UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 7 VENIT, CONSUM, INVESTIŢII

Parcurgeţi această unitate de învăţare şi veţi înţelege: • • • • Modul în care deciziile individuale sunt înlocuite de comportamentul de grup al unor categorii globale. Variaţiile activităţii economice care influenţează evoluţia economiei. De ce cantităţile sunt apreciate la nivel macroeconomic,fiind luate în calcul la nivel global. În ce măsură comportamentul colectiv are o logică diferită de cea a comportamentului individual. -----------------------• Locurile de muncă ,venitul,nivelul de activitate nu mai sunt date ci devin variabile. În opoziţie cu microeconomia ( care studiază şi modul de alocare a resurselor) macroeconomia reflectă nivelul activităţii economice . • Forţele spontane ale pieţei nu mai orientează economia către ocuparea integrală a locurilor de muncă . • J.M Keynes a demonstrat posibilitatea unui echilibru durabil în condiţii de subutilizare a forţei de muncă. • Instrumentele de analiză sunt modificate . • Abordarea tradiţională în termeni de preţ este substituită cu abordarea în termeni de flux. De aici ,utilizarea unor agregate ca : - investiţii, -consum, -venit, -cheltuieli, -economii.

1

„Legea psihologică fundamentală pe care ne putem baza cu toată certitudinea.oamenii tind să-şi sporească nivelul de consum pe măsură ce venitul lor creşte. • Analiza neoclasică construieşte funcţia de consum prin relaţia PREŢCANTITATEA CERUTĂ . • Keynes propune stabilirea unei relaţii între CONSUMUL GLOBAL –VENIT . cap.datorită cunoştinţelor pe care le avem despre natura umană şi .Keynes .dar nu cu o cantitate egală cu creşterea venitului” . este că .a posteriori datorită informaţiilor detaliate furnizate de experienţă.al VIII-lea consum economisire 2 . • Urmărirea microdeciziilor la nivelul economiei naţionale este imposibilă . a priori. Funcţia de consum • Comportamentul de determină consum Funcţia de economisire • Diferenţa dintre : a) consumul final = totalitatea achiziţionărilor de bunuri şi servicii pentru satisfacerea directă a nevoilor agenţilor economici FĂRĂ a participa sau contribui la sporirea producţiei Q b) consumul intermediar = se realizează în vederea producerii de bunuri.în acelaşi timp. J. • În consecinţă se urmăreşte evoluţia principalelor agregate şi macrodeciziile.M.Producţia Distribuţia venitului generează cheltuieli ( cumpărarea de produse ) • Piaţa apare în acest caz doar ca un moment al circulaţiei . • Reglarea prin intervenţia statului (politica economică ) devine necesară.Teoria generală. în medie şi în cea mai mare parte a timpului.

adică ΔC /ΔV . Înclinaţia medie spre consum variază şi este în funcţie descrescătoare de nivelul venitului. V 3 . C1 / V1 = C2 / V2 =…. C C = c · V unde 0 < c < 1 Δ C /ΔV = c = C / V C2 Relaţia dintre C şi V se exprimă C1 c prin înclinaţia spre consum: 0 a) înclinaţia medie spre consum V1 V2 ( rata consumului ) = c.unde C0 este consumul incompresibil . Deci. C = c V + C0 unde C0 este pozitiv.înclinaţia medie spre consum adică C/V este constantă şi egală cu cea marginală.Funcţia de consum keynesiană • Funcţia liniară.=Ci /Vi constant = C / V = c = ΔC /Δ V = c’ Deci: Ipoteza de lucru C= c V . ca raport Δ C /Δ V ΔC / ΔV = f (V) Consumul este proporţional cu V . ca raport C / V b) înclinaţia marginală spre consum .spre consum c’. C / V = c + C0 / V C=f(V) ΔC / Δ V >0 . c’ . C / V este constant şi egal cu înclinaţia mg. înclinaţia c adică C/V scade o dată cu nivelul venitului Tipuri funcţie de consum a) funcţia liniară C = c V unde O< c < 1 . ΔC/ΔV = c = C/V b) fincţia afină ( înrudită ) C = c V + C0 . O< c< 1 şi C0 >0 ΔC / ΔV = c < C / V = c + C0 / V c) funcţia concavă ΔC / ΔV scade o dată cu creşterea lui V şi a lui C .pozitiv dar nu poate fi redus.

aceasta înseamnă că a avut loc 4 . J.C0 ). Dacă consumul este pozitiv.spre economii .rezultă că : C/V+S/V=1 Suma înclinaţiilor medii spre consum şi economii este egală cu 1 ( acelaşi lucru şi pentru înclinaţiile mg. : spre consum .peste un nivel de venit nul.M.spre economii .După cum se ştie. s’ =ΔS /ΔV • Cele două înclinaţii medii: spre consum .cap.c’=Δ C / ΔV şi înclinaţia mg.s= S / V se pot corela la fel ca şi cele două înclinaţii mg.c= C / V şi spre economii . ΔV =ΔC +ΔS . este agreabil să găseşti un punct fix.spre consum şi economii ).XI • • Înclinaţia medie spre economii ( rata economisirilor ) .egală cu ( .deoarece o creştere a lui V nu are decât două utilizări : C şi S .rezultă că : s = ΔC /ΔV + ΔS / ΔV • • • Funcţia de economisire se deduce prin scăderea funcţiei de consum. economisirea va fi negativă. În cazul funcţiei de consum : C = cV + C0 S = V –( cV + C0 ) = ( 1-c ) V-C0 Economisirea este crescătoare în funcţie de nivelul venitului .ΔS / ΔV = 1-c constantă şi se reprezintă prin s s+c=1 • La un nivel de venit nul.nimeni nu contestă că economisirea reprezintă excesul de venit faţă de cheltuiala pentru consum”. s = S / V Înclinaţia mg.Keynes „Teoria generală” . • Dacă V = C+ S prin divizarea celor doi membrii ai egalităţii prin V .Funcţia de economisire S=V–C „În mulţimea de accepţiuni divergente ale cuvintelor. Economisirea este f (V). divizând cei doi membrii prin V .s’=ΔS /ΔV.

o retragere din fondurile anterioare care au permis finanţarea acestui consum incompresibil.activităţii economice în general şi a folosirii forţei de muncă . ( 1-c) V-C0 = 0 şi pragul de ruptură V este nivelul Vr egal cu zero • C0 / 1-c . orice variaţie a ocupării = variaţia egală în sens opus a şomajului. • Economisirea devine pozitivă doar dincolo de un anumit nivel de venit Vr numit „prag de ruptură” dincolo de care colectivitatea încetează să-şi cheltuiască economiile.o neeconomisire.c ) V – C0 Multiplicatorul investiţiilor şi nivelul venitului • • Creşterea investiţiilor determină sporirea ( prin efectul de multiplicare) a producţiei.o economisire negativă. • S = ( 1-c) V-C0 . unde 1-c = s . b) constanţa capacităţilor de producţie. V = Vr = C0 / s Funcţia de consum C = c V + C0 Funcţia de economisire S = ( 1. Pentru ca fenomenul să aibă loc trebuie îndeplinite un număr de condiţii grupate în trei ipoteze complementare : a) relaţia nivel de producţie –variaţia preţurilor va determina ( ca reacţie a agentului economic ) o creştere a Q . – folosirea forţei de muncă urmează cerinţele şi dimensiunea Q iar orice variaţie a nivelului de activitate se va reflecta imediat şi proporţional asupra nivelului de ocupare a forţei de muncă . 5 . o creştere a preţului de vânzare.sau o combinaţie în proporţii variabile a acestor două măsuri. acest prag de ruptură este definit prin S = 0 .

k = 1 / 1 – ΔC / Δ V ΔC / ΔV = c’ k = 1 / 1-c’ ştiind că c’ + s’ = 1 rezultă că k = 1 / s′ Valoarea lui „k” este cu atât mai mare cu cât înclinaţia mg. Ecuaţia de definiţie este k = ΔV / Δ I Valoric. Δ I = ΔV –ΔC . Multiplicatorul investiţiilor ( k ) reprezintă raportul dintre creşterea nivelului Q sau al venitului (ΔV) şi creşterea iniţială a investiţiilor (Δ I ) . întreprinderile se vor confrunta cu creşterea stocurilor.ΔC .Cerere Producţia un anumit grad de ocupare şomaj Această legătură exprimă interes economic c) modalităţile de ajustare în situaţia de subutilizare a forţei de muncă (în situaţia de CRIZĂ ) . • • Când C creşte.se vor reduce locurile de muncă.spre consum c’ este mai ridicată sau cu cât înclinaţia mg. • Principiul acceleratorului se aplică la împărţirea veniturilor în cheltuieli pentru consum şi economii ( a fost introdus de John Bates Clark ). preţurile vor fi afectate puţin sau deloc. 6 . k = ΔV / Δ V . Când C scade.spre economii s’ este mai scăzută . întreprinderile aruncă pe piaţă produsele din stoc şi vor creşte apoi Q prin punerea în funcţiune a capacităţilor de producţie angajând forţă de muncă.producţia Q se va micşora .

Explicaţi în ce constă trecerea de la abordarea microeconomică la cea macroeconomică. Definiţi “legea psihologică fundamentală” formulată de J.• • Acceleratorul exprimă dependenţa nivelului investiţiilor de evoluţia lui Q şi a lui V. Investiţile nete It derivă din ΔV care = Vt – Vt-1 Apare relaţia între Inete şi modificarea V .investiţii nete. Cum se explică faptul că piaţa apare ca un moment al circulaţiei ? 2. Întrebări de verificare 1. b = investiţie reamplasată. ΔVt-1 = modificarea V. înclinaţia marginală spre consum.investiţii.acceleratorul.Ce economist a marcat prin analiza sa schimbarea abordării teoretice la nivel macro? 3.multiplicatorul investiţional. I t = α ΔVt-1 + b Sau : α = coeficient accelerator.funcţia de economisire.Keynes.funcţia de consum . Kt – Kt-1 = a ( Vt – Vt-1 ) ΔK = It ΔV It = a ΔV a = It / ΔV ( unde K este capitalul utilizat în t şi în t1 ) k = ΔV / ΔI a = It / ΔV Se utilizează la explicarea FLUCTUAŢIILOR CICLICE Termeni cheie: venit . 4. iar modificarea V este determinată de nivelul I din aceeaşi perioadă.consum.inclinaţia marginală spre economii. 7 . Analizaţi relaţia dintre comportamentul de consum şi economisire şi funcţiile de consum şi economisire.M.

taxele sunt 100 u. Definiţi şi explicaţi funcţia de economisire.-Legea psihologică formulată de Keynes se referă la : raportul dintre nevoi şi consum. . k = 5.Apoi creşterile sale pentru perioada t2-t4 sunt constante. e.m.m.-Dacă multiplicatorul investiţiilor.. 6. Determinaţi. relaţia consum /venit. 3. 2. Teste grilă şi probleme a. explicaţi de ce se afirmă că acceleratorul a = It / ∆ V se utilizează la explicarea fluctuaţiilor ciclice.pornind de la următoarele date: economiile sunt în prezent 1500 u.4.în timp ce V1 înregistrează o creştere cu 25% faţă de t0.cu 28%.Cunoscând conţinutul problematic al ciclicităţii economice (vezi Unitatea de învăţare 6).m.t1. 6. multiplicatorul investiţiilor .. 7. 4.3y şi nivelul investiţiilor de 2300 u. creşterea consumului cu o rată inferioară creşterii venitului..Să se calculeze multiplicatorul investiţiilor k pornind de la următoarele date:V0 este de 1000 u. iar consumul personal este 600 u. b.c´.75V. determinaţi creşterea consumului şi a economiilor ..5. înclinaţia individului spre un anumit tip de consum. Ce reprezintă multiplicatorul investiţiilor? Definiţi şi precizaţi formula de calcul.m reprezentând o creştere cu 10% faţă de anul anterior.în aceste condiţii.ocazionează o creştere a investiţiilor cu 7500 u. Argumentaţi răspunsul ales..m.rata consumului este 0.Fie funcţia consumului C = 150 + c’Vd. c.m. Venitul naţional este 1000 u. creşterea consumului în urma creşterii venitului.Consumul pe toată perioada t0-t4 reprezintă 0.k. La care dintre cauzele ciclicităţii se face trimitere ? 7. d.-Determinaţi înclinaţia marginală spre consum.m şi înregistrează o creştere cu 25% în primul an. 8 . Ce reprezintă acceleratorul investiţional? Definiţi şi precizaţi formula.Cunoscând funcţia de consum C=1400+0.să se determine: a) b) funcţia de economisire. venitul naţional de echilibru. 5. 1.

lumea afacerilor nu este interesată pentru a investi.economiile provin din amânarea CONSUMULUI .-Pentru a elimina şomajul trebuie încurajate cheltuielile şi reducerea economiilor 8. Reducerea activităţii depresiune şi criză.Ciclicitatea se datorează.-Dacă se manifestă înclinaţie puternică spre consum ( funcţia de consum ) patronatele vor considera profitabilă angajarea forţei de muncă suplimentară şi extinderea producţiei .N total şi de proporţia din V. 4.-„CEREREA EFECTIVĂ” este determinată de nivelul V. 7. unui dezechilibru între economii şi investiţii .-Dacă însă.-Întreprinzătorul investeşte economiile altor agenţi economici deoarece.N total care este cheltuită sau economisită. GUVERNUL trebuie să gestioneze proprietatatea . apariţia ciclurilor de afaceri produce în acelaşi timp şomaj.8. 9 . 5. în opinia sa..-Nivelele scăzute de activitate şi şomajul sunt datorate unei lipse de CERERE în economie . CONCLUZII: 1. deoarece nu se întrezăreşte un anumit grad de profitabilitate. atunci doar GUVERNUL trebuie şi poate influenţa angajarea în mod direct prin iniţierea de locuri de muncă publice.sărăcie sau bogăţie . 6. Această amânare afectează nivelul activităţii dacă investitorii nu sunt interesaţi să investească.Explicaţi de ce dezechilibrul între economii şi investiţii generează ciclicitatea economică.-Nivelul de angajare este determinat de CEREREA totală din economie. 2.-În concepţia lui Keynes. 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful