UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE MATEMATICA SI INFORMATICA

DOMENIUL INFORMATICA

MASTER INTELIGENTA ARTIFICIALA

Durata Studiilor: 2 ani (4 semestre)

BUCURESTI

2008

1

CUPRINS

A. MOTIVATIA PROGRAMULUI DE MASTER .................................................................... 3 B. PLANUL DE ÎNVATAMÂNT ............................................................................................ 4 C. FISELE UNITATILOR DE CURS ....................................................................................... 6 D. CONCURSUL DE ADMTERE.......................................................................................... 58

2

A. MOTIVATIA PROGRAMULUI DE MASTER
"INTELIGENTA ARTIFICIALA "
(Context general, misiune si obiective strategice)

Masterul „Inteligenta artificiala - IA” a aparut ca urmare a nevoiei urgente de cercetatori în urmatoarele domenii (conform „The Information Society Technologies Advisory Group –ISTAG, grupul de consultanta pentru directiile prioritare ale programului FP7, de finantare a cercetarii Uniunii Europene): - Robotica - Tratament „in silico” (simulator de boli si de medicamente) - „internet police agent” - Calculator care se auto-monitorizeaza si auto-repara - Sisteme inteligente de recunoastere a imaginii si a vocii (cu aplicatii, printre altele, în lupta împotriva terorismului). Propunerea acestui masterat tine cont si de situatia actuala a cercetarii si pietei locurilor de munca din România în care demeniul IA este înca departe de a fi saturat. Planul de învatamânt este subordonat acestor directii si obiective. Sunt a vute în vedere atât directiile de învatare artificiala, descoperirea de cunostinte prin tehnici de Data Mining, calcul evolutionist, cât si cele privind procesarea limbajului natural si Text Mining. Prin cursurile obligatorii din anul I se urmareste formarea unei culturi generale de IA, întelegerea si deprinderea tehnicilor specifice domeniului, tehnici utile în context mai larg cât si lucrului în echipa. Nu în ultimul rând, se urmareste, pentru absolventii cu diploma ai acestui masterat, posibilitatea însc rierii la o scoala doctorala în domeniul Informaticii. Se intentioneaza înscrierea acestui master ca directie de specializare în cadrul unui master international cu participarea mai multor universitati din UE. Programele analitice sunt adaptate nivelului de cultura matematico-informatica a cursantilor, prezinta tehnologiile de ultima ora din domeniile abordate si insista pe aplicatiile reale. Titularii cursurilor sunt cadre didactice dinamice si tinere ale Catedrei de Informatica recunoscuti ca experti în domeniu la nivel national si international.

3

B. PLANUL DE ÎNVATAMÂNT
Anul I (2008-2009) Semestrul I Nr. crt . 1 2 Disciplina Nr. ore curs 2 2 Nr. ore sem/ lab 1 1 Evaluare E E Nr. credite 7,5 7,5 Nr. ore curs Semestrul II Nr. ore Evasem/ luare lab Nr. credite -

Data Mining Procesarea limbajului natural si tehnologia limbajului Curs optional 1 Curs optional 2 Regasirea informatiei. Evaluarea performantelor sistemelor informatice

3 4 5 6

2 2

1 1

E E

7,5 7,5

-

-

-

-

2 2

1 1

E E

7,5 7,5

7 Curs optional 3 2 1 E 7,5 8 Curs optional 4 2 1 E 7,5 Observatie Cursurile optionale 1 si 2 se aleg din coloana "Semestrul I" iar cursurile optionale 3 si 4 se aleg din coloana "Semestrul II" din tabelul de mai jos. Nr. Semestrul I Nr. Semestrul II crt 1 2 3 4 5 6 Programare prin rescriere Programare paralela si concurenta Proiectarea algoritmilor eficienti Complexitate structurala Tehnici de optimizare combinatorial a Aplicatii profesionale în bazele de date orientate obiect crt 1 2 3 4 5 6 Teoria modelelor Semantica limbajelor de programare Modelarea sintactica a sistemelor biologice Pagini web semantice Implementarea concurentei în limbajele de programare Managementul proiectelor software

4

Anul II (2009-2010)

Nr. crt. 1 2

Disciplina

Nr. ore curs 2 2

Semestrul I Nr. ore Evasem./ luare lab 1 1 E E

Nr. credite 7,5 7,5

Nr. ore curs -

Semestrul II Nr. ore Evasem/ luare lab -

Nr. credite -

3

4 5

6 7

8

Machine Learning Elemente de soft computing (sisteme fuzzy, rationament probabilist, calcul evolutionist) Prelucrarea semnalelor cu aplicatii în procesarea vorbirii si a imaginilor Curs optional 1 Semantica computationala cu aplicatii în regasirea informatiei Text Mining Lingvistica matematica si lingvistica computationala Curs optional 2

2

1

E

7,5

-

-

-

-

2

1

E

7,5 2 1 E 7,5

-

-

-

-

2 2

1 1

E E

7,5 7,5

2

1

E

7,5

Observatie Cursul optional 1 se alege din coloana "Semestrul III" iar cursul optional 2 se alege din coloana "Semestrul IV" din tabelul de mai jos.

Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Semestrul III Arhite ctura sistemelor software Modelarea sistemelor software; UML Proiect software in echipa Programare paralela si concurenta (topici avansate) Algoritmi paraleli si distribuiti Criptografie aplicata Modele de calcul molecular Modelare si analiza statistica in genetica Modelare matematica si teoria grafurilor Algebra pentru informatica Institutii cu aplicatii in informatica Verificarea programelor si a sistemelor de calcul Metode avansate în gestionarea informatiei Securitatea bazelor de date Text Mining

Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Semestrul IV Tehnici avansate de programare: Programarea cu aspecte Testare si verificare Dezvoltarea aplicatiilor interactive Procese concurente Securitatea fluxului informational Coduri detectoare si corectoare de erori Algoritmi pe secvente finite si infinite cu aplicatii in analiza ADN Combinatorica constructiva Modelarea limbajului genetic prin prisma lingvisticii matematice Algebra retelelor Capitole speciale de semantica Logici neclasice Elemente de programare avansata Modele si tehnici de programare în realitatea virtuala Proiect

5

ENACHESCU. D. FISELE UNITATILOR DE CURS 7. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore.. PIRON M.1.2 Clasificare ierarhica III. Tehnici statistice de Data Mining .1 Ce este Data Mining I. Statistique exploratoire multidimensionnelle . Dunod.2 Ce înseamna “Knowledge Discovery” Capitolul II MODELE EXPLORATORII SI DE VIZUALIZARE II. 2006 2.2 Analiza în componente principale II.1 Clasificare neierarhica III. Paris 6 . MORINEAU A. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: DATA MINING SEMESTRUL: An I. Ed. (1995). Laborator 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR. Univ. Bucuresti.. CREDITE: 7. Buc.3 Analiza de corespondenta Capitolul III MODELE DE CLASIFICARE III.C. semestrul 1 STATUTUL: Obligatoriu NR.2 Modele generale aditive BIBLIOGRAFIE: 1.3 Clasificare mixta si descrierea statistica a claselor Capitolul IV MODELE PREDICTIVE IV.1 Analiza discriminanta IV.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Teoretice: modele statistice si informatice pentru gasirea de structuri interesante în baze de date mari Practice: calcul statistic cu ajutorul pachetului de programe STATISTICA PROGRAMA ANALITICA: Capitolul I EXTRAGEREA CUNOSTINTELOR DIN DATE I..1 Analiza generala. LEBART L. descompunerea în valori singulare II.

GAZDAR. J. An Electronic Lexical Database. G. The MIT Press. F. An Introduction to Natural Language Processing. 3.. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: PROCESAREA LIMBAJULUI NATURAL SI TEHNOLOGIA LIMBAJULUI SEMESTRUL: An I. BIBLIOGRAFIE: 1. Algoritmi de parsing.H. Elemente de semantica computationala. JURAFSKY. DALE. edited by Christiane FELLBAUM. Obiect de studiu si aplicatii. Englewood Cliffs. Kluwer Academic Publishers. Caracteristici si gramatici augmentate. Privire de ansamblu asupra subdomeniului procesarii limbajului natural. Natural Language Processing in Prolog. TOMITA. H. Inc. semestrul 1 STATUTUL: Obligatoriu NR. 1994.2. COVINGTON. Laborator 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR. 2. H. M. 1995. Gramatici de unificare.A. 1998. M. Introducere în procesarea limbajului natural cu aplicatii în Prolog. Analiza sintactica bazata pe constituenti. Aplicatii ale retelelor semantice (în dezambiguizarea automata a sensului cuvintelor. The Benjamin / Cummings Publ. 2000 4. 2. 7 . CREDITE: 7. ALLEN. J.. Natural Language Understanding . Prentice-Hall International.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Introducere în unul dintre cele mai actuale subdomenii ale inteligentei artificiale. 5. MOISI. R. Inc. MARTIN. Computational Linguistics. 6. Speech and Language Processing. în regasirea si extragerea informatiei). Editura Universitatii din Bucuresti. Current Issues in Parsing Technology. 2000 7. 5. Co. WordNet. HRISTEA. C. Handbook of Natural Language Processing. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. MeLlish. Inc.. D. Addison-Wesley Publishing Company. and Speech Recognition . 1989. NJ. 2000. 4. Gramatici. Prentice Hall. 6. 1991.7. Natural Language Processing for Prolog Programmers . Marcel Dekker. PROGRAMA ANALITICA: 1. 8. 3. SOMERS.

V. 5. PROGRAMA ANALITICA: 1. Springer 2001. demonstratii prin inductie 2. Terminarea programelor.NIPKOV: Term Rewriting and All That. Cursul urmareste completarea putinelor cunostinte despre rescriere introduse in cursurile de licenta.E. Institutia logicii ecuationale 7. 2.BAADER. va apare. R. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR.DIACONESCU: Institution-independent Model Theory. T. F. Cambridge University Press 1998. Tehnici de programare prin rescriere:definirea tipurilor abstracte de date. demonstrarea ecuatiilor conditionate. Cambridge University Press 2003.3.OHLEBUSCH: Advanced Topics in Term Rewriting. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Rescrierea este baza operationala pentru marea majoritate a limbajelor de programare declarativa. 3. TERESE: Term Rewriting System. 4. Introducere in teoria institutiilor 6. CREDITE: 7. Introducere in teoria categoriilor 5. 8 .CAZANESCU: Lectii pentru studenti . Programare parametrizata BIBLIOGRAFIE: 1. Rolul perechilor critice in demonstrarea confluentei 3. E. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: PROGRAMARE PRIN RESCRIERE SEMESTRUL: An I. procedura Knuth-Bendix 4.7.paginile personale la catedra. semestrul 1 STATUTUL: Optional NR.

1999. Aplicatii la cautare si optimizare BIBLIOGRAFIE: 1. PROGRAMA ANALITICA: 1. folosite pentru programarea pe calculatoare paralele ori clustere de PCURI. Un accent deosebit va fi pus pe tehnici specifice de paralelizare in domenii cheie in care programarea paralela a fost folosita cu succes: sortare. Sistem distribuite 6. Parallel Programming: Techniques and Applications Using Networked Workstations and Parallel Computers. dezvoltarea de programe (preferabil in MPI) si analiza gradului de complexitate al algoritmilor paraleli comparati cu cei secventiali. (2) modelul în care comunicarea se face prin intermediul unei memorii partajate ( shared memory). Parallel Programming in C with MPI and OpenMP. Aici limbajele reprezentantative folosesc de regula thread -uri. ALLEN. Scopul cursului este de a prezenta tehnicile de baza pentru paralelizarea programelor.5 OBIECTIVUL CURSULUI: In programarea sistemelor distribuite s-au conturat doua modele. WILKINSON. Procese sincrone. Detectia terminarii in sisteme distribuite 7. McGraw Hill. Procese serializate (cu "pipeline'') 5. semestrul 1 STATUTUL: Optional NR. algoritmi genetici folositi in cautare si optimizare. Prentice Hall. Sisteme cu "shared memory''. Aplicatii la procesarea de imagini.M. Tehnici de paralelizare prin partitionare recursiva (divide -et-impera) 4.7. calcul numeric. procesarea imaginilor. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: PROGRAMARE PARALELA SI CONCURENTA SEMESTRUL: An I. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. Tehnici de paralelizare prin partitionare 3. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR. Retele de calculatoare 2. B.4. 9 . 2004 2. cumva ortogonale: (1) modelul de comunicare prin mesaje (message passing computing ). de exemplu limbajele PThread. C. ori Java . Programarea cu thread-uri 8. CREDITE: 7. Aplicatii la calcul numeric 9. Limbaje reprezentative care folosesc acest model sunt MPI si PVM. Aplicatii la sortare. M J QUINN.

note de curs MIT. Algoritmi pentru procesare datelor de pe suport extern (B-Trees. Algoritmi de utilizare. Range Minimum Query.. indiferent de domeniul de activitate: inginerie software. Imbogatirea bagajului de cunostinte cu tehnici noi de abordare a problemelor.) 6. 1984. BIBLIOGRAFIE: 1 T.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Completarea cunostiintelor acumulate in timpul studiilor de licenta prin prezentarea unor subiecte avansate si actuale. 6. CORMEN. Springer. teoria complexitatii. World Scient ific Publishing Co. Algoritmi aproximativi: Motivatie. RIVEST: Introduction to Algorithms. 2 M.H. algoritmica. Dynamic B-Trees. (hashing) 2. Algoritmi pentru structuri dinamice.E. Exemple. Algoritmi de dispersie.5. LEISERSON. etc. exemple. sau. 7.MEHLHORN: Data Structures and Algorithms. MIT Press. Algoritmi probabilisti: Motivatie. etc. 1990. Seminar 1 ora. 4.CROCHEMORE. bineinteles.897: Advanced Data Structures. Algoritmi geometrici (Convex hull.R. 2002. in domeniul structurilor de date si al algoritmicii. R. 3 K. Exemple de aplicatii.7.) 3. arbori de sufixe. Strategii deoptimizare. 10 . etc.). bioinformatica. PROGRAMA ANALITICA: 1. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: PROIECTAREA ALGORITMILOR EFICIENTI SEMESTRUL: An I. exemple. C. cercetare in teoria limbajelor de programare si metodelor formale. Nearest points. (Lowest common ancestor. Stabilirea unor conexiuni între domenii aparent disparate ale informaticii teoretice. 5. Structuri de date dinamice: Motivatie. CREDITE: 7. W. RYTTER: Jewels of Stringology. 4 Eric DEMAINE. Structuri de date pentru rezolvarea problemelor de algoritmica pentru texte: vectori de sufixe. semestrul 1 STATUTUL: Optional NR. ORE/S APTAMANA: Curs 2 ore. Formarea unui informatician complet in contextul cercetarii si industriei actuale. Laborator 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR. Voronoi.

V. 2004.. Reading Mass. semestrul 1 STATUTUL: Optional NR. • Teoria complexitatii abstracte Blum. Amsterdam.): Current Trends in Theoretical Computer Science. teoria abstracta Blum si teoria KolmogorovMartin-Löf. O. Boston. Martin D.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Problema P = NP Prezentarea teoriilor de complexitate a calculului în modelul de calculabilitate oferit de teoria functiilor recursive: teoria structurala a complexitatii. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR. DAVIES. and Languages. • Teoria complexitatii descriptive Kolmogorov-Martin-Löf. Co. Co. Berlin 1994. Elsevier Science Publ. PWS Publ. Marius ZIMAND: Computational Complexity: A Quantitative Perspective... Ma. Gheorghe PAUN.. Michael SIPSER: Introduction to the Theory of Computation.. Elaine WEYUKER: Computability.7. teorema s-m-n etc. Berlin Heidelberg. Fl. 2. Springer Verlag.. 1992. Cristian Sorin CALUDE: Theories of Computational Complexity. Elsevier B.S. C. Complexity. 1997. An algorithmic perspective. WATANABE (Ed. 3. Orlando. 11 . Christos H.. Grzegorz ROZENBERG.6. World Scientific Publ. Analiza implicatiilor unor rezultate de tipul: teorema lacunei.): Kolmogorov Complexity and Computational Complexity. PAPADIMITRIOU: Computational Complexity. Amsterdam. International Thomson Publ. Information and randomness. Aarto SALOMAA (Eds. CALUDE. PROGRAMA ANALITICA: • NP-completitudine • Ierarhii ale multimii functiilor primitiv recursive (unare si de n >= 2 argumente). 8. SpringerVerlag.. asupra calcularii unor multimi de functii din clasele inferioare ale ierarhiei de functii primitiv recursive. 6. Co. 5. Academic Press. Inc. 9. 2001. 1983. Addison-Wesley Publ. 1988. BIBLIOGRAFIE: 1. 1994. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: COMPLEXITATE STRUCTURALA SEMESTRUL: An I. 7. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. CREDITE: 7.

K.and Applications.MAGNANTI.B.Generation. • Introducere în teoria matroizilor: sisteme de axiome. algoritmul preflow -push generic. D. KREHER. exemple de matroizi. algoritmul primal-dual. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: TEHNICI DE OPTIMIZARE COMBINATORIALA SEMESTRUL: An I. • Aplicatii la scalarea datelor. algoritmul generic de corectare a etichetelor. Combinatorial algorithms. Graduate Texts in Mathematics.R. fluxuri dinamice. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. 12 . algoritmul de etichetare. • Drumuri minime: algoritmi pentru definirea etichetelor. Englewood Cliffs. BIBLIOGRAFIE : 1. matroizi si grafuri. B.7. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR. • Reprezentarea si analiza algoritmilor. TOMESCU. o 1978. • Algoritmi de flux de cost maxim. distante minime în retele aciclice. 4. arbori partiali de cost minim si matroizi. algoritmii lui Kruskal si Prim. algoritmul out-of-kilter. planificarea productiei. drumuri. Modern Graph Theory. teorema flux maxim . J. 3. cicluri si arbori partiali în grafuri. probleme de rutare pe arce.CRC Press.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Însusirea unor tehnici avansate de optimizare în retele. dualitate. • Drumuri minime: algoritmi pentru corectarea etichetelor. detectarea circuitelor negative. fluxuri cu margini inferioare.BOLLOBAS.L. Springer-Verlag New York. • Fluxuri maxime: Fluxuri si taieturi. 1999. PROGRAMA ANALITICA: • Reprezentarea retelelor. etichete de distante si retele stratificate. Conditii de optimalitate. D. New Jersey. 2. managementul proiectelor.taietura minima. algoritmul lui Floyd. semestrul 1 STATUTUL: Optional NR.enumeration. • Implicatii combinatoriale ale fluxurilor în retele: teorema lui Konig privind cuplajele maxime în grafurile bipartite. Curs de combinat rica si teoria grafurilor.ORLIN. teoria transversalelor si matroizi. algoritmul lui Dijkstra si implementarea lui Dial. • Arbori partiali de cost minim: conditii de optimalitate. arborele drumurilor minime. 1993. CREDITE: 7.L. Conditii de optimalitate. STINSON. 1998.and search. T.Algorithms. Tipografia Universitatii din Bucuresti. Algoritmul de crestere a fluxului pe drumurile cele mai scurte. R. Probleme de fluxuri. Network flows : Theory. I. • Fluxuri maxime: algoritmi polinomiali. Prentice Hall. teoremele lui Menger privind conexitatea grafurilor.7.AHUJA. algoritmul drumurilor minime succesive. Caracterizarea algoritmica a matroizilor.

cu referire la Developer Suite 9 i.. Blocuri de date de tip masterdetail. KIFER M. Gestionarea elementelor dintr-un formular. Mostenirea tipurilor obiect. Modificarea dinamica a tipurilor.. BIBLIOGRAFIE : 1. Bucuresti. • Dezvoltarea aplicatiilor profesionale utilizând instrumente specifice. http://download. colectie.8.. An application oriented approach . semestrul 1 STATUTUL: Optional NR. Editura Tehnica. Rapoarte cu grupuri master-detail.Object-Relational Features. Proiectarea si publicarea formelor.com/docs/cd/A91773_01 13 .com/docs/cd/B10501_01 4. 2005.oracle. 3. folosind Developer Suite 9i. Database Systems.. Declansatori la nivel de aplicatie.oracle. Arhitectura serviciilor. Ierarhii de vizualizari obiect. 2. cu referire directa la Oracle9i. Addison Wesley.. Tipuri obiect. Definirea tabelelor obiect.7. Oracle Developer Suite 9i Documentation Library. 2004. PROGRAMA ANALITICA: • Modelarea si implementarea obiectuala în cadrul unui sistem de baze de date orientate obiect. BERNSTEIN A. ALECU A.. LEWIS P. Definirea vizualizarilor obiect si utilizarea lor în aplicatii. Oracle9i Application Developer's Guide . Proiectarea si publicarea rapoartelor. Modelul relational orientat pe obiecte. http://download.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Însusirea notiunilor fundamentale privind bazele de date orientate obiect si dezvoltarea unei aplicatii profesionale corespunzatoare. FLOREA G. Metode. Programare avansata în Ora cle9i. POPESCU I. Laborator 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Proiect NR. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: APLICATII PROFESIONALE ÎN BAZE DE DATE ORIENTATE OBIECT SEMESTRUL: An I. referinta. Dependente si tipuri incomplete.. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. VELCESCU L. Large objects (LOBs). CREDITE: 7.

Modele ale limbajului natural folosite în regasirea informatiei 6. index. vocabular. Clasificarea documentelor 7. An Introduction to Information Retrieval. R. interogari 2. Cautarea informatiei în Web BIBLIOGRAFIE: 1. A. Algoritmi pentru constructia si comprimarea indexilor 4. PROGRAMA ANALITICA: 1. BELL. CREDITE: 7. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: REGASIREA INFORMATIEI SEMESTRUL: An I. Addison-Wesley. MOFFAT. WITTEN. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore.H. stocarea. 1999 3. semestrul 1I STATUTUL: Obligatoriu NR.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Prezentarea metodelo r. Managing Gigabytes. Hinrich SCHÜTZE. Christopher D. Modern Information Retrieval. Relevance feedback 8. Laborator 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Proiect NR. T. I. Prabhakar RAGHAVAN. BAEZA-YATES. Morgan Kaufmann. 1999 2. Limbaje de interogare 3.C. organizarea si accesul (regasirea) informatiei nestructurate ( documente / text). MANNING. Cambridge UP. tehnicilor si algoritmilor folositi în “Regasirea informatiei”. Regasirea informatiei se ocupa cu reprezentarea. RIBEIRO-NETO. 2008 14 . Evaluarea sistemelor de regasire a informatiei 5. B.9.7. Modelarea informatiei nestructurate de tip text: termeni. Este pentru informatia nestructurata ceea ce baz de date sunt ele pentru informatia structurata.

BIBLIOGRAFIE: 1. K. FORTIER. H. I. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: EVALUAREA PERFORMANTELOR SISTEMELOR INFORMATICE SEMESTRUL: An I. J. Evaluarea performantelor unui sistem informatic înainte de lansarea sa pe piata are o importanta deosebita din punctul de vedere al costurilor de functionare a sistemului. • Modele bayesiene de fiabilitatea programelor. • Modele de fiabilitatea programelor formate din mai multe componente. Editura Universitatii din Bucuresti. • Modele de fiabilitatea programelor bazate pe procese Markov. John Wiley and Sons. VADUVA. MICHE. (1991) The Art of Computer Systems Performance Analysis – Techniques for Experimental Design. Chichester. Bucuresti. 15 . John Willey & Sons. Metodele si modelele utilizate în analiza performantelor iau în considerare acesti factori si furnizeaza predictii ale modului în care sistemul informatic va functiona ulterior. Wiley Professional Computing. TRIVEDI. 3.. Measurement. (2003) Computer Systems Performance Evaluation and Prediction. (2003) Fiabilitatea programelor. Queuing. JAIN. PROGRAMA ANALITICA: • Metode de analiza a performantelor sistemelor informatice. and Computer Science Applications. • Modele analitice si modele de simulare ale retelelor de calculatoare.10. Simulation. P. (2001) Probability and Statistics with Reliability. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Scopul cursului este de a prezenta m etode si modele pentru evaluarea performantelor sistemelor informatice. R.7. New York. în particular pentru evaluarea fiabilitatii produselor software si evaluarea performantelor retelelor de calculatoare. dar si stocastici (cum ar fi influenta mediului sau repartitia erorilor într-un program). Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR. semestrul 1I STATUTUL: Obligatoriu NR. • Analiza componentelor retelelor de calculatoare. 2. • Modele de fiabilitatea programelor bazate pe procese Poisson neomogene. functionare care depinde de o serie de factori deterministi (cum ar fi structura sistemului). 4. Digital Press. Second Edition. E. CREDITE: 7. and Modeling.

Jocuri Erenfeuche. Modele saturate. 1990 3. Modele existentiale.HODGES. Teorema de interpolare a lui C raig. Metode de constructie a modelelor: Forcing. J. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR. H.ultralimite.11. Model Theory.J. BIBLIOGRAFIE: 1. • Algebre ale calculului cu predicate: Algebre monadice. Cambridge Univ. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. Modele Henkin.ed. Teorema de completitudine a lui Gaifmann. Categoricitate.BARWISE (ed).1977 2.III. Teorema de omitere a tipurilor. Completitudine si reprezentare.D. Modele Rasiowa-Sikorski.Press.J. K. • Rezultate clasice in teoria modelelor: Teoremele Lowenheim-Skolem. Introducere in teoria clasica a modelelor.7. semestrul 1I STATUTUL: Optional NR. Teorema de completitudine.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Completarea cunostintelor de logica dobandite la cursurile de licenta cu elemente avansate de calculul predicatelor. 1993 4. Semantica calculului propozitional. Mathematical Logic. W.KEISLER. PROGRAMA ANALITICA: • Sistemul formal al calculului cu predicate: Structuri de ordinul I.CHANG. Modele probabiliste ale calculului cu predicate. structurarea logica a limbajului).III. North-Holland. Model Theory. North-Holland. Ultraproduse. North-Holland. Dimensiunea topologica a calculului cu predicate. • Cap. CREDITE: 7. Handbook of Mathematical Logic. Modele. Algebre poliadice si algebra cilindrice. Sintaxa calculului cu predicate (constructia limbajului. Echivalenta elementara.1976 16 .MONK. • Modele probabiliste: Probabilitati booleene. Algebra Lindenbaum-Tarski asociata unei teorii.C. C. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: TEORIA MODELELOR SEMESTRUL: An I.

BIBLIOGRAFIE: 1. Capitole Speciale de Algebra Utilizate in Informatica Teoretica. International Series in Computer Science. 1980 3.D. ARBIB. 1987 2. • Semantica instructiunii while exprimata cu ajutorul operatorului de punct fix • Determinism versus nedeterminism • Corectitudine programelor in sensul lui Hoare. The Denotational Semantics of Programming Languages. Algebraic Approaches to Program Semantics.. Cea mai slaba preconditie si cea mai tare postconditie • Categorii si functori (recapitulare) • Generalizarea teoremei de punct fix a lui S. Mathematical Theory of Program Correctness. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. STOY J. BARANGA A.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Este un curs introductiv privind semantica limbajelor de programare deoarece programa de licenta nu contine un astfel de curs.. CREDITE: 7. semestrul 1I STATUTUL: Optional NR.. MIT Press Series in Computer Science 1977 5.. Kleene • Tipuri recursive de date. Prentice Hall. PROGRAMA ANALITICA: • Semantica algebrei initiale (recapitulare) • Semantica unui limbaj simplu de programare (atribuire. ACM 19(8): 437-453 (1976) 1973 17 .12. M.7. secventiere. Comm. de BAKKER J. Prentice Hall. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: SEMANTICA LIMBAJELOR DE PROGRAMARE SEMESTRUL: An I.E. if. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR. MANES E. Denotational Semantics: The Scott-Strachey Approach to Programming Language Theory . Editura Universitatii Bucuresti 2003 4.C.C.Kleene. TENNENT R. while) • Teorema de punct fix a lui S. G.

1998. Idea Group Publishing. Gh. G. Se vor considera operatiile ce apar in evolutia genomului privite ca operatii pe siruri abstracte de simboluri. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Se vor introduce conceptele si notiunile de baza de biologie moleculara. V. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: MODELAREA SINTACTICA A SISTEMELOR BIOLOGICE SEMESTRUL: An I. Networks of Evolutionary Processors: Results and Perspectives. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. 18 . CREDITE: 7. Editura L\& S Infomat. 2. Hershey.7. Criterii de complexitate descriptiva. completare prin hairpin. crossover. Probleme de decizie. duplicari.ROZENBERG. Putere de calcul.PAUN. 2004 4.MARTIN-VIDE. Inversiuni. semestrul 1I STATUTUL: Optional NR. Relatii intre operatii. A. PROGRAMA ANALITICA: • Concepte si notiuni de baza de biologie moleculara. C. stergeri.MITRANA. PA-matching. Bucuresti. V. • Operatii ``in vitro'' pentru manipularea ADN. transpozitii. Genomul organismelor complexe este organizat in cromozomi care contin gene aranjate liniar. • Gramatici evolutioniste. • Algoritmi de calcul bazati pe manipularea ADN-ului prin metode specifice ingineriei genetice: splicing. superpozitie. 2001. Generalizari la operatii pe siruri abstracte de simboluri.MITRANA: New Developments in Formal Language Theory Inspired from Biology. • Operatii "in vivo''. MITRANA: Bioinformatica. 1997. capitol in Molecular Computational Models: Unconventional Approaches. BIBLIOGRAFIE: 1. Operatii ce apar in evolutia genomului. New Computing Paradigms.SALOMAA: DNA Computing. 3. • Mutatii punctuale.13. Editura Universitatii Bucuresti. Tratarea cromozomilor ca limbaje ofera posibilitatea generalizarii si investigarii informatiei structurale continuta de moleculele biologice. V. Springer.

7. Philippe: The Semiotics of the Web . FENSEL. Chichester.html.org/DesignIssues/Semantic. Frank: Towards the Semantic Web. CREDITE: 7. London.inria. e-Commerce and the Semantic Web . OWL. Tim with FISCHETTI. Sept.w3. 2004. 2003. Laborator 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Proiect NR. Principii generale.html.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Evidentierea distinctiei dintre prezenta si viitoare generatie Web. Tim: Semantic Web Road Map.1998. Asunción. Mark: Weaving the Web: The Original Design and Ultimate Destiny of the World Wide Web by Its Inventor. 3. 1999. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: PAGINI WEB SEMANTICE SEMESTRUL: An I.. Cunoasterea principiilor de baza ale Semantic Web.. 4. Mariano and CORCHO. BIBLIOGRAFIE: 1. RDF Schema. CODOGNET. Dieter and van HERMELEN. New York. UK. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. Realizarea unor aplicatii specifice Semantic Web. BERNERS-LEE. John. Ontology-driven Knowledge Management. Cunoasterea principiilor si limitelor XML. HarperSanFrancisco: A Division of HarperCollinsPublishers. FERNÁNDEZ-LÓPEZ. at http://pauillac. semestrul 1I STATUTUL: Optional NR. John Wiley & Sons Ltd. at http://www. GÓMEZ-PÉREZ. UK.fr/~codognet/web. 2. PROGRAMA ANALITICA: • Semantic Web. 19 . 5. Oscar: Ontological Engineering with Examples from the Areas of Knowledge Management. DAVIES. RDF. BERNERS-LEE. • XML: Principii generale si limite • RDF: Principii generale • Codificare RDF_XML • RDFS: Principii si limitari • Ontologii: Principii generale • OWL: limbaj pentru ontologii • Protégé = pachet software de dezvoltare de ontologii web.14. Springer-Verlag London Ltd.

uri. 1996 2. GEORGESCU. 2002 3. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. C++. H. semestrul 1I STATUTUL: Optional NR. GEORGESCU. Modern Concurrency Abstractions for C ω. 2002 4. and Cedric FOURNET. D. Tehnica. Programare concurenta. CREDITE: 7. Laborator 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Proiect NR. • Canale. • Bariere ciclice. LEA. • Procese sincrone si asincrone. Cω. Luca CARDELLI.5 OBIECTIVUL CU RSULUI: Prezentarea celor mai noi si utile abordari ale concurentei. • Monitoare. Introducere în universal Java. Teorie si aplicatii. Tehnica. • Invocarea la distanta. BIBLIOGRAFIE: 1. • Semafoare. • Cozi sincrone. H. PROGRAMA ANALITICA: • Problema excluderii reciproce. • Rendez-vous . 1999. • Implementarea proceselor sincrone si asincrone în limbajul Cω. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: IMPLEMENTAREA CONCURENTEI ÎN LIMBAJELE DE PROGRAMARE SEMESTRUL: An I. împreuna cu implementarea lor în limbajele de programare Java. Ed. Ed.15. • Implementarea aspectelor concurentiale în Java.7. Elaborarea de aplicatii complexe. 5. Microsoft Research Group. Addison-Wesley. Documentatie Java 20 . Concurrent Programming in Java: Design Principles and Patterns. Nick BENTON.

Software Engineering with Microsoft Visual Studio Team System. Release/Operations. Jean-Luc DAVID. Erik GUNVALDSON. Punem accentual pe valoarea adusa beneficiarului (value-up). Cele mai bune practici pentru organizarea echipelor de dezvoltare software. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore . De câte procese avem nevoie. Designul bazelor de date folosind Visual Studio Team Edition for Database Professionals. Microsoft Press. Team Foundation Build. Demonstratii cu Visual Studio Team System. • Design Arhitectura – Descrierea rolului de Arhitect al solutiei. testare si instalare a unor sisteme software cu ajutorul suitei Visual Studio 2005 Team System.Descrierea rolului de Project Manager. Demonstratii cu Visual Studio Team System. Darren JEFFORD Professional Visual Studio 2005 Team System . 2006 21 . Data Warehouse. Working with Microsoft Visual Studio 2005 Team System. Scrum. proiectare. fiind orientat catre coordonarea si proiectarea de solutii cu ajutorul TS. Arhitect de infrastructura versus arhitect de aplicatii. BIBLIOGRAFIE: 1. Christopher BOWEN . managementul proiectului. Satisfiers si Dissatisfiers. Laborator 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Proiect NR. Reporting Services. Application Designer. Version Control.7. Juan J. CMMI. PEREZ. Sam GUCKENHEIMER. Work Item Tracking. Version Control.16. • Modelul de formare al echipei – Prezentarea modelului de echipa propus de MSF. Richard HUNDHAUSEN. Functionalitati si Qualities of Service. • Design Baze de Date – Descrierea rolului de Database Professional. XP. DSI. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: MANAGEMENTUL PROIECTELOR SOFTWARE SEMESTRUL: An I. Wrox. MSBuild . Designul arhitecturii solutiei. CREDITE: 7. Exciters. 2005 3. descrierea rolurilor si a responsabilitatilor fiecaruia: Program Management. Cursul include o importanta componenta practica. Demonstratii cu Visual Studio Team System. Tony LOTON. Atributii: Organizarea echipei. Distributed Systems Designer: Logical Datacenter Designer. Alte metodologii disponibile: Scrum de la Conchango si Essential Unified Process (EssUP). Demonstratii cu Visual Studio Team System. • Analiza cerintelor – Colectarea si prioritizarea cerint elor preliminare. Test. semestrul 1I STATUTUL: Optional NR. PROGRAMA ANALITICA: • Metodologii de dezvoltarea a proiectelor software –Agile. initierea proiectului. SDM si DSL. Architecture. Microsoft Press. Deployment Designer.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Dezvoltarea competentelor de modelare. Utilizare Class Designer. 2006 2. • Team Foundation Server – Descrierea componentelor si serviciilor din cadrul Team Foundation Server: Services (Core). • Project Management Role . • Dezvoltare si testare. Noah COAD . System Designer. Prezentarea metodologiilor MSF for Agile Software Development si MSF for CMMI Process Improvement.Descrierea rolului de Dezvoltator. User Experience. • Descriere Team System – Descrierea arhitecturii Visual Studio Team System si a componentelor si versiunilor individuale. Test Driven Development. Product Management. Development. • Extindere Team System – cum putem implementa propria metodologie în VSTS prin modificarea template-urilor existente.

.1 Retele ART V.2 Retele autoasociative Capitolul VI VIZUALIZARE DE DATE VI.5 OBIECTIVUL CURSULUI: .1 Analiza exploratorie a datelor VI. (2004) Unsupervised Statistical Learning and Data Mining .1 Metode de partitionare II.4 Învatare Kohonen Capitolul IV TEORIA MATEMATICA A ÎNVATARII NESUPERVIZATE IV. NY.1 Estimatii cu functii nucleu I.teoretice: introducere în calculul neuronal nesupervizat. Laborator 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR. Enachescu. Algorithms for Pattern Recognition. Berlin. CREDITE: 7. semestrul 1 STATUTUL: Obligatoriu NR. Nabney.2 Algoritmul EM I.1 Învatarea ca un mecanism de cautare/aproximare IV.practice: calcul neuronal cu ajutorul pachetului de "Neural Networks Toolbox" al limbajului Matlab PROGRAMA ANALITICA: Capitolul I MODELAREA DENSITATILOR DE PROBABILITATE I.17. NETLAB. Padova University Press 2.3 Mixturi finite si adaptive Capitolul II ANALIZA CLUSTER II.3 Metode bazate pe densitati Capitolul III ÎNVATARE NESUPERVIZATA PENTRU RETELE NEURALE III.I (2002). D. Heidelberg 22 . T. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore.7. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: MACHINE LEARNING SEMESTRUL: An II.3 Teoria hebbiana IV.2 Caracterizarea regulilor de învatare IV. Springer.2 Analiza în componente principale probabiliste VI.1 Învatare hebbiana III.3 Proiectii topografice BIBLIOGRAFIE: 1.3 Învatare competitiva III.4 Teoria învatarii competitive Capitolul V ÎNVATARE NESUPERVIZATA ÎN RETELE MULTISTRAT V.2 Metode ierarhice II.2 Învatare nesupervizata III.

4.. Algoritmii genetici fac parte din familia algoritmilor evolutionisti. familie de algoritmi de optimizare stocastica. C. În particular cursul se va ocupa de p rezentarea a doua componente de baza din acest domeniu: modele de logica fuzzy si algoritmi genetici. PROGRAMA ANALITICA: • Modelare si rationament fuzzy: • multimi fuzzy. • sisteme neuro-fuzzy. Editura Universitatii din Bucuresti. MIT Press. I. inspirati din procesele biologice care permit populatiilor sa se adapteze la mediul înconjurator. Albeanu. operatii fuzzy. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: ELEMENTE DE SOFT COMPUTING (SISTEME FUZZY. Laborator 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR. Springer.7. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. Modelele bazate pe logica fuzzy au ca scop implementarea modului de rationare uman (bazat pe cunostiinte. (2003) Genetic Algorithms: Principles and Perspectives: a Guide to GA Theory. 23 . Rowe. expertiza. CREDITE: 7. RATIONAMENT PROBABILIST. A. modele aditive fuzzy. Neural Networks and Fuzzy logic Models. inferenta fuzzy. (2001) Introducere în modelarea fuzzy. (2000) Artificial Intelligence and Soft Computing: Behavioral and Cognitive Modeling of the Human Brain . V. R. CRC Press. • aplicatii ale algoritmilor genetici în învatarea automata . (2001) Learning and Soft Computing: Support Vector Machines. • Algoritmi genetici: • abordarea determinista a algoritmilor genetici. relatii fuzzy. modele si metode ce tin de domeniul soft computing. CALCUL EVOLUTIONIST) SEMESTRUL: An II. 2. Konar. BIBLIOGRAFIE: 1. G. experimentari) în algoritmi si instrumente matematice.18. Vaduva. precum si de includerea lor în metodele de invatare automata. semestrul 1 STATUTUL: Obligatoriu NR. 3. J. Reeves.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Scopul cursului este însusirea si utilizarea unor notiuni.. E. abordarea stocastica a algoritmilor genetici. Kecman.

1996. 1990 2. Guiasu.P.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Cursul are un caracter interdisciplinar pregnant.B. Englewood Cliffs. S. Activitatea de la laborator va avea o pondere deosebita atât in prezentarea notiunilor si rezultatelor. R 24 . analiza statistica si tipuri de algoritmi pentru prelucrarea semnalelor. • Modelarea stocastica a semnalelor. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: PRELUCRAREA SEMNALELOR CU APLICATII ÎN PROCESAREA VORBIRII SI A IMAGINILOR SEMESTRUL: An II. câmpuri Markov discrete). Prentice Hall. K.19. semestrul 1 STATUTUL: Obligatoriu NR. 1999 5. PROGRAMA ANALITICA: • Elemente de baza ale te oriei informatiei. Banks. cât si in modalitatea de notare. dependenta Markov (lanturi Markov. Digital Signal Processing – Primer. BIBLIOGRAFIE: 1. Information theory with applications 4. Digital image processing . C. • Analiza si procesarea semnalelor unidimensionale (a vorbirii).7. Independenta. Rorabaugh. Signal processing. CREDITE: 7. New Jersey. S. aplicatii in procesarea vorbirii si a imaginilor. Prentice Hall. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. image processing and pattern recognition. procese NARMA. Laborator 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen NR. Algoritmi de recunoastere si de predictie. 3. • Analiza si procesarea semnalelor bidimensionale (a imaginilor). cuprinzând: modelarea semnalelor. McGraw Hill. • Analiza semnalelor cu componente mixing. Algoritmi de segmentare / clasificare. Documentatie MATLAB. Castleman.R.

CREDITE: 7. modele si notatii formale pentru a analiza astfel de arhitecturi. proiectare OO. BASS. R. a proiectarii) • Metode formale (modele specifice pentru arhitectura software. L. Cursul face o introducere in proiectarea sistemelor software complexe. unelte de creare de prototipuri de testare. tehnici de proiectare si implementare a lor. SHAW. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore.20. D. KAZMAN: Software Architecture in Practice. arhitecturi heterogene) Studii de cazuri (cateva exemple tipice) • Sisteme de informatii comune (integrarea bazelor de date. M. filtre. abstractii de date.7. a informatiilor despre disponibilitatilor software/hardware necesare. GARLAN: Software Architecture: Perspectives on an Emerging Discipline.5 OBIECTIVUL CURSULUI: O proiectare de succes a unui aplicatii software cere capacitatea de a descrie. semestrul 1 STATUTUL: Optional NR. si crea sisteme la un nivel abstract de arhitectura. Prentice Hall 1996 2. control. CLEMENTS. CLEMENTS. evenimente. PROGRAMA ANALITICA: • Arhitectura sistemelor software (prezentare generala) Stiluri de arhitectura (secventializare. P. studii de caz pentru arhitecturile rezultate. AddisonWesley 2003 25 .: Documenting Software Architectures: Views and Beyond. limbajul Z) • Documentare • Tool-uri pentru obtinerea rapida de prototipuri BIBLIOGRAFIE: 1. elabora. Un accent deosebit este pus de dezvoltarea abilitatii de a evalua diversele arhitecturi posibile si de a o alege pe cea mai potrivita. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: ARHITECTURA SISTEMELOR SOFTWARE SEMESTRUL: An II. Sunt prezentate structurile de sisteme software folosite curent. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR. Addison-Wesley 2003 3. et al.

Addison Wesley. SPIVEY. The Unified Modeling Language Reference Manual. algebre. SCHNEIDER: Concurrent and Real-time Systems: The CSP Approach. 6.Vol 1 Specification. 8:231-274. I. urme.elemente avansate) • UML: Modelare arhitecturala BIBLIOGRAFIE: 1. 1999. ori comportamentul sistemelor reactive. K. M. Science of Computer Programming. Sunt prezentate si logici speciale pentru a specifica proprietati de interes precum corectitudinea functionala. 26 . Wiley. and G. UML SEMESTRUL: An II. cursul va expune elementele de baza din limbajul specific de modelare UML (Unified Modeling Language). ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. consistenta.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Fundam entarea stiintifica a ingineriei sofware depinde de modele abstracte. DAVIES: Using Z: Specification. 4. J. MANNA and A. PROGRAMA ANALITICA: • Fundamente logice • Masini de stari finite.7. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR. RUMBAUGH. specificari. Prentice Hall 1996. HAREL: Statecharts: a visual formalism for complex systems. D. In acest curs sunt prezentate modele standard pentru reprezentarea sistemelor secventiale si concurente utilizand masini de stari.elemente de baza) • UML: Modelare structurala si comportamentala (II . J. matematice pentru caracterizarea si validarea proprietatilor sistemelor software. procese. 5. WOODCOCK. modelarea cu retele Petri • Concurenta si comunicare in algebre de procese • Logici temporale. In partea lui practica. Dintre conceptele importante care apar repetat in curs amintim: mecanisme de compunere. JACOBSON. Prentice Hall 1992 7.21. semestrul 1 STATUTUL: Optional NR. 2. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: MODELAREA SISTEMELOR SOFTWARE. BOOCH. The Z Reference Manual. 1991. Colored Petri nets. elemente de model checking • UML: Modelare structurala si comportamentala (I . utilizare de invarianti. Springer-Verlag. CREDITE: 7. and Proof. Conceptele vor fi ilustrate folosind specificari in limbajul Z. S. Refinement. J. 2000. Vol 1-3. PNUELI: The Temporal Logic of Reactive and Concurrent Systems. nonblocarea. Springer 1997 3. JENSEN. verificare • Limbajul Z • Concurenta. 1987. Z. definitii recursive.

G. 2. îsi vor vor imparti munca in faze tipice [specificare. KENDALL. R.. MA.7. 2nd ed. Benjamin / Cummings. Co. Studiul si analiza cerintelor. Englewood Cliffs. 2000 5. Reading.. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: PROIECT SOFTWARE IN ECHIPA SEMESTRUL: An II. cu valoare practica. PHILLIPS: The Software Project Manager's Handbook. Springer Verlag. I. studentii vor fi antrenati sa colaboreze cu potentialii utilizatori. Julie E. de regula externi. Planificarea proiectului. D. Realizarea proiectului. 1994. Pe parcusrul cursului. and KENDALL. Pe langa indrumator si colegii de echipa. G.1999. NEWMAN. Prentice Hall.: Interactive Systems Design.5 OBIECTIVUL CURSULUI: In acest curs studentii vor dezvolta un proiect software consistent. implementare. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. testare. RICKETTS: Managing Your Software Project: A Student's Guide. Kenneth E. lansare] si vor avea roluri de coordonator de faza prin rotatie. 4. Implementare si evaluare. W. Metode de dezvoltare a proeictelor. M.. Documentare si intretinere BIBLIOGRAFIE: 1. semestrul 1 STATUTUL: Optional NR.N. 3. PROGRAMA ANALITICA: • Planificarea proiectelor. and LAMMING.: Object-Oriented Design with Applications. 1995. Este de dorit ca activitatea sa fie in colaborare cu o companie IT interesata in produsul respectiv. Mc GrawHill. vor face prezentari pe riodice privind stadiul de dezvoltare a proiectului. 4th ed. 1997 6. Metode de evaluare a rezultatelor • Tehnici de asamblare a echipelor de lucru. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR. CREDITE: 7. Addison-Wesley Publ.S. CA. studentii vor avea intalniri de lucru. Redwood City. IEEE Computer Society. 4th edition.22. BOOCH. pentru a-si extrage specificarile necesare.: Systems Analysis & Design. Ciclul de viata al proiectelor. lucrand in echipa. 1998 27 . PRESSMAN: Software Engineering A Practitioner's Approach.

Programarea in clustere este in genere bazata pe limbaje de tip message-passing. R.S. securitate.shtml 2. protocolul Chord • Elemente de baza in Grid computing : infrastructura. compilatoare de paralelizare scrise in StreamIT. procesoare multicore.cag. in particular. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore.mit. si in grid.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Acest curs continua cursul din anul I master (cu un titlu similar). cu accent pe programarea in procesoare multicore. Este dedicat unor topici speciale legate de programarea paralela si concurenta. Ca limbaj specific. RABBAH. Curs: MIT-6. Se vor prezenta elemente de baza legate de arhitecturi paralele pentru procesoare multicore.au/678/ 3. TANENBAUM.edu/ps3/lectures. S. clustere • Limbajul StreamIT. PROGRAMA ANALITICA: • Elemente de arhitecturi paralele pentru procesoare unicore (instruction level parallelism). exemple. 2007 28 . Prentice-Hall. Aici se pun probleme specifice de fiabilitate.cs. O componenta importanta a cursului este paractica. Grid computing este o paradigma de programare distribuita care incearca sa integreze resursele de calcul disponibile in retele largi. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: PROGRAMARE PARALELA SI CONCURENTA – TOPICI AVANSATE SEMESTRUL: An II. http://www. AMARASINGHE and R. si vor fi dezvoltate aplicatii pe clustere de PC-uri. semestrul 1 STATUTUL: Optional NR. va fi studiat StreamIT si.oz.7. A. exemplu tipic fiind MPI. compilator de paralelizare in StremIT • Limbajul MPI. aplicatii BIBLIOGRAFIE: 1. CREDITE: 7. VAN STEEN: Distributed Systems: Principles and Paradigms.csail. Vor fi prezentati cativa algorit mi specifici pentru sisteme peer-to-peer. BUYYA: Curs Melbourne 433-678: Cluster and Grid Computing http://www. securitate.mu. fault -tolerance. comunicare. ca reteaua Internet.189 Multicore Programming Primer.23. M. aplicatii pe clustere. in clustere. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR. combinatii de programe scrise cu paradigma de messagepassing (MPI) si de shared-memory (PThread) • Sisteme peer-to-peer.

BIBLIOGRAFIE: 1. Se vor prezenta si teme. M. CREDITE: 7. QUINN. care conduc catre activitatea de cercetare. Addison-Wesley. 5. PAUN. G.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Cursul urmareste prezentarea unor probleme specifice prelucrarilor de date care se efectueaza in paralel. Pe de o parte. este vorba despre algoritmi paraleli. Springer-Verlag. The Art of Computer Programming.J.24. Theory and Practice.7. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. iar pe de alta parte despre arhitecturi paralele de calculatoare. LEISERSON. Gh. McGraw—Hill Series in Computer Science. Springer 2005 4. E. si se detaliaza functionarea lor pe diverse arhitecturi de tip retele de procesoare. R. Vol. PROGRAMA ANALITICA: • Algoritmi paraleli • Arhitecturi paralele • Paradigmele SIMD (Single Instruction Multiple Data) si MIMD (Multiple Instruction Multiple Data). Sorting and Searching. Reading. Se exploreaza in detaliu pe citeva cazuri conditiile si modul in care algoritmi pe un tip de retea se pot transforma în algoritmi pe alt tip de retea.. "Applications of Membrane Computing". • Retele de procesoare. An Introduction. • -Memorii partajate citire/scriere • Retele de sortare (circuite). T. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: ALGORITMI PARALELI SI DISTRIBUITI SEMESTRUL: An II. care incorporeaza trasaturi de paralelism. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR. cu accent pe acestea din urma. D.). CORMEN. CIOBANU. MAURI (Eds. Mass. Membrane Computing. PAUN.1 and 3. 3. precum si alte modele de inspiratie biologica). KNUTH. Berlin. 1973. RIVEST. Introduction to Algorithms. se studiaza versiuni paralele. 2000 (si editiile ulterioare cu adaugiri) 2. L. calcul cu membrane. Gh. abordabile de catre studenti. • Modele neconventionale cu trasaturi de paralelism. G. Parallel Computing. Pornind de la algoritmi elementari. 1994. Mai departe se vor introduce modele neconventionale de calcul. (printre acestea. 2002 29 . semestrul 1 STATUTUL: Optional NR.

Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR. Digital signature standard.Handbook of Applied Cryptography 4. 1995 6. Sisteme electronice de plati – Sistemul Brands. . M.Cryptography.. Scheme generale de semnatura.Data Privacy and Security. comert electronic. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: CRIPTOGRAFIE APLICATA SEMESTRUL: An II. Securitatea tranzactiilor electronice . ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. semestrul 1 STATUTUL: Optional NR. STINTON D. Sisteme bazate pe modelul provocare – raspuns: Schnorr. Semnaturi blind.Applied Cryptography. Semnaturi proxi. Semnaturi de tip fail-stop) • Elemente de comert electronic (Proprietati generale. A. KONHEIM . 3. Wiley Interscience 2005. Protocoale de semmnatura incontestabila. SCHNEIER B. MENEZES A. PROGRAMA ANALITICA: • Semnaturi digitale (Definitii. arhitectura unui sistem de comert electronic. A. D. proprietati generale. FORCINITO. Portofele electronice. 2. BIBLIOGRAFIE: 1. Smart carduri) • Elemente de vot electronic (Protocoale bazate pe scheme de partajare a secretelor. FIPS Publications 186. John Wiley and Sons. Semnaturi de grup. BRUEN. completând o componenta aplicativa suplimentara. securitatea postei electronice. Cryptography. Chapman& Hall CRC. Sisteme electronice de plata. 2007. Standarde de semnatura electronica. CREDITE: 7. 2003 5.. Information Theory. Semnaturi cu mandat/arbitru. 2002 7. . National Bureau of Standards. Protocoale de semnatura fara esec. Securitatea votului electronic) • Securitatea postei electronice.5 OBIECTIVUL CURSULUI: O prezentare a celor mai importante protocoale criptografice legate de câteva domenii în care securitatea informatiei este foarte solicitata: autentificari de mesaje si semnaturi electronice. SALMON . 1994 30 .Computer Security and Cryptography. Notiunile prezentate sunt o continuare naturala a constructiei sistemelor de criptare. Theory and Practice.7. . OORSCHOT P. VANSTOME S.Protocolul SET. and Error . Wiley Interscience.Correction. Springer Professional Computing. Protocoale de tip provocare – raspuns. vot electronic.25. protocolul “Digital Cash”.

Gh. ROZENBERG. semestrul 1 STATUTUL: Optional NR. capitol in Molecular Computational Models: Unconventional Approaches.26. retele cu procesoare splicing • Rezolvarea problemelor NP-complete cu astfele de modele. 3... 2. 2004 4. V. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: MODELE DE CALCUL MOLECULAR SEMESTRUL: An II. 31 . C. V. CREDITE: 7. Springer. Bucuresti. New Computing Paradigms. • Complexitate descriptiva BIBLIOGRAFIE: 1. retele de bio-procesoare.: Networks of Evolutionary Processors: Results and Perspectives. MITRANA. 2001. G. Se va investiga puterea de calcul a acestor modele prin rezolvarea unor probleme considerate intractabile.: New Developments in Formal Language Theory Inspired from Biology. Editura L\& S Infomat. MARTIN-VIDE. PAUN. Laborator 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. MITRANA.: DNA Computing. 1998. 1997. PROGRAMA ANALITICA: • Sisteme sticker • Sisteme evolutioniste. V. Hershey. Idea Group Publishing. SALOMAA. A.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Cursul propune cateva modele matematice de calcul bazate pe manipularea ADN-ului prin metode specifice ingineriei genetice. MITRANA. Editura Universitatii Bucuresti.7. • Sisteme splicing.: Bioinformatica. Se va analiza eficienta lor din punct de vedere al resurselor timp si spatiu necesare dar si complexitatea lor descriptiva.

V. semestrul 1 STATUTUL: Optional NR. ca modele de evolutie in populatii biologice de volum fix. surse stationare cu alfabet finit. Academic Press. estimarea parametrilor unei surse Markov cu alfabet finit. M. New York. B. BIBLIOGRAFIE: 1. BASAWA. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. McGraw -Hill. A. Se vor discuta principalele probleme de inferenta statistica asociate – estimarea parametrilor. DUMITRESCU. Modelele si metodele prezentate vor fi ilustrate cu ajutorul unui software statistic (sistemul R). FISA UNITATII DE CURS TITLUL: MODELARE SI ANALIZA STATISTICA IN GENETICA SEMESTRUL: An II.27. • Inferenta statistica pentru modelul Markov al transmiterii informatiei genetice: Metoda verosimilitatii maxime. canale cu perturbatie. • Modele haploide si inferenta statistica asociata (modelele Wright. Editura Universitatii din Bucuresti. Inferenta statistica asociata. 1980 2. modele cu un genotip. POPESCU. • Modele cu doua sau mai multe genotipuri. Gh. Elemente de modelare stocastica. codul genetic.7. Berlin 1994 3. S. 1984 32 . BATATORESCU. Karlin & McGregor). M.L. codul genetic. surse Markov cu alfabet finit. teste statistice pentru ipoteze parametrice. CALUDE. modelul Markov al ADN. I. Information and randomness. PROGRAMA ANALITICA: • Modelare stocastica a sursei de informatie genetica: Entropie. Moran. An algorithmic perspective. Se vor defini si caracteriza modelele Markov cu alfabet finit (cu multime finita de stari). mutatii genetice. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR. 1977 5. modele cu doua sau mai multe genotipuri). GUIASU. CREDITE: 7. Applied statistics using the R system. Editura Tehnica. GRIGORESCU. Gh. Statistical inference for stochastic processes. • Modelare stocastica a transmiterii informatiei genetice: Canale fara perturbatie. 2006 4. IOSIFESCU. teste parametrice • Lanturi Markov cu multime finita de stari. S. Information theory and applications. New York. cu sau fara mutatii. Springer Verlag.S PRAKASA-RAO. Bucuresti. OPRISAN.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Prezentarea unor importante modele Markov in genetica (modelul pentru ADN. C.S.

A. • Problema comisvoiajorului . semestrul 1 STATUTUL: Optional NR.R. Cambridge University Press. Janos Bolyai Mathematic al Society. • 2-factori si cicluri hamiltoniene cu aplicatii in problema izomerilor din chimie . van LINT. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. 33 . S. GYARFAS. • Cuplaje si problema repartitiei personalului la locurile de munca . L.28. BIBLIOGRAFIE: 1. 1998. KATONA. SZEKELY. HAGGKVIST. M.H. 2. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: MODELARE MATEMATICA SI TEORIA GRAFURILOR SEMESTRUL: An II. ASRATIAN. CREDITE: 7. 2005. 1993. M. G.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Cursul va trata capitole importante din teoria grafurilor si combinatorica impreuna cu aplicatii practice ale lor PROGRAMA ANALITICA: • Grafuri semnate si teoria sociologica a lui Heider . RECSKI. A. 3. Cambridge University Press. J. • Grupuri de automorfisme si principii de estetica . J. • Probleme de biologie combinatoriala . D.7. A. 1999. Bipartite Graphs and their Applications. LOVASZ. WILSON. R. A Course in Combinatorics. Societatea de Stiinte Matematice din Romania. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR. T. Graph Theory and Combinatorial Biology. R. POPESCU: Combinatorica si teoria grafurilor. L. DENLEY. • Colorarea muchiilor unui graf si designul retelelor de telefonie. re tele neurale .

compunerea adjunctilor o 5. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR.29. CREDITE: 7. Categories for Software Engineering. Samuel MACLANE.7. 2005 34 . 1971 2. Functori adjuncti.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Algebra si lo gica sunt cele mai utile unelte pentru un informatician. Categorii indexate o 6. Springer. sume si produse fibrate. categorii strict monoidale simetrice si aplicatiile lor in teoria retelelor • Semiinelele si aplicatiile lor in informatica • Structuri de ordine si aplicatiile lor in informatica BIBLIOGRAFIE: 1. Conexiunile dintre ele o 4. Springer. Aplicatiile teoriei categoriilor in ingineria software o 7. Limite si colimite: sume si produse directe. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: ALBEGRA PENTRU INFORMATICA SEMESTRUL: An II. Dualitate. Categorii strict monoidale. Jose Luiz FIADEIRO. Concepte de baza in teoria categoriilor. nuclee si conuclee de sageata dubla. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. semestrul 1 STATUTUL: Optional NR. Functori si transformari naturale o 3. o 2. Categories for the Working Mathematician. Acest curs urmareste imbogatirea cunostiintelor de algebra si ilustrarea aplicatiilor in informatica PROGRAMA ANALITICA: • Teoria categoriilor o 1.

R. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR. Contributiile romanesti in studiul institutiilor au fost remarcabile. introdus de Burstal si Goguen. Se exemplifica in teoria multimilor • Functori care reflecta colimite.30. part 3: Indexed categories. R. Exemple in institutii • Functori finali si colimite in institutii. V.CAZANESCU. 39(1):95-146. semestrul 1 STATUTUL: Optional NR. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: INSTITUTII CU APLICATII ÎN INFORMATICA SEMESTRUL: An II. Institution: Abstract model theory for specification and programnming. 1992 4. 91:239-264. Theoretical Computer Science. GOGUEN. Journal of the Association for Computing Machinary.DIACONESCU. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. • Institutii liberale BIBLIOGRAFIE: 1. R. Exemple in diferite categorii si in institutii.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Conceptul de institutie. A. Cursul include cele mai importante rezultate ale domeniului. 1991 35 . PROGRAMA ANALITICA: • Conceptul de institutie.7. Proprietati • Colimite. s-a dovedit un instrument deosebit de util in informatica matematica. J. Institution-independent Model Theory 3. Lectiile de pe paginile catedrei 2. Some fundamental algebraic tools for the semantics of computation. Exemple. • Exactitatea institutiei logicii ecuationale • Sisteme de incluziuni. J. BURSTAL. BURSTAL. CREDITE: 7. GOGUEN. TARLECKI.E. Aplicatii in categoria signaturilor algebrice si in teoriile unei institutii.

36 . LTL. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR. The mathmematical theory of computation. Un set de lectii poate fi accesat pe retea la adresa: http://www. anume prezinta logica Floyd-Hoare pentru verificarea programelor secventiale. 2. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. Referinta de baza este [1]. Prima este mai clasica. 1974.31. model care include multe din componentele sistemelor actuale de calcul. Algoritmi de model checking) • Logica Floyd-Hoare (Logica Floyd pentru programe tip schema-logica. O.nus. PELED. A doua este mai noua si se refera la tehnica de "model checking''.edu. Logic in computer science: Modelling and reasoning about systems. M. • Corectitudine si completitudine) • Model checking (Logicile temporale CTL. Semantica. Teoremele de corectitudine si completitudine) • Logica predicativa (Box calculus. E. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: VERIFICAREA PROGRAMELOR SI A SISTEMELOR DE CALCUL SEMESTRUL: An II. insistandu-se pe aspectele lor deductive si algoritmice. Vom incepe cu logicile clasice propozitionala si predicativa. MANNA. Cambridge University Press 2000. CTL$^*$. CREDITE: 7. Mai sunt date doua referinte ce contin subiecte mai specializate [2. Exemplele de baza ce vor fi studiate provin din specificarea si verificarea programelor si a sistemelor de calcul. HUTH. 3. Z. McGraw-Hill. dezvoltata în special pentru sistemele reactive. 2000.sg/~gheorghe/teaching/cs3234/. In a doua parte sunt prezentate doua tehnici de specificare si validare a sistemelor. The MIT Press. Dintre logicile neclasice.comp.3]. se vor prezenta un tip de logica temporala CTL/CTL$^*$ (Computation Tree Logic) care este utila ulter ior in tehnica de "model checking'' si logica Floyd-Hoare. RYAN.5 OBIECTIVUL CURSULUI: In prima parte a cursului se prezinta cateva modele de logica clasica si neclasica. CLARKE. M.7. D. Principiul rezolutiei. dar prezentate in versiunea moderna de "box-calculus''. semestrul 1 STATUTUL: Optional NR. GRUMBERG. PROGRAMA ANALITICA: • Logica propozitionala (Box calculus. Model checking. • Logica Hoare pentru programe structurate) BIBLIOGRAFIE: 1. dar aplicabila si pentru verificarea partiala a programelor.

Editura Tehnica. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR. CREDITE: 7. PrenticeHall. 2004. Geiger J. Controlul semantic al datelor. Procesarea si optimizarea cererilor distribuite (descompunerea cererilor. Alecu A.. Imhoff C. Functii de clasare. fragmentare). grupari concatenate).. Rescrierea cererilor.. încarcarea si transformarea datelor. Extragerea. Valduriez P. Caracteristici. Arhitectura.32.T.. 1999 3. Principles of Distributed Database Systems.7. 2003. Proiectarea logica si fizica la nivelul depozitelor de date. Paralelism si partitionare n DataWarehouse. coloane compuse. Bucuresti.. BIBLIOGRAFIE 1. localizarea datelor distribuite). 37 .5 OBIECTIVUL CURSULUI: Prezentarea celor mai noi concepte si tehnici de modelare. Controlul concurentei (serializabilitate. Programare avansata în Oracle9i.. proiectare si interogare din domeniul depozitelor de date si a bazelor de date distribuite. rapoarte (ferestre pentru agregari. PROGRAMA ANALITICA: DataWarehouse. Mastering Data Warehouse Design : Relational and Dimensional Techniques. Özsu M.. SQL î pentru analiza statistica (regresie liniara. Vizualizari materializate. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. Galemmo N. transportul.. clasare si repartizare ipotetica). functii de agregare specializate) si agregari (functii de grupare. 2nd edition. Constrângeri si dimensiuni. Consideratii generale. J. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: METODE AVANSATE ÎN GESTIONAREA INFORMATIEI SEMESTRUL: An II. semestrul 1 STATUTUL: Optional NR. Arhitectura. Baze de date distribuite.Wiley. Proiectarea bazelor de date distribuite (strategii. Gestiunea tranzactiilor.. Popescu I. controlul concurentei prin marci de timp). Florea G. controlul concurentei prin blocare. Velcescu L. 2.

Autentificare si autorizare 7.SQL si PL/SQL injection 10. Wiley Publishing. 2004.Criptarea datelor 9. McGraw -Hill. 3. cu referire la arhitectura de securitate a sistemului Oracle10g. David Litchfield. Vor fi descrise problemele specifice fiecarui nivel (server. Criptosisteme în bazele de date BIBLIOGRAFIE: 1. Addison Wesley Professional. precum si metode moderne de asigurare a securitatii datelor. 2005. The Oracle Hacker's Handbook: Hacking and Defending Oracle. politici de securitate. vulnerabilitatea codului SQL sau PL/SQL.33. Auerbach Publications.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Securitatea informatiei constituie o problema importanta a organizatiilor.Tendinte actuale în domeniul securitatii bazelor de date 3. utilizator.7. sesiune).Controlul accesului 8. Kevin Kenan. David C.Modelul de securitate Oracle 5. PROGRAMA ANALITICA: 1. semestrul 1 STATUTUL: Optional NR. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore.Tipuri de arhitecturi de securitate 4. 2005.Politici de securitate 6. Bhavani Thuraisingham. Va fi prezentat stadiul actual al cercetarilor din acest domeniu. Cryptography in the Database: The Last Line of Defense. 2. în conditiile expansiunii retelelor intranet si a Internet-ului. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: SECURITATE ÎN BAZE DE DATE SEMESTRUL: An II. 38 . 4. Effective Oracle Database 10g Security by Design. Database and Applications Security: Integrating Information Security and Data Management. tehnici de criptare a datelor. CREDITE: 7. 2007.Introducere în securitatea bazelor de date 2. prin utilizarea criptosistemelor în bazele de date. Cursul propune prezentarea si tratarea aspectelor egate de l securitate în contextul bazelor de date. Knox. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE : Examen scris/proiect NR.

semestrul 1 STATUTUL: Optional NR. Kluwer/Springer.Metode statistice si de invatare automata pentru clasificarea textelor 2. Inference and Disputed Authorship. Picard. 4. T.Analiza starii afective si a opiniilor exprimate intr-un text (Sentiment analysis / Opinion mining) BIBLIOGRAFIE: 1.34.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Prezentarea metodelor. Cambridge University Press. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. tehnicilor si algoritmilor folositi in “Text Mining”. Laborator 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Proiect NR. 2002 3.Identificarea genului 5. genul textului.“Text Categorization”. 2007 39 . Center for the Study of Language and Information . stabilirea autorului unui text daca acesta este necunoscut sau disputat.Resurse lingvistice in text mining 3. Ronen Feldman and James Sanger.Identificarea autorului 6.7. CREDITE: 7. R. 2006 2. clasificarea automata a textelor conform tematicii 4. USA. PROGRAMA ANALITICA: 1. Learning to Classify Text using Support Vector Machines. Joachims. Wallace. Mosteller. analiza sentimentelor sau a opiniilor ce reies din textul respectiv. Text Mining se ocupa cu obtinerea automata de informatii referitoare la un text cum ar fi: categoria tematica a textului. The Text Mining Handbook: Advanced Approaches in Analyzing Unstructured Data. Frederick and David L. MA. MIT Press.The David Hume Series. Cambridge. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: TEXT MINING SEMESTRUL: An II. Affective computing. 1997.

CREDITE: 7.97-124. cum ar fi: regasirea informatiei. N..). C.35. Accentul este pus pe tratarea ambiguitatii semantice. 40 . Kernel Methods for Pattern Analysis. care se refera exclusiv la nivelul semantic al prelucrarii limbajului. E. 2004. O aplicatie a dezambiguizarii automate a sensului cuvintelor in regasirea informatiei BIBLIOGRAFIE: 1. 3. 2. Automatic word sense discrimination. J.S. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: SEMANTICA COMPUTATIONALA CU APLICATII ÎN REGASIREA INFORMATIEI SEMESTRUL: An II. P.. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. prelucrarea textului s. The Netherlands. Cambridge University Press. Algorithms and Applications. 1998.). H.D. semestrul 1I STATUTUL: Obligatoriu NR. bazata pe cunostinte) si vor vedea o aplicatie a acestora in regasirea informatiei. Dezambiguizarea automata a sensului cuvintelor polisemantice individuale Dezambiguizarea supervizata Dezambiguizarea nesupervizata Dezambiguiz area bazata pe cunostinte 3. PROGRAMA ANALITICA: 1. New York.. Agirre. Taylor. Fellbaum . Studentii se vor familiariza cu cele trei tipuri de dezambiguizare automata a sensului cuvintelor (supervizata. prelucrarea vorbirii. 4.). Schutze. USA. 2006. p. Computational Linguistics 24. cat si pentru alte aplicatii foarte actuale in inteligenta artificiala. (Eds.7. Tratarea ambiguitatii semantice Restrictii selectionale Retele semantice Dezambiguizarea automata a sensului cuvintelor 2. Laborator 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen NR. Word Sense Disambiguation. care este esentiala atat pentru aplicatiile de intelegere a limbajului (intelegerea mesajelor. Springer. Edmonds. NY. (Ed. cu speciala referire la problema extrem de complexa a dezambiguizarii automate a sensului cuvintelor. Cristianini. 1998.a. The MIT Press. traducerea automata. nesupervizata. comunicarea om -masina etc..5 OBIECTIVUL CURSULUI: Reprezinta o continuare specializata a cursului “Procesarea limbajului natural si tehnologia limbajului” din anul I de Master. WordNet: An Electronic Lexical Database.

FISA UNITATII DE CURS TITLUL: TEXT MINING SEMESTRUL: An II. PROGRAMA ANALITICA: 1. genul textului. clasificarea automata a textelor conform tematicii 4. The Text Mining Handbook: Advanced Approaches in Analyzing Unstructured Data. semestrul 1I STATUTUL: Obligatoriu NR. tehnicilor si algoritmilor folositi in “Text Mining”. analiza sentimentelor sau a opiniilor ce reies din textul respectiv. Center for the Study of Language and Information . 4.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Prezentarea metodelor. stabilirea autorului unui text daca acesta este necunoscut sau disputat. Joachims. Cambridge.The David Hume Series. Laborator 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Proiect NR.Analiza starii afective si a opiniilor exprimate intr-un text (Sentiment analysis / Opinion mining) BIBLIOGRAFIE: 1. Text Mining se ocupa cu obtinerea automata de informatii referitoare la un text cum ar fi: categoria tematica a textului. 2006 2. 2007 41 . 1997.7. 2002 3.Metode statistice si de invatare automata pentru clasificarea textelor 2. MA. T. Affective computing. Kluwer/Springer.Resurse lingvistice in text mining 3.“Text Categorization”. Ronen Feldman and James Sanger. CREDITE: 7. Picard. Cambridge University Press.Identificarea autorului 6. Inference and Disputed Authorship. R.Identificarea genului 5.36. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. MIT Press. USA. Frederick and David L. Mosteller. Learning to Classify Text using Support Vector Machines. Wallace.

Vor fi abordate atat aspecte cantitative cat si aspecte formale ale limbajelor. Mosteller. Kluwer. Aplicatii – tehnici de clasificare.The David Hume Series. Wall. Subdomenii. Dordrecht. 2007 5. Kluwer Academic Publishers. Ed.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Cursul isi propune sa ofere studentilor o privire complexa asupra aspectelor moderne ale lingvisticii matematice si computationale. Ter Meulenm A. Distributed for the Center for the Study of Language and Information. gramatici de dependenta. lungimea si comprehensibilitatea textelor. 6. Foundations of statistical natural language processing . gramatici contextuale Marcus. Inference and Disputed Authorship. H. 6 x 9 Series: (CSLI-DHS) Center for the Study of Language and Information . Dinu. algoritmi polinomiali de recunoastere si parsare. Handbook of Quantitative Linguistics. Aplicatii BIBLIOGRAFIE: 1. C. Laborator 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen NR.37. B.. Mathematical methods in lingu istics. R. principiul lui Menzerath (al economiei cognitive). MIT Press. Acolo unde se va putea aplicatiile vor fi facute pe limba romana. Universitatii Bucuresti. Aplicatii. ipoteze liniare ale vocabularului. Partee. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. • Similaritate si Clasificare: – distante lingvistice. Wallace. tree adjoining grammars (TAG). Probleme curente in lingvistica matematica si computationala • Metode formale aplicate in lingvistica: ierarhia Chomsky. Fiecare tema abordata va fi insotita de aplicatii concrete care vor viza diverse aspecte ale limbajului. 1997 42 . Metode Formale si de Clasificare in Lingvistica Matematica si Computationala . Frederick and David L.. Marcus Contextual Grammar. Schutze. automate. Aplicatii: asupra silabelor si lexicului limbii romane. Altmann (ed). 2003 2. Gh. semestrul 1I STATUTUL: Obligatoriu NR. 1990. PROGRAMA ANALITICA: • Lectie de deschidere. G. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: LINGVISTICA MATEMATICA SI LINGVISTICA COMPUTATIONALA SEMESTRUL: An II. 3. 2004. Manning. 1999 4. • Aspecte cantitative ale limbajului natural: legea lui Zipf (legea minimului efort). 320 p.7. Paun. teoria lui Chebanow (asupra lungimii medii a cuvintelor). CREDITE: 7.. • Categorizare automata de texte • Recunoasterea autorului unor texte cu autor controversat. Liviu P.

Proceedings of the European Conference on Object-Oriented Programming. folosind puncte de intersectie explicite ("crosscuts"). accentul se va pune pe o extensie Java cu aspecte. URL http://www. "Aspect-Oriented Programming". 220-242. G. programatorul avand grija ca astfel de fluxuri diferite sa se intretaie cat mai putin.eclipse.1241. semestrul I STATUTUL: Optional NR. anume AspectJ. CREDITE: 7. In acest curs. Programarea cu aspecte a fost propusa ca o solutie pentru a rezolva elegant si eficient aceste probleme. R. La sfarsitul anilor '90 s-a identificat o dificultate speciala: proiectarea si intretinerea unor aplicatii cu fluxuri diferite care se intrepatrund. 2.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Metodologia de dezvoltate a aplicatiilor software a fost mult simplificata in special pe baza tehnicilor de proiectare si programare orientate pe obiecte. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. LADDAD. Programarea cu aspecte a fost inglobata in majoritatea limbajelor de programare uzuale. Tehnica se numeste "separation of concerns".38. AspectJ in Action: Practical Aspect-Oriented Programming. Un exemplu tipic este interferenta dintre functionalitatea unui sistem si aspectele de securitate legate de utilizarea lui. puncte "crosscuts". LNCS vol. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR. aspecte) • Dezvoltarea aspectelor (pre-post conditii) • Producerea aspectelor (monitorizare) • Limbajul de programare AspectJ • Semantica limbajul AspectJ • Aplicatii BIBLIOGRAFIE: 1.7. PROGRAMA ANALITICA: • Programarea OO .avantaje si dificultati • Concepte de baza (modelul JoinPoint. AspectJ. KICZALES et al.org/aspectj/ 43 . FISA UNITATII DE CURS TITLUL: TEHNICI AVANSATE DE PROGRAMARE: PROGRAMAREA CU ASPECTE SEMESTRUL: An II.

Principiul rezolutiei.39. Teoremele de corectitudine si completitudine) • Logica predicativa (Box calculus. 7. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR. W. PELED. 3. Z. 65(3). A doua este mai noua si se refera la tehnica de "model checking''. 2000. 2. anume prezinta logica Floyd-Hoare pentru verificarea programelor secventiale. VISSER. K HAVELUND.7. 1974. incluzand tehnici de verificare si tehnici de testare. In a doua parte sunt prezentate doua tehnici de specificare si validare a sistemelor. Dintre logicile neclasice. 15th ASE. LNCS 2280. CREDITE: 7. LTL. Prima este mai clasica. L. 2004 5. În Proc TACAS. Exemplele de baza ce vor fi studiate provin din specificarea si verificarea programelor si a sistemelor de calcul. monitorizare) BIBLIOGRAFIE: 1. In Proc. PROGRAMA ANALITICA: • Logica propozitionala (Box calculus. Springer 2002 44 . 4. E. CTL$^*$. The MIT Press. COPELAND: A Practitioner's Guide to Software Test Design. M. The mathmematical theory of computation . D. France. dar aplicabila si pentru verificarea partiala a programelor.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Cursul prezinta tehnici clasice si moderne de validare a produselor software. RYAN. HUTH. M. In prima parte a cursului se prezinta cate va modele de logica clasica si neclasica. insistandu-se pe aspectele lor deductive si algoritmice. model care include multe din componentele sistemelor actuale de calcul. Semantica. BARNETT. un accent deosebit se pune pe cele care interactioneaza cu aplicatia testand-o (si monitorizand-o) runtime. 2000. et al. Algoritmi de model checing) • Logica Floyd-Hoare (Logica Floyd pentru programe tip schema-logica. SCHULTE: Runtime verification of . Corectitudine si completitudine) • Model checking (Logicile temporale CTL. dezvoltata în special pentru sistemele reactive.NET contracts. Wiley Intersc. MANNA. O. semestrul 1I STATUTUL: Optional NR. Journal of Systems and Software. Cambridge University Press 2000.: Model checking programs. CLARKE. GRUMBERG. 342-356. 2003. 6. Dintre tehnicile de testate. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: TESTARE SI VERIFICARE SEMESTRUL: An II. G ROSU: Synthesizing monitors for safety properties. W. Intai sunt prezentate logicile clasice propozitionala si predicativa. se va prezenta un tip de logica temporala CTL/CTL$^*$ (Computation Tree Logic) care este utila ulterior în tehnica de "model checking'' si logica Floyd-Hoare. Logic in computer science: Modelling and reasoning about systems. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. Logica Hoare pentru programe structurate) • Runtime verification (generare de teste. dar in versiunea moderna de ``box-calculus''. M. McGraw -Hill. Model checking . Grenoble.

Desi calculul interactiv este vechi. Agapia. G.7. limbaje de coordonare.SMOLKA. Vol. precum interfetele grafice. AGHA: Actors: a model of concurrent computation in distributed systems. FinCo/ETAPS 2007. WAGNER (Eds.teorie si aplicatii (limbaje de actori. 2006. limbajele Linda. • Aplicatii BIBLIOGRAFIE: 1.40. note de curs: http://funinf. Proc. D. utilizare in retele internet. semestrul 1I STATUTUL: Optional NR.): Interactive Computation: The New Paradigm. in special legat de teza conform careia calculul interactiv este mai puternic decat cel clasic. in ultima vreme din ce in ce mai sofisticate. Daca nu mai profund. programare interactiva (simpla ori structurata). 2008 3. CREDITE: 7. ENTCS. P. G. scenarii. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: DEZVOLTAREA APLICATIILOR INTERACTIVE SEMESTRUL: An II.ro/~gheorghe/curs/interSys/ . PROGRAMA ANALITICA: • Actori . Cursul de fata isi propune sa prezinte aspecte teoretice legate de calculul interactiv si sa exemplifice bogata varietate de aplicatii interactive prin cateva domenii importante. DRAGOI. S. fundamentul teoretic este inca aprins discutat. Springer.cs. STEFANESCU: AGAPIA v0.5 OBIECTIVUL CURSULUI: In productia moderna de software. retele de senzori. 4. MIT Press 1986 2. sisteme de pavare (tiling systems) • Limbaje de programare: tehnici de paralelizare si coordonare.GOLDIN. STEFANESCU: Calcul interactiv. G. Reo. 45 . C.) • Specificarea sistemelor interactive: MSC-uri.unibuc.1: A Programming Language for Interactive Systems and its Typing System. ori agenti in internet. etc. algoritmi online. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen + proiect NR. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. limbaje 2-dimensionale. aplicatiile sunt quasi-unamin interactive. 203. macar in interactia cu utilizatorii prezinta interfete interactive.

mobile.noi vom urma modelele dezvoltate in jurul scolii olandeze [Bergstra. Procese regulate) • Procese abstracte (Modelarea abstractiei. FOKKINK. Axiome pentru procese cu pasi invizibili. Prentice Hall. Springer 2000. Exemplu: ABP . Cambridge University Press. 1999. 1989. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: PROCESE CONCURENTE SEMESTRUL: An II. Communicating and Mobile Systems: the Pi Calculus. implementarea si testarea protocoalelor concurente. ori in timp real. semestrul 1I STATUTUL: Optional NR. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore.] care sunt mai apropiate de modelele de rescriere si procesare automata. CREDITE: 7. Astfel de sisteme trebuiesc dezvoltate modular (pe componente).5 OBIECTIVUL CURSULUI: In dezvoltarea de soft. specifica. MILNER. 46 .7. MILNER. opereaza in paralel. Semantica operationala. Scopul prezentului curs este de a prezenta notiunile si rezultatele fundamentale folosite in algebrele de procese. implementa si testa sisteme mari. R. Introduction to process algebra. R. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen NR. Domeniu cunoscut generic sub numele de `` Process Algebra '' (Algebre de Procese) s-a dezvoltat puternic in ultimii 30 de ani si se ocupa de specificarea. PROGRAMA ANALITICA: • Procese de baza (Modele cu termeni. distribuite. o problema majora este de a d ezvolta o tehnologie utila pentru a proiecta.41. Exista mai multe abordari posibile . care. Relatia de bisimulare) • Procese cu comunicare (Modelarea comunicarii. Bisimularea ramificata) • Verificarea protocoalelor (Specificare si verificare. Communication and concurrency. blocarii si incapsularii) • Procese recursive (Sisteme de specificare gardate. etc. de cele mai multe ori.Alternating Bit Protocol) • Complemente BIBLIOGRAFIE: W. Klop.

. Protocoale bazate pe problema Diffie – Hellmann. SCHNEIER B. 2007. 1995. precum si module importante de definire a transmiterii securizate a informatiei pe canale nesigure (gestiunea cheilor de sesiune). Protocolul Kerberos.Data Privacy and Security. ierarhice. vol 2 (Ivan I. Protocolul Neeham – Schroder. STINTON D. D. – Secret Sharing Schemes.. C. Posibilitati de extensie a schemelor de partajare. Editura ASE. Chapman& Hall CRC. construind modele teoretice de securitate a fluxului de informatii (verificarea protocoalelor de securitate protocoale de partajare a secretelor). KONHEIM . ATANASIU. MENEZES A. Theory and Practice. Cluj. John Wiley and Sons. 2002. 2003. 2007.. 7. 1 (Criptografie). ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. 2007.7. ponderate. Standarde de evaluare a generatorilor de numere pseudoaleatoare) BIBLIOGRAFIE: 1. 5. Compunerea si verificarea proprietatilor generale de securitate. – Securitatea informatiei. semestrul 1I STATUTUL: Optional NR. Generatori bazati pe LFSR. Toma eds). . VANSTOME S. vol. OORSCHOT P.Cryptography.Handbook of Applied Cryptography. 3. Criptografie vizuala) • Gestiunea cheilor de sesiune (Definitii. proprietati gen erale.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Cursul completeaza informatiile din cursurile anterioare legate de securitatea informatiei. 2. ATANASIU A.Applied Cryptography. capitol in Informatics Security Handbook. Springer Professional Computing. PROGRAMA ANALITICA: • Verificarea protocoalelor de securitate (Proprietati generale de securitate. Datare) • Generatori de numere pseudoaleatoare (Generatori bazati pe probleme criptografice. Modele standard. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: SECURITATEA FLUXULUI INFORMATIONAL SEMESTRUL: An II. SALMON . A. clasificari. Wiley Interscience. Infodata.Computer Security and Cryptography. Modelul Abadi – Rogaway) • Protocoale de partajare a secretelor (Structuri de acces si modele generale. Scheme generale de partajare. A. 47 . 6. Scheme de partajare de tip majoritar. . Ed. 4. CREDITE: 7. .42. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen NR.

ciclice.J.A. J. corectarea pachetelor de erori. distanta Hamming. Reed-Solomon. Teoria codurilor corectoare de erori. MARKARIAN.7. Va fi util atat pentru intelegerea limbjelor de programare paralela. Goppa. F. completand cunostintel dobandite e la studiile de licenta. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: CODURI DETECTOARE SI CORECTOARE DE ERORI SEMESTRUL: An II.) • Circuite liniare. algoritmi generali de detectare si corectare a erorilor. etc. Se face o prezentare a principiilor de codificare/decodificare. cat si pentru intelegerea modelarii algebrice a retelelor ori a tehnicilor de securitate. etc) • Coduri convolutionale (principii generale. algoritmi de decodificare) • Aplicatii actuale ale codurilor (transmisii. 2001. Trellis -coduri. semestrul 1I STATUTUL: Optional NR. Wiley Interscience. G. The theory of Error-Correcting Codes.H. inregistrari pe CD-uri. J.BCH. N. telefonie mobila. ATANASIU. 5. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen NR.43. precum si a claselor generale de coduri detectoare si corectoare de erori.J. ReedMiller. matrice de control. CREDITE: 7. 1991. Springer Verlag. ADAMEK. extensii Galois • Coduri ciclice (diverse modalitati de definire.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Prezentarea unor capitole speciale de arhitectura calculatoarelor. 1982. van LINDT.) • Turbo-coduri. Coduri GCA BIBLIOGRAFIE: 1. Ed. Intorduction to Coding Theory. 4. 1977. Foundation of Coding. precum codurile liniare. ori convolutionale. etc. NorthHolland math. sindrom. Library. HONARY. Trellis Decoding of Block Codes. distribuita. A. clase importante de coduri ciclice . 3.Hamming. SLOANE. 2. algoritmi de detectare si corectare a erorilor. Coduri instantanee • Coduri liniare (matrice generatoare. 48 . PROGRAMA ANALITICA: • Principii generale de codificare -decodificare. Universitatii Bucuresti. Mac WILLIAMS. ori in retea. 1997. clase importante de coduri liniare . Kluwer Academic Publ. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore.

Ed. 4. 3. 5. Separarea cuvintelor cu automate. Cuvinte primitive. and Sequences: Computer Science and Computational Biology. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen NR. A. "self-reading". H. Determinarea numarului minim de pasi de evolutie (mutatii cromozomiale) ce transforma un genom in altul. Notiunea de pattern. CREDITE: 7. • Cautare cuvinte in dictionare. Sturmiene. Handbook of Formal Languages. Complexitatea cuvintelor prin subcuvinte. Trees. Distanta prin translocatii. Kolakovski. MITRANA.J. 1997. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: ALGORITMI PE SECVENTE FINITE SI INFINITE CU APLICATII IN ANALIZA ADN SEMESTRUL: An II. LOTHAIRE. Relatii de ordine pe cuvinte. Exemplele vor fi alese cu precadere din bioinformatica. "self -adding". Cambridge Press. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. D. Free Monoids and Languages. G. Langford. ROZENBERG. 49 . Springer Verlag 1997.44. L& S Infomat.7. M. PROGRAMA ANALITICA: • L-sisteme • Repetitii in cuvinte. GUSFIELD. Hon Min Book Company. Addison Wesley 1983 (republicata 2000). SHYR. I-II. Distanta prin inversiune. • Secvente infinite: Siruri Morse. SALOMAA (eds.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Cursul discuta diverse abordari algoritmice ale unor probleme referitoare la secvente liniare finite sau infinite de simboluri. 1997. Cautari multiple in dictionare fixe. V.). Bioinformatica. • Algorimi combinatoriali pe secvente ADN. semestrul 1I STATUTUL: Optional NR. 2. Taiwan 1991. Periodicitate. Bucuresti. Combinatorics on Words. Cautare cu ajutorul automatelor. vol. Algorithm on Strings. BIBLIOGRAFIE: 1. Thue.

Oxford Science Publications. POPESCU: Combinatorica si teoria grafurilor. J. Cambridge University Press. • Principiul Involutiei.45.R. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: COMBINATORICA CONSTRUCTIVA SEMESTRUL: An II. M. 4. Corespondenta Pruffer. • Combinatorica bijectiva. 1993. 1986. Didactica si Pedagogica. Corespondenta Schensted .5 OBIECTIVUL CURSULUI: Cursul va trata capitole importante din teoria grafurilor si combinatorica impreuna cu aplicatii practice ale lor. ANDERSON. 50 .Societatea de Stiinte Matematice din Romania. I. BIBLIOGRAFIE: 1. • Filtre si Ideale cu aplicatii in teoria probabilitatilor .H. 1987. Dennis STANTON. Constructive Combinatorics. Probleme de combinatorica si teoria grafurilor. PROGRAMA ANALITICA: • Algoritmi combinatoriali . R. WILSON.Ed. Dennis WHITE. semestrul 1I STATUTUL: Optional NR. Aplicatii in combinatorica. 3. I.Springer – Verlag. 2005.1981. teoria matricilor si a drumurilor laticiale. van LINT. TOMESCU. Familii Catalan. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore.7. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen NR. A Course in Combinatorics. • Multimi partial ordonate. 5. Teorie Sperner . 2. • Obiecte combinatoriale si algoritmi de generare a lor . Combinatorics of Finite Sets. CREDITE: 7. D.

COLLADO-VIDES J. YOKOMORI T. SEARLS DB. (1989) A transformational.7. UEMURA Y.L. (1992) Grammatical model of the regulation of gene expression.grammar approach to the study of the regulation of gene expression. PEVZNER PA. (ed. pp. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen NR. SEARLS. J Theoret Biol 136: 403–425.). (1989) Linguistics of nucleotide sequences I. KOBAYASHI S. (1995) DNA evolutionary linguistics and RNA structure modelling: a computational approach. (1998) Learning local languages and their application to DNA sequence analysis. 10. (1999) Tree adjoining grammars for RNA structure prediction. Artificial Intelligence and Molecular Biology. 5. (2002) The language of genes. Genomics 23: 540–551. COLLADO-VIDES J. In Hunler.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Modelarea limbajului genetic folosind metode si unelte specifice din lingvistica matematica. II. PROGRAMA ANALITICA: • Structura lingvistica a secventelor DNA • Proprietati de inchidere ale secventelor DNA • Gramatici structurale ale secventelor DNA • Lingvistica functionala pe secvente DNA • Lingvistica evolutiva pe secvente DNA • Predictia structurilor DNA prin metode lingvistice • Analiza secventelor DNA prin metode lingvistice de invatare BIBLIOGRAFIE: 1. 8.D. YOKOMORI T. KOBAYASHI S.46. 6. Proc Natl Acad Sci USA 89: 9405–9409. 51 . 3. CA.B. Theoret Comput Sci 210: 277–303. IEEE Trans Pattern Machine Intell 20: 1067–1079. CREDITE: 7. YOKOMORI T. MIRONOV AA. IEEE Computer Society Press: Hernolen. 9. semestrul 1I STATUTUL: Optional NR. SEARLS. Bioinformatics 13: 333–344. J Biomol Struct Dyn 6: 1013–1038. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. (1997) Linguistic approaches to biological sequences. BORODOVSKY MY. (1993) The computational linguistics of biological sequences. Menlo Park. 47120.D. HASEGAWA A. 7.B. AAA1/MIT Press. SEARLS DB. Nature 420: 211-217. 2. DONG S. KOBAYASHI S. In IEEE Symposium on Intelligence in Neural and Biological Systems. (1994) Gene structure prediction by linguistic methods. Virginia. 38–45. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: MODELAREA LIMBAJULUI GENETIC PRIN PRISMA LINGVISTICII MATEMATICE SEMESTRUL: An II. 4.

BLOOM. 1993 2. Springer. Berlin.L. Z. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: ALGEBRA RETELELOR SEMESTRUL: An II. etc.STEFANESCU.ESIK. 2000 52 .47. Matricile peste un seminel. semestrul 1I STATUTUL: Optional NR. S. Network Algebra.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Studiul retelelor este o tema de cercetare in care contributiile romanesti au fost remarcabile. PROGRAMA ANALITICA: • Fluxuri si Bifluxuri. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR. Exemple: Functiile partiale finite. Cursul include cele mai importante rezultate ale domeniului. Iteration Theories: The Equational Logic of Iterative Processes . ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. CREDITE: 7. Gh.7. Springer-Verlag. Relatiile finite. Caracterizarea bijectiilor ca tip abstract de date • Reprezentarea programelor abstracte • Bifluxul programelor abstracte • Categorii strict monoidale simetrice si bifluxuri imbogatite • Diferite clase de programe • Aplicatii ale algebrelor pentru retele in diferite tipuri de retele BIBLIOGRAFIE: 1. Modelele semantice fundamentale pentru prograne deterministe si nedeterministe.

Prentice Hall 1987 2.7. iteratei si feedback-ului • Algebra booleana a garzilor. Corectitudine partiala. PROGRAMA ANALITICA: • Modele semantice deterministe si nedeterministe • Categorii partial aditive • Operatori de alegere (Choice operators) • Tratarea structurilor repetitive cu ajutorul * lui Kleene. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR. G. Algebraic approaches to program semantics. Predicate Transformer Semantics. Algebra booleeana a sumanzilor. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: CAPITOLE SPECIALE DE SEMANTICA SEMESTRUL: An II.. ARBIB. MANES E.48.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Intelegerea modelarii proceselor din calculatoare independent de hardware. 2000 53 . Insusirea elementelor de algebra specifica obiectivului mentionat anterior.G. M. BARANGA A. Capitole speciale de algebra utilizate in informatica teoretica. Aplicatii la corectitudinea programelor • Serii de puteri BIBLIOGRAFIE: 1. semestrul 1I STATUTUL: Optional NR. Editura Universitatii Bucuresti 2003 3. MANES E.. CREDITE: 7.. corectitudine totala • Categorii booleene. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. Cambridge University Press.

ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. Metamathematics of fuzzy logic.1985 54 .KROGER. CSLI.FITTING. M.2000 4.Intuitionistic logic.HAJEK.etc o Teoria modelelor fuzzy o Logica fuzzy ecuationala BIBLIOGRAFIE: 1.model theory and forcing.BL. Moisil.Springer. Godel. 1992 3. logica temporala.North-Holland. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen scris NR.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Sa asigure insusirea unor notiuni. rezultate si algoritmi din logica modala. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: LOGICI NECLASICE SEMESTRUL: An II. P. Temporal logic of programs.Logic of time and computation . F. R.49. Kluwer. semestrul 1I STATUTUL: Optional NR. PROGRAMA ANALITICA: • Modele booleene • Logica intuitionista o Calculul propozitional intuitionist o Algebre Heyting o Calculul cu predicate intuitionist • Logici modale o Sisteme modale propozitionale o Reprezentarea algebrelor modale o Semantici Kripke o Aplicatii la logica dinamica • Logici temporale o Calculul propozitional o Algebre temporale o Calculul cu predicate o Sisteme temporale pentru logica programelor • Logici fuzzy o Algebre fuzzy o Sisteme de logica fuzzy:Lukasiewicz.GOLDBLATT.7. CREDITE: 7. logica intuitionista si logica fuzzy care sa descrie situatii frecvente din informatica teoretica si care sa contribuie la abordarea unor teme de cercetare din aceste domenii.1969 2.

5 OBIECTIVUL CURSULUI: Se urmareste prezentarea de elemente de programare avansata în dezvoltarea aplicatiilor Web.com/products 55 . G. Dezvoltarea aplicatiilor Web: .Java Beans . precum si în programarea orientata pe aspecte si în programarea orientata pe constrângeri. Bauer. Constraint processing. semestrul 1I STATUTUL: Optional NR.Java Server Faces 2.sun. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: ELEMENTE DE PROGRAMARE AVANSATA SEMESTRUL: An II. Manning.7.Spring si Hibernate .Rezolvarea retelelor de constrângeri . Hibernate in Action. advice. Programarea orientata pe aspecte: . 2002 4.50.Crearea unui solver CSP BIBLIOGRAFIE: 1. King.Instantierea si prioritatile aspectelor . Manning. Dechter. C. Morgan Kaufmann.Struts . Laddad. Seminar 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen NR.Concepte fundamentale . crosscutting .Satisfacerea constrângerilor . AspectJ in Action. Dumoulin.Pointcut. R. R. C. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore. *** http://java. Programarea orientata pe aspecte: . Struts in Action.Aplicatii 3. PROGRAMA ANALITICA: 1.Java Server Pages . T. 2003 5.2004 2. CREDITE: 7. 2003 3. Manning. Husted.

Modelare geometrica pentru grafica si CAD. Ed. a structurilor de date specifie si a algoritmilor asociati. 5.A. 2005. Ostfold Coledge. Albeanu. Bazele programarii în VRML. 5. M. al. Wiley. Programare avansata în Java3D. Programare avansata în VRML. 2001 2. Risler.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Prezentarea principalelor metode de modelare a realitatii virtuale. 9. J. G. BIBLIOGRAFIE: 1. 1982. Arhitectura sistemelor realitatii virtuala. Ionescu. Masson. Componente hardware si resurse software. PROGRAMA ANALITICA: 1. semestrul 1I STATUTUL: Optional NR. 10.. F. Laborator 1 ora FORMA DE EXAMINARE: Examen NR. Grafica în realitatea virtuala. 1997. http://groups. *** Java3D 11. Academic Press. Louka. Geometric Modeling.D. 6. 7. 4. 3. 1985. Albeanu. Ed. Mortenson. 10. Van Dam. Buc. 2. Fundamentals of Interactive Computer Graphics. 6. Bazele programarii în Java3D. M. Structuri de date în realitatea virtuala. 2000. 1993. Grafica pe calculator. 1995.. Addison-Wesley. E. Ernshaw et. Foley & A. 8. 7. G. CREDITE: 7. Univ. 9. Clase speciale de algoritmi în realitatea virtuala. *** VRML 12. ORE/SAPTAMANA: Curs 2 ore.51. Academic Press.com/group/ga4stud 56 . Tehnica. Aplicatii ale realitatii virtuale. R. Algoritmi fundamentali. Modele geometrice pentru scene virtuale si tehnici asociate. Modelarea interactiunii si comunicarii în sisteme pentru realitate virtuala.-J. An Introduction to Virtual Reality. G.. 3. Albeanu. A.7. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: MODELE SI TEHNICI DE PROGRAMARE ÎN REALITATEA VIRTUALA SEMESTRUL: An II. al.yahoo. 4. Virtial Reality Applications. 1991 8. J. Note de curs. Earnshaw et. Învatarea limbaj lui VRML si a modelarii virtuale cu ajutorul limbajelor de u programare orientata obiect (cu experimentare în Java3D) . R. Editura Tehnica. Virtual Reality Systems. Methodes Mathematiques pour la CAO.

PROGRAMA ANALITICA: BIBLIOGRAFIE: 57 . ORE/SAPTAMANA: FORMA DE EXAMINARE: NR. semestrul 1I Optional Laborator 3 ore Proiect 7.7.5 OBIECTIVUL CURSULUI: Ore de consultanta acordate de toate cadrele didactice pentru documentarea si întocmirea lucrarii de disertatie. CREDITE: An II. FISA UNITATII DE CURS TITLUL: PROIECT SEMESTRUL: STATUTUL: NR.52.

Univ. B. T. Ed. 2005 5. Tehnica. Dragos STEFAN 58 . Tehnica.mindviewinc. STEIN: Algorithms. 2. 1978.1. C. I. GEORGESCU: Tehnici de programare. KNUTH: Tratat de programarea calculatoarelor. CONCURSUL DE ADMT ERE 9. Ed. Bucuresti. Byblos. RIVEST. LEISERSON.E. 2000 sau http://www. Teora.). MIT Press si McGrawHill. Ed.2. Dr. TOMESCU: Combinatorica si teoria grafurilor. Tehnica. R. A. 2002 4. H. Prentice Hall. Ed. SCHILDT: C/C++ manual complet. C. TANNENBAUM: Sisteme de operare moderne. ECKEL: Thinking in C++ (2nd Ed. 2001. 7. 8. 9. Bucuresti. GEORGESCU: Introducere în universul Java. PROGRAMA ANALITICA pentru concursul de admitere A doua proba – examen oral Candidatii vor prezenta un numar de 2 (doua) proiecte pe calculator si anume cele pe care le considera cele mai reprezentative din activitatea lor din cadrul studiilor de licenta. Ed. 1993. H. H. 1997. 2004. CORMEN. D.com/) 3. Ed. Programa Bibliografie Decan Prof. 6. PROGRAMA ANALITICA pentru concursul de admitere Prima proba – examen scris Programa • • • Programare in C/C++ sau Java Structuri de date si algoritmi Cunostinte de sisteme de operare Bibliografie 1.D.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful