You are on page 1of 24

Universitatea Valahia Târgoviște Specializarea Controlul și Expertiza Alimentelor

Analiza chimica a alimentelor prin spectrofotometrie

1. Definirea metodei de analiză.........................................................................3 2. Principiul metodei..........................................................................................5 3. Avantajele metodei.........................................................................................8 4. Dezavantajele metodei...................................................................................9 5. Aparatura utilizată........................................................................................10 6. Etapa preparativă de pregătire a probelor.................................................14 7. Descrierea metodei de lucru specifice..........................................................15 8. Rezultate furnizate.........................................................................................17 9. Interpretarea rezultatelor obţinute..............................................................18 10. Aplicaţii în identificarea componentelor alimentare..................................19 11. Bibliografie ....................................................................................................24

2

Substanţele care absorb radiaţii aparţinând domeniului vizibil se vor colora în culori complementare.este extincţia .exprima legatura între intensitatea luminii care traversează o soluție și concentrația soluției respective. 3 . Acest fapt face posibilă determinarea cantităţii de lumină absorbită de către soluţie. a cărui putere radiantă se micşorează la ieşirea din sistem în funcţie de natura şi concentraţia speciilor absorbante. Spectrofotometria este o metodă optică de determinarea a concentraţiilor constituenţilor existenţi într-o probă dată. Această metodă se bazează pe iradierea probei de analizat cu un fascicol de radiaţii electromagnetice. E .este transmisia. Un fascicol de radiaţii de intensitate I0. Deci din intensitatea iniţială numai o parte din radiaţie este transmisă şi ea se notează cu It. intensitatea radiaţiei transmise fiind proporţională cu concentraţia speciilor absorbante din soluţia analizată. În spectrofotometrie se folosesc uzual doi parametri pentru a cuantifica absorbția: T . pierde o parte din energia sa radiantă prin reflexie Ir iar o parte din aceasta este absorbită de către sistem Ia. Gradul de diminuare al intensităţii radiaţiei incidente este (conform legii lui Beer-Lambert) proporţional cu grosimea stratului traversat şi cu concentraţia speciei absorbante: lg I 1 = lg 0 = kcb = E T It Legea Beer-Lambert .ce străbate sub o incidenţă normală un strat absorbant.Definirea metodei de analiză Spectrofotometria reprezintă măsurarea cantitativă a spectrelor de absorbție / emisie ale unei substanțe.Analiza chimica a alimentelor prin spectrofotometrie 1.

infraroşu (IR). Spectrofotometria UV este deosebit de utilă în detectarea şi cuantificarea substanţelor incolore. legate de interacțiunea foton-microparticulă urmează anumite reguli de selecție care determină ce fel de salturi de la un nivel la altul sunt permise. adică se comportă ca fiind formată din cantități bine determinate de energie. Pe de altă parte.Analiza chimica a alimentelor prin spectrofotometrie T= I = 10 −∈Cd Io 1 E = log  = − log T T  În fenomenele de propagare. după cum se știe. În chimie şi fizică.ion sau moleculă. în soluţie. Absorbția sau emisia unui foton este legată de trecerea prin salturi a unei asemenea microparticule de la o stare energetică posibilă la alta. lumina prezintă. lumina prezintă un aspect corpuscular. 4 . numite cuante sau fotoni. Explicația existenței fotonilor rezidă în aceea că fiecare unitate de energie radiantă este emisă de câte o microparticulă: atom. să fie egală cu diferențade energie dintre cele două stări.Pentru un astfel de salt este necesar ca energia cunatei. lumina vizibilă. un aspect ondulatoriu.Aceste tranziții. diferite tipuri de spectrofotometre acoperă game largi ale spectrului electromagnetic: ultraviolet (UV). indivizibile. În fenomenele de emisie. sau cu microunde. o tranziție are loc numai dacă sunt îndeplinite anumite condiții de interacțiune cuantă – particulă. de undă electromagnetică. respectiv absorbție.

În spectroscopia în infraroşu servesc drept detectoare termoelemente. prin trecerea unui curent electric. se utilizează amestecuri de substanţe cu KBr. numită celulă de absorbţie. se utilizează clorură de sodiu sau alte săruri. presate sub formă de pastile (KBr este transparentă pentru infraroşu). Curentul produs de detector este înregistrat. un monocromator. în cazul infraroşului. vergelele de oxizi greu fuzibili (Zr. în principiu. obţinându-se curbe de absorbţie. din următoarele dispozitive esenţiale: o sursă luminoasă. un recipient cu pereţi transparenţi. Ferestrele celulelor de absorbţie trebuie confecţionate din materiale transparente pentru radiaţiile din regiunea spectrală respectivă. Monocromatorul are scopul de a separa radiaţiile emise de sursa luminoasă în fascicule de raze monocromatice. Pentru determinarea spectrelor în infraroşu servesc drept surse luminoase. un detector şi un dispozitiv pentru măsurat şi înregistrat efectele detectate. Spectrele în infraroşu se determină la soluţii ale substanţelor în solvenţi transparenţi pentru radiaţiile respective sau la gaze aflate la presiune normală. pe care le dirijează apoi succesiv. la cca.Analiza chimica a alimentelor prin spectrofotometrie 2. Ce) sau de carbură de siliciu. 1500°C. neabsorbită în altă formă de energie. Schema unui spectrofotometru 5 . printr-o fantă. Th. Detectorul are rolul de a transforma radiaţia transmisă. asupra celulei de absorbţie.Principiul metodei Spectrofotometrele sunt de diferite tipuri dar se compun. încălzite.

sistem monocromator cu prismă. 5.determinarea frecvențelor la care au loc tranziții: coeficientul de extinție prezintă un salt brusc pentru frecvențele cuantelor care provoacă tranziții în probă. În figură este prezentată schema de principiu a obținerii luminii monocromatice pentru un spectrofotometru cu monocromator cu rețea. Figura 1.Analiza chimica a alimentelor prin spectrofotometrie Principiul spectrofotometrului. de exemplu un bec cu filament.detector de radiație luminoasă. 2-lentile colimatoare. și se selectează pe rând radia ț iile de diferite frecven ț e cu ajutorul unui dispozitiv numit monocromator. În principiu se folosește un calorimetru. Se utilizează o sursă de lumină albă.amplificator. 4. 7. 6. Schema de principiu a unui spectrofotometru 1. 8.sursă de lumină.spațiu pentru cuvele cu soluție de analizat. 3-sistem de fante. Pentru aflarea acestor frecvențe se fac deci determinări de coeficienți de extinție în funcție de frecvență. 6 . dar în loc să se lucreze în lumină albă.se fac determinări în lumină monocromatică a cărei frecvență se poate varia continuu.sistem de afișare.

constituie cel mai simplu tip de spectrofotometru. Corespondența tranzițiilor posibile (a) cu liniile spectrale ideale (b) respectiv benzile reale(c) dintr-o spectrogramă. aflarea lor necesitând un calcul în funcție de concentrație și grosimea de strat. Valorile ε nu pot fi trasate direct de aparatele înregistratoare. sunt îndeplinite condițiile de interacțiune și nici una din tranziții nu este interzisă.Analiza chimica a alimentelor prin spectrofotometrie Un astfel de ansamblu (fig.1) format dintr-o sursă albă. Figura 2. Reprezentând grafic variația lui E în funcție de frecvență sau lungimea de undă se obține o spectrogramă (un spectru). În fig. un monocromator și un calorimetru cu citire directă. 7 . De fiecare dată se măsoară absorbția. Cu ajutorul unor oglinzi mobile din monocromator se schimbă în salturi foarte mici frecvența luminii selectate din radiația totală a sursei. transmisia sau extinția și se calculează valoarea coeficientului de extinție E. 2 se redă o astfel de spectrogramă pentru cazul în care proba prezintă în domeniul cercetat trei nivele de energie permise.

 se poate aplica pentru dozarea majorităţii substanţelor. medicale.Analiza chimica a alimentelor prin spectrofotometrie 3.  dau un grad mare de siguranţă a rezultatelor măsurătorilor.).  permite automatizare şi determinare foarte rapidă.  pot fi cercetare probe complexe. În cazul în care compusul nu absoarbe lumina. lungime de undă convenabil aleasă. fără a fi necesară adăugarea de soluţie titrată.  pot fi utilizate probe mici. Avantajele metodei  Metoda spectrofotometrică are numeroase şi variate domenii de aplicabilitate. prin măsurarea directă.  folosirea reactivilor organici a condus la realizarea unor metode de determinare a urmelor de substanţă. aplicaţii biologice..  prezintă o sensibilitate ridicată. iar prin folosirea unor reactivi specifici şi prin controlul strict al reacţiei se poate elimina interferenţa ionilor străini (controlul pH-ului. 8 . clinice.  permite obținerea de date certe.  precizie mare de determinare. utilizarea solvenţilor organici pentru extragerea complecşilor coloraţi.  prin metodele spectrofotometrice se poate pune în evidenţă punctul de echivalenţă într-o metodă titrimetrică (titrare spectrofotometrică). utilizarea unor reacţii redox etc. aliaje. În multe cazuri se poate evita separarea altor componente.  sunt metode rapide. industria alimentară . de mediu. fonte. poate fi transformat printr-o reacţie chimică adecvată întrun compus colorat ce absoarbe lumina. în special în analiza în urme iar în analizele tehnice metalurgice se aplică pentru determinarea elementelor de aliere din oţeluri.

această metodă nu a fost găsită utilă pentru determinarea directă de elemente nemetalice. în cazul în care o probă trebuie să fie analizată de o serie de elemente.  implică un personal cu o pregătire specială.  sensibilitatea şi precizia depind de aparatura sau metoda chimică de etalonare. dar nu a fost utilizată cu succes pentru analiza directă de solide sau gaze.  Nu analizează direct probele solide și gazoase . este faptul că este foarte utilă pentru analiza probelor de lichid. necesită spaţiu destul de mare. cum ar fi halogenurile. oxigenul şi azotul.  dă indicații asupra unei singure caracteristici.  costul iniţial şi pentru întreţinerea echipamentului este ridicat.  timp mai îndelungat pentru obținerea rezultatelor.  intervalul de concentraţie este limitat (măsurători relative).  este necesară o etalonare iniţială sau continuă a aparatului.  în mod obişnuit.echipamentul care este disponibil în prezent este construit pentru a determina doar un element pe rând. Dezavantajele metodei  Nu determină nemetalele .  precizia finală se află adesea în domeniul ±5%. Acest lucru nu ar constitui o problemă. Fiecare element trebuie să fie determinat separat. dacă un număr de probe trebuie să fie analizate pentru un singur element.Analiza chimica a alimentelor prin spectrofotometrie 4.o altă problemă în absorbţia atomică. Dar.  necesită un număr mre de determinări pentru o interpretare statistică. 9 . ar putea apărea o dificultate.  Analizează doar un element pe rând .în prezent.

Spectrofotometrul cu un singur fascicul – aceste spectrofotometre au un singur fascicul luminos care trece pe rând prin cuva cu soluție de referință și prin cuva cu soluție de analizat. un spectrofotometru este alcătuit dintr-o sursă de radiații. lucrează în domeniul 200-1600 nm. Spectrofotometrele pot fi cu două fascicule sau cu un singur fascicul. Schema aparatului este reprezentată în figura 1. o fantă de intrare reglabilă care modifică fluxul de lumină care vine de la sursă. Spectrofotometrul VSU-2G ultravioletul apropiat la infraroșu. fluorescență etc. departamentul probelor și elementul de măsură (un fotodetector și un amplificator). spectrofotometrele pot efectua și alte tipuri de măsurători cum ar fi cele de reflexie. Aparatura utilizată La modul cel mai general.Analiza chimica a alimentelor prin spectrofotometrie 5. de la 10 . un element dispersiv (prisma sau rețea dar mai des se folosește o rețea). Adăugând diverse accesorii. difuzie. mai multe oglinzi care asigură direcționarea fasciculului de lumină.

în funcție de lungimea de unda prezintă aproximativ forma unui triunghi al cărui vârf se situează la lungimea de undă marcată pe scală. Fascicolul divergent este transformat în fascicul paralel prin reflexie pe oglinda concava 6 și ajunge apoi la re ț eaua de difrac ț ie prin reflexie 7. realizând astfel aparate cu dublu fascicul . cu ajutorul lentilei 9. dupa reflexiile pe oglinzile 2. ar fi nevoit să alterneze foarte repede cuva de dizolvant cu cea de soluție. Ea se definește ca lărgimea domeniului spectral care iese din monocromator la o lungime de unda dată. aceasta este traversată de o bandă de lungimi de undă. pe fanta de intrare 5. la cuvele cu soluții 10. 11 . operație greu de rezolvat din punct de vedere mecanic și care ar necesita cuve perfect etanșe. este din nou reflectat de oglinda concava 6 care îl transformă într-un fascicul convergent care ajunge la fanta de ieșire (nereglabilă) 8 și de acolo. Distribuția energiei luminii. Datorită lărgimii finite a fantei de ieșire. 4. simultan sau succesiv.Analiza chimica a alimentelor prin spectrofotometrie Radiația care vine de la sursa 1 (un filament care emite radiație prin încălzire) ajunge. Fasciculul. 3. care poate fi reglată din exteriorul aparatului. care este acum separat după lungimile de undă. După care fasciculul emergent ajunge pe un fotodetector 11 legat direct la calculator. Spectrofotometrul cu dublu fascicul – este un aparat automat construit după principiul monofascicul. câte un fascicul de lumină prein fiecare cuvă. Se citește o tensiune care este proporționala cu fluxul fasciculului. care să înregistreze zeci de puncte pe secundă. De aceea este mult mai rațional să se mențină cuvele pe loc și să se treacă. O caracteristica importanta a unui spectrofotometru este lărgimea benzii pasante.

O3 – oglinzi fixe. E2.La un moment dat radiația cade pe oglinda mobilă O1. C1. care este informat printr-un sistem de sincronizare de pozițiile celor două oglinzi în fiecare moment. E1. E04. rotiră de electromotorul E01 cu circa 10 rot/sec. A – amplificator. Di – dispozitiv de înregistrare. O4 – oglinzi mobile. M – monocromatro. O1. Oglinda fixă O2 schimbă direcția razei cu 900 și o trece în cuva cu soluția de cercetat. în formă de 12 .2. iar ca urmare pe receptor vor cădea alternativ un fascicul mai intens și unul mai slab. Motorașul E1 schimbă continuu elementele mobile ale monocromatorului. Impulsurile amplificate sunt trecute la motorul reversibil Er.motoare electrice. K – compensator. aceasta va introduce o absorbție suplimentară. O2.De la receptor semnalele sunt trecute la amplificatorul A. Sursa S trimite un fascicul de lumină albă pe fanta de intrare a monocromatorului M.Analiza chimica a alimentelor prin spectrofotometrie Schema de principiu a unui asemenea dispozitiv este redată în figura 2. C2 – cuve. astfel încât din monocromator iese o radiație monocromatică a cărei frecvență se schimbă uniform în timp. R – receptor. E01. Fig. Întru-cât în cuva C2 se găsește dizolvată și substan ț a de cercetat. care împinge în drumul fasciculului mai intens o pană de compensație K. principiul spectrofotometrului cu dublu fascicul S – sursă. Er – motor reversibil.

trăgând pana în afară până la restabilirea echilibrului. 13 . Spectrofotometrul cu șir de fotodiode – una din realizările cele mai importante ăn domeniul spectrofotometriei o reprezintă folosirea detectoarelor șir de fotodiode. moment în care motorul Er se oprește. În acest moment faza impulsurilor de radiație de la receptorul R se inversează.pana este împinsă și mai adânc în drumul radia ț iilor de comparație de către motorul Er. Se remarcă în principal faptul că acest spectrofotometru nu are nici un element mecanic sau electromecanic în mișcare așa cum au spectrofotometrele clasice cu scanare.Cu ajutorul penei compensatoare se reduce intensitatea radiațiilor de comparație până la valoarea celor care au trecut prin cuva cu soluție. Ajundându-se apoi într-un domeniu spectral în care substan ț a absoarbe și mai intens.Solidar cu compensatorul K se mișcă și o peni ț ă înregistratoare care înscrie pe un tambur cu hârtie o diagramă.Analiza chimica a alimentelor prin spectrofotometrie pieptene. În figura de mai sus este prezentata un spectrofotometru UV-VIS cu șir de fotodiode. în locul detectoarelor clasice. motorașul Er pornește în sens invers. Pentru fiecare lungime de undă individuală dorită există ca detector al intensității luminoase absorbite câte o fotodiodă individuală. Aceste tip de detector permite preluarea spectrului UV-VIS-NIR în același timp nefiind necesară scanarea secven ț ială în timp a tuturor lungimilor de undă. La acest tip de spectrofotometre lumina se desparte în lungimile de undă individuale abia după ce trece prin cuvă.

marunţire. a solventului.  influenţa diferiţilor factori asupra reacţiei de culoare (pH. e) Măsurarea absorbanţei probei de analizat (prelucrată în aceleaşi condiţii cu etalonul) şi deducerea valorii concentraţiei de pe curba de etalonare. prezenţa speciilor străine. În timpul prelucrării trebuie exclusă orice fel de impurificare. Etapa preparativă de pregătire a probelor Efectuarea unei determinări cantitative (dozări) spectrofotometrice sau elaborarea unei noi metode de dozare cuprinde următoarele etape de lucru: a) Studiul reacţiei chimice ce stă la baza determinării (reacţie de culoare) implică:     alegerea reactivului de culoare. Sensibilitatea metodei spectrofotometrice depinde de doi factori:  sensibilitatea reacţiei de culoare . Proba astfel prelucrată se păstrează în pungi de plastic bine închise. viteza de apariţie a culorii. Proba supusă analizei se prelucrează corespunzător (tocare. c) Verificarea valabilităţii legii Lambert-Beer. b) Studiul aspectului fizic al determinării: alegerea lungimii de undă la care compusul colorat prezintă absorbanţă maximă şi a metodei de măsurare. Sensibilitatea reacţiei de culoare este proporţională cu coeficientul molar de extincţie al substanţei ce absoarbe. omogenizare) în aşa fel încât să se realizeze o masă uniformă şi omogenă. d) Construirea curbei de etalonare. 14 .  domeniul optim de concentraţie.  sensibilitatea înregistrării (observării) diferenţelor mici de absorbanţă. mojarare. temperatură. stabilitatea în timp a speciei colorate. ordinea adăugării reactivilor.Analiza chimica a alimentelor prin spectrofotometrie 6. interferenţi).  sensibilitatea reacţiei de culoare.

soluții de cercetat: soluții de acridin-orange (AO) de concentrații cunoscute și de concentrație necunoscută: 2‰. soluția de referință: apă distilată. • • • • cuve pentru spectrofotometru. linie. x‰ (AO este o substanță fluorescentă cu două maxime de absorbție: 494 nm pt monomer și 465 nm pt dimer/ apare în cazul soluțiilor concentrate). până când lampa aparatului se încălzește și temperatura acesteia devine constantă.). hârtie de filtru. Se pornește spectrofotometrul (butonul "ON"). Descrierea metodei de lucru specifice Modul de lucru pentru determinarea concentraț iei unei soluț ii de acridinorange folosind spectrofotometrul Materiale necesare: • • • spectrofotometrul Helios ε (fig1. 8‰. 4‰. 15 . marker.1 Spectrofotometrul HELIOS ε Efectuarea măsurătorilor: 1.Analiza chimica a alimentelor prin spectrofotometrie 7. se așteaptă 5 min înainte de a începe măsuratorile. Fig.

3. Se oprește spectrofotometrul. Se reorganizează locul de lucru. • • • • • se închide capacul spectrofotometrului. 9. se îndepărtează cuva cu apă distilată. 7. astfel încât pereții transparenți ai cuvei să permită trecerea neperturbată a luminii prin cuva cu soluție. de la butonul 3. deoarece se vor efectua măsurători din 10 în 10 nm de la 440 – 540 nm. x‰ de AO și se umplu cuvele cu solu ț iile de cercetat. se reglează transmitanța automat prin apăsarea butonului "Zero". Valorile absorbanțelor se notează într-un tabel. 5. 8. Se selecteaza lungimea de unda de la butoanul 1 (regiunea centrală a aparatului). Calibrarea spectrofotometrului: • o cuvă se umple cu apă distilată până în dreptul liniei orizontale. 4‰. 8‰. 4‰. 4. iar ștecherul se scoate din priză. se deschide capacul spectrofotometrului. Se selecteaza metoda de înregistrare: Absorbanță (A). Se introduc una câte una cuvele cu soluțiile de AO (2‰. se introduce cuva cu apă distilată în spectrofotometru. 16 . 8‰. 10. Se repetă etapele anterioare pentru o altă lungime de undă. 6. Este posibil ca aceste valori să fie înregistrate și pe hârtie prin apăsarea butonului "Print". se va începe cu lungimea de unda 440nm.Analiza chimica a alimentelor prin spectrofotometrie 2. se notează pe cuvă tipul de soluție pe care îl conține. x‰) în spectrofotometru și se citește absorban ț a pe ecranul spectrofotometrului pt fiecare soluție în parte. Se notează pe cuve numele soluțiilor ce vor fi analizate: soluțiile 2‰.

2. • intrapolare. Rezultatele furnizate Calcularea concentraț iei necunoscute a soluț iei de AO: 1. cx = concentrația necunoscută • se calculează parametrii a și b – cu ajutorul unui program pentru se înlocuiesc în ecuația dreptei de regresie valorile parametrilor a și b. Se calculează concentrația necunoscută a soluției de AO .două metode: a) calcularea concentrației folosind metoda grafică: • se trasează un grafic A = f(c) – cu valorile absorbanței pentru maximul se determină concentrația necunoscută a soluției de AO prin b) calcularea concentrației prin metoda matematică (metoda celor mai mici pătrate): de absorbție al soluțiilor de AO. 4. • • obținută prin metoda matematică. Se selectează lungimea de undă corespunzătoare maximului de absorbție pentru toate cele patru soluții de AO. Se trasează cele patru curbe pentru fiecare soluție de AO (2‰.Analiza chimica a alimentelor prin spectrofotometrie 8. x‰). Obs: toate cele patru curbe se trasează pe același grafic. Se trasează un grafic A = f(λ). Se emit una – două concluzii. 6. se calculează concentrația necunoscută a soluției de AO. Se compară valoarea concentrației obținută prin metoda grafică cu valoarea calcularea parametrilor dreptei de regresie. • se scrie ecuatia dreptei de regresie: Y=a+bX A = a + b cx A = absorbanța. 17 . 3. 5. 8‰. 4‰.

8xs(r). dacă sunt îndeplinite condiţiile de repetabilitate. volumul final al soluției. calculată din rezultatele obţinute în condiţii de repetabilitate.Analiza chimica a alimentelor prin spectrofotometrie 9. acelaşi operator. acelaşi laborator şi interval scurt de timp) se situează în limitele unei probabilităţi specifice ( în principiu 95%). Interpretarea rezultatelor obţinute În funcţie de masa probei. acelaşi aparat. Se ia în considerare media celer două determinari.  s(r) – deviaţia standard. softul aparatului prelucrează aceste date şi afişează direct rezultatul. astfel r= 2. 18 .  r-repetabilitatea : valoarea sub care diferenţa absolută dintre rezultatele a două teste separate obţinută în condiţii de repetabilitate( de exemplu : aceeaşi probă.

Rezultate şi discuţii Spectrele de absorbţie (de ordin zero) ale probei la lungimi de unda între 300-550 nm sunt prezentate în figura 1.Analiza chimica a alimentelor prin spectrofotometrie 10. precum economie şi rapiditate. Coloran ț ii sunt ingrediente foarte importante în multe produse. se amestecă bine și se filtrează. după care spectrofotometrul printează graficul curbelor de calibrare. fără de care acestea ar fi incolore iar aspectul neatrăgător. se tratează cu 25 ml soluție tampon de acetat pentru a se aduce proba la un pH de 4. Din acest motiv şi ţinând seama de alţi factori. multe componente sunt analizate cu ajutorul spectrofotometriei care poate fi o metoda pentru determinarea prezenţei coloranţilor în alimente. Se răcește solu ț ia și se aduce balonul la semn cu solu ț ie tampon de acetat.5 și apoi se încălzește la 700 C. apoi se transferă într-un balon cotat de 50 ml. Culoarea este primul senzor de calitate în funcție de care fiecare aliment este analizat.7 nm iar apoi se repetă la 445. 19 . deoarece pot avea diverse efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane. Cu toate acestea. gustări și băuturi. Concentraţia acestor aditivi trebuie să fie atent controlată. Proba se introduce în spectrofotometru și se măsoară lungimea de undă la 481. timp de 10 minute. Aplicaţii în identificarea componentelor alimentare 1. Identificarea coloranț ilor alimentari prin metoda spectrofotometrică Aditivii alimentari sunt încorporați în produsele alimentare cu scopul de a îmbunătăţi calităţile lor senzoriale . în majoritatea alimentelor se adaugă 2 sau 3 coloranţi.5 nm. cum ar fi produsele de patiserie. iar calitatea și aroma alimentelor este strans asociată cu aceasta. Mod de lucru: Din proba de analizat se cântăresc cu precizie 25 g și se mojarează.

Spectrofotometria mai este folosită și pentru identificarea fierului din alimente.conținutului de nitriți. după o extracţie directă. Principiul metodei Într-o soluție alcalină (pH 10. indofenol. Teste de rutină pot fi efectuate prin măsurarea spectrului simplu. reacția fiind catalizata de nitroprusiatul de sodiu. monocloramina va forma un compus albastru. metoda propusă este utilă pentru analiza coloranților alimentari din amestecuri. 2.Analiza chimica a alimentelor prin spectrofotometrie În concluzie. În prezența fenolului și a unui exces de hipoclorit.04 – 2. Concentrația de amoniac este determinată spectrofotometric la 630 nm.5) ionii de amoniu reacționeaza cu hipocloritul formând monocloramina. 20 .4-11. conținutului de zinc. fie în formă pură sau în băuturi pulbere. Identificarea concentraț iei de amoniac din apă prin metoda spectrofotometrică Aceasta metoda este aplicată pentru determinarea conținutului de amoniac din ape (de exemplu apa de precipitații) pentru domeniul de concentrații 0.0 mg NH4/L. a conținutului de vitamine.

Aceasta solutie standard de amoniu cât si solutiile etalon de amoniu folosite pentru obtinerea curbei de calibrare trebuie sa fie proaspat preparate.0.0 mL solutie de hipoclorit de sodiu 1 M si se aduce la semn cu apa. 50 °C.0. Daca solutia este pastrata un timp mai îndelungat (câteva saptamâni) concentratia acesteia trebuie verificata prin titrare cu o solutie de tiosulfat de sodiu. Aceasta solutie este stabila pentru sase luni atunci când este pastrata în frigider.5% clor activ (35 g/L) în NaOH 0.2965 g sare în apa într-un balon cotat de 1000 mL. În cazul în care culoarea solutiei devine verde. la întuneric.0 mL de solutie standard de amoniu I într-un balon cotat de 500 mL. Apa utilizată pentru diluare și spalare trebuie să fie dublu-distilată sau deionizată și apoi distilată.0. Baloane cotate: 10. Solutie de hipoclorit de sodiu (NaOCl) 1M .8 g hidroxid de sodiu într-un volum mic de apa într-un balon cotat de 100 mL. Solutia se pastreaza în frigider. Eprubete: 30 ml.se prepara o solutie ce contine aproximativ 3.040 g nitroprusiat de sodiu în 100 mL apa. Se dilueaza pâna la semn cu apa. 25. 4. Pipete: 1. Fenol (C6H5OH). Nitroprusiat de sodiu (Na2Fe(NO) (CN)5x2H2O). Se dizolva apoi 0. Reactiv B: se dizolva 1.0. 100 mg NH4/L: clorura de amoniu trebuie uscata timp de o ora la 100 °C.Analiza chimica a alimentelor prin spectrofotometrie Reactivi si aparatura Toate substanțele chimice trebuie să fie de puritate analitică. Tiosulfat de sodiu (Na2S2O3). 500 si 1000 ml. Solutie standard de amoniu II. Hidroxid de sodiu (NaOH). Reactiv A: se dizolva 3. se transfera 20. trebuie preparata o alta solutie.0.0. 4 mg NH4/L: cu ajutorul unei pipete.0 ml. Solutia se pastreaza în frigider. Solutie standard de amoniu I. 2.0. Se adauga 4. Clorura de amoniu (NH4Cl). Spectrofotometru dotat cu o celula de drum optic de 10 mm. Baie de apa termostatata. 20. la întuneric. 5. Se aduce la semn cu apa.1M. 10. 21 . 50.5 g fenol si 0.

Analiza chimica a alimentelor prin spectrofotometrie Micropipeta: 250 µl. 10. Se răcesc soluțiile la temperatura camerei și se transferă în celula de 10 mm.0 mg NH4/L. Concentrația poate fi exprimată în mg N/L prin multiplicarea rezultatului obținut cu 0.2. Pentru verificarea conținutului de amoniu în reactivi. Se procedează conform instrucțiunilor prezentate la punctele 2 și 3 de mai sus. Absorbanța nu trebuie să depășească 0.08.0. 2.00 mg NH4/L) față de apă. 1.0. Se măsoară absorbanța la 630 nm.020 unită ț i.0 si 50.0 mg NH4/L trebuiesc diluate. 5.0 ml de apă într-o eprubetă de 30 ml. Se adaugă în fiecare eprubeta câte 250 µl reactiv A cu ajutorul unei micropipete și se amestecă bine. Concentrațiile acestor soluții sunt: 0. 0.0. Se trasează noi curbe de calibrare pentru fiecare serie de probe.0 ml de proba și 5. 22 .04.4. 0. Se adaugă 250 µl reactiv B cu ajutorul unei micropipete și se amestecă din nou bine. Se acoperă eprubeta cu un material inert. Se aduce la semn cu apă.0.0 ml apă în eprubete de 30 ml.0 si 2. Mod de lucru Se transferă 5. Cu ajutorul unui echipament corespunzator. 1. 0. metoda indofenolului poate fi automatizata. Calibrarea Prepararea soluțiilor etalon pentru curba de calibrare: Se transferă în baloane cotate de 100 ml: 0.778. Se transferă 5.00. Se realizează o curbă de calibrare prin reprezentarea absorbanțelor soluțiilor standard în funcție de concentrația de amoniu. 0.0.0 m soluție standard de amoniu II. Eprubetele sunt ținute timp de 2 ore într-o baie de apă la 50°C.0 ml din fiecare dintre aceste soluții standard și 5. Se transformă citirile spectrofotometrice ale probei în mg NH4/L folosind curba de calibrare. 25. Probele ce conțin mai mult de 2. se realizează o citire fotometrică a probei martor (0.

16 M. menţionăm în cazul soluţiilor cu mai mulţi ioni. 3. în acest caz se obturează complet fasciculul luminos. Pentru fiecare din soluţiile 0.2M. 455 nm. Se reglează punctul de “100” transmitanţă (0 extincţie) folosind proba martor cu apă distilată.12 M. se stabileşte maximul curbei. 6.08M. Se alege lungimea de undă prin răsucirea butonului ce comandă lungimea de undă λ la valoarea 425 nm. Se interpolează liniar. 11. Se repetă paşii 1-6 pentru valorile lungimii de undă λ de la pasul 2 următoare: 440nm. 0. Din această soluţie se prepară prin diluare soluţii 0. Se introduce în cuva spectrofotometrului cu ajutorul unei pipete de 2ml şi se introduce în spectrofotometru. 0. mai puţin cei ai Co. se roteşte butonul “1” de reglare până când acul se deplasează la valoarea “100” transmitanţă (0 extincţie).Analiza chimica a alimentelor prin spectrofotometrie 3. 470 nm.2 M se citeşte valoarea extincţiei pentru lungimea de undă fixată. 0. 4. 12. 23 .2M dizolvându-se 5. 565 nm. Algoritmul de lucru 1. Se reglează punctul “0” transmitanţă (1 extincţie) prin deplasarea comutatorului în poziţia “0”. Se fixează lungimea de undă λ la aparat la valoarea găsită pentru maxim. Se reglează din nou punctul de “0” şi “100” (paşii 4 şi 5).12M. se foloseşte o probă martor care să conţină toţi ionii soluţiei de analizat. 500 nm.831 g în apă şi aducându-se la cotă într-un balon cotat de 100 ml. 480 nm. Se alege deschiderea fantei. aceasta constituie dreapta de etalonare a spectrofotometrului pentru ionii de cobalt.16M în baloane de 25ml. 490 nm. 510 nm.04M. se recomandă deschiderea cea mai mică. se notează valoarea absorbanţei. 0. 2. din desen se extrage valoarea corespunzătoare a lungimii de undă. 530 nm. se reglează punctul “0” folosind butonul “0” de calibrare. 0. 9. 0.08 M. Se consideră soluţia cu concentraţia de 0.04 M. 0. 8. 10. Analiza spectrofotometrică a cobaltului Pentru etalonarea spectrofotometrului în cazul determinării cu sulfat de Co se prepară o soluţie 0. 7. 520 nm. 5. 550 nm. Se conectează aparatul la reţea. 580 nm. Se reprezintă grafic în coordonate Extincţie = f(λ).

Iuliu Pogany – Metode fizice în chimia organică. 178-185).ro/old/laborator/LP_2.pdf. http://www. 3.pub. 40-42). www.scritube. 1972 (pag. http://www. 2004 (http://ph.google.fia.ro/atdoc/Doctorate/Cursuri/Metode-analiticeperformante-cercetarea-farmaceutica.ro). 5.academicdirect.Analiza chimica a alimentelor prin spectrofotometrie 1.ro/Spectrofotometrul.umftgm.pdf 8.ro/avizier/files/cursuri/CURS_absorbtie_moleculara.Analiză Chimică şi Instrumentală Aplicată. Analize Chimice şi Instrumentale .fizica. ( pag. http://www.com/geografie/ecologie/Determinareaspectrofotometric 74245.pgf 6.php 24 .ro). București. http://www.usv. Lorentz Jäntschi . Editura AcademicDirect. www.com/site/biophysicsumfcd/didactic/biofizica-medicala/lucraripractice2/spectrofotometrul 1 10. 69-77.unibuc.hydrop. 4.pdf 7.umfiasi. 2. Editura AcademicDirect (http://ph. sites.ro/fizica/studenti/cursuri/doc/DBejan/spectrofot omtru%20uv-vis%20VSU-2G. Lorentz Jäntschi Chimie Fizică.Sorana Bolboacă . Editura Ș tiinț ifică.pdf 9.academicdirect.