You are on page 1of 15

TEMA 3. PROCESUL INVESTIŢIONAL 1. Procesul şi proiectul investiţional 2. Fazele procesului investiţional 2.1.Faza preinvestiţională 2.1.1. Analiza posibilităţilor investiţionale; 2.1.2.

Alegerea prealabilă a proiectului; 2.1.3. Formularea (elaborarea) proiectului; 2.1.4. Evaluarea finală şi luarea deciziei de investire. 2.2. Faza investiţională 2.3.Faza exploatării 3. Cadrul instituţional şi legal de reglementare a activităţii investiţionale în R.Moldova Cuvinte-cheie: proeict investiţional; piaţa investiţională; cererea investiţională; oferta investiţională; procesul investiţional; fazele procesului investiţional; faza preinvestiţională; faza investiţională; faza exploatării Totalitatea activităţilor şi operaţiunilor întreprinse în vederea înfăptuirii lucrărilor necesare realizării şi punerii în funcţiune-expluatare a unor obiective economice, sociale, etc. angrenând resurse materiale, umane, de muncă, precum şi timp, prin intervenţia diferitor factori constituie procesul investiţional. Procesul investiţional se identifică cu totalitatea activităţilor şi operaţiunilor întreprinse de către subiectul activităţii investiţionale în vederea orientării resurselor investiţionale în obiecte investiţiionale, pentru ca acestea din urmă să genereze efecte de natură socio-economică şi de altă natură. Relaţiile dintre participanţii la procesul investiţional au loc în cadrul pieţei investiţionale. Ca şi pe orice altă piaţă, pe piaţa investiţională se formează cererea şi oferta atît pentru resursele, cît şi pentru obiectele investiţionale. În economia de piaţă forma organizatorică de bază a procesului investiţional este proiectul investiţional, care reprezintă documentul de bază ce determină necesitatea efectuării investiţiilor, în care se descriu principalele caracteristici ale proiectului şi indicatorii financiari, aferenţi realizării acestuia. Proiectul investiţional constituie un plan complex de acţiuni, ce include fundamentarea raţionalităţii investiţiilor, îndreptate spre lărgirea, modernizarea sau formarea unui nou mod de producţie a mărfurilor sau serviciilor cu scopul obţinerii unui profit sperat (aşteptat) sau a unui efect social. În dependenţă de tipul proiectelor investiţionale, se deosebesc şi cerinţele faţă de elaborarea acestora. Pentru proiectele investiţionale mici, finanţate de întreprindere din contul surselor proprii, fundamentarea lor tehnico-economică are un caracter restrâns. O astfel de fundamentare poate conţine doar: scopul efectuării proiectului investiţional, parametrii săi de bază, volumul necesar de resurse financiare, indicatorii eficienţei investiţiilor şi

-

concretizate în final într-un proiect de investiţii.- schema realizării proiectului investiţional. în principal.2.. sectoarele industriei prelucrătoare.1. 2. Analiza posibilităţilor investiţionale În analiza posibilităţilor se evidenţiază posibilitatea investirii.1.1. Atât faza de concepţie cât şi cea de realizare trebuie să se desfăşoare într-un interval de timp destul de scurt pentru a reduce. 2. de cercetare ştiinţifică. mărfurile importate şi posibilităţi de înlocuire a importului. studiu de fezabilitate propriu zis). cerere ce poate creşte în urma creşterii numărului populaţiei sau a capacităţii de cumpărare. faza în care se ajunge la scopul urmărit de către beneficiarul de investiţii. calcule. Faza investiţională constituie perioada de timp. pădurile pentru întreprinderile de prelucrare a lemnului). care are un caracter unic în majoritatea ţărilor cu o economie de piaţă dezvoltată.1.1. III.3. Evaluarea finală şi luarea deciziei de investire. de pregătire). 2.1. 2. Fazele procesului investiţional Procesul investiţional se prezintă sub forma unui ciclu compus din trei faze separate: I. faza investiţională (de realizare). analize. realizarea cărora necesită o finanţare externă. Faza preinvestiţională sau de concepţie este subordonată în întregime elaborării deciziei investiţionale.1. 2. în care se realizează fizic obiectivul de investiţii. pe cît e de posibil. este necesară o fundamentare tehnico-economică complexă conform standardelor naţionale şi internaţionale. O astfel de fundamentare a proiectelor investiţionale se supune unei anumite structuri logice. care pot fi prelucrate sau folosite în producţie (spre ex.1. II. activităţi de natură intelectuală.4. 2. perioada de imobilizare a fondurilor investite şi pentru a se ajunge mai repede la faza de exploatare. Analiza posibilităţilor investiţionale. Pentru proiectele investiţionale medii şi mari. faza de exploatare (de funcţionare). faza preinvestiţională (de concepţie. cererea viitoare la unele mărfuri. Alegerea prealabilă a proiectului (studiul prealabil de fezabilitate).Faza preinvestiţională Faza preinvestiţională include câteva etape: 2. Această fază cuprinde. Formularea proiectului (cercetarea tehnico-economică. ce funcţionează eficient. . Sunt supuse analizei următoarele direcţii: a) b) c) d) resursele naturale.

g) realizarea proiectului. în principiu pe date destul de evazive. f) cadrele: forţa de muncă. programului de producţie şi posibilităţilor întreprinderii. 2. b) cheltuielile materiale. dar şi la anumite studii tehnico-economice. d) aspectele tehnice ale proiectului: tehnologiile şi utilajele. costul şi prezenţa factorilor de producţie. administrative şi comerciale. sunt costisitoare şi îndelungate.2. Analiza posibilităţilor are un caracter destul de general şi se bazează. chiar şi la etapa SPF este nevoie de cercetat toate alternativele economice: a) piaţa şi potenţialul întreprinderii: efectuarea cercetării cererii şi pieţei. Dar. h) analiza financiară: cheltuielile de investiţii.1. politica industrială. Formularea proiectului (cercetarea tehnico-economică/studiu de fezabilitate propriu zis) .e) f) petrolier). care. c) locul amplasării întreprinderii. Alegerea prealabilă a proiectului sau studiul preventiv de fezabilitate La etapa alegerii unui proiect se face apel la anumite analize detaliate. costuri de producţie şi profitabilitatea comercială etc. nu pe analize exacte. vânzărilor şi marketingului. astfel încât diferenţele dintre aceste etape constau în gradul de detaliere al studiului. Studiul preventiv de fezabilitate (SPF) poate fi determinat ca o etapă de legătură între cercetarea posibilităţilor şi studiul tehnico-economic (STE) amănunţit. de obicei. înainte de a purcede la analiza tehnico-economică este necesar de efectuat un studiu preventiv de fezabilitate pentru formularea liniilor generale ale proiectului investiţional.3. posibilităţi de legătură cu alte ramuri.1. e) cheltuielile: de producţie. Astfel. atât autohtone cât şi din străinătate. producţie farmaceutică într-un complex g) h) i) j) k) posibilităţi de creştere a volumului de producţie cu scopul atingerii volumului optimal al producţiei. posibilităţi de diversificare (de exemplu. obiectele de construcţii sociale. 2. climatului general investiţional. posibilitatea exportului etc.

ca: alegerea celor mai optime tehnologii. deoarece un studiu calitativ va ridica semnificativ şansele obţinerii profitului scontat. O astfel de abordare presupune analiza proiectului din punct de vedere al veniturilor şi a .Cercetarea tehnico-economică constituie baza tehnică. al programei de lucru. specificul pieţei. condiţii de muncă etc. ce poate orienta investitorul la folosirea ineficientă a resurselor sale. Însă în general. organizarea lucrului personalului etc. Studiul de fezabilitate este destinat optimizării ipotezelor şi deciziilor privind realizarea proiectului de investiţii. gradul de risc. ţinând cont de toate costurile de investiţie. În condiţiile unei economii în tranziţie realizarea unui astfel de studiu se poate solda cu rezultate imprecise. care ar cuprinde un set de variante alternative pentru programul respectiv. Analiza tehnico-economică întruneşte toate aspectele şi elementele mai importante ale proiectului. Toate studiile de fezabilitate cuprind un set asemănător sau aproape asemănător de întrebări. Pentru acesta este necesară elaborarea şi respectarea unui proces complex cu legături inverse (feed back). situaţie dictată de: caracterul investiţiei. Aceasta se datorează faptului că cercetarea nu cuprinde factorii specifici economiei date. În cadrul acesteia se analizează toate elementele mai importante cu privire la fabricarea produsului sau prestarea serviciului (obiectul investiţiei). eficienţa proiectului. un studiu de fezabilitate calitativ trebuie să cuprindă o analiză amplă a tuturor componentelor proiectului şi a rezultatelor implementării lui. schema proiectului etc. cum ar fi: gradul de veridicitate a informaţiilor despre mediul de afaceri existent. prognozarea pieţei. pentru a obţine rentabilitatea scontată. Analiza tehnico-economică poate fi orientată spre: factorii de producţie existenţi. În acest context. Cu toate acestea. complexitatea tehnologiei. se pot întâlni deosebiri privind obiectivele şi scopurile cercetării. De aceia. ar trebui să aloce resurse semnificative pentru realizarea acestui studiu. O astfel de cercetare trebuie să contribuie esenţial la elaborarea proiectului. investitorul cu un grad înalt de aversiune faţă de risc. concomitent cu variantele alternative ale proiectului. veniturile posibile etc. tendinţele tehnologice. stabilitatea costurilor factorilor de producţie etc. al factorilor materiali sau a tipurilor de tehnologii folosite. studiul (cercetarea) trebuie să ţină cont de aşa aspecte ca: cheltuielilor. Dacă datele primite nu adeveresc viabilitatea proiectului. atunci este necesar de a efectua careva schimbări ai parametrilor. economică şi comercială necesară pentru a lua decizia de a investi într-un anumit proiect.

. o descrierea indicilor anuali ai cererii de piaţă (cantitate. materie primă etc. o calcularea necesarului anual de livrări de resurse materiale. De fapt.). o modalitate de a răspunde la întrebarea: a investi în proiectul dat sau nu. actuale şi viitoare). . concurenţa.semifabricatele. capacităţii de producţie a întreprinderii. ciclurile de viaţă (ale sectorului.utilajele.). elementelor programelor de vânzări şi încasări (preţ. Astfel. preţ) şi livrărilor (trecute. Însă. nişă de piaţă etc. cantitate. ci prezintă un instrument. segmentarea pieţei (consumatorii reali. investitorul se va baza pe cererea existentă (prevăzută) sau pe careva factori materiali (energie. o explicarea şi motivarea strategiilor de marketing alese pentru atingerea scopurilor propuse. . în practică este foarte greu de găsit vre-un exemplu în care investitorul. o localizarea proiectului: orientarea spre piaţă. nu este un obiectiv pentru investitor. canalele de realizare. Este de reţinut faptul că analiza tehnico-economică. o scopul proiectului şi caracterele generale bazate pe o strategie previzibilă. Un studiu calitativ de fezabilitate va cuprinde următoarele direcţii (părţi) necesare de analizat: ♦ Motivaţia şi istoria proiectului o numele. s-a bazat doar pe analiza tehnicoeconomică. al cărui răspuns nu neapărat coincide cu concluziile cercetării.). acestora li se acordă o atenţie mai mare decât factorilor materiali. luând în consideraţie faptul că cererea şi analiza pieţei sunt absoluţi indispensabili într-un studiu de fezabilitate. o calcularea şi explicarea eventualelor cheltuieli de marketing. prenumele (denumirea) şi adresa proiectantului.piesele de schimb etc. localizării în spaţiu. inclusiv determinarea regiunii geografice şi nişei de piaţă (internă sau externă). ♦ Analiza generală a pieţei şi a concepţiei de marketing o concluziile formulate în urma cercetărilor de marketing privind: mediul de afaceri. mediului înconjurător. programului de producţie. . tehnologiei.- o anumită piaţă (cererea). produsului etc. o motivaţia realizării proiectului. la luarea deciziei sale investiţionale. o descrierea influenţei proiectului asupra: materiei prime şi livrărilor. nominali). ♦ Materia primă şi livrările o descrierea situaţiei generale privind: .materia primă. resursele materiale. ori anumiţi factori materiali.

ciclului de viaţă etc. evaluarea suficienţei acesteia din punct de vedere al complexităţii. . o identificarea schemei şi limitelor (cadrul) proiectului. inclusiv: . ♦ Schema implementării proiectului o determinarea duratei construcţiei imobilului şi montării utilajului.costul lotului de pământ pe care se va situa obiectul investiţiei. schemei şi mijloacelor gestionării. ♦ Organizarea activităţii o identificarea structurii organizatorice de bază. o identificarea cadrelor de bază din punct de vedere cantitativ şi calitativ (calificarea). neajunsurilor. o calcularea costului principalelor elemente ale obiectului investiţiei (utilaje. restricţii. angajarea experţilor străini etc.costul utilajului şi tehnologiilor. know-how). . condiţii de calificare. ♦ Analiza financiară şi evaluarea investiţiilor etc. . analiza. stimulări.costul utilajului auxiliar. în linii generale. ospătării etc. o supunerea analizei lucrărilor de construcţie a obiectelor sociale (cămine.influenţa asupra ecologiei şi mediului înconjurător.politica social-economică. o motivarea tehnologiei alese. o cheltuielile aferente produselor comercializate: . . . o elaborarea devizului: . . o determinarea activităţilor necesare pentru realizarea la timp a proiectului etc.cheltuieli de exploatare.necesitatea de capital circulant etc.).o căutarea şi a selectarea cât mai multor resurse ieftine şi strategii optime.costul imobilului şi cheltuielile privind construcţiile sociale. .. ♦ Localizarea în spaţiu şi mediul înconjurător o identificarea şi deservirea amplasării obiectului investiţiei. . . tehnologii. ♦ Resursele umane (de muncă) o determinarea mediului social-economic şi cultural pentru cerinţele incluse în proiect ca: necesarul de forţă de muncă.capital statutar (acţionar). avantajelor. a principalelor costuri legate de amplasarea obiectului. o o identifica aspectelor critice şi motivarea localizării obiectului investiţional.infrastructură.amortizarea. ♦ Proiectarea şi tehnologia o identificarea programei şi capacităţii de producţie a întreprinderii..

4.influenţa exercitată asupra proiectului de cheltuielile de finanţare şi servire a datoriilor privind finanţarea dată.politica de stat în domeniul finanţării. (ID/SER.cheltuieli aferente activităţii de marketing.2.avantajele principale ale proiectului. ca: . .4 .şansele de implementare a proiectului. Sales nom: 73. Aceste unităţi se exprimă.B. Idustrial planing and programing series. Folosirea sistemului de tendere. strategiile şi mijloacele de gestiune a riscurilor. . . riscurile.şi macroeconomic şi posibila lor influenţă asupra realizării financiare a proiectului.inflaţia anuală. crescând probabilitatea omiterii unor secţiuni ale proiectului. care apare în baza proiectelor reciproc comparabile.cheltuieli de finanţare.stabilirea duratei de recuperare a investiţiei. Evaluarea costului investiţiei se află în dependenţă strictă faţă de o seamă factori. variabilele critice de ordin micro.sursele de finanţare. În acest caz.5/7). o aspectele critice ale proiectului. . la rândul lor. .deficienţe şi lacune.variaţia cursului valutar. Evaluarea mărimii investiţiilor se efectuează prin câteva metode: 1. 2. . de exemplu. Folosirea parametrilor ce determină costul unei unităţi.calcularea profitului obţinut în baza capitalului investit şi acţionar.calcularea profitului ce revine fiecărui coparticipant (în cazul întreprinderii mixte). 1 United Nations. .calcularea beneficiilor. V-1. o concluzii: . bazate pe costurile proiectelor existente. Această metodă este cea mai eficientă.impactul economic şi financiar al proiectului asupra economiei naţionale. Folosirea costurilor proiectelor similare. inclusiv. . să fie dezvăluite în cadrul cercetărilor. prin costul unui metru cub de spaţiu interior sau a unui metru pătrat de spaţiu de construcţie. . însă şi cea mai scumpă. . o evaluarea investiţiei: . No7. iar acestea.1 Este necesar ca persoanele care se ocupă de elaborarea proiectului să abordeze diferite ipoteze. Extract of Industrial Feasability studies. o finanţarea proiectului: .. exactitatea scade. Analiza rezultatelor în funcţie de părţile funcţionale ale proiectului. 3..

clienţi. 3) construcţia. pe de altă parte. suficient de complicate ca să înglobeze cele mai importante relaţii care au loc într-un mediu real (o evaluare a unui proiect de investiţii este tot atât de bună ca şi presupunerile pe care acesta se bazează). utilă practic. resursele financiare. 2. Principala formă juridică de reglare a relaţiilor între asociaţi (parteneri) este contractul. ce permite efectuarea independentă a evaluării ideilor propuse spre finanţare.4. 2) elaborarea documentaţiei tehnice şi de proiect.2. 1. şi instituţiile financiare. În ultimul timp aceste metode se utilizează şi în Republica Moldova. consultanţi. pentru orice proiect.specificul ţării respective (de exemplu. Investitorul trebuie să decidă dacă va aplica modele sofisticate de evaluare sau va utiliza modele destul de simple pentru a le înţelege şi. Astfel. Fiecare proiect trebuie să aibă o totalitate standard. înfăptuirea unei investiţii de proiect se poate împărţi în câteva etape: 1) negocierile propriu-zise şi încheierea contractelor. pe de o parte. care poate cauza unele cheltuieli suplimentare pentru procurarea aparatelor de aer condiţionat)..cadrul juridic existent. Evaluarea proiectului Stadiul de evaluare implică tot ansamblul de informaţii în termeni de intrări şi ieşiri.Faza investiţională Faza investiţională a unui proiect de amploare diferă considerabil de cea a unui proiect mic. Analiza detaliată a acestor metode se propune în cadrul cursului „Proiectarea investiţională”. practic. . printr-o metodă unică. 5) darea în exploatare a obiectului. În prezent există mai multe metode de acest fel. totuşi. resursele umane etc. La etapa negocierilor şi încheierii contractelor se semnează contractele între investitori. producţia. . arhitecţi. clima. deţinători de patente şi licenţe. o totalitate complexă de informaţii. sunt: metodele BERD (Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare) şi UNIDO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială). intermediari. dar cele mai recunoscute şi populare. 4) pregătirea cadrelor.1. 2. O consideraţie atentă este necesară privind influenţa asupra investiţiilor a unor astfel de factori cheie ca: pieţele. furnizorii de utilaje şi materii prime.

se face apel la următoarele două tipuri de contracte: 1. 5. În practică. iar schimbările din proiect pot avea grave consecinţe financiare. 2. iar în faza investiţională factorul timp are importanţă majoră. construcţia clădirilor şi pregătirea utilajului în corespundere cu programul întocmit.Relaţiile apărute între participanţii contractului sunt reglementate de legislaţie. întreruperi în construcţii. Faza de exploatare . duc la creşterea cheltuielilor de investiţii şi la reducerea rentabilităţii proiectului. în cadrul căruia antreprenorul îşi asumă în faţa clientului responsabilitatea de a construi instalaţii de producţie şi prin care se asigură ca acestea vor fie în perfectă stare de funcţionare înainte de a le livra clientului. la fel prevede modalităţile de protecţie a părţilor. În faza preinvestiţională calitatea şi stabilitatea proiectului au o mai mare însemnătate decât factorul timp. 3. adică de exploatare.. Cercetările preinvestiţionale formează baza pentru faza investiţională. Contractul nu numai întăreşte drepturile şi obligaţiile părţilor. alegerea locului de amplasare. furnizări de materii prime şi materiale. De faza pregătirii cadrelor. în care furnizorul (care este întreprinzător) se obligă în termeni stabiliţi să livreze marfa în proprietatea cumpărătorului. este un moment foarte important în implementarea proiectului. mai des. fără îndoială. Pregătirea (elaborarea) documentaţiei tehnice prevede întocmirea graficelor de lucru. Deoarece întreaga responsabilitate pentru contribuţia tuturor participanţilor la proiect îi revine lui. iar cumpărătorul se obligă să primească marfa şi să achite suma necesară. elaborarea unui plan amănunţit de exploatare şi de instalare a utilajului. care practic coincide cu cea a construcţiei. Succesul obţinut în această etapă demonstrează eficienţa planificării şi executării proiectului şi determină funcţionarea programului în viitor. 4. Însă hotărârile luate în faza investiţională nu întotdeauna coincid cu recomandările întocmite în faza preinvestiţională. Negocierile directe şi întocmirea contractelor deseori implică modificări şi noi idei de perfecţionare a proiectului. de obicei de scurtă durată. 2. ceea ce duce la creşterea costurilor investiţionale. La etapa investiţiei apar mari obligaţii financiare. Etapa construcţiei include pregătirea spaţiului de amplasare a obiectului. Darea în exploatare. Contract de antrepriză – contract. 2. dar arată şi ordinea de executare. proiectarea obiectului. Este un moment de legătură între faza precedentă (investiţională) şi cea ulterioară. precum şi alegerea finală a tehnologiei şi utilajului. Un grafic neraţional. antreprenorul este interesat să obţină condiţii financiare mai favorabile decât ar obţine clientul. adesea depinde nivelul creşterii profitabiltăţii şi rentabilităţii producţiei.3. amânarea dării în exploatare etc. Contract de livrare (predare) – contractul.

însă. fiind determinat de un mix de elemente interdependente de origine economică. Aceşti factori sunt condiţionaţi de analizele efectuate în faza preinvestiţională. relevate încă în faza de elaborare a proiectului. ca cea a implementării tehnologiei. cît şi cel legislativ.. care ar asigura protecţia eficientă maximă a intereselor investitorului şi ale altor participanţi ai procesului investiţional. Dacă analizele vor fi greşite. precum şi problema insuficienţei de personal administrativ calificat şi a forţei de muncă.1.Moldova Experienţa în domeniu demonstreză faptul că unul dintre cei mai importanţi factori pentru atragerea capitalului. cea a utilajelor sau a unei productivităţi a muncii nesatisfăcătoare. care din 2001 a devenit parte a Organizaţiei de Promovare a Exporturilor.Moldova următorii paşi: • Crearea în anul 1997 a Agenţiei pentru Atragerea Investiţiilor Străine. modificarea proiectului va prezenta pe plan tehnico-economic greutăţi considerabile. inclusiv a celui străin în economie este existenţa unui cadrul instituţional adecvat şi a bazei legislative stabile. Perspectiva pe termen lung evidenţiază doi factori: pe de o parte. precum şi acţiunile întreprinse de către alte ţări au condus la schimbarea viziunii autorităţilor privind investiţiile şi rolul acestora în economia Republicii Moldova. iar dacă neajunsurile se vor depista abia în etapa de exploatare. Ca rezultat. indiferent de modul în care a fost realizat şi cât de bine funcţionează. Astfel. înlăturarea lor va fi foarte costisitoare şi anevoioasă.Problemele ce apar în faza de exploatare trebuie privite dintr-o perspectivă de scurtă sau de lungă durată. Aceştia au vizat atît aspectul istituţional. iar pe de altă parte veniturile din vânzări. au fost întreprinşi paşi concreţi în sensul ameliorării climatului de afaceri şi atragerii investiţiilor atît autohtone cît şi celor străine. Insuficienţa resurselor proprii pentru investiţii. Cadrul instituţional şi legal de reglementare a activităţii investiţionale în R.a. Aceste probleme trebuie. în cadrul acestora aspectele instituţional şi legislativ fiind foarte importante. 3. În cazul efectuării unei analize preinvestiţionale nesatisfăcătoare. climatul investiţional. politică. . 3. Cele expuse anterior relevă importanţa fazei preinvestiţionale. menit să stimuleze atragerea investiţiilor. costurile de producţie. de infrastructură ş. Şi schimbările necesare trebuie operate în aceeaşi fază. • În anul 2001 Republica Moldova a devenit membru al Organizaţiei Internaţionale a Comerţului. în care pot apărea astfel de probleme. este un cadru complex. care asigură fundamentul pentru celelalte etape. baza tehnico-economică a activităţi de producţie va fi pusă în primejdie. Cadrul instituţional În vederea constituirii şi îmbunătăţirii cadrului instituţional au fost întreprinşi în timp în R. Prin perspectiva de scurtă durată se are în vedere perioada de începere a ciclului producţiei propriu-zise.

a autorităţilor administraţiei publice. stabilirea unui dialog eficient şi constructiv cu autorităţile Republicii Moldova în vederea lichidării barierelor. monitorizarea proceselor creării şi dezvoltării zonelor economice libere. 3 Asociaţia investitorilor străini • • Sursa: adaptare efectuată de cercetătorii catedrei IPC executanţii proiectului „Cercetarea riscurilor aferente sectorului real al economiei R. cu mar fi: . realizarea activităţilor de atragere a investiţiilor străine directe în proiecte investiţionale strategice. precum şi examinarea şi analiza celor mai esenţiale proiecte investiţionale. gestionare a patrimoniului public şi zonelor economice libere. Pot fi menţionaţi unii paşi. ca autoritate permanentă în administraţia publică. Cadrul legal Cadrul legal ca şi cel instituţional a evoluat în timp. elaborarea proiectelor de acte legislative şi normative în domeniile sus numerotate. să atragă investitori etc. care sunt chemate să contribuie la elaborarea şi realizarea politicii investiţionale. ca instituţie subordonată a MEC • • • • . 2 Organizaţia pentru atragerea investiţiilor şi promovare a exporturilor din Moldova (MIEPO). limitarea şi reprimarea activităţii anticoncurenţă a agenţilor economici.• În anul 2007 a fost înfiinţată Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei. . promovarea imaginii Republicii Moldova peste hotarele acesteia. programe şi măsuri în domeniul administrării patrimoniului public. avînd ca scop promovarea politicii statului în domeniul protecţiei concurenţei. Cadrul instituţional privind activitatea de investiţii în Republica Moldova Denumirea instituţiei 1 Ministerul Economiei al R. • În cadrul ME al R.Moldova” în baza surselor bibliografice analizate 3. acordarea asistenţei informaţionale reprezentanţilor businessului privat din ţară şi străinătate.Moldova exista structuri speciale. precum şi efectuarea controlului asupra executării legislaţiei cu privire la protecţia concurenţei.Moldova Direcţia “Politici investiţionale şi de promovare a exporturilor” • Atribuţiile de bază elaborarea şi promovarea politicii de stat în domeniul investiţiilor. • • . încurajarea reformelor şi îmbunătăţirea climatului de afaceri în ţările Europei de SudEst. elaborarea propunerilor de ameliorare a climatului investiţional din ţară. care ar putea apărea în relaţiile cu investitorii străini.2.

în primul.DIFERENDELE INVESTIŢIONALE.RINCIPIILE EFECTUĂRII INVESTIŢIEI. certificatelor şi altor permisiuni. rând. Capitolul II . Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător stipulează: „stabileşte principiile juridice.DISPOZIŢII GENERALE. garanţiile pe care statul le acordă investitorilor autohtoni şi străini. diminuarea cheltuielilor financiare şi de timp pentru obţinerea autorizaţiilor. Legea nr. • crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie. modalitatea de soluţionare a diferendelor investiţionale. precum şi dreptul la moştenirea proprietăţii. Capitolul III . elaborată de Ministerul Economiei şi Comerţului al R. • colaborarea mai intensă dintre Grupul de Lucru al Comisiei de Stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător şi Asociaţia Investitorilor Străini din Republica Moldova vizavi de propunerile din „Cartea Albă”. inclusiv străine.PROTEJAREA INVESTIŢIILOR. precum şi reglementări referitoare la activitatea întreprinderilor cu investiţii străine”. 81 din 18 martie 2004 “Cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător” este documentul de bază care reglementează activitatea investitorilor în Republica Moldova. • protecţia concurenţei loiale. Legea respectivă întruneşte: Capitolul I . care a avut ca scop reducerea gradului de dependenţă a întreprinderilor de reglementarea administrativa. atribuţiile şi competenţa autorităţilor publice în domeniul activităţii investiţionale. Reglementarea activităţii investiţionale are la bază. care prevede: • manifestarea liberei iniţiative economice. • adoptarea unor strategii şi programe naţionale care prevăd realizarea măsurilor ce vor contribui la creşterea economică prin imbunataţirea climatului investiţional. . • încheierea acordurilor bilaterale în vederea protecţiei investiţiilor etc. Capitolul IV . drepturile şi obligaţiile investitorilor. libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător. • dreptul la proprietatea privată.Moldova. Constituţia Republicii Moldova. În prezent există Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru o perioadă mai lungă pentru anii 2006-2015. • inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice. • îniţierea reformei regulatorii. legea cu privire la investiţiile străine fiind abrogată. sociale şi economice de organizare şi dezvoltare a activităţii investiţionale din Republica Moldova.• aprobarea în 2000 a primei Strategii investiţionale a Republicii Moldova pentru anii 2001-2005.

4. 2. III.7. 2) dezvoltarea economică durabilă a ţării este posibilă doar în cazul implementării unor politici coordonate şi pro-active de stimulare a activităţii investiţionale.2.2.1.2. Introducere II.1. care au atras un volum considerabil al investiţiilor străine (ţările Baltice. Capitolul VI . Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pe perioada 2006-2015. Promovarea investiţiilor în infrastructură. Planul indicativ de măsuri privind realizarea Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015 Anexe .1.3. Cehia. Slovenia. 4. Deetatizarea şi perfecţionarea gestionării patrimoniului public.1.1.2.1.2.1.2. demonstrează că crearea mediului de afaceri favorabil pentru activitatea investiţională stimulează fluxul de investiţii în ţară şi contribuie esenţial la creşterea potenţialului de export.1. Direcţiile strategice pe anii 2010-2015 4. 4.2. Monitorizarea Strategiei VI. Respectiva Strategie întruneşte următoarele compartimente: I. Analiza SWOT în domeniul atragerii investiţiilor şi promovare a exporturilor din Republica Moldova IV. Dezvoltarea zonelor economice libere şi crearea parcurilor industriale.1. Implementarea şi monitorizarea Strategiei 5. 4. Capitolul VII . 4.2.2.2.Capitolul V . Experienţa acumulată de către statele. etc.2.1.DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII.2. Dezvoltarea exporturilor de mărfuri şi servicii.2.1. Stimularea investiţiilor. Obiectivele şi direcţiile prioritare ale Strategiei 4.4.5.2. aprobată prin Hotărârea de Guvern. 4.1.2.6. Direcţiile strategice pe anii 2006-2010 4. Dezvoltarea pieţei financiare.Acţiunile Guvernului în vederea atragerii investiţiilor şi promovării exporturilor.2. Confor prevederilor Strategiei: 1) prioritatea strategică a Guvernului constă în asigurarea creşterii economice durabile şi reducerea nivelului sărăciei. 4. este un document de planificare strategică ce reprezintă cadrul politicilor de stat în domeniul atragerii investiţiilor şi promovării exporturilor. 5.2.2. 4. Dezvoltarea exporturilor de mărfuri şi servicii.DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND INVESTITORII STRĂINI ŞI INVESTIŢIILE STRĂINE. Politicile eficiente de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor sunt unele din instrumente de bază pentru realizarea priorităţilor.).1. Implementarea Strategiei. Obiectivele şi sarcinile. Amplificarea rolului pieţei de capital. V. Analiza comerţului exterior şi proceselor investiţionale.ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR PUBLICE ÎN DOMENIUL ACTIVITĂŢII INVESTIŢIONALE. Perfecţionarea cadrului de politici în atragerea investiţiilor. Direcţiile strategice de bază. 4.2. Evoluţia comerţului exterior şi fluxurilor de capital în Republica Moldova 2. 4.

livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova. Codul Fiscal al Republicii Moldova oferă o serie de facilităţi fiscale. Moldova este parte la 35 Acorduri bilaterale privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor. . serviciile livrate în/din zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova. din alte zone economice libere. la 38 Acorduri bilaterale privind colaborarea comercial-economică şi la 13 Acorduri internaţionale privind evitarea dublei impuneri fiscale. Începînd cu anul 2008. la fel. Spre exemplu: • Investitorii în sectorul agricol beneficiază de: i) scutire de impozitul pe venit din activitatea de bază pe parcursul a 5 ani. Astfel. şi scutirea de plata accizelor a mărfurilor supuse accizelor introduse în zona economica libera din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova. în particular în sectoarele identificate în Planul de Acţiuni au prevăzut. 124. perfectarea cadrului legal: în februarie 2007 a fost aprobat ă Strategia de reformă a cadrului de reglementare de stat a activităţii de întreprinzător şi Planul de implementare a Strategiei. Implementarea măsurilor privind îmbunătăţirea convergenţei în domeniile-cheie ale legislativi RM cu legislaţia UE. precum şi mărfurile originare din această zonă şi scoase în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova conform art. conform articolului 104. din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova. la valorile materiale. R. cu excepţia investiţiilor cu destinaţie locativă şi investiţiilor în mijloacele de transport în scopul încurajării investiţiilor în afara acestor municipii. iii) facilităţi fiscale la achitarea taxelor locale.Existenţa cadrului normativ bilateral este o premisă importantă pentru atragerea investiţilor străine şi promovarea exporturilor. investitorii beneficiază de următoarele facilităţi fiscale: • Rezidenţii zonelor economice libere beneficiază de avantaje fiscale conform articolului 49 al Codului Fiscal în ceea ce priveşte impozitul pe venit. • Companiile al căror venit provine în valoare de peste 50% din vînzările programelor de calculator elaborate personal sunt scutite de impozitul pe venit pe o perioadă de 5 ani. De asemenea. În vederea atragerii investiţiilor. cît şi de cota zero a TVA pentru mărfurile. şi anume: • Profitul reinvestit al persoanelor juridice va fi supus cotei „zero" la impozitare. În prezent. serviciile procurate ce ţin de investiţii capitale. ii) scutirea de plata taxei în fondul rutier. Codul Fiscal conţine noi prevederi menite să stimuleze activitatea investiţională. precum şi cele livrate unul altuia de către rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova. există facilităţi fiscale pentru anumite genuri de activităţi. • Subiecţii care desfăşoară activitate de întreprinzător amplasaţi în afara municipiilor Chişinău şi Bălţi au dreptul de restituire a TVA.

În conformitate cu Planul de implementare a fost adoptată Legea cu privire la societăţile cu răspundere limitată şi a fost modificată legea privind societăţile pe acţiuni. .