STANDARDIZARE VS.

ADAPTARE ȊN PUBLICITATEA INTERNAŢIONALĂ
STUDIU DE CAZ – COMPANIA COCA-COLA

Realizatori:

Gherghe Ileana-Raluca Homoc Diana-Andreea Isaic Andreea- Simona Grupa 946, Seria A

se realizează o mai bună coordonare a eforturilor publicitare la scară globală. la data de 8 mai 1886. în curtea din spatele casei sale. Dr. Standardizarea prezintă mari avantaje: -costul publicității este mai mic. noului sirop i-a fost adaugată apă carbonatată pentru a produce o băutură care a devenit dintr-o dată “delicioasă și răcoritoare”. adaptare). Câteva mari companii au încercat să-și susțină mărcile globale printr-o publicitate puternic standardizată. un farmacist local. Toți acești factori influențează măsura în care conceptele de publicitate reușesc să depășească granițele naționale. Reușita unei astfel de acțiuni de publicitate standardizată depinde de legatura dintre produsul sau serviciul respectiv și cultura țării. A dus un borcan cu noul său produs la farmacia “Jacob’s” de pe aceeași stradă. .se creează firmei sau produsului o imagine mai consistentă la nivel mondial. a produs conform legendei siropul pentru Coca-Cola într-un vas de aramă pe un trepied. unde a fost testat. de comportamentul de cumparare al consumatorilor și de legislația națională. Coca-Cola – scurt istoric și evoluția mesajelor despre produs Produsul cu cel mai cunoscut gust s-a nascut în Atlanta. Ea are însă și neajunsuri. II. Pentru a exemplifica acest subiect ( standardizare vs. Georgia. . demografic și economic existente între piețele naționale situate pe continente diferite sau chiar în randul Uniunii Europene. John Styth Pemberton.I. Cel mai important este faptul că standardizarea ignoră marile diferențe de ordin cultural. am ales să studiem mesajele publicitare ale companiei Coca-Cola. Până în prezent s-a constatat că nu există nicio standardizare totală a publicității. Introducere Standardizarea se referă la gradul de adaptare a publicității la caracteristicile diferitelor piețe naționale. De cele mai multe ori. dar nicio adaptare totală. În mod intenționat sau accidental. declarat “excelent” și pus în vânzare cu cinci cenți paharul. . rețeta succesului este găsirea unei căi de mijloc.

compania a construit un adevărat imperiu global ( a inițiat expansiunea globală în 1919). Delicioasă! Răcoritoare! Antrenantă! Tonică!). Primele mesaje din reclamele Coca-Cola semnalau prețul modic. în 1900. În prezent operează în peste 200 de țări. Acest succes devine evident într-o reclamă memorabilă din 1971. Delicious! Refreshing! Exhilarating! Invigorating!” (Coca-Cola. Acesta invita cetățenii să încerce “noua și populara băutură carbonatată”: „CocaCola. . ce este acum renumită. fondată în 1886. directorul de marketing al companiei in 1999 „pentru a gândi global.Considerând că “cei doi C vor arata bine în reclame” Frank Robinson. a apărut curand în The Atlanta Journal. Pornind de la rădăcinile americane. o companie trebuie să acționeze local”. de pe toate continentele și 80% din profiturile companiei provin din afara Statelor Unite ale Americii. este una dintre cele mai cunoscute mărci de pe glob. subliniind în slogane concise calitățile de bază ale băuturii: „Delicioasă și răcoritoare” (“Delicious and Refreshing”) sau. dar conform lui Sergio Zyman. Succesul internațional al companiei Coca-Cola poate fi atribuit multor factori. accesibil tuturor. Produsul “Coca-Cola” clasic evocă stilul de viață american probabil mai puternic decât orice alt produs. a sugerat numele și a scris cu acest scris unic marca înregistrată “CocaCola”. Primul anunț publicitar pentru Coca-Cola . de numai 5 cenți pentru un pahar. partenerul și contabilul doctorului Pemberton. Compania pretinde chiar că “Coke” este al doilea cel mai cunoscut cuvant din lume după “OK”. care a înregistrat vânzări spectaculoase. Coca-Cola. fiecare având în mână o sticlă de Coca-Cola și cântând “ I’d like to buy the world a Coke”. care prezintă un grup de 500 de tineri în varful unui deal din Italia. „Potolește setea” (“Quenches Thirst”).

precum teatrul. Reclamele păreau plasate pe baza unui principiu nefiresc de viabil. adică exact acolo unde își îndreptau privirile majoritatea oamenilor. logo-ul Coca-Cola decora 762. cel mai spectaculos exemplu fiind al unui billboard amplasat de-a lungul căii ferate ce lega Philadelphia de New York. Un alt segment larg al populației consuma așa-numitele romane „pulp”. reclamele Coca-Cola au apărut în ziare. iar la începutul anilor ’20 s-a dublat. Unul dintre momentele decisive pentru dezvoltarea viitoare a companiei Coca-Cola a fost anul 1899. asociindu-l cu activități la modă. În 1906. La început. reclamele Coca-Cola erau vizibile ori de câte ori cititorii închideau cărțile. iar în 1909 băutura a fost proclamată „produsul cel mai bine promovat” al națiunii. În acord cu aspirațiile acestor grupuri sociale. Apoi s-au nascut revistele-magazin.5 milioane de exemplare. care în 1904 aveau deja un tiraj cumulat de 5. Băutura părea foarte reală. pentru că afișul încorpora o conductă de apă. foarte populare în rândul familiilor din clasa de mijloc și cea superioară. . reclamele Coca-Cola înfățișau produsul în locații plăcute.000 de metri pătrați din fațadele clădirilor americane. . iar pentru acești potențiali consumatori. care au sporit în tiraj odată cu creșterea volumului de publicitate și dezvoltarea producției de bunuri de larg consum. când s-a inaugurat prima fabrică de îmbuteliere. compania Coca-Cola cheltuia pentru publicitate jumătate de milion de dolari. fiind tipărite pe coperta a patra. A urmat panotajul în exterior. vânătoarea și golful. la Chattanooga.000.În 1908. În 1912. cheltuielile cu publicitatea au ajuns la 1 milion de dolari.

În pauza dintre două filme. oricine avea radio în anii ’30 putea să asculte. a apărut în reclamele pe print începând cu anul 1924. în niciun caz cu cele de știri de senzație. Jean Harlow sau Robert Montgomery. a transformat cinematograful într-o importantă industrie. a fost transformat în „The Pause That Refreshes”. altele făcând din el parte integrantă a piesajului urban. Apariția filmului sonor. beneficiind de avantajul de a crea mesaje simple. S-a luat hotărârea ca marca să rămână în mintea consumatorilor prin asocierea ei cu programele de divertisment. iar în 1929. băutura a început să fie promovată și în cadrul programelor radio. care fascina milioane de oameni. să danseze sau să folosească programele Coca-Cola pe post de fundal muzical. la sfârșitul anilor ’30. reclamele Coca-Cola s-au adaptat mediului specific acestora. Odată cu dezvoltarea orașelor și a suburbiilor. aceștia puteau să vizioneze reclame Coca-Cola în care apăreau vedete de la Hollywood. În aceeași perioadă. unele înfățișând produsul în scene de viață patriarhală. De la simfonii la melodiile de swing și de la comedie la interviuri cu eroii sportului. „Pause and Refresh Yourself” (Fă o pauză și răcorește-te).Un alt slogan celebru. dar de mare impact. . printre care Cary Grant.

iar începând cu anii ’60. publicitatea Coca-Cola putea fi rezumată prin doar două cuvinte: „Întotdeauna Coca-Cola”.Prima reclamă Coca-Cola pentru TV a fost difuzată la începutul anilor ’50. iar campania din 1971. Aceasta cuprindea 27 de reclame diferite. în care Coca-Cola putea să apară în diferite locații. mii de oameni scriind companiei şi cerând difuzarea clipului În 1993. Tema muzicală a fost înregistrată de formaţia australiană de muzică folk. una dintre cele mai renumite reclame Coca-Cola. odată cu apariția televiziunii. urșii polari au devenit un simbol al companiei și au . când televiziunea a devenit principala sursă de divertisment la domiciliu. Reclama s-a clasicizat imediat. la petreceri pe plajă. când a fost creată “I’d Like to Buy the World a Coke”. Spoturile TV au preluat melodiile de la radio și imaginea din reclamele de pe print și le-au însuflețit cu jocul actorilor. adresate tuturor tipurilor de audiență. reclama TV s-a transformat într-un instrument de mass-marketing. Drept urmare. „I’d Like to Buy the World a Coke” (I-aș cumpăra lumii o Cola). cunoscută şi sub numele “Hilltop”. Un moment important îl reprezintă anul 1971. de la sărbători câmpenești. a confirmat nivelul global al mărcii. Anii ’70 au adus sloganul „It’s the Real Thing” (E ceva „beton“). Cea mai cunoscută reclamă din tot pachetul a fost cea în care niște urși polari animați împart o sticlă de cola sub luminile nordului. Apariția sistemului video și a camerelor de filmat de mici dimensiuni a condus la utilizarea de spoturi filmate în exterior. The New Seekers.

S-a ajuns într-un asemenea moment încat băutura răcoritoare nu mai are nevoie de reclamă. Roy Orbison şi The Coasters au interpretat fiecare în stilul său jingle-urile reclamelor. interpreţi celebri ca The Supremes. în acest caz. aparent. Este verde. o postare agresivă a acestui link ar fi nu doar banală. a fost lansată campania globală Coca-Cola „Deschide şi savurează fericirea” care îndeamnă consumatorii să caute momente de fericire în imediata lor apropiere. În 2009. mesaje legate de logoul Coca-Cola și de culoarea roșie. Coca-Cola a acceptat o campanie curajoasă. a fost ales panotajul ( printuri de mari dimensiuni ) outdoor. poate chiar prea curajoasă. Coca-Cola este antidotul pentru grijile cotidiene ale vieţii moderne. ci chiar supărătoare. ce îl duc pe omul obișnuit cu gândul la fericire. pentru segmentul outdoor. deşi trăim o viaţă modernă. ci este mai degrabă vorba de o asociere a brand-ului Coca-Cola cu anumite posturi sau îndemnuri. Prin aceste sintagme. ne demonstrează că. o campanie clar de imagine. brandul scoate la iveală jumătatea plină a paharului. De-a lungul timpului. lipsită de substanță. Politica agresivă de promovare dusă s-a făcut remarcată şi prin numeroasele panouri publicitare şi semne care au invadat oraşele. există multe momente de fericire pe care putem să ni le creăm şi pe care le putem împărtaşi cu cei din jur. O inedită campanie este cea lansată de Coca-Cola în Romania în iarna lui 2011. Noua platformă. Și asta pentru că Coca-Cola se bucură deja de o rezonanță a numelui astfel încât legătura cu produsul este implicită. care nu promovează ceva anume. La ceilalți" sau "Nu este înghesuială. ci caută să promoveze mesaje ce. nu au nicio legatură cu băuturile răcoritoare. Sunt oameni care se plimbă". în intersecții și pe marginea unor străzi cu circulație intensă în București și nu numai. chiar dacă este pus în situații dificile. Ray Charles. in tarile in care nivelul taxelor locale pentru . cei cu o putere de înțelegere mai mare. Jan and Dean. Aretha Franklin.apărut din nou în campania din timpul Olimpiadei din '94. dedicată unui segment special de consumatori. ci brandul în sine. Apar mesaje precum "Nu este roșu. Coca-Cola se promovează prin niște printuri outdoor de mari dimensiuni. în viaţa de zi cu zi şi să se bucure de ele împreună cu cei din jur. Mai mult decât atât. Ca mijloc de realizare. stresantă şi plină de provocări. Coca-Cola nu merge pe o legatură directă cu produsul.

a avut ideea poziționării Coca-Cola nu numai ca un lichid care stăvilește setea. Astfel. Wieden Kennedy. Aș vrea să cumpăr lumii o Cola care să-i țină companie. Primul eveniment care a indicat așadar tendința de globalizare pentru Coca-Cola a fost producția reclamei pentru „I’d like to buy the world a Coke” (Aș vrea să cumpăr lumii o Cola). . Celebrele mascote Coca-Cola. Secretul ursuleților este păstrat la agenția de publicitate cu care lucrează Coca-Cola. Astfel. narcisiste. ci ca un produs care unește oamenii. firma şi-a permis să realizeze o publicitate stradală atât de agresivă. exhibiţioniste. de unde vor fi controlate reacțiile mascotelor. Însă a existat în istoria acestei organizații un moment a cărui semnificație a fost codată eronat de către reprezentanții Coca-Cola. Să cresc meri. care aparținea concurenței (Pepsi). difuzată prima dată în Europa în 1971. Coke este ceea ce-și dorește lumea astăzi. marea companie americană reușind să găsească o modalitate de a-și exprima originalitatea. Bill Backer. Compania promite că animațiile vor țopăi de fericire. urșii polari participă activ la cel mai mare eveniment sportiv american. Acest nou produs avea un gust îndulcit și era targetat către ceea ce în tipologia stilurilor de viață VALS poartă numele de I-me-mine (persoane foarte tinere. impulsive. Acesta este lucrul adevărat. Aș vrea să învăț lumea să cânte în armonie. Super Bowl. Coca-Cola a introdus pe piață un nou produs adresat tinerilor (New Coke). Un alt avantaj oferit de lipsa legilor în acest domeniu îl constituie neimpozitarea premiilor acordate în cadrul concursurilor organizate de firmă. Din dorința de a cuceri un public. vor încuraja echipele. Este vorba despre lansarea în 1985 a unui nou produs (New Coke) având la bază formula „proiectul Kansas”. a luat naștere reclama în care persoane de diferite nații și vârste cântă următoarele versuri. stupi de albine și porumbei. Sponzorizarea evenimentelor sportive și culturale reprezintă o altă metodă de promovare abordată de Coca-Cola. ținând în mână o sticlă de Coca-Cola: Aș vrea să cumpăr lumii o casă și s-o ornez cu dragoste.000 de angajați în întreaga lume și se distribuie în peste 200 de țări. Ursuleții reacționează în timp real la ce se întamplă pe teren. Coca-Cola are în prezent peste 92. directorul de creație de la McCannErickson.acest tip de reclamă este redus.

înlocuind în totalitate vechile produse CocaCola. Acum mi-ați răpit unul dintre aceste lucruri”. Aceste enunțuri prin care companiei Coca-Cola îi este atribuit rolul de impostor. foarte patrioţi. ci în modalitatea în care două elemente ale circuitului culturii.) cel mai bun produs tocmai a fost îmbunătățit.la nivelul reprezentării. Acuzele aduse au demonstrat faptul că sa omis publicul tradițional.500) primite la linia telefonică gratuită a companiei și scrisorile directe adresate lui Goizueta. „Când au retras vechea Coke de pe piață. convenţionali. iar formula vechii Cola va fi închisă într-un seif ”. arătau eșecul acestei strategii de comunicare.la nivelul identității. sentimentali. președintele executiv al CocaCola. „Nu aș fi fost mai surprins dacă cineva mi-ar fi spus că sunt homosexual” (a răspuns tatăl a doi băieți). Greșeală celor de la Coca-Cola nu a fost neapărat în procesul de producție. au fost codate. Astfel.. Consumul este elementul din circuitul culturii Coca-Cola care a determinat o retragere a produsului de piață după trei luni de la lansare. cei care credeau în valori tradiționale și care pot fi catalogați drept belongers (persoanele spre vârsta doua și a treia.000) primite la sediul companiei. dornice de experienţe). poziționarea pentru care opta Coca-Cola a fost cea a unei companii progresiste. mulţumiţi de cum stau lucrurile. statornici). „Prinde valul”. „a schimba Coke este ca și cum Dumnezeu ar face iarba violet sau ne-ar lipi degetele de la picioare de urechi sau dinții de genunchi”. Mesajul transmis de companie a fost foarte radical: „(. tradiţionalişti.. Această nouă strategie de marketing a avut două efecte: . Goizueta. Reclamele au fost modificate la nivel compozițional: în locul imaginilor care aminteau de micile orășele americane. a mizat pe introducerea unei culturi a schimbării și inovației. s-a optat pentru un mesaj agresiv (o sticlă de New Coke spârgând gheața sau Bill Cosby promovând noua Coke). demonstrează două lucruri: . încercând să-și consolideze cota de piață. mi-au violat libertatea de alegere. și anume reprezentarea și identitatea. telefoanele (1.”. .inventive. S-au schimbat trei elemente importante ale produsului: codul grafologic și cromatic (în locul combinației tradiționale alb-roșu s-a optat pentru un design în argintiu și roșu). „Există doar două lucruri în viața mea: Dumnezeu și Coca-Cola. Retragerea vechii formule Cola a generat următoarele tipuri de mesaje din partea consumatorilor și care au fost publicate în ziarul Newsweek în 24 iunie 1985: „este ca și cum ai scuipa pe steagul american”. Roberto C. Scrisorile (40. Sloganurile lansate au fost „Coke este unică”.

În acest sens . b) combinarea cercetării cantitative (testele pre-campanie au fost favorabile noii formule. Eșecul nu a fost cauzat de noua aromă. în ciuda globalizării.interacțiunea dintre elementele circuitului cultural are rezultate variabile și contradictorii. Susținătorii adaptării consideră că.rolul identității în toate aspectele sale. dar a fost omisă ideea centrală a campaniei: înlocuirea totală a vechiului produs) cu cercetarea calitativă (focusgrupuri cu toate categoriile de publicuri). publicitatea internațională standardizată ( un produs și un mesaj universal) ar fi o forță integratoare peste granițe.a) necesitatea unei analize minuțioase a publicurilor organizaționale. ci pentru că intermediarii culturali angajați (specialiștii PR) nu au știut să realizeze o identificare între produs și consumatori. Ținând cont de aceste diferențe. . . Kenn Gaither precizează lecțiile pe care practicienii PR ar trebui să le învețe din această codare greșită a semnificațiilor circuitului culturii Coca-Cola: .nevoia de a recunoaște informațiilor calitative capacitatea de a prezenta modul în care consumatorii vor folosi produsele. Aceste caracteristici evocă o imagine de marcă puternică. Coca-Cola vinde aproximativ aceeași băutură “Coca-Cola” peste tot în lume. Publicitea companiei Coca-Cola – Standardizare sau adaptare? Levitt susține că globalizarea a condus la omogenizarea nevoilor și preferințelor consumatorilor din întreaga lume. începând cu logo-ul și terminând cu sticla distinctivă. . economice și culturale. recunoscută oriunde pe glob. organizațiile pot “croi” produse care să .nevoia de a fi cinstit cu consumatorii (la testele de degustare trebuie să fie explicată finalitatea procesului). Designul băuturilor companiei s-a modificat foarte puțin de-a lungul anilor. demografice . Succesul unui nou produs nu este garantat dacă nu se iau în calcul identitarea și reprezentarea organizațională. Patricia Curtin și T. consumatorii din țări diferite continuă să difere dramatic în ceea ce privește caracteristicile lor geografice. III.

. Abordarea anterioară era prea rigidă și campaniile publicitare nu au fost întotdeauna un succes. Coca-Cola are de asemenea un număr de mărci pentru băuturi răcoritoare locale sau regionale. cum sunt Lilt cu diferite arome de fructe în Marea Britanie. Mai tarziu. mărcile folosesc adesea anumite simboluri fizice relevante pentru marcă. TabXtra. Coca-Cola este o marcă inițiatoare care definește o anumită categorie. alegând reclamele pentru fiecare țară dintr-un număr de reclame realizate cu caracter internațional. compania a ales să se îndeparteze de abordarea standardizării totale și a depus eforturi pentru a-și adapta comunicările culturii locale. tocmai universalitatea firului narativ și nu caracterul global însuși stă la baza atracției pe care o exercită asupra consumatorilor. Coca Cola cheltuiește mai mulți bani pe publicitate decât Microsoft și Apple la un loc.se potrivească condițiilor și preferințelor locale. companiile care își adaptează mixul de marketing. Coca-Cola are o structură de marcă hibridă. dar nu în toate țările. iar acestea își definesc categoria și se construiesc pe baza unor mituri sau istorii puternice (de exemplu tema independenței. specifică pentru Levi’s. sau tema conectării la Nokia). Publicitatea înseamnă totul. În cazul Coca-Cola. Pentru aceste mărci. La început. Coca-Cola este o marcă fundamentală alături de altele la fel de renumite precum Sony. Pentru a întări latura simbolică a brandului. considera directorul de marketing al Coca Cola în America de Nord.o băutură răcoritoare fără cola în Scandinavia și binescunoscutul Cappy. Coke Lite sau Diet Coke ori Coke fără cafeină. Coca-Cola folosea o campanie de marketing standardizată. cu variante de produs precum: Cherry Coke. Levi’s. Pe de altă parte. vor avea costuri de marketing mult mai mari. Vorbim astfel despre brand-ul Coca-Cola care este prezent peste tot în lume. reprezentând o combinație de mărci corporatiste și de produse. Nike. o băutură răcoritoare din Europa de Est și Turcia. Pentru o asemenea companie este absolut necesar și constituie o provocare continuă nevoia de a face ca mitul să rămână la fel de puternic pentru fiecare noua generație. vorbim despre sticla în formă de clepsidră cunoascută worl-wide. "Secretul e să fii peste tot unde sunt consumatori".

lansată în 2006. promovarea sa nu este adaptată semnificativ. care este câte puțin modificată pentru a răspunde nevoilor locale ( mici modificări în ceea ce privește reclama sau mijloacele de comunicare folosite). Compania oferă de asemenea produse variate care să satisfacă gusturile consumatorilor.Orientarea spre adaptare în publicitatea internațională a devenit evidentă odată cu reclama “Live on the Coke side of life”. În ceea ce privește produsul. Coca-Cola fiind o companie globală. în care sunt incluse elemente ale culturii locale. constă în existența unei campanii de promovare globale ( un mesaj de bază standardizat). Această abordare reflectă filozofia de a planifica global și a acționa local. Acest compromis între adaptare și standardizare este cunoscut în literatura internațională ca “pattern advertising” ( șablon publicitar). sticlele și cutiile de Coca-Cola includ limba țării vizată și sunt dimensionate astfel încât să se asemene cu cele ale altor băuturi răcoritoare de pe piața respectivă. de exemplu băuturi din soia pe piețele asiatice. . Totuși.

Coca-Cola folosește fraze ca : „ Satisfying your needs” sau „The choice is yours” pentru a-i face pe consumatori să creadă că dețin controlul asupra a ceea ce consumă.”. Aceasta campanie „Live Olympic on the Coke Side of Life” era însoțită de o reclamă TV. „Povestea este o alegorie exprimând idealurile olimpice : perseverență. anevois și plin de aventuri. o replică în miniatura a Stadionului Național. Coca-Cola a lansat o reclamă ce aduce un tribut spiritului Olimpic. din China și respectiv. În drum spre Beijing. reprezentant Coca-Cola. Drumul lor este prezentat ca fiind lung. În altă reclamă. spiritul de competiție și . Reclama prezintă atmosfera din timpul Jocurilor Olimpice. păsările adunau sticle și pahare de Coca-Cola. păsările arată ce lucruri uluitoare poate realiza cineva hotărât să depășească orice obstacol și să trăiască pozitiv. „Inspirate de spiritul Olimpic. Erau zugrăvite 5 păsări inspirate de veștile că stadionul „Bird’s Nest” este gata pentru Jocurile Olimpice. aparent fără niciun scop. spunea Kevin Tressler. apar baschetbaliștii Yao Ming și LeBron James. continuă el să descrie valorile companiei. Într-un final ajung toate și construiesc împreună un cuib. În 2008. cu ocazia Jocurilor Olimpice. tocmai pentru a evidenția hotărârea lor de a ajunge la Jocurile Olimpice. determinare și lucru în echipă”. Statele Unite. unde se stabilesc pentru a urmări Jocurile Olimpice. numită sugestiv „ Bird’s nest”.

Șeful operațiunilor firmei Coca-Cola în India afirma : ” Problema era că nu ne adresam maselor” (Merchant.diversitatea culturală. a reprezentat cheia de intrare pe această piață. ca de altfel și pe piața din India. Coca-Cola deține acum 50% din piața băuturilor răcoritoare acidulate în marile orașe din China. Financial Times. În plus. care acum depășesc un milion. a fost lansată o versiune a cântecului pentru Singapore. cunoscută ca „Bollywood”. la un preț rezonabil. cântată de Joye Yung. care prezenta probleme similare. mangementul companiei din India a refuzat campania de publicitate globală a companiei. făcând să le fie mai ușor camioanelor să distribuie produsele în magazinele din India rurală. depășind 5 rupii. diva pop Yung a fost aleasă ca ambasadoare a mărcii. . compania continua cu “Open Hapiness” pentru a demonstra că fericirea începe în momentul în care consumatorii deschid o sticlă de Coca-Cola. dar și cu dificultăți în realizarea produselor care să îi mulțumească pe consumatori și să depășească problemele logistice. Folosirea sticlei returnabile. 18 June 2003). Folosirea vedetelor autohtone a continuat și în anii următori. a fost lansată versiunea cântecului pentru Filipine. Factorul care îi unește și îi aduce împreună este tocmai Coca-Cola. În această a doua campanie. Prețul a fost fixat la 5 rupii indiene. interpretată de vedetele Derrick Hoh și Jocie Guo. cam jumătatea prețului unei sticle convenționale. deoarece poseda o personalitate pozitivă și împarte bucurie oamenilor prin noul ei cântec “Open Happiness”. În aprilie 2009. Se transmite ideea că împărțind o Coca-Cola. Era interpretată de trupa Sandwich ( celebră în țara respectivă) și au realizat și un videoclip. Această campanie de publicitate a determinat prețul să crească. devii mai apropiat de ceilalți. Urmând succesul campaniei “Hapiness Factory”. Aici Coca-Cola a redus mărimea sticlelor și le-a împachetat în containere mai mici. Coca-Cola a lansat și la Hong Kong ( în 2009) campania “fericirii” care include o melodie cunoscută pe plan local. în favoarea unei reclame cu vedete din lumea filmului din Bombay. Mai târziu în aceeași lună. Videoclipul a fost realizat de Warner Music. China si India au fost considerate piețele cu cel mai mare potențial. dar a avut probleme în a ajunge la populația din zonele rurale. unul dintre actorii din India ce a fost imaginea Coca-Cola în 2008 este Hrithik Roshan.

Monkey Majik a lansat versiunea în limba japoneză împreună cu un videoclip sugestiv. Lala. Coca-Cola a lansat “Open Happiness” pe piețele din Orientul Mijlociu și versiunea în limba arabă a cântecului (“Eftah Tefrah”) a fost înregistrată de cântăreața libaneză NancyAiram. membri ai trupei de rock/hip-hop Saint Loco și starul pop indonezian. Ipang și Barry. În iulie 2009. a fost abordată piața chineză cu aceeași campanie. Spotul TV a fost însoțit de o intensă promovare online. Un alt stat pentru care s-a înregistrat o versiune a melodiei este Vietnam. campania scoate în evidență faptul că nicio altă băutură nu poate da consumatorilor starea de “Shuang”. emoțională și spirituală. versiunea în chineză a cântecului fiind interpretată de cântăreața și textiera din Taiwan . În februarie 2010. compania Coca-Cola a lansat și o versiune pentru Indonezia a cântecului ce a avut succes pe toate continentele. a prezentant tinerilor chinezi proprietățile produsului.o prospețime fizică. interpretată de 2PM. versiunea koreană a “Open Happiness”. Wang Leehom. “Vrem să ne asigurăm că oamenii știu prin ce se diferențiază Coca-Cola de competitorii săi și cum senzația de prospețime poate juca un rol important în viețile lor”. cu titlul “Buka Semangat Baru” ( “Open a new Spirit”). cântăreața din Taiwan . putând fi și descărcată de pe internet contra cost.În mai 2009. a înregistrat și ea o versiune a cântecului. În noiembrie 2009. În China. a fost lansată oficial. A-Mei. a adăugat el. Pe 28 octombrie 2009. . decât o Coca-Cola rece. Creată de Red Lounge. În 2010. director la Red Lounge a afirmat că piața băuturilor răcoritoare a devenit foarte competitivă. Coca-Cola a lansat campania “ Coke Intrinsics” pentru a ieși în evidență pe piața băuturilor răcoritoare. Interpreții au fost Ello. Damien Coren.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful