You are on page 1of 24

CECCAR – Filiala Constanţa

LUCRARE DE STAGIU SEMESTRUL I 2011 ANUL 2 (acces 2009)

Samoilă Irina An. de stagiu II

Constanţa 2011

GRUPA I – Categoria I – Elaborarea situaţiilor financiare anuale 1. Societatea ALFA produce umbrele de soare, asamblând pânza pe un suport achiziţionat. În luna mai a cumpărat 10.000 de pânze de 10 lei bucata şi 11.000 de suporturi la 20 lei bucata şi a asamblat 9.500 de umbrele, constul asamblării fiind de 15 lei/bucată. A vândut în cursul lunii 8.5 de umbrele la preţul de 60 lei/bucată, comisionul fiind de 5 lei/bucată. Care este costul de producţie şi costul complet (de revenire) al unei umbrele? Care este rezultatul perioadei? Rezolvare: Costul de producţie: 9.500 buc x 10 lei = 95.000 lei 9.500 buc x 20 lei = 190.000 lei 9.500 buc x 15 lei = 142.500 lei Cost de producţie pe unitate = 10 lei+20 lei+15 lei = 45 lei Cost total = 95.000+190.000+142.500 = 427.500 lei 345 601 601 = = = 711 301 301 427.500 95.000 190.000

Contabilitatea financiară: a) b) c) d) 301 = 401 100.000 301 = 401 220.000 301 = 401 142.500 Vânzare: 411 = 701 8.500 buc Vz 8.500 buc x 60 lei = 510.000 lei e) Scăderea gestiunii 8.500 buc x 45 lei = 382.500 lei f) Cheltuieli de desfacere (comisionul vânzătorului) 8.500 buc x 5 lei = 42.500 Costul de revenire al unei umbrele = 45 lei/buc + 5 lei/buc = 50 lei/buc

500 lei/euro.000 lei/euro și de 10.12.500 510. 2. Pe parcursul exercițiului N au fost înregistrate următoarele fluxuri monetare: încasări de 30.000 lei/euro.000 lei 10.300 lei/euro și de 15.000 lei I = 30. Cursul rol/euro la 01.650 lei euro/ Sold la 31.000 ven Rezultatul perioadei = 85.500 lei/euro și plăți de 20. La 31.600 lei 15.250 lei SF 15.000 34.000 TS SF 852.500 lei .000 de euro la cursul zilei de 23.000 euro la cursul zilei de 24.N = 15.000 euro x 2.500 427.000 euro x 2.650 = 1.N era de 23.500 85. Care sunt valorile aferente trezireriei nete a societății și diferența de curs nerealizată? Rezolvare: D 5124 Si = 10. La începutul anului N o întreprindere deţinea 10.150 lei Diferenţa de curs = 36.500 382.000 euro x 2.500 937.N cursul era de 24.01.500 Comision 42.12.35 lei = 35.000 euro la cursul zilei de 24.4 lei = 72.000 euro x 2.150 – 34.34 lei = 23.100 lei/euro.000 euro x 2.000 euro la cursul zilei de 23.43 lei = 48.000 lei.000 euro x 2.41 lei = 36.500 lei 5124 = 765 1.000 142.000 Producţia{190.000 euro.3 lei = 23.Influenţa în CPP: che 121 95.500 lei C Ieş = 20.

cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 2.970).670 5. materii prime (sold final) 5. materii prime (sold iniţial) 4.550 80.100 + 19.850.300. salarii plătite 19.850 (exclusiv TVA ). Se dau următoarele informaţii (în lei): Rulaj debitor clienţi (inclusiv TVA) 99.800.630 .100.800. 510.970 13.370.600 Total che/ven 57.850 x SF 5.800 x SF 5000 C D X = 5000 . Calculaţi cifra de afaceri netă şi rezultatul din exploatare.710 18.210 SFC 29.320 X = 4.060 + 3.700 .RC che 121 22. Net = 29.210 86.100 23.320.RC D RD 421 RC 6.100 19. obţinerea de produse finite la cost de producţie 81.960 (fără TVA = 99.100 + 23.960-24% x 99.700 2. datorii salariale (sold iniţial) 6. fin. cheltuieli cu ajustarea pentru deprecierea titlurilor de plasament 1.510 4. = 5300-1800 = SF 3500 Rez.800 = 18. cheltuieli cu amortizarea 13. .6. Rezolvare: 301 C 4.100.710 = 29. cheltuieli cu impozitul pe profit 2.960 = 75.850 – 5.710.400.800. achiziţii de materii prime 23.3.320 = 22.630 75.500 -2.000.700. vânzări de produse finite la cost de producţie 75. subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 4.060 ven Activ. datorii salariale (sold final) 5. venituri din sconturi primite 5.700 57.

000 – 25.m.000 + 20.m. se recunoaste variatia valorii juste (26.GRUPA I – Categoria XI – Ţinerea contabilităţii unei entităţi 1. valoarea justă a imobilului este de 26.000 + 3% x 300. scont de decontare 2%.N+1.. Acest imobil a fost dat în folosinţă pe 1 iulie N. De la data punerii în funcţiune imobilul a fost amortizat pentru 500 u.300 u.N se contabilizează următoarele: .Cheltuieli directe 7..300): Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament 700 Imobile de plasament = 3.N.m.12.m.recunoasterea diferentei dintre valoarea justa a imobilului de plasament si valoarea sa contabila [25.000 – 2% x 300.000 u. .m. . La 31.000 u.12.12.000 u.Săse prezinte înregistrările cotabile la 31.anularea amortizarii cumulate.000 = 333.000 u. prin imputare asupra valorii de intrare a imobilului de plasament: Amortizarea imobilelor de plasament = Imobile de plasament 500 . transport pe parcurs intern 10.Costul producţiei neterminate la începutul perioadei de gestiune 20. 2. comision vamal 3%.000 lei.. activul este evaluat la valoarea sa justă.m.12.N şi 31. Determina şi valoarea costului de achiziţie conform IAS 16 “Imobolizări corporale”.m. Rezolvare: Costul de achiziţie = 300.m. ştiind că societatea foloseşte pentur evaluare odelul valorii juste în conformitate cu IAS 40.000 u. estimat la 25.N+1.000 – 500)]: Venituri din 800 imobile de plasament La 31.000 lei. Rezolvare: La 31.N+1. costuri ale proiectului de amplasare 20.300 –(25.000 u. La 31.12. Cheltuielile efectuate au fost: . Întreprinderea a construit un imobil al cărui cost este de 25.000 + 10. Se cunosc următoarele informaţii despre o linie tehnologică de extracţie a petrolului: preţ de cumpărare 300.12. Societatea ALFA obţine din producţie proprie un echipament tehnologic.

800 lei 2131 = 722 30. .000x80% = 30.000 + 3. .000 lei.- Cheltuiei indirecte 4.Gradul de utilizare a capacităţii de producţie este de 80%.000 lei si fixe 1.000 lei.800 .Cheltuieli administrative 2. Care este cpstul iniţialal activului şi cum se contabilizează acesta.000 +1. dacă întreprinderea aplică IAS 16 “Imobilizări corporale” şi întocmeşte un cont de profit şi pierdere cu clasificarea cheltuielilor după natură? Rezolvare: Costul de producţie = 20.000 +7.000 lei. din care variabile 3.

6. 4. 4. Integritatea – presupune că profesionistul contabil trebuie să fie drept şi cinstit atunci când efectuează servicii profesionale. Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul etic? Răspuns: 1.o menţiune. fără prejudicii. 3. . .adresa auditorului. Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile? Răspuns: Comunicare a concluziilor expertizelor contabile se face in capitolul III Concluzii al Raportului de expertiza contabila si contine câte un paragraf distinct cu concluzia (răspunsul) pentru fiecare punct al expertizei contabile. grija şi sârguinţa şi să fie la curent cu ultimele evoluţii si noutăţi din practica profesională. 2. 5. 2. .o opinie care să indice dacă informaţiile cuprinse în situaţiile financiare condensate sunt în concordanţă cu situaţiile financiare auditate. 7. din legislaţie şi tehnici de lucru. de conflict de interese. să nu se afle în situaţii de incompatibilitate. în care se menţioneaza că situaţiile financiare condensate trebuiesc citite impreuna cu situaţiile financiare în ansamblul lor şi cu raportul de audit asupra acestora. Confidenţialitate. Profesionalism. Competenţa profesională se divide în două componente: achiziţionarea competenţei profesionale şi menţinerea competenţei. 3.GRUPA II – Categoria II – Auditul statutar al situaţiilor financiare 1. Care sunt elementele de bază ale unui raport asupra situaţiilor financiare condensate? Răspuns: 1.data raportului. grija şi sârguinţa. din care acestea s-au născut. . . Competenţa profesională. . Competenţa profesională presupune că profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii profesionale cu competenţa. care să pună la îndoiala obiectivitatea acestuia. . 2.identificarea situaţiilor financiare auditate din care s-au născut situaţiile financiare condensate. 3. Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale. 5.destinatarul. . Obiectivitatea – presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparţial. Integritatea şi obiectivitatea. sau o trimitere la o notă anexă la situaţiile financiare condensate.titlul.

Confidenţialitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor obţinute în timpul misiunilor sale şi nu trebuie să le utilizeze sau să le divulge fără autorizare scrisă. Componentele fundamentale ale independenţei sunt: independenţa de spirit (raţionamentul profesional) şi independenţa în aparenţa (comportamentala). . În cazul executării unei misiuni de audit independentă devine cea mai sigură garanţie că profesionistul contabil şi-a îndeplinit misiunea în condiţii de integritate şi cu obiectivitate. Principiul independenţei se aplică tuturor profesioniştilor contabili în practica liberă. în afară de cazurile când obligaţia divulgării e prevăzută prin lege sau norme regulamentare. Această obligaţie se aplică şi după terminarea relaţiilor între profesionist şi clientul sau angajatorul. indiferent de natura serviciului prestat.

000.000. .000.m. profit 1..000. c) 28.000.5% = 333 mil de u.000: a) 43.m.500. Rezolvare: Dif.000.m. disponibilită şi 500. rezerve 500.m. prezintă următoarea situaţie patrimonială:capital social 3. b) 18.Dif.000.500. O întreprindere prezintă caracteristicile următoare: Capitaluri investite de acţionari şi creditori: 1.000. Superprofit = (1.500. Soc. creanţe 15. imobilizări 8.5% Rentabilitate aşteptată = 1. din reevaluare = 18. Capitalizarea superprofitului = superprofit/rentabilitate minimă = 25/7. + rezerve + profit + dif. Rezolvare: ANC = Cap.000 x 10%).000 mln de u.GRUPA II – Categoria IV – Evaluarea întreprinderilor 1.7. după reevaluarea bunurilor.000.5%.(1.000. Proprii +/.000. obligaţii nefinanciare 25.000.m. Care este valoarea activului net corijat al unei întreprinderi care. x 10 % = 100 mln de u. de rentabilitate = 10% . Rentabilitate aşteptată (previzională) a capitalurilor investite în afacere: 10%.000.000.000 x 7.000.000.000. instalatii luate cu chirie 10. 2.5%) = 25 mil de u. diferenţe din reevluare 14. stocuri 20. Să se calculeze goodwill-ul întreprinderii pe baza impozitelor: superprofitul va fi constant pe o durată nedeterminată de timp.5% = 2.000 milioane u.000.000. Rentabilitate minimă cerută de la capitalurile investite pe piaţă: 7. Din reevaluare = Cap.000.000.500.

societatea M achiziţionează societatea F. x 4.000 u.m.000 u.m.000 actiuni) + 10. Pe 25 iunie N.m.m.000 u. Rezolvare: Conform IFRS 3. Tranzacţia este remunerată prin emisiunea a 4. b) 10. Raspuns corect: a) .) şi plata a 10.m. Costul de achiziţie al societăţii F conform IFRS 3 este: a) 71. Cost achizitie societatea F = (15 u.000 u.000 u. Pentru realizarea acestei achiziţii s-au angajat cheltuieli cu onorariile consilierilor juridici şi evaluatorilor în valoare de 1. acţionarilor societăţii F. costurile departamentului de achizitie nu intra in calculul achizitiei societatii F.000 u. în luna în care a avut loc achiziţia societăţii F.. 176.m. d) 15.m. Personalul departamentului estimează că a utilizat 20% din timp pentru achiziţia societăţii F.000 u.000 u.m.000 u.000 u.m.m.m.m. = 71. e) 61.m.. c) 11.GRUPA II – Categoria V – Fuziuni şi divizări de întreprinderi 1. + 1.000 u. Societatea M are un departament de achiziţii care a generat costuri de 7..000 de acţiuni M (preţul unei acţiuni este de 15 u..

a preţurilor şi a reducerilor (dacă sunt acordate de persoana autorizată) De a trimite bunuri care nu sunt conforme cu comanda. la termenele şi în condiţiile solicitate şi nu în ultimul rând asigură un câştig real cel puţin pe măsura eforturilor. dar previzibilă. a condiţiilor de execuţie si de desfacere etc. presupune: a) Implementarea strategiilor de marketing. Răspuns: Vânzarea. căile de distribuţie utilizate. Identificaţi şi enumeraţi riscurile posibile ce pot să apară şi definiţi proceduri de control intern care pot diminua apariţia riscurilor respective. Activitatea de vânzare. . Verificarea notei de comandă (dacă are nr. b) Atingerea sau depăşirea vânzărilor într-o manieră eficientă. contribuind astfel la valorificarea întregului potenţial tehnico-productiv de care dispune firma în permanenta misiune de a oferi cumpărătorului marfa de calitate. a celei de informare a viitorilor utilizatori despre caracteristicile produselor. c) Predarea în timp util a comenzilor de la clienţi departamentului care se ocupă cu prelucrarea lor.de înregistrare şi este facută de persoana autorizată). Vânzarea produselor se poate face: -pe baza de contract comercial încheiat anticipat la cererea clientului -pe baza de comanda anticipată fermă. la nivelul unei entităţi. un rol definitoriu în extinderea vânzarilor în economia de piaţa revine acţiunii de promovare. De a vinde bunuri pentru preţuri care nu sunt autorizate şi a acorda reduceri care nu sunt în concordanţă cu procedurile societăţii. RISCURI POSIBILE PROCEDURI DE CONTROL INTERN de a vinde bunuri clienţilor îndoielnici. verificarea permanentă a soldului clienţilor şi stabilirea unui sold maxim. fie din producţia curentă. Verificarea clientului prin cerere de referinţe client din partea băncii sau a colaboratorilor cunoscuţi. trecerea acesteia în consumul final în cel mai scurt timp posibil. Intreprinderea producătoare trebuie să-şi programeze un raport corespunzător între volumul producţiei de fabricat în timp şi nivelul stocurilor de produse finite care urmează a fi asigurat pentru realizarea unei desfaceri continue şi evitarea rupturilor de stoc.GRUPA II – Categoria X – Organizarea auditului şi controlului intern al întreprinderii 1. Calea prin care se vând produsele este în funcţie de natura produselor. din magazinele şi depozitele proprii sau ale reţelei comerciale publice. caracteristicile şi potenţialul de cumparare ale clientilor. urmată sau nu de onorarea imediată a acesteia -la cecere neprogramată. are drept scop fructificarea cu maximum de eficienta a rezultatelor producţiei. sfera de utilitate. modalităţile practicate de producător-furnizor pentru desfacerea produselor sale . Indiferent de calea prin care se asigură vânzarea produselor. ca activitate cu conţinut problematic complex prin intermediul tehnicilor şi modalităţilor specifice. Livrările către diferiţi clienţi se pot face fie din stocurile de produse finite.

calitativ și al comenzii De a realiza vânzari fără a pune la zi situaţia stocurilor Completarea fişei de magazie De a accepta comenzi fara a avea stocuri disponibile Verificarea nivelului stocurilor prin asigurarea unui stoc minim stabilit De a face livrari de bunuri care nu sunt “recunoscute” de către clienţi din punct de vedere calitativ. respectiv a facturilor emise. .Bunurile trimise trebuie să aibă comenzi semnate de persoane autorizate De a trimite bunuri neconforme din punct de vedere cantitativ şi calitativ al comenzii Examinarea bunurilor din punct de vedere cantitativ. cantitativ şi al comenzii Verificarea semnăturii de primire de către client a facturii sau a documentului care atestă livrarea (avizul de insoţire a mărfii) De a avea clienţi îndoielnici fără a înregistra un provizion Verificarea scadenţarului soldurilor clienţi şi urmărirea recuperării debitelor restante de la clienţii îndoielnici Plăţi efectuate care nu sunt înregistrate Verificarea inregistrării plăţilor.

deţinerea unei competenţe intelectuale specifice. Profesia contabilă liberală este bazată pe moralitate ireproşabilă. - - - 2. în ansamblu. . care trebuie sa fie précis. obţinută prin formare şi învăţământ. poate fi în contradicţie cu interesul lor personal pe termen scurt. se confrunta cu acte si documente care nu intrunesc conditiile legale. pe competenţă. Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile? Caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile sunt: . iar in textil expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele calculelor si interpretarea acestora. in care expertul contabil. încât să garanteze o calitate optimă a serviciilor şi să păstreze încrederea publicului în profesie. ordonata si sistematizata si fara aprecieri ale expertului asupra calitatii documentelor justificative. in executarea misiunii sale. dar trebuie sa mentioneze aceasta in raportul de expertiza contabila. Ce conţine cap. a actelor si faptelor analizate. . cu descrierea amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar. este de datoria organismelor profesionale naţionale să definească regului de rtică pentru membrii lor. intr-un paragraf al capitolului II fiecare expert trebuie sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine.GRUPA III – Categoria III – Expertize contabile 1. In cazuri deosebite. concis. pe ştiinţă în profesie. el nu trebuie sa ia in considerare in stabilirea concluziilor sale la obiectivele expertizei contabile. care exprima situatii nereale sau care sunt suspecte.Este de mentionat ca expertul analizeaza evenimente si tranzactii si nu incadrarea juridica a acestora. Daca raportul de expertiza este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite. Dar daca aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de expertiza contabila. cu deosebire cele care se referă la obiectivitate. In fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora. redactat intr-o maniera analitica. Ţinând seama de remarcile precedente. II al Raportului de expertiză contabilă (Desfăşurarea expertizei contabile)? Răspuns: Capitolul II Desfasurarea expertizei contabile trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe: Fiecare obiectiv (intrebare) al expertizei. vizavi de profesiunea lor şi de public. . pe independenţă.este recomandabil ca ansablul calculelor sa se faca in anexe la raportul de expertiza contabila. sau cu obligaţiile lor de loialitate. Uneori datoria membrilor.respectarea de către membri a unui ansamblu de valori şi de reguli stabilite de organismul profesional. a surselor de informatii utilizate Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil.recunoaşterea unei datorii vizavi de public. vizavi de angajator.

180 Calcula şi valoarea actualizată netă şi aprecia şi fezabilitatea investiţională prin intermediul acestui indicator.540 15.445 35. cu o valoare totală a investiţiei de 15.GRUPA III – Categoria VII – Studii de fezabilitate Un proiect investiţional.700 64.420 6.500 11.513 .620 7.I +∑CF1/(1+ r)1 + Vr/ (1+ r)n I = costul investitiei . 0 15.000 6.500 6. se respinge investitia.500 6.700 22.700 11. CF = cash flow/ fluxul de numerar pentru anul respectiv.420 5.620 7.00 0 1 6.863 2.000 15. n = durata de viata a proiectului (ani).540 9. r = rata actualizarii.500 50. Rezolvare: Valoarea actualizata neta (VAN) = .500 8.640 10.440 7. AN Cost investiti e Cost exploatar e Total cost Total cost actualiza t Total incasar i Total incasari actualiza t Cash flow net actual .350 9.420 6.000 6.420 6.440 9.500 8. daca VAN > 0 se accepta investitia . daca VAN = 0 daca VAN < 0 se respinge investitia (din prudenta) .000 lei şi cu o rată de actualizare de 20% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar: An Cost investiţie Costuri de Total cost exploatare Total încasări 0 1 2 3 4 5 Total 15.

642 9.6944 x 9.097 1.852 2.500 = 3.22 = 1/1.620 7.416 20.4019 x 22.123 35.44 = 0.123 Intrucat VAN = 14.532 2.4822 x 6.24=1/2.500 35.192 5.620 7.4822 x 11.508 5.134 1/1.707 14.500 50.500 = 3.700 22.23 =1 /1.340 1/1.700 64.694 6.25=1/2.500 8.21 = 0.420 = 5.597 4.620 = 4.500 6.8333 x 6.700 11.416 0.728 = 0.0736 = 0.642 0.694 0.350 1/1.4883 = 0.5787 x 10.445 6.2 3 4 5 TOTA L 11.4019 x 8.500 = 4.54 0 4.700 = 9.837 9.500 6.192 0.540 6.500 8.640 10.640 = 6.8333 x 9.863 0.677 > 0 se accepta investitia. .340 3.700 = 6.440 = 7.6944 x 6.677 1/1.5787 x 7.180 6.597 1/1.134 3.700 = 5.

000 Total Active= 3.800 Active curente = Stocuri + Creante + disponibilitati = 4.Datorii Datorii pe termen scurt= Datorii din exploatare +Datorii bancare pe .000-5.000+2.600) =4. Ştiind că imobilizări necorporale în valoare de 200 sunt aferente cheltuielilor de constituire ale întreprinderii.000+800 =3.000 Capitaluri proprii =Total active. iar 10% din creanţe sunt garanţii de bună execuţie ce vor fi casate peste 20 de luni săse analizeze poziţia financiară a întreprinderii pe baza bilanţului contabil şi a bilanţului financiar şi să se explice diferenţele constatate.800+4.800 = -1800 Intreprinderea se afla intr-un dezechilibru financiar b) Activul net contabil Active imobilizate=Imobilizari corporale+ Imobilizari necorporale =3.GRUPA III – Categoria VIII – Analiza-diagnostic a întreprinderii 1.n 3000 800 1000 2000 1000 2000 3000 2400 400 Rezolvare: Analiza pe baza bilanţului contabil a)fondul de rulment net FRN = Active circulante – Datorii pe termen scurt = (Stocuri+Creante +disponibilitati) (Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt)= (1.000)-(3. O întreprindere este caracterizată de situaţia bilanţieră descrisă în tabelulde mai jos.12. datorii pe termen lung în valoare de 400 reprezintă rate scadente în anul curent.000+800+400+1.000+1. Indicator Imobilizări corporale Imobilizări necorporale Stocuri Creanţe Disponibilităţi Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt 31.

.800-200=.imobilizari necorporale.000=3.Credite de trezorerie =1. . datorii si conturi de regularizare si asimilate se vor separa in functie de perioada de timp la care se refera si anume. Datoriile pe termen lung si mediu astfel determinate si suma capitalurilor proprii constituie capitalurile permanente Bilanţ financiar .200-3.000 Bilantul financiar grupeaza datele contabile dupa criterii financiar-contabile de lichiditate si exigibilitate. obtinand marimi semnificative in analiza financiara. . .200-1.600-400 =-2. .000+2.600=200 d)Trezoreria neta TN=FRN-NFR=--1. .000 Sau TN= Disponibilitati. Corectiile care se aduc activului bilantului au ca scop obtinerea unor marimi financiare semnificative pentru analiza financiara. .prime de rambursare a obligatiunilor.datorii pe termen scurt.Stocuri si productie in curs.datoriile pe termen lung si mediu.imobilizari financiare mai mari de un an. posturile de provizioane pentru riscuri si cheltuieli. Imobilizarile nete cuprind: . au ca scop constituirea a trei marimi financiare semnificative pentru analiza financiara si anume: .000-1. plecand de la situatia dupa repartizarea rezultatelor.000 Capitaluri proprii =7.000-1.800 c) nevoia de fond de rulment NFR= Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans –(Datorii curente-Credite de trezorerie)Venituri in avans= 1. . Corectiile care se aduc pasivului bilantului.termen foarte scurt =800+400 =1.imobilizari corporale.creante mai mari de un an. Se procedeaza in acest scop la o serie de corectii atat in activul cat si in pasivul bilantului.capitalurile proprii.200 Datorii pe termen lung= 3. In constructia bilantului financiar “clasamentul posturilor de activ şi de pasiv se face exclusiv dupa criteriile de lichiditate si exigibilitate”. şi anume: . mai mare de un an sau mai mica de un an.2.Alte active circulante. .600 Total capitaluri proprii si datorii=7.800-1. Pentru a stabili datoriile pe termen lung si mediu si datoriile pe termen scurt.cheltuieli constatate in avans ce afecteaza o perioada mai mare de un an.Imobilizari nete.

Ponderea imobilizarilor in totalul activului Imobilizari/Activ*100 2. 1.Ponderea datoriilor pe termen scurt in total pasiv Datoriilor pe termen scu/Pasiv*100 .Ponderea capitalurilor proprii in total pasiv Capitalurilor proprii /Pasiv*100 5.Ponderea datoriilor pe termen mediu si lung in total pasiv Datoriilor pe termen mediu si lung/Pasiv *100 6.Ponderea stocurilor si productiei in curs in totalul activului Stocuri si productie in curs/Activ*100 3.Ponderea altor active circulante in totalul activului Ponderea altor active circulante /Activ*100 4.Activ Imobilizari nete Stocuri si productia in curs Alte active circulante Pasiv Capitaluri proprii Datorii pe termen mediu si lung Datorii pe termen scurt Plecand de la bilantul financiar se pot calcula indicatorii de structura ai activului si ai pasivului .

Se a) b) c) cere: Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare. f) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori.000 lei Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 500 lei Clienţi 2.000 valori 45. Subscris varsat Rezerve legale Total cap proprii 2.000 lei Provizioane 1.000 15. faţă de valoarea rămasă neamortizată de 10. aceştia au acordat sconturi în sumă de 350 lei.. Situaţia patrimoniului conform bilanţului contabil la data începerii lichidării se prezintă astfel: Construcţii 30.850 lei faţă de valoarea de 2.000 lei faţă de valoarea rămasă neamortizată de 5.000 lei.mat prime 7.000 30.000 lei Materii prime 3.000 lei Clienţi incerţi 700 lei Ajustări pentru deprecierea clienţilor incerţi 400 lei Conturi la bănci în lei 1. c) Materiile prime au fost vândute cu 2. Furnizori .. g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societăţii au fost în sumă de 900 lei.corporale 11.850 lei Operaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Cosntrucţiile au fost vândute cu 11.000 lei Rezerve legale 1. restul fiind irecuperabile.300 lei Furnizori 7.000 lei.000 lei Echipamente tehnologice 15.000 lei. e) Din suma clienţilor incerţi de 700 lei se încasează jumatate.000 3.850 2. Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la acţionari. Asociaţii societăţii “X” au decis dizolvarea acesteia.000 lei Amortizarea echipamentelor tehnologice 10. cap.GRUPA IV – Categoria VI – Administrarea şi lichidarea întreprinderilor 1. Imob.000 lei Amortizarea construcţiilor 20.500 lei.250 lei Capital subscris vărsat 11. Rezolvare: A.000 amortiz imob corporale 1.elemente de pasiv 1. b) Echipamente tehnologice au fost vândute cu 7.000 P. Întocmirea bilanţului înainte de partaj.elemente de activ valori 1.850 val neamortizata 12. d) În vederea încasării înainte de scadenţă a creanţelor certe au fost acordate sconturi în valoare de 100 lei.

000 4427 1.250 val neta 21. Provizioane Total pasiv A . conturi la banci Total activ 500 2.000 700 400 2.000 vanzare echipamente tehnologice 461 = % 8. clienti clienti incerti ajustari depreciere clienti val neta 4.300 1.090 incasare contravaloare constructie 5121 = 461 13.000 materii prime vandute 411 = % 707 4427 3.090 7583 11.ajustari depreciere mat prime 1.330 descarcare gestiune % = 2813 6583 2)Vanzare materii prime trecerea la marfuri a materiilor prime 371 = 301 3.850 542 2131 15.000 10.090 descarcare gestiune % = 2812 6583 212 30.000 5.100 3.500 2.330 incasare contravaloare echipament 5121 = 461 8.INREG CONTABILE AFERENTE LICHIDARII 1)Vanzare imob corporale vanzare constructie 461 = % 13.000 10.330 7583 7.300 21.392 2.000 4427 2.000 .100 3.000 20.

incasare contravaloare materie prima vanduta 5121 = 411 3.000 500 anulare ajustare materii prime 391 = 7814 3)Clienti incasare clienţi / scont acordat % = 411 2.000 5121 1.250 7814 900 7583 18.250 400 6) Inregistrarea cheltuielilor de lichidare 628 = 5121 900 7) Regularizare tva 4427 = 8) Plata tva 4423 = 4423 5121 3.650 767 350 5) Anulare provizion 151 = 7812 1.000 .900 667 100 incasare clienti incerti 5121 = 4118 350 trecere la cheltuieli clienti incerti neincasati 654 = 4118 350 anulare ajustare clienti 491 = 7814 4) Furnizori plata furnizori / scont acordat 404 = % 7.392 descarcare gestiune 607 = 371 3.850 767 350 7812 1.000 5121 6.962 9) Inchiderea conturilor de venituri % = 121 23.962 3.350 707 2.

350 – 19.360 Total activ 16.350 607 3.10) Inchiderea conturilor de cheltuieli 121 = % 19.850 4) Impozit profit aferent rezerve legale ( 1.000 x 16% = 640 ) 691 = 441 640 12) Inchiderea contului 691 121 = 691 13) Plata impozit profit 441 = 5121 640 640 B.000 2) Plata capitalului social catre asociati 456 = 5121 11.350 = 4.000 legale proprii 1.BILANT INAINTE DE EFECTUAREA PARTAJULUI A) Elemente de activ valori pasiv valori 1) Conturi la banci 16.210 11.000 667 100 11) Impozit profit datorat ( 23.210 B) Elemente de 1) Capital social Rezerve Total cap 2) Profit din Total pasiv lichidare 3.000 3) Decontare rezerve legale catre asociati 1061 = 456 1.360 .850 X 16% = 296 ) 456 = 441 296 5) Plata impozit profit aferent rezerve legale 441 = 5121 296 6) Decontarea profitului din lichidare 121 = 456 3.850 16.210 C. . .850 12.INREG CONTABILE AFERENTE PARTAJULUI INTRE ASOCIATI 1) Rambursare capital social catre asociati 1012 = 456 11.000 628 900 654 350 6583 15.

210 16. .786 = 4.7) Impozit dividende ( rezerve legale + profit lichidare ) ( 1.210 .914 X 16% = 786 ) 456 = 446 786 8) Plata impozit dividende 446 = 5121 786 9) Plata dividende nete catre asociati ( 4.128 D.360 16.SITUATIA CONTURILOR DUPA PARTAJ D 11.128 ) 456 = 5121 4.360 = 4.128 16.000 296 786 4.210 456 C 11.128 16.914 .210 5121 C 11.296 = 1.554 + 3.210 D 16.850 .000 296 786 4.850 3.000 1.

048 = 8. Să se precizeze valoarea taxei pe valoarea adaugată colectată.E.C. pentru care există obligaţia colectării taxei.3840.3424 lei 2.2 lei x 24% = 0. energie electrică. „X” S. preţ unitar fără TVA 0. S. Problema 8.R. O entitate de distribuţie a energiei electrice a livrat unei persoane fizice într-o lună calendaristică. Preţul de cumpărare al acestora a fost de 62.000 lei) x 24% = 14. Rezolvare: A. Să se determine taxa pe valoarea adaugată menţionată în factura fiscală.C. se aplica marja profitului.2 lei.000 lei. Pentru livrări de bunuri second-hand la intern TVA colectată = 75.L. a comercializat într-o perioadă bunuri second-hand. În cazul în care achiziţia ar fi fost din interiorul U.880 lei . bunuri achiziţionate din interiorul U.2944 lei TVA aferent accizei necomerciale 0. (75.. „X” S. Problema 1.000 lei – 62. Rezolvare: TVA aferent energiei electrică consumată 90 Kwh x 0.E. la preţ de vânzare.000 lei B. aferentă livrărilor efectuate de către S.GRUPA V – Categoria IX – Consultanţa fiscală acordată contribuabililor 1.L. exclusiv TVA 75. În acest caz persoana impozabilă revânzătoare va aplica regimul special pentru livrările de bunuri second-hand.R. iar factura fiscală conţine următoarele informaţii: consum 90 Kwh.2944 + 0.000 lei.3840 lei/Kwh x 24% = 8. achiziţia efectuându-se de la persoanbe ce nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adaugată.000 lei x 24% = 18. persoană impozabilă revânzătoare. accize aferente consumului necomercial 0.048 lei Total TVA = 8.