You are on page 1of 60

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT Ș I Ș TIINȚ E ADMINISTRATIVE

,

SPECIALIZAREA MASTER ISTORIA IDEII DE EUROPA

LECT.UNIV.DR. FLORIAN OLTEANU

ADERAREA ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ. ACȚ IUNI ALE PERIOADEI 2000-2004

Craiova

2012

1

CUPRINS INTRODUCERE ................................................................................................3 CAPITOLUL I SITUAŢIA POLITICĂ INTERNĂ A ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 2000-2004 ................................................................................. 7 CAPITOLUL II STADIUL NEGOCIERILOR DE ADERARE A ROMÂNIEI LA U.E. ÎN ANUL 2000 .....................................................................................14

CAPITOLUL III DESFĂŞURAREA NEGOCIERILOR DE ADERARE A ROMÂNIEI LA U.E. ÎN PERIOADA 2000-2004 .....................................................................................21

CAPITOLUL IV IMPLEMENTAREA PROIECTELOR EUROPENE DE PREADERARE ......................................................................38

CAPITOLUL V INTEGRAREA EUROPEANĂ ŞI MASS-MEDIA ...........................................48

CONCLUZII...........................................................................................................54

BIBLIOGRAFIE....................................................................................................59

2

INTRODUCERE Procesul de ratificare a Tratatului de Aderare constituie ultima etapă a parcursului de aderare a României la UE. După obţinerea avizului conform în Parlamentul European la 13 aprilie 2005 şi semnarea la 25 aprilie 2005 la Luxemburg a Tratatului de Aderare de către cele 25 de state membre ale UE, Parlamentul României a ratificat în unanimitate, documentul de aderare la 17 mai a.c. deschizând astfel drumul pentru ratificarea de către statele membre. Este de aşteptat instaurarea unei faze inevitabile de introspecţie la nivel european, nu numai în ceea ce priveşte perspectivele procesului constituţional şi locul diferiţilor actori în cadrul comunitar, dar şi în ceea ce priveşte viziunea europenilor asupra unor problematici generale, precum şi finalitatea proiectului european şi orientările de viitor ale acestuia. România a aderat la UE în contextul în care la nivelul acestei organizaţii există deja un cadru conturat în ceea ce priveşte aspectele de securitate. În capitol se face referire la faptul că pe data de 21 septembrie 2002, Consiliul European a adoptat Planul de Acţiune împotriva terorismului. UE a inclus lupta împotriva terorismului în toate relaţiile sale externe. UE s-a concentrat pe domeniile în care se completeaza eforturile individuale de combatere a terorsimului de către statele membre. Comunitatea internaţională se confruntă cu un complex de ameninţări la adresa mediului de securitate. Sursele noilor provocari la adresa securităţii sunt terorismul, regimurile instabile şi nedemocratice, precum şi proliferarea armelor de distrugere în masă. Instabilitatea nu se limitează numai la locurile de origine, efectul de spirală afectează atât Europa, cât şi America de Nord, datorită fenomenelor de migraţie şi trafic, în general, care sunt utilizate pentru proliferarea terorismului, crimei organizate, traficului illicit, violenţei şi a drogurilor. Astfel, distanţele geografice nu mai pot proteja. În acest context va avea loc aderarea ţării noastre la UE. Riscurile de securitate existente la nivel global vor influenţa direct sau indirect procesul de aderare la UE, până şi după momentul aderării efective. Poziţia României în arhitectura europeană va trebui să ţină cont şi de variabile precum ameninţările teroriste la scară globală şi europeană. Neglijarea riscurilor la adresa securităţii menţionate în acest capitol pot duce la crearea unui mediu de insecuritate, precum şi la apariţia unor noi ameninţări, dificil de prevăzut.
3

De asemenea. trebuie să abordeze aceste ameninţări. de-a lungul timpului. 4 . cu tendinţa de a-i acorda mai puţin spaţiu decât subiectelor de scandal. Toţi membrii ei sunt vulnerabili în faţa terorismului. în mass-media româneşti sunt amestecate senzaţionalul cu informarea. ţara noastră participă şi la o serie de acţiuni şi iniţiative la nivel ONU privind sporirea climatului de securitate internaţională. Din punctul de vedere al tratării calitative a integrării. a fost constituit Sistemul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului. nesistematică. operaţional şi geografic.UE. Comportamentul mass-media faţă de subiectul particular al aderării a fost şi el descris în moduri şi nuanţe diferite de către persoanele intervievate. Este de remarcat faptul că activitatea României în cadrul Consiliului de Securitate ONU. la nivel strategic. Nici un stat nu îşi poate asigura securitatea fără aliaţi. Astfel. iar la nivel tehnic-operaţional. tratată punctual. a fost elaborată o Strategie Naţională de Prevenire şi Combatere a Terorismului. În vederea implementării obiectivelor prevăzute în legislaţie. completează drumul parcurs de ţara noastră spre integrarea în UE. consultare şi cooperare. dar şi subiectivă. comunitatea internaţională are nevoie de mai multă coordonare. de către SRI. în general. a fost remarcată o creştere substanţială a numărului de articole privind procesul integrării în ultimii ani. Pe baza aceasta. România contribuie în mod direct la eforturile coaliţiei internaţionale de combatere a terorismului. de foarte multe ori. ţara noastră a fost semnatară a mai multor convenţii referitoare la combaterea terorismului. de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Adesea s-a afirmat şi că. ruptă din context. acest capitol cuprinde şi o enumerare a principalelor acte normative existente în România în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului. Din punct de vedere cantitativ. De asemenea. cei mai mulţi au considerat că subiectul integrării este prezent la un nivel mulţumitor în mass-media. ca membru nepermanent în perioada 2004 – 2005. În contextual aderării la UE. Pentru contracararea acestor noi ameninţări şi riscuri la adresa securiăţii globale. mass-media au fost apreciate ca ocupându-se mai ales de redarea informaţiei neutre. Acest sistem este coordonat. ca instituţie la care România va adera.

Una dintre criticile cele mai dure la adresa jurnaliştilor a fost faptul că lipsa înţelegerii fenomenului a condus în covârşitoarea majoritate a cazurilor la ignorarea unor evenimente cotate de experţi ca foarte importante pentru procesul integrării României. au fost semnalate conformismul şi uniformitatea presei noastre cu privire la subiectul aderării si faţă de UE. date fiind specificul presei cotidiene şi concurenţa în mass-media pentru întâietatea difuzării unei ştiri. Totuşi. summit-ul de la Barcelona. aceasta este preluată fără a fi comentată şi utilizată în analize de profunzime. de exemplu. În privinţa stăpânirii acestor cunoştinţe de către jurnalişti. inclusiv a dezbaterilor despre reacţiile electoratului. 5 . o explicaţie a acestei situaţii frecvent întâlnite în discuţii este că.. marea parte a intervievatilor consideră că acestea sunt nesatisfăcătoare. nu se mai poate face o selecţie după importanţa proceselor. „Lipsesc punctele de reper.. s-a constatat faptul că opinia publica nu este informată suficient în privinţa procesului integrării. persoanele intervievate consideră că în mass-media există o lipsă acută a analizelor privind integrarea României şi a dezbaterilor pe această temă. „ar trebui să se creeze o dezbatere la nivelul elitelor. Cei mai mulţi au perceput mass-media ca susţinând ideea de integrare fără echivoc.Pe de o parte. În plus. „Iar când nu e profunzime. care în presa românească a fost reflectat mai ales prin vizitele reprezentanţilor tării noastre.” Pe de altă parte. o pregătire specializată a jurnalistului spre a le putea prezenta într-o formă uşor de înteles pentru un nespecialist. De asemenea.”. în opinia experţilor. altfel se risipesc resursele”. este evocat caracterul complex al procesului de integrare şi limbajul tehnic care cer. în general. s-a observat că presa nu percepe integrarea ca pe un subiect al agendei interne. Aceasta a fost considerată drept una dintre explicaţiile euro-optimismului remarcabil al românilor (alături de uniformitatea presei privind aceasta temă). Un alt aspect semnalat de către aproape toţi experţii a fost lipsa din presă a informaţiilor legate de costurile aderării României la UE.” De asemenea. În general. cum ar fi. dacă lipseşte analiza. „la noi nu este o dezbatere de elită. aceiaşi zece oameni.

presa ar trebui să înţeleagă că orice mişcare ar trebui să aibă legatură cu procesul de aderare. S-a mai afirmat că. în general. 6 . Persoanele din structurile ministerelor au afirmat în general că mai ales mass-media poartă răspunderea pentru informarea opiniei publice. Şi aici părerile au fost împărţite. ci clasa politică. să înţeleagă că nu există politici publice interne care să se refere numai la România”. parlamentarii intervievaţi au considerat că responsabilă pentru această situaţie nu este presa. Unii dintre cei intervievaţi acuză chiar clasa politică. nici presa şi nici Guvernul sau clasa politică nu au avut o strategie de informare a opiniei publice privind aderarea. de necunoaşterea exactă a ceea ce înseamnă integrarea europeană. Astfel. iar atitudinea clasei politice ar duce la o tratare superficială a temei şi în presă. în general.„Orice lucru ce se întâmpla în România ar trebui ca presa să-l plaseze în contextul integrării.

de asigurare a dezvoltării economico-sociale a ţării şi prosperitatea populaţiei. cu sprijinul Uniunii Europene1. Explicitarea opţiunii pentru aderarea la Uniunea Europeană Este bine de ştiut că. Pârvu. 2 7 . ci un parteneriat menit să asigure modernizarea şi dezvoltarea economico-socială a României. să rămânem într-o zonă gri. restructurare. dar şi promovarea unor relaţii strânse 1 I. României i s-a deschis. Roşu Hamzescu.CAPITOLUL I SITUAŢIA POLITICĂ INTERNĂ A ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 2000-2004 I. Craiova. Se ştie că unul din fenomenele lumii contemporane. la începutul anilor ’90. nr. stabilitate macro-economică. 23-25. pentru depăşirea stării de sub-dezvoltare şi pauperizare a populaţiei. este regionalizarea sau mai precis formarea unor blocuri regionale. şansa de a lua loc la masa bogaţilor prin intermediul Uniunii Europene.Realizarea de către Guvern a unei reforma economice de substanţă. devenind o pradă uşoară pentru decidenţii noii ordini mondiale2. Gh. în condiţiile globalizării. Uniunea Europeană. Aceasta presupune pentru întreaga perioadă de pre-aderare o reformare profundă a instituţiilor statului. elaborarea unor studii complexe de cost-beneficii pe termen mediu şi lung pentru România. CSI în fostul spaţiu sovietic. Editura Universitaria. 21 octombrie 2000. dar nici „un dictat”. mai mult sau mai puţin închise: Uniunea Europeană. care urmau să fie prezentate populaţiei pentru corectă informare asupra costurilor şi avantajelor aderării. în această primă etapă de pregătire a aderării. dar şi ca o şansă pentru integrarea economiei româneşti în Piaţa Internă a Uniunii şi în procesul de globalizare. alături de globalizare. prin privatizare. Este o perspectivă pozitivă dacă nu vrem ca. ”Adevărul”. cu asistenţă externă şi solidaritatea Uniunii. NAFTA în America de Nord. p. în mod clar. ca şi o sincronizare a efortului propriu. în lumea specialiştilor. Integrarea europeană trebuie privită ca o provocare. Să lanseze. China şi subcontinentul indian. 1. ASEAN în Asia de Sud-Est. aderarea la UE nu trebuie privită ca un scop în sine. De aceea. eforturile autorităţilor române au fost concentrate pe câteva direcţii importante: Să explice populaţiei că aderarea la Uniunea Europeană reprezintă pentru România o şansă pentru consolidarea stabilităţii democratice şi funcţionarea statului de drept. că aderarea la UE nu reprezintă nici „un cadou”. Să se arate. ci un mijloc esenţial de reconectare la valorile democratice europene. 2004. materializat în restructurare. reformă şi performanţă. 67. MERCOSUR în America de Sud.

Bucureşti. a creat Ministerul Integrării Europene. 356. Era exprimată. Adoptată de Guvern. tot la Snagov. a renegocierilor de aderare a României. concluzia potrivit căreia existau premise ca. 20 martie 2000. normele. 4 8 . Manualul Uniunii Europene. România să poată îndeplini condiţiile esenţiale de aderare” (subl. în martie 2000. Această Strategie. I. „la orizontul anului 2007. Guvernul PSD. a fost însoţită – după modelul adoptat în 1995 – de o Declaraţie.cu instituţiile financiar-bancare internaţionale. Se dorea. totodată. de la Helsinki. semnată de preşedintele Emil Constantinescu.3 Implicaţiile social-politice ale pregătire aderării La finele anului 2000. în urma deciziei adoptate de Consiliul European din decembrie 1999. Strategia a fost transmisă Comisiei Europene pe 20 martie 20003. Această structură 3 ”România Liberă”. Strategia a fost reactualizată. nr. în anul următor. întitulară „Strategia Naţională de dezvoltare economică a României pe termen mediu”. mecanismele. care a luat astfel locul structurii specifice din cadrul MAE.2 A doua Strategie de la Snagov (2000) Ajunsă la guvernare. I. p. în urma alegerilor de la sfârşitul anului 1996. 1. compatibilă cu principiile. În Declaraţia politică se exprima sprijinul pentru „crearea unei economii de piaţă funcţionale. Augustin Fuerea. privind începerea. 2006. Convenţia Democrată din România (CDR) şi-a propus reactualizarea Strategiei din 1995 şi. Concomitent s-a urmărit ca reforma să fie suportată pentru populaţie. p. Editura Charles Beck. transmiterea spre exterior a unui nou semnal politic privind continuarea demersurilor pentru aderarea la Uniune. reconfirmarea opţiunii consensuale a societăţii româneşti pentru integrarea în Uniunea Europeană. 190-191. primul ministru Mugur Isărescu şi liderii a 16 partide parlamentare. prin eforturi permanente şi o autentică solidaritate a forţelor sociale. instituţiile şi politica Uniunii Europene”.)4.ns. instalat după alegeri. totodată. astfel.

inclusiv desfăşurarea negocierilor. polonezi). O asemenea structură există în toate ţările membre ale UE. Este. dimpotrivă. sau este. reprezentând 62. în condiţiile unei economii globalizate ? Ce şanse de supravieţuire ar avea economia românească. atât pentru UE cât şi pentru România. a obţinerii de performanţe. problemele cele mai controversate ar putea fi considerate: a) Agricultura. este profitabilă mai ales României. având în vedere că aplicarea principiilor Politicii Agricole Comune ar afecta interesul unor fermieri (francezi. însă.funcţionează şi astăzi. Cu 14. Să vedem. însă mai mult ca sigur că după aderarea la Uniune. Logica acesteia se baza pe considerentul că.2% din total. România are o importantă suprafaţă de teren agricol. MIE urma să asigure coordonarea şi punerea în aplicare a politicilor sectoriale consacrate pregătirilor pentru aderare. Ministerul Integrării se va integra din nou în MAE sub forma unui Secretariat de Stat pentru Afaceri Europene . de securitate socială sporită şi de stabilitate ?  Care sunt costurile integrării pentru Uniunea Europeană. de bunăstare. care ar fi provocările extinderii Uniunii Europene la România ? Într-o prezentare aleatorie. în perspectivă. în acea etapă. aderarea la Uniune. mai întâi. În noile condiţii. în favoarea dezvoltării moderne. România este al doilea mare producător agricol din Europa 9 . ţinând seama de uriaşa forţă economică a companiilor transnaţionale ?  Este România adepta unei dezvoltări autarhice.8 milioane hectare de teren agricol. ruptă de legăturile cu lumea exterioară. într-un concurent semnificativ pentru agricultura unor ţări europene. ţinând seama de nivelul scăzut de dezvoltare a României şi de cheltuielile Uniunii pentru a asigura o reducere a decalajelor care o separă de actualii membrii ai UE ? Din răspunsurile la aceste întrebări rezultă că aderarea presupune avantaje şi costuri. Evaluarea avantajelor şi constrângerilor sau costurilor integrării României în Uniunea Europeană trebuie să ţină seama de câteva considerente:  Care ar fi consecinţele neintegrării României. În final. italieni. care se poate constitui. în procesul de pregătire a aderării prevalau obiective de politică internă şi mai puţin de politică externă. portughezi.

se practică o agricultură intensivă.5% în R. grâu. În alte ţări din Europa Centrală şi de Est. Această agricultură este însă fărâmiţată. costurile ar fi mult mai mari. după Polonia. în comparaţie cu ţările membre ale Uniunii. dezorganizată. pe aşa-zisa „cultură mare” – cultură extensivă (porumb. ca şi numărul încă foarte mare al populaţiei ocupate în agricultură (40 – 41%. fără linii de demarcaţie economică. încă prea mult. Michael Barnier a respins perspectiva ca aderarea unor noi state ar putea servi drept pretext pentru a reduce sau anula sprijinul Uniunii faţă de regiunile mai puţin dezvoltate din ţările UE6. 16 iunie 2001. care li s-ar cuveni.3 miliarde de dolari. de 2 – 3%). Portugalia. Unele state membre. ”Curierul Național”. Un alt factor îngrijorător pentru Uniunea Europeană este ponderea mare a agriculturii româneşti în formarea PIB-ului (circa 20%. la 25% în Polonia. punerea în aplicare a PAC şi a Politicii Regionale având ca scop diminuarea diferenţelor de dezvoltare economico-socială dintre membrii vechi şi membrii noi ai Uniunii.Centrală şi de Est. Pârvu. Pentru că. având nevoie de însemnate resurse din partea Uniunii pentru a fi „pusă pe picioare”. 6 10 . Integrare economică. costurile pentru admiterea României în Uniune se ridicau la 9. Craiova. Nu ar trebui să uităm nici faptul că agricultura României se bazează. Această perspectivă a fost clar subliniată în cursul dezbaterilor asupra bugetului Uniunii pentru perioada 2007 – 2013. mecanizată. Realizarea Europei Unite. Aceste două domenii – agricultura şi fondurile structurale – sunt cele mai controversate. Atât solul cât şi clima în România ar putea determina o producţie agricolă eficientă. Potrivit unor estimări ale Institutului de Analize Economice Comparate de la Viena. Italia. După alte scenarii. chimizată şi industrializată5. Cehă. a unui spaţiu extins de democraţie şi stabilitate politică înseamnă pentru UE asumarea unor costuri care sunt mai mici decât avantajele care decurg din extindere. b) Repartizarea Fondurilor Structurale pentru dezvoltare regională. Fostul Comisar european pentru politică regională. 89-90. înseamnă costuri apreciabile pe care ţările membre ale UE şi le asumă. în 1996 şi 10% în 2001. iar forţa de muncă variază de la 6. sunt îngrijorate în legătură cu posibila micşorare a fondurilor structurale. în ţările Uniunii. 5 Gh. în condiţiile în care. p. orz). 2007. întrucât pentru ele se consumă 80% din bugetul Uniunii. precum Grecia. Editura Sitech. sectorul agricol contribuie cu 5 – 10% la PIB. faţă de 4 – 5% în UE). Spania.

crearea unor noi capacităţi de producţie. n-au explicat propriilor cetăţeni că fără privatizările şi fără piaţa ţărilor din Europa Centrală şi de Est. entuziasmul iniţial al extinderii s-a redus simţitor.E.  Protecţia sporită a consumatorilor. 11 . 2002. făcând loc euroscepticismului. liderii politici din U. care să permită fabricarea unor produse de calitate superioară conform standardelor UE şi cu piaţă de desfacere asigurată. p.  În domeniul agriculturii. micşorarea fiscalităţii prin politici de impozitare mai relaxate.  Extinderea şi modernizarea pieţei de capital.  Dezvoltarea afacerilor şi a sectorului privat. cooperarea în domeniul justiţiei şi al poliţiei având în vedere că aici se va muta graniţa răsăriteană a Uniunii Europene7. fiind monitorizaţi – ca viitor stat membru – de Agenţia Europeană pentru Siguranţă Alimentară. de preocupată ca România. d) Politica de frontieră şi de securitate internă. managementul de frontieră. Care sunt principalele avantaje ale aderării pentru România ?  Creşterea economică durabilă. Economia Uniunii Europene. restructurarea şi retehnologizarea industriei.  Creşterea economiilor şi investiţiilor populaţiei. 7 D. Din păcate. Miron. stimularea concurenţei (care duce la scăderea preţurilor).  Sporirea volumului de investiţii străine directe. De aceea. Uniunea este extrem. dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor. modernizarea agriculturii şi transporturilor. 67-68. inclusiv România şi scăderii nivelului de trai.c) Recesiunea economică sau creşterea economică redusă din Uniunea Europeană. economia propriilor ţări ar fi cunoscut dificultăţi mult mai mari. Bucureşti. Cetăţenii Uniunii Europene sunt înspăimântaţi de perspectiva reducerii locurilor de muncă ca urmare a „delocalizărilor” unor întreprinderi economice spre ţările nou aderente. Editura Luceafărul. să se conformeze pe deplin politicilor privind imigrarea. integrarea va conduce la.

- Încetinirea migrării forţei de muncă din agricultură spre centrele urbane şi a îmbătrânirii populaţiei din zonele rurale. aceasta 12 . menţionăm:  Nevoia de restructurare a economiei româneşti pentru a fi capabilă să reziste forţelor concurenţiale din economia mondială şi mai ales din Piaţa Internă a Uniunii. munci. - Îmbunătăţirea accesului produselor agricole pe piaţa UE şi dispariţia tuturor barierelor comerciale. - Stimularea dezvoltării exploataţiilor mijlocii (50 ha) şi mari (peste 100 ha). Între aceste costuri. România ar urma să primească cca 30 miliarde euro.  Cetăţenia europeană va oferi dreptul de a călători.- Creşterea productivităţii agricole. Aderarea la UE presupune şi costuri.  Îmbunătăţirea substanţială a nivelului de trai şi a calităţii vieţii întregii populaţii a ţării.  Acces nediscriminatoriu.  Asistenţa financiară nerambursabilă acordată României. În perioada 2007 – 2013. ceea ce reprezintă cca. a se stabili şi de a participa la alegeri în orice stat membru. 7000 milioane de Euro anual. în condiţiile relansării economiei româneşti şi sporirii locurilor de muncă în ţară. - Diminuarea exodului forţei de muncă tinere în alte ţări ale Uniunii Europene. - Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă din mediul rural prin dezvoltarea lucrărilor de infrastructură şi crearea unor unităţi de industrializare a produselor agricole. într-o perspectivă de câţiva ani. 2% din PIB. care se ridică în prezent la cca. pe piaţa muncii din statele membre ale UE. îndeosebi prin accesul la FEOGA şi la tehnologii performante.

creşterea productivităţii muncii. 70% din populaţia ţării se declară în favoarea aderării României la UE.  Eliminarea fărâmiţării şi creşterea exploataţiilor agricole în măsură să asigure practicarea unei agriculturii moderne de înalt randament. Potrivit sondajelor de opinie realizate de institute româneşti şi europene rezultă că cca.  Asigurarea de la buget din fondurile comunităţilor locale. scăderea inflaţiei şi asigurarea stabilităţii monedei naţionale. în raport cu costurile aderării. În condiţiile în care România nu va reuşi să absoarbă fondurile comunitare. care se ridică la 1.24% din PIB.  Disciplină financiară şi bugetară strictă. exploatarea şi comercializarea produselor etc. 13 . op. ca aduce avantaje. Aceasta înseamnă că majoritatea populaţiei crede că integrarea României în UE va avea mai degrabă efecte pozitive.. un contributor net la bugetul comunitar.. 8 Augustin Fuerea. p. ea devine. respectarea strictă a normelor sanitarveterinare în producerea. prin co-finanţare. modernizare şi retehnologizare. a proiectelor derulate cu sprijinul financiar al UE. riscând să devină chiar un „sponsor” al Uniunii Europene8.90.înseamnă privatizare.cit. eliminarea evaziunii fiscale şi reducerea „economiei gri” (subterane). începând cu 2007. reducerea subvenţiilor de la stat şi eliminarea „găurilor negre” din economie.  Contribuţia României la Bugetul comunitar.

din decembrie 1996. 9 Ibidem. au insistat ca negocierile să înceapă simultan.E. Comisia Europeană a propus şi Consiliul European a aprobat ca ţările candidate să fie împărţite în două grupuri sau „valuri”. elaborat de o comisie inter-ministerială. 14 . Ulterior. Lituania. doar 6 ţări candidate din Europa Centrală şi de Est: România. Pentru aprecierea stadiului de pregătire a candidaţilor. Bulgaria. compus din 170 de pagini de întrebări. în funcţie de nivelul pregătirii acestora şi de capacitatea Uniunii de a negocia. Ţările care înaintaseră primele cereri de aderare. Estonia. Uniunea a recurs la trei măsuri:  În 1995 a solicitat ţărilor candidate să răspundă la un chestionar elaborat de Comisia Europeană. însă. acestora li s-au adăugat încă 6 ţări: Cipru.CAPITOLUL II STADIUL NEGOCIERILOR DE ADERARE A ROMÂNIEI LA U. Malta şi Slovenia. inclusiv România. pe 15 iulie 1997. p. În aceste condiţii.1 Rapoartele anuale ale Comisiei Europene în perioada 2000-2004 Perioada 1995 – 1997 a fost marcată de o dezbatere intensă în legătură cu modalitatea de declanşare a negocierilor. Letonia. Cehă. Răspunsul Guvernului României la acest chestionar.69. care acoperea toate domeniile activităţii economice şi social-culturale. Polonia şi Ungaria. R. a cerut Comisiei – în baza procedurii prevăzute de Tratat. Atunci erau. ÎN ANUL 2000 II. transmis Comisiei în iulie 1996 a însemnat un document de 5000 de pagini. Slovacia. în faţa Parlamentului European. să elaboreze o „Opinie în legătură cu cererea României de aderare la Uniunea Europeană”. Aceasta a fost prezentată. ca parte a documentului „Agenda 2000”.  Consiliul European de la Madrid. care trasează direcţiile evoluţiei UE în perioada 2000 – 20069.

Capacitatea de asumare a obligaţiilor de stat membru al Uniunii. apoi. această sarcină a revenit Institutului European din România. Primul raport asupra progreselor înregistrate de România a fost elaborat în septembrie 1998 şi. Comisia a pus accentul pe următoarele aspecte: Gradul de îndeplinire a criteriilor politice. România avea tradus întregul „acquis” comunitar şi încheiase revizuirea sa. În general. Consiliul European de la Luxemburg. Prezentarea stadiului traducerii legislaţiei comunitare. din punct de vedere legislativ şi juridic Rapoarte asemănătoare a adoptat.  Se desfăşoară în condiţii bune procesul de armonizare a legislaţiei româneşti cu legislaţia comunitară. ceea ce înseamnă că nu va putea face faţă presiunilor concurenţiale din Piaţa Internă a Uniunii. În România. dar care nu este încă funcţională. Prezentarea unor informaţii detaliate în legătură cu îndeplinirea criteriilor economice. rapoartele Parlamentului s-au inspirat din cele ale Comisiei şi au insistat pe aspectele de ordin politic. Abia Raportul Comisiei din octombrie 2004 recunoaşte că România are o 15 . Doar că. respectiv de preluare a „acquis-ului comunitar”.  Au fost înregistrate progrese. reactualizat în fiecare an. La sfârşitul anului 2003. Toate rapoartele prezentate de Comisie din 1998 şi până în 2003 au evidenţiat faptul că România:  Îndeplineşte criteriile politice pentru aderare. Stadiul adoptării pachetului de acte normative prioritare pentru obţinerea calificativului de „economie de piaţă funcţională”. din decembrie 1997 a însărcinat Comisia să evalueze – prin Rapoarte anuale – progresele realizate de ţările candidate în pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană. dar încă nu poate fi apreciată ca având o „economie de piaţă funcţională”. anual. la elaborarea Raportului anual. şi Parlamentul European. Raportul pe 2003 afirmă că România dispune de o economie de piaţă. în mare măsură.

constituindu-se într-un document integrator al strategiilor sectoriale. PND a reprezentat suportul de fundamentare a cererii României de comunitar11. atât UE. la Copenhaga10. p. in “Studii şi articole de istorie”.72 16 . în 2004.2. a) Documente elaborate de Comisie: • Parteneriatul de aderare a reprezentat elementul esenţial al strategiei întărite de pre-aderare. o serie de documente programatice. care trasează drumul ce trebuie urmat – din perspectiva Comisiei – pentru ca România să fie în măsură să-şi asume obligaţiile de membru.economie de piaţă funcţională. Aceasta înseamnă că România îndeplinea. Editura Publistar. care a cuprins obiectivele prioritare de dezvoltare. toate criteriile de aderare stabilite. în timp. ca anexă la PNAR. Până la aderare. • Foaia de parcurs. A fost elaborat de Consiliul Uniunii. sprijin financiar pentru programele de dezvoltare. construcţie instituţională şi adaptarea „acquis-ului” 10 Ion Ganea. elaborat pentru prima dată în 1998 şi reactualizat în fiecare an pe baza observaţiilor cuprinse în Raportul periodic al Comisiei. LXX. 2005. cât şi România au elaborat. anual. în iunie 1993. stabilind. regionale şi judeţene. priorităţile pe termen scurt şi mediu ale pregătirilor pentru aderare. în 2007. în consultare cu autorităţile române. inclusiv adeziunea la obiectivele uniunii politice. Documente programatice în sprijinul pregătirii pentru aderare În vederea îndeplinirii criteriilor de aderare. • Planul Naţional de Dezvoltare economică. Raportul dintre comunitar şi naţional în aceste domenii. Bucureşti. economice şi monetare b) Documente elaborate pe plan intern: • Programul Naţional de Aderare a României (PNAR). economia României trebuie însă să adopte măsuri prin care să facă faţă presiunilor concurenţiale de pe Piaţa Internă a UE. II. Europa în căutarea unei identităţi reale în domeniile securităţii şi apărării.

Programul Economic de Pre-aderare (PEP), ca strategie economică pe termen mediu.

Acest Program, corelat cu PNAR, este compatibil cu Programele de Stabilitate sau de Convergenţă ale statelor membre şi se concentrează pe măsurile de politică economică necesare pentru îndeplinirea criteriilor economice de aderare stabilite la Copenhaga. II.3 Declanşarea negocierilor de aderare a României (15 febr. 2000) Negocierea aderării la Uniunea Europeană a reprezentat un proces complex, deosebit de negocierile clasice. Acest proces a depins de evaluarea pe care Uniunea a făcut-o în legătură cu măsura în care ţara candidată, inclusiv România, îndeplinea setul de criterii de la Copenhaga. Secvenţialitatea lor a fost următoarea:  De îndeplinirea primului criteriu, care se referă la standardele politice, depinde momentul când se decide începerea negocierilor. Turcia şi Croaţia n-au început negocierile de aderare până când Uniunea a stabilit că cele două ţări îndeplinesc criteriul politic.  Al doilea este crearea unei economii de piaţă funcţionale şi capacitatea de a face faţă competiţiei din Piaţa Internă a Uniunii. De aceea, grupul capitolelor financiare şi unele capitole economice se negociază după ce UE constată existenţa economiei de piaţă în ţara candidată.  De îndeplinirea celui de-al treilea criteriu – asumarea obligaţiilor de stat membru – depinde decizia de finalizare a negocierilor. Consiliul European de la Helsinki, din decembrie 1999, a decis ca România să facă parte din al doilea „val” şi să înceapă negocierile de aderare în anul următor. Acestea au debutat la 15 februarie 200012. Acquis-ul comunitar a fost structurat în 31 de capitole care radiografiază aspecte economice, sociale, instituţionale şi legislative din societate: 1. Libera circulaţie a mărfurilor;
11

Vasile Şeclăman, Căi eficiente de extindere a relaţiilor comerciale interne şi internaţionale ale României în economia de piaţă-doctoral thesis, A.S.E, Bucureşti, 2006, p.101-103.
12

Petre Prisecaru, Teoria integrării economice europene, Bucureşti, Editura Sylvi, 2001, p.29.

17

2. Libera circulaţie a persoanelor; 3. Libera circulaţie a serviciilor; 4. Libera circulaţie a capitalului; 5. Dreptul societăţilor comerciale (Company Low); 6. Concurenţa; 7. Agricultura; 8. Pescuitul; 9. Transporturi; 10. Impozitarea; 11. Uniunea Economică şi Monetară; 12. Statistică; 13. Politica socială şi ocuparea forţei de muncă; 14. Energia; 15. Politici industriale; 16. Întreprinderi mici şi mijlocii; 17. Ştiinţă şi cercetare; 18. Educaţie şi formare profesională;â 19. Telecomunicaţii şi tehnologia informaţiilor; 20. Cultură şi audiovizual; 21. Politica regională; 22. Protecţia mediului înconjurător; 23. Protecţia consumatorilor; 24. Justiţie şi afaceri interne; 25. Uniunea Vamală;
18

26. Relaţii externe; 27. Politica Externă şi de Securitate Comună; 28. Controlul financiar; 29. Prevederi financiare şi bugetare; 30. Instituţii; 31. Diverse. Pentru conducerea negocierilor a fost constituită „Delegaţia naţională pentru negocierea aderării României la UE”, formată din delegaţiile sectoriale corespunzătoare fiecărui capitol de negociere, copreşedinţii acestora şi adjuncţii şefului delegaţiei naţionale. Delegaţiile sectoriale au fost formate din reprezentanţi ai ministerelor şi celorlalte instituţii ale administraţiei publice centrale cu responsabilităţi în transpunerea şi implementarea „acquis-ului” în domeniul respectiv.

19

Sistemul de guvernare al Uniunii Europene. Bucureşti. Documentele de poziţie au fost postate pe Internat. Angajamentele asumate prin Documentele de poziţie trebuie strict respectate după transmiterea lor către UE. Măsurile necesare a fi luate pentru transpunerea „acquis-ului” şi calendarul legislativ pentru realizarea acestor măsuri. 2005. 13 Marinaş Laura. - Stadiul adoptării „acquis-ului” comunitar. - Necesităţile de finanţare pentru preluarea acquis-ului13. În cazul în care aceste documente nu sunt respectate. Luceafărul. Strategiile adoptate de Guvern în domeniu. cât şi Uniunea Europeană au avut de pregătit şi supus atenţiei statelor membre o serie de documente.  Documentele de poziţie au fost documentele oficiale prin care: - România şi-a prezentat poziţia faţă de fiecare din cele 31 de capitole de negociere. p. Ed.78. Acest dosar cuprinde: Prevederile „acquis-ului” comunitar la capitolul respectiv: Concordanţa dintre legislaţia românească şi aqcuis-ul comunitar. Atât Guvernul României. După transmiterea la Uniunea Europeană. Măsurile şi calendarul de adoptare a „acquis-ului” care nu a fost încă implementat în legislaţia naţională. 20 .  Dosarul de fundamentare a cuprins acte cu circuit intern. prin procedura scrisă. Informaţiile cuprinse în acest dosar au stat la baza elaborării Documentelor de poziţie.II. se consideră că normele comunitare au fost încălcate.4 Documentele de aderare Întrucât negocierile de aderare s-au desfăşurat în principal.

1 mai 2004.  Toate statele candidate sunt parte a procesului de aderare. determinând data aderării.E.  Perioada de tranziţie reprezintă o excepţie cu caracter temporar de la aplicarea normelor comunitare într-un domeniu precis. progresul în pregătirea pentru aderare este evaluat pe baza propriilor merite şi va condiţiona avansul în negociere. chiar şi parţiale. pe baze egale şi vor adera la UE respectând aceleaşi criterii. Lituania şi Slovacia.  Orice punct de vedere exprimat de oricare dintre părţi asupra unui capitol de negociere nu va influenţa poziţia cu privire la alte capitole de negociere. nu vor fi considerate definitive până când nu se ajunge la un acord final. Cipru. chiar dacă data negocierilor este diferită. Letonia. România şi Bulgaria au rămas în urma plutonului şi aleargă împreună spre punctul de sosire.1 Desfăşurarea negocierilor (15 februarie 2000 – 14 decembrie 2004) În cadrul negocierilor de aderare au fost respectate mai multe principii:  Acordurile la care s-a ajuns în timpul negocierilor.CAPITOLUL III DESFĂŞURAREA NEGOCIERILOR DE ADERARE A ROMÂNIEI LA U. 21 . ÎN PERIOADA 2000-2004 III. prin 14 ”Adevărul”. incluse iniţial în Grupul de la Helsinki au finalizat negocierile odată cu Grupul de la Luxemburg şi au aderat la 1 mai 200414. acest lucru face ca o ţară candidată să poată recupera distanţa faţă de alte state. Aceasta înseamnă că nici un capitol de negociere nu este considerat definitiv închis până când toate cele 31 de capitole nu sunt închise. solicitată de un stat candidat. care ar trebui să fie 1 ianuarie 2007. Una din problemele dificile din cadrul negocierilor a fost acordarea unor perioade de tranziţie şi derogări. În baza acestui principiu.  Pregătirea pentru aderare este individuală.

Vasile Puşcaş. p. Perioada de tranziţie intră în vigoare de la data la care un stat devine membru UE şi se încheie la sfârşitul duratei convenite. prezentat de Guvernul României. statului respectiv i se aplică normele comunitare15. iar adjunctul acestuia. de un plan care să asigure aplicarea progresivă a „acquis-ului” comunitar. care le transmitea Comisiei Europene. univ. Ed. Perioadele de tranziţie şi derogările trebuie să fie foarte bine argumentate. de fiecare dată aprobării Guvernului României. 2002. Baza negocierilor de aderare a fost reprezentată de Documentul de poziţie. Negocierile s-au desfăşurat în cadrul unor reuniuni la nivel de miniştri (şefi de delegaţii) şi de negociatori şefi (adjuncţi ai şefilor de delegaţii). împreună cu Poziţia comună a Uniunii Europene. Politica UE este de a limita numărul şi durata perioadelor de tranziţie şi de a exclude. Negociatorul şef al delegaţiei române a fost prof.  Derogarea este o excepţie permanentă într-un domeniu strict determinat: poate lua sfârşit doar atunci când normele comunitare de la care s-a cerut derogarea sunt abrogate sau modificate. iar din acest moment. ulterior. în Tratatul de aderare. derogările. După adoptarea de către Guvern. Leonard Orban. Conform procedurii standard. la fiecare 6 luni (în cursul unei preşedinţii a Consiliului Uniunii). Orice solicitare pentru o perioadă de tranziţie trebuie însoţită.87. iar derogarea devine fără obiect. în documentul de poziţie. Luceafărul. Documentele de poziţie şi Dosarele de fundamentare au fost supuse. 22 . astfel încât. la sfârşitul perioadei de tranziţie normele de la care s-a solicitat exceptarea temporară să fie aplicate în întregime. a avut loc cel puţin o reuniune la nivel ministerial şi o a doua. coroborat cu prezentarea unor 15 Miron Dumitru. documentele de poziţie erau înaintate Consiliului UE. pe cât posibil. Economia Uniunii Europene.Documentul de poziţie şi înscrisă. la nivel de adjuncţi ai şefilor de delegaţii. Deschiderea negocierilor a fost condiţionată de atingerea unui nivel minim necesar de adaptare şi punere în aplicare a „acquis-ului” comunitar. Bucureşti.

16 Biroul de Informare al Consiliului Europei în România. Manualul Consiliului Europei. Deschiderea negocierilor. statistică. Un moment de cotitură pentru definirea orizontului aderării României la UE l-a reprezentat Consiliul European de la Copenhaga. Consiliul UE a adoptat. 2003. Bucureşti. care cuprinde 12 state. • Anul 2007 a fost confirmat ca anul aderării României la UE. Pe baza Poziţiei comune propuse de Comisia Europeană asupra capitolelor pentru care gradul de pregătire a ţării candidate permitea începerea negocierilor. R. cercetare). din decembrie 2002. Acest fapt presupunea desfăşurarea negocierilor de aderare pe aceleaşi principii şi reguli care au condus negocierile anterioare. IMM-uri. la începutul anului 2000. După aceasta. Au fost capitolele din categoria celor cu un volum de „acquis” redus .documente de poziţie care reflectă corespunzător această stare.A. De aceea. inclusiv România. p. „sertarele” acestora erau goale.76. dintre care doar 6 au fost închise provizoriu. nefiind pregătite documentele necesare. a găsit Guvernul României aproape complet descoperit. 23 . decizia cu privire la deschiderea capitolelor de negociere următoare. cu unanimitate. bine fundamentate şi credibile. a fost reconfirmat caracterul ireversibil. continuu şi inclusiv al actualului proces de extindere. Noile autorităţi instalate în urma alegerilor de la sfârşitul anului 2000 şi-au stabilit ca obiectiv principal încheierea acestora până la încheierea mandatului16. au fost deschise negocierile la 9 capitole. educaţie. Acest Consiliu a fost important deoarece: • Prin adoptarea Declaraţiei „O Europă Unită”. • A fost reafirmat angajamentul Uniunii Europene de a menţine ritmul alert al negocierilor. În aceste condiţii. În ciuda insistenţei autorităţilor de declanşare a negocierilor. au urmat negocierile care s-au finalizat cu încheierea provizorie a capitolelor. fără probleme deosebite de implementare (externe. în anul 2000. şi care reprezintă programe viitoare de îndeplinire a cerinţelor de aderare. Monitorul Oficial. cu condiţia continuării progreselor pe drumul pregătirii pentru aderare. efortul principal pentru desfăşurarea negocierilor a fost făcut în anii 2001 – 2004.

S. prin urmare. p. comisarul pentru extindere al Comisiei Europene.Cu prilejul unei vizite în România. această solicitare a României nu a avut câştig de cauză.Scăunaş. La câteva zile după această luare de poziţie – reflectată în presa românească – ministrul de externe al Franţei din acea perioadă. care putea să conducă la suspendarea negocierilor. în ciuda unei susţineri ferme din partea preşedintelui Franţei Jacques Chirac.Instituţii. Uniunea va motiva că procesul de absorbţie al noilor membri este dificil şi. care să deschidă perspectiva devansării momentului aderării la Uniune. a exprimat şi el opinia că România ar trebui să adere în 2004. Guvernul Năstase a fost obligat să schimbe legea privind adopţiile.45-47. Premierul Adrian Năstase a fost sensibil la argumentele prezentate şi a cerut conducerii Ministerului Integrării Europene să elaboreze o strategie de accelerare a negocierilor. Bucureşti. Între amendamentele prezentate de europarlamentarul creştin-democrat olandez. susţinut de baroana Nicholson. Din fericire. România şi Bulgaria ar trebui să fie primite mult mai târziu. Croaţia şi Turcia vor face lobby pentru primirea lor concomitent cu România şi Bulgaria. în 2004. a unui grup de 10 ţări. Unul dintre motivele invocate pentru susţinerea acestui amendament a fost şi situaţia copiilor instituţionalizaţi din România şi legea. p.Drept. Arie Östlander. securitate şi apărare a Parlamentului European. am avansat ideea ca România să fie şi ea inclusă în grupul ţărilor care vor adera la Uniune în 2004. amendamentul respectiv a căzut la vot. Sensul propunerii avansate a pornit de la următorul raţionament: După primirea.Construcţie. un motiv politic.iar negocierile au continuat. Editura All Beck. În schimb. a unei delegaţii a Comisiei de politică externă. Hubert Vedrine. Din păcate. Uniunea Europeană. ceea ce ar fi condus automat la amânarea aderării acestora. 5. Günter Verheugen. 30 mai 2003. 17 ”România Liberă”. raportor pentru România. a fost şi propunerea de suspendare a negocierilor de aderare cu România. în toamna anului 2002. 18 24 . urma să-l prezinte Parlamentului European în mai 200317. La Consiului European din decembrie 2002. Un moment delicat în procesul de negociere l-a constituit pregătirea Raportului pe care baroana Emma Nicholson. Se invoca astfel. care ar fi permis „exportul de copii în străinătate”. s-a opus unei asemenea posibilităţi. restricţionând la maximum posibilitatea adopţiilor internaţionale18. 2005. în funcţiune privind adopţiile.

În România. Avizul Conform al Parlamentului European. În caz contrar. a Forumului Naţional pentru Integrare Europeană. Această manifestare s-a încheiat cu semnarea şi adoptarea unei Declaraţii solemne prin care se exprima hotărârea ca – dincolo de deosebirile de păreri într-o problemă sau alta – forţele politice din societatea românească să pună mai presus de orice interesul naţional. p. 20 25 . aderarea se amână19. Ibidem. în februarie 2003. care au început în mai 2004 – a fost supus spre aprobare. pe mai departe.În toată perioada 2001 – 2004 autorităţile române au acţionat pentru ca aderarea României la UE să reprezinte. 19 ”Adevărul”. Acestui obiectiv i-a slujit organizarea la Bucureşti. respectiv aderarea la Uniunea Europeană. Proiectul de Tratat – rezultat al unor negocieri pe text.2 Încheierea negocierilor şi semnarea Tratatului (25 aprilie 2005) Negocierile de aderare a României la UE au fost încheiate la 14 decembrie . Semnarea Tratatului a avut loc pe 25 aprilie 2005 – în aceeaşi zi cu votul din Consiliul Uniunii – la Luxembourg – ţara care deţinea preşedinţia Uniunii. 25 aprilie 2005. după votul majoritar obţinut în Comisia pentru afaceri externe. la iniţiativa preşedintelui Ion Iliescu. Potrivit Tratatului de Aderare. III. Consiliului UE. un punct nodal al convergenţei între toate forţele politice parlamentare. a fost dat pe 13 aprilie 2005. 91 împotrivă şi 71 de abţineri. Rezultatul votului din Parlament: 497 pentru. Tratatul de aderare a fost ratificat de parlamentele României şi Bulgariei şi urma a fi ratificat de parlamentele celor 25 de state membre. de Guvernul PSD. pe 15 aprilie 2005. p. potrivit Constituţiei modificate în 2004. 1-2. ratificare aderării a avut loc în Parlament20. procesul de ratificare în statele membre trebuie să se încheie până la sfârşitul anului 2006. Rezultatele negocierilor asupra celor 31 de capitole au fost încorporate într-un Tratat de aderare elaborat de Comisia Europeană.69. în colaborare cu România. După semnare.

p. Partea a treia. precum şi precizări privind mecanismul şi condiţiile în care se va realiza această adoptare. 21 Augustin Fuerea. Tratatul de aderare. Bulgaria şi România devin părţi la tratatele pe care se întemeiază Uniunea. comun pentru România şi Bulgaria. Actul de Aderare şi Protocolul de aderare. În legătură cu textul propriu-zis al Tratatului:  Art. Partea a cincia – prevederi referitoare la adaptările instituţionale – cuprinde dispoziţii referitoare la adaptările instituţionale necesare în urma aderării României şi Bulgariei. Partea a patra – prevederile temporare cuprinde măsurile tranzitorii (cuprinse în anexe).III. prevederile instituţionale şi prevederile financiare.  În Art. 4 se precizează că Tratatul se ratifică în conformitate cu normele lor constituţionale (în Parlament sau Referendum).. modalităţile de aplicare a actelor instituţionale comunitare faţă de România şi Bulgaria şi o serie de prevederi finale. Prima parte a Tratatului conţine definiţii şi prevederi privind caracterul obligatoriu al tratatelor fundamentale şi al actelor adoptate de instituţiile comunitare şi de Banca Centrală Europeană.3 Textul Tratatului de aderare. devin părţi la Tratatul de Instituire a unei Constituţii pentru Europa şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice. instrumentele de ratificare urmând a fi depuse pe lângă Guvernul Italiei până cel târziu pe 31 decembrie 2006. anterior aderării României şi Bulgariei la UE. Partea a doua conţine prevederi instituţionale. precum şi clauzele de salvgardare21. respectiv prevederile permanente.. 26 .90. cuprinde: Tratatul propriu-zis. op. 1 al Tratatului precizează că Bulgaria şi România devin membre ale Uniunii Europene şi.cit. 2 stipulează că. care reglementează participarea celor două ţări la instituţiile Uniunii.  Art. cuprinde obligaţia adoptării actelor introduse de instituţiile UE în diferite domenii. totodată. în cazul în care Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa nu este în vigoare la data aderării.

România se angajează să adere la acordurile sau convenţiile încheiate sau semnate de Uniune şi de statele membre. România şi Bulgaria se vor retrage din acordurile şi organizaţiile internaţionale din domeniul pescuitului la care Uniunea este şi ea parte. dobândind aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi actualele state membre. România se retrage din orice acord de liber schimb încheiat cu terţe ţări. redactat în română şi bulgară. Tratatul va intra în vigoare la 1 ianuarie 200722. :Economie si administratie locala. România participă la Uniunea Economică şi Monetară de la data aderării în calitate de stat membru. vor respecta principiile şi orientările care decurg din aceste documente şi vor lua măsuri pentru punerea în aplicare a acestora. dacă instrumentele de ratificare vor fi depuse înaintea acestei date. la data aderării sau cât mai repede posibil după această dată. rezoluţiile sau alte luări de poziţie ale Consiliului European şi ale Consiliului UE. • Prin art. 5. Protocolul privind condiţiile şi aranjamentele referitoare la admiterea României în Uniunea Europeană prevede. acordurile. inclusiv din Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA). de asemenea. • România şi Bulgaria aderă la deciziile. 5 precizează că textul Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa. • • România se angajează să adere la Acordul privind Spaţiul Economic European.Se menţionează că. devin obligatorii pentru cele două state. decembrie 2006. nr. declaraţiile. 22 Adaptarea nivelului administratiei publice din Romania la structurile Uniunii Europene. 6 din Protocol. • Potrivit art. ale Tratatului Comunităţii Europene a Energiei Atomice (CEEA) şi actele adoptate de instituţiile europene constituite prin Constituţie. care beneficiază de derogare.  Art. între altele: • Dispoziţiile Constituţiei. 12. De la data aderării. se anexează la Tratatul de aderare.p. Tratatul intră în vigoare pentru celălalt stat care a depus instrumentul său. în schimb. Dacă. unul din cele două state nu a depus instrumentul său de ratificare în timp util. 4-6. 27 .

acestea trebuie adoptate pe baza unei propuneri a Comisiei.In :Tribuna economica. prevăzut în Constituţie. corespunzător perioadei dintre data aderării şi începutul legislaturii 2009 – 2014 a Parlamentului European. 2: prin derogare de la numărul maxim de membri ai P. potrivit Constituţiei. prin votul direct al cetăţenilor lor. în cazul în care alegerile sunt organizate după data aderării. Tratatul prevede următoarele: - Art.Aşadar. Muntenegru şi Serbia) în scopul încheierii unui Acord Unic de Comerţ Liber.E . (732).Implicatiile economice ale integrarii in U. membrii P. hotărârile se consideră adoptate dacă 23 Boboc. Prin Tratat. Pentru aceasta. Se precizează. numărul parlamentarilor români (33) se majorează cu 2 membri. Ca măsuri tranzitorii. 17. pornind de la convingerea că aceasta va facilita întărirea colaborării economice între ţările membre şi va pregăti drumul pentru o posibilă viitoare aderare la UE. Se modifică şi numărul de voturi din Consiliu pentru majoritatea calificată după cum urmează:  „Actele se consideră adoptate în cazul în care obţin cel puţin 255 de voturi pentru. 28 .E. în conformitate cu procedura stabilită de legislaţia română23. în legătură cu instituţiile şi organismele UE. În acelaşi articol se prevede că. România va avea. 2006. 83-84. v. În celelalte cazuri. totodată că. Bosnia-Herţegovina. pentru perioada dintre data aderării şi data alegerii de către Parlamentul acestui stat din rândurile sale. Comisia Europeană a avansat ideea primirii în CEFTA şi a ţărilor din Balcanii de Vest (Albania. nr.E. au fost uşurate condiţiile de aderare la CEFTA ale ţărilor candidate. care reprezintă şi România sunt numiţi.p. României şi s-au acordat 14 voturi. va avea 736 membri. România sprijină extinderea CEFTA. până în 2009. 35 de parlamentari. De aceea.Aderarea României şi Bulgariei la UE va însemna că în CEFTA nu vor mai rămâne decât Croaţia şi Macedonia. înainte de 31 decembrie 2007. iar P. 49. România este obligată să organizeze alegeri pentru Parlamentul European.E. - Voturile în Consiliu. reprezentând majoritatea membrilor în cazurile în care. Dan.

fie răspunde politic în faţa unei adunări alese. după consultarea Parlamentului European. III. Dezvoltarea unui accentuat curent sceptic în rândul opiniei publice din unele ţări europene a determinat Parlamentul European să ceară Comisiei includerea în Tratatul de aderare a unei „clauze de salvgardare” care să permită amânarea cu un an a aderării efective a României şi 29 . cuprinzând adaptările la actele adoptate de instituţiile Europene. Tratatul cuprinde o impresionantă listă de convenţii şi protocoale la care România devine parte la data aderării inclusiv o listă a dispoziţiilor acquis-ului Schengen care urmează să devină obligatorii şi aplicabile pe teritoriul României la data aderării. România este considerată destinatară a legilor cadru.primesc cel puţin 255 de voturi pentru. - Comitetul Regiunilor: România primeşte 27 de locuri în Comitet. El este numit de Consiliu. care fie deţin un mandat ales în cadrul unei autorităţi regionale sau locale. 45 din protocol. precum şi o Anexă III. - Curtea de Justiţie: România va numi un judecător în cadrul Curţii de Justiţie şi un judecător în cadrul Tribunalului de Primă Instanţă. regulamentelor. - Comisia Europeană: În conformitate cu art. directivelor şi deciziilor europene. România va dispune de un membru al Comisiei (Comisar European) de la data aderării. de comun acord cu preşedintele Comisiei. - Comitetul Economic şi Social: se completează prin numirea a 27 de membri reprezentând diferitele componente sociale şi economice ale societăţii civile din România şi Bulgaria. De la data aderării. Mandatul acestuia încetează la aceeaşi dată cu cel al membrilor aflaţi în funcţie la data aderării.4 Despre clauza de salvgardare. reprezentând cel puţin două treimi din membri”. dacă acestea au fost adresate tuturor statelor membre actuale. - Curtea de Conturi: România obţine un loc în cadrul Curţii de Conturi pentru un mandat de şase ani. reprezentând organismele regionale şi locale.

Coman. la recomandarea Comisiei. Ramona. ca data aderării să fie amânată cu un an. Textul „clauzei de salvgardare” este următorul: (1) În cazul în care – în temeiul urmăririi de către Comisie a îndeplinirii angajamentelor asumate în contextul negocierilor de aderare şi a rapoartelor Comisiei – există dovezi clare că stadiul pregătirii pentru aderare şi aplicarea acquis-ului în România şi Bulgaria este de natură încât există un risc. poate să amâne aderarea României pentru 1 ianuarie 2008 în cazul în care se constată deficienţe semnificative în îndeplinirea obligaţiilor asumate în temeiul Acordului european de asociere sau a mai multora din angajamentele asumate la 14 decembrie 2004. aceste angajamente şi cerinţe – cuprinse în Anexa IX la Protocol sunt: a) În vederea asigurării unui înalt nivel al controlului şi supravegherii la viitoarele frontiere externe ale Uniunii Europene. coord. . Ana Maria. la 14 decembrie 2004.Bulgariei. hotărând cu majoritate calificată. şi după o evaluare amănunţită efectuată în toamna anului 2005 a progreselor realizate de România în domeniul politicii de concurenţă. până la 1 ianuarie 2008. Institutul European . modernizării echipamentului şi infrastructurii la frontieră şi punctele de trece a frontierei se va întocmi – până în martie 2005 – un Plan unic multianual 24 Dobre. Iasi. (2) Consiliul.Romania si integrarea europeana. Eventuala activare a „Clauzei de salvgardare” depinde de îndeplinirea de către guvern a unor angajamente şi cerinţe cuprinse în Anexa IX la Protocol24. ca într-un număr important de domenii. 30 . (3) Consiliul. În principal. hotărând cui majoritate calificată. oricare dintre aceste state să fie în mod evident nepregătit să îndeplinească obligaţiile care decurg din calitatea de membru la data aderării. poate să amâne aderarea României până la 1 ianuarie 2008 în cazul în care sunt constatate deficienţe semnificative în îndeplinirea de către România a unuia sau mai multora dintre angajamentele asumate cu prilejul încheierii negocierilor. coord. Consiliul poate să hotărască.89. în unanimitate. 1 ianuarie 2007. p. 2005. la recomandarea Comisiei. la recomandarea Comisiei.

până la aderare de-a lungul frontierei cu Ucraina. pentru a asigura că tratarea cazurilor de corupţie se face într-un mod rapid şi transparent. a unui raport convingător de activităţi PNA în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. Ambele documente actualizate trebuie prezentate Uniunii Europene până la 1 martie 2005. precum şi prin prezentarea anuală. Editura ASE. De asemenea. până la sfârşitul anului 2005. România trebuie să pună în aplicare toate măsurile necesare pentru a combate efectiv emigraţia ilegală. în special împotriva corupţiei la nivel înalt. 76. Bucuresti. trebuie adoptate măsuri. România trebuie să accelereze planul de recrutare a 4438 de agenţi şi ofiţeri ai poliţiei de frontieră şi să asigure un nivel de 100% în privinţa acoperirii cu personal. Asocierea Romaniei la Uniunea Europeana : implicatii economice si comerciale. Mirela. 31 . De asemenea. astfel încât să se garanteze sancţiuni adecvate cu efect descurajator. începând cu 1 noiembrie 2005. Moldova şi Coasta Mării Negre. prin aplicarea riguroasă a legislaţiei anticorupţie şi a independenţei efective a Parchetului Naţional Anticorupţie. Până la 1 martie 2005 să fie realizată o nouă Strategie anticorupţie multianuală.de investiţii. România trebuie să demonstreze. Strategia trebuie să includă angajamentul de revizuire a procedurilor penale îndelungate. d) Să realizeze un audit independent al rezultatului şi impactului generate de actuala Strategie naţională anticorupţie. c) Să accelereze considerabil lupta împotriva corupţiei. în vederea reducerii 25 Diaconescu. până la sfârşitul anului 2005. însoţită de un Plan de acţiune. În sfârşit. a Legii privind statutul magistraţilor şi a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii care a intrat în vigoare la 30 septembrie 2004. 2003. până la sfârşitul lunii martie 2005 funcţionalitatea deplină a noului sistem de distribuire aleatorie a cazurilor25. b) Să dezvolte şi să pună în aplicare un plan de acţiune şi o strategie de reformă a sistemului judiciar actualizate şi integrate inclusiv principalele măsuri pentru punere în aplicare a Legii de organizare a sistemului judiciar. p. trebuie asigurate resursele financiare şi umane adecvate pentru punerea în aplicare a planului de acţiune.

e) Să asigure. un plan revizuit de restructurare a industriei siderurgice. f) Să pună în aplicare o strategie multianuală concretă împotriva criminalităţii. pentru a reduce statutul României de ţară de origine. şase de lapte. i) Să prezinte. până la sfârşitul lui martie 2005. h) Să consolideze mecanismele de monitorizare a ajutorului de stat şi să asigure un nivel satisfăcător al monitorizării atât în domeniul politicii antimonopol cât şi în domeniul ajutorului de stat.considerabile a numărului de organisme care au atribuţii de prevenire sau investigare a corupţiei pentru evitarea suprapunerii responsabilităţilor. opt de telemea. Să respecte angajamentul de a nu acorda sau plăti. 700 produse tradiţionale recunoscute. şi a unui plan de recrutare a 7000 de posturi în poliţie şi 18000 posturi în jandarmerie până la data aderării. prin Consiliul Concurenţei. începând cu 1 ianuarie 2005 şi până la 31 decembrie 2008. cantităţile de produse agro-alimentare anuale alocate României. trei de iaurt unul de lapte bătut. 21 de brânză. Astfel. sub umbrela denumirilor de origine protejate. g) Să asigure efectiv. Tratatul cuprinde şi un număr important de prevederi specifice referitoare la servicii. subvenţiile agricole. identificarea oricărui ajutor de stat potenţial. nici un ajutor către combinatele siderurgice incluse în Strategia naţională de restructurare. un cadru legislativ clar cu privire la sarcinile jandarmeriei şi poliţiei. de exemplu: 13 tipuri de ţuică. România intră în UE cu cca. cinci de vinars. Lista negociată de România include. precum şi cooperarea dintre acestea. tranzit şi destinaţie a victimelor traficului de persoane. patru feluri de caş. inclusiv în ceea ce priveşte ajutorul de stat sub forma reeşalonării plăţilor către bugetul de stat ori a reeşalonării plăţilor privind furnizarea de energie. condiţiile de accizare etc. 24 de caşcaval. până la mijlocul lunii decembrie 2004. un tip de 32 . 21 feluri de palincă.

ci un Raport de monitorizare. Totodată. 16. protecţiei minorităţilor şi a cuplului. Un asemenea Raport de monitorizare. În esenţă. 2005. Comisia elaborează şi pentru cele 10 ţări care au aderat la 1 mai 2004. 33 . Comisia a făcut public. Comisia nu mai elaborează pentru România. p. Emilian M.. inclusiv a corupţiei la nivel înalt. un prim Raport de monitorizare care prezintă evaluările Comisiei (până în septembrie 2005) asupra pregătirilor României pentru aderare. un Raport anual. la 25 octombrie 2005. două de covrigi. Consolidarea efectivă a luptei împotriva corupţiei. Monitorizarea României După semnarea Tratatului de aderare. Raportul din octombrie 2005 cuprinde următoarele evaluări: • România continuă să îndeplinească criteriile politice. reprezentate de „acquis-ul” comunitar. 26 Dobrescu. v. În acest scop. îmbunătăţirii situaţiei libertăţii mass-media. două feluri de pâine. în conformitate cu angajamentele asumate prin Tratatul de aderare.Handicapurile romanesti si costurile integrarii. restituirii proprietăţilor. In : Tribuna economica. după semnarea Tratatului de aderare. 27.salam (de Sibiu). Comisia a identificat o serie de neajunsuri: Reforma în administraţia publică. Comisia Europeană – în calitate de gardian al Tratatelor – a declanşat un proces de monitorizare a pregătirilor României pentru aderare în scopul asigurării că aceasta îşi va îndeplini toate îndatoririle şi angajamentele asumate pentru a deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Implementarea efectivă a reformei din sistemul judiciar. unul de cârnaţi (de Pleşcoi. ca şi pentru Bulgaria. Acesta se referă la reformele politice şi economice întreprinse de România pentru îndeplinirea cerinţelor UE şi a ordinii juridice legale. o plăcintă (Dobrogeana) şi două magiunuri26. adoptând măsuri decisive pentru reformarea sistemului judiciar în direcţia unei mai mari independenţe faţă de politică. În aceste condiţii. 84-86. nr. III 5.

• În privinţa criteriilor economice. • România a făcut progrese în armonizarea legislaţiei naţionale cu ordinea juridică din Uniunea Europeană. Raportul a identificat 3 stadii ale pregătirilor pentru aderare - Primul se referă la domenii în care România este pregătită sau în care pregătirile sunt pe cale să fie definitivate. Sorin. aplicarea regulilor vamale. Raportul de monitorizare arată că. România continuă să îndeplinească criteriul care cerea o economie funcţională de piaţă. 34 . asigurarea unui control financiar adecvat. care necesită acţiuni imediate pentru ca România să beneficieze de aderarea la UE. un grad înalt de siguranţă alimentară. - Al treilea priveşte domenii de preocupare serioasă. Realizarea programului de reformă ar trebui să-i permită să reziste presiunii concurenţiale şi forţelor pieţii din cadrul Uniunii Europene. Editura ASE. dacă vor exista evidenţe serioase că stadiul pregătirilor pentru adoptarea şi implementarea ordinii juridice comunitare în România este de aşa natură 27 Ducaru. În acelaşi timp. Determinări politice şi economice ale integrării României în Uniunea Europeană:teza de doctorat.- Îmbunătăţirea situaţiei persoanelor cu dizabilităţi (handicapate) şi bolnavilor mintal. România trebuie să fie în măsură să-şi asume obligaţiile de membru la data prevăzută pentru aderare şi de aceea este necesar să se concentreze pe întărirea capacităţii administrative27. dar şi pentru păstrarea echilibrului Uniunii. România şi-a menţinut stabilitatea macroeconomică.89. deşi s-au înregistrat dezechilibre. - Al doilea cuprinde domenii în care sunt necesare eforturi: ajutorul de stat. este nevoie de îmbunătăţiri pentru crearea cadrului juridic şi administrativ din domeniul mediului de afaceri. Aceasta include: structura şi mecanismele de participare la fondurile structurale. inclusiv al falimentului. 2005. în interesul cetăţenilor. dacă ritmul este menţinut: transporturi. reglementările anti-monopol. recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale din domeniul libertăţii de circulaţie a persoanelor. p. Bucuresti. lupta împotriva corupţiei. controlul poluării industriale.

De exemplu. în continuare. atunci există riscul ca România să nu fie pregătită pentru aderare la 1 ianuarie 2007. între care: - Lupta împotriva corupţiei. Comisia Europeană a trimis Guvernului României. - Întărirea capacităţii de absorbţie a fondurilor comunitare în domeniul politicii regionale. a inflaţiei şi consolidarea bazei veniturilor bugetare.  Purtătoarea de cuvânt a Comisiei a declarat că dacă scrisoarea nu este folosită ca un instrument pentru stimularea reformelor. aderarea României ar putea fi amânată cu un an. 15 noiembrie 2005. 28 ”Adevărul”. inclusiv angajamentele asumate în domeniile Justiţiei. concluziile Raportului de monitorizare. Ulterior adoptării Raportului de monitorizare. Afacerilor Interne şi Concurenţei. - Situaţia persoanelor cu handicap şi a bolnavilor psihic. - Implementarea impozitare. - Aplicarea fermă a legislaţiei de mediu şi standardelor comunitare. în esenţă. sancţionarea încălcării - Adaptarea unei legi a achiziţiilor publice conformă cu „acquis-ul” comunitar. Intensificarea controalelor veterinare şi înfiinţarea agenţiilor de plăţi pentru subvenţiile agricole şi regionale. în special a corupţiei la nivel înalt. 35 . două Scrisori de avertizare. scrisoarea de avertizare din 7 noiembrie 200528 conţine 14 motive de îngrijorare serioasă (cartonaşe roşii) pentru România.încât România n-ar fi pregătită să îndeplinească cerinţele integrării într-un număr de domenii importante. sistemului informatic European pentru taxare şi - Întărirea controlului la graniţă şi combaterea imigraţiei ilegale. Aceste scrisori conţin. ceea ce ar presupune activarea clauzei de salvgardare şi amânarea aderării cu un an. în iunie şi noiembrie 2005. Necesitatea reducerii.

36 . care necesitau acţiuni urgente: • Operaţionalizarea deplină a agenţiilor de plăţi acreditate pentru efectuarea de plăţi către fermieri şi operatori în baza PAC. la Strasbourg. p. 10. 3-5.In : Economie si administratie locala. De exemplu. Înfiinţarea unui sistem de ecarisaj pentru colectarea şi procesarea cu „acquis-ul comunitar” al bolii „vaca nebună”. în conformitate European din luna iunie 2006 să adopte hotărârea de amânare a aderării României pentru 2008. Justiţie şi lupta împotriva corupţiei. Comisia Europeană a hotărât trimiterea în România. Raportul a identificat 4 domenii de preocupări serioase (cartonaşe roşii). 5. cu prilejul prezentării.Viitorul functiei publice in Romania : directii si constrangeri. în perioada decembrie 2005 – februarie 2006. a unor echipe mixte de monitorizare (de la Comisie şi statele membre) pe sectoare de activitate.mai 2005. în trei domenii: 29 Piaţa internă. ar putea fi interzise exporturile de animale. prin pierderea a miliarde de euro29. Iorga. Elena. ca şi pentru asigurarea facilităţilor de tratament.v. în cazul produselor animaliere secundare. înaintea elaborării unui nou Raport de monitorizare. Plăţile (anticipate) pentru fondurile UE. Pedepsele pot fi şi financiare. • Pregătirea colectării taxelor prin sistemul I. Al doilea Raport de monitorizare a fost făcut public pe 16 mai 2006. în plenul Parlamentului European. Raportul ia în considerare posibilitatea salvgardare care ar fi condus Consiliul unor măsuri de salvgardare. neadoptării unor măsuri adecvate de îndepărtare a neajunsurilor semnalate.T.În plus. nr. dacă statele membre nu sunt mulţumite cu nivelul controalelor veterinare. Comisia poate suspenda drepturile de membru în anumite sectoare timp de 3 ani sau chiar mai mult dacă problemele nu sunt rezolvate. în scopul unei colectări corecte a TVA în întreaga Piaţă Internă a UE. • • Crearea unui sistem de Administrare şi Control (IACS) în agricultură. pentru a fi interoperabil cu celelalte sisteme din UE. Raportul nu prevede activarea clauzei de În schimb.

Consiliul European din iunie 2006 nu a luat o decizie fermă în privinţa datei aderării României. dar a cerut Comisiei să elaboreze un nou Raport de monitorizare pentru toamna anului 2006 37 .

modernizarea 38 punerea în aplicare a programelor PHARE au privit: procesul de selecţie.440 milioane Euro. deja.CAPITOLUL IV IMPLEMENTAREA PROIECTELOR EUROPENE DE PREADERARE IV. îndeosebi pentru îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga. ceea ce a scurtat durata de implementare.. implementarea .1 Principalele fonduri de preaderare În anul 2000 au fost create structuri mixte de monitorizare a implementării proiectelor. centre de afaceri. o asistenţă de 1. prin programul PHARE. În această perioadă. Contractele încheiate au atins o valoare de 917 milioane Euro. Ca probleme specifice. începând mai ales cu anul 2000. lipsa de pregătire a personalului. Scurtarea duratei de implementare a proiectelor a dus la nefinalizarea proiectelor în perioada contractată. Se consideră că România a acumulat. De asemenea. centre expoziţionale şi de marketing. Între 1990 şi 2000. Programele PHARE se derulează în sistem de implementare descentralizată (DIS). se urmăreşte consolidarea capacităţii administrative. contractarea. Insuficienţa resurselor umane. o experienţă importantă în elaborarea unor proiecte PHARE mai complexe. formate din reprezentanţi ai autorităţilor române şi ai Comisiei Europene. Între aceste proiecte de înscriu: parcuri industriale. iar plăţile efective au fost de 785 milioane Euro. În România există 9 subcomitete de monitorizare. monitorizarea. Procedurile de raportare finală au fost modificate prea des pe parcursul implementării proiectelor. Termenul de semnare a contractelor a fost mult întârziat. pot fi menţionate: Ghidul pentru aplicaţii şi cererea de finanţare au conţinut exprimări neclare. principalele probleme decurgând din şi managementul financiar. Uniunea Europeană a acordat României. Obiectivul general al Programului PHARE este de a sprijini România să se pregătească în vederea aderării la UE.

care a avut în vedere finanţarea unor proiecte în judeţele de la graniţa cu cele două ţări.  Financiară. Ciprian. se desfăşoară evaluarea intermediară pe baza rapoartelor de evaluare semestriale întocmite de autorităţile de implementare. pentru România prin Programul PHARE s-a ridicat la 270 – 280 mil. se realizează la nivelul instituţiilor de implementare. drumuri naţionale. l-a ocupat cooperarea transfrontalieră cu Ungaria şi Bulgaria. anuală. Concomitent cu monitorizarea programelor. modernizarea instalaţiilor de ape uzate30.  Îmbunătăţirea infrastructurilor locale şi transnaţionale. în cadrul programelor PHARE. La expirarea perioadei pentru contractare şi efectuarea plăţilor se desfăşoară o evaluare ex-post cu scopul de a analiza impactul social şi economic al programelor.aeroporturilor. beneficiile obţinute şi eficienţa. nr. 2006. asistenţa financiară nerambursabilă. 39 . Concluziile rezultate în urma acestor evaluări au în vedere îmbunătăţirea modului în care se pun în aplicare proiectele respective. se realizează prin agenţiile de implementare. 65-66. reabilitarea clădirilor istorice sau de mediu. pe parcursul derulării proiectelor.  Investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii de reglementare şi investiţii în coeziunea economică şi socială (70% din program). 17. euro. în”Tribuna economica”. sprijinul PHARE se concentrează pe două priorităţi:  Construcţia instituţională (30% din program). pe baza unor priorităţi stabilite în comun:  Dezvoltarea economică şi protecţia mediului. Implementarea programelor PHARE cuprinde două dimensiuni:  Tehnică. prin intermediul unităţilor de implementare a proiectelor. În strategia pentru perioada 2000 – 2006. inclusiv pentru trecerea frontierei. 38. proiecte turistice. În perioada 2000 – 2004.p. v. poduri.Integrarea europeana : oportunitate sau amenintare. 30 Nicolescu. Un loc aparte.

7.p. o contribuţie financiară stabilită prin decizia Consiliului de Asociere. În general. 13. sub forma unui tichet de participare. 31 40 .  Leonardo da Vinci II. educative şi culturale între cetăţenii României şi cetăţenii ţărilor membre ale UE31.  Tineret.8 miliarde euro. a aqcuis-ului comunitar şi să participe la dezvoltarea instituţiei pentru a funcţiona la un nivel comparabil cu instituţia similară din statele membre. Prin Programul PHARE s-au finanţat şi proiecte de înfrăţire instituţională (twinning) cu state membre din UE. România trebuie să plătească anual.  Vama. În rândul tinerilor. În vederea participării la aceste programe. în care proiectele au fost elaborate pe baza unor planuri strategice sectoriale pe mai mulţi ani. Aceste proiecte prevăd ca. în instituţia beneficiară (minister.Ce castiga si ce pierde Romania din aderarea la Uniunea Europeana. în programarea fondurilor PHARE s-a trecut la o abordare multianuală. Parvu. o creştere a fondurilor pe perioada 2004 – 2006 la cca 2. februarie 2004. prin Road-map-ul pentru România. această contribuţie de plăteşte în proporţie de 50% din fonduri de la bugetul naţional şi 50% din bugetul Programului Naţional PHARE. finanţate prin Programul Naţional PHARE şi care oferă posibilitatea unor schimburi profesionale. România a participat şi participă la numeroase programe comunitare. nr. Pe această bază.  Cultură. Consiliul European de la Copenhaga din 2003 a stabilit.Începând cu anul 2004. Rolul acestora este să sprijine instituţia respectivă în preluarea. într-un mod eficient. între care:  Socrates I. agenţie guvernamentală) să fie trimişi pe o perioadă de 1 – 2 ani funcţionari publici din administraţia statelor membre. Elena. In: Adevarul economic. a societăţii civile se bucură de un mare interes programele comunitare.

Distinct de programele comunitare. 5. 8. Programul ISPA.  Fiscalis.  Programul multianual pentru Întreprinderi şi Antreprenoriat. Evolutia comertului romanesc in contextul integrarii europene.  Asigurarea deplinei conformităţi cu normele şi standardele Uniunii. A fost decis în 1999 – în baza strategiei de pre-aderare adoptată de Consiliul European de la Luxemburg (dec. România participă şi la Agenţia Europeană de Mediu. Luminita. având un impact pozitiv în procesul de coeziune economică şi socială.  Să aibă un impact semnificativ.  Viaţă. 3-8.  Să fie proiecte cu caracter public. 2004. Aceste domenii se referă la32: Pistol.  Să respecte prevederile legislaţiei comunitare privind concurenţa şi ajutorul de stat . p. Programul ISPA se concentrează pe investiţii masive legate de directivele de mediu a căror implementare solicită costuri importante.  Combaterea discriminării. 3. 1997) – cu scopul alinierii standardelor de infrastructură de mediu şi transport din statele candidate la cele comunitare. 32 41 . bugetul proiectului urmând să depăşească 5 milioane euro.  Combaterea excluziunii sociale.In : Revista de comert. v. Criteriile de eligibilitate pentru finanţare prin programul ISPA prevăd:  Co-finanţare de 25% din bugetul propriu.  Euratom. nr. Egalitatea de şanse. Implementarea acestor directive urmăreşte îmbunătăţirea sănătăţii şi calităţii vieţii populaţiei.

Romania intr-o lume a interdependentelor : oportunitati si constrangeri. Gestionarea deşeurilor urbane. Vass. Programul ISPA este un premergător al Fondului de Coeziune operabil în U. nr. Armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară. Andreea. Administrarea deşeurilor solide şi a celor periculoase. Reabilitarea. ISPA urmăreşte: • • Reabilitarea infrastructurii (şosele. România beneficiază prin acest proiect. a fost creat Fondul Naţional pentru ISPA. 33 42 . în cadrul Ministerului Finanţelor Publice. 5. porturi şi aeroporturi) Legarea ţărilor candidate de reţelele trans-europene de transport.. Pentru gestionarea asistenţei financiare nerambursabile. În privinţa transporturilor. căi ferate. modernizarea şi dezvoltarea reţelelor existente.• • • • Rezerva de apă potabilă. Pentru secţiunea transporturi Integrarea în reţele de transport european. inclusiv prin utilizarea aceloraşi principii în stabilirea asistenţei pentru fiecare ţară candidată. 2005. anual.E. care asigură funcţia de trezorerie centrală pentru acest gen de finanţare33. Tratarea apelor reziduale.în Revista de comert. Protecţia calităţii aerului. Diferenţa constă în menţinerea controlului „ex ante” al Comisiei. 6. 5-12. v. Poluarea aerului. În perioada 2000 – 2006. de cca. Sectoarele pentru care a fost acordată finanţare ISPA sunt: a) pentru secţiunea de mediu b) Tratarea apei uzate.p. 240 milioane euro.

Emilian M. v. 8. România a beneficiat de 20 – 26% din totalul fondurilor ISPA (1040 milioane Euro/an) pentru toate ţările candidate. nr. Programul SAPARD Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (SAPARD) este destinat sprijinirii agriculturii şi dezvoltării rurale a ţărilor candidate în perioada de preaderare. Control riguros şi transparenţă în modul de cheltuire a fondurilor. 34 43 .In : Economistul. De aceea. pentru repartizarea fondurilor se bazează pe: Populaţie. Comisia Europeană executând doar ulterior (ex-post) controlul asupra utilizării fondurilor prin acest program34. Implementarea proiectelor ISPA a început în România la jumătatea anului 2000.E. În prezent. 14. mai 2004. respectiv între 208 – 270 milioane Euro/an. Instituirea unor reguli clare pentru selecţie şi personal calificat. factorii care ar putea pune în pericol buna funcţionare a programe ISPA ţine de: Fragilitatea instituţională şi slaba capacitate administrativă. 40 şi 60%/an. 4. PIB/locuitor (după Paritatea Puterii de Cumpărare) Suprafaţa teritorială. România va beneficia prin Fondul de Coeziune de un sprijin de 7 – 8 ori mai mare prin ISPA decât asistenţa furnizată în perioada de pre-aderare.Managementul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. După ce va deveni membru al U.E. 1624. A fost creat în 1999 printr-o reglementare a Comisiei Europene pentru implementarea deciziei Consiliului European de la Luxemburg (decembrie 1997). finanţarea anuală pentru România a crescut cu 20. p. După aderarea celor 10 ţări în mai 2004. Obiectivele generale ale Programului SAPARD sunt: Dobrescu. spre deosebire de celelalte proiecte.Criteriile luate în considerare de către U. Programul SAPARD. are la bază asigurarea de către fiecare ţară beneficiară a managementului descentralizat al asistenţei financiare nerambursabile.

Dezvoltarea economiei rurale (instituţii şi companii cu profil agricol. Comisia a propus o alocare orientativă a fondurilor pentru fiecare ţară candidată. ca unitate de implementare tehnică şi financiară a Programului SAPARD. În anul 2000. 44 . Implementarea aqcuis-ului comunitar privind Politica Agricolă Comună (PAC). în baza unor criterii privind: populaţia din mediul rural. Dezvoltarea resurselor umane (îmbunătăţirea activităţii profesionale. Pe această bază. precum şi a Acordurilor Anuale de Finanţare prin care este stabilită contribuţia financiară a Uniunii Europene. Pentru declanşarea implementării Programului SAPARD a fost necesară îndeplinirea unui set de condiţii: Aprobarea de către UE a Planului pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală elaborat pentru o perioadă de 7 ani. înaintea transferării fondurilor către ţara în cauză. asistenţă tehnică. urmăreşte 4 priorităţi: Îmbunătăţirea activităţilor de prelucrare şi comercializare a produselor agricole şi de pescuit. Semnarea unui Acord Multianual de Finanţare. infrastructură). companii de informare şi publicitate). diversificare economică. Înfiinţarea şi acreditarea Agenţiei SAPARD. Programul SAPARD în România. PIB-ul pe cap de locuitor raportat la puterea de cumpărare. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale. suprafaţa agricolă. Polonia şi România au fost principalii beneficiari ai fondurilor SAPARD.  Rezolvarea problemelor prioritare legate de dezvoltarea durabilă a agriculturii şi dezvoltării durabile în ţările candidate. inclusiv în România.

ca unitate în subordinea Ministerului Agriculturii. 50 milioane (25% din finanţarea publică eligibilă). fie angajaţi ai Consiliilor Judeţene. printr-o decizie a Comisiei Europene. Programul SAPARD a fost lansat în iulie 2002.1 milioane. IV. Bulgaria 52. faţă de Polonia – 168.6 milioane euro anual. 58 (37%) ascundeau conflicte de interese. Prin Legea 309/2001 a fost înfiinţată Agenţia SAPARD.6 milioane. mergând până la 100% pentru beneficiarii publici (comunităţile locale) dacă proiectele acestora nu sunt generatoare de venituri. în cadrul Ministerului Integrării a fost constituită Autoritatea de Management a Programului SAPARD care. Slovenia – 6.6 milioane euro primite anual de la UE. organizată la nivel central şi teritorial prin 8 birouri regionale. Agenţia avea deja 542 de proiecte privind dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale contractate. fie verificatori sau diriginţi de şantier. are responsabilitatea asigurării calităţii şi eficienţei implementării Programului35. Această însemnată fragilitate instituţională determinată de influenţele exercitate de anumite grupuri de interese. Ancheta Agenţiei SAPARD a arătat că în aceste cazuri.România a primit 150. împreună cu Agenţia SAPARD. Managementul financiar al fondurilor SAPARD este asigurat de Responsabilul Naţional cu Autorizarea. În România. În anul 2004. asociaţi. 45 . Proiectele din cadrul SAPARD sunt co-finanţate cu fonduri de la UE şi bugetul naţional.2 Maniere de atragere şi absorbţie a fondurilor europene 35 Ibidem. Ungaria – 38 milioane. experţi în cadrul firmelor de proiectare sau construcţii. Faţă de cele 150.3 milioane etc. În acelaşi an. Dar. Guvernul României trebuia să contribuie cu cca. administratori sau angajaţi la una din societăţile participante la licitaţie. membrii Comisiei de evaluare a proiectelor au fost fie acţionari. din 156 proiecte contractate. În 2001. a firmelor de proiectare. Curtea de Conturi a României a fost desemnată Organism de Certificare a Programului SAPARD. Regulile de co-finanţare sunt diferite în funcţie de statutul beneficiarului: 50% pentru beneficiarii privaţi.

O capacitate de absorbţie de 100% este foarte greu. Dar dacă această capacitate nu depăşeşte 50%. nu a absorbit decât 1/5 din fondurile comunitare. 46 . Portugalia şi Spania arată că pentru o capacitate de absorbţie crescută a fondurilor europene sunt necesare câteva condiţii: Proiecte sustenabile. de exemplu. Una din cele mai importante probleme căreia va trebui să-i facă faţă România. apoi. precum Irlanda. România devine un contributor net la bugetul comunitar. Polonia. Exemplul altor ţări.Una din cele mai importante probleme căreia va trebui să-i facă faţă România. şi o relaxare a regulilor comunitare privind eliberarea fondurilor pentru proiectele în curs de realizare. precum Irlanda. Dar dacă această capacitate nu depăşeşte 50%. control şi rigoare în cheltuirea banilor. Polonia. O capacitate de absorbţie de 100% este foarte greu. Exemplul altor ţări. de exemplu. O legislaţie clară privind achiziţiile publice armonizată cu legislaţia europeană. România devine un contributor net la bugetul comunitar. nu a absorbit decât 1/5 din fondurile comunitare. în perioada post-aderare. o reprezintă întărirea capacităţii de absorbţie a fondurilor comunitare. a conflictului de interese şi a sistemului clientelar. De exemplu. să le recupereze de la Comisia Europeană. o reprezintă întărirea capacităţii de absorbţie a fondurilor comunitare. în perioada postaderare. pentru eliminarea corupţiei. S-ar impune. totodată. dacă nu chiar imposibil de realizat. Transparenţă. Asigurarea de la bugetul naţional sau de la bugetele comunităţilor locale a fondurilor necesare co-finanţării proiectelor. Asigurarea de la bugetul naţional sau de la bugetele comunităţilor locale a fondurilor necesare co-finanţării proiectelor. Portugalia şi Spania arată că pentru o capacitate de absorbţie crescută a fondurilor europene sunt necesare câteva condiţii: Proiecte sustenabile. multe comunităţi locale nu au forţa economică necesară pentru a avansa fondurile pe care ar urma. dacă nu chiar imposibil de realizat.

a conflictului de interese şi a sistemului clientelar. şi o relaxare a regulilor comunitare privind eliberarea fondurilor pentru proiectele în curs de realizare. De exemplu. totodată. 47 . S-ar impune. - O legislaţie clară privind achiziţiile publice armonizată cu legislaţia europeană. multe comunităţi locale nu au forţa economică necesară pentru a avansa fondurile pe care ar urma.- Transparenţă. să le recupereze de la Comisia Europeană. control şi rigoare în cheltuirea banilor. pentru eliminarea corupţiei. apoi.

Ceea ce s-a urmarit în realizarea interviurilor a fost percepţia. opiniile acestor experţi cu privire la modul în care a fost şi este tratată integrarea europeană în mass-media de la noi şi aprecierea de către aceştia a impactului mass-mediei româneşti asupra procesului de aderare. 48 . respectiv a modului în care actorii sunt receptaţi. s-a facut mai întâi o monitorizare a întregii prese scrise din Bucureşti pentru a se identifica evenimentele lunii (iulie. elemente ce au stat la baza conceperii instrumentului de lucru pentru etapa urmatoare a cercetării. s-au realizat 45 de interviuri semistructurate cu durata de aproximariv 75’. Mediabarometrul unei luni constă într-un chestionar cu ajutorul căruia se sondează modul în care au fost tratate cele mai importante subiecte legate de integrare ale acelei luni în cele mai importante instituţii de presă de la noi. Pentru realizarea lui. se poate distinge între percepţia publicului larg (sondaje de audienţă. a opţiunilor exprimate public) sau evaluarea comportamentului perceput. Etapa urmatoare a cercetării a fost cea a selectării unui juriu evaluator format din cel puţin 10 persoane care au oferit cele mai consistente opinii despre mass-media şi cărora li s-au aplicat cele 3 Mediabarometre al integrării din perioada iulie-septembrie.) şi cea a publicului iniţiat. respectiv septembrie). Ţinta cercetării a fost această din urmă categorie.CAPITOLUL V INTEGRAREA EUROPEANĂ ŞI MASS-MEDIA Actorii din presă pot fi îndeobşte descrişi pe două căi: monitorizarea comportamentului real (monitorizarea presei. desfăşurată în perioada aprilie-iunie 2002. august. Prin intermediul acestor interviuri cu experţi s-a reuşit identificarea şi caracterizarea în profunzime a principalilor actori mass-media în relaţie cu procesul aderării. În prima etapă a cercetării. În definiţia experţilor în integrarea europeană selectaţi pentru a fi intervievaţi s-a luat în considerare o definiţie modală a acestora (tipurile cele mai reprezentative. ceea ce statistic ar reprezenta modul într-o distribuţie de frecvenţe şi din acest motiv vorbim despre definiţia modală a categoriei de expert). credibilitate etc. În acest din urma caz.

calificative (de la un pol la altul) utilizate de persoanele intervievate pentru a caracteriza percepţia lor despre modul în care mass-media tratează problematica integrării. s-a putut stabili o listă cu cele mai frecvente atribute. Curierul Naţional. mai dinamică. Majoritatea opiniilor converg însă spre imaginea unei prese insuficient diferenţiate „tematic. Rezultatul final constă într-o listă a instituţiilor media/jurnaliştilor care manifestă atitudini explicite sau implicite faţă de diferitele topici ale integrării. pentru a se putea explica mai târziu. În percepţia experţilor în integrare. O parte importantă în economia fiecărui interviu a fost exprimarea opiniilor legate de presa noastră. Dacă pentru câţiva. În urma analizei interviurilor.Pentru audiovizual. dar şi pentru că s-a dorit o standardizare a instrumentului prin folosirea aceloraşi calificative de către toţi membrii juriului şi pentru a se evita introducerea unor scale sau calificative nefamiliare intervievatilor. pentru alţii mass-media din România este la nivelul celei internaţionale. acestea au fost selectate în urma analizei interviurilor din etapa anterioara a cercetării. uneori chiar mai bine. Cotidianul. „generalistă”. în presa din străinatate. „superficial”. posturilor TV lăsând libertatea persoanei chestionate de a le menţiona pe cele considerate relevante. O coloană a fost rezervată revistelor economice şi o alta. în sensul că pare mai decisă. În privinta institutiilor de presă asupra cărora s-au făcut evaluările lunare. comportamentul acesteia faţă de tema integrării. Ziua. în luna august 8 teme. cotidianele care au nivelul cel mai ridicat de informare privitor la integrarea europeana sunt: Adevărul. „obiectiv”. „tratat ca subiect de senzaţie” etc. În final. iar în luna septembrie 13 teme. nu numai pentru că astfel este uşurată munca juriului. articolele din presa românească reiau teme care au apărut cu o saptamână în urmă. după criteriul importanţei pe care aceste instituţii o acordă integrării. partizană. Aceste opinii s-au dovedit a fi consistente şi extrem de variate. utilizând propriile cuvinte. ideologic”. S-a hotarât ca această listă să fie folosită la completarea fiecărui Mediabarometru. s-au urmărit principalele programe de ştiri ale posturilor TV. uşor de 49 . în general. mai degraba „comercială. din luna iulie au fost alese 19 subiecte după criteriul importanţei lor. eurooptimist/eurosceptic”. Curentul. tezistă. de către experţi. România liberă. de exemplu. în general fără relevanţă.

inclusiv a dezbaterilor 50 . Adesea s-a afirmat şi că. este evocat caracterul complex al procesului de integrare şi limbajul tehnic care cer. nu se mai poate face o selecţie după importanţa proceselor. Există o contagiune totală a opiniei. a fost remarcată o creştere substanţială a numărului de articole privind procesul integrării în ultimii ani.” Un alt aspect interesant care a reiesit din interviuri este că presa considerată cu adevărat profesionistă este cea economică. În general. de exemplu.” Pe de altă parte. Din punct de vedere cantitativ. Pe de o parte. nesistematică. ruptă din context. dar şi subiectivă. „Nu avem ziare de centru sau de opoziţie. persoanele intervievate consideră că în mass-media există o lipsă acută a analizelor privind integrarea României şi a dezbaterilor pe această temă. tratată punctual. nu avem o presă cu opinii diferite. Una dintre criticile cele mai dure la adresa jurnaliştilor a fost faptul că lipsa înţelegerii fenomenului a condus în covârşitoarea majoritate a cazurilor la ignorarea unor evenimente cotate de experţi ca foarte importante pentru procesul integrării României. cum ar fi.manipulat”. Comportamentul mass-media faţă de subiectul particular al aderării a fost şi el descris în moduri şi nuanţe diferite de către persoanele intervievate. cei mai mulţi au considerat că subiectul integrării este prezent la un nivel mulţumitor în mass-media. de foarte multe ori. summit-ul de la Barcelona. fără responsabilitatea cuvântului scris şi chiar fără credibilitate. Nici nu trebuie să citeşti toate ziarele din cauza asta. De asemenea. date fiind specificul presei cotidiene şi concurenţa în mass-media pentru întâietatea difuzării unei ştiri. în mass-media româneşti sunt amestecate senzaţionalul cu informarea. Din punctul de vedere al tratării calitative a integrării. marea parte a intervievatilor consideră că acestea sunt nesatisfăcătoare. o explicaţie a acestei situaţii frecvent întâlnite în discuţii este că. într-o relaţie complexă cu clasa politică. aceasta este preluată fără a fi comentată şi utilizată în analize de profunzime. o pregătire specializată a jurnalistului spre a le putea prezenta într-o formă uşor de înteles pentru un nespecialist. în general. de la atribuirea necondiţionată a sintagmei „profesionistă” şi până la caracterizări gen „pastisă a ziarelor mari din strainatate”. mass-media au fost apreciate ca ocupându-se mai ales de redarea informaţiei neutre. În privinţa stăpânirii acestor cunoştinţe de către jurnalişti. „Iar când nu e profunzime. în general. care în presa românească a fost reflectat mai ales prin vizitele reprezentanţilor tării noastre. cu tendinţa de a-i acorda mai puţin spaţiu decât subiectelor de scandal. Şi aici însă există nuanţe.

ci şi printre jurnalişti. să înţeleagă că nu există politici publice interne care să se refere numai la România”. Cei mai mulţi au perceput mass-media ca susţinând ideea de integrare fără echivoc. Astfel. Persoanele din structurile ministerelor au afirmat în general că mai ales mass-media poartă răspunderea pentru informarea opiniei publice..”. „ar trebui să se creeze o dezbatere la nivelul elitelor. Din câteva interviuri a reieşit şi faptul că presa a început şi continuă să acorde mult mai mult spaţiu editorial aderării la structurile NATO. aceiaşi zece oameni. au fost semnalate conformismul şi uniformitatea presei noastre cu privire la subiectul aderării si faţă de UE. nu numai în rândul populaţiei. „Orice lucru ce se întâmpla în România ar trebui ca presa să-l plaseze în contextul integrării. s-a constatat faptul că opinia publica nu este informată suficient în privinţa procesului integrării. ci clasa politică. s-a remarcat confuzia între NATO şi UE. în opinia experţilor. în general. s-a observat că presa nu percepe integrarea ca pe un subiect al agendei interne. dacă lipseşte analiza. 51 . „la noi nu este o dezbatere de elită. De asemenea. Un alt aspect semnalat de către aproape toţi experţii a fost lipsa din presă a informaţiilor legate de costurile aderării României la UE.despre reacţiile electoratului. S-a mai afirmat că. astfel încât subiectele despre Uniunea Europeană sunt tratate mai puţin şi într-un mod simplificat.. nici presa şi nici Guvernul sau clasa politică nu au avut o strategie de informare a opiniei publice privind aderarea. datorită utilizării termenului „euroatlantic”. întâlnită foarte frecvent. În plus. De asemenea. Unii dintre cei intervievaţi acuză chiar clasa politică. parlamentarii intervievaţi au considerat că responsabilă pentru această situaţie nu este presa. Aceasta a fost considerată drept una dintre explicaţiile euro-optimismului remarcabil al românilor (alături de uniformitatea presei privind aceasta temă).” De asemenea. în general. altfel se risipesc resursele”. de necunoaşterea exactă a ceea ce înseamnă integrarea europeană. „Lipsesc punctele de reper. Şi aici părerile au fost împărţite. Totuşi. presa ar trebui să înţeleagă că orice mişcare ar trebui să aibă legatură cu procesul de aderare. iar atitudinea clasei politice ar duce la o tratare superficială a temei şi în presă.

În continuare. Însă privitor la acest cotidian se fac cele mai multe referiri la „anumite grupuri de interese” ce se află în spatele ziarului. nu este bancă. O consecinţă a acestei situaţii ar fi ca „se deturnează atenţia de la faptul că UE este o organizaţie de state membre cu valori comune. 52 . părerile majorităţii sunt cel mai mult prezente în mass-media. în sensul că doar anunţă lansarea unei finanţări. De asemenea. – România Liberă este considerat cel mai critic cotidian din presa noastră.S-a afirmat şi că una dintre temele preferate de mass-media o reprezintă programele de finanţare europene. banii sunt legaţi de procesul de aderare”. fără a oferi contactele şi informaţia completă. unele ziare păstrează o atitudine naţionalistă. cel mai european segment al ei. S-a putut observa că. mass-media nefiind altceva decât o oglindă a ei şi. consistent integrarea europeană. de cele mai multe ori cu mult înainte ca data exactă a lansării să fie cunoscută. în general. spre care presa simte o „prea mare apetenţă”. dar prezente în paginile ziarelor noastre sau în emisiunile posturilor de televiziune. există percepţia a trei tipuri de actori din mass-media în funcţie de atenţia pe care aceştia o acordă procesului integrării europene. Printre mesajele neexplicite. persoanele intervievate au considerat că fac parte: – Adevărul este perceput. dar că acestea au mai scăzut ca număr în ultimii ani. iar în urma evenimentelor de la 11 septembrie sau putut observa şi atitudini antiamericane în mass-media româneşti. În categoria ziarelor care tratează adesea tema aderării europene. ca fiind cel mai obiectiv şi cel care prezintă cel mai bine tema integrării (apreciat şi pentru spiritul critic). din fericire. în general. – Curierul Naţional este încadrat de persoanele intervievate tot în categoria ziarelor ce sunt interesate şi scriu consistent despre integrare. ziare considerate reprezentative şi „serioase”. – Curentul : se află printre ziarele ce tratează mult. Persoanele intervievate au considerat că presa nu poate fi diferită de restul societăţii. în detrimentul informării şi asupra situaţiei minorităţilor de orice tip. s-a observat de către cei intervievaţi că există cazuri frecvente de discriminări etnice şi de gen.

însă fără ca vreunul dintre aceste ziare să fi avut o atitudine notabilă faţă de tema integrării europene. Gardianul. s-a detaşat doar Radio România Actualităţi. ce sunt menţionate de persoanele intervievate. a ziarelor care tratează foarte puţin sau cu tentă spre spectaculos subiectul aderării. Dintre posturile de radio. dar există şi câteva păreri că uneori tratează subiectiv. Realitatea Românească. Toate aceste informaţii legate de principalii actori din mass-media percepuţi de experţi au fost utilizate în etapa urmatoare a cercetării. Libertatea şi Jurnalul Naţional. ci s-au evocat doar câteva emisiuni („ProVest”. de la ProTv).– Ziua este în general considerat un ziar care informează asupra integrării. În categoria opusă. se află mai ales ziarele cu tiraj mic – Independent. Cronica Română. dar este în acelaşi sens controversat ca şi Curierul Naţional – Cotidianul este în general considerat moderat. nediferenţiată. Naţional. nici unul nu a fost citat ca ducând o politică de informare a populaţiei. Referitor la posturile TV. cotat de cei care lau citat drept cel mai profesionist din toată mass-media în ceea ce priveşte subiectul integrării. se află: Evenimentul Zilei. 53 . Într-o zonă gri. chiar politizat anumite teme ale integrării.

reducerii birocraţiei. de 1 ianuarie 2007. o nouă arhitectură instituţională a Uniunii Europene presupune modificări si la nivelul Curţii de Justiţie. pe sectoare (agricultură. Costurile şi beneficiile integrării României în Uniunea Europeană sunt prezentate succint. dezvoltare regională. Pentru aderarea României la UE la termenul stabilit. a Comitetului Economic şi Social şi a votului cu majoritate calificată. ameninţări la siguranţa Europei Occidentale. iar extinderea este absolut necesară pentru evitarea riscului ca Europa să se găsească incercuită de o arie de instabilitate. 54 . de ţări care ar putea reprezenta. De asemenea. în care menţinerea identităţii naţionale şi a legitimităţii formelor de guvernare statală trebuie să se combine cu o cooperare politică europeană mai dinamică şi corect ancorată în realităţile prezente. În ceea ce priveşte adâncirea. eliminării disfuncţionalităţilor şi suprapunerii de competenţe şi sporiri gradului de compatibilitate cu administraţiile din ţările membre ale Uniunii Europene. a fost menţionată necesitatea accelerării procesului de reformă structurală şi funcţională a administraţiei publice.CONCLUZII Viziunea ţării noastre faţă de noua arhitectură europeană este orientată în direcţia susţinerii unei Uniuni a naţiunilor. industrie. inclusiv costul “oportunităţilor pierdute” pe care l-ar genera neaderarea României. uniunea economică şi monetară). Modalităţile de realizare a noii arhitecturi institutionale europene analizate în teza de doctorat se referă la: adoptarea unei Constituţii Europene şi crearea unei noi structuri instituţionale care vor trebui să aibe la bază aceleaşi principii şi să fie precedate de adoptarea unor noi dispoziţii constituţionale cu care să fie de acord toate statele actuale sau viitoare membre UE. Uniunea Europeană nu trebuie inevitabil să devină o entitate suprastatală. militar. este realizată o analiză a principalelor tendinţe înregistrate ca rezultat al procesului de aderare. ci o structură în care statelor membre trebuie să li se garanteze păstrarea identităţii naţionale. De asemenea. se reafirmă necesitatea urgentării reformei instituţionale pentru evitarea unui blocaj la nivelul mecanismului decizional. în vederea creşterii eficienţei. politic şi demografic.

În acest context va avea loc aderarea ţării noastre la UE.Procesul de ratificare a Tratatului de Aderare constituie ultima etapă a parcursului de aderare a României la UE. Consiliul European a adoptat Planul de Acţiune împotriva terorismului. violenţei şi a drogurilor. documentul de aderare la 17 mai a. Este de aşteptat instaurarea unei faze inevitabile de introspecţie la nivel european. Neglijarea riscurilor la adresa securităţii menţionate în acest capitol pot duce la crearea unui mediu de insecuritate. deschizând astfel drumul pentru ratificarea de către statele membre. operaţional şi geografic. Riscurile de securitate existente la nivel global vor influenţa direct sau indirect procesul de aderare la UE. efectul de spirală afectează atât Europa. crimei organizate. traficului illicit. Toţi membrii ei sunt vulnerabili în faţa terorismului. 55 . precum şi finalitatea proiectului european şi orientările de viitor ale acestuia. UE. Comunitatea internaţională se confruntă cu un complex de ameninţări la adresa mediului de securitate. în general. UE a inclus lupta împotriva terorismului în toate relaţiile sale externe. Sursele noilor provocari la adresa securităţii sunt terorismul. România a aderat la UE în contextul în care la nivelul acestei organizaţii există deja un cadru conturat în ceea ce priveşte aspectele de securitate. Poziţia României în arhitectura europeană va trebui să ţină cont şi de variabile precum ameninţările teroriste la scară globală şi europeană. În capitol se face referire la faptul că pe data de 21 septembrie 2002. distanţele geografice nu mai pot proteja. regimurile instabile şi nedemocratice. dificil de prevăzut. După obţinerea avizului conform în Parlamentul European la 13 aprilie 2005 şi semnarea la 25 aprilie 2005 la Luxemburg a Tratatului de Aderare de către cele 25 de state membre ale UE.c. cât şi America de Nord. dar şi în ceea ce priveşte viziunea europenilor asupra unor problematici generale. care sunt utilizate pentru proliferarea terorismului. nu numai în ceea ce priveşte perspectivele procesului constituţional şi locul diferiţilor actori în cadrul comunitar. Instabilitatea nu se limitează numai la locurile de origine. datorită fenomenelor de migraţie şi trafic. Astfel. până şi după momentul aderării efective. precum şi la apariţia unor noi ameninţări. ca instituţie la care România va adera. precum şi proliferarea armelor de distrugere în masă. trebuie să abordeze aceste ameninţări. Parlamentul României a ratificat în unanimitate. UE s-a concentrat pe domeniile în care se completeaza eforturile individuale de combatere a terorsimului de către statele membre.

Pe baza aceasta. preşedintele României a semnat “Convenţia asupra prevenirii terorismului”. În contextual aderării la UE. completează drumul parcurs de ţara noastră spre integrarea în UE. Este de remarcat faptul că activitatea României în cadrul Consiliului de Securitate ONU. comunitatea internaţională are nevoie de mai multă coordonare. Promovarea demersurilor României în lupta împotriva terorismului. ţara noastră a fost semnatară a mai multor convenţii referitoare la combaterea terorismului. în relaţia cu UE. Capitolul reţine. acest capitol cuprinde şi o enumerare a principalelor acte normative existente în România în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului. Acest sistem este coordonat. “Convenţia împotriva traficului cu fiinţe umane” şi “Convenţia revizuită privind spălarea. de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. a fost constituit Sistemul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului. cât şi în particular. descoperirea. şi faptul ca la 16 mai 2005. de-a lungul timpului.Pentru contracararea acestor noi ameninţări şi riscuri la adresa securiăţii globale. la nivel strategic. consultare şi cooperare. în cadrul lucrărilor celui de-al treilea summit al Consiliului Europei. a riscurilor şi ameninţărilor de pe această coordonată reprezintă un obiectiv major al ţării noastre. se realizează prin 56 . În vederea implementării obiectivelor prevăzute în legislaţie. au impus reevaluarea conceptelor în domeniul securităţii naţionale. ţara noastră participă şi la o serie de acţiuni şi iniţiative la nivel ONU privind sporirea climatului de securitate internaţională. ca membru nepermanent în perioada 2004 – 2005. Prevenirea şi combaterea. atât în relaţia cu comunitatea internaţională. Schimbările dramatice ale climatului internaţional. inclusiv prin cooperare internaţională intensificată. De asemenea. după atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. România contribuie în mod direct la eforturile coaliţiei internaţionale de combatere a terorismului. iar la nivel tehnic-operaţional. în plan extern. de către SRI. a fost elaborată o Strategie Naţională de Prevenire şi Combatere a Terorismului. Strategia de securitate naţională a României include terorismul printre principalele ameninţări la adresa siguranţei naţionale. Astfel. de asemenea. sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii şi finanţarea terorismului”. Nici un stat nu îşi poate asigura securitatea fără aliaţi.

În cadrul acestora. S-a putut observa că nu s-a putut găsi o regulă în ceea ce priveşte care anume subiecte vor fi alese de mass-media pentru a fi tratate. la acest Consiliu. acreditarea Agenţiei Sapard. lansarea unui nou program finanţat de UE pentru schimbarea situaţiei romilor.c. moratoriul asupra adopţiilor internaţionale. în general. de la Bruxelles. Din temele selectate ale perioadei iulie-septembrie. Este interesant de remarcat că pentru ţara noastră. aplicabile şi în ţara noastră. s-au definit în mod clar liniile lărgirii europene ale procesului de extindere. presa este vazută ca tratând evenimentele legate de integrare obiectiv. ca şi a membrilor juriului: preluarea preşedinţiei UE de către Danemarca. conform concluziilor care au fost adoptate la Consiliile din 2003 şi finele anului 2004. o mică parte au atras atenţia întregii prese. semnarea de către România a acordului bilateral cu SUA privind predarea persoanelor către Curtea Penală Internaţională. problema ascultării telefoanelor oficialilor europeni. Perspectivele relaţiilor României cu Uniunea Europeană vor fi marcate în viitorul apropiat de dezbaterile la nivel european. În analiza pe orizontală a datelor. în ceea ce priveşte viitorul Constituţiei europene şi îndeplinirea ad-literam a obligaţiilor ce revin României în procesul de aderare la Uniunea Europeană. România va trebui să pună accent pe modalităţile de relansare a dezbaterilor pe marginea Tratatului. în general. sunt prezente ca ştiri şi mai puţin ca analize sau comentarii în profunzime. a prevederilor constituţionale ce vor deveni într-un viitor nu prea îndepărtat. Acest lucru este foarte important. în aşa fel încât perspectiva europeană a României să se menţină. s-a putut constata că. predomină ştirile. precum şi pe formele de prezentare în faţa opinie publice.politica externă care reprezintă principalul mijloc de promovare a valorilor şi intereselor naţionale în plan internaţional. forma de structurare a acestui Tratat. La Consiliul European din 16-17 iunie a. s-a convenit asupra păstrarii angajamentelor Uniunii pentru susţinerea reformelor economice şi reformelor democratice. precum şi asupra extinderii UE. pozitiv. şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre UE. au concluzionat asupra perspectivelor de adâncire a integrării europene. 57 . În ceea ce priveşte preocuparea UE de a porni pe un drum al revigorării Tratatului Constituţional. din perspectiva regiunii sud-est europene. Se mai observă că.

este resimţită şi lipsa analizelor. iar dincolo de problemele inerente pe care le întâmpină. În concluzie. Din punct de vedere calitativ însă. esenţa integrării. iar atunci când o face. 58 . o face nesistematic. de multe ori superficial. care ar trebui să fie specifice presei ca mediu de comunicare şi dezbatere. circumstanţial. presa ramâne „câinele de pază al democraţiei”. Mass-media sunt considerate ca fiind cel mai european segment al societăţii româneşti. în general. Europa şi efortul României pentru integrare sunt prezente semnificativ în presă. lipsesc o raportare constantă la contextul european şi o strategie de informare a populaţiei care să traducă într-un limbaj cât mai simplu. nu se observă o anumită consecvenţă în tratarea unor. nu se poate spune că ziarele duc o anumită politică de informare cu privire la vreunul dintre aspectele integrării europene.sunt foarte puţine analize. cu exemple. mass-media nu este încă bine pregatită să informeze opinia publică. În fine. impactul mass-media asupra integrării este perceput ca pozitiv. Aplicarea Mediabarometrelor integrării întăreşte concluziile celor 45 de persoane intervievate că.

2002. Luceafărul. Editura Sylvi. Bucureşti. Histoire de la construction europeene. Moisă Sorin. 2005. Ed.. Ducaru. Miron. Craiova. Gh. Uniunea Europeană. 2006. A. Bucureşti. 2004. Un concept românesc asupra Uniunii Europene. Sistemul de guvernare al Uniunii Europene. Petre. Editura Universitaria.BIBLIOGRAFIE • Coşcodaru Ion. Neguţ S. in “Studii şi articole de istorie”. Bucureşti. nr. Prisecaru. LXX. I. Editura Publistar. Un vis în devenire. Popescu Andrei.. Editura All Beck. 2002. Gh. Proiectul eruopean: o viziune românească. Editura A'92. Onisor Constantin.1998. 2005. D.. Ana Maria. Europa unită. Roşu. 2003. Ed. • • • • • • • Fuerea. Marinaş Laura. 2004. Pârvu. Raportul dintre comunitar şi naţional în aceste domenii. Frunzăverde Sorin. Editura Luceafărul. Euroregiunile. 2001. Bucureşti. Paris. . Mirela. Bucureşti. Axioma Edit. 2006 Zorghibe. Dobre. Institutul European . Bucureşti. Hamzescu. Determinări politice şi economice ale integrării României în Uniunea Europeană:teza de doctorat. Bucureşti. Augustin Manualul Uniunii Europene. Bucureşti. 2002 Pârvu. Coman. coord.E. Teoria integrării economice europene. Iaşi. Ramona. Jinga Ion. Craiova. Vasile Căi eficiente de extindere a relaţiilor comerciale interne şi internaţionale ale României în economia de piaţă-doctoral thesis. Ganea. Craiova. Bucureşti. coord.Drept. 2001. 2005. Arta strategică a securităţii şi integrării europene. 59 • • • • • • • • • . Ion.Romania si integrarea europeana. Europa în căutarea unei identităţi reale în domeniile securităţii şi apărării. Lumina Lex. Editura ASE.Instituţii. Bucuresti. 2007. Şeclăman. Neagoe Visarion. Asocierea Romaniei la Uniunea Europeana : implicatii economice si comerciale. • Diaconescu. 2001. Gh. Ed. Iasi. Uniunea Europeană. Bucureşti. 2005. 1996.Scăunaş. Economia Uniunii Europene.S. un punct de vedere. Integrare economică. Editura Sitech. Ed. Editura Universitaria. Organizaţii europene şi euroatlantice. Uniunea Europeană. Editura Charles Beck. S. Charles. Pârvu.. Roşu Hamzescu.Construcţie. Polirom. Sorin. Editura ASE. Jurnalul Economic. 2005. Bucureşti. Presses Universitaires de France.1-2.

60 .