www.abcagricol.

ro

ANUL IV - NOIEMBRIE 2009

„construim”o ciupercărie Cum standarde europen e la

pag. 4

prin Măsura 125 Creşterea caprelor – o afacere de viitor? 15 16 17 18 • • • • Revistă lunară de informare agricolă distribuită gratuit Redacţia: Gabi Marinescu.C.ro www. petremoraru@abcagricol.com. Luminiţa Marinescu. CP27. BUCUREŞTI E-mail: abcagricol@gmail.P. Mariana Savu. Fax: 031 8171543 Adresă de corespondenţă: Revista ABC AGRICOL: C.com Telefon: 0722 349 609.abcagricol.SUMAR 4 12 • • Cum „construim” o ciupercărie la standarde europene? TASK FORCE LA BUCURERŞTI Reuniune la Bucuresti a unităţii Task Force pentru Pesta Porcina Clasică din cadrul Uniunii Europene Adeverinţe pentru fermieri Comisia Europeană a deblocat exporturile de carne pentru România Bani europeni şi pentru Direcţiile silvice. Adrian Dragomir DTP şi repress: Mihaela Crisinsky Director: Petre Moraru E-mail:petremoraru@yahoo.E.ro NOIEMBRIE 2009 3 .

Cum „construim” o ciupercărie la standarde europene? Prezentare generală Ciupercile comestibile reprezintă un produs agroalimentar foarte valoros datorită conţinutului bogat în substanţe nutritive. .6 2. Mureş şi Olt. în timp ce în străinătate este mult mai apreciată specia Pleurotus. .417. Dintre toate speciile de ciuperci.498. .0 .1 obţinută industrial din soia. varietăţi şi forme ale acestora.7 1. P. ciupercile numără aproape 200 de mii de specii.8 1. prin consumul în stare proaspătă sau conservată.700 numai în ţara noastră. nepretenţioase şi utilizând ca strat de cultură deşeuri provenite din prelucrarea hârtiei. dar şi pentru mineralizarea EXPORT organismului (conţin vitamina Cantitate Valoare K.buretele roşiatic (Pleurotus florida).300. Pleurotus conţine 18 aminoacizi esenţiali organismelor vii şi sunt recomandate în alimentaţia diabeticilor. .4 3.2 2.000 tone ciuperci. Răspândite în toată lumea. Pe plan european se produce aproximativ 60% din aceasta cantitate. adică în jur de 900. minerale ca siliciu. Harghita.buretele ciuciulete (Coprinuscomatus).500.798. din care 8. NOIEMBRIE 2009 4 .853.897. 2.). (to) (mii euro) seleniu etc. B12. rumeguş şi altele care se aşează în saci.ciuperca albă termofilă (Agaricus edulis). Italia şi Ungaria.2 18.5 2.ciuperca de paie (Stropharia-rugosoannullata). subspecii.923. Producţia de ciuperci de cultură în perioada 2006-2008: 2006 2559 tone 2007 1083 tone 2008 1664 tone Sursa: INS (Institutul Naţinal de Statistică) 2006 2007 (*) 2008 (*) Ciupercile din specia Pleurotus au un conţinut nutritiv ridicat motiv pentru care sunt considerate ca înlocuitori ai cărnii. fiind uşor de cultivat. După proteina 2. sunt apreciate indiferent de sezon. În România se mai cultivă şi alte specii de ciuperci: La nivel mondial se produc anual circa 1. . IMPORT Cantitate Valoare (to) (mii euro) 3. Principalele judeţe în care se produc ciuperci de cultură sunt Arad. pentru combaterea anemiilor.000 tone.2 23.buretele cornet (Pleurotus cornucopiae). În Europa principalele ţări producătoare de ciuperci sunt Franţa. Polonia.552. Cultura ciupercilor „Pleurotus” a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare explozivă în multe ţări din lume. Autoritatea Naţională a Vămilor.buretele brun (Pleurotus sajor-caju).1 18. Atât gustul cât şi aroma acestora.1 * prezintă schimburi comerciale intracomunitareşi extra comunitare Sursa: INS.426. românii preferă însă specia Agaricus.903.248. Principalele specii cultivate în România sunt „Agaricus bisporus” (ciuperca de bălegar denumită impropriu „champignion”) şi „Pleurotus ostreatus” (cunoscut ca păstrăv de fag).039.

ieftine. având talie mică. prin efectul antiviral. Un avantaj de o importanţă deosebită îl constituie faptul că prin cultivarea ciupercilor în spaţii închise şi prin folosirea miceliului unor specii comestibile cunoscute. Spre exemplu. fiind uşor de cultivat. făcându-se astfel economie de spaţiu. între 15 şi 30 de kilograme. Astfel.aceste ciuperci se situează pe locul doi în lume din punct de vedere al calităţii nutritive. Alt avantaj al cultivării ciupercilor este acela că ocupă spaţii reduse raportat la cantitatea de producţie. având în vedere numărul ciclurilor de cultură care se pot realiza pe an. Datorită substanţelor chimice pe care le conţin. După proteina obţinută industrial din soia. Un ciclu de cultură la ciuperci durează. Acesta face ca investiţia să fie amortizată într-un timp scurt. în cazul speciei Agaricus bisporus este. pe acelaşi metru pătrat de suprafaţă. în funcţie de sistemul de cultură şi de condiţiile de microclimat asigurate. Rentabilitatea culturii ciupercilor este dată şi de faptul că de la majoritatea se consumă toate părţile componente. care asigura o producţie ridicată. între 100-120 de zile. rumeguşului şi altele care se aşează în saci. 5 . De reţinut mai este şi faptul că în cultura ciupercilor nu se foloseşte teren agricol ci. Cultura ciupercilor Pleurotus a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare explozivă în multe ţări din lume. adică spaţii cărora nu li s-a dat altă întrebuinţare. În acest scop. ce se obţine pe unitate de suprafaţă folosită. spaţii dezafectate. (de la însămânţare până la ultimul recoltat). se evită orice suspiciune de intoxicare. ciupercile de cultură constituie şi o cultura rentabilă. aceste ciuperci se situează pe locul doi în lume din punct de vedere al calităţii nutritive. cu preponderenţă. Avantajele înfiinţării unei ciupercării: Pe lângă valoarea lor alimentară. iar pentru substratul nutritiv au fost luate în considerare materiale refolosibile. în anumite perioade de dezvoltare nu au nevoie de lumină sau nu sunt influenţate de lipsa acesteia. spaţii special amenajate în acest scop. ciupercile au un rol important în terapeutica medicală. procentul de utilizare reprezintă 99-100%. Randamentul NOIEMBRIE 2009 exprimat în kilograme de ciuperci recoltate de pe un metru pătrat. în funcţie de specie. de pe aceeaşi suprafaţă. deoarece. se pot realiza culturi pe 3-6 nivele. nepretenţioasă şi utilizând ca strat de cultură deşeuri provenite din prelucrarea hârtiei. anticanceros. prin scăderea colesterolului din sânge etc.

Astfel. astfel încât dimensiunea economică a exploataţiei să fie de cel puţin două unităţi (2 UDE). rezultă un randament de 30-80 kg / metru pătrat /an. la 1 ciclu de producţie.000 euro. dacă într-un an se realizează două sau patru-cinci cicluri de cultură. 6 NOIEMBRIE 2009 . Pentru a înfiinţa o cultură de ciuperci este nevoie de spaţiu bine izolat de mediul exterior. conform următoarei formule de calcul: Unitatea de Dimensiune Economică (UDE) a unei ciupercării = Numărul UDE aferent suprafeţei spaţiului de cultură X Numărul de cicluri/an X Numărul de stelaje /lăzi suprapuse. cu o investiţie minimă de 18 mii de lei pe an se poate obţine un profit de aproximativ 45 de mii de lei pe an la o cantitate de aproximativ 7 tone.500 euro. Pe acest spaţiu se pot amenaja terase. Astfel. spre a putea fi eligibilă pentru finanţare europeană. în cadrul căreia investitorii pot beneficia de un sprijin nerambursabil de 50% din valoarea maximă eligibilă a proiectului. O ciupercărie este rentabilă dacă se întinde pe o suprafaţă minimă de 100 metri pătraţi. modul de aşezare a substratului în spaţiu). profitul se poate dubla. igienizat şi dotat cu instalaţie de apă potabilă.în cazul unui 1 tunel de 200 de metri pătraţi (în care sunt 2 rânduri de rastele cu câte 3 rafturi fiecare). În situaţia în care compostul este produs la nivelul crescătoriei. Determinarea dimensiunii economice a ciupercăriilor va lua în calcul caracteristicile sistemului de cultură practicat (numărul de cicluri/an. În cazul speciei „Agaricus” randamentul este de 20 – 27 kilograme pe metru pătrat. instalaţie electrică de încălzire şi răcire a aerului. sprijinul european nerambursabil este de 2. ventilaţie. Forme de finanţare Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) vine în întâmpinarea nevoii de dezvoltare a producţiei interne prin Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”. Unul dintre avantajele principale pe care le au crescătorii de ciuperci constă în faptul că amortizarea investiţiei se face într-un timp foarte scurt – aproximativ doi ani în cazul culturilor de dimensiuni mici şi cincişase ani în situaţia în care producătorul deţine suprafeţe de peste 2 mii de metri pătraţi. în cazul unei investiţii de 5.

500 de euro pot fi obţinuţi apelând la Fondul de Garantare a Creditului Rural. necesare activităţii de producţie. Se pot achiziţiona tractoare noi. igienizat şi dotat cu instalaţie de apă potabilă. Valoarea maximă eligibilă a unui proiect finanţat prin Măsura 121 este de 2 milioane de euro. prin programul Fermierul. utilaje. ventilaţie.Restul de 2. În cadrul acestei măsuri se finanţează construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de fermă. Acest tip de cultură se distinge de cel clasic prin utilizarea îngrăşămintelor naturale şi prin faptul că nu se folosesc pesticide. printr-un credit bancar garantat chiar cu investiţia. instalaţii. echipamente si software specializate. echipamente si accesorii. Un procent suplimentar de 5% se acordă pentru investiţiile realizate de fermierii cu vârstă sub 40 de ani la data depunerii cererii de finanţare. asigurarea utilităţilor în vederea respectării condiţiilor de mediu. cât şi cele pentru realizarea conformităţii cu standardele comunitare.„Modernizarea exploataţiilor agricole”. evident în raport cu preţul de producţie. Etapele accesării fondurilor europene Pentru a putea primi fonduri europene nerambursabile. Acestea prezintă avantaje semnificative din punct de vedere al preţului de vânzare. Pentru a înfiinţa o cultură de ciuperci este nevoie de spaţiu bine izolat de mediul exterior. sau direct. astfel încât preţul de vânzare se dublează. Ciupercăriile se încadrează în categoria de investiţii privind exploataţiile din sectorul vegetal. a serelor.organice”. instalaţie electrică de încălzire şi răcire a aerului. potenţialii beneficiarii trebuie să parcurgă câteva etape. inclusiv a centralelor termice şi a instalaţiilor de irigat. Trebuie amintit că Uniunea Europeană acordă o importanţă deosebită produselor certificate ca fiind „BIO . Cheltuieli eligibile constituie şi investiţiile pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei. NOIEMBRIE 2009 7 . O soluţie pentru cultivatorii români o reprezintă culturile BIO – „organice”. maşini. Investiţiile necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică sunt considerate cheltuieli eligibile în cadrul Mă- surii 121 . precum şi noi mijloace de transport specializate.

cu condiţia să nu depăşească data depunerii primului dosar al cererii de plată la Autoritatea Contractantă şi atunci când are avizul favorabil din partea acestei autorităţi pentru achiziţia prioritar majoritară. Dosarele Cererilor de Finanţare sunt depuse personal de către responsabilul legal. dacă este prezentată atât în format tiparit. astfel încât să nu permită detaşarea şi/sau înlocuirea documentelor. precum şi un model care cuprinde lista acestor anexe. beneficiarul are posibilitatea de a solicita obţinerea acestuia ulterior semnării Contractului de Finanţare. a eligibilităţii. dacă anexele tehnice şi administrative cerute sunt prezente în doua exemplare). 2.1. verificarea pe teren şi procedura de selecţie a proiectelor. primul pas spre accesarea fondurilor este completarea cererii de finanţare. erorile de formă făcute de solicitant în completarea cererii de finanţare pot fi corectate pe baza unor dovezi/informaţii prezentate explicit în documentele anexate Cererii de finanţare. Originalul şi o copie. prin bifarea căsuţei corespunzătoare în Cererea de Finanţare. Pentru a facilita accesarea fondurilor europene nerambursabile şi începerea investiţiei prin FEADR. Completarea cererii de finanţare După ce beneficiarul a stabilit tipul de investiţie pe care îl va implementa. odată finalizată. legate într-un singur dosar. Dacă nu a fost solicitat avansul la data depunerii proiectului. însoţită de anexele tehnice şi administrative. Anexele fac parte integrantă din dosar. Conformitatea Cererii de Finanţare şi a anexelor acesteia constă în verificarea formei (dacă este corect completată. proiectul nu este considerat neconform. În acest sens pe site-ul APDRP se găseşte un Formular standard . împreuna cu formatul electronic (CD) şi cu documentele în original (pentru care se ataşează copii) se depun la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) al judeţului unde are loc implementarea proiectului. sau de un împuternicit prin procura legalizată prezentată în original al responsabilului legal. acesta va fi depus la Oficiul Judeţean pe raza căruia investiţia este predominantă din punct de vedere valoric. 3. cuprinzând toate anexele completate. cât şi în format electronic. În cazul în care proiectul este amplasat pe teritoriul mai multor judeţe. Verificarea dosarului cererii de finanţare Această verificare presupune patru etape: verificarea conformităţii. Solicitantul este invitat să revină la sediul OJPDRP după evaluarea conformităţii (în aceeaşi zi) pentru a fi înştiinţat dacă cererea de finanţare este NOIEMBRIE 2009 8 . Depunerea dosarului cererii de finanţare Cererea de finanţare. În această etapă. În cazul în care expertul verificator descoperă o eroare de formă. se multiplică în două exemplare de către solicitant. potenţialul beneficiar poate solicita un avans din banii europeni.

după parcurgerea sesiunilor de depunere şi de evaluare-selectare mai român proiecte fără finanţare. 4. Expertul APDRP compară verificarea anumitor criterii de eligibilitate pe baza documentelor depuse cu realitatea din teren. Alocarea financiară publică şi numărul maxim al sesiunilor de depunere şi evaluare a proiectelor ce pot avea loc anual. urmează etapa de contractare în care APDRP notifică Beneficiarul privind Decizia de Selecţie.Contractarea fondurilor După selectarea proiectelor. pentru a se asigura de corectitudinea răspunsurilor. în ordine crescătoare. sunt stabilite de Comitetul de Monitorizare. a studiului de fezabilitate şi a tuturor documentelor anexate. în consultare cu Comitetul de Monitorizare. În termen de 15 zile lucrătoare de la primirea 9 . Dacă Cererea de Finanţare este declarată conformă. Autoritatea de Management.conformă sau. se trece la următoarea etapă de verificare. Pentru Măsura 121. departajarea acestora. pentru a fi eligibil pentru finanţare. Pentru a înţelege procedura de selecţie a Proiectelor. În cazul în care. Aprobarea directorului general al Autorităţii de Management reprezintă decizia finală asupra selecţiei proiectelor depuse şi a finanţării lor. APDRP va puncta fiecare proiect eligibil în funcţie de acest sistem de punctaj şi va întocmi o listă a proiectelor eligibile. trebuie precizat că fiecare măsură beneficiază de o alocare financiară anuală. stabileşte înaintea fiecărei lansări de sesiune pentru depunere de proiecte un sistem de punctaj aferent criteriilor de selecţie. Proiectele eligibile vor fi punctate. Verificarea eligibilităţii tehnice şi financiare constă în verificarea eligibilităţii solicitantului. i se explică de ce proiectul nu este conform. a criteriilor de eligibilitate şi selecţie. în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut şi NOIEMBRIE 2009 care îndeplinesc pragul minim de punctaj. precum şi criteriile de departajare a proiectelor cu punctaj egal. se face în funcţie de valoarea proiectului. în caz contrar. În urma acestor verificări proiectul poate fi declarat neeligibil sau eligibil. a bugetului indicativ al proiectului. un proiect trebuie să aibă minim 15 puncte În cazul proiectelor cu acelaşi punctaj. acestea vor fi restituite potenţialilor beneficiari în vederea revizuirii şi reluării etapei de depunere. Verificarea este făcuta pe baza documentelor provenite de la solicitant. Verificarea pe teren a cererilor de finanţare are ca scop de a controla datele şi informaţiile cuprinse în anexele tehnice şi administrative cu elementele existente pe amplasamentul propus.

Proiectul Tehnic şi cel puţin un Dosar de achiziţii (ex. Prin excepţie. Beneficiarul trebuie să se prezinte la sediul Centrului Regional de care aparţine pentru semnarea Contractului de Finanţare.Plata Principiul de bază al finanţării prin PNDR este acela al rambursării cheltuielilor efectuate în prealabil de către beneficiar.notificării.: Dosar achiziţii prestări servicii). Beneficiarul are posibilitatea să demareze procedura de achiziţii începând cu data primirii Notificării de selecţie a proiectului (inclusiv semnarea contractelor de achiziţii).pentru achiziţii simple. echipamente şi dotări noi. sau la CRPDRP-Serviciul Achiziţii în maxim 4 luni . Termenul de rambursare a cheltuielilor eligibile aferente unui dosar cerere de plata este de maxim 90 de zile calendaristice de la data când cererea de plata este completa. pentru proiectele de investiţii care includ achiziţii simple de utilaje. Beneficiarul este obligat să depună la OJPDRP dosarele de achiziţii. pentru achiziţii care prevăd construcţii şi/sau montaj. de la semnarea contractului de finanţare. de mijloace de transport specializate. durata de execuţie a unui contract este de maxim 2 ani. precum şi a altor mijloace de transport care nu sunt achiziţionate prin leasing financiar. în maxim 3 luni . Sursa: MADR (Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale) 10 NOIEMBRIE 2009 . 5. Durata de execuţie a contractului de finanţare este de maxim 3 ani pentru proiectele care prevăd investiţii care includ construcţii montaj şi/sau adaptarea la standardele europene. Dosarul Cererii de Plata se depune de beneficiar la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. instalaţii. şi/ sau adaptarea la standard europene.

.

din cadrul Comisiei Europene. cu condiţia respectării unor condiţii minime de biosecuritate. Obiectivul acestei întâlniri a fost acela de a evalua situaţia pestei porcine clasice în România. Olanda. măsurile de control care se vor aplica după momentul stopării vacccinării. după încetarea vaccinării. Una dintre recomandările experţilor europeni a fost aceea de a îmbunătăţi structura sistemului de creştere a porcilor din exploataţiile non-profesionale. Slovacia. Ungaria.A. capacitatea şi planurile de contingenţă ale laboratoarelor. În acest sens. modul de prelevare al probelor. depistarea timpurie a bolii.V. Evenimentul a reunit experţi europeni în pesta porcină clasică din Germania. O altă recomandare a fost aceea ca întrunirile grupului de experţi pentru pesta porcină clasică să aibă loc mai des. A. se impune obligatoriu să fie intensificată 12 NOIEMBRIE 2009 . analizează împreună cu experţi europeni posibilitatea crescătorilor de porci de a-şi comercializa animalele pe piaţa locală. În ceea ce priveşte efectivele de porci mistreţi. Problematicile abordate au fost cele referitoare la situaţia epidemiologică a României sub aspectul pestei porcine clasice. situaţie analizată prin prisma stopării vaccinării împotriva acestei boli în ţara noastră şi a strategiei care urmează a fi aplicată începând cu 1 ianuarie 2010. Slovenia.S. în perioada 10 – 11 noiembrie întâlnirea unităţii „Task Force pentru Pesta Porcină Clasică” din cadrul Comisiei Europene.N. Bulgaria şi România şi reprezentanţi ai DG – SANCO. inclusiv în timp de linişte epidemiologică.S. instruiri ale personalului propriu dar şi informarea cetăţenilor.TASK FORCE LA BUCURERŞTI Reuniune la Bucuresti a unităţii Task Force pentru Pesta Porcina Clasică din cadrul Uniunii Europene La Bucureşti a avut loc.

experţii europeni au propus ca A.A. începând cu 1 ianuarie 2010. se permite unităţilor de procesare a cărnii de porc. Datorită rezultatelor încurajatoare obţinute de către serviciile veterinare în implementarea programelor de monitorizare. să poată livra pe piaţa unică europeană produse purtând mărci româneşti. să organizeze grupuri de lucru. Astfel. dar şi sesiuni de instruiri cu medicii veterinari de liberă practică. control şi eradicare a pestei porcine clasice. având în vedere că Romania va avea acces la o baza de date europeană unde vor fi introduse date privind supraveghere serologică şi virusologică a mistreţilor.supravegherea acestora.S. De asmenea.V.S. NOIEMBRIE 2009 13 . care prelucrează carne provenită din zonele europene oficial libere de pestă porcină clasică.N. crescătorii de animale şi vânătorii. Comisia Europeană a instituit o politică de relaxare pentru România. simulări pentru pesta porcină clasică unde să fie inluse toate structurile responsabile pentru combaterea pestei porcine clasice. condiţia aprobării acestora fiind capacitatea de a demonstra trasabilitatea cărnii materie primă şi a producţiei destinate exportului.

AŞA SAU .

Reamintim că sprijinul financiar se acordă sub forma primei pe exploataţie. în cazul persoanelor juridice. pentru specia bovină. NOIEMBRIE 2009 15 . Din cauza erorilor de cont bancar al beneficiarilor (cont închis.500 adeverinţe pentru beneficiarii Plăţilor Naţionale Directe Complementare (CNDP) în sectorul zootehnic care intenţionează să acceseze credite de la băncile care au încheiat cu Agenţia convenţii pentru finanţarea capitalului de lucru. aproximativ 640 adeverinţe pentru Banca Comercială Română. în cazul persoanelor fizice. în cuatum de 200 lei/cap bovină şi de 15 lei/cap ovină/ caprină. pentru specia ovine/caprine. s-a întors suma de peste 3. În această perioadă. Pentru specia bovine.700 adeverinţe pentru CEC Bank SA. cont eronat.000. APIA a plătit deja prima tranşă pentru acordarea Plăţilor Naţionale Directe Complementare. cont inexistent).242 caprine. Adeverinţele se eliberează în urma unei cereri depuse de către beneficiari la Centrele Judeţene APIA. respectiv o copie CUI şi originalul împuternicirii de reprezentare. APIA a eliberat aproximativ 3. adeverinţa eliberată de APIA confirmă faptul că beneficiarul a depus cererea de plată pentru CNDP pentru anul 2009 şi că au fost efectuate controalele şi verificările administrative. Alături de cererea de eliberare a adeverinţei. 485. reprezentând sprijinul pentru 2. iar pentru ovine/ caprine cuantumul este de 44 lei/ cap (HG 1261/2009). cuantumul total este de 571 lei/cap (HG 1252/2009). Potrivit Convenţiei. aproximativ 640 adeverinţe pentru BRD . beneficiarul trebuie să depună o copie CI/BI. Adeverinţele solicitate de fermieri au fost eliberate pentru un număr de 76. beneficiarul trebuie să prezinte un extras de cont emis de una dintre băncile care au încheiat convenţii cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.966 bovine. precum şi faptul că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată. respectiv primei pe cap de animal. din data de 06 noiembrie 2009 până în prezent. De asemenea. În acelaşi timp. aproximativ 5.708 ovine şi 46.000 lei.Adeverinţe pentru fermieri Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a eliberat. De asemenea.020 fermieri. adeverinţa confirmă numărul de animale eligibile pentru acordarea plăţilor. adeverinţa va preciza şi suma pe care o mai are beneficiarul de primit reprezentând a doua tranşă a Plăţilor Naţionale Directe Complementare.Groupe Societe Generale SA şi aproximativ 600 adeverinţe pentru Raiffeisen Bank.

au cerut ca. România a trimis Comisiei Europene solicitarea oficială privind deblocarea exporturilor la sfârşitul lunii octombrie 2009. În condiţiile votului de miercuri. să poată livra pe piaţa unică europeană produse purtând mărci româneşti. condiţia aprobării acestora fiind capacitatea de a demonstra trasabilitatea cărnii materie primă şi a producţiei destinate exportului. 2009. Comisia Europeană a menţionat că. Adroulla Vassiliou. cât şi preşedintele ANSVSA. NOIEMBRIE 2009 . cu unanimitate de voturi. în cadrul reuninii Comitetului Permanent pentru Lanţul Alimentar şi Sănătate Animală (SCFCAH). În întâlnirile avute cu oficialul european. Decizia a fost luată.Comisia Europeană a deblocat exporturile de carne pentru România România va putea începe. miercuri. de la 1 ianuarie 2010. Marian Zlotea. 04. începând cu 1 ianuarie 2010. de a implementa sistemul lohn în condiţii de siguranţă şi transparenţă. În urma celor discutate. la începutul anului 2010. desfăşurată la Bruxelles. exporturile de carne proaspătă de porc şi de produse care conţin carne proaspătă de porc provenită din zonele libere de pestă porcină clasică. Discuţiile pe acest subiect au început încă din luna martie a acestui an. cu ocazia vizitei în România a Comisarului european pentru sănătate.11. care prelucrează carne provenită din zonele europene oficial 16 libere de pestă porcină clasică. unităţile de procesare a cărnii de porc. atât primul-ministru Emil Boc. vor avea loc mai multe inspecţii comunitare în România pentru a urmări în continuare evoluţia pestei porcine clasice după oprirea vaccinării precum şi capacitatea unităţilor de procesare aprobate.

„În prezent.Bani europeni şi pentru Direcţiile silvice. Măsura este importantă pentru accesibilitatea în fondul forestier şi corectarea torenţilor. NOIEMBRIE 2009 17 .48 milioane hectare. Prin măsura 125 pot obţine finanţări de sută la sută din fonduri europene pentru construirea sau modernizarea drumurilor de acces. prin Măsura 125 Fondurile europene destinate silviculturii pentru construirea de drumuri forestiere şi corectarea torenţilor vor putea fi accesate şi de direcţiile silvice. Valoarea maximă finanţată este 1. Romsilva intenţionează să atragă. În prezent. pentru sisteme de irigaţii. pe o perioadă de 30 de zile. ghidul solicitantului pentru măsura 125 este publicat pe site-ul MAPDR pentru consultare. peste 100 de milioane de euro din fondurile europene alocate sectorului forestier prin acestă măsură din PNDR. dintr-o suprafaţă totală a fondul forestier naţional de 6. Obiectivul principal al măsurii se referă la adaptarea infrastructurii agricole şi forestiere la noile structuri de proprietate apărute ca urmare a procesului de restituire a proprietăţilor în vederea creşterii competitivităţii sectorului agricol şi forestier. spun reprezentanţii RNP Romsilva. urmând să fie lansată ulterior. de desecare şi drenaj şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare. consilii locale şi asociaţii ale acestora. a fost modificat actul normativ prin care fondurile europene din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pot fi atrase şi de direcţiile silvice. până în 2013. situate în fond funciar agricol etc.5 milioane hectare de păduri proprietatea statului şi peste un milion de hectare de pădure din proprietate privată. Beneficiarii măsurii sunt organizaţiile şi federaţiile de utilitate publică. a drumurilor agricole de exploataţie. măsura urmând să fie lansată cel târziu în această toamnă. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi administrează 3. poduri şi podeţe. nu numai de administraţia centrală a Romsilva. pentru lucrări de corectare a torenţilor. „Ghidul solicitantului se află pentru consultare. cele ale proprietarilor de terenuri agricole constituite în conformitate cu legislaţia în vigoare. în condiţiile în care 25 la sută din masa lemnoasă este inaccesibilă la ora actuală. RNP-Romsilva funcţionează sub autoritatea Ministerului Agriculturii. Suma totală alocată măsurii 125 este de 267 milioane euro. acestea fiind eligibile în momentul de faţă pentru depunerea de proiecte în cadrul măsurii 125 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii până în anul 2013”.5 milioane euro pe proiect.

ca un medicament natural cu efecte benefice. cancere în forme incipiente. frecvenţa transmiterii bacilului tuberculozei prin acest lapte este mult mai mică. astenie de primăvară. puf şi piei. În plus. a anemiilor. care îl fac superior laptelui de vacă sau de oaie. în hrana copiilor rahitici (conţine mult calciu). lipsa poftei de mâncare şi stări depresive. Administrarea preventivă îi face pe cei bolnăvicioşi din fire să devină mai rezistenţi la virozele de sezon sau să suporte mai uşor eventualele îmbolnăviri contagioase. atrofii musculare. săruri minerale şi biostimulatori. bolnavilor de boli pulmonare. dar există exemplare care pot produce peste 1300 kg de lapte în anul de lactaţie (perioada unui an de lactaţie este de 7-10 luni). carne. Este recomandat la tratarea tuberculozei. Rasa cea mai cunoscută la noi este Alba de Banat. fiind bogat în aminoacizi esenţiali pentru om. să redea vigoarea şi optimismul şi să ajute organismul să lupte cu boala. fiind asimilat de organismul uman în proporţie de 100%. dar sigură. Laptele se dovedeşte eficient pentru că fortifică organismul şi întăreşte imunitatea naturală la bolile însoţite de anemie. În astfel de suferinţe. foarte gras şi hrănitor. pentru multe suferinţe. este considerat un leac cu acţiune lentă. care ajunge până la 450-500 kg de lapte pe an. este o rasă de capre deosebit de rezistentă la boli. Laptele de capră are o compoziţie asemănătoare laptelui de mamă. valorificând foarte bine ramurile şi frunzele de arbori. De fapt. graţie însuşirilor sale speciale. dar reuşeşte să înlăture slăbiciunea. păr. dar se administrează. laptele de capră nu acţionează neapărat ca un medicament şi nu poate duce singur la vindecare. 18 NOIEMBRIE 2009 .Creşterea caprelor – o afacere de viitor? Caprele sunt crescute pentru lapte. cu precădere. în ţara noastră laptele este considerat un izvor de sănătate. la intemperii şi nepretenţioasă la hrană. fiind utilizat. cunoscută pentru productivitatea de lapte. afecţiuni ale glandei tiroide cu spasmofilii. De asemenea. convalescenţe etc. în comparaţie cu laptele de vacă sau oaie. dezechilibrelor hormonale cu pierdere de greutate. în special. Laptele de capră. Laptele de capră este deosebit de valoros.

care doreşte să înfiinţeze o fermă cu caracter comercial. Mulsul se va face mecanizat.500 metri pătraţi. va trebui să fie bine pregătit profesional. La o proporţie redusă de animale. Adăposturile trebuie să asigure o suprafaţă de minim doi metri pătraţi şi un volum de 7-8 metri cubi per capita. rutul poate apărea mai devreme. cu posibilitatea racordării la reţeaua de curent electric şi la reţeaua de apă.Suprafaţa necesară construcţiei unei ferme de 300 de capre este de circa 2500 metri pătraţi În afacerea cu creşterea de capre trebuie să abordăm o tehnologie care să aducă profit. Durata rutului este de 36-48 ore. adăpostul este împărţit în boxe a câte 48 de capre. 24 se introduc la muls). Normele europene impun amplasarea acesteia la cel puţin 500 metri de localitate. să ştie să exploateze la maxim potenţialul genetic al caprelor din ferma sa. însămânţate. drept pentru care adăpostul va fi prevăzut cu o sală de muls. În interior. iar în NOIEMBRIE 2009 19 . aceasta repetându-se la 17 (10-23) zile. Eficienţa acestor exploataţii intensive este dependentă de numărul de exemplare care trebuie să fie de. Parametrii de microclimat vor fi controlaţi automat şi se asigură prin ventilatoare.000. cel puţin. Acestea trebuie identificate. fapt pentru care un viitor crescător de capre. care vizează furajarea caprelor la nivelul cerinţelor lor nutriţionale. deoarece însuşirea este ereditară şi caprele pot fi folosite în organizarea de fătări extratimpurii. Reproducţia la caprine La caprine. care se mulg odată (24 se mulg. Desigur. Suprafaţa necesară construcţiei unei ferme de 300 de capre este de circa 2. Specialiştii spun că trebuie să aplicaţi tehnologia de creştere intensivă. dar profitul va fi corespunzător mai mic. eficienţă economică. rutul (perioada de împerechere) are caracter sezonier. declanşându-se toamna. la care caprele vor fi introduse prin trei coridoare de acces: unul central şi două laterale. amplasate în coşurile de ventilaţie din tavan. Intensitatea maximă a rutului este în octombrie-noiembrie. prin întreţinerea numai în stabulaţie în adăposturi speciale. pot fi înfiinţate ferme şi de 150 de capete. în mod obligatoriu. grupate separat. în lunile iunie-iulie. 300 şi maximum de 2.

dezinfectează şi leagă ombilicul. 150 zile. a abdomenului. Se administrează nutreţ de bună calitate. În cazul în care la unele capre apare secreţia treptată de lapte înaintea fătării. Folosirea la reproducţie a ţapilor fără coarne. care are şi rol de masaj. cu vârsta de până la doi ani. în funcţie de precocitatea rasei.libertate. la un interval de 1-1. la o distanţă de 3-4 cm de abdomen. care ar putea duce la obţinerea de produşi neviabili. După 20-30 minute de odihnă. animalului i se administrează apă caldă pentru băut sau fiertură de tărâţe şi este lăsat să se odihnească 2-3 zile. Cu. 20 NOIEMBRIE 2009 . sare sub formă de bulgăre sau brichete şi apă potabilă la temperatura de 10-15 grade C. pentru evitarea apariţiei cazurilor de sterilitate. se impune intervenţia specialistului. nivelul de întreţinere etc. proeminent pe dreapta. se secţionează. fără curenţi şi umezeală. vor executa numai două monte pe zi – dimineaţa şi seara – pentru evitarea epuizării fizice şi sexuale. patru săptămâni înainte de fătare. în medie. nereproductibili etc. cu aşternut curat şi bine uscat. monta naturală are loc pe întreaga perioadă. menit să învioreze şi intensifice circulaţia sanguină periferică. acestea trebuie mulse pentru evitarea mamitelor. În adăpost se impune obligatoriu crearea şi menţinerea unui microclimat corespunzător. În cazul unor poziţii anormale ale fetusului (distocii). în cantitate redusă: fân de lucernă sau masă verde. indiferent de sistemul de montă – naturală sau artificială – se poate face după verificarea atentă a aptitudinilor de reproducţie. amestec de concentrate. Perioada de gestaţie Gestaţia la capră durează. După fătare.5 ore. hermafrodiţi. Tehnologia creşterii şi înţărcării iezilor Intervenţia la fătare constă în îndepărtarea mucozităţilor din jurul nărilor şi de pe corp cu ajutorul unei pânze curate. vârsta mamei şi data primei fătări. în funcţie de sezon. cel puţin. mulgerea trebuie întreruptă pentru pregătirea viitoarei lactaţii şi acumularea de substanţe nutritive necesare dezvoltării fătului. cu variaţii cuprinse între 145 şi 158 zile. repartizându-se după principiul: un mascul la 30-40 femele. Starea de gestaţie se cunoaşte după absenţa rutului şi dezvoltarea treptată şi asimetria. cu o temperatură de 14-15 grade C. Ţapii tineri. numărul şi sexul produşilor.

Suptul colostrului are ca efect mărirea rezistenţei la infecţii. făinuri. frunzare. În primele 6-12 ore de la naştere. Caprele nu sunt pretenţioase. la circa două luni. economică a speciei o reprezintă valorificarea NOIEMBRIE 2009 superioară a tuturor categoriilor de nutreţuri: vegetale – masă verde. suptul unei cantităţi cât mai mari de colostru în acest interval este foarte important. paie. pastă de leguminoase. implicit. consumul de ierburi variază de la 5 la 80%. de la grădinile de zarzavat. pepeni. această capacitate scade treptat. În cazul exploatării intensive (pentru producţia de lapte) iezii se separă de mame după 2-4 zile şi sunt crescuţi cu înlocuitori de lapte. însă lacome şi cu un pronunţat simţ preferenţial faţă de anumite sortimente de nutreţuri şi chiar părţi din acestea. vilozităţile intestinale au o mare capacitate de absorbţie. siloz. făină furajeră. Ele sunt foarte capricioase faţă de starea de igienă a furajelor. în libertate. rădăcinoase. plante aromate. fructe căzute din pomi fac parte din preferinţele lor de hrană. resturile de bucătărie. În prima săptămână. deşeuri tehnice etc. industriale – tărâţe. frunzele.. urmată de starea de întreţinere sau fiziologică a animalelor şi de calitatea furajelor. Preferă păşunile montane. De aceea. salată. muguri de arbori. reziduuri microbiologice etc. varză. cu diferiţi arbuşti. De asemenea. lăstărişul. concentrate.Dacă nu poate s-o facă singur este ajutat să sugă colostrul. pleavă. cartofi. iar la patru-cinci săptămâni cantitatea poate ajunge la peste un kg. Necesarul de furaje depinde de producţia de lapte. după îndepărtarea primelor picături purtătoare de microorganisme. iezii pot suge de 20-30 ori pe zi o cantitate totală de 700– 800 g/zi. În următoarele două-trei zile. În condiţii de stabulaţie permanentă în adăpost. 21 . Alimentaţia caprinelor O particularitate biologică şi. Iezii rămân la mame până la vârsta înţărcării. În exploatarea extensivă. coji de fructe.

în general. Structura portantă este din oţel zincat. Se adoptă.cu furajare dirijată. constituit din paie sau talaj (de grosime 30-40 cm). iar reproducerea este cu 155% mai mare. de adunare şi culoarele pentru controalele şi tratamentele sanitare. adăpare şi odihnă Foarte adoptată de către fermieri este soluţia ce priveşte boxele pe pat adânc. Este posibilă dotarea culoarelor cu o aparatură specială de blocare a animalului. Fiecare va trebui să conţină toate animalele unei boxe şi să aibă suprafaţa de 0. care pot găzdui un grup de animale cu un număr variabil. culoarele de triere a animalelor.3 metri pătraţi per capita. care ţin 22 NOIEMBRIE 2009 . De exemplu. Rasele perfecţionate produc. de regulă. favorizând ulterior toate operaţiunile de gestionare şi control asupra animalelor. Boxa cu zona de alimentare. fundaţiile sunt din beton armat cu grinzi perimetrale de jur împrejur. care are grijă să-l întoarcă şi să-l imobilizeze. o cantitate de lapte de 20 de ori mai mare decât greutatea proprie. boxe multiple. în funcţie de dimensiunile fermei şi de organizarea sa. caprele sunt hrănite pe bază de norme şi raţii pentru intensificarea producţiilor lor. loc de pereţi şi de limitare a bazinelor de colectare a dejecţiilor. se recomandă predispunerea tuturor structurilor de gestiune secundare. mai ales în centre de dimensiuni mari. Instalaţii pentru control Pentru a garanta maxima funcţionalitate a adăposturilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful