2009-2010

CURS GENERAL DE CONSTRUCTII

~ Modul de curs ~

CURS GENERAL DE CONSTRUCTII
~ Modul de curs ~

Sef.lucr.ing SEBASTIAN PALACEAN

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

Pagina - 1 -

Cod Disciplina: 01583507 OPTIONAL A : CURS GENERAL DE CONSTRUCTII Curs: 2 ore Sef.lucr.ing Sebastian Palacean e-mail: sebastian.palacean@cif.utcluj.ro Lucrari: 2 ore Asist.ing. Darmon Ruxandra e-mail: ruxandra.darmon@cif.utcluj.ro Forma de verificare: Examen cu nota

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

Pagina - 2 -

3 - . -1- --.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .GENERALITATI IN PROIECTAREA SI CONCEPTIA CONSTRUCTIILOR Cap.

care necesita aproximativ aceleasi conditii oriunde in lume. chimice. a caror natura si intensitate depind de: • amplasarea geografica (relieful. • materiile prime. pentru a oferi adapost si pentru a deservi activitatile aferente vietii materiale. mecanice si uneori biologice asupra constructiilor. ca: forma. . In clasificarea constructiilor se apeleaza la doua criterii: criteriul destinatiei sau functionalitatii si criteriul calitatii. Avand in vedere importanta rolului constructiilor in asigurarea calitatii vietii.1 FACTORII CARE INFLUENTEAZA CONFORMAREA UNEI CONSTRUCTII Constructiile sunt bunuri imobile realizate de om. temperatura. acest factor va avea de asemenea efecte fizice. • materialele locale etc. exploatare si intretinere a constructiilor. actioneaza asupra constructiilor prin intermediul proceselor fizice. cu un consum cat mai redus de materiale. chimice. intocmirea de documentatii tehnice. • clima (vant. prin folosirea resurselor locale de materiale si forta de munca.4 CONSTRUCTII INGINERESTI C-TII INDUSTRIALE SPECIALE C-TII HIDROTEHNICE C-TII ENERGETICE CAI DE COMUNICATII .fiinta umana. care vor impune conditiile de confort si vor decide asupra dotarilor ce trebuie prevazute in spatiul ocupat. . • fauna.natura. gradul de seismicitate). Dupa acest criteriu se deodebesc doua categorii mari de constructii si anume: CONSTRUCTII CLADIRI CLADIRI CIVILE DE LOCUIT SOCIAL-CULTURALE ` CLADIRI INDUSTRIALE CLADIRI AGROZOOTEHNICE --. legatura pe orizontala si pe verticala intre diferitele spatii.activitatea umana. ca si impactul asupra mediului. Cea mai uzuala clasificare are la baza criteriul destinatiei. precipitatii). 2 CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR Clasificarea are ca scop sa ajute diverse sectoare ale activitatii din constructii cum sunt: documentarea. dimensiuni. cerinta ce se rezolva printr-o dimensionare corespunzatoare a elementelor componente. geologia si geomorfologia zonei. activitatea de planificare a investitiilor. proiectarea. prin cele doua componente ale sale: fiinta umana si obiectul activitatii umane. reteaua hidrografica. activitatea de evidenta. actiuni mecanice. Constructiile trebuie astfel proiectate si executate incat sa fie cat mai economice. biologice. activitatea de constructii are un puternic caracter economic si social. Cei mai importanti factori care conditioneaza proiectarea si conceperea unei constructii sunt in principal: .CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina . spirituale si sociale.

Unele subsisteme pot indeplini simultan mai multe functii.avand ca functiune de baza siguranta de exploatare a cladirii la actiunile care o solicita. sanatate. volumele si suprafetele construite care asigura in linii mari confortul. turnuri de racire. gradul de rezistenta la foc si la agentii atmosferici. diguri. partial sau total.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina . in cazul structurilor pe cadre. viaducte. fiecare subsistem fiind caracterizat prin functiunea de baza pe care o indeplineste in ansamblul cladirii. scarile . Fiecare subsistem poate fi descompus in subansambluri. benefiiciind de o anumita compartimentare si de o anumita dotare cu echipamente si instalatii. cultura. In afara cladirilor de productie in aceasta categorie mai sunt cuprinse cladirile pentru depozitare. silozuri de cereal si nutreturi.CLADIRILE – sunt constructii inchise. etc. silozuri. constructiile se pot grupa in trei clase de calitate. cai ferate. CLADIRILE AGROZOOTEHNICE – sunt destinate diferitelor procese de productie din sectorul zootehnic (grajduri si adaposturi pentru animale si pasari) si din cel agrovegetal (sere. Sistemul cladire astfel definit poate fi descompus in subsisteme. etc. comert. CLADIRI INDUSTRIALE – ofera si ele o mare diversitate. etc. cele mai importante fiind: locuire. etc. anvelopa sau ansamblul de inchidere –avand ca functiune de baza separarea spatiilor construite de mediul inconjurator (in unele cazuri aceasta. gradul de dotare cu instalatii si finisaje. datorita unei game largi de procese industrial pe care trebuie sa le adaposteasca si sa le deserveasca. ateliere. rasadnite. etc. precum si cu mediul inconjurator.1 SISTEMUL CLADIRE Cladirea este alcatuita dintr-un ansamblu de elemente interconectate intre ele printr-o serie de relatii.). poduri. apeducte. care adapostesc oamenii sau alte vietuitoare. instalatii. mobilierul s. pentru realizarea functiilor pentru care sunt destinate. compartimentarea – care defineste si delimiteaza spatiile interioare ale cladirii pe functiuni (si aceasta poate fi substituita partial subsistemului structural) . dupa cum satisfac cerinte ridicate. echipamentele – care cuprind instalatiile.. subansamblul cadru are in --. utilajele. placile planseelor. 2. stalpii si grinzile. fiecare dintre aceastea facand parte la randul lor din unul sau mai multe subsisteme.5 - . elementele necesare functionarii cladirii. Luand in considerare acesti factori. fluxuri tehnologice. elementele structurale ale acoperisurilor. Pentru o cladire curenta se pot lua in considerare urmatoarele subsisteme: structura . castele de apa. peretii de rezistenta (diafragmele). Astfel. circulatie interioara. constructiile pentru alimentari cu apa si canalizari etc. ecluze. invatamant. alcatuind un sistem unitar.) la care se mai adauga cladirile auxiliare productiei (magazii de cereal. medii sau obisnuite.).a. subansamblul in elemente. iar elementele in componente. poate face parte din sistemul structura) . etc. etc. sport.) CONSTRUCTII INGINERESTI – cuprinde de obicei: constructiile industriale speciale (cosuri de fum.). rezistentele fizico-mecanice. garaje. caile de comunicatii (drumuri. tunele. Dupa criteriul calitatii se ia in considerare cerintele de baza care determina calitatea unei constructii si anume: durabilitatea. CLADIRI CIVILE – sunt destinate unei game foarte largi de procese functionale. constructii energetice. constructii hidrotehnice (baraje. elemente care actioneaza in comun. Dimensiunile spatiilor si modul de compartimentare sunt determinate de utilaje. linii de transport al energiei electrice si al fluidelor tehnologice. rezervoare. in acest subsistem se includ fundatiile.

Abordarea sistemica a proiectarii cladirilor necesita o gandire si o analiza complex a pe baza conceptului de performanta.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . umiditate. este importanta si comportarea in timp a materialelor si posibilitatea de reciclare a acestora. zona geografica etc. normala obisnuita (20-50 ani) constructii provizorii. pe de o parte si introducerea pe scara din ce in ce mai larga a utilizarii energiei regenerabile (energie solara. iar un subansamblu de inchidere are in alcatuirea sa elemente de tipul peretilor exteriori.2 CERINTE ECOLOGICE Conditiile care se impun cladirilor in prezent.1. reflectate de indici tehnico-economici si exigente de durabilitate) 3. durabilitate (rezistenta constructiei la actiunea distrugatoare a mediului inconjurator: inghet-dezghet.) sociologice (adaptarea spatiului de locuire si de desfasurare a activitatii/productie la cerintele colectivitatii.denumirea data grupului de discipline care studiaza interactiunea dintre om. higrotermic.6 - . rezistenta la incendiu. zone vitrate (ferestre). siguranta la actiuni mecanice. 3. hidro-energia si combinatii ale acestora) pe de alta parte. coroziune. actiune biologica) Clasificarea constructiilor din punct de vedere al durabilitatii: gradul I . 4 CONDITII TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII 4. acestia avand la randul lor componente formate din zone opace. economice (economice propriu-zise. De asemenea. respectiv a celor pentru producerea carora energia consumata este minima. 3. puritatea aerului. Conditii capitale: a. Ecologie . cu durata de functionare redusa (sub 5 ani) --. normala mijlocie (50-100 ani) gradul III. dispositive de protective e. in concordanta cu reglementarile sociale. eoliana. accesul la caile de comunicatii etc.t. radiatii solare.alcatuirea sa elemente de tipul stalpilor si grinzilor. CERINTE FUNCTIONALE SI ECOLOGICE Exigentele referitoare la conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o constructie sunt din ce in ce mai ridicate. activitatea umana si mediul inconjurator. cu durata de funct. iluminat.durata de functionare normala ridicata (> 100 ani) gradul II. In acelasi timp se urmareste intro masura cat mai mare utilizarea materialelor ecologice. estetica.1 CERINTE FUNCTIONALE psiho-fiziologice (confort acustic. cu durata de funct. au ca scop reducerea emisiilor de CO2 in atmosfera prin diminuarea consumurilor de energie. Un alt aspect important este cel legat de amplasamentul constructiilor si de masura in care constructia in sine si amenajarile terenului inconjurator au un impact pozitiv sau negativ asupra echilibrului ecologic din zona.c.

greu combustibile (semicombustibile) care se aprind greu si ard fara flacara. .incombustibile.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina . acustic.nivelul zgomotului aerian si de impact. materialele si elementele de constructie executate din acestea se clasifica astfel: . Conditii tehnologice si economico-organizatorice Se refera la proiectarea.iluminat etc.b. exterioara). . Economicitatea unei constructii se apreciaza pe baza valorii de investitie initiala.combustibile. EFICIENTA ECONOMICA = reducerea la maximum a cheltuielilor de executie si intretinere/exploatare.buna organizare a lucrarilor de executie .4.capacitatea portanta.utilizarea solutiilor avansate pentru finisaje (eliminarea procedeelor umede).unde este cazul.se exprima in ore si este determinat de elementele structurale cu rezistenta cea mai scazuta la foc. prin: . Conditiile mecanice sunt precizate in prescriptii tehnice (standarde si normative) 4. --. exterioara).cresterea gradului de prefabricare si industrializare .viteza aerului in incaperi. 4. de iluminare. reparatii.alegerea judicioasa a amplasamentului. si executarea constructiilor. care se aprind si ard cu sau fara flacara. .temperatura (interioara. . rezistenta la foc gradul de rezistenta la foc=capacitatea de a rezista la solicitarile termice si mecanice provocate de incendii . care nu ard. 4. .umiditate relativa (interioara. consum energetic).3. luand in considerare ai costul de exploatare (intretinere. Rezistenta la foc a unui element se considera depasita atunci cand acesta isi pierde capacitatea portanta sau stabilitatea (cazul elementelor portante) sau capacitatea de a se opune propagarii incendiului (cazul elementelor neportante). . Conditii mecanice .2.7 - . . . . conferindu-i pe langa o buna functionalitate si un aspect placut.5. 4.marimea deformatiilor in comparatie cu cele admise. .prin care se asigura rezistenta si stabilitatea constructiilor sub actiuni exterioare: . Aceste conditii se impun prin prescriptii tehnice care stipuleaza parametrii de confort higrotermic.alegerea unor solutii constructive eficiente (spatii si volume rational stabilite). chiar dupa indepartarea sursei de caldura. .gradul de fisurare si oboseala (cazul elementelor supuse la sarcini alternante). Conditii arhitectural-estetice Sunt conditiile in virtutea carora constructia se integreaza in mediul inconjurator. Conditii fizico-igienice Sunt determinate de factorii fizici exteriori si interiori: . Din punct de vedere al combustibilitatii. ventilare si de orice alta natura in acest domeniu. puritatea aerului.

in cadrul careia constructorii colaboreaza cu fizicieni. de catre arhitectul roman Vitruvius. evident. avand in vedere functiunile care rezulta din destinatia constructiei si interesele colectivitatii. cat si partile lor componente.economicitatea . 5. medici. amplificate si diversificate potrivit conceptiei omului modern. in tratatul “De Arhitectura” dedicat imparatului Octavian: . In ultimele decenii a fost abordata investigatia interdisciplinara. determinand caracteristicile si p aptitudinea acesteia de a raspunde din punct de vedere structural si functional scopului in care a fost realizata.stabilirea solutiilor constructive care sa satisfaca aceste conditii. . care in cele 4 volume de arhitectura si-a expus cu claritate ideile. a modalitatilor de verificare.incadrarea favorabila in mediu . nu au insemnat de fiecare data o reusita. --. 1 I. urmarind: .fermitas (soliditatea) si . realizare si exploatare a constructiilor. considerandu-se el insusi un continuator al lui Vitruvius. sunt deosebit de importante si trebuie avute intotdeauna in vedere. chimisti. Tendintele justificate de modificare a solutiilor tehnice si tehnologice.D.). Aspecte cum sunt: .C.5. a materialelor ce se pot utiliza si a tehnologiilor prin care se poate obtine in modul cel mai simplu rezultatul dorit. .2 SCOPUL introducerii conceptului de PERFORMANTA este stabilirea indicatorilor de performanta ai constructiilor si ai partilor lor componente in vederea satisfacerii exigentelor utilizatorilor pe intreaga durata de viata a constructiilor. Exigentele formulate de Vitruvius raman valabile si in zilele noastre.modul de executie . Conceptul prevede o abordare sistemica a etapelor de proiectare. •Prin aceasta abordare a criteriului de performanta se stabilesc si se evalueaza factorii sintetici care definesc “personalitatea constructiei”. O contributie remarcabila la progresul teoriei constructiilor a avut-o arhitectul venetian Andrea Palladio (1508-1580 A. respectiv partile lor componente ca subsisteme. iar altele au fost neglijate.venustas (frumusetea). CONCEPTUL DE PERFORMANTA IN CONSTRUCTII 5.determinarea conditiilor pe care trebuie sa le satisfaca atat constructiile in ansamblu.1 EVOLUTIA CONCEPTULUI DE PERFORMANTA Cerintele de calitate au fost enuntate cu claritate pentru prima data in sec. cu accent pe comportarea lor in exploatare.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .utilitas (utilitatea)..8 - .limitarea consumurilor de resurse deficitare . biologi etc.folosirea materialelor locale etc. Au fost situatii in care unele cerinte au fost satisfacute excesiv. tocmai din cauza necuantificarii exigentelor la care trebuiau sa raspunda cladirile ca sistem.

insemnand posibilitatea de a utiliza spatiile din cladire pentru activitati creatoare. astfel incat constructia in ansamblu sa raspunda corect tuturor exigentelor formulate de utilizatori. b. conduce la o proiectare corecta si la o apreciere globala a oricarei solutii noi. --. exprimabile cantitativ. -cerinte de eficienta. echipamente).5. Intre acestea amintim incadrarea in mediu. care trebuie sa conduca la niveluri din ce in ce mai ridicate de eficienta.cerinte psihosociale. Fiecare exigenta de performanta se concretizeaza in unul sau mai multe criterii de performanta. economicitatea. Ele se exprima la modul general: “Vreau sa am liniste pentru a ma odihni si a lucra” “Doresc sa nu-mi fie nici frig. “niveluri de performanta proiectate” si “niveluri de performanta realizate” sau “efective”. La aceasta etapa nu este necesara precizarea mijloacelor concrete de realizare (mat. confort si protectie fata de orice factori nocivi. structura de rezistenta. nici cald” “Vreau sa nu mor in cazul unui cutremur” …s. 5. fizic realizabil.4 APLICAREA CONSTRUCTII CONCEPTULUI DE PERFORMANTA IN ACTIVITATEA DE Printr-o procedura bine organizata de stabilire a caracteristicilor calitative ale sistemului-cladire si a subsistemelor lui. durabilitate..a. economice. sunt stabilite “niveluri de performanta normate”. adica un model abstract. a. anvelopa. constr.m. delimitari / compartimentari interioare. frecventa si posibilitatea modificarii lor in timp etc. prin comparatie cu o solutie considerata etalon.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina . Compararea fiecarei performante efective cu valoarea normata a criteriului de performanta corespunzator. .d. precum si durata. odihna sau divertisment. in conditii de igiena. conservarea mediului. Pentru o cladire proiectata conform principiilor conceptului de performanta. orientarea simpla. care trebuie in prealabil identificate.). referitoare la senzatia de contact cu mediul inconjurator.. De regula exigentele utilizatorilor sunt generate de: . Listarea exigentelor de performanta se face pentru o solutie potentiala. Exigentele utilizatorilor nu sunt in general cuantificate. Trecerea de la exigentele utilizatorilor la exigentele de performanta asociate cladirii si diferitelor ei subsisteme (spatii inchise.tehnol. sol. posibilitatea de a comunica si de a se separa.3 ETAPE in analiza conceptului de performanta: Identificarea exigentelor utilizatorilor exigente de siguranta. satisfactia estetica. executia cu tehnologii modern de productivitate mare.9 - . etc. confort. Pe langa exigentele utilizatorilor mai trebuie luate in considerare si cele ale societatii si ale sectorului de constructii. de a se deplasa cu usurinta si in siguranta. Proiectantul trebuie sa cunoasca toate datele legate de specificul activitatii sau/si proceselor care urmeaza sa se desfasoare in constructia respectiva. nu tin seama de materiale si tehnologia de executie. privind cheltuieli si consumuri m inime de achizitie si exploatare a a cladirii.cerinte fiziologice naturale.

FARA ATINGEREA UNEI STARI LIMITA PE DURATA DE EXPLOATARE SIGURANTA LA FOC. definit prin: - SPATII CORESPUNZATOARE DESTINATIEI. IGRASIE.10 - .CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . CANALIZARE PROTECTIA FATA DE INFILTRATII DE APA.LISTA SINTETICA A EXIGENTELOR DE PERFORMANTA PENTRU CLADIRI CIVILE: • • • • • • • Stabilitatea Rezistenta la foc Siguranta utilizarii Etanseitatea Confortul higrotermic ambianta atmosferica Confortul acustic • • • • • • Confortul tactil Confortul vizual Igiena Adaptarea la utilizare Durabilitatea Economicitatea LISTA EXIGENTELOR DE PERFORMANTA LA CLADIRI CIVILE: 1.INCADRAREA FAVORABILA IN MEDIU 4. EXPLOZII UTILIZAREA SIGURA A INSTALATIILOR SECURITATE LA PATRUNDEREA PRIN EFRACTIE - CONDITII OPTIME DE TEMPERATURA SI UMIDITATE DOTARI CORESPUNZATOARE - 6. PROTECTIA MEDIULUI INCONJ. AGENTI BIOLOGICI ETC - CONSUMURI REDUSE/MINIME DE ENERGIE CONVENTIONALA CHELTUIELI DE INVESTITIE MINIME INCADRAREA IN INDICII TEHNICOECONOMICI RECOMANDATI --. ASPECT ESTETIC. IGIENA – asigurata prin: 7. SIGURANTA IN EXPLOATARE 5. DURABILITATE PASTRAREA PERFORMANTELOR PE DURATA DE EXPLOATARE - POSIBILITATEA REFACERII PRIN REPARATII CURENTE SI CAPITALE 2. CONFORT. FUNCTIONALITATEA 3. ECONOMICITATEA - UTILIZARE EFICIENTA A TEREN. ORIENTAREA SIMPLA IN CADRUL ACCESULUI SI CIRCULATIEI INTERIOARE - REZISTENTA SI STABILITATE LA ACTIUNI. GAZE. POTRIVIT SPECIFICULUI LOCAL - ABSENTA CAUZELOR DE IMBOLNAVIRE DE ORICE NATURA ALIMENTARE CU APA POTABILA.

Pentru o cladire proiectata pe principiile conceptului de performanta. vom avea niveluri de performanta normate. Schema de abordare a proiectarii unei cladiri pe baza conceptului de performanta: Exigente ale utilizatorilor Exigente de performanta Criterii de performanta Performante normate --. Metodele de evaluare a performantelor constructiilor se stabilesc prin prescriptii tehnice si pot consta din: calcule.Criteriile de performanta se normeaza si sunt cuantificate in prescriptiile tehnice (standarde. Specificatiile de performanta trebuie enuntate prin tema de proiectare si reprezinta documentatia tehnica necesara utilizarii conceptului de performanta in procesul de proiectare. prin niveluri de performanta. niveluri proiectate si niveluri realizate (efective).CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . Nivelul de performanta efectiv depinde de o serie de factori cu variatie aleatoare (intamplatoare). normative si coduri de proiectare).11 - . experimentari la scara naturala sau pe modele bazate pe teoria similitudinii.

Viaducte de Millau Turnul de televiziune Galati Barajul Vidraru --.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .12 - .

13 - .CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina .Turnuri evacuare gaze Onesti Turnuri racire --.

-2- --.ELEMENTE DE TEORIA ARHITECTURII Cap.14 - .CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .

barul – la hoteluri. prin intermediul scarilor si rampelor. cu ascensoare si scari rulante (escalatoare). Elementele functionale principale nu pot lipsi dintr-un program. bucataria – la restaurant. cum sunt: . baia. salile de tratament – la spitale. gari etc. Astfel de elemente functionale sunt: -camerele de locuit. scoli etc. In cadrul programului de arhitectura elementele functionale sunt principale si secundare. saloanele. de legatura sau de separare. a. bucataria. . sau se regasesc numai partial. receptia. Se poate realiza pietonal. oficiul. laboratorul. -sala de mese. Elementul functional se regaseste in toate rezolvarile aceluiasi program de cladire. cinematografe. hoteluri. CIRCULATII Prin program de arhitectura definim totalitatea functiunilor pe care le indeplineste o cladire.coridoare si galerii.).. -camera de cazare. asigurand conditiile necesare asteptarii si recreerii. spitale.hall-urile de circulatie interioara la cladirile de locuit realizeaza decomandarea incaperilor principale. In alcatuirea functionala a unei cladiri. care nu se mai regasesc la alte spatii. . iar rolul lor este preluat . constituie un element functional. ELEMENTE SI GRUPURI FUNCTIONALE. alaturi de altele diferite.a. la teatre. sau mecanic.windfang . Circulatia pe orizontala se desfasoara de regula prin spatii inchise. Fiecare spatiu are cu celelate spatii relatii ce pot fi de vecinatate.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . care deservesc incaperile dispuse pe laturile lor (v. barul. --. . toate camerele unui hotel formeaza grupul de cazare. functiunile lui specifice. b. Astfel. acestea sunt destinate stationarii. Desfasurarea activitatii intr-o cladire necesita realizarea unor legaturi prin circulatii orizontale (la acelasi nivel) sau vertical (intre niveluri diferite).este un spatiu intermediar prin care se realizeaza decomandarea mai multor incaperi. care constituie elemente functionale de circulatie. de alte elemente principale si secundare.1 PROGRAM DE ARHITECTURA.degajamentul . Cele secundare pot lipsi.).15 - . camara – la locuinte. partial sau total. -camera de spitalizare. La unele programe elementele functionale se repeta frecvent si impreuna cu alte spatii formeaza un grup functional. fiecare spatiu isi are utilitatea lui. Circulatia verticala asigura legatura dintre nivelurile cladirii si se poate desfasura in spatii inchise (de regula) sau deschise (scari de incendiu s. sali de sport. toate camerele pentru bolnavi (saloanele) ale unui spital formeaza stationarul etc. deoarece nu afecteaza decisiv functionalitatea cladirii. Un spatiu din cladire. care indeplineste un complex de functiuni bine determinate.este denumirea data incaperii-tampon care separa spatiul de la intrarea in cladire fata de mediul exterior.

orientarea rationala a functiunilor fata de punctele cardinale si fata de zgomotul stradal. telefon. baia. Acest program a evoluat in timp. Ca elemente functionale principale sunt considerate: camera de zi.bucataria. recomandandu-se sa fie protejate de zgomotul stradal. adaugandu-i-se noi sisteme functionale. functie de dezvoltarea economica si sociala a tarii si de forma de proprietate. putand fi orientate spre strada. O parte din elementele functionale enumerate mai sus sunt considerate principale. Respectarea principiilor coordonarii modulare in proiectarea cladirilor de locuit permite tipizarea si executia --.16 - . Zona de noapte cuprinde in principiu dormitoarele.gruparea functiunilor principale in zona de lucru (de zi) si de odihna (de noapte). wc-ul. Modul real de evaluare a indicatorilor tehnici de mai sus este reglementat prin STAS 4908-85 ( Arii si Volume conventionale) sau prin alte acte normative. Camera de zi. dormitoare. fara a afecta decisiv functionalitatea acesteia. baia si alte utilitati.). balcoane.5. Indicatorii de mai sus se pot calcula pe apartament sau pe cladire. camera de studio. dulapuri inzidite. in cadrul apartamentului avem ca elemente functionale: camera de zi. etc.pod. Celula de baza a locuintei este apartamentul. etc. . Aria locuibila impreuna cu celelate alemente functionale formeaza aria utila a apartamentului. El poarta denumirea de indice de locuibilitate si este un criteriu de apreciere a modului de utilizare rationala a suprafetei unui apartament. pivnita. Zona de zi cuprinde in principiu camera de zi. prin dispunerea rationala fata de punctele cardinale si fata de circulatiile interioare. sufrageria. camera de lucru si dormitoarele formeaza aria locuibila a apartamentului. etc.decomandarea incaperilor. garaj. baia. . Acestea evolueaza in timp. Suprafata principalelor elemente functionale.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina . Celelalte elemente functionale sunt considerate secundare si pot lipsi din compunerea locuintei.gruparea functiunilor dotate cu instalatii de apa-canal. Functiunile zonei de noapte se pot orienta spre nord. Proiectarea functionala nu poate fi deprinsa de cea structurala. Decomandarea este un criteriu important al confortului. calitatea finisajelor si dotarile cu instalatii se stabilesc prin acte normative.). In forma cea mai completa. iar la locuintele de tip duplex pe nivel separat de zona de noapte. fiind principalul indicator al gradului de confort. La conceperea locuintei se recomanda respectarea unor principii intre care amintim: . camara si circulatiile. pentru a se reduce numarul de noduri sanitare. odata cu cresterea nivelului de civilizatie si bunastare a societatii. iar altele secundare. spatii de depozitare (debarale. incalzit.2 PROGRAME DE ARHITECTURA PENTRU LOCUINTE 2. Raportul intre aria locuibila si aria utila se recomanda sa fie >0. ca si simetria structurii de rezistenta sunt principii ce trebuie respectate cu fermitate. apa-canal. dormitoarele. Continuitatea elementelor portante transversal si longitudinal pe inaltime. . sufrageria. Acestora li se adauga dotari de instalatii (iluminat. Se recomanda ca zona de zi sa fie situate la intrarea in apartament. bucatarie. camara si wc-ul de serviciu. Ca indicatori tehnici se mai calculeaza aria construita si aria desfasurata. camara. Functiunile zonei de zi se recomanda sa fie insorite. sufrageria. bucataria.1 NOTIUNI INTRODUCTIVE Locuinta a fost primul program de arhitectura conceput si realizat de om.

dulapuri joase) se aseaza de preferinta pe peretele opus ferestrei sau pe peretele opus intrarii ( daca este din lateral). sau cu doua paturi separate. dulap de haine sau scrin pentru lenjerie si eventual o masuta de toaleta.exigente biologice (protective impotriva factorilor de mediu exterior. O grija aparte trebuie acordata amplasarii usilor in peretii incaperii. etc. alimentare.piesele de depozitare ( biblioteca. astfel : -Dormitorul pentru parinti se mobileaza cu pat dublu si doua noptiere. masuta de lucru . a caror materializare a necesitat doar adaptarea la teren.. Suprafata acesteia variaza intre 14 m2 si 30 m2. a caror adancime minima este bine sa fie 1. spatial pentru servit masa poate constitui o incapere aparte (sufragerie). prin prevederea unui balcon sau a unei logii. . in zona de servit masa. conversatie. taburete sau fotolii formeaza zona de recreere.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina . tot in aceasta zona se poate aseza biroul sau masa de lucru. Apartamente pot cuprinde 1-5 camere. 2. Componenta variata si variabila in timp a familiei. -la locuintele cu confort sporit. . care sa favorizeze amplasarea mobilierului necesar. separate de camera de zi. Dimensiunile in plan trebuie sa asigure o mobilare minima. dormitorul are functiuni --. 1-2 scaune sau fotolii.75 m. a) Camera principala a apartamentului sau camera de zi indeplineste o serie de functiuni legate de viata de familie. Aceasta senzatie poate fi mult sporita marind gradul de confort al camerei si implicit a locuintei. dar apropiata de bucatarie.) . -dormitoarele pentru doua persoane pot fi mobilate in diferite variante. Mobilarea incaperii trebuie sa respecte cateva principii: . divertisment. In cele ce urmeaza se prezinta cateva indicatii privind alcatuirea functionala a locuintelor.17 - . Pentru copii sau tineri. numarul de apartamente de diverse marimi se stabileste statistic. taburet. pentru a crea senzatia de comunicare cu mediul exterior. zona de recreere si conversatie si zona de odihna.exigente de ordin psihic (izolare si comunicare intre membrii familiei.camera principala de suprafata mare (~30 m2) se poate compartimenta prin mobilier.. . masa de sufragerie si scaunele se aseaza fie in central camerei . odihna. Camera va fi bine iluminata natural si artificial.2 m. etc. fie la un perete. Procentual. pentru a obtine lungimi libere cat mai mari.industrializata prin prefabricare. dintre care cel putin unul trebuie sa fie de doua paturi. asociata cu o masuta. Suprafata minima a dormitoarelor este de 8-10 m2 pentru doua persoane si 12-14 m2 pentru parinti. recreatie. Volumul mare de locuinte realizat in tara noastra a fost posibil prin tipizarea unui numar sufficient de mare de sectiuni. etc.canapeaua.2 ELEMENTE FUNCTIONALE SI ECHIPAMENTE IN LOCUINTE Functiunile locuintei trebuie sa raspunda la : . in functie de structura familiilor. cu divan studio dublu. de preferinta catre zona luminata de fereastra si la peretele comun cu bucataria in care se poate practica un ghiseu pentru servirea mesei. cultura). compusa din persoane diferite ca varsta si sex determina necesitatea unor dormitoare diferite ca marime si mobilare. dupa marimea apartamentului. b) Dormitoarele au in principal functiunea de a asigura odihna. igiena. Latimea camerei nu trebuie sa fie mai mica de 2.

sau indirect . etajera pentru carti. port-hartie. o masa de preparare si dulapuri de depozitare a veselei de bucatarie. Latimea minima este de de 2. cuiere. pentru a se asigura un minim de confort sanitar. Bucataria cu un singur front de mobilare are pe unul din pereti amplasate in ordine : spalatorul. un vas de closet si accesoriile necesare – oglinda. pentru toti membrii familiei sau pentru o parte (orare decalate de scoala.). dulap sanitar. Masa tip dulap are dimensiunile 55x90cm sau 55x45 cm.bideu. De cele mai multe ori bucataria mai adaposteste si alte mici treburi gospodaresti ( calcat. Inafara dulapurilor sau scrinurilor pentru imbracaminte.18 - . sau se poate prevedea a doua baie. Latimea minima a bucatariei cu un singur front de mobilare este de 1. mobilierul mai cuprinde o masa sau un birou cu scaun (e). masina de gatit. Fiecare apartament are camera sa de baie. Dulapul (raftul) atarnat deasupra mesei de lucru si a chiuvetei cu picurator are latimea de 35 cm. care cuprinde in esenta o biblioteca. de serviciu. dar realizarea lor scumpeste costul locuintei. Capacitatea acestor spatii contribuie la marirea confortului locuintei. etc.5 m si rezulta din latimea standardizata a mobilierului de 55 cm si de spatial liber de 95 cm necesar miscarilor gospodinei ( aplecat la dulapul de sub masa sau la cuptor). imbracaminte. Suprafata baii poate fi marita daca se adauga alte dotari ca . Organizarea spatiului in bucatarie este o chestiune foarte importanta. Suprafata minima a bucatariei este de 3-4 m2 .). un lavabou. locul de luat masa echipat cu o masa cu latimea de 60 cm si 2-4 scaune si in continuarea spatial pentru frigider. -dormitorul pentru o persoana poata fi mobilat cu un dulap sau un scrin pentru lenjerie. eventual loc pentru frigider. pe al doilea front.10 m. Pentru servirea mesei in bucatarie se prevede o masa suplimentara cu 2-4 scaune. reparat rufe etc. iar cand se prevede si loc de luat masa suprafat minima este de 6-7 m2 mergand spre 10 m2 . e) Bucataria este o incapere destinata in principal prepararii hranei si trebuie echipata in consecinta. masa de lucru si masina de gatit. masina de spalat rufe etc. Exista mai multe variante de mobilare a unei camera de studio. un birou cu scaun. Camera de baie se doteaza obligatoriu cu o cada de baie. etc. o masa pentru toaleta sau un birou.mai complexe. caz in care se poate aseza si o canapéa sau fotoliu pentru odihna unei personae. biblioteca sau raft de carti.). Ca spatii de depozitare avem : --. Rezolvarea lor in plan este diferita in functie de modul de depozitare si de configuratia planului intregului apartament. deoarece numai o asezare rationala a dotarilor se incadreaza intr-o suprafata minima. un scaun. Ca dotari minime bucataria cuprinde: o sursa de apa (spalator de vase sau chiuveta cu picurator). Bucataria cu doua fronturi de mobilare are in plus. fotolii si masuta si eventual o canapea pentru odihna. f) Spatiile de depozitare sunt destinate sa adaposteasca diverse bunuri din gospodarie (alimente. etajera.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina . ale caror dimensiuni sunt standardizate. fie ca e vorba de adulti sau de tineri. c) Camera pentru studio sau activitati profesionale se intalneste in locuintele sau apartamentele cu mai multe camere si asigura cadrul necesar activitatilor intelectuale sau profesionale suplimentare ale oamenilor. obiecte casnice. port-prosop. Baia si wc-ul pot fi ventilate natural prin ferestre. La apartamentele cu mai mult de doua camera se prevede wc de serviciu care poate fi dotat cu dus. etc. Incaperea mai poate cumula si functiunea de luare a mesei. prin canale de ventilare. d) Grupul sanitar se compune din incaperea sau incaperile destinate igienei.

. masina de spalat.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .pot exista retea comuna de telefon. Aceste conducte sunt aparente. iar inaltimea utila optima a subsolului este de 2.Principalele instalatii sunt . . antena comuna de radio-televiziune si alte dotari. fara o incalzire speciala. In mod exceptional. cu adancimea minima de 80 cm. depozite pentru combustibil solid. . iar camera de baie se echipeaza cu cazan pentru prepararea apei calde. care cuprinde circuite separate pentru locurile de lampa si pentru prize. locuintele au o incalzire centrala proprie cu cazane automatizate sau cu sobe. Fiecare apartament are coloanele de alimentare si de scurgere amplasate in zona baii si a bucatariei. iar in unele cazuri pot permite amplasarea unor obiecte ca : frigider. etc. Asezarea prizelor se studiaza cu atentie. Holul de distributie il intalnim la apartamentele cu mai multe camere si are rolul de a realiza decomandarea incaperilor. La cladirile cu mai multe niveluri. folosind cordoane cat mai scurte. In general peretii acestor spatii sunt ocupati de usile incaperilor catre care dau acces. o buna rezolvare a lor trebuie sa asigure dotarea vestibulului cu un cuier. Dimensiunea garajului este de 3.19 - .Instalatia electrica. in fiecare camera se prevede cos de fum. cu adancimea minima de 60cm. adica accesul separate la fiecare incapere principala din apartament. In camerele de locuit locurile de lampa se aseaza central pe plafon. fiind interzisa acoperirea sau mascarea lor. In aceste locuinte. . avand avantajul unei temperature moderate. pozitia bailor si bucatariiilor se pastreaza la fiecare etaj pentru a fi racordate usor la aceeasi coloana verticala. h) Spatiile de circulatie asigura legatura intre diferite incaperi din apartament si accesul in apartament.debara.2m. utilizand combustibil aclid sau gaze natural. . masuta pentru telefon. . g) Garajele se pot amenaja in subsolul cladirilor sau la nivelul solului. .Instalatia de incalzire in ansamblurile de locuinte se realizeaza cu apa calda sau cu abur. de la centrale termice de zona sau de la centrala de termoficare. Se urmareste o dimensionare cat mai economicoasa a acestor spatii asigurand insa o latime libera minima de 1. pentru apa rece si apa calda.Instalatiile de gaze pentru bucatarii se prevad in amplasamentele care dispun de reteaua de gaze naturale.dulapul inzidit cu adancimea de 60cm. a caror suprafata este de cel putin 6-8 m2 pentru o familie.4x5 m.05 m pentru vestibulul de intrare si degajamentele interioare. In locuintele cu subsol utilizabil se amenajeaza pivnite. pentru a alimenta varietatea de aparataj electrocasnic. i) Instalatiile din apartament ridica gradul de confort al acestora. Incaperile de serviciu pot fi illuminate cu aplice pe perete. totusi. sau indirect prin canale de ventilatie. pentru a realize o iluminare uniforma. Conductele de gaze se amplasaza cat mai aproape de locul masinilor de gatit.Instalatia de apa si canalizare cuprinde doua retele distincte. taburet etc. Camara necesita o ventilare directa prin fereastra. la amplasamentele izolate. --.camara pentru alimente. dispuse astfel ca sa se realizeze o iluminare maxima a zonei de utilizare frecventa.

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

Pagina - 20 -

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

Pagina - 21 -

COORDONAREA MODULARA SI TOLERANTE IN CONSTRUCTII

Cap. 3

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

Pagina - 22 -

cotul. care s-au pastrat pana in zilele noastre (degetul. GENERALITATI Din timpurile cele mai indepartate omul s-a preocupat sa dea constructiilor proportii a armonioase. armonia intre partile componente ale unei constructii se obtine cu ajutorul constructiilor grafice.3. piciorul. gimi Alte cautari s-au oprit asupra unui dreptunghi pentru care raportul intre inaltime si au suma celor doua laturi are valoarea : H H+B B H = --.1. Grecii antici considerau omul ca o creatie perfecta din punct de vedere al proportiilor.23 - .CURS GENERAL de CONSTRUCTII CONSTRUCTII--- Pagina . care porneau de la patrat si un sir de dreptunghiuri cu latimea constanta si lungimi egale cu diagonala figurii precedente. Unele din acestea au devenit chiar unitati de masura. In pe studii arhitectura antica. Ca urmare s-a incercat ca obiectele inconjuratoare sa aiba dimensiuni care sa a fie in anumite rapoarte cu parti ale corpului omenesc. etc). au Fig. care sa placa ochiului.1 Atena: PARTHENON de realizare a Alta cale armoniei cladirilor s-a bazat geometrice.

Fig.2 Volum modular --. subansambluri. COORDONAREA DIMENSIONALA Coordonarea dimensionala este o conventie stabilita cu privire la dimensiunile componentelor unei constructii (elemente. la folosirea unei marimi numita “modul”. 2. Coordonarea modulara reprezinta concretizara coordonarii dimensionale prin introducerea si folosirea unui sistem de moduli dimensionali care sa satisfaca cerintele de proiectare a functiunilor constructiei si sa le coreleze cu cele de executie. respectiv de producere a materialelor. subsisteme si echipamente tehnice) adoptate cu scopul de a se asigura utilizara lor la asamblarea fara ajustari. elementelor. precum si posibilitatea de inlocuire a unor elemente ale structurii cu altele. la grecii antici. Simbolul modulului de baza este M.3. pentru fiecare element de constructie se patreaza aceeasi proportie. In acest mod a aparut conceptual de “constructie modulara”. iar valoarea lui international este M=100 mm. Modulul sta la baza exprimarii tuturor dimensiunilor unei cladiri si este egal cu diametrul bazei unei coloane. fara modificarea proiectelor respective. Respectand raportul impus. se poate afirma ca aceasta se realizeaza numai in masura in care exista un sistem de alegere si coordonare a dimensiunilor in plan si in spatiu. Aceasta conventie este necesara in scopul rationalizarii lucrarilor de constructii si al producerii industriale a elementelor cu larga raspandire in practica. indiferent de dimensiunile cladirii in plan si spatiu.24 - . Privind lucrurile din prisma industrializarii executiei constructiilor.Sectiunea astfel alcatuita poarta denumirea de sectiune de aur. Cercetarile efectuate au aratat ca proportiile majoritatii monumentelor antice se incadreaza in regula sectiunii de aur. Preocuparile pentru a stabili anumite reguli la alcatuirea unei constructii au condus. Modulul de baza este unitatea de lungime a coordonarii dimensionale avand marimea astfel aleasa incat sa asigure partilor componente ale constructiei multiple posibilitati de utilizare si adaptare. care foloseste “modulul” in corelarea dimensiunilor.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina . Odata cu cresterea volumului de constructii si cu realizarea acestora din materialele fabricate pe cale industriala s-a impus prestabilirea dimensiunilor acestora. avand la baza prefabricarea. subansamblurilor si subsistemelor de constructie.

La pozitionarea stalpilor fata de liniile retelei modulare. pereti etc. Materialele. Sistemul modular se aplica in toate fazele de realizare a constructiilor-proiectare.00 X 3.Multimodulul este unitatea de lungime cu valoarea egala cu un multiplu al modulului de baza.25 - . Fig.00 m).. usi – sa poata fi montate fara ajustari. Submodulul este unitatea de lungime a carei valoare este o fractiune a modulului de baza. astfel ca. in cazuri justificate tehnic si economic dimensiunile deschiderilor L si traveilor T pot fi multiplu de 15 M (1.. atat materialele.00 m).18. dimensiunile unor elemente componente care se conditioneaza reciproc la asamblarea pe verticala s.5). elementele si subansamblurile de constructie sunt corelate in raport cu un sistem de referinta modular. se utilizeaza reteaua modulara 30M (3.4) pentru coordonarea dimensiunilor elementelor de volum si pentru distributia in plan si pe verticala a elementelor sistemului constructiv. astfel incat sa formeze un tot constructiv. distanta intre fetele finite ale pardoselii si plafonului (lumina incaperii). la executie etc.00. denumite axe modulare de trasare se respecta urmatoarele prevederi: --.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina . elaborarea unor prescriptii tehnice in constructii.50 m).4 Retea modulara Axele modulare in plan orizontal sunt distantele intre axele sau fetele unor elemente verticale ca stalpi.. iar simbolul multimodulului este nM. La proiectarea halelor industriale (Fig. Fractiunea are ca divizor un numar intreg n. peste aceasta valoare dimensiunile L si T vor fi multiplu de 60M (6. Axele modulare pentru coordonarea pe verticala pot fi: distanta intre fetele finite a doua plansee successive (inaltimea etajului). 3. Multiplu este un numar intreg n. Sistemul de referinta modular este alcatuit din planuri si axe modulare de referinta (Fig.3 Planuri modulare dintr-un volum modular Fig. elementele de constructie cat si unele lucrari de finisaje – ferestre. 3.a. 3. Dimensiunile deschiderilor L si ale traveilor T se aleg multiplu de 30M (3. cu unul sau mai multe niveluri. producerea materialelor si elementelor de constructie.3) care realizeaza reteaua modulara (Fig. precum si a altor parti de constructie.3. de instalatii si utilaje.00 m). 3. alese dupa aceleasi criteri ca si cele orizontale. iar simbolul submodulului este M/n.

distantele dintre axa modulara de trasare (axa) si fetele stalpilor trebuie sa fie multiplu de 5 cm. fara a tine seama de console sau capiteluri. trebuie sa fie multiplu de 5 cm. axa modulaar poate fi situata si la fata exterioara a stalpului.40. Sectiune transversala La halele industriale pe inaltime se alege de regula intre niveluri multimodulul de In sistemul modular se definesc urmatoarele caracteristici dimensionale ale elementelor de constructii: dimensiunea modulara. 3. care poate fi modulul de baza sau un multimodul. Fig.3. axele cailor de rulare se traseaza fata de axele modulare de trasare ale sirurilor de stalpi.00 m si latime nominal l=60 cm. fasia cu goluri de lungime nominala L=4. ce se refera la caracteristica principala dimensionala a elementului considerat si care poate sa-l identifice in scara de marimi a grupei din care face parte. la halele industriale cu poduri rulante. care este o dimensiune multiplu intreg al unitatii de lungime. dimensiunea nominala care este o dimensiune modulara.dimensiunile sectiunilor orizontale ale stalpilor de beton armat. (Fig. de exemplu.6).3. ruperea retelei modulare este admisa oriunde se folosesc alte tipuri de elemente sau exista o intrerupere a structurii (rosturi de tasare. de exemplu inaltimi variate.6 Definirea dimensiunilor nominale si de fabricatie --.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . prin simbolul F. Fig.26 - . de dilatare sau antiseismice) sau se folosesc elemente verticale cu caracteristici diferite.5 Hala industriala: Plan 3M.6 se defineste un element prefabricat din beton armat si anume.

stalpi. astfel. . Ingrosarea sectiunii elementelor portante verticale (pereti. rigle) se dispun pe axele tramei modulare principale urmarindu-se respectarea principiului egalei rezemari a planseelor. axele geometrice ale acestora se suprapun peste axele tramei modulare principale. reprezinta una dintre cele doua dimensiuni extreme admisibile (maxima si minima) intre care trebuie sa se gaseasca dimensiunea efectiva. care se leaga de cei structurali prin tesere se aseaza cu axa geometrica la o distanta multiplu a modulului de baza fata de axa modulara de trasare a peretilor portanti cu care sunt paraleli. 3.La cladirile multietajate axarea incepe de la partea superioara. astfel incat sa favorizeze comportarea elementelor portante orizontale (rigle.92 m.Peretii interiori despartitori.9) axele tramei modulare principale sunt axele geometrice de simetrie pentru diafragme. . fara ajustari.3.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina . Pozitia axelor nu se schimba de la un nivel la altul chiar daca elementele portante verticale isi modifica sectiunea. --.6 Definirea dimensiunilor nominale si de fabricatie 3.8) .7.27 - . Pentru exemplificare se fac urmatoarele precizari : . REGULI DE AMPLASARE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII FATA DE AXELE TRAMEI MODULARE PRINCIPALE Elementele de rezistenta (pereti. care se alege in raport cu dimensiunea nominala in asa fel incat. plansee) prin micsorarea deschiderii. panouri mari prefabricate. fasiile cu goluri din beton armat prefabricat F. beton armat monolit. stalpi ) se face spre interiorul cladirii. care este dimensiunea obtinuta prin masuratori directe efectuate asupra elementului realizat. masurata de la fata interioara a peretelui exterior.3. pentru riglele longitudinale si transversale interioare si pentru stalpii si bulbii interiori.3. aceasta trebuie sa fie cat mai aproape de dimensiunea de executie proiectata inscriindu-se la limitele unor abateri admise.40. la care axa tramei modulare poate coincide cu fata interioara a peretelui spre rampa sau poate fi amplasata la 1M sau 1/2M fata de acesta.La cladirile civile cu structura in cadre sau cadre si difragme cu bulbi.5 si 15 cm. tinand seama de rosturi sa permita punerea in opera a elementului respectiv. diafragme.5 cm. dimeniunea efectiva.dimensiunea de executie. sau de modul de atarnare la structura a peretilor exteriori neportanti sau de tip cortina. Fig. cu grosimi nominale de 12. dimensiunea limita. Axele geometrice de simetrie ale riglelor longitudinale si transversale perimetrale se dispun la un multiplu intreg de 5 cm de la fata exterioara a stalpilor sau bulbilor. .La peretii portanti exteriori axa tramei modulare principale se gaseste la o distanta egala cu jumatate din grosimea normala a peretelui interior. Se admit derogari la peretii casei scarii.In cazul peretilor portanti interiori de zidarie. iar latimea de executie proiectata li=59. (Fig. Aceasta distanta se alege in functie de modul de realizare a peretilor exteriori de umplutura. (Fig.6 au lungimea de executie proiectata Li=3.

5 cm sau echivalenti cu acestia se pot aseza fara restrictii in planul cladirii.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . Fig.Peretii despartitori usori.8 Axe modulare de trasare: pereti portanti din zidarie --.3.3. cu grosime de 7..28 - .7 Axarea stratului de rezistenta al diafragmelor din beton armat monolit si din panouri mari prefabricate Fig.

Uneori. Abaterea efectiva Aef este diferenta algebrica dintre dimensiunea efectiva E si dimensiunea de executie N. analiza economica se extinde de la operatiile simple pana la lucrarile de ansamblu. produsele muncii se deosebesc atat unele fata de altele cat si fata de produsul proiectat: pentru a putea fi admise in circuitul productiei este necesara stabilirea anumitor limite. tolerante. TOLERANTELE IN CONSTRUCTII Datorita unor imperfectiuni ce insotesc activitatea umana. Abaterea efectiva trebuie sa fie deci cuprinsa intre doua abateri limita. tencuiala poate fi suprimata. in cazul peretilor din beton turnati in cofraje metalice.) si dimensiunea de baza corespunzatoare. zero sau negativa. cat si la aspectul acestora.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . Gradul de precizie trebuie justificat tehnic si economic.Fig3. acceptate apriori. tinand seama ca o precizie prea ridicata mareste costul de productie. definita ca fiind diferenta algebrica dintre dimensiunea limita minima si dimensiunea de executie.9 Axarea structurilor in cadre 3. de exemplu. adica: Aef=E-N Abaterea efectiva poate fi pozitiva. Tolerantele se refera atat la forma si dimensiunile geometrice ale elementelor de constructie. maxima etc. iar lipsa de precizie poate periclita rezistenta si stabilitatea constructiei. Abaterea este definita ca fiind diferenta algebrica intre o dimensiune (efectiva. executarea unei zidarii ingrijite simplifica executia tencuielilor sau. prin marirea gradului de precizie la o operatie se pot simplifica sau reduce unele dintre lucrarile care urmeaza in procesul tehnologic. abaterea inferioara Ai. definita ca fiind diferenta algebrica dintre dimensiunea limita minima si dimensiunea de executie: As=Lmax-N. Tolerantele admisibile se stabilesc in concordanta cu necesitatile practice. Pentru ca piesa sa fie utilizabila trebuie ca dimensiunile ei efective sa se gaseasca intre dimensiunile limita maxime Lmax si dimensiunile limita minime Lmin. si anume: abaterea superioara As. adica: --.29 - .

gradul de precizie si cerintele de calitate sunt prevazute in normative si norme tehnice de executie. in urma unor studii statice. La proiectare si executie trebuie sa se tina seama de cumularea posibila a unor abateri. la abateri finale peste valorile acceptabile.continuitatea lucrului pe santier in tot timpul anului. . zero sau negative in functie de valorile dimensiunile limita fata de valoarea dimensiunilor nominale.mecanizarea aproape in totalitate a proceselor de lucru. TIPIZAREA IN CONSTRUCTII Tipizarea se aplica materialelor. finisaje umede) etc.reducerea duratei de executie. ceea ce poate duce. . Are rolul de a reduce volumul de munca in proiectare si executie si se concretizeaza (aplica) prin elaborarea si utilizarea unor proiecte tip si cataloage de produse tipizate. tinand seama de conditiile tehnologice de fabricatie si de cerintele tehnico-economice de montaj.). care se numeste toleranta.30 - . executia limitandu-se la operatii de montaj. . subsistemelor si sistemului cladire in toate fazele de realizare ale unei constructii. abateriile cumulate la trasarea si executia fundatiilor sau zidurilor de elevatie necesita cheltuieli suplimentare pentru realizarea la parametrii tehnici normali a lucrarilor care urmeaza in procesul tehnologic. a finisajelor etc. . Toleranta astfel calculata este intotdeauna pozitiva. precum si pentru alte elemente si detalii de constructii. Valorile tolerantelor sunt stabilite pe baza unui numar mare de masuratori.reducerea in mare masura a consumului de material lemons (a cofrajelor). 4. control riguros al fazelor de fabricatie etc. cu frecventa mare de folosire si care se redacteaza la nivelul necesitatilor de executie. pentru a se realiza siguranta si eficenta constructiilor. T. De exemplu. elementelor. elemente si componente de constructii si instalatii etc. subansambluri.reducerea sau suprimarea unor lucrari de executie pe santier (lucrari de instalatii. cum sunt executia planseelor prefabricate. subsiteme.reducerea consumului de manopera pe santier. . --. Abateriile limita pot fi de asemenea pozitive. Dimensiunile limita sau abaterile limita determina un interval de variatie a dimensiunilor. daca aceste abateri nu sunt corectate pe parcurs.calitatea superioara a executiei datorata conditiilor industriale de realizare a elementelor prefabricate (utilaje moderne. . . respectiv a abaterilor. Pentru lucrarile de constructie. si este definita de relatiile: T=Lmax-Lmin sau T=As-Ai. .cataloagele tip cuprind detalii si date pentru elemente prefabricate. .Ai=Lmin-N. Pentru constructiile executate prin metode industrializate se utilizeaza pe scara larga prefabricate tip ale elementelor de constructi sau ale unor constructii in ansamblu ceea ce asigura o serie de avantaje: .CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . Tolerantele sunt date in standarde si norme interne de fabricatie.proiectele tip cuprind documentatii de tipizare scrise si desenate elaborate pentru realizarea de sisteme.economie de timp si forta de munca in proiectare. subansamblurilor.

HIDROIZOLATII LA FUNDATII SI SUBSOLURI

Cap. 4

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

Pagina - 31 -

1. SUBSOLURI Spaţiul funcţional al unei clãdiri situat parţial sau integral sub cota terenului amenajat formeazã subsolul unei clãdiri. Execuţia subsolurilor este impusã în general de necesitãţi funcţionale ca: spaţii de depozitare, garaje, parcaje etc. şi este condiţionatã de urmãtorii factori: • destinaţia construcţiei, • condiţiile de fundare, • nivelul apelor subterane etc. Din punct de vedere tehnico-economic realizarea subsolurilor ridicã uneori probleme dificile în ceea ce priveşte asigurarea iluminãrii şi ventilãrii naturale, a izolãrii hidrofuge ş.a., crescând costul construcţiei cu pânã la 5-6 %. În zone cu un grad ridicat de seismicitate construcţiile multietajate trebuie încastrate în teren pe o adâncime de 1/10...1/8 din înãlţimea lor, în aceste situaţii proiectarea subsolurilor fiind justificatã. a. Iluminarea şi ventilarea naturalã a subsolurilor Iluminarea şi ventilarea naturalã a subsolurilor se poate face direct sau indirect. • Soluţiile de rezolvare a iluminãrii şi ventilãrii pe cale directã sunt în general: o ridicarea cotei ±0.00 (a pardoselii parterului) şi prevederea unor ferestre deasupra nivelului trotuarului; la subsoluri locuibile înãlţimea ferestrei trebuie sã fie de cca. 1,20 m (Fig.4.1 a);

a.

b.

Fig.4.1 Subsol cu iluminare directă o realizarea unor curţi de luminã în lungul pereţilor exteriori ai clãdirii, care sã fie prevãzuţi cu ferestre amplasate sub nivelul trotuarului (Fig.4.1 b); curtea de luminã poate fi acoperitã cu materiale transparente (în spaţiile necirculabile) sau cu grãtare sau chepenguri metalice (în spaţiile circulabile).

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

Pagina - 32 -

• Iluminarea indirectã se poate realiza în principiu prin prevederea unor ferestre situate deasupra nivelului trotuarului şi a unor goluri verticale în grosimea peretelui, care coboarã de la fereastrã pânã la o cotã adecvatã sub planşeul de peste subsol (Fig.4.2). b. Solutii constructive pentru subsoluri Pereţii subsolurilor pot fi executaţi în urmãtoarele variante constructive: • zidãrie de cãrãmidã plinã cu grosimea minimã de 37,5 cm pentru pereţii exteriori şi de 25 cm pentru cei interiori; • zidãrie mixtã alcãtuitã din combinaţii între diferitele tipuri de zidãrii: beton monolit şi zidãrie din cãrãmidã, piatrã naturalã şi beton monolit, piatrã naturalã, beton şi zidãrie din cãrãmidã etc.; piatra naturalã şi respectiv betonul sunt amplasate la exterior, în contact cu terenul; • beton monolit, simplu sau armat, cu grosimea minimã de 25 cm; Fig.4.2 Iluminarea indirectă a subsolurilor • elemente prefabricate din beton armat de 20 cm grosime, utilizate în zone cu un grad redus de seismicitate, la clãdirile din panouri mari prefabricate cu maximum P+4 nivele. Sub pereţii portanţi ai subsolului se prevãd fundaţii continue din beton simplu sau armat. Planşeul peste subsol se executã din beton armat monolit sau din elemente prefabricate. Planşeele din beton armat monolit formeazã împreunã cu pereţii subsolului o cutie rigidã, deosebit de eficientã la transmiterea încãrcãrilor de la elementele suprastructurii la teren, mai ales în zonele cu grad ridicat de seismicitate, precum şi în cele cu terenuri de fundare sensibile la umezire sau contractile. 2 HIDROIZOLAŢII LA FUNDAŢII I SUBSOLURI 2.1 ACŢIUNEA APEI ASUPRA CONSTRUCŢIILOR Apa acţioneazã în mod diferit asupra elementelor de construcţie cu care vine în contact (Fig.4.3): • Apa din precipitatii are o actiune defavorabilã directã asupra elementelor suprastructurii prin spãlarea sau dizolvarea unor materiale, degradarea lor datoritã ciclurilor repetate de înghet-dezghet, umezirea lentã a unor elemente de constructie etc. • Apele de suprafatã actioneazã în zonele de contact direct cu elementele de constructie prin eroziune si infiltrare.

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

Pagina - 33 -

Hidroizolaţiile bituminoase. o izolaţii hidrofuge împotriva apelor fãrã presiune hidrostaticã:. În funcţie de sursa de umiditate si de modul de acţiune a apei izolaţiile hidrofuge se clasificã astfel: o izolaţii hidrofuge împotriva umiditãţii naturale a terenului. îmbinate prin lipire sau prin sudurã. natura materialelor folosite şi tehnologia de execuţie.3 Modul de actiune a apei asupra construcţiilor • Apele subterane. în funcţie de compoziţia chimicã a apelor. aplicate pe suprafetele elementelor nepericlitate de tasãri inegale. în acest caz fiind necesare mãsuri speciale de alcãtuire şi de realizare a izolaţiilor hidrofuge. aluminiu. În funcţie de natura materialelor utilizate. la rândul lor. cupru. de caracteristicile pãmântului în care este amplasatã construcţia.pânză de apă subterană. o izolaţii împotriva apelor cu presiune hidrostaticã. 4. acesta poate fi umezit doar prin contactul direct cu umiditatea naturalã a terenului sau poate fi supus presiunii hidrostatice a apei. 2. Dupã poziţia relativã a elementului de construcţie în raport cu nivelul maxim al apei subterane(5). 2-apă de suprafaţă. realizate din foi din oţel. pe foliile din oţel se aplicã materiale bituminoase sau se prevede un strat de protecţie din beton. plumb. 3-strat de pământ impermeabil. 5-zona de capilaritate saturată. executate din tencuieli şi betoane cu grad ridicat de impermeabilitate.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina .1-precipitaţii.4. se disting urmãtoarele tipuri de izolaţii hidrofuge: o izolaţii rigide. pentru protecţia împotriva coroziunii.straturi permeabile la infiltraţia apei. respectiv umiditatea naturalã a solului.2 TIPURI DE IZOLAŢII HIDROFUGE Izolaţiile hidrofuge pot fi clasificate în raport cu sursa de umiditate şi modul de acţiune a apei. o izolaţii metalice.sunt cel mai frecvent utilizate datoritã eficienţei lor şi a costului mai redus. pot fi: --. o izolaţii bituminoase . de materialele de construcţie cu care apa vine în contact etc. acţioneazã în mod diferit asupra elementelor infrastructurii dupã cum acestea sunt situate deasupra sau dedesubtul nivelului lor maxim.34 - . care se utilizeazã în cazul construcţiilor supuse acţiunii apelor cu presiune hidrostaticã. 7-zonă de acumulare a apei de Fig. 6.

pe cât posibil. • lucrãrile de instalaţii care intersecteazã hidroizolaţiile sã fie executate în prealabil.4): 1 .4. În principiu. o izolaţii elastice.5. • hidroizolatiile se vor proteja împotriva actiunilor climatice si a solicitãrilor mecanice. o izolaţii plastice (asfaltice). plan (fãrã asperitãţi) şi uscat. • lucrãrile de hidroizolaţii se vor executa conform unui proiect în care se precizeazã: modul de acţiune al apei.element de rezistenţă 2 – strat suport (rigid. executate din materiale în suluri (cartonbitumat. o izolaţii mixte. astfel: • încãrcãrile transmise de construcţie stratului de hidroizolaţie trebuie sã acţioneze perpendicular şi.. presiunea minimã fiind de 1N/cm2 iar cea maximã de 50N/cm2. executate din straturi multiple de mastic bituminos care realizeazã o şapã de 1.. stropire sau turnare. • temperatura pe suprafata hidroizolaţiei sã fie cu minimum 300C sub punctul de înmuiere al bitumului. masticuri bituminoase sau suspensii de bitum filerizat. neted) 3 . sã fie uniform distribuite pe suprafaţa acestuia. care sunt prevãzute numai împotriva umiditãţii naturale a terenului sau ca bariere de vapori la terase şi se realizeazã din pelicule de bitum dizolvat în benzinã . rezultate din combinaţii ale soluţiilor prezentate anterior şi care se aplicã de regulã pe tencuieli hidrofuge sau pe foi metalice. procesul tehnologic de execuţie. pânzã bitumată) şi care sunt materialele folosite cel mai frecvent la realizarea hidroizolaţiilor bituminoase. • hidroizolaţia sã fie presatã permanent între douã straturi rigide. se aplicã la rece sau la cald. dar sã nu depãşeascã 400C.4. • aplicarea foilor bitumate pe suprafetele elementelor verticale se va face de jos în sus. nivelul maxim al apelor freatice. caracteristicile tehnice ale materialelor utilizate.hidroizolatia propriu zisã 4 – strat de protectie (rigid) Fig.35 - . evitându-se astfel eforturile de întindere şi forfecare. • hidroizolaţiile nu trebuie sã alcãtuiascã suprafeţe de alunecare între elementele de construcţie sau între straturile componente ale acestora.2.5 cm grosime. 3. 2. prin vopsire. dar au o elasticitate redusã şi se deterioreazã uşor odatã cu fisurarea stratului suport.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina . secţiuni şi detalii de alcãtuire a hidroizolaţiei etc. compoziţia chimicã a apei..4 Alcătuirea de principiu a hidroizolaţiei --. Se utilizeazã la hidroizolarea pardoselii subsolurilor împotriva ascensiunii capilare a apei. structura unei izolaţii hidrofuge este alcãtuitã din trei straturi (Fig.o izolaţii vopsite.3 REGULI GENERALE DE PROIECTARE A HIDROIZOLAŢIILOR La proiectarea şi execuţia izolaţiilor hidrofuge trebuie sã se respecte anumite recomandãri şi reguli menite sã asigure funcţiunea de etanşare şi de protejare a construcţiilor împotriva acţiunii apei. Sunt ieftine. natura şi proprietãţile terenului de fundare. se executã uşor şi repede. • suportul hidroizolaţiei sã fie rigid. pe o lungime de cca.00 m cu înnãdiri prin petrecere de 10-12 cm la capete.

prin aplicarea sa pe elementul de construcţie. --. se mai poate executa şi o hidroizolaţie orizontalã din hârtie Kraft. la construcţiile fãrã subsol (Fig. d..36 - . armatã cu o plasã din oţel-beton. • Stratul de protecţie are rolul de a preveni eventualele deteriorãri ale hidroizolaţiei (prin perforare. peste stratul de hidroizolaţie se aplicã un strat din mortar de ciment pentru protecţie şi pentru a preveni alunecarea pereţilor (Fig.3 cm. .3 cm grosime. aşternutã direct peste stratul de pietriş.• Stratul suport asigurã o suprafaţã planã prin care se evitã perforarea sau ruperea izolaţiei hidrofuge şi se poate executa în urmãtoarele soluţii constructive: . în cazurile în care stratul pe care se aşeazã hidroizolaţia are o rigiditate mai redusã. respectiv a pardoselii subsolului. la izolaţiile hidrofuge orizontale ale pardoselii subsolurilor. zidãrie de cãrãmidã plinã cu grosimea de 1/4 sau 1/2 cãrãmidã ziditã cu mortar de ciment. c. hidroizolaţia se executã din foi bitumate lipite pe o şapã executatã peste stratul filtrant din pietriş. strivire.4 IZOLAŢII HIDROFUGE ORIZONTALE ÎMPOTRIVA UMIDITÃŢII SOLULUI I A APELOR FÃRÃ PRESIUNE HIDROSTATICÃ a. stratul de protecţie se poate executa din: a. pentru evitarea acumulãrilor de apã în jurul clãdirii . 2. simplã sau armatã. Protecţia hidrofugã a acestor elemente se realizeazã astfel: • prin prevederea unui strat filtrant de pietriş şi a unor drenuri de-a lungul pereţilor exteriori ai subsolului. • prin prevederea unui strat de întrerupere a capilaritãţii realizat din pietriş sub placa pardoselii parterului. bine drişcuitã. pereţi din beton armat (diafragme).4. sub pereţii exteriori şi interiori ai parterului.. la izolaţii hidrofuge verticale. În situaţiile caracterizate de condiţii mai severe.prin executarea unei şape din beton. • prin realizarea unor izolaţii hidrofuge orizontale deasupra soclului la clãdirile fãrã subsol. Izolaţii hidrofuge împotriva umiditãţii solului Elementele infrastructurii situate deasupra zonelor de ascensiune capilarã a apei pot fi afectate de umiditate chiar şi în cazul în care la cota respectivã nu se aflã ape subterane. b).4. în cazul izolaţiilor hidrofuge împotriva apelor cu presiune hidrostaticã ridicatã.5 a). placã din beton armatã constructiv. forfecare) precum şi de a împiedica desprinderea acesteia. când se executã dintr-o tencuialã din mortar de ciment de 1. şapã din mortar de ciment cu grosimea de 2. în funcţie de importanţa construcţiei. • Stratul hidroizolator propriu zis se executã conform prevederilor proiectului.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .. În funcţie de tipul hidroizolaţiei şi de poziţia elementului ce se izoleazã în cadrul ansamblului construcţiei. b.5.5 a..

a. iar la nivelul parterului. se aplicã fie pe pereţii de rezistenţã.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .5 Hidroizolaţii la clădiri fără subsol • prin prevederea unei hidroizolaţii orizontale la nivelul pardoselii subsolului la toti pereţii interiori şi exteriori.6). cu minimum 30 cm deasupra trotuarului şi cu cel putin 7 cm sub faţa inferioarã a planşeului peste subsol (Fig.4.4.7).4. b. Izolaţii hidrofuge împotriva apelor fãrã presiune hidrostaticã Acest tip de hidroizolaţii se executã ca bariere neîntrerupte orizontale sub pereţi şi pardoseli şi verticale.37 - . numai la pereţii exteriori. b. pânã la 30 cm deasupra nivelului terenului amenajat sau a trotuarului. fie pe cei de protecţie.a. • Izolaţiile hidrofuge orizontale se executã conform precizãrilor de la pct. a. în cazul unor lucrãri de reabilitare a construcţiilor existente. la construcţii noi dar şi pe cele interioare. alcãtuite din foi bitumate şi masticuri bituminoase. • prin aplicarea unei izolaţii hidrofuge verticale pe toate suprafeţele pereţilor de subsol care vin în contact cu pãmântul. pe feţele exterioare ale pereţilor de subsol.6 Fig. Fig.b.4.4. Fig. izolaţia se executã din materiale bituminoase protejate cu un strat rigid cu permeabilitate redusã (Fig.7 • Izolaţiile hidrofuge verticale. --.

2. • presiunea p exercitatã pe izolaţia hidrofugã şi transmisã de aceasta suportului..5 IZOLAŢII HIDROFUGE ÎMPOTRIVA APELOR CU PRESIUNE HIDROSTATICÃ În cazul construcţiilor având elementele infrastructurii situate sub nivelul apelor freatice sau când existã pericolul acumulãrii apei de suprafaţã în jurul construcţiei. proporţionalã cu adâncimea(Fig. F Fig.8).4. apa exercitã o presiune distribuitã. radier). la interior se va aplica numai în cazul executãrii unor lucrãri ulterioare. care trebuie sã depãşeascã cu cel putin 50 cm nivelul maxim al apelor subterane..Izolaţia hidrofugã orizontalã sub pardoseala subsolurilor se realizeazã din 2 straturi de carton bitumat lipite cu 3 straturi de mastic bituminos (2C+3B).4. • izolaţia hidrofugã se aplicã la faţa exterioarã a pereţilor şi radierului. în cazul pereţilor. la clãdirile existente. La proiectarea izolaţiei hidrofuge se au în vedere urmãtoarele principii: • izolaţia hidrofugã trebuie sã fie continuã pe toate suprafeţele verticale şi orizontale care vin în contact cu apa. formând o incintã închisã denumitã cuvã.38 - .10 cm grosime.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . cu suprafaţa netedã. stratul suport fiind o şapã din beton de egalizare de 8. pentru a se asigura cã presiunile transmise terenului şi tasãrile sunt cât mai uniforme. trebuie sã fie echilibratã sau preluatã de cãtre elementele de rezistenţã ale infrastructurii (pereţi. normalã pe suprafaţa izolatiei hidrofuge şi.8 Sistemul-cuvă --. • clãdirile se proiecteazã cu fundaţii de tip radier general în cazul hidroizolaţiei aplicate la exterior.

CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . 5 --.39 - .PERETI Cap.

1 ELEMENTE GENERALE Pereţii sunt elemente de suprafaţã. • pereţi nestructurali. • pereţi din elemente prefabricate de beton armat. care au de regulã asigurate legãturi reciproce de continuitate pe orizontalã şi verticalã pentru a forma un sistem de diafragme verticale.). grinzi etc. • prin montarea sau asamblarea unor elemente prefabricate din beton armat.40 - . Pereţii portanţi preiau şi încãrcãri verticale de la alte elemente structurale (planşee. b. se clasificã astfel: • pereţi din lemn. portanţi sau autoportanţi. cu rol de închidere si compartimentare a clãdirii pe de o parte şi. d. Dupã poziţia lor în ansamblul construcţiei.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . --. produse ceramice. var. pereţii se clasificã în douã categorii: • pereţi structurali. Având în vedere materialul din care se executã. folosind pietre de zidãrie diferite ca material şi dimensiuni. azbociment (cu utilizare prohibitã astãzi în ţãrile dezvoltate economic). lemn şi produse derivate din lemn. pe de altã parte. • pereţii interiori. pe care o transmit terenului prin intermediul fundaţiilor. fibre organice. • pereţi din zidãrie de piatrã naturalã sau artificialã. grinzi). în timp ce pereţii autoportanţi nu preiau alte încãrcãri gravitaţionale în afara greutãţii lor proprii. de regulã plane şi verticale. alte materiale uşoare. care împreunã cu planşeele alcãtuiesc subsistemul elementelor de compartimentare ale clãdirii (sau subsistemul delimitãri interioare). c. mase plastice etc. ipsos. de a prelua şi transmite fundaţiilor încãrcãrile verticale şi orizontale care acţioneazã asupra lor. aceşti pereţi pot fi atât exteriori cât şi interiori şi asigurã capacitatea portantã la acţiunea încãrcãrilor verticale şi orizontale. In funcţie de tehnologia utilizatã la realizarea lor. dar şi din pãmânt cu adaosuri de argilã. continuitatea lor pe verticala si orizontala nu este obligatorie. sticlã. Rolul lor este acela de rigidizare (contravântuire) a structurii la acţiunea încãrcãrilor orizontale. din beton simplu sau armat. Deoarece acesti pereti nu preiau incarcari de la plansee. care au rol strict funcţional de compartimentare sau de închidere şi sunt suportaţi de elementele de rezistenţã ale structurii (planşee. neportanti sau purtati. • prin turnare la faţa locului (in situ). betoane celulare. pereţii pot fi realizaţi: • prin zidire. • pereţi din alte materiale: sticlã. Dupã rolul pe care îl au în cadrul structurii de rezistenţã al clãdirii. materiale plastice. împreunã cu acoperişul şi cu unele elemente ale infrastructurii. din subansamblul elementelor de închidere ale clãdirii (subsistemul anvelopã). • pereţi din beton şi beton armat turnaţi monolit. Clasificarea pereţilor se poate face dupã mai multe criterii: a. care fac parte. pot fi: • pereţi exteriori.

care se referã la durata de exploatare în timp a pereţilor portanţi. adicã: starea limitã de rezistenţã. care trebuie sã fie aceeaşi cu a celorlalte elemente structurale. acţiunea biologicã a microorganismelor etc.Indiferent de soluţia tehnicã sau tehnologicã. • izolare termicã. • aspect arhitectural-estetic.. care se referã la aspectul general extrior şi interior al clãdirii. . • se preteazã la clãdiri având orice formã în plan.5 ore) fãrã a-şi pierde stabilitatea sau a se deforma peste limitele admise. • durabilitate . pereţii din zidãrie se utilizeazã încã pe scarã destul de largã datoritã avantajelor pe care le prezintã: • tehnologia de lucru fiind relativ simplã. • poate fi tratatã conform oricãrei plastici arhitecturale.. obosealã. --. funcţionalã şi economicã.a.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . umiditate. consumului de energie. • rezistenţã la foc . al cheltuielilor de exploatare. ca: diferenta de temperatura. Pereţii exteriori mai trebuie sã satisfacã şi condiţia de durabilitate la alte acţiuni.. vânt.. gelivitate.se referã la capacitatea pereţilor de a rezista un anumit timp la acţiunea focului (2. În ceea ce priveşte pereţii portanţi. fisurare şi deformaţii. • nu pune probleme de dificultate la realizarea rosturilor şi la etanşarea acestora. care au în general o pondere însemnatã în ansamblul construcţiei.elemente care influenţeazã alegerea soluţiei constructive şi a tehnologiei de execuţie a pereţilor. adicã posibilitatea înlocuirii ulterioare a unor pereţi fãrã a afecta celelalte elemente structurale. principalele condiţii tehnice şi economicoorganizatorice pe care trebuie sã le îndeplineascã sunt urmãtoarele: • rezistenţã şi stabilitate . dupã caz.41 - . hidrofugã. • reducerea greutãţii construcţiei. care vizeazã dimensiunile pereţilor (în special grosimea) şi natura materialelor utilizate care sã conducã la o greutate proprie cât mai redusã. • condiţii economico-organizatorice. stabilitate. coroziune. care se referã la capacitatea pereţilor de a asigura condiţiile de protecţie şi confort necesare exploatãrii normale a unei clãdiri. datoritã dimensiunilor relativ mici ale pietrelor şi blocurilor ce se asambleazã. • se poate repara uşor în cazul degradãrii. etc. la crearea condiţiilor de confort ş. referitoare la costul investiţiei.condiţii care se referã la capacitatea pereţilor de a nu depãşi stãrile limitã ultime. 2 PEREŢI DIN ZIDÃRIE O caracteristicã a pereţilor realizaţi prin procedeul de zidire este aceea cã. tehnologii de executie. Cu toate acestea. fonicã şi. volumul de muncã şi timp necesar pe şantier este relativ mare iar greutatea lor proprie este de asemenea însemnatã. orice alcãtuire a unui perete interior sau exterior trebuie sã rãspundã unei game largi de exigenţe de naturã tehnicã. nu necesitã mânã de lucru de înaltã calificare şi nici utilaje deosebite. • mobilitate.

Cãrãmizile se aşeazã în rânduri şi se leagã între ele cu mortar. care sunt continue. 5. Rosturile orizontale de mortar. de 10 mm. Fig.5 cm sau 45 cm).3) Fig. grosimea este determinata. grosimea lor se verificã prin calcul şi. 5.5. 5. 5. În cazul pereţilor portanţi puternic solicitaţi. atunci când solicitãrile la care sunt supuşi pereţii o permit (Fig. 5. in afara de conditiile de rezistenta mecanica si de asigurarea protectiei termice. respectiv 25 cm sau 30 cm (zidãria din blocuri ceramice). Ţeserea se poate face şi la mai multe rânduri. un rost vertical dintr-un rând sã se gãseascã în dreptul unui plin al rândurilor adiacente.2) şi chiar 2 cãrãmizi grosime (respectiv 37. dacã este necesar se majoreazã.42 - . decalate de la un rând la celãlalt.2.1 Zidărie de 1 cărămidă Fig.2 Zidărie de 1 ½ cărămizi Este necesarã asigurarea grosimii uniforme a rosturilor orizontale şi umplerea lor cu mortar. Este de asemenea importantã ţeserea rosturilor verticale prin aşezarea cãrãmizilor dupã anumite reguli astfel încât.1). Se recomandã ca zidãria sã se realizeze progresiv. Pentru peretii exteriori.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .3 Exemple de legaturi prin tesere la peretii structurali --. pentru a se evita supunerea cãrãmizilor la solicitãri de încovoiere şi pentru repartizarea uniformã a eforturilor între cãrãmizile din rânduri succesive.1 PERETI DIN ZIDÃRIE DE CÃRÃMIDÃ Piatra de zidãrie utilizatã la execuţia pereţilor este cãrãmida plinã sau cu goluri verticale (GVP). în cazul ţeserii la fiecare rând. au grosimea de 12 mm iar cele verticale. putând ajunge la 1 1/2 (Fig. iar întreruperile sã se facã la o distanţã de cel putin 25 cm de la intersecţia cu zidul cel mai apropiat • Pereţii portanţi (structurali) au grosimea minimã de 1 cãrãmidã (Fig. pe toatã suprafaţa construcţiei.

impun fie adoptarea de grosimi relativ mari (25 cm) fie aplicarea unor soluţii mai complexe.4 Zidărie de ¼ si ½ cărămizi Fig.5.5 2. se realizeazã prin dispunerea distanţatã a cãrãmizilor astfel încât sã rezulte rosturi verticale de 4. neumplute sau umplute cu materiale termoizolatoare. • Pereţii neportanţi (nestructurali) au grosimi de 1.. Pereţii nestructurali interiori.6). intersecţii şi ramificaţii se respectã regulile exemplificate in figuri. Fig.4) şi se executã de regulã cu ţeserea rosturilor verticale la fiecare rând. 5. b.5. sunt utilizaţi ca pereţi despãrţitori şi au o bunã capacitate de izolare termicã.Pereţii alcãtuiţi din cãrãmizi cu goluri verticale se executã prin aşezarea acestora în rânduri.6 Pereti din zidarie cu goluri --. Pereţii cu goluri.. Având capacitatea portantã redusã. La colţuri. Fig. a. se realizeazã din doi pereţi longitudinali de 1/2 cãrãmidã grosime. 5. care se umplu cu mortar sau zgurã.5 cm grosime. Pereţi din cãrãmidã plinã cu rosturi lãrgite.43 - .CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . 1/2 sau 1/4 cãrãmidã (Fig. mai ales la acţiuni orizontale. cu golurile în poziţie verticalã şi ţeserea la fiecare rând. care trebuie sã rãspundã unor exigenţe privind izolarea fonicã.5). asezaţi la distanţa de 1/2 sau 1 cãrãmidã şi legaţi între ei prin diafragme transversale verticale sau orizontale (idem verticale) (Fig.2 PEREŢI DIN ZIDÃRIE CU GOLURI Zidãria cu goluri se obţine printr-o aşezare anumitã a pietrelor astfel încât în grosimea pereţilor sã rezulte spaţii care se lasã neumplute sau care pot fi umplute cu materiale termoizolatoare. 5. 5. cum sunt pereţii dubli cu strat de aer închis (neventilat) sau cu umpluturã din materiale fonoabsorbante (Fig. acest tip de zidãrie se foloseşte numai la pereţii de umpluturã.

Se mai pot executa si pereţi din cãrãmizi asezate pe cant. (Fig.5.44 - . realizate din legãturi metalice zincate înglobate în mortar de ciment.3. --. a..0 m în lungul peretelui. armarea zidãriei poate fi fãcutã transversal sau longitudinal. 2. PEREŢI DIN ZIDÃRIE ARMATÃ Armarea zidãriei se realizeazã prin înglobarea în rosturi a unor bare din oţel-beton sau a unor plase de armãturã care conlucreazã cu zidãria la preluarea eforturilor. În funcţie de poziţia armãturii în rosturile de mortar. Pereţi cu armare transversalã Armatura se dispune in rosturile orizontale sau longitudinale cand armatura se dispune pe fetele laterale ale peretelui sub forma de plase (cu diametrul de 3-4 mm). Armatura astfel montata se tencuieste cu mortar pe baza de ciment si var (se recomanda executatrea tencuielii prin torcretare). mãrindui capacitatea portantã.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .Diafragmele verticale se executã la distanţe de 1.2. legate intre ele cu agrafe sau etrieri montati in rosturile orizontale la distante de 5 sau 6 randuri pe verticala.5. carcase sau bare independente (diametrul maxim de 8 mm). la 5-6 rânduri de cãrãmidă.. iar cele orizontale.7).

Fig. legate între ele prin etrieri sau agrafe montate în rosturile transversale (fig. Pereti cu armare longitudinalã Armãtura longitudinalã (verticalã) se confecţioneazã din bare din oţel-beton sau din carcase şi plase care se aşeazã în mod curent pe feţele zidãriei.45 - .9 Armare longitudinala la exterior --.5.5.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina .8).7 Zidărie cu armare transversală b.9).5. Fig. când armãtura se aşeazã în rosturile verticale şi sunt legate cu etrieri dispuşi în rosturile orizontale de mortar (fig. Aceastã soluţie constructivã cu armarea la exterior se foloseşte şi pentru consolidarea unor pereţi avariaţi de cutremure sau tasãri de fundaţii.5. Pereţii pot fi prevãzuţi şi cu armare interioarã.5.8 Zidărie cu armare longitudinală la interior Fig.

00 m iar distanţa dintre pereţii portanţi pânã la 6.10 Zidărie complexă (confinată) 2.1/4 din lungimea blocului. dar nu se pot utiliza la pereţii de subsol. Toţi pereţii portanţi de la acelaşi nivel al unei clãdiri trebuie executaţi din acelaşi material (blocuri mici din BCA). Secţiunea minimã a acestora este de 25 x 25 cm (625 cm2). nefiind admisã utilizarea şi a altor pietre de zidãrie. decalând rosturile verticale cu 1/2. Grosimea minimã a pereţilor exteriori. pentru a satisface cerinţele de izolare termicã. La pereţii portanţi se utilizeazã de regulã blocuri BCA/GBN50. clasa minimã de beton este C12/15 iar armãtura este alcãtuitã de regulã din bare verticale (min.00 m..10).5.46 - . Ţeserea se face la fiecare rând. la zidãrii în mediu agresiv.5. --.2.5 PEREŢI DIN ZIDÃRIE DE BLOCURI MICI DE BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT Blocurile mici de beton celular autoclavizat se folosesc la executarea pereţilor interiori portanţi şi neportanţi.4 PEREŢI DIN ZIDÃRIE COMPLEXÃ Zidãria complexã se foloseşte în special la clãdirile amplasate în zone seismice şi rezultã prin întãrirea pereţilor din zidãrie simplã cu elemente din beton armat înglobate de tipul stâlpişorilor (sâmburi) din beton armat (fig. dupã acelaşi principiu ca şi în cazul pereţilor realizaţi din zidãrie de cãrãmidã. Fig. înãlţimea maximã a unui nivel fiind de 3.. 4 φ12 PC 52) şi etrieri φ6 mm care se îndesesc în zonele de înnãdire ale barelor longitudinale. la construcţii amplasate în zone seismice sau la clãdiri cu mai mult decât P sau P+1 niveluri (in functie de acceleratia seismica a terenului).CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . este de 35 cm.

asigurând şi o calitate superioarã a lucrãrilor. agrafe sau mustãţi (fig. --. spaţiale şi glisante care conduc la scurtarea termenului de execuţie. Fig. cu goluri. cunoscuţi şi sub denumirea genericã de diafragme. comparativ cu pereţii structurali din zidãrie. legãtura între pereţi se face cu piese metalice.11). • permit industrializarea execuţiei prin folosirea cofrajelor plane.5. • volumul mare de material şi manoperã pentru confecţionarea cofrajelor. • necesitatea prevederii unor mãsuri suplimentare de protecţie în cazul turnãrii pe timp friguros sau la temperaturi prea ridicate. cum sunt: • necesitatea prevederii stratului de termoizolaţie la exterior astfel încât sã se evite formarea punţilor termice.5.11 Îmbinarea cu pereţii despărţitori din materiale diferite Această soluţie este valabilă în principiu şi pentru cazul ancorării dintrepereţii nestructurali din zidărie şi elementele structurale din beton armat. 2.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . sunt folosiţi curent ca elemente structurale pentru clãdirile civile datoritã urmãtoarelor avantaje: • capacitate portantã ridicatã la preluarea acţiunilor verticale şi orizontale . datoritã legãturilor monolite care asigurã conlucrarea cu celelalte elemente structurale: • durabilitate mare datoritã rezistenţelor ridicate ale betonului armat.47 - . elemente de tip fâşie etc. ceea ce permite utilizarea lor la clãdiri cu regim de înãlţime relativ mare (pânã la 30-40 nivele). • rigiditate mare în planul lor şi chiar în plan perpendicular.6 PEREŢI DIN BETON ARMAT TURNAT MONOLIT Pereţii portanţi realizaţi din beton armat turnat monolit. Pereţii portanţi (diafragmele) din beton armat prezintã însã şi unele dezavantaje.) care au înãltimea unui rând (asizã) diferitã de aceea a blocurilor din BCA.Când pereţii despãrţitori sau de umpluturã sunt realizaţi din alte materiale (cãrãmidã plinã.

protecţie (b. stratul termoizolator se poate executa odatã cu turnarea diafragmelor.12 a). realizat din materiale rigide ca: blocuri.5-7 cm.a. amplasat spre interior. în oricare dintre variante avându-se în vedere necesitatea evitãrii punţilor termice. sau ulterior.48 - . prin introducerea în cofraje a materialelor termoizolante. armat cu plase sau carcase din oţel-beton. corpuri ceramice cu goluri etc. --. legãtura dintre cele douã straturi din beton armat se poate obţine cu ajutorul nervurilor din beton armat. a agrafelor metalice sau cu alte mijloace constructive. plãci sau fâşii din BCA/polistiren expandat. Pereţii exteriori.a. Grosimea acestui strat rezultã din calculul la transmisia termicã a elementului.) 4-tencuială exterioară 5-barieră de vapori Fig.1 . care trebuie sã asigure şi izolarea termicã. de rezemare a planşeelor. dar de minimum 15 cm. o un strat termoizolator prevãzut la faţa exterioarã.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina .. • pereţii portanţi cu structura din douã straturi (bistrat) au urmãtoarea alcãtuire (fig. Din punct de vedere tehnologic.2005. Pentru montarea (traversarea) conductelor se lasã goluri realizate cu ajutorul unor piese din lemn sau metalice montate în cofraje. cu agregate grele.5.C25/30 (fig.a. beton cu granulit.12 Alcătuiri ale pereţilor din b. polistiren expandat.5. de izolare fonicã. cu grosimea de 4.5. • pereţii portanţi realizati în trei straturi (tip sandwich) au urmãtoarea alcãtuire de principiu (fig.12 c): o un strat de rezistenţã (portant) cu grosimea de 15 cm. beton cu agregate vegetale). o un strat exterior de protecţie a termoizolaţiei executat din beton armat. sunt alcãtuiţi din douã sau trei straturi dintre care unul este stratul termoizolator. Detaliile constructive privind armarea pereţilor portanţi (diafragme) din beton armat monolit sunt prezentate în Normativul CR 2-1-1.Structura pereţilor portanţi din beton armat monolit diferã în funcţie de poziţia acestora: a. cu grosimea determinatã din condiţii de rezistenţã şi stabilitate. dispus spre interior. o un strat median termoizolant realizat din plãci sau fâşii din betoane poroase uşoare (BCA. realizat din beton obişnuit. 2-strat termoizolaţie 3-strat ext. prin zidirea acestora la faţa exterioarã a diafragmelor...12 b): o un strat de rezistenţã din beton minimum C12/15 şi grosime minimã de 15 cm. spumã din poliuretan sau alte materiale cu eficienţã deosebitã în ceea ce priveşte izolarea termicã. 1-strat rezistenţă b. marca minimã C12/15.5. monolit b. Pereţii interiori portanţi din beton armat monolit au numai rol de rezistenţã şi se executã dintr-un singur strat din beton marca C12/15.

o consum redus de cofraje. în variante constructive care se adoptã în funcţie de poziţia şi de rolul lor în cadrul structurii de rezistenţã a construcţiei. o calitatea superioarã a elementelor obţinute prin procesul de prefabricare faţã de cele executate monolit. 744 etc. Panourile de pereţi exteriori sunt proiectate pentru a prelua acţiunile gravitaţionale şi orizontale. proiectate în marea lor majoritate din panouri mari prefabricate de pereţi şi plansee (Proiectele tip 770.49 - . zonele de îmbinare constituind punctele critice ale construcţiilor din elemente prefabricate.13 Clădire cu structura din panouri mari prefabricate din b.13). Sistemul constructiv în sine.2. care face ca întreg fondul astfel construit sã facã obiectul unor lucrãri de reabilitare.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .panou de perete interior longitudinal 4 – panou de planseu 5 – zona de imbinare a panourilor --. în viitorul apropiat.5. Înãlţimea panourilor mari prefabricate pentru pereţi este egalã cu înãlţimea de nivel iar lungimea lor acoperã dimensiunile în plan ale unei camere (Fig. o posibilitatea asigurãrii continuitãţii operaţiilor pe şantier. foarte costisitoare. Astãzi aceastã soluţie a fost abandonatã datoritã unor neajunsuri majore pe care le prezintã clãdirile de locuit din elemente prefabricate: o monotonia faţadelor. Fig. recomandabil în special la executarea construcţiilor industriale.panou de perete interior transversal 3. a caracterizat execuţia blocurilor de locuinţe în ţara noastrã în deceniile 8 şi 9. prezintã urmãtoarele avantaje: o reducerea substanţialã a duratei de execuţie.rezultatul execuţiei defectuoase şi a nerespectãrii detaliilor din proiect. o procentul mare de punţi termice .a.7 PEREŢI DIN PANOURI MARI PREFABRICATE DIN BETON ARMAT Industrializarea elementelor de construcţii în general şi a celor utilizate la construcţia de locuinţe în special. o reducearea manoperei pe şantier etc. 1 – panou de perete exterior 2 .). o izolarea termicã insuficientã.5.

--. Pe faţa caldã a termoizolaţiei se prevede de regulã un strat impermeabil la vapori.5.14 Alcătuirea panourilor de pereţi exteriori Legãtura dintre cele douã straturi de beton armat (marca minimã C16/20) se realizeazã cu agrafe din oţel INOX sau cu alte sisteme de legãturã.50 - . astfel încât sã se evite pe cât posibil formarea punţilor termice. pe lângã capacitatea portantã şi stabilitatea construcţiei şi condiţiile de izolare termicã. Fig.5. Stratul de termoizolaţie se proiecteazã din materiale rigide (BCA) în cazul panourilor bistrat şi din materiale termoizolante cu eficienţã sporitã în cazul celor cu structurã sandwich.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina . Panouri mari prefabricate pentru pereţi portanţi exteriori Aceste elemente trebuie sã asigure. În acest scop. panourile se realizeazã în urmãtoarele variantele bistrat sau tristrat (sandwich) prezentate în principiu în Fig. denumit barierã de vapori.14.a.

16).15. în vederea asigurãrii capacitãţii portante şi stabilitãţii generale.5.5. corespunzãtor creşterii numãrului de nivele.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .15 Detalii panouri de pereţi exteriori cu goluri Fig.5.Fig. Panourile de pereţi portanţi interiori se realizeazã pline sau cu goluri pentru uşi.16 Detaliu panou de perete exterior fara goluri b.17. --. panourile sunt prevãzute pe contur cu amprente de forme şi dimensiuni diferite (Fig. Grosimea minimã este de 15 cm pentru clãdiri având pânã la P+4 nivele şi creşte cu un multiplu de 2 cm. Panouri mari prefabricate pentru pereţi portanţi interiori În acest caz panourile au structura monostrat din beton marca minimã C16/20 20 şi cu grosimea variabilã în funcţie de regimul de înãlţime al clãdirii.5. Detalii privind îmbinãrile panourilor de pereţi portanţi sunt prezentate în Fig. Pentru preluarea eforturilor provenite din acţiunea încãrcãrilor orizontale. 5.51 - .

f – panouri interioare 2. Acesti pereti despartitori au greutate redusa. 5.. (Fig.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . Peretii se consolideaza prin inglobarea.a.19) • placi de beton celular autoclavizat (Fig. In timpul executiei. dispuse pe muchie. a. 5. a cãror grosime este de 6 cm iar înãlţimea lor este egalã cu înãlţimea utilã de nivel: hutil=het–hplanseu Lungimea este astfel stabilitã încât panoul sã realizeze un perete întreg.17 Detalii de îmbinare între panourile prefabricate din b.5. 5.20) • placi ceramice – au forme si dimensiuni diferite. Fig. Placile presate se zidesc cu mortar de ciment in randuri orizontale. pentru a se evita contactul direct intre placile din sticla si barele de otel. in rosturile orizontale si verticale. cu rosturile verticale in prelungire... (Fig. se acorda o deosebita atentie aplicarii stratului de mortar.. montaj simplu si usor asigura flexibilitate functional (Fig. s-au folosit şi panouri prefabricate din beton armat pentru pereţi despãrţitori. Panouri mari prefabricate pentru pereţi despãrţitori Deşi pe scarã mai redusã. a unor bare din otelbeton.c – panouri exterioare d.aceşti pereţi sunt alcatuiti din schelet (lemn sau metal-profil economic) dublu sau simplu si placi din ipsos-carton pe cele doua fete.8 PEREŢI DESPÃRŢITORI DIN ELEMENTE PREFABRICATE DE TIP PLACI • placi de ipsos . Izolatia se introduce in spatiul interior. Pentru placile cu margimile profilate se recomanda folosirea unui mortar adeziv in rosturi subtiri. timp scurt de executie.acesti pereti se pot realiza din placi presate din sticla ( tip Nevada) si din geam profilat. 5. care permite finisarea suprafetelor numai prin gletuire.52 - . productivitate marita. Peretii din placi presate din sticla se executa dintr-un strat sau din doua straturi de placi presate cu un strat de aer.21) --.c.18) • placi de sticla .

5.18 Pereti despartitori din placi de ipsos Fig.53 - .20 Pereti despartitori din placi de BCA Fig.19 Pereti despartitori din placi de sticla Fig.Fig.5.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .5.5.21 Pereti despartitori din placi ceramice --.

22 g.5. • fâşii din beton celular autoclavizat (fig.e.22 l) s. • fâşii din profile de sticlã (fig. • fâşii din materiale plastice (fig.d.5.5.5. în poziţie verticalã.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .5. pline.f).9 PEREŢI DESPÃRŢITORI DIN ELEMENTE PREFABRICATE DE TIP FASII Aceşti pereţi se executã prin dispunerea alãturatã. • fâşii din produse din lemn (fig.22 c.h) Fig. k).22 i. a elementelor prefabricate a cãror înãlţime acoperã înãlţimea utilã de nivel. (fig.22 Tipuri de panouri de pereţi despărţitori --.22 a).5.5. cu goluri rotunde sau de tip fagure (fig.a. Tipurile de materiale utilizate sunt: • fâşii din ipsos. j.2.22 b).54 - .

cât şi prevederea unor straturi exterioare lavabile care sã nu necesite finisaje şi nici refaceri periodice. nesubordonaţi structurii de rezistenţã din punct de vedere dimensional. din lemn. subţiri.. 2. Din acest motiv îmbinarea de la partea superioarã a fâşiilor este elasticã iar cea de la partea inferioarã este rigidã. etanşe la acţiunea vaporilor şi a apei (tablă plană. nervurată sau cutată din oţel INOX sau din aluminiu.10 PEREŢI EXTERIORI U ORI În aceastã categorie de elemente sunt consideraţi pereţii purtaţi uşori şi foarte uşori (500. mai puţin uzuale (panouri uşoare de faţadã. amortizate. faţade semi-cortinã etc. pe care sunt fixate elementele de umpluturã opace sau vitrate (fig. Fig. --. realizatã prin împãnare. la care se adaugã şi alte tipuri de soluţii. ei putând sã acopere faţada pe înãlţimea unuia sau a mai multor nivele. Structura elementelor opace este multistrat iar la alcãtuirea lor s-au avut în vedere atât posibilitatea de demontare şi înlocuire rapidã. oţel sau aluminiu. Straturile extreme sunt realizate din plãci subţiri din diferite materiale..CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .Rezolvarea din punct de vedere constructiv a îmbinãrilor dintre fâşii şi fixarea de tavan şi de pardosealã sau de planşeul brut trebuie sã asigure preluarea acţiunilor orizontale accidentale (şocuri) şi sã le transmitã. vatã mineralã etc. spumã de poliuretan.23).5. Stratul median termoizolant se executã de regulã din materiale de înaltã performanţã de tip polistiren celular.5. elementelor structurale.1500 N/m2).23 Pereţi-cortină Pereţii-cortinã au un schelet propriu. Cei mai reprezentativi sunt asa numiţii pereţi-cortinã.55 - .

posibilitatea deformãrii libere (dilataţii şi contracţii) a elementelor proprii. pereţi. în diferite alcãtuiri şi sisteme de prindere.înlocuirea fãrã dificultate a unor elemente componente. sigurã şi durabilã. Scheletul este format din elemente verticale (montanţi) şi orizontale (rigle). . --.5. Întreaga faţadã astfel alcãtuitã transmite structurii clãdirii pe lângã greutatea sa proprie şi efectul acţiunii directe a vântului. . Între elementele scheletului-suport şi panourile de închidere se prevãd materiale elastice care sã permitã asigurarea condiţiilor precizate mai sus.24 Detalii pereţi-cortină Panourile de închidere opace şi vitrate sunt montate pe scheletul-suport de greutate redusã care. baghete şi materiale de etanşare adecvate.o asamblare simplã. stâlpi). Aproape în exclusivitate.Fig.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . rosturile se închid cu falţuri. . În plus.56 - . scheletul propriu zis al faţadei-cortinã trebuie sã asigure: . la rândul sãu este fixat pe elementele structurale ale clãdirii (planşee.etanşeitatea rosturilor şi a îmbinãrilor.

57 - .--.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .

CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .--.58 - .

59 - .--.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .

60 - .CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .--.

CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .61 - .--.

62 - .--.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .

PLANSEE Cap. 6 --.63 - .CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .

planşeele trebuie astfel concepute incât sã satisfacã o gamã largã de exigenţe de naturã tehnicã. . şi helicoptere etc. • planşee din beton armat.1 GENERALITÃŢI Planşeele sunt elemente de suprafaţã plane. • elemente de finisaj şi de izolare termicã. pasaje).rezistenţa la foc.rezistenţa şi stabilitatea la stãrile limitã ale exploatãrii normale. hidrofugã. • planşee ceramice ş.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina . funcţionalã şi economicã. Dupã materialele din care se executã elementele principale de rezistenţã. c. planşeele pot fi considerate ca sisteme alcãtuite din componente cu funcţiuni diverse: • elementul portant care asigurã rezistenţa mecanicã şi rigiditatea în plan orizontal. delimitând mediul interior de cel exterior sau de spaţiile neîncãlzite (planşee-terasã. orizontale sau. planşee-terasã. planşee peste spaţii reci).a. Indiferent de tipul lor. • planşee intermediare. planşee de pod. • Exigenţele funcţionale privesc confortul higrotermic şi acustic precum şi asigurarea etanşeitãtii. • planşee care alcãtuiesc diafragme orizontale nerigide. • planşee peste spaţii neîncălzite (peste subsol. b. • Exigenţele economice au în vedere adoptarea unor soluţii constructive eficiente în ceea ce priveşte reducerea greutãţii proprii a consumurilor specifice şi a posibilitãţilor de industrializare a execuţiei. • planşee cu grinzi metalice. --. Din punct de vedere structural. Dupã rolul pe care îl indeplinesc în cadrul structurii de rezistenţã a clãdirii. care compartimenteazã clãdirea pe verticalã având rol de separaţie interioarã între nivele (planşeele curente) sau de închidere. datoritã legãturilor dintre elementele componente sau dintre acestea şi elementele portante verticale ale clãdirii. .64 - . planşeele pot fi grupate astfel: • planşee peste ultimul nivel : planşee de pod. • Exigenţele tehnice se referã la: . ganguri. fonicã. Dupã funcţia şi poziţia lor în clãdire. dupã caz. planşeele se împart în: • planşee care alcãtuiesc diafragme orizontale rigide şi asigurã conlucrarea elementelor structurale la preluarea acţiunilor orizontale (vânt. mai rar. piste pentru avţioane. planşeele se clasificã în: • planşee cu grinzi din lemn. seism). • planşee cu bolţi din zidãrie. inclinate. . situate între nivelele curente. • planşee cu funcţiuni speciale: planşee carosabile.durabilitate.rezistenţa şi stabilitatea la stãrile limitã ultime. Clasificarea planşeelor poate fi fãcutã dupã mai multe criterii: a.

Grinzile pot fi repartizate şi orientate în plan dupã cum urmeazã: • pe o singurã direcţie. • execuţia simplã.2 m).CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . 2 PLAN EE CU GRINZI DIN LEMN Planşeele cu grinzi din lemn au în prezent un domeniu limitat de utilizare (la construcţii cu caracter turistic sau tradiţional. Avantajele pe care le prezintã planşeele din lemn sunt: • greutatea proprie redusã.1 --. pentru a reduce deschiderea grinzilor principale în cazurile în care aceasta depãşeşte 6 m. se prevãd stâlpi ca reazeme intermediare. • posibilitãţile largi de tratare arhitecturalã a tavanului. în scopul obţinerii unor condiţii favorabile de exploatare pe durata existenţei construcţiei. paralel cu latura scurtã a suprafeţei acoperite (Fig. grinzile se pot monta alãturat.d. la clãdiri de micã importanţã amplasate în mediul rural şi la anumite construcţii provizorii).1). • combustibile (planşee din lemn neprotejate). Planşeele din lemn au insã şi o serie de dezavantaje: • durabilitate redusã.6.2).6.6. Structura planşeelor din lemn este formatã din grinzi şi elemente de umpluturã.a. Sub aspectul combustibilitãţii . Fig. • dupã douã direcţii . mai ales la incãrcãri laterale s. cu grosimea tencuielii de minimum 5 cm. Durabilitatea planşeelor se asigurã prin alegerea judicioasã a materialelor utilizate şi a soluţiei de protejare şi finisare. planşeele cu grinzi metalice şi elemente de umplututrã incombustibile). • consum mare de material lemnos. • semicombustibile (planşee din lemn protejate cu tencuialã pe şipci şi trestie. • rigiditate scãzutã în planul lor.6. planşeele pot fi: • incombustibile. fãrã elemente de umpluturã (Fig. • Grinzile constituie elementele principale de rezistenţã ale planşeului care preiau şi transmit reazemelor incãrcãrile gravitaţionale şi laterale aferente.. • izolare termicã şi fonicã bunã etc.1). cu grinzi principale şi grinzi secundare (Fig. datoritã faptului cã lemnul este un material deficitar care poate fi valorificat superior prin prelucrare industrialã şi manualã.65 - . (planşeele din beton armat cu grosimea plãcii de minimum 5 cm.. la deschideri mici (1.

4 x 2.6.66 - . lemnul semiecarisat sau ecarisat.) 2 – dulapi asezati alaturat. deseuri ceramice etc. Din punct de vedere economic.90 cm. materiale de umpluturã cu rol de izolare fonicã şi termicã. 6.5. cioplitura.6. planşeele curente ale clãdirilor de locuit sunt alcãtuite din grinzi.sipci 2. distanţa dintre ele este de 70. realizabile ca grinzi cu secţiune compusã (dulapi alãturaţi solidarizaţi prin cuie.6. cenusa. 3 .6. depozite. de 6. tavan). Pentru deschideri mici şi incãrcãri reduse.tavan din scanduri asezate alaturat.4…6.şi deci avantajoase . • Elementele de umpluturã inchid spaţiul dintre grinzi şi pot fi proiectate în diferite variante constructive care genereazã totodată diversele tipuri de planşee. sunt raţionale .6. fãrã elemente de umpluturã. precum şi elemente de finisaj (pardosealã.8 --.Fig.. Fig.6. sau când grinzile aparţin unui planşe cu grinzi dispuse dupã o singurã direcţie. planşeul poate fi realizat numai din grinzi şi din duşumeaua executatã din dulapi (Fig.2 1 .material de umplutura (zgura. 4 .12 m.3 În mod obişnuit. în locul grinzilor pot fi utilizaţi ca elemente portante şi dulapii din lemn aşezati alãturat.. podinã de rezistenţă.3). La construcţii provizorii.) şi utilizate la deschideri mari..4 Fig. 2 – podina.8. în funcţie de deschidere. 6. Fig.4 cm Fig.secţiunile cu un raport mare între inãlţime şi lãţime (h/b). magazii.7.6 1 – grinzi.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . 2-3 grinzi suprapuse îmbinate cu pene etc. solidarizati cu În cazul grinzilor secundare. Grinzile se confecţioneazã de regulã din lemn de rãşinoase şi mai rar din lemn de foioase. Se foloseşte lemnul rotund. Principalele tipuri constructive ale planşeelor din lemn sunt prezentate în Fig.6. batute in cuie pe sipci..

6.50 cm capetele grinzilor sunt tratate antiseptic şi hidrofug. O bunã izolare fonicã şi termicã se poate obţine realizând planşee duble (Fig. Fig. antiseptice şi hidrofuge. se face protejarea acestora cu substanţe ignifuge. pe o lungime de 40.. În plus.6.6.Ca elemente de umpluturã (între grinzi) se mai pot folosi plãci. corpuri de umpluturã cu goluri.9 Pentru asigurarea durabilitãţii elementelor din lemn. grinzile reazemã pe o grindã-jug. Pentru asigurarea rigiditãţii planşeului în plan orizontal. În dreptul coşurilor de fum.10) pentru a feri grinda de umiditatea tehnologicã a peretelui.11 --. grinzile se ancoreazã în centurile din beton armat pe care reazemã. plefabricate din ipsos sau beton uşor. În regiunile seismice.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . Capetele grinzilor se monteazã pe pereţii portanţi în lãcaşuri prevãzute cu spaţii de aer ventilat (Fig.11). respectiv diagonale din oţel lat sau din lemn (Fig.6. grinzile se ancoreazã în pereţii portanţi prin intermediul unor piese metalice sub formã de ancore.. Fig. Fig.6.9).10 Pe pereţii portanţi interiori grinzile reazemã cap la cap.67 - .6.

68 - .6. între popi. La deschideri mari (5. Grosimea bolţii se determinã prin calcul. Una dintre solutiile constructive privind alcãtuirea bolţilor la naşteri (ingrosare)...12 · o manta (asterealã) din scânduri de 2.3.6. Elementul principal de rezistenţã este bolta cilindricã sau cu dublã curburã. unde solicitãrile sunt mai mari. transversal şi longitudinal.13.6..13) şi este format din urmãtoarele elemente: · cintre dispuse la distanţe de 0.2. Bolţile cilindrice se executã din zidãrie de cãrãmidã obişnuitã sau din cãrãmidã specialã sub formã de panã..4 m..6. Arcele reazemã fie pe pereţii portanţi marginali. care sunt executate din scânduri tãiate şi asamblate dupã forma intradosului bolţii.6.0 m.1.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .8 cm grosime. PLAN EE DIN BOLŢI DE ZIDÃRIE Aceste planşee nu se mai utilizeazã în prezent decât în cazuri exceptionale (restaurarea unor construcţii monumentale) deoarece nu prezintã performanţe mecanice şi economice satisfãcãtoare. în vederea preluãrii componentelor orizontale ale reacţiunilor (împingeri) poate fi identificata în Fig. mai redusã în zona centralã şi mai groasã spre naşteri (Fig. · popi care susţin cintrele prin intermediul unor grinzi longitudinale (longrine) executate din dulapi. în funcţie de deschideri şi de valoarea incãrcãrilor.6 m) bolţile se rigidizeazã transversal cu arce executate din zidãrie la intervale de 3.12). Grosimea lor poate fi constantã pe toatã deschiderea..13 --. de diverse forme şi alcãtuiri constructive (Fig.. Între cintre şi grinzile longitudinale sunt introduse pene care asigurã decofrarea ansamblului manta-cintre. · contravântuiri executate din scânduri sau dulapi în plan vertical.4. 1 cãrãmidã grosime sau mai mult. susţinutã de cintre. respectiv neuniformã. sau din blocuri (bolţari) de piatrã naturalã.. Fig. Cofrajul din lemn pe care se executã bolta din zidãrie are o alcãtuire mai complexã (Fig. fie pe contraforţi (dezvoltãri locale ale secţiunii pereţilor din zidãrie). Fig.?).

asigurând în acelaşi timp şi o bunã rigiditate de ansamblu a structurii. în general. Plãcile se armeazã pe una sau douã direcţii. Avantajul monolitismului constã în asigurarea continuitãţii elementelor componente ale planşeului şi a bunei conlucrãri cu elementele verticale portante. datoritã performanţelor pe care le prezintã: • • • • • • capacitate portantã ridicatã. bunã comportare la acţiunea incãrcãrilor orizontale. posibilitatea de a avea orice formã în plan. în functie de raportul dintre dimensiunile lor în plan. sunt astãzi cel mai frecvent utilizate.14 --.6 m. având deschideri şi travei de dimensiuni relativ reduse (suprafaţa unei trame nu depãşeşte 25. cu reazeme intermediare (stâlpi). PLAN EE DIN BETON ARMAT MONOLIT Planşeele din beton armat. Planşeele din beton armat monolit se realizeazã integral pe şantier prin turnarea lor în pozitia definitivã de exploatare. în funcţie de mãrimea deschiderilor şi de valoarea incãrcãrilor. incombustibilitate s.. In funcţie de aceste dimensiuni şi de intensitatea incãrcãrilor. • Planşee din plãci şi grinzi (Fig. pereţi).. sau din plãci şi grinzi dispuse pe una sau douã direcţii. rezultã planşee cu urmãtoarele forme constructive: • planşee cu grinzi dispuse pe o singurã direcţie.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . cheltuieli reduse de întreţinere..30 mp).a. Fig.14) se proiecteazã în cazurile în care suprafaţa pe care o acoperã depãşeşte anumite valori maxime recomandabile sau dimensiunile sale în plan au valori de peste 5. planşeele se pot realiza numai din plãci.69 - . durabilitate mare. • Planşeele cu plãci se utilizeazã la clãdiri cu structura de tip fagure (cu compartimentare deasã) sau din cadre. • planşee cu grinzi principale şi grinzi secundare.6. cu sau fãrã reazeme intermediare (stâlpi).6.. • planşee cu grinzi principale şi secundare (dispuse pe douã direcţii). pentru orice distribuţie a elementelor structurale verticale (stâlpi.4. Din punct de vedere structural.

dispuse dupã una sau douã direcţii (Fig. spaţiul dintre nervuri poate fi completat cu corpuri de umpluturã din beton uşor. din categoria cãrora fac parte planşeele-ciuperci şi planşeele-dalã (Fig. paralele sau oblice faţã de marginile suprafeţei pe care o acoperã..15 • Planşeele casetate (sau planşee pe reţele de grinzi. Acest tip de planşee se comportã din punct de vedere mecanic ca un sistem spaţial alcãtuit din fâşii ale dalei dupã cele douã direcţii şi şirurile de stâlpi aferente. Grosimea plãcii rezultã în funcţie de distanţa dintre stâlpi [respectiv hp=(1/32.6.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina . lãţimea minimã a nervurilor este de 6 cm iar inãlţimea lor. Fig.16 Fig.1/25)li.16) sunt alcãtuite din grinzi dispuse de regulã dupã douã direcţii ortogonale în plan..70.0 m.17 • Planşee fãrã grinzi.15) în funcţie de raportul dîntre cele douã dimensiuni ale suprafeţei pe care o acoperã..17). Fig.. sunt alcãtuite din plãci plane din beton armat rezemate pe stâlpi prin intermediul unui capitel (planşeele-ciuperci) sau direct (planşeele-dalã). Grosimea minimã a plãcii este de 3 cm în cazul planşeelor cu corpuri de umpluturã. de cca.6.6.6.. ceramice sau din lemn.6..70 - . reţeaua de fâsii din dreptul reazemelor fiind mai solicitatã decât suprafeţele din câmp pe care le delimiteazã. unde li este deschiderea nervurii. Fig.• Planşee cu nervuri dese. fiind de --.6.1/35)l ].2. Distanţa dintre grinzi este de 0.(1/20.

1 PLAN EE CU GRINZI I ELEMENTE DE UMPLUTURÃ Aceste planşee se realizeazã din grinzi prefabricate de beton armat rezemate pe pereţii portanţi sau pe riglele cadrelor. a tipizãrii elementelor de construcţii în ultimele decenii a condus la dezvoltarea rapidã a diferitelor soluţii constructive pentru planşee.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . cu detalii constructive în Fig. Elementele de umpluturã se aşeazã între grinzi.19 --. Pentru reducerea incãrcãrii provenite din greutatea proprie. implicit.18 Fig. rezemând pe acestea.6. 5.6. 5 PLAN EE DIN ELEMENTE PREFABRICATE DE BETON ARMAT Tendinţa generalã manifestatã în domeniul industrializãrii construcţiilor şi.19.18 este prezentatã alcãtuirea planşeelor tip TCB utilizate în ţara noastrã.6. Fig..minimum 12. rezultând planşee-dalã cu nervuri.13 cm la planşeele-ciuperci curente şi de 14 cm la planşeele-dalã. In Fig.6. în cazul planşeelor-dalã se pot ingloba în grosimea plãcii corpuri de umpluturã prefabricate din materiale ceramice sau din beton uşor.71 - ..

.20 5. Înãlţimea lor este de minimum (1/20. În cazul construcţiilor amplasate în regiuni seismice sau al incãrcãrilor aplicate concentrat. Legãtura dintre grinzile prefabricate şi pereţii portanţi este asiguratã prin intermediul centurilor din beton armat (Fig. sau precomprimate .3 PLAN EE DIN FÎ II I CHESOANE Sunt planşee integral prefabricate. Betonul utilizat este de marcã superioarã (minimum Bc 25) şi incãrcãrile pentru care sunt dimensionate variazã între 300 şi 600 daN/mp pentru elementele neprecomprimate şi pânã la 1000 daN/mp pentru cele precomprimate.20. I.. cu goluri rotunde.9.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina . având de regulã inãlţimea egalã cu a grinzilor şi greutatea de maximum 40 kg. sau chesonate şi sunt realizate din beton armat sau beton precomprimat (pentru deschideri mari).0. • plãci ceramice sau din beton armat. Fig.pentru clãdiri administrative. Fâşiile se executã din beton armat. la deschideri şi incãrcãri cu valori mai ridicate. o mai bunã rigiditate a planşeului la incãrcãri laterale şi o repartizare mai avantajoasã a incãrcãrilor verticale concentrate. Elementele de umpluturã pot fi proiectate din: • corpuri de umpluturã ceramice sau din beton uşor. ambele feţe sunt plane iar golurile longitudinale au rolul de a contribui la reducerea greutãţii proprii şi implicit a volumului de beton. solidarizate atât între ele cât şi cu elementele de reazem (pereţi portanţi. L. cu agregate grele sau uşoare. de regulã cu secţiuni prevãzute cu goluri rotunde sau de altã formã. pentru clãdirile de locuit.6. astfel incât sã poatã fi manipulate de cãtre un singur muncitor. • Fâşiile din beton armat.0 m pentru grinzile din beton armat şi de 7.6. rezultate prin dispunerea alãturatã a unor elemente de un singur tip: fâşii sau chesoane. neprecomprimat sau precomprimat.2 PLAN EE DIN GRINZI A EZATE ALÃTURAT Planşeele care se obţin prin aşezarea alãturatã a grinzilor pot fi utilizate la clãdirile administrative. industriale etc. se executã în douã variante: neprecomprimate. iar deschiderea este cuprinsã între 3. 5. obţinându-se planşee cu o singurã faţã planã şi respectiv cu ambele feţe plane. este suficient sã se prevadã turnarea unui strat din beton armat peste grinzi şi elementele de umpluturã (suprabetonare).19) executate perimetral.. rigle de cadru). cu goluri.72 - . Secţiunea fâşiilor este dreptunghiularã. aşezate la partea superioarã sau/şi la partea inferioarã a grinzilor. Fig. Grinzile dispuse alãturat au sectiuni transversale de diferite forme: T. a. 19 cm sau 22 cm în funcţie de deschidere iar dimensiunile în plan sunt modulate. U. asigurându-se astfel continuitatea.1/25)l. social-culturale şi industriale. --..Grinzile se executã din beton armat de clasã minimã Bc 20 sau din beton precomprimat. Grosimea fâşiilor este de 14 cm.0 şi 6.0 m pentru cele din beton precomprimat.

0 m. se utilizeazã în ţara noastrã pentru planşee intermediare la construcţii având maximum P+1 nivele.12. acoperite cu o placã având grosimea de minimum 3 cm. Chesoanele sunt elemente prefabricate din beton armat prevãzute cu nervuri longitudinale şi transversale. În sens longitudinal. cu lãţimea de 60 cm şi inãlţimea de 20. în cazul construcţiilor amplasate în regiuni seismice. b. acolo unde este cazul.3.Creşterea gradului de monolitism şi deci a rigiditãţii planşeului se obtine prin monolitizarea fâşiilor între ele. Fig. prevãzându-se câte o barã 12 în fiecare rost..21 • Fâşiile din beton celular autoclavizat tipizate. între 1.6. în condiţiile în care umiditatea relativã a aerului din interior nu depãşeşte 60%.6. --. capabile sã preia incãrcãri gravitaţionale de valori ridicate. prin prevederea unei suprabetonãri de minimum 4 cm grosime.4 PLAN EE DIN PANOURI MARI I SEMIPANOURI Panourile mari şi semipanourile prefabricate din beton armat eliminã majoritatea dezavantajelor pe care le prezintã planşeele din elemente separate de tip grindã sau fâşie şi anume: • consumul mare de manoperã la montaj şi monolitizare. iar dimensiunile lor sunt tipizate (modulate): • lungimea variază în limita a 3.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .0 m.. Chesoanele se utilizeazã la acoperişurile halelor industriale..5. Acest tip de planşee. • necesitatea utilizãrii unei cantitãţi suplimentare de beton pentru monolitizãri şi.0 m.. atât în lungul lor cât şi la capete prin intermediul centurilor din beton armat (Fig. La construcţiile civile se utilizeazã fâşii cu lungimi modulate. nu se utilizeazã de regulã în alcãtuirea clãdirilor civile.80 m şi 6..21) şi. 15 şi 18 m se executã chesoane din beton armat precomprimat. • fisurarea în timp a tencuielii pe linia rosturilor dintre elementele prefabricate etc.73 - . • lãtimea este de 1. 5. pentru suprabetonare.25 cm.. Pentru deschiderile de 12. fâşiile adiacente se monolitizeazã prin umplerea rosturilor dintre ele cu beton marca minimã Bc 15 cu agregate mãrunte.0. precum şi la planşee peste ultimul nivel.

Suprafaţa delimitatã de elementele verticale portante (pereţi portanţi.6. grosimea acestora nu poate asigura rezemarea.14 cm. Fig. astfel incât trebuie utilizate panourile si semipanourile cu marginile drepte. sau cu mustãţi îmbinate prin suprapunere şi sudate. Panourile mari de planşe au suprafete de 10. Panourile şi semipanourile profilate pe contur se utilizeazã atunci când reazemele sunt constituite din pereţi portanti din zidãrie sau din panouri mari prefabricate din beton armat. • panouri din plãci cu nervuri drepte sau intoarse.20 mp. greutatea pânã la 5 tone (de regulã) dar care poate fi depãşitã în cazuri s peciale (ex: construcţii unicat). rigle de cadru).. cu sau fãrã amprente pe contur. diafragme din b. cu grosimea de 10. retrase de la faţa diafragmelor. este acoperitã fie de un singur panou. specifice planşeelor realizate din elemente prefabricate de dimensiuni mai mici. fie de douã semipanouri prefabricate de planşe alãturate (Fig. --. • panouri din blocuri ceramice Curent sunt folosite panourile pline.. chiar şi localã. a panourilor de planşeu (deoarece este necesarã asigurarea continuitãtii armãturilor verticale). repartizate cât mai uniform care traverseazã întreaga grosime a diafragmei. In cazul construcţiilor cu diafragme din beton armat monolit turnate în cofraje glisante.. pentru rezemarea planşeelor (care se realizeazã ulterior executãrii diafragmelor) se prevãd goluri corespunzãtoare.a. monolitizare şi finisare.În plus. folosirea panourilor mari asigurã un ritm rapid de execuţie prin eliminarea unui volum important de lucrãri de manipulare.. care sunt înglobate în centurile de monolitizare.74 - . Continuitatea pe reazeme a planşeelor în acest caz se asigurã prin intermediul unor bucle de armãturã petrecute.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .22)..22 Sistemele constructive în care se executã sunt: • panouri pline. In cazul rezemãrii pe diafragme din beton armat monolit. • panouri tip dalã cu goluri.6. panourile de planşe adiacente se monolitizeazã prin turnarea unor centuri din beton armat care umplu şi alveolele de pe contur.

23…6. Fig.. au o comportare bunã la intindere şi compresiune şi satisfac de asemenea cerinţele privind durabilitatea. cu exceptia mediilor umede în care este necesarã protecţia împotriva coroziunii.75 - . Planşeele cu grinzi metalice satisfac exigenţele de rezistenţã şi stabilitate..6. la clãdiri multietajate cu stucturã metalicã şi la construcţiile de birouri sau magazine cu travei şi deschideri foarte mari. constituind în celasi timp cofrajul pentru stratul superior şi care conţine armãtura necesarã la partea inferioarã a plãcii. creind în acelaşi timp un ansamblu rigid cu o comportare mecanică comparabilã cu aceea a planşeelor din beton armat monolit.. Rezemarea grinzilor metalice se face direct pe peretele de rezistenţã atunci când incãrcãrile transmise nu depãşesc capacitatea portantã la strivire a zidãriei.7 cm şi poate acoperi o suprafaţã de maximum 25. Betonul turnat monolit în suprabetonare preia eforturile de compresiune din câmp iar armãtura prevãzutã la partea superioarã în dreptul reazemlor preia eforturile de intindere din aceste zone. aceste planşee nu pot fi considerate ca şaibe (nedeformabile în planul lor) şi nu sunt recomandate în regiuni seismice.a. care prezintã avantajul eliminãrii aproape în totalitate a cofrajului.30 mp. Gradul de rezistenţã la foc este insã mai scãzut. datoritã performanţelor mecanice foarte bune ale oţelului.. 6 PLAN EE CU GRINZI METALICE Sunt folosite raţional la construcţii industriale solicitate la incãrcãri mari şi la vibraţii. Domeniul de utilizare al acestui tip de planşee: hoţeluri.25) ca: profile laminate. Datoritã rigiditãţii mai reduse în planul lor. • suprabetonarea generalã. 5.. supermagazine. grosimea ei este de 5. mai ales în cazul în care metalul nu este protejat. profile din tablã indoitã la rece. Planşeele cu grinzi metalice sunt alcãtuite din grinzi. spitale s. în grosime de 6. iar cea definitivã prin intermediul centurii perimetrale din beton armat monolit. grinzi cu zãbrele din oţel-beton sudate pe tãlpi din profile laminate etc. Planşeele cu predalã si suprabetonare sunt formate din douã straturi: • predala propriu zisã sau elementul prefabricat care formeazã intradosul planşeului.5 PLAN EE PARŢIAL PREFABRICATE Una dintre soluţiile constructive relativ mai recente o constituie planşeele cu predalã şi suprabetonare (planşee mixte).23 --.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina .+ in general acolo unde trebuie acoperite suprafeţe de dimensiuni mai mari.20 cm. • Grinzile metalice pot fi executate din diferite produse (Fig. ca pricipale elemente de rezistenţã şi elemente de umpluturã de diverse tipuri. Conlucrarea dintre predalã şi suprabetonare este asiguratã fie prin armãturi sub fomã de bucle fie cu ajutorul unor carcase din oţel-beton sub formã de grinzi cu zãbrele inglobate parţial în predalã şi partial în stratul de suprabetonare. În prezent se folosesc mai rar.Sprijinirea provizorie a panourilor de planşeu se face pe popi sau console prinse de perete.. executatã din beton armat monolit de marcã superioarã. oţelul fiind un material costisitor cu un volum ridicat de energie înglobatã.6.

în funcţie de incãrcãri şi de natura materialului din care sunt executate elementele de umpluturã..2.. b.25 În cazul cel mai frecvent întâlnit.5.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina . Pentru o mai bunã legãturã cu peretele de reazem.76 - . inferioarã sau ambele. a. beton armat. grinzile se aşeazã paralel cu direcţia laturii scurte a incãperii la o distanţã interax de 1. determinã clasificarea planşeelor cu grinzi metalice în urmãtoarele categorii: • planşee cu bolţisoare din zidãrie de cãrãmidã sau din beton armat monolit. La deschideri mari.24.5 m în cazul plãcilor din beton simplu şi de 2..6. --....16 mm la nivelul tãlpilor superioare. Conlucrarea grinzilor metalice cu placa de beton este asiguratã cu ajutorul unor mustãţi din oţel-beton sudate de talpa grinzii şi inglobate în placã.5.3 m. la capetele grinzilor se prevãd ancore din platbande sudate sau prinse cu şuruburi de inima grinzilor şi fixate la faţa zidului cu o piesã de blocare. dispuşi în plan la distanţe de 2.5 m şi bolţişoare rezemate pe talpa inferioarã a grinzilor. 6. rezemarea grinzilor se face prin intermediul unor plãci metalice de repartiţie. se prevãd tiranţi ø 12. Planşeele cu bolţişoare din zidãrie de cãrãmidã sau din beton armat monolit.0 m în cazul plãcilor din beton armat. • planşee cu plãcuţe prefabricate din beton.0. Planşeele cu plãci sunt realizate prin turnarea unor plãci din beton monolit simplu sau armat la partea superioarã sau inferioarã a grinzilor metalice.. • Elementele de umpluturã ale planşeului. distanţa dintre grinzi este de 1.5 m. ceramicã. cel al planşeelor cu grinzile dispuse dupã o singurã direcţie.2. pline sau cu goluri. sunt formate din grinzi aşezate la distanţe de 1.3.0. ipsos. la partea superioarã.. care pot fi de diverse tipuri. Pentru preluarea împingerilor care acţioneazã asupra grinzilor de margine..1. • planşee cu plãci din beton armat monolit la partea superioarã sau la partea inferioarã a grinzilor. cuzineţi sau centuri din beton armat.. Fig.. placa se toarnã pe un element rigid (de exemplu tablã cutatã) sau profile din tablã indoitã la rece..În cazul unor incãrcãri locale mari.

6. solidarizate cu centurile perimetrale si cu o suprabetonare de 3…5 cm grosime (Fig. inãlţimea lor relativ mare permite amplasarea în grosimea planşeului a unor instalaţii electrice.77 - .CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .Când grinzile planşeului sunt executate din profile de tablã indoitã la rece.6.6. aer condiţionat ş. PLANSEE CERAMICE Planseele ceramice sunt formate din corpuri ceramice cu goluri asezate sub forma de fasii paralele cu latura scurta a suprafetei de acoperit. 7.27 --.a. de ventilare. intreaga platforma pe care se executa planseul este sustinuta de un esafodaj din lemn sau metalic.27). Fig. in unele cazuri in care este utilizat ca acoperis la mansarde.26.26 Fig.Acest tip de planseu se poate executa si in plan inclinat. Pe durata executiei. sustinute de o retea de nervuri din beton armat monolit.6.

CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . 7 --.78 - .SCARI Cap.

--. ele sunt amplasate in apropierea acceselor in cladire si a locurilor de intersectie a spatiilor destinate circulatiei pe orizontala. CLASIFICARE Scarile sunt elemente structurale. Marile aglomeratii urbane au determinat aparitia cladirilor cu inaltimi mari. • principale. folosite pentru evacuarea în caz de pericol şi care se realizeazã de regulã din elemente metalice. La amplasarea case scarii se va urmari evitarea reducerii rigiditatii strucurii si slabirea semnificativa a planseului. Perfectionarea calcului constructiilor a permis proiectareaunor structure de scari cu conlucrare plana si spatiala. Marea diversitate de cladiri si folosirea judicioasa a spatiului au determinat aparitia unei mari varietati de tipuri de scari cu diferite forme in plan. • industriale. ROL. în aceastã categorie se înscriu şi scãrile de acces la pod şi la subsol.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina . spatial destinat pentru amplasarea scarilor si al ascensoarelor poarta denumirea de casa scarii. Dupã destinaţie. fara contratrepte.a.79 - .1 DEFINITIE. în holurile unor clãdiri importante (sãli de spectacole.) şi care pe lângã rolul funcţional realizeazã şi un efect arhitectural deosebit. in care circulatia pe verticala se realizeaza cu mijloace mecanice mai rapide si mai comode. O clasificare a scarilor se poate face avand in vedere diferite criterii. scari rulante si ascensoare. cat si materiale si posibilitati tehnologice de executie. care asigura circulatia pe verticala intre diferitele niveluri (etaje) ale constructiei. asezate denivelat unele in raport cu altele. care asigurã circulaţia între diferitele niveluri ale unor clãdiri obişnuite şi evacuarea în caz de pericol. cat si din exterior in interiorul constructiei prin planuri orizontale denumite trepte. destinate intretinarii sau exploatarii utilajelor industriale. care asigurã circulaţia de serviciu între anumite niveluri sau pe întreaga înãlţime a clãdirii. care se executã pe unul sau maxim doua niveluri. in cazul intreruperii temporare a functionarii ascensoarelor. hoteluri s. NOTIUNI GENERALE 1. La cladiri etajate. • secundare. executate cu panta foarte mare (≥60º). cutremure. a. scãrile pot fi: • monumentale. • de incendiu. scarile avand rol secundar de circulatie. In general. incendiu. precum si acela de evacuare in caz de accidente. muzee. Scarile au evoluat in timp.1. atat ca forma. Amplasarea scarilor se face in functie de gruparea unitatilor functionale si de rezolvarea generala a circulatie intr-o cladire. amplasate la exteriorul clãdirii. de regula la distante egale. clãdiri administrative.

beton armat). • combustibile (scãri din lemn. din piese cu secţiuni mari). grãdiniţe. utilizate ca scãri de evacuare în caz de incendiu sau. Dupã înãlţimea h a treptelor. • cu trepte foarte inalte (abrupte) (22.7.1). spitale. • cu trepte de înãlţime medie (obisnuite) (16.5<h≤30 cm).5<h≤22.1 Scări cu rampe drepte --. continue sau cu podeste intermediare. • scãri cu rampe curbe sau elicoidale (Fig. • semirezistente la foc (scãrile metalice). în general. se deosebesc: • scãri cu una sau mai multe rampe drepte. beton.3). În functie de poziţia faţã de clãdire.5 cm) utilizate ca scãri principale la şcoli. cãrãmidã. În funcţie de modul de comportare la foc.7.b.5 cm).CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .5 cm) utilizate numai ca scãri secundare. având la întoarcerea rampelor trepte de formã oarecare (Fig.80 - . d. Fig. Dupã forma în plan. • scãri balansate. • semicombustibile (scãri din lemn ignifugat).5<h≤17. utilizate ca scãri principale în clãdiri cu maximum 4 etaje sau scãri secundare la clãdiri cu mai mult decât 4 etaje. scãrile sunt: • cu trepte joase (h≤16. sau ca scãri monumentale.7. continue sau cu podeste intermediare (Fig. e.7. Treptele acestor scãri au forma dreptunghiularã. c. pentru folosinţã ocazionalã de control şi întreţinere. scãrile sunt: • rezistente la foc (piatrã naturalã.2). scãrile pot fi interioare sau exterioare (pot fi si acoperite). treptele acestor scãri au formã trapezoidalã. • cu trepte înalte (17. • inflamabile (scãri din lemn alcãtuite din piese cu secţiuni reduse).

Fig7.2 Scări cu trepte balansate

Fig.7.3 Scări cu rampe curbe

f. Schema staticã a scãrilor diferã în funcţie de tipul elementelor componente: • scãri din elemente de tip barã (liniare); • scãri din elemente de tip placã (de suprafaţã); • scãri din elemente spaţiale.

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

Pagina - 81 -

1.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SCARILOR Scarile sunt alcatuite dintr-o serie de elemente de constructie care, prin modul de dispunere si prin legaturile lor reciproce sau cu elementele portante ale cladirii formeaza o structura rigida, capabila sa asigure preluarea incarcarilor. Scãrile se compun din urmãtoarele elemente (Fig.7.4):

Fig. 7.4 Denumirea elementelor scarii • Rampă element constructiv înclinat (plan înclinat), formata din trepte si contratrepte, ce face legătura între niveluri diferite. Se recomandã ca o rampã sã aibã minimum 3 trepte şi maximum 16...18 trepte (admise la clãdirile pânã la 3 niveluri). Se admit mai putin de 3 trepte numai in fata usilor de intrare in cladiri;

• Treapta, care este elementul orizontal pe care se circulã în mod direct, având lãţimea b şi înãlţimea h. Suprafaţa verticalã care mãrgineşte treapta poartã denumirea de

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

Pagina - 82 -

contratreaptã (se pot executa scari cu trepte fara contratrepte). Lungimea l a treptelor este egalã cu lãţimea rampei;

1- treapta 2- contratreapta 3- intrados neted 4- intrados cutat

• Inaltimea libera reprezinta distanta de circulatie cuprinsa intre limitele finite a doua rampe suprapuse sau o rampa si elementele planseului, masurata pe perpendiculara la linia pasului, de la muchia treptei finite pana la fata finita a intradosului rampei sau a grinzilor de podest.

• Latimea libera distanta de circulatie disponibila efectiv, cuprinsa intre suprafetele finite ale elementelor ce delimiteaza scara (intre perete si balustrada, intre doi pereti, intre oerete si vangul lateral, intre doua balustradeale aceleasi rampe, etc.) Lăţimea liberă a podestelor trebuie să fie cel puţin egală cu lăţimea celei mai late rampe cu care se intersectează. • Linia pasului reprezintã linia pe care se masoara in proiectie orizontala latimea treptelor si care indica grafic sensul de urcare. Linia pasului se considera la 50 cm de mana curenta dinspre ochiul scarii pentru rampe cu latimea de 1.00 m, si la 60 cm pentru rampe cu latimea mai mare de 1.00 m; • Vangul reprezintã marginea liberã a unei rampe, care astfel poate sã aibã unul sau douã vanguri. Grinzile din dreptul vangurilor se numesc grinzi-vang; • Podestele sunt elementele orizontale intercalate între rampe în scopul de a face urcarea mai puţin obositoare, oferind în acelaşi timp şi posibilitatea de a schimba direcţia rampei. Grinzile amplasate în dreptul îmbinãrii dintre rampe şi podeste si care servesc la rezemarea poedestelor se numesc grinzi de podest;

--- CURS GENERAL de CONSTRUCTII---

Pagina - 83 -

vertical de protecţie prevãzut la marginea dinspre vang a rampei şi podestului. mãsuratã de la faţa superioarã a treptei.7. Fig. balustradatrebuie sa preia incarcarile ce apar in caz de aglomeratii.7.• Balustrada sunt elemente cu rol functional.84 - . este de 80-90 cm. Desi nu e element structural.5 Detaliu balustrade – mana curenta --. Mâna curentã poate fi montatã şi pe peretele casei scãrilor (mai ales la scările monumentale). iar înãlţimea ei. Elementul continuu de la partea superioarã a balustradei serveşte pentru sprijin în timpul circulaţiei pe scarã şi poartã denumirea de mânã curentã (Fig.5).CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina .

. --.1 PROIECTAREA DIMENSIONALA Elementele componente ale scarilor se dimensioneaza dupa anumite criterii. Alegerea dimensiunilor optime ale treptelor si contratreptelor este influentata de anatomia si ergonomia umana. bazate pe asigurarea unei unei circulatii in siguranta si confort si a posibilitatii de evacuare in caz de pericol. cu intreaga talpa a piciorului.. 7.. ELEMENTELE DE PROIECTARE A SCARILOR 2. rezultand o treapta de 34.. relatia este: 2h+b=58…60 cm si se recomanda ca h sa nu depaseasca 15 cm.85 - .17 cm.28 cm.6 Reprezentarea grafica a unei scari in doua rampe 2. Pentru a nu fi obositoare se recomanda la scarile principale o contratreapta de 15.Fig. corespunzatoare pentru a oferi o calcatura sigura.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . Astfel intre inaltimea h a treptei si latimea b a treptei trebuie respectata urmatoarea conditie: 2h+b=62…64 cm (formula pasilor – relatia lui Rondelet) In cazul scărilor din clădirile destinate copiilor de vârsta preşcolară.

--.5. in cazul in care nu este posibila respectarea formulei pasilor.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . iar pentru care duc la subsoluri nelocuite sau la niveluri tehnice o inclinare de 1:1. se admite la scarile de incediu o inclinare de cel mult 1:1. 7.86 - .7 Pante uzuale pentru rampe si scari Pentru spatii mici. se recomnda totusi mentinerea pantei la anumite valori care sa nu afecteze foarte mult confortul circulatiei.Pentru treptele cu inaltime h mai mica de 16 cm si mai inalte de 18 cm se recomanda relatia: 3h+b=80…85 cm Fig.

in norme sunt precizate latimile minime pentru scari principale si secundare. 7. --. Numarul de fluxuri prin care se evacueaza un anumit numar de persoane. fara a se cumula fluxurile care vin de alt nivel. n trebuie sa rezulte un numar intreg.87 - . Fig. care se evacueaza pe toata durata de operatiei de evacuare. 7. se determina cu relatia: F=N/C unde: N – numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de evacuare C – capacitatea de evacuare a unui flux exprimata prin numarul total de persoane (90 in cazul cladirilor de locuit). Numarul necesar de trepte n pentru parcurgerea diferentei de nivel H . In functie de destinatia cladirii. se determina in functie de inaltimea h a treptelor. care circula pe caile de evacuare spre exteriorul cladirii.In masura in care este posibil la aceeasi scara a unei cladiri se vor pastra neschimbate dimensiunile treptelor (b si h) pe toata inaltimea cladirii. este obligatoriu catoate treptele unei aceleasi rampe sa aiba aceeasi latime si inaltime.8 este indicata latimea necesara a scarilor tinand seama de numarul fluxuri. stabilita cu una din relatiile mai sus mentionate. Oricum. exceptandu-se eventualele prelungiri cu circulatie redusa spre subsoluri se poduri.8 Numarul de fluxuri rezultat se rotunjeste la numarul intreg imediat superior. astfel: n= H/h Prin corectarea inaltimii treptei h.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . Evacuarea persoanelor din cladiri se considera ca se face sub forma de fluxuri. In fig. Latimea rampelor si podestelor se determina dupa nivelul cu cel mai mare numar de fluxuri.

. 3. crt. DESTINAŢIA CONSTRUCŢIEI (CLĂDIRII) 4.. aplicarea unui pelicule incolore de ulei sau lacuri incolore..CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina . tei). imobilizate ospicii pentru alienaţi. 500 locuri 1.15 0. 4. 6.00 auxiliare industriei 2 Clădiri înalte si foarte înalte 1. cămine transportul în braţe pentru bătrâni şi infirmi) cu scări al copiilor 1. 2.90 toate gradele. nuc. cu scari evacuarea 1.35 4 Cladiri de locuit cu: max.35 Clădiri publice şi administrative. În mod curent pentru scările din lemn se utilizează următoarele esenţe: brad.5 niveluri 1.15 0. Pentru transportul mobilierului. 1 1.90 6.. --. staţionare medicale.90 administrative scena si anexele ei (fara avanscena si buzunare) cu aria in mp <350 1. 2. TIPURI CONSTRUCTIVE DE SCARI 3. scânduri pentru contratrepte şi dulapi sau lemn ecarisat pentru grinzile de vang şi de podest.1 SCARI DIN LEMN Domeniul de utilizare al acestor scãri este mai restrâns: scãri interioare la clãdirile de locuit. stejar.95 4 3. lemnul fiind un material care poate fi valorificat superior în alte sectoare ale economiei. 200 locuri 1. 7. în cazul în care nu există lift dimensionat corespunzător pentru transportul acesteia. reprezentând grosimea mâinii curente a balustradelor scărilor.85 m în cazul apartamentelor grupate la scară. impregnare cu ulei de in.15 0.15 1.50 1. pentru scări (m) principale secundare 3. La scările secundare ale clădirilor de locuit.00 351.40 m. sau alt sistem de ridicare/coborâre a obiectelor voluminoase.20 m. La clădiri înalte. ulm. 2 niveluri 0. Construcţii pentru producţie sau depozitare şi clădiri civile 1.50 1.8 niveluri 1. având în total: peste 500 locuri 1.500 1. 1. scările trebuie să fie realizate din esenţe rezistente la umiditate ca stejarul sau pinul. frasin. arin.00 1.20 9 sau mai multe 4 1.15 destinate pentru: preşcolari celelalte căi de 1.25 1.25 niveluri Cladiri cu sali aglomerate. crt. 3. 3.40 de copii.00 evacuare Clădiri pentru învăţământ de max.Nr. scãri ale construcţiilor provizorii. 1. 5 cm (în fiecare parte).00 >500 1. 3. 2. 5 sau 7. lăţimea rampelor şi podestelor poate fi 0. şi în clădiri înalte publice sau administrative cu peste 200 de persoane pe nivel. tratate pentru o durată de viata mai mare.40 1.10 1. 2. Se va evita utilizarea lemnului de esenţă moale sau a esenţelor sensibile la dăunători (plop. pin. lăţimea rampelor şi podestelor scărilor este conform cu cea de la nr. 4. minimă a rampelor şi podestelor. Lăţimea podestelor scărilor în cazul transportului cu targa trebuie să fie de min. fag. 5. cu persoane adulte care nu se pot evacua singure sau cu săli aglomerate.00 Clădiri cu persoane ce nu se pot transportul cu targa 3 3 evacua singure (creşe şi grădiniţe al persoanelor 1... max.50 Lăţimea liberă.88 - . prin ceruire.90 având la nivelul cel mai populat: peste 200 locuri 1.40 destinate pentru: publicului incaperi 1. Sortimentele de material lemnos utilizate sunt: dulapi pentru trepte. 1. lăţimea podestului trebuie să fie de min.05 5 4 0. 5.15 1. În spaţiile umede. Se admite reducerea lăţimii libere cu max.40 1.

O atenţie aparte trebuie acordată detaliului de fixare a grinzilor-vang pentru realizarea schemei statice de grindă simplu rezemată.7. îmbinate între ele cu prag simplu sau cu lambã şi uluc.10 Detaliu rezemare grinda-vang pe planseu de beton armat Intradosul poate fi aparent sau închis cu scânduri fălţuite. --. cu tencuială pe şipci şi trestie. Calculu elementelor scarii (grinzi-vang.89 - .7. in anumite forme decorative.10) Fig.7. cu plăci de gips carton sau alte tipuri de plăci. Balustradele se executa in mod curent tot din lemn sub forma de stalpisori prelucrati. pe rabiţ. la muchia treptei trebuie să fie astfel făcute încât să permită umflarea lemnului contratreptei fără ca prin aceasta să se afecteze alcătuirea scării sau aspectul acesteia (Fig.9 Scări din lemn Rezemarea treptelor şi contratreptelor se face pe grinzi-vang care pot fi aparente sau mascate. grinzi de podest si treptele) se face pentru schema statica simplu rezemat.(Fig. pot fi fixate în pereţi (prin încastrare sau cu şuruburi speciale) sau pot fi suspendate. Cel mai frecvent utilizate sunt scãrile cu trepte şi contratrepte independente. Uneori balustradele se executa din metal sau combinat lemn cu metal.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina .Scările din lemn sunt scări cu trepte portante: ele pot fi sprijinite pe vanguri din lemn.9).7. Fig. Imbinările cu lambă şi uluc între trepte şi contratrepte.

--.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .90 - .

CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .--.91 - .

12 mm. platforme. bazine . se executa din tabla de 3. pentru intretinerea constructiilor inalte (cosuri de fum.. fie din trepte şi contratrepte. care uneori pot lipsi. scari de incendiu etc. realizatã din bare de oţel-beton du diametrul de 16.12).7. la exteriorul clãdirilor. in general.2 SCARI METALICE Scarile metalice se folosesc. În spaţii înguste. partile laterale se cele de prindere in pereti se executa din otel lat 50x10 mm. --. rigidizatã cu corniere sau din profile compuse (Fig.. Piesele trebuie protejate împotriva coroziunii cu vopsele rezistente. de 8.11 Fig. Fig.7. amplasatã la interiorul sau. bulonare sau sudurã.20 mm sau din profile laminate. turnuri de racire etc. la constructii industriale sau ca scari secundare care asigura accesul la rampe. Treptele se executa din tabla striata. gãuritã.3.7. confecţionate din tablã striatã. Contratreptele. netedã etc. platbande sau profiluri laminate (Fig.13).92 - .11). Treptele reazemã pe grinzi-vang executate din profile laminate U sau I.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .) Asamblarea pieselor componente ale scãrilor metalice se face prin nituire.7. in care scarile cu rampe drepte nu se pot inscrie cu usurinta pe inaltimea unui nivel. cel mai frecvent. fixatã pe un perete exterior..12 Un alt tip de scarã metalicã este scara de incendiu. se executã şi scãri în spiralã din trepte identice solidarizate pe un stâlp central (Fig...4 mm grosime. tabla neteda acoperita cu covoare de cauciuc. tablã groasã. Acest tip de scara poate fi folosit pentru accesul in rezervoare. placi prefabricate din beton armat. castele de apa.7. dulapi din lemn. Tipul constructiv cel mai simplu este scara verticalã.. Aceste scãri se executã fie numai din trepte. tabla gaurita.

13 --.7.Fig.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .93 - .

CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .94 - .--.

la cladiri tipizate de locuit cu structura de rezistenta din din prefabricate de beton armat. formatã din trepte şi contratrepte. Fig. Profilele treptelor se realizeazã în general astfel încât sã reziste la eventualele lovituri.posibilitatea realizãrii unor forme arhitecturale de o mare varietate etc. Se folosesc.3. Pentru scãrile cu circulaţie mai intensã. • din beton simplu turnat ulterior execuţiei rampei. care sunt încastrate în peretele casei scãrilor sau reazemã pe grinzi-vang amplasate marginal sau central.o bună rigiditate . ceea ce permite obtinerea conlucrarii plane sau spatiale. covoare pvc. administrative şi de locuit. grinzi de podest.capacitate portantã ridicatã. grinzi-vang.14) se executã prin turnarea la faţa locului a betonului într-un cofraj a cãrui formã coincide cu aceea a intradosului scãrii. datoritã avantajelor pe care le prezintã şi anume: . Scãrile din elemente prefabricate de beton armat prezinta o serie de avantaje tehnico-economice privind: realizare a celor mai diverse forme. Se pot realiza din pãrţi componente de diferite dimensiuni: • Scãrile din elemente prefabricate de dimensiuni mici sunt alcãtuite din elemente separate ca: trepte. a cãror greutate nu --.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina . . în acest caz. rezematã pe nervurã. Finisarea treptelor din beton monolit se poate face cu mortar de ciment sclivisit. • sub formã de placã cutatã. Scãrile din beton armat monolit (Figurile 7. mochetã etc. a. fãrã contratrepte.95 - . Se mai numesc şi rampe ortopoligonale. in special. cresterea productivitatii si a gradului de finisare. placaj din piatrã naturalã sau artificialã. Soluţia constructivã utilizatã cel mai frecvent este aceea cu trepte din beton armat. fiind mai simplã din punct de vedere tehnologic şi mai economicã. Se pot executa din beton armat turnat monolit sau din elemente prefabricate de beton armat. b.incombustibilitate. contratrepte. elementul principal de rezistenţã este contratreapta cu rol de nervurã iar treapta este elementul secundar (placa). Prezinta avantajul ca se poate asigura continuitatea intre elemente prin intermediul armaturilor. . mozaic turnat.14 Treapta propriu zisã se poate executa în urmãtoarele variante: • din beton armat turnat împreunã cu placa rampei. muchiile treptelor se pot proteja cu profile metalice sau din material plastic.3 SCARI DIN BETON ARMAT Scãrile din beton armat sunt utilizate cel mai frecvent la construcţiile social-culturale.7. • sub formã de trepte independente.

podestul de nivel este un cazul prefabricat independent). jumãtate din podestul intermediar şi o parte din pereţii casei scãrilor.7. Scãrile se pot realiza din: • prefabricate care includ o rampã.15 • Scãrile din elemente prefabricate de dimensiuni mari (Fig. Principalul inconvenient al i acestei soluţii îl constituie consumul ridicat de manoper necesară pe şantier pentru ii manoperã ă montarea elementelor şi monolitizarea îmbinãrilor. i • rampe şi podeste realizate ca prefabricate separate. i Fig. dar necesitã utilaje de capacitate mare pentru ridicare.96 - .15) reprezintã o solu ) soluţie mai avantajoasã mai ales din punctul de vedere al manoperei pe şantier. 7.CURS GENERAL de CONSTRUCTII CONSTRUCTII--- Pagina .200 kgf şi care pot fi manipulate fãrã dificultate... jumãtate din cele douã podeste la extremitã sau numai extremitãţi jumãtate din podestul intermediar (în cazul acesta. --.depãşeşte 150. • prefabricate cu rampa.

97 - .CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .--.

--.98 - .CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .

99 - .--.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .

100 - .ACOPERISURI Cap.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . 8 --.

Din punct de vedere al comportãrii higrotermice.101 - . a.este suportat de elementul sau structura de rezistenţã a acoperişului. ventilate sau reci. acoperisurile fiind si elemente separatoare si in acelasi timp de contact permanent cu mediul ambiant. cunoscute şi sub denumirea de acoperişuri calde.a. • o structurã spaţialã. x. ventilate. climatice şi a celor rezultate din procesul de exploatare (elemente structurale). Ansamblul acestor straturi . neventilate. denumite acoperişuri reci. având rolul de a asigura confortul. CLASIFICARE Acoperişul este subansamblul constructiv amplasat la partea superioarã a clãdirilor care. Acoperişurile se dimensioneazã la acţiunea încãrcãrilor permanente.x.x. ceea ce se reflecta favorabilin comportarea higrotermica a acestuia. etanşeitatea. cu denumirea genericã de şarpantã. zgomotul etc. împreunã cu pereţii exteriori şi cu unele elemente ale infrastructurii formeazã subsistemul elementelor de închidere sau subsistemul anvelopã.componentele principale ale acoperişurilor . ALCÃTUIRE. acoperişurile se clasificã în: . iar vara . ploaia şi vântul.acoperişuri duble. acoperişul este conceput ca un element complex care cuprinde urmãtoarele straturi principale. Rolul principal al acoperişului este cel de a închide clãdirile la partea superioarã şi de a crea astfel un interior protejat faţã de cel exterior . umiditatea. . În acest scop. • Acoperişurile duble. confortul higrotermic şi acustic etc. Clasificarea acoperişurilor se face prin luarea în considerare a anumitor criterii. indeplinind rolul principal de bariera eficace impotriva factorilor agresivi ai mediului exterior: variaţiile de temperaturã. • izolaţia termicã. straturile si canalele de difuzie. ROL.pãtrunderea cãldurii. (Fig.x) cuprind în alcãtuirea lor un spaţiu de aer a cãrui legãturã cu exteriorul este asiguratã prin diferite procedee: orificii de admisie-evacuare. durabilitatea.1.acoperişuri compacte. Acoperişurile cu pod se încadreazã tot în aceastã categorie. izolatii termice). elementele structurale şi cele nestructurale ale acoperişurilor trebuie sã satisfacã o serie de exigenţe de performanţã privind: stabilitatea şi rezistenţa. care poate fi: • planşeul peste ultimul nivel. • bariere contra vaporilor pentru evitarea pãtrunderii vaporilor de apã în stratul de termoizolaţie. peste izolatia termica. Pentru a îndeplini aceste functiuni. la transmisia cãldurii (izolatii termice) şi la difuzia vaporilor de apă (bariere contra vaporilor. Vantul si diferentele de temperatura determina ventilarea naturala intensa a intregului acoperis. deflectoare etc. cu rol de protecţie împotriva apelor meteorice. • straturi sau canale de difuzie pentru evacuarea vaporilor de apã din structura acoperişului • elemente accesorii ale acoperişurilor care au rolul de a colecta şi evacua apele meteorice ş.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina . --.pierderile de cãldurã. diferentiate prin functiunile pe care le indeplinesc: • învelitoarea sau izolaţia hidrofugã. împiedicând: iarna . rezistenţa la foc.

aceştia migreazã spre straturile superioare ale acoperişului şi pot da naştere fenomenului de condens.. La cladiri cu deschideri mari. În functie de panta lor.acoperişuri cu suprafeţe curbe.150%) sau cu pantã medie (8.plate (acoperişuri-terasã) necirculabile.. cu panta de 1. cu panta de 2.8.8. cu pantã mare (21.8. Fig. În funcţie de forma arhitecturalã.8. devenind astfel acoperişuri calde. prin care straturile de sub învelitoare sunt puse în legãturã cu exteriorul. . fara straturi de aer de ventilare.7% sau circulabile.102 - . neventilate sau calde (Fig.1). fara pod.8.5.Stratul de aer separã subansamblul acoperişului în douã pãrţi: . • Acoperişurile într-un strat.4%. ventilate.. se disting: .acoperişuri cu suprafeţe plane înclinate (versanţi sau ape) proiectate astfel încât sã asigure scurgerea apelor meteorice (Fig. b. suprafeţe cu dublã curburã etc. cupole.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina ... .... c.înclinate.1 Fig.2 --. acoperişurile sunt: .(Fig.suportul hidroizolaţiei şi hidroizolaţia.suportul termloizolaţiei (de obicei planseul ultimului nivel sau un tavan suspendat) şi termoizolaţia propriu zisã. unde iluminarea naturala nu poate fi asigurata numai prin ferestre se folosesc acoperisuri cu luminatoare. Atât stratul de aer ventilat cât şi reţeaua de canale de aerare au rolul de a evacua în exterior vaporii de apã din încãperi.2).1) sunt acoperişuri compacte.20%). . cu pante reduse utilizate sub forma terasã si sunt caracterizate prin faptul ca straturile se succed unul dupa altul. în alcãtuirea acestui tip de acoperişuri se prevãd reţele de canale de aerare cu secţiune redusã. sub formã de bolţi. În scopul îmbunãtãţirii comportãrii higrotermice.

1 ARPANTE a.103 - . beton precomprimat sau mixte. arpantele din lemn pe scaune.8.3) sau longitudinali (Fig. de încãrcãrile preluate şi de panta învelitorii. elementul de rezistenţã al planşeului peste ultimul nivel. care impreuna cu perechea de capriori din dreptul scaunului realizeaza un contur inderfomabil in sectiune transversala. legati intre ei in sens transversal prin clesti. STRUCTURI DE REZISTENŢÃ ALE ACOPERI URILOR Structura de rezistenţã a acoperişurilor se alege în funcţie de deschidere (data de solutia in plan a cladirii). sunt utilizate în special la construcţiile de locuinţe sau cu caracter turistic în zonele montane şi reazemã pe pereţii portanţi transversali (Fig.4).2. Longitudinal pe popi reazema pane ce sustin capriorii. se deosebesc urmãtoarele tipuri principale: structuri de tip şarpantã. denumiti popi. metal. Din punct de vedere constructiv.8. Structura este realizata din elemente verticale sau inclinate. --. executate din lemn. beton armat.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . 2. stabilitatea in acest sens realizandu-se cu ajutorul unor contrafise. numite şi şarpante dulghereşti.

Cosoroaba 5.În cazul în care pereţii interiori longitudinali lipsesc.8. Clesti 8.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . Fig.6). Pana de coama 7. Talpa 3. Pana curenta 6. Planseu din beton armat 2.4 Fig.8. Pop 4. 8. Caprior 9.5 Sarpanta de lemn – vedere in perspectiva: 1.104 - .8.3 Fig. Contrafise --. se executã şarpante cu macaz simplu sau dublu (Fig.

.Fig....CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina . Deschiderea de calcul a unei pane devine (Fig. Este dispusa paralel cu streasina si reazema pe cel putin trei capriori. între acestea se aşeazã panele curente.6 Fermă-macaz arpantele pe scaune sunt alcãtuite în principiu din urmãtoarele elemente: Astereala.100 cm dupã linia de cea mai mare pantã... este solicitatã la încovoiere şi se calculeazã la încãrcãrile permanente provenite din greutatea proprie şi din aceea a învelitorii.8.. realizatã din scânduri negeluite alaturate de 18. Deschiderile panelor coincid cu distanţele dintre elementele verticale portante ale şarpantei (popi sau ferme) şi este cuprinsã între 3.. Deschiderea de calcul se poate reduce prin prevederea unor contrafişe care asigurã în acelaşi timp şi rigidizarea şarpantei în plan longitudinal.20 mm grosime. au rolul de a asigura suportul pentru elementele componente ale învelitorilor ca: ţigla. precum şi la încãrcãrile temporare din vânt şi zãpadã.48 mm.. din PFL (plăci din fibre din lemn) sau PAL (plăci aglomerate din lemn). olanele etc. Pana de la coama acoperişului se numeşte panã de coamã sau coamã iar cea de la nivelul streşinii. sau din lemn rotund cu diametrul de 100. Panele se executã din lemn ecarisat cu secţiunea de 100 x 120 mm pânã la 150 x 250 mm sau din lemn rotund cu diametrul de 120. şindrila.250 mm şi se aşeazã paralel cu coama. de care se prind in cuie..48 mm.105 - .24 mm grosime si 12.0 m.0 m.8. panã de streaşină sau cosoroabã..0. aşezaţi la distanţe de 70.5 şi 6. ipcile de lemn cu sectiuni de 18. in functie de care rezulta si distantele intre ele.120 mm... Cãpriorii sunt solicitaţi la încovoiere şi se calculeazã ca elemente simplu rezemate pe pane sau pe ziduri. 48... la distanţe de 2... Cãpriorii se executã de regulã din lemn ecarisat cu secţiunea cuprinsã între 68 x 96 mm şi 100 x 120 mm.7): --.4.

arpantele din lemn pe ferme se utilizeazã la construcţiile cu deschideri mai mari (pânã la 30 m). în planul cãpriorilor se pot prevedea contravântuiri... pentru o mai bunã rigiditate.8. Popii.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina .8) Panele reazemã pe ferme. secţiunea lor fiind dispusã dupã o direcţie care face un unghi α cu orizontala (acelaşi cu unghiul de înclinaţie al acoperişului). dreptunghiulare.8. mai rar de 5. distanţa dintre grinzi fiind în mod obişnuit de 3. pentru deschideri de 6. când nu se pot asigura reazeme intermediare. lc = lo + a. 8. Popii preiau încãrcãile de la pane şi le transmit.8 Tipuri de ferme din lemn Grinzile cu inimã plinã sunt executate dintr-un schelet din lemn..140 mm sau din lemn ecarisat cu secţiunea pãtratã (120 x 120. Fig. agrozootehnice sau provizorii..4 m... c.. pereţilor portanţi prin intermediul unor elemente orizontale denumite tãlpi. poligonale sau cu talpa superioarã curbã (Fig.(n 1). fermele pot fi: triunghiulare...Pentru traveile 1. arpantele din grinzi cu inimã plinã sunt folosite la construcţii industriale. Fig.. Dupã forma lor. lc = lo + 1.x ).15 m şi pante reduse (1:10.7 Popii sunt elementele verticale de rezistenţã ale şarpanteişi sunt realizaţi din lemn rotund cu diametrul de 120...Fig. panele şi cãpriorii se leagã între ei cu cleşti sau moaze din lemn ecarisat sau semirotund (v.150 x 150 mm).x şi x. Pentru traveea n.5a. de regulã.106 - . cu inima din scânduri sau placaj.1:8). b...x.6 --.

sau din produse derivate din lemn (PFL dur.astereala din scânduri de 18.9). Date referitoare la calculul şi alcãtuirea constructivã şi de detaliu a diferitelor structuri de rezistenţã realizate din diverse materiale.3 TIPURI DE ACOPERI URI 2..a.9 Acoperiş cu spaţiu mare de aer ventilat --. argilã în amestec cu paie. VENTILATE (RECI) a. structura de rezistenţã a acoperişului se integreazã în ansamblul structurii de rezistenţã al construcţiei respective. fac obiectul disciplinelor de construcţii din beton armat şi constructii metalice. Panele reazemã pe talpa superioarã a grinzilor iar pe pane se fixeazã astereala ca element suport al învelitorii.107 - . 2. Fig.8.. definite la cap.. granulit. deşeuri industriale (cenuşã şi zgurã de termocentralã) ş. realizate din elemente ceramice. pentru acoperişurile clãdirilor cu deschideri mari.. PAL).8.3.24 mm grosime şi 12.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . la care se adaugã o barierã de vapori şi un strat de protecţie a termoizolaţiei.1 ACOPERI URI DUBLE. zgurã. materialele termoizolatoare utilizate sunt de regulã materiale organice sau anorganice în vrac: deşeuri ceramice. . şarpanta şi termloizolaţia. alcãtuite din planşeul peste ultimul nivel care susţine termoizolaţia şi o şarpantã (Fig. cuprinde în principal urmãtoarele elemente: învelitoarea. Elementele secundare pentru susţinerea învelitorii sunt: .şipcile din lemn ecarisat cu secţiunea de 18 x 48.. Alcãtuirea acoperişurilor duble.m. 1.20 cm lãţime. folosite experimental în cazul şarpantelor prefabricate din beton armat. Aceste acoperişuri pot fi clasificate în funcţie de dimensiunile stratului de aer ventilat astfel: • Acoperişurile cu spaţiu mare de aer ventilat (acoperişuri cu pod)..2 STRUCTURI DE REZISTENŢÃ PENTRU ACOPERI URILE CLÃDIRILOR CU DESCHIDERI MARI La aceste tipuri de clãdiri. 2.48 x 48 mm sau prefabricate.

.108 - . cu materiale care sã nu opunã rezistenţã la difuzia vaporilor de apã. Este necesarã protejarea termoizolaţiei pentru a evita deteriorãrile acesteia sub acţiunea diferiţilor factori. Orificiile de admisie şi de evacuare a aerului se amplaseazã pe linia streşinilor. polistiren celular.• Acoperişurile cu spaţiu redus de aer ventilat (Fig.12). cu o bunã comportare higrotermicã.. Fig.8. mai ales dacã panta acoperişului este redusã (Fig. atunci când suportul este un planşeu.12 Deflectoare --.x).10) reprezintã o soluţie modernã. aceştia trebuie sã pãtrundã pânã la nivelul stratului de aer ventilat. poliuretan.x. în câmpul acoperişului se prevãd tuburi de ventilare suplimentare (deflectoare). pentru a putea fi evacuaţi în exterior.11 Acoperiş cu spaţiu redus de aer ventilat Izolaţia termicã poate fi realizatã din materialele menţionate mai sus. saltele din deşeuri organice etc.8. Când distanţa dintre aceste orificii este mai mare decât 10.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .11 m.8. Fig. sau din materiale uşoare ca: vatã mineralã. în dreptul spaţiului de ventilare şi respectiv pe linia coamelor (Fig.8.

reprezentat de planşeul peste ultimul nivel realizat de regulã din beton armat monolit sau prefabricat.. neventilate Analizând structura acestui tip de acoperişuri.13. o vinilic etc. se realizeazã din mortar de ciment şi are o grosime de 15. necesarã lipirii barierei de vapori şi.8. 10 1-element de rezistenţă 2-şapă egalizare din mortar de ciment 3-barieră de vapori 4-termoizolaţie 5-strat de protecţie a termoizolaţiei 6-şapă-suport a hidroizolaţiei (învelitoare) 7-strat de dufuzie a vaporilor 8. a straturilor de difuzie.109 - cald sau vopsele pe bazã de bitum..8. Se aplicã întotdeauna la faţa caldã a termoizolaţiei şi se realizeazã din materiale cu rezistenţe mari la difuzia vaporilor.25 mm. o o --. cunoscute şi sub denumirea de acoperişuri calde. NEVENTILATE Acoperişurile într-un strat. au o alcãtuire complexã datoritã necesitãţii ca un singur element să îndeplinească mai multe funcţiuni şi anume: izolarea termicã şi hidrofugã. urmãtoarele straturi componente pot fi puse în evidenţã: • stratul suport sau de rezistenţã. copolimer folii de polietilenã.hidroizolaţie (învelitoare) 9-strat de protecţie din pietriş 10-beton de pantă Fig. evacuarea apelor meteorice prin asigurarea pantei etc.13 Detalii de alcătuire a acoperişurilor calde. Câteva soluţii constructive de alcãtuire a unor acoperişuri-terasã sunt prezentate în Fig. cum sunt: o folii (cartoane sau pânze) bitumate lipite între douã straturi de bitum aplicat la pelicule de vopsea pe bazã de ulei.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- .2. • bariera contra vaporilor are rolul de a împiedica fenomenul de condensare a vaporilor în interiorul structurii acoperişului.2 ACOPERI URI ÎNTR-UN STRAT.3. email pe bazã de alchidal. dupã caz. • stratul de egalizare sau suportul barierei contra vaporilor are rolul de a realiza o suprafaţã netedã şi planã. Pagina .. folii metalice.

--. cel mai frecvent folosit fiind betonul celular autoclavizat (BCA). soluţie aplicabilã în special la construcţiile industriale. • stratul suport al hidroizolaţiei realizeazã suprafaţa netedã şi rigidã necesarã pentru aplicarea hidroizolaţiei propriu zise (învelitoare). Pentru ca la turnare. agrozootehnice şi la unele construcţii socialadministrative. puzderie din in şi cânepã. polistiren. • hidroizolaţia bituminoasã a terasei se poate executa din: o minimum trei straturi de materiale bitumate în foi.110 - . o materiale în vrac: granulit. burlane. plãci din stufit. Rosturile de dilataţie din câmp şi de pe contur se umplu cu mastic bituminos. când se prevede şi o armãturã sub formã de plasã din oţel-beton sau sârmã. o umpluturi speciale din beton cu grosimea minimã de 4 cm. Realizarea pantelor se poate face prin: o aşezarea elementelor de rezistenţã ale planşeului în plan înclinat.13)..a.. stabilit.. Numãrul straturilor depinde de importanţa clãdirii şi de panta acoperişului. o minimum douã straturi de ţesãturã simplu impregnatã lipite cu suspensie de bitum filerizat (SUBIF) sau straturi de chit de bitum filerizat (CELOCHIT) aplicate la rece.8. creşte greutatea proprie a acoperişului. soluţia este mai economicã dar are dezavantajul unei grosimi mari a termoizolaţiei şi. o materiale rigide: plãci din betoane uşoare.5 cm în cazul termoizolaţiilor rigide şi de 3.. deşeuri textile ş. Grosimea termoizolaţiei se determinã prin calcul. impunându-se realizarea condiţiilor de confort din punct de vedere higrotermic. paie tocate.. zgurã etc. implicit.• termoizolaţia se aşeazã peste bariera de vapori şi poate fi executatã din: o materiale elastice: plãci semirigide din vatã mineralã.5.. perlit.2.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . jghiaburi. executate din plãci sau materiale în vrac (Fig.4 cm în cazul celor elastice. lipite între ele cu straturi de mastic bituminos aplicat la cald. • stratul de pantã are rolul de a crea pe suprafaţa terasei planuri înclinate care sã asigure scurgerea apelor meteorice spre dispozitivele de evacuare ale acestora: guri de scurgere. laptele de ciment sã nu se infiltreze în stratul de termoizolaţie. se prevede un strat de protecţie din hârtie groasă de ambalaj (hârtie tip KRAFT) care este permeabilã la vapori. Se executã din mortar de ciment în grosime de 1. o realizarea unor straturi de termoizolaţie cu grosime variabilã.

care se aşeazã peste hidroizolaţie pentru a o proteja împotriva radiaţiei solare (insolaţie). Comportarea se îmbunãtãţeşte prin introducerea straturilor de difuzie sau a canalelor de difuzie cu secţiuni reduse. o la terasele circulabile. ansamblul straturilor componente ale acoperişurilor-terasã neventilate descris la nu funcţionează eficient din punct de vedere higrotermic.14 • stratul de protecţie a hidroizolaţiei este ultimul strat al acoperişului-terasã.. stratul de uzurã îndeplineşte şi rolul de strat de protecţie şi se realizeazã din plãci prefabricate de beton. a şocurilor mecanice etc. Terasa îşi pãstreazã caracteristica de acoperiş cald. şapã din mortar bituminos de 20 mm grosime. deoarece nu existã o circulaţie de aer rece (admisie-evacuare). se foloseşte pietriş mãrgãritar. eliminarea vaporilor fãcându-se datoritã diferenţei dintre presiunea lor şi presiunea aerului exterior.14). astfel: o la terasele necirculabile. plãci ceramice rezistente la îngheţ-dezgheţ (gelivitate) care.a. care tind sã --.3. armat cu o plasã de rabiţ.3 cm grosime..3 ACOPERI URI INTR-UN STRAT. şapã din mortar de ciment pe un strat de nisip. vopsele reflectorizante ş.o un strat din material impermeabil de înaltă rezistenţă (Fig. 8. Fig. O soluţie dintre cele mai favorabile.111 - . puse în legãturã cu aerul din exterior. simple sau mozaicate. la circulaţie redusã. dar şi costisitoare. în acest caz întreaga structură a terasei se execută respectând în mod riguros regulile aferente sistemului de hidroizolaţie adoptat. la circulaţie intensã 2. se aşeazã pe un strat de nisip sau de mortar de ciment de 2. o constituie utilizarea foilor cutate din aluminiu care au proprietatea de a reflecta razele infraroşii în proporţie de 95%.8. Alegerea soluţiei pentru stratul de protecţie a hidroizolaţiei se face în funcţie de tipul terasei. VENTILATE În cazul clãdirilor cu umiditatea relativã a aerului din interior ( i) mai ridicatã sau dacã materialul din care este alcãtuitã termoizolaţia nu permite apariţia condensului. a variaţiilor de temperaturã.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .

Soluţia utilizatã frecvent în ţara noastrã este cu un strat de carton bitumat perforat (carton PERFO).se echilibreze.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . --. sau/şi b) sub hidroizolaţie (v.3 mm pe una dintre feţe şi fixat pe stratul suport cu mastic bituminos. permite difuzia vaporilor în mediul exterior cu care comunică. datoritã creşterii presiunii aerului şi a vaporilor de apã odatã cu creşterea temperaturii şi iii) de a reduce pericolul fisurãrii hidroizolaţiei în cazul fisurãrii stratului suport.14). chiar şi la umiditãţi normale sau când termoizolaţia este rezistentã la umiditate.8.13 d).. Straturile de difuzie asigurã o funcţionare corespunzãtoare a terasei la umiditãţi relative interioare i ≤ 70%.8. Se recomandã ca stratul de difuzie sã se prevadã în aceastã poziţie în toate cazurile. Stratul de difuzie se amplaseazã: a) sub bariera de vapori.13 a. având rolul de i) a permite evaporarea în timp a apei tehnologice provenite din straturile inferioare. cu rolul de a reduce presiunea vaporilor de apã. Legãtura straturilor de difuzie cu mediul exterior se face perimetral.8.15) se prevãd atunci când umiditatea relativã a aerului din interior este mai ridicatã sau materialul din care este realizatã termoizolaţia este higroscopic.112 - . evitând umezirea prin condens a termoizolaţiei (v.. ca urmare a contracţiilor de uscare sau a variaţiilor de temperaturã. Fig. Stratul subţire de aer menţinut de granulele de nisip între faţa inferioarã a cartonului perforat şi stratul suport pe care este aşezat. ondulate. de ii) a reduce tendinţa de formare a bãşicilor prin desprinderea hidroizolaţiei de stratul suport. • Canalele de difuzie (Fig.b). presãrat cu nisip de granulaţie 1. perforate sau din folii rigide din PVC (v. Vaporii difuzeazã prin aceste straturi. • Straturile de difuzie se executã din cartoane cutate. reducându-se astfel cantitatea existentã în straturile terasei şi deci pericolul producerii condensului. Fig. La lãţimi ale acoperişului mai mari de 12 m este necesar sã se prevadã şi deflectoare în câmpul învelitorii.Fig.8.

. concomitent cu satisfacerea exigenţelor referitoare la durabilitate.8.. deci de a-i asigura etanşeitatea. Fig. care are rolul de a izola clãdirea împotriva agenţilor atmosferici. • învelitori din piatrã artificialã (de regulă materiale ceramice ca: ţigle. în funcţie de natura materialului termoizolant.1/2000 din suprafaţa totalã a acoperişului. materiale bituminoase) .16 Legarea canalelor de aerare cu mediul exterior 2.a. rezistenţã la foc.4 ÎNVELITORI Învelitoarea este elementul de construcţie prevãzut la partea superioarã a acoperişului.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--Pagina .15 Canale de aerare Ca şi în cazul straturilor de difuzie.8. Din punct de vedere al materialului din care sunt executate.113 - .8. este necesarã asigurarea legãturii cu mediul exterior prin intermediul unor orificii prevãzute perimetral (Fig. • învelitori din plãci de piatrã naturalã (ardezie) – Fig.Fig.16). Fig. lemn.21.17.8. --. aspect estetic şi economicitate. iar în cazul acoperişurilor a cãror lãţime depãşeşte 12 m. se pot clasifica astfel: • învelitori organice (paie. a.12). Aceste canale se realizeazã în diferite soluţii constructive: o prin aşezarea distanţatã a plãcilor termoizolante. se prevãd în câmp şi deflectoare (Fig.8.Se prezintã sub forma unei reţele de canale cu secţiunea de aproximativ 10 cm2 care.18. olane.8.) – Fig. plãci ceramice glazurate ş.8. o prin prelucrarea materialului termoizolator. pot reprezenta 1/500. trestie. o cu materiale speciale etc.

).20.114 - . ondulată sau cutată) – Fig.19.• învelitori metalice (tablã de oţel.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . b. aluminiu – plană. se disting: • învelitori continue. ondulatã sau cutatã etc. • învelitori din materiale plastice.17 Învelitori din materiale organice Fig. Fig. tablã planã. simplã sau armatã – Fig. • învelitori din sticlã.8.8. apã şi vapori de apã (ex: învelitorile bituminoase). • învelitori din elemente discontinue. impermeabile la acţiunea apei dar permeabile la aer şi vapori de apã (învelitorile din plãci ceramice.18 Învelitoare din piatră naturală --.8. impermeabile la aer.8. zinc. fãrã rosturi. În funcţie de modul de asigurare a etanşeitãţii.

2.Fig. 2. 3. 5 – protectie pod – invelitoare din sticla 1.8. 3.3.115 - . 4. --.19 (1.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .20 (5) 1.4) si 8. 5. 4 – invelitori din tabla.2.

o Învelitori din plãci mari. ţigle din sticlã sau din mortar de ciment. atât la proiectare cât şi la execuţie. şiţã şi şindrilã (din lemn). foi bituminoase şi. uneori. plãci mici de azbociment.5 DISPOZITIVE DE COLECTARE I EVACUARE A APELOR Acestei categorii de lucrãri trebuie sã i se acorde o atenţie deosebitã. o Învelitori din plãci mari rigide. Sunt elementele accesorii ale acoperişurilor care au scurgerea apelor meteorice spre exterior. plane. Etanşeitatea învelitorilor realizate cu acest tip de materiale se obţine prin petrecerea plãcilor sau prin prelucrarea lor cu falţuri. ceea ce reduce suprafaţa de suprapunere necesarã. --. a. Materialele utilizate sunt: ţigle şi olane ceramice. Se executã din plãci de metal. profilate.Fig.8. sau din poliesteri armaţi cu fibre de sticlã. azbociment. rigide. Acestea se realizeazã din: tablã planã.21 Învelitori din ţigle şi olane Învelitorile discontinue pot fi clasificate la rândul lor astfel: o Învelitori din plãci mici.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . ardezie. Jghiaburi şi burlane. întrucât de rezolvarea lor corectã depinde exploatarea eficientã a acoperişului şi buna întreţinere a clãdirii. foi plastifiate din materiale plastice. ondulate sau cutate. flexibile. 2.116 - .

b. iar cele interioare din tuburi de fontã.24) au rolul de a colecta apele de la jghiaburi şi de a le deversa în rigole sau în reţeaua de canalizare..terasă circulabilă b .5 mm grosime.150 mp suprafaţã de acoperiş şi cel puţin douã guri de scurgere pentru fiecare tronson de clãdire..24 Detalii guri de scurgere la acoperişuri-terasă a . a Burlanele exterioare se executã în general din tablã zincatã. 8.x sunt prezentate detaliile de alcãtuire ale gurilor de scurgere pentru terase circulabile şi necirculabile.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina . Dispozitive de colectare şi evacuare a apelor la acoperişuri cu scurgere interioarã. recomandându-se cel puţin o gurã de scurgere la 100. Fig. din materiale plastice sau.8.22.22. 8. în cazurile mai speciale. Secţiunile jghiaburilor şi burlanelor trebuie sã corespundã debitelor maxime ale precipitaţiilor celor mai intense.23 În mod curent. Fig.8. confecţionate din tablã zincatã de 0.8.8.• Jghiaburile sunt canale deschise. ele pot fi suspendate sau rezemate şi se executã cu panta spre gurile de scurgere sau spre burlane (Fig. semicirculare.terasă necirculabilă (vizitabilă) b --. Fig. din tablã de plumb sau cupru. x.117 - . azbociment sau materiale plastice. la acoperişurile-terasã se prevede scurgerea spre interior. În Fig. Au secţiunea semicircularã sau dreptunghiularã şi pot fi exterioare sau interioare. Jghiaburile sunt susţinute de cârlige prinse de cãpriori sau în diblurile lãsate în beton la distanţe de cca 70 cm. • Burlanele (Fig.23).

--.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .118 - .

119 - .CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .--.

120 - .--.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .

--.121 - .CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .

CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .122 - .--.

curs.CURS GENERAL de CONSTRUCTII--- Pagina .BIBLIOGRAFIE 1. Brumaru. curs.: „Elemente si structuri pentru constructii civile industriale si agricole – Curs general de Constructii” . litografia UTCN. 1992 --.: „Constructii Civile”. Comsa E. litografia UTCN.123 - . 1997 2. M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful