You are on page 1of 3

Vasile Alecsandri nascut la Bacau in 21 iulie 1821 a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician român

, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc si a literaturii dramatice în România, personalitate marcanta a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.Vasile Alecsandri a fost fiul medelnicerului Vasile Alecsandri si al Elenei si-a petrecut copilăria la Iasi și la Mirceati, unde tatăl său avea o moșie și unde a revenit pe întreaga durată a vieții sale sa-si gaseasca linistea. A început învatatura cu un dascal grec, apoi cu dascalul maramuresean Gherman Vida. Scrie primele sale poezii în limba româna pe care le va grupa mai târziu în ciclul Doine si care sunt foarte strâns legate de modelul popular din care au luat nastere. In 1844, împreuna cu Mihail Kogalniceanu si Ion Ghica scoate saptamânalul Propasirea, in care poetul va publica versuri ce vor fi incluse in ciclul Doine si lacrimioare, iar in 11 ianuarie se reprezinta piesa Iorgu de la Sadagura, comedie de rezistenta în dramaturgia scriitorului.In 1845 cu ocazia seratelor literare de la Mânjina o cunoaste pe Elena, sora prietenului Costache Negri, de care se îndragosteste si careia, dupa moartea timpurie 1847, îi dedica poezia Steluta si apoi întreg ciclul de poezii Lacramioare.Vasile Alecsandri a fost unul dintre fruntasii Revolutiei de la 1848. Miscarea revoluționara din Moldova a avut un caracter pasnic (fiind denumita în epoca „revolta poetilor”). Dupa înfrângerea miscarii pașoptiste Vasile Alecsandri este exilat. In mai 1849 pleaca, împreuna cu ceilalti exilati, la Brasov, apoi în Bucovina, iar în toamna aceluiasi an, la Paris.Scrie primele „cântecele comice” (soldan Viteazul, Mama Anghelusa) și câteva scenete comice si muzicale. Se întoarce in tara în luna decembrie.A fost unul dintre fruntasii miscarii revoluționare din Moldova, redactând împreună cu Kogalniceanu si C. Negri Dorintele partidei nationale din Moldova, principalul manifest al revolutionarilor moldoveni. Primeste Premiul Academiei pentru Literatura în 1881.In 1863 ia nastere la Iasi societatea Junimea, al carui membru onorific a fost până la sfârșitul vieții. În anul 1867 este ales membru al Societatii literare române, devenita Academia Romana. În același

curiozitate si dorinta de cunoastere.In 1843 apare. Doina.Ocupatia calatorului este de pictor. acesta permitând autorului sa creeze o descriere mai exotica a locurilor prin ochii calatorului. Vasile Alecsandri. culegatorul cântecelor populare paruse a-si fi terminat chemarea literară (. poetul „Doinelor si lacrimioarelor”. prima poezie care va face parte din ciclul Doine si lacramioare. are în literatura lui Alecsandri cea mai înalta masura în Balta alba si în Desteptarea României si. plimbarea pe lac cu vaporul si balul. drumul în caruta. Tatarul. Tema operei „Balta-Alba” este contrastul dintre aparenta si esenta. Hora. cazarea. A ilustrat specii numeroase din toate genurile literare. Cap al poeziei noastre literare în generația trecuta..Calatorul francez trateaza evenimentele ce se întâmpla în jurul lui cu ironie. Strunga. figura cea mai importanta a literaturii românesti în perioada pasoptista.). spiritul de aventura initial si linistea sufleteasca de dupa bal. În aceasta opera autorul ne prezinta calatoria facuta de un francez pe teritoriul Valahiei. si cu . un tinut adâncit în întuneric si populat de canibali. de cele mai multe ori se prelungește prin unele texte pâna dupa Unire. Tot acum scrie poeziile Baba Cloanta.an Titu Maiorescu publica în Convorbiri literare studiul Directia noua in poezia si proza romaneasca în care spune: „In fruntea noii miscari e drept sa punem pe Vasile Alecsandri. dintre frumusetea rara a locurilor si starea de înapoiere a oamenilor. în Albina Romaneasca. Contrastul în opera este redat prin mai multe elemente contradictorii: imaginea initiala a salbaticiei si imaginea unei societati civilizate. Motivul acestei calatorii "primejdioase" este spiritul de aventura. satul. caracteristic literaturii române din perioada pașoptista. Crai nou Acest romantism tipic.. rezultata din contrastul luciditatii si fanteziei. Acesta permite o perceptie critica si satirica a propriei lumi atribuita unei priviri exterioare sau prin comparatie cu o lume edenica. Autorul foloseste motivul calatorului strain care viziteaza locuri noi.

dar satirizându-le indirect si pe ale altora. de întindere mica. . luând în derâdere propriile defecte. fiind opera epica limitata la un singur fapt epic.Din punct de vedere stilistic textul se remarca prin antitezele care creeaza contrastul dar si prin enumeratiile si comparatiile cu care autorul descrie lumea Valahiei si sentimentele traite de calator.autoironie. iar relatarea evenimentelor se face din perspectiva calatorului care este si protagonistul operei. Textul "Balta-Alba" este o povestire. In finalul operei parerea pictorului francez despre Valahia se schimba de la primitiv la europenesc. Imaginea baltii seamana cu cea a paradisului si prin frumusetea naturala dar si prin indiferenta si inocenta cu care oamenii stau în balta.