You are on page 1of 83

Exemplu de calcul a unei hale parter cu o singura deschidere, avand structura principala de rezistenta executate din elemente compuse

din table sudate cu sectiuni de clasa III sau IV.

1. Date initiale Se solicita proiectarea unei hale industriale parter cu o singura deschidere, avand dimensiunile prezentate in fig. 1a, iar detaliile de imbinare in fig.1b. Hala va fi amplasata in Bucuresti. Nu se prevede pod rulant. Proiectarea se face in varianta realizarii structurii principale de rezistenta a halei din elemente cu sectiune compusa alcatuita din table sudate (elemente de Clasa III); Incarcarile halei precum, combinatiile acestora si starile limita de proiectare se stabilesc in conformitate cu standardele romanesti. Verificarea structurii se face in conformitate cu normativele NP 042/2000, P100 /92 si respectiv STAS 10108/0-78.

Figura 1a – Dimensiuni hala

Detaliu imbinare rigla-stalp

Detaliu imbinare rigla-rigla (coama

Detaliu prindere stalp fronton

Detaliu prindere contravantuire perete

Detaliu prindere contravantuiri (perete, acoperis), rigle longitudinale Detaliu prindere contravantuiriacoperis, rigle longitudinale

Figura 1b - Detalii imbinari

Materiale utilizate pentru hala: - tabla din otel OL 37 2n cf. STAS 500/2-80 - profile laminate europene executate din otel St.37-1 conform DIN - profile Z cu pereti subtiri formate la rece, executate din otel cu limita de curgere fy=3500 daN / cm2 (pane / rigle pereti) - suruburi de inalta rezistenta grupa 10.9 - suruburi semi-precise grupa 4.6 - otel rotund OL 37-1 - teava patrata 70 x 70 x 4 - buloane de ancoraj grupa 4.6 - invelitoare si pereti laterali termoizolati in sistem sandwich Etape ale calculului de proiectare-verificare a halei (conform paragr. 5 din Ghid):

1) Stabilirea sistemului constructiv utilizat (geometria structurii). 2) Evaluarea incarcarilor. 3) Stari limita si grupari de incarcari. 4) Ductilitatea elementelor (geometria sectiunii transversale si materialele utilizate) 5) Alegerea elementelor structurale 6) Imperfectiuni de calcul. 7) Alegerea tipului de analiza structurala in conformitate cu criteriile EUROCODE 3 si tinand seama de prevederile din normativul P100-92 8) Analiza la starea limita ultima (SLU) 9) Analiza la starea limita de serviciu (SLS). 10) Verificarea rezistentei sectiunilor transversale 11) Verificarea de stabilitate a riglei si stalpului cadrului curent. 12) Calculul imbinarilor si al prinderilor in fundatii.

2. Stabilirea sistemului constructiv utilizat Functie de geometria halei, stabilita prin datele temei de proiectare, se alege sistemul constructiv utilizat, respectiv: .. Tipul de cadru transversal curent utilizat pentru structura principala de rezistenta (vezi fig.2) = cadru cu o singura deschidere alcatuit din profile laminate grele

Figura 2 – Cadru transversal curent

Figura 3 – Cadru transversal de fronton

Traveea structurii de rezistenta a halei se stabileste la valoarea de 6.1 Incarcarea permanenta In cazul halei analizate. b) Greutatea invelitorii. Se prevad contravintuiri longitudinale si transversale in X din profile laminate in planul acoperisului..0 m interax.. materiale de izolatie. 4 si fig. Figura 4 – Detaliu de invelitoare . Aceasta valoare este automat introdusa in calcul de catre programul cu element finit utilizat. 3) = cadru cu stalpi intermediar de fronton dispusi la distanta de 3. . 3) . 3 Evaluarea incarcarilor din gruparea fundamentala. determinata cu ajutorul cataloagelor furnizate de producator (table cutate. materiale de izolatie. pane) c) Greutatea peretilor de inchidere. incarcarea permanenta provine din: a) Greutatea proprie a structurii principale de rezistenta metalice. 3. atat in acoperis cat si in peretii laterali... in care panele si riglele sunt inglobate in grosimea acoperisului respectiv in grosimea peretilor.0 m (deschidere uzuala pentru panele si riglele de perete usoare cu sectiune U din profile laminate cuereti subtiri) Sistemul de rezemare al cadrului transversal si de fronton = rezemare incastrata la fundatie . Se remarca aspectul tipic al sistemului de invelitoare. In traveia mediana a halei se prevad contravintuiri in V tip portal. In cadrele de fronton se prevad contravantuiri in V din profile laminate (vezi fig. rigle de perete) In continuare se prezinta cateva detalii relevante de invelitoare si pereti de inchidere (vezi fig. 5). dispuse la nivelul coltului cadrului curent. determinata cu ajutorul datelor din cataloagele furnizate de producator (table cutate. dupa directia longitudinala a halei. Se prevad bare metalice de legatura intre cadrele transversale. .. Tipul de cadru transversal de fronton utilizat pentru structura principala de rezistenta (vezi fig..

8 15.Figura 5 – Detaliu pentru perete de inchidere Valoarea normata a incarcarii permanente din invelitoare se determina in conformitate cu cele aratate mai sus.) = Incarcare permanenta (normata) = 35. Termica 60mm o.00 Valoarea normata a incarcarii permanente din peretele de inchidere se determina in conformitate cu cele aratate mai sus.50 termica 60mm mm interior Pana (la 2. conectori) 9. Element Tipul perete Elementului Panouri tabla Tabla de otel de cutata cu iz.15(suprapuneri)= Total calculat = Greutate [daN/m2] 16.00 . conectori) cu izonatie mmexterior si 0.1.10 etc.00m.15(suprapuneri)= 15. consolelor de prindere 3.00m.1 (suprap&.0Kg/m.5 21. in cadrul tabelului 1: Tabelul 1 – Calculul valorii normate a incarcarii permanente din invelitoare Element Tipul Calculul greutatii proprii Greutate Invelitoare Elementului a elementului [daN/m2] Panou tabla cutata Tabla otel de 0.0kg/m .4 interval) Rotunjire (tine cont de prezenta diverselor pazii.0 m 2U 140 x70x6 28.5 mm interior Rigla perete (la 3.0 U120x50x5 m interval) Calculul greutatii proprii a elementului 2 15.0Kg/m. in cadrul tabelului 2: Tabelul 2 – Calculul valorii normate a incarcarii permanente din pereti inchidere.5 16. 0. respectiv utilizand standardle de produs puse la dispozitie de catre producator.1.1/3.1/2.0kg/m2.8 mm exterior .1 (suprap&. respectiv utilizand standardele de produs puse la dispozitie de catre producator.1.50 4.1.

suspendate de invelitoarea halei.+0.1.2 KN/m2 unde: (1) gz = 1. qpcpc=gpn.Rotunjire (tine cont de prezenta diverselor pazii. Elementele mentionate isi pot eventual schimba pozitia pe durata de viata a halei.0=1.5=0.1.5/2.) = Incarcare permanenta (normata) = 3.d=1.(1.3.ce.00 23.50 m) rezulta din formula. traseelor de cabluri.20.8.d=1.3 Incarcarea cu zapada 3.45)=1.1 Calculul valorii normate a incarcarii cu zapada Valoarea normata a incarcarii distribuite din zapada se determina conform STAS 10101/21-92 cu relatia (1): pzn=czi.00 Se furnizeaza de catre beneficiar si provine din incarcari cu caracter tehnologic datorate prezentei corpurilor de iluminat. In cazul halei analizate valoarea normata a acestei incarcari se ia de 5 daN / m2 Incarcarea distribuita din greutate proprie pe metru liniar de pana curenta (tinand cont ca distanta intre pane are valoare d=2. qzcpc=pzn.60 KN/m Si pana de margine : qpcpm=gpn.4 (. consolelor de prindere etc.1.20.45)=0.5/2.0.d=0.1.2 Incarcarea cvasipermanenta 2.5 kN/m2 (greutatea de referinta a stratului de zapada pentru o perioada de revenire de 10 ani in Bucuresti.5=1.0 (coeficient al aglomerarii zapezii pe suprafata constructiei) Incarcarea distribuita din zapada pe metru liniar de pana curenta (tinand cont ca distanta intre pane are valoare d=1.d=0.45 KN/m (2) (3) .gz=1.48 KN/m (2) (3) 3. tuburilor de ventilatie etc.+0.0 m) rezulta din formula.8 (coeficient de expunere pentru conditii normale de expunere si acoperis cu profil plat sau putin agitat) czi = 1.5.8 KN/m Si pana de margine : qzcpm=pzn.4 . zona de zapada C ) ce = 0.

40.20-.gz=2.8.2 Coeficientii incarcarii cu zapada Se determina conform prevederilor din STAS 10101/21-92 paragraful 3.gp/ce. b) Pentru starile limita ultime sub actiunea gruparilor speciale (in care actiunea zapezii joaca un rol secundar). Intensitatea normata a componentei normale la suprafata expusa se determina conform STAS 10101/20-90 cu relatia (9): Pnn=β.0.40.3. putin sensibila la actiunea vintului.0 (coeficient de variatie a presiunii dinamice de baza in raport cu inaltimea deasupra terenului.3.8.6 (coeficient de rafala pentru o constructie curenta.0.c=1. Pentru starile limita ultime de rezistenta si stabilitate sub actiunea gruparilor fundamentale.1.gp/ce. din categoria C1) cni = coeficient aerodinamic pe suprafata „i” determinat conform STAS in paragrafele urmatoare ch(z) = 1.3.40. coeficientul incarcarii rezulta din relatia (6): ·-= γ F= γ a-0.3. (8) (7) (6) · 3.3/0.0.4 pentru o constructie din clasa de importanta III.2 pentru o constructie din clasa de importanta III.amplasamente din zona construita cu obstacole cu inaltimi mai mici de 10 m) (9) .4 Incarcari din vant 3. coeficientul incarcarii rezulta din relatia (7): γ 0= γ c-0.gv unde factorii din membrul drept al relatiei au urmatoarea semnificatie: β = 1.1.0.gz=1.1 Intensitatea normata a componentei normale la suprafata expusa.10>0. coeficientul incarcarii rezulta din relatia (8): γ 1= γ c=0. sub efectul incarcarilor totale de exploatare.γ a· unde s-a luat . γ a =2. a) Pentru starile limita ale exploatarii normale. pentru un amplasament de tip I.3/0.5=2.20.30 pentru o constructie din clasa de importanta III.40-.γ a· unde s-a luat .cni ch (z).30>0.4.5=1.

55 kN/m2 (presiunea dinamica de baza la inaltimea de 10 m deasupra terenului in Bucuresti – zona de vant C.2 Coeficientii aerodinamici si calculul presiunilor din vant normale la suprafata Coeficientii aerodinamici se determina conform STAS 10101/20-90 Tabel 3 – pozitia 2 si result functie de geometria constructiei (vezi figurile 6 si 7 pentru notatii): a) Coeficientii aerodinamici si presiunile normale la suprafata pentru vant transversal halei Figura 6 – Coeficienti aerodinamici pentru vant dupa directie transversala fata de hala b) Coeficientii aerodinamici si presiunile normale la suprafata pentru vant dupa directia longitudinala a halei .4. b) vant actionand dupa directia longitudinala a halei 3.= 0. determinata pentru o perioada de revenire de 10 ani) gv In continuare se determina distributiile coeficientilor aerodinamici pentru: a) vant actionand dupa directie transversala halei.

53 KN/m2 Pn2n=1.6.55=-0.cn1=0.55=-0.cn3=0.55=+0.(-0.cn2=-0.1.6.6).39 si α=70.Figura 7 – Coeficienti aerodinamici pentru vant dupa directie longitudinala fata de hala Tabelul 3 – Calculul valorii normate a presiunilor normale pe suprafata (vant transversal) Coeficientul aerodinamic =+0.> 2.55=-0.1.4).(-0.0.6.(-0.5).6).0.0. b/L=16/6=2.(+0.6.50 Presiunea normala la suprafata Pn0n=1.cn1=0.40 Presiunea normala la suprafata Pn0n=1.8 (fata sub presiune) H1/L=5/9=0.00 +6.(-0.(+0.55=-0.30m (8) Tabelul 4 – Calculul valorii normate a presiunilor normale pe suprafata (vant longitudinal) Coeficientul aerodinamic =+0.36 KN/m2 .1.3/16=0.(-0.1.36 KN/m2 Pn3n=1.4).53 KN/m2 Pn2n=1.70KN/m2 Pn1n=1.8).0.0.40 H1/L=5/9=0.6.50 H1/L=5/9=0.555.1.8). se lucreaza cu valoarea medie a inaltimii halei (media intre inaltimea la streasina si inaltimea la coama) care rezulta din relatia (8): h1=h1‘=(6.0.555 si α=70.55=+0.55=-0.555 si α=70.cn2=-0.6.60 H1/L=5/9=0.44 KN/m2 Pentru calculul coeficientilor aerodinamici din vant longitudinal.70KN/m2 Pn1n=1.555 si α=70.1.6.1.60)/2 =6.00 si α=70.66.8 (fata sub presiune) H1’/L=6.0.

c = 1.perm+Gfrc.44 KN/m2 3.0 Valoarea coeficientului s-a determinat pentru o constructie din categoria C1.3 Coeficientii de siguranta ai incarcarii de vant Se determina coeficientii de siguranta ai incarcarii din vant pentru constructii aavand Clasa de importanta III. 3.6.66.5 Tasari de reazeme.0 =γ. Avand in vedere greutatea proprie redusa a structurii halei. a) Stari limita de rezistenta si stabilitate sub actiunea gruparii fundamentale γf =γa = 1. b/L=16/6=2.6. 3.H1/L=5/9=0.50 Pn3n=1. respectiv structura statica adoptata (mai putin sensibila la tasari datorita cu reazemelor articulate la baza stalpilor) nu seiau in considerare tasarile de reazeme in calculul structurii.(-0.zap = incarcarea cu zapada (fractiunea de lunga durata care se suprapune cu seismul).555.1 Calculul incarcarilor gravitationale (G) In vederea calcularii fortei statice orizontale echivalente se determina rezultanta incarcarilor gravitationala (Gk) cu relatia (9): Gk=Gperm+Gcv. .2 Coeficientul de siguranta s-a determinat pentru constructii din categoria C1 conform STAS 10101/20-90. situata in zona C de vant (Bucuresti).zap unde: Gperm = incarcarea din greutatea proprie a structurii metalice de rezistenta.4.1.00 si α=70. respectiv constructii putin sensibile la actiunea vantului.> 2.6 Incarcarea din seism conform P100-1-2006.0. 3. b) Starile limita ale exploatarii normale sub efectul incarcarilor totale de exploatare γ. a invelitorii si peretilor de inchidere Gcv-perm = incarcarea cvasi-permanenta din accesorii suspendate de acoperisul halei din ratiuni tehnologice Gfract.cn3=0. Se lucreaza pentru zona de vant C – Bucuresti.55=-0.5).

00 = 4590 Kg (13) =. Valoarea cu care se diminueaza in vederea stabilirii componentei incarcarii gravitationale de nivel provenita din structura principala de rezistenta se obtine cu relatia: ∆ Gsp0= gsp. Gpereti = greutatea proprie estimata a peretilor de inchidere termoizolati (se presupune ca eventuala compartimentare interioara a spatiului halei se realizeaza cu pereti usor. Gacop = greutatea proprie estimata a invelitorii termoizolate. care sunt legati elastic cu structura de rezistenta) a) Estimarea greutatii proprii a structurii principale de rezistenta Pe baza de experienta se estimeaza pentru structura principala de rezistenta a unei hale de dimensiunile cerute prin proiect un consum specific de otel gsp = 40 kg / mp Rezulta greutatea totala estimata a structuri principale de rezistenta: Gstruct0 = (11) gspB.6.0 m este inaltimea stalpului cadrului nst = numarul stalpilor cadrelor principale In consecinta valoarea estimata a componentei incarcarii gravitationale de nivel provenita din structura va fi: Gstruct = Gstruct0 . n st=45.L =40.∆ Gsp0= 5760.00 kg (11) Incarcarea gravitationala „de nivel” se determina. care se afecteaza bazei cadrului. H/2 .00-1170.9.00=5760 .16. (12) . in cazul halei parter analizate.0/mp.Calculul incarcarii permanente (Gperm) Incarcarea permanenta notata cu „Gperm” rezulta din insumarea greutatilor estimate ale mai multor componente in conformitate cu relatia (10): Gperm=Gstr +Gacop +Gpereti.00/2. Sectiunea estimata pentru stalpi este HEE 200 de unde rezulta greutatea pe metru liniar a stalpului g1 = 45 kg/m. prin diminuarea valorii Gstruct calculate mai sus cu greutatea estimata a jumatatii inferioare a stalpilor.00. (10) unde: Gstruct = greutatea proprie estimata a structurii principale de rezistenta.8=1170 kg unde: H = 6.00.

(9.45 KN =164.40m=5.20 KN+56. inclsiv panele Z Se prevede un acoperis in doua ape cu streasina de 40 cm lateral Latimea efectiva a unei ape a acoperisului este: L1’ = L1 .30m= 61.80).Spf= 23.1/0.50 KN +14.Hm=(9.40=4.95 =9. 9. Suprafata peretilor longitudinala este: Spl=2.50.6.00=4750 daN=47.2KN/mp=56.90 m Deci componenta sarcinii gravitationale de nivel provenita din invelitoare este: G acop = 30 kg/mp .16.74 mp Componenta sarcinii gravitationale provenita din peretii de inchidere este: Gpereti=23 kg/m2.00.30.9925+.0.0061.2 KN Calculul incarcarii gravitationale din fractiunea zapezii Sarcina gravitationala din fractiunea zapezii este: Gzap=0.74 m2=1420 kg =14.00.90 KN+ 47.1/cos7o +2.05 KN (18) (15) .90.40).6.00+2.80m).5 KN (14) c) Estimarea greutatii proprii a peretilor de inchidere Se determina greutatea jumatatii superioare a inaltimii peretilor (pentru H=6.00+0.45 KN (17) Rezultanta incarcarilor gravitationale de nivel devine: Gk= Gstruct+ G acop +Gpereti +Gzap = = 45.0.b) Estimarea greutatii proprii a invelitorii.16.00m) deoarece restul sarcinii gravitatonale se distribuie la baza stalpului.00=192 mp Suprafata peretilor de fronton este: ````````Spf=(L+0.0. 5.1.16.L.H= 2.95 m Lungimea efectiva a acoperisului este: L= 2L1= 2 .

β(T1)/q Unde : ag = 0.5 sec Valoarea incarcarii seismice totale(Fb=Forta taietoare de baza) care actioneaza in plan orizontal dupa orice directie asupra cadrului transversal curent al structurii metalice de rezistenta se determina conform Normativului P100-1-2006 cu formula: Fb=γ 1Sd(T1)m. unde pentru Bucuresti avem Tc = 1.00 {Structura metalica .λ unde: Sd(T1) = ordonata spectrului de raspuns de proiectare coresp.00(constructie parter T<Tc) Sd(T1)= ag.3.00 ( constructie Clasa III λ = 1. perioadei propri de vibratie T1 m= masa totala de nivel a constructiei γ1=factorul de importanta –expunerii constructiei λ =factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental de vibratie prin masa modala efctiva asociata acestuia Unde pentru cazul de fata s-au adoptat urmatoarele valori m= Gk/g = 164.2 Determinarea incarcarii seismice orizontale Se utilizeaza metoda fortelor seismice statice echivalente intru-cat : Structura satisface crintele de gegularitate pe verticala cerute de normative Perioada fundamentala (calculate prin calcul modal) T<1.05(KN)/g(m/s2) γ1=1. q=factorul de comportare a structurii functie de materialele si sistemul structural adoptat S-a adoptat : qmax=2.24g {valoarea de varf a acceleratiei ternului pentru proiectare ( pentru locatia Bucuresti)} ß(T1) = 2.6. cu zone disipative la baza stalpilor avand clasa de ductilitate medie} (19) . parter cu o deschidere fara contravantuiri in planul cadrelor transversale.75 (pentru :TB<T1<Tc ) Perioadele proprii de vibratie ale constructiei (Tr) sunt mai mici decat perioadele de colt (Tc).6 sec. .

in cadrul analizei seismice efectuate spatial cu un program cu elemente finite de tip bara. se constituie urmatoarele grupari de actiuni. 164.24.75 .14 KN (20) (21) Aceasta valoare se distribuie ca forta concentrata orizontala tuturor colturilor de cadru ale halei. forta statica echivalenta actioneaza in plan orizontal dupa o directie orientata la 45° fata de axele principale ale halei In acest ultim caz. forta concentrata orizontala nu se ia pe jumatate deoarece: • Desi este mai usor solicitat. contravintuiri si (posibil) rame metalice pentru porti de intrare in hala.78 kN (22) Se face observatia ca.05(KN)/g . in cadrul carora se folosesc notatiile de mai jos: (23) . Fiecarui colt de cadru ii va reveni deci forta concentrata orizontala: Srl= Fb/n stalpi= 54. cadrul de fronton contine stalpi de fronton.Rezulta: valoarea Sd(Spectru de proiectare adoptat): Sd(T1)= ag.0.33g. Si Forta taietoare de baza = Fb=γ 1Sd(T1)m.707 .33g .β(T1)/q= 0. forta statica echivalenta actioneaza in plan orizontal dupa directia longitudinala a halei. Stari limita si gruparea actiunilor 4.g2.707 =0.1 Gruparea actiunilor In conformitate cu STAS 10101/0A-77. 6.λ Care devine in cazul de fata Fb=1. in fiecare colt de cadru vor actiona simultan cate doua forte orizontale egale notate si orientate atat dupa directie longitudinala cat si dupa directia transversala a halei. ceea ce conduce la o masa a cadrului aproximativ egala cu cea a unui cadru curent.14 KN/8=6.0. in cazul cadrelor de fronton./2=0. Desi acestui cadru ii revine ½ din masa invelitorii. Din acest motiv. el preia totusi (in plus fata de cadrul curent) masa peretului de fronton Forta statica echivalenta determinata mai sus. Valorile acestor forte concentrate rezulta din relatia (23): Srl45=Srl. 1=54.78 =4. din fractiunea incarcarii cu zapada si din sarcina tehnologica. se vor avea in vedere urmatoarele variante: .80 KN 4.forta statica echivalenta actioneaza in plan orizontal dupa directia transversala a halei.00 . poate actiona dupa orice directie in planul orizontal.

0 (GkA+GkP) +0.0 (GkA+GkP) +1.30 Zk+VkL) . 1.1 (GkA+GkP)+0.1Zk) 1.2VkL) Pentru starea limita ultima.9(1.10Zk+1.2VkTs+2. 9.9(2.30 Zk+Vkt) 1. Pentru starea limita ultima. 1.0 (GkA+GkP) +0.30 Zk 1.1Zk 1.2VkTL+2.9(1.0 (GkA+GkP)+0.9(1. 10.3 Zk+ S long 1.1 (GkA+GkP)+0. de rezistenta si stabilitate (ULS) in gruparea fundamentala se definesc urmatoarele grupari de incarcari: 1 2 3 4.1 (GkA+GkP)+2.„GkA” si „GkP” = incarcari permanente „GkU” = incarcari cvasi-permanente (incarcarea distribuita din utilitati tehnologice) „Zk” = incarcarea cu zapada uniforma „VkL” = incarcarea cu vant dupa directia longitudinala a halei „VkT” = incarcarea cu vant dupa directia transversala a halei „Stransv” = incarcarea din seism dupa directia transversala a halei „Slong” = incarcarea din seism dupa directia longitudinala a halei „S45grd” = incarcarea din seism actionand in plan orizontal dupa o directie rotita cu 45° fata de axele principale ale halei Toate notatiile se refera la valoarea normata a incarcarii respective.3Zk + Stransv 1.9(1.0 (GkA+GkP) +0.0 (GkA+GkP)+0.3 Zk +S45grad Starea limita a exploatarii normale (SLS) verificari sub actiunea incarcarilor totale de exploatare 8. de rezistenta si stabilitate (ULS) in gruparea speciala se definesc urmatoarele grupari de incarcari: 5 6 7 1.1Zk) 1.1 (GkA+GkP)+0.

) se pot considera neglijabile. efectuata pe configuratia initiala nedeformata a cadrului.5. a) Criteriul de rigiditate: . Structura este considerate slab disipativa Atat eforturile cat si deplasarile structurii sunt induse de actiuni. Pentru stabilirea tipului de analiza globala aplicat in continuare (analiza de ordinul intai sau de ordinul doi) se impune evaluare rigiditatii cadrului respectiv. In acest caz va fi suficienta o analiza globala de ordinul I. Pentru a aprecia daca un cadru are rigiditatea laterala suficienta pentru neglijarea influentei deplasarilor orizontale. . din otel cu limita de curgere fy = 235 N/mm2. ( Perioadele de vibratie pentru modurile fundamentale de vibratie sau stability prin calcul modal automat) Calculul se va face cu program automat prin analiza globala pe model structural spatial S-a avut in vedere majorarea valorii eforturilor in elementele structurii ca urmare a efectului P-∆ luat in considerare in calculul automat. sunt necesare anumite criterii. In planul sau nu exista contravintuiri sau alte elemente de stabilizare. Este vorba deci despre un cadru necontravantuit (cu noduri deplasabile) care trebuie sa poata prelua.5s. Situatile de proiectare (deci gruparile de actiuni) se introduc in conformitate cu normele STAS 10101/0A-77 pentru a mentine un concept omogen de siguranta structurilor. Perioadele fundamentale corespunzatoare directiilor principale orizontale sunt mai mici de cat valoarea T<sau= 1. Un cadru este rigid atunci cand eforturile suplimentare aparute ca urmare a deplasarii orizontale a extremitatii superioare a stalpilor (efect P-. Alegerea tipului de analiza structurala in conformitate cu criteriile din normativul P 100-1-2006 Constructia metalica ce face obiectul prezentului proiect respecta criteriile de regularitate structurala pentru a aplica ca metoda de calcul structural . pe langa fortele verticale exercitate asupra lui si forte orizontale. asa cum s-a aratat mai sus.“Metoda fortelor laterale asociate modului fundamental de vibratie (Metoda statica echivalenta) si anume : Structura are o dispozitie regulata in plan sip e verticala Dispozitia maselor este uniform repartizata elementelor structurale. Cadrul transversal curent isi mentine stabilitatea exclusiv datorita imbinarilor rigide intre Stalp si fundatie Ferma de acoperis este articulate de partea superioara a stalpilor. Cadrul se executa.

0HVhdd=· d (25) unde: d = deplasarea orizontala relativa. la fiecare etaj se va aplica urmatorul criteriu simplificat: 1.0VVcrcrd=µ= (24) unde: Vd = valoare de calcul a incarcarii verticale totale. Deoarece este vorba despre o pierdere a stabilitatii cadrului prin bifurcarea echilibrului. calculata cu ajutorul deplasarilor orizontale rezultate dintr-o analiza de ordinul I. b) Criteriul alternativ simplificat Pentru cadrele multietajate rectangulare.Un cadru este rigid atunci cand este satisfacuta una dintre urmatoarele relatii: 10sau 1. intre nivelul superior si cel inferior al etajului („driftul” de nivel). µcr = valoarea critica a multiplicarului incarcarii verticale totale (in domeniul elastic) care se atinge la pierderea stabilitatii cadrului. imperfectiunile elementelor sau imperfectiunile globale ale structurii. incarcarea Vcr se poate determina fara a lua in considerare incarcarile orizontale. cu siruri orizontale neintrerupte de rigle. sub actiunea . Vcr = valoarea critica a incarcarii verticale totale care conduce la pierderea stabilitatii cadrului in domeniul elastic. dupa un mod de deformare prezentand deplasari laterale ale nodurilor. dupa un mod prezentand deplasari laterale ale nodurilor.

Criteriul se preteaza bine la cadrele rectangulare tip parter. respectiv ca suplu pentru alte cazuri de incarcare. utilizate curent la structurile halelor industriale. El ramine valabil si in cazul cadrelor cu rigle inclinate. particularizata pentru cazul unei cladiri industriale cu un singur nivel). el este mai simplu decat criteriul descris anterior. Observatie: Acelasi cadru se poate comporta ca rigid pentru anumite cazuri de incarcare.incarcarilor orizontale si verticale de calcul. data numai de forma sa geometrica si de caracteristicile elementelor sale. cu conditia ca aceste pante sa nu fie mai mari de 20% (11. Hd = valoarea de calcul a incarcarii orizontale. ci depinde si de incarcari. h = inaltimea etajului. pentru combinatiile de incarcari analizate . Deci supletea cadrului NU este o caracteristica intrinseca a acestuia. Vd = valoarea de calcul a incarcarii verticale. Ca atare. Din acest punct de vedere. la care va trebui sa se tina cont de efectele de ordinul II la determinarea eforturilor.3°). determinata la baza etajului. 5. Introducerea acestui criteriu alternativ se bazeaza pe ipoteza simplificatoare conform careia fiecare etaj se comporta independent fata de celelalte (evident.1 Determinarea incarcarilor verticale si orizontale totale. inclusiv fortele echivalente imperfectiunilor globale de inclinare. avand una sau doua pante. cu rigiditatea egala cu rigiditatea orizontala a cadrului (k = Hd / d) Aplicarea criteriului alternativ nu necesita un calcul de stabilitate ci doar o evaluare a deplasarilor laterale dintr-un calcul de ordinul I. etajul poate fi modelat (din punct de vedere al modului de instabilitate „cadru cu noduri deplasabile”) printr-o consola verticala rigida. Daca un cadru nu satisface criteriul de rigiditate laterala. avand virful stabilizat lateral printr-un resort elastic liniar. determinata la baza etajului. se spune ca el este un cadru suplu.

aplicat stalpului.3Zk = 11906 daN Hd = Stransv = 7572 daN + I* Vd = (GkA+GkU +GkP) +0.08VkT=3694 daN + I* Starea limita ultima. pentru combinatiile de incarcari analizate se face in mod organizat in cadrul tabelului de mai jos: In tabel se opereaza cu acele grupari de incarcari care sunt relevante pentru cadrul plan curent al halei.2GkU=7674 daN Hd = 1.9(GkA+GkP)+1. .1(GkA+GkP)+1.1(GkA+GkP)+1.92Zk=40852 daN Hd = 1.1(GkA+GkP)+1. gruparea speciala Vd = (GkA+GkU +GkP) +0.Determinarea incarcarilor verticale si orizontale totale.2GkU+1. Tabelul 5 – Valori ale incarcarilor verticale si orizontale totale pe grupari de incarcari Starea limita ultima.2GkU+2.2VkT=4104 daN + I* Vd = 0.2VkT=4104 daN + I* Vd = 1.3Zk = 11906 daN Hd = S45grd = 5353 daN + I* * Cuplu de forte echivalente imperfectiunii globale de inclinare a structurii.2GkU=6890 daN Hd = 1. gruparea fundamentala Vd = 1.13Zk=44481 daN Hd = 0 + I* Vd = 1.

rezulta din relatia: 2V2001n12.5pTHpTHV22n3nn0nkT=+··=··+··= daN 757237862S2S1ktransv=·=·= Fortele concentrate echivalente prin care se introduce imperfectiunea globala de inclinare initiala a structurii.24pTLZ2nzk=··=··= daN 3420)m / daN 44m / daN 0.60.0n15. s-a operat cu urmatoarele valori pentru obtinerea rezultatelor prezentate: T = 6.242gT7cos2L2G2acoperiskA=·· °· ·=·· °· ·= daN 1020m / daN 0. +·. . ..0 m (inaltimea la streasina a cadrului) L = 24.0s5.67cos20.0 m (traveea cadrului curent) H = 5.02V)kk( 2VId5.0cd0scd··. ..170. .In cadrul tabelului 5.0 m (deschiderea cadrului curent) Cu acestea se obtin valorile incarcarilor aferente unui cadru curent: daN 2902m / daN 200. ... +=·F··=·F= (26) unde: .60.52gTH2G2peretikP=···=···= daN 2800m / daN 200.60..70(0..60. ...24gTLG2icalogtehnokU=··=··= daN 17280m / daN 1200.

. .0s5....nc = 2 = numarul de stalpi ai cadrului curent ns = 1 = numarul de nivele ale cladirii si deci: dd5. Ele NU modifica valoarea incarcarii orizontale a structurii. s-au determinat aceste valori ale incarcarii critice elastice: 1) printr-un procedeu manual.+= Aceste forte se introduc sub forma unui cuplu de forte actionand dupa directie orizontala la extremitatile stalpului. ..2 Aplicarea criteriului de rigiditate Pentru aplicarea criteriului de rigiditate se determina printr-un calcul de stabilitate. efectuat manual sau cu ajutorul unui program specializat. valoarea critica elastica a incarcarii verticale totale.0215.. utilizind valoarea lungimii de flambaj a stalpului 2) printr-un procedeu manual expeditiv. +·. utilizind tabelul si abaca furnizate mai jos 3) cu ajutorul unui program capabil sa determine incarcarea verticala critica elastica a cadrului (analiza de stabilitate pe cadru plan cu forte verticale concentrate actionind in noduri) Determinarea valorilor mentionate ale incarcarii verticale critice elastice se face in ipoteza ca incarcarile verticale actioneaza ca forte concentrate in nodurile cadrului curent. 5. notata cu Vcr. . . ..12V2001n12. In cadrul prezentului exemplu.0I·=··. .0V400095.

.2221cc21211cc1KKKKKKKK (27) unde: 0HIKcc.0 (articulatie la baza) In formulele de mai sus avem: H = 5. .2 = 1..++ =. Atat stalpul cat si rigla cadrului transversal curent se executa cu sectiune variabila conform figurii 8 ce prezinta jumatate de cadru transversal curent (cadrul transversal curent este simetric) Dimensiunile predimensionate ale sectiunilor transversale din tabla sudata ale stalpului si riglei sunt prezentate in figura 9. ++ =. . . . 0 (coeficient efectiv de rigiditate pentru rigla) K21 = K22 = 0 . se lucreaza cu dimensiuni sectionale rezultate in urma unei predimensionari sau cu dimensiuni sectionale stabilite pe baza de experienta inginereasca. se determina coeficientii: . in aceasta faza a analizei.0 m (inaltimea stalpului) Ic = 70577 cm4 = momentul de inertie mediu al sectiunii transversale (variabile) a stalpului. nu se cunosc inca sectiunile transversale definitive ale elementelor structurale.. Valorile dimensiunilor prezentate pot suferi modificari cu ocazia verificarilor de rezistenta si stabilitate ale elementelor. . In vederea stabilirii lungimilor de flambaj ale stalpilor cu ajutorul anexei J aprezentului ghid.Cum.=(coeficient de rigiditate pentru stalp) K11 = 0 K12 .

Valorile coeficientului de rigiditate efectiv aferent riglei pentru diverse combinatii de incarcari. . ·= ..0KIII) (caz NN2. insa cu inaltimea inimii de 570 mm.14150070577HIK=== Valoarea coeficientilor efectivi de rigiditate pentru rigla depind de: • prinderile riglei la extremitati • deformata riglei (deci modul de incarcare) • starea de efort din rigla (daca aceasta este sau nu supusa unui efort axial) Cum rigla nu este rectilinie ci frânta prezentand doua pante indentice )7(°=ane situam in cazul tratat in tabelul 1 din Anexa J a prezentului ghid. . Calculul coeficientului de rigiditate pentru stalp (Kc): 3cccm 15.11LI5. In afara abacelor se poate aplica pentru comparatie si o formula acoperitoare. . Calculele urmatoare..01LI5. se prezinta centralizat in cadrul tabelului 6. In cadrul tabelului 6 s-au utilizat pentru calculul coeficientului de rigiditate K12 formulele: IV) (caz NN0.Valoarea (Ic) indicata se determina pentru o sectiune transversala similara celei din figura 8 – sectiunea 2-2..1KEr12Er12· . precum si determinarea multiplicatorilor (ß) ai lungimii de flambaj cu abaca Wood prezentata in anexa J a prezentului ghid..

.01L1.0)(8.+..· .+.... .0212121216. multiplicatorul lungimii de flambaj a stalpului s-a determinat si cu formula alternativa: 5..-. ·= Deasemenea.0)(2. .0112. . ... .. 6 – Calculul coeficientului efectiv de rigiditate K12 pentru rigla Combinatia de incarcari Deformata riglei Ir [cm4] (minim) L [cm] N [daN] (in rigla) [daN] Formula . .+. .==ß (28) Tabelul.

E.095 2 P+V Dubla curbura 30754 2400 .pentru K12 K12 [cm3] Irp [cm4] (ponderat) 1 P+Z Simpla curbura 30754 2400 -18257 -110550 EC3 tab.3 caz IV 7.674 66962 -240705 15.

E.871 3 P+Z+V Dubla curbura 30754 2400 -15052 -110550 EC3 tab.759 66962 -240705 42.3 Caz III 19.381 4 P+V+T(+) .E.241 66962 -240705 41.3 Caz III 19.-576 -110550 EC3 tab.

Dubla curbura 30754 2400 -803 -110550 EC3 tab.E.3 Caz III 19,249 66962 -240705 41,879 5 P+Z+S Dubla curbura 30754 2400 -4339 -110550 EC3 tab.E.3 caz III 19,373 66962 -240705

42,003 6 P+T(+)+S Dubla curbura 30754 2400 -2231 -110550 EC3 tab.E.3 caz III 19,299 66962 -240705 41,928

Tabelul 7 – Comparatie intre valorile „ß” determinate prin diverse metode

Combinatia de incarcari Sectiunea riglei

(in calcul) Factor de distributie (.1) Factor de distributie (.2) Valori „ß” determ cu: EC3 fig. E.2.2 Valori „ß” determ cu: EC3 form. E.7 1 Unif. )I(minr 0,948 1,0 6,5 6,91 Var. )I(ponderr 0,903 1,0 5,0 5,13 2

Unif. )I(minr 0,880 1,0 4,5 4,65 Var. )I(ponderr 0,771 1,0 3,6 3,48 3 Unif. )I(minr 0,877 1,0 4,6 4,59 Var. )I(ponderr 0,769 1,0 3,4 3,48 4 Unif. )I(minr 0,880

)I(ponderr 0.0 4.65 .48 6 Unif.771 1.0 4. )I(ponderr 0.0 3.880 1.5 3.771 1.879 1.65 Var.5 3.7 4.0 4.1.65 Var. )I(minr 0.7 4.0 3.7 4.48 5 Unif. )I(minr 0.

)I(ponderr 0. aceasta proprietate nu mai este valabila deoarece structura se comporta diferit functie de solicitari.48 Concluzii rezultate din examinarea tabelului 7: Lungimea de flambaj a unei bare comprimate.2. este o marime invariabila.771 1. lungimea de flambaj a stalpului se modifica functie de combinatia de incarcari la care este supus.2 Determinarea incararii verticale critice In cele ce urmeaza se determina valoarea incarcarii verticale critice a cadrului cu noduri deplasabile analizat in doua moduri: 1) Pe baza valorilor multiplicatorului „ß” respectiv a lungimilor de flambaj evaluate anterior prin metodele prezentate.0 3. se determina sarcina verticala critica pentru un stalp cu formula cunoscuta: . 5.Var. analizate individual. depinzand in principal de prinderile barei la extremitati. Daca bara este examinata ca parte a structurii.5 3. Asa cum se vede din tabelul 12.

8. L=24.. Printr-o analiza de bifurcare cu programul amintit se determina fortele verticale critice pentru stalpi.493crcr Tabelul 8 – Incarcarile verticale critice ale cadrului determinate prin diverse metode Combinatia de .=··= =. Se adopta schema statica din fig.. in cadrul careia stalpii sunt solicitari de fortele verticale concentrate P=1000 daN.0mH=5. cu ajutorul unui program de calcul .98755. respectiv Pcr.49310002Qcritc) atorul(multiplic 55.0 mPP Figura 8 – Schema statica pentru determinarea fortelor critice Incarcarea verticala critica a cadrului analizat rezulta prin insumare: crcrP2Q·= (31) Rezultatele obtinute cu programul se prezinta astfel: .daN 100.2m2cr)h( EINßp= (29) Sarcina verticala critica a cadrului cu noduri deplasabile rezulta din relatia: crcrN2Q×= (30) 2) Se determina incarcarile verticale critice pe cei doi stalpi printr-o metoda iterativa computerizata.

incarcari Qcr [kN] Cu abaca Qcr [kN] Cu formula Qcr [kN] Cu program 1 P+Z 9681 9446 9871 2 P+V 9029 9662 9871 3 P+Z+V 10123 9662 9871 4 P+V+T 9552 .

Rezultatele se prezinta centralizat in tabelul 9. determinate prin diverse metode. Tabelul 9 – Aplicarea criteriului de rigiditate Combinatia de incarcari: 1 .9662 9871 5 P+Z+S 9552 9662 9871 6 P+T+S 9552 9662 9871 O comparatie intre incarcarile verticale critice ale cadrului analizat. se prezinta in tabelul 8 Pentru aplicare criteriului de rigiditate. in cazul cadrului cu o deschidere si cu noduri deplasabile analizat. se lucreaza cu valorile incarcarii verticale critice determinate cu programul.

06 67.22 Qcr [kN] Incarcarea verticala critica 9871 .P+Z 2 P+V 3 P+Z+V 4 P+V+T 5 P+Z+S 6 P+T+S Qd [kN] Incarcarea verticala totala 444.74 444.22 119.81 76.81 67.

1 Asa cum se observa din tabelul 9.3 0.012 0.1 0.045 0.007 Termenul de comparatie EC.007 0.045 0.1 0. in toate cazurile de incarcare relatia 24 (respectiv criteriul de rigiditate) este satisfacuta. .9871 9871 9871 9871 9871 crdQQ 0.008 0.1 0. Cadrul cu noduri deplasabile analizat se comporta ca o structura rigida in toate cazurile analizate.1 0.1 0.

In cazul unei incarcari nesimetrice. dupa care se verifica criteriul simplificat exprimat prin relatia (46).3 Aplicarea criteriului alternativ simplificat Pentru aplicarea criteriului alternativ simplificat. Deplasarile laterale ale cadrului se determina dintr-un calcul de ordinul I. deplasarea orizontala a riglei cadrului este egala cu diferenta deplasarilor extremitatilor sale. Acesta analiza se efectueaza cu luarea in calcul a imperfectiunii globale de inclinare a structurii (F). avand rigla rectilinie. este necesar calculul deplasarii d la nivelul coltului cadrului. exclusiv sub actiunea componentelor verticale ale incarcarii.Observatii: Procedura de determinare a sarcini verticale critice pentru cadrul cu noduri deplasabile realizata printr-o analiza de bifurcare cu un program de calcul adecvat. Aplicarea criteriului simplificat in cazuri unde incarcarea orizontala este absenta nu are sens. poate fi inlocuita printr-o analiza de ordinul II a cadrului. Se admite ca jumatate din sarcina orizontala se transmite fundatiei iar cealalta jumatate se transmite in nodul cadrului. pentru care exista diverse formule de calcul a deplasarii cautate. Forta verticala ultima rezultata din aceasta analiza de ordinul doi reprezinta valoarea cautata. Criteriul simplificat se aplica identic si in cazul incarcarii seismice (aplicarea lui nu depinde de starea limita la care se lucreaza). la nivelul riglei. 5. confirma concluziile la care s-a ajuns cu ajutorul criteriului de rigiditate in acest caz (structura este rigida pentru toate situatiile de poiectare). rezultand valorile din tabelul 10: Aplicarea formulei simplificate. . ca si a imperfectiuni (e0) de bara a stalpilor (curbura initiala a stalpilor). Acest lucru se poate face in mod simplificat prin substituirea cadrului real cu un cadru similar. ca forta concentrata. produse de actiunea fortelor orizontale.

74 36.04 0.74 41.52 36.Tabelul 10 – Deplasari orizontale la nicelul coltului cadrului Combinatia Deplasare d [cm] Incarc.0HVhdd=· d 2 (P+V) 1. Hd [kN] ?1.94 . oriz.006 4 (P+V+T) 1.77 76.94 76.94 0. vert. Vd [kN] Incarc.007 3 (P+Z+V) 0.28 408.

06 75. rezulta urmatoarele eforturi maxime in elementele structurale: .22 75.72 0.015 6 (P+T+S) 5.72 0.008 5 (P+Z+S) 4.009 6. Verificarea elementelor structurale Analiza globala efectuata.0.90 119. justifica aplicarea in cele ce urmeaza a unei analize elastice de ordinul I.03 67. Eforturile rezultate se utilizeaza in continuare pentru verificarea: a) elementelor structurale b) imbinarilor cu suruburi dintre elemente In urma analizei structurale efectuate. Analiza se efectuaeaza pe cadrul plan cu ajutorul programului.

87 3.27 Rigla Coama .95 19.Tabel 11 – Eforturi maxime in structura principala de rezistenta Combinatia de eforturi Tipul efortului Element structural Zona M [kNm] N [kN] V[kN] P+Z 245.96 -158.66 Rigla Camp P+Z 235.56 -156.

58 Stalp Colt cadru Asa cum se poate constata.P+Z -790.80 Rigla Vuta in camp P+Z -790.30 -176.58 189.11 136.84 182.65 -215.63 Rigla Vuta colt cadru P+Z -297. combinatiile decisive pentru verificarea elementelor structurale la acest .65 -182.

Elementele structurale verificate in continuare pe baza eforturilor maxime prezentate in tabel sunt: .stalpul cadrului transversal curent Pentru calculul celorlalte elemente structurale. Se prevede o sectiune variabila cu vute in zona colturilor cadrului (elementul sectiunii transversale care variaza este inaltimea inimii) in conformitate cu fig.1 Verificarea riglei cadrului Rigla cadrului este un element structural cu sectiune dublu T.rigla cadrului transversal curent . Experienta existenta indica faptul ca doar unele dintre imbinari si contravantuirile se dimensioneaza pe baza gruparii speciale de incarcari (combinatiile cu seismul).tip de structura (hala parter cu o singura deschidere) provin din gruparea fundamentala. 26026087801515 a) Sectiune rigla la colt cadru 26084001215(12) . realizat din table de otel sudate. combinatia de incarcari permanente + zapada. 9. 6. se va utiliza STAS 10108/0-78 iar pentru calculul scheletului de rezistenta al invelitorii si inchiderilor (realizat din profile Z cu pereti subtiri formate la rece) se va utiliza normativul NP 012/ 97.

1.139154896t2hIWcm 15489612786..026(8126A== .b) Sectiune rigla in camp Figura. 9 – Sectiuni transversale ale riglei 6.. . = = + . cu limita de curgere fy=235 N/mm2 si deci: 1f235y==e (32) I) Sectiunea transversala a riglei in zona vutei Inima sectiunii transversale a riglei Inima riglei in zona vutei lucreaza la incovoiere si compresiune (inaltimea maxima a inimii hi=780 mm) Caracteristici geometrice ale sectiunii transversale a riglei la coltul cadrului (y-y = axa maxima de inertia): 3ix1y3fiyel.14078)8. .1 Stabilirea clasei sectiunii transversale a riglei Se lucreaza cu otel OL 37 (echivalent cu Fe360).y433y2cm 3973391548962hIWcm 38255. .122128126Icm 4.

se noteaza cu „d” si se calculeaza cu formula: a2hdi·-= (33) unde „a” este grosimea cordonului de sudura din coltul interior al profilului dublu T sudat.+ = = · ·· = =·--·= Grosimea inimii se noteaza cu „tw” (indicele „w” provenind de la termenul englez „web” = „inima a unui profil”) iar grosimea talpii profilului se noteaza cu „tf” (indicele „f” provenind de la termenul englez „flange” = „talpa profil”) Valoarea de calcul a inaltimii inimii. utilizata in vederea stabilirii clasei acestui perete la sectiunile compuse sudate.. . In consecinta: mm 77052780d=·-= Tensiuni in inima: -de intindere (se iau cu semnul minus): 21xicm / daN 1860397379065004. . .14018258WMAN-=-=-=s -de compresiune (se iau cu semnul plus): .= .7tw=5.6 mm ˜5 mm. care in cazul de fata se ia a=0..

Conditia de suplete pentru inima: a) pentru pereti de clasa II cu a>0.0533.14018258WMAN+=+=+=s Inaltimea zonei comprimate a inimii rezulta din relatia: dhc·a= unde coeficientul (a) se calculeaza utilizind eforturile unitare determinate anterior: iccic 1s+ss=a.0186021202120>= + =a Coeficientul distributiei tensiunilor pe inaltimea inimii este: 0.5: 113456tdw-a· e· = (34) Verificarea conditiei: .118602120ic-<-= + = ss=.21xicm / daN 2120397379065004.114. aa= ss de unde: 5.

968770tdw.1-=.1(1(0.. . . .. .1623.II clasapentru conditia teindeplines NU peretele3..114... .968770tdw.1(())14.-. . Latimea de calcul a pertiunii in consola a talpii se noteaza „c” si se determina cu formula: .14114.. .-·e·= (35) Verificarea conditiei: III Clasa perete3. . <= -· · == In consecinta trebuie verificata incadrarea peretului „inima” in clasa urmatoare de pereti: b) pentru pereti de clasa III cu :0. .761533. Latimea talpii profilului compus sudat se noteaza cu „b” iar grosimea talpii se noteaza cu „tf”. )()1(62tdw. .262))14.. . .969. . . >=··=--·--·· == Rezulta ca inima profilului este un perete de Clasa III Talpa comprimata a profilului riglei.01314563. .967. ..

. Deci sectiunea transversala a profilului sudat al riglei in zona vutei este o sectiune de clasa III (clasa maxima a peretilor componenti).90. cu aceeasi valoare ca si in cazul anterior. . . ..80.. >=·=e· == Talpa profilului este un perete de clasa I.815121tcf.. Deci: mm 121528260c== Conditia de suplete pentru talpa comprimata a profilului: a) perete de clasa I supus la compresiune uniforma e·=9tcf (37) Verificarea conditiei: aindeplinit conditie1. .. .1991. II) Sectiunea transversala a riglei in zona cu inaltime constanta .a2tbcw= (36) unde „a” este grosimea cordonului de sudura din coltul interior al profilului.

In zona cu inaltime constanta rigla lucreaza la incovoiere si compresiune (inaltinea inimii hi=400 mm). = == .. .+ = = · ·· = 2cm 4..026(4. 10.. 26084001215(12) Figura 10 – Sectiunea transversala a riglei in zona cu inaltime constanta Caracteristici geometrice sectiune transversala rigla in zona cu inaltime constanta (y-y = axa de inertie maxima): 3iy1x3fiyel. Sectiunea transversala a riglei in aceasta zona are dimensiunile din fig.9440)8. . .4226A=·--·= Valoarea de calcul a inaltimii inimii: mm 39052400d=·-= Eforturi unitare in inima: -de intindere (se iau cu semnul minus): .122124. ..2130754t2hIWcm 3075412406. .4226I== . .y433xcm 153820307542hIWcm 14512.

9417611WMAN-=-=-=s -de compresiune (se iau cu semnul plus): 21xicm / daN 2120153829730004.21xicm / daN 1746153829730004..5: 113396tdw-a· e· = (38) Verificarea conditiei: I clasapentru conditia teindeplines 8. Conditia de suplete pentru inima: b) conditia pentru pereti de clasa I cu a > 0.0548.488390pereteletdw.9417611WMAN+=+=+=s Coeficientul inaltimii zonei comprimate a inimii 5.01313968.0174621202120>= + =a Coeficientul distributiei tensiunilor pe inaltimea inimii este: 0.641548.. . . .121. .117462120ic-<-= + = ss=.487.

Pe ansamblu.. .. . rigla cadrului este un element structural de Clasa III (incadrarea cea mai dezavantajoasa rezultata pe lungimea ei). Talpa comprimata a riglei este si ea un perete de clasa I (conform celor prezentate mai sus). Rezulta ca sectiunea transversala in zona constanta rigla este o sectiune de Clasa I. . . verificarea de rezistenta si stabilitate a acestui element se face pe baza eforturilor rezultate din analiza globala elasica de ordinul I a structurii. >= -· · == Rezulta ca inima riglei in zona de sectiune constanta este un perete de Clasa I.2 Verificarea rezistentei riglei 1) Verificarea sectiunii riglei in zona cu inaltimea variabila (sectiune de Clasa III) . . 6. ..1. CONCLUZIE: Avand in vedere faptl ca (asa cum s-a aratat mai sus) structura este o structura rigida iar rigla este un element structural de Clasa III.

plSdV5. determinata pentru sectiuni compuse sudate in forma de I cu formula: S·=)td(Awv (41) unde d = 770 mm este valoarea de calcul a inaltimii inimii calculata cu relatia (55) iar tw = 8 mm este grosimea inimii.Rd este forta taietoare capabila plastica a sectiunii transversale -forta taietoare efectiva maxima in sectiune VSd = 18962 daN = 189.pl·.Sectiunea riglei lucreaza la incovoiere cu forta axiala si cu forta taietoare. Se calculeaza: In continuare se verifica prevederea care permite neglijarea eventuala a efectului fortei taietoare in sectiunea verificata daca este indeplinita conditia: Rd. Deci: 2vmm 61608770A=·= de unde: .= (40) unde aria Av este aria sectiunii transversala ce lucreaza la taiere.0V·< (39) unde VSd este forta taietoare efectiva in sectiune (rezultata din efectul actiunilor iar Vpl.62 kN (din P+Z) -forta taietoare capabila plastica a sectiunii compuse sudate: 3fAV0MyvRd.

kN 759.4.2131. determinata cu formula: b) 20Myydmm / N 6.8.1235ff== .2(1) conform caruia sectiunile transversale de Clasa III satisfac verificarea de rezistenta daca exista relatia: ydEd.xsyd) reprezinta valoarea de calcul a limitei de curgere a otelului.0Rd.132356160VRd.8 N 7597921.0V5.62kN 9.xf=s (42) unde () reprezinta tensiunea maxima de pe sectiunea transversala obtinuta cu valorile de calcul ale actiunilor iar (fEd. Verificarea rezistentei sectiunii la incovoiere cu forta axiala se face pentru sectiuni de Clasa III cu una dintre urmatoarele doua criterii: a) Criteriul prevazut de clauza 5.= (43) c) Criteriul conform caruia pentru sectiuni transversale de clasa III simetrice dupa ambele axe.7595. relatia (42) se poate inlocui cu urmatoarea relatie de interactiune (valabila in cazul unei analize globale pe cadru plan): .pl== · · = si respectiv 50% din efortul de taiere capabil plastic are valoarea: kN 189.pl>=·=· Deci relatia (39) este satisfacuta si efectul fortei taietoare in sectiune se poate neglija (norma NU cere reducerea rezistentei la incovoiere ca urmare a efectului fortei taietoare).3798.

care se considera acceptabila la o proiectare rationala si economica a structurii.elSd. . My. determinate pe baza valorilor de calcul ale actiunilor.yydSd= · + · (44) unde se noteaza cu (y-y) axa maxima de inertie a sectiunii transversale iar notatiile utilizate au urmatoarele semnificatii: .A.ySdEd. Criteriul se considera satisfacut.elSd.1028.xmm / N 7.219cm / daN 2197382579065004.elSd.y sunt caracteristicile geometrice elastice ale sectiunii transversale Verificarea relatiei (42): 22y.14018258WMAN==+=+=s Se observa o usoara depasire (cu 2.yydSd˜= · + · = · + · .14018258fWMfANydy.86%) a valorii fyd. Wel.NSd. Verifcarea relatiei (44): 0.121363825790650021364.Sd sunt valorile maxime ale eforturilor in sectiune.1fWMfANydy.

5 · 384.83 = 192. In continuare se verifica clauza care permite neglijarea eventuala a efectului fortei taietoare in sectiunea verificata. Criteriul se considera satisfacut.Aceeasi usoara depasire. sectiunea rezista la solicitarea compusa analizata. In concluzie.132353120VRd.Rd = 0. -forta taietoare efectiva maxima in sectiune VSd = 13680 daN = 136.pl== · · = iar 50% din forta taietoare capabila plastica are valoarea: 0.2·5 = 390 mm este valoarea de calcul a inaltimii inimii Av = 390·8 = 3120 mm2 de unde: kN 384.80 kN (din P+Z) -efortul de taiere capabila plastic al sectiunii compuse sudate: d = 400 .42 kN > 136.5 · Vpl. I) Verificarea sectiunii riglei in zona cu inaltime constanta (sectiune de Clasa I) Sectiunea riglei lucreaza si in acest caz la incovoiere cu forta axiala si cu forta taietoare.80 kN Relatia (61) este satisfacuta si efectul fortei taietoare in sectiune se poate neglija Verificarea rezistentei sectiunii la incovoiere cu forta axiala pentru sectiuni de Clasa I se face cu .83 N 3848301.

123504.NSdMM= (45) unde MSd este momentul incovoietor maxim in sectiune. produs de valorile de calcul ale actiunilor iar MN.relatia data de clauza 5.= (46) .94AfN0MyRd.Rd este momentul plastic rezistent de calcul al sectiunii. redus datorita prezentei efortului axial N.4.8. • Efortul axial in sectiune NSd este mai mare decat 50% din efortul capabil plastic al inimii sectiunii la intindere. cu talpi egale. In cazul sectiunilor care prezinta talpi reducerea momentului plastic rezistent este compensata de fenomenul de ecruisare ce apare in material si ca atare aceasta reducere poate fi neglijata.pl== ×= . In vederea verificarii acestor conditii se determina: . • Efortul axial in sectiune este mai mare decat 25% din efortul capabil plastic al intregii sectiuni la intindere (intre ultimele doua conditii se ia cea mai defavorabila).73daN 2016731.capacitatea portanta plastica a intregii sectiuni transversale la intindere: kN 2016.capacitatea portanta plastica a inimii sectiunii la intindere: . Relatia (45) este valabila atat pentru sectiuni laminate in forma de I sau H cat si pentru sectiuni compuse din table sudate in de I sau H. Influenta efortului axial asupra momentului rezistent plastic va fi totusi luata in considerare pentru acest tip de sectiuni transversala daca: • Sectiunea respectiva lucreaza la incovoiere dupa axa maxima de inertie (y-y).1(1) adica: Rd.

201625.plyRd.· = (48) Modulul de rezistenta plastica al sectiunii transversale dublu T bisimetrice: . NU este nexesar sa se tina seama de influenta efortului axial asupra momentului rezistent plastic al sectiunii transversale si ca atare vom avea: Rd. .1f)td( NywwebRd.0N25.plSdwebRd.y.kN 666.55daN 666551. >·=· >=·=· == SdRd.039( 1.plfWM.33355.plRd.0NkN 28.pl== ·· = ·· = (47) Verificarea conditiei de luare in considerare a efectului fortei axiale asupra momentului rezistent plastic: .plSdNkN 73.6665..NyMM= Momentul plastic rezistent al sectiunii transversale se determina cu relatia: 0Myy.5kN 176.11daN 17611N Rezulta ca pentru structura studiata. ..12350)8.0N0.

..y.377MMkNm 3. se poate utiliza pentru verificarea sectiunii transversale si criteriul urmator..1)2. .plSd=+ (50) care in cazul de fata devine: 0..126WyRd.07 daNcm 37706821.3773..yRd.RdSd.plN.140(2.123501765Mcm 17654402. . .007. care are un caracter mai acoperitor decat relatia mentionata (in forma ei completa. .pl32pl== · = = · ++··= Verificarea relatiei (67): asatisfacut relatieM kNm 07.+··= (49) de unde: kNm 377. .y.1875.plSd.. >== = In locul criteriului utilizat in relatia (67).201611. cu reducerea momentului rezistent plastic datorita fortei axiale): 1MMNNRd.297MSdRd.176<=+ .29773.4ht)th(tb4ht2h22t2htb2W2iffifiwififpl· ++·=···+.

. 6.3 Verificarea stabilitatii riglei 6. . . . ..1.Sectiunea transversala a riglei satisface conditia de rezistenta in zona cu inaltime constanta.3.169693. revine la verificarea: aindeplinit este NU relatia 690. .. . .968770.1. in cazul de fata.1 Verificarea stabilitatii locale a riglei In zonele in care rigla cadrului este solicitata la eforturi de taieri importante exista pericolul voalarii inimii riglei din taiere. . <=·=· . . unde inima are supleti de perete mai ridicate si este supusa la actiunea unor forte taietoare mai importante (zona de incastrare a riglei in stalp). Este cazul inimii riglei din zona vutei.. Verificarea la voalare inimii din taiere nu este necesara daca este indeplinita relatia: e·=69tdw (51) ceea ce. .

58 kN VSd = 189. Rigidizarea se prevede in dreptul coltului interior al cadrului. zona in care exista o forta taietoare importanta si poate sa apara in mod real voalarea inimii (vezi fig.1(4) a =770 mmd =770 mm11 Figura 11 – Panoul de inima verificat la voalare din taiere In sectiunea (1-1) din figura s-au determinat urmatoarele eforturi: MSd = -790. in dreptul reazemului riglei se prevede in mod obligatoriu o rigidizare pe inima acesteia.batdV.6. Deoarece zveltetea de perete a inimii (determinata mai sus) este egala cu 96. Rigidizare dereazem cf.== wwtdtde Este deci necesara verificarea la voalara prin taiere a inimii.3 > 69 · e.t·· = (52) . 5. 11).65 kNm NSd = -182.63 kN (forta taietoare maxima pe reazem) I) Verificarea panoului de inima la voalare prin metoda post-critica simpla Rezistenta inimii la voalare prin taiere se determina cu formula: 1MbawRd.

34 (pentru cazul inimilor cu rigidizari transversale in dreptul reazemului si fara rigidizari transversale intermediare).1098770VRd.1(625. .14. care se ia kt = 5..011. Rezulta zveltetea redusa a inimii: 11.37tdww (53) unde kt este coeficientul de voalare prin taiere al inimii.·-=t (54) de unde: 2bamm / N 38.18.. .Rezistenta post-critica simpla (tba) se determina astfel: • Se calculeaza zveltetea redusa a inimii cu formula: t·e· .1[=·-·-=t • In final se determina rezistenta inimii la voalare din taiere: kN 612.0625.k4.134.00. .< rezistenta post-critica simpla se determina cu formula: ()[] 3f8..50.01ywwba·-.1093235)]8.ba== .0w<.138.96w= ·· =.373.53 N 6125281. =.. • Cum 2.

. nu este necesar sa se reduca rezistenta de calcul a inimii la voalare din taiere pentru a tine seama de prezenta acestor eforturi in sectiune.2131. respectiv: * y.= Rezulta: . . Verificarea se face cu relatia utilizata pentru sectiuni transversale de Clasa 3: 1fWMfANyd* y.yyd* Sd= · + · (55) unde A* si sunt caracteristicile geometrice ale sectiunii transversale formate numai din talpi.el2* cm 20676782668126Wcm 78..1235ff== . = · · = =··= 322* y.·· = • Daca talpile sectiunii dublu T sunt capabile sa reziste la actiunea momentului incovoietor si a efortului axial din sectiunea (1-1).1262A iar 20Myydmm / N 6..elSd.elW .

178(5. .1fWMy* pl0Rd.190..3100)5. sectiunea transversala a riglei trebuie sa satisfaca simultan urmatoarele doua conditii: ..121362067790650021367818258>= · + · Sectiunea transversala formata numai din talpi NU rezista combinatiei de eforturi formate din momentul incovoietor si efort axial. Reducerea momentului rezistent plastic se face pentru a tine seama de prezenta fortei axiale in sectiune. .38 daNcm 66237951. = = Rd...Rd este momentul plastic rezistent redus al unei sectiuni formate numai din talpile profilului.baSdRd.fSdVVMM (56) unde Mf.0. • In consecinta.f== · = . .31001.+···= de unde momentul rezistent plastic determinat in absenta fortei axiale rezulta: kNm 662. Se determina modulul de rezistenta plastic al sectiunii formate numai din talpile profilului: 3fiffif* plcm 5.126)th(tb2t2htb2W=+··=+··=.123505.

.36daN 1666361. .RdSdVkN 53.182135..fSd0Rd.fMkN 80. .662M<=. -·= Rd... respectiv: . .. .12350781. >>= = Sdba.fNN1MM (57) unde kN 1666..189V .· = Momentul plastic rezistent redus datorita prezentei fortei axiale NSd se determina cu relatia: . Se verifica in continuare conditia a doua din aceeasi relatie. Rezulta: SdRd.f== · = · ==.612VkN 63.58936..1fANNy* * plyRd. ..-·= Se constata ca prima conditie din relatia (56) NU este indeplinita. .fRd.166658.

Asa cum se vede. Se observa ca. de fapt. Figura 12 – Ingrosarea locala a talpilor in zona coltului cadrului Se recalculeaza modulul de rezistenta plastic al sectiunii formate numai din talpile profilului. inima face fata din punct de vedere al lucrului la taiere si doar interactiunea cu momentul incovoietor si cu forta axiala este cea care conduce la depasirea capacitatii ei portante. a doua conditie din relatia (56) este indeplinita.. de fapt. . prin marirea in zona coltului cadrului a grosimii talpilor de la tf = 15 mm la tf = 20 mm. conduce la cedarea inimi si nu taierea in sine. 12). unde exista deasemenea riscul cedarii inimii sub efort combinat in zona reazemului (vezi fig.+···= . masurile care se pot lua sunt: a) Marirea capacitatii portante la moment incovoietor si la forta axiala a sectiunii formate numai din talpi. In aceasta situatia. . unde se vede ca inima ar face fata la efortul de taiere daca talpile sectiunii transversale ar putea prelua mai mult din incovoiere si din compresiune. ingrosand local talpile sectiunii transversale de la 15 mm la 20 mm: 3fiffif* plcm 4160)0. Prin masura preconizata se consolideaza nu numai panoul 1 din figura 11 ci si panoul 2.226)th(tb2t2htb2W=+··=+··=. Aceasta masura este ceruta in mod logic de situatia de fata. .. Rezultatul obtinut mai sus arata ca.278(0. pentru a o descarca in mod corespunzator. suprapunerea momentului incovoietor si a efortului axial peste efortul de taiere.

. .888MkNm 65...182173.73 daNcm 88872721.RdSdMkN 70.12350)260.82 daN 2221821.81582. >=. Aceasta masura impiedica aparitia semiundei de voalare inclinate la 45° (specifica voalarii din taiere) datorita dispunerii rigidizarii aproximativ dupa directia acestei semiunde.1fWMy* pl0Rd. .-·= = Sdf. .1fANNy* * plyRd.222158..22( 1. Verificare relatiei (56): .790M b) O a doua masura care se poate lua este aceea de a prevedea o rigidizare transversala pe inima dupa diagonala panoului 1 (panoul de inima din coltul cadrului in figura 11). Aceasta masura nu asigura .f== · = · = Se recalculeaza capacitatea portanta plastica a sectiunii formate doar din talpile profilului: kN 2221.f== ··· = · ==. .de unde momentul rezistent plastic determinat in absenta fortei axiale rezulta: kNm 888.1235041601..

. . Figura 13 – Rigidizare dupa diagonala panoului c) O a treia masura care se poate lua este aceea de a prevedea rigidizari partiale pe inima atat in PANOUL 1 cat si in PANOUL 2 (vezi figura 14) care impiedica formarea semi-undei de voalare din taiere.169692. Dezavantajul acestui sistem este acela ca prezenta rigidizarii verticale din zona flansei de prindere a riglei pe capul stalpului perturba amplasarea cu un pas regulat a surubilor de prindere.totusi inima panoul 2. datorita faptului ca rigidizarile nu sunt prinse de talpi la ambele extremitati.. Aceasta conduce la un panou de inima avand grosimea de 16 mm pentru care relatia (51) este indeplinita. ele constituie de fapt un reazem „semi-rigid” de eficienta discutabila pentru placa inimii (perpendicular pe planul acesteia).. 13. Figura 14 – Amplasarea de rigidizari partiale suplimentare pe inima d) O alta masura care se poate adopta este aceea de marire a grosimii inimii in zona panoul 1 prin sudarea pe suprafata inimii a unor placi aditionale de o parte si de alta. efectuata pe solutia constructiva din figura 14. dupa cum se demonstreaza mai jos: aindeplinit este (73) relatiatd690. avand de exemplu cate 4 mm grosime. In plus. prin analiza cu elemente finite de tip placa. . Stabilirea precisa a eficientei lor pentru fiecare caz in parte se poate face pe cale numerica.4816770tdww. Aici se poate prevedea o rigidizare partiala ca in fig. care in zona reazemului este supusa practic aceleiasi combinatii si nivel de eforturi ca in panoul 1. .

. Verificarea la pierderea stabilitatii se face deci in intervalul dintre doua pane consecutive. deci verificarea la deversare nu mai este necesara.45 m (masurat pe inclinat). Daca zveltetea adimensionala LT. .. fie utilizand sistemul de contravantuiri din planul acoperisului daca panele nu sunt aparente). . Talpa superioara este fixata lateral in punctele de prindere a panelor pe rigla. Pe aceasta portiune se va face verificarea pierderii stabilitatii laterale a talpii inferioare a riglei. unde aceasta este comprimata din actiunea încarcarilor gravitationale de dimensionare (P+Z).. Este indicat ca portiunea riglei pe care apare momentul incovoietor negativ sa fie separata de restul deschiderii printr-un sistem de legaturi (fie contrafise legand talpa inferioara de pane daca acestea sunt aparente. • La talpa inferioara a riglei in zonele marginale ale deschiderii cadrului. distantate la 1. . .este mai mica decat 0. acolo unde valorile momentului incovoietor pozitiv sunt mai mari (deci spre mijlocul deschiderii cadrului). . dispuse la 1. Acest fenomen se poate petrece: • La talpa superioara a riglei in zonele centrale ale deschiderii cadrului.1 m interval si care lucreaza pe aceasta directie prin rigiditatea lor axiala. Se observa ca talpa superioara este legata dupa directie transversala ei prin panele acoperisului.2 Verificarea stabilitatii generale a riglei (deversarea).1. In zonele in care talpa riglei este supusa la compresiune din combinatia (moment incovoietor + forta axiala). >=·=e· == 6. unde apare un moment incovoietor negativ din încarcarea gravitationala. Se face mai intai aceasta verificare: .4 atunci nu exista pericolul deversarii. .3. exista riscul pierderii stabilitatii laterale (deversarii) talpii respective.

0cryy.. .··ß=.. . (58) e·=p=.0w1LT5.. . . Pentru profilul dat avem: . ··p·· + . . .931=.93fEy1 (59) 1f235u==e (60) deci 9. .plLT][ MfWß·.. .plLTIEIGL1)C( IIWL.. Coeficientul „k” este echivalentul multiplicatorului lungimii de flambaj la bare comprimate.. · =..132 pentru k = 1 si distributie parabolica a momentului incovoietor. (61) Se lucreaza cu C1 = 1. ..=. .9. .0125. ..0w2t25. . .5. . Coeficientul pentru sectiuni de Clasa 1 sau 2 1w=ß In continuare se poate folosi relatia: 25.0wz2y.

...81451)132.y = 484 cm3 Iz = 420 cm4 Momentului de inertie sectorial rezulta direct din tabelul de profile europene: Iw=70580cm6 Valoarea Iw se poate calcula aproximativ (pentru sectiuni curente I sau H) si cu formula: 622szwcm64415496.24x4204hII=== unde: cm96.02LT= .1x227thhfs=-=-= Rezulta valoarea zveltetii grinzii: 23. ···p··· + .294.15101.062525.2402. . Zveltetea relativa redusa se obtine din relatia (43): .025.Wpl. .870580101. ... . ... · · =.1( 7058042048414525.

este mai mica decat 0. Lungimea portiunii verificate va fi deci L=3. Zveltetea adimensionala LT.4 deci nu exista pericolul deversarii.8LT<=. Eforturile la extremitatile si la jumatatea lungimii portiunii verificate sunt: Efort Colt cadru Mijloc vuta Extremitate camp N [N] -193518 -190086 -186653 My [Nm] -859592 -530130 -266315 .6 m (lungimea vutei). Talpa inferioara. .4.. ca urmare verificarea la deversare nu mai este necesara.19. . se prevede cu legaturi prin contrafise pana la pane la extremitatea din camp a vutei.=. comprimata din incovoiere.9323.0088. .00..

=.plwLTWWMW Pentru sectiunea mediana a vutei se determina: Wel.6015...y=2085 cm3 ()()322wffy.0WWW42y. Pentru tronsonul de rigla verificat se determina: .ely.ply.ely.plMyyy= +-ß. .1/fWMk/AfN1Myy.elSd. cu formula: 0...min.=µ {}zymin.y.Verificarea se face pentru un element structural de Clasa 3.15.1264htthtbW= .605.µ-= ()90.= ß=.1AfN1kyySdyy= .yy1MyminSd= .plcm333345.. unde: 5.el1LTw1LTcry.+ ... .=ß· .

. .5 cm. . . .. .. Pentru sectiunea cu arie minima (h=36 cm. . .. ++ + =a++ + pa= ·.. . . tw=0.....· ++·=++·= Rezulta: 625.5+18=25. tf=1... .. . = 22z2yzw222z2yt2tz2crcr22z2ycr2s0cr0cr2tcraiiIIaaiiGILEINNa2aiiNa2iMMcm1M unde s-a notat cu „a” distanta de la centrul de greutate al panelor la centrul de taiere (aici identic cu centrul de greutate) al sectiunii de inertie minima a vutei si a=7.033332085w==ß Conform Anexei F din prezentul ghid avem: ...5 cm.++ =·.8 cm) se determina: ... . . . ... b=26 cm... = ·.

214.155.196.69101.A=111 cm2 Iy=26220 cm4 Iz=4394 cm4 62wzwcm267.29 cm ()433tcm5.252222= ++ + =a daN7599765.995.1335.126231I=·+··= 05.137599765.15439411962675.9265.926M0cr=· · = Coeficientul sectiunii echivalente se ia c=c0 unde valoarea c0 se obtine din tabelul F.25205.15i2222s=++= de unde rezulta: 996.637.690.14hII= · = iy = 15.637.37 cm iz = 6.3996.0N2225262cr= ++ ·· + ··· = daNcm524.2529.637.2 din anexa F .2529.83604394101.05.2529.

20.85Dhrvutamax=== Rezulta din tabel: c0 = 1.36tDf== (unde cu „D” s-a notat inaltimea sectiunii minime a vutei) 36.. c) 96.p= Din tabelul mentionat rezulta mt=0..t.07599763604394101.179.0859592530130t+= =.3NLEIy262cr2tz2= ··· = . ..013995524M2cr= · = .360.356.249 = c Coeficientul momentului echivalent uniform mt se determina din tabelul F1 al anexei F functie de: a) raportul momentelor incovoietoare de la extremitatile elementului de rigla verificat .pentru: 245. considerand ca diagrama de moment incovoietor pe portiunea respectiva se poate aproxima printr-o dreapta: 617. ..214.10.11249. .79 Cu acestea se poate calcula: daNcm309.

Dimensiuni ale sectiunii transversale maxime: .0113563093333625.0LT= · =. Verificarea stabilitatii stalpului cu sectiune variabila 7. 7. Se observa ca este satisfacuta conditia 4. actioneaza urmatoarele eforturi (din combinatia cea mai dezavantajoasa): NSd=-215847 N MySd=859592 Nm Sectiunea transversala este deci supusa la compresiune si incovoiere. care are si inaltimea maxima de sectiune (h=850 mm). motiv pentru care nu mai sunt necesare alte verificari de pierdere a stabilitatii laterale a vutei: stabilitatea laterala pe portiunea respectiva este asigurata.In consecinta se obtine: 013.0LT<.1 Stabilirea clasei sectiunii transversale maxime a stalpului La extremitatea superioara a stalpului.

1=4437 cm3 (in coltul interior al sectiunii transversale) Wel.y = 4280 cm3 (la fibra extrema a sectiunii transversale) iy=33.h=850 mm b=260 mm hw=820 mm tf=15 mm tw=10 mm Caracteristici geometrice ale sectiunii: A=160 cm2 Iy=181921 cm4 Iz=4394 cm4 Wy.71 cm iz= 5.3): .24 cm Rezulta urmatoarele tensiuni in fibrele extreme ale inimii sectiunii transversale: 21cm/daN20724437859592016021585-==s 22cm/daN18024437859592016021585+=+ =s Raportul tensiunilor extreme (compresiunea se ia cu semn „+” in conformitate cu prescriptiile EC.

00.067.067. asadar si stalpul cadrului este un element de clasa 3.042tdw 8510850tdw== 110)87.() ()870. Conditia de incadrare in Clasa 3 tine de supletea de perete a inimii sectiunii transversale (pentru cazul .0): .2 Verificarea stabilitatii stalpului .+ e= 33. 7. Verificarea stabilitatii stalpului se va face in conformitate cu prescriptiile referitoare la elemente de Clasa3.142= -·+ · Conditia fiind satisfacuta. inima sectiunii transversale este un perete de clasa 3.020721802-= + = +s-s=.>-1.0(33.

.107.µ-= .08. ..+ .=µ= .1AfN1k.plcm517948515.1264htthbtW= · ++·=++= .1855.minMyyyyySdyyzymin Factorul momentului incovoietor uniform dupa axa (y-y) se stabileste tinand cont de faptul ca stalpul este nominal articulat la baza si deci: 8.425. datorita contravantuirilor longitudinale ale halei) Calculul modulului de rezistenta plastic al sectiunii transversale maxime: ()()422wffy.Elementele de clasa 3 supuse la compresiune si incovoiere se verifica cu relatia: 0.0·hst = 500 cm (cadru cu noduri fixe..8·500 =1900 cm (cadru cu noduri deplasabile) lfz = 1.1/fWMk/AfN1Myy.elySdy1MyminSd= .=. .8hst= 3.. -ß.1My=·-=ß Lungimile de flambaj ale stalpului dupa cele doua directii sunt: lfy =3.. . unde: {} ().

127. .0826.. ==ß. =a=a)"b"curba(34.331900il1yfzzyfyy Rezulta zveltetile relative reduse dupa cele doua directii: . ...56w1zzw1yy Sectiunea transversala are raportul dimensiunilor principale 2.. . respectiv grosimea talpii tf=15 mm < 40 mm si deci se incadreaza dupa curbele de flambaj astfel: .Rezulta (pentru o sectiune de Clasa 3): 826..934.. ... .09.09.elw===ß Se determina in continuare: .===.ply. =e=...5671..9524.934.939. .9.92.9555.0)"a"curba(21.934..0zy Rezulta: ()[] ()[].3260850bh>==.051794280WWy.5500il4. .. . ..==ß. ..=.===.0826.=.

011min222z2zzz222y2yyy Cu acestea se poate determina: () () .01k90.02z2y si in consecinta: . =. .1/2350160410.034.055....192.. .02.02158522.02.1410.410.00.021585>= · · + ·· ..0yy In final se poate trece la verificarea stabilitatii stalpului cu relatia prezentata mai sus: 0.<= ++ = .0688.1637..1110..1/23504280859592002.015.1046.0046. .0688.1020.-F+F=.1115. .048.110.0688.-F+F=.055.=+-+=F=+-+=F046.021. .1255. .092.110.092.055. <= ·· ·-= <-=-·=µ5.<= ++ = .12350160637.015..022.

In urma repetarii calculelor de verificare prezentate mai sus. motiv pentru care se mareste latimea talpii sale de la 260 mm la 300 mm.1983.Se observa ca stalpul nu face fata din punct de vedere al stabilitatii. valoarea membrului stang al relatiei rezulta: 0.0< (relatie satisfacuta) .