You are on page 1of 34

Încrengătura Clorophyta

Curs an I Sistematica Criptogamelor Dr. biol. Oana Danci

Introducere
 

Cloros – verde Phyton – plantă 7000 specii, 450 genuri

Morfologia talului

tal: monadal, unicelular imobil, cenobial, colonial, sifonoplast, filamentos, parenchimatic.

Structura celulară
 

 
 

Tipic eucariotă Peretele celular este format din celuloză la interior şi substanţe pectice la exterior. Unele clorofite au peretele mineralizat cu carbonat de calciu. Cloroplastul este cea mai evidentă parte a celulei. Poate să fie unul singur sau mai multe, Cloroplastele algelor verzi conţin tilacoizi, pigmenţi asimilatori precum clorofila a, b, β caroten, xantofile. În interiorul cloroplastului poate exista pirenoidul – structură proteică cu rol în depozitarea produşilor de rezervă la alge.

Structura celulară
    

Celulele mobile conţin stigmă în cloroplast şi vacuole contractile; Algele verzi au celule uni sau plurinucleate; În funcţie de stadiu ontogenetic de dezvoltare nucleul poate fi haploid sau diploid. Unele alge verzi au celule vegetative mobile, altele doar zoosporii şi gameţii. Aparatul flagelar este alcătuit din flagel şi corpuscul bazal ataşat microtubulilor celulari.

Nutriţia

Sunt organisme fotoautotrofe, care au ca principal produs de asimilaţie amidonul, depozitat în cloroplast. s-au evidenţiat şi alţi produşi de rezervă: glicerol, manitol, steroli, vitamine.

Înmulţirea

Înmulţire vegetativă prin: diviziunea celulelor (centripetă sau centrifugă), fragmentarea talului, propagule, bulbili. Propagule – fragmente detaşabile ale talului care regenerează alţi indivizi. Bulbili – formaţi prin depozitarea substanţelor de rezervă în partea dilatată a rizoidului sau la baza cauloidului, specifică ordinului Charales.

Înmulţirea
 

 

Înmulţirea sexuată - prin zoospori (biflagelaţi, tetraflagelaţi, stefanoconţi) şi aplanospori. Aplanosporii sunt caracteristici algelor verzi. Într-o celulă se formează mai mulţi aplanospori care, prin ruperea peretelui celular, sunt eliberaţi. Înmulţirea sexuată se realizează prin: izogamie, anizogamie, oogamie. Un tip special de înmulţire sexuată este conjugarea, acesta constă în fuzionarea conţinutului a 2 celule vegetative, care aparţin aceluiaş tal sau la taluri diferite, prin intermediul unui tub de conjugare.

Dezvoltarea ontogenetică
 

Algele verzi sunt monoice sau dioice. În funcţie de raportul dintre cele 2 generaţii, gametofit şi sporofit, se disting următoarele tipuri de cicluri de dezvoltare:
monogentic haplofazic,  digenetic cu generaţii izomorfe,  digenetic cu generaţii heteromorfe,  monogentic diplofazic. Cea mai mare parte a algelor verzi sunt haplobionte.

Clasificare
Clasa Celula Nr nuclei uni Structura peretelui celular Celuloză, subst. pectice Xilan, manan, celuloză Celuloză, subst. pectice Adesea lipseşte (celuloză) celuloză Stadiul dominant n n/2n 2n n/2n n necunoscut Tipul de înmulţire sexuată Izo, anizogamie, oogamie Izo, anizogamie conjugare absentă

Clorophyceae

Bryopsidophyce ae Zygnematophyc eae Prasinophyceae

pluri uni uni

Carophyceae

Uni sau pluri

n

Oogamie, gametangioga mie

Clasa Clorophyceae Ordinul Volvocales
     

Alge verzi unicelulare, coloniale, celule vegetative flagelate. Înmulţirea vegetativă se realizează prin fragmentarea celulei; Înmulţirea sexuată se realizează prin gametogamie (izogamie, anizogamie, oogamie). Ciclul de dezvoltare este monogenetic haplofazic. Reprezentant caracteristic Chlamydomonas. Înmulţirea vegetativă – prin diviziunea protoplastului şi formarea a 4-16 celule biflagelate. Înmulţirea sexuată diferă de la specie la specie.

Clasa Clorophyceae Ordinul Volvocales


 

Celulele vegetative de Chlamydomonas funcţionează ca şi gametangii. Acestea formează 432 gameţi biflagelaţi, prin diviziune. După eliberarea din celulă gameţii fuzionează câte 2 şi formeză zigotul. Zigotul secretă un perete celulozic şi devine zigospor. În cond. favorabile de mediu acesta germinează şi formeză 4 spori biflgelaţi care sunt elibetaţi din celulă. Fiecare zoospor creşte şi formeză o celulă vegetativă.

Ciclu viaţă Chlamydomonas

Clasa Clorophyceae Ordinul Volvocales
Volvox - coloniile au formă sferică şi sunt alcătuite din 500-50.000 celule asemănătoare cu Chlamydomonas, legate între ele prin plasmodesme. Înmulţire sexuată prin oogamie.

Clasa Clorophyceae Ordinul Chlorococales

Alge verzi unicelulare, cenobiale şi coloniale, cu celule neflagelate. Structura celulei asemănătoare cu cea de la volvocale. Majoritatea clorofitelor din acest orddin conţin în celulă un singur nucleu. Înmulţirea asexuată se realizează prin spori specializaţi, iar cea sexută prin zoogamie. Ciclul de dezvoltare este monogentic haplofazic.

Clasa Clorophyceae Ordinul Chlorococales

Pediastrum
Pleurococcus

Hydrodiction Chlorella

Clasa Clorophyceae Ordinul Ulotrichales


 

Algele verzi care au talul filamentos sau parenchimatic, fixat de substrat. Au formă foliacee, lamelară. Creşterea talului este apicală sau intercalară. La Ulothrix ciclul de dezvoltare este digenetic haplofazic sau monogenetic haplofazic.

Reprezentanţi: Ulothrix zonata, Ulva lactuca, Ulva latissima (salata mărilor), Enteromorpha

Ciclul de dezvoltare Ulva lactuca

Clasa Clorophyceae Ordinul Chaetophorales

Alge cu tal filamentos, ramificat şi prevăzut terminal cu peri uni sau pluricelulari. Specii acvatice dulcicole şi marine, specii tereste în medii umede. Coleochaete

Clasa Zygnematophyceae
 


Alge verzi unicelulare şi filamentoase care nu au celule flagelate. Înmulţirea sexuată se realizează prin conjugare – fusiunea conţinutului a 2 celule vegetative, prin intermediul unui tub de fusiune. Conjugarea poate fi izogamă sau anizogamă; Înmulţirea vegetativă se realizează prin fragmentarea celulei / talului.

Clasa Zygnematophyceae ordinul Desmidiales
 

Specii unicelulare, formă variată Celulele alcătuite din 2 jumătăţi identice legate printr-un istm, în care, de regulă, se găseşte nucleul.

Micrasteria

Euaster

Clasa Zygnematophyceae ordinul Zygnematales

Alge verzi filamentoase, cilindrice, neramificate, prevăzute cu rizoizi. Înmulţirea sexuată prin conjugare care, la speciile dioice este scalariformă.
Spirogyra

Zignema

Conjugare Zygnema

Clasa Prasunophyceae


Clorofite unicelulare şi coloniale cu celule flagelate (2-4). Înmulţire asexuat, prin zoospori; Caractere citologice primitive.

Clasa Bryopsidophyceae

 

Alge verzi macroscopice, cu tal sifonal sau filamentos. Marea majoritate specii marine, in apele calde. Peretele celular alcătuit din xilan şi manan iar la unele specii din celuloză. Multe specii tropicale au carbonat de calciu în pereţi celulari şi sunt importante în formarea recifelor de corali. Înmulţirea vegetativă, sexuată şi asexuată.

Clasa Bryopsidophyceae Ordinul Chladophorales

Alge verzi cu tal filamentos, alcătuit din celule polinucleate. Creşterea talului se face subterminal sau intercalar.
Cladophora glomerata

Clasa Bryopsidophyceae Ordinul Bryopsidales
 

Trăiesc în ape marine; Ciclul de dezvoltare este digenetic haplofazic cu generaţii heteromorfe sau monogenetic diplofazic.

Ciclul de dezvoltare Derbesia

Reprezentanţi: Derbesia, Caulerpa, Bryopsis, Codium
Caulerpa

Derbesia

Bryopsis

Codium

Clasa Bryopsidophyceae Ordinul Dasycladales
 

Cuprinde alge sifonale uninucleate până la maturitate; Acetabularia – tal peren, până la 10 cm, diferenţiat în cauloid cilindric şi filoid disciform apical.

Clasa Carophyceae
 



Talul gametofitului este alcătuit din noduri şi internoduri aşezate alternativ. La fiecare nod se dezvoltă câte un verticil de ramuri scurte care au aceeaşi alcătruire precum filamentul axial. Creşterea talului este apicală. Înmulţirea vegetativă se realizează prin bulbili. Înmulţirea sexuată se realizează prin oogamie. Oogoanele şi anteridiile sunt situate pe ramurile scurte ale gametofitului.

Reprezentanţi: Chara şi Nitella

Ecologie

 

Majoritatea clorofitelor sunt acvatice şi contribuie la formarea fitoplanctonului. În mările reci se dezvoltă la adâncimi mici, iar în cele calde la adâncimi de până la 100m. Anumite clorofite sunt terestre; Unele specii sunt simbionte cu unele ciuperci, clorofitele fiind fotobiont pentru acestea, formând licheni. Unele specii trăiesc în simbioză cu nevertebrate.