Grile anul I

1. Intră în categoria incapacită ilor civile speciale: a) interzicerea dreptului de a fi tutore sau curator; b) interzicerea drepturilor părintesti; c) dobândirea de către tutore a unor bunuri din patrimoniul celui aflat sub tutelă. 2. Nu au capacitatea de a primi dona ii: a) persoana fizică neconcepută si organiza iile care au dobândit personalitate juridică; b) medicii si farmacistii si persoanele care practică ilegal profesia de medic sau farmacist, care au tratat o persoană în boala de care a decedat; c) minorii si persoanele puse sub interdic ie. 3. Constituie eroare obstacol situa ia în care: a) înstrăinătorul a făcut dovada că a dorit să încheie un contract de între inere si nu de vânzare-cumpărare; b) o persoană dobândeste prin cumpărare o bijuterie crezând că este din aur, dar în realitate este din bronz; c) o parte crede că a cumpărat un imobil care se află situat în Bucuresti, iar cealaltă parte crede că a vândut imobilul situat în Cluj. 4. Constituie error in substantiam situa ia când: a) o persoană se obligă să plătească o datorie care nu există; b) o parte vinde un pian cu placă de fier, iar cealaltă parte este convinsă că a cumpărat pianul cu placă de bronz; c) o parte crede că a cumpărat autoturismul proprietarului, marca „Opel”, iar proprietarul a în eles că este vorba despre autoturismul „Ford”. 5. Dolul: a) e o eroare provocată; b) poate interveni în momentul încheierii actului; c) e o eroare spontană. 6. Dolul se manifestă sub forma: a) interceptării coresponden ei; b) îndepărtării unei persoane prin izolare, de către rudele sale; c) calomnii la adresa rudelor cu voca ie succesorală. 7. Dolul: a) este sanc ionat si cu nulitate relativă; b) dă dreptul la o ac iune în despăgubiri în condi iile răspunderii civile delictuale; c) poate îmbrăca si forma unei inac iuni. 8. Există dol prin reticen ă în situa ia: a) necomunicării stării de graviditate, cu rea-credin ă, în momentul încheierii căsătoriei; b) necomunicării bolii grave care ar împiedica încheierea căsătoriei, dacă ar fi cunoscută de cealaltă parte; c) folosirii de către o persoană a unor mijloace viclene, prin care influen ează o altă persoană de a dispune cu titlu gratuit în favoarea sa. 9. Nu există dol atunci când: a) eroarea a fost provocată din simplă neglijen ă; b) cocontractantul cunoaste împrejurarea pretins ascunsă; c) este vorba de aten ii interesate. 10. Violen a: a) poate proveni si de la un ter ;

b) priveste integritatea fizică sau bunurile persoanei; c) are un domeniu restrâns de aplicare în ceea ce priveste persoanele care o pot invoca. 11. Violen a: a) constă în amenin area cu un rău care poate fi numai de natură fizică sau morală; b) poate fi probată prin orice mijloc de probă admis de lege; c) nu cuprinde si situa iile în care amenin area rezultă din împrejurări ce constituie „stare de necesitate”. 12. Violen a: a) are caracterul unui fapt juridic; b) se sanc ionează cu nulitate relativă; c) în cazul actelor bilaterale trebuie să provină de la cealaltă parte contractantă. 13. Leziunea, ca viciu de consim ământ, se aplică în cazul: a) persoanelor puse sub interdic ie; b) persoanelor cu capacitate de exerci iu restrânsă; c) persoanele lipsite de capacitatea de exerci iu. 14. Leziunea: a) se sanc ionează cu nulitate relativă; b) se sanc ionează cu reducerea sau mărirea uneia dintre presta ii; c) se aplică si în cazul actelor de conservare. 15. Dolul, spre deosebire de leziune: a) e o împrejurare de fapt care împiedică darea unui consim ământ liber si în deplină cunostin ă de cauză; b) este aplicabil atât actelor unilaterale cât si celor bilaterale; c) poate atrage, în principiu, atât anularea actului juridic civil, cât si micsorarea unei presta ii sau mărirea acesteia. 16. Cauza: a) se probează prin mijloc de probă admis de lege; b) se prezumă ca fiind existentă si valabilă; c) trebuie să fie prevăzută expres în înscrisul constatator al actului juridic civil. 17. Forma cerută ad validitatem: a) este un element constitutiv al actului juridic civil; b) se confundă cu forma autentică; c) are ca izvor legea si conven ia păr ilor. 18. Forma cerută ad validitatem este necesară în cazul: a) adop iei; b) recunoasterii unui copil din afara căsătoriei; c) contractului de închiriere a suprafe elor locative. 19. Nerespectarea formei cerute ad probationem se sanc ionează cu: a) nulitatea relativă a actului juridic civil; b) imposibilitatea dovedirii actului juridic civil cu alt mijloc de probă; c) imposibilitatea cunoasterii de către ter i a existen ei si valabilită ii actului juridic civil. 20. Aplica ii ale formei cerute ad probationem sunt: a) ipoteca conven ională; b) tranzac ia; c) contractul de asigurare. 21. Decăderea din beneficiul termenului intervine: a) când debitorul ajunge în stare de insolvabilitate, indiferent dacă este vinovat sau nu de producerea ei; b) când debitorul ajunge în stare de insolvabilitate, dacă este

vinovat de producerea ei; c) când debitorul refuză garan iile asumate fa ă de creditor. 22. Dacă termenul este stipulat în favoarea ambelor păr i: a) ele nu pot renun a la beneficiul termenului decât împreună; b) se prezumă renun area debitorului la beneficiul termenului; c) numai creditorul poate renun a la beneficiul termenului. 23. În cazul unui contract de vânzare-cumpărare afectat de o condi ie suspensivă: a) în cazul neîndeplinirii condi iei, cumpărătorul nu poate solicita restituirea pre ului plătit; b) înainte de îndeplinirea condi iei, dacă s-a transmis posesia bunului către cumpărător, vânzătorul este în măsură să ceară plata pre ului; c) în cazul neîndeplinirii condi iei, contractul de vânzare-cumpărare se desfiin ează cu efect retroactiv. 24. În cazul condi iei suspensive pendente conditione: a) obliga ia se poate stinge prin plată; b) creditorul nu poate cere executarea obliga iei; c) creditorul este îndreptă it să solicite si să ob ină garan ii pentru crean a sa. 25. Lipsa de discernământ: a) constituie o excep ie de la principiul for ei obligatorii a actului juridic civil; b) atrage nulitatea relativă a actului juridic civil; c) nu poate fi invocată în cazul actelor juridice unilaterale. 26. Dacă termenul este stabilit în favoarea creditorului, atunci: a) debitorul nu-l poate obliga pe creditor să primească plata înainte de scaden ă; b) creditorul poate solicita executarea obliga iei; c) creditorul poate oricând să renun e la beneficiul termenului. 27. Constituie excep ie de la principiul resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis, men inerea: a) actelor subsecvente cu executare succesivă; b) actelor de dispozi ie cu titlu oneros având ca obiect un imobil înscris în cartea funciară; c) actelor de conservare si de administrare cu privire la bunul care formează obiectul actului nul. 28. De la principiul retroactivită ii efectelor nulită ii există următoarele excep ii: a) men inerea efectelor în cazul actelor cu executare succesivă; b) men inerea efectelor căsătoriei declarate nulă în privin a copiilor rezulta i din acea căsătorie; c) men inerea actului de înstrăinare lovit de nulitate, dar valabil ca revocare a legatului care are ca obiect bunul ce formează obiect si al actului de înstrăinare anulat. 29. Conversiunea actului juridic civil nu operează în cazul: a) validării actului prin confirmare; b) îndeplinirii ulterioare a cerin ei legale care nu s-a respectat la încheierea actului juridic civil; c) actului nul care trebuie să se convertească într-un act juridic diferit. 30. Sunt aplica ii ale principiului validită ii aparen ei în drept: a) oficierea în mod public a căsătoriei de către un func ionar al primăriei care nu are calitatea de ofi er de stare civilă; b) cazul mandatarului aparent;

Reprezintă cauze de nulitate relativă: a) încheierea actului juridic civil de o persoană lipsită de capacitatea de exerci iu. c) poate fi invocată si înlăuntrul termenului de prescrip ie. b) poate fi invocată numai de persoana ocrotită si al cărei interes a fost nesocotit la încheierea actului juridic civil.c) cazul minorului care declară că e major. Nulitatea absolută: a) poate fi invocată atât pe cale de ac iune. c) sunt acei creditori cărora le sunt opozabile actele încheiate de debitorii lor si ter e persoane. va produce efecte juridice în cazul: a) căsătoriei putative. c) în cazul ratificării actelor juridice civile încheiate de către mandatar cu depăsirea puterilor conferite prin contractul de mandat. fără a fi reprezentat. c) de procuror. Sunt aplica ii ale principiului răspunderii civile delictuale: a) anularea unui act juridic civil încheiat de minorul fără capacitate de exerci iu. 32. Sunt cauze de nulitatea absolută: a) lipsa discernământului în momentul încheierii actului juridic civil. 34. c) comiterea de către un minor a unor delicte civile. fără respectarea formalită ilor cerute de lege. b) lipsa consim ământului datorată erorii-obstacol. Confirmarea expresă a nulită ii relative are loc dacă: a) autorul confirmării actului anulabil este persoana care ar putea invoca nulitatea. c) lipsa pre ului în contractul de vânzare-cumpărare. 39. nulitatea absolută poate fi confirmată: a) în cazul căsătoriei încheiate cu încălcarea dispozi iilor legale privitore la vârstă. după moartea sa. care îl consideră major. b) falsificarea de către minor a actului de identitate pentru a induce în eroare pe cocontractant. c) înstrăinării bunului de către ho sau găsitor. 31. b) în cazul autentificării dona iilor de către mostenitori sau reprezentan ii donatorului. Prin excep ie. Nulitatea relativă poate fi invocată: a) de persoana ocrotită si al cărei interes a fost nesocotit la încheierea actului. b) dobândirii fructelor de către posesorul de bună-credin ă. b) autorul confirmării actului renun ă la dreptul său de a invoca nulitatea relativă. b) încheierea actului juridic civil fără încuviin area autorită ii tutelare. 38. Creditorii chirografari: a) au împotriva debitorului lor o garan ie reală care să le asigure realizarea crean ei. consim ite anterior de către autorul lor. 36. . c) lipsa autoriza iei administrative sau eliberarea ei cu încălcarea legii. 37. în care o parte este de bună-credin ă. Actul juridic civil încheiat cu nerespectarea legii. cât si pe cale de excep ie. 33. 35. b) de creditorii chirografari ai păr ii ocrotite. b) au un drept de gaj general numai asupra bunurilor prezente ale debitorilor lor.

46. iar nu ca element al unui patrimoniu. declarative si translative. c) afectează valabilitatea actului în caz de neexecutare a ei. 48. b) donatar. După numărul păr ilor. 49. Sarcina: a) este o modalitate legală a actului juridic civil. După efectele produse. consensuale si aleatorii. c) oneroase si gratuite. Persoana care dobândeste o frac iune dintr-un patrimoniu se numeste: a) legatar cu titlu universal. Sarcina: a) operează de drept. c) afectează eficacitatea actului juridic civil. b) natura normelor juridice care le reglementează. b) contracte unilaterale si bilaterale. confirmative si de dispozi ie. Persoana care. 45. b) lipseste discernământul păr ilor.c) autorul confirmării este si o persoană cu capacitate restrânsă de exerci iu. Actele de administrare încheiate de minorul cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani: a) sunt valabile fără a fi nevoie de încuviin area prealabilă a autorită ii tutelare. este: a) având-cauză. 40. c) acte unilaterale. Este lovit de nulitate absolută actul juridic civil în care: a) obiectul este ilicit. c) lipseste consim ământul în cazul erorii obstacol. este: a) succesor cu titlu universal. Nulitatea relativă si absolută se deosebesc prin: a) sfera persoanelor care o pot invoca. c) consensuale. autentice si reale. b) este admisibilă si în cazul liberalită ilor. este inută. c) creditor chirografar. b) oneroase si comutative. după caz. de ratificare si de administrare. b) reale. c) mostenitor cu titlu universal. 43. imoral sau nedeterminat. b) succesor cu titlu particular. desi nu este parte la încheierea actului juridic civil. . actele juridice civile se grupează în: a) acte unilaterale si contracte bilaterale. c) efectele produse prin declararea lor. solemne si consensuale. 47. După scopul urmărit de păr i. b) este o obliga ie impusă gratificatului de către dispunător numai în actele cu titlu gratuit. b) constitutive. privit individual. c) ter . 41. Persoana care dobândeste sau poate dobândi un anumit drept. După modul de formare. actele juridice civile se clasifică în: a) constitutive. să profite sau să suporte efectele actului încheiat de autorul lui. actele juridice civile se clasifică în: a) solemne. b) succesor cu titlu universal. 44. actele juridice civile se clasifică în: a) liberalită i si acte dezinteresate. 50. 42. 51. bilaterale si multilaterale. c) constitutive.

b) se aplică numai actului juridic civil cu titlu oneros. dacă aceasta era obligatorie potrivit legii. b) debitorul trebuie să-si execute obliga iile. c) păr ile trebuie să-si restituie presta iile efectuate. Spre deosebire de prescrip ia achizitivă. condi ia rezolutorie produce următoarele efecte: a) drepturile constituite de dobânditor în favoarea altor persoane se desfiin ează. 57. c) actul juridic civil s-a încheiat cu depăsirea capacită ii de folosin ă a persoanei juridice. Sunt prescriptibile extinctiv: a) ac iunea în revendicarea bunurilor pierdute sau furate de la ter ul de bună-credin ă. Spre deosebire de nulitatea actului juridic. c) ac iunea pentru încredin area copiilor minori unuia dintre părin i. 56. c) ac iunea de reintegrare în locuin a care constituie domiciliul comun. c) presupune un act juridic valabil încheiat. Nulitatea absolută intervine când: a) a lipsit încuviin area autorită ii tutelare. b) creditorul poate cere executarea obliga iei. Pendente conditione. 58. ci doar clauzele nelegale. Avândul-cauză este: a) persoana care încheie actul juridic civil si dobândeste drepturi si obliga ii. în principiu. Sunt imprescriptibile extinctiv: a) ac iunea de partaj care are ca obiect bunuri imobile.b) pot fi anulate pentru leziune dacă minorul a suferit un prejudiciu major. b) priveste doar domeniul actelor juridice civile. c) creditorul poate lua măsuri de conservare a bunului. Spre deosebire de prescrip ia extinctivă. condi ia suspensivă produce următoarele efecte: a) creditorul nu poate ceda dreptul său pe calea cesiunii de crean ă. b) lipseste consim ământul datorită unei erori obstacol. . 59. c) persoana străină de actul juridic civil. 61. nici prin reprezentant la încheierea lui. c) sunt valabile dacă sunt încuviin ate numai de ocrotitorul legal. 60. Eveniente conditione. 52. b) se aplică numai contractelor sinalagmatice. c) nu priveste neapărat actul în întregime. b) ac iunea de valorificare a privilegiului locatorului. 55. c) are la bază posesiunea si nu va da. Nulitatea actului juridic civil: a) priveste atât actele juridice cât si faptele juridice stricto sensu. 53. nastere decât la o excep ie. termenul extinctiv: a) marchează stingerea dreptului subiectiv civil si a obliga iei corelative. prescrip ia extinctivă: a) stinge dreptul la ac iune în sens material. care nu a participat nici personal. inopozabilitatea: a) intervine întotdeauna pentru cauze ulterioare încheierii actului. b) are termene mai scurte si mai pu ine. b) si persoana care dobândeste de la autorul ei o frac iune dintrun patrimoniu. c) se stabileste numai prin lege sau prin voin a păr ilor. 54. b) ac iunea de stabilire a domiciliului conjugal.

. Forma actului juridic civil constă în: a) mijlocul sau modul de exteriorizare a voin ei interne. c) inten ia de a gratifica. b) are ca scop ocrotirea drepturilor sau intereselor persoanelor care nu au participat la încheierea actului juridic. spre deosebire de nulitatea actului juridic civil: a) presupune cauze contemporane si ulterioare încheierii actului juridic civil. c) constă în întocmirea unui înscris în vederea publicită ii actului juridic încheiat de păr i. b) falsa reprezentare a realită ii ce cade asupra persoanei contractante. b) motiva ia care a stat la baza încheierii actului juridic. Revocarea. Eroarea obstacol este: a) falsa reprezentare a realită ii care împiedică formarea actului juridic civil. b) exteriorizarea hotărârii luate privind aducerea la cunostin a altor subiecte de drept. Tăcerea valorează consim ământ când: a) legea prevede în mod expres acest lucru. în principiu.62. 67. 68. Cauza imediată în contractul de dona ie constă în: a) transmiterea cu titlu gratuit a unui drept real sau de crean ă. b) se dobândeste la nastere. c) voin a exteriorizată a autorului actului. 70. b) potrivit obiceiului locului. b) se aplică. 65. 69. 66. c) constă în lipsirea unei persoane de dreptul de a încheia un act de dispozi ie. c) presupune un act valabil încheiat. Obiectul actului juridic civil este licit si moral atunci când: a) o persoană si-a asumat obliga ia de a parcurge înot Marea Neagră în schimbul unei sume de bani. în schimbul unei remunera ii. c) e o stare de drept. c) o persoană dobândeste o casă pentru a locui în ea împreună cu familia. c) modalitatea de exteriorizare a manifestării de voin ă. b) predarea bunului care formează obiectul contractului în momentul autentificării actului. Forma cerută pentru opozabilitatea fa ă de ter i: a) se fundamentează pe ideea de protec ie a ter ilor fa ă de eventualele efecte prejudiciabile ale unor acte juridice. c) este exprimată în asa fel încât ter ii să o în eleagă ca fiind una producătoare de efecte juridice. Incapacitatea de exerci iu: a) constă în inaptitudinea de a avea drepturi si obliga ii. b) o persoană acordă consulta ii juridice fără a avea profesia de jurist. tăcerii i se atribuie valoare juridică. Capacitatea de a încheia acte juridice: a) e o parte a capacită ii de folosin ă. Obiectul actului juridic civil reprezintă: a) obiectul raportului juridic născut din acel act juridic. 64. c) falsa reprezentare a unor împrejurări care sunt mai pu in importante la încheierea actului juridic civil. 71. b) constă în lipsa posibilită ii juridice de a exercita personal si singur drepturile si de a-si asuma obliga iile. liberalită ilor. 63.

c) acordat debitorului de instan a de fond. 82. 75. b) amână începutul exercitării dreptului subiectiv civil. în considerarea situa iei sale patrimoniale. În contractul de vânzare-cumpărare. c) revocarea contractului de mandat de către mandant. b) atrage nulitatea relativă. b) afectează si actele cu titlu gratuit. Excep iile de la irevocabilitatea actelor juridice bilaterale sunt: a) revocarea dona iei între so i. Termenul de gra ie este: a) stabilit de către o parte sau păr i prin actul juridic civil. Sarcina. b) prefigurarea remiterii bunului. 76. respectiv executării obliga iei corelative. Aplica ii ale formei cerute pentru opozabilitatea fa ă de ter i sunt: a) darea de dată certă înscrisului sub semnătură privată. 77. c) revocarea contractului de mandat de oricare dintre păr i. 81. 78. Constituie excep ii de la principiul relativită ii efectelor actelor juridice civile: a) stipula ia pentru altul. c) este stabilit întotdeauna de legiuitor. scopul imediat constă în: a) reprezentarea mentală a contrapresta iei. care produce efecte retroactive. 74. b) notificarea cesiunii de crean ă. c) contractul de loca iune. alături de cele cu titlu oneros. Termenul suspensiv: a) afectează existen a dreptului subiectiv civil si a obliga iei corelative. Nulitatea. spre deosebire de condi ie: a) afectează numai actele cu titlu gratuit. Cauza falsă: a) apare când există o eroare asupra acelor elemente care constituie motivul determinant al consim ământului. 73.72. b) afectează existen a obliga iilor si a drepturilor corelative. spre deosebire de rezolu iune: a) e o cauză de ineficacitate a actului juridic civil. b) retractarea renun ării la mostenire. c) inten ia de a gratifica. b) presupune un act juridic civil nevalabil încheiat. condi ia: a) este un eveniment viitor si sigur ca realizare. c) afectează existen a obliga iilor si drepturilor si produce efecte pentru viitor. 80. b) revocarea testamentului. cât si de un eveniment exterior acesteia. b) acel termen a cărui dată de împlinire nu este cunoscută în momentul încheierii actului juridic civil. c) nu creează nicio incertitudine cu privire la existen a valabilă sau la executarea actului juridic civil. Condi ia potestativă pură: a) depinde exclusiv de voin a uneia dintre păr i. b) depinde exclusiv de voin a uneia dintre păr i. . 79. Spre deosebire de termen. c) depinde exclusiv de voin a uneia dintre păr i. cât si de voin a unei persoane determinate. c) apare atunci când vine în contradic ie cu normele imperative ale legii.

c) dă posibilitatea ter ului beneficiar de a cere revocarea actului juridic civil pentru neîndeplinirea sarcinii. Sarcina în favoarea unui ter : a) e o formă de manifestare a stipula iei pentru altul. b) este un eveniment împlinit la data încheierii actului. 87. 88. astfel încât dobânditorul va culege fructele numai din momentul îndeplinirii condi iei. Neexecutarea sarcinii: a) afectează valabilitatea actului juridic civil. Condi ia.c) priveste doar contractele sinalagmatice. Constituie excep ii de la caracterul retroactiv al efectelor condi iei. 86. În cazul termenului suspensiv stipulat în favoarea debitorului: a) executarea obliga iei de către debitor înainte de scaden ă e o plată nedatorată. Prescrip ia extinctivă spre deosebire de prescrip ia achizitivă: a) are caracter sanc ionator pentru debitorul inactiv al obliga iei corelative. spre deosebire de prescrip ia extinctivă: a) priveste doar domeniul actului juridic civil. c) riscurile produse pendente conditione sunt în sarcina celui care a înstrăinat. 91. 83. b) reprezintă o institu ie de drept civil bazată pe împlinirea unui anumit interval de timp. cât si conven ionale. 92. c) marchează stingerea dreptului subiectiv civil si a obliga iei corelative. c) înainte de împlinirea termenului. b) e o institu ie de ordine publică sau privată. b) actele de administrare făcute de cel care a înstrăinat pendente conditione se desfiin ează cu efect retroactiv. b) încălcarea ordinii publice. 89. creditorul nu e îndreptă it să ceară plata de la debitor. b) e o formă de manifestare a simula iei prin interpunere de persoană. în func ie de caracterul normelor ce o reglementează. 84. 85. c) poate izvorî numai din voin a păr ilor si a unui organ jurisdic ional. spre deosebire de prescrip ie extinctivă: a) presupune termene atât legale. b) constă în stingerea dreptului subiectiv neexercitat în termenul stabilit de lege. c) dă dreptul dispunătorului de a opta între a cere rezolu iunea actului juridic civil sau a pretinde executarea în natură a sarcinii. c) înăuntrul termenului stabilit de lege nu-si produce efectele. Actul juridic de confirmare: . eveniente conditione: a) fructele culese de cel care a înstrăinat bunul rămâne ale sale. Nulitatea relativă este atrasă de următoarele cauze: a) lipsa discernământului în momentul încheierii actului. b) până la împlinirea termenului. Decăderea. modalitate a actului juridic civil: a) afectează existen a dreptului subiectiv si a obliga iei corelative. b) afectează eficacitatea actului juridic civil. c) este un eveniment viitor si sigur ca realizare. creditorul e îndreptă it să ia măsuri conservatorii cu privire la patrimoniul debitorului. c) fraudarea legii. Termenul extinctiv. 90.

c) actul socotit valabil să întrunească toate condi iile de valabilitate. 99. iar altele men inute. Termenul suspensiv în actul juridic civil produce următoarele efecte: a) creditorul este îndreptă it să intenteze ac iunea oblică sau cea pauliană înainte de termen. 98. si fructele culese în perioada cât a durat buna credin ă. odată cu bunul. Constituie excep ii de la principiul retroactivită ii efectelor nulită ii actului juridic civil: a) men inerea efectelor produse în trecut de un contract cu executare în timp. de fond. b) suspendare a cursului prescrip iei în cazul ac iunii în grăni uire. 96. 93. b) operează de drept în cazul contractului de între inere. 97. b) este necesar ca actul să fie validat prin confirmare sau prin îndeplinirea ulterioară a cerin ei legale nerespectate la încheierea lui. care este . înainte de împlinirea termenului suspensiv. iar aceste condi ii să se regăsească în chiar cuprinsul actului anulat. c) validează retroactiv actul juridic anulabil. 100. numai de vânzătorul de bună-credin ă. Conversiunea actului juridic civil: a) este o condi ie necesară pentru exercitarea ac iunii în simula ie prin deghizare totală. b) este posibilă în cazul nulită ii absolute. c) nu poate fi invocată de partea căreia îi este imputabil motivul de nulitate. b) este o stare de drept. nu poate cere plata de la debitor. c) suspendare a cursului prescrip iei în cazul ac iunii negatorii. care poate fi invocată. c) atrage nulitatea absolută a actului juridic. c) anularea căsătoriei nu produce efecte fa ă de copiii din acea căsătorie. dacă este invocată de creditorul obliga iei de între inere si în cazul împrumutului fără dobândă. b) reprezintă o conven ie prin care se ratifică un act juridic anulabil. întemeiate pe dreptul de servitute. 95. până la îndeplinirea termenului suspensiv. Cauza falsă: a) este un motiv de nulitate relativă. spre deosebire de discernământ. c) creditorul. For a majoră reprezintă o cauză de: a) suspendare a cursului prescrip iei extinctive în cazul ac iunii confesorii. nu poate opune debitorului compensa ia sa.a) presupune refacerea actului juridic anulabil. 94. Pentru a opera conversiunea actului juridic civil: a) este necesar ca unele clauze cuprinse în act să fie anulate. nici pentru viitor. Nulitatea absolută: a) poate interveni si în cazul nerespectării principiului specialită ii capacită ii de folosin ă. generală si de eficacitate a actului juridic civil. b) creditorul. b) situa ia posesorului de bună-credin ă care nu e exonerat de obliga ia de a restitui. c) este un caz particular de nova ie prin schimbare de obiect. nici pentru trecut. Capacitatea de a încheia actul juridic civil: a) este o condi ie esen ială. care poate fi invocată de orice persoană interesată sau de instan a din oficiu. b) este o eroare asupra scopului mediat.

În cazul în care condi ia suspensivă nu s-a îndeplinit: a) toate drepturile constituite de debitor cu privire la bun se desfiin ează. 102. b) dă posibilitatea ter ului interesat de a nesocoti actul juridic invocat de păr ile acestuia sau de una dintre ele împotriva sa. b) retractarea renun ării la mostenire. creditorul nu poate opune debitorului compensa ia. în caz de nerespectare. b) creditorul poate cere executarea obliga iei. debitorul fiind inut de aceasta. b) până la împlinirea termenului. 109. renun ând la beneficiul termenului. c) o modalitate a actului juridic care constă în a da. c) după împlinirea termenului. b) raportul juridic obliga ional nu ia nastere. b) eveniment viitor si nesigur care. dacă: a) debitorul execută obliga ia sa înainte de împlinirea termenului. Constituie excep ii de la principiul irevocabilită ii. 103. Forma cerută ad validitatem a actului juridic civil: a) este incompatibilă cu manifestarea tacită a voin ei. 110. condi ia rezolutorie. c) este o parte a capacită ii civile. numai în cuprinsul actului juridic cu titlu gratuit. constitutiv al actului juridic civil. dacă s-a împlinit. b) contractul de cesiune a drepturilor asupra mărcii. b) inopozabilitatea actului juridic civil. 104. c) este un element esen ial. c) revocarea mandatului. a face ori a nu face ceva. Condi ia rezolutorie este: a) eveniment viitor si sigur de a cărui realizare depinde nasterea actului juridic. până la realizarea lui. 108. condi ia suspensivă produce următoarele efecte: a) începe să curgă prescrip ia dreptului la ac iune. b) înstrăinătorul va restitui pre ul si dobânditorul bunul. Eveniente conditione. el face o plată valabilă. Aplica ii ale formei ad validitatem sunt: a) contractul de asigurare. Conduce la vicierea consim ământului: . În cazul termenului suspensiv. c) toate presta iile efectuate se vor restitui.o stare de fapt. produce următoarele efecte: a) debitorul sub condi ia rezolutorie suportă riscul pieirii bunului. în categoria actelor unilaterale: a) încetarea contractului de concesiune. pentru că a dobândit proprietatea lucrului. c) obliga ia nu se poate stinge prin compensa ie. nu suspendă existen a drepturilor subiective si a obliga iilor corelative. 106. c) imposibilitatea dovedirii actului cu alt mijloc de probă. c) drepturile constituite de dobânditor se desfiin ează. c) exprimarea în scris a consim ământului de a dona esuturi sau organe umane terapeute. creditorul poate cere plata de la debitor. 105. Sanc iunea nerespectării formei cerute ad probationem constă în: a) nevalabilitatea actului juridic negotium iuris. 107. Pendente conditione. 101.

Dolul incident (incidental) este: a) cel care cade asupra unor elemente determinante la încheierea actului juridic. Lipseste inten ia de producere a efectelor juridice: a) când manifestarea de voin ă s-a făcut sub o condi ie potestativă simplă. Pentru valabilitatea obiectului actului juridic civil sunt necesare următoarele condi ii generale: a) obiectul să constea într-un fapt personal al debitorului. 116. c) aliena iei sau debilită ii mintale. c) cel ce se obligă să fie titularul dreptului.a) condi ia care afectează un act juridic civil. 113. când încheierea unui act juridic civil impune numirea unui curator. cunoscută de destinatarul acesteia. Eroarea de fapt este: a) falsa reprezentare a realită ii ce cade asupra normelor care determină natura actului juridic civil ce se încheie. Sunt anulabile pentru leziune numai actele juridice care: a) sunt comutative. b) nu are discernământ datorită stării de sănătate mintală. 112. 118. b) obiectul să fie licit. c) sunt acte păgubitoare pentru minor. c) dolul. b) falsa reprezentare a realită ii unor împrejurări care nu afectează valabilitatea actului juridic civil. fără încuviin area ocrotitorului legal. Prin excep ie. b) acela care dă nastere unei ac iuni în despăgubiri. c) în contractele reale constă în obiectivul urmărit la încheierea unui astfel de act. b) în contractele aleatorii constă în prefigurarea unei împrejurări viitoare si incerte de care depinde sansa unui câstig sau riscul unei pierderi. stabilesc un asemenea în eles al tăcerii. prin voin a lor. ale min ii. b) vârstei înaintate. c) acela care nu atrage anulabilitatea actului. 117. Minorul între 14-18 este prezumat că: a) are discernământ juridic în curs de formare. tăcerea se consideră acceptare a succesiunii. 119. c) este întotdeauna o persoană fizică cu deplină capacitate de exerci iu. . b) păr ile. Scopul obliga iei: a) în contractele sinalagmatice constă în prefigurarea mentală a contrapresta iei. c) când manifestarea de voin ă a fost făcută din pura complezen ă. c) falsa reprezentare a unei situa ii faptice la încheierea actului juridic civil. b) amenin area care creează o temere serioasă. 111. cu titlu oneros. b) sunt acte de conservare încheiate de minorul între 14-18 ani. 115. b) când manifestarea de voin ă s-a făcut cu o rezervă mintală. 114. moral si posibil. Lipsa discernământului la încheierea actului juridic civil se poate datora: a) unor tulburări vremelnice. tăcerea valorează consim ământ la încheierea unui act juridic civil când: a) după obicei.

tabloul reprezintă o copie. iar cealaltă parte crede că încheie un alt act juridic. Dolul. de bunăvoie. b) desfiin ează actul juridic si atunci când este suspensivă. Nulitatea absolută intervine când: a) actul s-a încheiat în lipsa ori cu depăsirea capacită ii de folosin ă a persoanei juridice. c) păr ile au prevăzut posibilitatea reînnoirii contractului. fără ca. Suntem în prezen a unei excep ii de la principiul for ei obligatorii dacă: a) păr ile au prevăzut o clauză de dezicere. Constituie excep ii aparente de la principiul relativită ii: a) cesiunea de crean ă. 121. b) se acordă prin lege un termen de amânare generală a executării unor obliga ii contractuale de către anumi i debitori. c) delega ia. Nulitatea relativă intervine: a) când actul s-a încheiat în lipsa autoriza iei prealabile cerută de lege pentru anumite acte de dispozi ie. Condi ia imposibilă în actul juridic civil: a) constă într-un fapt care contravine regulilor de convie uire socială. . 123. c) priveste eficacitatea actului juridic. Există eroare asupra naturii juridice a actului când una dintre păr i: a) crede că se cumpără originalul unui tablou al unei personalită i si. 126. viciu de consim ământ: a) e o eroare provocată. în realitate. atunci: a) debitorul poate plăti înainte de termen. 129. în cazul numit reticen ă. adică cel ce pretinde că i-a fost viciat consim ământul. si lipsa lui se datorează lipsei discernământului. nu trebuie să dovedească acest fapt. b) crede că participă la încheierea unui anumit act juridic civil.c) succesibilul face un act de dispozi ie cu privire la un bun succesoral. creditorul să se poată opune. c) desfiin ează actul numai când este rezolutorie. b) a lipsit consim ământul. Nulitatea actului juridic: a) lipseste actul juridic de efectele care contravin normelor juridice. 120. c) se presupune. iar cealaltă parte crede că tratează asupra altui obiect. 128. nu spontană. c) are în vedere că actul juridic civil are un anumit obiect. 127. 125. Leziunea e viciu de consim ământ dacă: a) apare după momentul încheierii actului juridic civil. b) poate consta si într-o inac iune. c) actul s-a încheiat cu nerespectarea unei interdic ii care are ca scop protec ia unor interese proprii. dar nu poate fi obligat la aceasta. b) priveste încheierea actului juridic. c) debitorul poate cere executarea înainte de termen dar numai si cu acordul creditorului. 122. b) dispropor ia de valoare între contrapresta ii este vădită. c) este o consecin ă directă si nemijlocită a contractului respectiv. b) nova ia. b) debitorul poate cere executarea obliga iei înainte de împlinirea termenului. Dacă termenul este stabilit numai în favoarea debitorului. 124.

138. c) căsătoria este putativă. de către unul dintre so i. b) actul refăcut este un act nou care îsi va produce efectele de la data facerii lui. 139. făcut în scopul de a acoperi nulitatea relativă. s-a făcut fără consim ământul expres al celuilalt so . Refacerea actului juridic. leziune. rezolu iunea: a) se aplică tuturor categoriilor de acte juridice. b) doar actul juridic pentru care legea prevede anumite măsuri de publicitate. c) cazul posesorului de bună-credin ă care păstrează fructele. Confirmarea expresă a nulită ii relative este un act: a) unilateral. Spre deosebire de nulitate. 137. nul absolut. b) care trebuie să emane de la cel îndreptă it să invoce nulitatea. bun comun. violen ă. c) când consim ământul este viciat prin dol. Intervine nulitatea totală atunci când: a) înstrăinarea unui teren ori a unei construc ii. c) în mod deosebit. 132. 133. c) ce rezultă din acele împrejurări care nu lasă nicio îndoială asupra inten iei de confirmare a actului anulabil. păr ile. iar calită ile esen iale ale obiectului au constituit cauza încheierii actului. Invocarea nulită ii relative se face de către: a) creditorii chirografari ai păr ii ocrotite. încheiate cu un subdobânditor de bună-credin ă. c) de către succesorii păr ii ocrotite. c) cazul actelor de dispozi ie. b) oricine are un interes juridiceste ocrotit si chiar din oficiu de organul de jurisdic ie.b) când actul a fost făcut de interzisul judecătoresc. dar executate în fapt. Constituie excep ii de la principiul resoluto jure dantis. cu excep ia cazurilor în care dreptul la ac iune nu se transmite mostenitorilor. resolvitur jus accipientis: a) cazul uzucapiunii. 134. b) încheierea actului s-a făcut dintr-o eroare asupra substan ei lucrului. prin faptul că: . 136. b) cazul copiilor dintr-o căsătorie anulată. c) cazul actelor de conservare si de administrare a bunului. prin faptul că vizează: a) nerespectarea unor condi ii privind valabilitatea actului. b) cazul actelor juridice încheiate prin nerespectarea unor dispozi ii imperative. Caducitatea se deosebeste de nulitate. Inopozabilitatea se deosebeste de nulitate. b) cazul posesorului de bună-credin ă a unui bun mobil. c) actul ini ial rămâne lovit de nulitate relativă. 135. cu titlu oneros. Constituie excep ii de la principiul restitutio in integrum: a) cazul persoanelor incapabile. Constituie excep ii de la principiul retroactivită ii efectelor nulită ii: a) cazul căsătoriei desfăcute. b) se datorează neexecutării culpabile de către una din păr ile contractului sinalagmatic când cealaltă parte si-a executat obliga iile. pe calea ac iunii oblice. 131. este valabilă dacă: a) actul refăcut este un act nou care îsi va produce efectele de la data când a fost făcut actul ini ial. 130. c) se analizează în cazul executării contractului.

b) unul din acte să fie anulat efectiv si par ial. Pot fi revocate în mod unilateral următoarele acte: a) contractul de loca iune încheiat pe o perioadă determinată. c) natura interesului ocrotit. 141. c) contractul de depozit. b) poate fi invocată de orice persoană care are interes. 140. 149. cel mai adesea. neîndoielnic. b) dona ia între so i. b) modul de valorificare. b) nulitate totală si nulitate par ială. c) presupune un act care nu este valabil încheiat. c) este cerută. în toate situa iile. c) nulitate de drept si nulitate judiciară. 150. au contractat cu păr ile acestuia. 148. b) promisiunea pentru altul. În func ie de întinderea efectelor sale. Obliga ia asumată sub condi ie: a) suspensivă pur potestativă din partea debitorului este valabilă. c) pur potestativă din partea creditorului este valabilă. Clasificarea nulită ilor în absolute si relative se face în func ie de: a) felul condi iei de valabilitate neîndeplinită. c) reprezentarea. în întocmirea unui înscris autentic. c) consacrat prin lege numai pentru conven ii. c) se deduce. si: a) succesorii cu titlu universal ai păr ilor. din modul de redactare a textelor. Pacta sunt servanda este un principiu: a) care guvernează efectele nulită ii actului juridic. printre altele. c) toate persoanele care. în cazul contractului de asigurare. 146. 143. Excep ii reale de la principiul relativită ii efectelor actului juridic sunt. Conversiunea actului juridic presupune îndeplinirea următoarelor condi ii: a) să existe identitate de păr i cu cele două acte juridice. b) presupune numai un act care nu a produs încă efecte. c) poate fi invocată numai în cadrul termenului de prescrip ie extinctivă. În categoria avânzilor-cauză. 151. printre altele: a) contractul în favoarea unei ter e persoane. b) rezolutorie cazuală este nulă. c) să existe un element de diferen ă între actul nul si actul valabil. de către cel ce o poate invoca. b) este incompatibilă cu manifestarea tacită de voin ă. 145. nu si pentru acte juridice unilaterale. 147. de către deponent. 144. expresă sau tacită. după încheierea actului juridic. b) fundamental al dreptului civil. 142. Nulitatea relativă: a) poate fi acoperită prin confirmare. Nulitatea relativă intervine în cazul: . din textul de lege.a) operează ex nunc. Forma ad validitatem a actului juridic civil: a) constă. Nulitatea virtuală (tacită) este aceea care: a) rezultă în mod implicit. b) reprezentan ii conven ionali ai păr ilor. intră printre al ii. b) rezultă în mod explicit dintr-un text legal. nulitatea se clasifică în: a) nulitate de fond si nulitate de formă.

se clasifică în: a) condi ie mixtă. c) poate intenta ac iunea oblică. Condi ia mixtă este acea condi ie a cărei realizare depinde de: a) hazard. b) în cazul plă ii nedatorate. 162. c) neîndeplinirii formalită ilor privind publicitatea imobiliară. este condi ia: a) a cărei realizare sau nerealizare depinde de voin a unei persoane determinate. b) termen suspensiv. c) termen voluntar. Condi ia. înainte de împlinirea termenului: a) nu poate opune debitorului. În contractele sinalagmatice lipseste scopul imediat când: a) obiectul contrapresta iei reprezentate nu există la încheierea actului si nici nu poate exista în viitor. c) nu poate cere executarea obliga iei de către debitor. b) afectează nasterea dreptului si obliga iei. c) în cazul gestiunii de afaceri. compensa ia. Condi ia negativă este acea condi ie care: a) afectează existen a actului juridic printr-un eveniment ce urmează să nu se îndeplinească. b) bunul nu a fost predat. În func ie de criteriul cunoasterii sau necunoasterii momentului când se va împlini termenul. ca pur si simplu. există: a) termen cert.a) dolului principal. 160. Creditorul. b) voin ă uneia sau a celeilalte păr i a actului juridic. Condi ia pur potestativă. 157. 161. b) poate cere plata. c) a cărei realizare sau nerealizare depinde de voin a unei păr i si de fapte exterioare. c) are dreptul de a cere restituirea presta iei efectuată ca plată. 153. Creditorul. b) face o plată perfect valabilă. în func ie de cauza de care depinde realizarea sau nerealizarea evenimentului. Dacă debitorul execută plata înainte de împlinirea termenului: a) face o plată nedatorată. dacă termenul este în favoarea debitorului. c) condi ie cauzală. c) există o eroare asupra motivului determinant. c) constă într-un eveniment sau fapt ce nu se poate realiza. . fiind socotit. b) predecesului legatarului. fie sub aspect fizic. b) condi ie suspensivă. Termenul de gra ie se acordă: a) în cazul vânzării de imobile. c) voin a unei păr i si a altei persoane. b) a cărei realizare sau nerealizarea depinde exclusiv de voin a unei singure păr i. 158. 154. În cazul în care condi ia rezolutorie s-a îndeplinit: a) actul juridic se consolidează. 156. 152. de la încheierea lui. pendente conditione: a) poate face acte de conservare a dreptului său. dacă vânzătorul e în pericol de a pierde lucrul. 155. b) nu poate cere si ob ine garan ii. fie sub aspect juridic. 159.

b) actul juridic este desfiin at cu efect retroactiv; c) păr ile se află în aceeasi situa ie în care s-ar fi aflat dacă nu ar fi încheiat actul juridic. 163. În materia violen ei, ca viciu de consim ământ: a) temerea insuflată celui amenin at trebuie să fie considerabilă si actuală; b) amenin area să provină de la un cocontractant; c) sanc iunea care intervine este nulitatea absolută a actului juridic.

1. c; 2. b; 3. a, c; 4. b; 5. a, b; 6. a, b; 7. c; 8. a, b; 9. a, b; 10. a, b; 11. b, c; 12. a, b; 13. b; 14. a, b; 15. b; 16. a, b; 17. a; 18. a, b; 19. b; 20. b, c; 21. a, c; 22. a; 23. b; 24. b, c; 25. b; 26. b, c; 27. c; 28. a, b; 29. a, b; 30. a, b; 31. b; 32. a; 33. c; 34. b, c; 35. a, b; 36. a; 37. a; 38. a; 39. a, b; 40. b; 41. c;

42. c; 43. b; 44. c; 45. b; 46. b; 47. a; 48. b; 49. c; 50. a, b; 51. b; 52. a, c; 53. c; 54. a, c; 55. b; 56. c; 57. b, c; 58. a; 59. a, c; 60. b, c; 61. a, b; 62. a, c; 63. c; 64. a; 65. a; 66. a, b; 67. b, c; 68. a, c; 69. b; 70. a, b; 71. a; 72. a; 73. a, b; 74. a, b; 75. c; 76. b; 77. a; 78. b; 79. a, c; 80. a, c; 81. a; 82. b;

83. a; 84. c; 85. a, b; 86. a; 87. b, c; 88. a; 89. b, c; 90. a, c; 91. a; 92. c; 93. b, c; 94. a, c; 95. a; 96. b; 97. b; 98. a; 99. c; 100. b; 101. a, c; 102. b, c; 103. b, c; 104. c; 105. a; 106. b; 107. c; 108. b, c; 109. b; 110. b, c; 111. a, c; 112. b; 113. a, b; 114. a; 115. c; 116. c; 117. a, c; 118. b, c; 119. b, c; 120. b; 121. a, b; 122. b, c; 123. a, b;

124. b; 125. b; 126. a; 130. a, c; 131. b; 132. a, b; 133. a, b; 134. b; 135. a; 136. a, c; 137. b, c; 138. b; 139. a, b; 140. a; 141. a; 142. c; 143. b; 144. c; 145. b; 146. a, c; 147. a, c; 148. a, c; 149. c; 150. b, c; 151. a; 152. a; 153. a; 154. b, c; 155. b; 156. a; 157. a; 158. a; 159. b; 160. c; 161. a; 162. b, c; 163. a;

127. a, b; 128. a; 129. b, c;

Grile anul II – partea întâi
1. Dreptul de proprietate privată: a) nu se stinge prin înstrăinarea bunului; b) este inalienabil, dacă titularul lui este statul; c) nu poate avea ca titular statul, dacă asupra lucrului s-a constituit un drept de uzufruct în favoarea unei persoane fizice. 2. Dreptul de superficie: a) este prescriptibil extinctiv; b) poate fi apărat prin ac iunea confesorie; c) nu poate fi constituit prin legat. 3. Dreptul de superficie: a) este imprescriptibil extinctiv; b) se stinge prin neuz; c) presupune că superficiarul are un drept de proprietate asupra terenului si un drept de folosin ă asupra construc iilor. 4. Dreptul de uz: a) nu poate fi închiriat; b) are ca obiect o locuin ă; c) poate fi înstrăinat. 5. Bunurile domeniale sunt bunurile: a) imobile sau mobile care apar in numai statului; b) imobile sau mobile asupra cărora se exercită fie un drept de proprietate publică, fie un drept de proprietate privată; c) care apar in statului si unită ilor administrativ-teritoriale. 6. Intră în categoria bunurilor de uz public: a) bibliotecile publice locale; b) echipamente si instala ii în domeniul apărării na ionale; c) drumurile na ionale sau locale. 7. Intră în categoria bunurilor de interes public: a) operele de artă; b) bogă iile subsolului; c) bibliotecile publice na ionale. 8. Spre deosebire de dreptul de proprietate privată, dreptul de proprietate publică: a) este absolut, exclusiv si perpetuu; b) este imprescriptibil, absolut si exclusiv; c) este imprescriptibil, inalienabil si insesizabil. 9. Dreptul de proprietate publică: a) nu poate fi înstrăinat si dobândit prin fapte juridice în sens restrâns si prin acte juridice de drept privat; b) conferă titularului său, atributele de posesie, folosin ă si dispozi ie asupra unui bun, care numai prin natura sa este de uz sau utilitate publică; c) constituie expresia juridică a aproprierii comunitare a bunurilor. 10. În no iunea de patrimoniu, spre deosebire de cea de bunuri domeniale, intră: a) drepturile de proprietate asupra bunurilor, precum si toate celelalte drepturi reale, de crean ă si datorii corespunzătoare; b) drepturile si obliga iile patrimoniale, precum si bunurile care formează aceste drepturi; c) drepturile si datoriile patrimoniale, prezente si viitoare,

dar numai dacă a trecut un an de la deposedarea titularului dreptului. Dreptul de proprietate publică se dobândeste prin: a) achizi ii publice pentru cauză de utilitate publică. 17. Dreptul de administrare: a) are în vedere bunuri care. 15. cu titlu oneros. b) are o durată maximă de 30 de ani. sub aspectul imprescriptibilită ii. c) plajelor. pârâtul neputând să opună reclamantului nici prescrip ia achizitivă. cu executare succesivă si constitutiv de drepturi reale. c) se constituie prin contract de concesiune care este solemn. 12. Ac iunea în revendicare întemeiată pe dreptul de proprietate publică: a) poate fi introdusă oricând. 13. c) încetează prin reziliere în cazul în care titularul dreptului de administrare nu îsi execută obliga iile. c) este imprescriptibilă. cheiurilor si zonelor libere. sinalagmatic. b) reprezintă dreptul de folosin ă pe care statul îl poate constitui asupra bunurilor din domeniul public. b) tuturor terenurilor proprietate publică. sunt de uz sau interes public. c) interven ia unui caz fortuit sau de for ă majoră. Cauzele obligatorii de încetare a contractului de concesiune sunt: a) denun area unilaterală a contractului de către concesionar. comutativ. 16.apar inând unei anumite persoane. uzufructuarul putând ceda doar emolumentul dreptului său. 1909 si 1910 C. c) nu se transmite la mostenitori. c) nu pot forma obiectul constituirii garan iilor reale. 20. Dreptul de concesiune se poate constitui asupra: a) infrastructurilor feroviare. Dreptul de concesiune asupra bunurilor proprietate publică: a) se poate constitui pentru o perioadă de cel pu in 49 de ani începând de la momentul semnării contractului. în afară de vânzarea silită. b) poate fi subconcesionat. Dreptul de administrare: a) se poate constitui numai în favoarea regiilor autonome si . 11. a Consiliului Jude ean. b) hotărâre a Guvernului. pârâtul nu poate să opună posesia de bună-credin ă în condi iile art. b) dacă are ca obiect bunuri mobile. 14. constituit în favoarea unei fizice: a) are caracter esen ialmente viager. civ. prin natura lor sau potrivit legii. portuare. c) transferarea unor elemente din con inutul juridic al dreptului de proprietate asupra bunului respectiv către stat. 18. aeroportuare civile. Uzufructul. b) expirarea termenului concesiunii. b) au acelasi regim juridic ca si bunurile proprietate privată a statului. care formează obiectul dreptului de proprietate publică a statului: a) nu pot fi posedate de ter ii achizitori. Bunurile din domeniul public al statului: a) nu pot fi înstrăinate sau dobândite prin niciun mijloc de drept privat. c) nu pot fi urmărite de creditori pentru realizarea crean ei lor.. respectiv a Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Bunurile. b) pot forma obiectul executării silite. 19.

constituit de autoritatea competentă. b) să restituie bunul în natură. c) să restituie indemniza ia de asigurare. de către coproprietarul care a intervertit posesia echivocă într-o posesie utilă ca urmare a actelor de rezisten ă fa ă de ceilal i coproprietari. b) fiecare coproprietar are un drept exclusiv si asupra unei cote păr i ideale si abstracte din dreptul de proprietate asupra acelui bun. 21. c) oricare coproprietar poate solicita remedierea degradărilor cauzate bunului comun sau despăgubiri de la autorul lor în condi iile răspunderii civile delictuale. c) se introduce de proprietarul neposesor. 28. fără acordul celorlal i. inalienabil. să execute lucrări de transformare sau renovare a bunului. 25. 26. c) bunurilor mobile considerate accesorii ale unui imobil. dacă posesorul pârât a fost de bună credin ă. Revendicarea mobilelor se aplică asupra: a) bunurilor mobile corporale. 22. c) în condi iile legii. b) este o ac iune petitorie personală. dă posibilitatea constituirii ipotecii asupra bunurilor ce formează obiectul acestui drept. cu titlu oneros. b) poate fi dobândit pe cale naturală. Proprietatea comună pe cote-păr i obisnuita încetează prin: a) exproprierea bunului. c) este un drept real principal. 24. În cazul ac iunii în revendicare. b) poate fi constituit sau revocat prin acte de drept administrativ. 27. c) numai un titlu translativ de proprietate. În cazul proprietă ii comune pe cote-păr i: a) un coproprietar va putea. c) actele de folosin ă materiale a bunului pot fi exercitate de fiecare coproprietar si dacă schimbă destina ia si modul de utilizare a bunului. c) constituirea unei ipoteci asupra unei păr i indivize. este obligat: a) să restituie toate fructele lucrului. 29.institu iilor publice. b) bunurilor mobile care formează o universalitate. b) productele bunului revin fiecărui coproprietar propor ional cu cota parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun. . b) uzucapiune. Dreptul de proprietate publică: a) poate fi apărat prin ac iunea în revendicare. Proprietatea comună pe cote-păr i presupune că: a) niciunul dintre coproprietari nu are un drept exclusiv asupra unei păr i materiale determinate din bunul dobândit în coproprietate. 23. b) o tranzac ie. Titlul invocat în sprijinul unei ac iuni în revendicare poate fi: a) o hotărâre judecătorească de partaj. În cazul admiterii ac iunii în revendicare posesorul pârât este obligat: a) să restituie bunul liber de orice sarcini cu care ar fi fost grevat cu consim ământul posesorului neproprietar. dacă bunul pierit a fost asigurat. Ac iunea în revendicare: a) este prescriptibilă sub aspect extinctiv.

c) o ac iune care în anumite situa ii este prescriptibilă extinctiv. Posesorul poate valorifica un drept asupra fructelor bunului . dar numai în măsura sporului de valoare pe care aceste cheltuieli le-a adus lucrului. Cel care a pierdut sau căruia i s-a furat un lucru mobil. doar în măsura în care există în materialitatea lui. c) bunul revendicat este aproape identic cu cel pierdut sau furat. c) bunul. Ac iunea în grăni uire poate fi promovată: a) de nudul proprietar. În cazul admiterii ac iunii în revendicare posesorul pârât are dreptul să ceară restituirea: a) cheltuielilor făcute pentru conservarea lucrului. care are ca obiect bunurile din domeniul public: a) pârâtul se va putea apăra prin invocarea uzucapiunii. b) statul va trebui să facă dovada dreptului de proprietate potrivit principiilor dreptului comun. 32. c) să restituie fructele pe care le-a încasat sau perceput până la data intentării ac iunii. În ac iunea în revendicare: a) reclamantul trebuie să fie proprietar exclusiv al bunului revendicat. b) o ac iune petitorie reală. b) a fost de bună-credin ă la momentul când a intrat în posesie. b) acel lucru a iesit din patrimoniul său fără voia sa. b) bunul în natură sau prin echivalent. Ac iunea în revendicare este: a) o ac iune prescriptibilă achizitiv. Termenul de trei ani pentru revendicarea bunului furat sau pierdut este un termen: a) de decădere. b) cheltuielilor care au sporit valoarea bunului. 36. c) titularul îsi apără dreptul său real asupra bunului si pretinde restituirea lui de la cel care-l stăpâneste fără temei. în cazul în care a cumpărat bunul din târg. 39. în toate situa iile. pentru a-l revendica. 35. Respingerea ac iunii în revendicare a bunului furat de la proprietar va putea fi ob inută de posesor dacă: a) de la data furtului au trecut mai mult de 3 ani. 38. posesorul pârât e obligat să restituie: a) bunul. În ac iunea în revendicare. c) niciodată pârâtul nu se va putea apăra prin invocarea dobândirii proprietă ii bunurilor mobile corporale prin posesia de bună credin ă. c) de arendas. b) de chirias.b) să restituie fructele pe care le-a încasat sau perceput pentru perioada intentării ac iunii. c) de prescrip ie extinctivă. trebuie să facă dovada faptului că: a) el a fost posesorul lucrului. 34. Ca urmare a admiterii ac iunii în revendicare. c) la data intrării în posesie a crezut că acela care i-a vândut si predat bunul cu mai mult de 3 ani înainte de introducerea ac iunii e adevăratul proprietar. b) de prescrip ie achizitivă. la alegerea pârâtului. 33. b) reclamantul poate să fie si un proprietar aflat în indiviziune. 31. 37. c) cheltuielilor din simpla plăcere. 30.

Restituirea fructelor se datorează de la data: a) cererii de chemare în judecată. 1909 alin. 41. c) indiferent dacă ter ul posesor este de bună sau rea-credin ă. presupune îndeplinirea următoarelor condi ii: a) proprietarul bunului să fi încredin at voluntar bunul său unui detentor precar. b) iesirea bunului din patrimoniu prin tâlhărie sau piraterie. 2 se în elege: a) iesirea bunului din patrimoniul proprietarului prin furt simplu. Ac iunea în revendicare a bunurilor mobile în situa ia în care adevăratul proprietar s-a desesizat involuntar de bunurile sale este îndreptată împotriva: a) ho ului. civ. 44. b) pronun ării hotărârii. b) bunurile incorporale. Prin furt în potrivit art. Termenul în care poate fi intentată ac iunea în revendicare a unui bun mobil pierdut sau furat este: a) un termen de prescrip ie. 45. c) iesirea bunului din patrimoniu prin săvârsirea infrac iunii de abuz de încredere. c) ter ului de bună-credin ă care a dobândit bunul de la ho sau găsitor.revendicat dacă: a) dovedeste existen a unui titlu care să confere posesiei sale o aparen ă de legalitate. b) pronun ării hotărârii. Cel căruia i s-a furat un bun mobil sau l-a pierdut îl poate revendica: a) numai dacă ter ul posesor este de bună-credin ă. 42. Ac iunea în revendicare a unui bun mobil găsit sau furat apar ine: . b) detentorul precar să înstrăineze bunul unui ter fără acordul proprietarului. dacă se dovedeste reaua-credin ă a posesorului la acea dată. 40. b) titlul este lovit de nulitate absolută sau relativă. b) găsitorului. c) ter ul să dobândească bunul mobil cu bună-credin ă de la adevăratul proprietar. Domeniul de aplicare al ac iunii în revendicare conform dispozi iilor art. 48. b) un termen de decădere. 46. 1909 C. b) numai dacă ter ul posesor este de rea-credin ă. are în vedere: a) bunurile corporale. Revendicarea bunurilor mobile de la posesorul de bună credin ă atunci când adevăratul proprietar s-a desesizat voluntar de bunurile sale. c) intrării sale în posesia bunului revendicat. 47. Posesorul de rea-credin ă va fi obligat să restituie fructele bunului revendicat de la data: a) cererii de chemare în judecată. 43. c) titlurile la purtător. dacă nu s-a cunoscut cauza nulită ii. c) anterioară cererii de chemare în judecată. c) a cunoscut viciile titlului său. c) un termen conven ional.

Pentru a beneficia de dispozi iile de protec ie ale excep iei prevăzute de art. c) pe o perioadă determinată. Dreptul de concesiune se întemeiază pe: a) un drept de administrare. b) bunurile care fac parte din domeniul public sunt apropriabile. dreptul si obliga ia de exploatare a unui bun. 51. b) să nu fi cumpărat bunul dintr-un loc public unde se fac în mod obisnuit asemenea opera ii. b) si detentorului precar. b) pe o perioadă de cel pu in 48 de ani. 55. c) un drept de proprietate publică. Dreptul de proprietate publică se caracterizează prin faptul că: a) nu poate fi înstrăinat si dobândit prin mijloace de drept privat. civ.a) numai proprietarului care a pierdut sau căruia i s-a furat bunul. 54. 53. 1910 C. b) trecerea unor bunuri din domeniul public al statului sau al unită ilor administrativ-teritoriale în domeniul privat al acestora. c) reziliere. posesorul care a cumpărat bunul mobil pierdut sau furat trebuie: a) să fie de bună-credin ă. c) să fie în posesia bunului. dacă bunul intră în domeniul public. Ca efect al ac iunii în revendicare. c) cu executare dintr-o dată. c) bunurile care fac parte din domeniul public al statului pot fi urmărite de creditori pentru realizarea crean elor lor. 50. b) interven ia unui caz fortuit sau de for ă majoră. b) intuitu personae. b) un drept de folosin ă. 52. b) recunoasterea dreptului de proprietate existent. c) readucerea bunului în patrimoniul reclamantului. c) si de cheltuielile voluptorii. a unei activită i sau a unui serviciu public în schimbul unei redeven e. b) si de cheltuielile necesare. după caz. 57. Contractul de concesiune încetează prin: a) denun area unilaterală de către concesionar. Ac iunea în revendicare are ca scop: a) nasterea unui nou drept de proprietate. a unei activită i sau a unui serviciu public în schimbul unei redeven e. Dreptul de proprietate publică se dobândeste prin: a) achizi ii publice efectuate în condi iile legii. pentru cauză de utilitate publică. de cel mult 49 de ani. c) acte de dona ie sau legate acceptate de Guvern. de Consiliul jude ean sau de Consiliul local. c) si creditorilor adevăratului proprietar. Contractul de concesiune este un contract prin care se transmite: a) pe o perioadă nedeterminată. . dreptul si obliga ia de exploatare a unui bun.. Contractul de concesiune este un contract: a) constitutiv de drepturi reale. a unei activită i sau a unui serviciu public în schimbul unei redeven e. proprietarul este obligat să-l despăgubească pe posesor: a) numai de cheltuielile utile. 56. 49. dreptul si obliga ia de exploatare a unui bun.

62. b) să greveze cu sarcini reale bunul comun. trebuie dovedit separat de buna-credin ă. c) exproprierea imobilului. prin partaj. b) se cuvin tuturor coproprietarilor. 59. 64. Coproprietatea temporară încetează: a) prin partaj. obiect al coproprietă ii. va putea transforma utilizarea lui obisnuita fără acordul unanim al celorlal i copărtasi. c) încetează prin împăr eală. lege. c) coproprietarul care a efectuat cheltuieli pentru producerea fructelor este îndreptă it să pretindă de la oricare dintre ceilal i coproprietari despăgubiri. 66. b) are un drept propriu. Dreptul de uz: a) nu poate fi închiriat. ci doar pe cale ac iune. Dacă proprietarul unui teren ridică o construc ie cu . 61. Proprietatea comună pe cote-păr i se caracterizează prin faptul că fiecare copărtas: a) are un drept exclusiv asupra unei păr i determinate din bun.58. coproprietatea comună pe cote-păr i: a) se poate naste din contract. b) nu poate fi înstrăinat. dacă unul dintre copărtasi devine titular al tuturor cotelor-păr i. b) posesia exercitată de unul dintre coproprietari este. Spre deosebire de proprietatea comună în devălmăsie. exclusiv asupra cotei-păr i ideale din dreptul asupra bunului comun. c) posesorul este considerat proprietar de la data împlinirii termenului uzucapiunii. c) prin dona ie. fără consim ământul celorlal i. b) prin vânzare de către unul dintre copărtasi. Oricare dintre copărtasi. 63. c) prin folosin a materială a bunului. b) reprezintă o modalitate a dreptului de proprietate. 67. 65. 60.. c) să încheie un contract care să aibă ca obiect repararea bunului. Proprietatea comună pe cote-păr i for ată si perpetuă încetează prin: a) dispari ia imobilului. b) justul titlu în cazul uzucapiunii prescurtate. propor ional cu cota lor parte din dreptul de proprietate asupra bunului. poate: a) să întrerupă cursul unei prescrip ii. În cazul proprietă ii comune pe cote-păr i: a) fructele civile se cuvin coproprietarului care le-a perceput. c) are ca obiect o locuin ă. echivocă. în principiu. În materia uzucapiunii: a) aceasta nu poate fi invocată pe cale de excep ie. b) la cererea oricărui coproprietar. etc. uzucapiune. c) actele juridice de conservare pot fi efectuate numai cu consim ământul expres al tuturor coproprietarilor. În ceea ce priveste fructele produse de bunul care face obiectul coproprietă ii: a) se cuvin coproprietarului care a efectuat cheltuieli si a prestat muncă pentru producerea si perceperea lor.

c) produce efecte retroactive. dobânditorul nu va putea uzucapa decât prin posesia de 30 de ani. Posesorul actual va putea invoca jonc iunea dacă: a) posesia dobânditorului este de aceeasi natură cu aceea a autorului. Pentru a se dobândi proprietatea bunului prin uzucapiunea prelungită posesia trebuie: a) să fie utilă. 70. făcută de cel în folosul căruia curge prescrip ia.materiale apar inând altei persoane atunci acesta: a) dobândeste dreptul de proprietate asupra construc iei. c) în aceiasi localitate cu uzucapantul. 76. Poate servi ca bază a uzucapiunii de 10-20 ani: a) contractul de loca iune. b) dobânditorul si autorul sunt de rea-credin ă. iar autorul este de rea-credin ă: . c) dobânditorul este de rea credin ă si are just titlu. c) prin recunoasterea dreptului a cărui ac iune se prescrie. 71. ambele posesii fiind de bună-credin ă. 68. 72. b) este obligat la plata contravalorii materialelor de la momentul efectuării construc iei precum si la daune interese. termenul se calculează astfel: a) ziua în care începe prescrip ia nu se ia în calcul. de folosin a lucrului. b) în raza teritorială a judecătoriei unde se află imobilul. c) transmiterea posesiei de la posesorul precedent la cel actual are loc în temeiul unui act juridic lovit de nulitate absolută. 69. b) dies a quo intră în calculul prescrip iei. b) este suficient si un titlu putativ. 75. 74. c) nu se poate recurge la jonc iunea posesiilor. Jonc iunea posesiilor este posibilă dacă: a) deten ia precară este unită cu posesia. b) hotărârea judecătorească declarativă. Uzucapiunea: a) se poate invoca din oficiu. iar autorul este si el de rea-credin ă. În situa ia în care dobânditorul unui bun imobil are just titlu si este de bună-credin ă. c) este obligat să plătească o sumă de bani egală cu aceea a cresterii valorii fondului. b) când lucrul este declarat imprescriptibil prin lege. 77. Indiferent de felul uzucapiunii. c) dies a quem intră în calculul prescrip iei. În cazul uzucapiunii de 10-20 de ani: a) buna-credin ă trebuie să existe în momentul intrării în posesie. b) poate fi invocată atât pe cale de ac iune. c) să fie de bună-credin ă. în decurs de cel pu in 1 an. dacă este de bună credin ă. Întreruperea naturală a prescrip iei achizitive are loc: a) când posesorul este si rămâne lipsit. Termenul uzucapiunii scurte este de 10 ani dacă adevăratul proprietar a locuit: a) în raza teritorială a tribunalului unde se află imobilul. c) hotărârea judecătorească de adjudecare a unui bun. dacă este cazul. b) cel care invocă jonc iunea este un succesor în drepturi al autorului. 73. cât si pe cale de excep ie. b) să se întemeieze pe un just titlu.

c) conven iile de împăr eală. c) reală. c) pârâtul culege toate fructele până la rămânerea definitivă a hotărârii de admitere. 85. c) de posesorul neproprietar.a) dobânditorul poate beneficia de posesia autorului său în cadrul uzucapiunii de 30 de ani. Exercitarea ac iunii în revendicare de către proprietarul bunului mobil furat sau pierdut are loc: a) în termen. În cadrul ac iunii în revendicare. după care se mută în raza altui tribunal jude ean. Uzucapiunea prescurtată: a) se invocă numai pentru a dobândi proprietatea asupra bunurilor imobile. Termenul pentru uzucapiune. 82. 78. c) adăugarea la termenul posesiei actuale a posesorului. b) în termen de cel mult trei ani. Dacă ac iunea în revendicare imobiliară este admisă atunci: a) pârâtul are dreptul la restituirea cheltuielilor voluptorii numai dacă au fost făcute cu bună-credin ă. c) în termen de cel pu in trei ani calculat de la data pierderii sau furtului. b) posesorie. c) dobânditorul începe o nouă prescrip ie de 10-20 de ani. fără să se prevaleze de posesia autorului său. de cel mult trei ani calculat de la data pierderii sau furtului. în cazul în care adevăratul proprietar a locuit 7 ani în circumscrip ia aceluiasi tribunal jude ean în care este situat imobilul. Jonc iunea posesiilor reprezintă: a) adăugarea la termenul posesiei actuale a posesorului a timpului cât bunul a fost posedat de un ter . 81. b) se restituie imobilul liber de orice sarcini cu care a fost grevat de pârât. este: a) 10 ani. b) dobânditorul începe o nouă prescrip ie de 10-20 de ani. Nu constituie just titlu: a) hotărârile judecătoresti declarative. b) se invocă pentru a dobândi proprietatea asupra unei universalită i de bunuri. a timpului cât bunul a fost posedat de autorul său. dacă posesorul bunului este de rea-credin ă. dacă a fost de bună-credin ă. 83. b) de titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat. proba dreptului de . Ac iunea în revendicare poate fi exercitată: a) de un proprietar aflat în indiviziune. 79. dacă posesorul bunului este de bună-credin ă. b) 13 ani. 84. b) adăugarea la termenul posesiei actuale a timpului cât bunul a fost posedat de către proprietarul său. indiferent de cel care stăpâneste bunul. putându-se prevala si de posesia autorului său. calculat de la data pierderii sau furtului. b) hotărârile judecătoresti care constată o conven ie translativă dintre păr ile unui proces. c) 17 ani. Ac iunea în revendicare imobiliară este o ac iune: a) petitorie. c) se întemeiază pe un titlu ce emană de la adevăratul proprietar. 80. 86.

94.. prezum ia de proprietate: a) este o prezum ie iuris et de iure. civ. c) poate fi exercitată si împotriva detentorului precar. Ca efect al ac iunii în revendicare: a) posesorul de bună-credin ă va putea să re ină fructele încasate sau percepute până la data intentării ac iunii în revendicare de adevăratul proprietar. b) operează în favoarea detentorului precar de bună-credin ă. 89. având însă animus possidendi. însă în ce priveste cele din urmă. atunci pârâtul poate solicita: a) cheltuielile necesare. Ac iunea în revendicare: a) poate fi admisă numai dacă are ca obiect bunuri mobile. dar numai după împlinirea termenului de prescrip ie extinctivă a ac iunii personale. 1909 alin. b) dreptul de proprietate a fost dobândit prin ocupa iune. precum si cele utile. care. În temeiul art. b) poate fi paralizată doar prin invocarea uzucapiunii. Proba dreptului de proprietate în ac iunea în revendicare are caracter absolut dacă: a) dreptul de proprietate a fost dobândit prin uzucapiune. numai în limita sporului de valoare adus bunului. 90. c) numai cheltuielile făcute cu conservarea lucrului. c) se realizează si printr-un titlu putativ. iar posesorul pârât în ac iunea în revendicare a fost de bună-credin ă. 88. b) toate cheltuielile utile. 91. Dacă ac iunea în revendicare este admisă. 1 C. aduc un folos. c) dovada dreptului de proprietate se face prin titlu. sporind valoarea bunului. c) posesor rea-credin ă. b) posesorul de bună-credin ă va restitui fructele pe care le-a cules pentru perioada intentării ac iunii în revendicare. c) operează chiar dacă ter ul dobânditor stăpâneste bunul. 87. 93. fără a fi fost necesare. corpore alieno. c) posesorul de rea-credin ă va rămâne cu fructele pe care le-a consumat. 92.proprietate: a) presupune întotdeauna existen a unui înscris doveditor al transmisiunii dreptului de proprietate. b) are caracter absolut numai dacă se face dovada unui mod originar de dobândire a dreptului de proprietate. . Ca efect al admiterii ac iunii în revendicare pârâtul din proces va executa obliga ia de restituire prin echivalent dacă bunul: a) a fost dobândit de un ter de bună credin ă. Cel care dobândeste un bun mobil de la un ho sau găsitor se prezumă a fi: a) posesor de bună-credin ă. c) este prescriptibilă în privin a bunurilor mobile care fac parte din domeniul public. b) revendicat a format obiectul restituirii. Ac iunea în revendicare privitoare la dreptul de proprietate publică: a) este imprescriptibilă extinctiv. b) detentor precar. c) a pierit din caz de for ă majoră sau caz fortuit. b) poate fi exercitată si de creditorii chirografari ai proprietarului.

c. a. a. c. c. b. 83. 53. 75. b. a. b. a. 63. 34. . 29. 7. b. a. b. a. 68. 91. a. 71. b. 26. b. 12. a. 41. 45. c. a. b. a. 18. 24. c. b. b. c. 93. a. b. a. c. c. b. a. b. a. b. 14. 42. 30. 85. a. 69. 36. 40. 35. c. 59. a. 22. 61. a. b. 74. 44. c. b. 5. c. c. a. 49. 56. c. 73. 78. c. a. 15.1. 81. 90. 31. 92. c. b. c. b. 37. a. b. c. c. 66. b. a. 16. 57. b. b. c. 65. 72. a. 86. b. 4. 13. a. a. 79. a. 20. a. 19. c. 82. 3. c. 8. c. 23. a. 67. a. b. a. a. 51. c. 88. 70. 2. c. a. c. b. 80. b. b. 6. a. a. b. 25. a. b. a. a. b. c. a. b. b. 94. 64. a. c. b. a. c. 17. 54. a. 60. c. a. a. 84. 77. 33. 43. c. b. a. c. a. 47. b. b. c. b. c. b. b. 87. b. 11. 58. 9. b. a. 48. a. 10. 55. a. c. c. 38. 27. 62. a. 32. 28. 50. b. a. b. 52. 89. a. 21. a. 46. a. 76. c. 39.

c) prepusul răspunde în calitate de autor al faptei prejudiciabile. 8. b) săvârsirea faptei ilicite si prejudiciabile de către prepus în cadrul func iilor încredin ate de comitent. c) nu poate cere restituirea integrală a despăgubirii. indiferent de vârsta acestuia. Prin ac iunea în regres îndreptată de comitent împotriva prepusului: a) comitentul cere restituirea în întregime a despăgubirii avansată victimei. 5. 4. b) comitentul răspunde în calitate de garant al intereselor victimei. c) garantarea de către comitent a intereselor victimei. întrucât răspunderea lor este solidară. preluată de la victima prejudiciului. 9. Răspunderea institutorului sau a meseriasului este angajată chiar si atunci când: a) cadrul didactic lipseste ori întârzie de la oră în mod culpabil. c) pagubele să fie suportate personal de elev sau ucenic. 6. Dacă victima prejudiciului pretinde despăgubiri atât de la comitent cât si de la prepus.Grile anul II – partea a doua 1. . atunci: a) ei răspund în calitate de codebitori. b) victima a cunoscut că prepusul a săvârsit fapta cu depăsirea func iei si chiar prin exerci iul abuziv al acesteia. victima trebuie să probeze întrunirea următoarelor condi ii speciale: a) existen a raportului de prepusenie. c) va putea recupera despăgubirea acordată victimei si pe altă cale. c) si cadrele didactice din învă ământul superior. b) comitentul se subrogă de drept în drepturile victimei împotriva prepusului său. 7. c) există legătură între fapta prepusului si func ia încredin ată. b) reprezentarea comitentului de către prepus. Răspunderea comitentului este angajată numai dacă: a) prepusul a creat prejudiciul în cadrul func iilor ce i s-au încredin at. Fundamentul răspunderii comitentului îsi are temeiul în: a) culpa prezumată a comitentului. 2. b) nu va putea pretinde restituirea despăgubirii decât pe calea ac iunii civile de drept comun. b) si cadrele din învă ământul privat. Pentru angajarea răspunderii comitentului pentru fapta prepusului. comitentul: a) preia toate drepturile si ac iunile victimei. b) meseriasul părăseste atelierul si nu instruieste pe ucenic în legătură cu activitatea pe care urmează să o desfăsoare. Ca efect al ac iunii în regres. c) elevul sau ucenicul fuge de la orele de curs sau atelier. Pentru angajarea răspunderii institutorilor sau artizanilor este necesar ca: a) fapta elevului să fie săvârsită. 3. Prin institutor în elegem: a) numai cadrele din învă ământul public. b) fapta elevului sau ucenicului să fie comisă în timpul minorită ii acestuia.

Ac iunea în rezolu iunea contractului se invocă: a) numai de partea care a executat sau se declară gata să execute contractul. b) mandatarul. 12. Răspunderea pentru ruina edificiului poate fi înlăturată dacă proprietarul edificiului dovedeste: a) for a majoră. c) a fost provocată prin dărâmarea voluntară a edificiului ori de incendiu.c) pretinderea repara iei numai de la prepus. b) existen a raportului de cauzalitate între comportamentul animalului si prejudiciu. inclusiv al terenului. b) si persoana căreia proprietarul i-a transmis paza juridică (uzufructuarul. În cazul răspunderii pentru prejudiciile cauzate de animale. 15. c) construc ia realizată de om. c) persoanele care au numai paza materială a animalului. c) militarul în termen. b) si ocazional între membrii unei familii. chiriasul etc. b) construc ia destinată folosin ei directe a omului. b) cazul fortuit. c) din raportul dintre locator si locatar. în cazul răspunderii pentru ruina edificiului. b) cazului fortuit. b) si superficiarului. b) a fost provocată de un viciu de construc ie. 10. au calitatea de paznic juridic al animalului: a) numai proprietarul animalului. 14. dacă renun ă la independen a sa si acceptă autoritatea mandantului său. Pentru angajarea răspunderii în cazul prejudiciilor cauzate de animale. 17. c) faptul că animalul se află în paza juridică a unei alte persoane. 16. 19. 11. c) faptei victimei însesi. 18. Răspunderea pentru ruina edificiului revine: a) numai proprietarului edificiului. b) numai de către partea care se află în imposibilitate fortuită de a-si executa obliga ia. Raporturile de prepusenie pot rezulta: a) din raporturile de muncă. cum este prepusul păzitorului juridic. Înlăturarea răspunderii paznicului juridic poate avea loc prin dovedirea: a) for ei majore. în elegem: a) orice construc ie încorporată direct sau indirect la sol. . Prin edificiu. c) fapta victimei. 13. Au calitatea de prepus: a) arendasul. c) uzufructuarului. victima trebuie să dovedească: a) existen a prejudiciului.). Ruina edificiului angajează răspunderea proprietarului numai dacă: a) provine din lipsa de între inere a edificiului.

executare necorespunzătoare sau executare cu întârziere a obliga iei asumate.c) numai dacă debitorul obliga iei imposibil de executat a fost pus în întârziere. 26. Dacă printr-un contract cu executare instantanee. Spre deosebire de rezolu iune. c) chiar dacă păr ile au convenit un termen de executare a uneia dintre obliga iile reciproce. 25. 21. excep ie făcând pactul comisoriu de gradul I. 27. fără ca obliga ia să fi fost adusă la îndeplinire. b) rezolu iunea va opera dacă partea care nu si-a îndeplinit obliga ia a fost pusă în întârziere. b) poate constata că rezolu iunea a avut loc. Clauza penală: a) reprezintă clauza în temeiul căreia are loc rezolu iunea conven ională a contractului. b) poate fi invocat de debitorul care nu si-a executat obliga ia în cazul pactului comisoriu de gradul IV. c) nu mai e nevoie de interven ia instan ei de judecată. de debitorul obliga iei imposibil de executat. c) rezolu iunea va opera. cealaltă parte este în drept să considere contractul ca desfiin at”: a) rezolu iunea va opera pe baza declara iei unilaterale de rezolu iune a păr ii îndreptă ite. are caracter judiciar. . 20. Într-un contract sinalagmatic cu executare dintr-o dată. Dacă în contractul sinalagmatic este stipulat un pact comisoriu de gradul II. Spre deosebire de antecontract. dacă este prevăzut un pact comisoriu. 24. c) în contractele netranslative de proprietate. Excep ia de neexecutare a contractului este admisibilă: a) dacă există o neexecutare. păr ile au prevăzut o clauză că „în cazul în care o parte nu-si va executa obliga iile. rezilierea: a) face să înceteze efectele contractului numai pentru viitor. b) în toate cazurile. b) este prevăzută numai pentru obliga ii contractuale. atunci instan a de judecată: a) nu poate acorda termen de gra ie. atunci: a) se înlătură posibilitatea creditorului care si-a executat sau se declară gata să-si execute obliga ia. oferta de a contracta: a) atrage după sine responsabilitatea contractuală a debitorului promitent în caz de nerespectare. c) are întotdeauna cauze contemporane sau concomitente cu momentul încheierii contractului. Riscul contractului sinalagmatic: a) în contractele translative de proprietate îl suportă acea parte care avea calitatea de proprietar al bunului în momentul pieirii fortuite a acestuia. în formele prevăzute de lege. de creditorul obliga iei imposibil de executat. 22. de îndată ce a expirat termenul de executare. chiar par ială a obliga iilor din partea cocontractantului. 23. c) are posibilitatea aprecierii cu privire la oportunitatea pronun ării rezolu iunii. de a cere executarea silită. b) în contractele translative care au ca obiect bunuri de gen. b) numai dacă debitorul a fost pus în întârziere. c) are ca scop stabilirea anticipată a cuantumului despăgubirilor ce urmează să fie plătite de debitor în caz de neexecutare.

c) dacă ter ul beneficiar decedează înainte de a accepta dreptul. Clauza penală: a) în cazul în care nu sunt întrunite condi iile necesare acordării de despăgubiri. Pentru valabilitatea contractului în folosul unei ter e persoane: a) trebuie ca voin a de a stipula să fie neîndoielnică. 29. b) este un contract accesoriu care se încheie după producerea prejudiciului si prin care păr ile stabilesc despăgubirile ce urmează a fi plătite de debitor. b) ter ii de bună-credin ă sunt îndreptă i i să invoce. nu validează contractul secret dacă. b) este necesar ca beneficiarul stipula iei să fie determinat sau cel pu in determinabil. 35. neviciată fără inten ia de a angaja din punct de vedere juridic. la încheierea acestuia. 30. efectele actului secret. 33. În cazul stipula iei pentru altul: a) ter ul beneficiar este îndreptă it să-l ac ioneze în instan ă pe promitent pentru ca acesta să execute presta ia în condi iile stabilite în contractul încheiat cu stipulantul. este introdusă de ter ul pe care contractul aparent îl prejudiciază. în cazul copilului care a fost adoptat cu . c) are ca scop evitarea aplicării unor legi sau ocolirea prevederilor prohibitive la anumite contracte. Ac iunea în simula ie: a) are ca efect principal încetarea caracterului ocult al contraînscrisului. c) trebuie ca obiectul stipula iei să-l constituie propria faptă a debitorului. c) în situa ia existen ei unui conflict între ter i. 32. c) nu conferă debitorului dreptul de a se libera valabil de obliga ia asumată prin executarea altei presta ii. exceptând situa ia când prin actul ocult li se încalcă drepturi proprii. nu au fost respectate condi iile de validitate. certă. 34. Sunt ter i în materia simula iei: a) creditorii chirografari ai păr ilor simula iei. c) succesorii cu titlu particular ai păr ilor simula iei.b) este o manifestare de voin ă reală. nu este datorată. c) poate fi revocată de ofertant în mod liber si fără vreo consecin ă atâta timp cât nu a ajuns la destinatar. b) succesorii universali si cu titlu universal ai păr ilor simula iei. câstig de cauză vor avea acei ter i care invocă actul secret. în beneficiul lor si împotriva păr ilor. 31. În materia ac iunii în simula ie: a) creditorul trebuie să probeze existen a complicită ii la fraudă a celui cu care debitorul său a contractat. acesta nu se va transmite succsesorilor săi. 28. c) urmăreste desfiin area actului juridic care corespunde voin ei reale a păr ilor. b) numai promitentul si stipulantul sunt păr ile contractului. b) de regulă. În cazul simula iei: a) admiterea ac iunii în simula ie. Răspunderea părin ilor pentru fapta ilicită si prejudiciabilă a copilului lor minor: a) revine adoptatorilor. b) insolvabilitatea debitorului nu reprezintă o condi ie pentru admiterea ac iunii.

Cel care are paza juridică a animalului se poate exonera de răspundere. Răspunderea în temeiul art. pentru întregul prejudiciu. pentru fapta ilicită a minorului cauzatoare de prejudicii: a) va răspunde părintele căruia minorul i-a fost încredin at. b) trebuie să fie întemeiată nu numai pe neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obliga iei de supraveghere ci si de asigurare a educa iei copilului minor. c) faptei victimei însesi. În ipoteza părin ilor minorului din afara căsătoriei. a prejudiciului s-a datorat: a) cazului fortuit. fie. în limitele func iei si în interesul comitentului. Se angajează răspunderea comitentului pentru fapta prepusului pentru: a) pagubele cauzate de prepus prin fapte care nu au legătură cu func ia încredin ată. potrivit legii. în limitele scopului în vederea căruia iau fost conferite func iile. c) fie deopotrivă pe minor si pe părin i. c) trebuie ca fapta cauzatoare de prejudicii să fi fost săvârsită. la momentul săvârsirii faptei ilicite. singuri. copilul a devenit major. dar care au fost săvârsite în timpul exercitării acesteia. 1001 C. numai dacă face dovada că producerea. pentru întregul prejudiciu. când a lucrat pentru comitent. fie în timp ce venea spre serviciu. numai prin învoiala acestora încuviin ată de instan a judecătorească. si nu părin ilor firesti. b) fie pe părin i. c) fiecare comitent este solidar cu propriul său prepus doar în limitele păr ii de prejudiciu pe care a produs-o acest prepus. au săvârsit o faptă ilicită cauzatoare de prejudiciu unuia dintre comiten i: a) prepusii vor fi inu i solidar fa ă de victima prejudiciului. înainte de împlinirea vârstei. prin căsătorie. c) va răspunde părintele căruia minorul i-a fost încredin at. de către animal. singur. Pentru ca răspunderea comitentului pentru fapta prepusului să fie angajată: a) trebuie ca raportul de prepusenie să existe la momentul săvârsirii faptei ilicite. poate fi angajată: a) pentru animalele aflate în grădini zoologice. 39. fie în timpul concediului de odihnă. b) va răspunde părintele la care copilul locuia în fapt. fie în timpul serviciului. Dacă. 41. subordona i unor comiten i diferi i. c) se aplică si dacă. 42. 38. b) trebuie ca prepusul să fi lucrat pentru comitent în limitele scopului în vederea căruia i-au fost conferite func iile. prin simpla învoială a părin ilor.efecte restrânse. b) faptei unei ter e persoane pentru care cel care are paza juridică a animalului este inut să răspundă. . victima are latitudinea de a trage la răspundere: a) numai pe minor. 36. minorul a avut discernământ. c) daunele cauzate de prepus când acesta îsi îndeplineste atribu iile care derivă din func ia încredin ată. 40. b) comiten ii vor fi inu i solidar fa ă de victima prejudiciului. fie prin hotărâre judecătorească. Dacă mai mul i prepusi. civ. după caz. b) tot ceea ce prepusul săvârseste în cadrul normal al func iei. 37.

Se poate angaja răspunderea pentru ruina edificiului dacă: a) ruina edificiului a fost determinată de un cutremur de pământ. un criteriu pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor. 1 C. 2 C. c) prin caracterul divizibil al obliga iei de plată a daunelor. Prezum iile privind răspunderea prevăzută în art. 48. 1000 alin. c) fapta unei ter e persoane. b) este subordonată pazei materiale. b) ruina edificiului este urmarea lipsei de între inere ori a unui viciu de construc ie. Potrivit art. în temeiul contractului de depozit: a) deponentul are la îndemână numai ac iunea în responsabilitate contractuală. 50. pentru care paznicul juridic al lucrului nu este inut a răspunde. civ. civ. arhitectul. b) părin ilor. 1002 C. b) for a majoră. cât si pentru cele neprevizibile. prin mijlocirea lucrului. c) ter ul participant la producerea prejudiciului. c) constructorul sau. după caz. c) ruina edificiului este urmarea unui incendiu. Sunt cauze exoneratoare de răspundere în materia răspunderii pentru prejudiciile cauzate se de lucruri. răspunde pentru ruina edificiului: a) proprietarul edificiului. în general: a) cazul fortuit. 44. c) autorul răspunde atât pentru prejudiciile previzibile. În cazul abuzului de încredere prin refuzul de a restitui un bun primit în depozit. Paza juridică a bunului: a) presupune în mod neîndoielnic contactul nemijlocit cu bunul.b) pentru animalele sălbatice aflate în rezerva ii ori parcuri de vânătoare închise. b) cel care are paza materială a lucrului. se aplică: a) persoanelor fizice cărora le-au fost încredin a i minorii. c) se constituie într-un raport juridic care presupune obliga ia de a preîntâmpina producerea vreunui prejudiciu. În materia răspunderii civile delictuale: a) gravitatea vinovă iei este. . dacă filia ia este din căsătorie. 47. 46. 43. este îndreptă ită să ob ină despăgubiri de la: a) cel care are paza juridică a lucrului. 49. Victima prejudiciului în cazul răspunderii instituite de art. b) locatarul edificiului. Răspunderea delictuală se deosebeste de răspunderea contractuală: a) prin faptul că are ca scop repararea prejudiciului patrimonial produs prin fapta ilicită si culpabilă a unei persoane. c) adoptatorului. 1000 alin. c) deponentul are posibilitatea de a opta între ac iunea în responsabilitate contractuală ori cea delictuală. c) pentru animalele sălbatice care trăiesc în stare de libertate. b) deponentul are la îndemână numai ac iunea în responsabilitate delictuală. b) prin faptul că acela care a săvârsit fapta ilicită cauzatoare de prejudicii este de drept în întârziere. 51. exclusiv. b) despăgubirea se stabileste în raport cu prejudiciul efectiv suferit de cel păgubit. civ. 45.

c) atât paguba efectivă cât si câstigul nerealizat. 58.52. c) consim ământul dat de victimă la producerea prejudiciului. c) se face inându-se seama de interesele păr ilor care reclamă despăgubirea dar si de posibilită ile autorului prejudiciului. b) constituie o sursă de dobândire a unor venituri suplimentare fa ă de prejudiciul suferit. b) ac iunea în regres a prepusului care a plătit se va diviza corespunzător vinovă iei celorlal i prepusi. b) se asigură numai prin stabilirea unor presta ii periodice. Părin ii răspund pentru fapta ilicită si prejudiciabilă a copilului lor minor: a) numai dacă minorul nu a ac ionat cu discernământ. în temeiul art. c) se fundamentează pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către institutor a obliga iei de supraveghere a elevului. succesive cu caracter viager sau temporar. 1000 alin. 55. la data săvârsirii faptei. b) se angajează doar pentru cel care are calitatea de elev. b) fapta ilicită să fi fost săvârsită în interesul comitentului sau să existe cel pu in aparen a că este săvârsită în interesul comitentului. b) si atunci când. Răspunderea institutorului pentru fapta elevului. Repararea prin echivalent a prejudiciului: a) se asigură numai prin acordarea unei sume globale. 4 C. 59. b) abuzul de drept. copilul a devenit major înainte de împlinirea vârstei de 18 ani. se acoperă: a) numai prejudiciul previzibil. 57. minorul se afla temporar la rude. numai dacă au . civ. b) lucrurile aflate în sta ionare. c) bunurile pentru care nu este reglementată o formă distinctă de răspundere civilă delictuală. Caracterul ilicit al faptei prejudiciabile este înlăturat prin: a) starea de necesitate. Dacă fapta ilicită producătoare de prejudicii a fost săvârsită de prepusii unor comiten i diferi i: a) obliga ia fiecărui prepus si a comitentului său este conjunctă. c) victima poate urmări numai în subsidiar pe fiecare dintre comiten i. b) si prejudiciul imprevizibil. 60. c) si dacă. prin căsătorie. se aplică numai pentru: a) lucrurile care prezintă o anumită periculozitate. 53. c) constă în obligarea autorului prejudiciului numai la acoperirea prejudiciului efectiv.: a) este o răspundere obiectivă. Repararea prejudiciului în cadrul răspunderii delictuale: a) înlătură în totalitate efectele faptei ilicite. c) trebuie ca fapta ilicită să fi fost săvârsită în timpul exercitării func iei încredin ate chiar dacă nu are legătură cu aceasta. Pentru a se angaja răspunderea comitentului pentru fapta prepusului: a) trebuie ca raportul de prepusenie să existe la momentul săvârsirii faptei ilicite. 56. În cazul răspunderii civile delictuale. 54. Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general.

b) ter ul beneficiar va putea solicita instan ei de judecată rezolu iunea contractului. b) din impruden ă. Rezolu iunea. Creditorii chirografari: a) devin creditori sau debitori în contractele pe care le-a încheiat debitorul lor. c) pot urmări numai bunurile care se află în patrimoniul debitorului lor la data când crean a a devenit exigibilă.fost previzibile. c) ter ului beneficiar. Răspunderea pentru fapta proprie se angajează dacă fapta a fost săvârsită: a) numai cu inten ie directă sau indirectă. b) nu determină o desfiin are propriu-zisă a contractului. b) va fi la adăpost de preten iile mostenitorilor stipulantului. 68. 64. 62. b) se bucură de o garan ie reală. 70. condi ie specială pentru angajarea răspunderii comitentului pentru fapta prepusului. 69. În cazul stipula iei pentru altul: a) ter ul beneficiar poate pretinde daune – interese pentru acoperirea prejudiciului suferit din cauza neexecutării contractului. 61. c) promitentul poate refuza executarea obliga iei către ter ul beneficiar pe motiv că nici stipulantul nu si-a îndeplinit obliga ia ce-i revenea. b) numai dacă beneficiarul ei este determinat. dacă l-a acceptat. b) stipulantului. în măsura în care profesorul va reusi să facă dovadă că nu a putut împiedica faptul prejudiciabil. există: a) între locator si locatar. c) solidar cu profesorul. Răspunderea părin ilor pentru copilul minor poate fi angajată: a) concomitent cu cea a profesorului. ci marchează încetarea presta iilor reciproce între păr i. c) dacă este făcută în beneficiul primului copil ce se va naste în viitor. b) între angajat si angajator. 66. Excep ia pentru neexecutarea contractului presupune: a) ca obliga iile reciproce ale păr ilor să-si aibă temeiul în acelasi contract. . Ter ul beneficiar în cazul stipula iei pentru altul: a) va avea de suferit concursul creditorilor stipulantului. c) produce efecte ex nunc. 63. 67. c) va avea o ac iune directă împotriva permitentului pentru satisfacerea dreptului său. b) numai subsidiar. Stipula ia pentru altul este valabilă: a) chiar dacă este făcută în folosul unei persoane viitoare. c) din neglijen ă. ca si rezilierea: a) e supusă acelorasi reguli în ceea ce priveste condi iile de aplicare si pactele comisorii exprese. c) între client si antreprenor. 65. Dreptul născut din contractul în folosul unei ter e persoane apar ine: a) ter ului beneficiar. Raportul de prepusenie.

Excep ia pentru neexecutarea contractului: a) e un mijloc de apărare pus la dispozi ia păr ilor din contractul sinalagmatic. 73.b) ca păr ile să fi stabilit un termen de executare a uneia dintre obliga iile reciproce. c) este suportat de antreprenor dacă materialele se găsesc în deten ia sa. se transmite în momentul: . b) se desfiin ează si titlul prin care ter ii au dobândit bunurile care formează obiectul contractului. ei fiind îndatora i a le restitui. 79. c) că în caz de neexecutare. 72. chiar par ială. b) nu poate fi invocată decât de partea care si-a executat obliga ia. Riscul pieirii fortuite a lucrului în contractul de antrepriză: a) este suportat. c) din partea celuilalt contractant să existe o neexecutare. b) e o sanc iune a neexecutării culpabile a tuturor contractelor sinalagmatice. Riscul pieirii fortuite a bunului în contractul de vânzarecumpărare. b) este sesizată instan a de judecată. Excep ia de neexecutare a contractului poate fi invocată numai dacă: a) cocontractantul a fost pus în întârziere. într-un anumit termen. Excep ia de neexecutare a contractului: a) se aplică contractelor sinalagmatice. 71. c) are ca efect desfiin area retroactivă a contractului. c) ca debitorul să fi fost pus în întârziere. contractul se consideră desfiin at de drept. 78. b) ca partea care nu si-a îndeplinit obliga ia să fi fost pusă în întârziere prin formele prevăzute de lege. fără punere în întârziere si fără alte formalită i. Prin rezolu iunea contractului: a) păr ile îsi restituie una alteia tot ceea ce si-au prestat în temeiul contractului. 76. 74. c) de a-l obliga pe debitor la executarea contractului. c) e o sanc iune a neexecutării culpabile a contractelor sinalagmatice. din momentul în care a expirat termenul de executare a contractului. Rezolu iunea contractului: a) operează de drept. dar destul de importantă a contractului. Pactul comisoriu de gradul IV presupune: a) desfiin area necondi ionată a contractului. c) partea care s-a declarat gata să-si execute obliga ia nu este îndreptă ită a ob ine despăgubiri. c) presupune o suspendare a executării propriilor obliga ii a păr ii care o invocă până la executarea obliga iilor celeilalte păr i. 77. b) este suportat de client dacă materialele au fost procurate de acesta în calitate de proprietar. de antreprenor. Partea care cere instan ei de judecată rezolu iunea contractului are posibilitatea: a) să execute presta iile datorate în tot cursul procesului. în toate cazurile. b) presupune interven ia instan ei de judecată. b) să renun e la dreptul de a cere rezolu iunea si să solicite executarea contractului. 75. fără ca obliga ia să fi fost îndeplinită.

c) se aplică si unor contracte afectate de termen extinctiv. pentru angajarea răspunderii părin ilor se va lua în considerare: a) domiciliul minorului. 83. cu drepturile si îndatoririle părintesti. b) copilul are locuin a la părin ii săi. b) in solidum. b) că rămân neatinse presta iile succesive care au fost făcute anterior rezilierii. c) copilul are domiciliul la părin ii săi. b) poate fi invocată numai de partea care si-a executat propria obliga ie. 87. 82. a două contracte. 89. b) si părin ii adoptatori. c) locuin a pe care o are în fapt. Simula ia presupune: a) existen a concomitentă. b) locuin a pe care trebuia să o aibă minorul. 2 C. Excep ia de neexecutare a contractului: a) nu atrage punerea în întârziere a nici uneia din păr ile contractante. c) conjunctă. c) inopozabilitatea fa ă de ter ele persoane a situa iei juridice create prin contractul secret. Răspund în temeiul art.a) executării contractului. 80. Răspunderea părin ilor pentru copii lor minori se angajează si atunci când: a) copilul este minor sub 14 ani. iar ulterior contractul secret prin care modifică efectele primului contract. 86. dacă nu s-a prevăzut altfel prin contract. Dacă prepusul minor săvârseste fapta ilicită în func iile . între aceleasi păr i. 84. 85. 81. civ. b) culpa părin ilor în îndeplinirea obliga iei de educa ie. b) ca partea să încheie mai întâi contractul aparent. 88. 1000 alin. Răspunderea părin ilor pentru faptele ilicite ale copiilor lor minori este: a) solidară. indiferent de data pieirii bunului. c) si alte persoane sau institu ii de ocrotire. c) realizării condi iei suspensive. Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a îndatoririlor părintesti presupune: a) culpa în îndeplinirea obliga iei de supraveghere.. rezilierea: a) nu are ca efect repunerea păr ilor în situa ia anterioară încheierii contractului. Spre deosebire de rezolu iune. c) culpa părin ilor în îndeplinirea obliga iei de crestere a copilului. În situa ia în care domiciliul minorului nu coincide cu locuin a. c) nu poate fi invocată în contractele bilaterale cu executare succesivă. care au fost investite potrivit legii. c) aplicarea ei în cazul tuturor contractelor sinalagmatice. pentru faptele ilicite ale copiilor minori: a) numai părin ii firesti ai minorului. b) nu poate fi constatată printr-un pact comisoriu de gradul IV. Rezilierea presupune: a) încetarea efectelor contractului pentru viitor. b) realizării acordului de voin ă.

b) sunt ter i propriu-zisi fa ă de actele încheiate de debitorii lor. neîndoielnică. b) ter ii. b) nu este făcută în folosul unei persoane viitoare. Particularită ile conven iei de „porte-fort” constau în faptul că: a) nu constituie excep ie de la principiul relativită ii efectelor contractului. 99. b) ac iunile directe. b) părin ii răspund si pentru paguba comisă unui ter . 94. 97. c) răspunderea comitentului înlătură definitiv răspunderea părin ilor. c) succesorii păr ilor. c) se deosebesc de ter ii propriu-zisi prin aceea că vor resim i direct modificările suferite de patrimoniul debitorilor lor ca urmare a încheierii contractelor. c) obliga ia ter ului fa ă de creditor este rezultatul nemijlocit al manifestării sale de voin ă. 90. 98. c) ter a persoană rămâne străină de contract. c) debitorul este obligat să garanteze fa ă de creditor că ter ul îsi va executa obliga ia. c) contractul în favoarea unei ter e persoane. 95. Stipula ia pentru altul îsi produce efectele: a) voin a de a stipula este certă. c) de rezultat. Sunt excep ii veritabile de la principiul relativită ii efectelor contractului: a) contractul de muncă. 93. În cazul contractului de asigurare pentru răspundere civilă . b) de mijloace. c) au fost respectate formele de publicitate în cazurile prevăzute de lege. numai dacă: a) contractele au fost încheiate de autorul său posterior dobândirii dreptului de către el. Domeniul de aplicare a principiului relativită ii efectelor contractului vizează: a) păr ile contractului. b) încheierea ei între debitor si ter a persoană. c) beneficiarul stipula iei este determinat în momentul încheierii contractului dintre stipulant si promitent.încredin ate de comitent. Conven ia de „porte-fort” dă nastere unei obliga ii: a) de a face. b) ter ul devine obligat prin contractul încheiat între debitor si creditor. Prin promisiunea faptei altuia: a) debitorul promite propria sa faptă. Creditorii chirografari: a) nu pot deveni creditori sau debitori în contractele încheiate de debitorii lor. Succesorul cu titlu particular va suporta efectele unor contracte încheiate de autorul lor. 92. b) obliga ia debitorului este o obliga ie de mijloace. b) momentul dobândirii va fi probat prin dată certă. Conven ia de „porte-fort” presupune: a) încheierea ei între debitor si creditor. 91. 96. atunci: a) părin ii răspund numai pentru paguba produsă comitentului.

dreptul se poate transmite la mostenitorii ter ului beneficiar. b) dreptul beneficiarului îsi are originea în contractul încheiat între stipulant si promitent. pentru nasterea dreptului stipulat în patrimoniul său. 104. b) ter ul beneficiar trebuie să aibă capacitatea deplină de exerci iu. Acceptarea de către beneficiar a dreptului prevăzut în folosul său înseamnă că: a) acceptarea dreptului are efect constitutiv. 102. c) dreptul născut în favoarea ter ului beneficiar este opera exclusivă a acordului de voin ă realizat între stipulant si ter . b) mostenitorii stipulantului nu au nicio ac iune cu privire la acest drept. în justificarea stipula iei pentru altul. . decedează înaintea acceptării dreptului si ac iunii înso itoare născute din stipula ie. c) posibilitatea beneficiarului stipula iei de a cere rezolu iunea contractului pentru neexecutarea culpabilă a obliga iei de către promitent. ter ul beneficiar trebuie să fie determinat: a) si când stipula ia trebuie să-si producă efectele. stipula ia pentru altul se explică prin faptul că: a) stipula ia este o veritabilă excep ie de la principiul relativită ii efectelor contractului. c) si după confirmarea dreptului de către beneficiar. poate avea loc numai în timpul vie ii stipulantului. Revocarea dreptului născut în favoarea ter ului beneficiar este posibilă: a) numai dacă este prevăzută o clauză specială expresă în stipula ie. Conform teoriei dreptului direct. Constituie un efect al stipula iei pentru altul în raporturile dintre promitent si ter ul beneficiar: a) faptul că beneficiarul stipula iei nu este în pericol să suporte eventuala insolvabilitate prezentă sau viitoare a stipulantului. 101. b) faptul că dacă beneficiarul stipula iei pentru altul. 105. 103. c) confirmarea de către ter a dreptului stipulat în favoarea sa. c) în momentul producerii riscului asigurat. 106. c) acceptarea are ca efect consolidarea dreptului născut din stipula ie. dacă revocarea a fost prevăzută expres în contract. În cazul stipula iei pentru altul: a) este necesară acceptarea stipula iei de către ter ul beneficiar. b) confirmarea ter ului beneficiar este numai o condi ie de eficacitate a stipula iei. Avantajele teoriei dreptului direct. acestea se vor transmite către proprii săi mostenitori. c) dobândirea dreptului este una derivată si nu originară. b) numai până în momentul acceptării dreptului de către ter . constau în faptul că: a) din momentul nasterii sale. 100. b) dreptul se dobândeste în virtutea contractului încheiat între stipulant si promitent si nu în virtutea acceptării.delictuală. b) în momentul încheierii contractului dintre stipulant si promitent. Pentru valabilitatea stipula iei pentru altul: a) voin a ter ului beneficiar trebuie manifestată expres. c) beneficiarul stipula iei poate fi si o persoană lipsită de capacitatea de exerci iu.

În cazul simula iei. produce efecte numai actul secret. b) dovedeste interesul său serios si legitim. 118. fa ă de ei. 113. c) si acordul simulatoriu care face legătura dintre actul real si cel aparent. 117.107. b) numai creditorii chirografari. Contraînscrisul îsi pierde caracterul secret dacă: a) existen a lui este men ionată în actul public. c) este obligatorie prezen a actului secret. contraînscrisul: a) trebuie să fie un act secret necunoscut ter ilor. În materia simula iei succesorii cu titlu particular: a) sunt avânzi-cauză în raport cu actul secret. Simula ia are în structura sa următoarele acte juridice: a) numai actul aparent. b) în discordan a spontană între voin a declarată si voin a reală. b) fa ă de ter i actul secret este inopozabil. 114. Ter ii în materia simula iei:pot invoca inopozabilitatea. 108. 116. Ca efect al simula iei: a) fa ă de ter i va produce efecte actul aparent. c) devin păr i atât în actul secret cât si în cel public. succesor cu titlu particular ori creditor chirografar. b) îsi păstrează caracterul secret si în situa iile în care este supus formalită ilor de publicitate. Ter ul poate invoca inopozabilitatea fa ă de el a actului secret dacă: a) va proba calitatea lui originară de succesor universal sau cu titlu universal. b) fa ă de succesorii universali si cei cu titlu universal va produce efecte numai actul secret. b) actul public este anihilat prin acordul simulatoriu. c) si în existen a acordului simulatoriu al păr ilor. 115. c) cele două acte trebuie să fie simultane. dacă sunt de bună-credin ă. În cazul simula iei: a) actul secret poate fi anterior celui public. b) sunt ter i fa ă de simula ie. b) numai actul secret. Inten ia comună a păr ilor de a simula constă: a) numai în inten ia păr ilor de a-i determina pe ter i să creadă într-o aparen ă juridică. c) urmează procedura datei certe. c) atât succesorii cu titlu particular cât si creditorii chirografari. 111. c) ter ii nu pot invoca în favoarea lor efectele actului secret. În cazul simula iei: a) între păr i. b) este supus formalită ilor de autentificare. b) actul public există deja în momentul întocmirii celui secret. Prin simula ia realizată sub forma actului fictiv: a) păr ile disimulează total realitatea. necunoscând existen a actului secret. 109. Sunt ter i fa ă de simula ie: a) numai succesorii cu titlu particular. c) dovedeste că actul secret îl prejudiciază. 112. 110. a actului secret: . c) rămâne secret si dacă este supus formalită ilor de înregistrare la administra ia fiscală. c) fa ă de succesorii universali va produce efecte numai actul public.

c. c. a. 94. a. b. a. c. 20. 46. 85. a. 29. 16. b. 69. 44. b. b. a. b. a. c. c. b. c. 8. c. 50. 83. c. b. a. b. 97. 104. a. 102. c) conferă câstig de cauză ter ilor de bună-credin a care invocă în favoarea lor actul secret. 49. a. a. 53. a actului secret. a. b. a. b. 74. a. 13. 34. b. c. a. 43. 70. c. 35. c. b. b. b. a. c. a. c.a) pot invoca inopozabilitatea. b. a. a. a. b. 58. 19. 23. a. a. b. 86. b. a. 33. b. 39. b. 41. a. 22. 89. b. 71. 99. c. a. b. 56. c. . 87. c. b. Simula ia dă nastere unui conflict între ter i atunci când: a) dă nastere unui conflict între ter i atunci când unii au interes să invoce actul aparent. c. c. b. 24. 11. 42. 55. 65. a. 5. 27. 18. a. a. 57. 12. b. 28. fa ă de ei. a. 62. a. a. a. 73. b. 96. 25. b. c. b. 6. a actului secret si dacă sunt de rea-credin ă. 80. a. a. b. 95. a. a. c. 37. a. a. 105. b. 45. c. 9. 32. c. c. b. 79. a. 93. 88. 67. 92. 48. a. 76. c. 84. a. a. a. b. a. b. b. 72. 75. fa ă de ei. 91. 21. a. b. b.. 54. 61. 4. a. 82. c. 17. 51. 101. c. c. c. c. 59. a. b. c. b. 31. c. 1. 30. b. b. a. 15. 66. 64. b. 60. a. b. b. 63. 90. c. 47. c. b) pot invoca inopozabilitatea. a. a. b. 77. 103. b. b. a. b. 68. a. între a invoca actul aparent sau secret dacă sunt de bună-credin ă în momentul realizării simula iei. 119. b. 100. 81. 52. a. b. a. c. 3. 10. c. 40. 2. 38. a. c) au drept de op iune. c. c. b. 98. a. c. c. 26. a. a. 78. 7. numai dacă sunt de bună-credin ă. c. 36. b. 14. b) dă nastere unui conflict între ter i atunci când unii au interes să invoce actul secret. b. a.

a. a. b. b. 119. 115. a. 110. b. 113. c. 111. a. a. b. a. c. 117. 114. 108. a. b.106. b. 107. a. c. 118. 112. c. b. 116. a. . a. c. 109.

Pactul de preferin ă este o variantă a promisiunii de vânzare. atunci proprietatea se transmite: a) din momentul individualizării. . 7. Contractul de vânzare-cumpărare este acel contract prin care. Nu pot forma obiectul contractului de vânzare-cumpărare: a) drepturile personale patrimoniale. c) numai pentru vânzător. b) numai transmiterea dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător. în schimbul unui pre . b) de regulă. dar numai alternativ. 9. 6. de regulă. putând fi cerută: a) numai de către oricare dintre so i. b) cur ii de apel în a cărei circumscrip ie îsi exercită func ia sau profesia. întrucât el transferă dreptul de proprietate. cu obliga ia de a face dovada fraudării drepturilor lor. prin predare. b) si de mostenitorii ocroti i ai so ilor. încheiate intuitu personae. Vânzarea-cumpărarea este un act de dispozi ie: a) numai raportat la lucrul vândut si pre ul care formează obiectul contractului. care se face. în contractul de vânzare-cumpărare se produce: a) numai încheierea contractului. c) dreptul real de uz. c) suspensivă. Vânzarea între so i este lovită de nulitate relativă. c) numai drepturi asupra unei universalită i. dar operează si transmiterea dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător. b) pură potestativă. c) din momentul acordului de voin ă. Dacă obiectul vânzării îl constituie un lucru dintre două sau mai multe bunuri individual determinate. 3. c) Înaltei Cur i de Casa ie si Justi ie. se transmite: a) numai dreptul de proprietate. 8.Grile anul III 1. b) în momentul alegerii. c) încheierea valabilă a contractului. pentru că prin alegere se individualizează bunul. afectată de o condi ie: a) simplă potestativă. întrucât transmiterea proprietă ii este de esen a contractului. Nulitatea relativă pentru error in personam intervine: a) de regulă. Judecătorii. b) numai raportat la patrimoniul păr ii contractante. Prin efectul realizării acordului de voin ă (solo consensu). fără să fie obliga i să dovedească fraudarea drepturilor. 5. b) si un alt drept real decât dreptul de proprietate. b) dreptul de abita ie al so ului supravie uitor. c) de creditori. 2. în actele cu titlu oneros. procurorii si avoca ii nu pot deveni cesionari de drepturi litigioase care sunt de competen a: a) tribunalului în care-si exercită func ia sau profesia. în actele cu titlu gratuit. 4.

al acceptării ei de către donatar si al primirii comunicării actului de acceptare. b) în momentul acceptării de către donatar a ofertei de a dona. 18. Garan ia vânzătorului împotriva evic iunii: a) priveste tulburările de drept sau de fapt. când cuantumul lui este hotărât de păr i în momentul încheierii contractului. donatorul trebuie să fie capabil: a) numai în momentul manifestării de voin ă. b) este admisibilă numai dacă natura viciului face lucrul absolut impropriu destina iei sale normale. b) drepturile de crean ă. 10. răspunzând în limita valorii sarcinii. obiectul presta iei cumpărătorului care corespunde valorii lucrului vândut.c) în cazul actelor cu titlu gratuit. 19. de către cumpărător. ci cu scopul de a fi cerut si plătit în realitate. c) presupune necunoasterea. dar si oneros. c) printr-un act notarial din care rezultă voin a so ului donator de a revoca dona ia. Ac iunea redhibitorie: a) este imprescriptibilă extinctiv. trebuie să fie: a) fixat în bani. b) există clauză în contract prin care donatarul este obligat la plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta în viitor. 15. c) este prevăzută o condi ie care depinde exclusiv de voin a donatarului. Donatorul datorează garan ie contra evic iunii: a) dacă evic iunea provine din fapta unui ter . 16. 11. 17. c) în caz de dol. a cauzei evic iunii la încheierea contractului. Dacă dona ia se încheie prin acte separate (între absen i). Dona ia între so i se revocă: a) printr-un legat cu titlu particular care are ca obiect bunul donat. b) intervine când evic iunea are o cauză anterioară vânzării. c) fondul de comer . 12. Pot forma obiectul darului manual: a) biletele la bancă. dacă acesta a decedat înainte de expirarea termenului în care ac iunea putea fi intentată. 13. Ac iunea în revocarea dona iei pentru ingratitudine: a) este o ac iune personală. c) în momentul facerii ofertei. c) determinabil. Dona ia este lovită de nulitate dacă: a) s-a stipulat expres reîntoarcerea bunurilor dăruite pentru cazul când donatarul ar muri înaintea donatorului. pe care păr ile să nu-l fi stabilit în mod fictiv. b) un pre real. 14. c) se poate exercita si de mostenitorii donatorului. c) poate fi exercitată atât de cumpărător cât si de subdobânditori. dacă considera ia persoanei reprezintă cauza principală pentru care s-a făcut conven ia. întrucât ine de natura contractului. b) numai printr-o ac iune în justi ie. b) se poate exercita si de creditorii donatorului pe calea ac iunii oblice. Pre ul. Cumpărătorul este obligat să plătească dobânda până la . b) dacă dona ia este cu sarcină.

b) locatarul va fi obligat la refacerea sau înlocuirea lucrului. Dona ia cu sarcină în favoarea donatarului este: a) un contract sinalagmatic. c) dacă există conven ie în acest sens. în limita sarcinii. 25. c) nu există criterii de stabilirea acestuia. Dacă locatorul vinde lucrul închiriat. b) martori. c) este un drept de crean ă. Dacă. 29. Termenul de preaviz în cazul denun ării unilaterale a loca iunii: a) este stabilit de lege. b) poate fi stabilit conven ional de păr i. 27. atunci când contractul este în curs de executare si există un început de dovadă scrisă. 28. numai dacă loca iunea este sub 5 ani. c) lovită de nulitate. pentru a ob ine desfacerea contractului. 24. Loca iunea încheiată verbal va putea fi probată cu: a) orice mijloace de probe admise de lege. dacă nu s-a început derularea contractului si exista un început de dovadă scris. b) nu depăseste 40 de zile. dacă este încheiată printr-un act autentic si nu contravine clauzelor din contractul principal. 20. b) dacă. b) un act juridic afectat de o condi ie rezolutorie pur potestativă. c) numai în bani. c) este obligat să aducă la cunostin a locatarului concediul. întrucât contravine principiului irevocabilită ii dona iilor. 21. numai dacă s-a obligat în acest sens. cumpărătorul: a) va respecta loca iunea făcută înainte de vânzare. c) locatarul va fi obligat la plata daunelor interese. . lucrul care formează obiectul contractului de loca iune nu mai poate fi folosit potrivit destina iei atunci: a) contractul este desfăcut de drept. 26. Chiria trebuie să fie: a) determinată sau cel pu in determinabilă. c) martori sau prezum ii. Dreptul de folosin ă asupra bunului închiriat al locatarului: a) este un drept de crean ă. prin respectarea termenului de preaviz. b) reprezintă un alt contract de loca iune. Subloca iunea: a) este permisă. b) este un drept de crean ă. b) va respecta loca iunea făcută înainte de vânzare cu condi ia să fi fost încheiată prin înscris autentic sau prin înscris sub semnătură privată cu dată certă. c) are caracter urgent si nu poate fi amânată. 23. Rezilierea contractului de închiriere înainte de expirarea termenului contractual poate fi dispusă: a) la cererea proprietarului. 22.achitarea efectivă a pre ului: a) dacă lucrul vândut si predat nu e producător de fructe. b) în bani sau alte presta ii. în cazul în care chiriasul nu a plătit chiria. numai dacă loca iunea este sub 3 ani. pentru că ine de esen a contractului. c) este permisă. Locatarul este obligat să suporte tulburarea provocată de repara ia lucrului dacă: a) are caracter urgent si nu depăseste o lună. numai dacă există clauză expresă în contractul principal. cumpărătorul a fost pus în întârziere printr-o notificare.

si ulterior i s-a născut un copil. b) de donator. 37. sub aspectul numărului de voin e exprimate. c) notificarea să fie făcută de către succesorii sau creditorii donatarului. b) creditorii donatarului pot accepta dona ia pe calea ac iunii oblice. adoptă unui copil. b) să fie validată printr-un act confirmativ al donatorului. este necesar ca: a) oferta de dona ie si acceptarea să îmbrace forma autentică. 36. Pentru validitatea dona iei între absen i. c) intervine numai dacă în momentul facerii dona iei. să o ratifice sau să o execute voluntar. c) oferta de dona ie să-l oblige pe donator înainte de acceptarea sa de către donatari. Dacă donatarul decedează înainte de acceptarea ofertei de dona ie. c) act juridic bilateral. Dacă dona ia are ca obiect bunuri mobile. b) bunurile altuia. c) inexisten a statului estimativ atrage nulitatea contractului. atunci: a) mostenitorii donatarului nu pot accepta dona ia. când locatarul a schimbat destina ia lucrului închiriat. este necesar: a) să fie refăcută în întregime. pe calea ac iunii revocatorii. c) la cererea proprietarului. semnat de donator si donatar. b) acceptarea ofertei să fie făcută în timpul vie ii donatorului. 34. b) operează si în situa ia în care donatorul. 35. să fie producătoare de efecte juridice. donatorul nu avea copii. 33. Pot forma obiect al dona iei: a) bunurile aflate în comer . atunci: a) se impune ca obiectele mobile să fie trecute într-un stat estimativ. În favoarea tutorelui: a) minorul nu poate dispune prin dona ie . b) notificarea acceptării să fie făcută numai de către donatar în timpul vie ii lui. nulă pentru vicii de formă. 30. b) statul estimativ trebuie să fie întocmit în formă autentică. Ac iunea în revocarea dona iei pentru neexecutarea sarcinii poate fi intentată: a) de creditorii chirografari. c) creditorii donatarului pot ataca refuzul acceptării dona iei pe calea ac iunii pauliene. 31. Pentru ca dona ia. c) bunurile viitoare. după închirierea contractului de dona ie. 32. 39.b) la cererea asocia iei de proprietari. Pentru ca dona ia acceptata prin înscris separat să producă efecte este necesar ca: a) actul de acceptare să fie comunicat donatorului înainte de a fi devenit în capabil. c) ca mostenitorii donatorului să o confirme. b) un act dezinteresat. c) de mostenitorii legali sau testamentari ai donatorului. după decesul acestuia. Revocarea dona iei pentru survenien ă de copil: a) operează ope legis. în cazul în care chiriasul nu si-a onorat obliga iile ce-i revin din cheltuielile comune. 38. Dona ia este: a) o liberalitate.

Darul manual este: . c) este interzisă. Sunt în compatibile cu principiul irevocabilită ii dona iilor clauzele: a) care fac actul revocabil prin voin a donatorului b) care obligă pe donatar la plata datoriilor pe care donatorul le va contracta în viitor c) prin care donatorul îsi rezervă dreptul de a dispune în continuare de bunul donat. c) minorul poate dispune prin curator. c) acordă periodic consulta ie unei persoane. 47. c) pot primii dona ii remuneratorii inând cont de starea materială a donatorului si serviciile primite de la medic sau farmacist. dacă a fost confirmat de reprezentantul său legal. 45. b) un act valabil. 44. 41. care are rolul de interpret. 40. 43. Minorii si interzisii judiciari: a) pot primi o dona ie. 49. chiar dacă acesta are rude directe. b) pot primi dona ii. c) un act nul absolut. Medicii si farmacistii: a) nu pot primi o dona ie de persoana pe care au asistat-o în cursul ultimei boli. Pot constitui obiect al darului manual: a) numai bunurile mobile corporale b) titlurile la purtător c) conosamentele. b) pot fi acceptate prin intermediul unui mandatar. Dona iile făcute surdo-mutului care nu stie să scrie: a) nu pot fi acceptate de către acesta. Clauza de reîntoarcere conven ională a bunului donat este valabilă: a) în caz de predeces al donatarului sau atât al donatarului cât si al descenden ilor săi. 46. dacă sunt rude pana la gradul al IV-lea cu donatorul defunct. 42. b) este interzisă. b) primesc dona ia de la o persoană pe care au asistat-o medical în cursul ultimei boli. deoarece restrânge dreptul de a dispune al donatarului. 48.b) majorul poate dispune chiar dacă nu a avut loc descărcarea de gestiune. dar nu au exerci iul acestui drept b) pot accepta o dona ie numai prin reprezentan ii lor legali c) pot accepta o dona ie prin ascenden ii lor de orice grad. deoarece indisponibilizează bunul donat prin voin a donatorului până la moartea donatarului. Sunt în capabili de a primi o dona ie medicii care: a) au tratat o persoana în boala din care moare. c) pot fi acceptate de către un curator special. Dona ia făcută unei persoane fizice născută la mai mult de 300 de zile de la momentul încheierii actului este: a) un act valabil. Substitu ia fidiecomisară: a) este o clauză permisă în contractul de dona ie. dar numai dacă donatorul a uzat de acel drept în timpul vie ii sale. dona ia fiind remuneratorie si potrivită cu starea materială a bolnavului. b) dacă lucrul donat se reîntoarce în patrimoniul donatorului c) chiar dacă este stipulată în favoarea descenden ilor donatorului.

60. b) un fapt juridic. Renun area la un drept este: a) o liberalitate. c) este un act revocabil. În cazul dona iei cu sarcini. c) o dona ie. dona ia realizată prin intermediul remiterii de datorie. Dacă în cazul dona iei cu sarcini. că a primit plata de la debitorul său. b) dacă dona ia este cu sarcini. b) si printr-un înscris care consemnează acordul păr ilor cu privire la iertarea de datorie a debitorului. 53. în mod ireal. 54. c) poate fi revocată pentru neîndeplinirea sarcinii. c) si cu ajutorul prezum iilor instituite în această materie expres de Codul civil. Donatorul va răspunde pentru evic iune: a) chiar dacă nu si-a asumat expres o asemenea obliga ie. b) transferul de drepturi de la donator la donatar. 56. Dona ia în directă realizată prin intermediul remiterii de datorie presupune: a) renun area cu titlu gratuit de către creditor la valorificarea dreptului său de crean a pe care îl are fa a de debitor. care este renun area. . 58. donatarul nu-si execută obliga ia. Proba iertării de datorie se poate face: a) numai cu ajutorul unei chitan e fictive. eliberate de către creditor. Pentru a fi valabilă. 50. Darul manual este: a) un act juridic. 57.a) un act strict personal. persoanele beneficiare ale sarcinii pot fi: a) numai donatorii. c) si un ter în favoarea căruia s-a convenit îndeplinirea sarcinii. atunci: a) numai donatorul poate cere executarea. 59. 51. trebuie: a) să fie realizată printr-un act între vii. de care va profita persoana desemnată de donator. b) să fie realizată în formă autentică. 52. în mod în direct. c) si consim ământul debitorului. b) ca iertarea de datorie să fie făcută prin acte mortis causa. c) ca actul de dona ie în directă să fie si mulat. b) si ter ul poate cere executarea. Dona ia cu sarcini în favoarea donatarului: a) este o dona ie pur gratuită. b) valabil si dacă se face prin mandatar. c) un fapt material. c) revocarea dona iei poate fi cerută numai de către donator. c) ca păr ile să aibă cel pu in capacitate de exerci iu restrânsă. b) nu poate fi revocată pentru neîndeplinirea sarcinii. b) numai donatarul. 55. c) dacă tulburarea de drept provine din fapta proprie donatorului. Dona ia indirectă presupune: a) gratificarea unei persoane pe calea altui act juridic decât dona ia directă. b) un accesoriu al opera iei principale. prin care recunoaste. în favoarea ter ului. Obliga ia de recunostin ă a donatarului: a) îsi are izvorul în contract.

c) atât în ipoteza în care donatarul nu are succesori. a refuzat să i le dea b) chiar dacă bunul dăruit a pierit fortuit c) si dacă donatorul avea rude obligate de lege să-l între ină 67. b) nu este inut de pasivul succesiunii. 69. aflat în nevoie. c) donatarul a fost condamnat penal pentru fapta sa. c) poate fi introdusă si de creditorii persoanei fa ă de care s-au comis faptele de ingratitudine. cât si în ipoteza în care donatarul are succesori. 68. Ac iunea în revocarea dona iei pentru ingratitudine: a) este o ac iune în restituire. având posibilită i materiale. c) atât împotriva donatarului vinovat de ingratitudine cât si împotriva donatarului nevinovat de ingratitudine. b) acceptarea ofertei si notificarea acceptării sunt înscrise în registrul de publicitate imobiliară. Ac iunea în revocarea dona iei pentru ingratitudine: a) este o ac iune strict personală b) poate fi introdusă în termenul de prescrip ie de 1 an. Dona ia încheiată între persoane absente. 61. care l-a ucis pe donatar. a devenit imposibilă. 66. c) atât oferta de dona ie. care a stipulat reîntoarcerea bunului donat: a) este inut de pasivul succesiunii. Revocarea dona iei pentru refuzul nejustificat de alimente va func iona: a) dacă donatorul. c) nu produce efecte retroactive fa ă de ter i. stabilit de lege pentru această ac iune. care avea caracter aleatoriu. Donatorul.b) îsi are izvorul în lege. c) poate atrage revocarea dona iei în caz de neîndeplinire a ei. b) si împotriva mostenitorilor. Ac iunea în revocare a dona iei pentru neîndeplinirea sarcinilor este în admisibilă dacă: a) executarea sarcinii de către donatar a devenit imposibilă din culpa donatorului. 62. 65. este permisă: a) dacă donatarul nu are succesori. b) dona ia cu sarcini îmbracă forma darului manual. Ac iunea în revocarea dona iei pentru ingratitudine poate fi introdusă: a) numai împotriva autorului faptei de ingratitudine. Reîntoarcerea conven ională a bunului donat pentru cazul în care donatarul moare înaintea donatorului. cât si acceptarea ei. Dona ia poate fi revocată în caz de atentat la via a donatorului dacă: a) fapta a fost comisă cu inten ie. 64. b) produce efecte retroactive. precum si notificarea acceptării ei sunt înscrise în registrul de publicitate imobiliară. dacă făptuitorul a încetat din via ă. produce efecte fa ă de ter i dacă: a) oferta de dona ie este înscrisă în registrul de publicitate imobiliară. b) dacă donatarul are succesori. b) fapta a fost săvârsită din culpă. dacă dona ia cuprinde o clauză conform căreia actele de ingratitudine comise de către un donatar duc la revocarea dona iei si fa ă de ceilal i. c) trebuie să fie capabil si vrednic 63. neexistând o culpă a păr ilor. c) îndeplinirea sarcinii. care. a cerut alimente de la donatar. . care are ca obiect bunuri imobile ori drepturi reale.

79. c) bunuri dintr-o succesiune nedeschisă. b) revocarea trebuie să fie stipulată expres în contract. 77. Revocarea dona iei între so i: a) trebuie să îmbrace forma unei ac iuni în justi ie. c) pe cale judiciară. 71. 74. chiar dacă dreptul la ac iune a fost exercitat înlăuntrul acestui termen. Revocarea dona iei între so i operează: a) prin voin a donatorului. Revocarea dona iei între so i: a) poate fi făcută prin voin a unilaterală a so ului donator. c) fructele percepute de la data comiterii faptei. fiind respinsă ca tardivă. Revocarea dona iei pentru ingratitudine îsi are temeiul: a) exclusiv în culpa donatarului. c) nasterii primului copil al donatorului. c) interdic ia încheierii de dona ii simulate între so i. b) poate fi exercitat si de către creditorii donatorului. c) ac iunea este introdusă după expirarea termenului de 1 an. Actul de revocare a dona iei între so i: a) este un act personal. obiective. c) după decesul so ului donator. c) nu operează dacă titularii ac iunii în revocare nu o intentează în termen de 1 an. 81. 80. după efectuarea dona iei. b) a trecut un an de la momentul în care titularul ac iunii în revocare a cunoscut faptul de ingratitudine. Pot forma obiect al dona iei între so i: a) numai bunurile proprii ale so ului donator. 75. b) operează numai la sesizarea titularilor ac iunii în revocare. Revocarea dona iei între so i poate interveni: a) numai în timpul căsătoriei. în sensul că se pot stipula clauze incompatibile cu acest principiu. 73. Revocarea dona iei pentru ingratitudine: a) operează de drept. b) si după desfacerea.70. b) poate fi făcută chiar după moartea so ului donator. 76. c) va putea fi exercitat si prin mandatar. Iertarea donatarului ingrat este prezumată dacă: a)a trecut un an de la încheierea contractului de dona ie. b) fructele percepute de la data cererii de revocare. Revocarea de drept a dona iei se produce în cazul: a) neîndeplinirii sarcinilor. b) de drept. b) în voin a donatarului. b) si cota parte din dreptul de proprietate asupra unui bun ce nu face parte din comunitatea legală de bunuri. atunci donatarul este obligat să restituie: a) bunurile dăruite cu toate accesoriile sale. desfiin area sau încetarea căsătoriei. Dacă este admisă ac iunea în revocare pentru ingratitudine. c) în interven ia unor evenimente speciale. 78. aflate în afara oricărei culpe. 72. Principalele derogări ale revocării dona iei între so i vizează: a) derogarea de la principiul irevocabilită ii dona iilor. c) nu se poate realiza pe cale tacită. b) contractului încheiat între so i. .

care se naste ulterior. b) în urma pronun ării revocării de către instan a de judecată. care pierd dreptul sub motiv că a fost dobândit de la un neproprietar. b) donatorul avea un copil declarat dispărut în momentul facerii dona iei si i se naste ulterior un alt copil. Revocarea dona iei pentru survenien ă de copil. după decesul acestuia. 89. Ca efect al revocării dona iei pentru survenien ă de copil bunul donat: a) reintră în patrimoniul donatorului. c) poate fi revocată pentru neîndeplinirea sarcinilor la cererea mostenitorilor donatorului. la cererea mostenitorilor donatorului. În cazul copilului din afara căsătoriei. operează: a) de drept. c) copilului din adop ia cu efecte depline. dona ia: a) poate fi revocată pentru survenien ă de copil. . 84. 86. c) s-a stabilit filia ia copilului născut anterior facerii dona iei. b) intră în patrimoniul copilului donatorului. b) poate fi revocată pentru ingratitudine. 88. c) copilul donatorului a fost declarat mort prin hotărâre judecătorească. În cazul revocării dona iei pentru survenien ă de copil: a) orice clauză de renun are din partea donatorului este nulă de drept. c) revine în patrimoniul donatorului si în situa ia în care a fost încorporat în domeniul public. născut ulterior facerii dona iei. 82. Revocarea dona iei pentru survenien ă de copil îsi produce efectele în cazul: a) copilului născut din căsătorie. 83. c) poate fi tacită. Ac iunea în restituirea bunului donat. b) ter ii nu pot invoca prescrip ia instantanee. c) prin voin a unilaterală a so ului donator. dacă bunul este imobil. Revocarea pentru survenien ă de copil nu se aplică dacă: a) donatorul are un copil conceput în momentul facerii dona iei.b) poate fi expresă. revocarea dona iei pentru survenien ă de copil operează dacă: a) filia ia fost stabilită în mod legal. 85. c) revocarea poate fi înlăturată printr-un act de renun are întocmit ulterior ivirii cauzei de revocare. 87. 90. dacă si-a stabilit filia ia fa ă de donator. b) s-a stabilit filia ia copilului născut după facerea dona iei. în cazul revocării dona iei pentru survenien ă de copil se prescrie: a) în termenul general de prescrip ie. b) copilului născut în afara căsătoriei. dacă bunul este mobil. c) ter ii nu pot invoca prescrip ia achizitivă. Revocarea dona iei pentru survenien ă de copil produce următoarele efecte: a) ter ii dobânditori prin acte între vii. În timpul vie ii so ului donator. b) revocarea nu trebuie pronun ată de către instan a de judecată. după moartea acestuia. care începe să curgă de la nasterea copilului.

În cazul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare: a) ambele păr i pot cere încheierea contractului. atunci termenul afectează: a) transferul dreptului de proprietate până la împlinirea termenului.b) în termenul de 30 de ani. care începe să curgă de la nasterea copilului. c) dă nastere. c) se probează potrivit regulilor generale în materie de probă. Conven ia intervenită între păr i cu privire la vânzareacumpărarea unei construc ii. c) în termen de 30 de ani. 95. dacă a contribuit la achizi ionarea bunului. cumpărătorii au intrat în posesia bunului. prin aplicarea regimului comunită ii de bunuri. în caz de nerespectare a lui din partea promitentului. atunci si celălalt concubin devine: a) coproprietar al bunului achizi ionat în timpul concubinajului. în temeiul căreia. b) are efectul transmiterii dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător. Pactul de preferin ă: a) are drept consecin e transmiterea dreptului de proprietate. b) un contract de vânzare-cumpărare. b) are caracter translativ de proprietate. care creează obliga ii numai pentru promitent. 94. c) un antecontract. care începe să curgă de la data notificării către donatar a nasterii copilului. iar vânzătorul a primit un avans. întrucât reprezintă manifestarea de voin ă a unei singure păr i. c) nerespectarea din culpă a obliga iei de încheiere a contractului de vânzare-cumpărare nu dă dreptul celeilalte păr i de a solicita rezolu iunea. beneficiarul cumpărător poate cere predarea bunului. b) dacă promitentul-vânzător nu-si respectă obliga ia stabilită. Dacă doar unul dintre concubini este parte în contractul de vânzare-cumpărare care are ca obiect un bun imobil. urmând ca diferen a de pre să fie plătită odată cu încheierea actului autentic de vânzare-cumpărare: a) este o promisiune de vânzare-cumpărare. . Contractul încheiat între păr i în februarie 1990 care avea ca obiect înstrăinarea unei suprafe e de teren semnifică: a) o promisiune de vânzare-cumpărare. 98. 93. Promisiunea unilaterală de vânzare-cumpărare reprezintă: a) ofertă de vânzare. 97. b) numai executarea obliga iilor din contract. 96. unei obliga ii de dezdăunare fa ă de cel prejudiciat. dacă este încheiată numai pentru un anumit termen. 91. Dacă în contractul de vânzare-cumpărare este prevăzut un termen suspensiv. c) îl obligă numai pe vânzător să încheie în viitor contractul de vânzare-cumpărare. ca titular al unui drept de crean ă. Promisiunea unilaterală de vânzare: a) naste obliga ia de a face în sarcina promitentului. c) codevălmas. b) e o promisiune unilaterală de vânzare. b) eventual creditor. c) o conven ie scrisă de vânzare-cumpărare a terenului. 92. c) transferul dreptului de proprietate numai dacă păr ile au prevăzut expres acest lucru. b) un contract unilateral.

Viciul lucrului vândut trebuie: a) să fie. c) dreptul asupra unor bunuri determinate. c) cazuală. c) tulburarea folosin ei linistite a de inătorului legal. 106. dar numai dacă viciile nu au fost ascunse cu viclenie. si numai ca excep ie aparent. b) când a promis expres garan ia pentru evic iune. b) cesiunea să aibă un pre . ascuns. b) potestativă suspensivă din partea donatorului. c) să fie descoperit cel mai târziu într-un termen de 6 luni de la cumpărare. Vânzarea între so i este interzisă pentru că: a) nu-si pot vinde reciproc bunuri proprii. Prin ac iunea redhibitorie cumpărătorul cere: a) rezolu iunea vânzării. b) dona ia între so i este revocabilă. 108. b) prescriptibilă într-un termen special de un an. b) rezolu iunea vânzării. c) în termen de 3 ani. Sunt condi ii ale retractului litigios: a) să existe un proces început sau cel pu in preconizat. dar numai dacă lucrul a devenit absolut impropriu destina iei. 109. b) dreptul dobândit de legatarul cu titlu particular. 110. b) în termen de 1 an. 105. Se sanc ionează cu nulitatea dona ia sub condi ie: a) potestativă rezolutorie din partea donatorului. c) rezilierea cu daune interese. c) instan a poate admite ac iunea dacă din contractul încheiat de păr i rezultă existen a unei propor ii între cuantumul pre ului stabilit de păr i si valoarea bunului. b) să fie ascuns si grav.99. 107. Evic iunea reprezintă: a) pierderea proprietă ii lucrului de către cumpărător. c) procesul trebuie să fie asupra fondului dreptului. Loca iunea încetează prin denun are unilaterală: a) dacă este încheiată pe durată nedeterminată. c) dacă bunul donat are vicii aparente si grave. 100. . 101. Obliga ia promitentului-vânzător (cumpărător) este: a) personală. 102. de regulă. c) prescriptibilă în termenul general de prescrip ie. Vânzarea unei mosteniri are ca obiect: a) dreptul asupra unei universalită i. c) se apără interesele creditorilor chirografari si ipotecari. 104. fără a se mai administra probe. În cazul introducerii unei ac iuni în anularea contractului de vânzare întrucât pre ul stabilit de păr i nu este serios: a) instan a poate respinge ac iunea fără să se fi administrat probe concludente prin care să se stabilească caracterul de pre serios. b) tulburarea proprietarului în exercitarea prerogativelor sale. Ac iunea redhibitorie trebuie intentată: a) în termen de 6 luni. 103. b) instan a are obliga ia să constate prin probe administrate elementele necesare pentru stabilirea caracterului de pre serios. Donatorul este responsabil de evic iune: a) numai în cazul dona iei cu sarcină. dacă vânzătorul a fost de bună-credin ă. dacă vânzătorul a fost de rea-credin ă.

vânzătorul este îndreptă it să ceară: a) executarea în natură. 44. c. 71. 83. a. 50. a. b. a. 67. 112. c. 85. b. a. a. c. 114. c. 32. b. 82. 37. a. 65. c. a. a. Contractul de vânzare-cumpărare e un contract: a) în principiu. 88. 60. c. a. 48. a. a. 80. 43. a. 25. 12. 87. c. c. a. b. a. c. 38. b. 74. În caz de neplată a pre ului. b. b. 54. 26. 111. b. 72. c. a. 2. c. 29. c. 81. c. b) solemn. 49. c.b) dacă s-a respectat termenul de preaviz. a. b. 15. a. a. b. c) numai dacă denun area unilaterală este prevăzută în contract. 62. 27. 11. c. c. 7. a. c. 20. a. 42. c. 61. 33. 66. c. 64. b. 55. c) transmiterii dreptului de proprietate. 84. b. b. b. 89. Locatarul nu răspunde pentru incendiu datorită: a) unui caz fortuit. 56. b. 59. c. c. 45. 53. b. a. c. 90. b. b) acordului de voin ă al păr ilor. c. b. măsură este valabilă în momentul: a) individualizării bunului. c. 4. 19. 30. c) comunicării focului de la alt imobil. 22. b. a. 73. c. a. a. b. b. a. 113. b. a. 16. c. b. a. 28. . b. 77. b. a. 9. c. a. c. 10. a. 79. c. c. 24. a. b. 39. a. c. a. c. 17. greutate. c) real. 35. b. b. c. c. b. a. 8. a. a. 69. a. 46. 63. 1. c) rezilierea cu daune-interese. a. a. a. 76. c. 41. 86. 75. 34. 68. 6. b. a. 3. b. 36. b. c. 70. a. c. 78. c. 47. 13. 23. b. b. a. b. 18. b) rezolu iunea contractului. b) unui caz de for ă majoră. 51. 40. 58. Vânzarea după număr. b. c. 5. a. b. 31. c. 14. a. 57. consensual. 52. b. 21. a. b.

a. a. b. b. 102. c. b. a. b. b. c. 93. 92. 94. 95. c. b. a. b. 98. 105. 96. a. c. c. a. b. c. b. 112. b. b. b.91. 97. a. b. a. c. 106. . 114. 109. b. a. a. 104. 101. 111. a. 100. 107. a. 110. b. 113. 103. 99. 108.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful