You are on page 1of 16

CAPITOLUL 3 METODA “TECDEV” DE EVALUARE A GRADULUI DE ATRACTIVITATE AL UNEI STAŢIUNI Cea mai complexă şi completă modalitate de definire a atractivităţii

unei staţiuni (a unui teritoriu) este metoda “TECDEV” (technique et développement). 3.1. Prezentare generală „TECDEV” este o tehnică preluată din industria grea, făcându-se în acest sens o analogie între elementele complexe şi eterogene specifice unui obiectiv turistic (unităţi de cazare, instalaţii de agrement etc.) cu acelaşi tip de elemente specifice unui obiectiv industrial (utilaje, echipamente, instalaţii etc.). 3.2. Etape de elaborare Această metodă presupune parcurgerea a două etape: 1. Construirea staţiunii etalon O staţiune nu există ca atare, ci ea are o existenţă obiectivă - dată de elementele sale componente - şi una subiectivă, pe care i-o recunosc consumatorii şi i-o apreciază din punct de vedere al calităţii sale prin notele acordate, ceea ce determină aşa numitele clase de atractivitate. Notă: De obicei, construirea staţiunii etalon presupune utilizarea brainstormingului (consultarea în luarea deciziilor). Însă, în această lucrare vom prezenta aceste tipuri de staţiuni doar cu titlu de exemplu pentru a putea fi înţeles algoritmul de lucru. Aşadar, trebuie rezolvate două probleme : a) se va stabili care este destinaţia mediului turistic (staţiune montană, balneară sau de litoral); b) se va preciza care este tipul de utilizator al acestui mediu, alegându-se din cele cinci categorii ale cererii prezentate în capitolul anterior. • În continuare, se va descompune obiectivul etalon (respectiv staţiunea turistică) în elementele sale componente până la ultima separare posibilă. • Se acordă fiecărei componente descompusă anterior o anumită importanţă (stabilită prin ponderi) în funcţionarea ansamblului. • Se acordă aceloraşi componente o notă (un aşa numit “nivel calitativ”). • În final, se face produsul între nota acordată şi ponderea componentei respective, obţinându-se un coeficient de atractivitate parţial. Suma acestora va da dimensiunea atractivităţii totale a resurselor turistice. La baza acestui calcul stă coeficientul (indicele) de atractivitate (I):
i =1

I = Σ qixci
n

unde: q = ponderea fiecărui element (resursă) în total; c = nivelul calitativ al acestor elemente; i = 1,2,……….., n = numărul componentelor Σqi = 100
1

dincolo de care elementul respectiv este atractiv. printre altele: .argumente care susţin notele acordate. Aşadar.10] Nivelul calitativ al elementelor (c) este reprezentat de o notă care variază între următoarele limite: [0 – 2) resursă insuficient de atractivă [2 – 5) resursă suficient de atractivă [5 – 8) resursă atractivă [8 – 10) resursă foarte atractivă În momentul în care se acordă nota staţiunii etalon se pune următoarea întrebare: care este nivelul minim necesar din punct de vedere calitativ ca un element notat să nu reprezinte un defect al staţiunii? Este vorba de un punct critic (o notă). Construirea staţiunii reale În acest caz se vor păstra aceleaşi descompuneri ale elementelor ofertei ca şi aceleaşi ponderi ale componentelor acordate staţiunii etalon (aceasta pentru a avea bază de comparaţie între cele două obiective turistice . pe capitole. 2. ♦ comparaţii viabile între diferitele resurse turistice componente ale unei staţiuni.c Є [0.etalon şi real). se vor determina abaterile pozitive şi negative (ca diferenţa dintre indicele de atractivitate al staţiunii reale şi cel al staţiunii etalon) pentru fiecare componentă în parte. În continuare. ♦ stabilirea unei ierarhii a resurselor turistice din punct de vedere al atractivităţii lor cu consecinţe evidente asupra strategiei de valorificare a acestora. În primul rând vom creiona structura tabelului necesar pentru acest referat: Exemplu de tabel pentru construirea staţiunilor etalon Tabelul nr. staţiunea reală urmând a fi construită în cadrul unei lucrări de seminar (tabelele 3. În încheiere va fi elaborat un comentariu care trebuie să cuprindă.2.propuneri de îmbunătăţire a punctajului obţinut de staţiunea respectivă. b) indicele de atractivitate al staţiunii reale < indicele de atractivitate al staţiunii etalon. În final. . Însă. de unde concluzia că staţiunea reală nu este atractivă din punct de vedere turistic. justificându-se în acest fel alegerea făcută.comentarii asupra abaterilor rezultate. această metodă de determinare a gradului de atractivitate al unei staţiuni permite: ♦ stabilirea politicii de preţ. de aici rezultând faptul că staţiunea reală este atractivă din punct de vedere turistic. propunerile de amenajare şi promovare fiind mai numeroase. 3.4). 3. Vor apărea în acest caz două situaţii: a) indicele de atractivitate al staţiunii reale > indicele de atractivitate al staţiunii etalon. litoral şi balneară). nivelul calitativ (nota) va fi diferit(ă) fiind acordat(ă) în funcţie de situaţia reală din staţiunea respectivă. 3. . vom prezenta trei exemple de staţiuni turistice etalon (montană. se calculează indicele de atractivitate parţial şi total.3. însă alegerea făcută nu este greşită.1 2 . În cele ce urmează.

temp. I Mediul 35 natural .climă 15 .Importanţ Nivelul Nivelul Elementel a calitativ Indicele calitativ Indicele e (ponderea (nota) de (nota) de ofertei ) eleal/a atractivita al/a atractivita Abatere turistice mentelor staţiunii te al staţiunii te al a ofertei etalon staţiunii reale staţiunii turistice în (ci) etalon (ci) reale total (%) (I) (I) (qi) 1 2 3 4 = 2x3 5 6 = 2x5 7 = 6-4 Ex. medie precipitaţii 6 1 5 3 30 3 7 2 42 2 +12 -1 3 .

0 5 5.5 .0 3 15.funcţională 1.5 2 3.0 II. Construirea staţiunii etalon cu profil de litoral În acest caz se înscriu toate staţiunile din România situate pe malul Mării Negre.0 .etalon Tabelul nr.0 1 1.5 2 1.curenţii de aer 0.0 .0 1 1.0 4 4.5 .0 39.climă 13.2 Importanţa (ponderea) Nivelul Indicele de Elementele ofertei turistice elecalitativ al atractivitat mentelor staţiunii e al ofertei etalon staţiunii turistice (ci) etalon (%) (I) (qi) 1 2 3 4= 2x3 I.0 .0 .salinitate 0.0 5 25.0 5 35.5 4 6.0 .diversitate 1.0 .5 2 3.0 .estetică 0.5 .nr.0 2 2. Structuri materiale 17.0 17.0 45.precipitaţii 0.capacitate 1.0 .0 .0 .aer 1.0 .mare 13.0 4.0 4 4.amplasare 1.0 .0 4 20. 3.estetică 1. Staţiunea de litoral .0 .temperatură medie 5.floră 2.dimensiune 1.5 1 0.0 64. de zile însorite 7.0 .de cazare 7.0 2 2.temperatură medie 1.0 63.apă 1.faună 1.0 .sol 1.0 .5 1 0.0 .0 -relief 16.0 .0 4 4.plajă 3.0 125.0 .fineţea nisipului 0.0 29.0 5 5.valuri 1.0 .0 12.3.0 5.0 .puritate 5.0 .puritate 3.5 2 1.alte forme de relief 0 0 0 .5 .0 . Mediul natural 35.0 .3.5 4 2.0 -cantitativ 4.accesibilitate 1.0 4 .accesibilitate 5.0 2 2.

combustibil 3.0 .5 6.5 .de divertisment 1. muzee. festivaluri etc.de alimentare 11. Mediul cultural 5. biserici. Mediul economic 10.5 .de noapte 3.sportiv 1.0 VI.0 .0 14.5 10. Infrastructura 20.0 5 .energie electrică 3.de acces 9.0 13. spectacole.calitativ 1.capacitate 1.de organizare 3.0 9.feroviar 4.0 .0 manifestări culturale 3.0 (expoziţii.0 6.0 .0 4.) patrimoniu construit 1.0 . Suprastructura 13.5 .naval (maritim) 1.0 .0 6.0 .0 .0 2.5 V.5 4.0 2.0 91.0 20.de pază 3.0 9.5 23.0 55.0 .de alimentaţie 3.de pază 3.0 19.0 .diversitate 0.de organizare 3.0 .5 10.turistică 7.5 . cetăţi etc.0 .5 4.0 2.) patrimoniu neconstruit 1.5 IV.sectorul terţiar 4.0 .5 .0 .apă 4.0 .0 III.generală 6.0 (monumente.aerian 1.0 1.de zi 3.rutier 3.cantitativ 2.0 349.0 2.0 2.0 21.sectorul secundar 1.5 2.0 10.0 12.0 .0 ..0 20.calitativ 3.5 .0 (folclor) TOTAL 100.0 12.0 2.specific 0.5 .5 17.0 1.amplasare 0.5 .de agrement 6.5 10.5 .0 10.0 36.5 .0 .0 12.de transport 0.5 33.0 17.sectorul primar 5.0 4 4 4 5 4 4 2 3 4 3 4 5 2 2 5 5 5 2 2 3 3 2 1 3 3 2 2 12.0 .0 .0 .

0 12.diversitate 3.0 . Construirea staţiunii etalon cu profil montan Acestui profil i se potrivesc toate staţiunile din România aşezate în zona montană.0 4 4.0 5 10.0 1 1. 3.apă 2. Structuri materiale 25.0 .originalitate 4.0 .0 .5 . Staţiunea montană .0 .0 5 15.0 5 15.0 .diversitate 1.0 3 6.0 .3 Importanţa (ponderea) Nivelul Indicele de Elementele ofertei turistice elecalitativ al atractivitat mentelor staţiunii e al ofertei etalon staţiunii turistice (ci) etalon (%) (I) (qi) 1 2 3 4 I.0 .0 .relief 10.sol 1.estetică 3.0 .etalon Tabelul nr.0 .0 .diversitate 4.de cazare 10.curenţii de aer 1.0 .0 153.nr.0 .0 1 2.amplasare 2.0 24.0 18.5 .0 .4.0 .0 4 16.accesibilitate 3.0 .cantitativ 7.0 4 16.0 .3.0 .0 4 12.0 .5 2 3.0 .0 .0 27.0 9.0 5 10.grad de periculozitate 2.5 6 .0 .de alimentaţie 4.0 4 8.0 2 4.cantitativ 3.estetică 1.temperatură medie 3.hidrografie 5.0 II.calitativ 3.0 .capacitate 2.râuri 2.floră 6. de zile însorite 2.0 . Mediul natural 40.0 40.0 88.0 5 10.0 5 15.diversitate 3.puritate 5.0 35.0 3 6.0 3 9.0 15.0 .0 .0 20.0 4 4.0 29.cascade 1.faună 6.climă 8.aer 2.lacuri 2.0 .0 3 9.0 .5 2 3.0 5 10.precipitaţii 2.0 .

0 13.0 68.0 .0 12.specific 0.5 .0 VI.de organizare 3.de acces 7.0 .0 3.0 .amplasare 0. Mediul economic 5.sectorul terţiar 3.0 .0 .sportiv 3.0 15.0 .0 (folclor) TOTAL 100.0 3 4 3 2 3 4 3 5 3 3 4 5 3 0 5 5 4 3 3 4 4 2 1 4 3 3 3 2 3.0 24.rutier 3.0 6.0 (monumente.0 .aerian 1.capacitate 1.de producţie 1.0 .de agrement 8. spectacole.0 .0 .0 6.5 .de alimentare 8.0 .0 manifestări culturale 2.de consum 2.0 15.0 .) patrimoniu neconstruit 2.naval (maritim) 0 .de organizare 2.0 .0 IV.energie electrică 3.0 .0 6.de divertisment 2.) patrimoniu construit 1.0 (expoziţii.0 9.de noapte 3.0 1.de pază 2.combustibil 2.de pază 3.0 .calitativ 1.0 36.generală 4.0 .sectorul primar 1.de transport 3..5 7 .0 V.0 3.0 6.0 30.5 1.0 12.0 8.0 3.0 .0 15.0 .diversitate 1.0 14.0 3.0 III.0 .0 12.0 11. Mediul cultural 5.0 0 38.0 30.0 .0 4. biserici. festivaluri etc.turistică 6. Infrastructura 15.0 1.0 .0 21.0 .pe cablu 2.0 .0 15.sectorul secundar 1.0 .0 4.0 8.0 .0 . cetăţi etc.0 8.0 372.0 .0 .0 12.pe roţi 1. Suprastructura 10.de zi 5.feroviar 3.apă 3. muzee.0 .0 2.0 11.0 3.

de cazare .aer .faună .diversitate . Staţiunea balneară .emanaţii diverse (mofete) .lacuri sărate .ape bicarbonatate . 3.puritate .ape clorurate .amplasare .floră .etalon Ta belul nr.curenţii de aer .estetică 3 3 4 2 .ape sodice .ape minerale .climă .3.5.relief .factori cu potenţial terapeutic .capacitate .diversitate .lacuri iodurate .hidrografie .(băi de) soare .apă .(băi de) aer .originalitate .ape termominerale .ape mezotermale . Mediul natural .cantitativ .nămoluri sapropelice şi de turbă . Construirea staţiunii etalon cu profil balnear În acest profil se înscriu toate staţiunile din România care oferă posibilităţi de tratament balneo-medical.temperatură medie .accesibilitate .nămoluri minerale de izvor . Structuri materiale .nisipul (talazoterapia) .precipitaţii .originalitate .sol II.ape (lacuri) sulfuroase .saline .diversitate .diversitate .originalitate .4 Elementele ofertei turistice Importanţa (ponderea) elementelor ofertei turistice (%) (qi) 2 40 5 1 3 1 8 4 2 2 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 2 2 1 2 1 1 2 2 1 1 2 1 1 3 1 1 1 30 8 5 1 1 2 1 8 Nivelul calitativ al staţiunii etalon (ci) 3 3 5 2 4 1 1 4 3 3 3 3 3 3 3 3 3 4 2 4 4 3 3 2 2 1 2 5 5 5 Indicele de atractivitate al staţiunii etalon (I) 4 127 20 3 15 2 20 16 2 2 28 4 3 3 3 3 3 3 3 3 37 6 8 2 8 4 3 6 4 2 2 3 1 2 15 5 5 5 102 28 16 3 3 8 2 1 I.

de organizare .aerian .sectorul secundar .combustibil IV.naval .calitativ .de zi ..de agrement .diversitate .capacitate .apă .) .amplasare III.capacitate . Infrastructura .calitativ . Mediul cultural . muzee.de tratament .de alimentare .de alimentaţie . spectacole.feroviar .sectorul primar .de acces .de transport .diversitate .0 4 3 2 3 3 5 3 3 3 2 4 3 4 5 5 3 2 4 4 4 3 3 3 3 4 1 4 4 3 4 12 21 11 3 2 3 3 10 12 6 6 8 6 2 33 12 9 12 40 20 5 10 3 2 20 4 8 8 15 6 3 3 9 6 3 17 8 1 8 37 16 9 12 338 9 . Suprastructura .sectorul terţiar VI.de pază V. festivaluri etc.patrimoniu neconstruit (folclor) TOTAL 3 6 4 1 1 1 1 2 4 2 2 3 2 1 9 3 3 3 10 5 1 2 1 1 5 1 2 2 5 2 1 1 3 2 1 5 2 1 2 10 4 3 3 100.specific . biserici.de pază .generală .rutier .de organizare .cantitativ .patrimoniu construit (monumente.manifestări culturale (expoziţii.diversitate .turistică .energie electrică .capacitate . Mediul economic .) .amplasare .de noapte . cetăţi etc.

Covasna. Pucioasa. Borşa. Izvoarele Ocna Sibiului. Slănic-Moldova Predeal Borsec. Mangalia. Eforie Eforie Nord Nord. Lacu Sărat. Slănic. Afecţiuni endocrine Afecţiuni dermatologice Afecţiuni ale tubului digestiv şi ale glandelor anexe (hepato-biliare etc. neurologice periferice. Eforie Nord. Bazna. ţara noastră poate organiza toate cele trei tipuri de asistenţă balneomedicală respectiv profilactică. GeoagiuEforie Sud Băi. Vîlcele Durău Amara. Sinaia. Vatra Crivaia Dornei. reumatismale. 3. Borsec. Saturn Stâna de Vale. Neptun Slănic Moldova. turism Amara. Băile Felix. Lipova. Techirghiol. Borşa Sovata. Mangalia. Slănic-Moldova. Lacu Sărat. Borsec. Lacu Sărat. Techirghiol. Lipova. Eforie Sud. Covasna. curativă şi de recuperare medicală. Băile Olăneşti. Mangalia. Malnaş-Băi. Eforie Sud. Moneasa. GeoagiuBăi.6.R. Băile Felix. Mangalia. Pucioasa. Mangalia Mangalia. Săcelu. În cele peste 160 de staţiuni balneare şi localităţi ce posedă ape minerale. Tinca. ortopedicotraumatologice Staţiunea în care se Staţiuni de tratează afecţiunea odihnă. Moneasa. Vatra Dornei. Tinca. Vatra Breaza Dornei.3. Lacu Sărat. Călacea. Pucioasa. Tipologia principalelor staţiuni balneare din România după profil România dispune de un fond natural de factori cu potenţial terapeutic excepţional. Călacea. Poiana Braşov Săcelu. Eforie Venus Nord. Cheia Buziaş. termominerale şi mofete.L. Vatra Dornei Lacu Roşu Băile Govora. Stâna de Vale Păltiniş Băile Govora. Bazna. Eforie Sud. Balta Albă. Techirghiol Băile Olăneşti.) . Vaţa de Jos Buşteni Bálványos. Vîlcele 10 Afecţiuni ale aparatului cardiovascular Afecţiuni ginecologice Afecţiuni ale aparatului respirator Afecţiuni O. Mamaia Eforie Nord. Slănic-Moldova. Eforie Sud. Slănic. Băile Herculane. respectivă vacanţă. Ocnele Mari. Tabelul nr. Băile Govora. Ocnele Jupiter Mari. Băile Tuşnad. Călimăneşti-Căciulata. Vatra Dornei Semenic Sinaia Amara. Pucioasa. SângeorzBăi. Balta Albă. Ocna Sibiului.5. Călimăneşti-Căciulata. Băile Stâna de Vale Olăneşti. Afecţiuni Afecţiuni ale aparatului locomotor.

Slănic-Moldova. Borşa.Boli de nutriţie Afecţiuni ale rinichilor şi căilor urinare Nevroză Boli profesionale Băile Olăneşti. Hotărârea nr. CălimăneştiCăciulata. Sinaia. Vîlcele Băile Olăneşti. în România există 37 de staţiuni de interes naţional şi 45 de interes local. Băile Tuşnad. Malnaş-Băi. Breaza. CălimăneştiCăciulata. Sângeorz-Băi.7. Monitorul Oficial. Stâna de Vale. 3. Partea I nr. 867 din 28/06/2006. 609 din 13/07/2006 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice 11 . Moneasa. Sinaia. Pucioasa Potrivit Autorităţii Naţionale pentru Turism. Borsec. Buşteni. Lacu Sărat. Slănic-Moldova Bálványos. Vaţa de Jos Călimăneşti-Căciulata. Buziaş.

întocmeşte proiectul de hotărâre a Guvernului pentru atestarea staţiunii turistice. la intrarea în staţiunea turistică. avizată şi aprobată conform anexei nr. cu modificările ulterioare. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. cadrul socioeconomic. .În temeiul art. republicată. Construcţiilor şi Turismului. şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.planul urbanistic zonal şi regulamentul local aferent acestuia. cu prezentarea detaliată a criteriilor îndeplinite. respectiv Autorităţii Naţionale pentru Turism. . a celor suplimentare.nivelul actual de valorificare din punct de vedere turistic: structuri de primire turistice. 2. d) studii şi documente care să argumenteze atestarea staţiunii turistice şi a specificului ei determinat de resursele turistice de care dispune. cu completările ulterioare. şi. Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. atestate ca staţiuni turistice de interes naţional sau local.În scopul unei mai bune informări a turiştilor şi pentru îmbunătăţirea cadrului de protejare. localităţile ori părţi ale acestora. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România. cu următoarele capitole principale: .Prezenta hotărâre reglementează normele şi criteriile de atestare ale staţiunilor turistice în scopul protejării. respectiv: . după caz. autoritatea administraţiei publice locale interesate. Art. criteriile prevăzute în anexa nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.(1) Autorităţile administraţiei publice locale transmit Ministerului Transporturilor. 12 . . În cazul în care localitatea sau partea din localitate nu întruneşte toate criteriile pentru a fi atestată ca staţiune turistică. 1. Art. . 2. . care trebuie să cuprindă: a) monografia turistică.Documentaţia pentru atestarea staţiunii turistice se depune la Ministerul Transporturilor. Autoritatea Naţională pentru Turism va informa în scris. conservării şi valorificării resurselor turistice. o cerere-tip.Se atestă ca staţiune turistică de interes naţional sau local. la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale. conform anexei nr. 755/2001. bioclimatul zonei.analiza potenţialului turistic în funcţie de tipul staţiunii turistice: factorii naturali de cură. (2) Atestarea ca staţiune turistică nu schimbă rangul localităţii stabilit în condiţiile legii. în acelaşi termen.(1) Atestarea staţiunilor turistice se face de către Ministerul Transporturilor. 1. 4. (2) Staţiunile turistice atestate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri au obligaţia de a depune documentaţia prevăzută la alin. structuri de agrement. . cadrul natural. 5. evidenţiate în Registrul patrimoniului turistic şi care îndeplineşte cumulativ. 6. 1 la Legea nr. b) documentaţiile privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. după caz. 108 din Constituţia României. . 1. care. potrivit modelului prevăzut la anexa nr. şi documentaţia pentru atestarea staţiunii turistice. Art. Construcţiilor şi Turismului. domeniul schiabil.consideraţii generale privind poziţia geografică. infrastructura. informaţii privind circulaţia turistică. localitatea ori partea unei localităţi care dispune de resurse naturale şi antropice. c) fişa staţiunii turistice. . 9 şi 10 din Ordonanţa Guvernului nr. în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia. probleme de mediu şi factori naturali de risc.planul urbanistic general şi regulamentul aferent acestuia. vor fi semnalizate pe drumurile naţionale şi judeţene cu panouri indicatoare. prin Autoritatea Naţională pentru Turism. pentru una dintre categorii. Art. al art. Construcţiilor şi Turismului. Art. 3. (1) în termen de un an. conservare şi valorificare a resurselor turistice. . Art.

(2) Panourile indicatoare trebuie să aibă următoarele caracteristici: dimensiuni de 1. . (2). . Construcţiilor şi Turismului. 13. Construcţiilor şi Turismului. prin Autoritatea Naţională pentru Turism.(1) Achiziţionarea panourilor indicatoare se realizează de autorităţile administraţiei publice locale pe a căror rază teritorială se află staţiunea turistică. în clădiri independente sau la parterul unor imobile cu acces facil pentru turişti. 8. Hotărârea Guvernului nr. Art. şi se montează pe suport la intrarea în localitate. în condiţiile legii. b) staţiunea turistică atestată nu mai îndeplineşte criteriile prevăzute în anexa nr. 1 în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. nr. 11. 1. publicată în Monitorul Oficial al României. se execută din tablă emailată. 7. care au stat la baza atestării acesteia. (2) Evaluarea îndeplinirii normelor şi criteriilor cuprinse în prezenta hotărâre se realizează de către reprezentanţii împuterniciţi ai Ministerului Transporturilor. (2) Autoritatea administraţiei publice locale are obligaţia de a respecta criteriile prevăzute în anexa nr. având conţinutul: "Staţiune turistică de interes naţional" sau "Staţiune turistică de interes local". .(1) Staţiunile turistice atestate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri rămân atestate ca atare în măsura în care corespund criteriilor prezentului act normativ. (3) Veniturile obţinute din taxa hotelieră sunt destinate cu precădere dezvoltării turismului pe plan local şi promovării acestuia. în apropierea obiectivelor de interes turistic. 1.Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.(1) Ministerul Transporturilor. (3) Consiliile locale au obligaţia de a monta şi de a întreţine panourile indicatoare prevăzute la alin. Art. propune retragerea atestării unei staţiuni turistice. Partea I.122/2002 pentru aprobarea condiţiilor şi a procedurii de atestare a staţiunilor turistice. 3. în culori alb 100% şi maro pantone 291 C 100%.Anexele nr. 14. 12. cu completările ulterioare. respectiv ai Autorităţii Naţionale pentru Turism. . prin Autoritatea Naţională pentru Turism. . (2) În situaţia în care staţiunile turistice atestate anterior nu îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa nr.Lista localităţilor sau părţi ale unor localităţi atestate ca staţiuni turistice de interes naţional ori local este prevăzută în anexa nr. Art. au obligaţia ca în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri să ia măsurile necesare pentru îndeplinirea acestor criterii. în conformitate cu legislaţia în vigoare. după caz. 1. Art. . 1.Art. 9. şi în colaborare cu Ministerul Transporturilor. sub indicatorul cuprinzând denumirea localităţii. după caz.(1) Centrele de informare turistică sunt servicii specializate care funcţionează în subordinea consiliilor judeţene. (2) În staţiunile turistice de interes naţional sau local existente consiliile judeţene vor organiza centre de informare turistică în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.000 mm x 400 mm. respectiv local. în următoarele cazuri: a) staţiunea turistică atestată conform legislaţiei anterioare nu îndeplineşte criteriile prevăzute în anexa nr. prin hotărâre a Guvernului. 10. . precum şi pentru declararea unor localităţi ca staţiuni turistice de interes naţional. Art. 770 din 23 octombrie 2002. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. precum şi finanţării proiectelor de reabilitare a infrastructurii turistice. pe străzi cu circulaţie intensă. Art. (3) Sediile centrelor de informare turistică trebuie să fie situate în centrul localităţilor. se abrogă. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU 13 . Art. . Construcţiilor şi Turismului.(1) Staţiunea turistică atestată este administrată de consiliul local al unităţii administrativ-teritoriale pe a cărei rază teritorială se află.

..........judeţul Prahova ..judeţul Prahova ... Semnătura ............ Data ........ (1) din Hotărârea Guvernului nr... Gheorghe Eugen Nicolăescu Ministrul finanţelor publice. 2 CERERE DE ATESTARE CA STAŢIUNE TURISTICĂ DE INTERES NAŢIONAL/LOCAL (DUPĂ CAZ) (model) MINISTERUL TRANSPORTURILOR...... Şeful Cancelariei Primului-Ministru.. respectiv local I....... Consiliul Local .... Radu Mircea Berceanu Ministrul delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului....judeţul Timiş .. 4 alin. Buşteni 4.. ANEXA Nr.................... Amara 2.............. vă înaintează documentaţia prevăzută la art. Nr........... Băile Govora . construcţiilor şi turismului. Vasile Blaga p... ANEXA Nr..... Laszlo Borbely Ministrul administraţiei şi internelor..... Constantin Gheorghe Ministrul mediului şi gospodăririi apelor.... 867....... Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu Bucureşti............... 28 iunie 2006.. în vederea atestării ca staţiune turistică de interes naţional/local (după caz) a localităţii .....Contrasemnează: ─────────────── Ministrul transporturilor... Azuga 3.. CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU TURISM Domnule preşedinte. Staţiuni turistice de interes naţional: 1..... Buziaş 5........ 867/2006 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice.....judeţul Ialomiţa ....judeţul Vâlcea 14 . Sulfina Barbu Ministrul sănătăţii publice......... judeţul ........ 3 LISTA localităţilor atestate ca staţiuni turistice de interes naţional....

Băile Olăneşti .judeţul Brăila 15 . Izvoru Mureşului . Mangalia . Eforie Sud . Sângeorz-Băi . Băile Felix .judeţul Covasna 15.judeţul Bistriţa-Năsăud 31.judeţul Prahova 15. Lacu Roşu . Cap Aurora .judeţul Neamţ 8.judeţul Argeş 4.judeţul Suceava 36. Târgu Ocna .judeţul Suceava 19. Eforie Nord .judeţul Braşov 25.judeţul Bacău 34.judeţul Covasna 6.judeţul Constanţa 20.judeţul Vâlcea II. Slănic-Moldova . Venus .judeţul Prahova 28. Borsec . Covasna . Bran .judeţul Harghita 23.judeţul Harghita 20.judeţul Neamţ 19.judeţul Maramureş 13.judeţul Timiş 16.judeţul Alba 5. Geoagiu-Băi . Horezu . Albac .judeţul Braşov 14. Gura Humorului .judeţul Constanţa 29. Sinaia .judeţul Braşov 26.judeţul Harghita 9.judeţul Harghita 10. Breaza . Saturn . Crivaia .judeţul Sibiu 7.judeţul Hunedoara 18. Băile Turda . Staţiuni turistice de interes local: 1.6.judeţul Bihor 2.judeţul Cluj 10. Sovata . Moneasa .judeţul Constanţa 12. Vatra Dornei .judeţul Bihor 7.judeţul Suceava 11.judeţul Cluj 11. Techirghiol . Lacu Sărat .judeţul Vâlcea 21. Albeştii de Muscel (Bughea de Sus) .judeţul Constanţa 14. Arieşeni . Harghita-Băi . Durău . Jupiter . Băile Băiţa . Pucioasa .judeţul Dâmboviţa 27.judeţul Constanţa 24. Voineasa .judeţul Mureş 33. Câmpulung Moldovenesc .judeţul Constanţa 21. Slănic .judeţul Caraş-Severin 18.judeţul Prahova 30. Călacea .judeţul Constanţa 37. Costineşti . Cheia . Băile Tuşnad . 1 Mai .judeţul Harghita 22. Predeal . Băile Herculane . Mamaia .judeţul Bacău 32.judeţul Constanţa 17.judeţul Arad 23. Călimăneşti-Căciulata .judeţul Harghita 12.judeţul Constanţa 16.judeţul Prahova 17.judeţul Vâlcea 13. Poiana Braşov . Bazna .judeţul Alba 3. Balvanyos . Borşa . Neptun-Olimp .judeţul Vâlcea 9.judeţul Caraş-Severin 8. Băile Homorod . Bălţăteşti .judeţul Constanţa 35.judeţul Constanţa 22.

Snagov 35.judeţul Gorj . Semenic 34.judeţul Ilfov . Zona Fântânele 45.judeţul Maramureş . Păltiniş 28.judeţul Caraş-Severin . Secu 33.judeţul Braşov .scribd. Moieciu 26.judeţul Sibiu .judeţul Harghita .judeţul Vrancea . Tăşnad 39.judeţul Cluj http://www. Trei Ape 42.judeţul Caraş-Severin . Sărata Monteoru 32.judeţul Hunedoara .judeţul Prahova .judeţul Hunedoara . Straja 37.24.com/doc/99920101/Valorificarea-potentialului-turistic-in-judetul-Timis 16 . Ocna Şugatag 27. Soveja 38. Lipova 25.judeţul Bihor . Praid 30.judeţul Cluj .judeţul Buzău . Săcelu 31. Vaţa de Jos 44. Vălenii de Munte 43.judeţul Satu Mare . Pârâul Rece 29. Tinca 41.judeţul Braşov .judeţul Arad . Stâna de Vale 36. Zona Muntele Băişorii .judeţul Braşov . Timişu de Sus 40.judeţul Bihor .judeţul Caraş-Severin .