Subiect 1: definiti sistemul electoral din perspectiva celor 8 caracteristici ale lui Lijphart Subiectul se rezolva in felul urmator

: - definitia sistemului (ce este un sistem) - definitia sistemului electoral - enuntarea si descrierea pe scurt a fiecareia dintre caracteristici Def sistem (Sartori) – Conceptul de sistem este lipsit de sens (cel putin dpdv stiintific) daca nu se au in vedere urmatoarele: 1) sistemul prezinta proprietati care nu pot fi descoperite prin studierea elementelor componente; 2) sistemul rezulta din si consta in interactiuni regulate (patterned) intre partile componente, implicand faptul ca aceste interactiuni furnizeaza granitele/limitele sau cel putin dimensiunea de limitare a acestuia. Def. S.E. (Ung.). Pornind de aici, un sistem electoral consta in interactiunea regulata dintre institutiile care guverneaza transformarea voturilor in locuri. Un sistem electoral este un sistem de interactiuni intre diferite institutii care guverneaza transformarea voturilor in locuri. Def S.E. (Lijphart): metoda de transformare a voturilor in locuri. In 1994 Lijphart caracterizeaza SE in termenii a 4 atribute importante si a alte 4 alte caracteristici mai putin importante dar nu lipsite de importanta: 1) 2) 3) 4) Formula electorala – formula matematica dupa care se distribuie locurile Magnitudinea circumscriptiei – numarul de reprezentanti alesi intr-o circumscriptie Pragul electoral – suportul minim necesar pt a castiga reprezentare Marimea legislativului – numarul de locuri pe care le are legislativul (locuri de ocupat)

5) Structura votului – se refera la posibilitatea acordarii votului unui partid sau mai multor partide 6) Distributia inechitabila – circumscriptiile pot avea magnitudini care nu sunt comensurabile cu populatia (e.g. magnitudine constanta si populatie sensibil variabila numeric) 7) Influenta prezidentialismului asupra alegerilor legislative atunci cand cele doua tipuri de alegeri sunt organizate simultan; 8) Legaturile electorale dintre partide. In 1999 (mad) sunt doar 3 principale si 5 secundare – marimea legislativului e trecuta la si altele O alta caracterizare a SE fusese facuta de Douglas Rae (1967 – the political consequences of electoral laws) lua in calcul ca importante doar 3 dintre caracteristicile lui Lijphart: structura votului, formula electorala si magnitudinea circumscriptiei.

formule prin cele mai mari medii.Subiect 2: descrieţi pe scurt formula electorala si dati exemplu de formule electorale Subiectul se rezolva in următorul mod: . Imperiali. Saint Lague modificat formulele prin coeficienti sunt: Hare. Imperiali intarit .definiţia formulei electorale .formule majoritare: pluralitara.prezentati argumentele pentru si impotriva formulelor electorale proportionle si a celor disproportionale (vezi si text Norris – Choosing electoral systems) 1) formula electorala: A) Formule electorale de reprezentare proportionala B) Formule electorale majoritariste C) Formule mixte sau intermediare A) formulele PR pot fi: a) pe liste b) nominale a) formulele pe liste pot fi: a1) formule ale celei mai mari medii (highest average) sau formule prin divizori a2) formule ale celui mai mare rest (sau formule prin cote/coeficienti) b) in practica se foloseste o singura formula nominala: votul unic transferabil formulele prin divizori sunt: D’Hondt. Droop. vot alternativ .formule proporţionale: formule prin cel mai mare rest. Saint Lague. stv .

atunci numarul locurilor disponibile pentru aceasta transformare trebuie considerata drept parte a sistemului de transformare. pare mai putin plauzibila. Marimea legislativului = 5 locuri. . partid A B C D % voturi 41 29 17 13 % locuri 41 29 17 13 # locuri 2. cumva.se aplica legea la populatia Romaniei Douglas Rae e primul care atrage atentia asupra a ceea ce el numeste „variabila neglijata” dar nu o introduce in studiul sau empiric.Subiect 3: discutati importanta caracteristicii marimii legislativului Subiectul se rezolva in următorul mod: .se arata care este relatia PR cu marimea legislatibului si care este relatia sistemelor pluralitare cu marimea legislativului. Sa luam un exemplu care demonstreaza importanta marimii legislativului: Presupunem ca avem 4 partide si ca avem urmatoarea distributie de voturi: A = 41%. Totusi Taagepera a demonstrat ca in sistemele care folosesc formula pluralitara (ceteris paribus) disproportionalitatea tinde sa creasca atunci cand marimea legislativului descreste.05 1.85 0. C=17% si D=13%/.se indica marimea minima a legislativului la care proportionalitatea poate fi obtinuta macar teoretic . externa sistemului electoral – mai degraba o caracteristica a legislativului decat una a sistemului electoral.45 0.65 Lijphart spune ca: In sistemele care folosesc formule PR proportionalitatea perfecta poate fi atinsa doar intr-un legislativ cu cel putin 100 de locuri. Lijphart argumenteaza ca daca sistemele electorale sunt definite ca metode de transformare a voturilor in locuri. Pana la Lijphart aceasta variabila nu a fost inclusa in analiza. Cum insa acestea nu isi doresc sa fie proportionale. . B=29%.se prezinta argumentele pt faptul ca marimea legislativului nu este o caracteristica a legislativului ci una a sistemului electoral . ipoteza conf careia marimea legislativului ar avea un efect asupra disproportionalitatii. acelasi lucru este valabil si pentru sistemele care folosesc formule majoritariste.se defineste marimea legislativului . Lijphart pune aceasta pe seama faptului ca marimea legislativului a fost vazuta ca fiind. Bineinteles.se enunta legea radacinii cubice .

doar ca nu are o influenta mare. marimea legislativului scade relevanta/puterea fiecarui parlamentar. Cu cat legislativul este mai mare cu atat exista mai putine sanse pentru formarea unor majoritati stabile (e o ipoteza). Penades considera ca aceasta variabila este irelevanta. In prezent Parlamentul are 137 locuri Senat + 334 locuri CD=471 locuri.584. In sistemele PR cu cat creste mărimea legislativului cu atât disproportionalitata descreşte.365. Numai marimi foarte mici ale parlamentelor restrictioneaza serios proportionalitatea. In cele pluralitate majoritate pare ca cu cat e mai mare parlamentul cu atât disproportionalitatea sistemului e mai mare.3653  278. Avem un parlament pt o populatie de 104.Actually marimea legislativului are importanta in privinta incetinirii procesului legislativ. RcpRO  3 21. 1 Pentru Romania. Legea radacinii cubice (taagepera) – cele mai multe tari au legislative cu o marime in jurul radacinii cubice a populatiei. In plus. p=21. 1 Rcp  3 p  p 3 . Lijphart replica faptul ca nu e irelevanta.365  21.487.584.111 Subiect 6 . 42 .584. Procentul disproportionalitatii descreşte monoton odată cu mărimea legislativului (cu creşterea ei).

care sunt apropiate de cele prezidentiale ar trebui sa aiba un numar mai mai mic de partied efective. Maindwarning si Shugart (1995) introduce variabile care disting 3 clase de alegeri prezidentiale: pluralitare concomitente.Subiect 6: analizaţi importanta caracteristicii prezidentialismului Subiectul se rezolva in următorul mod: .definiti caracteristica . tinute la date diferite de alegerile legislative. Apropierea alegerilor este o chestiune de grad. si gradul de fractionalizare a alegerilor prezidentiale. mai degraba decat includerea unor descriptori ai regulilor prezidentiale (aceste reguli avand un impact indirect via influenta lor asupra numarului efectiv de candidate la presedentie). Shugart si Carey (1992) au facut o schema mai elaborate care presupne ca alegerilor prezidentiale exercita o influenta asupra alegerilor legislative. Aceasta influenta e mediate prin numarul efectiv de candidati la presedentie. Efectul alegerilor prezidentiale asupra celor legislative este mai mare decat cel invers. depinzand de 2 factori: apropierea alegerilor prezidentiale de cele legislative. Powell (1982). Alegerile legislative. dar acest lucru depinde de numarul candidatilor la presedentie. si nu include un impact direct al regulilor prezidentialea ascupra fractionalizarii legislative. Cea mai simpla metoda de a define prezidentialismul este cu o “papusa variabila” (dummy variable) (cum fac Lijphart si Powell). Acest lucru depinde de natura alegerilor prezidentiale.numiti autorul care propune studiul acestei caracteristici . cu 2 tururi de scrutin. Numarul efectiv de candidati poate fi inclus ca un regresor in echitatea numarului efectiv de partied aflate in alegerile legislative. majoritate cu 2 tururi de scrutin. Main-waring si Shugart (1995). Lijphart (1994). Problema cu aceasta este ca exista mai multe forme de alegeri prezidentiale: pluralitare. Apropierea alegerilor P de cele L este o conditie necesara pentru ca cele legislative sa poate fi influentate. si altele.enuntati efectul prezidentialismului asupra numarului efectiv de partide . Daca alegerile prezidentiale si cele legislative sunt concomitente apropierea este maximala. .enuntati efectul prezidentialismului asupra frecventei majoritatilor Sunt mai multi autori care propun studil acestei caracteristici: Jones (1994).

cu paticularitatile lor sunt . Subiect 8: prezentati caracteristicile votului unic transferabil Subiectul se rezolva in următorul mod: . sau cel American. insa particularitatile sale nu pot fi ignorate si nici importate in alte state ale lumii. poate si datorita unui precedent mai mult sau mai putin dezastruos. Costa Rica.cel al tarilor din America Latina. exemple fiind tari precum Ecuador. care nu mai poate numi sau demite guvernul. cum se intampla in sistemele parlamentare. elementele cele mai importante cand vine vorba despre institutiile statului. Dezbaterea a carui subiect central este alegerea unui sistem politic eficient.prezentati punctele slabe ale formulei . in cayul prezidentialismului. fara indoiala. Prezidentialismul este sistemul politic care porneste de cele mai multe ori dezbateri aprinse. Presedinte si Parlament.De pe net: Sistemele politice.prezentati punctele tari ale formulei . Datorita particularitatilor sale. In Washington. Honduras. stabil si durabil este binevenita si in cazul Romaniei. unde controlul puterii a ajuns in ultimii ani subiect de disputa intre Guvern. presedintele are ca prerogative numirea si demiterea membrilor guvernului. Modelul Washington. Nici una dintre tarile europene nu a adoptat prezidentialismul in forma sa pura. Desi majoritatea tarilor latine americane au adoptat acest sistem politic in anii 80 exista si cazuri de democratii stabile care au permis dezvoltarea ca Venezuela. se evidentiaza prin stabilitatea si eficienta sa.descrieti modul de alocare . in relatie cu societatea per ansamblu cat si in contextul unui sistem international din ce in ce mai diversificat. acum se poate vorbi despre guvernarea prin institutii separate care intra in competitie pentru puterea pe care in mod normal ar trebui sa o imparta. Bolivia. realitatile dintre presedinte si congres sunt controlate prin principiul separarii puterii in stat. Fragilitatea si instabilitatea modelului prezidential a favorizat izbucnirea revolutiilor sau a loviturilor de stat. in acelasi timp ocupand si functia de sef al guvernului. Astfel. prezidentialismul limiteaza semnificativ puterea institutionala a parlamentului. Desi la inceputurile sale prezidentialismul american insemna guvernarea prin institutii separate care isi impart puterea. Guatelama sau Nicaragua. Columbia si Peru.

8 adică indeplineste cota si este ales. Runda 2: B are pe primul loc 5 voturi. D primeşte 25 de voturi pe primul loc si îl are pe E pe locul 2. se elimina candidatul rămas cu cele mai puţine voturi pe primul loc. deci B are acum 29. E=27. 53-28. se elimina D (27 si 27.2+23. D primeşte 1 vot pe primul loc iar acesta se duce către locul 2 in aceasta coloana. B=3.6 voturi îndeplinind cota de 28. In coloana 6. Acesta este C. C are deci 28. A are 53 de preferinţe pe primul loc deci atinge cota si este ales. C are deci 27. Acesta este B.97. C are 27. 29. La acestea se aduna cele 24.4. E=19.2.6=51. atunci am avea: Procent voturi: A=38.51.68. 4  4 1 ierarhie 1 2 3 4 5 voturi 53 A (1) B 27 E (3) A C B D 5 B (2) A C 26 C (4) B E A D 25 D E C B A 1 D A C E B Candidati alesi A B E C Runda 1: se verifica daca atinge cineva cota/coeficientul. Runda 3: C are pe primul loc 26 de voturi. el nu mai poate primi voturi deci ne uitam la următorul clasat in preferinţele celor care au pe B pe primul loc.7 A. deci 25% din locurile disponibile Indice Reprezentare: . Daca am lua drept %voturi preferinţele pentru primul loc.6-28. In coloana 5. 4 locuri QD      1  28. deoarece E a îndeplinit cota. Cele 25 de voturi se duc catre E. Indice Reprezentare: nu se aplica la fel ca la metodele prin coeficienţi sau divizori.B. (va uitaţi in coloanele 5 si 6 cu voturi). deci are 28.2>26). (deci B este ales).E. Se redistribuie aceasta diferenţa următorului clasat in preferinţele celor 53. Cum A a fost deja ales. anume către C.6 de la A. 137  Premise: 137 voturi.2.4=1.4=24.C au primit fiecare cate 1 loc. restul voturilor lui sunt distribuite către C: 52-28. C=17. Cum nimeni nu atinge cota. D=18. Se redistribuie aceasta diferenţa următorului clasat in preferinţele celor care il prefera pe B pe primul loc.6. D=26.4=23.2 si nu atinge cota.64. deci E are 52 de voturi si indeplineste cota.2 si primeşte 1 de la D. Dintre C=27.6. Acesta este A. Voturile lui D se duc către candidaţii de pe locul 2 din ierarhiile unde D era pe locul 1. Runda 4: E are 27 pe primul loc si primeşte 25 de la D. La acestea adunam restul de 1. 5 candidati.2.2.

97% %VpE 19.86 . 26 18. RpE    1. Votantul este cel care decide care candidat de la ce partid este ales. aceasta formula are avantajul de a elimina alternativele urate de cei mai mulţi oameni. 42 . votantii nu mai reusesc sa ierarhizeze preferential si folosesc shortcuturi gen . (numararea electronica e un proiect de viitor) daca sunt multe alternative. 38. Avantaje STV: poate elimina alternativele nedemocratice (unii il numesc cel mai democratic sistem de vot) impiedica liderii partidelor sa selecteze candidatii cu sansele cele mai mari de castig (ca in PR pe liste inchise unde primul pe lista iese sigur daca partidul nu e unul f mic). Presupunând ca cei mai mulţi oameni dintr-o tara sunt democraţi deci resping total alternativele anti-sistem (extrema stânga. Buletinul de vot poate fi mare si poate costa mult tiparirea lui. RpC    1.RpA  %S pA %VpA  %S pB %S pC 25% 25% 25%  0. 7% Se observa ca un candidat cu foarte puţine voturi pe locul 1 elimina un candidat cu foarte multe voturi pe locul 1. - - SUBIECT 9 Subiect 9: discutati problema schimbarii sistemului electoral Subiectul se rezolva in următorul mod: . ea ar putea fi eliminata (in anumite condiţii in care magnitudinea circumscripţiei are o anumita valoare). se spune ca se voteaza alfabetic nu preferential. 64% %VpC 17. este posibil sa fie selectata o alternativa care nu are nici un vot pe primul loc (dar care are multe pozitii 2 si 3 in ierarhiile votantilor). extrema dreapta). acestia pot face multe greseli si pot exista multe voturi anulate. RpB    6. Pe de alta parte. Aceasta poate fi inacceptabil pentru unii oameni. Daca ordinea e alfabetica. votantul nu e obligat sa selecteze de la acelasi partid. pentru unii oameni asta poate fi inacceptabil.51% RpD  %S pD %VpD  %S pE 0% 25%  0 . Datorita sistemului de alocare pe coeficient electoral. Altfel spus. (limitari cognitive ale votantilor). Fara o educare solida a votantilor. ii ierarhizeaza in functie de locul candidatilor pe buletin. Dezavantaje STV: numararea voturilor este foarte dificila si introduce erori. chiar daca o astfel de alternative ar întruni 30% din votul electoratului. 68% %VpB 3. Asadar pozitia candidatilor pe buletinul de vot conteaza foarte mult (ceea ce nu ar trebui sa se intample). 64 .

o schimbare in pragul legal de la 5% la 6.Formula electorala Rae gaseste ca formulele majoritare sunt mai putin proportionale decat RP. magnitudine si marimea legislativului. Argumentul pentru aceasta este acela de a reduce numarul de cazuri de sisteme electorale studiate si de a elimina sistemele electorale foarte asemnatoare care de fapt ar trebui tratate ca un singur caz. Avand in vedere faptul ca celelalte 3 variabile sunt continue.o schimbare a magnitudinii de la 10 la 12 reprezinta o schimbare a sistemului electoral.o modificare a marimii legislativului de la 200 la 240 reprezinta o schimbare a sistemului electoral.25% reprezinta o schimbare a sistemului electoral deoarece pragul s-a schimbat cu 20%. Daca este o schimbare masiva in una din cele 4 variabile. dar ca nu exista o diferenta f mare intre tipurile de RP. scade gradul de disproportionalitate . Asta atrage atentia asupra faptului ca in politica comparata se fac multe astfel de operatii discutabile. iar orice schimbare in formula acesteia va fi considerata o schimbare semnificativa. a marimii legislativului.propune schimbarea legii electorale . Ex: . asta inseamna ca sistemul electoral este unul nou. trebuie specificat un punct la care se face schimbarea. ??? Criteriul de care depinde schimbarea sistemului intre cele pluralitar si majoritar si cel cu reprezentare proportionala este gradul de proportionalitate a sistemului. Lijphart spune ca Rae greseste atunci cand compara tipurile de sisteme intre ele. Acest criteriu este in mod necesar arbitrar si exista argumente pentru a alege o alta valoare. la fel si in ceea ce priveste pragul electoral (sau introducerea unuia atunci cand nu exista). deoarece gradul de proportionalitate difera in functie de metodele care presupun cota si in special de formulele cu divizori. 2. Formula electoraal este o variabila discrete.Magnitudinea circumscriptiei : creste magnitudinea. Exista 4 variabile de care trebuie sa tinem cint atunci cand vorbim de schimbarea SE. o variabila discrete: formula electorala si 3 variabile continue: prag electoral. Asadar diferentele de proportionalitate ar trebui sa apara in cadrul fiecarui grup. .- prtezentati criteriile Lijphart pentru schimbarea sistemului electoral dati exemple de schimbare pentru fiecare caracteristica a SE. . Acesta propune criteriul de 20%: 20% sau mai mult in schimbarea magnitudinii. 1. nu intre grupuri.

(ex. ci una dintre multiplele posibilitati intre pragul de reprezentare si cel de excludere. dispersat-ordinal si dispersat neordinal). categoric – si ce inseamna fiecare) .ce formule implica ordinalitatea si de ce (STV.Refaceti clasificarea lui Rae dupa reteta mea (concentrat. Dati exemple pt fiecare categorie Suport subiect : Structura votului Ceea ce Douglas Rae numeşte „ballot structure” vizează următoarea întrebare: i se permite votantului sa aleagă candidaţii mai multor partide sau nu? . Elvetia si Luxemburg problema celor doua niveluri de circumscriptii si cea a panachageului) .prezentati tipologia structurii votului la Rae (ordinal. pragul pe care il presupune marimea circumscriptiei nu e un procent clar. Cel de excludere mai mare numar de voturi obtine care in cele mai favorabile conditii nu sunt suficiente pt. votul alternativ. 3.Este ipoteza lui Rae corecta? Cum argumenteaza Lijphart in aceasta privinta ? (Rae clasifica drept categorice germania si franta si asta e gresit.prezentati ipotezele lui Rae in privinta structurii votului (cele legate de microfractionalizare si numarul partidelor) . Un loc in parl. ) Subiect 10: analizati importanta structurii votului Subiectul se rezolva in următorul mod: . 1.circumscriptiile unde se voteaza pe doua niveluri.amintiti autorul care introduce in cercetare aceasta caracteristica a sistemului electoral . (pragul de reprezentare este cel mai mic procent din voturi care poate fi obt.ce formule nu implica ordinalitatea (vezi Germania.pragul electoral 3 probleme in determinarea pragului efectiv.Ce concluzii trage Lijphart ? ce face votul ordinal in combinatie cu circumscriptiile uninominale? Care este relatia votului ordinal si a celui categoric cu votul strategic? Ce relatie are votul ordinal cu majoritatile fabricate? .pentru a castiga un loc in parlament in cele mai favorabile conditii. in plus nu controleaza corect magnitudinea si formula) . majoritatea in doua tururi – nu uiytati de acel de ce. Germania) – numite circumscriptii cu complex puternic sunt mai proportionale decat alte forme de alegere a circumscriptiilor complexa sau simpla.definiti caracteristica structurii votului . Simpla enumerare nu e suficienta) . a obt.cine foloseste buletine ordinale si cine categorice .

In al doilea rând. In Germania sistemul pe doua niveluri oferă doua voturi fiecărui individ: un vot pentru un candidat (la nivelul inferior) si un vot pentru o lista (la nivelul superior). Alte formule electorale nu implica ordinalitatea. Cine foloseşte buletine ordinale: Deşi buletinele categorice sunt regula exista suficient de multe tari care folosesc buletine de vot ordinale: Australia. Germania. Spre exemplu Germania. Concluzii Lijphart: in combinaţie cu circumscripţii uninominale. Franta poate fi inteleasa ca facand parte din clasa sistemelor ordinale. votul ordinal produce un număr mai mare de partide decât votul categoric. Irlanda. Rae a clasificat greşit Germania si Franţa drept sisteme categorice. Lijphart explica eşecul lui Rae: In primul rând. Spre exemplu votul alternativ din australia si votul unic transferabil din Irlanda si Malta. fiecare individ poate vota de fapt pentru mai multe partide. ambele folosesc un sistem numit panachage: oferă fiecărui individ un nr egal de voturi cu numărul locurilor din circumscripţie si permit votantului sa disperseze aceste voturi. Franţa. Malta. Numim ordinal un buletin de vot care permite alegerea unor candidaţi provenind de la partide diferite. Luxemburg. Elveţia si Luxemburg. înlătura cea mai mare parte a riscului votului strategic si furnizează stimulente pentru votul sincer si multipartidism. pe de alta parte. Japonia.Numim categoric un buletin de vot care nu permite alegerea unor candidaţi provenind de la partide diferite. De asemenea. Unele formule electorale implica logic posibilitatea dispersării votului intre mai multe partide. Aceasta poate fi adăugata ca element al SE. votul categoric furnizează stimulente serioase pentru vot strategic pentru a nu iti irosi votul. (2). aşadar o micro-fractionalizare repetata) produc un sistem de partide comparativ mai fractionalizat. Rae a formulat următoarele ipoteze: buletinele ordinale permit fiecărui votant sa isi disperseze mandatul intre mai multe partide. Votul ordinal. In - . Rae isi testează ipotezele si ajunge la următoarea concluzie: „teoria mea este absolut greşita”. producând in acest fel o micro-fractionalizare alegerile folosind buletine ordinale (care prezintă. Având doua voturi. deoarece in turul 1 se poate vota cu altcineva decat in turul 2. Rae a eşuat sa controleze celelalte doua variabile independente – formula si magnitudinea circumscripţiei. In ceea ce priveşte Luxemburg si Elveţia. in ceea ce priveşte PR (anterioarele erau despre majoritate-pluralitate) exista cel puţin o dovada anecdotica a faptului ca structura votului poate stimula multipartidismul. Elveţia.

pluralitar – majoritare: USA.2 tururi: Franţa . . Austria. Este aproape sigur ca fara acest cel de-al doilea vot FDP nu s-ar mai fi descurcat la fel de bine si multipartidismul din Germania ar fi fost redus. V V DO C D C DNO D V C D DO DNO = mulţimea tuturor sistemelor electorale = mulţimea sistemelor electorale cu vot concentrat = mulţimea sistemelor electorale cu vot dispersat = mulţimea sistemelor electorale cu vot (dispersat) ordinal = mulţimea sistemelor electorale cu vot (dispersat) neordinal V C D . UK. Belgia. Ungaria.vot alternativ (AV): Australia DNO: toate SE cu doua niveluri si 2 voturi. Din acest motiv a mai fost numit si „partidul celei de-a doua alegeri”. Structura votului se dovedeşte a fi o variabila explicativa semnificativa pentru frecventa majoritatilor fabricate. Noua Zeelanda. D  O NO concentrat = categoric la Rae si Lijphart dispersat = ordinal la Rae si Lijphart C: toate SE cu un singur nivel (tire) care nu sunt in doua tururi si nu au panachage .Liste: Israel. India. Spania DO: toate SE care permit votanţilor ordonarea alternativelor .Germania Partidul Democrat Liber a beneficiat substanţial de pe urma apelului sau catre votanti de a-i acorda cel de-al doilea vot (cel mai important de fapt). Rusia . Olanda. toate SE cu 2 tururi si toate SE cu panachage . Canada. O modificare a votului din categoric in ordinal conduce la o reducere de 15% a majoritatilor fabricate. Japonia. Olanda.vot unic transferabil (STV): Malta si Irlanda .Lista cu panachage: Elveţia si Luxembourg . Danemarca. Italia.mixte (cu 2 voturi): Germania.

denumit în continuare "medii". D’Hondt disproportionalitatea favorizeaza partidele mari si cea mai mare rest existenta este mult mai proportionala si mai favorabila pentru partidele mai mici. Seminar Subiect 2 . și fiecare dintre părți primește un loc pentru fiecare număr întreg. Unul este gradul în care procentele de siguranță ale diferitelor părți corespund procentelor votul lor. iar scaunele sunt date succesiv la cele mai înalte valori . Acesta este al doilea element care oferă un criteriu clar pentru a se aprecia proporționalitatea formulelor de PR. al lui Lijphart. Voturile părților sunt împărțite de această cotă. desigur. de obicei. pentru că abaterile de la proporționalitate nu sunt aleatoare: Ei tind să favorizeze sistematul mai mare și să discrimineze împotriva partidelor mai mici." De asemenea. acțiunile scaunelor din partidele mai mari vor tinde să fie sistematic. mai ridicate decât acțiunile votul lor.D'Hondt nu necesită calcularea unei cote electorale. Gradul de proporționalitate poate fi definit în termeni de două elemente. care sunt sistematic mai jos in raport cu votul lor. Al doilea este gradul în care partidele mari și mici sunt tratate în mod egal. Voturile fiecărui partid sunt împărțite prin seria de divizori 1. care nu se iau în considerare sunt relative o parte mică din voturile partidelor mai mari. dar o parte foarte mare a partidelor mici "de voturi și-. Seminar Subiect 3 Subiect 3 seminar Rae spune ca "formulele de reprezentare proporțională tind să aloce locuri mai proporționale decât o fac majoritatea și formule pluralitate. împărțit la numărul total de locuri în districtul (e). Voturile rămase. Motivul pentru disproporționalitatea de acum devine clara. și așa mai departe. iar partidele mici vor avea tendința să primească scaun. În schimb.Se calculează mai întâi cota electorală sau câtul (adesea numit cota Hare):numărul total de voturi valabil exprimate. care nu primește numărul de locuri. iar partidele mici și mari pentru a concura pentru locurile rămase. concureaza pe pe o bază de egalitate. 3. metoda cea mai mare restul tratează partidele mari și mici în mod egal: alocarea inițială a numărului de locuri este exact proporțională. Scaunele rămase apoi acorda cea mai mare dintre cele neutilizate "resturile" sau voturile rămase. Asta e o eroare dpdv. în rezultat. Ca urmare. 2. este cunoscut faptul că formule diferite de PR nu sunt la fel de proporționale.Gallagher clasează Franţa ca fiind SE cu vot categoric. votu total a unui partid. Dificultatea inițială este că Hondt d'și matoda celor mai mari resturi par să utilizeze metode complet diferite de alocare a locurilor pe baza formulei părților restul cel mai mare vot.

femeile sunt de jumătate din toți miniștrii Cabinetului și 149 membri de sex feminin stau în Riksdag (43%). două dintre democrațiile cele mai bogate din lume. Cel mai prost record rămâne în statele arabe. pentru a evita orice sancțiuni electorale din . Femeile continuă să fie interzis prin lege de la picioare pentru parlament în Kuweit. că tipul de bază al sistemului electoral nu influențează într-adevăr. Aceasta este o creștere de la 9% în 1987. reprezentând 14. sugerează că nivelul de dezvoltare socio-economică și de durata de democrație poate fi important. în Mexic.grupurile definite social sunt capabile sa se organizeze pe scena politica deoarece ignora problema actiunii collective a lui Olson. parlamentare si prezidentiale actioneaza concomitant atunci proximitatea este maximala B Estimările Inter-parlamentare din Uniune care aproximativ 5600 de femei stau în Parlament Romania la mijlocul anului 2002. dar acestea nu sunt nici necesare nici suficiente pentru egalitatea de gen în parlamentele. a secolului 22. o proiecție liniară simplă prezice că parlamentarii femeile vor realiza paritate cu barbatii la rândul său. dar în cazul în care creșterea economică la acest nivel se menține (0. Au existat unele mișcări spre reforme din regiune.36% pe an). in detrimental unei variabile mult mai importante. Liderii politici femeile au. Perspectiva sociologica : relatia de cauzalitate este inversa . Europa excluzând statele nordice (15%). Variațiile regionale arată contraste puternice de la aceste modele globale Parlamentarii femei cel mai bine în națiunile nordice.7% din total members6. și (14 Pacific %). în cazul în care culturile publice este în general simpatic față de principiile egalității de gen. de asemenea. Lituania și Republica Cehă. Influenteaza alegerile prezidentiale asupra alegerilor parlamentare este infl de 2 factori: proximitatea dintre 2 alegeri si gradul de fractionalitate de alegeri parlamentare . În altă parte proporția de membri ai parlamentului femeilor este mai mică. de exemplu. de exemplu. Ce le doua abordari nu sunt mutual exclusive.Perspectiva institutionalista. progrese în celălalt țări7 nordic. politicienii femeile sunt mai mult succes decât în Statele Unite și Japonia. părțile au stimulente mai mari pentru a crea un bilet echilibrată. Asia (15%). În Bahrain revizii juridice a permis femeilor să stea în alegeri. Institutionalistii s au concentrate pur si simplu pe o variabila relative neimportanta. Se pare că. Africa Sub-Sahariană (14%). O privire la ordinea rangul de proporția femeilor în birou în țările în comparație. deși 10% dintre candidații din mai 2002 alegerile locale și 5% a candidaților pentru parlamentul național cinci luni mai târziu. a introdus legea marocană 30 rezervat numărul de locuri pentru femei și după alegerile din septembrie 2002 11% din legiuitorului au fost de sex feminin. Qatar. constituind 39% din deputați în camera inferioară. și Emiratele Arabe Unite. Suedia conduce lumea. Dovezile prezentate în acest capitol prevede confirmarea de asemenea. Daca alegerile. inclusiv în America (16%). unde femeile sunt de 5% din reprezentanți aleși. sintagma going it alone este o mai buna strategie decat formarea de coalitii. Oman. partidele determina legea electorala. Politicienii pot combina si pot recombine aceste grupuri in mai multe moduri in vedea atingerii unor scopuri de natura politica. pentru prima dată. dar nici unul nu au fost aleși. Arabia Saudită. nr si tipul clivajelor in societate. oportunități pentru femei în biroul ales. patru ori de la 10% în 1950. Femeile sunt în general mai mult succes în a fi nominalizat și ales în cadrul sistemelor proporționale electorale.

iar lungimea de vot a femeilor a fost asociat cu mai multe femei în parlament în toată lumea. utilizarea de locuri rezervate. Mai multe femei sunt aleșe la biroul de la PR decât la alegerile majoritare din țările în curs de la fiecare nivel mondial culturii religioase. clasă ocupațională. deși de departe cel mai mare decalaj în funcție de tipul de sistem electoral este găsit printre națiunile protestante. în cazul în care fiecare parte locală poate alege opțiunea implicită a unui candidat de sex masculin. dar acestea sunt puse în aplicare mai ușor atunci când este aplicat la echilibrarea compoziției gen de PR liste de partid. care produc parlamentele care arata mai mult ca oamenii care le deservesc. cultura predominantă religiosa (ca un proxy pentru atitudinile față de egalitatea de gen în diferite societăți). la fel ca și părțile încearcă să echilibreze listele de candidați de partid colective de clivajele electorale majore ale regiunii. precum și între societățile bogate postindustriale. În teorie politici pozitive de acțiune pot fi adoptate în conformitate cu orice sistem electoral. .aspectul de discriminare de sex împotriva femeilor. rezultatele sugerează că sistemele de reprezentare proporțională electorale. fără nici o responsabilitate colectivă pentru echilibrarea profilului social al candidaților la nivel național. deși o dată acești factori au fost introdusi. Deși insuficiente prin ele însele. sau dovedit a fi nesemnificative. sau religie. Acest stimulent electoral este absent în rândul Selectoare locale cu raioanele un singur membru în alegerile majoritare. pot servi pentru a spori diversitatea organelor legislative. în combinație cu strategiile de acțiune pozitivă. În plus analiza multivariată arată că tipul de sistem electoral.