You are on page 1of 6

1. O cercetare de teren include și faza în care ea devine o cercetare de birou? 2. Cercetările exploratorii se mai numesc și cercetări cauzale?

Alegeţi varianta corectă!

3. După frecvenţa desfăşurării, cercetările de marketing pot fi: a. permanente și de birou; b. ocazionale și de teren;c. permanente și ocazionale; d. de teren și de birou. 4. Ce tip de cercetare de marketing urmărește stabilirea coordonatelor fenomenului cercetat, definirea variabilelor şi ipotezelor care stau la baza unor cercetări ulterioare: a. cercetări descriptive; b. cercetări explicative; c. cercetări predictive; d. cercetări exploratorii; 5. Pentru realizarea cercetărilor de marketing firma poate opta pentru: a. efectuarea acestora cu forțe proprii sau prin apelarea la serviciile oferite de alte firme; b. numai prin apelarea la serviciile oferite de alte firme specializate în cercetări de marketing; c. efectuarea acestora cu ajutorul forțelor de de vânzare; d. efectuarea acestora cu forțe proprii sau prin apelarea la serviciile oferite de alte firme specializate în efectuarea de cercetări. 1. În general, se garantează că decizia fundamentală pe informţia produsă de cercetarea de marketing este cea optimă.
Alegeţi varianta corectă!

2. Alegerea surselor de informații face parte din următoarea etapă a procesului de cercetare de marketing: a. investigarea preliminară; b. elaborarea ipotezelor de lucru; c. elaborarea programului de cercetare; d. executarea cercetării. 3. Efectuarea unei cercetări de marketing se aprobă atunci când: a. costul cercetării este mai mare decât contributia ei la perfecționarea unei decizii date; b. costul cercetării este mai mic decât contribuția ei la perfecționarea unei decizii date; c. nu existã nici o legătură între costul cercetării de marketing și decizia de a efectua cercetarea de marketing; d. decide conducerea departamentului de marketing. 4. Erorile legate de răspunsuri: a. apar atunci când o persoană inclusă în eșantion nu poate fi găsită de către anchetator; b. apar în colectarea informațiilor atunci când valorile comunicate diferă de valorile efective ale factorului în cauză; c. se manifestă prin diferențe semnificative între mărimile caracteristicilor populației studiate și estimările acelorași mărimi pe baza sondajului.

Se mai numesc scale nemetrice scalele: a.Din grupa scalelor de evaluare a atitudinii nu face parte: a. 5. interval.Permit transformări de forma f ( x ) = ax + b (unde a şi b sunt două constante) scalele: a. 5. M = C + E. erori legate de răspunsuri . interval. nominale și ordinale. c. 4. c. . scala de ordonare a rangurilor. b. cu atât acurateţea măsurării este mai ridicată. d. Cum se exprimă matematic acurateţea procesului de măsurare: a. ordinale. M = C + S. c. b. c. b. Care din următoarele erori nu pot apare la obținerea de informații: a. ordinale. 3. d. nominale și interval. nominale. Purificarea datelor este etapă în procesul de măsurare. o accepţiune. scala lui Likert. interval.d. trei accepţiuni. 1. c. interval și proporţionale. scala lui Stapel. M = S + E. nominale. b. Cu cât C este un procent mai mic din M. Informațiile obținute cu ajutorul diferențialei semantice sunt specifice scalei: a. b. d. nici un răspuns corect. două accepţiuni. ordinale și interval. 1. c. erori provenite din lipsa de răspunsuri. Măsurarea şi scalarea sunt sinonime? 2. b. d. Alegeţi varianta corectă! 4. erori datorate lipsei de reprezentativitate. proporționale. d. Câte accepţiuni se impun în definirea unui concept: a.5. 3. patru accepţiuni. proporţionale. c. 2. Scala lui Likert conduce la obținerea de informații specifice scalei: a. c. proporționale. b. b. diferențiala semantică. metrice.

redusă. b. 1 şi 5% . b. d. ordinale și interval. 1. scala lui Stapel. d. eșantionarea de grup. eșantionarea multistadială. ordinale. b. Scala lui Likert conduce la obținerea de informații specifice scalei: a. b. eșantionarea stratificată. interval. Informațiile obținute cu ajutorul diferențialei semantice sunt specifice scalei: a. b.d. regională. 1. nominale și ordinale. interval și proporţionale. b. diferențiala semantică. Cercetarea de birou furnizează informaţii care de cele mai multe ori se află chiar la îndemână dar niciodată nu au fost apreciate la justa lor valoare? Alegeţi varianta corectă! 2. c. națională. 1 şi 7% . interval. 3. d. 1 şi 3% . scala lui Likert. d.d. 4. nominale. ordinale. eșantionarea prin metoda cotelor. Un eșantion este considerat o reprezentare a elementelor populației țintă la scară: a. proporționale. nominale. Se mai numesc scale nemetrice scalele: a.Din grupa scalelor de evaluare a atitudinii nu face parte: a. 5. c. În practica cercetărilor de marketing. c. ordinale. b. 3. d. Nu este metodă de eșantionare aleatoare: a. ordinale. proporţionale. c. eroarea limită acceptabilă se înscrie între: a. generalizată. 2. c.Permit transformări de forma f ( x ) = ax + b (unde a şi b sunt două constante) scalele: a. c. b. c. d. proporționale. 4. c. scala de ordonare a rangurilor. nominale și interval. interval. . metrice.

d. restrângerea datelor. descrierea parametrilor populației. c. Alegeţi varianta corectă! 4. b. d. atunci cand se utilizează scala ordinală. Pentru caracterizarea tendinței centrale. R MB1 X MA1 R MB2 MA2 5. se calculează: a. Este cercetare directă de marketing: a. media geometrică. MB X MA. previzionarea pe baza unui model statistic.d. d. observarea. Pentru caracterizarea tendinței centrale. b. c. b. mediana. experimentul de marketing. determinarea existenței asociațiilor. media aritmetică. mediana. Grupul în cadrul căruia variabila independentă rămâne neschimbată poartă numele de grup de tratament (unitate experimentală).Experimentul implică manipularea uneia sau a mai multor variabile predictive în aşa fel încât efectul acesteia sau acestora asupra uneia sau a mai multor variabile să poată fi măsurat. c. simularea. grupul modal. focus–grupul . d. pătratele greco–latine . c. c. se calculează: a. 2. 1. a+b+c. 3. 1. 5. testarea ipotezelor. 1 şi 10% . determinarea existenței diferențelor între grupuri. Proiectarea ÎNAINTE și DUPĂ cu CONTROL se exprimă astfel: a. 2. 3. Metoda de analiza statistică descriptivă are în vedere: a. X MA.Intră în categoria metodelor de proiectare a experimentelor de marketing: a. simularea . b. e. atunci când se utilizează scala nominală. b. . Proiectarea experimentelor de marketing poate fi clasificată în două categorii de metode: proiectare primarăşi proiectare statistică. eşantionul. b. grupul modal. Formula după care se determină media aritmetica pentru determinarea tendinței centrale este: 4.

4. c. 5. 0. proporțională. se calculează: a. nominală. +1]. aplicat pe un grup restrâns de respondenţi. +1). interval. [0. +1]. ordinală. Pentru un tabel de contingență de tipul 3X3. media aritmetică. c. 2. Coeficientul de corelație a rangurilor al lui Spearman poate lua valori în intervalul: a. 2. d. . Testul neparametric (Hi-patrat) se utilizează pentru testarea gradului de semnificație statistică a diferențelor dintre grupuri în cazul scalei: a. 3. Pentru caracterizarea tendinței centrale. (0. Procesul de planificare şi coordonare a focus grupurilor cuprinde şi crearea unui chestionar de selecţie. 5. Asocierea dintre două variabile spunem că este tot mai puternică pe măsură ce valoarea calculată a lui C (Coeficientul de contingență) se apropie tot mai mult de : a. Interviurile în profunzime constituie o metodă indirectă de colectare de date calitative. media geometrică. [0. c. b. -1.c. 8 . +1].+1]. c. Focus-grupul presupune organizarea unui interviu condus de un moderator calificat într-o manieră structurată. [-1. 3. 1. d. d. d. [-1. 6. b. b. media aritmetică. 1. d. d. +1). c. (-1. media geometrică. [-1. 1). c. în condițiile aplicării testului numărul de grade de libertate aferente valorii tabelate a lui este: a. 4. 1. mediana. b. (-1. b. atunci când se utilizează scala interval. b.Coeficientul de corelație a rangurilor al lui Kendall poate lua valori în intervalul: a. grupul modal. 3. 0).

Componența focus-grupului este alcătuită din: a. Cercetările calitative. c. cu moderator și schemă detaliată de discuții. între 8-12 persoane. structurat. se realizează: a. grupuri neomogene. pe bază de interviu. b. . nestructurat. grupuri neomogene. 8-12 persoane. mai puțin de 8 persoane. 5. dar folosind un chestionar. selectate. grupuri omogene. de tip focus-grup. selectate. c. grupuri omogene. nestructurat. b.Alegeţi varianta corectă! 4. mai puțin de 8 persoane. d.