You are on page 1of 42

MINISTERUL EDUCAŢIEI ÎNVĂŢĂMÎNTULUI TINERETULUI ŞI SPORTULUI DIN REPUBLICA MOLDOVA ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA FACULTATEA "FINANŢE

" SPECIALITATEA "FINANŢELE ŞI CONTABILITATEA FIRMEI" RAPORT pe practica de producţie efectuat la S.A.” Moldtelecom” filiala "Centru Transmisiuni"

Conducătorul practicii: de la academieŢurcanu N.; de la întreprindere, contabil–şef Alupi Igor;

Chişinău – 2005

Cuprins Tema 1:Caracteristica generală a activităţii economicofinanciare a întreprinderii şi structura contabilităţii………….3 Tema 2: Contabilitate activelor materiale pe termen lung…….…7 Tema 3: Evidenţa materialelor şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată..…………………………………………………13 Tema 4 : Contabilitatea mişcării mărfurilor în unităţile de comerţ cu ridicata şi / sau cu amănuntul……….……………….18 Tema 5 : Contabilitatea creanţelor întreprinderii……………….21 Tema 6 : Contabilitatea datoriilor………………………………24 Tema 7: Contabilitatea decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii.………………………………………30 Tema 8 : Contabilitatea veniturilor……………………………..33 Tema 9 : Cotabilitatea cheltuielilor……………………………..36 Tema 10 : Conţinutul şi structura rapoartelor financiare,a nexelor la ele şi notei explicative……………………………….39 Încheire…...………………………………………………….…41

2

Tema 1:

Caracteristica generală a activităţii economico-financiare a întreprinderii şi structura contabilităţii.

Societatea pe Acţiuni “Moldtelecom” a fost fondată la 5 ianuarie 1999 şi înregistrată în Republica Moldova pe adresa: mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 10, MD - 2001. Filiala S.A. “Moldtelecom“ Centru Transmisiuni este o subunitate a S.A. “Moldtelecom” , creată în conformitate cu prevederile legislaţiei Republicii Moldova şi Statutului S.A. “Moldtelecom” şi îndeplineşte o parte din obiectivele de activitate ale Societăţii pe Acţiuni “Moldtelecom”. Centru Transmisiuni nu dispune de capacitate de persoană juridică, funcţionează cu autonomie operativă şi decizională, în limitele stabilite de Consilliul Societăţii, nu are relaţii directe cu bugetul administraţiei publice centrale şi îşi desfăşoară activitatea în limitele şi în conformitate cu Legea Telecomunicaţiilor, alte dispoziţii legale în vigoare reglementările Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii (UIT), statutul S.A.”Moldtelecom”, Regulamentul filialei S.A.”Moldtelecom” “Centru Transmisiuni”, deciziile Consiliului de Administrare, ordinile şi dispoziţiile Directorului general şi a Directorului Centrului. Centru Transmisiuni are ca obiect de activitate exploatarea şi dezvoltarea instalaţiilor de transmisiuni interurbane, internaţionale, urbane în corespundere cu tehnologiile moderne şi reglementările internaţionaleîn scopul satisfacerii necesităţilor persoanelor fizice şi juridice cu servicii de telecomunicaţii, stabilite prin Legea Telecomunicaţiilor. Politica de contabilitate după care se conduce filiala S.A. “Moldtelecom” “Centru Transmisiuni” este elaborată în baza:  Legii Contabilităţii nr.426-XIII din 4 aprilie 1995;  Standardelor naţionale de contabilitate, aprobate prin ordinul

Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25 decembrie 1997;

3

Planului de conturi contabile al activităţii economico-financiare

a întreprinderilor, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al republicii Moldova nr.174 din 25 decembrie 1997;  Altor acte legislative şi normative, ţinîndu-se cont de Contabilitatea patrimoniului, datoriilor şi operaţiunilor economice se ţine în baza etaloanelor naturale în expresie bănească prin reflectarea completă, continuă, documentară şi interdependentă a acestora. Centru Transmisiuni are în structura sa organizatorică servicii, secţii, birouri, laboratoare şi alte structuri specifice necesare realizării obiectului său de activitate. Serviciul Contabilitate, Economie şi Finanţe (SCEF) prezintă o subdiviziune a Centrului Transmisiuni, care se ocupă cu întrebările economico-financiare a întreprinderii şi se subordonează directorului CT. SCEF în activitatea sa se conduce de Standardele Naţionale de Contabilitate, politicade contabilitate a S.A. „Moldtelecom”, contractul colectiv de muncă de ramură şi a RTII (Reţeaua Telecomunicaţii Interurbane şi Internaţionale), legislaţia în vigoare a Republicii Moldova, Hotărîrile Guvernului, deciziile, hotărîrile Ministerului Transporturilor şi a Comunicaţiilor, S.A. „Moldtelecom”, instrucţiunile organelor fiscale, ministerului Finanţelor şi a Regulamentului Serviciului Contabilitate, Economie şi Finanţe. Printre funcţiile SCEF se numără: ∼ contabile; ∼ organizarea şi ţinerea evidenţei contabile şi financiare a întreprinderii, a activelor nemateriale, activelor materiale pe termen lung, stocurilor de mărfuri şi materiale, obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, investiţiilor, creanţelor, mijloacelor băneşti, cheltuielilor anticipate, capitalului propriu, datoriilor, rezervelor pentru cheltuieli şi plăţi preliminare, cheltuielilor, impozitului pe venit;
∼ aplicarea măsurilor de păstrare a întegrităţii proprietăţii întreprinderii, ş.a.

modificările şi completările ulterioare.

organizarea, implementarea şi întreţinerea automatizată a evidenţei

Serviciul Contabilitate Economie şi Finanţe are următoarea componenţă : 1. Şeful serviciului – contabil şef
4

reparaţie capitală şi curentă. specialist coordonator contabil: • întocmirea declaraţiei TVA. Specialist principal contabil Specialist principal economist Specialist coordonator contabil Contabili ( 5 persoane).a. contabil evidenţa bunurilor materiale serviciul comutaţii: îndeplineşte aceleaşi funcţii ca şi contabilul ocupat de evidenţa bunurilor materiale serviciul linear şi plus la aceasta se ocupă de: • transferarea datelor evidenţei bunurilor materiale în programa 1-C contabilitate. • întocmirea listei 14 venit-cheltuieli. • participarea şi pregătirea documentelor pentru inventarierea bunurilor materiale. • întocmirea formularelor statistice ş.a. specialist principal economist: • întocmirea planurilor de dezvoltare. îndeplinirea registrelor ce ţin de TVA. În funcţiile lucrătorilor SCEF intră: specialist principal contabil: • prelucrarea documentelor bancare.”Moldtelecom” • întocmirea calculelor impozitelor. 4. • decontările şi evidenţa cu furnizorii aferente facturilor comerciale ş.2. contabil evidenţa bunurilor materiale serviciul linear: • primirea dărilor de seamă.a. 5. 3.a. • prelucrarea dărilor de seamă a sectorului de transport (piese de schimb) ş. • întocmirea şi analiza devizului de cheltuieli.a. • întocmirea actelor decontări reciproce cu furnizorii pentru serviciile prestate.A. prelucrarea documentelor primare a gestionarilor. ş. • întocmirea avizelor ce ţin de decontările cu S. • prelucrarea avansurilor spre decontare ş. 5 .

pot fi utilizate o perioadă mai mare de un an în activitatea economico – financiară a întreprinderii în scopuri productive. alte reţineri. cotelor de asigurare. • evidenţa lucrărilor.a. administrative sau pot fi predate în chirie pentru a obţine un 6 avantaj economic (profit). precum şi . • pregătirea datelor pentru îndeplinirea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit al persoanei fizice. • calcularea uzurii fondurilor fixe. • întocmirea dării de seamă lunar şi trimestrial ce ţine de evidenţa Fondului social.a. Tema 2: Contabilitate activelor materiale pe termen lung. neproductive. reparaţie capitală şi curentă. Graficul de lucru al lucrătorilor SCEF este cuprins între orele 8:00 – 17:00.”Moldtelecom” – Centru Transmisiuni. analiza contului 533 ş.a . • calcularea şi pregătirea documentelor de transferare a plăţilor în buget. cotizaţiilor sindicale. contabil pe decontări cu personalul privind salarizarea sectorului comutaţii: • prelucrarea avansurilor spre decontare (deplasări). activelor materiale. • întocmirea declaraţiei impozitului pe venit reţinut la sursa de plată. Activele materiale pe termen lung reprezintă activele care îmbracă o formă fizică naturală. calcularea salariului.contabil evidenţa fondurilor fixe: • întocmirea evidenţei contabile a operaţiunilor legate de circulaţia fondurilor fixe. ş. contabil pe decontări cu personalul privind salarizarea sectorului linear: • prelucrarea tabelelor de muncă. Informaţia este prelucrată in mod automat cu ajutorul tehnicii de calcul performante de care dispune întreprinderea şi datorită programiştilor calificaţi care fac parte din colectivul lucrător al filialei S. • întocmirea formularelor ce ţin de existenţa şi mişcarea fondurilor fixe conform categoriilor de proprietate şi uzurii în scopul impozitării.A. • pregătirea actelor de primire-predare a fondurilor fixe. ş.

utilaje şi instalaţii de transmisie” 1234 „Mijloace de transport” 1235 „Animale de muncă şi de producţie” 1236 „Plantaţii perene” 1237 „Alte mijloace fixe” 1238 „Mijloace fixe arendate pe termen lung” 7 . casarea uzurei acumulate în timpul perioadei de funcţionare utilă şi valoarea mărfurilor obţinute în urma lichidării mijloacelor fixe. La contul 123 „Mijloacele fixe „pot fi deschise următoarele conturi: 1231 „Clădiri” 1232 „Construcţii speciale” 1233 „Maşini. şi valoarea obţinută după reevaluare. În Credit se reflectă valoarea mijloacelor fixe ieşite. Contul 123 „Mijloace fixe” este destinat generalizării informaţiei referitoare la existenţa şi mişcarea obiectelor de mijloace fixe care aparţin întreprinderii cu drept de proprietate.” Contul 123 este unul de activ. iar durata de exploatare utilă mai mare de 1 an.elementele (articolele) ce se află în procesul de creare o perioadă mai mare decît cea de gestiune şi nu sunt destinate vînzării. În Debitul acestui cont se reflectă valoarea iniţială a mijloacelor fixe predate în exploatare procurate sau construite. Soldul contului respectiv este debitor şi reprezintă valoarea mijoacelor fixe la sfîrşitul perioadei de gestiune. valoarea mijloacelor fixe corectată în baza investiţiilor capitale viitoare. Modul de atribuire a activelor materiale la mijloace fixe. componenţa şi evaluarea acestora este reglementată de către SNC 16 „ Contabilitatea activelor materiale pe termen lung. valoarea cărora depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie (1000 lei). sau cele arendate pe termen lung sau prin leasing.

se reflectă uzura obiectelor de mijloace fixe care necesită montaj în cazul D 1212. este Procesul – verbal de primire – predare a mijloacelor fixe.522.539 D 521. (Anexa 1. se înregistrează primirea obiectelor de mijloace fixe D 123 a)de la furnizori b)de la secţiile 3. ∼ procurării contra plată de la alte persoane fizice şi juridice. de conturi Centru Transmisiuni mai utilizează şi subcontul 123 10 „Fondul bibliotecar” Momentul includerii în componenţa mijloacelor fixe este considerată data punerii în funcţiune a obiectului.522.539 C 521. Documentul de bază.522.539 C 241. La intrarea mijloacelor fixe ce nu necesită montaj se întocmesc următoarele formule contabile: 1.1) De la această dată începe calcularea uzurei mijloacelor fixe.539 C 812 se înregistrează valoarea serviciilor de transport: se reflectă TVA aferentă mijloacelor fixe procurate precum şi pentru C 521. ∼ achiziţionarea prin schimb. ∼ primirea cu titlu gratuit. serviciile de transport: D 5342 D 123 D 123 C 521. 4.Pe lîngă respectivele subconturi cuprinse în planul Se deosebesc următoarele căi de intrare a mijloacelor fixe : ∼ în rezultatul construcţiei.243 s-a efectuat plata mijloacelor băneşti pentru mijloacele fixe procurate: Primirea mijloacelor fixe sub formă de aport al fondatorilor la capitalul statutar. deosebim următoarele formule: 1.242. ce confirmă punerea în funcţiune a obiectului. ∼ depuneri de către fondatori ca aport în capitalul statutar.1213 8 necorespunderii momentului de punere în funcţiune cu momentul procurării: C 313 . ∼ stabilirea plusurilor de mijloace fixe în urma inventarierii.522. 2.

instalare) aferente pregătirii acestuia pentru exploatare. şi anume dacă a fost reparat. valoarea de intrare a mijloacelor fixeeste determinată de o expertiză independentă sau conform actelor de primire-predare. Valoarea venală se determină pentru fiecare obiect concret. În cazul cînd obiectul de mijloace fixe primit cu titlu gratuit necesită cheltuieli (reparaţie.2. ţinîndu-se cont de gradul de uzură fizică şi morală a acestuia. majorînd concomitent veniturile din activitatea de investiţii. dacă a fost casat.2) unde se înscrie informaţia referitoare la obiectul de mijloc fix. statutar: punere în funcţiune coincide cu momentul depunerii sub formă de aport în capitalul În cazul intrării mijloacelor fixe cu titlu gratuit valoarea de intrare a acestora se determină la valoarea venală. În cazul dat se întocmeşte următoarea formulă: D 123 C 621 Evidenţa mijloacelor fixe se ţine în Fişa de evidenţă a mijloacelor fixe ( Anexa 1. montaj. 9 .531. Întreprinderea care a primit obiectul de mijloace fixe cu titlu gratuit va întocmi următoarea formulă: D 123 C 622 În cazul depistării plusurilor de mijloace fixe în urma inventarierii.533 se reflectă trecerea activelor materiale în curs de execuţie în componenţa C 1212.1213 dacă obiectele de mijloace fixe nu necesită montaj şi momentul de D 123 C 313 se reflectă în felul următor: mijloacelor fixe: 4. cheltuielile legate de punerea în funcţiune a obiectelor de mijloace fixe D 1212. Dacă preţul de piaţă a acestora nu este confirmat. acestea se înregistrează la intrări. Obiectele primite cu titlu gratuit care nu necesită cheltuieli de montaj şi instalare se contabilizează nemijlocit în contul mijloacelor fixe. în componenţa valorii de intrare a unui atare obiect se includ şi cheltuielile apărute.1213 D 123 C 211. 3. sau transferat etc.

Pentru evidenţa regulată a mijloacelor fixe pe lîngă fişa de evidenţă a mijloacelor fixe. 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – sau 522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” – la costul serviciilor organizaţiilor terţe sau a reparaţiei capitale efectuate în antrepriză.531.4) ce conţine informaţia generalizată referitoare la existenţa mijloacelor fixe pe secţii. 10 C 211. evidenţa cheltuielilor supuse capitalizării se ţine în prealabil în contul 812 „ Activităţi auxiliare” (dacă reparaţia se efectuează în secţia de reparaţie) sau contul 121 „ Active materiale în curs de execuţie” (cînd lucrările se efectuiază cu forţele proprii ale întreprinderii la locul de exploatare a mijloacelor fixe). dacădacă după reparaţie obiectul nu necesită cheltuieli suplimentare de montaj) sau necesită montaj.533. sau contul 123 „ Mijloace fixe” (cînd lucrările se excută în antrepriză. Pentru menţinerea mijloacelor fixe în stare de lucru acestea au nevoie să fie supuse reparaţiei curente sau capitale. Lucrările de reparaţie sunt executate nemijlocit pe locurile de utilizare a obiectelor. dar periada de instalare nu depăşeşte un trimestru. 533 „Datorii privind asigurările” – la suma contribuţiilor pentru asigurările sociale şi medicale la salariile calculate. Aceste conturi se debitează în contrapartidă cu conturile: 211 „Materiale” – la costul pieselor de schimb şi a materialelor de reparaţie consumate.533 Cheltuielile de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe ale subdiviziunilor . 812 „Activităţi auxiliare” – la costul serviciilor proprii.531. trimestrial este întocmit Registrul mijloacelor fixe (Anexa 1. 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – la suma calculată a salariului muncitorilor implicaţi în reparaţie. La efectuarea reparaţieie capitale a mijloacelor fixe. În cazul reparaţiei curente spre exemplu a clădirii se întocmesc formulele: D 713 întreprinderii se reflectă întocmindu-se formula: D 813 C 211.

16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”. Uzura se calculă lunar dar anual rezultatele sunt reflectate în Registrul uzurii mjloacelor fixe ( Anexa 1. Suma uzurii pe fiecare obiect de mijloace fixe se determină. b) în raport cu volumul produselor fabricate (metoda de producţie).6. inclusiv taxele vamale şi de import. Durata de funcţionare utilă este determinată de perioada în decursul căreia acesta poate fi util întreprinderii.6) şi documentele însoţitoare (Anexa 1.N. „Moldtelecom” Centru Transmisiuni la calcularea uzurei mijloacelor fixe se utilizează metoda lineară de calcul a uzurei. luînd ca bază de calcul valoarea de intrare a obiectului. Valoarea de intrare a mijloacelor fixe cuprinde: valoarea de cumpărare. La întreprinderea S. şi cheltuielile de aducere a obiectului achiziţionat în stare de lucru.A.La întreprindere documentele ce atestă efectuarea reparaţiei capitale sunt Registrul reparaţiei capitale ( Anexa 1.2) În procesul utilizării mijloacelor fixe avantajul economic întruchipat în acestea se reduce. 1.7) Deasemenea anual este întocmit şi Registrul evidenţei mişcării mijloacelor fixe conform categoriilor de proprietate şi uzurii în scopul impozitării ( Anexa 1. În conformitate cu cerinţele S. valoarea rămasă probabilă şi durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe.6.C.8) conform căreia putem observa că toate mijloacele fixe sunt grupate în V grupe carora le corespunde o anumită normă de uzură. Evidenţa analitică a uzurii mijloacelor fixe constă în reflectare sumei uzurii lunare şi cumulate 11 . d) soldului degresiv. Valoarea probabilă rămasă se determină la data achiziţionării obiectului şi ulterior nu se majorează ca urmare a modificării preţurilor. se recomandă următoarele metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe: a) liniară. de aceea valoarea de bilanţ se micşorează treptat pe măsura calculării şi raportării uzurii la consumuri sau cheltuieli.1. c) degresivă cu rată descrecătoare. Uzura mijloacelor fie se ţine la contul 124 „Uzura mijloacelor fixe”.

Tema 3: Evidenţa materialelor şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. 2 „Stocuri de mărfuri şi materiale”. Componenţa.9) ce trebuie să fie semnată de către directorul tehnic şi de alţi funcţionari. caracteristica. La lichidarea mijloacelor fixe se întocmeşte Procesul verbal de casare a mijloacelor fixe (Anexa 1. modul de evaluare şi constatare a stocurilor de mărfuri şi materiale sunt reglementate de prevederile S.C.N.de la începutul anului şi din momentul punerii în funcţiune pe fiecare obiect de inventar în calculul uzurii mijloacelor fixe. 12 .

fie transformată.C. Potrivit paragrafului 6 din S. fără a se regăsi. pentru a fi înregistrate ca producţie în curs de esxecuţie. stocurile producţie. ambalaje. animale la creştere şi îngrăşat. inclusiv terenuri şi alte active materiale curente şi pe temen lung achiziţionate şi destinate revînzării. Materialele pot fi divizate în materii prime şi materiale consumabile. În Debitul contului respectiv este reflecttă valoarea de intrare a materialelor procurate. se caracterizează prin faptul că se consumă la prima lor utilizare în procesul de producţie şi trebuie înlocuite cu exemplare noi. materiale de construcţie. în conţinutul material al produselor fabricate. Pentru evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materii prime şi materiale care participă direct la fabricarea produselor. producţie în curs de execuţie. produse. 13 . stocurile de mărfuri şi materiale sunt reprezentate de: • • • • • materiale. mărfuri. pentru fi vîndute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de Spre deosebire de celelalte categorii de bunuri aflate în întreprindere. prestarea serviciilor şi se regăsesc integral sau parţial în produsul finit se utilizează contul 211 „Materiale”. furajere. fie în starea lor iniţială. alte materiale consumabile) care participă direct la procesul de producţie. combustibil. piese de schimb. de regulă. -materialele consumabile sunt acele categorii de bunuri de natura activelor curente (materiale auxiliare.N. 2.Stocurile de mărfuri şi materiale cuprind categoriile de bunuri economice aflate la dispoziţia întreprinderii şi destinate: - pentru a fi consumate la prima lor utilizare. -materiile prime sunt bunurile care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit întegral sau parţial. seminţe.

1).522.812.2). După ce cererea acestuia a fost aprobată. materiale ş. taxe vamale.242. Spre exemplu delegatul Rotari Tudor reprezententul Serviciului Asistenţă a cerut să i se elibereze de la depozit piese. iar bonul de consum prezentat a fost semnat de către director.A. Potrivit prevederilor actelor normative în vigoare. contabil şef. filiala "Centru Transmisiuni" • • • de la furnizori este întocmită factura fiscală. obiectul solicitat este eliberat de la depozit împreună cu multe alte materiale solicitate de Sectorul respectiv .243. în perioada 01. la ieşirea (trecerea în consum) din patrimoniu.533 2.227.A. cel care predă şi cel care le primeşte materialele.”Moldtelecom”.4) Intrările de materiale se reflectă în felul următor: 1.în Credit – respectiv valoarea de ieşire a acestora (utilizate în procesul de prestare a serviciilor). mărfurile pot fi evaluate în următoarele momente reprezentative ale perioadei de gestiune: • la intrarea în patrimoniu (în întreprindere). În cazul cînd are loc intrarea materialelor de la alte filiale sau chiar de la S. la inventariere. la data întocmirii rapoartelor financiare. în dependenţă de sursa de provenienţă: privind asigurările): 14 D 211 C 241. La intrarea materialelor la S.10. Atunci cînd are loc repartizarea materialelor primite la întreprindere pe diferite secţii se întocmeşte Borderoul de mişcare a mărfurilr între secţii ( Anexa 2.”Moldtelecom”.242.2005 în baza Bonului de consum ( Anexa 2.244521. Pentru cheltuielile accesorii (cheltuieli de transport.2005 – 31. Cînd materialele ajung la depozit. cheltuieli . deasemenea se întocmeşte factura de expediţie însa deacum TVA nu se achită ( Anexa 2. Mişcarea materialelor la întreprindere are loc în felul următor.539. D 211 C 521. în baza documentelor respective depozitarul înregistrează intrările în Registru de primirepredare a documentelor .3).a. Pentru valoarea de cumpărare a materialelor achiziţionate. care este şi factura de expediţie şi unde deasemenea este indicată şi suma TVA achitată care urmează a fi rambursată din buget ( Anexa 2.10.

acestea se trec la cheltuieli sau consumuri pe măsura dării lor în folosinţă.6). nu se consumă într-un singur ciclu de exploatare . C 612 4.223. de 1 an. obiectele de mică valoare şi scurtă durată sunt activele care: • • au o valoare unitară numai mare decît au o durată de serviciu nu mai mare limita stabilită de legislaţie (1000 lei).3. Pe lîngă materiale. ci îşi transferă valoarea lor în mai multe cicluri. Excepţie fac obiectele de mică valoare şi scurtă durată. Aceste obiecte. La lichidarea materialelor la întreprindere este întocmit un Act de îndeplinire a lucrărilor de exploatare (Anexa 2. pentru aşi desfăşura activitatea.5) sau Act de îndeplinire a lucrărilor de modernizare (Anexa 2. Pentru materialele achiziţionate prin schimb contra altor active: D 211 D 211 C 221. de regulă. întreprinderea mai are nevoie de obiecte de mică valoare şi scurtă durată. indiferent de durata de exploatare. C 213. indiferent de valoarea unei unităţi. În conformitate cu SNC 2.621. Pentru plusurile de materiale constatate cu ocazia inventarierii: 5. 612 15 . casarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată: D 211 b. pe măsura întrebuinţării lor. Pentru materialele şi deşeurile utilizabile obţinute din: a. diminuată cu valoarea rămasă probabilă. „Stocuri de mărfuri şi materiale”. Potrivit SNC 2. în cheltuielile activităţilor sub formă de uzurăcalculată în proporţie de 100% din valoarea acestora. a căror valoare unitară nu depăşeşte ½ (500 lei) din limita stabilită. lichidarea mijloacelor fixe: D 211 C 123. Inventarierea se petrece o dată în an de către o comisie specială desemnată de către directorul întreprinderii.

714. D 213 D 213 C 227. III.532. bonurilor de intrare.241242. I.2132. Ieşirea oiectelor de mică valoare şi scurtă durată se contabilizează în felul D 813.Pentru evidenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se folosesc conturile: 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” şi 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată” Întrarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se înrergistrează în contabilitate. Obiectele primite cu titlu gratuit se înregistrează prin formula contabilă: D 213 D 213 următor: C 622 C 612 IV. 227.532.521. Dacă întreprinderea procură obiecte de mică valoare şi scurtă durată: a) de la furnizori: D 213 b) prin intermediul titularilor de avans: c) de la persoane fizice: C 521. 16 .211 C 213 La întreprindere lichidarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se face în baza Actului pentru trecerea la pierderi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată ( Anexa 2.243.7). în baza facturilor fiscale.532 C 539 II.533. În cazul efectuării cheltuielilor suplimentare legate de de procurarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată pot fi întocmite următoarele formule contabile: D 213 C 812.244. La depistarea plusurilor în urma inventarierii se face următoare înscriere: V. facturilor de expediţie. actelor de achiziţie.

Metoda costului normativ. Metoda vînzărilor cu amănuntul. 2. Costul normativ se determină. .metoda costului normativ se utilizează pentru evaluarea curentă şi controluloperativ al existenţei şi circulaţiei produselor finite şi producţiei neterminate. cheltuielilor directe privind retribuirea muncii şi al 17 .Tema 4 : Contabilitatea mişcării mărfurilor în unităţile de comerţ cu ridicata şi / sau cu amănuntul. Pentru evaluarea curentă a stocurilor de mărfuri şi materiale pot fi utilizate următoarele metode: 1. luînd în consideraţie nivelul normativ al cheltuielilor materiale directe.

constituie circulaţia mărfurilor cu amănuntul. - metoda vînzărilor cu amănutul (procentului de profit global) se aplică.ce se formează din preţul liber al preţul liber de vînzare cu amănuntul se formează din preţul de întreprinderii. Normele de cheltuieli trebuie să fie analizate sistematic şi. 1. Principalele forme de aprovizionare cu mărfuri în unităţile comerciale cu amănuntul sunt. Funcţia de bază a unităţilor de comerţ cu amănuntul constă în satisfacerea cerinţelor consumatorilor. să fie revizuite. direct de la furnizori – marfa în depozitul furnizorului este primită de reprezentantul cumpărătorului. taxa pe valoarea adăugată. beneficiul întreprinderii.care constă din preţul de cost. ∼ preţul liber al bazelor angro . ∼ cumpărare de la unităţi cu ridicata sau întreprinderile industriale şi adaosul comercial pentru unităţicu amănuntul. Realizarea mărfurilor de consum către populaţie contra bani numerar sau pe credit.cheltuielilor de producţie indirecte. Principalele elemente din care se compune preţul de vînzare cu amănuntul sunt: ∼ preţutl liber al producătorului . accizele la unele mărfuri stabilita de Guvernul Republicii Moldova. de regulă în comerţ pentru evaluarea unei cantităţi mari de mărfuri care au un profit relativ egal în preţul vînzărilor în cazul unui sortiment care variază rapid. taxa pe valoarea adăugată. acestea sunt reflectate în evidenţa curentă în rapoartele financiare la cea mai mică sumă dintre valoarea efectivă şi valoarea realizabilă netă. care se ocupă de verificarea corespunderii cantităţii şi 18 . adaosul comercial. O condiţie necesară pentru dezvoltare circulaţiei cu amănuntul a mărfurilor o constituie menţinerea sistematică a volumului şi structurii stocurilor de mărfuri la fiecare unitate comercială.Indiferent de varianta acceptată de evaluare a mărfurilor. În contabilitatea curentă de circulaţie a mărfurilor evaluarea acestora se face la preţuri de vînzare. în funcţie de necesităţi.

. aprovizionare. Reflectarea adaosului comercial: D 821 19 C 6112 C 2172.221 2. ce reprezintă prin sine un acord comercial încheiat între vînzător şi cumpărător în formă orală sau scrisă. Realizarea mărfurilor: D 241. Realizarea mărfurilor cu amănuntul poate lua una din următoarele forme: ∼ vînzarea cu plata integrală în numerar ∼ vînzarea cu plata prin virament ( cu mică ridicată) C 521 C521 La valoarea TVA aferentă mărfurilor aprovizionate: ∼ vînzări cu plată în rate ∼ vînzări de mărfuri în consignaţie Evidenţa sintetică a realizării mărfurilor se reflectă în felul următor: 1. Primirea mărfii se înregistrează în documentele marfare de către persoane cu răspundere materială care au primit şi au eliberat marfa 2. La aprovizionarea cu mărfuri se dau formulele: D 217 D 5342 Reflectarea cheltuielilor de transport: D 217 C 521. prin intermediul unităţilor comerciale cu ridicata . Realizarea mărfurilor către populaţie se efectuiază în baza contractului de vînzare cumpărare.calităţii mărfii cu datele din documentele însoţitoare. 3. un reprezentant al unităţii comerciale cu amănuntul primeşte marfa de la depozitul furnizorului şi poartă răspundere de integritatea partidei depozitul magazinului. 3.în acest caz primirea prin intermediul delegatului propriu – cînd se aplică această metodă de pînă la mărfurilor se efectuiază la depozitul unităţilor comerciale cu amănuntul. 2. 1.712.

alte persoane juridice şi fizice. de formare şi de stingere a creanţelor sunt reglementate de prevederile Bazelor conceptuale ale pregătirii şi 20 . Creanţele reprezintă drepturi juridice ale întreprinderii ca creditor de a primi la scadenţa stabilită de contractele întocmite. de evaluare. beneficiarii de servicii prestate. cambiile primite sau de alte documente o sumă de bani.Din păcate la întreprinderea Centru Transmisiuni S.A. „ Moldtelecom” nu se întîlneşte mişcarea mărfurilor nici cu amănuntul nici cu ridicata. Tema 5 : Contabilitatea creanţelor întreprinderii. personalul angajat. modul de constatare. Componenţa. bunuri materiale ori alte valori de la persoane juridice sau fizice numite debitori. Activitatea oricărei întreprinderi generează un sistem complex şi variat de relaţii economice şi juridice cu cumpărătorii de produse şi mărfuri livrate. bugetul de stat privind plata impozitelor şi taxelor.

SNC 11 „Contractele de construcţie” . după valuta în care este exprimată: •creanţe în valută naţională. • creanţe pe termen lung (> 1 an). „Moldtelecom”. •creanţe în valută străină. •privind veniturile calculate. II.A. Evidenţa sintetică a acestora se ţine în felul următor: 21 . •ale bugetului. SNC 17 „Contabilitatea arendei”. •ale personalului. •alte creanţe. după termenul de scadenţă: • creanţe pe termen scurt (< 1 an). III. SNC 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”. SNC 18 „Venitul” Creanţele pot fi clasificate în raport cu următoarele criterii: I. formarea şi achitarea creanţelor cu o durată nu mai mare de un an aferente decontărilor cu cumpărătorii şi clienţii pentru produsele (mărfurile) livrate. Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa. după conţinutul lor economic: •comerciale. SNC 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii” . serviciile prestate şi avansurile acordate pot fi utilizate următoarele conturi sintetice din grupa 22 „Creanţe pe termen scurt”: 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” 222 „Corecţii la datorii dubioase” 223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate” 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”.prezentării rapoartelor financiare. Centru Transmisiuni prestează servicii se întocmeşte Factura fiscală care cuprinde în ea factura comercială şi factura privind TVA. Atunci cînd S.

Atunci cînd are loc transferarea sumei impozitului pe venit de la Centru Transmisiuni la Moldtelecom se dă formula: D 5341 ∼ ∼ ∼ C 611. „Moldtelecom” . • • plus. „Moldtelecom” nu transferă de sinestătător suma impozitului pe venit la stat.A. ci o transferă la S.A. Pentru generalizarea informaţiei privind decontările cu bugetul aferente impozitelor . reţinut în cazul plăţii anticipate a dividendelor intermediare. TVA calculată de la altor impozite şi taxe republicane şi locale achitate în avans sau plătite în avansurile primite. C 223 Creanţele personalului faţă de întreprindere apar în rezultatul operaţiilor legate de: retribuirea muncii avansurile de decontare alte creanţe ale personalului ca: plata serviciilor comunale şi locale. La achitarea impozitului pe venit S. Pentru a reflecta în contabilitate acest lucru se întocmesc formulele: 22 .S-au prestat sericii cumpărătorilor: D 221 De contările cu bugetul cuprind sumele: • impozitului pe venit plătit în plus. plătit în cursul anului în străinătate. „Moldtelecom” Centru Transmisiuni fiind o filială a S. TVA de recuperat.534 TVA pentru trecerea în cont. după care suma respectivă împreună cu sumele similare colectate de la celelalte filiale este transferată la bugetul Republicii Moldova. achitat în avans în decursul anului. plata pensiilor alimentare.A. reţinut la sursa de plată. concomitent cu aceasta întocmindu-se Darea de seamă . taxelor şi sancţiunilor economice este destinat contul de pasiv: 534„ Datorii privind decontările cu bugetul” Întreprinderea achită lunar în buget impozitul pe venit conform prevederilor Codului fiscal al Republicii Moldova.

faţă de personalul angajat privind retribuirea muncii. faţă de stat privind plata impozitelor şi taxelor. datorii pe termen scurt (< 1 an).1.Se reflectă acordarea avansurilor lucrătorilor în contul remunerării muncii: D 227 / 1 D 227 / 1 C 241 C 534 / 7 totodată se reflectă şi calcularea impozitului pe venit al persoanei fizice: Pentru a putea vedea mai amănunţit operaţiunile care au fost efectuate prin contul 227 „ Creanţe pe termen scurt ale personalului” e de ajuns să ridicăm Registrul sintetic şi analitic al respectivului cont. 23 II. faţă de alte persoane fizice şi juridice. datorii calculate. datoriile se grupează după diverse criterii: I. Tema 6 : Contabilitatea datoriilor Datoriile reprezintă angajamente de plată ale întreprinderii faţă de furnizori pentru bunurile procurate şi serviciile prestate. datorii comerciale. după conţinutul economic: a) b) c) d) a) datorii financiare.5. alte datorii. În contabilitate şi rapoartele financiare. datorii pe termen lung ( > 1 an). Pentru a studia mai atent toate avansurile pe termen scurt acordate în ţară putem studia Registrul care conţine descifrarea contului 224. dacă avem nevoie. după termenul de achitare a datoriilor: b) . şi un registru similar putem deschide şi la contul 229. Toate aceste registre prezintă informaţia pe o lună de zile în schimb dacă avem nevoie de o informaţie mai desfăşurată despre toate rulajele care s-au petrecut în conturile respective apelăm la Extrase din Cartea mare la conturile date.

de primire şi de rambursare a creditelor bancare este reglementat de contractele de credit şi actele normative în vigoare. În contabilitate şi în rapoartele financiare toate datoriile ca şi celelalte elemente patrimoniale se reflectă în valută naţională.Datoriile întreprinderii pot fi exprimate în valută naţională şi în valută străină. conturile clasei a V – „Datorii pe termen lung” În cadrul clasei a IV – a sunt incluse Datoriile financiare pe termen lung şi Datoriile pe termen lung calculate. Pentru evidenţa creditelor bancare pe termen scurt şi lung sunt destinate respectiv conturile : 511 „Credite bancare pe termen scurt” 512 „Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi” 411 „Credite bancare pe termen lung” 412 „Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi” Pentru evidenţa împrumuturilor pe termen scurt şi lung sunt destinate conturile: 513 „Împrumuturile pe termen scurt” 413 „Împrumuturile pe termen lung” 24 . Datoriile comerciale pe termen scurt şi Datoriile pe termen scurt calculate. Datoriile financiare includ datoriile care apar în legătură cu procurarea capitalului atras. Datoriile exprimate în valută străină pot genera pierderi sau venituri sub forma unor diferenţe de curs valutar în cadrul apariţiei şi achitării datoriilor. Iar în cadrul clasei a V – a sunt incluse Datoriile financiare pe termen scurt . Capitalul atras este constituit din creditele bancare şi împrumuturile în valută naţională şi străină primite de la alte persoane fizice şi juridice pe un termen stabilit şi pentru o anumită plată. Pentru evidenţa datoriilor pe termen scurt şi lung faţă de diverse persoane fizice şi juridice sunt destinate conturile clasei a IV – „Datorii pe termen scurt” şi pentru evidenţa datoriilor pe termen lung. Modul de creditare.

2.512.413. 513.412. Reflectarea rambursării creditelor bancare şi împrumuturilor pe D 411.512.513 C241. 3.243.411.513. creditorii devin deţinători ai unui număr anumit de acţiuni sau cote de participaţie în capitalul statutar. 25 . Soldul final este creditor şi ne reflectă datoriile întreprinderii aferente creditelor bancare şi împrumuturilor pe termen lung şi scurt nerambursate pînă la sfîrşitul perioadei de gestiune.413 Achitarea datoriilor pe seama creditelor şi împrumuturilor: D 521. Datoriile financiare pe termen lung pot fi: convertibile – reprezintă datoriile privind creditele şi împrumuturile primite cu condiţia că dacă întreprinderea nu le va stinge în termenele stabilite.413 C 511. 243 Evidenţa analitică a creditelor bancare şi împrumuturilor se ţine pe feluri de credite şi împrumuturi pe termenii de rambursare. 412. iar în debitul lor se reflectă suma creditelor şi împrumuturilor pe termen scurt şi lung rambursate.Conturile respective sunt de pasiv .512. pe creditori şi pe băncile care le-au acordat. 242. Trecerea creditelor pe termen lung în categoria creditelor pe termen D 411. termen lung şi scurt: Creditele bancare şi împrumuturile primite se reflectă în modul următor: C 511.412.539 C 511 512.412.511.413.522. 411.513 D241. Contabilitatea sintetică a datoriilor financiare este următoarea: 1. neconvertibile – reprezintă datoriile aferente creditelor bancare şi împrumuturilor primite fără stipularea condiţiei cedării acţiunilor sau cotelor de participaţie în capitalul statutar în urma unei eventuale nerambursări a creditului sau a împrumutului. scurt: 4. în creditul lor se refletă suma creditelor bancare şi ale împrumuturilor pe termen scurt şi lung primite.242.534.

Decontarea datoriilor faţă de furnizori se poate face : 1) 2) prin achitarea lor pe bază de facturi şi instrumente de plată prin acordarea de către furnizor a unui credit comercial. − cererea dispoziţiei de plată. În prezent în Republica Moldova conform Regulamentului privind decontările prin virament se utilizează ca forme de decontări prin virament: − dispoziţia de plată. − dispoziţia de plată acceptată. mărfurile.721.713.811. precum şi pentru prestări de servicii.522 corespunzătoare formelor de decontare aplicate.Datoriile comerciale reprezintă datoriile care apar în urma operaţiunilor comerciale ale întreprinderii. − valorile intrate (fără TVA): − serviciile prestate (f/ TVA) D 112. În creditul lor se reflectă înregistrarea datoriilor .123.211. Acestea includ: datoriile faţă de furnizori şi antreprenori privind materiile prime.522. iar în debit este reflectată achitarea lor. contul 522 „Datorii pe termen scurt ale părţilor legate” Conturile 521. Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea :  datoriilor comerciale faţă de furnizori şi antreprenori este destinat contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”  datoriilor pe termen scurt privind operaţiunile efectuate cu părţile legate. − acreditivul.112.211. − cecul. 522 poate fi dusă în felul următor: 1.813 C 521. − cambiile. Soldul final este creditor şi reflectă suma datoriilor existente la sfîrşitul perioadei de gestiune.213.712. Acceptarea spre plată a facturilor de la furnizori şi antreprenori pentru: D 111.217 C 521. Contabilitatea sintetică a conturilor 521. 26 . 522 sunt pasive.121.213.

faţă de personalul întreprinderii.2. privind recuperarea cheltuielilor şi plăţilor efectuate de salariaţi în favoarea întreprinderii etc. Reflectarea sumelor TVA aferente documentelor prezentate de furnizor D 534 / 2 C 521. în special. organele asigurărilor sociale. Datoriile faţă de personal reprezintă angajamentele întreprinderii faţă de salariaţi pentru munca prestată. companiile de asigurări.522 din cauza nerespectării clauzelor contractuale: 3. Trecerea în cont a sumelor datoriilor faţă de furnizori pe seama creanţelor cînd sunt utilizate creanţele faţă de părţile legate: D 522 2. bugetul de stat.243 C 411. antreprenorilor: − din contul mijloacelor băneşti − din contul creditelor bancare acestora la efectuarea decontărilor: D 521.511 C 221 C 223 C 539 cauza nerespectării clauzelor contractuale: Achitarea documentelor de decontare şi plată ale furnizorilor şi 5. Datoriile calculate sunt datorii faţă de alte persoane fizice şi juridice. Trecerea în cont a sumelor avansurilor acordate în cazul decontărilor pentru valorile materiale primite şi serviciile prestate: D 521. diverşi creditori.242.522 C 136. Datoriile faţă de personal privind retribuirea muncii se concretizează în drepturile angajaţilor aferente muncii prestate care se stabilsc prin negocieri colective sau individuale între persoane fizice şi întrepridere şi sunt în raport direct cu cererea 27 .224. Reflectarea sumelor aferente reclamaţiilor prezentate de furnizor din D 714 4.522 D 521 C 241.522 D 521.

Taxa pentru amenajarea teritoriului ( Anexa 3. personalul şi răspunderea civilă contra unor riscuri şi situaţii de incertitudine excepţionale. iar asigurătorii – întreprinderile cu capital privat.S.A.1994. Impozitul funciar ( Anexa 3. „Moldtelecom” CT transferă la buget sumele primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (Anexa 3. În scopul păstrării calităţii şi cantităţii în timp şi spaţiu a factorilor de producţie. constînd în acordarea de îndemnizaţii.1999. Darea de seama la taxa pentru folosirea apei (Anexa 3. cantitatea şi calitatea muncii.07. asigurările pot fi obligatorii şi binevole. Întreprinderea achită următoarele taxe şi impozite la stat ca : Taxa pentru folosirea autostrăzilor ( Anexa 3. Modul şi termenele de achitare a impozitelor şi taxelor. cu modificările şi complectările ulterioare.2). achitare şi declarare a impozitelor şi taxelor. precum şi subiecţii impunerii şi obiectele impunerii sunt reglementate de Codul fiscal. rezultatele şi condiţiile funcţionării întreprinderii. legea bugetului de stat pe anul respectiv şi alte acte normative. Legea privind taxele locale nr. întreprinderile asigură bunurile. ajutoare. facilităţile acoradate. pensii.6) şi Declaraţia privind TVA (Anexa 3. Impozitul pentru bunurile imobiliare (Anexa 3.7).3).5).186-XIII din 19. 28 .şi oferta forţei de muncă pe piaţa muncii. cotele acestora.07. garantării unei continuităţi a activităţii economice.4). asigurările sociale reprezintă un sistem de protecţie socială a persoanelor asigurate. prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacizăţii de muncă şi alte prestaţii prevăzute de legislaţie. Conform legislaţiei în vigoare. companiile de asigurări şi organele de stat În conformitate cu Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr 489 – XIV din 08.1) Relaţiile agenţilor economici cu bugetul de stat se concretizează în procesele de calculare.

1) şi în paralel Fişa de încadrare în muncă.  aporturile la capitalul statutar. alte venituri şi plăţi calculate. iar fluctuaţia cadrelor este normală. în acord sau conform altor sisteme de retribuire. salarizarea angajaţilor din sfera bugetară se efectuiază în baza Reţelei tarifare unice de salarizare. cum sunt: munca. peste 300 de oameni. Orice întrepride are nevoie de salariaţi pentru a activa şi nici Moldtelecomul nu face excepţie. Acesta dispune de un număr foarte mare de salariaţi. La acest capitol voi studia factorul muncă. natura ş.Relaţiile întreprinderii cu fondatorii şi alţi participanţi în capitalul statutar pot avea un caracter deferit. Pentru a produce bunuri sau servicii este necesară îmbinarea mai multor factori de producţie.  restituirea cotelor sau a unei părţi la lichidarea întreprinderii. Datoriile faţă de fondatori (acţionari) pot fi grupate în datorii privind:  dividendele. capitalul. reprezentînd creanţe sau datorii. La angajarea cadrelor la lucru este emis Ordinul cu privire la angajare (Anexa 4. Salariul reprezintă orice formă de recompensă sau venit calculat în conformitate cu contractul individual de muncă.a. Munca acestora este retribuită pe unitate de timp. de patron sau de organul 29 . Datoriile faţă de fondatorii întreprinderiişi alţi participanţi se înregistrează în contul de pasiv 537 „Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi” Tema 7: Contabilitatea decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii.

sistemul de tarife. Organizarea şi retribuirea muncii în acord colectiv se efectuiază la sectoarele care nu permit îndeplinirea lucrărilor de către un singur angajat.la majorarea eficienţei rezultatelor activităţii întreprinderii. Organizarea şi remunerarea muncii în S.A.împuternicit de acesta angajatului pentru munca prestată şi depinde de sistemul de salarizare. Remunerarea se face pentru fiecare unitate de serviciu conform tarifelor şi normelor aprobate în modul stabilit. lună ) şi calificarea salariatului b) în acord individual direct – este forma de salarizare prin care munca este remunerată în dependenţă de calitatea şi cantitatea serviciilor prestate. Organizarea şi evidenţa muncii se face pe fiecare angajat în parte. - sistemul de salarizare fără tarife reglementează remunerarea muncii angajaţilor cu grad înalt de calificare. Organizarea şi retribuirea muncii în S. nivelul de responsabilitate şi intensitatea muncii. “Moldtelecom” este organizată după 2 sisteme: a) b) - sistemul tarifar de salarizare. sistemul tarifar de salarizare reglementează remunerarea muncii pentru anumite grupe de funcţii şi profesii în dependenţă de nivelul de calificare al salariaţilor. c) în acord colectiv – forma respectivă de salarizare presupune că munca este organizată în colectiv şi remunerată în dependenţă de calitatea şi cantitatea serviciilor prestate. .de deservire a ehipamentului cu grad înalt de complexitate şi tehnologii moderne. 30 . d) prin contract individual cu condiţii speciale – este forma de salarizare prin care munca se organizază şi se remunerează prin contract individual de muncă. “Moldtelecom” este organizată după următoarele forme: a) pe unitate de timp – aceasta este forma de salarizare prin care plata forţei de muncă se efectuiază în dependenţă de timpul lucrat ( oră. sistemul de salarizare fără tarife.A.condiţiile de muncă. cererea căreia este în dependenţă de oferta forţei de muncă pe piaţă şi îndeplineşte funcţiile: . zi. de sporuri şi alte elemente.

iar pe verso este arătat cum s-a făcut calculul sumei concediale. La transferarea lucrătorilor dintr-o secţie în alta este întocmit Ordinul (dispoziţie) cu privire la transferul la alt lucru ( Anexa 4. după ce aceasta din urmă transferă suma salariilor pe contul său de decotare. La calculul salariului se întocmeşte următoarea formulă: D 711. Salariul lucrătorii S. termenul pe care acesta intenţionează să plece în concediu.A.1 . 31 C 531. funcţia. În baza acestei foi contabilul pe salariu calculează salariul.6) unde se indică secţia.714 2.242.1 C 241.”Moldtelecom” îl încasează de la bancomate băncii ce deserveşte întreprinderea. Calculul salariului este indicat în Fişa personală de calcul (Anexa 4. Plata salariilor se reflectă prin formula: D 531 C 241.4). absenţele nemotivate a lucrătorilor secţiei respective.812. salariul şi data.3) care se tipăreşte în 2 exemplare. În acest scop salariatul trebuie să prezinte la întreprindere Cererea lucrătorului privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reţinut din salariu ( Anexa 4. concediile acordate. La plata salariului se dă formula: D 531. postul pe care îl ocupă salariatul.Salariul se stabileşte pentru unitate de timp (lună) şi nu este în concordanţă cu reţeaua unică tarifară de salarizare.713.242 Fiecare lucrător are dreptul la scutire personală la impozitul pe venit reţinut din salariu de 3600 lei pe an şi 240 lei pe an pentru persoana întreţinută adică copil. biroul de unde se transferă lucrătorul şi secţia unde se transferă acesta. iar al doilea exemplar se păstrează în arhiva contabilităţii timp de 75 de ani. Atunci cînd lucrătorul cere să i se acorde concediu contabilul pe salariu întocmeşte Fişa de acordare a concediului ( Anexa 4.243. unde se indică zilele lucrate.5) unde se indică secţia din care face parte lucrătorul. La fiecare sfîrşit de lună şefii de secţie aduc în contabilitate Foaia colectivă de prezenţă ( Anexa 3) . Un exemplar al fişei se inmînă salariatului. 1. foile de boală.

În aceste cazuri veniturile intermediarului cuprind numai comisioanele. În componenţa veniturilor nu sunt incluse sumele colectate în numele terţilor. care conduc la creşterea capitalului propriu.7) Tema 8 : Contabilitatea veniturilor Veniturile reprezintă afluxuri globale de avantaje economice obţinute de întreprindereîn cursul perioadei de gestiune. Taxa pe valoarea adăugată şi accizele nu reprezintă venituri ale întreprinderii. De exemplu. încasate de la 32 . cu excepţia sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor întreprinderii. sub formă de majorare a activelor sau de micşorare a datoriilor. întrucît acestea nu reprezintă avantaje economice ale întreprinderii şi nu afectează mărimea capitalului propriu al acesteia. Sumele obţinute din efectuarea operaţiunilor de intermediere în numele proprietarului produselor (mărfurilor) şi transmise lui de asemenea nu reprezintă veniturile intermediarului (agentului). de exemplu taxa pe valoarea adăugată. întrucît acestea sunt colectate în numele organelor de stat şi vărsate la buget. accizele încasările globale obţinute de întreprindere în numele unor terţe părţi din comercializarea produselor sau mărfurilor acestora.Atunci cînd are loc concedierea cadrelor se întocmeşte Ordinul despre rezilierea contractului de muncă ( Anexa 4. veniturile persoanei care organizează licitaţii constau din comisioanele din deduse preţul de vînzare.

prestarea serviciilor. rezultate din modificările metodelor de evaluare a activelor curente etc. . penalităţi. contractele de construcţie. arenda operaţională. dispoziţia de plată. alte venituri operaţionale. din care fac parte sumele primite sau de primit din ieşirea activelor curente. precum şi sub formă de amenzi. cu excepţia produselor finite şi mărfurilor. veniturile pot fi clasificate în două grupe: 1.cumpărător. 2. Veniturile din activitatea operaţională se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente primare:      factura fiscală.1) 33 încsat din activitatea de bază a întreprinderii. Pentru evidenţa sintetică a acestor venituri sunt destinate conturile de pasiv 611 “Venituri din vînzări” şi 612 “Alte venituri operaţionale” Din venituri din activitatea operaţională la Moldtelecom sunt încasate alte venituri operaţionale după cum putem vedea în Analiza contului 612 ( Anexa 5. procesul – verbal de inventariere etc. procesul – verbal de primire – predare a serviciilor prestate. dar nu valoarea pe care o achită. mărfurilor. iar veniturile firmelor care organizează excursii turistice cuprind numai comisioaneledin vînzarea biletelor. şi alte comisioane. În funcţie de natura activităţilor care le generează. operaţiunile de bază de barter. primit din alte tipuri de activităţi ale întreprinderii. despăgubiri . recuperări de daune materiale. bonul de încasări. Venituri din activitatea operaţională care cuprind sumele încasate sau de Venituri din activitatea neoperaţională care include sumele primite sau de Veniturile din activitatea operaţională constau din: venituri din vînzări care cuprind încasările din comercializarea produselor .

341. care constau din sumele primite de la organele de stat. veniturile sub formă de diferenţe favorabile de curs valutar. Pentru a vedea acest lucru putem studia Cărticica contului 622 “Venituri din activitatea financiară”. subvenţiile de stat.123.211.1. cuprind sumele rezultate din aceloraşi documenteca şi veniturile din activitatea operaţională transmiterea în arenda finanţată a activelor nemateriale şi materiale pe termen lung. companiile de asigurări. Se închide contul în felul următor: D 622 Întreprinderea nu dispune de venituri excepţionale. etc. întreprinderile şi persoanele fizice sub formă de recuperare a pierderilor din calamităţi.În cursul anului de gestiune aceste venituri se înregistrează prin următoarea forma: Veniturile din activitatea neoperaţională: venituri din activitatea de investiţii. Aceste venituri se înregistrează în cursul anului de gestiune prin formula contabilă: D 211. Veniturile respective se contabilizează în felul următor: D 241.243. primele.422. valoarea activelor intrate cu titlu gratuit. sumele primite din contractele de de neangajare în activitatea de concurenţă. Întreprinderea dispune de venituri din activitatea de investiţii Acest lucru îl putem observa dacă ridicăm cărticica contului 621 “Venituri din activitatea de investiţii” ( Anexa 5.2).422 C 612 34 . se reflectă în contabilitate în baza venituri din activitatea financiară. perturbări politice.211. C 351 C 622 D 241.3. premiile şi sumele sponsorizate.242. accidente şi alte evenimente excepţionale. venituri excepţionale.5 D 621 C 351 C 621 Contul 621 se închide la sfîrşitul anului prin formula contabilă: Deasemenea întreprinderea dispune si de venituri din activitatea financiară dar într-un volum redus.

Cheltuielile reprezintă diminuările de avantaje economice care apar în procesul desfăşurării activităţii economico – financiare a întreprunderii. Componenţa consumurilor şi cheltuielilor. cheltuielile nu se includ în costul produselor fabricate ( serviciilor prestate). 35 . ci se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare şi se scad din venituri la determinarea profitului ( pierderii) net al perioadei de gestiune. modul de evaluare şi de constatare a acestora sunt determinate de prevederile Bazelor conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare şi SNC 3 “ Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”. Tema 9 : Cotabilitatea cheltuielilor Evidenţa cheltuielilor întreprinderii constituie unul dintre cele mai importante şi dificile sectoare de contabilitate ale întreprinderii. Rezultatele financiare ( profit/pierdere) se calculează la finele fiecărei perioade de gestiune ca diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile înregistrate în contabilitate.Clasificarea veniturilor pe tipuri de activităţi poartă un caracter convenţional şi nu este identică pentru toate întreprinderile. Spre deosebire de consumuri. Veniturile rezultate din una şi aceeaşi tranzacţie pot fi constatate la o întreprindere.

Cheltuielile se efectuiază la întreprinderile care desfăşoară toate tipurile de activităţi. produselor vîndute. Cheltuielile comerciale sunt cheltuielile aferente desfacerii produselor.217. acestea se subdivizează în trei grupe: 1. 2.a.812. cheltuielile privind ambalajele şi ambalarea produselor şi mărfurilor . Cheltuielile privind impozitul pe venit. Acestea cuprind: ∼ costul vînzărilor. mărfurilor vîndute şi serviciilor prestate. reparaţia şi întreţinerea mijloacelor fixe. cheltuielile de transport privind desfacerea. Evidenţa acestor cheltuieli se ţine în contul 712 „Cheltuieli comerciale” Cheltuielile generale şi administrative cuprind cheltuielile privind deservirea şi gestiunea întreprinderii în ansamblu: cheltuieli privind uzura. 3. cheltuielile de reclamă. Cheltuielile ale activităţii neoperaţionale. Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative” 36 de gestiune la valoarea de bilanţ a serviciilor prestate. Pentru evidenţa costului vînzărilor este destinat contul 711 „Costul vînzărilor”. În cursul perioadei întocmeşte formula contabilă: D 711 C 216. cheltuielile privind reparaţiile şi deservirea cu termen de garanţie a produselor şi mărfurilor vîndute ş. 811. În funcţie de direcţiile efectuării. Acestea cuprind la întreprinderea Moldtelecom consumurile privind retribuirea muncii. Costul vînzărilor reprezintă o parte din consumurile aferente produselor. ∼ cheltuielile comerciale. ∼ alte cheltuieli operaţionale. Cheltuielile ale activităţii operaţionale. cheltuieli de întreţinere a personalului administrativ ş.a. mărfurilor şi prestărilor de servicii. al mărfurilor. precum şi consumurile de indirecte de producţie aferente serviciilor prestate. se . ∼ cheltuielile generale şi administrative. şi anume : cheltuieli privind operaţiunile de marketing. Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind cheltuielile ocazionate de desfăşurarea activităţii de bază a întreprinderii.

pierderile din participaţiile în alte întreprinderi şi operaţiunile cu părţile legate. ∼ cheltuielile activităţii financiare. împrumuturilor şi creditelor întreprinderii.Evidenţa se ţine la contul 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare” Pierderile excepţionale rezultă din evenimentele sau operaţiunile rare şi netipice care nu sunt legate de activitatea economico-financiară (ordinară) a întreprinderii. Se ţine evidenţa la contul 731 „ Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” 37 . resurselor naturale. Acestea cuprind daunele provocate de calamităţile naturale. activelor materiale în curs de execuţie. Cheltuielile activităţii de investiţii rezultă din ieşirea activelor pe termen lung şi cuprind cheltuielile şi pierderile aferente ieşirii activelor nemeteriale.Evidenţa pierderilor respective se ţine la contul 723 „Pierderi excepţionale” Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind suma totală a cheltuielilor privindimpozitul pe venit luată în considerare la calcularea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune. Se ţin la contul 714 „ Alte cheltuieli operaţionale” Cheltuielile activităţii neoperaţionale cuprind cheltuielile suportate de întreprindere la desfăşurarea altor feluri de activităţi.Alte cheltuieli operaţionale cuprind cheltuielile privind vînzarea altor active curente. cheltuieli privind arenda operaţională. Acestea cuprind: ∼ cheltuielile activităţii de investiţii. ∼ pierderi excepţionale. activelor financiare pe termen lung. sumele reducerii valorii activelor pe termen lung ieşite. cheltuieli aferente dobînzilor pentru credite şi împrumuturi ş. mijloace fixe. pierderile din perturbările politice. terenurilor. cheltuielile sub formă de amenzi. modificarea legislaţiei ţării. Se ţine la contul 721 „ Cheltuieli ale activităţii de investiţii” Cheltuielile activităţii financiare rezultă din modificarea mărimii şi structurii capitalului propriu.a.

Pentru a vedea componenţa cheltuielilor la întreprinderea S. Rapoartele financiare reprezintă un sistem reglementat de indicatori financiari generalizatori care caracterizează situaţia patrimonială şi financiară a întreprinderii şi rezultatele activităţii economice a acesteia obţinute în cursulperioadei de gestiune respective. Tema 10 : Conţinutul şi structura rapoartelor financiare. În funcţie de gradul şi caracterul interesului financiar.  interni (fondatori. organizaţii obşteşti etc. utilizatorii rapoartelor financiare se divizează în două grupuri:  externi (investitori.A. creditori. cumpărători. proprietari. administraţia) care gestionează întreprinderea la toate nivelurile şi utilizează informaţia contabilă la planificarea .) care se află în afara întreprinderii şi au nevoie de informaţii pentru luarea deciziilor investiţionale şi altor decizii economice. anexelor la ele şi notei explicative. furnizori. La sfîrşitul fiecărui trimestru la întreprindere se întocmeşte Raportul statistic nr 5-C ( Anexa 5. „Moldtelecom” efectuate pe luna decembrie 2003 este necesar de studiat documentul Analiza cheltuielilor (Anexa 6. administrative.2). organe fiscale. personal. unde sunt indicate toate cheltuielile şi consumurile suportate de întreprindere pe trimestrul precedent.1) pe luna decembrie 2003. 38 .

evaluarea unor operaţiuni economice distincte şi a activităţii întreprinderii în ansamblu. în afară de formularele enumerate mai sus:  Raportul privind fluxul capitalului propriu 39 şi anuale. Data raportată se consideră ultima zi calendaristică a perioadei de gestiune. sunt obligaţi să întocmească rapoarte financiare trimestriale Persoanele fizice. modul de întocmire şi de prezentare a rapoartelor financiare de către agenţii economici din Republica Moldova sunt determinate de: Legea contabilităţii. Componenţa.controlul. conţinutul şi modul de pregătire a rapoartelor financiare cu destinaţie generală prezentate de agenţii economici utilizatorilor este deteminat de doi factori: a) perioada de gestiune pentru care se întocmesc b) sistemul contabil aplicat. agenţii economici. Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie ale fiecărui an. Conform Legii contabilităţii. notarii. şi alte documente şi acte normative destinate reglamentării regulilor de întocmire a rapoartelor financiare. Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare. care utilizează pentru ţinerea contabilităţii sistemul simplificat sau complet al partidei dubl. întocmesc veniturilereale obţinute şi cheltuielile efectuate în anul acre a expirat. În componenţa raportului trimestrial agenţii economici includ:  Bilanţul contabil  Raportul privind rezultetele financiare  Raportul privind fluxul mijlacelor băneşti. SNC5 „Prezentarea rapoartelor financiare”. privind declaraţia . inclusiv avocaţii şi notarii. Componenţa. cînd acesta începe la data înregistrării agentului economic. SNC 1 „Politica de contabilitate” . Raportul financiar anual al agenţilor economici trebuie să conţină. inclusiv avocaţii. cu excepţia primului an de activitate.

40 . modul de fuuncţionare. În urma studiilor efectuate am ajuns la următoarele concluzii: • Politica de contabilitate promovată de S.A. cum are loc ducerea evidenţei contibele la Societatea pe Acţiuni "Moldtelecom" filiala "Centru Transmisiuni". Eu am încercat să relatez aceasta bazîndu – mă pe cunoştinţele teoretice învăţate şi experienţa practică pe care am acumulato în cursul practicii de producţie efectuată la Secţia Contabilitate Economie şi Finanţe din cadrul filialei "Centru Transmisiuni". În Raportul financiar pe anul 2005 (Anexa 7. calificat. beneficiază de un personal numeros.”Moldtelecom” rapoartele financiare se întocmesc în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. La întreprinderea Centru Transmisiuni S. Încheiere În cadrul acestei lucrări am încercat să reflect structura. responsabil.A. fluxul capitalului propriu. nefiind nevoită să depindă de persoane terţe. fluxul mijloacelor băneşti şi toate anexele corespunzătoare. aş putea spune că este destul de bine organizată. ceea ce este bine. Anexa la bilanţul contabil  Anexa la Raportul privind rezultatele financiare  Nota explicativă.1) putem găsi toată informaţia cu privire la rezultatele financiare a întreprinderii. "Moldtelecom" inclusiv filiala "Centru Transmisiuni" este în principiu o politică destul de bună. Filiala este în stare să-şi acopere o bună parte din nevoile de finanţare din fondurile proprii. punctual.

41 .A.A. mijloace fixe. care nu era într – atît de mare dar dispunea de un potenţial financiar şi tehnic foarte dezvoltat • S. • De asemenea faptul că nu înregistrează intrări de materiale şi obiecte de mică valoare şi scurtă durată din toate sursele se datorează faptului că ele îi sunt transmise direct de la centrul de distribuire a materialelor de la S. intrare / ieşire a multor tipuri de materiale. Toate acestea într-o măsură mai mare sau mai mică au frînat puţin cîte puţin activitatea de dezvoltare a S. care va fi valoarea probabilă rămasă ş.• Faptul că recurge de multe pentru soluţionarea diferitor probleme la sediul central al S. care va fi durata lor de exploatare. "Moldtelecom" are şi nişte divergenţe în ţinerea evidenţei contabile.A. obiecte are nevoie. contractul colectiv de muncă. modul de utilizare. "Moldtelecom" care decide de ce materiale. valoarea de intrare. a fost modificată în proporţii destul de mari Politica de contabilitate.a.A. "Moldtelecom". deoarece anul 2004 a fost un an cu multe probleme: a avut loc liberalizarea pieţii telecomunicaţiilor din ţară. modul de primire / predare. cum se va calcula uzura. • Diminuarea considerabilă a mărimii activelor este determinată de faptul că la începutul anului curent a avut loc trecerea secţiei de fibre optice la balanţă altei filiale. Oferta tender făcută pentru procesul de privatizare al Operatorului Naţional de telefonie fixă au schimbat multe norme în ţinerea evidenţei contabile. tehnologii. au fost făcute o serie de tentative de a privatiza această întreprindere dar toate fără succes. "Moldtelecom" este ceva normal. • Din analiza Bilanţului Contabil observăm că mărimea capitalului propriu este destul de mare. deoarece este o simplă filială şi conform legislaţiei în vigoare nu are dreptul să activeze individual. iar datorii la termen nu are contractate deloc ceea ce nu este chiar bine deoarece costul capitalului propriu este de cele mai dese ori mult mai mare costul capitalului împrumutat.

A. "Moldtelecom" şi mai ales filiala "Centru Transmisiuni" beneficiază de o gestionare bună care încearcă pe an ce trece să se aloce mai multe fonduri pentru modernizarea companiei. inovaţii de ultimă oră. cadre înalt calificate.• Oricum faptul că în cei doi ani prezentaţi în Bilanţul Contabil sa obţinut profit ne arată că S. adaptarea ei la cele mai moderne şi sofisticate tehnici de calcul. 42 . profesioniste.