You are on page 1of 23

j|ÄÄ|tÅ f{t~xáÑxtÜx

Marius Băncău XI BUm 2013

Cuprins

♦ ♦

Biografie Opera Controverse Influen a asupra scriitorilor români Bibliografie Hamlet (rezumat) Hamlet (comentariu)

♦ ♦ ♦ ♦

2

Gemenii. fiica unui prosper fermier. Ziua Sfântului George (St. un negustor de mânuşi de succes şi un membru al consiliului municipal. Ziua sa de naştere adevărată rămâne neştiută. iar oamenii de ştiin ă se referă la perioada cuprinsă între 1585 şi 1592 ca „anii pierdu i” ai lui Shakespeare. Nicholas Rowe. în încercarea de a ine seama de această perioadă. o şcoală liber privilegiată în 1553. Cu toate că nu există date certe despre prima sa perioadă de via ă. dacă la şase luni după căsătorie. Învă ământul liceal a variat calitativ pe durata erei elisabetane. cam la sfert de milă de casa sa. Mul i oameni de ştiin ă ai secolului al 20-lea au sugerat că dramaturgul poate a fost angajat ca învă ător de Alexander Hoghton din Lancashire. au adus la cunoştin ă multe poveşti nesigure. 3 . O altă poveste din secolul al 18-lea îl are tot pe Shakespeare. s-au născut aproape doi ani mai târziu şi au fost boteza i la 2 februarie 1585. dar planul de învă ământ a fost dictat de lege în întreaga Anglie şi şcoala ar fi asigurat o educa ie intensă în gramatica latină şi în studiul limbilor clasice. El s-a născut în Stratford-upon-Avon şi a fost botezat acolo la 26 aprilie 1564. băiatul Hamnet şi fata Judith. primul biograf al lui Shakespeare. El a fost al treilea copil din opt şi fiul care a supravie uit cel mai mult. un proprietar de pământuri catolic care a numit un oarecare „William Shakeshafte” în testamentul său. dar e atribuită zilei de 23 aprilie. Susanna. John Aubrey ne informează că Shakespeare a fost un învă ător provincial. si al lui Mary Arden. Shakespeare s-a căsătorit cu Anne Hathaway in vârstă de 26 de ani. După naşterea gemenilor. Ceremonia pare să fi fost aranjată în multă pripă. La vârsta de 18 ani. Anne a dat naştere unei fete. cei mai mul i biografi sunt de acord că Shakespeare a fost probabil educat la Noua Şcoală King (King’s New School) în Stratford. a povestit o legendă a Stratford-ului în care Shakespeare dispare din oraş ca să scape de acuzarea braconajului de cerb. până când este men ionat că face parte din „lumea teatrală” a Londrei în 1592. George’s Day). Curtea consistorială a Diocezei de Worcester („Diocese of Worcester”) a emis certificatul de căsătorie la 27 noiembrie 1582. originar din Snitterfield. Shakespeare a lăsat pu ine urme istorice în documentele vremii. botezată pe 26 mai 1583. care a început cariera teatrală având grijă de caii patronilor de teatru din Londra. Biografii. Hamnet a murit din cauze necunoscute la vârsta de 11 ani şi a fost îngropat la 11 august 1596.Biografie William Shakespeare (1564-1616) a fost fiul lui John Shakespeare.

Primele lucrări oficiale de Shakespeare sunt Richard III şi cele trei păr i din Henry VI. Dintre acestea. unele sunt considerate drept cele mai strălucitoare opere scrise vreodată în literatură. cum ar fi Titus Andronicus şi primele istorii. În 1593 şi 1594. considerate unele dintre cele mai strălucite lucrări în limba engleză. Venus şi Adonis şi Violul Lucre iei. în special Thomas Kyd şi Christopher Marlowe. Ambele s-au dovedit populare şi au fost de multe ori retipărite în timpul vie ii lui Shakespeare. Unele piese. scrise la începutul anului 1590. în care o femeie tânără se plânge de seduc ia ei de către un 4 . el a scris în special tragedii. datorită priceperii lui Shakespeare de a depăşi nara iunea şi de a descrie cele mai intime şi profunde aspecte ale naturii umane. Henry Condell şi John Heminges. În ultima parte a vie ii. Printre actorii care au lucrat pentru Shakespeare au fost Richard Burbage. „Regele Lear” şi Macbeth. Nu e clar pentru care companie a scris Shakespeare primele piese. Al treilea poem narativ . so ia Lucre ia este violată de către desfrânatul Tarquin. În 1623. Primele piese au fost influen ate de scrierile altor dramaturgi elisabetani. a făcut acelaşi lucru. în timp ce The Two Noble Kinsmen şi Cardenio au foarte bună demonstrarea documentării contemporane. Plângerile unui îndrăgostit. Influen at de Metamorfozele lui Ovidiu. perioadă cu apetit pentru drama istorică. el a scris comedii tragice. însă în edi ii de diverse calită i şi precizii. Shakespeare a scris 154 de sonete şi multe poezii. Shakespeare a publicat două poeme narative pe teme erotice. În Venus şi Adonis. doi dintre colegii săi de teatru au publicat “Primul coloncifru” („The First Folio”).Opera Shakespeare a scris majoritatea lucrărilor sale cunoscute între 1589 şi 1613. în timp ce în Violul Lucre iei. un nevinovat Adonis respinge avansurile sexuale ale lui Venus. William Kempe. Piesele lui de început au fost în special comedii şi drame istorice. Le-a dedicat lui Henry Wriothesley. şi criticii sunt de acord că Shakespeare. poemele arată vinovă ie şi confuzie morală care rezultă din pofta necontrolată. o edi ie adunată din lucrările sale dramatice care le include pe toate. mai ales în primii şi ultimii ani din via a sa. înainte de aproximativ 1608. incluzând aici Hamlet. de asemenea ştiute ca aventuri romantice şi a colaborat cu al i dramaturgi. Pe lângă opera dramatică. rămân controversate. când teatrele au fost închise din cauza ciumei. în afară de două din piesele de teatru care doar acum sunt recunoscute ca fiind ale lui Shakespeare. Multe dintre piesele sale de teatru au fost publicate chiar în timpul vie ii sale. Cei mai mul i dramaturgi din acea perioadă au colaborat cu alte persoane cu aceleaşi preocupări. După aceea. genuri pe care el le-a ridicat la punctul de maxim de rafinament şi artă până la sfârşitul secolului al 16-lea.

Criticii consideră calită ile sale fine ca fiind umbrite de efecte de plumb. o fic iune dedicată vie ii scriitorului. procreare. Tom Stoppard. El pare să fi planificat două serii contrastante: unul despre pofta necontrolată pentru o femeie căsătorită cu un aspect întunecat şi una despre dragoste şi conflict pentru un tânăr echitabil. Influen a exercitată de Shakespeare asupra vorbitorilor de limba engleză din întreaga lume se reflectă prin recunoaşterea imediată a unor citate din piesele lui Shakespeare. Rămâne neclar dacă acestea reprezintă persoane reale. şi timp. ale cărui ini iale apar în josul paginii. în particular. două dintre proiectele timpurii ale sonetelor 138 şi 144 au apărut în The Passionate Pilgrim. În secolul 20. jeleşte moartea legendarului Phoenix şi a credincioasei estoasă. tipărită în Lovea’s Martyr a lui Robert Chester în 1601. Piesele lui de teatru rămân cât se poate de populare astăzi şi sunt permanent studiate. a fost tipărită în prima edi ie a sonetelor în 1609.Mai mul i savan i au acceptat acum că Shakespeare a scris Plângerile unui îndrăgostit. întâmpină genialitatea lui Shakespeare. jucate şi reinterpretate în diverse contexte culturale şi politice în întreaga lume. Edi ia din 1609 a fost dedicată domnului W. „Lumea este o scenă şi oamenii sunt doar actori”. iar victorienii s-au închinat lui Shakespeare cu o stimă pe care George Bernard Shaw a numit-o “Idolatrizarea lui Shakespeare” . Nu se ştie dacă acest lucru a fost scris de Shakespeare însuşi sau de către editorul Thomas Thorpe. Ideile romantice. bazată pe scenariul unui foarte cunoscut autor dramatic contemporan. Toate piesele au fost puse în scenă la Teatrul Globe a cărui deviză ce se putea citi pe cortina teatrului. Alte semne ale influen ei sale contemporane sunt includerea sa în primele 10 pozi ii într-un top al „Celor mai importan i 100 de britanici”. Phoenixul şi estoasa.pretendent convingător. moarte. Publicate în 1609. 5 . frecventele produc ii bazate pe operele sale. Pu ini analişti cred că colec ia publicată urmează secven e destinate lui Shakespeare. dar dovezile sugerează că Shakespeare a scris sonetele de-a lungul carierei sale pentru un public privat. care a propus şi o rescriere în cheie postmodernă a lui Hamlet. cum ar fi BBC Television Shakespeare (un set de adaptări pentru televiziune ale pieselor sale) şi succesul filmului „Shakespeare in Love” (1998). era „Totus mundus agit histrionem”. „Rozencrantz şi Guildestern sunt mor i”. În 1599.H. pasiune sexuală. publicată sub numele lui Shakespeare. dar fără permisiunea lui. munca lui a fost în repetate rânduri recunoscută şi redescoperită de noile abordări ale artei spectacolului de teatru. Shakespeare a fost un poet şi dramaturg respectat la vremea lui. sonetele au fost ultimele lucrări non-dramatice a lui Shakespeare imprimate. Oamenii de ştiin ă nu sunt siguri când fiecare dintre cele 154 de sonete au fost compuse. dar reputa ia lui nu a crescut la înăl imile sale actuale înainte de secolul al 19-lea. Ea reprezenta traducerea în limba latină a unei replici celebre din piesa „Cum vă place”. sondaj sponsorizat de BBC. Criticii sus in că sonetele sunt ca o medita ie profundă cu privire la natura iubirii. titlurile operelor bazate pe fraze din Shakespeare şi numeroasele adaptări ale pieselor sale.

la 26 mai 1583. autorită ile au raportat că John a evitat biserica „de teamă de proces pentru datorii”. s-a născut cu şase luni mai târziu. astfel gravura Droeshout. În 1606. continuă în secolul 21. douăzeci şi şase aşa-numitele sonete „Dark Lady”. Dovada cea mai puternică ar putea fi o declara ie de credin ă catolică. Lista candida ilor alternativi propuşi ii include pe Francis Bacon. cititorii au indicat sonetele lui Shakespeare ca dovadă a iubirii sale pentru un tânăr. Mai multe „teorii de grup” au fost de asemenea propuse. oricum. Christopher Marlowe. Mama lui Shakespeare. Susanna. Susanna. Edward de Vere. cât şi împotrivă catolicismului lui Shakespeare în scenele lui. Nu există nici o descriere scrisă a aspectului fizic al lui Shakespeare şi nici o dovadă că el a comandat vreodată un portret. primul dintre cei trei copii. semnată de John Shakespeare. s-a căsătorit cu Anne Hathaway. peste secole. Cu toate acestea. La 18 ani. Doar o mică parte dintre academicieni cred că există un motiv întrebând atribuirea tradi ională. Documentul este acum pierdut. Mary Arden. o scuză catolică comună. descoperită în 1757 în fosta sa casă din Henley Street. şi monumentul lui din Stratford furniza cele mai bune dovezi legate de aspectul său. fiica lui William. Al ii au citit aceleaşi pasaje ca o expresie de prietenie intensă. pe care Ben Jonson a aprobat-o ca fiind foarte asemănătoare cu chipul real. a provenit dintr-o familie catolică. care era gravidă.Controverse Aproximativ 150 de ani la moartea lui Shakespeare. Unii cercetători sus in că membri ai familiei lui Shakespeare au fost catolici. În acelaşi timp. dar interesat în subiect. 6 . Câteva detalii legate de orientarea sexuală lui Shakespeare sunt cunoscute. în special teoria oxfordiană a calită ii de autor a lui Shakespeare. cu siguran ă. mai degrabă decât dragoste sexuală. într-un moment când practica catolică a fost împotrivă legii. În 1591. îndoielile au început să apăra cu privire la calitatea de autor al operelor atribuite lui. de 26 de ani. Oamenii de ştiin ă n-au izbutit să găsească dovezi atât pentru. adresate unei femei căsătorite. şi oamenii de ştiin ă au opinii diferite privind autenticitatea lui. sunt luate ca dovadă de legături heterosexuale. dar adevărul este imposibil de dovedit. a fost enumerată printre cei care nu au reuşit să participe la comuniunea de Paşti din Stratford. însă.

Dramele sale au fost montate de mari regizori de teatru români. autorul piesei Vărul Shakespeare. Macbett. În epoca interbelică Dragoş Protopopescu. Traducerea operei sale a fost începută de Petre Carp. din perioada 1870 până în zilele noastre. Radu Afrim. Cătălina Buzoianu sau Beatrice Rancea Bleon . în vreme ce poetul Mihai Eminescu va descrie în poezia postumă admira ia pentru opera sa. şi poetul Vasile Voiculescu. Alexandru Darie. dar şi piesa lui Eugen Ionescu. Ultimele sonete închipuite ale lui William Shakespeare. rivalul politic al lui Titu Maiorescu. O bună parte din piesele neterminate scrise de el poartă amprenta influen ei lui Shakespeare. Printre scriitorii contemporani care au recunoscut deschis influen a operei sale se numără şi dramaturgul Marin Sorescu. autorul unui volum de sonete intitulat. vor da un nou imbold receptării lui Shakespeare la noi. 7 . Haig Acterian sau Mihail Sebastian. declarându-l prieten drag al sufletului meu. care descrie în Jurnalul său procesul anevoios de traducere a sonetelor . printre aceştia numărându-se Liviu Ciulei.Influen a asupra scriitorilor români Cum era şi firesc opera lui Shakespeare a exercitat o puternică influen ă asupra scriitorilor români.

Bibliografie Comedii • • • • • • • • • • • • • • • Furtuna Doi gentlemeni din Verona Nevestele vesele din Windsor Măsură pentru măsură Comedia erorilor Mult zgomot pentru nimic Zadarnicele chinuri ale dragostei Visul unei nop i de vară Negu ătorul din Vene ia Cum vă place Îmblânzirea scorpiei Totul e bine când se termină cu bine A douăsprezecea noapte Poveste de iarnă Pericle. Prin al Tironului Istorice • • • • • • • Regele Ioan Richard al II-lea (piesă) Henric al IV-lea Henric al V-lea Henric al VI-lea Richard al III-lea Henric al VIII-lea Tragedii • • • • • • • • • • Romeo şi Julieta Troilus şi Cresida Coriolan Titus Andronicus Iulius Caesar Macbeth Hamlet Regele Lear Othello (piesă) Antoniu şi Cleopatra 8 .

s-a pierdut şi nu a mai văzut lumina tiparului. Lui Hamlet. Amleth însemna . sceptrul si regina”. fire înclinată spre studii şi reflec ie. Pe lângă acestea Fantoma ii mai spune ca regina. dar care. Thomas Lodge 1596) . Tânărul prin . i se arată într-o noapte. Hamlet moare. Auzind acest scenariu îngrozitor. turnându-i otrava in ureche. capodopera shakespeariană suscită un interes constant şi diversificat. al IX-lea în câteva versuri ale poetului danez Snaebjorn în lucrarea sa Edda în proză: unchiul lui Amleth îl omoară pe tatăl acestuia. Pentru a-şi îndeplini datoria sa răzbunătoare. Dintre sursele tragediei shakespeariene. curteanul Polonius. fratele Ofeliei. Cât priveşte împrumuturile lui Shakespeare din propriile sale opere publicate până la Hamlet . a fost sedusa de acest viclean iar moartea sa nu a fost produsa de muşcătura unui şarpe in timp ce acesta stătea in gradina castelului.E. ezitând mereu să ac ioneze. tragedia a fost compusă în 1600-1601. iar regele otrăveşte vârful spadei lui. conven ional numit Ur-Hamlet. dobândind astfel o nouă probă a vinovă iei acestuia. Hamlet sacrifică dragostea pentru Ofelia. care a împins crima până la a se căsători cu so ia celui ucis. Hamlet jura ca din 9 . Gertruda. Gertrude. răpindu-i “viata.Hamlet (rezumat) De patru veacuri. Văzând asemănarea acesteia cu tatăl sau. După cronologia propusă de F. ci a fost asasinat chiar de fratele sau. Horatio vede si el fantoma si ii spune prietenului sau Hamlet despre aceasta. tânărul prin al Danemarcei. există şi reluări importante pentru esătura dramatică a piesei.. îl provoacă pe Hamlet la duel.. Hamlet o urmează singur pana intr-un loc mai retras al castelului. simulând prostia (de altfel. se vede brutal obligat de evenimente să ac ioneze şi să-şi răzbune tatăl. la care au făcut referiri mai mul i contemporani(Nashe1589. iar fiul aşteaptă clipa prielnică pentru a-l răzbuna. aşa cum se crede. devenind prin profunzimea ei una din temele predilecte ale dezbaterilor literare de pretutindeni. care moare înecată şi pe al cărei tată. cea mai nemijlocită separe că a fost un Hamlet mai vechi. ci fratele sau l-a otrăvit. fantoma tatălui său. Unele elemente din povestea de mai târziu a lui Hamlet se întâlnesc încă în sec. reîntors de la studii. cum se credea. mama lui Hamlet. prezentul rege al Danemarcei – Claudius. acumulează dovezile şi caută momentul prielnic răzbunării. El simulează nebunia. Duhul ii mărturiseşte fiului sau ca moartea sa nu a fost una naturala. Deodată aceasta îşi face apari ia.prost” sau . Actul I Îi prezintă pe Bernardo si Francisco dialogând pe o terasa din castel. Hamlet surprinde reac ia care îl trădează pe Claudius. îl omorâse luându-l drept rege. Laer iu. actualul rege Claudius.nebun”). Hamlet si cu ceilal i stau intr-o noapte pe terasa in aşteptarea misterioasei Fantome. Aceştia vorbeau despre apari ia unei misterioase fantome ce apărea după miezul nop ii si semăna cu chipul regelui răposat. care îi dezvăluie că a fost asasinat mişeleşte de către propriul său frate. nu însă înainte de a-l fi ucis pe rege. Punând nişte actori ambulan i să joace o piesă care reconstituie împrejurările crimei. pe zidurile castelului Elsinor. din nefericire . Halliday. iar regina murind după ce a băut otrava destinată lui Hamlet.

Dar înainte de acestea. Regele si regina. Regina se întoarce. Discutând cu cei doi trimişi de rege. sa-si înfrâneze orice sentiment de dragoste fata de Hamlet si sa respingă orice declara ie de dragoste a acestuia. Hamlet le cere actorilor să joace piesa “Uciderea lui Gonzalo” dar cu câteva modificări de versuri impuse de prin . dezamăgita de spusele lui Hamlet. îşi face apari ia considerând ca vorbele si gândirea tânărului prin nu e nebunie. pleacă. compusă din regele Claudius. Hamlet în elege scopul lor si rezista tenta iei de mărturisire. crede ca acesta a înnebunit. regele. Aceasta prezintă un rege si o regina ce par îndrăgosti i. Auzind acestea. Pentru a-l înveseli pe Hamlet. Atât Hamlet cat si Fantoma ii obliga pe Horatio si pe străjeri sa nu spună nimic despre evenimentul petrecut pe terasa castelului. o săruta si după ce picura otrava in urechea regelui. si-a trădat so ul. Polonius si ceilal i curteni observa schimbarea stranie de comportament a lui Hamlet si decide sa afle cauzele acestei misterioase transformări. întruni i intr-o încăpere a castelului. Regele se întinde si adoarme pe un strat de flori iar ea îl părăseşte. Actorii accepta. găseşte pe rege mort si se 10 . aflând de invita ia lui Hamlet de a participa la vizionarea unei piese de teatru. Hamlet ii declara Ofeliei ca nu a iubit-o si o sfătuieşte sa se duca la o mănăstire pentru a se mântui de viitoarele ei păcate. In discu ia aceasta Hamlet. şocat.acel moment sa-si răzbune tatăl. Laertes. Ofelia se oferă voluntar in aflarea acestei taine iar regii se ascund intr-o camera de alături pentru a auzi discu ia dintre cei doi îndrăgosti i. Actul II Doua luni mai târziu după moartea fostului rege si după întâlnirea lui Hamlet cu duhul tatălui sau. ci altceva. accepta fara sa cunoască inten iile prin ului. curtea regala. Începe piesa. Actul IV A doua zi. După aceea Hamlet pleacă. După ce to i curtenii ies din sala. Hamlet ii cere prietenului sau Horatio sa studieze expresia fetei regelui in momentul piesei. Regele. regina si Polonius se întreabă daca taina prin ului are vreo legătura cu sentimental de dragoste pentru Ofelia. la curtea regeasca este trimis un grup de actori. Stafia/se poate sa fi fost doar Necuratul/Si Necuratul întotdeauna poate /Sa-si dea un chip aromitor”. Actul III Curtenii Rozencrantz si Guildenstern raportează regilor ca n-au izbutit sa dezvăluie taina lui Hamlet dar un grup de actori i-a sporit interesul tânărului prin . unchiul-rege Claudius: ”Deşi lipsindu-i limba. crima totuşi/ Grăieşte-n chipul cel mai nefiresc/ Actorii aceştia vor juca in fata/lui unchi-meu o piesa foarte-asemeni/ Cu moartea tatii si atunci ce drum s-apuc. după ce a pus totul la punct cu actorii. Ofelia. regina Gertruda. Ini ial Polonius a crezut ca Hamlet are acest comportament bizar datorita iubirii lui pentru Ophelia. Ophelia este sfătuita de fratele sau. Totodată Hamlet ii mărturiseşte lui Polonius dragostea sa pentru Ophelia. apoi de tatăl sau. o întreabă pe mult-îndrăgita sa Ofelia daca se considera frumoasa si cinstita si afirma ca puterea frumuse ii va preschimba cinstea ei. fiind orbit de gândul ca mama sa. Un alt personaj ii scoate coroana de pe cap. regele. cer curtenilor Rozencrantz si Guildestern sa iscodească pe Hamlet pentru a afla motivul acestuia. Hamlet declara in monologul sau inten ia de a demasca pe ucigaşul tatălui sau. regina. Intr-un moment de nebunie. mai adânc si mai dureros ascuns in suflet.

După numeroase acuzări dureroase adresate mamei sale. in cazul unei victorii. preotul si curtenii. 11 . După un timp apare si cortegiul funerar: cadavrul Ofeliei. este convins de vicleanul rege sa-si folosească talentul de spadasin si sa-l omoare pe Hamlet. in iatac îşi face apari ia Fantoma regelui. Regina nu îl vede insa pe Duh cu care Hamlet vorbeşte. regele se gândeşte la crima săvârşita si este măcinat de conştiin ă. Actul V Este prezentata imaginea tragica a înmormântării Opheliei. Hamlet ii spune lui Horatio ca a descoperit o scrisoare in care se vorbea despre planul asasinării sale. in iatacul ei.preface a fi trista. unul dintre curteni. la indemnul lui Horatio. Ajuns in iatacul reginei. regina îl cheamă. regina striga după ajutor. prilej pentru Hamlet de a i se adeveri vorbele Fantomei. Otrăvitorul copleşeşte pe regină cu daruri. Horatio primeşte de la nişte marinari o scrisoare de la Hamlet in care i se spune ca a fost atacat de un grup de pira i dar a scăpat cu viata. In momentul in care apare scena otrăvirii regale Claudius. ii aduce lui Hamlet vestea ca a fost invitat sa participe la un duel contra lui Laertes in schimbul oferirii. Văzând măcelul din castel. in drum spre Anglia. La înmormântare sunt prezen i Hamlet si prietenul sau. In timpul duelului. Regele Claudius ordona ca mai apoi sa fie asasinat. cuprins de remuşcări. regele. Rămânând singur. ordona încetarea piesei de teatru. Înainte de a muri. Intra si Hamlet si văzându-l îngenuncheat se gândeşte sal omoare dar se stăpâneşte căci singura pedeapsa pentru acest ucigaş este sa-l demascheze. fiul răposatului Polonius se întoarce din Fran a. îl înmormântează pe Hamlet ca pe un erou. De asemenea Laertes ii divulga lui Hamlet planul secret de a-l omori. Laertes. Hamlet acceptă provocarea cu toate că este avertizat de pericol de către Horatio. aduna o oaste si pleacă spre castelul regelui Danemarcei cu gând de răzbunare si de preluare a tronului. Laertes. regina ii spune fiului sau. Ophelia moare înecându-se. Hamlet o acuza de moartea tatălui sau. dornic de răzbunarea mor ii tatălui sau. crezându-l nebun. îndurerata. In timp ce aceştia pun la cale acest plan diabolic. de fapta săvârşita. sa-i vorbească. Acesta avea o viziune macabra dar si ironica despre moartea oamenilor si părea total dezinteresat de respectul fa ă de osemintele mor ilor. Hamlet se întâlneşte cu căpitanul prin ului norvegian Fortinbras care venise cu oastea sa pentru a cuceri o parte din Polonia. Vrând sa o salveze. Regele hotărăşte că Hamlet trebuie sa plece in Anglia. comandat de rege. ini ial ea pare scârbită dar in cele din urma ea ii primeşte mărturisirea dragostei. Polonius care stătea ascuns după o perdea pentru a le asculta conversa ia este ucis de prin . Hamlet bea dintr-un pahar otrava sinucigându-se in timp ce Fortinbras se apropie victorios de palat. Hamlet ca băutura este otrăvita. omorându-l cu propria otrava. Crezând ca Hamlet a înnebunit si ca vrea sa o omoare. Osric. a unor lucruri pre ioase. la care participa doi gropari. Auzind aceste uneltiri. regina. care vorbesc cu unul din gropari. Intr-un moment de neaten ie Laertes si Hamlet fac schimb de săbii iar Laertes este rănit de propria sa sabie otrăvită. Hamlet îl străpunge pe rege. prin ul norvegian. regele răposat. Hamlet ia corpul neînsufle it al lui Polonius si îl îngroapă intr-un loc ascuns. regina bea din greşeala dintr-unul din paharele cu vin otrăvit şi moare. Horatio. Intre timp Laertes. După piesa.

Teatrul devine spectacol elisabetan. Influen a gândirii elene asupra Renaşterii engleze a fost considerabilă. Teoreticienii epocii au definit concepte fundamentale devenite teme literare: răzbunarea şi pedeapsa. vârstă a deplinei înfloriri biologice. Seneca vorbeşte insistent de pedeapsa interioară prin cei doi. cât de asemeni unui zeu. ca să-i în elegem resorturile compozi ionale trebuie mai întâi să cunoaştem contextul social. conform căreia Dumnezeu se răzbună împotriva fiecărui păcat. ce fără de număr îi sunt facultă ile. Setea de cunoaştere cuprinde întreaga na iune engleză. ”(Hamlet. cenaclu lingvistic. Autorii renascentişti erau buni cunoscători ai antichită ii clasice care oferea exemple de opere literare despre răzbunare şi pedeapsă. om-natură. În eseu „Despre răzbunare” Bacon numeşte răzbunarea un fel de dreptate nesăbuită. dreapta răzbunare a Domnului împotriva unei vie i vicioase şi netrebnice. După unii autori care dezvoltă tema răzbunării cei răi sunt pedepsi i fie lăuntric. alcătuirile şi mişcările. Dacă în tragedia antică eroul se organiza împotriva Proniei. prin tulburări ale cugetului. Bacon exprimă o concep ie caracteristică elisabetană care condamnă răzbunarea persoanelor particulare şi sprijină împăr irea dreptă ii de către conducători. devine autopedeapsă şi deci pentru cei răi nu este nevoie nici de Dumnezeu. dar şi cu experien e triste refulate în subconştient: 12 . tirania şi rezisten a problemelor lui Dumnezeu între răzbunarea omenească şi cea divină.politic în care a trăit W. în sine. În elegerea profundă a tragediei „Hamlet” este condi ionată de cunoaşterea acestei ideologii a Renaşterii în cadrul căreia omul este o fiin ă autonomă. justi ia lăuntrică . artistice. Shakespeare care a creat cel mai fascinant erou din literatura universală.. loc iitori ai lui Dumnezeu. Literatura Renaşterii aprofundează toate problemele vie ii omeneşti: rela ia om. Opera neegalată şi veşnic actuală este scrisă la 36-37 de ani. nici de oameni care să-i pedepsească. William Shakespeare face parte împreună cu Marlowe din „uluitoarea genera ie”. Shakespeare. cât de chibzuit şi de admirabil e în faptele sale. tribună. socotind iertarea drept o atitudine superioară din partea principilor.Hamlet (comentariu) Tragedia „Hamlet”(1600-1601) este considerată „momentul de răscruce al evolu iei spirituale şi artistice” al marelui W. cât de asemenea unui înger în puterea sa de în elegere. cu acces la instruire indiferent de clasa socială. Lumea era privită ca un teatru imens. Ca să pătrundem în universul operei. o răscruce nu numai temporală ci şi ideologică. adică sfârşitul secolului XVI şi începutul secolului XVII. Pedeapsa. dar şi în jurul său: ”Ce minunată lucrare e omul. Perioada în care cei doi au trăit este una a dezvoltării gândirii ştiin ifice. nestatornicia sor ii. iar teatrul reprezenta lumea. Individul si-a afirmat independen a ca să privească spre sine. Reuşita tragediei. II ). acum se adânceşte studierea lui Aristotel şi a lui Platon.societate. om –el însuşi. fie extern prin ac iunile tiranilor care îl slujesc pe Dumnezeu ca bice. valoarea ei artistică se pot stabili printr-o încercare modestă de psihanaliză. Oedip şi Hercules şi influen a lui asupra tragediei elisabetane este puternică.. cât de nobilă îi este inteligen a.politic al epocii cu problemele lui: onoarea personală şi supravie uirea legalită ii feudale. tragedia moderată este dominată de legea morală. Tema răzbunării este frecventă în drama elisabetană pentru că se referea la contextul social. areopag.

Troilus şi Cresida. îl îndreaptă spre marile întrebări din piesele enigmatice(Hamlet. contemporanul nostru”. neegalat până astăzi trăieşte zbaterea interioară generată de o criză existen ialistă ca aceea a secolului trecut. personajul unic şi neegalat sunt motivate şi prin alte date biografice. Hamlet are o problemă gravă de rezolvat şi anume răzbunarea mor ii tatălui său. Intelectualul rasat. Lupta marilor proprietari de pământ împotriva celor săraci pe care îi deposedau de proprietă ile lor cu cruzime are reverbera ii şi în Hamlet unde tumultul maselor amenin ătoare este perceput doar acustic. Vom încerca să demonstrăm afirma ia lui Jan Kott conform căruia W.moartea unicului fiu la doar 11 ani. Măsură pentru măsură )”. Mişcarea antimonarhică sfârşeşte cu decapitarea lui Essex. tinere ea avântată. Kafka. un discurs de escortă alături de lista de personaje. compozi ia simetrică. frântă brusc. Genette şi anume codul paratextual. deoarece competen a lingvistică ne ajută să identificăm schema stereotipă a tragediei în retorica verbală. problematică diversă şi foarte actuală şi astăzi. să treacă de la specula ie filozofică la ac iune. În cele ce urmează ne vom ocupa de retorica verbală şi nonverbală pentru a sus ine că Hamlet trăieşte o dramă a conştiin ei şi prin problemele pe care şi le pune este contemporanul nostru. consideră autorul amintit constă în 13 .”. raportăm opera la tragedia greacă în special la Seneca. Sartre. trebuie să distingă binele de rău. Steinhardt. L. un realism politic. Ce este altceva Hamlet decât un înstrăinat. titlul operei este unul tematic. măcinat de întrebări sfâşietoare: ”A fi sau a nu fi aste e întrebarea”. specie cultivată în antichitate. moartea tatălui. Hamnet. model al lui Hamlet în plan cognitiv.ca mai apoi. „Shakespeare este în tocmai ca lumea sau ca via a însăşi. care indică personajul central al operei alcătuită din cinci acte. W. E. Codul arhitextual ne ajută să integrăm opera în tragedie. dar şi în literatura Renaşterii. Prin codul intertextual. Faptul autobiografic este transfigurat în operele lui pentru că întrebările neliniştitoare sunt reluate de la o operă la alta: Care sunt valorile acestei lumi înscrise în timp şi ale vie ii închise prin moarte? Există vreo ieşire din lumea aparen ei şi iluziei? De ce sunt nemul umitoare atât via a socială cât şi cea interioară? Structura dramatică. un angoasat. afectiv şi voli ional. Kott în cartea” Shakespeare. apoi identificăm influen e din eseurile lui Montaigne . afirma J. Shakespeare cunoaşte teatrul elisabetan şi din interior aşa cum avea să se întâmple cu I. Fiecare epocă istorică găseşte în el ceea ce caută sau ceea ce vrea să vadă pentru că se identifică în opera lui Shakespeare existen a unui realism modern. Caracterul foarte modern. cât şi în retorica nonverbală care ine de tematică şi compozi ie. Conform primului cod al receptării textului literar elaborat de G. Este bine tot ce se termină cu bine. Criza teatrului sim ită acut are ecou în replicile personajelor şi consecin a directă în însărcinarea lui Shakespeare de către membrii companiei teatrale din care făcea şi el parte ca ac ionar de a scrie o tragedie a răzbunării. Considerăm că acest personaj unic. moartea lui Essex condamnat de regina Elisabeta pentru că era foarte popular. idealul uman pe care îl avea în rege şi în mama sa sunt puternic zdruncinate. Caragiale şi Alexandru Davilla. în secolul XX eroul hamletian să se regăsească în personajele lui Camus. Dispare reperul moral şi personajul este împins într-o puternică dramă de conştiin ă. Ionescu şi chiar în N. Shakespeare este contemporanul nostru şi prin personajul său Hamlet. Acest şir de mor i generează tot atâtea crize ale existen ei marelui Wil şi duce „la o preocupare mai adâncă. mai serioasă şi mai întunecată a vie ii.

replica E ceva putred în Danemarca. menită să ascundă crima. Va fi el însuşi doar în rela ie cu Hora io. percep ie vizuală men ionată în didascalii. fără mamă. ci port ceva/ În sine-mi. ca apoi lumea întreagă să devină o închisoare. ochii pleca i. este plin de durere. Considerăm aici că avem a face cu tehnica „bulgărelui de zăpadă” pentru că apari ia regelui mort rupe orice echilibru al rela iei dintre personaje.. norma axiologică este trădată. dar şi într-o continuitate de con inut. vede în Duh un impostor. ci amplu. la orice pas. apoi în replici. cărturar sceptic. intrigă este foarte actuală. Hamlet evoluează într-o alternan ă între esen ă şi aparen ă. Replica lui Hora io ”Năpasta prevesteşte pentru ară” devine un fel de oracol în tragedia antică. crimă . în opozi ie cu Hamlet care descifrează în prezen a înzăuată a tatălui mort o primă bănuială./… e un păcat/ Fa ă de cer. fără tron. pune în relief negrul hainelor lui Hamlet. triste ea singurului îndoliat. dragă Hamlet. gestica vorbesc despre durerea dublă a lui Hamlet: fa ă de regele mort. fa ă de mort şi fire/ Şi buna judecată-. Din acest punct de vedere pentru criticul polonez nu există un Hamlet general.. Veselia lui Claudius.cruzimea lumii shakespeariene în care luptele pentru putere. că dincolo de haina cernită mai este şi altceva şi anume o durere sinceră: ”Cerni i au fost şi ei. tu nepot şi fiu al meu”. anxietă ii care domneşte la castelul Elisinore: „Şi inima mi-e grea” (Francisco. ci unul care corespunde cel mai bine vie ii şi mentalită ii oamenilor de la jumătatea secolului XX. a cărei lege / E moartea ta ilor… ” Lec ia morală a lui Claudius îi va dezvălui ipocrizia profundă după ce Duhul îi va spune adevărul lui Hamlet. sec. indiferentă fa ă de destinului omului. Marele mecanism al istoriei este văzut de către criticul polonez ca o scară./ Şi-l vezi cu ochi prietenoşi pe rege”. nefăcut a se vedea ” Cei doi regi încearcă o ini iere a mor ii: „Ştii că-i firesc: tot ce trăieşte. exprimarea amplă este o mască a unei conştiin e 14 . pe când ale mamei sunt cel pu in nepotrivite. moare / Trecând spre veşnicie prin natură ”(Regina I) „Şi se-ntâlneşte. o reluare în cerc fatal a aceloraşi evenimente în care omul plăteşte de fiecare dată. o perindare de cicluri ale puterii. trece în Danemarca este o închisoare. Replica de început a lui Hora iu este scurtă. Apari ia Duhului într-o inută războinică care impresionează determină comentarii variate. valoarea absolută este agresată de nonvaloare. să impună succesiunea la tron. se supune unei necesită i istorice monstruoase. un monolog dramatic în prezen a unui auditoriu numeros. josniciile sunt dezgolite de toată aparen a unei ra iuni superioare. este retorică. devine simbol al neliniştii. În acest moment al ac iunii dramatice faptele lui Claudius au o motiva ie măcar în pericolul agresiunii lui Fortinbras. iar acum petrec. Vestimenta ia.. epoca contemporană găseşte în Hamlet un arhetip al neliniştii. încălcată. suspiciune. În actul I întunericul. fa ă de Gertrude care s-a măritat suspect de repede şi prin aceasta a ucis dragostea neîntinată a fiului. Scena II se organizează într-o opozi ie cu prima. Atmosfera plină de spaimă. singurul prieten sincer.i noaptea. Horatio. al angoasei pentru că axa valorilor este răsturnată. Tragicul şi grotescul se amestecă. Replica lui Claudius. jenantă pentru Hamlet care s-a trezit fără tată. Îndemnul la petrecere al regelui este dublat de cel al reginei :”Mai risipeşte. violen ele. al suspiciunii.. Ipostaza este nefirească. crimele. simulează şi disimulează într-o grada ie ascendentă. Prin extindere semantică. este o istorie tragică. sus inut. măicu ă). dar şi de speran ă că mama îl va în elege. vai. con ine două apelative(doamnă. I). un mecanism fără sens. un aparteu şi apoi una adresată lui Claudius în care se exprimă împotrivirea fa ă de acela care-l vrea „Hamlet. Răspunsul lui Hamlet nu mai este laconic./ .

Întregul ideal uman se clatină. Hyperion. Metafora nominală. Are nevoie mai întâi de certitudini. dar şi printr-un limbaj al gesturilor.. Hyperion. De aici încolo Hamlet. Antiteza. tată/ mamă. e prea scrupulos. dar şi de caracterizare se organizează în jurul a două simboluri: întuneric-noapte. În dialogul cu Duhul./ În ochii min ii mele”. Pun ile s-au rupt. În „Te frânge . dar şi reflexiv. răsturnarea normelor axiologice. brusc. invoca ii şi interoga ii retorice. Personajul se autodefineşte. Monologul dezvăluie înclina ia lui Hamlet spre specula ia filozofică. respinge criteriul originii. Întâlnirea cu Duhul e mai întâi mentală. „un arhanghel înfulecă lături”. Drama conştiin ei lui de aici vine.răzbunare uşor. Dezgustul lui(„Carnea asta mult. nevăzută. va evolua dureros între două dimensiuni: specula ia filozofică şi ac iune. Întunericul nop ii este un simbol: taină.încărcate. a unui păcat de moarte motivat prin sete de putere politică. Opozi ia Claudiu/ tatăl mort. Primul monolog a lui Hamlet este puternic colorat afectiv prin interjec ii. Spirit superior. personaj dinamic. Dezgustul îi inculcă gândul sinuciderii în această confruntare cu sine. fiu/ mamă scoate în relief căderea reperelor morale. Hamlet se simte izolat. / …Mârşav e orişice omor”(Duhul I) este urmată de o hotărâte imediată: ”Spre răzbunare am să zbor”. topi şi face rouă!”) este determinat de hedonismul lui Claudius. Hamlet a intuit crima lui Claudius. Prima ac iune. cu o femeie mai mare ca el cu 8 ani. slăbiciune” se poate explica prin psihanaliză. necunoscut. epitetul. Trimiterile intertextual la mitologia greacă(Satirul. Reac ia lui Hamlet se exprimă verbal.Niobe. Vestea cumplită a crimei:” Uciderea-i mârşavă s-o răzbuni. Versul ” i-e numele.. abil manipulează voin a lui Hamlet fără succes. drama conştiin ei nu mai este latentă. apoi este supranaturală: ”Pe tata . nevoia de comunicare se opune noncomunicării. „mătrăgună”. sugerează for e ale inconştientului. de uşurin a mamei şi înclina ia ei pentru plăcerea carnală. compara ia de natură barocă. Duşmanul lui este propria conştiin ă care execută asupra lui o judecată lăuntrică. Hamlet suferă de singurătate. mult prea vârtoasă/ De s-ar muia. Marea agitată auzită de sus. simbol al ac iunii. captiv într-o lume a trădării. prin construc ii exclamative. Hamlet se simte agresat. dar şi răul care prolifică: ”E ceva putred în Danemarca”(Marcelus I). „culcuş pentru desfrâu incestuos”. „poarta sufletului”. procedeu de compozi ie. se autoanalizează şi se constată aceeaşi structură duală. maculat. Trecerea acestui intelectual reflexiv la ac iune nu se face automat. Replica regelui mort se organizează într-un adevărat rechizitoriu la adresa uzurpatorului şi a reginei incestuoase. Autorul exprimă tot amarul unei căsătorii la 18 ani. samavolnic. Îngenuncheat. Aici un rol deosebit pentru evolu ia personajului. are nevoie de dragoste. dar când aceasta devine un instrument de spionaj pentru Claudius o repudiază. Aceeaşi atitudine o va avea fa ă de Ofelia pe care Hamlet o iubeşte sincer. boală a secolului XX. condamnă virulent pe cei doi: „un netrebnic neînzestrat”. Niobe) constituie o tehnică literară auctorială de a pune în eviden ă o conştiin ă sfâşiată. femeie. acceptă etalonul renascentist de comunicare. au for ă expresivă. pentru structurarea sensului operei îl are cronotopul. soare-lumină. Melancolic prin 15 . trecerea de la cuvânt la fapte este atunci când urmează Duhul care îi comunică adevărul. inima. Diferen a socială dispare pentru el. interesată. Hamlet foloseşte cinci interoga ii pentru: ”Ca să nu mor în neştiin ă”. spre solilocviu şi este o autoreflexivitate. avântul(ac iunea) retezat de gândire. Abuziv. e gata de prăbuşire. căci va să tac” îşi impune tăcerea şi îşi reproşează indiferen a fa ă de Hercule. prea profund ca să accepte ac iunea. se autoanalizează. parcă-l văd pe tata. „procle i”. Frustrarea vine de la mama care s-a aruncat grabnic în pat incestuos. E acelaşi Hamlet cu o structură duală: impetuos. dar acum are certitudinea: ”Profeticul meu suflet”(Hamlet I). reflec ie.

„Danemarca e o închisoare” e un fel de laitmotiv al discursului dramatic./ Ce vită sunt! Halal viteaz ca mine.. Hamlet se fereşte de matricid: „Nu. Cuvântul mamă este repetat de cinci ori. Hamlet pierde o iubită. Observa ia care se impune aici este aceea că Hamlet este idealul renascentist. Claudiu nu-l crede nebun.nu cruzime.. Rămas singur în scenă se autoflagelează: ”Oare-s laş. Un epicureu prin forma ie. î i jur. condamnare./ Femeie veninoasă/ O. Misoginismul. se retrage în sine chinuit de întrebări. masca nebuniei trebuia sus inută printr-o retorică a limbajului incoerent. Hamlet trebuie să trăiască îndurând sau neîndurând să moară. Prima încercare de a-l ucide pe regele vinovat este reprimată pentru că acesta se ruga şi în opinia lui Hamlet acesta se căieşte. Istovit psihic. analiza. n-am fiere să-nvenin. Moartea rezolvă dilema. regretă.. un jurământ. Hamlet este dornic de cunoaştere. Hamlet cunoaşte foarte bine teatrul şi for a lui terapeutică şi în actul trei pregăteşte o capcană: ”prin piesa aceasta la întind/ În care-al rigăi cuget va să-l prind”. ce blestem/ Că eu m-am fost născut ca s-o întreb. om al deliberării interioare. În rela ie cu cei doi prieteni care îl spionează este exploziv.. Se declanşează un joc al inteligen elor. indignare. evalua faptele celor din jur../ Vreau crud să fiu. explicat prin elemente de biografie interioară devine agresiv în actul III fa ă de Ofelia.. deci refuzul de a se comunica.i pierde firea. zâmbăre tâlhar. exteriorizând resentimente. apoi va pune la cale un complot din care Hamlet va scăpa. Nici măcar Ofelia nu-l în elege şi de aici misoginismul lui generat mai întâi de mama incestuoasă. în care îi păcăleşte pe to i. Am rânză/ De porumbel. Omul. îl propteşte la castel. inimă. e 16 . iar pentru cei de astăzi este arhetipul. este suspectat de rege. roade. Solu ia este găsită în moarte comparată cu un somn adânc. Este scena când Hamlet îşi propune să fie un actor pentru netrebnici(„Să mă arăt în chip de om nebun”) şi ajunge la concluzia că ”Vremea / E scoasă din â âni” pentru că răul s-a generalizat. La fiecare interven ie a lui Hamlet apare noncomunicarea. crede că momentul judecă ii lăuntrice a început. tâlhar mişelnic”(Hamlet I) În grilă hermeneutică. „În cartea sufletului meu. se pregăteşte pentru răzbunare. mânia chiar şi cea îndreptată spre sine îi consumă energia necesară ac iunii.” În actul II disimulează gândul răzbunării şi la adăpostul măştii de nebun poate observa. resentimente provocate nu numai de pierderea tronului. o dramă a limbajului cu cel pu in două motiva ii: cei din jur sunt trădători sau gata să trădeze. suspiciune.. vrea să înlăture orice urmă de suspiciune referitoare la criminal şi pentru aceasta teatru în teatru este pentru el investiga ie a renascentistului care vrea un act de dreptate . ruga cu mâna pe mânerul sabiei încriptează un ideal. Jocul aparen ei şi esen ei se manifestă şi la Claudiu. Conflictul exterior se acutizează. nu şi-n pumn”. iar el „Ah. măcinat de dorin a de răzbunare şi luciditate. ci nu neomenos.. iar în actul V se va transforma în durere sinceră când aceasta se sinucide. Actul III începe cu versul devenit celebru:” To be.” Energia cu care îşi sus ine monologul este un fel de transfer al ac iunii amânate în cuvinte. ac iunea este respinsă din teama de necunoscut. doi prieteni. chintesen ă a ărânii. îndoieli. este definit de Hamlet între cele contrarii: lut şi desăvârşire.. or not to be: iată întrebarea.” Dihotomia este încă ireconciliabilă. Unul dintre prietenii lui rosteşte un adevăr profund: „Atunci nu mai spiritul prea avântat al domniei.temperament. Nu setea de putere îl chinuie.. În plin conflict lăuntric. interpreta. Uzurpatorul se autodemască în timpul când piesa. nu poate renun a la ceea ce a câştigat prin omucidere./ Aveavoi spăngi în vorbe.voastre o face să fie altfel: e prea strâmtă ca să-l încapă”. „Capcana de guzgani” este jucată de actori..

drama noncomunicării ia sfârşit. adevăr. nu mai este captiv într-o lume egoistă. mimesisul şi chatarsisul. nu pasiunea necontrolată. Necunoscutul. angoasa dispar. răzbunarea nu mai este un act individual. mama incestuoasă plăteşte prin otrăvire.i fiertura!. se purifică. Înainte de a trece dincolo. moarte). or not to be. apoi de moartea Ofeliei pentru a-l transforma în ucigaş pe Laertes. nu deliberării. dar fără deliberări interioare. dar urmaşii nu vor mai suferi. Hamlet se purifică şi el. dar va fi otrăvit şi prin vârful floretei şi prin băutura pregătită. Claudiu reprezintă răul ce trebuie înlăturat. revenit rege. Eroul devine el însuşi. incest. murdară. Opozi ia cu Laertes pune în relief inten ia auctorială.chemare şi suspin. ”Claudiu controlează situa ia până în actul V. Steinhardt./ Soarbe. scopul este altul. moartea salvează de la 17 . este perfid. spune-i asta/ Şi spune-i de-ntâmplările mari. nu mai este singur. Hamlet devine activ. ci unul colectiv al pedepsei.”(Hamlet III) Dialogul cu mama se organizează într-o opozi ie puternică între egocentrismul mamei şi frustrarea dureroasă a fiului. realitate ultimă. loialitate. Asocierea celor două epoci are la bază existen a unei constrângeri exercitate de o autoritate centralizată asupra min ii liber cugetătoare. Monica Pillat în” Cartea cultura ca interior” face o analogie dublă între România comunistă şi Anglia elisabetană. deci op iunea pentru ac iune . ci ra iunea intrată în drepturile ei.” Pentru Hamlet tăcerea este singurul limbaj al nemuririi. ajuns să revizuiască idealul renascentist al omului universal. Culpa lui Hamlet generată de atâtea amânări se manifestă prin explozia necontrolată a sentimentelor. exprimă nevoia imperioasă de afec iune: ”Şi cât n-aş vrea să fii! Eşti mama mea. iar pe de altă parte între tragedia hamletiană şi „Jurnalul fericirii” al lui N.şi lui Hora io un testament al spunerii tragediei prin ului: „E glasul ce moare./ Urmează-i mamei”. singurul grai autentic al infinitului. Hora iu transmite mesajul hamletian: lupta cu răul a cerut sacrificii(fratricid. devenit un simplu instrument al unui plan diabolic. ca şi „”Hamlet” prezintă traiectoria unui pelerinaj spiritual de la prizonieratul min ii la libertate . Claudiu primeşte pedeapsa cuvenită: ”Incestuos casap al Danemarcei. care îl condamnă la tăcere. Se foloseşte de nebunia. Acuza iile cad una după alta şi au ca scop trezirea conştiin ei mamei înrobite pasiunii.ărână. Pretextul luptei cu Hamlet este acela al apărării statului monarhic. dragoste. Protagonistul se împacă cu moartea. Drama lui Hamlet umanistul. fără scrupule. când o scapă de sub control pentru că este omul ac iunii. Întâlnirea cu groparii completează ini ierea în moarte a lui Hamlet începută teoretic de Claudiu şi Gertrude. crimă. Finalul este simbolic. „Jurnalul fericirii” . nu instinctul ucigaş ac ionează. În cimitir Hamlet vede ultima destina ie a omului. e omul ac iunii hotărâte. Claudiu o sacrifică fără regrete. fiorul ei nu îi mai zdruncină hotărârea.. Ceea ce a încercat prin teatru în teatru repetă. În actul IV este acelaşi indecis.V. măcinat de aceeaşi întrebare: „To be. Poetica aristotelică. conflictul interior se încheie aici. din perspectiva tiraniei politice şi a continuei degradări morale şi-a găsit ecou peste secole şi a dat naştere dramei moderne a intelectualului într-un sistem totalitar. Hamlet apără nişte norme etice perene: dreptate. Laertes apără forma. lasă lui Fortinbras succesiunea la tron. Uciderea lui Claudiu nu este o simplă răzbunare. Retorica nonverbală a unei compozi ii simetrice se află în actul I. îşi descoperă ultima limită a omului.. Vremea scoasă din â âni trebuia reechilibrată de Hamlet.de la nelinişte la armonie. mici/ Ce-nrăurit-au…restul e tăcere.de la cultură la religie . se eviden iază acum: mama se reabilitează în ochii fiului. Hamlet descoperă pe Dumnezeu. legat de această menire ca de un blestem. Hamlet rupe brutal vălul iluziei mamei despre Claudiu.

Prin specia cultivată şi compozi ia simetrică este clasică. Drama incomunicării generată de o criză existen ială care înstrăinează. când nu te mai cramponezi de via ă. Shakespeare. dacă n-aş avea vise urâre. 18 . prin eroul renascentist frământat de întrebări mistuitoare este romantică. prin emfatizare lingvistică.disolu ie de la dezintegrare morală: ”O. Prin limbaj opera apar ine de baroc. Cititorul de astăzi are surprize lingvistice în opera lui W. devii invulnerabil. Doamne aş putea fi închis în coaja unei nuci şi m-aş putea sim i regele infinitului. alienează omul a devenit o boală spirituală a secolului XX. prin convulsiile conştiin ei eroul dedublat apar ine literaturii moderne. aceasta este lec ia pe care a învă at-o Hamlet şi a lăsa-o moştenire urmaşilor. Iată ce ne permite să afirmăm că Hamlet este contemporanul nostru.” Când nu te mai temi de moarte.

19 .

20 .

21 .

22 .

23 .