You are on page 1of 19

Încrengătura Rodophyta

Curs an I Sistematica Criptogamelor Dr. biol. Oana Danci

Introducere
 

rodon – roşu Phyton – plantă 4000 specii

Morfologia talului
   

 

Tal variat: unicelular, plasmodial, filamentos, parenchimatos. Nu prezintă flageli în nici un stadiu al dezvoltării ontogenetice. Dimensiuni variabile, pornind de la tal microscopic, pana la tal foliaceu de dimensiuni mari. La unele specii există o diferenţiere a talului în rizoid, cauloid şi filoid. La Bangiophyceae creşterea talului este intercalară; La Florideophyceae este apicală.

Structura celulară
     

Structură tipic eucariotă, dar prezintă şi caractere specifice; Peretele celular alcătuit din celuloză la interior şi substanţe pectidice la exterior. În peretele celular există polizaharide mucilaginoase precum: agarul şi caragenul. Rodofitele cu structură mai complexă conţin mai multe cloroplaste, cele mai simple, doar unul. În tilacoizi se găsesc pigmenţi asimilatori precum: ficobiline, caroteni, xantofile, clorofile. În celulele rodifitelor pigmenţii clorofilieni sunt mascaţi de pigmenţii accesorii. În funcţie de raportul dintre pigmenţi şi condiţiile de mediu, rodofitele pot avea culoare: verde, roşu – bruniu, roşu – albăstrui, roşu intens, purpuriu şi chiar negru.

Nutriţia
 

 

Majoritatea algelor roşii sunt fotoautotrofe; Produsul de rezervă este amidonul de floridee, depozitat în afara cloroplastului. Unele specii au ca produşi de rezervă şi manitolul şi fitosterolii. Unele rodofite sunt epifite sau endofite. Anumite alge roşii sunt parazite şi sunt dependente de planta gazdă.

Înmulţirea

 

Vegetativă prin diviziunea celulei – rodofitele unicelulare; Înmulţirea asexuată prin spori: monosporul (rezultat din metamorfoza unei celule vegetative care devine monosporange), aplanospori (prin diviziunea unei celule vegetative 8-16 aplanospori), Tetraspori (se formeză câte 4 în celule). Înmulţirea sexuată este denumită carpogamie şi este întâlnită la majoritatea rodofitelor.

Înmulţirea


 

Înmulţirea constă în unirea oosferei, care se formează în carpogon cu spermatia care ia naştere în spermatangiu. Gameţii sunt haploizi şi imobili. Anumite specii au carpogoanele grupate într-un pericarp compus. În urma unirii gameţilor în carpogon se formează zigotul (2n) care produce carposporofitul, care se dezvoltă direct în carpogonul fecundat. La unele rodofite, carposporofitul este acoperit de pericarp şi se numeşte cristocarp.

Dezvoltarea ontogenetică

La Bangiophyceae ciclul de dezvoltare este mongenetic sau digenetic în funcţie de condiţiile de mediu. La Florideophyceae ciclul de dezvoltare este digenetic sau trigenetic. La Porphyra ciclul de dezvoltare este monogenetic sau digenetic, în funcţie de specie şi de condiţiile de mediu.

Ciclul de dezvoltare la Batrachospermum

Clasificare Ordinul Bangiales
 

Bangioficee cu talul filamentos sau lamelar; Înmulţirea asexuată se realizează prin spori, înmulţirea sexuată prin carpogamie. Reprezentanţi : Bangia, Porphyra

Clasificare Ordinul Porphyridiales

Alge roşii unicelulare, palmeloide şi filamentoase. Se întâlnesc şi pe sol, la baza zidurilor sau în ape dulci. P. purpureum formează colonii pe solurile sărăturate sau în ape salmastre.

Clasificare Ordinul Nemalionales

Ciclu de dezvoltare digenetic cu generaţii izomorfe sau heteromorfe. Reprezentanţi: Nemalion, Batrachospermum

Clasificare Ordinul Gelidiales
  

Alge roşii mari, cu talul filamentos sau aplatizat, penat ramificat. Ciclul de dezvoltare este trigenetic. Include specii autotrofe şi parazite, inclusiv adelfoparazite. Reprezentanţi: Gelidium

Clasificare Ordinul Gigartinales
  

Alge roşii mari, cu talul cilindric sau aplatizat . Ciclul de dezvoltare este trigenetic. Reprezentanţi: Phyllophora, Gracilaria, Gigartina

Clasificare Ordinul Cryptonemiales


Forma talului variată, unele specii au talul mineralizat cu carbonat de calciu. Ciclul de dezvoltare ontogenetică este trigenetic. Reprezentanţi: Corallina, Lithothamnion, Lythophyllum

Clasificare Ordinul Ceramiales


 

1300 specii grupate în 250 genuri. Au ramură carpogonială şi celule auxiliare care apar după fecundare. Toate genurile acestui ordin au procarp. Reprezentanţi: Ceramium, Polysiphonia, Delesseria.

Mediul de viaţă

Predominant marine dar există şi specii de apă dulce sau tericole; Rodofitele marine sunt cele mai răspândite alge macroscopice, ele au atins cea mai mare diversitate ca formă şi culoare.

Importanţa
   

Producători primari ai ecosistemelor acvatice; Celeulele reproducătoare contribuie la formarea fitoplanctonului; Sunt utilizate de către oameni în scop alimentar şi industrial. Cel mai valoros produs obţinut din algele roşii este agarul, folosit pentru prepararea mediilor de cultură, ca material pentru amprentele dentare, etc.

Originea şi evoluţia

Algele roşii Corallinaceae sunt un grup vechi cu fosile cunoscute din Precambrian. Se consideră că algele roşii şi algele albastre sunt strâns înrudite. Se consideră că ciclul de dezvoltare trigenetic de la rodofite a provenit prin modificarea ciclului digenetic cu generaţii izomorfe. Algele roşii sunt o linie evolutivă închisă şi nu reprezintă nod filogenetic.