You are on page 1of 19

REGNUL PLANTAE

BRIOPHYTA
Curs an I Sistematica Criptogamelor Dr. biol. Oana Danci

Introducere
 

Bryon – muşchi Phyton – plantă Deoarece formează arhegon şi nu au vase conducătoare muşchii sunt numiţi Archaegoniatae avasculare. Aprox. 25.000 specii.

Morfologia talului

Corpul muşchilor este alcătuit din 2 generaţii gametofit şi sporofit suprapuse şi subordonate. Generaţia dominantă a muşchiului este gametofitul (G). Acestă generaţie este haploidă, sexuată, de lungă durată, asimilatoare şi forează organele de reproducere (anteridiile şi arhegoanele). Spoprofitul (S) este generaţia producătoare de spori, asexuată, el se dezvoltă pe gametofit şi este dependentă de acesta.

Morfologia talului
Gametofitul poate fi taloidic sau cormoidic.  Gametofitul taloidic are forma unei lame dorsoventrale şi este prins de tal cu ajutorul unor rizoizi. Gametofitul cormoidic se seamănă cu corpul vegetativ al plantelor şi este alcătuit din rizoizi tulpină şi frunze. Briofitele nu au tulpini şi frunze adevărate.

Morfologia talului

Rizoizii iau naştere din celulele epidermale de la baza tulpinii şi au rol în absorbţie şi în fixarea pe substrat. Tulpina muşchilor cormoidici este prevăzută cu frunze. Tulpina prezintă epidermă, scoarţă şi funicul central. În tulpină nu se găseşte cilindru central compus din vase lemnoase şi liberiene. Frunzele muşchilor au structură simplă şi sunt aşzate altern pe tulpină.

Morfologia talului

La maturitate pe muşchi se formează arhegoanele şi anteridia. Iau naştere în celulele superficiale ale tulpinii gametofitului. Arhegonul este organul femeiesc de reproducere. La baza arhegonului există un picior unicelular care se fixează pe gametofit. În partea bazală a arhegonului se gseşte oosfera, iar pe traiectul gâtului se află celulele canal. Pin gelifierea celulelor canal este favorizată pătrunderea anterozoidului la oosferă.

Morfologia talului
  

 

Anteridia este organul bărbătesc de reproducere al muşchilor. Are formă globuloasă şi este prevăzut cu un picior scurt (stil) care o fixează pe gametofit. La suprafaţa anteridiei se găseşte un perete celular unistratificat, iar în interior ţesut spermatogen care formează un număr mare de anterozoizi spiralaţi şi prevăzuţi apical cu 2 flageli lungi şi egali. La muşchii monoici anteridia şi arhegonul se dezvoltă pe acelaşi gametofit. La cei dioici pe indivizi diferiţi.

Morfologia talului

După fecundarea oosferei de către anterozoid se formează zigotul din care se dezvoltă sporofitul (generaţia asexuată) producător de briospori. Sporofitul este alcătruit din capsulă (sporange), setă şi haustor. Capsula este prevăzută apical cu un căpăcel numit opercul, iar la bază cu o porţiune mai dilatată numită apofiză.

Morfologia talului

 


La maturitate operculul cade şi permite observarea gurii ureni – peristom care are marginal 1 sau 2 cercuri de dinţi (simplu sau dublu). Capsula prezintă la exterior un perete pluristratificat şi în mijloc arhesporul iar în interior axial, columela. Arhesporul este format din celule sporogene (2n) care se divid meiotic şi apoi mitotic şi formează sporii (n). La maturitate sporii sunt sferici şi prezintă o membrană externă exospor, cutinizată, iar la interior endosporul de natură celulozică. Masa de spori care se formează prin diviziunea arhesporului este acoprită de sacul sporifer. Capsula sporogonului este fixată în vârful unui filament lung denumit setă. La partea inferioară seta se continuă cu un haustor cu ajutorul căruia se fixează pe ţesutul gametofitului de unde absoarbe substanţele nutritive.

Înmulţirea muşchilor


Vegetativ: prin fragmente de frunze, tulpină, protonemă sau prin propagule. Asexuată: prin spori Sexuată: prin oogamie.

Ciclul de dezvoltare

Clasificare Clasa Hepaticatae

Ord. Jungermanniales – 7000 specii, 2/3 din speciile cunoscute. Ord. Marcanhiales – muşchi taloidici monoici şi dioici. Marchantia polymorpha – fierea pământului.

Clasificare Clasa Anthocerotae
 

Muşchi taloidici; Sporofit cilindric ascuţit spre vîrf; Sporofitul are creştere nedeterminată datorită meristemului intercalar. Reprezentant: Anhoceros laevis

Clasa Musci, scls. Sphagnidae
 

Genul Sphagnum - muşchi de turbă Gametofitul nu prezintă rizoizi decât în stadiul incipient. Pe tulpina gametofitului se dezvoltă ramuri grupate. În vârful tulpinii se găsesc ramuri scurte care formează coroana sau capitulul.

Clasa Musci, scls. Andreaeidae

Cuprinde genurile Andreaea şi Andreaeobryum Andraea rupestris

Clasa Musci, scls. Bryidae
 

Sunt cunoscuţi ca muşchi cormoidici. Sunt muşchi apocarpi si pleurocarpi.

Ord. Polytrichales Polytrichum commune – muşchiul de pământ.

Clasa Musci, ord. Buxbaumiales
 

Muschi dioici care au gametofitul redus şi sporofitul dezvoltat. Reprezentatn: Buxbaumia aphylla, Mnium punctatum

Clasa Musci, ord. Dicranales
 

Muşchi acrocarpi monoici şi dioici; Reprezentant: Dicranum scoparium

Ecologie


Sunt plante autotrofe, terestre, secundar acvatice, de dimensiuni reduse. Sunt bioindicatori ai poluarii. Se dezvoltă pe diverse substraturi.