opţiune fiind mult mai largi.1. • Promovarea cu prioritate a imaginii favorabile a propriilor organizaţii şi mai puţin a firmelor furnizoare. canalele de distribuţie din turism se împart în: 1 Kotler. Distribuţia se poate realiza direct şi indirect. iar poziţia celor din urmă se întăreşte continuu şi faţă de aceasta. 58 43 . Canale de distribuţie Îmbrăcând formă nematerială şi fiind inseparabile de procele de producţie. ceea ce le permite: • Puternică independenţă faţă de furnizorii de servicii.

care este o soluţie intermediară între celelalte două. canalele de distribuţie pot fi directe dacă serviciile sunt vândute de prestator în mod nemijlocit beneficiarului sau indirecte dacă între prestator şi beneficiar se interpun intermediarii comercianţi. Markering Turistic. în care toate funcţiile angrosiştilor şi detailiştilor sunt controlate de către o singură organizaţie. Intensivă. de la capacităţile disponibile. Coordonate vertical. în cazul cărora nici o organizaţie de turism nu-şi poate exercita controlul asupra întregului sistem de distribuţie. e P 1 S is t e m e d e d e d e d is t r ib u t ie s e r v ic ii in t u r is m F ir m C lie n t i p r e s t a t o a r e r o d u c a t o r i A g e n t ii C d e t u r is t ic e d e r e c e p t ie v o i A j ge e n t i i a v o ia j lie n t i Sursa: Gherasim. Necontrolate. Schematic cele două tipuri de canale de distribuţie se prezintă în Fig. Exclusivă. n r . 3. Integrate vertical. T. F ig . D. 44 . Bucureşti. Plecându-se de la mărimea ofertei. Editura Economică.. în care atribuţiile de control ale angrosiştilor sunt stabilite prin contractele sau înţelegerile financiare încheiate cu prestatorii de servicii şi cu detailiştii. 3. 1. Gherasim. Firmele de turism pot opta. Ţinând cont de lungimea lor. 2. în funcţie de micromediul şi macromediul în care-şi desfăşoară activitatea. firma prestatoare poate combina chiar distribuţia directă cu cea indirectă. pot fi evidenţiate alte trei tipuri de distribuţie: 1. 2. de regulă de către un tour-operator. când este vizat un singur sector geografic. 1999.. dată fiind sezonalitatea cererii de servicii turistice. Canalele de distribuţie indirecte se pot împărţi în canale de distribuţie scurte dacă între prestatorii de servicii şi turişti se interpune o singură verigă intermediară sau lungi dacă numărul comercianţilor succesivi este de cel puţin doi. Selectivă. Foarte frecvent. care face apel doar la un singur canal. ele fiind bazate pe sistemul de franchising. încercând astfel să valorifice avantajele şi să prevină manifestarea incovenientelor fiecăreia dintre ele. care se bazează pe cel mai mare număr posibil de canale.1. producătorii şi distribuitorii având tot interesul să realizeze o colaborare mutuală. fiecare dintre acestea prezentând avantaje şi dezavantaje. şi de la intensitatea cererii. între diverse tipuri de canale de distribuţie.

ea asigură cunoaşterea cea mai intermediari. făcându-le astfel mai accesibile clienţilor. realizându-se direct. respectiv de capacitatea de a furniza. ale restaurantelor.II. În turism distribuţia directă se poate realiza în mai multe moduri: 1. constituie o altă modalitate de distribuţie directă. nevoile şi dorinţele clientelei turistice. la costuri mici. Vânzările prin corespondenţă sau prin catalog. Telematica este o modalitate directă de distribuţie a serviciilor turistice. ea oferind 45 . De asemenea. cererea este suficient de mare. posibilităţile largi de culegere. Dintre avantajele pe care distribuţia directă le prezintă. necesitatea de a cunoaşte cât mai multe date despre profitul. fiind foarte strâns legat de aparatul promoţional al firmelor turistice. fiind utilizate pentru prima dată în turismul din Marea Britanie şi Germania. într-o formă cât mai incitantă. ale hotelurilor şi cluburilor. din poartă în poartă. toate informaţiile asupra serviciilor puse la dispoziţuia clientelei. acestea fiind foarte frecvent utilizate mai ales atunci când. 2.. restaurante. succesul lor fiind condiţionat de calitatea cataloagelor utilizate. în hoteluri. necesitatea valorificării avantajelor comparative ale marketingului direct conduc spre aceeaşi soluţie. iniţiate în turism de către firmele elveţiene şi germane.1. distribuţiei. clientela putând fi asigurată fără nici un fel de sprijin din afară.1. firmele turistice pot asigura gratuitatea convorbirilor telefonice. Preîntâmpină încărcarea tarifelor cu adaosurile pretinse de eventualii Dă posibilitatea firmei prestatoare să-şi exercite controlul integral asupra Bazându-se pe contactul direct cu clientela.1 Canale de distribuţie directe Excluzând în totalitate intermediarii. respectiv faptul că prestatorul de servicii se află tot timpul în contact direct cu clienţii. rapidă şi mai profundă a solicitărilor şi pretenţiilor clienţilor. 4. reprezintă o a doua modalitate de distribuţie. folosind calculatoarele. facilitează utilizarea canalelor directe. Vânzările la domiciliu. telefonic sau prin corespondenţă. distribuţia prin canale directe presupune vânzarea serviciilor turistice nemijlocit clienţilor. Simultaneitatea producţiei şi consumului de servicii turistice. 3. stocare şi prelucrare a acestor date. Vânzările prin telefon fac parte tot din categoria celor directe. Pentru a le face mai atractive. El este propus de birourile de vânzări ale liniilor aeriene. 5. feroviare şi maritime. ar fi de semnalat următoarele: • • • • Este cea mai operativă. rerpezintă cel mai simplu tip de canal utilizabil în turism. utilizată foarte rar de firmele turistice. comparativ cu oferta. Sistemul de rezervări de locuri. mijloace de transport.

Generaliştii sunt producătorii de voiaje şi sejururi în formule dintre cele mai diverse. III. intermediarii limitează substanţial numărul de tranzacţii ale fiecărui producător şi consumator de astfel de produse în parte. serviciile de transport. naval sau o combinaţie a acestora. centrele de rezervări şi altele. Tipuri de intermediari Principalele tipuri de intermediari care operează pe piaţa turistică sunt: tur-operatorii. masă. oferite unei clientele nestructurate. de cazare. aerian. de organisme de turism mutuale sau de asociaţii. agrement. Ei pot avea statut de intreprinderi cu scop lucrativ.1. De cele mai multe ori. feroviar. agenţiile de voiaj.1. eliberând în mare măsură fondurile imobolizate de producători. Aceştia sunt confruntaţi cu o serie de probleme care ţin de: a) Competenţa şi asigurarea calităţii. Tour-operatorii pot fi încadraţi în trei categorii mai importante: generalişti. de cazare . existând şi cazuri în care statutul lor este acela de agenţii de voiaj. cu cât gama produselor turistice este mai 46 . auto. integrându-le şi vânzându-le apoi sub formă de produse turistice complete. tour-operatorii sunt organizatori de voiaje şi sejururi care îşi asumă rolul de a ansambla diferite părţi componente ale produselor turistice. ele permit firmelor prestatoare de servicii turistice pătrunderea pe piaţe inaccesibile altfel. Preluând serviciile parţiale oferite de diversele firme prestatoare. 1. tour-operatorii oferă spre vânzare un mijloc de deplasare. clientelei direct sau prin intermediul agenţiilor de voiaj detailiste. de închirieri şi de a le oferi. de organizaţii fără acest statut. Intermediarii preiau şi riscurile în ceea ce priveşte vânzarea. Producătorii de voiaje se diferenţiază unii de alţii prin nivelul de integrare a produselor turistice pe care le oferă pe piaţă şi prin capacităţile de producţie de care dispun.celor care dispun de mijloacele tehnice necesare să-şi selecţioneze produsele turistice pe care le doresc şi să efectueze comenzile direct da la domiciliu.2. organizaţiile sindicale. de agrement. voiajişti sau angrosişti. împreună cu celelalte servicii turistice. simplificînd enorm eforturile lor comerciale. • Tour-operatorii Fiind denumiţi şi producători de voiaje. Canale de distribuţie indirecte Specificul acestor canale constă că se bazează pe intermediari. în forme mai mult sau mai puţin complete. specialişti şi producătorii de voiaje punctuale : 1. de servit masa. care-şi propun să valorifice la maximum aşa-numitul “efect al gamei”. De cele mai multe ori. sub aspectul investiţiilor şi cheltuielilor publicitare.

aşteptărilor. care este nefavorabilă. 2. ei având oricând posibilitatea să introducă sau să scoată unele servicii din structura produsulor turistice pe care le oferă detailiştilor şi consumatorilor. hoteluri. cu perioadele dorite. respectiv datele la care acestea trebuie să fie confirmate sau anulate. asigurându-le serviciile în Integratori. cu cât gama de produse este mai diversificată cu atât această competenţă este mai greu de asigurat. Distribuirea cataloagelor şi a altor purtători de informaţii cu privire la oferta turistică şi stimularea vânzărilor pe toate celelalte căi posibile. cum ar fi: 1. b) Capitalul necesar. 4. tour-operatorii se împart în: a) Acompaniatori. Gazde. c) turistic complet. bugetului de care dispune. pe un anumit circuit. Construirea programelor şi produselor turistice. 3. 3. fără a-i însoţi pe traseu. nici la destinaţie. care asigură doar integrarea serviciilor individuale în produsul pentru a le asigura cala mai bune servicii. Toate drepturile şi obligaţiile pe care firmele prestatoare şi organizatorii de voiaje şi le asumă în legătură cu închirierea şi folosirea capacităţilor turistice sunt consemnate în contracte specifice. pe o anumită clientelă. în conformitate cu categoriile şi clasele de calitate solicitate. Specialiştii sunt tour-operatorii care ansamblează doar câte un singur tip de produse turistice. care se obligă să însoţească turiştii pe întregul traseu propus. Identificarea clientelei potanţiale şi cunoaşterea ei. tour-operatorii îşi asumă unele sarcini. Alegerea celor mai performanţi distribuitori de produse turistice. 2. neîntâlnindu-se cu turiştii nici pe traseu. 47 . care întâlnesc turiştii în zonele de distribuţie. produse centrate pe o anumită temă. fiind însă foarte favorabilă poziţia faţă de ceilalţi furnizori. pentru congrese. Producătorii de voiaje punctuale sau profilaţi pe servicii turistice la comandă pentru grupuri constituite. acesta fiind mai mare decât în cazul organizatorilor specialişti. pentru manifestări artistice. d) Competenţa în negocieri. Contractele pe care tur-operatorii le încheie în acest sens conţin drepturi şi obligaţii privind: • Rezervările de locuri în vehicule. putând astfel renunţa uşor la unii dintre aceştia. comportamentului. sub aspectul nevoilor. restaurante.diversificată cu atât competenţa în fiecare caz este mai joasă. încheierea contractelor cu firmele prestatoare şi rezervarea produselor şi serviciilor necesare clientelei pentru sezonul viitor. b) cadrul acestora. cu preţurile acceptate. c) Poziţia fată de furnizorii dominanţi de servicii. În general. În funcţie de serviciile pe care se obligă să le asigure clientelei. pe o anumită destinaţie.

• • • Penalizările care urmează a fi plătite în cazul nerespectării unor obligaţii sau Condiţiile de plată. prin care se înţelege numărul de om-zile voiaj vândute de agenţiile prin care se distribuie un produs turistic. Adeseori acestea fabrică produse turistice la cererea expresă a unor grupuri deja constituite sau pentru ocazii particulare. Rezervarea de locuri de cazare. garanţii. producătorii de voiaje integrând propriile Fie o integrare de vânzare directă a produselor consumatorilor potenţiali. care. Distribuţia prin agenţiile de voiaj poate fi apreciată ca: a) Distribuţia numerică. pentru care este relativ uşor de constatat că există cerere. 48 . agenţiile de voiaj mai asigură: 1. manifestări sportive. nete sau comisioane. 2. 3. b) Distribuţie valorică. iar pentru prestatorul de servicii garanţia că acestea iî vor fi plătite. admise. în valuta ţării de destinaţie. de regulă. principalele elemente de negociere a comisioanelor fiind numărul cataloagelor distribuite şi durata de viaţă a produselor. rolul de detailişti sau de revânzători. Sunt şi cazuri în care ele pot construi produse ocazionale care însă nu se află pe piaţă. plata în avans. parţială sau în totalitate. atât faţă de furnizorii de servicii individuale. Cumpărarea de bilete la spectacole. • • Fie o tendinţă de integrare verticală. de servit masa. congrese. • Agenţiile de turism distribuitoare Agenţiile de voiaj îndeplinesc. când clientela este suficientă. lor reţele de agenţii printr-un sistem de asociere. cât şi faţă de detailişti şi chiar faţă de clientela turistică. care reflectă cifra de afaceri a agenţiilor. programelor turistice. termenele Bonurile de schimb. care se stabilesc. În afară de vânzarea biletelor de călătorie. vânzându-le apoi cu propriile forţe. în domeniul turismului. Asigurarea şi asistarea turiştilor. garanţia că serviciile îi vor fi furnizate. O dată cu extinderea concurenţei între firmele prestatoare de servicii şi între agenţiile de voiaj detailiste. pentru clientela care a efectuat plăţile reprezintă termene. distribuind consumatorilor finali produsele propuse de operatori.• Preţurile. preîntâmpinând astfel cheltuielile cu remunerarea agenţiilor de voiaj. evenimente culturale sau religioase. manifestări sportive. poziţia pe piaţă a organizatorilor de voiaje s-a întărit. tur-operatorul preluând riscul sau avantajul de schimb.

Majoritatea agenţiilor de voiaj se ocupă doar de distribuţia produselor turistice. agenţiile receptive sunt firmele turistice din locurile de destinaţie care. acordate de furnizorii de servicii parţiale de turism. angajând ghizi proprii. deosebirile dintre cele două categorii de intermediari ştergându-se. ea se va transforma în tour-operator. cu autoturisme cu şoferi.A. fiind denumite agenţii distribuitoare. 5. rolul acestora este acela de a garanta continuitatea serviciilor şi asistenţa consumatorilor. încadrat cu un secretar şi dotat sumar. turişti individuali sau grupuri. care conţin şi datele cu privire la tarifele percepute. încadrate cu echipe de ghizi şi alt personal. Multe dintre ele sunt filiale ale transportatorilor turistici regionali. cu telefon. rezultate din ansamblarea serviciilor complementare. excursii şi circuite de mai multe zile. S. ori pe anumite pieţe. • Agenţiile receptive Cunoscute şi sub denumirea de ground operators sau de agenţii de primire. organizând. Pe lângă activitatea propriu-zisă de distribuţie.U. Efectuarea de schimburi valutare. iar vizavi de prestatorii propriu-zişi de servicii. Pentru a exista este necesar ca acestea să se dovedească utile nu numai pentru firmele prestatoare de servicii turistice. telex. şcolari sau vârstnici. asigură serviciile pentru clienţii ajunşi în locurile de sejur. ci şi pentru clienţi. Numărul şi caracteristicile lor reflectă nivelul de organizare şi profesionalismul din destinaţiile turistice. în care intră doar un birou. agenţiile de voiaj trebuie să desfăşoare şi o vastă activitate de informare şi sfătuire a clientelei. În condiţiile în care agenţia de voiaj îşi asumă rolul de organizator de voiaje şi de sejururi. Există însă şi agenţii de primire având birouri amplasate în mai multe localităţi sau staţiuni turistice. Unele dintre acestea sunt specializate pe anumite segmente de clientelă. în mod regulat sau la cerere.. copiator. cu autoturisme de închiriat. Japonia. Agenţiile de primire propun tour-operatorilor o anumită gamă de prestaţii elementare şi de produse receptive. Rezervarea de spaţii pentru parcarea autocarelor sau altor categorii de vehicule. Toate prestaţiile lor sunt prevăzute în broşuri. Europa Occidentală sau de Nord. agenţia de voiaj este remunerată prin intermediul unor comisioane. Unele agenţii de acest gen nu au decât o structură administrativă simplă.4. Pentru serviciile prestate. cu autocare. oameni de afaceri sau vacanţieri. acestea incluzându-se în preţul produsului turistic complet. comunicarea cu cei din urmă având o importanţă extremă. pentru 49 . ele au rolul de reprezentanţi şi prescriptori. în baza unor contracte încheiate cu celelalte agenţii. Raportate la tour-operatori sau la agenţiile din zonele emitente. ei fiindu-i alocate cheltuieli investiţionale deosebite.

în afara serviciilor de transport. ele aduc la cunoştinţa clienţilor toate informaţiile în legătură cu produsele turistice finite pe care le oferă. angajându-se faţă de clienţi să asigure. din motive care ţin de întărirea prestigiului sau de politicile promoţionale. îşi creează uneori propriile reţele de agenţii de voiaj sau apelează la cele generale. unităţile hoteliere au posibilitatea să comunice direct cu clienţii. precum şi automobil-cluburi. Reţelele de vânzări ale transportatorilor O serie de companii de transport. specializată pe rezervări pentru congrese şi saloane şi Roome Centre din Marea Britanie. b) Sistemele hotelurilor independente care oferă rezervări şi informaţii hoteliere fie agenţiilor. servicii de rezervare de locuri şi chiar de promovare ori doar de publicitate. la care se adaugă propriile comisioane. fie întreprinzătorilor. Există următoarele tipuri de astfel de intermediari: a) Sistemele de rezervări ale principalelor lanţuri hoteliere internaţionale: Holiday Inn (Holidex). Asociaţiile de rezervări şi tranzacţii hoteliere Sub presiunea nevoilor de comercializare ale firmelor turistice şi solicitărilor clienţilor. sau a unui procentaj din cifra de afaceri în cazul reprezentărilor. pe bază de reciprocitate sau contracomision. fie particularilor. atunci când sejurul decurge normal. fiecare dintre ele prezentând. Mariott (Marsha). unităţile de cazare şi de servit masa îşi reunesc adeseori serviciile de distribuţie. fiind titulare de licenţe de turism. mai ales cele aeriene şi maritime. 2. În baza cataloagelor sau broşurilor pe care le publică. cum ar fi cele de cazare sau masă. în zonele în care-şi exercită influnţa. burselor profesionale. pe toate celelalte efectuând. negociate cu prestatorii de servicii. oficiilor regionale şi naţionale de turism. în cazul rezervărilor simple. agenţiile de primire pot rămâne complet necunoscute. atât pe timpul escalelor. 50 . Pentru turişti. Ramada (Roomfinder). În felul acesta clientela are posibilitatea de a comunica în propria limbă cu personalul acestor firme. cât şi pe cel al sejurului în marile oraşe ale lumii. • Alţi intermediari 1. unele servicii de agrement. Facturarea serviciilor se realizează sub forma unui comision. saloanelor profesionale şi de workshops. evitând utilizarea unor mijloace costisitoare de rezervare la distanţă. c) Agenţiile de rezervări de grup. cum ar fi Expotel. în baza unor comisioane medii sau a unor sume fixe. şi alte servicii. loco sau în străinătate. Aceste tarife confidenţiale sunt difuzate celorlalte agenţii de turism. iar pe de altă parte.persoanele individuale sau grupuri.

cu prorpiile vehicule. comitetelor de întreprinderi şi chiar populaţiei.d) Sistemele de rezervări legate de transporturile aeriene. culturale. funcţionarea sa fiind integrată în structurile organismelor teritoriale şi naţionale de turism. 3. ori care îşi organizează propriile producţii de voiaje. posedând vehicule proprii. În cazul programelor repetitive. prevăzute cu staţii special rezervate pentru Capacităţi de cazare. servicii de transport. 51 . agenţiilor de voiaj. Pentru a se încadra în parametrii de eficienţă doriţi şi pentru a satisface cât mai multe din solicitările turiştilor. atât în baza programelor regulate cât şi a celor ocazionale. Trasee turistice cât mai atractive. pentru anumite categorii de călători. Aceşti intermediari publică anuare pe care le difuzează prestatorilor de servicii. librăriilor. la cerere. au servicii specializate în organizarea de voiaje în autocar. organizatorii de voiaje în autocar trebuie să asigure: • • • cât mai bună personalizare a relaţiilor cu prestatorii de servicii şi cu grupurile. remunerarea serviciilor prestate făcându-se fie sub forma comisioanelor proporţionale cu valoarea vânzărilor. grupurilor şi cât mai omogene sub aspect calitativ. b) Cei care. nedispunând de vehicule proprii. artistice. de servit masa. prin curse sepciale. pe întrega perioadă a anului şi pe linii regulate. Accesul la asociaţiile sau centrele de rezervări este reglementată de o serie de acte normative. presupunând plata unor cotizaţii anuale. sportive. apelând la mijloacele de transport ale altora. Sistemul rezervărilor este practicat şi în cazul altor categorii de servicii turistice. Principala lor clientelă este constituită din grupuri de elevi. Reţelele comerciale obişnuite Nu sunt puţine cazurile în care vânzarea serviciilor turistice se face prin intermediul marilor magazine. hiper şi supermarket-urilor. pentru a nu genera sentimentul de discriminare în rândul anumitor membri ai acestora. aceşti intermediari pot fi de trei tipuri: a) Cei care asigură. Autocariştii negociază cu grupurile de turişti serviciile pe care le pun la dispoziţia lor. se pun la dispoziţia unui tur-operator sau a unei agenţii receptive. c) Cei care. în cazul cărora locurile la hotel sunt rezervate o dată cu biletele de avion. prestarea serviciilor nu poate fi asigurată decât dacă numărul turiştilor reuniţi într-un grup depăşeşte o anumită limită minimă. de servit masa cât mai strict corelate cu mărimea îmbarcarea-debarcarea grupurilor şi pentru parcarea îndelungată a autocarelor. completate cu excursii şi activităţi turistice sezoniere. fie sub cea a onorariilor fixe pe operaţie de rezervare. 4. de bătrâni şi de alte categorii de persoane care agreează voiajele în colectiv. de studenţi. Organizatori de voiaje în autocar Purtând şi denumirea de autocarişti.

zonă sau ţară este un foarte sugestiv indiciu asupra gradului de atractivitate pe care îl manifestă faţă de turişti. servirea grupurilor fiind o Servicii speciale. Implanturile sunt puncte de vânzare a produselor turistice amplasate de organizatorii de voiaje pe lângă unele comitete de întreprindere. plecând de la grupuri mai mult sau mai puţin formale. 52 a fiecărui canal şi tip de intermediari în oarte. zgomot. 2. preşedinţii de cluburi în cazul turismului de grup. 5. medicii în cazul turismului balnear. acordând prioritate anumitor grupuri.• • Suficientă operativitate în prestarea serviciilor. aglomeraţii. sindicate. analiza prealabilă a canalelor de distribuţie din turism trebuie să asigure: • • • • • • 2. acestea fiind organizate la fel ca agenţiile de voiaj. pentru şoferi şi ghizi. vânzare. de cazare operaţiune complexă şi delicată. pe care populaţia locală trebuie să le suporte. poluare chimică. dar şi asupra efectelor negative. Consumatorii serviciilor turistice. intermediar. constituite deja înainte de plecarea în voiaje. Dat fiind faptul că insuficienţa reţelelor de distribuţie este unul dintre cei mai importanţi factori de eşec din domeniul turismului. propunându-şi să practice un turism de masă. Prescriptorii. evaluându-se importanţa relativă Estimarea şi analiza costurilor pe tipuri de intermediari. Descrierea detaliată a sistemului de distribuţie. telefonice. multe dintre acestea fiind oarecum defavorizate. în distribuţie. . Cunoaşterea atitudinii lor cu privire la fiecare produs turistic propus spre Cercetarea atitudinii turiştilor în ceea ce priveşte valoarea şi seriozitatea fiecărui Cunoaşterea reacţiei turuiştilor la sfaturile şi recomandările făcute de specialiştii Analiza modalităţilor de distribuţie practicate de firmele concurente. cluburi şi asociaţii. Ele promovează aşa-numitul turism de afinitate. respectiv persoanele care fac cunoscut şi recomandă populaţiei turismul în scopuri precise: prefesorii şi educatorii în cazul turismului cultural şi istoric. Frecvenţa autocarelor într-o anumită localitate. de alimentare şi reparare a autocarelor. Tipuri de reţele Activităţile de distribuţie au în vedere patru categorii de ţinte: 1.

4. 2. reţelele pot viza: 1. natura produselor turistice. 3.distribuitor . când între firma prestatoare de servicii şi turist se interpune un singur intermediar. reţelele de distribuţie în turism sunt: 1. 3. În raport cu structura lor. Alegerea strategiei de distribuţie Triunghiul producător . despre produsele turistice ale diverselor firme. 4. vânzând atât singure cât şi prin intermediari propriile servicii. 4. Producătorii de voiaje. legi referitoare la turism. Lungi. activând pe teritoriul mai multor ţări. accesibile numai agenţilor acreditaţi. de creditare. Restrictive. Naţionale. Deschise tuturor categoriilor de revânzători. Regionale. 2. care contribuie. la conturarea imaginii. reguli de tarifare. trebuie să se analizeze factorii care influenţează variantele de comercializare şi criteriile de alegere. Internaţionale. Oameni de afaceri.1. Ţinând seama de numărul de intermediari pe care se bazează. volumul producţiei. III.2. În acest scop. caracteristicile intermediarilor. desfăşurându-şi acţiunile în limitele graniţelor unei ţări. 3. Alegerea unui tip sau altul de reţele se face în funcţie de caracteristicile cererii şi ofertei turistice. favorabile sau nefavorabile. care preiau serviciile de la firmele prestatoare în vederea ansamblării şi revinderii. în bună măsură. Tineretul. Oamenii de ştiinţă. Mixte. Mass-media. 2. regulamente ale agenţiilor de voiaj. Este necesar să se ţină seama de particularităţile clientelei. elevii şi studenţii. reţelele de distribuţie se împart în: 1. reţelele de distribuţie pot fi: 1. Scurte. alegerea uneia sau alteia dintre ele nefiind o operaţiune foarte simplă. de plată. care vând în exclusivitate propriile produse turistice. de fixare a comisioanelor. După specializare pe care o au. dacă numărul intermediarilor este mai mare de unu.3. 53 . Construirea şi exploatarea reţelelor de distribuţie trebuie să se realizeze cu respectarea unor restricţii de ordin juridic. Oamenii de vârsta a treia. aria pieţei. charte profesionale ale ghizilor de turism şi de ordin comercial. operând pe o arie restrânsă.client sugerează faptul că la dispoziţia firmelor turistice stau mai multe alternative de distribuţuie. În funcţie de aria geografică pe care o acoperă. precum şi de comportamentul firmelor concurente. 2. Integrate.

sunt recomandate canalele de distribuţie lungi. bazate pe un număr mare de agenţii de voiaj. toate acestea influenţând modul de alegere a canalelor de distribuţie şi a soluţiilor de comercializare. nediferenţiate. formula fiind utilizată de lanţurile hoteliere şi de restaurante cu tarife şi meniuri unice. cele pentru amatorii de alpinism prin asociaţiile sportive. Clientela turistică poate fi structurată în diverse moduri. Astfel. fiind cea mai ieftină. cele pentru tratament balneoclimateric prin sindicate sau unităţi sanitare. 54 . dar şi cea mai riscantă. gradului de instrucţie.Clientela turistică este foarte eterogenă sub aspectul numărului. clientela locală şi regională fiind mai puţin sensibilă la sezonalitate. comercializării serviciilor turistice. În funcţie de particularităţile clientelei în turism pot fi practicate: 1. 3. vânzarea de produse turistice pentru vârstnici se poate face prin organizaţiile de pensionari sau de locatari. Atunci când clientela efectivă şi potenţială este foarte numeroasă. se impun alese acele strategii de distribuţie care să asigure pe termen lung conservarea şi fidelizarea clientelei existente prin practicarea unor metode de distribuţie care să le satisfacă la cel mai înalt nivel pretenţiile şi atragerea de noi clienţi. Strategii de distribuţie globală. pentru care fiecare gen de clientelă rezervându-se câte un canal distinct de comercializare. Ţinând seama de particularităţile fiecărui segment de clientelă turistică în parte. Excursionişti şi turişti. acestea fiind amplasate în zonele cel mai dens populate. fiecare categorie implicând servicii şi modalităţi de Clientelă naţională şi străină. lungimea canalelor de distribuţie şi felul intermediarilor Clientelă apropiată şi îndepărtată. Clientelă individuală şi de grup. Ambele obiective pot fi atinse facilitându-se mai ales operaţiile de rezervare a locurilor şi de plată. practicabile de către firmele axate pe câte un singur tip de clientelă. fiind răspândită pe o arie geografică extinsă. • • Clientelă în tranzit şi de sejur. specializarea metodelor de distribuţie fiind uşor de realizat dar şi uşor de imitat sau de contracarat de către concurenţi. Strategii diversificate de distribuţie. în funcţie de care diferă sezonalitatea producţiei şi comercializare adeseori distincte. Strategii concentrate de distribuţie. reacţiilor posibile la diversele variabile de marketing. acestea folosindu-se în special atunci când piaţa este foarte omogenă. distribuţiei geografice. obiceiurilor de consum. care reacţionează diferit la soluţiile de distribuţie. veniturilor. fiind diferite de la un caz la altul. 2. putându-se identifica: • • • • clientelă directă şi una indirectă. clientela fiind doar arareori omogenă.

uniformitatea sau neuniformitatea lor. se vor aduce în prim plan canalele de distribuţie ample. fiind un produs compozit. de genul celor legate de anumite monumente ale naturii sau istorice. Fiind foarte perisabil. realizată printr-un singur intermediar. angrosişti şi detailişti şi clientelă. prin organizarea saloanelor de turism. 2. Aducerea clientului potenţial spre produs. prin care se comercializează produsele existente. sportive sau ştiinţifice. Selecţionarea lor este o operaţiune destul de complexă. acordarea de garanţii şi asumarea obligaţiei de asigurare a service-ului postvânzare nu sunt elemente de luat în seamă în alegerea strategiilor de distribuţie. În funcţie de astfel de criterii. distribuţia presupune realizarea unui mare număr de contacte între prestatorii de servicii. în acest scop fiind necesar să se tină seama de: • • • • • Cantităţile de servicii turistice comandate. sub aspectul numărului şi specializării de care dispun. Modul în care se angajează în promovarea vânzărilor. sunt posibile două categorii de acţiuni: 1. bazată pe un număr mare de intermediari.Pentru a realiza legătura între produsul turistic şi piaţă. vitrinelor agenţiilor de voiaj. Ducerea imaginii produsului spre client. operativitatea plăţilor. sau pentru construirea unor canale noi. în timp ce produsele cu durate lungi de viaţă. În cazul produselor cu o durată de viaţă efemeră. Modul de eşalonare în timp a comenzilor. sunt şi ei foarte importanţi în alegerea strategiilor de distribuţie. ca o caracteristică importantă care ţine de natura sa. Volumul producţiei de servicii pa care o firmă turistică este în măsură să-l realizeze 55 . care înglobează în structura sa bunuri materiale şi servicii foarte diferite. Intermediarii. Durata de viaţă a produsului turistic. care are la bază numai anumiţi intermediari sau pentru distribuţia exclusivă. firmele comerciale. pot justifica inclusiv reţelele proprii de comercializare. capabile să le vândă rapid. pentru una selectivă. importantă fiind operaţiunea de culegere rapidă a informaţiilor cu privire la modul în care se realizează promovarea şi lansarea la reacţiile postcumpărare ale clientelei. Natura şi calitatea informaţiilor transmise către turiştii potenţiali în legătură cu Condiţiile de plată. nivelul calitativ al serviciilor. pentru a se asigura o anumită succesiune cronologică şi logică execuţiei acestora. În cazul produselor turistice noi. Natura produsului turistic impune soluţii de distribuţie specifice. cum ar fi cele legate de anumite manifestări artistice. Pe de altă parte. determină firmele şi organizaţiile turistice să se orienteze spre variante de distribuţie diferite. Din acelaşi motiv. prin intermediul ofertei prin broşuri şi cataloage. acesta ar trebui să orienteze firmele turistice în primul rând spre distribuţia directă sau prin canale scurte. firmele pot opta pentru canale de distribuţie deja constituite. firma de turism poate opta pentru distribuţie extensivă.

astfel încât politica de publicitate să fie un tot coerent. III. în condiţii de certitudine. 2. amploarea ofertei. Publicitatea nu intervine doar în influenţarea comportamentului turistic. Cu cât ea este mai vastă. Practica turistică consideră publicitatea ca instrumentul cel mai important pentru câştigarea clientelei potenţiale.influenţează opţiunea pentru o formă sau alta de distribuţie. Atunci când oferta turistică este mică. care comportă la rândul ei două etape: a)Alegerea poziţionării produsului turistic. Luându-se în considerare factorii şi criteriile la care ne-am referit. deşi este definită în mare măsură de numărul şi distribuţia în spaţiu a turiştilor potenţiali. Literatura franceză de specialitate menţionează opt principii fundamentale ale strategiei 56 . ci de a face să se vândă acţionând asupra atitudinilor publicului pentru a provoca la acesta un comportament pozitiv de cumpărare. Publicitatea este un mijloc de comunicare cu publicul.2. răspândiţi în toate zonele din care provin clienţii. cu atât reţelele de distribuţie trebuie să fie mai bogate în intermediari. A stabili o politică de publicitate înseamnă a defini obiectivele publicitare şi în funcţie de acestea. alegerea soluţiilor şi strategiilor de distribuţie se transformă într-o problemă de adoptare a deciziei optime. Politica de promovare Publicitatea este o tehnică de comunicare ce-şi propune să stabilească un contact direct între vânzător şi cumpărător pentru a-l încuraja pe acesta din urmă să achiziţioneze un anumit produs.Strategia publicului vizat constă în definirea criteriilor după care va fi segmentată populaţia în raport de produs şi alegerea categoriei de public căruia i se va adresa mesajul publicitar. Rolul său direct nu este de a vinde. ea acţionează şi în alte faze ale formării deciziei de cumpărare. natura produselor turistice. risc sau incertitudine. Dacă aceasta este mare sau foarte mare. b)Stabilirea mesajului sau a copy-strategiei. este determinată şi de alţi factori. Obiectivul publicitar stă la baza luării de decizii şi serveşte la evaluarea rezultatelor. se optează pentru canale de distribuţie lungi. Strategia publicitară se subdivide în două strategii elementare: 1. strategiile adecvate. care precizează profilul psihologic al acestuia. bazate pe un număr mare de intermediari. care descrie cu precizie calea pe care trebuie să fie condusă creativitatea publicitară. marketingul direct operând mai cu seamă în astfel de situaţii. care-i determină împreună întinderea. cele mai eficiente sunt soluţiile de distribuţie directă sau exclusivă.Strategia conţinutului. Aria pieţei. care se rezolvă cu ajutorul metodelor şi instrumentelor puse la punct şi utilizate foarte larg în teoria şi practica managementului.

un public vizat. Principiul continuităţii. 2. 57 dincolo de ceea ce se consideră prag de eficienţă. O strategie complicată al cărui conţinut este subtil şi principiile de funcţionare complexe riscă să dea rezultate proaste. convingătoare şi simple. O strategie care cuprinde mai multe pagini de prezentare fără a prezenta net punctele esenţiale pe care le va atinge campania. Există toate şansele ca o astfel de strategie să fie greu de utilizat sau să conducă la o acţiune confuză. cunoscut. O idee excelentă are nevoaie de mulţi bani pentru a fi eficace. Aceste strategii nu există pentru că nu sunt formulate în scris şi prinse întrun plan de a primit acordul conducerii întreprinderii. fie pentru că sunt strategii care prezintă proiectul prin magia verbului publicitar. Strategia nu trebuie să caute originalitate cu orice preţ. Concentrarea pe un număr limitat de canale de mediatizare. dar şi altor forme de comunicare a întreprinderii. calitatea produsului. Deci strategiile trebuie să fie directe. astfel că un buget prea redus poate fi cheltuit în pierdere pentru că se situează sub pragul de eficienţă. ce nu va fi expus mesajului Concentrarea pe un obiectiv clar şi precis. Aceasta înseamnă că principiile sale pot Declinabilă după canalul de mediatizare. Principiul declinaţiei conform căreia strategia trebuie să fie: fi aplicate nu numai publicităţii. se va încerca concentrarea bugetului în punctele esenţiale: • • • • • Concentrarea spre un public bine delimitat. Când s-a reţinut o strategie publicitară. trebuie să se menţină alegerea şi acesta să nu fie modificată fără motiv. Principiul existenţei cere ca o strategie de comunicare să fie scrisă.de comunicare necesare: 1. dar ea Principiul clarităţii. Se subestimează durata necesară pentru eficienţa campaniei sau se neglijează importanţa altor factori ca: distribuţia. adică obiectivele publicităţii. relevă faptul că autorul ei stăpâneşte puţin problema. O bună comunicare trebuie să fie clară. Toate acestea pentru că există strategii formulate în termeni generali. când s-a ales un partener şi s-a început investirea banilor. . nivelul mijloacelor financiare. 5. 6. Principiul diferenţierii. o strategie de creaţie şi o strategie mass-media. De aceea. Declinabilă după diferite forme de comunicare. agenţie de publicitate. 4. să se sprijine pe idei trebuie să permită diferenţierea netă a produsului de cel al concurenţei. Principiul realismului. Una din calităţile esenţiale ale unei strategii este de a fi concepută pentru a dura şi a rezista evoluţiilor normale ale pieţei şi concurenţei. Strategiile şi campaniile publicitare se dărâmă adesea din lipsă de realism. să urmeze căile cele mai uşoare şi să nu caute combinaţii prea subtile pentru că adesea drumul scurt este cel mai eficace. difuzată şi acceptată de toţi cei vizaţi direct: anunţător. 3. obiectivele publicitare sunt prea ambiţioase.

Există categorii diferite de axe. Ele cuprind ceea ce se încearca să se exprime şi să se transmită prin campanie în vederea acţionării asupra concepţiilor. care se vor ghida însă după câteva reguli generale: 1. cunoştinţelor. Axele unei campanii sunt atitudinile mentale pe care agentul de publicitate va încerca să le folosească în favoarea sa. Principiul coerenţei. Ca şi în cazul axelor nu există o metodă riguroasă pentru a evalua şi alege temele publicitare: această sarcină este de domeniul imaginaţiei şi talentului agenţilor de publicitate. 8. Ele pot fi centre de interes. Principiul coerenţei exprimă armonia necesară ce trebuie să existe între obiective. publicul vizat. decât caracteristicile intrinsece ale produsului. Elaborarea mesajului publicitar comportă trei faze succesive: alegerea “axelor publicitare”. nevoi. 2. Studiul motivaţiei permite actualizarea opiniilor.Originalitatea. Credibilitatea.• Declinabilă după piaţă. O temă publicitară trebuie să fie pe cât posibil originală şi specifică produsului de promovat. Temele sau conceptele publicitare constituie substanţa mesajului publicitar. buget şi mediile de comunicare. concurenţă sau pentru o gamă de activităţi. Axele constituie astfel terenul psihologic pe care se încearcă să se acţioneze. Această regulă este uneori exprimată mai categoric sub forma principiului “unique selling proposition” (USP) după care tema sau temele utilizate pentru un produs trebuie să fie astfel încât nici un concurent să nu deţină ceva asemănător. 2. Marea majoritate a agenţilor de publicitate estimează că o temă trebuie să afirme sau să sugereze superioritatea produsului din punctul de vedere al axei alese. credibilitatea. alegerea uneia dintre axele avute în vedere se face după două criterii: 1. în termeni de avantaje sau satisfacţii pentru consumator. motivaţii sau frâne legate de produsul avut în vedere. care au fost reţinute în prealabil ca axe publicitare. Orientarea mai mult spre public decît spre produs. 7. Adaptarea lor la produsul de promovat. 3. Principiul acceptării interne. O strategie trebuie să enunţe principiile unei acţiuni care să fie perfect înţeleasă şi acceptată de consumatorii vizaţi. alegerea temelor sau a conceptelor şi punerea în formă a mesajului publicitar. O temă publicitară trebuie să fie credibilă în ce priveşte produsul şi pe cât posibil să nu se ciocnească de credinţele puternic consolidate. axele de mesaje. Plecând de la aceste date. motivaţiilor sau frînelor care exercită o influenţă asupra atitudinilor şi asupra comportamentului publicului vizat relativ la produsul turistic considerat şi care ar putea constitui axele unei campanii. Dar în egală măsură ea exprimă idei cu care trebuie să fie de acord şi publicul intern din întreprindere. Importanţa actuală sau potenţială în formarea şi transformarea atitudinilor. motivaţiilor. nevoilor. fiecare caracterizată prin eficienţa sa. de preocupări. insatisfacţii. O strategie este un ansamblu de principii de acţiune care ating domenii diferite şi sunt legate între ele. 58 .

Pregătirea vânzărilor şi încheierea de contracte. • • sau non-sensurile. Prezentarea anunţului. A stimula intermediarii. alegând clientela potenţială prin intermediul reţelelor de vânzări. 59 . convergenţa şi coordonarea. evitând sensurile false Valoarea de memorare care decurge în mare parte din principiile anterioare. • susţinând vânzare acestuia.1. noi hoteluri. firme publicitare. Unii agenţi de publicitate afirmă că temele indirecte. spoturi de radio sau televiziune. mijloacele de promovare îşi pierd o mare parte din impact. 2. 2. Promovarea vânzărilor acoperă ansamblul de măsuri care au ca obiect accelerarea fluxului produselor în direcţia cumpărătorului final. aceasta să ia cunoştinţă cu mesajul vehiculat de anunţ. Este important să informezi partenerii comerciali asupra oricărei transformări aduse produsului turistic oferit. A favoriza vînzarea produselor. se va elabora un scenariu sau compune o muzică.Înscrierea în cataloagele editate de tur-operatori. Succesul promovării unui produs este condiţionat de trei factori: continuitatea.4. Promovarea vânzărilor produsului turistic Promovarea vânzărilor are rolul de a aduce produsul la întâlnirea cu consumatorul. ameliorări ale bazei materiale. Valoarea de a înşelege: să transmită corect temele subînţelese. afişe. termenul desemnând în egală măsură anunţuri de presă. După caz se va crea un text. Acţiunea promoţională se adresează direct publicului. procedând prin evocare. Promovarea se traduce prin două tipuri de acţiuni complementare având funcţia de: 1.2. concepe o ilustraţie grafică. Valoarea de interes: calitatea de a fi reţinut de audienţă suficient de lung timp pentru ca Valoarea de identificare: calitatea de a fi asociat produsului de care se vorbeşte. Superioritatea sugestiei indirecte asupra afirmaţiei directe. Termenii odată stabiliţi în termeni abstracţi. evoluţia preţului. 3. sugestie sau analogie sunt mai eficace decât temele directe care recurg la afirmaţie. Informarea intermediarilor. rămân să fie concretizaţi sub formă de anunţuri. III. Folosite izolat. Prin promovare se urmăreşte atingerea a trei obiective: 1. Această sarcină revine serviciilor de redactare-concepţie ale agenţiilor şi face apel la calităţile artiştilor. Principalele calităţi pe care trebuie să le posede un anunţ bun se referă la: • • Valoarea de atenţie: calitatea anunţului de a fi remarcat şi conceput. sporadic sau succesiv.

2. nu vor fi invitaţi împreună marii tur-operatori cu personalul agenţiilor de voiaj detailiste.Informarea cea mai utilă constă în invitarea tur-operatorilor şi agenţiilor de voiaj să vină la locul produsului turistic respectiv. Distribuit prin agenţiile de voiaj. dacă intermediarul a cerut producătorului o anumită ofertă. din motive psihologice. cu specificarea timpului consacrat fiecătui oraş. să descopere ei înşişi caracteristicile sale şi să decidă în final acceptarea sau nu a produsului turistic. 5. Listele fiind întocmite. III. 60 .2. dar experianţa demonstrează că este cel mai bun mod de de documentare a interlocutorilor străini. Companiile aeriene şi de căi ferate. Intermediarii contactaţi pot fi: 1. Trebuie evitat amestecul diferitelor categorii de invitaţi. Interlocutorii ce trebuie întâlniţi. constă în invitarea acestora de a cunoaşte mai bine staţiunile şi hotelurile. deşi este mai costisitoare. Experienţa arată că această formă de promovare. Durata călătoriei. În programul vizitelor trebuie menţionate: • • • Localitatea de vizitat. individual sau colectiv. Vânzarea reprezintă urmarea logică a promovării. ele vor fi înaintate invitaţilor. Cu ocazia acestui tip de vizite se formează legăturile atât de necesare în vederea vinderii unui produs turistic. Acest tip de acţiune este destul de costisitoare. dă rezultate foarte bune în următoarele condiţii: • • Agenţia de voaiaj să fie bine aleasă în prealabil. care le vor completa cu propriile lor relaţii.2. 4. Grupul de vizitatori să nu depăşească 20-25 persoane. Programul de promovare 1. Agenţiile de voiaj şi personalul lor. 3. acest catalog prezintă clientului ofertele reţinute. Tour-operatorii. aceste călătorii au ca scop vizitarea obiectivelor fixate şi a mijloacelor avute la dispoziţie de către prestatori. Călătorii pe pieţele turistice Pe planul turismului receptor organizat. Înscrierea în catalogul de oferte al tour-operatorului este obiectivul esenţial al promovării. Responsabilii departamentelor specializate din alte întreprinderi implicate în turism. Astfel. Organizatorii de congrese şi seminarii ai marilor întreprinderi. managerii şi calitatea lor. Ea poate fi efectuată în momentul voiajului sau ulterior. Catalogul reprezintă mijlocul cel mai eficace de vânzare al produsului turistic deoarece el este răspândit într-un număr considerabil de exemplare.

Puterea acestui instrument de promovare este recunoscută. Turismul se vinde prin imagine.000 exemplare pentru iarnă.000 şi 2. Anumiţi touroperatori au luat decizia de a vinde paginile cataloagelor lor la preţuri care variază în funcţie de tiraj. În general bogat ilustrat. care să cuprindă: 1. Tirajul acestor cataloage atinge frecvent cifre ridicate. acestea furnizează numele staţiunilor grupate pe ţări. În cadrul acestor întâlniri. 2. precum şi o mulţime de alte indicaţii care vor permite consumatorului să aleagă produsul convenabil. timp liber pentru vizite individuale. gastronomia zonei respective. prezantându-se nu numai peisajele. ansamblul produselor oferite vor fi prezentate prin intermediul mijloacelor audio-vizuale. 3. Cu ocazia reuniunilor producătorilor şi distribuitorilor din turism. Trebuie scoase în evidenţă argumentele în favoarea vânzării produsului. trebuie oferită o documentaţie completă. Alte forme de promovare 61 . 5. Marile întreprinderi turistice ajung chiar la cifre superioare.000 exemplare.000 exemplare pentru vară şi 100. Catalogul de oferte. excluse anul următor. care vor fi înaintate agenţiilor de turism în vederea prezentării lor clientelei. care să permită formarea celei mai bune idei asupra ofertei. susţinute de imagini perfect alese. firmele de turism luând toate măsurile pentru a figura în aceste cataloage. Catalogul de oferte al tour-operatorului Marea majoritate a tur-operatorilor editează programe pentru sezoanele de vară şi de iarnă. lista hotelurilor însoţită de fotografii. 2. folclorul. Pentru a avea efectul maxim. cele care nu corespund fiind. Harta geografică a regiunii. cuprinse între 500. prevăzând şi Vânzătorul produsului să ştie să creeze o ambianţă profesională şi totodată amicală. din această constatare decurgând necesitatea de a dispune de un film atrăgător care să prezinte produsul.Un ghid al hotelurilor. dar şi activităţile sportive. preţurile. diferite locuri de cazare cu calităţile lor. situându-se în jurul a 200. 3. distracţiile. descrierea lor. 4. Pliante particulare ale staţiunii respective. un film nu trebuie să depăşească 15 minute şi nu trebuie omis faptul că este destinat profesionaliştilor din turism şi nu publicului larg. În aceste cataloage nu apar decât produsele care au o reală şansă de a fi vândute.000. în general. Un pliant general al regiunii turistice.• • Programul vizitei să fie bine pregăti cu grijă şi mai ales să nu fie încărcat. profitând de această ocazie pentru a lega cu intermediarul relaţii personale indispensabile pentru buna promovare a produsului.

este indispensabil de a concentra eforturile asupra manifestărilor care răspund exigenţelor enumerate. CAPITOLUL IV Studiu de caz privind amenajarea si mixul de marketing în turismul din judeţul Suceava PARCUL NATURAL REGIONAL AL MĂNĂSTIRILOR DIN BUCOVINA CUPRINS: 1.Formele actuale cele mai răspândite de promovare sunt târgurile şi saloanele turistice. dintre care trebuie alese cele mai atractive în funcţie de: • • • • Produsele pe care le oferă. Numărul şi calitatea vizitatorilor profesionişti pe care-i primesc. Obiectivele dezvoltării teritoriului Mănăstirilor din Bucovina . 62 . Interesul pe care-l reprezintă piaţa pe care se află. Relaţia preţ-rentabilitate scontată. Prezentarea la un târg costând relativ scump comparativ cu o acţiune de promovare directă. Se observă proliferarea acestui tip de manifestare.

Delta Dunări . care din păcate nu mai este adaptată pieţelor internaţionale actuale. Elemente favorabile dezvoltării turistice . centre de talasoterapie cu apă sulfuroasă. Frecventarea turistică a Mănăstirilor .2. Analiza succesivă a pieţelor . 3. 2. Analiza frânelor în dezvoltarea turistică . ţara beneficiază de locuri minunate. Interesul excepţional al zonei Mănăstirilor din Bucovina 2. Turismul este unul din aceste sectoare unde Guvernul Român doreşte să acţioneze energic.3. căminul legendar al lui Dracula. însumând mai mult de 120000 paturi (poate una din cele mai mari 63 . 3. 1. România beneficiază de experienţa bogată a dezvoltării ei turistice din anii 1970 – 1980 ca şi de o capacitatea de primire considerabilă. OBIECTIVELE DEZVOLTĂRII TERITORIULUI MĂNĂSTIRILOR DIN BUCOVINA . staţiunile Mării Negre. cum sunt mănăstirile din Bucovina. 3. Identificarea mănăstirilor . CONTEXT GENERAL Schimbările profunde care au intervenit în România în ultimii ani au facilitat apariţia unor noi relaţii economice şi culturale cu ţările din Europa Occidentală. Principalele infrastructuri . anumite staţiuni termale (40 în total . 3.2. Astfel că România s-a angajat într-o strategie clară de pregătire a adeziunii sale la Uniunea Europeană şi lansează numeroase programe de acţiune vizând să faciliteze această ambiţie în sectoare identificate ca prioritare.1.3. Pe lângă aceste atu-uri. 2.1. unele chiar unice .2. Organizarea turismului în teritoriu .

Viaţa culturală a marcat din totdeauna viaţa acestei regiuni. aceea este cu siguranţă zona Mănăstirilor clasificate din Bucovina. De atunci. lansează o operaţiune pilot de amenajare turistică regională. Consiliul Judeţean Suceava. asistat de Autoritatea Naţională de Turism şi în cadrul noii regiuni 1-NordEst. oferă chiar şi în zilele noastre numeroase mărturii şi vestigii în muzee şi la loc deschis. INTERESUL EXCEPŢIONAL AL ZONEI MĂNĂSTIRILOR DIN BUCOVINA Dacă există o regiune în Europa Centrală care oferă un panel vast şi variat de atracţii turistice. Un buget de 104. printre altele. specialişti în acest sector Să se găsească argumente pentru a convinge potenţiali noi investitori Să se accentueze promovarea şi comercializarea pe pieţele internaţionale Relansată în 1990. politica de turism se axează de acum înainte pe aplicarea condiţiilor care vor permite sectorului turistic din România să se adapteze acestor obiective şi să se integreze în cei mai buni termeni şi în cele mai bune condiţii exigenţelor europene. Prima universitate din România a fost înfinţată aici. ţara a beneficiat de un important ajutor tehnic şi financiar din partea Uniunii Europene care i-a permis să-şi pregătească Planul Director de Turism şi să pună în aplicare un anumit număr de operaţiuni de anvergură naţională. este urgent : • • • • • • Să se conceapă planuri operaţionale regionale de amenajare turistică Să se descopere noi produse turistice Să se adapteze structurile hoteliere şi de restaurare normelor europene şi noilor Să se formeze şi să se perfecţioneze mai mulţi angajaţi. Această operaţiune deosebită beneficiază de asistenţa tehnică şi parteneriatul Franţei. Regiunea istorică din nordul României. Pentru ca cea mai mare parte din aceste locaţii să poată îmbrăţişa un nou turism la scară internaţională . exigenţe ale clientelei europene şi internaţionale 2. element care trebuie luat în considerare la noua lansare a producţiei turistice. Cunoscutele perioade Cucuteni şi Romaines. Planul Naţional de Dezvoltare Regională ( PNDR ) consideră turismul unul din principalele atu-uri şi drept prioritate regională.7 milioane Euro a fost afectat dezvoltării turistice naţionale române de către PNDR pentru perioada 2000 – 2002.staţiuni turistice din Europa) şi oraşul Bucureşti . civilizaţia nu s-a întrerupt aici de mai mult de 14000 ani. Regiunea 1-Nord-Est este una din cele mai afectate de declinul economic şi trebuie în mod obligatoriu să găsească noi mijloace de dezvoltare. 64 . care face parte din cercul marilor metropole ale turismului de afaceri şi conferenţiar. la vest de Carpaţi şi la sud de Ucraina . În continuarea acestei acţiuni.

la marginea Sucevei – una din cele mai înalte clopotniţe Putna : construită în 1469 – important loc de pelerinaj în religia ortodoxă 15 din România – peisaj remarcabil 65 . Frescele interioare şi exterioare. prinţul Dimitrie Cantemir. au o vie dorinţă de a deschide porţile acestor locuri unui număr cât mai mare de vizitatori. care este în mod intrinsec de un mare interes turistic.1. din care 5 sunt clasificate în patrimoniul Umanităţii de la UNESCO: - Arbore : Biserică construită în 1503 . deja puse în valoare în secolul XVIII.Identificarea Mănăstirilor Acest peisaj.pereţii pictaţi în 1535 Moldoviţa : 1532 – pereţii pictaţi 1537 – culoare dominantă : roşu – dominantă: verde cărămiziu – mic muzeu de artă religioasă – 40 călugăriţe vieţuiesc aici din care 6 sunt traducătoare ( ghid ) remarcabil Suceviţa : 1583 – pereţii pictaţi 1596 sau 1601 – traducătoare ( ghid ) – peisaj Voroneţ : 1488 – pereţii pictaţi în 1496 – Cea mai reputată mănăstire şi una - din cele mai frumoase mănăstiri ortodoxe din Europa – supranumită „ Capela Sixtină a Orientului” – culoare dominantă : „ albastru de Voroneţ”. a apreciat potecile de munte. se bucură de bogăţii unice în lume: bisericile şi mănăstirile pictate din secolele XV şi XVI. care acoperă ansamblul de edificii. Primul hotel-cabană a fost construit în 1906. Numărul mănăstirilor de interes internaţional este de 15. sunt de o rară frumuseţe şi oferă magia atemporalităţii. 16 maici trăiesc aici dintre care 2 sunt traducătoare ( ghid ) De asemenea mai pot fi citate : - Mănăstirea Suceava şi Hagicadar Agapia : una din cele mai mari mănăstiri de maici din lumea ortodoxă Dragomirna : 1609 . 2. Tot în această regiune primul turist român. clasificate de UNESCO în 1972 şi înscrise în catalogul „ Patrimoniului Universal Protejat”. pe lângă simţul responsabilităţii conservării acestui patrimoniu.culoare Humor : 1530 .la 1860. Mănăstirile au reintrat de câţva ani în sânul Bisericii fiind luate în îngrijire de către maici care.pereţii pictaţi în 1541 .

Consultanţii estimează acest număr actual la 100000 turişti pe an.3. categorii socio-profesionale şi origine naţională şi internaţională. individuală şi în grup. în funcţie de condiţiile meteorologice. Nivelul ofertei hoteliere orientează totuşi în momentul de faţă piaţa spre o clientelă tânără.5 luni. Clientela este foarte diversificată ca vârstă. la câţva kilometri de limita teritorială a Mănăstirilor şi la aproximativ două ore de drum de Suceava. Sezonul turistic este concentrat pe o perioadă de 4. consultanţii au efectuat o estimare de frecventare turistică a principalelor mănăstiri. în judeţul Bistriţa. După studierea mai multor surse de informare. Ar fi oportun să se instaureze o conexiune între aceste două proiecte. când este zăpadă. accesul spre cea mai mare parte a mănăstirilor este dificil.august – 80 călugări locuiesc aici – peisaj remarcabil Secu Văratic : ateliere de ţesut – muzeu religios Biserica catolică de la Cacica : loc cunoscut de pelerinaj Trebuie de asemenea menţionat că un proiect de amenajare turistică pe tema Dracula este în curs de studiu în regiunea vecină a Carpaţilor. Aeroportul de la Suceava va deservi acest parc.2 Frecventarea turistică a Mănăstirilor În absenţa unor date statistice. În timpul lunilor de iarnă . 2. se pare că numărul de vizitatori turistici şi excursonişti este în jur de : - Voroneţ : 120000 din care 35000 străini Putna : Suceviţa : Arbore : 110000 60000 20000 Moldoviţa : 50000 din care 20000 străini Din aceste cifre se poate deduce importanţa atracţiei turistice a Mănăstirilor din - Bucovina şi numărul actual de turişti care folosesc principalele infrastructuri de transporturi şi de primire.Principalele infrastructuri 66 . - 2. Acest proiect ar putea dobândi o dimensiune internaţională.

De fapt puţini turişti vor veni de la domiciliul lor cu maşina proprie. Nu este o condiţie esenţială pentru reluarea activităţii turistice. drumurile naţionale sunt de calitate medie. Legături rutiere : Regiunea Mănăstirilor e traversată de dubla axă rutieră europeană deservind sud – vestul Ucrainei şi nordul Moldovei. Tipul de avion care transportă cel mai mare număr de pasageri ar fi Boeing 737 de aproximativ 150 locuri. Aerogara dispune de servicii de vamă şi viză. Linia actuală Bucureşti – Suceava (o linie cotidiană în momentul actual) este dotată de către TAROM cu aparate foarte recente ATR 42 (scaune de piele) de aproximativ 50 locuri. unul din punctele de atracţie a locurile Bucovinei îl constituie prezenţa pe aceste drumuri a căruţelor cu cai. În timpul sezonului de iarnă. Un eliport a fost de altfel amenajat la Suceviţa. Ea poate primi 100 pasageri în trafic intern şi 50 în cel internaţional. în timp ce rutele comunale sunt mai degrabă în stare proastă. El oferă o pistă de 1800 m lungime şi 30 m lăţime. Plecările nu sunt totuşi posibile decât la începutul şi sfârşitul zilei. dar de lux.Legături aeriene : Aeroportul din Suceava a fost construit în 1963. Pista este totuşi închisă pentru moment. Legături feroviare : În momentul de faţă legăturile feroviare între Bucureşti şi Suceava sunt în număr de şase. trenuri speciale asigurau în anii 70-80 legătura Bucureşti – Putna. Este evident că renovarea acestor rute este necesară. al trenului Lvov – Kiev în Ucraina. În interiorul perimetrului Mănăstirilor. Mai mult. După exemplul vechilor trenuri de lux din Europa Centrală. Staţiunea Vatra Dornei dispune de o pistă de 60 m pentru mici avioane private şi elicoptere. foarte tipice. permiţând accesul avioanelor de tip scurt şi mediu rutier. Tipul de turism şi distanţa între mănăstiri ca şi punctele de interes nu impun drumuri cu circulaţie intensă şi rapidă. Un serviciu de elicoptere ar putea fi uşor asigurat până la cele mai importante destinaţii din teritoriu. Aeroportul corespunde normelor de trafic internaţional şi poate primi zboruri internaţionale. administrat de Hotelul Grant 4* din Lvov ) 67 . n-ar fi posibil să se pună în uz vagoane de noapte pentru o clientelă turistică (vagoane foarte vechi. Nici un tren de noapte confortabil nu asigură legătura Bucureşti – Suceava. şi care ar fi extrem de avantajos de protejat şi menţinut.

conform standardelor europene. Nu există decât puţine hoteluri cu un confort care să le permită primirea unui turism internaţional. consultanţii evaluează taxa anuală de ocupare hotelieră la aproximativ 30%. s-ar părea că cea mai mare capacitate de primire în mod real disponibilă este oferită de casele particulare de primire a vizitatorilor. Singurul stabiliment identificat de consultanţi care întreprinde în momentul de faţă renovări fundamentale este Hotelul Continental din Suceava. după cum urmează : Tip de Număr stabiliment Hoteluri şi Moteluri Hanuri /Vile / Pensiuni Cabane şi 5* 26 20 12 40 98 0 0 0 0 0 4* 0 0 0 0 0 Categorie de confort 3* 2* 0 5 0 2 7 15 2 3 34 54 1* 10 10 3 4 27 N/C 1 3 6 0 10 Camping Ferme – hanuri Total Sursa: Direcţia Judeţeana de Statistică Nu există cifre fiabile cu privire la capacitatea în număr de persoane din categoria „turist internaţional” care ar putea fi primiţi în aceste stabilimente.Infrastructuri hoteliere : Este foarte dificil să evaluezi capacitatea reală a teritoriului. Totuşi. categoria 3* ar fi asimilată categoriei 2* în Franţa. Obiectivul lui este să poată oferi servicii la nivel de 3*. E mult mai mare la Suceava. şi în opoziţie cu numerele din tabel. Consultanţii au constatat uneori pe teren că anumite stabilimente erau închise „temporar”. Tabelul indică clar absenţa stabilimentelor de confort din teritoriu. tipuri de hotel numite „pensiune” sau „vilă”. unde se situează la aproximativ 60% în hotelurile cu administrare profesionistă. în acest judeţ. Astfel. Analiza statisticilor Consiliului Judeţian Suceava permit totuşi extragerea principalelor numere. Evaluarea frecventării hoteliere : În urma studiului diferitelor date şi a creşterii lor. Se pare totuşi că toată capacitatea de primire în zona Mănăstirilor este pe deplin 68 . Hotelurile şi motelurile sunt în principal concentrate în oraşul Suceava ( 11 ) şi Vatra Dornei ( 5 ).

promova şi comercializa reţete şi produse de artă culinară autohtone.4 nopţi. dintre care cea mai tipică este deliciosul lichior de afine. fructe de pădure şi produse lactate de o calitate excelentă. Menu –urile propun cu precădere ciuperci. Terminologie şi etichetare a stabilimentelor de primire de tip hotelier 69 . O organizaţie suplă de tipul „Păstrarea Gustului din Bucovina” ar permite reuniunea unor şefi – bucătari pentru a culege. Structuri hoteliere independente: . în mod probabil admis – deschiderea unităţilor– nivel de confort modest – Mănăstirea de referinţă pentru acest tip de primire este Moldoviţa – Arhiepiscopul caută în prezent un partener pentru furnizarea mobilierului în aceste camere.Gura Humorului : crearea unui hotel de 80 camere de categoria 3* .Rădăuţi : teren perfect situat chiar în centrul oraşului. în tot cursul sezonului turistic ( mai până în septembrie – plus Paşte ). ar trebui iniţiată o operaţiune de cules şi valorificat reţete tradiţionale din aceste locuri.Putna : renovarea fundamentală a Hotelului Continental 3* . peşte şi vânat.8 camere – finanţare de la Grupul de Hoteluri Continental .Arhiepiscopul construieşte în momentul de faţă 800 paturi ( în special în lemn ) cu destinaţie de primire a studenţilor – turismul va fi totuşi.finanţare de la Banca Ion Ţiriac .folosită. Media de sejur ar fi de 1. punând în valoare în special produsele sale aşa – numite biologice.20 camere – finanţare de la Arhiepiscopie .Putna : reconstruirea unui hotel de 2* . În cadrul dezvoltării turistice a acestei regiuni. Regiunea produce de asemenea băuturi tradiţionale. pu tând fi pus la dispoziţie de către Primărie – 3500 m2 – potenţial de construire a 100 camere de 3 sau 4* pe mai multe niveluri Primirea turistică a Mănăstirii : . din totdeauna folosind produse naturale.Suceviţa : posibilitatea construirii unui hotel de 5* . Gastronomie : Regiunea beneficiază de o reală cultură gastronomică.

o terminologie originală ar permite. VILA TURISTICĂ : stabiliment de primire hotelieră. plus cea realizată în cadrul Mănăstirilor celebrele ouă încondeiate de mână în aproximativ 60 ateliere de artizanat 70 . Activităţi artizanale : În regiunea Bucovinei. Tipuri de stabilimente : - HOTEL : stabiliment hotelier tradiţional de sejur sau pasager. Nici o organizaţie nu propune la ora actuală închirierea unor astfel de case pentru perioada de vacanţă. cu mai mult de 8 camere. cel mai adesea din lemn.În cadrul Parcului Mănăstirilor din Bucovina. pensiuni.case de primire. … - - SAT DE VACANŢĂ : stabiliment de primire hotelieră sub formă de cabană de lemn – primind în mod permanent şi sezonier clienţi – această categorie integrează stabilimentele actuale numite campinguri. Totuşi această ofertă foarte originală trebuie organizată într-o manieră profesională. în general o casă individuală. cu cel puţin 8 camere. Simbolul confortului poate fi de asemenea clopoţelul pentru fiecare tip de stabiliment : - 1 clopoţel : stabiliment economic 2 clopoţei : stabiliment turistic 3 clopoţei : stabiliment de mare confort 4 clopoţei : stabiliment de mare lux Organizarea de închirieri de case tradiţionale Casele tradiţionale din Bucovina. sate de vacanţă. dar şi dotarea fiecărui aşezământ cu o categorie de confort proprie şi poate mai în conformitate cu normele turistice ale pieţelor internaţionale decât actuala reglementare naţională. ce poate deservi clienţi în mod regulat şi nu neapărat permanent – această categorie integrează stabilimentele actuale numite vile.case de oaspeţi. pe de o parte. se practică numeroase activităţii artizanale : pictarea icoanelor: 13 artizani. au nişte caracteristici impresionante. Aceste case ar putea fi integrate în una sau mai multe reţele europene profesionale de locaţie şi distribuite de reţeaua română de agenţii de voiaj. personalizarea tipului de primire în teritoriu.

Sunt în jur de 25 pe tot parcursul anului în teritoriu. „Boutiquri turistice” ar putea fi amenajate în principalele locuri de atracţie turistică. oferă câteva amenajări de practicare a schi – ului. cărţi cu privire la locurile remarcabile ale regiunii. 3. loc de informare cu privire la ansamblul regiunii : la „Casa Ţinutului”. Activităţi de recreere : Câteva activităţi de recreere sunt propuse şi exploatate în teritoriu – a se vedea hărţile alăturate – hărţile disponibile în momentul de faţă nu le indică în mod exhaustiv. produse agro-alimentare uşor de transportat. Astfel că este esenţial să se organizeze expoziţia şi punerea în vânzare a acestor suveniruri. nu există în prezent reprezentare regională. Staţiunea Vatra Dornei. boutiqurile trebuie să fie amenajate în clădiri existente sau în case noi cu o arhitectură specifică pentru regiune. sau şi mai eficace. În plus. Sărbătorile şi festivalurile folclorice sunt numeroase şi adesea foarte pitoreşti. de exemplu. 71 .- meşteşugirea lemnului: 10 artizani care fabrică butoaie–52 artizani care sculptează în lemn – 1 fabricant de instrumente muzicale tradiţionale olărit ( în special olăritul cu argilă neagră cunoscut în întreaga lume ) : 7 artizani măşti populare : 7 artizani Devenise astfel indispensabilă crearea unor relee de expoziţie şi şi vânzare a - artizanatului bucovinian şi mai ales crearea unor „ boutiquri” ca şi o „ Casă a Ţinutului” : oficiu de turism completat prin vânzarea de suveniruri. ORGANIZAREA TURISMULUI ÎN TERITORIU Autoritatea Naţională de Turism este reprezentată la Suceava printr-un Birou judeţean. este un mijloc excelent de promovare a unei destinaţii. Pentru regiunile foarte recente. Prin „suvenir” trebuie luat în considerare ansamblul de obiecte tipice din regiune cum ar fi de artizanat. Dezvoltate într-o manieră independentă. într-o manieră organizată ( scutire de impozite prin crearea unei sigle comune şi un ajutor adus gestiunii şi aprovizionării în comun ). ca şi într-un punct central. Boutiquri turistice din Bucovina Cumpărarea de suveniruri face parte din plăcerile călătoriilor turistice. ca şi cărţi poştale. Sunt în principal muzee de etnografie şi de artizanat. Activităţi culturale : Numărul muzeelor incluse în perimetrul teritoriului Mănăstirilor este de 10. dintre care 2 sunt muzee naţionale. singura declarată „ staţiune turistică” din regiune.

Este deci de preferat să se conceapă şi să se pună în practică o reţea de semnalare turistică şi servicii turistice. constituie un atentat grav la calitatea peisajelor. informare şi respectându-se întocmai - Româneşti”. definind : limbile străine) nivelurile de informaţie (intrarea în teritoriu. nici Primăria din Suceava nu dispun de servicii specializate cu privire la afacerile turistice. Consiliul Judeţean nu are competenţă în materie de activităţi turistice. apropierea de zonele menţionate) amplasări exacte ale punctelor de informare cu principiile de implantare estetica panourilor. Nici un oficiu de turism nu funcţionează în momentul de faţă în această regiune.1. coerentă şi suficientă. Bogăţia patrimoniului naţional şi artizanal al Bucovinei merită să fie promovată pe scară largă în acest teritoriu. 3. vizualizarea locurilor. Direcţia de Programe este asigurată de doi inspectori. pe tot parcursul axelor rutiere. În cadrul activităţii ei de gestiune a programelor. Această abordare necesită elaborarea unei scheme RIST. specializaţi în amenajare turistică. Cu toate acestea. contact direct cu hotelurile.Analiza frânelor în dezvoltarea turistică Printre frânele dezvoltării turistice ale teritoriului. consultanţii au identificat : Infrastructuri : ‾ aducţiunea apei curente şi colectarea apelor menajere sunt în general inexistente în satele din interiorul parcului Mănăstirilor. normele grafice şi materialele utilizate organizarea punerii în practică şi întreţinerea acestor panouri Trebuie avute în vedere panourile excelente realizate de „Operaţiunea Satelor informaţiile de oferit (hărţi. această direcţie efectuează operaţiuni cu vocaţie de dezvoltare a turismului în acest judeţ. Existenţa numeroaselor panouri publicitare electrice. care ar fi convenabil de introdus în schemă. 72 .Nici Prefectura Judeţului. Efectuarea unei scheme directoare a releelor serviciilor de turistice ( RIST ) În cadrul amenajării turistice a teritoriului. este esenţial să se găsească mijloacele unei strategii de comunicaţii rutiere printr-o ofertă de informaţii organizată. Semnele turistice rutiere sunt rare.

Servicii turistice : oferta şi disponibilitatea de activităţi turistice nu sunt clare în teritoriu 73 . În cazul de depăşire a greutăţii. personalul însărcinat cu administrarea bagajelor la Bucureşti nu eliberează nici o chitanţă pentru plata suplimentară efectuată ( dacă e cerută o chitanţă de către pasager. Nivelul de confort al stabilimentelor hoteliere : confortul structurilor de primire hotelieră este în general supraevaluat în categoria afectată de serviciile naţionale de omologare nici un stabiliment de mare confort sau lux nu a fost identificat în acest teritoriu. de exemplu ). acesta nu plăteşte! ) Orarul trenurilor ar trebui să permită plecările turiştilor în cursul zilei Comunicarea cu ajutorul telefoniei mobile în teritoriu este de proastă calitate. zi de la Suceava la Bucureşti Suceava este inacceptabilă. Organizarea generală a teritoriului : statisticile sunt în număr foarte limitat – informaţiile colectate trebuie verificate şi confruntate sistematic – partenerii întâlniţi nu şi-au exprimat interesul de a construi politica de date tangibile şi obiective birourile de informare turistică ale oraşelor au fost deja închise după regresul turistic de la sfârşitul anilor 1980. atunci când este posibilă. Urbanism : Se pare că nu există nici un cod de urbanism – construcţii arhaice pot fi întreprinse în momentul de faţă în imediata apropiere a Mănăstirilor Un protocol de urbanism şi arhitectură pare în momentul de faţă indispensabil pentru a păstra frumuseţea acestor locuri şi mediul înconjurător.- rutele secundare se află în stare proastă – anumite tronsoane trebuie Accesul rutier spre această regiune este insuficient – trebuie socotită o Limita greutăţii bagajelor doar de 10 kg pe ruta ( Tarom ) Bucureşti – refăcute – ele rămân totuşi practicabile în cadrul unui turism rural de început. anumite proiecte n-au fost duse până la capăt din cauza lipsei de continuitate a proiectului ( biroul de turism de la Cacica.

Maicile de la Mănăstire s-au arătat la rândul lor foarte deschişi activităţilor turistice şi sunt extrem de primitori. Responsabilii. Hotărârea autorităţilor locale : turismul a fost în mod clar identificat de către responsabili politici şi administrativi ai Judeţului şi Regiunii ca activitate care ar putea salva regiunea Arhiepiscopul s-a arătat extrem de deschis dezvoltării turistice a Mănăstirilor. Voinţa Autorităţii Naţionale de Turism : Turismul în zonele rurale este o prioritate – integrare în planul „2000 – 2002”. şi în completarea punctelor deja abordate. Echipament de recreere : teritoriul nu dispune decât de echipamente foarte sporadice de recreere şi sport accesibile populaţiei turistice nu există o societate de autobuze destinate turismului în teritoriu 3. Trebuie să se dezvolte cu respectarea mediului înconjurător Trebuie acordată legislaţia la cadrul legislativ european ( acest proiect ar putea duce la crearea unei legi cu privire la Parcurile Naturale Regionale ) 74 .Elemente favorabile dezvoltării turistice Printre elementele favorabile dezvoltării turistice a teritoriului.- nu par să existe agenţii de voiaj locale reperate ca agenţii locale ( „ground operator” ) de către societăţile de turism naţionale şi europene ( de exemplu : agenţia locală TUI sau Transtours ).2. consultanţii au constatat în special : Atracţia majoră a regiunii „ Europa Centrală” : Mănăstirile clasificate de UNESCO într-un cadru de peisaje foarte agreabil şi bine conservat susţinut de un artizanat de un real interes turistic.

Analiză succintă a pieţelor 75 . engleză şi germană numeroase sărbători locale pe parcursul întregului an teritoriul oferă produse culinare de un real interes turistic şi foarte naturale 3. Populaţia locală : Populaţia este primitoare şi deschisă turismului. Fiscalitatea locală : .- Dorinţa de colaborare cu Ministerul Român al Mediului Căutarea unui parteneriat cu Franţa în sectorul turistic Integrarea în programele finanţate de Uniunea Europeană : Acest proiect se integrează în mod global în programul SAPARD.3. în favoarea dezvoltării rurale. care este planificat pe 7 ani. Infrastructuri principale : Proiect ( în curs de studiu ) a legăturii rutiere Polonia – Turcia. începând din 2000.Sistemul taxă de sejur există doar în comunele clasificate „staţiuni turistice” ( singurul exemplu în teritoriu este Vatra Dornei) – această fiscalitate putând fi aplicată unei zone cu vocaţie turistică forte. în vederea creării de activităţi multiple sau de venituri alternative”. definită în mod clar şi oficial. traversând Bucovina. Mişcarea turistică : principalii operatori turistici naţionali ( agenţii de turism şi hoteliere ) sunt foarte motivaţi cu privire la dezvoltarea turistică pe acest teritoriu operatorii locali sunt dispuşi să se perfecţioneze şi să-şi dezvolte activităţile în acest teritoriu servicii de traducere – ghidare sunt disponibile şi sunt de bună calitate – limbile principale : franceză. mai importantă decât comuna. În special în măsură prioritară numită „ dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice.

- piaţa Federaţiei Ruse s-a prăbuşit cu 85% între 1993 (523000 turişti) 76 . Nu reprezintă totuşi decât 1. acest număr a crescut cu mai mult de 8% între 1998 – 1999.8% turism provine din ţările europene piaţa ţărilor Uniunii Europene a progresat cu 0.5 milioane de turişti – este prima piaţă turistică română – ar fi bine de aprofundat aceste date cu numărul persoanelor care circulă în mod regulat între cele două ţări .55% în ultimii doi ani USA : 82% din piaţa americană este din USA piaţa din USA este într-un progres de 38% între 1993 şi 1999. - piaţa ungurească progresează de asemenea în mod regulat în fiecare an – a crescut cu 63% între 1993 şi 1999 – în momentul de faţă 1 milion de turişti .ANT – martie 2000 ) Origini Africa America Asia – Pacific Europa Centrală Europa de Vest şi 1993 5 014 63 343 40 799 3 410 383 2 213 639 1995 6 060 66 485 48 745 3 717 416 1 560 013 39 611 6 661 1997 5 031 80 907 54 350 3 636 679 1 33 3864 35 927 2 393 1999 4 667 84 148 52 194 3 692 401 1 356 213 32 140 2 097 5 223 896 Sud Orientul Apropiat şi 39 879 Mijlociu Necunoscute 12 518 Total 5 785 575 5 444 991 5 149 151 Sursa: Statisticile Autorităţii Naţionale de Turism .Etape actuale şi ţinte Originile turismului în România ( analiză realizată după statisticile Autorităţii Naţionale de Turism . 95. Europa Centrală : - piaţa moldovenească progresează în mod regulat .3% din numărul total de turişti ( aproape 70000 persoane).în momentul de faţă 1.ANT – martie 2000 Comentarii particulare : - dacă numărul total de turişti a scăzut din 1993.

pieţele pe care consultanţii îşi bazează opiniile sunt: pieţele ţărilor limitrofe pieţele Europei de Vest şi Sud piaţa SUA Piaţa religioasă şi de pelerinaj este consecventă.confortul aşteptat – mai degrabă ridicat. Ele confirmă interesul lor pentru o asemenea destinaţie.2% din turismul românesc. de igienă şi securitate absolută. - piaţa bulgară. Tendinţele actuale de evoluţie ale cererii turistice Printre criteriile de evoluţie ale tendinţelor europene de „ achiziţionare” turistică. Două organizaţii de voiaj franceze au fost contactate. este util să le amintim pe cele mai importante. - Pe baza acestor câteva cifre şi a analizei aprofundate a ANT.motivaţie : noutate – artă şi cultură într-un peisaj agreabil – sport . cu condiţia unei organizări locale fiabile. piaţa spaniolă este foarte instabilă : 0. piaţa franceză este stabilă în această perioadă. cu un confort adaptat cererii vest – europene. deşi instabilă. piaţa iugoslavă s-a prăbuşit în mod evident. piaţa grecească este în continuă creştere : +16% între 1993 şi 1999. s-a diminuat cu 42% între 1993 şi 1999 – în momentul de faţă 490000 turişti.populaţii : tinerii în grup – în familie – pelerini . - Europa de Vest şi Sud : - piaţa turcă e prima în această zonă: 280000 turişti – totuşi s-a diminuat regulat în această perioadă. Intenţia Arhiepiscopului e de a integra într-o organizaţie distinctă diferitele componente turistice ale pieţei : organizaţie de logistică ( agenţie de voiaj ) şi hotelieră. Tipologia clientelei ar putea fi extrasă în funcţie de următoarele criterii : . aceeaşi situaţie şi pe piaţa italiană 160000 turişti în 1999. Evoluţia clientelei : 77 . pentru a orienta amenajarea teritoriului : 1.şi 1999 – în momentul de faţă 78000 turişti pe an. piaţa germană – 250000 turişti.

în special în perioade de şomaj etc. Parcurile : parcuri de recreere şi parcuri culturale.Fragmentarea cuplurilor: menaj bi–active. munca femeii pentru ca în cadrul unui singur menaj să existe două salarii.- Un consumator mai volatil. Ascensiunea feminină: emanciparea economică şi socială a femeii. Principalele revendicări ale consumatorilor europeni : calitatea mediului înconjurător şi a peisajului (59%) atmosfera şi ambianţa (49%) raportul dintre calitate şi preţ (25%) curăţenia şi confortul (21%). Îmbătrânirea populaţiei. Suprapunerea timpului de lucru şi de recreere şi dezvoltarea nomadismului. o mai mare transparenţă a ofertei intraeuropene etc. evoluţia locului femeii. în curs de divorţ. Aşteptările în materie de turism : culturală : 60% dintre europeni vor vizita un monument istoric în timpul vacanţei şi 50% se interesează de patrimoniul natural dorinţa de odihnă (28%) atracţia soarelui (15) convieţuire familială (12%) dorinţa de călătorii în străinătate (4%) 3. mai exigent şi mai econom. inactive. timpul săptămânal. familii reduse.Recompunerea perioadelor de timp liber : timpul zilei. Introducerea pe piaţă a monedei Euro : fluctuaţii monetare în zona Euro. igiena şi securitatea varietatea modalităţilor de petrecere a timpului liber posibile (14%) nevoia de atenţie şi consideraţie 78 . . 2. fenomen recent al călătoriilor de „week – end” pe piaţa britanică. timpul anului şi timpul vieţii. cu un singur membru. . Internaţionalizarea pieţelor. Apariţia unor structuri noi. Scăderea duratei medii a sejurului şi apariţia unei noi cereri pentru perioade mai scurte.

semnalizarea disponibilitatea profesioniştilor (17%) accesul în zonele turistice (16%) vacanţele sunt mai puţin trăite ca perioade de ruptură decât ca ocazie de a practica anumite activităţi : o regiune turistică trebuie să-şi integreze posibilităţile 5. instrument de pedagogie. Organizarea unui sejur : . trebuie să ţină cont de 6 parametri : A vedea ceva diferit : prima impresie pe care vizitatorul o are despre zona turistică are o mare importanţă – trebuie să vezi ceva unic. numai 15% apelează la o agenţie de voiaj . care va lăsa 79 . diferit.- nevoia de autenticitate 4.distibuţia turistică : profesionalizarea accentuată prin difuzarea noilor tehnologii de informare şi de comunicare şi în special progresul informaticii decizionale Spiritul amenajării spaţiului Punerea în discuţie a conceptului de zonă turistică. 84%). trebuie să simţi o ambianţă şi atmosferă deosebită A afla ceva : a nu forţa învăţarea. A culege informaţii practice : o zonă turistică este întotdeauna un loc de centralizare a informaţiei din teritoriu – e bine deci de reţinut şi de difuzat informaţia A trăi un moment special : posibilitatea de a face ceva neobişnuit. Puncte de supraveghere exprimate de turistul european : respectul mediului înconjurător în regiune (58%) primire (47%) şi atitudinea amicală a serviciului controlul sanitar şi al securităţii asupra locurilor de sejur (37%) (hoteluri – restaurante) întreţinerea şi curăţenia zonelor turistice (24%) punerea în valoare a zonelor turistice (31%) – lumina. ci a trezi dorinţa de a înţelege şi de a şti mai mult – şi punerea vizitatorului într-o anumită situaţie. aşa cum este zona Mănăstirilor din Bucovina.75% dintre europeni îşi organizează vacanţa personal (în Franţa.

ca o staţiune turistică. Un spaţiu integrat înseamnă a se face legătura între diferitele elemente constitutive ale Parcului Mănăstirilor din Bucovina în scopul întăririi complementalităţii şi interacţiunii lor. alte activităţi culturale (de exemplu festivalul de muzică religioasă ). în spiritul respectării spiritualităţii mănăstirilor şi imaginii bucolice care o impune natura din împrejurimile acestora. Recomandări de organizare operaţional Autoritatea tutelară:       Parcul este este administrat de un Consiliu de Administraţie care reuneşte : Consiliu Judeţean Suceava Consiliu regional al Regiunii NE Autoritatea Naţională de Turism Ministerul Mediului ( şi alte ministere direct interesate ) Asociaţia primăriilor cuprinse în teritoriul parcului Consiliul de Administraţie : a. Se cunoaşte că în zilele noastre. un astfel de spaţiu trebuie să fie tot timpul dinamic în creaţie pentru a-şi asigura supravieţuirea. putând fi asociate cu activităţi de divertisment ( cinema în aer liber de exemplu ) – achiziţionarea de suveniruri şi produsele derivate. de distracţie şi adesea de amuzament colectiv – asociat cu activităţi culturale Consumul în regiune : şederea pe o perioadă mai lungă – cazare. alte locuri de distracţie. Concept turistic global Conceptul de bază este de a concepe un spaţiu integrat. Realizează Carta Parcului 80 . extinsă pe un perimetru de mare amploare. Acest efort de integrare trebuie să se păstreze în timp şi trebuie început din prezent. Ca efect al creşterii numărului de vizitatori din interiorul spaţiului va fi necesară instalarea de noi dotări : alte spaţii de cazare.o amintire A petrece o clipă de neuitat : un moment de bunăstare. băuturile.

Numeşte directorul pentru o perioadă de doi ani. ale regiunii. Carta defineşte în principal conceptul şi documentele de urbanism. Consiliul de Administraţie dispune de un Statut ( anexat la Cartă ) care stabileşte modalităţile sale de funcţionare. Ea reprezintă un ghid permanent care este obligatoriu pentru toţi partenerii în spiritul compatibilităţii prerogativelor lor. ale judeţului şi ale comunelor asupra tuturor proiectelor care ar putea avea impact asupra diferitelor madii din interiorul parcului h. Favorizează şi încurajează toate acţiunile care contribuie la realizarea scopului propus f. Parcul poate fi asistat de un Comitet Tehnic compus din :       Autoritatea bisericească – episcopie Asociaţia Naţională a agenţiilor de voiaj ( ANAT ) Asociaţiile locale de hoteluri şi spaţii de cazare pentru turişti Asociaţia firmelor de artizanat şi comercializare din interiorul Parcului Organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale care aduc o contibuţie semnificativă la dezvoltarea parcului Personalităţi şi organizaţii calificate Comitetul Tehnic emite avize pentru proiectele studiate şi i se poate încredinţa misiunea de a controla operaţiunile destinate parcului. Consiliul de Administraţie este un organ de consultare obligatorie a serviciilor statului.b. îi stabileşte obiectivele şi mijloacele şi îi alocă un buget de exploatare şi de investiţii ( pe unul sau trei ani ) g. Stabileşte strategia de dezvoltare şi strategia de trecere c. Animarea şi gestionarea parcului d. Carta Parcului Carta unui PNR exprimă acordul care angajează părţile şi constituie baza acţiunilor care se vor întreprinde şi modalitatea de administrare. 81 . Controlează dezvoltarea în spiritul impus de parc e. Supervizează amenajarea.

O altă iniţiativă este cea a domnului Bernard Houliat care a creat reţeaua de turism rural Operation Villages Roumains. În celelalte ţări dezvoltate turistic. în special de agrement de tipul: plimbări cu sania. Domnul Roman Stecyk. cazare şi masă la preţuri mai mici decât costurile. alternativa fiind amplasarea acestui complex în Timişoara. cel puţin în ceea ce priveşte judeţul Suceava. Pe plan internaţional aproximativ 50 % din veniturile obţinute în turism sunt cele datorate turismului de afaceri. luptând pentru această idee. delegaţii. cerere şi cheltuieli. 82 . Profiturile cele mai mari se obţin din schimbul valutar şi din turismul aşa-zis de afaceri. adaptată în funcţie de concurenţă. zbor cu parapanta. turism hipic. Marea majoritate a pensiunilor turistice din Suceava sunt neclasificate. care potrivit majorităţii specialiştilor. urmând ca profitul să fie obţinut din vânzarea unor servicii suplimentare. în ultimii doi ani asistând la o adevărată explozie a acestora. Proprietarii de pensiuni turistice care s-au afiliat la reţeaua ANTREC sunt nemulţumiţi de faptul că această asociaţie fixează preţurile. Botoşani şi Bistriţa este cel care a avut iniţiativa creării complexului Câmpulung Moldovenesc. cazare. foarte rar şi agrement. vânzări de suveniruri (în acest caz situaţia în Bucovina este dramatică). reprezentant al Ministerului Turismului pentru judeţul Suceava. Unii specialişti utilizează conceptul de pseudoturist. o zi admiră peisajul şi după aceea se plictisesc. masă.CAPITOLUL V Concluzii şi propuneri Marea majoritate a agenţiilor de turism şi a unităţilor de cazare oferă produse clasice de tip transport. Turiştii o zi vizitează mănăstirile. nepermiţând pensiunilor agroturistice să adopte o politică tarifară flexibilă. Problema se pune în ceea ce priveşte asigurarea de către un personal competent şi motivat. Problema constă serviciile de agrement cât mai diversificate aşa cum sunt obişnuiţi turiştii străini să le primească în Occident. constituie un model de dezvoltare a unităţilor de cazare agroturistice mai eficient decât cel al ANTREC-ului. cu deltaplanul. turiştilor li se oferă transport. pe care unii specialişti nu-l consideră formă de turism autentică deşi cei care se cazează la o unitate turistică beneficiază de serviciile turistice. A doua iniţiativă din punct de vedere cronologic a valorificării potenţialului turistic al judeţului Suceava îi aparţine aceleiaşi persoane şi a constat în crearea unui centru de turism hipic rural în colaborare cu un specialist din Franţa.

suveniruri de tipul vederilor.Proprietarii pensiunilor turistice au făcut sacrificii pentru a le aduce la un nivel de dotare cât mai ridicat. a produselor turistice originale. precum Reprezentanţa Teritorială nr. de marketing şi management turistic şi cunoaşterea de limbi străine. agenţii de turism. ca în cazul unităţilor hoteliere urbane. a psihologiei acestora. unităţi de agrement. portul popular. iar cei care conduc aceste unităţi nu deţin brevet de manager în turism. meşteşugurile. cât şi celelalte obiective ale zonei (Fundaţia CYGNOS). autentice. mânăstirile. condiţii de cazare şi produse alimentare. asociaţii. CD turistice. Ca urmare considerăm că în vederea valorificării superioare a potenţialului turistic a zonei Bucovina. În acest sens un rol important îl va avea spercializarea “Turism şi Servicii” din cadrul 83 . Vizitatorii zonei rurale doresc să aibă un contact direct cu condiţiile de viaţă autentic tutale. cluburi şi organisme guvernamentale. Promovarea se va face numai acelor unităţi turistice afiliate la acest consorţiu şi care îndeplinesc condiţiile de calitate prevăzute de legislaţia în vigoare. Ideea este ca prin canalizarea acestor forţe diverse să se obţină o sinergie a eforturilor depuse în direcţia promovării industriei ospitalităţii din zonă. însă ceea ce lipseşte este pregătirea de spercialitate a personalului. Un mare număr de unităţi turistice careşi desfăşoară activitatea pe teritoriul judeţului Suceava şi nu numai aici nu îndeplinesc condiţiile minime privind clasificarea. Ca o concluzie se impune însă crearea unui for de turism care să canalizeze toate aceste acţiuni privind valorificarea potenţialului turistic din Bucovina. factorii implicaţi în turism să ofere în afara produsului turistic unic. În mod treptat agenţii economici din turism care nu se conformează standardelor impuse de către actele normative din domeniu vor fi în mod natural eliminaţi de pe piaţă. Se află în pregătire şi lansarea unui CD pregătit de Arhiepiscopia Bucovinei şi Rădăuţilor. CD-uri în engleză şi franceză. Unii din gospodarii din zona rurală încearcă să le ofere turiştilor aceleaşi servicii. Întreprinzătorii din mediul rural bucovinean trebuie să ofere turiştilor pe lângă serviciile clasice de transport. 12 a Ministerului Turismului). şi posibilitatea cunoaşterii tradiţiilor şi obiceiurilor populare bucovinene: încrustatul ouălelor. cazare şi masă şi comercializarea unor articole de artizanat autentice. pliantelor. O iniţiativă în acest sens aparţine domnului Roman Stecyk şi constă în realizarea unui Consorţiu de Turism a Bucovinei care să reunească toţi factorii implicaţi în dezvoltarea industriei ospitalităţii (unităţi de cazare. De remarcat este şi activitatea întreprinsă de către Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodoxi din România (ASCOR) care organizează pelerinaje la mânăstiri şi alte centre religioase. lipsa cunoştinţelor de tehnica operaţiunilor de turism. companii de transport. necunoaşterea preferinţelor şi exigenţelor turiştilor străini. Meritorii în acest sens sunt iniţiativele unor fundaţii care au conceput şi realizat CD-uri ce prezintă atât mânăstirile din Bucovina. teatrul popular. Ceea ce caută aceştia constă în cunoaşterea specificului locului. olăritul.

BIBLIOGRAFIE: 1. F. 1977 Bran.Facultăţii de “Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică” a Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava.. Botez. Bucureşti.. 1981 Berbecaru. M. Bucureşti. D. Barbu. Bucureşti. “Economia turismului şi mediului înconjurător”.. Editura Sport Turism.. 1998 84 3. “Teoria şi practica amenajării turistice”. Editura Economică. G.. 2. T. Simion. Marin. .. “Turismul în economia naţională”. I. Editura Sport Turism.

M. A.Hamonno. Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir.. 19. I. Iaşi. “Marketingul serviciilor”. Bucureşti.. Bucureşti. Paris. Gherasim. “Economia Turismulu”. D.. I.S. “Economia turismului”. Gherasim. 2000 Ceauşu. Editura ATTR. 1999. 6. 1995 Hotca. 9. Bucureşti.. Futuribles.. vol.. Editura Economică. 1997 Planul Naţionalde Dezvoltare a României-Rezumat-Prioritaţi de dezvoltare 2000-2002 -Consiliul Naţional de Dezvoltare Regională-Guvernul României Postelnicu. V..S. Editura Moldoviţa. Gherasim. Simion. 2000 Minciu. Bucureşti.. Ph. T. Bucureşti. M. Baron. Gherasim. Editura Fundaţiei România de mâine. “Economia turismului şi mediului înconjurător”. Editura Pan-Europe. T.. Editura Economică. 1998. . 2000. fenomen social – economic şi cultural ”. “Management în servicii”. “Economia şi politica turismului internaţional”. Universitatea Independentă Dimitrie Cantemir. Mihăiţă. “Des loisirs-analyse de la demande de loisirs en France”. G.. T.. “Marketing turistic”. G.. 15. Bucureşti. Bucureşti. Cluj-Napoca.. “Analiza sistemelor economice”. “Economia Turismului”. C.E. Bucureşti.. “Ecoturism”. 1999 Hurmuzescu. ClujNapoca. 1998 Cristureanu C. 1999 Ionescu. “Curs de tehnica turismului”.. “Economia turismului”. Nistoreanu.. Chivulescu. Bucureşti. “Turismul. 5. Editura Economică. 10. Neacşu. 14. “Marketingul în turism”.. Editura Lumina Lex. Editura Presa Universitară Clujeană. “Enciclopedie managerială”. G. A. Editura Economică. 1999. 23. fenomen complex contemporan”.. 28. 2000 Istrate. 26. “Ghid de legislaţie turistică”. “Principiile marketingului”.. 1996 Kotler. Bran. Editura Teora.. “Elemente de marketing”.. 1998 Cristureanu. “Marketing turistic”. D. N. D. Bran.. Glăvan. 1996 85 7. Editura Econimică.. Editura ALL. 1996 Gallais .. I. in print. Editura Abeona. Iaşi. Editura Uranus. 21.. R. P. Gherasim.. “Geografia turismului în România – note de curs”. Gherasim. R. 24. Editura Oscar Print. 25... 1975 Păun. F. P. 1996 Minciu. 2001. Editura Economia. Editura Sport-Turism. A.. 16.. 13. 12. F. 2001 Emilian. 11. Bucureşti. 8. Bucureşti. 22. Bucureşti. Baron P. 1995. Roşu. C. E. 17. 2. “Turismul. “Metode cantitative în studiul pieţei”.. Bucureşti. Bucureşti. Nicolescu. Bucureşti. Bucureşti. 1998 Cosmescu... N.. T. Zadig R. Bucureşti. Al.E... Nedelea. R. 1999. 20.4. Bucureşti.. 27. I. Editura Economică. T.. Iaşi. 18. 1999.. “Microeconomie”. V.

.29.. Regia Autonomă Monitorul Oficial. Ciangă. colecţiile din anii 1997-2003 39. 1976 Talabă. INSSE. N. *** Revista Română de Statistică. “Potenţialul turistic al Bucovinei”. CNS. 31. 23. 2001 Rajendran. 2000 38. “Economia şi organizarea turismului”.. no. Raboca. G. 33. Bucureşti. Tellis. “Geografie economică şi turism”. N. 86 .. Editura Doris. *** Ziua Turistică. A.. Bucureşti. 1991 Uscatu. Bucureşti. 1990-2003. “Turism în Carpaţii Orientali”. 1996 35. *** Anuarul Statistic al României. *** Repertoarul actelor publicate în Monitorul Oficial al României. 34. O. 30.. K. 1999 36. Snak. 2001 37. *** Tribuna Economică. Raportul cu privire la frecvenţa turistică naţională-ANT 32. ***Revistele “România pitorească”. Maier. Contextual and Temporal Components of Referens Price. Cluj-Napoca. Bucureşti. “Journal of Marketing”. I. Bucureşti... Editura Sport Turism. J. 1994. Bucureşti. Editura pentru Turism. colecţiile din anii 2000-2002 40. Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir. N. T.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful