Adam Smith

Adam Smith (1723 - 1790), economist, om politic si filozof scotian, este considerat printele economiei politice. Se numara printre economistii clasici, alaturi de Malthus, J.S. Mill, J.B. Say etc. Si este reprezentantul scolii engleze. Printre lucrrile publicate de Adam Smith se numara : Teoriamsentimentelor morale (1759), dar mai ales, Avuia naiunilor. Cercetare asupra naturii i cauzelor ei (1776), lucrare fundamental pentru tiina economic. n Avuia naiunilor denumit i biblia liberalismului clasic, Smith a reuit s sintetizeze cele mai importante cunotine acumulate pn la el n domeniul economic. Intenia lui Adam Smith atunci cnd i-a conturat concepia economic a fost s realizeze mai nti un studiu istoric n care s integreze sistemul de economie politic. Adam Smith a sesizat c puterea economic a statului depinde de puterea economic a naiunii. De aceea el i-a ndreptat atenia spre mbogirea naiunii n timp ce mercantiliti i fiziocraii au ncercat s mbogeasc statul. Smith promoveaz libertatea deplin nengrdit dect de limitele propriului interes i apreciaz c ordinea natural se instaureaz de la sine ntr-un climat liberal prin aciunea minii invizibile i nicidecum o politic economic protecionist, promovat prin puterea statului.

Mna invizibil

este un concept economic i de filozofie social urmarea propriului interes, indivizii

metafora ilustreaz cum, prin stimuleaz indirect economia.

Smith consider c, n cazul societilor capitaliste, urmrirea propriului bine contribuie la binele societii. poate fi socotita ca o forma de exprimare a unei conceptii cu privire la echilibrul economic. conform teoriei mainii invizibile, jocul intereselor care se deruleaza pe o piata este suficient pentru a armoniza viata economica (Jacque Garello). in studiile sale, Adam Smith a descris cadrul institutional indispensabil: mana invizibila nu poate functiona decat daca exista dreptul de

proprietate, siguranta contractelor, stabilitatea monedei, concurentei (altfel spus, libertatea de a intreprinde si de a face schimburi comerciale).

"Avuia naiunilor" cuprinde n cinci volume, dintre care primele dou pun accentul pe teoria economic, iar celelalte trei volume evideniaz aspectele normative pe care le implic aceasta, inclusiv o serie de comparaii de istorie economic. Ideea central a lucrrii, aa cum reise i din titlul ei, o constituie definirea noiunii de "avuie" sau "bogie" a naiunilor i analiza factorilor sau forelor de producie ce concur la crearea i sporirea ei. Rationamentul lui Smith poate fi redat astfel: daca comertul international se desfasoara liber, fara restrictii, fiecare tara se specializeaza in acele produse in care detine un avantaj fata de alte tari in ceea ce priveste costurile productiei. Specializarea poate spori eficienta astfel: repetarea acelorasi operatii face ca forta de munca sa devina mai calificata, deci, mai productiva; evitand trecerea muncitorilor de la un produs la altul se face ecomomie de timp; productia in serie mare stimuleaza perfectionarea metodelor si a tehnicilor;

Crearea i sporirea bogiei este obiectivul principal al demersului tiinific al lui Adam Smith.Volumul i rodnicia muncii productive sunt mijloacele principale pentru atingereaacestui scop. Diviziunea muncii este cauza esenial a sporirii volumului i productivitatea muncii. Promovarea ramurilor cu productivitatea cea mai ridicat este calea deurmat pentru accelerarea progresului naiunii. In lucrarea sa contine Adam Smith formuleaza si patru maxime,care trebuie luate in considerare atunci cnd se discuta despre impozit: trebuie ca supuii fiecrui stat s contribuie, pe ct posibil, la susinerea statului, in raport cu posibilitile lor, adic n raport cu venitul fiecruia. impozitul pe care fiecare persoan este obligat s il plteasc trebuie s fie bine precizat i nu arbitrar. Termenul de plat, modalitatea i suma de plat trebuie s fie clare i evidente, att pentru contribuabili, ct i pentru orice alt persoan.

orice impozit trebuie sa fie perceput la timpul si modul care reies a fi cele mai convenabil pentru contribuabil ca sa-l plateasca. orice impozit trebuie sa fie astfel conceput incat sa scoata si sa instraineze din buzunarele populatiei cat mai putin posibil, peste atat cat poate aduce in tezaurul public al statului.

Concluzii

Adam Smith este un liberalist convins. Se indeparteaza in mod evident de ideile mercantilistilor, mergand pe ideea liberuluischimb. Totodata, economistul scotian se opune protectionismului vamal. Opera lui a dus la transformarea economiei intr-o stiinta moderna, academica, iar bine cunoscuta metafora a mainii invizibile intareste ideea ca fiecare persoana influenteaza in mod indirect economia. Orice agent economic urmarindu-si propriul scop il va promova si pe cel al societatii, fiind condus de o mana invizibila care nu exista in intentia lui directa.