YOGA SUTRAS - Patanjali

SUTRELE ( AFORISMELE ) CAP. 1. S A M A D H I P A D A (capitol despre Samadhi - liniste) cuprinzând 51 de versuri: Acum prin urmare instrucţiuni complete cu privire la YOGA. YOGA este suprimarea sau blocarea (NIRODHA) formelor, transformărilor sau modificărilor mentale fundamentale (VRITTIS), care apar în toate dimensiunile paralele ale conştiinţei, pe care le ia, prin care se manifestă şi pe care le manifestă conştiinţa (CHITTA). 1.3. În starea de YOGA, sau cu alte cuvinte atunci când VRITTIS-urile sunt blocate, văzătorul (DRASHTA, SAU PURUSHA) e stabilit (locuieşte sau se odihneşte în el însuşi sau în propria sa natură esenţială (SVARUPA). 1.4. În afara stării de YOGA are loc identificarea lui PURUSHA sau DRASHTA cu modificările (VRITTIS) lui CHITTA. 1.5. Modificările fundamentale ale minţii (VRITTIS) sunt de cinci feluri; ele pot fi dureroase, neplăcute sau impure (KLISHTA), sau nedureroase, plăcute sau pure (AKLISHTA). 1.6. Cele cinci modificări fundamentale (VRITTIS) ale minţii sunt: cunoaşterea corectă (PRAMANA), cunoaşterea non-discriminativă incorectă sau falsă (VIPARYAYA sau AVIDYA), imaginaţia sau fantezia (VIKALPA), somnul (NIDRA) şi memoria (SMRITI). 1.7. Cunoaşterea prin experienţă directă (PRATYAKSHA), inferenţa (ANUMANA) şi mărturia sau revelaţia celor care au perceput direct Adevărul (AGAMA) sunt sursele cunoaşterii corecte (PRAMANA). 1.8. Cunoaşterea non-discriminativă, incorectă sau falsă (VIPARYAYA sau AVIDYA) este cunoaşterea care nu este bazată pe o formă adecvată (cunoaşterea în care unui obiect i se atribuie în mod fals proprietăţile altui obiect). 1.9. Cunoaşterea care decurge numai din cuvinte sau alţi factori dar care n-are un obiect real corespunzător, adică obiectul ei nu există în afara minţii, este fantezie (VIKALPA). 1.10. Somnul (NIDRA) este acel vritti care are drept suport absenţa activităţii mentale (PRATYAYA). 1.11. Memoria (SMRITI) este cunoaşterea trecută, care a fost înregistrată prin procesul de a nu lăsa să dispară sau să scape din minte obiectele înregistrate anterior. Aceste obiecte sunt readuse în minte prin intermediul SAMSKARAS-urilor. 1.12. Stoparea (NIRODHA) acestor cinci VRITTIS se face prin practică repetată (ABHYASA) şi VAIRAGYA (detaşare). 1.13. Din cele două (menţionate în sutra anterioară) ABHYASA înseamnă stabilitatea efortului de a estompa VRITTIS-urile.
1.1. 1.2.

Ea devine ferm întemeiată fiind continuată fără întrerupere o lungă perioadă de timp, cu adoraţie şi aspiraţie infinită către ţelul suprem, cosmic, al fiinţei umane. 1.15. Când individul se eliberează atât de dorinţele pentru obiectele cunoscute prin simţuri, cât şi pentru acelea de care a auzit vorbindu-se, starea aceasta de conştiinţă este VAIRAGYA. 1.16. Aceea este cea mai înaltă VAIRAGYA în care există eliberare chiar şi faţă de dorinţa pentru GUNAS, (adică detaşarea faţă de toate aspectele lui PRAKRITI) pe baza cunoaşterii adevărate a lui PURUSHA. 1.17. În SAMPRAJNATA baza subtilă pentru fixarea sau concentrarea minţii (PRATYAYA) este judecata (VITARKA), reflecţia (VICHARA), beatitudinea (ANANDA) sau simţul individualităţii (ASMITA), fiecăreia din aceste baze corespunzându-i o stare de SAMADHI. 1.18. ASAMPRAJNATA desemnează starea meditativă în care activitatea mentală subtilă responsabilă de cunoaşterea (PRAJNA) obiectului este eliminată complet, în minte rămânând numai obiectul, reflexia mentală şi SAMSKARA acelei activităţi. 1.19. Yoghinii VIDEHA (dezincarnaţi) şi PRAKRITILAYA (fuzionaţi în PRAKRITI) au naşterea drept cauză a lui ASAMPRAJNATA SAMADHI. Aceasta este BHAVAPRATYAYA ASAMPRAJNATA SAMADHI. 1.20. Ceilalţi (decât cei dezincarnaţi (VIDEHA) şi fuzionaţi în diferite aspecte ale lui PRAKRITI (PRAKRITILAYA)) ating ASAMPRAJNATA trecând prin stadiile de credinţă (SHRADDHA), voinţă intensă, efort susţinut şi energie puternică (VIRYA), memorie (SMRITI, adică reamintirea stărilor identice) şi inteligenţă cognitivă derivată din SAMPRAJNATA SAMADHI (SAMADHIPRAJNA), respectiv. 1.21. Aceia care au o dorinţă (SAMVEGA) extrem de puternică ating ASAMPRAJNATA SAMADHI foarte repede. 1.22. Cu dorinţa (SAMVEGA) crescând în intensitate, de la slabă la medie şi apoi la extrem de puternică, ASAMPRAJNATA SAMADHI poate fi atins mai târziu, mai repede sau foarte repede. 1.23. Sau prin devoţiune pentru ISHWARA (ASAMPRAJNATA SAMADHI poate fi atins). 1.24. ISHWARA (esenţa purei conştiinţe macrocosmice) este supremul PURUSHA transcedental, neatins de necazuri sau tensiuni fundamentale ale minţii (KLESHAS), acţiuni (KARMAS) consecinţe şi fructe ale acţiunilor. 1.25. În ISHWARA este condensată sub formă de esenţă sămânţa (BIJA) omnişcienţei nelimitate (SARVAJNA). 1.26. Nefiind limitat de timp, el este GURU-l GURUS-ilor. 1.27. AUM e cuvântul sau sunetul subtil de rezonanţă care îl desemnează sau îl manifestă pe ISHWARA. 1.28. Acesta (cuvântul AUM) trebuie recitat în mod repetat (JAPA), examinându-i mental semnificaţia (BHAVANA) (sau meditând asupra înţelesului acestuia).
1.14.

Prin această practică se ajunge gradat la sesizarea aspectelor ultime ale fiinţei (introspecţie) şi obstacolele pe calea YOGA sunt depăşite. 1.30. Boala, moleşeala sau lenea mentală, îndoiala, amânarea, letargia sau lipsa entuziasmului, dorinţa pentru plăcerile simţurilor, percepţia eronată, incapacitatea de a realiza stări superioare de concentrare şi instabilitatea stărilor superioare odată obţinute sunt obstacolele pe calea YOGA. 1.31. Durerea sau suferinţa, depresiunea (apatia psihică), agitaţia corpului sau nervozitatea şi respiraţia neregulată sunt simptomele auxiliare ale distracţiei mentale (VIKSHEPA). 1.32. Pentru îndepărtarea acestora (a obstacolelor şi a simptomelor auxiliare) practica concentrării mentale asupra unui principiu (TATTVA) unic (este recomandată) (EKATATTVABHYASA). 1.33. În legătură cu fericirea (SUKHA), mizeria (DUHKA), virtutea (PUNYA) şi viciul sau nebunia (APUNYA), cultivând respectiv atitudini de simpatie (MAITRI), compasiune (KARUNA), bucurie (MUDITA) şi indiferenţă (APEKSHANA), mintea (CHITTA) devine pură şi împăcată. 1.34. Sau prin expiraţie (RECHAKA) şi reţinerea respiraţiei (KUMBHAKA) se poate controla mintea. 1.35. Altfel, mintea poate fi stăpânită şi făcută fermă concentrând-o asupra experienţei simţurilor, astfel încât să simţim vie, intensă şi constantă plăcerea pe care aceste simţuri ne-o procură. 1.36. Sau meditând asupra lotusului luminos din inimă (ANAH) (JYOTISMATI) care e dincolo de orice supărări (VISHOKA) (se poate controla mintea). 1.37. Altfel mintea poate fi controlată prin concentrarea şi identificarea telepatică cu fiinţele extrem de evoluate care au atins realizarea supremă şi care sunt total lipsite de pasiuni (VITARAGA). 1.38. Sau altfel, mintea poate fi făcută fermă dându-i ca suport (al meditaţiei) (ALAMBANA) cunoaşterea (JNANA) din vis (SVAPNA) şi somn (NIDRA). 1.39. Sau prin meditaţia asupra obiectului de adoraţie mintea poate fi liniştită. 1.40. Astfel prin liniştirea şi controlarea minţii yoghinul dobândeşte stăpânire completă asupra tuturor obiectelor meditaţiei, de la cel mai mic (PARAMANU) până la cel mai mare (PARAMAMAHATTVA). 1.41. SAMAPATTI este acea stare de identificare perfectă, de completă absorbţie a mentalului care a devenit complet liber de VRITTIS, în care acesta (mentalul) devine ceea ce reflectă [(cele trei tipuri de obiecte, cum ar fi) cunoscător, cunoscut şi cunoaştere] la fel cum un cristal pur ia culoarea obiectelor pe care stă. 1.42. Acea stare (de SAMADHI) care apare atunci când conştiinţa alternează între cuvânt (SHABDA), obiectul propriu-zis (ARTHA) şi cunoaşterea mentală (JNANA) este o stare amestecată a minţii (VITARKA) şi e numită SAVITARKA SAMAPATTI.
1.29.

47. Pentru dezvoltarea conştiinţei din SAMADHI şi pentru a disipa cauza suferinţelor (KLESHAS) se practică KRIYA YOGA. 1. SVADHYAYA şi ISHWARA PRANIDHANA constituie KRIYA YOGA.46. 1.43. plăcerea (RAGA). . După ce s-a atins perfecţiunea în NIRVICHARA SAMADHI răsare lumina spirituală.45. 2. 1.51.48. S A D H A N A P A D A (capitol despre practică) cuprinzând 55 de TAPAS. 2. CAP. neplăcerea (DWESHA) şi frica de moarte (ABHINIVESHA) sunt durerile sau tensiunile fundamentale ale minţii (KLESHAS). când mintea e ca şi când ar fi lipsită de conştiinţa de sine (SWARUPASUNYAEVA) şi când numai cunoaşterea pură a obiectului (JNANA) mai există. aceasta e NIRVITARKA. 1. 2. AVIDYA este câmpul acestor KLESHAS care pot fi în stările adormită sau latentă (PRASUPTA). versuri 2.49. 1. În NIRVICHARA SAMADHI superconştiinţa cognitivă (PRAJNA) devine plină de veritabila experienţă cosmică (RITAMBHARA). se atinge SAMADHI fără sămânţă. Stadiile de SAMADHI referitoare la obiectele subtile (adică VITARKA.După limpezirea memoriei (SMRITI) (adică eliminarea sau atenuarea SAMSKARAS-urilor). După blocarea chiar şi a acelor SAMSKARAS datorate blocării tuturor CHITTA VRITTIS-urilor. 1. Această cunoaştere (prin RITAMBHARA) e diferită de aceea dobândită din auzite (SHRUTA) sau prin inferenţă (ANUMANA). dispersată (VICHCHHINNA) sau în plină activitate (manifestate) (UDARANA).50. 1. VICHARA. Prin aceasta s-au explicat şi SAVICHARA SAMADHI. sentimentul eu-lui (ASMITA). 1. Stadiile subtile care au fost explicate anterior constituie numai SAMADHI cu sămânţă.2. 1. Ignoranţa (AVIDYA).4. deoarece ea are un obiect special.44. ANANDA şi ASMITA SAMADHI) se extind până la ALINGA (indisolubilul).1. Conştiinţa dinamică născută din acest SAMADHI depăşeşte cu mult în elevare şi anihilează celelalte SAMSKARAS-uri născute din stările inferioare. 2.3. atenuată (TANU). NIRVICHARA SAMADHI şi celelalte stadii mai subtile de SAMADHI.

2. Văzătorul (DRASHTA sau PURUSHA) este conştiinţa pură. PRAKRITI (DRISHYA sau văzutul) există numai de dragul lui PURUSHA şi existenţa lui PRAKRITI nu e decât o vagă reflectare a existenţei veritabile a lui ATMA. el percepe numai prin intelect (BUDDHI). Acumularea de KARMAS (KARMASHAYA). 2.16. de asemeni. 2. 2. VISHESHA. şi experienţa. 2. impur. 2.8. el are natura elementelor (BHUTAS) şi organelor de simţ (INDRIYAS) şi obiectivele sale esenţiale sunt experienţa (BHOGA) şi eliberarea (APAVARGA). Pentru cel care are putere de discriminare (VIVEKA) totul este în cele din urmă suferinţă. 2.19. rău şi non-ATMA. Fructele lui JATI. în sfera vizibilă sau invizibilă.22.5. Transformările KLESHAS-urilor pot fi reduse prin meditaţie (DHYANA). susţinută de propria sa forţă. 2.10. AVIDYA este confundarea a ceea ce este non-etern. bun şi ATMA. activităţii (KRIYA) şi stabilităţii (STHITI). 2. ASMITA constă în a identifica în mod eronat PURUSHA cu BUDDHI. KLESHAS-urile pot fi reduse prin involuţie atunci când ele sunt subtile. 2. AVISHESHA. 2. LINGAMATRA şi ALINGA sunt stadiile GUNAS-urilor. 2. 2.21. 2. RAGA este ataşamentul care însoţeşte plăcerea.11. este experimentată în naşterile prezente şi viitoare.15. datorită GUNAS-urilor şi VRITTIS-urilor în opoziţie. pur. atunci când se află înglobat în natură.13. AYUH şi BHOGA sunt fericire sau tristeţe.17. ABHINIVESHA este dorinţa de a trăi.9. AGAMI KARMA sau suferinţa care n-a venit încă poate şi trebuie să fie evitată. dar în ciuda purităţii lui. ea se maturizează şi roadele ei sunt: naşterea sau situaţia socială.20. care îşi are originea în manifestarea suferinţelor (KLESHAS). Atâta timp cât rădăcina lui KARMASHAYA este prezentă. durata şi evenimentele vieţii. 2. Văzutul (DRISHYA) sau PRAKRITI are proprietăţile sau calităţile luminii (PRAKASHA).14. 2.7. din cauza consecinţelor datorate schimbării (PARINAMA). a suferinţei (TAPA) generată de anxietăţile şi grijile inerente vieţii întrupate a SAMSKARAS-urilor care rămân şi dau naştere la dorinţe şi. Uniunea sau identificarea dintre văzător (DRASHTA sau PURUSHA) şi văzut (DRISHYA sau PRAKRITI) este cauza lui HEYA (suferinţa care poate şi trebuie să fie evitată). depinzând de merit sau virtute (PUNYA) sau non-merit sau viciu (APUNYA).18. Dwesha este aversiunea care însoţeşte durerea. respectiv cu ceea ce este etern.6. care-i domină chiar şi pe cei învăţaţi. Pentru acela care şi-a atins ţelul (adică s-a eliberat). 2. văzutul (PRAKRITI sau DRISHYA) devine non-existent (în sensul că .2.12.

Curăţenia (SAUCHA).28.finalitatea sa a fost realizată). austeritatea (TAPAS). timpului şi împrejurărilor. deoarece el este comun tuturor. 2. Fiind ferm stabilit în AHIMSA. Non-violenţa (AHIMSA). mânie şi confuzie. a uniunii (SAMYOGA) este manifestarea supremei iluzii MAYA sau AVIDYA. realizate prin alţii. 2. 2. intenţionate. locului. posturi (ASANA).35. reguli fixe (NIYAMA).24. PRATIPAKSHA BHAVANA constă în a gândi intens contrariul lor. Când sunt practicate în mod universal. (cum ar fi violenţa şi alte asemenea) conţin în ele durere şi ignoranţă infinită. 2. sau tolerate (aprobate). numită eliberarea lui PURUSHA. Prin practica părţilor sistemului YOGA impurităţile se diminuează până ce are loc naşterea cunoaşterii spirituale (JNANA) şi culminarea ei în conştiinţa realităţii (VIVEKAKHYATI). onestitatea (ASTEYA). 2. dar pentru ceilalţi şi prin ceilalţi el continuă să acţioneze. Cauza. meditaţie (DHYANA) şi SAMADHI sunt cele opt părţi (ANGAS) ale disciplinei YOGA. Conştiinţa statornică a realului (VIVEKAKHYATI) este calea pentru evitarea sau îndepărtarea lui AVIDYA (sau MAYA).36. 2. control al respiraţiei (PRANAYAMA). 2. Gândurile negative (VITARKA). Acestea pot fi slabe.25.30. şi rezultă din lăcomie. concentrare (DHARANA). 2. adevărul (SATYA). apare abandonul total al ostilităţii atunci când ne aflăm în vecinătatea ei. Când mintea (CHITTA) este tulburată de pasiuni (VITARKA) sau porniri inferioare datorate gândurilor negative sau tentaţiilor.29. trebuie să se mediteze intens asupra contrariilor lor (PRATIPAKSHA BHAVANA). medii sau intense. rezultatul acţiunilor va fi dobândit cu uşurinţă fără realizarea propriu-zisă a acţiunii . 2.26. indiferent dacă sunt realizate de propria persoană. 2.27.33.32.23. studiul individual (SVADHYAYA) şi supunerea prin activitate integrată şi subordonată faţă de ABSOLUT (ISHWARA PRANIDHANA) constituie regulile fixe (NIYAMA).34. Prin absenţa sau îndepărtarea lui AVIDYA (sau MAYA) uniunea (SAMYOGA) (dintre PURUSHA şi PRAKRITI) dispare. Auto-stăpânire (YAMA). fără excepţii datorate naşterii. Aceasta este HANA (evitare). iar conştiinţa se eliberează numai prin natură. Fiind ferm stabilit în SATYA (adevăr). 2. controlul energiei sexuale (BRAHMACHARYA) şi nonposesiunea (APARIGRAHA) sunt cele cinci auto-stăpâniri (YAMA). Există şapte stadii sau faze ale cunoaşterii (PRAJNA) directe a lui PURUSHA.31. 2. 2. 2. Scopul uniunii (SAMYOGA) lui PURUSHA cu PRAKRITI este dobândirea cunoaşterii ultime prin experimentarea sau realizarea directă a naturii eterne esenţiale (SVARUPA) şi prin dobândirea de către ei a puterilor inerente lui PURUSHA şi PRAKRITI adică natura nu există decât pentru şi prin conştiinţă. retragerea simţurilor (PRATYAHARA). acestea (YAMAS-urile) devin mari discipline. mulţumirea (SANTOSHA). la nivel Macrocosmic.

2. aflăm prin simţire directă cum şi de unde vine naşterea (trecută.a patra PRANAYAMA este aceea care constă în absorbţia PRANA&Index_termeni.51.48.a realizat ASANA (postura). 2.43.htm#8209. Prin dispariţia treptată a efortului fizic (RELAXARE) şi prin meditaţia (SAMAPATTI) asupra infinitului (şarpelui ANANTA.ei şi direcţionarea ei spre obiectele din interior sau exterior.45. (Realizarea cauzelor ultime ale existenţei). el depinzând în întregime numai de voinţa noastră şi nu de acţiune şi efort. Prin SVADHYAYA se obţine comuniunea cu ISHTADEVATA (zeitatea care e obiectul devoţiunii interioare). TAPAS distruge impurităţile şi conferă puteri oculte corpului (KAYA) şi organelor de simţ (INDRIYAS). 2. Prin aceasta voalul (AVARANA) care acoperă lumina cunoaşterii (PRAKASHA) dispare.39. . Fiind ferm stabilit în BRAHMACHARYA. 2.respective. realizat prin încetarea mişcărilor de inspiraţie şi expiraţie (KEVALA KUMBHAKA).46. internă (inspiraţia) sau suprimată (retenţie). 2.41. atât fizice cât şi spirituale ni se prezintă singure. legată de loc (DESHA) timp (KALA).40. 2. 2. După ce s&Index_termeni.44.49. detaşare) faţă de propriul corp (care este perceput acum ca vehicul al SINELUI (ATMA)) şi aversiune faţă de unirea spiritului cu alte corpuri (unire care se realizează prin reîncarnare).52.47.htm#8209.37. focalizare uşoară a minţii.htm#8209. Postura (ASANA) trebuie să fie fermă (stabilă) şi confortabilă. se dobândeşte energie pe toate planurile (VIRYA). 2. 2. Fericirea neţărmurită şi perfectă rezultă din practica lui SANTOSHA 2. ataşament.53. PRANAYAMA este controlul suflului.htm#8209. control al simţurilor şi viziunea sinelui (comunicare directă cu ATMA). Realizarea transei identificatoare (SAMADHI) se obţine în urma supunerii complete faţă de ISHWARA. 2.50. 2. toate comorile. 2. 2. prezentă şi viitoare). 2. Din SAUCHA rezultă indiferenţă (în sensul de non&Index_termeni. de numărul repetărilor şi devine prelungită şi subtilă. Devenind ferm stabilit în APARIGRAHA. Cea de&Index_termeni.urilor. şi mintea devine astfel pregătită pentru concentrare (DHARANA) (prin practica lui PRANAYAMA). stare inefabilă de bucurie. 2.htm#8209. sau KUNDALINI) ASANA este stăpînită perfect. 2. cuplul contrariilor (DVANDVA) nu mai acţionează. Fiind ferm stabiliţi în ASTEYA.42. precum şi scopul acesteia. PRANAYAMA este externă (expiraţia).38. Prin practica purităţii mentale (SAUCHA) se dobândeşte reglarea şi echilibrarea GUNAS&Index_termeni. Drept urmare.

ANANDA şi ASMITA. 2. 3.6.2. NIYAMA. CAP. PRATYAHARA). SAMYAMA trebuie practicată gradat în diferitele stări subtile ale conştiinţei.5. 3.4. Cele trei împreună (DHARANA. ASANA. adică de a introverti simţurile prin retragerea lor de la obiectele respective.8. fără conştiinţa propriului sine. 3. prin fuziune totală. Cele trei realizate împreună (DHARANA. PRANAYAMA.54. NIRODHA PARINAMA este acea stare de vid a minţii (CHITTA) care apare în momentul suprimării sau anihilării obiectului . SAMADHI) sunt interne în relaţie cu precedentele (YAMA. DHYANA şi SAMADHI) constituie SAMYAMA.3. 3. Această stare devine SAMADHI atunci când se percepe interior. numai obiectul (ARTHA).7. 2. Prin aceasta se dobândeşte stăpânirea completă a simţurilor.9. orientarea spre interior a minţii (interiorizarea). 3.55. VICHARA. DHYANA. V I B H U T I P A D A (capitol despre puterile psihice) cuprinzând 56 de versuri 3. 3.PRATYAHARA este faptul de a imita cu simţurile. DHYANA este fluxul neântrerupt al activităţii mentale a conştiinţei (PRATYAYA) 3. anume în stările de VITARKA. Concentrarea (DHARANA) este obligarea (BANDHA) minţii (CHITTA) să se fixeze sau să stea focalizată într-un singur loc (DESHA). Prin stăpânirea ei (SAMYAMA-ei) răsare lumina conştiinţei cognitive superioare (PRAJNA). Iar acestea (cele trei stadii sau trinitatea (SAMYAMA)) sunt la rândul lor externe lui NIRBIJA SAMADHI.1. 3. 3.

14. 3.19. 3. Realizând SAMYAMA asupra acestor două feluri de KARMA. se dobândeşte cunoaşterea (JNANA).23.10. 3. caracterul (LAKSHANA) şi condiţia (AVASTHA). 3. proprietăţi) (DHARMA).24. yoghinul poate deveni invizibil. 3. activă. Karma este făcută de două feluri. DHARMI este substratul comun în toate proprietăţile sau structurile (DHARMA). obiectul (ARTHA) şi cunoaşterea sau conţinutul mental (JNANA) sau (PRATYAYA) sunt confundate datorită suprapunerii lor în minte. Realizând SAMYAMA asupra PRATYAYAS-urilor. 3. şi anume: natura (structură. fericirii (MUDITA) şi indiferenţei (APEKSHANA) se dobândesc şi se amplifică în propria fiinţă aceste puteri. nemaiexistând contact între ochi şi lumină. acesta se mai poate cunoaşte şi după anumite semne (prevestitoare) (ARISHTA). Atunci când obiectele (PRATYAYA) care dispar şi apar consecutiv sunt similare sau identice.meditaţiei. se dobândeşte cunoaşterea momentului morţii. fie nemanifestate (realizabile sau care urmează să fie manifestate în viitor).21. Fluxul lui NIRODHA PARINAMA devine continuu şi liniştit prin întipăriri (SAMSKARAS) sau exersări repetate. moment care apare în spaţiul dintre manifestările succesive ale acestui obiect. 3. 3. EKAGRATA PARINAMA şi NIRODHA PARINAMA) se dobândeşte cunoaşterea trecutului şi viitorului.18. Prin percepţia directă a întipăririlor subconştiente (SAMSKARAS) (realizată prin SAMYAMA asupra lor). fie latente (adică nerealizate sau nemanifestate încă). este starea minţii numită EKAGRATA PARINAMA. . Realizând SAMYAMA asupra formei corpului şi suspendând receptivitatea faţă de formă. se dobândeşte cunoaştera telepatică a limbajului tuturor fiinţelor precum şi a înţelesurilor ascunse. SAMADHI PARINAMA este dispariţia şi apariţia consecutivă a distracţiei (SARVARTHATA) şi fixităţii (EKAGRATA) minţii (CHITTA) 3. 3. 3. Dar prin aceasta nu se dobândeşte şi cunoaşterea conţinutului mental sau a altor factori mentali care aparţin imaginii mentale. Realizând SAMYAMA asupra simpatiei (MAITRI). PRARABDHA (actuală) şi latentă. Prin ceea ce s-a spus.12. 3. fie active (prezente). Diferenţa în procesul de succesiune (KRAMA) este cauza transformării (PARINAMA).20.16.15. Prin asta sunt explicate şi cele trei PARINAMAS suferite în timpul meditaţiei de către elemente (BHUTAS) şi organele de simţ (INDRYAS). 3.22. compasiunii (KARUNA). SANCITA. se dobândeşte cunoaşterea existenţelor sau naşterilor (JATI) anterioare.17. Realizând SAMYAMA asupra lor. luate separat. pentru că nu acesta a fost subiectul SAMYAMA-ei. poate fi înţeleasă dispariţia sunetului subtil şi a altor TANMATRAS.11. 3. Realizând SAMYAMA asupra celor trei transformări (SAMADHI PARINAMA.13. 3. Cuvântul (SHABDA).

Realizând SAMYAMA asupra centrului buricului se dobândeşte cunoaşterea aranjării corpului fizic. se dobândeste cunoaşterea lui PURUSHA (PURUSHAJNANA). 3. Prin slăbirea cauzei legăturii dintre corpul fizic şi cel subtil şi prin cunoaşterea modalităţii.38. Realizând SAMYAMA asupra Lunii se dobândeşte cunoaşterea poziţiei stelelor.35. 3. 3. 3. Cunoaşterea sistemului solar este dobândită făcând SAMYAMA asupra soarelui. despărţită de conştiinţa obiectivă. Prin stăpânirea lui SAMANA corpul străluceşte. noroiul. 3. etc.33. Aceste puteri psihice (menţionate în sutra anterioară) constituie obstacole în SAMADHI. a senzaţiei. puterea corespondentă este dobândită. Prin SAMYAMA asupra relaţiei dintre corp şi akasha şi prin fuzionarea minţii cu uşurătatea bumbacului.28. Realizând SAMYAMA asupra conştiinţei subiective.41.37. Din cauza nondiferenţei conştiinţei amândurora există experienţă obiectivă sau subiectivă. 3.31. 3.3.29.44. De aici (adică din PURUSHAJNANA) rezultă cunoaşterea intuitivă transcendentală a audiţiei. VRITTIS-urile sunt inimaginabile şi total exterioare domeniului corpului.27. 3. 3. dar în starea de conştiinţă (obişnuită) a lumii ele sunt puteri psihice. Realizând SAMYAMA asupra scobiturii gâtlejului foamea şi setea sunt îndepărtate. Realizând SAMYAMA asupra legăturii dintre ureche şi spaţiu se dobândeşte auzul divin. 3.39. 3. se dobândeşte cunoaşterea mişcării stelelor. Sau totul poate fi dobândit prin PRATIBHA (cunoaştere intuitivă transcendentală). 3. şi corpul levitează. . Cunoaşterea obiectelor subtile (obscure) sau depărtate este dobândită prin proiecţia (NYASA) asupra lor a luminii facultăţii superfizice (JYOTISMATI PRAVRITI) interioare.43.42. a percepţiei vizuale. Stabilitatea mentală şi fizică este dobândită realizând SAMYAMA asupra lui KURMA NADI. corpul subtil poate intra şi se poate manifesta în corpul altei persoane.30.40. 3. a gustului şi a mirosului. Prin SAMYAMA asupra inimii apare conştiinţa lui CHITTA. 3. Prin stăpânirea lui UDANA apare non-contactul cu apa.36. În starea de MAHAVIDEHA.26. Prin SAMYAMA asupra forţei unui elefant sau a diferitelor aptitudini ale animalelor.25. se dobândeşte capacitatea de deplasare prin spaţiu. CHITTA şi PURUSHA sunt extrem de distincte. 3. 3. 3. 3. Realizând SAMYAMA asupra Stelei Polare. Realizând SAMYAMA asupra luminii din creştetul capului (SAHASRARA) se dobândeşte viziunea spirituală a maeştrilor yoghini.34.32. şi în acelaşi timp voalul (AVARANA) care acoperă lumina (PRAKASHA) este distrus. spinii. 3.

individualizării. De aici urmează iuţeala minţii.52. Prin VAIRAGYA chiar şi faţă de aceste puteri (omnipotenţa şi omnişcienţa). se dobândeşte stăpânirea acestora. energie şi duritate. Perfecţiunea corpului fizic şi non-obstrucţia funcţiilor lui include frumuseţe.45. deoarece există posibilitatea renaşterii nedoritului. eliberarea de orice mediu de instrumentalitate precum şi cucerirea şi depăşirea limitărilor lui PRAKRITI. Din aceasta urmează apariţia lui ANIMA şi a celorlalte opt puteri (MAHASIDDHIS) care duc la perfecţiunea corpului (realizarea aşazisului "corp de diamant") şi la non-obstrucţia funcţiilor lui.50.55. . De aici vine cunoşterea paranormală a acelor obiecte aparent similare. fiind la fel de pură ca Spiritul Pur. 3. Atunci când suntem invitaţi sau tentaţi de DEVATAS ori de alte fiinţe celeste nu trebuie să existe ataşament sau mândrie. din cauza lipsei de definiţie. 3. 3. dincolo de toate ordinele de succesiune. esenţiale (SVARUPA). Asta e tot. şi ia naştere din VIVEKA.46. caracteristici sau poziţie. KAIVALYA este atinsă prin egalizarea şi purificarea iluminării lui PURUSHA şi CHITTA (SATTVA) (adică atunci când CHITTA. reflectă atât pe PRAKRITI cât şi pe PURUSHA simultan). atot-pătrunderii şi scopului acestor INDRIYAS.54. sămânţa suferinţei (DOSHA) sau legătura creată de AVIDYA este distrusă şi se dobândeşte KAIVALYA. 3. 3. naturii reale. 3. care nu se disting deloc ca separate nefiind diferenţiate de naştere. 3. 3.47. subtile (SUKSMA) şi interpenetrante (ANVAYA). Cunoaşterea transcendentală eliberează de orice legături şi include cunoaşterea tuturor obiectelor.56. 3. Prin SAMYAMA asupra stadiilor BHUTAS-urilor sau a stărilor grosiere (STHULA). care duce la cunoaşterea realizării realităţii ultime. În urma cunoaşterii efective prin realizare directă la nivelul conştiinţei a diferenţelor dintre CHITTA şi PURUSHA se dobândeşte omnipotenţă (supremaţia asupra tuturor stărilor şi formelor de existenţă) şi omnişcienţă.53.49. 3. 3. Prin SAMYAMA asupra momentului şi ordinii sale de succesiune se naşte discernământul. graţie. Stăpânirea asupra organelor de simţ (INDRIYAS) se dobândeşte prin SAMYAMA asupra puterii de cunoaştere.48.51. şi asupra scopului BHUTAS-urilor.3.

suportul (CHITTA) şi baza VASANAS-urilor (obiectele plăcerii) sunt legate între ele.Deoarece cauza acestor VASANAS (KLESHAS-urile).Chiar dacă sunt manifestate sau nemanifestate. 4. 4.11. a celorlalţi sunt de trei feluri.7.6. 4.1. BHOGA şi AYUH). 4.2. 4. 4.13. . prin dispariţia lor aceste dorinţe potenţiale latente (VASANAS) vor dispare de asemenea. 4. Prin aceste minţi (CHITTA). K A I V A L Y A P A D A (capitol despre izolare) cuprinzând 34 de 4. proprietăţile inerente ale timpului sunt de natura gunas-urilor. 4.8. efectul (JATI. deoarece dorinţa de a trăi este eternă. caracteristici (sau naşteri) în alta net superioară (JATYANTARA PARINAMA). 4. 4. ele sunt înlănţuite în decursul existenţelor prin relaţia cauză-efect. 4. Deoarece memoria (SMRITI) şi întipăririle (SAMSKARAS) au aceeaşi formă în minte. MANTRAS-urilor. ci ea doar îndepărtează obstacolele. şi simultan. Minţile create (NIRMANACHITTA) sunt născute sau create numai de către ASMITA (conştiinţa cosmică a individualităţii).(VASANAS) sunt dorinţe potenţiale latente care dau naştere la noi KARMAS şi ele n-au început.CAP. ierburilor. Manifestarea dorinţelor potenţiale latente (VASANAS) are loc în conformitate. austerităţilor sau a lui SAMADHI. 4.3.Trecutul şi viitorul există în forma lor proprie sau esenţială (SVARUPA) datorită diferenţei proprietăţilor lor inerente (DHARMA). cu maturizarea fructelor acestor acţiuni (KARMAS). Cauza instrumentală nu stimulează diferitele naturi.12. versuri. cu toate că aparent pot fi împărţite sau separate după naştere (JATI). 4. SIDDHIS-urile apar datorită naşterii.10.5.9. nici negre. Prin supraîncărcarea potenţialităţilor aparţinând naturii inerente (PRAKRITIAPURAT) survine transformarea fundamentală a unei substanţe. Acţiunile yoghinilor nu sunt nici albe.4. loc (DESHA) şi timp (KALA). Mintea unică le dirijează pe celelalte. cea născută din meditaţie devine progresiv liberă de întipăriri (SAMSKARAS). în legătură cu diferitele acţiuni.

19. prin urmare el poate cunoaşte întotdeauna modificările minţii (VRITTIS). se realizează DHARMAMEGHA SAMADHI. PURUSHA.28. 4. ceea ce duce la absurditate şi la confuzia memoriei.22.30.23.27.Mintea are nevoie de reflectarea internă a obiectului pentru cunoaştere.Obiectul percepţiei nu depinde de o anumită CHITTA deoarece atunci când mediul cunoaşterii nu este prezent (adică atunci când CHITTA a fost depăşită prin realizarea stării de KAIVALYA) obiectul percepţiei continuă să existe pentru celelalte fiinţe care n-au ajuns încă la eliberare.18.Atunci când nu mai există interes nici chiar pentru cea mai înaltă meditaţie. 4.Intre stările acestea de discriminare (VIVEKA). 4. mintea acţionează numai pentru PURUSHA. cunoscătorul (mintea) şi cunoscutul (obiectul) simultan. ci de către o altă minte. 4. purificată fiind.Chiar şi conştiinţa sinelui (ATMA BHAVA) încetează complet pentru acela care vede diferenţa dintre PRAKRITI şi PURUSHA.Mintea. atunci ar apare cunoaşterea celor cunoscute. 4. este neschimbător.21.CHITTA nu se auto-iluminează adică nu este însufleţită prin ea însăşi. 4.Atunci mintea este cu adevărat înclinată spre discriminare (VIVEKA). datorită îndepărtării tuturor voalurilor şi impurităţilor.Esenţa obiectului sau unitatea esenţială a tuturor lucrurilor se datorează unicităţii transformărilor GUNAS-urilor. stăpânul şi însufleţitorul CHITTA-ei.24. 4.Atunci. prin ea nu se poate realiza înţelegerea celor doi (PRAKRITI şi PURUSHA). căile cunoaşterii sunt diferite.14.După aceea apare eliberarea de KLESHAS şi KARMAS.15. 4. datorită remanenţei impresiilor trecute (SAMSKARAS). realizată prin autocunoaştere la nivelele cele mai profunde ale fiinţei (SVABUDDHI). .4. mai pot apare temporar alte PRATYAYAS. 4.Indepărtarea definitivă a acestora (PRATYAYAS) este realizată la fel ca în cazul KLESHAS-urilor. 4. datorită completei discriminări (VIVEKAKHYATI).16. deoarece cunoaşterea este infinită. este dobândită atunci când conştiinţa ia acea formă în care nu trece de la un stadiu la altul. colorată simultan atât de văzător (PURUSHA) cât şi de văzut (PRAKRITI). deoarece şi ea este subiectul cunoaşterii şi percepţiei. deoarece ea lucrează în asociere cu acesta.Cunoaşterea naturii esenţiale a Sinelui (ATMA).26. înţelege totul.17.29.Dacă s-ar accepta cunoaşterea minţii nu de către PURUSHA. 4.Din cauza asemănării obiectului şi diferenţei de nivel a minţii. puţin este ceea ce mai rămâne de cunoscut.20. 4. 4. şi se îndreaptă spre KAIVALYA. 4. 4. 4.31. CHITTA fiind limitată.25.Deşi împestriţată de nenumărate VASANAS. 4.

N. P. Cap. III.KAIVALYA este involuţia sau resorbţia GUNAS-urilor în cauza care le-a produs. datorată împlinirii menirii lor. T. Cap.33. F. index termeni folosiţi) A = nu . S. II. Index termeni folosiţi A. L. (prefaţă. IV. introducere. M. în DHARMAMEGHA SAMADHI el devine complet aprehensibil deoarece acest SAMADHI este punctul terminus al tuturor schimbărilor (PARINAMAS). V. deoarece şi-au îndeplinit menirea şi procesele schimbărilor (PARINAMAS) au luat sfârşit definitiv. sau este reintegrarea lui PURUSHA în forma sa veritabilă. D. I. GUNAS-urile se retrag sau se resorb în cauza care le-a produs.După aceasta. Y A Cap. Cap. G. E. 4. J.KRAMA este procesul care corespunde schimbării sau succesiunii momentelor.4. B.32. 4. W. H. I.34. C. K. care este pura conştiinţă. O. R.

Literal. practică spirituală repetată ABSOLUT = Ca principiu prim. înseamnă în limba sanscrită "cel . sau simţul individualităţii. AGNISARA = tehnica yoghină de curăţire fizică şi purificare aurică prin intermediul focului subtil AHAMKARA = conştiinţa parţială ATMA-ică sau o manifestare palidă a EU-lui Suprem. intens ADHISTHATRITSAM = supremaţie ADHVABHEDAT-DHARMANAM = a proprietăţilor inerente ADHYATMA = spiritual ADHYAYA = actul de a privi cu atenţie nasul sau dinţii în oglindă ADINI = etc. ADRISTA = nevăzut.ABHAVA(H) = absenţă ABHAVAT = prin absenţa ABHAVE = la dispariţia ABHIBHAVA = suprimare ABHIJATASYA = bine finisat. plăcut ABHINIVESHA(H) = frica de moarte. ADISU = etc. reprezentarea mentală a unei imagini ADHIGAMA = atingere ADHIMATRA = extrem de puternic. revelaţie AGAMI KARMA = suferinţa care n-a venit încă dar care urmează să apară la un moment dat în viitor. este un concept care defineşte o cauză ce nu are altă origine decât pe ea însăşi şi din care derivă celelalte existenţe. viitor AGAMA = mărturie. instinctul de conservare ABHYANTARA = intern ABHYASA = practica YOGA. ADARSHA = vizualizare. purificat ABHIMATA = agreabil.

Cel care realizează LAYA YOGA cu acest sunet (AUM) îşi poate arde cu uşurinţă KARMA de suferinţă. Totuşi cel mai adesea el desemnează pur şi simplu iluzia Eului. copiii mei. Uneori această idee sublimă (dătătoare de adevărată libertate) este interpretată în mod complet greşit ca fiind doar un îndemn de a fi altruişti. Aceasta este de fapt egoul sau principiul individualizării. alteori HAM SA "Eu sunt El (Divinul)". Scopul esenţial al sistemului YOGA este să conducă cât mai reppede fiinţa umană de la Conştiinţa dureroasă şi limitată a EGOULUI la Conştiinţa beatifică şi nelimitată a Sinelui nemuritor (ATMAN). zgomotul specific alternat al respiraţiei (inspiraţia şi expiraţia) unei fiinţe vii constituie o invocaţie inconştientă către Divin ale cărei sunete sunt uneori faimoasa MANTRA SO HAM "El (Divinul) este eu". . vibraţiile ce face posibile manifestarea şi evoluţia (TATTVAS). eliberându-se de toate mizeriile fizice sau subtile. secret de comandă cel de-al 6-lea dintre cei 7 centri spirituali subtili ai fiinţei umane. sau cu alte cuvinte simţul limitator (şi penibil pentru cel care l-a transcens) de a fi o minte şi un corp individual. (AJAPA MANTRA = repetarea sau rostirea involuntară în timpul respiraţiei a unei MANTRA-e sau a unei formule sacre care facilitează punerea la unison sau rezonanţa cu Divinul. referitor la o anumită persoană) AJNA CHAKRA = centrul mental. Toate tradiţiile spirituale autentice (în frunte cu YOGA) afirmă faptul că simţul limitator şi penibil al egoului trebuie să fie cât mai repede şi definitiv transcens. iubita mea. centrul de forţă situat în plan subtil în zona din mijlocul frunţii (sinonim: "al treilea ochi".care face Eul inferior". etc.Corespunde Mentalului Divin Macrocosmic iar trezirea sa completă conferă yoghinului Iluminarea spirituală. AJATASHATRU = născut fără duşmani (se spune astfel în India. ideile mele. prietenii mei. distrugerea definitivă a legăturilor KARMA-ei şi îi permite să dobândească uluitoarele puteri paranormale (SIDDHIS). sunetul fundamental subtil. efemere şi iluzorii. În realitate este vorba de ceva cu mult mai profund şi esenţial care implică să se atingă cât mai repede transcenderea completă a EGO-ului care atrage după sine eliminarea cunoaşterii parţiale. de a avea anumite lucruri. În filosofia Samkhya este privit ca fiind unul dintre cele opt evolute (aspecte manifestate) primare ale naturii şi astfel el susţine toate categoriile subtile. În centrul (focarul rezonant) al lui AJNA CHAKRA vibrează energia fundamentală a creaţiei. "ochiul lui SHIVA").) şi de a fi eu singur cel care realizează acţiunile. Conform învăţăturilor din HATHA-YOGA. divin AUM. energii subtile sau caracteristici proprii cu privire la care avem FALSA IMPRESIE că ne aparţin (exemplu: sentimentele mele. De la identificarea totală cu EUL (EGOUL) EFEMER trebuie să accedem cât mai repede şi pe deplin la identificarea permanentă şi plenar divină cu SINELE ETERN sau SPIRITUL DIVIN ce există în centrul ultim al fiinţei noastre. soţia mea. AHIMSA = non-violenţă AJAPA AJAPA = al 4-lea tip de PRANAYAMA.

AKASHA sau eterul atotcuprinzător este cel mai subtil dintre cele cinci elemente (1. AKALPITA = inimaginabil AKARANAM = nefăcând AKASHA = element care pătrunde tot spaţiul. element subtil fundamental pe care înţelepţii yoghini l-au descoperit de mii de ani ca pătrunzând totul. 2. În Orient. fiind suportul de bază al vieţii şi al sunetului.AJNANA = ignoranţă.-PĂMÂNT. ultimă.-FOCUL. fiind ciclic supuşi la naştere şi moarte. Ignoranţa sau prostia este opusul înţelepciunii spirituale (JNANA. În unele texte secrete el este considerat eterul spaţial care cuprinde şi înregistrează cu fidelitate totul. prostie. VIDYA) care ne conduce la cunoaşterea reală a Sinelui Nemuritor (ATMAN) şi în final face cu putinţă eliberarea spirituală. În AKASHA se înregistrează instantaneu tot ceea ce se întâmplă în MACROCOSMOS iar imaginile înregistrate pot fi citite de yoghini şi se numesc CLIŞEE AKASHA-ice. 5. 4. 3.Eterul cel subtil sau AKASHA este o substanţă fundamentală despre care yoghinii avansaţi şi înţelepţii spun că umple şi pătrunde tot MACROCOSMOSUL. bază ALAMBUSHA = Nadi secret (canal subtil prin care circulă energia fluidică) ALASYA = letargia ALINGA = PRAKRITI (natura) ALINGANI = fără nici o marcă (semn distinctiv) ALOKA = lumină .-APA. AKASHAYOH = a spaţiului AKLISTAH = nedureros AKRAMAN = dincolo de ordinea succesiunii AKRISHNAM = nici negre AKSEPT = transcenzând AKUSIDASYA = a aceluia care nu mai are interes ALABDHABHUMIKATVA = incapacitate de a realiza o stare superioară ALAMBANA = suport ALAMBANAIH = obiect.-ETERUL (AKASHA)).AERUL. Acest cuvânt sanscrit este un sinonim al termenului AVIDYA sau NEŞTIINŢĂ: El semnifică starea de orbire spirituală şi ca rezultat al acesteia noi trăim ca fiinţe egotice şi individualizate ce cunosc durerea fizică şi psihică.

ele sunt atât de apropiate de acestea încât sunt adesea considerate ca sinonime. al 3-lea stadiu al lui SAMPRAJNATA SAMADHI. şarpele numit ANANTA ANANTARYAM = secvenţă ANASHAYAM = fără stocul întipăririlor trecute ANASTAM = nedistrus ANATMASU = non-ATMA ANATYAT = infinit ANAVACHCHHEDAT = pe seama nici unei definiţii . este legat de conştiinţa cauzală a lui LINGAMATRA ANANDAMAYA KOSHA = ultimul înveliş care acoperă Sinele Etern (ATMAN). ce situează gradat sufletul dincolo de orice dualitate şi deorice opoziţie. non-obstrucţie ANADI = denumirea VASANAS-urilor = dorinţe. ANADITVAM = fără început ANAGATAH = viitor ANAJANAM = necunoscut (în India există o ştiinţă numită astfel) ANANDA = beatitudine. nici griji. de asemenea. Este numit.ALPAM = numai puţin ANABHIGHATAH = lipsa impactului. în mod necesar efemere. dar care pot în orice moment să revină la suprafaţă. nici bătrâneţe. aparţine conştiinţei extatice divine. În şcolile yoghine autentice ale tradiţiei SHANKARA. în cursul unei lungi perifraze abstracte ce îl desemnează pe BRAHMAN (ABSOLUTUL DIVIN). continuă nu poate fi pe deplin şi intens resimţită decât în starea de SAMADHI care. pure. fericirea divină absolută. Parte integrantă a Samskaras-urilor. ANANTA = infinit. înclinaţii. nici suferinţă. ci doar o stare intensă care ne pune în inefabilă rezonanţă cu INFINITA fericire pură. HAMSANANDA). După Yoga şi Vedanta. ANANDA. nici teamă. este vorba de o stare paradisiacă de conştiinţă în care CONŞTIINŢA noastră este cu ADEVĂRAT liberă de orice gând şi care face ca în universul nostru lăuntric să nu se proiecteze ATUNCI nici boală. SIVANANDA. nici tristeţe. impresii ascunse. nici moarte. după cum susţin YOGHINII. Învelişul beatitudinii sau Învelişul Cauzei. numele SANNYAS-ilor sau ale aspiranţilor la eliberare spirituală se termină cu cuvântul sanscrit ANANDA (de exemplu: VIVEKANANDA. termen ce desemnează nu numai plăcerea legată de senzaţiile simţurilor. Găsim att în YOGA cât şi în VEDANTA. formularea "SAT-CHIT-ANANDA". ambiţii care persistă în străfundurile fiinţei. ci bucuria oceanică a unei stări copleşitoare. fericire supremă.

dispariţie ANU = prefix care subliniază completitudinea ANUBHUTA = înregistrat ANUGAMAT = prin asociere ANUKARAH = imitând ANUMANA = inferenţă (extragerea dintr-un aspect sau aserţiune dată a tuturor consecinţelor care pot rezulta ANUMODITA = aprobată ANUPASHYAH = pare că percepe . aspectul esoteric ANTARAYA = obstacol ANTARAYAH = obstacole ANTARDHANAM = a fi invizibil. nelimitat ANAVADHARANAM = non-înţelegere ANAVASTHITATVA = instabilitate ANAYAH = pătrundere. infiltrare ANEKESAM = a multor ANGAMEJAYATVA = agitaţia corpului ANGANI (ANGAS) = fără nici o marcă (sau semn distinctiv). linişte lăuntrică ANTARANGA = formă de KEVALA KUMBHAKA. introvertit. intern.ANAVACHHEDAT = fiind nelimitat de timp ANAVACHCHHINNAH = necondiţionat. părţi ANIMADI = ANIMA = putere psihică paranormală: yoghinul îşi poate face corpul şi conştiinţa la fel de mici ca şi un atom ANISTO = nedorit ANITYA = non-etern. efemer ANTAH = a se sfârşi ANTAR MAUNA = tăcere.

mai mult decât atât.ANUPATI = comun ANUSHADHI = ierburi ANUSHASANAM = instrucţiuni complete ANUSHAYI = care însoţeşte ANUSHRAVIKA = auzit ANUSTHANAT = prin practică ANUTTAMAH = neţărmurit ANVAYA = interpenetrant ANYA = a altuia. de asemenea. Acţionează din zona anusului până la tălpile picioarelor APARAMRISTAH = neatins APARANTA = moarte APARIGRAHA = non-posesiune APARINAMITVAT = datorită neschimbării APATTAV = îndeplinind APAVARGA = eliberare APEKSHANA(M) = indiferenţă APETASYA = a aceluia care nu mai are interes API = chiar. cu toate că APRAMANAKAM = non-cunoscător . celălalt ANYAH = celălalt SAMADHI ANYATA = diferenţă ANYATVAM = diferenţă ANYATVE = pentru diferenţă ANYAVISAYA = alt obiect APANA = energia subtilă descendentă (una dintre cele 5 PRANAS-uri majore). deşi.

responsabilă de cunoaşterea obiectului (PRAJNA) este eliminată complet.APRATISANKRAMAYAH = care nu trece de la unul la altul APRAYOJAKAM = indirect APUNYA = viciu (sau nebunia). non-merit APURAT = prin adăugare. în minte rămânând numai obiectul. a nu o lăsa să scape ASAMPRAYOGA = absenţa contactului ASAMPRAYOGE = a nu veni în contact ASAMSARGAH = non-ataşament ASANA(M) = postură corporală specială în YOGA care face posibilă punerea în inefabilă rezonanţă cu anumite energii subtile benefice din MACROCOSMOS. conştiinţă ARTHAM = de dragul ARTHAVATTVA = servind scopului ASAMPRAJNATA = desemnează starea meditativă profundă în care activitatea mentală subtilă. reflexia mentală şi SAMSKARA acelei activităţi ASAMPRAMOSAH = a nu lăsa să dispară (experienţa din minte). obiectul DHYANA-ei (al meditaţiei). ASANGA = non-contact ASANKHYEYA = nenumărat ASANKIRNAYOH = distinct ASEVITAH = practicat ASHAYA = depozit al urmelor KARMA-ei trecute ASHAYO = rezervor (acumulare) ASHISAH = voinţa de a trăi ASHRAYA = suport . supraâncărcare ARISHTA = cale de a cunoaşte momentul morţii ARISTEBHYAM = prin semne (prevestitoare) ARTHA = obiect.

divin ATMADRASHTA = denumire pentru fiinţele care percep Sinele Suprem. etern. conştiinţa celui mai înalt nivel al sinelui divin. prin urmare ATIKRANTA BHAVANIYA = (tip de yoghin) acela care devine absolut detaşat şi renunţă chiar şi la realizarea supremă ATIPRASANGAH = superfluitate absurdă ATITA = trecut ATMA = sinele divin suprem.ASHUCHI = impur ASHUDDHI= impuritate ASHUKLA = nici albe ASHWINI MUDRA = GESTUL ANUSULUI DE CAL: Una dintre cele 25 de MUDRAS descrise în faimosul tratat YOGA. etern. respectul proprietăţii (a bunurilor celorlalţi) ASTI = există ASVADA = facultatea gustului ASYA = a acesteia ATAT = neadecvat ATHA = acum.Gheranda Samhita. Scânteia din dumnezeire în fiinţa umană ATMA BHAVA = conştiinţa divină de sine. etern. etern ATMADARSHANA = viziunea sinelui Suprem. ASMITA SAMADHI = al 4-lea stadiu din cele 4 stadii ale lui SAMPRAJNATA SAMADHI. . simţul individualităţii. ASMITA = principiul ego-ului (egoism). divin ATMAKAM = având natura ATYANTA = extrem AVANGA = propriul corp . este starea ATMA-ică legată de ALINGA ASTA = opt ASTEYA = onestitate. este o stare de conştiinţă inferioară care identifică în mod eronat PURUSHA cu vehiculul său.

uneori. starea activă sau starea "uleiorului" (GHATA-AVASTHA). li se mai adaugă starea care o transcende pe cea de "a patra" (TURIYAATITA) sau eliberarea spirituală totală. starea de SAMADHI corespunzătoare este VICHARA AVISHESHAH = non-distinct AVIVEKAKHYATEH = până la conştiinţa realităţii AVYAKTA = plan nemanifestat AVYAPADESHA = nemanifestat AYAMA = lungire sau lărgire controlată (lungimea suflului subtil) . starea de somn fără vise (SUSHUPTI) şi "a patra stare" (TURIYA). Yoghinii disting câteva stări sau stadii distincte de maturitate lăuntrică pe calea spirituală. starea de somn cu vise (SVAPNA). implică lipsa diferenţelor existând completa fuziune cu obiectul. Acestea mai sunt numite uneori "nivele" de realizare (BHUMI). pentru a descrie cele patru sau cinci stări distincte de conştiinţă. suportul minţii.AVARANA(M) = voalul care acoperă lumina cunoaşterii. În sfârşit. care este de fapt starea realizării de sine. Faimosul tratat Hatha-YogaPradipika (IV. Acestea sunt: starea de veghe (JAGRAT). cuvântul AVASTHA desemnează şi diferite stadii sau etape ale controlului suflurilor subtile (PRANAYAMA) de către yoghini. înveliş. voal. tot în YOGA. "starea acumulării" (PARICAYA-AVASTHA) şi "starea de maturitate spirituală" (NISHPATTYAVASTHA). Acestora. al 2-lea stadiu al GUNAS-urilor.69) vorbeşte despre starea iniţială (ARAMBHA-AVASTHA). ignoranţa. stare. AVASTHA PARINAMA : CHITTA este transformată din punctul de vedere al condiţiei sale AVASTHANAM = stabilire AVESHAH = intrare AVIDYA = cunoaşterea non-discriminativă. Cuvântul AVASTHA este folosit. lipsa conştiinţei interne. aşa cum sunt ele prezentate în conformitate cu tradiţia Vedanta. de asemenea. necunoaşterea adevărului AVASTHA = condiţie. prostia AVIPLAVA = statornic AVIRATI = dorinţa de plăceri AVISAYIBHUTATVAT = pentru că nu acesta a fost subiectul SAMYAMA-ei AVISHESHA= fără diferenţă. incorectă sau falsă.

W. II. B. K. Calea iubirii nesfârşite pentru Dumnezeu. I. (prefaţă. I. H. Cap. E. D.AYUH = durata vieţii A. F. IV. Y B Cap. T. J. P. putere BALANI = puteri BANDHA = a obliga. L. a argumenta mental. legătură BHAJAN = formă de adoraţie a lui Dumnezeu sau a unuia dintre Avataras-i (trimişii lui Dumnezeu) însoţită de cântece rostite la unison şi acompaniată de muzică. N. BHAVA = stări de existenţă BHAVANA = simţământ BHAVANAM = examinând mental. a gândi BHAVANATHAH = atitudine BHAVAPRATYAYA ASAMPRAJNATA SAMADHI = BHAVAPRATYAYAH = naşterea e cauza BHEDE = în legătură cu diferenţa . energie. R. introducere. aspectul extern sau YOGA exoterică BAHYA = extern BALA = forţă. S. O. G. index termeni folosiţi) BADHAN = tulburare BAESU = prin SAMYAMA asupra puterilor BAHIH = extern BAHIRANGA = formă de KEVALA KUMBHAKA. a chibzui. Cap. BHAKTI YOGA = formă de YOGA (YOGA devoţională). M. III. C. Cap. V.

Y C Cap. D. G. (prefaţă. F. index termeni folosiţi) CHA = şi . IV. V. M. introducere.BHEDHAH = îndepărtare BHOGA(H) = experienţă. W. N. BRAHMANADI = canal foarte fin înlăuntrul lui SUSHUMNA NADI BRUMADHYA = tehnică yoghină de concentrare mentală care implică să se fixeze ferm şi continuu atenţia în zona focarului subtil dintre sprâncene. K. S. E. III. Cap. iar energia rezultantă este sublimată în mod armonios pentru a accelera evoluţia spirituală. Componentă care permite să se clasifice impresiile sensibile datorită capacităţii sale de discriminare. T. Cap. P. B. C. O. Cap. J. BUDDHI = inteligenţă. II. R. sămânţă subtilă BRAHMACHARYA = abstinenţă sau continenţă sexuală şi senzuală prin care potenţialul sexual al fiinţei umane este transmutat în energie. conştiinţă obiectivă BHRANTIDARSHANA = percepţie eronată BHUMI = stadii subtile ale conştiinţei BHUMIH = întemeiat BHUMISU = în stările subtile BHUTA(S) = elemente subtile BHUTAJAYH = stăpânirea elementelor subtile BHUVANA = sistem solar BIJA(M) = principiu. H. BUDDHIBUDDHEH = cunoaşterea celor cunoscute A. L. I. I.

I. G. J. M. Aceşti centri (CHAKRAS) acumulează. P. V. N. DUMNEZEU) CHITRAM = împestriţată CHITTA(M) = minte. conştiinţa individuală care include conştientul. B. S. L. D. F. R. una dintre cele două realităţi recunoscute de filosofia Samkhya. T. conştiinţa pură CHITTRA = Nadi extrem de fin şi foarte important A. a corpului subtil CHITTAVIKSEPAH = obstacole ale minţii CHITTAVRITTAYAH = modificările minţii CHITTEH = a conştiinţei CHITTISHAKTEH = PURUSHA = Fiinţa eternă. E. H. Y . Sinele DIVIN Absolut. fiind cunoscută de alta CHITTASAMVIT = conştiinţa lui CHITTA CHITTASYA = a minţii. transformă şi redistribuie energiile care îi traversează. K. C. creând legături care înlănţuie fiinţele umane în existenţă şi le angrenează dintr-o existenţă (încarnare) într-alta.CHAKRA = centru subtil energetic prin care trec anumite forme de energie subtilă. CHAKSUH = ochi CHANDRA = Lună CHATURTHA = al patrulea CHETANA = conştiinţă CHHAYA PURUSHA = ultima urmă a intelectului CHHAYA UPADANA = ultima urmă de ataşament. subconştientul şi superconştientul CHITTABHEDAT = prin diferenţa minţii CHITTANI = minţi CHITTANTARADRISHYE = într-o minte. W. Supremă. O. CHIDAKASHA = domeniul Conştiinţei absolute şi omniprezente (Chit) identică cu Brahman (Supremul Absolut.

cunoscut DARSHANA SHAKTI = vehiculul puterii de cunoaştere DARSHANAM = viziune spirituală DARSHINAH = al aceluia care vede DAURMANASYA = depresiune DESHA = loc. . Cap. permiţând yoghinului să atingă starea de SAMADHI. index termeni folosiţi) DARSHANA = ceea ce este văzut. DHARMA PARINAMA: CHITTA este transformată din punctul de vedere al proprietăţii sau structurii (DHARMA) ei DHARMAMEGHA SAMADHI = cea mai înaltă formă de extaz divin (Samadhi) care este admis a exista în tratatele clasice YOGA. reculegere. II. I. Cap. proprietate. Cap. introducere. (prefaţă. Provoacă moţăiala şi somnul DHANANJAYA = formă subtilă de energie (una dintre cele 5 PRANAS-uri minore).D Cap. DHARMAMEGHAH = ploaia DHARAMA-ei DHARMI = substratum-ul proprietăţilor DHRUVE = realizând SAMYAMA asupra Stelei Polare DHYANA(M) = meditaţie. funcţie. meditaţie. Fără DHYANA este absolut imposibil să fie atinse de către yoghin stările superioare de conştiinţă. Intreţine şi face să apară dorinţa de hrănire DHARANA = concentrare mentală fermă şi continuă. proprietăţile. Termen generic desemnând "ceea ce constituie Adevărata Natură a noastră". IV. III. Condiţie importantă care permite să fie atinsă în YOGA meditaţia profundă DHARMA = calitate. Meditaţia este o curgere neîntreruptă a gândirii către obiectul concentrării minţii (DHARANA). ţară DESHAYOH = de loc DEVADATTA = formă subtilă de energie (una dintre cele 5 PRANAS-uri minore).

H. L. M. T. R.DHYANAJAM = născut din meditaţie DIPTIH = radiaţie DIRGHA = lung DIVYAM = divin DOSHA = defect DRASHTA = văzătorul DRASTRI = văzător = văzătorul (văzătorului) DRASTUH = văzător (sau PURUSHA) DRIDHA = ferm DRIG = PURUSHA. D. G. C. F. S. B. prezent DRISHYA = văzutul (PRAKRITI) DRISHYASYA = a văzutului DRISHYATVAT = din cauza perceptibilităţii DRISHYAYOH = văzut DUHKHA(M) = durere. putere a conştiinţei. repulsie (opusul lui RAGA) A. V. N. putere de a vedea DRIG SHAKTI = puterea de cunoaştere DRISHEH = al văzătorului DRISHIMATRAH = numai pură conştiinţă DRISHTA = văzut. P. I. E. J. Y . K. suferinţă DUHKHAIH = prin aceste trei dureri DVANDVA = cuplul contrariilor DVESHAH = aversiune DWESHA = neplăcere. aversitate. W. O. mizerie.

II. V. Cap. III. I. W. S. focalizarea numai asupra acelei PRATYAYA fără intervenţia nici unei distrageri EKAGRATAYOH = fixitate EKAGRYA = focalizare EKAM = unu EKARUPATVAT = datorită asemănării formei EKASAMYE = simultan EKATANATA = continuitate EKATATTVABHYASA = practica concentrării mentale ferme şi continue asupra unui principiu unic EKATMATA = identitate EKATRA = împreună EKATVAT = datorată unicităţii ESAM = a acestora ETENA = prin aceasta EVA = ca şi. Cap. numai A. N. D. Y . introducere. C. M. index termeni folosiţi) EGO = EKA = unu EKAGRATA = focalizare (în această stare RAJO GUNA şi TAMO GUNA sunt absente). E. P. Cap. L. (prefaţă. T.E Cap. B. Concentrarea întregii noastre atenţii asupra unui singur (Eka) punct (focar) sau asupra unui singu obiect. G. EKAGRATA PARINAMA = efortul de a face mintea să sară de la un obiect la acelaşi obiect. situaţie în care toate energiile psihice sunt focalizate asupra unui aceluiaşi obiect. K. IV. J. R. I. F. O. H.

I. (prefaţă. V. SATVA GUNA. Y G Cap. STHITI=fermitate. K. Cap. M. H. II. G. B. index termeni folosiţi) GAMANAM = a se deplasa prin GANDHARI = un Nadi GARIMA = putere psihică paranormală prin care corpul fizic poate fi făcut să fie extraordinar de greu GATI = mişcare GRAHANA = simţuri. O. Cap. Cap. Obiectele lumii fenomenale (PRAKRITI) sunt toate structurate în jurul celor trei GUNAS: TAMAS GUNA. F. IV. D. index termeni folosiţi) FOCARE DE PUTERE = A.F Cap. C. GUNANAM = al GUNAS-urilor GUNAPARVANI = starea GUNAS-urilor GUNATMANAH = de natura GUNAS-urilor GUNAVAITRISNYAM = eliberarea de dorinţa faţă de GUNAS . II. RAJAS GUNA. (prefaţă. PRAKASHA=lumina. Cap. W. J. I. T. Cap. III. I. puterea de cunoaştere GRAHITA = cunoscător GRAHYA = receptiv GRAHYESU = în obiectele cunoaşterii GUNA(S) = cele trei însuşiri fundamentale: KRIYA=activitate. S. introducere. III. L. IV. R. introducere. E. Cap. P. N.

introducere. V. D. IV. Cap. Această echilibrare conferă nenumărate puteri paranormale psihice. cauză a ceea ce trebuie evitat HEYAM = a fi evitat HIMSADAYAH = violenţă şi alte asemenea acesteia HLADA = bucurie HRIDAYE = realizând SAMYAMA asupra inimii . efectul încetează să mai existe. Aceasta se numeşte HANA HANAM = evitare. II. I. I. mentale şi spirituale celui care o practică în mod consecvent şi totodată. III. F. cunoscut sub numele de PRANA) cu THA (suflul subtil lunar (-). Cap. R. unul dintre cele 14 canale subtile (NADIS) prin care circulă energiile subtile în fiinţă. O. reducere HEYAHETUH = cauza lui HEYA. J. T. N. S. C. cunoscut sub numele de APANA). (prefaţă. HETU(H) = cauză HETUTVAT = depinzând de HEYAH = care pot fi reduse.GURU(GURUH) = maestru. P. permite lui KUNDALINI să se trezească şi să se ridice gradat din CHAKRA în CHAKRA. Cap. K. Se spune că el ajunge la ochiul drept HATHA YOGA = formă de YOGA al cărui scop este să armonizeze HA (suflul subtil solar (+). H. cauza contactului dintre PURUSHA şi PRAKRITI este îndepărtată şi deci. Y H Cap. B. G. index termeni folosiţi) HANA: prin îndepărtarea lui AVIDYA (ignoranţa). L. distrugere HANOPAYAH = căile de evitare (HANA) HASTI = elefant HASTIJIHWA = un Nadi. învăţător spiritual A. M. W. E.

organele de reproducere. M. lunară. G. L. sau orice alt aspect divin (de exemplu. Cap. V. Cap. feminină ILUMINARE = INDRIYA(S) = organele de simţ: mirosul. III. auzul împreună cu cele cinci organe funcţionale: organele de eliminare. B. IUBIREA lui DUMNEZEU) care îl atrage foarte mult. gustul. un sfânt. mâinile. W. Yoghinul care are nevoie de un obiect sau fiinţă concretă asupra căreia să-şi focalizeze adoraţia şi iubirea sa. un mare yoghin. index termeni folosiţi) IDA = Nadi prin care circulă energia subtilă (-) receptivă. J. D. supunerea completă sau dăruire deplină de sine lui Dumnezeu ISTADEVATA = model divin la care ne raportăm cu predilecţie. II. O. introducere. vocea. Acest ideal divin poate să fie o manifestare particulară a lui DUMNEZEU. N. Cap. caută un anumit ideal divin ce există (de exemplu SHIVA) şi îşi concentrează întreaga sa adoraţie şi atenţie asupra lui.A. I. P. vederea. ITARETARADHYASAT = din cauza suprapunerii mentale ITARATRA = în afara acestei stări . R. H. un AVATAR. sau cel care domneşte asupra Macrocosmosului) ISHWARAPRANIDHANA = SADHANA completă pentru omul obişnuit. ideal spiritual ales. S. pipăitul. picioarele. I. F. (prefaţă. C. INDRIYAJAYA = control al simţurilor INDRIYANAM = al simţurilor INDRIYESU = în organele simţurilor INDRYAJAYA = stăpânire deplină asupra organelor de simţ INTUIŢIE = ISHITVA = capacitatea paranormală de a crea şi de a distruge după voinţă nu contează ce în cele 3 Lumi fundamentale ISHVARA = Dumnezeu (stăpân. K. T. Y I Cap. E. IV.

H. F. Cap. O. IV. index termeni folosiţi) JAH = născut din JALA = apă JALANDHARA BANDHA = o tehnică foarte importantă în HATHA YOGA care constă în "contracţia de închidere a gâtului". Y J Cap. S. sfârşit. III. Se spune că ea împiedică scurgerea fluidului de ambrozie (AMRITA) în zona subtilă a trunchiului.ITARESAM = altele. introducere. JANMA = naştere JAPA(MANTRA) = repetarea continuă a unei MANTRA pentru a intra în rezonanţă cu o anumită energie benefică subtilă sau cu o sferă sublimă de forţă din MACROCOSMOS. (prefaţă. care este realizată prin plasarea şi menţinerea bărbiei în adâncitura de sub "mărul lui Adam" imediat după inspiraţie. B. ca şi A. V. clasă socială JATYANTARA = altă naştere JATYANTARA PARINAMA = rezultatul lui PRAKRITYAPURAT JAYANTE = se produc JAYAT = prin stăpânirea JIVA = fiinţa umană încarnată şi prin urmare muritoare. . G. P. M. T. ca şi cum. Cap. E. JATI = fel de naştere. L. Devenit EGO. aceasta e tot. el îşi creează iluzia unei dualităţi şi a unei cauzalităţi şi se înlănţuie astfel în ciclul naşterii şi morţii. W. Cap. K. I. D. aceasta e totul IVA = la fel. R. II. N. categorie. ca şi când. C. a altora ITI = astfel. I. Sinele încarnat se identifică astfel cu un corp fizic şi cu o gândire. J.

J. Cap. II. E. I. S. W. H. JNANA(M) = cunoaştere (transcedentală) spirituală JNANASURYA = lumina cunoaşterii JNANASYA = a cunoaşterii JNANENDRIYAS = vezi INDRIYAS JNATAH = sunt cunoscute JNEYA = cognoscibil JUBUPSA = indiferenţă JVALANAM = strălucire JYOTISMATI = luminos. L. cu toate că trăieşte într-un corp fizic. N. Cap. R. introducere. care implică nu numai o inteligenţă foarte mare. D. T. (prefaţă. plin de lumină JYOTISI = asupra luminii JYOTISMATI PRAVRITI = facultatea spirituală iluminatorie A. etern.JIVANMUKTA = "Eliberat în această viaţă". JIVATMA = ATMAN Sinele Suprem. B. index termeni folosiţi) KAIVALYA = realizarea de sine KAIVALYA PRAGBHARAM = înclinat spre KAIVALYA . Cap. F. K. Fiinţă umană care. divin manifestându-se sub forma unui Sine încarnat. ci şi o stare de detaşare spirituală dublată de o deplină renunţare la fructele tuturor acţiunilor şi. JNANA YOGA = formă de YOGA (YOGA cunoaşterii). O. III. o mare puritate a gândirii. V. P. El locuieşte într-un corp pe care îl utilizează ca instrument cu toate că ştie că în realitate el este şi rămâne totdeauna ATMAN. I. C. de asemeni. Y K Cap. IV. M. este complet eliberată de ignoranţă (AVIDYA) şi de MAYA. G.

înregistrărilor subtile KARMAVIPAKA = fructul acţiunilor trecute KARMENDRIYAS = (KARMA = activitate.KAIVALYAM = eliberare. fizic KAYASAMPAT = bunăstare corporală . oferind în întregime lui DUMNEZEU toate aceste roade. KARUNA = compasiune KATHANTA = cum şi de unde KAYA = corpul. KARMASHAYA = depozitul efectelor. KARMA YOGA = formă de YOGA care constă în a adapta permanent o atitudine total detaşată faţă de fructele acţiunilor realizate. mai devreme sau mai târziu. INDRIYA = organ) Cele 5 organe ale activităţii fiinţei umane sunt: 1-organele de eliminare (în legătură cu MULADHARA CHAKRA). acumularea tuturor întipăririlor. 5-organele de reproducere (în legătură cu SVADHISHTANA CHAKRA). Este o tehnică de PRANAYAMA care se face prin respiraţie rapidă. 4-mâinile (în legătură cu ANAHATA CHAKRA). act. 3-picioarele (în legătură cu MANIPURA CHAKRA). care altfel (în afara acestei consacrări depline lui DUMNEZEU) ar trebui. mentale ori spirituale. KARANA SHARIRA = denumirea corpului cauzal (în VEDANTA) KARANA = cauză KARITA = făcută prin alţii KARMA = acţiune. lanţul cauzalităţii lumii morale. suma tuturor consecinţelor acţiunilor unei fiinţe umane comise în această viaţă sau într-o viaţă anterioară. psihice. 2-corzile vocale (în legătură cu VISHUDDHA CHAKRA). să ne revină nouă (în această viaţă sau în cele viitoare) sub forma unor consecinţe (fructe) care trebuie să le suportăm. acumularea de KARMAS. consecinţele unei acţiuni fizice. izolare KALA = timp KALENA = printimp KAMTHAKUPE = realizând continuu SAMYAMA asupra scobiturii gâtlejului KANTAKADISU = spini KAPALBHATI = Este una dintre cele "şase acţiuni (tehnice)" (SHAT-KARMA).

tensiuni fundamentale ale minţii. mişcare de inspiraţie şi expiraţie (tip special de control al suflului în PRANAYAMA). dificil KRAM = ordine KRAMA = proces KRIKARA = formă de energie subtilă (una dintre cele 5 PRANAS-uri minore).)-greu. Aceste manifestări colective joacă un rol important în BHAKTI YOGA. Greşit executată ea generează moartea. KISNAVRITTEH = în care VRITTIS-urile au slăbit KLESHAS = necazuri. zona gâtului. KHECHARI = acela care călătoreşte complet liber prin Lumile subtile KHECHARI MUDRA = tehnică specială YOGA foarte secretă şi periculoasă care implică printre altele să fie tăiat gradat frenumul limbii şi alungirea acesteia pentru a se astupa apoi cu ea. Provoacă foamea şi setea KRITA = făcută de sine KRITARTHAM = o persoană care şi-a atins ţelul KRITARTHANAM = deoarece şi-au îndeplinit menirea KRIYA YOGA = formă de YOGA (YOGA PRACTICă) a acţiunilor transmutative care anulează (anihilează) "activatorii subliminali" (SAMSKARAS) prin ascetism (TAPAS). suferinţă KLESHAVAD = la fel ca KLESHAS-urile KLISHTA = dureros. efort. Exerciţiu spiritual destinat să ne permită să atingem o cunoaştere superioară. KHYATI(H) = cunoaştere. divină. urmă. studiu spiritual (SVADHYAYA) şi dăruire plină de dragoste faţă de DUMNEZEU (Ishvara-Pranidhana). realizare. Execuţie eficientă când ne aflăm pe Calea YOGA. . (lit. Textele clasice YOGA definesc această tehnică ca fiind o retenţie spontană de foarte lungă durată a suflului fără a mai fi nevoie de inspiraţie şi de expiraţie. KRIYA = activitate. conştiinţă KIM = ce KIRTAN = reuniuni publice în care mai ales BHAKTI YOGHINI recită recită cu fervoare şi cântă anumite texte spirituale sacre sau chiar dansează în cinstea lui DUMNEZEU. acţiune.KEVALA KUMBHAKA = ("absoluta reţinere a suflului subtil").impuritate. printr-un fel de înghiţire datorită răsucirii.

W. I. V. Provoacă contracţiilede închidere şi deschidere a ochilor. H. KURMA NADI = Nadi care este situat. C. datorită distrugerii KSAYODAYAN = dispariţie şi apariţie KSETRAM = câmp KSETRIKAVAT = ca fermierul KSHIPTA = starea minţii fiinţei umane în care predomină RAJAS GUNA KSIYATE = dispare KSUT = foame KUHOO = un Nadi KUMBHAKA = reţinere a suflului pe o anumită perioadă de timp între inspiraţie şi respiraţie şi invers. KURMANADYAM = realizând constant SAMYAMA asupra lui KURMA NADI A. O. R. Face parte din NIRUPAKRAMA KARMA (KARMA latentă) KRODHA = mânie KSANA = moment KSAYAH = distracţie KSAYAT = distrugere KSAYE = distrugere. N. M. cosmică.KRIYAMANA KARMA = fel de KARMA. L. T. KUNDALINI = forţă colosală nesfârşită. creatoare. dedesuptul scobiturii gâtlejului. KURMA = formă de energie subtilă (una dintre cele 5 PRANAS-uri minore). care există în stare latentă în fiecare fiinţă umană la baza coloanei vertebrale (în plan subtil în MULADHARA CHAKRA) şi care poate fi gradat trezită prin exerciţii adecvate YOGA sau prin transmutarea în energie a potenţialului creator sexual al fiinţei umane. S. K. G. P. F. în plan subtil. B. D. Y L . E. J.

F. (prefaţă. Cap. K. C. I. Unire inefabilă şi extatică cu Dumnezeu. I. G. introducere. L. S. P. III. V. Cap. Cap. LINGAMATRA = numai cu o marcă (semn distinctiv) LOBHA = lăcomie LOKA(S) = planuri distincte de conştiinţă care au fiecare o frecvenţă specifică de vibraţie şi ne pun în inefabilă stare de rezonanţă cu planurile sau straturile conştiinţei MACROCOSMICE sau universale. Cap. II. Implică anularea deplină a acţiunii energiilor gravitaţionale asupra corpului fizic. E. comuniune perfectă datorată unei stări depline de rezonanţă cu ceva subtil. M. N. introducere. R. III. D. LAGHU = uşor LAKSANA = caracteristic LAKSHANA PARINAMA: CHITTA (conştiinţa) este transformată din punctul de vedere al caracteristicilor ei LAVANYA = graţie LAYA = fuziune. index termeni folosiţi) LABHAH = câştig LAGHIMA = putere psihică paranormală prin care corpul fizic poate fi făcut să devină atât de uşor încât se înalţă de la sol şi se poate menţine ore întregi la zeci de metri înălţime în aer (LEVITAŢIE). B. dizolvare. Y M Cap. LOKAH = iluminare A. IV. contopire.Cap. (prefaţă. T. W. Ascensiunea sufletului şi Spiritului individual al fiinţei umane la Absolutul Suprem. O. H. IV. Cap. Cap. J. index termeni folosiţi) MADHUBHUMIKA = acela care deja a gustat mierea puterilor paranormale yoghine (tip superior de yoghin) MADHYA = mediu . I. II.

imediat după aceea trebuie să apăsăm în mod ferm bărbia în piept şi totodată să contractăm (menţinând astfel strâns) sfincterul anal.MADHYAM = sunetul auzibil MAHA BANDHA = "Marea contracţie". constelaţiile şi chiar tot Universul. MAHA SAMADHI = MAHAVAKYAS = marile dictoane MAHAVIDEHA = existenţa fără corp MAHIMA = putere psihică paranormală prin care fiinţa yoghinului şi în special conştiinţa sa. Trebuie apoi să ne reţinem astfel respiraţia cât mai mult timp posibil dar fără să forţăm deloc şi în final vom respira încetişor. cu piciorul drept aşezat cu călcâiul astfel încât să apese zona perineului (YONI). Organul mental intern. concentrându-ne intens mentalul asupra canalului subtil central (SUSHUMNA NADI) prin care trebuie să conştientizăm ascensiunea în flux intens a energiilor subtile. Tehnică YOGA importantă descrisă astfel în Hatha-Yoga-Pradipika: "Trebuie să se aşeze piciorul stâng cu călcâiul apăsând în zona perineului (YONI) şi piciorul drept va fi aşezat pe coapsa stângă. După o pauză adecvată în care vom remarca lăuntric efectele acestei tehnici vom trece la executarea ei invers. Acest procedeu printre alte efecte reîntinereşte corpul şi face să se trezească KUNDALINI SHAKTI. MAHVRATAM = marea disciplină MAITRI = simpatie profundă MALA = impuritate MANAS = "Capacitate de reflexie". sistemul solar. ne ajută să luăm anumite hotărâri şi face cu putinţă să ne transformăm dorinţele în acţiuni. Datorită lui MANAS noi primim toate impresiile din lumea exterioară care sunt apoi supuse puterii de discriminare a lui BUDDHI (Inteligenţa). MANASAH = al minţii MANEH = al cristalului MANOJAVITVAM = iuţeala minţii MANOMAYA KOSHA = corpul mental MANTRA(S) = MATRA = numai MATRASYA = numai . După ce inspirăm lent şi profund. MANAS ne incită să ne îndoim în anumite momente. poate fi făcută mare şi ajunge să cuprindă subtil planeta.

a scăpa MRIDU = slab MUDITA = bucurie MUDRA = gest de punere în REZONANŢă. amplificarea şi realizarea anumitor stări lăuntrice binefăcătoare. să ne pierdem conştiinţa existenţei extatice ca Sine Suprem (ATMAN) divin şi nemuritor.este eliberarea spirituală în care suntem perfect uniţi cu Dumnezeu. SAMNIDHYA-MUKTI . ce se realizează cu anumite zone ale corpului. 1) defineşte acest termen ca fiind operaţia (VIYOGA) de accelerare a evoluţiei spirituale care face posibilă înălţarea de la starea de ignoranţă până la zorii adevăratei înţelepciuni. fără ca prin aceasta să dispărem topiţi în EL sau.este eliberarea spirituală atinsă prin faptul de a locui în acelaşi spaţiu (LOKA) cu Dumnezeu. Ea face să se unească şi să fie sublimată cu uşurinţă APANA în PRANA. organe sau chiar cu mâinile. întreţine şi stimulează în mod armonios focul subtil lăuntric. mentale sau spirituale. 41. În conformitate cu textul lui Shiva-Purana (IV. . trezeşte energia colosală KUNDALINI.este eliberarea spirituală prin apropierea de Dumnezeu. JNANA. psihice.3) există patru tipuri sau grade distincte de asemenea eliberare: SALOKYA-MUKTI . anticipând astfel manifestarea acestora şi contribuind la stabilirea unei comuniuni între fiinţa umană şi anumite nivele subtile din MACROCOSMOS. cu alte cuvinte. pentru a facilita trezirea. MUKTA = eliberat spiritual (MUKTI = eliberare spirituală. face să se diminueze urina şi fecalele deoarece amorsează procese de transmutaţie biologică prin care acestea devin energie care poate fi apoi sublimată în mod armonios în sferele superioare ale fiinţei yoghinului.MATRAT = singur MAYA = MITHYA = fals. Generează o stare predominantă a minţii în care predomină TAMAS GUNA MULA BANDHA = tehnică yoghină secretă în care se contractă ferm pentru o perioadă cât mai mare de timp zona perineului. iluzoriu MOHA = confuzie MOODHA = stadiul de trezire a lui KUNDALINI în care acesta aparţine doar lui MULADHARA CHAKRA. MOSHA = a elibera. SARUPYA-MUKTI . sau atitudine. Markandeya-Purana (XXXIX. Acest cuvânt sanscrit este un sinonim pentru MOKSHA.este eliberarea spirituală prin asumarea aceleiaşi existenţe ca şi cea a lui Dumnezeu. SAYUJYA-MUKTI . Eliberarea spirituală determină identificarea şi identitatea fiinţei (AIKYA) cu Absolutul şi non-identificarea cu constituenţii primari (GUNAS) ai Naturii.

VISHVA-UDARA. IDA. E. C. cât şi la canalele subtile prin care circulă forţa vieţii (PRANA). S. VARUNA. L. J. P. Darshana-Upanishad (IV. Provoacă tusea şi strănutul. index termeni folosiţi) NA = nu NABHI = buric NADA YOGA = formă de YOGA în care se percepe lăuntric până la o profundă identificare sunetul (SHABDA) ce este sesizat în zona inimii.76) menţionează. R. atunci când se astupă urechile cu degetele mari de la mâini. SARASVATI. Ele mai sunt numite. SHANKHINI. I. Cap. PUSHA. II. III. PINGALA. N. IV. ele sunt în realitate nenumărate. K. F. Astfel. NAGA = formă de energie subtilă (una dintre cele 5 PRANAS-uri minore). PAYASVINI. Cap.13) afirmă existenţa a 350000 de NADIS-uri în total. la nivel subtil (ANAHATA CHAKRA).MULAH = rădăcină MULADHARA CHAKRA = MURDHA = creştetul capului A. O.6) numeşte l4 canale subtile majore ale energiei misterioase a vieţii. aşa cum TriShikhi-Brahmana-Upanishad (II. GANDHARA. D. Shiva-Samhita (II. NADIS-urile sunt canale subtile prin care este condusă indispensabila energie subtilă (PRANA) în diferitele zone sau vehicule invizibile ale fiinţei pentru a le permite să se menţină în viaţă. HITA şi SIRA. H. 12 sau 14. T. Y N Cap. G. Cap. M. W. HASTI-JIHVA. YASHASVINI. ALAMBUSA. introducere. I. Numărul lor este în general considerat a fi 72000 deşi.care sunt: SUSHUMNA. Uneori cuvântul NADI se referă atât la venele şi arterele care conduc sângele. NADI = tub luminos sau canal subtil prin care circulă diferiţi curenţi subtili de energie. KUHU. V. B. Anumite lucrări yoghine secrete spun că 72 sunt în principal mai importante dar multe menţionează doar numele a 10. Acest sunet face cu putinţă apariţia unei stări de beatitudine. (prefaţă. de asemenea. . O interpretare recentă mai sofisticată a unor cercetători numeşte NADIS-urile ca fiind matrici ale fluxurilor subtile ale energiei psihosomatice.

Mintea intră atunci în stare de vid NIRODHA(H) = blocare. Termen care îl desemnează pe BRAHMAN-Supremul Absolut sau DUMNEZEU ca fiind dezgolit (dezvelit) de orice calitate şi deorice formă. Vine de la rădăcina RODHA. De aici derivă: . stopare. NIRBHASA = strălucind NIRBHASAM = a apare NIRBIJAH = fără sămânţă NIRBIJASYA = lui NIRBEEJA SAMADHI NIRGRAHYAH = complet aprehensibil NIRGUNOPASANA = concept extras din Upanishade care desemnează drumul considerat din punctul de vedere a celor două aspecte ale sale: cu calităţi şi fără calităţi. "CONşTIINŢA INDIVIDUALIZATă" NIRMANA = creaţie NIRMANAKAYACHITTA = manifestarea microcosmică a descoperirii sau revelării minţii supreme.NAIRANTARYA = fără întrerupere NASTAM = distrus NIBANDHANI = care leagă NIDRA = starea de somn profund (fără vise) NIMITTA = instrument NIRAKARA = fără formă. caracterizată prin liniştirea deplină a gândirii şi prin abolirea oricărei dualităţi. Acest termen evocă o fiinţă supremă în acelaşi timp imanentă. altfel spus. divine NIRODHA PARINAMA = sesizarea şi conştientizarea momentului de salt între două PRATYAYAS. Este numită "SAMADHI fără germeni" pentru că ea distruge germenii KARMA-ei viitoare (AGAMI KARMA sau SANCHITA KARMA). care înseamnă un act de blocare. transcendentă şi superioară acestor două stări. estompare lentă şi completă. NIRATISHAYAM = nelimitat NIRBEEJA SAMADHI = stare de SAMADHI (superioară lui SAMPRAJNATA SAMADHI) care desemnează starea de conştiinţă supremă. NIRMANA CHITTA = conştiinţa creată sau. susceptibili să provoace o eventuală renaştere (reîncarnare).

Principiu fundamental în KARMA YOGA care afirmă că o fiinţă umană nu este niciodată afectată (din punct de vedere KARMA-ic) de nici una din acţiunile ei. Fructele acestor acţiuni trebuie să fie dăruite în totalitate lui DUMNEZEU.AVARODHA=obstrucţie. EGO-transcendentă şi trebuie să fie clar delimitată (diferenţiată) de acţiunea simplă (egoistă) (KARMAN) şi de inacţiune (AKARMAN). P. sau fluid subtil binefăcător. IV. W. I. (prefaţă. G. D. M. T. fenomenul sau fiinţa asupra căruia se meditează atunci NIRVICHARA = SAMADHI fără reflectare NIRVIKALPA SAMADHI = NIRVITARKA = fără VITARKA NISHKARMA KARMA = "Acţiune realizată în TRANS-ACŢIUNE". S. L. K. R. F. O. NIRODHA=blocare. J. VIRODHA=opoziţie. C. . reguli fixe NYASAT = prin proiecţie A. III. NITYA = etern NITYATVAT = permanent NIVRITTIH = îndepărtare. Cap. I. H. V. Cap. E. încetare NIYAMA(H) = cod personal. introducere. dacă aceste acţiuni sunt în întregime realizate într-o stare lăuntrică de consacrare transfiguratoare şi sacrificiu oferit cu umilinţă divinului. index termeni folosiţi) OJAS = energie. Y O Cap. B. II. a opri. Cap. suprimare. NISHKARMA KARMA este o activitate DIVIN INTEGRATă . N. NIRODHAKSAPA = moment de suprimare NIRUPAKRAMAM = KARMA adormită (latentă) NIRVICHARA = stadiu de fuziune a conştiinţei cu obiectul.

în care atât bărbatul. în cazul bărbatului. Acelaşi gen de abstinenţă sexuală pasivă.Oasele (ASTHI). 7. graţie transmutaţiei biologice. are loc o accelerare a evoluţiei psihice. în unele cazuri această situaţie putând să determine tulburări psihice şi mentale serioase (PARANOIA şi SCHIZOFRENIE). prin transmutaţia biologică care se produce atât în timpul realizării corecte a anumitor tehnici speciale YOGA. fie împreună. întregul potenţial sexual în energie şi. mentale şi spirituale. psihică. iar la bărbat de absenţa deplină a POLUŢIILOR NOCTURNE sau DIURNE). rezultantă prin transmutaţia biologică a potenţialului creator (sexual). OJAS este CHINTESENŢA constituenţilor (DHATUS) ai corpului fizic. energia rezultantă. Cea mai mare cantitate sau concentraţie de OJAS poate să rezulte. Faptul că atât sperma bărbatului. în cazul femeii. mentală. explică de ce toate tradiţiile spirituale autentice recomandă fie o abstinenţă activă (în care potenţialul sexual este integral transmutat (PRIN PRACTICI SPIRITUALE) în energie. în unele cazuri această situaţie putând să determine tulburări psihice şi mentale serioase (PARANOIA). cât şi în timpul fuziunii amoroase sexuale (în care cei doi realizează la unison o perfectă continenţă sexuală). O abstinenţă sexuală pasivă în care. Ideea fundamentală . vigoare (vitală. dinamizarea intuiţiei etc. le regenerează şi le hrăneşte neîncetat. cuvântul OJAS semnifică "forţă uriaşă. Nervii (MAJJA). care înseamnă "a fi puternic". atât al femeii cât şi al bărbatului. 2. 5. canalizând-o în mod armonios în sferele subtile superioare ale fiinţei lor. în afara menopauzei. 4. spirituală)". este profund nocivă pentru echilibrul lăuntric şi pentru sănătatea corpului femeii. mai ales în situaţiile în care apar frecvent poluţii nocturne sau diurne precedate de stări de frustrare şi tensiune.Plasma (RASA).(SUKRA)).Grăsimea (MEDA). sublimează. prin urmare. această realizare este confirmată la femeie de suspendarea completă a ciclului menstrual. cât şi femeia transmută la unison. ce rezultă prin transmutaţie biologică (de exemplu. cât şi al bărbatului. în mod biologic. este de asemenea profund nocivă pentru echilibrul lăuntric şi pentru sănătatea corpului bărbatului.Măduva.Sperma şi Ţesuturile reproducătoare -atât la bărbat cât şi la femeie. Yoghinii consideră că OJAS este mai degrabă o forţă benefică. 6. OJAS este. fie o continenţă sexuală permanentă (cu excepţia momentelor când cuplul urmăreşte de comun acord să aibă un copil). fie separat. în energie) şi. ori apare de două sau de trei ori pe lună. transmutaţia potenţialului sexual. ciclul menstrual este foarte abundent şi durează multe zile.Derivat din rădăcina verbală sanscrită VAJ. În Ayurveda. care este după aceea sublimată armonios în sferele superioare ale fiinţei. creşterea inteligenţei. Prin transmutaţia biologică şi sublimarea în energii rafinate a forţei care rezultă cu uşurinţă din potenţialul sexual (CREATOR) atât al femeii. energie sublimată. cât şi secreţiile sexuale ale femeii (menstruaţia) pot fi transformate cu usurinţă în energie. care se reflectă în fiinţă prin trezirea anumitor puteri paranormale (SIDDHIS). subtilă. dupa aceea. amplificarea puterii de pătrundere mentală. în care cei doi iubiţi realizează perfect continenţa sexuală şi sublimează după aceea în mod armonios energia binefăcătoare subtila (OJAS) care rezultă.Muşchii (MAMSA). în timpul şi după o fuziune amoroasă sexuală plenară. care este conţinut şi acumulat (stocat) în cele şapte DHATUS (1. fiind distribuită în tot corpul şi în întreaga fiinţă le vitalizează. 3. un principiu vital foarte important.Sângele (RAKTA).

Unele texte yoghine secrete consideră că fluidul subtil OJAS este forma supremă a energiei binefăcătoare subtile în MICROCOSMOSUL fiinţei umane. la nivelul lui AJNA CHAKRA fluidul OJAS conferă forţă de pătrundere mentală extraordinară. cât şi la bărbat. şi aceasta nu numai că îmbunătăţeşte şi măreşte în scurt timp sănătatea dar. fie prin ABSTINENŢă SEXUALă ACTIVă. NAULI. dilatare euforică şi iubire copleşitoare. clarviziune. anumite substanţe care există în corpul fizic. . directorii de intreprinderi. conducători de partide. totodată. fie prin CONTINENŢă SEXUALă PERFECTă. pot să fie transmutate în mod biologic în energie subtilă sau fluid binefăcător OJAS care. în cazul cărora fluidul OJAS cel mai pur îi ajută să fuzioneze. la nivelul lui SAHASRARA fluidul OJAS conferă înţelepciune. din care face parte şi corpul fizic. în special. la nivelul lui MANIPURA CHAKRA fluidul OJAS conferă expansivitate. cu CONşTIINŢA ABSOLUTă A LUI DUMNEZEU. şefii naţiunilor. la mentorii anumitor căi spirituale. datorită proceselor complexe de sublimare ulterioară. divin. şi chiar este uneori supranumit ENERGIA VITALă SUBTILă ESENŢIALă. în care este acumulat foarte mult fluid OJAS. potenţialul sexual (atât al femeii. atunci când acest CONTROL este însoţit de transmutaţia biologică în energie a respectivului potenţial. la cel mai înalt nivel. la descoperitorii anumitor sisteme filosofice sau în domeniul pur spiritual. Având în vedere toate aceste aspecte. face să se amplifice cantitatea de fluid subtil OJAS în MICROCOSMOSUL fiinţei umane.). la Marii Eliberaţi. YONI MUDRA. realizate cu consecvenţă atât în timpul ABSTINENŢEI ACTIVE. atotputernică. la nivelul lui VISHUDDHA CHAKRA fluidul OJAS conferă intuitie. generalii). idei geniale. La nivelul lui MULADHARA CHAKRA fluidul OJAS conferă o vitalitate ieşită din comun. cât şi în domeniul spiritual sau intelectual. la nivelul lui ANAHATA CHAKRA fluidul OJAS conferă bucurie.drept o forţă binefăcătoare. Termenul de OJAS-SHAKTI desemnează efectul extraordinar produs de energia subtilă manifestată sub forma unei SFERE URIAşE DE FORŢă RADIANTă. la mari politicieni.în YOGA este că păstrarea permanentă a controlului deplin asupra potenţialului sexual atât la femeie. la Marii Înţelepţi sau la Iluminaţi. realizată într-un cuplu unit. UDDIYANA BANDHA. atât în cazul existenţei obişnuite (de exemplu. face să crească extraordinar de mult câmpul conştiinţei care. printre care. veselie şi încredere în sine. la nivelul lui SVADHISTHANA CHAKRA fluidul OJAS conferă imaginaţie creatoare controlată. transfigurator şi iubitor. Datorită unor tehnici speciale yoghine (cum ar fi: MULA BANDHA. puritate. vor deveni forme din ce în ce mai elevate de energie. cât şi în timpul CONTINENŢEI SEXUALE PERFECTE. inspiraţie spirituala. în zonele cele mai înalte ale conştiinţei. care vor putea fi cu uşurinţă dirijate şi acumulate la nivelul celor 7 CENTRI DE FORŢă ASCUNşI ai fiinţei umane. liderii unor grupări. devine din ce în ce mai rafinat şi mai pur. beatitudine şi comuniune inefabilă cu Supremul AbsolutDUMNEZEU. SHAKTI CHALANA MUDRA etc. cât şi al bărbatului). putem înţelege mult mai bine de ce fluidul OJAS este considerat de către yoghini -în fiinţa umană. gradat.

III. schimbare PARINAMAH = transformare PARISHUDDHI = purificarea memoriei PARITAPA = tristeţe PARYAVASANAM = extensie PASHYANTI = sunetul sublim. S. II. I. M. K. E. I. N. introducere. consecinţă. L. F. P. IV. mental PHALA = efect PHALAH = fructe. B. O. R. sunetul transcedental PARAIH = cu alţii PARAM = cel mai înalt PARAMA = cel mai înalt PARAMAHATTVA = ultima extindere (imensitatea) PARAMANU = ultima particulă PARARTHAM = de dragul lui PURUSHA PARARTHATVAT = din conştiinţă obiectivă PARAVAIRAGYA = îndepărtarea chiar şi a rădăcinilor plăcerii (absenţa completă a dorinţelor sub toate formele) PARI = complet PARINAMA = rezultat. rezultate . index termeni folosiţi) PANCHATAYYAH = de cinci feluri PANKA = noroi PANTHAH = calea de manifestare PARA = altul. Y P Cap. (prefaţă. H. subtil. C. J. Cap. V. D. G.A. a altora. Cap. T. schimbărilor. W. Cap.

energie. emisivă.PINGALA = Nadi prin care circulă energia subtilă (+). masculină PIPASA = sete POOSHA = un Nadi PRA = înalt sau mare PRACHARA = modalitate PRACHHARDANA = expiraţie. iluminare PRAKRITI = natura. sau RECHAKA PRADHANA = PRAKRITI PRADHANAJAYAH = cucerirea şi controlul (stăpânirea) asupra lui PRAKRITI PRADURBHAVAH = aparenţă PRADURBHAVAV = emergenţă PRAJNA = conştiinţă cognitivă superioară PRAJNA PURUSHA = conştiinţa în starea de somn (după VEDANTA) PRAJNABHYAM = din cele două tipuri de conştiinţă PRAJNAJYOTI = (tip de yoghin) acela care vede lumina purei conştiinţe PRAJNALOKA = răsăritul luminii conştiinţei cognitive superioare PRAKAMYA = putere psihică paranormală care duce la îndeplinirea totală. PRAKASHA = lumina divină. fiinţă manifestată. într-un mod rapid şi extraordinar a tuturor dorinţelor binefăcătoare pe care yoghinul le manifestă acum în mod detaşat. solară. externă PRAKRITILAYANAM = yoghini care sunt fuzionaţi doar în PRAKRITI PRAKRITINAM = a diferitelor tendinţe naturale PRAKRITYAPURAT = supraîncărcarea golului în natură PRAMADA = amânare PRAMANA = cunoaştere corectă PRAMANANI = surse ale cunoaşterii corecte . fiinţa obiectivă.

totalitatea forţelor vitale subtile ale naturii (în care sunt incluse cele 5 PRANAS-uri principale. PRARABDHA = soartă sau destin (KARMA activă) PRASADAH = iluminare divină sau puritate PRASADANAM = purificare subtilă. care îi permite yoghinului să se dedubleze şi să se proiecteze. devoţiune PRANTABHUMIH = zonă de hotar PRAPTI = capacitatea psihică şi mentală paranormală care îi permite yoghinului de a ajunge instantaneu oriunde doreşte. majore. atât în lumea fizică. pentru a vedea şi a şti tot ceea ce îl interesează să afle). începători în ceea ce priveşte intrarea în starea de SAMADHI PRATHISTHAM = bazat PRATI = înspre PRATIBANDHI = ceea ce preîntâmpină .PRANA = energie bio-plasmatică. cu o viteză superioară vitezei luminii oriunde doreşte să fie prezent. vitale. împăcare cu DUMNEZEU PRASANGAT = prin renaşterea PRASANKHYANE = în cea mai înaltă meditaţie PRASHANTA = liniştit PRASUPTA = latente. PRANAMAYA KOSHA = PRANASYA = a respiraţiei PRANAVAH = AUM vezi fişe PRANAYAMA = control al suflurilor subtile. dintre care unele acţionează la nivelul gurii şi nasului). adormite PRATHAMA KALPIKA = yoghini. realizat prin intermediul respiraţiei conştient controlate PRANIDHANAT = supunere. cât şi în astral sau cauzal (putere psihică extraordinară.

prostie-INTELIGENŢă. prin care pot fi dobândite foarte repede puterile psihice paranormale. facultăţi transcedentale. slăbiciune-PUTERE PRATIPATTIH = cunoaştere PRATIPRASAVAH = involuţie PRATISEDHARTHAM = pentru îndepărtarea PRATISHTA = a fi ferm stabilit. concept. laşitate-CURAJ. care constă în retragerea sau deturnarea în totalitate a simţurilor de la obiectele sensibile. care privesc organele de simţ (exemplu: PRATIBHASHRAVAN=facultatea de a auzi în lumile sublime.PRATIBHA = facultate spirituală a conştiinţei superioare. conştiinţă PRATYAYANAM = conţinut mental PRATYAYANTARANI = alte PRATYAYAS-uri PRATYAYASYA = a conţinutului minţii . răutate-BUNăTATE. de exemplu: ură-IUBIRE. în direcţie opusă PRATYAYA = conţinut al minţii. Practică yoghină. stabilire PRATISHTHANAM = a fi ferm stabilit PRATISTHAYAM = a fi stabilit ferm PRATIYOGI = corespunzător PRATYABHIJNA = conştiinţa în starea de SAVICHARA SAMADHI PRATYAHARA = retragerea simţurilor. invizibile. PRATIBHADARSHAN=facultatea de a vedea sau clarviziunea ce permite vederea în aceleaşi lumi sublime) PRATIBHAD = prin PRATIBHA PRATIPAKSA = opusul PRATIPAKSA BHAVANA = a medita intens asupra contrariilor pentru a face să dispară (datorită amplificării energiilor benefice corespondente prin REZONANŢă) foarte repede anumite defecte sau vicii. PRATYAKSHA = cunoaştere directă. permiţându-i să-şi poată concentra întreaga sa atenţie asupra obiectului lăuntric care a fost ales. izvorâtă din experienţa practică PRATYAR = întors. pentru ca acestea să nu mai distragă deloc gândirea yoghinului. Acest exerciţiu constituie condiţia prealabilă indispensabilă pentru a realiza concentrarea mentală (DHARANA).

una dintre cele două realităţi recunoscute de filosofia Samkhya. conştiinţa pură. PURUSAKHYATEH = adevărata cunoaştere a lui PURUSHA PURUSASYA = a lui PURUSHA PURUSHA = conştiinţă.PRATYAYAU = conţinut al minţii PRAVIBHAGA = separat PRAVRITI = facultate superfizică. Fiinţa eternă. care evocă şi pun în primplan pe anumiţi zei faimoşi. PURUSHA VISHESA = fel aparte de suflet PURUSHAJNANAM = cunoaşterea lui PURUSHA PURUSHARTHA = scopul lui PURUSHA PURUSHAYOH = a lui PURUSHA PURVA = anterior PURVAH = a veni după PURVAKA = precedată de PURVAVAT = "după ceea ce precede" PURVEBHYAH = în legătură cu precedentele PURVESAM = al acelora care vin înainte . supremă. Sinele divin Absolut. merit PURAKA = stadiu în pranayama PURANAS = străvechi culegeri de legende indiene. Sinele. fiinţă subiectivă. activitate PRAVRITTIH = funcţionare PRAYATNA = efort PRAYOJAKAM = mişcându-se PUNAH = din nou PUNYA = virtute.

RAJAS = una din cele 3 proprietăţii ale lui PRAKRITI=activitate. R. F. RAKSHAS = demoni RATNA = comori RECHAKA = expiraţie. care apare datorită unei experienţe spirituale adevărate RUDHAH = care domină . III. Cap. înclinat spre sinucidere. RAJAS(GUNA) = a doua dintre cele trei GUNAS. Ea este forţa care permite să fie învinsă apatia (TAMAS). O. crimă. conştiinţa cosmică. K. stadiu în PRANAYAMA RISHIS = cei care au experimentat în mod direct aproape toate subiectele discutate în AGAMAS (Izvor al Doctrinei. D. Cap. justă. J. H. cea de a doua GUNA: în cazul predominanţei sale. W. disipat. Y R Cap. a agitaţiei şi a îndrăznelii. introducere. I. a dorinţei. G. RITAMBHARA PRAJNA = conştiinţă cognitivă superioară. rupt în bucăţi. L. realizând adeseori o ruptură a personalităţii (starea minţii . S. Una dintre cele patru mari forme de YOGA. index termeni folosiţi) RAGA = plăcerea RAGAH = ataşament RAJA YOGA = formă de YOGA (YOGA regală). (prefaţă.KSHIPTA). I. Cap. C. care vizează unirea cu DUMNEZEU după sistemul descris de Patanjali în faimosul său tratat Yoga sutras. mentalul este împrăştiat. N. Atunci când RAJAS domină activitatea sau gândirea unui individ. T.A. II. V. M. se spune despre acesta că este RAJASIKA. E. B. Ea se manifestă în PRAKRITI sub forma activităţii. IV. P. a aspiraţiei. Demonstraţie scrisă sau orală) RITAM = aspectul absolut sau cosmic vezi fişe RITAMBHARA = plin de experienţă adevărată.

SAKSATKARANAT = prin percepţie directă SALAMBANAM = cu suport SAM = complet . se află. C. "mijloc de perfecţionare spirituală". în afara corpului fizic. L. Exerciţii care permit să fie stăpânită una dintre ramurile sistemului YOGA. B. cu alte cuvinte. Y S Cap. SADHARANATVAT = deoarece este comun SAGUNOPASANA = cu calităţi SAH = aceasta SAHABHUVAH = simptome auxiliare SAHASRARA = centrul esenţial de forţă care face posibilă comuniunea cu DUMNEZEU. SABEEJA SAMADHI ASAMPRAJNATA = întregul proces de la VITARKA (nivel de conştiinţă) la ASMITA (stadiu de fuziune al conştiinţei cu obiectul) SABIJAH = cu sămânţă SADA = întotdeauna SADHANA = practica spirituală. R. N. H. O. introducere. în plan subtil. Cap. susceptibili de a provoca o eventual a renaştere (reîncarnare). D. Cap. index termeni folosiţi) SABEEJA SAMADHI = formă de SAMADHI în care germenii KARMA-ei viitoare (AGAMI KARMA sau SANCHITA KARMA). S. P. G. frumuseţe RUTA = limbaj A. K. III. T. Derivat din cuvântul sanscrit SADH: "a ajunge la ţel". deasupra creştetului capului. nu sunt distruşi. IV.RUPA = formă. M. V. I. II. J. I. (prefaţă. E. W. Cap. F.

caracterizat prin abolirea . spre deosebire de ASAMPRAJNATA SAMADHI sau SAMADHI suprem. care împiedică acest SAMADHI să fie în întregime pur. linişte SAMADHI PRAJNA = inteligenţă cognitivă care izvorăşte din SAMADHI SAMADHI PARINAMA = starea de concentrare în care se elimină treptat celelalte gânduri. În această forma de SAMADHI subzistă încă unele procese psihice. dorinţele profunde şi ascunse (VASANAS) există în continuare în germene şi pot să reapară în orice moment.SAMADHAU = în SAMADHI SAMADHI(H) = transă. ANANDA şi ASMITA SAMPRAJNATAH = SAMADHI cu PRAJNA (focalizarea mentală cognitivă). acceptarea completă. şi anume: VITARKA. fuziune în obiectul concentrării SAMAPATTIBHYAM = prin meditaţie SAMAPTIH = sfârşit SAMASANA = postură YOGA SAMAYA = circumstanţe SAMBANDHA = relaţie SAMBHODHAH = cunoaştere SAMHATYAKARITVAT = datorită acţiunii asociate SAMKHYA = SAMPAT = sănătate SAMPRAJNATA = desemnează starea meditativă în care cunoaşterea se realizează prin intermediul fluxului continuu al uneia dintre activităţile mentale fundamentale. "fără germeni". cum ar fi KLESHAS-urile. =SAMANA VAYU (dă naştere fluidului digestiv şi este legat de focul subtil care digeră hrana în stomac). Efortul minţii de a stabiliza o singură PRATYAYA. VICHARA. absorbţia totală. inclusiv asupra membrelor inferioare. SAMANYATO DRSTAM = "văzut împreună" SAMAPATTEH = prin fuziunea minţii SAMAPATTI(H) = meditaţia. Acţionează în zona dintre inimă şi buric. SAMANA = formă de energie subtilă (una dintre cele 5 PRANAS-uri majore). care este în totalitate debarasat de germeni (NIRBEEJA SAMADHI).

DHYANA şi SAMADHI. impresii mentale. uniune SAMYOGO = uniune SANCITA = întipăriri stocate (prima diviziune a lui KARMASHAYA). SAMYAMYAT = prin SAMYAMA (făcând SAMYAMA) SAMYE = devenind egal SAMYOGA(H) = a se uni. gusturi. repercursiuni ale întipăririlor. care face posibilă şi fuziunea cu obiectul ales să fie cunoscut. extincţia VASANAS-urilor şi abandonarea oricărei legături generate de KARMA SAMPRAYOGAH = comuniune SAMSAYA = îndoială SAMSKARA(S) = tendinţe mentale. Adiţia tuturor SAMSKARAS-urilor constituie caracterul unui om. realizate împreună în acelaşi timp. KARMA latentă SANGA = ataşament SANGRIHITATVAT = deoarece sunt legate împreună SANJNA = conştiinţă SANKALPA = hotărârea de a se retrage de la conştiinţa Sinelui .KLESHAS-urilor. OBIECTUL DE CUNOSCUT şI CUNOAşTEREA CARE REZULTă NU FAC DECÂT UNA. În această stare superioară de identificare a conştiinţei. potenţialităţi care se dezvoltă în conştiinţă ca urmare a acţiunilor sau a gândurilor trecute (din viaţa actuală sau din existenţele anterioare). CUNOSCăTORUL. întipăriri. SAMSKARASHE SA = în care urmele rămân SAMSKARAT = prin întipăriri repetate SAMSKARAYOH = a celor două întipăriri SAMSKAREBHYAH = prin SAMSKARA SAMTAMAT= prin SAMYAMA SAMVEDANAT = prin cunoaşterea SAMVEGA = dorinţa SAMYAMA(H) = DHARANA.

SATI MULE = atâta timp cât rădăcina este acolo SATI = fiind SATKARA = adoraţie . cu alte cuvinte. tot SARVARTHAM = totul inclusiv SARVARTHATA = atenţie multilaterală. ea include. identică cu BRAHMAN. confuz SANNYASIN = fiinţă umană care în India renunţă complet la lume pentru a trăi în cea mai deplină detaşare şi se consacră în întregime realizării Eliberării Spirituale (MOKSHA). tot. absenţa concepţiilor dualiste. SANTOSAT = din mulţumire SANTOSHA = mulţumire SAPTADHA = şapte stadii SARASWATI = un Nadi SARUPYAM = identificare SARVA = toate. discontinuă şi difuză SARVATHA = în toate felurile SARVATHAVISAYAM = obiectele de pretutindeni SARVAVISAYAM = toate obiectele SAT = existenţă absolută. cum ar fi binele şi răul. atracţia sau dezgustul (respingerea). Sărăcia unui SANNYASIN nu este numai materială. la fel precum CHIT sau ANANDA. de asemenea.SANKARA(H) = confuzie SANKIRNA = amestecat. frica sau dorinţa etc. totul SARVABHUTA = toate fiinţele vii SARVABHAUMA = universal SARVAJNA = omniscienţă SARVAJNATRITVAM = omniscienţă SARVAM = totul. fiinţa absolută. eternă şi permanentă. ceea ce mistica creştină numeşte "sărăcia în minte" sau.

este cu putinţă ca o scânteie de intuiţie divină să ţâşnească de la el. SAVIKALPA SAMADHI se poate compara cu VISIO DEI a misticilor creştini.SATSANG = (SAT: "bun. sunet SHABDADI = sunet şi altele SHAITHILYA = pierdere SHAITHILYAT = prin slăbirea SHAKTAYOH = dintre cele două puteri SHAKTI = putere SHAKTYOH = una dintre cele două puteri . VRITTIS-urile rămân concentrate şi nimic nu poate cauza tulburare. în care mintea rămâne profund liniştită. inspirând şi impulsionând şi alte persoane care sunt apte să primească această scânteie. SESAVAT = "după ceea ce rămâne" SHABDA = cuvânt. autentic". care împiedică fiziunea totală cu DUMNEZEU. "cu gândire în vorbe". SATTVA = una dintre cele 3 GUNAS-uri. a marilor yoghini sau a fiinţelor umane care îl caută în mod sincer pe DUMNEZEU. =PRAKASHA (lumina) SATTVASHUDDHI = puritate internă SATYA = veracitate SATYAM = aspectul relativ al creaţiei vezi fişe SAUCHAT = din curăţenie SAUMANASYA = veselie SAVICHARA = stadiu de fuziune a conştiinţei cu obiectul asupra căruia se meditează SAVIKALPA SAMADHI = Stare de conştiinţă caracterizată prin ascensiunea la cunoaşterea lui DUMNEZEU sau BRAHMAN. În prezenţa unui mare yoghin. una dintre cele 3 proprietăţi ale lui PRAKRITI. această stare conservă o urmă de dualitate. Spre deosebire de NIRVIKALPA SAMADHI. SANGA: "frecventare") Frecventarea sfinţilor. SAVITARKA = stadiu de fuziune a conştiinţei cu obiectul asupra căruia se meditează. =CHITTA (minte). în ciuda supravieţuirii unei relaţii a subiectului cu obiectul. înţelepţilor.

latent SHARIRA = corp vezi fişe SHASANAM = instrucţiuni complete = ANU SHASANAM (ANU=prefix care subliniază completitudinea. SHUNYANAM = lipsit de SHVASAPRASHVASA = inspiraţie şi expiraţie SHVASAPRASHVASAYAH = inspiraţie. SHUNYAM = gol. stare de vid SHUNYA SAMADHI = cea mai înaltă stare de extaz divin.SHANKHINI = un Nadi SHANTA = liniştit. SHASAN=a da reguli) SHASTRA = proces de instruire şi de precepte SHAUCHA = curăţenie SHILAM = calităţi SHIVALINGA = LINGA SHOORA = un Nadi SHRADDHA = credinţă SHRAVANA = facultatea de a auzi SHROTRA = ureche SHROTRAM = organul auzului SHRUTA = auzit SHUCHI = pur SHUDDHAH = pur SHUDDHAU = purificare SHUDDHI = purificare SHULA = grosier SHUNYA = lipsit de. expiraţie . SAMADHI este descrisă ca fiind vid beatific (SHUNYA) şi plin (PURNA) în acelaşi timp.

SIDDHA = adept SIDDHASANA = postură YOGA SIDDHAYAH = puteri psihice paranormale SIDDHAYOH = SIDDHIS SIDDHI = perfecţiune sau măiestrie în practica anumitor tehnici YOGA SIDDHIS = puteri psihice paranormale SIRSHASANA = postură YOGA extrem de importantă SMAYA = mândrie SMRITAYAM = memorie (SMRITI) SMRITI(H) = memorie SMRITISAMSKARAYOH = a memoriei şi a impresiilor SOMA = SOPAKRAMAN = KARMA activă STAMBHE = în suspensie; suspendare STHAIRYAM = stabilitate

STHAIRYE = devenind ferm STHANI = zei (DEVA) STHIRA = ferm STHIRASANA = postură YOGA STHITI = fermitate STHITOU = fiind fixat, stabilit STHULA = dimensiune grosieră, materială, fizică STYANA = moleşeală SUKHA = fericire, plăcere SUKHAM = confortabil SUKHASANA = postură YOGA

SUKSHMA = dimensiune subtilă; subtil SUKSHMA SHARIRA = corpul subtil SUKSHMAVISAYATVAM = stadiile subtile de SAMADHI SUKSMA(H) = subtil; fin SURYA = Soare SURYE = asupra Soarelui SUSHUMNA = Nadis-ul principal vezi fişe SUSHUPTI = somn profund vezi fişe SVA = al său propriu SVABHASAM = autoiluminată SVABUDDHI = autocunoaştere SVADHYAYA = studiu individual, studiul scrierilor spirituale, divine, tradiţionale SVADHYAYAT = prin autoobservaţie SVARASAVAHI = denumire pentru dorinţa tuturor oamenilor de a trăi SVARASAVAHT = susţinut de propria sa forţă SVARUPA = forma proprie; natura esenţială a sa; natura reală; natura proprie SVARUPATAH = în forma ei esenţială SWABUDDHI SAMVEDANAM = cunoaşterea completă a propriei minţi

SWAMI = maestru (spiritual) în YOGA. SWAPNA = vis (somn cu vise) SWARA YOGA = ştiinţă ce poate da informaţii despre boli SWARUPASHUNYAEVA = natura esenţială a vidului beatific SWARUPE = natura proprie esenţială SWASTIKA = acest cuvânt este compus din termenii sanscriţi SU ("bine") şi ASTI ("acesta este") care, combinate

împreună, înseamnă "norocos" sau "de bun augur". Acest străvechi simbol al celor două energii fundamentale ale manifestării, ce se află prezente de asemenea în fiinţă ca YANG, (+) şi YIN, (-), HA ((+), solarul) şi THA ((-), lunarul), este uneori asociat în YOGA cu centrul psihoenergetic al buricului, care este considerat a fi locul sau focarul în MICROCOSMOSUL fiinţei umane al "soarelui" nostru lăuntric (SURYA). SWASTIKASANA = postură YOGA SYAT = s-ar întâmpla

A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, R, S, T, V, W, Y

T
Cap. I, Cap. II, Cap. III, Cap. IV, (prefaţă, introducere, index termeni folosiţi)

TACHCHHIDRESU = în intervalul acesta TADA = atunci TADABHAVAH = dispariţia lor TADAKARA = forma proprie TADAM = atunci TADANJANATA = a lua culoarea aceea TADAPI = iar acestea TADARTHA = de dragul lui (PURUSHA) TADEVA = aceeaşi TAH = acesta TAIJAS = starea lui PURUSHA TAJJAH = născut din aceasta TAMAS = una dintre cele 3 GUNAS; în situaţia în care, în fiinţa umană, TAMAS este predominant, mintea este greoaie, inertă şi tensionată; acest GUNA reprezintă una dintre cele 3 proprietăţi ale lui PRAKRITI; stabilitate.

aici. atunci. în această stare. a acesteia TATAH = din această (practică de meditaţie cu AUM). din acestea TATSAMNIDHAU = în vecinătatea ei TATSTHA = pe care stă sau se odihneşte TATTVA = principiu TATTVA CHINTANA = contemplare şi reflecţie a conştiinţei supreme TATTVA DARSHAN = percepţia conştiinţei supreme TATTVAM = esenţa TATVRITTAYAH = transformările lor TAYOH = a acestor două . a acesteia. disipare. după aceasta TATHA = ca aceasta TATKRAMAYOH = în ordinea sa de succesiune TATPRABHOH = stăpânul său TATRA = acolo. după aceea. din cele două. prin aceasta TAT = acesta.TANTRAM = dependent TANU = atenuate. acela. de aici. a acestuia. a acelora. atenuare TAPA = suferinţă acută TAPAH =austeritate TAPAS = austeritate vezi fişe TAPASAH = prin austeritate TARA = stele TARAKAM = transcedental TASAM = este TASMIN = după aceasta TASYA = al lui.

Cap. index termeni folosiţi) UBHAYA = cei doi UDANA = formă de energie subtilă (una dintre cele 5 PRANAS-uri majore). Ea acţionează de la gât până la cap şi stimulează progresul spiritual. II. ele TEJOMAYA PURUSHA = conştiinţa în stare de vis (după VEDANTA) TRATAKA = TRAYA = trei TRAYAM = cele trei (împreună) TRISNA = dor. I. Cap. I. de asemenea. L. III. V. B. neauzitul şi neexprimatul TVAT = datorită TYAGAH = abandon = alcătuit din trei părţi A. W. care îndreaptă energia lăuntrică în sus". O. IV. P. D. T. H. Cap. N. (prefaţă. extins UDDIYANA BANDHA = "retracţia abdomenului. M. S. J. mai este numită. F. E.TE = ei. G. dorinţă TRIVIDHAM TU = dar TULA = bumbac TULYA = egal TULYAYOH = a celor două obiecte similare TURYA = starea care este nemanifestatul. R. K. introducere. UDARA = manifestate UDARANAM = în plină activitate. UDDANA şi este o tehnică . Y U Cap. C.

cât şi sub buric. Prin intermediul acestei retracţii. constant este ferm determinată să zboare cu repeziciune în sus (UDDINA). menţinută cât mai mult timp (fără a forţa) şi însoţită de un fel de contracţie interioară ce generează o stare de "sugere" către în sus. mai ales prin canalul central al lui SUSHUMNA NADI. pe măsură ce executăm din ce în ce mai bine. nu mai inspirăm imediat după aceea deloc şi. printre care menţionăm în special potenţialul sexual (sperma la bărbat şi secreţiile sexuale specifice la femeie). rămânând în retenţie pe vid (cu plămânii fără aer). UDDIYANA BANDHA este deosebit de utilă atât pentru realizarea plină de succes a unei ABSTINENŢE SEXUALE ACTIVE. Gheranda Samhita numeşte UDDIYANA BANDHA: "leul care poate înfrânge cu uşurinţă elefantul morţii". şi face totodată posibilă sublimarea energiilor rezultante în sferele subtile superioare ale fiinţei.yoghină foarte importantă şi extraordinar de eficientă în HATHA YOGA. Această contracţie (BANDHA) este descrisă în felul următor în tratatul YOGA fundamental Gheranda Samhita (III. urmărind să tragem întreaga zonă abdominală. Atunci când UDDIYANA BANDHA se încheie. pentru a o lipi cât mai mult de zona din interior a coloanei vertebrale. 10): "După ce am expirat profund şi am eliminat aproape tot aerul din plămâni. Această retracţie abdominală. trebuie să retractăm prin sugere (datorită vidului din plămâni) abdomenul atât deasupra. vom relaxa mai întâi abdomenul şi NUMAI DUPă ACEEA VOM INSPIRA". vom resimţi. UDITA = manifestat UDITAV = manifestat UKTAM = spus UPALABDHI = dobândire UPANIMANTRANE = fiind respectuos invitat UPANISHADE = UPARAKTAM = colorat UPASARGA = obstacole UPASTHANAM = a veni singure UTKRANTIH = levitaţie UTPANNA = ivit . cât şi pentru îmbunătăţirea sau menţinerea în formă în cazul angrenării CONTINENŢEI SEXUALE. urmată de o anumită contracţie moderată (BANDHA) şi însoţită de o concentrare mentală adecvată. cum apare un val de energie subtilă lăuntrică (PRANA) care. amorsează procesele foarte puternice de transmutaţie biologică în energie a potenţialelor existente în corpul uman.

D.UTTARES = al următoarelor A. Cap. T. I. J. H. R. IV. numit VAIRATYAGAH. III. W. N. P. I. B. E. V. (prefaţă. Cap. L. Y V Cap. Cap. care este abandonarea ostilităţii. F. sufletul se manifestă în exterior sub forma unui câmp magnetic. II. S. K. indicând VAHITA = flux VAIKHARI = sunetul fizic VAIRA = ostilitate VAIRAGYA = detaşare spirituală VAIRAGYABHYAM = prin VAIRAGYA VAIRAGYAM = absenţa dorinţei VAIRAGYAT = prin VAIRAGYA VAIRATYAGAH : atunci când aspirantul este ferm stabilit în AHIMSA. ori VACHAKA(H) = desemnând. O. VAISHARADYE = după ce a devenit absolut expert VAISHWANAR PURUSHA : conştiinţa mentală a lumii exterioare (după Vedanta) VAJRA NADI = Nadi exterior VAJRASAMHANANATVANI = duritate VARANA = obstacole VARTA = facultatea mirosului VARUNI = un Nadi . C. chiar şi ultimele urme de violenţă dispar. G. index termeni folosiţi) VA = sau. introducere. M.

KUMBHAKA VIDUSHAH = a celui învăţat. yoghinii care s-au oprit înainte de a atinge eliberarea. VASANABHIH = produs de VASANAS VASHIKARA = control VASHITWA = putere psihică paranormală care conduce la controlul deplin realizat asupra tuturor obiectelor organice şi anorganice VASHYATE = stăpânire VASIKARAH = stăpânire VASTU = obiect VASTUSAMYE = prin asemănarea obiectului VEDANA = conştiinţa pipăitului VEDANTA = VEDANTYAH = a fi experimentat VIBHAGA = constituente VIBHAKTAH = separat VICHARA = reflectarea intuitivă VICHARA SAMADHI = stadiul astral (din cele 4 stadii ale lui SAMPRAJNATA SAMADHI) VICHCHHEDAH = încetare.memorie (conştientă). pauză VICHCHHINNA = dispersat. conflictuale VIDEH = yoghini dezincarnaţi VIDEHA PRAKRITILAYA = yoghinii care nu şi-au angrenat toate structurile în procesul de eliberare spirituală.VASANA (inconştienţă).VASANA(S) = (SAMSKARAS-urile) : . PRAKRITI va deveni astfel serbădă şi slabă. VIDEHMUKTI : PURUSHA. dar care pot în orice moment să revină la suprafaţă în conştiinţă. învăţat sau înţelept . Dorinţe. părăsind în cele din urmă pe JIVANMUKTA VIDHARANABHYAM = reţinere. înclinaţii. impresii ascunse. nu mai are deloc grijă de PRAKRITI. o dată eliberat. . ambiţii care persistă în străfundurile fiinţei.

imaginaţie VIKALPAIH = prin alternare VIKARANABHAVAH = eliberarea de organele de simţ VIKSHEPA = distracţie. Este o stare oscilatorie a minţii în care conştiinţa individuală oscilează între stabilitate şi distracţie-(YOGA începe când s-a ajuns la această stare a minţii).VIDYA = iluminare vezi fişe VIJNANAMAYAKOSHA = VIKALPA = fantezie. particular VISHESARTHATVAT = deoarece are un obiect particular VISHOKA = fără supărare . a se maturiza VIPARYAYA(H) = cunoaştere greşită (incorectă) sau eronată. opunând VIRYA = energie. încetarea completă VIPAKA = fructificare sau coacere VIPAKAH = a secoace. stadiul mental al lui VITARKA (unul dintre cele 4 stadii ale lui SAMPRAJNATA SAMADHI). oscilaţia (minţii) VIKSHIPTA = (stadiul al doilea al lui KUNDALINI). VIPRAKRISTA = depărtat VIRAMA = oprire VIRODHAT = pe seama. VINIVRITTIH = aplicare. diferenţa VISHESAH = special. curaj de neînfrânt VISAYA = obiect VISAYAH = obiecte ale percepţiei simţurilor VISAYAM = obiect VISAYANAM = ale obiectelor VISAYAVATI = senzorial VISHESA = cu diferenţă. voinţă puternică.

nivele sau stări de conştiinţă. şablon VRITTIH = stare a minţii VYADHI = boală VYAKHYATA = explicat VYAKHYATAH = sunt explicate VYAKTA = manifestat . care a depăşit RAGA (atracţie) VITARKA = "întrebare" sau gândire verbală. În el există diferenţe şi le putem conştientiza. separare VRITTAYAH = modificări ale minţii VRITTI(S) = modificări mentale.VISHVA PURUSHA = "lumea" sau MACROCOSMOSUL lui PURUSHA (Sinele Suprem DIVIN) VISHWANAR PURUSHA = conştiinţa mentală a lumii exterioare (după Vedanta) VITARAGA = persoană lipsită de pasiuni. pasiuni. prin alternare. discriminare reală. îndoială. incertitudine VITARKA SAMADHI = formă de SAMADHI în care există un şablon supramental al conştiinţei VITRISNASYA = aceluia care e liber de dorinţă VIVEKA = înţelegerea corectă a naturii adevărate a lui PURUSHA şi PRAKRITI. primul stadiu al GUNAS-urilor. VIVEKA JNANA = cunoaşterea dobândită prin separarea materiei de energie VIVEKAJA JNANA = cunoaşterea născută din conştiinţa ultimei realităţi. născut din VIVEKA VIVEKAKHYATEH = prin discriminare VIVEKAKHYATI = procesul de cunoaştere prin VIVEKA (de îndepărtare a lui AVIDYA(ignoranţa)) VIVEKANIMNAM = înclinat spre VIVEKA VIVEKINAH = aceia care au o mare putere de discriminare VIYOGA = practica YOGA. Cel mai înalt nivel de superconştiinţă VIVEKAJAM = născut din realizarea.

index termeni folosiţi) WISHWODARI = un Nadi A. guvernează circulaţia sângelui VYAVAHITA = ascuns VYAVAHITANAM = separat VYUHA = aranjament VYUTTHANA = exprimarea. autostăpânire YAMUNA = o altă denumire a lui IDA. exhibiţia. S. B. potrivire YONI = . L. N. index termeni folosiţi) YAMA(H) = cod social şi moral al yoghinului. K. F. J. III. O. H. T. D. (prefaţă. manifestarea. W. a ieşi la iveală VYUTTHANE = în starea de conştiinţă a lumii W Cap. Cap.VYANA = formă de energie subtilă (una dintre cele 5 PRANAS-uri majore). P. Cap. Cap. introducere. I. E. II. C. YATNAH = efort YOGAH = YOGA YOGANGA = parte a sistemului YOGA YOGINAH = a yoghinului YOGYATVANI = corespondenţă. Cap. ivirea. Cap. IV. IV. Y Y Cap. I. V. G. Acţionează în regiunea anală. I. II. Cap. introducere. M. (prefaţă. Nadi. III. R.

III. B. W. I. J. T. O. Y Cap. F. V. Cap. K. I. S. D.YUKTATRIVENI = o altă denumire a lui AJNA CHAKRA A. introducere. (prefaţă. R. P. N. E. C. Cap. index termeni folosiţi) * * * . Cap. L. IV. H. M. G. II.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful